Studiu care vas ta la baza evaluărilor de mediu pentru...

2 Studiu care vas ta la baza evaluărilor de mediu pentru PUG

Studiu care vas ta la baza evaluărilor de mediu pentru PUG 3

CUPRINS

Cuprins ................................................................................................................................ 3

Lista figurilor ...................................................................................................................... 5

Lista tabelelor .................................................................................................................... 5

1. Introducere. Date generale .......................................................................................... 8

2. Caracteristici de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ de PUG .......... 12

2.1. Descrierea condițiilor naturale/existente – relieful ................................................. 12

2.2. Geologia ............................................................................................................... 15

2.3. Hidrologia și hidrogeologia .................................................................................... 16

2.4. Solul ..................................................................................................................... 19

2.5. Clima .................................................................................................................... 20

2.6. Biodiversitatea ...................................................................................................... 22

2.6.1. Flora .............................................................................................................. 22

2.6.2. Fauna ............................................................................................................ 24

2.6.3. Spații verzi ..................................................................................................... 24

2.6.4. Rute de migrare ............................................................................................. 27

2.6.5. Date privind ariile protejate Natura 2000 ........................................................ 28

2.6.5.1. Arii de protecție specială Avifaunistice (SPA) .......................................... 29

2.6.5.2. Situri de importanță comunitară (SCI) ..................................................... 36

2.7. Condiții culturale și patrimoniul.............................................................................. 48

3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ....................................................... 52

3.1. Situația actuală a mediului .................................................................................... 52

3.1.1. Aerul .............................................................................................................. 52

3.1.1.1. Nivelul concentrațiilor medii anuaale ale poluanților atmosferici .............. 54

3.1.1.2. Calitatea aerului ambiental...................................................................... 61

3.1.1.3. Emisiile de poluanți atmosferici și principalele surse de emisie ............... 61

3.1.1.4. Concluzii ................................................................................................. 65

3.1.2. Apa ................................................................................................................ 66

3.1.2.1. Apele de suprafață, resurse și caracteristici calitative ............................. 66

3.1.2.2. Apele subterane ...................................................................................... 70

3.1.2.3. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă ..................................... 72

3.1.3. Solul și subsolul ............................................................................................. 73

3.1.3.1. Tipurile de sol ......................................................................................... 73


3.1.3.2. Monitorizarea perimetrelor critice și calitatea solului în zonele industriale 75

3.1.4. Biodiversitatea ............................................................................................... 77

3.1.5. Mediul social și economic .............................................................................. 80

3.1.5.1. Evoluția populației ................................................................................... 80

3.1.5.2. Date privind mediul economic ................................................................. 86

3.2. Aspecte relevante ale evoluției probabile a mediului și a situației economice și sociale în cazul neimplementării P.U.G. .......................................................................... 91

4. Orice problemă de mediu existentă .......................................................................... 94

5. Obiective de protecția mediului stabilite la nivel național, comunitar sau internațional, relevante pentru P.U.G.-uri ........................................................................ 97

5.1. Principii de evaluare impact .................................................................................. 98

5.2. Măsuri ce trebuie avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G.-urilor ............................................................................................ 101

6. Concluzii ................................................................................................................... 104

7. Bibliografie ............................................................................................................... 114


LISTA FIGURILOR

Figura 1. Amplasarea Zonei Metropolitane Craiova. ............................................................. 8

Figura 2. Zona Metropolitană Craiova. .................................................................................. 9

Figura 3. Evaluarea de impact pentru P.U.G.-uri. ................................................................ 11

Figura 4. Relieful județului Dolj. ........................................................................................... 12

Figura 5. Zona Metropolitană Craiova – relief. .................................................................... 14

Figura 6. Geologia județului Dolj. ........................................................................................ 15

Figura 7. Hidrologia Zonei Metropolitane Craiova. .............................................................. 16

Figura 8. Zona Metropolitană Craiova – hidrologie. ............................................................. 18

Figura 9. Soluri județul Dolj. ................................................................................................ 19

Figura 10. Temperatura în decursul unui an. ....................................................................... 21

Figura 11. Harta vegetație România. ................................................................................... 22

Figura 12. Harta provinciilor floristice ale României. ............................................................ 23

Figura 13. Zona Metropolitană Craiova – Natura 2000. Arii de protecție specială avifaunistică (SPA). ................................................................................................................................. 30

Figura 14. Zona Metropolitană Craiova – Natura 2000. Situri de importanță comunitară (SCI). .................................................................................................................................. 38

Figura 15. Evoluția mediilor anuale înregistrate la stațiile de monitorizare față de valoarea limită anuală. ....................................................................................................................... 55

Figura 16. Evoluția concentrațiilor medii anuale înregistrate la stațiile de monitorizare. ....... 56

Figura 17. PM10 - evoluția mediilor anuale obținute la stațiile de monitorizare față de valoarea limită anuală. ....................................................................................................................... 58

Figura 18. O3 - evoluția mediilor anuale obținute la stațiile de monitorizare față de valoarea limită anuală. ....................................................................................................................... 59

Figura 19. CO - evoluția mediilor anuale în stațiile de monitorizare. .................................... 60

Figura 20. Benzen - evoluția mediilor anuale în stațiile de monitorizare. ............................. 60

Figura 21. Evoluția poluanților atmosferici la stația de trafic DJ-1. ....................................... 61

Figura 22. Zona Metropolitană Craiova – Soluri. ................................................................. 74

Figura 23. Tendințe în utilizarea îngrășămintelor chimice în agricultură în județul Dolj. ....... 76

Figura 24. Variația anuală a consumului de sorturi de pesticide (kg/ha) în județul Dolj. ...... 77

Figura 25. Harta României cu regiunile biogeografice. ........................................................ 78

Figura 26. Zona Metropolitană Craiova – mobilitate urbană. ............................................... 83

Figura 27. Zona Metropolitană Craiova – zone industriale. ................................................. 88

LISTA TABELELOR

Tabel 1. Principalele direcții de migrație urmate de păsări în perioada pasajului de toamna pe teritoriul României. ......................................................................................................... 28

Tabel 2. Principalele direcții de migrație urmate de păsări în perioada pasajului de primăvara pe teritoriul României. ......................................................................................................... 28

Tabel 3. Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE. .......... 31


Tabel 4. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE. ...................................................................................................... 33

Tabel 5. Caracteristici generale ale sitului. .......................................................................... 35

Tabel 6. Activități antropice și consecințele lor în interiorul sitului. ....................................... 35

Tabel 7. Activități antropice și consecințele lor în jurul sitului. .............................................. 36

Tabel 8. Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește. ............ 40

Tabel 9. Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE. ...... 40

Tabel 10. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE. ......................................................................................................................... 41

Tabel 11. Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE. ........... 41

Tabel 12. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.42

Tabel 13. Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE. ......... 42

Tabel 14. Caracteristici generale ale sitului. ........................................................................ 43

Tabel 15. Activități antropice și consecințele lor în interiorul sitului. ..................................... 43

Tabel 16. Activități antropice și consecințele lor în jurul sitului. ............................................ 44

Tabel 17. Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește. .......... 45

Tabel 18. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE. ......................................................................................................................... 46

Tabel 19. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.46

Tabel 20. Alte specii importante de floră și faună. ............................................................... 47

Tabel 21. Caracteristici generale ale sitului. ........................................................................ 47

Tabel 22. Activități antropice și consecințele lor în interiorul sitului. ..................................... 47

Tabel 23. Activități antropice și consecințele lor în jurul sitului. ............................................ 47

Tabel 24. Medii anuale de SO2. ........................................................................................... 56

Tabel 25. Resursele de apă teoretică și utilizabilă – județul Dolj. ........................................ 66

Tabel 26. Volume captate în perioada 2003-2014 în județul Dolj, B.H. Jiu. ......................... 66

Tabel 27. Cerința de apă pe surse și utilizări – B. H. Jiu. .................................................... 66

Tabel 28. Starea ecologică a cursurilor de apă monitorizate (râuri naturale), în 2014 – B.H. Jiu. ...................................................................................................................................... 68

Tabel 29. Starea ecologică a cursurilor de apă monitorizate (râuri puternic modificate), în 2014 – B.H. Jiu. .................................................................................................................. 68

Tabel 30. Calitatea cursurilor de apă monitorizate la nivelul județului Dolj, în anul 2014 – B.H. Jiu. .............................................................................................................................. 69

Tabel 31. Concentrațiile medii de CBO5 și N-NH4 determinate în cursurile de apă aparținând B. H. Jiu (județul Dolj), în anul 2014. ................................................................................... 69

Tabel 32. Concentrațiile medii ale azotaților și ortofosfaților determinate în cursurile de apă din B.H Jiu (județul Dolj), 2014. ........................................................................................... 69

Tabel 33. Starea chimică a corpului de apă subteran ROJi05 în anul 2014. ........................ 70

Tabel 34. Concentrații medii anuale ale azotaților. .............................................................. 70

Tabel 35. Informații generale privind monitorizarea pesticidelor din apele subterane. ......... 71

Tabel 36. Inventarul siturilor potențial contaminate. ............................................................ 75

Tabel 37. Evoluția populației în Zona Metropolitană Craiova. .............................................. 80


Tabel 38. Mișcarea naturală a populației în Zona Metropolitană Craiova (anul 2014)......... 81

Tabel 39. Date privind sistemul medical - Zona Metropolitană Craiova. ............................. 85

Tabel 40. Unități de învățământ - Zona Metropolitană Craiova (anul 2013). ....................... 86

Tabel 41. Întreprinderi – Zona Metropolitană Craiova (anul 2014). ...................................... 87

Tabel 42. Forța de muncă – Zona Metropolitană Craiova. ................................................... 89

Tabel 43. Date privind agricultura – Zona Metropolitană Craiova (anul 2014). .................... 90

Tabel 44. Probleme de mediu identificate. .......................................................................... 94

Tabel 45. Matrice identificare probleme de mediu relevante................................................ 96

Tabel 46. Obiective strategice și specific de care trebuie să se țină cont în evaluarea impactului pentru P.U.G.-uri. ............................................................................................... 97

Tabel 47. Categorii de impact. ............................................................................................ 99

Tabel 48. Criterii pentru determinarea efectelor potențial semnificative asupra mediului. .... 99


1. INTRODUCERE. DATE GENERALE

Zona Metropolitană Craiova este amplasată în partea de sud-vest a țării, în județul Dolj, Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest și este compusă din 24 localități, din care:

1 municipiu: Craiova; 2 orașe: Filiași și Segarcea; 21 de comune: Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din Față,

Ghercești, Ișalnița, Mischii, Murgași, Pielești, Predești, Șimnicu de Sus, Terpezița, Țuglui, Vârvoru de Jos, Cârcea, Coșoveni, Vela, Teasc, Malu Mare.

Zona Metropolitană Craiova are o suprafață totală de 1.510,25 km2, reprezentând 20,4% din suprafața totală a județului Dolj. 80,1% din fondul funciar al zonei este deținut de mediul rural, 14,6% de localitățile de rang III (orașe), iar 5,3% de localitățile de rang I (Municipiul Craiova). Localitățile cu cea mai mare suprafață din zonă sunt: Orașul Segarcea (120,08 km2), Vârvoru de Jos (107,86 km2) și Orașul Filiași (99,73 km2).

Populația stabilă din cele 24 de localități componente ale Zonei cuprindea, la 1 ianuarie 2013, 383.972 persoane, reprezentând 55,4% din populația totală de la nivel județean. Din populația stabilă de la nivel zonal, 76,8% au domiciliul în Municipiul Craiova, 6,8% în mediul urban (fără Municipiul Craiova), iar 16,4% în mediul rural.

Figura 1. Amplasarea Zonei Metropolitane Craiova.

Poziționarea în sud-vestul țării (Figura 1) face ca distanța dintre Zona Metropolitană Craiova și majoritatea orașelor importante din România să fie mai mare, însă o poziționează favorabil în raport cu capitala țării - Municipiul București. Astfel, distanța dintre Municipiul Craiova, amplasat aproximativ în centrul zonei metropolitane și cele mai mari orașe din România este următoarea:


Municipiul București - 228 km; Municipiul lași - 621 km; Municipiul Brașov - 257 km; Municipiul Constanța - 451 km; Municipiul Timișoara - 335 km; Municipiul Cluj Napoca - 390; Municipiul Oradea - 485 km.

Figura 2. Zona Metropolitană Craiova.


Accesibilitatea zonei este destul de bună, în localitățile componente ale Zonei Metropolitane Craiova, putându-se ajunge atât prin utilizarea căilor aeriene, rutiere, cât și feroviare.

Principalele trasee rutiere prin care se poate ajunge în Zona Metropolitană Craiova sunt:

E70: Timișoara - Drobeta Turnu Severin - Filiași - Craiova - Caracal - București - Giurgiu;

E574: Craiova - Pitești - Brașov - Târgu Secuiesc - Onești - Bacău; E79: Oradea - Deva - Petroșani - Târgu Jiu - Craiova - Calafat; DII6B: Craiova- Melinești - Flurezani; DII65C: Craiova - Giulești - Florezu; Dl 165: Craiova - Slatina - Pitești; Dl 155: Craiova - Bechet; Dl 156: Craiova - Caracal.

În ceea ce privește accesul prin căile feroviare, teritoriul Zonei Metropolitane Craiova este traversat atât de magistrala feroviară 900 (București (nord) - Roșiori (nord) - Craiova - Filiași - Caransebeș -Lugoj - Timișoara (nord)), cât și de alte căi ferate secundare precum:

Calea Ferată 901: București Nord - Titu - Pitești - Costești - Slatina - Piatra Olt - Balș - Craiova

Calea Ferată 912: Craiova - Calafat.

Totodată, accesul în Zona Metropolitană Craiova se poate realiza și prin intermediul Aeroportului Craiova, în prezent existând zboruri spre Milano, Londra, Roma, Bologna, Dortmund și Barcelona.

Din punct de vedere al accesibilității rutiere, feroviare și aeriene, localitățile care întâmpină dificultăți sunt:

Comuna Vârvoru de Jos (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ522A); Comuna Terpezița (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ522); Comuna Bucovăț (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ522); Comuna Vela (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ522); Comuna Predești (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ606); Comuna Breasta (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ606).

Scopul Planurilor Generale Urbanistice pentru U.A.T.-urile din cadrul Zonei Metropolitane Craiova este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedere economic, social, cultural și instituțional pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea și modernizare a teritoriului.

Cerințele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe prevăd să fie evidențiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerințe constă în identificarea, predicția și evaluarea formelor de impact generate de implementarea planurilor generale urbanistice.

În vederea evaluării sintetice a impactului asupra mediului în termeni cât mai relevanți, vor fi stabilite categorii de impact care să permită evidențierea efectelor potențial semnificative asupra mediului generate de implementarea P.U.G.-urilor. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanți se vor stabili pentru fiecare din aceștia câte o serie de criterii specifice care să permită evidențierea în principal al impactului semnificativ. Categoriile de impact și criteriile pentru evaluarea impactului vor fi stabilite cu consultarea grupului de lucru ce se va forma pentru evaluarea fiecărui P.U.G. în parte.


Evaluarea de mediu pentru planuri și programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al P.U.G. Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil”.

Efectele potențiale semnificative vor include efectele secundare, cumulative, sinergice pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive si negative.

În figura următoare este prezentat procesul de evaluare a impactului pentru P.U.G.

PLANURI URBANISTICE GENERALE

RAPORT DE MEDIUAlte planuri și

programe relevante

Analiza stării actuale a mediului

Evoluția stării mediului în situația

neimplementarii PUG (Alternativa �0 )

Analiza alternativelor

Caracteristici de mediu posibil a fi afectate

Probleme de mediu/Disfuncționalități

Potențiale efecte semnificative asupra

mediului

Măsuri de prevenire, reducere și compensare a oricărui efect advers

asupra mediului

Măsuri/Program de monitorizare a

efectelor adverse asupra mediului

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

Obiective de protecția mediului

Figura 3. Evaluarea de impact pentru P.U.G.-uri.


2. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE PUG

2.1. DESCRIEREA CONDIȚIILOR NATURALE/EXISTENTE – RELIEFUL

2.1.1. Considerând Caracterul Predominant Al Reliefului, Județul Dolj Este Un Județ De Câmpie, Încadrându -Se În Categoria Județelor Dunărene, Datorita Faptului Că Fluviul Dunărea Reprezintă Agentul Principal Care A Generat Formele De Relief În Cadrul Județului. Mai În Detaliu, Relieful Cuprinde Zona De Luncă A Dunării, Câmpia Și Zona De Deal, Altitudinea Crescând De La 30 La 350 M Față De Nivelul Mării, Din Sudul Spre Nordul Județului (Figura 4).

Figura 4. Relieful județului Dolj.

Prin înălțarea mai accentuată spre nord a câmpiei piemontane getice, concomitent cu adâncirea văilor și sculptarea in sud a teraselor Dunării, au rezultat formele și unitățile majore de relief din cuprinsul județului Dolj: Piemontul Getic din nord și Câmpia Olteniei din sud.

Piemontul Getic, care ocupă cca 37% din suprafața județului, se extinde la nord de localitățile Robănești - Circea – Sălcuța - Plenița. Este reprezentat prin dealuri și platouri piemontane, din ce în ce mai înalte și mai fragmentate spre nord. Din marea unitate morfo-


structurală a Piemontului Getic, teritoriul județului cuprinde doar pârțile mai joase și mai netede ale acestuia, respectiv Piemontul Bălăciței și Dealul Amaradiei.

Piemontul Bălăciței alcătuiește compartimentul de sud-est al Piemontului Motrului, situându-se în partea de nord-vest a județului, la vest de râul Jiu. Are aspectul unui întins platou piemontan ce înclină către sud-est cu o pantă generală de cca. 3%, coborând altimetric de la 280 - 285 m până la 120 — 180 m. Pe aceeași direcție, văile Argetoaia, Rașnic, Meretel, Urdinița, Pleșoiu, Terpența, Desnățui adâncite cu 50 - 80 m, îl fragmentează în largi interfluvii ce rămân suspendate față de culoarul depresionar, cu luncă și terase bine dezvoltate, al Jiului și față de Câmpia Desnățuiului.

Dealul Amorodiei, subunitate a Piemontului Oltețului, cuprinse în mod obișnuit intre râurile Jiu și Olteț, se extind pe teritoriul județului numai prin culmile lor de sud. Astfel, între valea Amaradiei, cu aspect de culoar depresionar mult extins la nivelul terasei de 6 - 8 m, culoarul Jiului și Valea Boului se găsește Dealul Meteului, sub forma unui larg platou piemontan fragmentat marginal de o serie de văi torențiale. La est de Amaradia și la sud de aliniamentul localităților Melmești - Rupturile - Frățila se extind Dealului Geamărtăluiului cu aspect de întinse poduri piemontane separate de văile adâncite ale Tesluiului, Geamărtăluiului și Horezului.

În partea de nord a județului, între Amaradia, Plosca și Geamărtălui, interfluviile devin mai înguste, mai fragmentate, ajungând la înălțimi de peste 300 m. Cîmpian Olteniei ocupă cca 43% din suprafața județului fiind formată în cea mai mare parte de terasele și lunca Dunării, fapt pentru care câmpurile netede, ușor înclinate spre sud cad în trepte către lunca joasă a Dunării.

Pe teritoriul județului Dolj se desfășoară parțial trei subunități ale Câmpiei Olteniei: Câmpia Romanați, Câmpia Desnățuiului fi o mică porțiune din Câmpia Blahniței.

Câmpia Romanați, situată la est de Jiu, este formată în partea de nord din Câmpul Leu - Rotunda (jud. Olt), iar in partea de sud din terasele Dunării. Înălțimile scad din nord către sud de la 140 - 150 m până la 40 - 60 m deasupra luncii Dunării. Terasele sunt acoperite de șiruri întinse de dune, mai ales între Căciulătești, Ostroveni și Dăbuleni. Cu excepția Tesluiului, care fragmentează partea de N a Câmpului Leu-Rotunda, Câmpia Romanați este aproape complet lipsită de un sistem de drenaj hidrografic. Între șirurile de dune se formează văi secundare, alungite pe direcția nord-vest sud-est, urmând depresiunile situate între dune

Câmpia Desnățuiului se desfășoară între Jiu și linia Maglavit Unirea - Pielița și este aproape în întregime formată din terasele Dunării. Numai Câmpul Sălcuța, dintre Jiu și Desnățui, mai aparține câmpiei piemontane inițiale. Câmpul de dune așezate în șiruri paralele orientate nor-vest sud-est acoperă în întregime terasele dintre Dunăre și Babaia.

Câmpia Blahniței este numai în partea de vest a județului, pe o mică fâșie formată în totalitate din terasele Dunării. Lunca Dunării, cea mai coborâtă treaptă de relief (28 - 40 m), constituie un întins șes aluvial, denivelat doar de șirurile de dune (Maglavit, Desa- Pisculeț) și presărat cu numeroase lacuri: Fântâna Banului, Golenț, Călugăreni, Bistreț; bălțile au fost desecate, iar terenurile redate agriculturii. Tot șesului aluvial îi aparține și seria de ostroave din albia Dunării: Calafatul Mare, Pietrișu, Nebuna, Gâtanu, Copanița, Păpădia etc.

Zona Metropolitană Craiova cuprind următoarele forme de relief (de la nord sper sud): Piemontul Bălăciței, Dealul Amaradiei, Dealul Geamărtăluiului, Câmpia Desnățuiului, Câmpul Sălcuța, Câmpia Romanați, Câmpul Leu Rotunda.


Figura 5. Zona Metropolitană Craiova – relief.


2.2. GEOLOGIA

Din punct de vedere geologic, spațiul ocupat de județul Dolj face parte din marea depresiune structurală care a apărut în mezozoicul superior între Carpați și Balcani, odată cu înălțarea acestora. Fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit cu o cuvertură groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrișuri), așezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă.

Figura 6. Geologia județului Dolj.

Teritoriul județului Dolj este alcătuit la suprafață dintr-o cuvertură de formațiuni recente, cuaternare. și numai in lungul văilor sunt scoase la zi depozite levantine. Sub acestea, și peste fundamentul cristalin al Platformei Moesice, situat la adâncimi de peste 2500 - 3000 m, se dispune o suită groasă de sedimente care nu apar la zi. În cadrul acestei stive de sedimente cu grosimi de peste 3 000 m se pot separa trei complexe stratigrafice distincte: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), constituită predominant din roci carbonatice (calcare, dolomite), la care se adaugă subordonat cele detritice (gresii cuarțitice și silicoase, argilite), cuvertura intermediară a platformei (tortonian superior - levantin) alcătuită din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară (cuaternară) ce formează rocile la zi, alcătuită din depozite fluvio-lacustre, fluviatile și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi). Ultimul complex stratigrafie reprezintă încheierea colmatării bazinului getic odată cu formarea câmpiei piemontane getice.

Din punct de vedere tectonic, Doljul se încadrează într-o arie cu o stabilitate pronunțată. Mișcări slabe de scufundare lentă se manifestă totuși în sectoare relativ largi la sud-est de Calafat și Filiași, iar în partea sudică a interfluviului Jiu - Olt a fost pusă în evidență o mișcare, la fel de slabă, de înălțare.


2.3. HIDROLOGIA ȘI HIDROGEOLOGIA

Din rețeaua de ape curgătoare care drenează teritoriul județului Dolj ies în evidență în primul rând fluviul Dunărea, colectorul principal, și râul Jiu, axul hidrografic cu orientare nord-sud al județului. Rețeaua hidrografică este completată de afluenții acestor două mari artere și de cursurile superioare ale Geamărtăluiului, afluent al Oltețului și Tesluiului, afluent al Oltului.

O situație deosebită o reprezintă Balasan sau Răsăceaua (S= 656 km2. L=42 km). situat în sud-vestul județului , care debușează în Balta Călugăreni prin Balta Strâmba. În prezent, el este transformat într-o serie de bălți succesive, pierzându-și caracterul de râu propriu-zis.

Densitatea rețelei hidrografice variază intre 0.3 —0.4 km/km2 pe o zonă restrânsă în nord-vestul județului și 0.0—0.1 km/km2 în zona joasă din sud. Debitele medii multianuale specifice au valori reduse și variază în limite strânse: între 3.0 l/s km2 în dealurile piemontane și 0.5 l/s km2 în câmpie. În schimb, scurgerea medie multianual specifică de aluviuni în suspensie arată valori de cca 5 - 10 t/ha an în nord și mai puțin de 0.5 t/ha an în câmpie. Aluviunile târâte sunt neimportante comparativ cu cele în suspensie.

Figura 7. Hidrologia Zonei Metropolitane Craiova.

Cel mai important curs de apă pentru Zona Metropolitană Craiova este râul Jiu.

Jiul unul dintre sistemele fluviale mari ale țării, intră în județ imediat în aval de confluența cu râul Motru și se varsă în Dunăre în apropierea Ostrovului Kozlodui (S=10 070 km2, L= 331 km). Pe ultimul său tronson este paralel urmărit de Jieț, mic curs parazitar, o veche albie părăsită a Jiului, în bună parte colmatată de apele de inundații. Pe teritoriul județului primește afluenți Argetoaia sau Salcia (S=255 km2, L = 46 km) și Raznic sau Obedeanca


(S=506 km2, L=42 km), pe dreapta, și Amaradia (S=870 km2, L=99 km) pe stingă, acesta din urmă numai cu bazinul său inferior, la intrarea în județ având o suprafață de bazin de 571 km2 și o lungime de 67 km.

Debitul mediu multianual al Jiului variază între 86 m3/s la intrare și 94.0 m3/s la vărsare, creșterea datorindu-se in principal Raznicului (debitul mediu multianual este de 1.30 m3/s) și Amaradiei (debitul mediu multianual este de 3.20 m3/s).

Debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 1% (o dată la 100 ani) variază nesensibil, 2 240 m3/s în secțiunea aval Motru și 2 350 m3/s în secțiunea de vărsare. Aceeași slabă variație o prezintă și debitele medii zilnice minime cu probabilitatea de depășire de 80%, calculate considerând întregul an (anuale) sau numai perioada iunie - august , valorile fiind 10.5 m3/s și respectiv 11.4 m3/s.

Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de 165 kg/s. Formațiuni de îngheț (gheață la mal, curgeri de sloiuri, pod de gheață) apar în cca. 80— 90% din ierni și au o durată medie de 40 - 50 zile, cea mai lungă durată depășind dublul mediei, iar cea mai scurtă fiind zero în iernile în care nu apar astfel de fenomene. Podul de gheață apare mai rar, în cca. 60% din ierni, și durează în medie 23 -30 zile, cea mai lungă durată înregistrată fiind de cca 67 zile la s.h. Podari, iar cea mai scurtă de 5 zile la aceeași stație.

Desnățuiul, râu tipic de câmpie, își are izvoarele în Piemontul Bălăciței de la o altitudine de 260 m și se varsă în Lacul Bistreț, totalizând o suprafață a bazinului de recepție de 1 764 km2 și o lungime de 95 km. Panta generală a râului de la Izvor la vărsare este de 2.2‰. Afluenții săi principali sunt Terpezița sau Știubei (S=185 km2, L = 40 km) pe stânga, Baboia sau Eruga (S = 630 km2, L = 75 km), pe dreapta, acesta din urmă cu un curs temporar într-o vale slab schițată și cu numeroase bălți. Debilul mediu multianual al râului este de 2.75 m3/s. Pe anotimpuri, volumul maxim se înregistrează de obicei primăvara (martie - mai) iar cel minim la sfârșitul verii și începutul toamnei (august - octombrie) când se scurg în medie 57% și respectiv 6.2% din volumul anual. Debitul mediu lunar maxim se întâlnește obișnuit în martie și reprezintă în medie cca 27% din cel anual, iar cel minim în septembrie, reprezentând 1,8% din acesta. Debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 1% este la s.h Lipovu, de 295 m3/s, iar cel minim cu probabilitatea de 80% de 0.04 m3/s. Debilul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de 0.87 kg/s. Fenomene de îngheț (curgeri de sloiuri, gheată la mal, pod de gheață) apar în peste 90% din ierni și au o durată medie de 33 zile. Podul de gheață apare mai rar (40% din ierni) și are o durată medie de 34 zile. Regimul hidrologic al Desnățuiului este tipic și pentru celelalte râuri de șes din cuprinsul județului atât în ceea ce privește scurgerea de apă și de aluviuni, cât și formarea fenomenelor de îngheț. Dintre acestea, cele mai mari debite medii multianuale le au râurile Teslui, de cca 1.0 m3/s la ieșirea din județ (S=345 km2, L=55 km), Raznicul 1.30 m3/s și Argetoaia 1.10 - 1.20 m3/s.

Principalul curs de apă ce străbate teritoriul Zonei Metropolitane Craiova este Jiul. Singura localitate pe care o străbate de la nord la sud este comuna Ișalnița, dar delimitează teritoriul administrativ al Municipiului Craiova și al localităților: Breasta, Bucovăț, Malu Mare, Țuglui, Teasc și Calopăr.

Teritoriul Zonei Metropolitane este traversat și de râurile Amaradia, ce se varsă în Jiu și râul Desnățui, afluent al Dunării.

Lacuri. Pe teritoriul Zonei Metropolitane Craiova se găsește lacul de acumulare Ișalnița, lacul Fântânele din comuna Vârvoru de Jos, lacul Hanul Doctorului și Lacul Tanchiştilor din Municipiul Craiova.

În bazinul hidrografic al Jiului se găsește lacul natural – Lacul Mic (Victoria – Geormane), lac de câmpie.


Pe râul Jiu este amplasat lacul de acumulare Ișalnița, creat ca urmare a construirii prizei de apă cu barare pe râul Jiu, pentru asigurarea alimentării cu apă a municipiului Craiova și a platformei industriale Ișalnița.

Tot în bazinul hidrografic al Jiului se găsesc lacurile de acumulare Fântânele, Caraula și Bistreț.

Figura 8. Zona Metropolitană Craiova – hidrologie.

Apele subterane. În general, adâncimea pânzei acvifere scade de la nord către sud: 20 - 30 m pe platourile și dealurile piemontane, 2 20 m pe terasele Dunării din Câmpia Olteniei, 2-5 m în lunca Dunării. Variația adâncimii pânzei freatice se datorește neuniformității grosimii


orizonturilor permeabile, precum și neuniformității reliefului (terase, dune. depresiuni intre dune etc.).

2.4. SOLUL

Solurile de pe teritoriul județului Dolj sunt în strânsă legătură cu roca, clima, precum și cu vegetația și se grupează astfel:

clasa argilovisoluri cu tipurile: soluri brune de pădure, soluri brun-roșcate de pădure, soluri argiloiluviale moderat podzolite;

clasa molisoluri cu tipurile: cernoziomuri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri castanii, cernoziomuri carbonatice;

clasa solurilor neevoluate cu tipurile: soluri aluviale, soluri nisipoase, slab solidificate.

Figura 9. Soluri județul Dolj.

Clasa argilovisolurilor evoluează sub pădurea de stejar, cer și gârniță, pe formațiuni geologice de argile, nisipuri și pietrișuri care alcătuiesc dealurile din nordul județului. În sud, aceste soluri se întâlnesc în arealul localităților: Unirea, Giubega, Perișor, Segarcea, Celaru. Această categorie de soluri se formează pe luturi argiloase și sunt soluri fertile pentru majoritatea culturilor agricole, pentru pomicultură și viticultură.


Clasa molisolurilor, cu cernoziomuri levigate și cernoziomuri ciocolatii, se formează pe luturi loessoide, depozite luto-nisipoase sub vegetația de stepă și silvostepă pe terasele mai înalte de la vest de Valea Desnățuiului și pe câmpul din stânga Jiului unde nu sunt nisipuri.

Clasa solurilor neevoluate, prezente în lunca largă a Dunării și Jiului, se grupează în soluri aluviale, care în multe porțiuni au evoluat spre cernoziomuri aluviale.

În Lunca Dunării prezența aluviunilor nisipoase și a nisipurilor spulberate de vânt a determinat predominarea solurilor nisipoase în diferite grade de evoluție, precum și a nisipurilor nesolidificate.

2.5. CLIMA

Zona Metropolitană Craiova aparține zonei cu climă temperată, cu influențe mediteraneene. Poziția sa și caracterul de depresiune al terenului pe care îl ocupă în vecinătatea curburii făcute de lanțul carpato-balcanic, determină, per ansamblu, un climat mai cald decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10 – 11,5°C, iar numărul zilelor fără îngheț depășește 225 de zile/an.

Zona se caracterizează prin ierni moderate, veri călduroase, cu un număr mare de zile tropicale, precipitații în toate anotimpurile, dar cu îndelungate perioade secetoase în intervalul iunie - iulie și uneori martie - aprilie.

Radiația solară globală are valori medii anuale ridicate, în jur de 125-127 kcal/cm2, semestrului cald revenindu-i 90-92 kcal/cm2, iar celui rece 35 kcal/cm2.

Temperatura aerului

Temperatura medie anuală la Stația meteorologică Craiova este de 10,8 °C, de-a lungul anilor valorile variind între 9,1 °C (în 1933) și 12,5 °C (în anul 2000). Mersul anual este unul normal pentru zona temperat-continentală, cu media lunară cea mai ridicată în iulie (22,5 °C) și cea mai coborâtă în ianuarie (-2,4 °C), rezultând astfel o amplitudine medie anuală de 24,9 °C. Se remarcă faptul că valori negative ale mediilor lunare apar numai în ianuarie și februarie.

Cele mai mari temperaturi medii lunare au valori pozitive în tot cursul anului, acestea fiind cuprinse între 3,7 °C (ianuarie) și 25.8 °C (iulie). Cele mai mici valori medii lunare sunt negative în intervalul noiembrie-martie (-11,2 °C în ianuarie) și pozitive în restul anului, însă nedepășind pragul de 20 °C (19,4 °C în iulie).

Maximele și minimele absolute lunare sunt mult diferite față de valorile medii. Astfel, temperaturile maxime absolute lunare variază între 19.5° C, în luna decembrie, și 41.5 °C, în luna iulie. Temperaturile minime absolute lunare au valori pozitive numai în lunile de vară (iunie-august), fără a depăși însă 7,5 °C. în intervalul decembrie-martie, minimele absolute scad sub -25,0 °C, cea mai mică valoare fiind caracteristică lunii ianuarie (-35,5 °C).

Zilele de vară sunt cele cu temperatura maximă diurnă > 25 °C, zilele tropicale au temperatura maximă diurnă > 30 °C, iar nopțile tropicale sunt cele în care temperatura minimă diurnă este > 20 °C. Procentual, din numărul total al zilelor anului, zilele de vară reprezintă 28.7 % (104.8 zile), zilele tropicale 9,5 % (34.7 zile), iar nopțile tropicale 1,3 % (4,9 zile).


Figura 10. Temperatura în decursul unui an.

Vântul. La Stația meteorologică Craiova, în vecinătatea suprafeței terestre, la înălțimea de 10 m a giruetei, vântul bate cel mai frecvent dinspre vest și est, aceste două direcții având o frecvență aproape egală și însumând aproximativ 44 % din numărul observațiilor. Vitezele medii cele mai ridicate aparțin acelorași direcții (4.3 m/s pentru direcția E, 4.2 m/s pentru direcția V), iar viteza medie anuală este de circa 3 m/s. Vântul bate cel mai intens în perioada martie-aprilie, (4.7 m/s, din direcția E, în luna aprilie), iar vitezele medii cele mai mici (în jur de 1.0 m/s, din direcția S), se înregistrează în lunile noiembrie și decembrie. Frecvența calmului atmosferic este de numai 23 %. Trebuie remarcat faptul că, la nivel de topoclimat, configurația reliefului are o mare importantă pentru direcția vântului. Astfel, orientarea NNV-SSE a văii Jiului conferă circulației atmosferice din zona joasă a municipiului Craiova si a întregii zone metropolitane o componentă în același sens.

Precipitațiile atmosferice înregistrează, în ciuda uniformității reliefului, diferențe sensibile de la un loc la altul. Cantitățile medii anuale cresc dinspre partea joasă din sud, către dealurile din nord: 523.0mm la Craiova, 529.0 mm la Brădești.

Cantitățile medii lunare cele mai mari cad în luna iunie (71.3 mm la Craiova și 62.9 mm la Brădești). Cantitățile medii lunare cele mai mici cad în luna februarie: 28,2 mm la Craiova sau martie (34.6 mm la Brădești. Cea mai mare parte a precipitațiilor cad în semestrul cald, când aversele însoțite de descărcări electrice sunt frecvente. Cantitățile maxime căzute In 24 de ore au însumat 85.0 mm la Craiova (29 aug. 1927), 87.9 mm la Brădești (20 Iun. 1954).

Stratul de zăpadă prezintă mari discontinuități atât în timp, cât și în spațiu. Durata medie anuală este de 47.5 zile la Craiova, de peste 50,0 zile pe dealurile din extremitatea nordică a județului Dolj. Grosimile medii decadice variază la Craiova între 6,0 și 14,0 cm în ianuarie și februarie.

Din punct de vedere topoclimatic, Craiova și spațiul său metropolitan se încadrează în topoclimatul etajului dealurilor joase, respectiv al câmpiilor înalte. La scară locală se pot deosebi topoclimate naturale, pentru care rolul predominant în diferențierea regimului elementelor climatice îl au particularitățile suprafeței active, în primul rând cele ale reliefului, și topoclimatele antropice, pentru care nuanțarea climatului este datorată activităților umane.

În arealul de studiu, topoclimatele naturale cuprind trei categorii. în separarea lor s-a ținut cont mai ales de caracteristicile reliefului (altitudine, formă, expoziție, înclinare etc.).


Partea mediană, cea mai joasă, corespunde topoclimatului de luncă. Configurația reliefului favorizează cantonarea aerului rece în formele negative de relief, creșterea frecvenței inversiunilor de temperatură, a cețurilor, precum și o dispersie mai dificilă a poluanților atmosferici. Pe de altă parte, dacă direcția vântului corespunde cu orientarea generală a văii, dinamica aerului este intensificată prin efectul de canalizare.

Topoclimatul de terase și câmpii înalte are o extindere mare în sudul regiunii studiate și este favorabil culturilor agricole. La rândul său, este alcătuit dintr-un mozaic de microclimate ce se suprapun peste areale cu diferite expoziții și înclinări, cu favorabilitate pentru un anumit mod de utilizare a terenului (culturi anuale, culturi perene, viticultură etc.).

Topoclimatul de dealuri joase predomină în jumătatea nordică și se suprapune peste un mod mixt de utilizare a terenului (culturi agricole, pășuni, păduri etc.).

Topoclimatul antropic caracterizează orașul Craiova, zonele industriale din vecinătate și aeroportul. La rândul său, este alcătuit din topoclimate elementare ce se suprapun peste areale cu suprafețe relativ omogene. Se pot identifica: topoclimate urbane rezidențiale, topoclimate de zone industriale, topoclimate de spatii verzi intraurbane, topoclimate de suprafețe lacustre, topoclimat de aeroport. O caracteristică comună a acestor topoclimate este aportul de căldură datorat activităților antropice, o suprafața activă modificată și impurificarea aerului cu gaze și aerosoli cu consecințe în regimul elementelor climatice.

2.6. BIODIVERSITATEA

2.6.1. Flora

În ansamblu, ecosistemul Zonei Metropolitane Craiova este influențat de ocuparea terenului prin crearea de locuințe de către populație, utilizarea apei din subteran și evacuarea apelor uzate, poluarea aerului și solului generată de activitățile agenților economici și traficul rutier.

Figura 11. Harta vegetație România.


Din punct de vedere biogeografic Zona Metropolitană Craiova se găsește în regiunea continentală.

Figura 12. Harta provinciilor floristice ale României.

Din punct de vedere al vegetației, Zona Metropolitană Craiova se încadrează în zona de silvostepă. Antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea pe suprafețe mari a vegetației naturale ca urmare a defrișărilor, culturilor și urbanizării.

Vegetația cuprinde o gamă variată de specii ierboase și arborescente, în funcție de varietatea terenului, a solului și a climei.

Din punct de vedere al provinciilor floristice amplasamentul studiat se găsește în Danubiană-Getică.

Vegetația spontană a suferit în ultimele două secole modificări însemnate, ca urmare a intervenției omului care a defrișat pădurile de pe suprafețe întinse, determinând despădurirea câmpiei și a unei bune părți din Piemontul Getic în scopul transformării lor în vaste zone pentru practicarea culturilor agricole sau de ținuturi cu ierburi pentru pășunarea animalelor.

În partea de nord a Zonei Metropolitane Craiova, cu ținuturi deluroase mai înalte apar păduri de cer (Quercus cerris) și gârniță (Quercus frainetto), iar în Dealurile Amaradiei, cu altitudini mai mari se află păduri de gorun (Quercus petraea), ale căror arie de răspândire se află pe întreaga jumătate nordică a Podișului Getic, până la limita cu Subcarpații Getici. Alături de acestea se întâlnesc și alte specii de foioase care apar în dealurile mai joase și chiar în câmpie, cum sunt: teiul, ulmul, frasinul, carpenul.

În partea de sud a Zonei Metropolitane, până la limita localității Segarcea, se află păduri de cer și gârniță, dar sub formă de fragmente, față de fostele ținuturi, cândva, cu păduri întinse. Frecvent, apar specii de stejar pufos și brumăriu, care fac trecerea spre silvostepă, cu specii de ierburi din familia gramineelor: păiușul, pirul, bărboasa, coada vulpii, golomățul etc. Excepție face sectorul din vestul și nord-vestul orașului Craiova, în aria localităților Breasta


și Bucovăț, unde apare o grupare de arbori „favorizată” de cadrul natural oferit de Valea Jiului, cum sunt: gârniță, gorunul, frasinul, stejarul pufos și fagul.

Vegetația Luncii Jiului este influențată de terenurile nisipoase, nivelul apei freatice aproape de suprafața solului, precum și de prezența mâlurilor umede. De-a lungul acestora apar grupări de sălcii, plopi, răchită, care formează coridoare de zăvoaie în plină câmpie aridă din vecinătate. De asemenea, apar și specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătină etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc.

2.6.2. Fauna

În linii generale repartiția faunei urmărește mediul propriu de viață, respectiv, pădurea, silvostepa și câmpul cultivat, luncile cu zonele sale umede până în domeniul acvatic propriu-zis. În zonă pădurilor de foioase și subarboretelor trăiesc mamifere mari, cum sunt căpriorul, mistrețul, iepurele, vulpea ș.a. Dintre păsări sunt specifice cele mici, cântătoare: privighetoarea, cucul, mierla, turtureaua, pițigoiul, sticletele, care sunt frecvente și în zăvoaiele de pe lângă ape.

În câmpie, prezența plantelor ierboase din speciile gramineelor ca se a culturilor agricole propriu-zise, determină existența mamiferelor rozătoare (șoarecele de câmp, șobolanul cenușiu, popândăul) și răpitoare mici (dihorul, nevăstuica), iar dintre mamiferele mai mari, vulpea și iepurele. Dintre păsări cele mai frecvent întâlnite sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, graurul, iar prigoria și lăstunul cuibăresc deseori în malurile lutoase sau nisipoase ale treptelor de relief.

2.6.3. Spații verzi

În Municipiul Craiova se găsește 92,6% din suprafața spațiilor verzi din mediul urban al Zonei Metropolitane, în orașul Filiași – 5,6%, iar în orașul Segarcea, 1,8%.

Raportat la numărul de locuitori din cele trei centre urbane ale zonei, suprafața verde ce îi revine unei persoane, în anul 2012, este de 34,5 m2, valoarea mai scăzută decât media județeană urbană, de 35,2m2/locuitor.

Suprafața spațiilor verzi de pe teritoriul Zonei Metropolitane Craiova era, în anul 2013, conform datelor furnizate de reprezentanții primăriilor componente, de 276,3 ha, 88,0% dintre acestea fiind reprezentate de parcuri și grădini publice, iar 3,8% zone de agrement.

Potrivit Primăriilor membre, la nivel metropolitan sunt necesare investiții de modernizare a cel puțin 15,8 ha de spații verzi, și de înființare a altora pe 30,38 ha.

Starea generală a spațiilor verzi, în opinia reprezentanților locali ai Zonei Metropolitane este una de nivel mediu, nici bună, dar nici proastă.

Suprafața totală a pădurilor și a vegetației forestiere a județului Dolj, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, a fost, în anul 2012, de 85.308 ha, din care doar 22,9% în Zona Metropolitană, ceea ce înseamnă 19.557 ha.

Localitatea Bucovăț are cea mai întinsă suprafață ocupată de păduri raportată la suprafața fondului funciar, de 39,1%, fiind urmată de Murgași (35,3%), Calopăr (29,9%) și Vârvoru de Jos (22,9%). În Municipiul Craiova, 6,1% din suprafață este ocupată de păduri, iar în Mischii și în orașul Segarcea, doar 1,6%, respectiv 0,2% din fondul funciar.


Cele mai importante spații verzi și parcuri, deosebit de valoroase si ca monumente de arhitectura peisageră sunt:

1. Parcul Romanescu - unul dintre obiectivele emblematice al Craiovei formând un ansamblu complex desfășurat pe mai mult de 96 ha, inaugurat în februarie 1903 și considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România.

Este amplasat în zona de sud a Craiovei la capătul străzii centrale a orașului – calea Unirii, în cartierul 1 Mai și este considerat printre cele mai valoroase monumente de arhitectură peisageră a țării.

În trecut, i se spunea Parcul Bibescu deoarece a fost amenajat pe pământurile familiei Bibescu, renumită în perioada de la mijlocul secolului al XIX-lea atât prin potențialul economic dar și prin inițiativele edilitare la nivelul orașului.

Parcul Romanescu poartă numele realizatorului său într-o manieră modernă și complexă, reorganizat între anii 1900-1903 după proiectul arhitectului peisagist francez Eduard Redont, proiect premiat cu medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris, în anul 1900. Este unul din cele mai mari și mai frumoase parcuri din țară ocupând o suprafață de 100 ha din care, 96 ha de plantații, 4 ha luciul de apă al lacurilor, un hipodrom, un velodrom, drumuri și alei pe o întindere de 35 km, monumente de artă, o sală de expoziții și o bibliotecă, unități de servire a publicului, debarcader și un punct zoologic.

Pe lângă construcțiile îndrăznețe care asigură un cadru romantic special (un castel, imitații de stânci, podețe etc.), se detașează podul suspendat peste pârâul în cascade care traversează parcul, într-o arhitectură aparte sub supravegherea savantului Gogu Constantinescu.

Valoarea deosebită a decorului este dată de un număr foarte mare de exemplare de arbori și arbuști ornamentali aduși din mai multe continente și aclimatizate la latitudinea orașului Craiova, unele fiind întâlnite destul de rar la noi în țară și chiar pe continentul european.

2. Parcul Lunca Jiului. Parcul Lunca Jiului se remarcă prin potențialul peisagistic forestier completat, pentru vizitare și agrement, cu drumuri, alei, terenuri sportive, camping, opere de artă sculpturale.

Parcul Lunca Jiului se întinde pe o suprafață de 150 ha cu o mare biodiversitate în care drumurile și aleile asfaltate ocupă 5% din întreaga suprafață. Speciile de arbori impunători sunt reprezentate de stejar, cer, gârniță, carpen, ulm de câmp, platan, arin negru, asociații cu specii de arbuști (cornul, sângerul, păducelul, socul).

În parc se află o pepinieră silvică, o bază sportivă, teren de joacă pentru copii, lucrări de artă, un restaurant care nu mai funcționează în prezent și la fel, un camping cu căsuțe.

3. Parcul Sf. Dumitru (Grădina Băniei) este un exemplu de integrare a unor obiective aparținând sit-ului istoric al Craiovei (Casa Băniei, Catedrala Mitropolitană Sf. Dumitru) într-un ansamblu cu spațiu verde amenajat sub forma unei grădini publice pe 23 800 mp. În cadrul acestuia se remarcă și spațiul cu trandafiri, precum și grupul statuar al fraților Buzești.

4. Grădina Unirii (English Park), evidențiază modalitatea de armonizare, pe un areal limitat, patrulateric a unui ansamblu emblematic de clădiri ale Craiovei (Primăria, Prefectura ș.a.), cu o combinație reușită cu linii riguroase cuprinzând plante ornamentale, arbuști și copaci înglobând statuia domnitorului Al. I. Cuza și arteziana.

Ocupă o suprafață de 4670 mp și este amplasată în centrul orașului, în față clădirii unde funcționează Primăria Craiova. Grădina Unirii poartă acest nume pentru că locul respectiv


amintește de importante evenimente petrecute în 1857 la Craiova și pentru că întreg spațiul este dominat de impunătoarea statuie a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (sculptor Rafaello Romanelli). Grădina a mai purtat și alte nume dar cel mai frecvent este English Park deoarece amintește de modelul scuarurilor londoneze. Cuprinde arbori și arbuști decorativi și covorul speciilor de flori care sunt schimbate periodic în funcție de perioada de înflorire.

5. Parcul Teatrului Național se detașează prin soluția dezvoltării în trepte, valorificând versantul scurt cu expoziție nordică, prin alei, bascheți, grupări de arbori și arbuști, statui și grupuri statuare, integrat ansamblului format din clădirea Universității si Teatrul Național dând o notă de armonie peisajului urban prin modul de amenajare și componenta speciilor vegetale de arbori și arbuști ornamentali care se evidențiază în toate sezoanele.

6. Grădina Botanică, amplasată în nord-vestul părții centrale a Craiovei a fost concepută de arhitectul peisagist francez Eduard Redont încă din primii ani ai secolului al XX-lea ca o mică replică pentru ceea ce era Parcul Romanescu din sudul orașului.

Gradina Botanica din Craiova se află pe locul patru în țară după Cluj Napoca, București, Iași, Grădina Botanică din Craiova. Desfășurată pe 16 ha ea cuprinde următoarele sectoare: Sectorul ,,Sistematica plantelor”, Sectorul ,,Regiunile biogeografice ale globului” (flora globului), Sectorul ,,Plante cultivate” Sectorul ,,Provinciile floristice ale României, ,,Fitogeografia Olteniei, Sectorul ,,Sere” ce cuprinde serele propriu-zise în suprafață de aproximativ 750 mp cuprinzând o colecție de peste 900 de specii exotice cu valoare științifică și decorativă, Sectorul ,,Pepinieră”, ,,Rosariul” sau sectorul ,,Grădina cu trandafiri”, ,,Sectorul ornamental, ,,Herbarul Alexandru Buia” ce poartă numele ctitorului grădinii botanice – prof.dr. Al. Buia, fiind compus din peste 15000 coli determinate (specii de plante puse la herbar în format A3 cu denumirea populară și științifică), ,,Muzeul” cuprinzând mostre de semințe, planșe, grafice, postere ilustrative și colecția de cataloage editate de grădina botanică de la înființare până în prezent.

7. Parcul Crizantemelor. Este situat în partea de sud-est a orașului într-un cartier mai liniștit ornat cu arbori și arbuști decorativi asemănători celor din aria municipiului. În centrul parcului se află un bust ridicat în memoria poetului Traian Demetrescu.

8. Grădina Trandafirilor sau Grădina Frații Buzești. Inițial, a fost numită Grădina Băniei datorită amplasării în vatra veche a Craiovei, unde sunt așezate Casa Băniei și catedrala Sfântul Dumitru.

9. Grădina Mihai Bravu. Este situată în față Facultății de Agronomie și a Tribunalului Județean Dolj (fostă casă a boierului Glogoveanu). În fața parcului se află statuia lui Tudor Vladimirescu iar în interior un bust al lui Nicolae Titulescu, diplomat și om politic de importanță europeană. Grădina este alcătuită din aceeași structură de arbori și arbuști ornamentali plantați și în alte spații verzi din aria orașului: pini, molizi, arțari americani, ulmul de munte, castanul porcesc, frasin, molid argintiu, tuia, tisa, garduri vii din lemnul câinelui.

10. Parcul 1 Mai. Se află în partea de sud sud-vest a orașului, amenajată pe o suprafață de 3,2 ha cu plantarea de arbori (stejari, tei, castani, platani, pini) și specii de arbuști. Aici s-a construit în anul 1977 cu prilejul anului Centenarului Independenței, Monumentul Independenței operă a sculptorului Emil Mereanu.

11. Parcul Hanul Doctorului. Se află situat în partea de est a orașului cu acces la drumul E576 dinspre București. În anii 1980 bazinul hidrografic al pârâului Valea Hanul Doctorului de 2,4 km2 și lung de 800 m a fost transformat într-un frumos parc cu alei pietonale, un complex hotelier, ștrand și camping. Cursul pârâului a fost amenajat în cinci mici acumulări de apă devenite ștranduri iar în aval, în trei mici acumulări în spatele unor diguri din pământ. Structura întregului parc sub formă de trepte frumos individualizate prin diguri și luciuri de


apă însumează o mare varietate de specii de arbori și arbuști armonizați în covorul ierbaceu la fel de diversificat.

12. Parcul Craiovița. Se află în partea de vest a orașului și cuprinde în perimetrul său vechea Baltă Craiovița, restrânsă în dimensiunile ei de astăzi de repetate lucrări de asanare, îndiguire și canalizare coordonate de Primăria Craiova. Parcul se află în curs de amenajare pentru a se realiza zone de agrement și sport nautic. Speciile vegetale din parc aparțin genurilor întâlnite și în celelalte spații verzi: salcii, plopi, arini, stejari, frasini, arbuști, erbacee diverse.

13. Parcul Cornițoiu. Se află în partea de nord a orașului și este în curs de definitivare. Suprafața sa de 24 ha se suprapune peste valea mlăștinoasă a pârâului Cornițoiu care își are izvoarele la contactul morfologic între terasa înaltă și cea superioară. Încă din anul 1987 s-au realizat lucrări de canalizare a pârâului, desecarea mlaștinilor și plantări de arbuști și arbori ornamentali, gazon care dau imaginea de perspectivă a unui frumos parc atât de necesar și în această parte a orașului.

Bilanțul teritorial al verdelui urban existent în municipiul Craiova, scoate în evidență ponderea mare a spațiilor verzi din cartiere (285 ha), aproximativ 41% din suprafața totală a spațiilor verzi amenajate, urmate de parcurile municipale cu 36% (cca. 243 ha), doar 6% (cca. 38 ha) grădini publice, restul de 17% înglobând alte categorii de spații verzi. Cea mai mare parte a acestor spații se află către periferia orașului, în zona centrală existând doar câteva grădini publice de mici dimensiuni. În ultimii ani a fost construit în zona centrală a orașului doar un singur parc – Parcul Teatrului Național. Mai mult, suprafața altor parcuri s-a redus constant, începând din anii 70, cum este Parcul Crizantemelor în urma construirii unui minicartier de vile.

2.6.4. Rute de migrare

In hărțile de mai jos se prezintă scitele cu rutele de migrație tomnală și vernala pe teritoriul României elaborate de INCCDD (Institutul National de Cercetare - Dezvoltare „Delta Dunării”) pe baza studiilor realizate de ornitologi în decursul a cca 150 ani.

Se poate observa din aceste hărți ca amplasamentul Zonei Metropolitane Craiova nu se află în zona rutelor de migrație a pasărilor.


Legenda: 1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens strict); 4 – drumul sarmatic (in sens larg); 5 – drumul carpatic; 6 – ruta (secundara) de migratie de pe valea Oltului: B – ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S drumul “sudului”; zona hasurata – principalele locuri de hranire și aglomerare a speciilor de pasari perioada de migratie de toamna (sursa: Victor Ciochia, 1984)

Tabel 1. Principalele direcții de migrație urmate de păsări în perioada pasajului de toamna pe teritoriul României.

Legenda: 1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens strict); 4 – drumul sarmatic (in sens larg); 5 – drumul carpatic; 6 – ruta (secundara) de migratie de pe valea Oltului: B – ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S drumul “sudului”; zona hasurata – principalele locuri de hranire și aglomerare a speciilor de pasari perioada de migratie de primavara (sursa: Victor Ciochia, 1984)

Tabel 2. Principalele direcții de migrație urmate de păsări în perioada pasajului de primăvara pe teritoriul României.

2.6.5. Date privind ariile protejate Natura 2000

Pe teritoriul administrativ al Zonei Metropolitane Craiova se află/se suprapun ariile protejate Natura 2000 (detaliate în continuare):

ROSPA0023 Confluența Jiu – Dunăre: Calopăr (16%), Malu Mare(5%), Segarcea(<1%), Teasc(15%), Ţuglui(10%).


ROSCI0045 Coridorul Jiului: Almăj (4%), Brădești (6%), Breasta (6%), Bucovăț (42%), Calopăr (21%), Coțofenii din Față (13%), Craiova (3%), Filiași (7%), Ișalnița (<1%), Malu Mare (5%), Segarcea (<1%), Teasc (16%), Țuglui (76%), Țuglui (13%), Vârvoru de Jos (14%);

ROSCI0202 Silvostepa Olteniei: Vela (3%) și Vârvoru de Jos (<1%);

2.6.5.1. Arii de protecție specială Avifaunistice (SPA)

În Zona Metropolitană Craiova se regăsește o singură arie de protecție specială avifaunistică (SPA) – ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre, în partea de sud (vezi figura de mai jos).


Figura 13. Zona Metropolitană Craiova – Natura 2000. Arii de protecție specială avifaunistică (SPA).


DESCRIEREA SITULUI NATURA 2000 ROSPA0023 CONFLUENȚA JIU-DUNĂRE

DESCRIERE GENERALĂ

Lunca Jiului se prezintă ca un teritoriu bogat în ce privește habitatele, aici întâlnindu-se păduri de luncă și zăvoaie, livezi, pajiști, teren agricol, zone umede - bălți și canale și numeroase habitate antropogene, toate concentrate pe această suprafață, astfel că se întrepătrund iar delimitarea lor devine uneori dificilă.

Clase de habitate: râuri, lacuri, culturi (teren arabil), pășuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, habitate de păduri (păduri în tranziție).

Calitate și importanță: Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate printre care și păsări cuibăritoare. Situl este important pentru iernat pentru mai multe specii. Se remarcă prezența speciilor de păsări de apă, care au găsit aici condiții de viață și reproducere.

Vulnerabilitate: extinderea suprafețelor modificate antropic, poluarea cursurilor de apă.

Management: Administrator/custode: Consiliul Județean Dolj

IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J ROSPA0023

LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.896667 Latitudine 43.993889 Suprafață (ha) 19799.80 Altitudine (m): Minimă 6.00, Maximă 162.00, Medie 48.00 Regiunea administrativă: Dolj (100%) Regiunea biogeografică: Continentală.

INFORMAȚII ECOLOGICE

Tabel 3. Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE.

Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

A020 Pelecanus crispus 30-70 i C B B B

A021 Botaurus steliaris 2-4 p C B C C

A022 Ixobrychus minutus 12-20 p C B C C

A026 Egretta garzetta 150-200 i D

A027 Egretta alba 20-30 i D

A029 Ardea purpurea 10-30 i D

A030 Ciconia nigra 2-3p C B C B


Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare Populație Conservare Izolare Evaluare globală

A031 Ciconia ciconia P 500-800Í C B C C

A032 Plegadis falcinelius 750-1000 i D

A0 34

Platalea leucorodia 150-200 i C B C B

A072 Pernis apivorus 12-20 p D

A073 Milvus migrans 2-4 p C B C C

A075 Haliaeetus albicilla 1-2 p C B C B

A081 Circus aeruginosus 6-10 p C B C B

A0 89 Aquila pomarina

2-2p D

A122 Crex crex 100-150 p C B C B

A131 Himantopus himantopus

20-30 i D

A132 Recurvirostra avosetta

30-40 i D

A133 Burhinus oedicnemus

10-20 p B B C B

A166 Tringa glareola

1000-2000 i

C B C B

A177 Larus minutus 100-150 i C B C B

A193 Sterna hirundo 150-250 i C B C C

A195 Sterna albifrons 70-140 i C B C C

A196 Chlidonias hybridus 200-300 i D

A197 Chlidonias niger 50-100 i C B C C

A224 Caprimulgus europaeus

120-150 p C B C B

A229 Alcedo atthis 50-60p C B C B

A231 Coradas garrulus 46-50 p C B c C

A238 Dendrocopos medius

100-130 p C B c B

A246 Lullula arbórea RC D

A255 Anthus campestris 10-20 p D

A321 Ficedula albicollis 300-400Í D

A338 Lanius collurio C D

A393 Phalacrocorax pygmeus

40-70

i C B c B

A403 Buteo rufinus 2-4p C B c B

A429 Dendrocopos syriacus

90-120 p C B c C

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.


Tabel 4. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE.

Cod Nume




A004 Tachybaptus ruficollis C D

A005 Podiceps cristatus C D

A017 Phalacrocorax carbo RC D

A028 Ardea cinérea 500-600Í D

A041 Anser albifrons R D

A043 Anser anser R D

A050 Anas peneiope

1000-1200i

C C C C

A051 Anas strepera RC R D

A052 Anas crecca

4000-6000Í

D

A053 Anas platyrhynchos

2000-3000Í

D

A055 Anas querquedula

1500-2000Í

D

A056 Anas clypeata R D

A059 Aythya ferina RC D

A061 Aythya fuligula R D

A096 Falco tinnunculus RC D

A099 Falco subbuteo RC D

A113 Coturnix coturnix R D

A125 Fúlica afra RC

2000-2500Í

D

A136 Charadrius dubius R D

A137 Charadrius hiaticula R D

A142 Vanellus vanellus RC D

A145 Calidris minuta R D

A146 Calidris temminckii R D

A147 Calidris ferruginea RC D

A153 Gallinago gallinago

1000-1200i

D

A156 Limosa limosa

2000-3000Í

C B C B

A161 Tringa erythropus 600-800Í C B c B

A164 Tringa nebularia 500-600Í C B c B




A165 Tringa ochropus RC D

A179 Larus ridibundus R

2000-3000Í

C C c C

A207 Columba oenas RC D

A208 Columba palumbus RC D

A212 Cuculus canorus RC D

A221 Asió otus R D

A230 Merops apiaster R D

A232 Upupa epops RC D

A247 Alauda arvensis RC C C c C

A249 Riparia riparia RC D

A251 Hirundo rustica C C D

A253 Delichon urbica RC RC D

A256 Anthus trivialis RC D

A257 Anthus pratensis RC D

A258 Anthus cervinus R D

A259 Anthus spinoletta R D

A260 Motacilla flava C D

A262 Motacilla alba C C D

A269 Erithacus rubecula RC D

A270 Luscinia luscinia V D

A271 Luscinia megarhynchos C D

A273 Phoenicurus ochruros RC D

A274 Phoenicurus phoenicurus

RC D

A275 Saxícola rubetra RC D

A277 Oenanthe oenanthe RC D

A283 Turdus merula RC D

A285 Turdus philomelos RC D

A291 Locustelia fluviatilis RC D

A292 Locustella luscinioides C D

A295 Acrocephalus schoenobaenus

RC D

A296 Acrocephalus palustris R D

A297 Acrocephalus scirpaceus

RC D

A298 Acrocephalus arundinaceus

RC D

A308 Sylvia curruca RC D

A309 Sylvia communis RC D

A310 Sylvia borin R D




A311 Sylvia atricapilia RC D

A315 Phylloscopus collybita C C D

A319 Muscícapa striata RC C D

A336 Remiz pendulinus RC D

A337 Oriolus oriolus RC D

A340 Lanius excubitor RC D

A351 Sturnus vulgaris C P D

A359 Fringilla coelebs RC C D

A364 Carduelis carduelis C D

A366 Carduelis cannabina RC D

A383 Miliaria calandra C D

A459 Larus cachinnans

800-1 OOOi

D

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

DESCRIEREA SITULUI

Tabel 5. Caracteristici generale ale sitului.

Clase de habitat pondere in %

N04 - Dune de coastă, plaje cu nisip. machair 2.00

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 16.00

N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării 2.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) 23.00

N14 - Păiuști ameliorate 10.00

N15 - Alte terenuri arabile 4.00

N16 - Păduri caducifoliate 38.00

N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) 5.00

ACTIVITĂȚI ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Tabel 6. Activități antropice și consecințele lor în interiorul sitului.

Cod Intensitate % din sit Influentă

100 - Cultivarea C 50.00 0

120 - Fertilizarea C 50.00 0



170 - Creșterea animalelor C 20.00 0

230 - Vânătoarea C 25.00 -

511 - Linii electrice C 10.00 +

701 - Poluarea apei B 40.00 -

900 - Eroziunea C 10.00 0

941 - Inundații C 40.00 +

300 - Extragerea de balast C 2.00 -

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) – negative

Tabel 7. Activități antropice și consecințele lor în jurul sitului.





500 - Rețea de comunicație C 20.00 +

430 - Construcții agricole C 30.00 0

511 - Linii electrice C 20.00 +

300 - Extragerea de balast C 2.00 -

870 - îndiguirea. consolidarea malurilor, plaje artificiale C 40.00 0


2.6.5.2. Situri de importanță comunitară (SCI)

În Zona Metropolitană Craiova se regăsesc două situri de importanță comunitară (SCI) – ROSCI0045 Coridorul Jiului și ROSCI0202 Silvostepa Olteniei (vezi figura următoare).

DESCRIEREA SITULUI NATURA 2000 ROSCI0045 CORIDORUL JIULUI

DESCRIERE GENERALĂ

Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu și inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare și mai reprezentative eșantioane relictare de luncă europeană puțin alterată în dispariție vertiginoasă. Din suprafața totală 34.979 ha revin fondului forestier, din care pădurile dețin 33.543 ha și concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă și o abundență locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii românești, ceea ce-i conferă o personalitate biogeografică de excepție.

Clase de habitate: râuri, lacuri, mlaștini, turbării, culturi (teren arabil), pășuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, habitate de păduri (păduri în tranziție).

Calitate și importanță: Cercetările în derulare relevă apartenența arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversității continentale cu o valoare foarte înaltă a acestuia. Astfel, deși ocupă abia 0,5 % din suprafața pădurilor tarii și 0,6 % din suprafața națională, totuși concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislația română și comunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse


în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale tarii (Etajul deluros de cvercete – gorunete, cerete, gârnițete, amestecuri dintre acestea – și șleauri de deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – și cu cer, gârniță, gorun , amestecuri ale acestora; Câmpie forestieră Silvostepă); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de stațiune forestieră identificate în România; 22 (44 %) din cele 50 formații forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evidențiate în tara. Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migrație a păsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr impresionat de păsări. Împreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române și comunitare.


Figura 14. Zona Metropolitană Craiova – Natura 2000. Situri de importanță comunitară (SCI).


Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al țării, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, conferă teritoriului o specificitate remarcabilă, evidențiată prin: - concentrarea unor asociații vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă interferența elementelor termofile sudice cu cele central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăț) sau insularizate antropic (stejarul brumăriu din Pădurea Braniștea Bistrețului etc.); - adăpostirea unor populații durabile de specii animale și vegetale a căror conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protecție specială avifaunistică și o protecție strictă etc. Valorificarea durabilă a acestui patrimoniu natural de excepție justifică și impune: - utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practică apropiată de natură - conservarea vieții sălbatice, a unor habitate naturale relictare și a unui rezervor local de gene valoroase; - gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general și a celui forestier, în special; - menținerea unor unități peisagistice silvestre, rare și insolite, cu mare forță de seducție ; - oficializarea unui parc natural care, prin funcțiile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia forței de muncă locale și locuri de muncă într-un domeniu de mare interes național și internațional; - asigurarea unui spațiu natural de educație și instruire ecologică- promovarea ecoturismului, sursă de valută nepoluantă, prin perpetuarea activităților tradiționale locale;- optimizarea deciziei, protecție mediului, protecția vieții și sănătății și creșterea calității vieții.

Vulnerabilitate: Amplasarea teritoriului în două județe și în apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) în baza căruia să poată fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.) al tuturor localităților aferente. P.U.G., odată actualizat, permite elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care derivă planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclamă armonizarea tuturor intereselor prezente și viitoare din acest spațiu extrem de mozaicat, în care ponderea fondului forestier (34 %) și a pădurii (33 %) nu pot să scadă, la fel ca și a altor categorii funciare care focalizează habitate naturale protejate prin legi române și comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea și alte impacturi antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele majore ale dezvoltării durabile și ale conservării biodiversității în fruntea cărora e însuși omul.



Tip K ROSPA0045

LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.925556 Latitudine 44.016667 Suprafață (ha) 71451.90 Altitudine (m): Minimă 6.00, Maximă 398.00, Medie 102.00 Regiunea administrativă: Dolj (75%), Gorj (25%) Regiunea biogeografică: Continentală.



Tabel 8. Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește.

Cod Pondere Reprezen-tativitate

Suprafață

relativă Stare de

conservare

Evaluare

globală

92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă 3.70 A B B B

91 MO - Păduri balcano-oanonice de cer si aorun 6.80 A B B B

91YO - Păduri dacice de steiar si carpen 3.00 A C A A

91EO - Păduri aluviale cu Alnus qlutinosa si Fraxinus excelsior 0.10 A B B A

91 IO - Veqetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. 1.00 A B B B

9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-Faqetum 1.70 B C B B

9170 - Păduri de steiar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

0.40 B B B B

Î91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior) 0.50 A B B B

Isau Fraxinus anqustifolia, din lunqul marilor râuri)-

3130 - Ape stătătoare oliqotrofe până la mezotrofe cu veqetatie din Littoretea uniflorae si/sau Isoeto-Nanoiuncetea

0.50 B C B B

6120 - Pajiști xerice pe substrat calcaros 1.00 B B B B

6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii 1.00 B B B B

6510 - Pajiști de altitudine ioasă 1.00 B C B B

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu veqetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0.10 B C B B

1530 - Pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice 3.00 B B B B

3140 - Ape puternic oliqo-mezotrofe cu veqetatie bentonică de specii de Chara 0.01 C C C C

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu veqetatie tip Maqnopotamion sau Hvdrocharition

0.01 C C C C

3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu veqetatie

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

0.01 C C B B

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hiqrofile de la nivelul câmpiilor, până

la cel montan si alpin

1.00 B C B B

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

Tabel 9. Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.


Residentă Migratoare Populație Conservare Izolare Evaluare


Reproducere Iernat Pasaj globală

1335 Spermophilus citellus

P C B C B

1355 Lutra lutra P C B C B


Tabel 10. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Cod Nume




1188 Bombina bombina

P B B C B

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P B B C B


Tabel 11. Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Cod Nume




1124 Gobio albipinnatus P

C B C B

4125 Alosa immaculata P R C B B B

1149 Cobitis taenia P C B C B

1146 Sabanejewia aurata

P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P

C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

1130 Aspius aspius P B B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B


Cod Nume




1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

1160 Zingel Streber P B B C B

1159 Zingel zingel P B B C B

2555 Gymnocephalus baloni

P?


Tabel 12. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Cod Nume




4013 Carabus hungaricus

R C B B B

1044 Coenagrion mercuriale R

B B C B

4045 Coenagrion ornatum R

B B C B

1042 Leucorrhinia pectoralis

P A B C B

4048 Isophya costata P B B C B

4054 Pholidoptera transsylvanica

P B B A B

1083 Lucanus cervus P C B C B


Tabel 13. Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.


Populație Conservare Izolare Evaluare globală

1428 Marsilea quadrifolia V C C C C


DESCRIEREA SITULUI



N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 12.00

N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării 9.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) 13.00

N14 - Pajiști ameliorate 13.00

N15 - Alte terenuri arabile 2.00

N16 - Păduri caducifoliate 48.00

N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) 3.00



Cod Intensitate % din sit Influență



140 - Pășunatul B 30.00 0


500 - Rețea de comunicație C 30.00 0

701 - Poluarea apei B 20.00 -

941 - Inundații B 20.00 -

243 - Braconajul, otrăvirea, capcane C -

300 - Extragerea de balast c -

400 - Urbanizare, industrializare, si alte activități similare B -

440 - Depozitare de materiale C 0

512 – Țevi, conducte C 0

511 - Linii electrice C 0

503 - Cale ferată. TGV C -

502 - Străzi, autostrăzi C -

160 - Managementul silvic C +

161 - Plantarea C +

220 - Pescuitul recreativ sportiv C -

230 - Vânătoarea C 0



500 - Rețea de comunicație c 0






140 - Pășunatul C 20.00 0


430 - Construcții agricole C 30.00 0

500 - Rețea de comunicație C 30.00 0

511 - Linii electrice C 0

400 - Urbanizare, industrializare, si alte activități similare C -

300 - Extragerea de balast C 0

331 - Activități miniere si exploatare de suprafață B -

703 - Poluarea solului C -

171 - Stockfeedinq (hrănirea animalelor) C 0

230 - Vânătoarea C 0

243 - Braconajul, otrăvirea, capcane C -

220 - Pescuitul recreativ sportiv C 0

419 - Alte zone industriale/ comerciale C -

502 - Străzi, autostrăzi C 0

850 - Modificarea funcționării hidrografice C 0

790 - Alte tipuri de poluare sau impacturi ale activității umane C -

512 – Țevi, conducte c 0

160 - Managementul silvic c +

161 - Plantarea c +


DESCRIEREA SITULUI NATURA 2000 ROSCI0202 SILVOSTEPA OLTENIEI

DESCRIERE GENERALĂ

Situl este constituit din 6 poligoane, reprezentând 6 trupuri de pădure. Din punct de vedere al administrației silvice, pădurile aparțin la OS Perișor (cca. 6 800 ha -trupurile de pădure Caprioara-Tencanau-Maracine, Tarnava-Intorsura, Perisor, Plenita si Verbicioara) si la OS Craiova (trupul de pădure Seaca-Știubei- cca. 2500 ha). Din cele 6 poligoane forestiere


delimitate în suprafață totală de 9.296,7 ha (100 %), suprafața tipurilor de habitate forestiere de interes comunitar totalizează 7.573,8 ha (81,5 %), după cum urmează: - 91E0* ocupă 108, 4 ha (1,2 %) - 91M0 - 6.487 ha (70,7 %) - 91I0* - 975,4 ha (10,5 %) Din punct de vedere geografic, situl este situat in partea vestica a Câmpiei Olteniei, mai exact in Câmpia Desnățuiului, la contactul cu Platforma Piemontana Getica. Terenul este in general orizontal, cu depresiuni mai mult sau mai puțin adânci si versanți scurți. Altitudinea terenului variază intre 60m si 230 m. Substratul litologic este alcătuit din loessuri si , mai puțin din dune de nisip, in partea de sud. Valea Desnățuiului care străbate situl are o lunca bine dezvoltata , meandrata, iar debitul este scăzut si fluctuant. Apa freatica este situata pe terase la peste 10 m adâncime, apropiindu-se de suprafata doar in lunca. Solurile aparțin claselor Cernisoluri - cernoziom- si Luvisoluri- preluvosol si luvosol - , iar in lunca Hidirisol/aluvisol. Vegetatia forestiera este specifica zonelor fitoclimatice de câmpie forestiera si celei de silvostepa. Predomina ceretele, garnițele, cereto-garnitetele, care insumeaza peste 80 % din suprafața pădurilor, stejaretele de stejar pedunculat, stejaretele de stejar brumăriu si amestecurile de cvarcinee.

Calitate și importanță: Pădurile sunt in proporție de peste 85 % de tip natural fundamental si se încadrează in doua tipuri de habitate forestiere de interes comunitar -91M0 si 91I0. Sunt cele mai reprezentative păduri din partea de vest a Câmpiei Olteniei, având o stare buna de conservare, suprafețe compacte destul de mari (peste 1500-2000 ha), ceea ce le conferă o mai mare stabilitate. De asemenea, aceste păduri adăpostesc si elemente de flora si fauna foarte valoroase.

Vulnerabilitate: Apropierea localităților, accesibilitatea ușoară a pădurilor, braconajul, nevoia de lemn de foc, pășunatul în pădure, descărcarea frauduloasă a deșeurilor în pădure, precum și presiunea turistică în perioada de înflorire a bujorului din luna mai, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.



Tip KB ROSPA0202

LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.282222 Latitudine 44.352222 Suprafață (ha) 9296.70 Altitudine (m): Minimă 91.00, Maximă 276.00, Medie 185.00 Regiunea administrativă: Dolj (100%) Regiunea biogeografică: Continentală.


Tabel 17. Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește.

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață

relativă Stare de

conservare Evaluare globală

91 MO - Păduri balcano-Danonice de cer si 72.00 A C B B


qorun

40C0 - Tufărișuri de foioase oonto-sarmatice * 0.05 B C B B

9110 - Veqetatie de silvosteoa eurosiberiană cu Quercus SDD. * 10.00 A C B B

91E0 - Păduri aluviale cu Alnus qlutinosa si Fraxinus excelsior* 1.00 B C B B

62C0 - Stepe ponto-sarmatice * 10.00 C C C C

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

Tabel 18. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Cod Nume




1166 Triturus cristatus

P C B C B

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1188 Bombina bombina

P C B C B


Tabel 19. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Cod Nume




4013 Carabus hungaricus P

C C C C

1083 Lucanus cervus P D B C B

1088 Ceram byx cerdo

R D C C C



Tabel 20. Alte specii importante de floră și faună.

Categorie Cod Denumire științifică Populație

Plante Paeonia peregrina R A

A - Lista roșie de date naționale, B - Endemic, C - Convenții internaționale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

DESCRIEREA SITULUI



N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) 3

N16 - Păduri caducifoliate 97




166 - Eliminarea copacilor morți (Tăiere de igienizare) B 100.00 +

251 - Recoltarea ilegală de specii floristice C 15.00 -

160 - Managementul silvic A 100.00 +

140 - Pășunatul A 100.00 -

161 - Plantarea A 10.00 -

166 - Eliminarea copacilor morți (Tăiere de igienizare) A 100.00 -

250 - Recoltarea din floră B 5.00 -




230 - Vânătoarea B 100.00 0



166 - Eliminarea copacilor morți (Tăiere de igienizare) B 100.00 +

150 - Restructurare/ regrupare de parcele A 25.00 -

140 - Pășunatul B 25.00 -



2.7. CONDIȚII CULTURALE ȘI PATRIMONIUL

Municipiul Craiova și localitățile componente zonei metropolitane sunt posesoarele unui bogat și complex patrimoniu cultural, a cărui tradiție istorică multimilenară este dovedită de numeroasele vestigii arheologice descoperite, de prezența unui număr impresionant de monumente istorice, de arhitectură și de artă plastică etc.

Toate acestea au ca și rezultantă conturarea unei oferte turistice diversificate și complementare (prin prisma etalării unor resurse atractive – preponderent antropice – variate structural, fizionomic și funcțional) pe de o parte, respectiv constituirea unor fluxuri turistice convergente în măsură să o valorifice la niveluri superioare de eficiență socială și economică, pe de altă parte.

Elementele materiale ale culturii oltene astfel individualizate posedă o certa valoare atractivă și constituie o bogăție inestimabilă a patrimoniului cultural național. Numărul total al monumentelor istorice grupate pe raza administrativ-teritorială a municipiului Craiova atinge 314 poziții. De asemenea, printre principalele unități administrativ-teritoriale din localitățile componente cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național, care păstrează fie o complexitate de valori culturale (gospodării, locuințe și anexe gospodărești, instalații meșteșuguri și port popular tradițional), fie monumente istorice izolate de valoare națională excepțională este: Şimnicu de Sus.

Urmărind amplasarea în perimetrul municipiului Craiova a elementelor care alcătuiesc patrimoniul său cultural-istoric se evidențiază o grupare diferențiată a monumentelor istorice ca număr, varietate tipologică și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al gradului de atractivitate, după cum urmează:

vestigii arheologice obiective religioase: biserici, catedrale, mănăstiri, obiectivele cultural-istorice: obiective civile piatră sau clădiri vechi cu rol administrativ

sau cultural, case civile de locuit, muzee, hanuri, fântânile, monumentele, statuile și busturile, instituțiile de cultură și învățământ, biblioteci.

Arhitectura spațială a regiunii, coroborată cu particularitățile celorlalte elemente ale cadrului natural (climat, rețea hidrografică, vegetație și faună) au favorizat a străveche populare dovedită de vestigiile arheologice, numeroase ca amplasament și diversificate ca și conținut, atestând succesiunea civilizațiilor pe acest teritoriu (pretracică, traco-dacică, geto-dacică, daco-romană, daco-romană-bizantină și, ulterior, românească) și, implicit, intensa și continuitatea populării, precum și un spectru diversificat de activități de exploatare a mediului natural și a resurselor acestuia.

Se remarcă astfel:

vestigiile aparținând epocii neolitice (5500-1900 a.Chr.), descoperite pe terasa unde amplasată Casa Băniei și biserica Sf. Dumitru și în Valea Fetii, în spatele Parcului Poporului/Romanescu din proximitatea localității Şimnic;

Cetate de pământ din prima epocă a fierului (hallstatt – 1200-450/300 a. Chr.) întărită cu vălătuci arse, la baza valului, care atestă forme de arhitectură militară pe raza comunei Bucovăț;

„tezaurul scitic” provenit dintr-un mormânt princiar traco-getic (cu 83 piese de argint reprezentând figuri stilizate de cai, a cărui copie este depozitată la Muzeul Olteniei);

tezaurul de monede dacice (sec. II-I îH.) de la Pielești; cele 2 tezaure romane de la Ișalnița (primul alcătuit din 134 monede republicane din

sec II a.Chr., iar al doilea din 5000 monede de argint din secolul IV d. Chr.); tot pe teritoriul comunei Ișalnița au fost descoperit (1964) mai multe morminte de incinerație


conținând urne cu capac și vase de ofrandă, da la sf. Epocii bronzului și din prima epocă a fierului, din care s-au recuperat castroane, cești, cupe (ornamente cu linii în zig-zag și triunghiuri realizate prin incizii);

fortificația/valul roman de apărare (numit „valul lui Traian” sau „Brazda lui Traian”) care „intră” pe raza municipiului la Mofleni, se continuă pe lângă cimitirul Sineasca și apoi spre bariera Vâlcii și de aici spre Olt și mai departe spre Muntenia, astăzi însă fiind foarte puțin vizibil.

Patrimoniul construit al municipiului Craiova este format din monumentele istorice situate pe raza administrativ-teritorială a acestuia, conform Ordinului nr. 2314/2004 al ministrului culturii și cultelor prin care a fost aprobată „Lista monumentelor istorice”:

Centrul istoric al municipiului Craiova - secolul XV; secolul XVIII –XIX biserici și ansambluri cu funcție ecleziastică:

o Biserica „Sf. Împărați” (1813); o Ansamblul bisericii „Sf. Nicolae”- Amaradia secolul XVIII (1794) (Belivacă); o Biserica „Sf. Gheorghe-Vechi”; o „Cuvioasa Paraschiva” (1730-1731); o Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” – Hera (1813); o Biserica „Sf. Nicolae”, „Sf. Paraschiva” – Brândușa (1793), pe locul uneia de

lemn, modificată în 1855; o Biserica „Sf. Nicolae - Craiovița” (1770); o Biserica „Sf. Ioachim, Sf. Ana și Sf. Haralambie” (1802 -1806); o Biserica „Toți Sfinții” – Hagi Enuș (1792); o Ansamblul bisericii „Toți Sfinții - Hagi Enuș" (1792, refăcut la 1869); o Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Pantelimon” (1813), pe locul

uneia din secolul XVIII; o Capela „Sf. Maria” (1900) în cimitirul Sineasca; o Biserica „Sf. Mina” – Petru Boj (1731), pe locul unei biserici de lemn; o Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1785 -1797), pe temelii de secolul

XVI; o Biserica de lemn „Toți Sfinții”- Tălpășești (1780); Biserica „Sf. Nicolae” –

Ungureni (1774-1780), pe locul uneia de lemn; o Biserica „Sf. Trei Ierarhi” – Postelnic Fir (1815); o Ansamblul bisericii „Sf. Treime” (1765 -1768), refăcută în 1906; o Biserica „Sf. Treime” (1906), pe ruine din 1765-1768; o Biserica „Sf. Dumitru” – Domnească (1889), pe temelii de secolele XV –XVII,

refăcută în 1906; o Biserica „Sf. Anton”, pe fundații din 1654, refăcută între 1844-1848; o Biserica „Toți Sfinții” (1780-1800); o Biserica „Sf. Spiridon și Sf. Nicolae” (1793), pe locul unei biserici de lemn din

secolul XVII; o Biserica „Sf. Ilie” refăcută, pe locul unei biserici din 1720, în 1893; o Biserica „Buna Vestire” și „Sf. Împărați” (1747-1753); o Biserica „Sf. Nicolae” – Dorobănția (1782-1793), refăcută între 1863-1865; o Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou, refăcută, pe temeliile din 1754-1755, în 1913; o Biserica „Sf. Apostoli”, pe temelia uneia din secolul XV, în 1783; o Biserica evanghelică de la mijlocul secolului XIX; o Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Pantelimon” – Mântuleasa,

refăcută în secolul XIX; o Fosta mănăstire Obedeanu din secolul XVIII - începutul secolului XX; o Ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Pantelimon” - Madona-

Oota (1813); o Ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei și Mitropoliei Olteniei 1780;


o Căminul preoțesc „Renașterea” (1932 – 1934) clădirile incluse parcurilor municipiului, în partea de SV a orașului (1897 –

1905): Parcul Poporului (fostul Parc Bibescu, fostul Parc Romanescu) Conac Bibescu, sec. XIX; Chioșcul de fier, 1905; Podul suspendat, 1901- 1902; Castelul fermecat; Hipodromul; Clădirea Debarcaderului; casă – Restaurantul „Ciobănașul”; Casa administratorului; Grota ursului (1905).

o casă din secolul XVIII: Casa Cornea Brăiloiu; case din secolul XIX, inclusiv ale unor personalități ale culturii române. Acestea

sunt în număr de peste 130, dintre care le menționăm pe următoarele: Geblescu; Casă; Gârleșteanu; Papazoglu; Demetrescu; Dr. Mendel; Foray; Măcescu; Grigore Gabrielescu; Glogoveanu din 1802, pe temelii de sec. XVIII; Bengescu sf. sec. XIX, pe temelii de sec. XVIII; Casa scriitoarei Elena Farago (1898), azi Biblioteca Alexandru și Aristia Aman; Teianu; Cernătescu-Cârlogani; Homeag; Stănoiu; Potârcă; Pașcu; Hori; Stavarache; Aldea; Ciochia; Imrea; Dinopol; Gogol; M. Talevici; Voicu; Gabroveanu; Coțofeanu; Vasilescu; Bancov; Ionel Pleșia; Averescu; Brăiloiu-Lecca; Oteteleșanu; Teodorini; Vâlceanu; Pleșa; Câncea-Belizarie; Chirchiubesa-Palaga; Gărdăreanu; Vulcănescu; Sturiada; Mirică; Boem; Iancu Vasilescu Tăbăcaru; Diamantopol; Ionescu; Zamfirescu; Casa medicului și farmacistului Marin Tară; Săvoiu; Anghelescu; Lavrin; Pencioiu; Vâlcu; Peiciu; Diculescu; Eskenazy; Rusănescu; Gheorghe Chițu; Grigore Chifu; Băilișteanu; Verdeșteanu; Pessicu; Cernătescu-Negrea; Braboveanu; Constantin Vălimărescu; Stoilov-Bolintineanu; Feraru; Schina; Câncea; "Englezu”; Gheorghe Chițu; Zwillinger; Calețeanu; Vrăbiescu; Casa poetului Traian Demetrescu (mijlocul secolului XIX)

case parohiale: una de la mijlocul secolului XIX și una din 1925 case din secolul XX, inclusiv ale unor personalități ale culturii române. Acestea

sunt în număr de peste 30. Le enumerăm pe următoarele: Dianu; Dumitru Ghizdăvescu; Marcu; Cioroianu; Cănciulescu; Celăreanu; Borcea; Năiculescu; Barbu Drugă; Poenaru; Vilneff; Traian Nicolescu; Ştefan Popescu; Carianopol; Casa Vorvoreanu (Palatul mitropolitan) 1905; Puiu Pleșa; Casa Jianu 1918, pe fundații de la sfârșitul secolului XVIII; Pretorian; Vernescu; Mărăscu; Becherescu.

alte clădiri și construcții o cruci de piatră: cea din curtea bisericii „Sf. Nicolae” - Belivacă (1801) și cea

din Parcul Trandafirilor (1826) o fântâni: Fântâna Roșie (1850); Fântâna Popova (secolul XVII); Fântâna

„Jianu” (1800) situată în grădina botanică, refăcută în 1930; Fântâna Purcarului (1816)

o Blocul „Casa Albă” (1920 – 1922) o Cinematograful „Jean Negulescu” (mijlocul secolului XIX) o Grupul de Pompieri „Oltenia” (începutul secolului XIX) o Ruinele hanului Hurez (1700-1706) o Institutul Javet (mijlocul secolul XIX) o Casele Băniei (sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII) o Băile comunale (1880) o Primul sediu al „Societății de Telefoane” din Craiova (1930-1935) o Editura și Tipografia „Ramuri” (1921) o Banca Națională a României - Filiala Dolj (1888) o școli: Şcoala Normală de băieți (1893); Şcoala Centrală de fete, azi Muzeul

Olteniei (1905); Şcoala Oteteleșanu (1867); Şcoala Obedeanu (corpurile I, II)

(1902), prin demolarea clădirilor vechi (1747 -1753); Şcoala 1935 generală nr.

9; Liceul „Carol I” (1894 – 1895);

clădiri ale spitalelor: Spitalul nr. 2 (mijlocul secolului XIX); Spitalul nr. 2 – Pavilionul

administrativ (mijlocul secolului XIX); Spitalul nr. 2 - Pavilion staționar C (mijlocul

secolului XIX); Spitalul nr. 2 - Casa Aurel Constantinescu (mijlocul secolului XIX);

Spitalul Filantropia (1867);


palate: Palatul Banca Comerțului, Primăria municipiului Craiova (1916); Palatul de

Justiție, azi Universitate (1880); Palatul Constantin Mihail (azi Muzeul de Artă) (1898-

1907); Palat Administrativ, azi Prefectură (1912-1913)

turnuri: două turnuri de intrare (unul din 1794 și unul din 1906) și două turnuri

clopotniță (unulk din 1792 și unul din 1813)

hoteluri: Hotel „New York” (începutul secolului XX); Hotel „Palace” (1900 -1905);

Hotel „Metropol” (mijlocul secolului XIX); Hotel și cazino „Minerva” (1900 -1903);

Hotel „New York” (începutul secolului XX)

hanuri: Hanul Băloi (mijlocul secolului XIX); Hanul Puțureanu (mijlocul secolului XIX;

extins în 1887); Hanul Chintescu (mijlocul secolului XIX); Hanul „Cocor” (sfârșitul

secolului XIX)

foste obiective economice (industriale și agricole, comerciale): Uzina Electrică

(1885 – 1887); Fabrica Hoffenschranz (1877); Fabrica de motoare A. Weichmann

(mijlocul secolului XIX); Fabrica „Traiul” (secolul XIX); Fabrica „Florica” (secolul XIX);

incinta I.A.S. Craiova; Hală alimentară (1903); Magazinul „Victoria” (secolul XIX);

Atelierele Brătășanu (1910-1927)

busturi și statui: Bustul lui Petrache Poenaru; Bustul lui Ştefan Velovan, în fața

facultății de Mecanică (1925); Bustul generalului S. Stoilov, în cimitirul Sineasca;

Bustul lui Traian Demetrescu (1912) Bustul dr. Ion Augustin (1927), în curtea

Spitalului Filantropia; Bustul lui Teodor Aman, în fața Muzeului de Artă (Palatului

Constantin Mihail); Bustul lui Ioan Maiorescu (1911), în fața Liceului Elena Cuza;

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, în fața Primăriei Craiova

monumente dedicate unor personalități: Monumentul Eroilor Regimentului I Dolj,

în curtea unității militare; Monumentul „Eugeniu Carada”; Monumentul „Barbu

Ştirbei”, în curtea bisericii „Sf. Treime” (1907); Monumentul „Tudor Vladimirescu”, în

fața Institutului Agronomic; Monumentul „Frații Buzești”, în fața Liceului „Frații

Buzești”; Monumentul Eroilor ruși (1829) din războiul ruso-turc, în Cimitirul catolic.

monumente funerare:

o în cimitirul Sineasca: al lui Iosif și Ralian în Cimitirul Samitca evreiesc; al familiei Alexandrescu; al lui Al. Aman; al lui Barbu Bălcescu; al familiei Bibescu; al lui Ulisse Boldescu; al familiei Cernătescu; al familiei Ghețianu; al lui Eugeniu Carada; al lui Eugeniu Carada; al lui E. Geblescu; al familiei Glogoveanu; al lui E. Gârleșteanu; al lui Leonte Leontian; al lui Romulus Magheru; al Lt. Col. Petre Mareș; al lui Racoviță (1898); al familiei Roscovski; al lui P. Rusenescu; al lui Amilcar Săndulescu; al lui Otton Sachelarie; al lui C. Vălimărescu;

o în cimitirul Ungureni: al familiei Vorvoreanu; al lui Jean Mihail; al lui N. Mihail.


3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI

3.1. SITUAȚIA ACTUALĂ A MEDIULUI

Din punct de vedere al mediului Zona Metropolitană Craiova, județul Dolj reprezintă un ecosistem antropizat. În ansamblu, ecosistemul Zonei Metropolitane Craiova este influențat de ocuparea terenului de populație prin crearea de locuințe, utilizarea apei din subteran și evacuarea apelor uzate, poluarea aerului și solului generată de traficul rutier.

Mediul înconjurător reprezintă un element esențial al existentei umane, constituind rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interacționează si influențează condițiile existențiale si posibilitățile viitoare de dezvoltare a societății.

Asigurarea unei calități corespunzătoare a mediului, protejarea lui reprezintă o problema de interes major si de certa actualitate pentru evoluția sociala. În acest sens, se impune păstrarea calității mediului, diminuarea efectelor negative ale activității umane cu implicații asupra lui.

Se poate afirma necesitatea adaptării mediului si a organizării lui in așa fel încât sa răspundă nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a servi populația (in sensul satisfacerii doleanțelor oamenilor). Dependenta respectiva cunoaște un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adaptează într-o măsura, mai mare sau mai mica, mediului.

În cadrul acestui capitol vor fi descriși factorii de mediu: aer, apa, solul și subsolul, biodiversitatea, mediul social și economic cu datele avute la dispoziție la nivelul anului 2014, în special din cadrul Raportului județean privind starea mediului, APM Dolj, 2014.

Profilul economic al Zonei Metropolitane Craiova este diversificat și cuprinde activități din sfera:

industrie (agroalimentară, construcții de mașini, chimică, mașini electrice și electronice, mașini agricole și tractoare, automobile, reparații locomotive și material rulant etc.)

producția de energie electrică și termică pe bază de cărbune, transport și distribuție apă, energie electrică și gaze etc.

transport rutier, feroviar, naval și aerian prestări servicii și comerț construcții civile și industriale agricultură intensivă și de subzistență

3.1.1. Aerul

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea și condițiile de viața ale populației. Calitatea atmosferei este redată de manifestarea dinamică a emisiilor poluante măsurate în vecinătatea surselor și de dispersia lor în funcție de factorii climatici și morfologici. La nivel sintetic starea atmosferei este reprezentată prin intermediul indicatorilor măsurați de către Agenția pentru Protecția Mediului în cadrul rețelei de monitorizare și a laboratorului propriu.

Calitatea atmosferei este direct influențată de 2 tipuri de impacte:

Poluarea de fond reprezentată de conținutul în substanțe poluante în zonele în care nu se face simțit direct impactul surselor de poluare. Acest fenomen este pus în


evidență prin intermediul punctelor de monitoring situate în general în zonele montane, departe de posibile surse de poluare.

Poluarea de impact este poluare produsă și implicit determinată în zonele imediat apropiate surselor majore de poluare.

Principalele substanțe toxice evacuate în atmosferă de sursele de poluare sau formate în aer prin combinarea lor sunt: oxidul si dioxidul de carbon, ozonul, dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substanțele toxice, hidrocarburile, pulberile sedimentabile și în suspensie.

Calitatea aerului s-a evaluat prin analiza emisiilor și imisiilor poluante, rezultate în principal din activitatea industrială, traficul rutier și feroviar, gospodăriile populației.

Disconfortul produs de fum și mirosuri, reducerea vizibilității, efectele negative asupra sănătății umane și a vegetației produse de pulberi și gaze nocive, daunele asupra construcțiilor datorate prafului și gazelor corozive, precipitațiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu.

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în ea afectând direct și indirect, la mica și la mare distanta, atât elementul uman, cat și toate celelalte componente ale mediului natural și artificial (construit).

Activitățile specifice, legate în primul rând de viața de zi cu zi a locuitorilor se constituie, inerent, într-o serie de surse de poluare a atmosferei grupate în așa-numita categorie de surse tipic urbane. Printre acestea se înscriu:

Încălzirea spatiilor de locuit, comerciale, instituționale; Prepararea hranei (mijloace proprii și unități specializate); Traficul rutier (propriu și în comun); Servicii; Depozitarea deșeurilor solide.

Aceste surse generează o gama de poluanți atmosferici comuni majoritarii, care se constituie la rândul lor în categoria poluanților tipic urbana. Aceștia sunt formați dintr-un complex de substanțe sub forma de aerosoli și gaze, cu efecte negative atât prin acțiune singulara, cat și sinergica.

Datorita plumbului conținut în benzina, aerosolul urban aflat în special în zonele arterelor cu trafic rutier intens are și un anumit conținut în Pb.

Majoritatea poluanților gazoși generați de sursele urbane și anume: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, compuși organici volatili au natura acida, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci și a tuturor celorlalte componente ale mediului natural și artificial. Unii dintre acești poluanți primari conduc, datorita apei din atmosfera și reacțiilor fotochimice, la formarea unor poluanți secundari, dintre care în primul rând oxidanții fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigenată, acid formic, etc.) acidul sulfuric și acidul azotic, cu un grad de agresivitate ridicat.

Agresivitatea poluanților primari și secundari se manifesta nu numai asupra sănătății umane, prin creșterea morbidității și mortalității, ci și asupra construcțiilor civile și industriale. Astfel, aerosolii solizi și lichizi, precum și gazele acide și puternic oxidante determina creșterea substanțială a ratei de coroziune și de degradare a materialelor: beton, metal, sticla, lemn, cauciuc, vopsele, etc.

Atunci când în interiorul sau în apropierea zonelor urbane este dezvoltata activitatea industriala și agricola, potențialul de stres chimic al atmosferei creste evident, atât prin


aportul de poluanți comuni cu cei tipic urbani, cat și prin generarea de poluanți specifici surselor industriale și agricole.

Din cele de mai sus se desprinde faptul ca menținerea calității atmosferei intre limite acceptabile, cu tendința de aducere la parametrii naturali constituie o linie strategica esențiala a unui program de management al mediului într-o zona, program al cărui scop consta în reconstrucția ecologica a zonei și asigurarea dezvoltării sale durabile.

În cursul anului 2014, supravegherea calității aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calității aerului (inclus în RNMCA), format din cinci stații amplasate în aglomerarea Craiova:

Stația DJ-1 (stație urbană de trafic amplasată în Craiova, pe Calea București, vis-a-vis de Piața Mare, locația respectivă fiind reprezentativă din punct de vedere al traficului - raza ariei de reprezentativitate max. 100m): poluanții monitorizați sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 și BTEX.

Stația DJ-2 (stație de fond urban amplasată în zona Primăriei Craiovei, parcarea acesteia, expusă mai puțin traficului și industriei): poluanții monitorizați SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM2,5 și BTEX.

Stația DJ-3 (stație mixtă- industrială și de trafic, amplasată Craiova, str. Maria Tănase, în zona Billa, aflată sub influența ambelor termocentrale și a rețelei de trafic intens din vestul orașului - raza ariei de reprezentativitate este de max. 1 km): poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, PM10 și O3.

Stația DJ-4 (stație industrială, situată la intrarea în Ișalnița, în mediu suburban, aflată sub influența termocentralei din zonă mai ales): poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx și O3.

Stația DJ-5 (stație de fond suburban amplasată în zona pod Jiu spre intrarea în Breasta, situată la distanta de aproape toate sursele de poluare majore din aglomerare, afectată uneori de emisiile de la CET Ișalnița): poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, PM10, CO și O3.

3.1.1.1. Nivelul concentrațiilor medii anuaale ale poluanților atmosferici

În general, valorile cele mai ridicate pentru oxizii de azot, monoxidul de carbon și pulberile în suspensie monitorizate s-au înregistrat în cursul lunilor de toamnă și iarnă, în timpul cărora sursele de emisie se amplifică mai ales datorită necesității încălzirii locuințelor. SO2 a avut o variație diferită a datelor orare în cursul zilei, de cele mai multe ori valorile mai ridicate ale concentrațiilor au fost independente de variația oxizilor menționați mai sus și de cea a PM10.

Trebuie menționat faptul că în aglomerarea Craiova s-au desfășurat în ultimii ani diverse lucrări de șantier pentru optimizarea infrastructurii în special, dar nu numai, care, pe de altă parte, au influențat concentrațiile poluanților atmosferici monitorizați, după cum se poate observa din evoluția concentrațiilor.

Oxizii de azot - NO2

Oxizii de azot au ca surse emisiile din procesele de ardere a combustibililor în diverse industrii și din încălzirea casnică, dar semnificativ și din traficul urban și extraurban.

Precizăm că în nici un an, la nici o stație pentru care datele au fost suficiente pentru evaluare nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită anuale în primul rând, respectiv ale limitei de depășiri pentru valoarea limită orară (maxim 4/an în zona urbană, la DJ-1 în 2011 respectiv în 2012 la DJ-2).


Figura 15. Evoluția mediilor anuale înregistrate la stațiile de monitorizare față de valoarea limită anuală.

În ceea ce privește evoluția acestui poluant la stațiile de monitorizare din Craiova se menționează următoarele, conform APM Dolj:

a) la DJ-2- stația de fond urban, din motive tehnice în cursul anilor 2013 și 2014 nu sunt disponibile date; în anii precedenți se observă o variație a mediilor anuale și implicit a concentrațiilor între 20-37 μg/m3, acestea fiind probabil influențate de lucrările de șantier din apropierea stației (2011-2012 - construcția pasajului suprateran din zona centrală a orașului Craiova).

b) la DJ-1- stația de trafic, din motive tehnice nu sunt suficiente date pentru anul 2014; pentru anii precedenți se observă o variație a mediilor anuale între 30-40 μg/m3, cu tendință de creștere. Se precizează că și această stație este posibil să se fi aflat sub influența lucrărilor la infrastructură și a altor șantiere din zone apropiate.

c) la stația industrială DJ-3, din motive tehnice pentru acest poluant datele înregistrate pentru anii 2012, 2013, 2014 nu sunt suficiente conform criteriilor de calitate din legislație; în anii anteriori putem observa o variație a mediilor anuale în jurul a 30 μg/m3.

d) la stația industrială DJ-4, pentru anii 2009, 2010, 2011 datele înregistrate nu sunt suficiente conform criteriilor de calitate din legislație, iar în ultimii 3 ani sunt disponibile datele din motive tehnice; pentru anii în care au existat date putem totuși afirma că acestea au fost apropiate de cele înregistrate pentru DJ-5 (zonele în care sunt amplasate ambele stații sunt suburbane). De menționat faptul că termocentralele sub influența cărora se află stația utilizează din 2008-2009 instalații de reducere a oxizilor de azot

e) la stația suburbană DJ-5, din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente pentru anii 2010, 2014; datele înregistrate în ceilalți ani indică însă medii anuale scăzute, de aproximativ 16 μg/m3.

Se precizează că în nici un an, la nici o stație pentru care datele au fost suficiente pentru evaluare nu s-au înregistrat depășiri ale VL anuale în primul rând, respectiv ale limitei de depășiri pentru VL orară (maxim 4/an în zona urbană, la DJ-1 în 2011 respectiv în 2012 la DJ-2).

SO2


SO2 este emis în special în procesele de ardere a combustibililor solizi, acre au conținut ceva mai ridicat în sulf, procese care în zona se produc în termocentrale care folosesc drept combustibil cărbunele și la încălzirea casnică, dar și din traficul urban și extraurban.

Nu s-au mai înregistrat concentrații mai ridicate și depășiri ale VL orare și zilnice la SO2 la cele două stații urbane (pentru care datele îndeplinesc criteriile de calitate conform Legii 104/2011), odată cu începerea utilizării instalațiilor de desulfurare una dintre termocentralele din zonă.

Tabel 24. Medii anuale de SO2.

Stație Poluant Media anuală Unitate de măsură

DJ-1 SO2 8 µg/m3

Dj-3 SO2 7 µg/m3

În anii 2009-2010 evenimentele de poluare (depășiri ale VL orare și VL zilnice) s-au diminuat ca număr și intensitate față de anii precedenți; în 2011 s-au semnalat din nou câteva evenimente pe fondul unei acumulări de poluant în condiții de ceață persistentă. În 2012 au fost evenimente izolate, însă importante ca pondere în numărul total de depășiri al VL orare. În ultimii doi ani, la stațiile DJ-1 și DJ-3 la care datele au fost suficiente pentru evaluare nu s-au înregistrat depășiri ale VL orare.

Privitor la valorile maxime înregistrate și la depășirea pragului de alertă pentru SO2, se precizează:

în 2008, la 2 stații urbane (DJ1 și DJ3) s-a înregistrat, pe 13 noiembrie, depășirea pragului de alertă, fenomenul nu s-a repetat în 2009 și 2010;

în 2011 s-a înregistrat din nou, pe 13 decembrie, depășirea pragului de alertă la stația DJ1;

în 2012, 2013, 2014 nu s-a înregistrat depășirea pragului de alertă și nici valori peste 650 μg/m3 la nici una dintre stații.

Figura 16. Evoluția concentrațiilor medii anuale înregistrate la stațiile de monitorizare.

Poluantul SO2 are ca surse principale în zona municipiului Craiova procesele de ardere a combustibililor solizi care au conținut ceva mai ridicat în sulf de la cele 2 termocentrale. În ceea ce privește evoluția acestui poluant la stațiile de monitorizare din Craiova se fac următoarele precizări:

a) la DJ-2- stația de fond urban, din motive tehnice în cursul anilor 2011 și 2013 nu sunt date suficiente pentru a îndeplini criteriile de calitate; în ceilalți ani se observă variația


mediilor anuale și implicit a concentrațiilor, posibil influențate și de lucrările de șantier din apropierea stației (2011-2012 - construcția pasajului suprateran din zona centrală a orașului); în afară de sursele principale de emisie reprezentate de cele două termocentrale din aglomerare al căror combustibil principal este cărbunele.

b) la DJ-1- stația de trafic se observă o variație a mediilor anuale între 22-8 μg/m3, cu tendință de scădere în ultimii ani; și această stație este posibil să se fi aflat sub influența lucrărilor la infrastructură și a altor șantiere din zone apropiate.

c) la stația industrială DJ-3, din motive tehnice pentru acest poluant datele înregistrate pentru anul 2011 nu sunt suficiente conform criteriilor de calitate din legislație; mediile anuale sunt de asemenea în scădere în ultimii 2 ani; sursa industrială care influențează mai puternic stația pare a fi termocentrala de la Ișalnița, unde funcționează instalația de desulfurare de la sfârșitul lui 2013; concentrațiile înregistrate în această locație au putut fi influențate însă și de anumite arderi necontrolate ale diverselor deșeuri și de încălzirea casnică din timpul iernii, stația fiind apropiată de o mare zonă de case.

d) la stația industrială DJ-4, din motive tehnice pentru anii 2010, 2011, 2013 datele înregistrate nu sunt suficiente conform criteriilor de calitate din legislație, iar în anul 2014 nu sunt date din motive tehnice; pentru anii în care au existat suficiente se observă variația concentrațiilor anuale.

e) la stația suburbană DJ-5, din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente pentru anii 2010, 2011 și 2013 și nu sunt date pentru 2014. Stația se află sub influența termocentralei de la Ișalnița mai ales; mediile anuale obținute ținând cont de criteriile de calitate din legislație nu au o variație importantă, se situează în domeniul 17-18 μg/m3.

În anii 2009-2010 evenimentele de poluare (depășiri ale VL orare și VL zilnice) s-au diminuat ca număr și intensitate față de anii precedenți; în 2011 s-au semnalat din nou câteva evenimente pe fondul unei acumulări de poluant în condiții de ceață persistentă. În 2012 au existat evenimente izolate, însă importante ca pondere în numărul total de depășiri al VL orare. În ultimii doi ani, la stațiile DJ-1 și DJ-3 la care datele au fost suficiente pentru evaluare nu s-au înregistrat depășiri ale VL orare.

Privitor la valorile maxime înregistrate și la depășirea pragului de alertă pentru SO2 se precizează:

În 2008, la 2 stații urbane (DJ1 și DJ3) s-a înregistrat, pe 13 noiembrie, depășirea pragului de alertă, fenomenul nu s-a repetat în 2009 și 2010

În 2011 s-a înregistrat din nou, pe 13 decembrie, depășirea pragului de alertă la stația DJ1

În 2012, 2013, 2014 nu s-a înregistrat depășirea pragului de alertă și nici valori peste 650 μg/m3 la nici una dintre stații.

PM10 și PM2,5

Fracțiile PM10 și PM2,5 au ca surse principale emisiile din procesele de ardere a combustibililor în diverse industrii și din încălzirea casnică, semnificativ și traficul urban si extra urban, resuspensia pulberilor de pe terenurile agricole și activitățile de șantier.

Evoluția pulberilor în suspensie PM10 monitorizate prin metoda gravimetrică, care în anii 2008-2009 a ridicat probleme de depășire a VL zilnice prevăzute în legislație, a înregistrat valori mai ridicate în timpul iernii, în perioada în care procesele de ardere industriale și casnice pentru încălzire sunt decisive. De asemenea, se înregistrează concentrații ceva mai


ridicate în perioade de secetă și de calm atmosferic, evoluția fiind foarte apropiată în cursul zilei de cea a oxizilor de azot.

În anul 2014, deși la cele două stații urbane DJ-1 și DJ-3 nu s-au colectat suficiente date, acestea sunt apropiate ca procent de criteriul de calitate specific, putem totuși preciza că în general s-au înregistrat valori mai scăzute ale datelor gravimetrice zilnice, însă evoluția concentrațiilor în cursul lunilor de toamnă și iarnă a ridicat probleme în perioade caracterizate de calm atmosferic și lipsa precipitațiilor, ca și în anii precedenți.

În ceea ce privește evoluția acestui poluant la stațiile de monitorizare din Craiova se menționează următoarele:

Poluantul nu se monitorizează la stația DJ-2 din 2009 și la DJ-4; La stația de trafic DJ-1, din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente conform

criteriilor de evaluare decât în 2013 (însă foarte aproape de îndeplinirea criteriilor au fost și datele din 2014)

La stația industrială DJ-3, din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente conform criteriilor de evaluare decât în 2013 (însă foarte aproape de îndeplinirea criteriilor au fost și datele din 2008 și 2014)

La stația suburbană DJ-5 în perioada în discuție, din motive tehnice nu au fost obținute date suficiente conform criteriilor de evaluare din legislație.

Cele mai ridicate concentrații s-au înregistrat de-a lungul anilor de monitorizare la stația DJ-3. În ultimii ani se remarcă în general o scădere a mediilor și maximelor valorilor înregistrate la stațiile urbane, la DJ-3 (în 2008 avem o medie anuală de 60 μg/m3 la 73% captură date, în 2013- 28 μg/m3, iar în 2014- 27 μg/m3 la aproape 70% captură date) și DJ-1 (medie anuală de 47 μg/m3 în 2008, la 62% captură date, 23 μg/m3 în 2013 și respectiv 21 μg/m3 în 2014 la 74% captură date).

Pentru fracția PM2,5 din pulberile în suspensie, monitorizată conform normativelor în vigoare doar la stația de fond urban DJ-2- Primăria s-au înregistrat media anuală de 25 μg/m3 pentru 2009. În ceilalți ani, din motive tehnice nu s-au obținut date care să respecte criteriile prevăzute în legislație pentru raportare.

Valorile cele mai ridicate pentru pulberile în suspensie monitorizate s-au înregistrat, ca și la PM10, în cursul lunilor de iarnă, în timpul cărora sursele de emisie se amplifică mai ales datorită necesității încălzirii locuințelor, mai ales în condiții de calm atmosferic.

Figura 17. PM10 - evoluția mediilor anuale obținute la stațiile de monitorizare față de valoarea limită anuală.


Ozonul O3

Ozonul, poluant secundar a cărui formare și acumulare în atmosferă depinde mult de condițiile climatice- respectiv radiația solară și temperaturile ridicate din sezonul primăvară- toamnă, presiunea ridicată, vântul și de existența în principal a precursorilor de natură organică și a oxizilor de azot.

Ozonul a putut fi monitorizat doar la stația Billa (DJ-3) și a avut, ca de obicei, câteva depășiri ale valorii țintă pentru sănătatea umană, fără a avea date concludente în perioada iulie-august, de obicei cele mai călduroase și cu radiația solară cea mai intensă din cursul anului.

Figura 18. O3 - evoluția mediilor anuale obținute la stațiile de monitorizare față de valoarea limită anuală.

Evoluția O3, așa cum reiese din graficul de mai sus, a înregistrat de-a lungul anilor valori diferite, în general ridicate, la toate stațiile la care se monitorizează, însă fără atingerea pragului de alertă și foarte rar cu depășirea pragului de informare:

La stația industrială DJ-3 s-au înregistrat medii anuale în domeniul 44-58 μg/m3; La stația industrială suburbană DJ-4, din motive tehnice nu s-au obținut date

suficiente pentru a respecta criteriile de calitate pentru anii 2011, 2013 și nu sunt date pentru 2014

La stația suburbană DJ-5 (Breasta), din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente pentru a respecta criteriile de calitate în anul 2013 și nu sunt date pentru 2014.

După cum se observă, anii cu cele mai ridicate medii au fost 2012 pentru stațiile suburbane DJ-4 și DJ-5, respectiv 2013 pentru stația industrială urbană DJ-3, unde s-au înregistrat valori ridicate și cele mai multe depășiri ale VL țintă (120 μg/m3- 65 zile), în condițiile de lipsă de date a stațiilor suburbane pe perioada cea mai călduroasă, datorită problemelor tehnice (procentul de date valide la aceste stații fiind în jurul a 40-50% din an).

Monoxidul de carbon

CO poluant provenit, ca și NO2, în special din procesele de ardere industriale, încălzire casnică și din trafic s-au obținut medii anuale scăzute de-a lungul anilor, după cum reiese din graficul de mai jos:

la stația de fond urban DJ-2 din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente conform criteriilor de evaluare pentru anul 2011 și nu sunt date pentru anii următori;


la stația de trafic DJ-1, din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente conform criteriilor de evaluare în anul 2008 și în 2014;

la stațiile industriale DJ-3 și DJ-5 nu se monitorizează; la stația suburbană DJ-5, din motive tehnice nu au fost obținute date suficiente

conform criteriilor de evaluare din legislație în 2008, 2009, 2011, 2013 și 2014.

Figura 19. CO - evoluția mediilor anuale în stațiile de monitorizare.

Benzen

Benzenul are ca sursă principală de proveniență traficul și monitorizat în stația de trafic DJ-1 și în stația de fond urban DJ-2:

la stația DJ-2, din motive tehnice nu au fost obținute date suficiente conform criteriilor de evaluare din legislație în perioada solicitată;

la stația de trafic DJ-1 s-au obținut mediile anuale de 2,11 μg/m3 în 2009 și 2,78 μg/m3 în 2012, în ceilalți ani din motive tehnice nu au fost obținute date suficiente conform criteriilor de evaluare.

Figura 20. Benzen - evoluția mediilor anuale în stațiile de monitorizare.

În ceea ce privește evoluția poluanților la stația de trafic DJ-1, mediile anuale obținute sunt conforme graficului de mai jos. După cum se observă, SO2 are medii anuale variabile și în scădere în ultimii ani, NO2 are tendință de creștere (dar nu sunt date pentru 2014), iar CO medii foarte scăzute, cu variație slabă.


Figura 21. Evoluția poluanților atmosferici la stația de trafic DJ-1.

3.1.1.2. Calitatea aerului ambiental

În cazul SO2 s-au înregistrat în anul 2011 mai mult de 24 depășiri ale VL orare (26) la stația urbană de trafic, situația însă nu s-a repetat, din contră, în ultimii ani nu s-au mai înregistrat astfel de depășiri -una singură pentru 2012 și deloc în 2013 și 2014. Episoadele de poluare din 2011 s-au concentrat practic în câteva zile din luna septembrie și în decembrie, în data de 13 decembrie fiind înregistrate, în condiții de ceată și calm atmosferic, 6 depășiri ale VL orare, inclusiv a pragului de alertă. Populația expusă la concentrațiile ridicate de SO2 în 2011 a fost de aproximativ 3% din numărul total de locuitori ai aglomerării Craiova. Pentru celelalte stații urbane nu s-au înregistrat de-a lungul timpului mai mult de 24 depășiri ale VL orare.

Pentru NO2, în anii în care s-au colectat date suficiente pentru evaluare nu s-au înregistrat mai mult de 4 depășiri ale VL orare.

În cazul O3,la stația industrială și de trafic urbană DJ-3 în ultimii 5 ani s-au îndeplinit criteriile de colectare a datelor, iar din medierea numărului de depășiri pe ultimii 3 ani ale valorii țintă rezultă un număr de 31depășiri.

Pentru PM10, în ultimii 5 ani de monitorizare nu s-au înregistrat depășiri ale mediei anuale și nici mai mult de 35 depășiri ale VL la 24 de ore la nici o stație urbană cu 65-75% date.

Pentru benzen, poluantul monitorizat la stația de trafic și la cea de fond urban nu s-a depășit media anuală în anii în care datele au fost suficiente pentru evaluare.

La CO nu s-a depășit nici una dintre limite în anii pentru care datele au fost suficiente pentru evaluare, la nici una dintre stații.

Pentru metale grele nu sunt disponibile date.

3.1.1.3. Emisiile De Poluanți Atmosferici Și Principalele Surse De Emisie

Energia

Energia este unul dintre cei mai importanți factori ce prejudiciază mediul prin diverse fenomene: creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, poluarea mediului cu hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deșeurilor miniere și nucleare, despăduri în ritm alert etc.


Producția și consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuții la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale și producerea de efecte negative asupra sănătății umane.

Sectorul energetic a contribuit ca factor major de degradare a mediului prin dezvoltarea centralelor electrice pe cărbuni inferiori. Poluarea în acest sector poate fii cauzată de procesul de producție a energiei primare, de transport, conversie și consum. Sectorul energetic contribuie la emisia în atmosferă a unor cantități însemnate de dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx), particule fine, precum și la deversarea de ape reziduale.

Emisiile de substanțe acidifiante pot prejudicia sănătatea umană, ecosistemele, clădirile și materialele (prin coroziune chimică). Efectele asociate fiecărui poluant depind de potențialul de acidifiere al acestuia și de proprietățile ecosistemelor și ale materialelor. Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compuși care determină o serie de reacții chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului precipitațiilor și chiar al solului.

Indicatorul RO 01 urmărește tendințele emisiilor antropice ale substanțelor acidifiante: oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) și oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ținându-se cont de potențialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informații referitoare la modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea și distribuția energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier; sectorul comercial, industrial și gospodării; folosirea solvenților și a produselor; agricultură; deșeuri; altele.

În județul Dolj, emisiile de dioxid de sulf, corespunzătoare anului 2014 sunt caracterizate de o scădere cu 68,41% față de anul 2010. Emisiile totale de NOX au atins în anul 2014, valoarea de 10548 t, față de 18671 t cât erau în 2010. Emisiile de NOX provin în special din sectoarele „Producția de energie termică și electrică” și „Transport rutier”. Emisiile de NH3 prezintă o scădere (22,83%) față de anul 2010. În 2014 emisiile totale de NH3 au fost de 153,45 t.

Emisiile de compuși organici volatili nemetanici (COVNM), oxizi de azot, monoxid de carbon și metan contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului (troposferă).

Ozonul este un oxidant puternic, iar ozonul troposferic poate avea efecte adverse asupra sănătății umane și a ecosistemelor. Este o problemă în special în timpul lunilor de vară. Concentrațiile mari de ozon la nivelul solului afectează în mod negativ sistemul respirator uman și există dovezi că expunerea pe termen lung accelerează declinul funcției pulmonare cu vârsta și poate afecta dezvoltarea funcției pulmonare. Unele persoane sunt mai vulnerabile la concentrații mari decât altele, cu efectele cele mai grave, în general, la copii, astmatici și persoanele în vârstă. Concentrațiile mari în mediul înconjurător sunt dăunătoare culturilor și pădurilor, reducerea randamentelor, cauzând pagube frunzelor și reducând rezistența la boli.

Indicatorul RO 02 urmărește tendințele emisiilor antropice de poluanți precursori ai ozonului: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH4) și compuși organici volatili nemetanici (COVNM). Indicatorul oferă de asemenea informații referitoare la emisiile provenite din sectoarele: producerea și distribuția energiei, utilizarea energiei în industrie, procesele industriale; transportul rutier, transportul nerutier, arderi în sectorul comercial-rezidențial, producerea și utilizarea solvenților, agricultură, deșeuri, altele.

Activitatea energetică este responsabilă de existența poluanților în proporție de cca 50% monoxid de carbon.


Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alți poluanți, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții fotochimice în lanț între o serie de poluanți primari (precursori ai ozonului – NOx, compuși organici volatili (COV), monoxid de carbon). Emisiile principalilor poluanți precursori ai ozonului de la nivelul solului au scăzut după anul 2010: oxizii de azot (NOx) cu 43,5%, compușii organici volatili nemetanici (COV) cu 51%, monoxidul de carbon (CO) cu 45%.

Industria

Industria reprezintă sectorul economic cu cea mai mare contribuție la poluarea mediului, prin cantitatea mare de poluanți gazoși, solizi și lichizi eliminată în aer, apă și sol.

Scopul sistemului integrat este implementarea unor măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă și sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deșeurilor, pentru atingerea unui înalt nivel de protecție a mediului ca un întreg. În acest sens este necesară reglementarea și controlul integrat al acestor activități astfel încât să se asigure respectarea legislației în domeniul protecției mediului și a principiilor dezvoltării durabile.

Impactul sectorului industrial asupra factorului de mediu aer se datorează:

emisiilor atmosferice de gaze și pulberi rezultate din procesele tehnologice și de producție;

pulberilor și gazelor provenite din procesele de ardere. producerii de deșeuri și existenței depozitelor de deșeuri industriale; producerii de deșeuri periculoase (șlamuri petroliere).

Principalele ramuri industriale cu impact semnificativ sunt: industria energetică; industria metalurgică (feroasă și neferoasă); industria materialelor de construcții; industria chimică; industria alimentară; creșterea intensiva a animalelor; industria constructoare de mașini; industria ușoară.

Industria energetică este reprezentată de unitățile de producere a energiei termice, în urma cărora rezultă emisii de poluanți în atmosferă, afectarea vegetației, poluare fonică, generarea de deșeuri. Industria materialelor de construcții este reprezentată prin unități importante de producere a cimentului, varului, cărămizilor refractare etc, activități ce elimină mari cantități de praf și mai puțin gaze nocive. Industria alimentară este reprezentată de instalații de producere a alimentelor și băuturilor din materii prime de origine animală și vegetală. Acest tip de activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului prin emisii de poluanți în atmosferă, emisii de substanțe provenite de la instalațiile frigorifice, prin evacuarea apelor uzate tehnologice cu încărcare organică mare, producerea de deșeuri solide specifice acestor tipuri de activitate. De aceea, operatorii au acordat o atenție mărită eliminării acestor probleme prin realizarea unor stații de epurare, achiziționarea de incineratoare ecologice pentru deșeuri de origine animală etc.

Creșterea intensivă a animalelor este reprezentată prin fermele de păsări sau porci cu un impact semnificativ asupra aerului și solului.

Industria constructoare de mașini are un impact semnificativ asupra mediului prin deșeurile metalice rezultate din producția de serie și poluanți specifici rezultați în urma activității tratării suprafețelor metalice, obiectelor sau produselor utilizând solvenți organici.

Industria ușoară este reprezentată de fabricile de pretratare (operațiuni precum spălare, albire, mercerizare) sau vopsire a fibrelor ori textilelor care sunt surse generatoare de deșeuri și ape uzate.


Strategia industrială de dezvoltare durabilă vizează stimularea competitivității având ca rezultat creșterea economică stabilă, de durată și protecția mediului.

Transportul

Activitatea de transport joacă un rol esențial în dezvoltarea economică și socială a unei societăți. Sistemele de transport existente în România sunt transportul de marfă și transportul de călători, în cadrul acestor sisteme funcționând sisteme de transport rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare, maritim, aerian, nemotorizat și speciale (prin conducte și transport electric aerian).

Impactul transportului se manifestă la nivelul tuturor factorilor de mediu. Dintre efectele pe care transportul le are asupra sănătății umane sunt importante cele legate de nocivitatea gazelor de eșapament care conțin NOx, CO, S02, CO2, compuși organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme respiratorii acute și cronice, precum și agravarea altor afecțiuni. Gazele emise din trafic contribuie atât la creșterea acidității atmosferei, cât și la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe și/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu.

Transportul rutier de călători are o evoluție ascendentă, numărul autovehiculelor a crescut față de extinderea și modernizarea drumurilor publice, aceasta exercitând asupra mediului o presiune ridicată. Pentru perioada 2010 – 2014 se constată că scade ponderea utilizării transportului feroviar al călătorilor și crește ponderea transportului rutier.

Agricultură

Activitățile din sectorul agricol au impact asupra mediului înconjurător, în special asupra solului, prin cultivarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă, prin sărăturarea și deșertificarea pământurilor prost administrate sau compactizarea solului, poluării prin utilizarea excesivă a pesticidelor (folosite la combaterea dăunătorilor) și îngrășămintelor (folosite la fertilizarea solurilor), prin pătrunderea poluanților din sol în stratul freatic favorizată și de practicarea inadecvată a irigațiilor.

Emisiile în atmosferă rezultate din agricultură constau în principal în metan și amoniac, gaze rezultate din procesele de fermentație enterică și din dejecțiile animalelor. Fermele zootehnice sunt importante surse de poluare, atât a aerului cât și a apelor.

Evoluția calității aerului este dependentă în principal de evoluția populației, de presiunea exercitată de sectorul industrial și de sectorul energetic. La acestea se adaugă în mai mică măsură presiunea exercitată de sectorul agricol și turistic. Acestea se cuantifică prin valoarea anuală a emisiilor atmosferice și prin efectele asupra sănătății oamenilor și ecosistemelor

Emisiile de gaze acidifiante (oxizi de azot, oxizi de sulf și amoniac) au scăzut în mod semnificativ în județul Dolj, emisiile de dioxid de sulf, corespunzătoare anului 2014 sunt caracterizate de o scădere cu 68,41% față de anul 2010. Emisiile totale de NOX au atins în anul 2014, valoarea de 10548 t, față de 18671 t cât erau în 2010. Emisiile de NOX provin în special din sectoarele „Producția de energie termică și electrică” și „Transport rutier”. Emisiile de NH3 prezintă o scădere (22,83%) față de anul 2010. În 2014 emisiile totale de NH3 au fost de 153,45 t. Tendința este de scădere și în cazul emisiilor principalilor poluanți


precursori ai ozonului: compușii organici volatili nemetanici (COV) cu 51%, monoxidul de carbon (CO) cu 45%.

Există numeroși factori importanți în spatele reducerii accentuate a emisiilor de SOx. Una dintre acestea este trecerea, în sectorul energetic, de la utilizarea combustibililor cu un conținut ridicat de sulf (cărbunele sau păcura) la utilizarea combustibililor cu un conținut scăzut de sulf (gazul natural). În ultimii ani însă, din cauza prețului ridicat al energiei, utilizarea cărbunelui în centralele electrice este din nou în creștere. Montarea tehnologiei de desulfurare a gazelor de ardere în instalațiile industriale și impactul directivelor UE referitoare la conținutul de sulf din anumiți combustibili lichizi utilizați în transporturi sunt de asemenea factori importanți ce influențează nivelul emisiilor.

Reducerea emisiilor de NOx a apărut în aproape toate sectoarele economice. Principalele sectoare responsabile pentru această reducere sunt centralele electrice și industria. În sectorul energetic, reducerea emisiilor a avut loc ca urmare a modificării combustiei, introducerii tehnicilor de reducere a gazelor de ardere și trecerea combustibililor de la cărbune la gaz. Ca și în cazul SOx, schimbările economice și structurale semnificative din România au contribuit la reducerea emisiilor de NOx.

Emisiile de NH3, care contribuie la acidifiere, eutrofizare și formarea particule în suspensie, au scăzut.

Declinul emisiilor de NMVOC (precursori ai ozonului troposferic) s-a datorat în principal introducerii convertoarelor catalitice pentru vehicule, precum și introducerii măsurilor legislative privind limitarea utilizării emisiilor provenite de la solvenți în sectoarele non-combustie.

3.1.1.4. Concluzii

Zonele critice sub aspectul poluării atmosferice a Zonei Metropolitane Craiova sunt situate în apropierea unor artere rutiere intens circulate, a haldelor industriale și a depozitelor de deșeuri.

Punctele critice în privința protecției mediului la nivelul Zonei Metropolitane Craiova sunt:

Platforma industrială Ișalnița; Platforma de Sud - Est (Electroputere, Ford, M.A.T. Reloc); Pe Blvd. Nicolae Titulescu, Calea București și pe Blvd. Decebal din Craiova, traficul

rutier și cel feroviar poluează chimic și fonic atmosfera.

Prin specificul activităților desfășurate pe cele două platforme industriale, sunt evacuate în cadrul factorilor de mediu: aer, apă, sol, vegetație și așezări umane și mai departe, prin surse dirijate și nedirijate - o diversitate de noxe care afectează semnificativ calitatea tuturor componentelor mediului. Se impun, așadar, măsuri de protecție a mediului prin îmbunătățirea sistemului de evaluare a calității aerului, prognoză pe termen scurt și mediu, și modernizarea rețelei/sistemului pentru măsurarea noilor poluanți.

Traficul auto este o altă sursă de poluare importantă, ce contribuie la calitatea aerului și implicit, la calitatea vieții locuitorilor din municipiul Craiova și din localitățile aflate pe marile artere de circulație. Sunt necesare măsuri de decongestionare a traficului urban prin stimularea traficului pe rute ocolitoare, crearea de zone de parcare, crearea zonelor pietonale, crearea infrastructurii și stimularea transportului ecologic (ciclism, transport public).


3.1.2. Apa

3.1.2.1. Apele de suprafață, resurse și caracteristici calitative

Resursele de apă ale județului Dolj sunt constituite din apele de suprafață – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – și ape subterane.

Tabel 25. Resursele de apă teoretică și utilizabilă – județul Dolj.

Județul Bazin Resursa de suprafața milioane mc Resursa din subteran milioane

mc

Teoretica Utilizabila Servitute Teoretica Utilizabila

Jiu 2876 2560 315

Dolj Afluenții Dunării 117 112 4 545,000 24,777

Dunăre 174079 122202 51877

Pentru Zona Metropolitană Craiova cel mai important curs de apă este reprezentat de râul Jiu. Evoluția prelevărilor din surse directe pentru bazinul hidrografice Jiu în perioada 2003-2014 pentru populație, industrie, irigații, piscicultură și zootehnie se prezintă în tabelul următor.

Tabel 26. Volume captate în perioada 2003-2014 în județul Dolj, B.H. Jiu.

Volum

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 (mii mc)

captat 194870

193625

165090

156209

154440

131686

127013

124785

106664

111257

112814

130108,54

restituit

68002 15117

3 12688

6 11310

4 12745

7 10888

4 11806

2 11552

3 11014

4 10621

3 10025

2 128164.1

9

Cerința de apă pe surse și utilizări pentru B. H. Jiu, la nivelul județului Dolj, se prezintă în tabelul următor.

Tabel 27. Cerința de apă pe surse și utilizări – B. H. Jiu.

Bazin/Sursa Captare/Fel volum Captare Cerința Total

(mii mc) Realizat Total

(mii mc) Indice realizare

Anual (%)

BH Jiu 119908,613 141840,674 118,29

Din subteran 27760,663 18581,981 66,94

Populație 20374,941 13685,96 67,17

Industrie 6963,053 4591,838 65,95


Agricultura 422,669 304,183 71,97

Râuri interioare 92147,95 123258,693 133,76

Populație 11228,1 4963,068 44,2

Industrie 79880,6 117938,355 147,64

Agricultura 1039,25 357,27 34,38

Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Jiu pot fi considerate reduse și neuniform distribuite în timp și spațiu.

Echilibrul dintre cererea de apă și disponibilitatea acesteia a atins un nivel critic în județul Dolj. Deficitul de apă și seceta au devenit probleme de importanță capitală și se preconizează că schimbările climatice vor agrava situația.

Deficitul de apă este resimțit in agricultură în primul rând, pentru ca, în anii secetoși, acest sector este primul tăiat de la aprovizionare.

Reducerea deficitului de apă, mai ales în sezonul cald, trebuie să fie un element esențial pentru autoritățile locale în vederea asigurării necesarului de apă.

Calitatea vieții locuitorilor din zona Metropolitană este afectată de riscurile naturale, precum inundații, alunecări de teren, secetă. Situată pe cursul râului Jiu, între Podișul Getic și Câmpia Dunării, Zona Metropolitană a Craiovei este expusă deopotrivă riscului de inundație și de secetă, de alunecări de teren, dar și de cutremure.

Din cele 24 localități componente ale Zonei Metropolitane, 17 riscă să fie afectate de inundații, 10 de alunecări de teren, 16 de secetă, iar 9 de cutremure.

Un grad mai ridicat de producere a inundațiilor există la nord de Municipiul Craiova, pe malul drept al Jiului și în apropierea confluenței acestuia cu râul Amaradia, în comunele Almăj, Coțofenii din Față și Ișalnița. Localități pentru care există un risc ridicat de apariție a inundațiilor și în care sunt zone afectate de un exces de apă sunt situate pe cursul Jiului sau în apropierea acestuia (Filiași, Breasta, Bucovăț, Predești, Terpezița și Vârvoru de Jos).

În vederea diminuării riscurilor de producere a inundațiilor în zonele critice, sunt necesare măsuri specifice:

amenajarea unor sectoare ale cursurilor de apă, consolidări de maluri, îndiguiri pe sectoarele potențial inundabile, punerea în siguranță a unor lucrări existente.

Inundațiile produse în ultimii ani au evidențiat necesitatea utilizării unui mix de acțiuni și lucrări atât structurale cât și nestructurale:

infrastructuri verzi precum împăduririle, stabilirea unor zone inundabile controlat, impunerea unor practici agricole care să reducă viiturile, sistematizarea teritoriului (inclusiv măsuri de interzicere a construcțiilor ori a defrișărilor în anumite zone), măsuri bazate pe ecosisteme;

construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a riscului de inundații care vor include cu prioritate investiții pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundații, regularizări de albii și apărări de maluri,

actualizarea/completarea hărților de hazard și risc la inundații,


dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări și rapoarte.

CALITATEA APEI

În anul 2014, evaluarea calității apelor de suprafață a fost efectuată conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, folosind metodologiile privind sistemele de clasificare și evaluare globală a stării apelor de suprafață elaborate conform cerințelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice, chimice și hidromorfologice elaborate de INCDPM București.

Evaluarea s-a realizat pe corp de apă, acesta fiind unitatea de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea și verificarea modului de atingere al obiectivelor de mediu țintă ale Directivei Cadru a Apei. Prin „corp de apa de suprafață” se înțelege un element discret și semnificativ al apelor de suprafață ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal.

Stare ecologică este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafață, clasificate în concordanță cu Anexa V a Directivei Cadru Apă. Pentru categoriile de ape de suprafață, evaluarea stării ecologice se realizează pe 5 stări de calitate, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă și proastă cu codul de culori corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu și roșu).

Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic a corpurilor de apă de suprafață se realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico chimice-suport, poluanți specifici). Starea ecologică/potențialul ecologic final ia în considerare principiul “one out – all out”, respectiv cea mai defavorabilă situație.

Centralizat situația se prezintă astfel:

Tabel 28. Starea ecologică a cursurilor de apă monitorizate (râuri naturale), în 2014 – B.H. Jiu.

Nr.

Crt. Bazin Curs apă

Lungime curs de apă monitorizată

Număr

secțiuni Stare ecologică

1 JIU Amaradia II 36 1 Moderată

2 JIU Jiu (Jiul de Vest) 167,9 3 Moderată

3 JIU Meretel (Belot) 42 1 Moderată

4 JIU Raznic (Obedeanca) 58 1 Moderată

TOTAL 303.9 6

Tabel 29. Starea ecologică a cursurilor de apă monitorizate (râuri puternic modificate), în 2014 – B.H. Jiu.

Nr.

Crt. Bazin Curs Apa

Lungime curs de apă monitorizată

Număr

secțiuni Stare ecologică

1 JIU Craiovita 9 1 Moderată

Din punct de vedere al stării ecologice (elementele biologice, fizico-chimice generale și poluanți specifici) cursurile de apă monitorizate s-au încadrat astfel:


Tabel 30. Calitatea cursurilor de apă monitorizate la nivelul județului Dolj, în anul 2014 – B.H. Jiu.

Bazin Categorie

curs de apa

Lungime

monitorizata

Stare ecologica a cursuri or de apă

Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă

km Km % Km % Km % Km % Km %

Jiu

Râuri naturale 303,9 0 0 0 0 303.9 100 0 0 0 0

Râuri puternic modificate

9 0 0 0 0 9 100 0 0 0 0

În ceea ce privește substanțele consumatoare de oxigen din râuri, CBO5 și amoniul sunt indicatori ce contribuie atât la evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic al corpurilor de apă, cât și la urmărirea impactului antropic asupra resurselor de apă (în special impactul apelor uzate urbane evacuate). În tabelul următor se prezintă concentrațiile medii de CBO5 și N-NH4 determinate în cursurile de apă aparținând B. H. Jiu (județul Dolj), în anul 2014.

Tabel 31. Concentrațiile medii de CBO5 și N-NH4 determinate în cursurile de apă aparținând B. H. Jiu (județul Dolj), în anul 2014.

Nr. crt.

Bazin Curs apă Secțiuni

de control

Concentrații medii anuale CB05

(mg02/l)

Concentrații medii anuale

N-NH4+ (mg N/l)

1 Jiu Amaradia II 1 5,28 0,06236

2 Jiu Jiu (Jiul de Vest) 3 5,42 0,16784

3 Jiu Carnesti 1 4,78 0,04874

4 Jiu Meretel (Belot) 1 4,64 0,03854

5 Jiu Raznic (Obedeanca) 1 4,76 0,13317

6 Jiu Craiovita 1 3,272 17,3475

TOTAL 8 4,692 2,96636

Nitrații și fosfații se monitorizează în apele de suprafață, atât în râuri cât și în lacuri, și sunt indicatori ce contribuie la evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață. Tabelul următor prezintă pentru anul 2014 concentrațiile medii ale azotaților și ortofosfaților determinate în cursurile de apă din B.H Jiu (județul Dolj).

Tabel 32. Concentrațiile medii ale azotaților și ortofosfaților determinate în cursurile de apă din B.H Jiu (județul Dolj), 2014.

Nr.

crt. Bazin Curs apa

Secțiuni de control

Concentrații medii anuale N-N03'

(mgN/l)

Concentrații medii anuale P-P04

3'(mgP/l)

1 Jiu Amaradia II 1 1,027 0,14618

2 Jiu Jiu (Jiul de Vest) 3 1,43275 0,07792

3 Jiu Carnesti 1 0,43315 0,01818

4 Jiu Meretel (Belot) 1 1,75074 0,0338

5 Jiu Raznic (Obedeanca) 1 2,8955 0,1497


6 Jiu Craiovita 1 0,065580 2,39750

TOTAL 8 1,26745 0,47055

Principalele surse de poluare cu impact major asupra apelor de suprafață în Zona Metropolitană Craiova sunt reprezentate de descărcările de ape uzate industriale și de descărcările de ape uzate menajere mai mult sau mai puțin epurate. În zona Podari - Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala Ișalnița, DOLJCHIM Craiova, apele menajere ale orașului Craiova, precum și apele uzate de pe platforma Podari.

3.1.2.2. Apele subterane

Evidența resurselor de ape subterane la nivelul unităților teritoriale de gospodărirea apelor a fost impusă de necesitatea realizării gestiunii acestora, de gospodărirea lor integrată cu cele de suprafață precum și de adoptarea unei politici de alocare preferențială.

Conform Directivei 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru de acțiune comunitar în domeniul politicii apei, s-a realizat zonarea sistemelor acvifere cu nivel liber și a celor cu nivel sub presiune. În accepția acestei directive, corpul de apă subterană este un volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere.

În anul 2014 pe teritoriul Județului Dolj au fost monitorizate 3 corpuri de ape subterane prin intermediul a 47 puncte de monitorizare din care 16 foraje aparținând Corpului de ape freatice din terasele și luncile Jiului și afluenților - cod ROJi05 (corp de apă din zona de interes – Zona Metropolitană Craiova).

Ca urmare a aplicării metodologiei și a criteriilor de evaluare a corpurilor de ape subterane la nivelul anului 2014 s-a constatat ca corpul de apă ROJI05 s-a încadrat în stare chimică slabă.

Tabel 33. Starea chimică a corpului de apă subteran ROJi05 în anul 2014.

Nr.

crt. Corp de apă

Nr. foraje/izvoare monitorizate

Stare chimică Foraje care au înregistrat depășiri la nitrați (mg/l) - 50

mg/l Bună Slabă

1 Corpul apelor freatice din terasele și luncile Jiului și afluenților - cod ROJi05

16 0 Slabă

Drănic F1 -60.415

Ișalnița Poluare P6-2661.15

Rojiștea - 63.0985

Ișalnița F8 - 126.115

Mălăești F4 - 254.08

Padea F1 - 50.954

În ceea ce privește prezența nitriților în apa subterană situația pentru corpul de apă ROJi05 se prezintă astfel:

Tabel 34. Concentrații medii anuale ale azotaților.

Corp de apa Număr puncte de

monitorizare Concentrații medii anuale anuale

NO3(NO3/l)


ROJi05 16 204.17

În ceea ce privește prezența pesticidelor în apa subterană situația pentru corpul de apă ROJi05 se prezintă astfel:

Tabel 35. Informații generale privind monitorizarea pesticidelor din apele subterane.

Corp de apă subterană

Număr pesticide monitorizate

Număr puncte cu concentrație mai mare

de 0.1µ/l

Ponderea punctelor cu concentrație mai mare de

0.1µ/l(%)

ROJi05 15 0 0

O problemă importantă a municipiului Craiova în privința calității apelor subterane, o reprezintă localitățile componente de nord-vest, ce înglobează exploatările petrolifere respectiv Ghercești. Aici calitatea apelor subterane nu se încadrează în limitele prevăzute de STAS 1342/1991, prezentând concentrații mari de poluanți organici.

Acțiunea emisiilor bogate în compuși de azot atât în aer cât și în ape a determinat o creștere a concentrațiilor compușilor de azot și în apele din zonele învecinate Combinatului Chimic Craiova. Monitorizarea apelor freatice în perimetrul Câmpiei Olteniei de către D.A. Jiu se realizează în forajele hidrogeologice din rețeaua națională de monitorizare a apelor freatice, care captează apele subterane cantonate în depozitele detritice ale teraselor Jiului și afluenților.

În acest perimetru, deasupra stratului acvifer din terase se întâlnește, un strat acvifer suprafreatic, care este captat de fântânile locuitorilor din localitățile componente. Acestea au concentrațiile compușilor de azot mai ridicate decât cele din acviferul teraselor. Valorile determinate în fântânile publice din localitățile din perimetrul DA Jiu, pe baza analizelor făcute de Direcția de Sănătate Publică Județean, conform Legii apei potabile nr. 458/2002, în care azotații depășesc CMA sunt: Breasta -80 mg/l, Gherceşti-85 mg/l, Podari -163 mg/l, Şimnic-124 mg/l.

Datorită fenomenului de secetă prelungită, au avut loc fenomene de scădere a nivelului de apă în pânza freatică, având drept consecință o concentrare a sărurilor dizolvate din sol, iar în forajele de urmărire din zonele poluate (DOLJCHIM), o concentrare și o creștere mare în NH4 + - forajul P6 Ișalnița cu o concentrație de 22 mg/l, forajele de alimentare cu apă de la Breasta - valori de 4-6 mg/l, frontul de captare Mihăița 2-3 mg/l. Valorile determinate la Breasta și Mihăița sunt datorate concentrării amoniacului de zăcământ ca urmare a nivelului scăzut al pânzei freatice cauzat de secetă.

Acțiunea îndelungată a factorilor de impact reprezentați de funcționarea instalațiilor industriale cu emisii nocive precum și depozitarea unor cantități importante de deșeuri industriale sub forma haldelor a generat existența unor zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și a celor subterane.

Zona cu cel mai important impact din punct de vedere al calității apelor este zona Ișalnița - Breasta, o zonă de alimentare cu apă în care apele freatice din Lunca Jiului erau captate prin 5 fronturi de captare și trimise în stația de deferizare Breasta, după care se foloseau în alimentarea cu apă a municipiului Craiova.

Prezenta fierului bivalent în apele freatice este în situ astfel încât eliminarea acestuia este realizată în stația de deferizare. Pe baza buletinele de analiză fizicochimice ale probelor de apă prelevate din apele de suprafață, din apele râului Jiu (baraj Ișalnița ) și din forajele Stației hidrogeologice pentru urmărirea poluării Ișalnița, se poate constata că apele uzate


evacuate de DOLJCHIM Craiova prin evacuările sale în râul Jiu și pârâul Amaradia nu mai au încărcările mari din anii anteriori. În schimb, apele din precipitațiile care cad pe suprafață batalului de reziduuri fosfo-amoniacale se infiltrează prin fundul batalului în apele freatice, antrenând mari cantități de amoniu, azotați, fosfați, care se regăsesc în analizele probelor din forajele hidrogeologice pentru urmărirea poluării. Aceste considerente ne determină să considerăm zona Ișalnița-Breasta o zonă critică din punct de vedere al calității apelor freatice. Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmărirea poluării apelor freatice din zona haldelor de cenușă ale CET II Craiova, în zona învecinată acestora apele freatice sunt poluate cu sulfați și fier, cu valori mari și la reziduu fix și pH.

În aval de Platforma industrială Ișalnița, apele subterane freatice sunt afectate de evacuările de ape uzate amoniacale de la S.C. DOLJCHIM S.A. Craiova, zona devenind critică, mai ales că aici este şi captarea de ape subterane Breasta a R.A. Apă Craiova.

3.1.2.3. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă

La nivelul bazinului hidrografic Jiu sunt inventariați un număr de 254 utilizatori de apă care folosesc resursele de apă de suprafață ca receptor al apelor evacuate. În urma analizării surselor de poluare punctiformă, au rezultat un număr total de 134 surse punctiforme potențial semnificative (63 urbane, 64 industriale, 5 agricole și 2 alte presiuni).

Analiza surselor de poluare punctiforme de poluare semnificative s-a realizat ținând cont de:

a) Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerințele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenți (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără stații de epurare și care evacuează în resursele de apă; de asemenea, aglomerările <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta și epura amestecul de ape uzate și ape pluviale în perioadele cu ploi intense;

b) Industria: Instalațiile care intră sub incidența Directiva 2010/75/CEE privind emisiile industriale

(Directiva IED) - inclusiv unitățile care sunt inventariate în Registrul Poluanților Emiși și Transferați (E-PRTR), care sunt relevante pentru factorul de mediu apă;

Unitățile care evacuează substanțe periculoase (lista I și II) și/sau substanțe prioritare peste limitele legislației în vigoare (în conformitate cu cerințele Directivei 2006/11/EC care înlocuiește Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanțele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității;

alte unități care evacuează în resursele de apă și care nu se conformează legislației în vigoare privind factorul de mediu apă;

c) Agricultura: Fermele zootehnice care intră sub incidența Directivei 2010/75/CEE privind emisiile

industriale (Directiva IED) - inclusiv unitățile care sunt inventariate în Registrul Poluanților Emiși și Transferați (E-PRTR), care sunt relevante pentru factorul de mediu apă;

Fermele care evacuează substanțe periculoase (lista I și II) și/sau substanțe prioritare peste limitele legislației în vigoare (în conformitate cu cerințele Directivei 2006/11/EC care înlocuiește Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanțele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității);

alte unități agricole cu evacuare punctiformă și care nu se conformează legislației în vigoare privind factorul de mediu apă.


3.1.3. Solul și subsolul

Solul reprezintă o zonă specifică de concentrare a organismelor vii si servește ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului si a apei prin reținerea, reciclarea si neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile si reziduurile organice.

Calitatea solului este marcată direct prin intervențiile defavorabile și practicile agricole neadaptate la condițiile de mediu, prin folosirea solului ca suport de depozitare a unei game diverse de deșeuri, cat și prin acumularea de produse toxice care provin din activitățile urbane și indirect, din depunerea agenților poluanți eliminați inițial în atmosferă, prin intermediul vântului și ploilor.

Suprafață agricolă a județului Dolj este de 585 136 ha, din care suprafața arabilă este reprezentată de 488 556 ha.

Modul de utilizare a suprafeței totale de 741 402 ha este următorul:

Suprafață agricolă: 585 136 ha Păduri: 85 308 ha Ape: 20886 ha Căi de acces: 13536 ha Curți: 30510 ha Neproductive: 6026 ha

3.1.3.1. Tipurile de sol

Tipurile de sol întâlnite în Zona Metropolitană Craiova sunt (vezi figura de mai jos):

Cernoziomuri; Cernoziomuri cambice; Vertisoluri; Lacoviști; Aluviuni și soluri aluvionare; Soluri argiloiluviale; Soluri brune; Soluri gleice; Nisipuri.

Solurile brune de pădure acoperă podurile teraselor și culmile deluroase de la nord de linia Terpezița, Craiova, Robănești. Solurile brun-roșcate de pădure apar frecvent în partea de mijloc a județului pe o fâșie lată, ocupând treptele mai înalte ale câmpiei de la vest de Jiu, ca și partea nordică a câmpului dintre Jiu și Olt. Această fâșie reprezintă o zonă de tranziție de la podiș la câmpia propriu-zisă a Olteniei. În sud, aceste soluri le întâlnim în arealul localității Segarcea. Această categorie de soluri se formează pe luturi argiloase și loessoide (loessul –o rocă prăfoasă, ușor cimentată de culoare gălbuie) sunt soluri fertile pentru majoritatea culturilor agricole, pentru pomicultură și viticultură. Renumitele plantații din podgoria Segarcea, Galicea Mare sau Dealul Viilor din jurul Craiovei, se află în cea mai mare parte pe astfel de soluri.


Figura 22. Zona Metropolitană Craiova – Soluri.


3.1.3.2. Monitorizarea perimetrelor critice și calitatea solului în zonele industriale

Degradarea solurilor din județul Dolj a apărut ca urmare a defrișărilor masive și a ploilor abundente, triunghiul Sadova – Bechet – Corabia fiind cunoscut tocmai din cauza apariției fenomenului de deșertificare.

Potrivit Agenția Pentru Protecția Mediului Dolj, 3,5% din terenurile agricole ale județului Dolj sunt afectate de eroziune, 3,5% - de deșertificare, 0,2% - de alunecări de teren, 2,5% sunt afectate de exces de umiditate, iar 39,5% sunt terenuri cu soluri acide.

Zone critice sub aspectul deteriorării solului

Inventarul siturilor potențial contaminate din Zona Metropolitană Craiova, natura poluantului și tipul de activitate ce a provocat poluarea, suprafața contaminată – ha, localizarea poluanților) este redat în tabelul următor. Termenul „sit potențial contaminat” include orice site în care se suspectează, dar nu este verificată, o contaminare a solului, și sunt necesare investigații detaliate pentru a verifica dacă există un impact relevant.

Tabel 36. Inventarul siturilor potențial contaminate.

Numele proprietarului /

administratorului /deținătorului

sitului contaminat

Localizarea

sitului

contaminat

Tipul de proprietate asupra terenului

Tipul activității

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura

poluanților

Vârsta

poluării

Suprafață contaminat

ă (m2)

Observații

Petrom SA - Membru OMV

Group Ghercești

Proprietate

privată

industria

petrolieră

Poluare accidental

ă

Produse petroliere

1997 17050

Contaminare observată

dar nedovedită

analitic

Petrom SA - Membru OMV

Group

corn

Brădești

proprietate

privata

industria

petrolieră

Poluare

accidentală

produse

petroliere 1990 71492


dar nedovedită

analitic

Petrom SA. Combinat DoljChim

DE 70, km 7, Craiova județul Doij

proprietate

privata

industria chimică

Poluare accidental

ă

Ape fosfo-

amoniacale

1661 65000


dar nedovedită

analitic

SC.

Electroputere SA

Calea

București

nr. 80.

proprietate

privata

producție de motoare,

generatoare și transformatoar

e

Poluare accidental

ă

metale

produse

petroliere

1939 120


dar nedovedită

analitic

S.C. Complex Energetic

Craiova SA Sucursala

Electrocentrale Craiova II

str. Bariera Vilei, nr.

195,

Craiova

Ministerul Economiei- proprietate privată a statului

depozit deșeuri

depozitare

zgură și

cenușă

zgură și cenușă

2004 1200000


dar nedovedită

analitic

Ford Romania SA

Str. Caracal nr.

119.

proprietate

privată

industria construcțiilor

de mașini

poluare

accidentală

metale grele

produse petroliere,

azbest, dizolvanți

1976 1090000


dar nedovedită

analitic


Numele proprietarului /

administratorului /deținătorului

sitului contaminat

Localizarea

sitului

contaminat

Tipul de proprietate asupra terenului

Tipul activității

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura

poluanților

Vârsta

poluării

Suprafață contaminat

ă (m2)

Observații

Depozit Neecologic

Mofleni (Primara Municipiului

Craiova)

Mofleni domeniul

puric

depozit deșeuri municipale

depozitare

deșeuri

municipale

metale

grele.

compuși

anorganici

1975 334200


dar nedovedită

analitic

Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Utilizarea și consumul de îngrășăminte - Aplicarea îngrășămintelor este un factor important care determină productivitatea plantelor și fertilitatea solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrășămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condițiile meteorologice concrete și necesitățile plantelor. Utilizarea nerațională a îngrășămintelor determină apariția unui exces de azotați și fosfați, care au efect toxic asupra microflorei din sol și duce la acumularea în vegetație a acestor elemente.

Figura 23. Tendințe în utilizarea îngrășămintelor chimice în agricultură în județul Dolj.

Consumul de produse pentru protecția plantelor


Figura 24. Variația anuală a consumului de sorturi de pesticide (kg/ha) în județul Dolj.

3.1.4. Biodiversitatea

Biodiversitatea este compusă din diversitatea ecosistemelor, a speciilor și cea genetică, dar și cea etnoculturală. Biodiversitatea este puternic influențată de activitățile umane, inclusiv agricultura, silvicultura și pescuitul, precum și de către urbanizare.

Biodiversitatea României este importantă la nivel global, regional, național și local. România a ratificat Convenția privind Diversitatea Biologică ale cărei obiective sunt:

conservarea diversității biologice utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor

genetice.

Pe teritoriul țării noastre se reunesc cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică și cea pontică, reprezintă elemente naturale noi, reprezentate prin noi tipuri de habitate și specii.

Cele cinci regiuni biogeografice sunt:

continentală (53%); alpină (23%); stepică (17%); panonică (6%); pontică (1%).


Figura 25. Harta României cu regiunile biogeografice.

Zona Metropolitană Craiova se situează în zona biogeografică continentală.

Habitatele din țara noastră sunt caracterizate de o anumită compoziție a florei și a faunei, componente ale biocenozelor și sunt influențate de diferiți factori climatici sau edafici.

Flora și fauna sălbatică constituie un patrimoniu natural de valoare estetică, științifică și culturală.

Din perspectiva principiilor și obiectivelor de conservare și utilizare durabilă a componentelor biodiversității, principalele consecințe relevante sunt: manifestarea unui proces activ de erodare a diversității biologice care se exprimă prin dispariția sau reducerea efectivelor unor specii, în special mamifere și păsări; fragmentarea habitatelor a mai mult de 114 specii și întreruperea conectivității longitudinale (prin bararea cursurilor de apă) și laterale (prin îndiguirea zonelor inundabile, blocarea sau restrângerea drastică a rutelor de migrație a speciilor de pești și a accesului la locurile potrivite pentru reproducere și hrănire); restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziție (perdele forestiere, aliniamente de arbori, zone umede din structura marilor exploatații agricole sau a marilor sisteme lotice) cu efecte negative profunde asupra diversității biologice și a funcțiilor de control al poluării difuze, eroziunii solului, scurgerilor de suprafață și evoluției undei de viitură, controlului biologic al populațiilor de dăunători pentru culturile agricole, reîncărcării rezervelor sau corpurilor subterane de apă; modificarea amplă, uneori dincolo de pragul critic, a configurației structurale a bazinelor hidrografice și a cursurilor de apă, asociată cu reducerea semnificativă a capacității sistemelor acvatice de a absorbi presiunea factorilor antropici care operează la scara bazinului hidrografic și cu creșterea vulnerabilității lor și a sistemelor socio-economice care depind de acestea; simplificarea excesivă a structurii și capacității multifuncționale ale formațiunilor ecologice dominate sau formate exclusiv din ecosisteme agricole intensive și creșterea gradului lor de dependență față de input-urile materiale și energetice comerciale; destructurarea și reducerea capacității productive a componentelor biodiversității din sectorul agricol; impactul asupra peisajului, la nivelul fiecăreia din cele 3 componente ale sale: elemente culturale (așezări, infrastructură, construcții, activități umane), biodiversitate și structura geomorfologică (relief, caracteristici geologice, hidrologice)


Intervențiile umane cu impact negativ asupra peisajului, în funcție de gravitate, sunt următoarele:

1. Distrugere – pierderi semnificative la nivelul tuturor celor 3 componente ale peisajului. Acestea sunt cauzate în principal de dezvoltări urbanistice intensive inadecvate mediului și arhitecturii locale, schimbarea funcțiunii terenurilor, defrișări, transformarea radicală a țesuturilor tradiționale ale localităților (îndesire, demolări, schimbări de funcțiuni).

2. Degradare – transformări puternice la nivelul componentelor, care însă nu schimbă caracterul unitar. Acestea sunt cauzate de: deteriorări la nivelul biodiversității (amenajarea spațiilor verzi urbane cu specii alohtone, neglijarea și abandonul spațiului public în favoarea traficului rutier), pierderi culturale (transformări ale elementelor de construcție cu derogări de la legislația în vigoare, urbanism intensiv de factură nesustenabilă, fără planificare strategică, cartiere suburbane lipsite de identitate, infrastructură și integrare în organismul orașului, abandonarea tradițiilor), poluare (acumulare de deșeuri, cauzată de acumularea de deșeuri, poluarea aerului, apelor și terenurilor).

3. Agresiuni – acțiuni punctuale cu impact major la nivelul tuturor componentelor. Acestea sunt cauzate de activitățile economice și turistice, precum cariere, balastiere, exploatări forestiere etc. - care se desfășoară în mod nesustenabil și cauzează modificarea formelor de relief, acumularea de deșeuri, dezechilibre ale ecosistemelor, lipsa de continuitate în politicile de amenajare a teritoriului.

Turismul necontrolat practicat intens creează impact negativ de intensitate prin deteriorarea și degradarea florei sălbatice, neliniștirea speciilor de animale, degradarea solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum și prin campări și focuri deschise în locuri nepermise, aruncarea de deșeuri menajere oriunde și oricum. Toate acestea au determinat o mare presiune asupra cadrului natural, ducând la degradarea acestuia, fiind necesară astfel implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate.

Activitățile care au parcurs procedura de reglementare din punct de vede al mediului s-au supus măsurilor de protecție și conservare impuse, astfel încât impactul să fie diminuat.

Extinderea intravilanului în interiorul ariilor naturale protejate sau în imediata vecinătate a acestora generează o presiune uriașă asupra ariilor naturale protejate.

Fără a ține seama de necesitățile generațiilor viitoare, exploatarea excesivă a unor resurse naturale și fragmentarea unor habitate naturale periclitează viața sălbatică.

Drept urmare, conservarea biodiversității trebuie realizată în baza unui management eficient și durabil al componentelor capitalului natural, iar asigurarea unui regim de protecție pentru speciile vulnerabile, endemice sau pe cale de dispariție se poate face prin instituirea de arii naturale protejate.

Ținând seama de importanța deosebită a capitalului natural și având în vedere dezvoltarea durabilă a colectivităților umane este imperios necesară conservarea biodiversității, ca o condiție esențială pentru dezvoltarea armonioasă a generațiilor viitoare.

Ecosistemele, formate dintr-o mare varietate de specii, prezintă o probabilitate mai ridicată de a rămâne stabile, atunci când se înregistrează unele pierderi sau deteriorări, decât ecosistemele cu funcții reduse. Fragmentarea habitatelor este cauzată de o întreagă serie de factori diferiți legați de schimbările în utilizarea terenurilor, printre care se numără extinderea urbană, infrastructurile de transport și intensificarea practicilor agricole sau silvice. Pierderea zonelor naturale are repercusiuni care se extind dincolo de dispariția speciilor rare.


Astfel, se impune asigurarea condițiilor naturale necesare printr-o abordare integrată a utilizării terenurilor prin:

Îmbunătățirea conectivității între zonele naturale existente pentru a contracara fragmentarea și pentru a accentua coerența ecologică a acestora, de exemplu prin protejarea gardurilor vii, a fâșiilor de vegetație de pe marginea câmpurilor, a micilor cursuri de apă;

Accentuarea permeabilității peisajului pentru a sprijini dispersarea speciilor, migrația și circulația, de exemplu prin utilizarea terenurilor într-un mod favorabil faunei și florei sau introducerea unor scheme ecologice agricole sau silvice care sprijină practicile agricole extensive;

Identificarea zonelor multifuncționale. În astfel de zone, utilizarea compatibilă a terenurilor, care susține ecosistemele sănătoase este favorizată în detrimentul unor practici distructive. De exemplu, acestea pot fi zone în care agricultura, silvicultura, activitățile de recreare și conservarea ecosistemelor funcționează toate în același spațiu. Astfel de combinații cu avantaje de ambele părți sau cu puține dezavantaje și numeroase avantaje pot aduce beneficii multiple nu numai celor care utilizează terenurile (fermieri, silvicultori, furnizori de servicii de turism etc.), ci și societății în ansamblu prin furnizarea de servicii valoroase ale ecosistemului precum purificarea apei sau îmbunătățirea solului și crearea unor spații atrăgătoare „de respiro”, de care oamenii să se bucure.

Amenajarea teritoriului ghidat pe dezvoltarea de infrastructuri în afara siturilor sensibile, reducând astfel riscul fragmentării suplimentare a habitatelor

3.1.5. Mediul social și economic

3.1.5.1. Evoluția populației

Evoluția populației de pe teritoriul administrativ al UAT-urilor din Zona Metropolitană Craiova în perioada 2007-2014, se prezintă astfel:

Tabel 37. Evoluția populației în Zona Metropolitană Craiova.

Denumire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Municipiul Craiova

313835 312791 312403 312337 311909 310988 309208 308144

Oras Filiasi 19229 19128 19069 19044 18921 18813 18673 18604

Oras Segarcea

8412 8394 8372 8326 8260 8236 8173 8113

Almaj 2129 2073 2018 2002 1987 1988 1975 1949

Bradesti 4481 4520 4495 4490 4463 4452 4471 4460

Breasta 4112 4143 4154 4170 4181 4223 4227 4213

Bucovat 3984 4021 4090 4119 4159 4152 4170 4165

Calopar 3894 3928 3936 3946 3926 3907 3898 3888

Carcea 1548 1612 1663 1730 1846 1907 2033 2121


Denumire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Cosoveni 3336 3340 3348 3329 3313 3304 3309 3300

Cotofenii din Fata

1813 1875 1916 1946 1943 1944 1983 1985

Ghercesti 1681 1686 1669 1654 1619 1602 1675 1655

Isalnita 3827 3860 3857 3857 3888 3949 3979 4014

Malu Mare 3024 3101 3210 3273 3384 3557 3787 3992

Mischii 1633 1646 1691 1680 1702 1715 1711 1707

Murgasi 2560 2533 2571 2550 2520 2498 2492 2469

Pielesti 3366 3380 3351 3333 3362 3415 3493 3548

Predesti 2198 2212 2196 2171 2156 2138 2155 2134

Simnicu de Sus

4087 4173 4272 4291 4389 4402 4443 4526

Teasc 3179 3188 3184 3157 3139 3128 3120 3084

Terpezita 1717 1688 1721 1710 1681 1659 1632 1614

Tuglui 2897 2905 2935 2930 2978 2947 2954 2927

Vela 2090 2100 2075 2040 1972 1955 1949 1915

Virvoru de Jos 2716 2744 2740 2703 2676 2652 2599 2557

Total 401748 401041 400936 400788 400374 399531 398109 397084

Analizând datele din tabelul de mai sus se constată o scădere a populației Zonei Metropolitane Craiova, atât în mediul urban cât și în mediul rural.

În ceea ce privește mișcarea naturală a populației, situația se prezintă astfel:

Tabel 38. Mișcarea naturală a populației în Zona Metropolitană Craiova (anul 2014).

Denumire Nascuti

i vii Nascuti morti

Decedati

Decedati sub 1

an

Casatorii

Divorturi

Rata de natalitat

e

Rata mortalitat

e

Rata spor

natural

Municipiul Craiova

2375 1 2639 13 1860 244 7.71 8.56 -0.85

Oras Filiasi 129 1 158

87 7 6.93 8.49 -1.56

Oras Segarcea 68

110 1 40 2 8.38 13.56 -5.18

Almaj 10

30

6

5.13 15.39

-10.26

Bradesti 40

69

28

8.97 15.47 -6.5

Breasta 24

57

17 2 5.7 13.53 -7.83


Denumire Nascuti

i vii Nascuti morti

Decedati

Decedati sub 1

an

Casatorii

Divorturi

Rata de natalitat

e

Rata mortalitat

e

Rata spor

natural

Bucovat 39

64

20 4 9.36 15.37 -6.01

Calopar 45

61 1 11 2 11.57 15.69 -4.12

Carcea 13

29

15

6.13 13.67 -7.54

Cosoveni 28

62

10

8.48 18.79

-10.31

Cotofenii din Fata

19

26

8

9.57 13.1 -3.53

Ghercesti 3

34

5

1.81 20.54

-18.73

Isalnita 35

41

20 1 8.72 10.21 -1.49

Malu Mare 35

43

24 2 8.77 10.77 -2

Mischii 8

52

1

4.69 30.46

-25.77

Murgasi 12

63

6 1 4.86 25.52

-20.66

Pielesti 22

70

12 2 6.2 19.73

-13.53

Predesti 17

31

5

7.97 14.53 -6.56

Simnicu de Sus 26

67

15 2 5.74 14.8 -9.06

Teasc 21

73

14 1 6.81 23.67

-16.86

Terpezita 10

39

6.2 24.16

-17.96

Tuglui 22

51

10

7.52 17.42 -9.9

Vela 10

35

1

5.22 18.28

-13.06

Virvoru de Jos 12

61 1 10

4.69 23.86

-19.17

Rata de natalitate are în general valori mici cuprinse între 1,81 (Ghercești) și 11.57 (Calopar) la suta de locuitori. Pentru Municipiul Craiova aceasta se situează la valoarea de 7.71 la suta de locuitori.

Rata de mortalitate are în general valori destul de ridicate, variind între 8,49 (Filiași) și 30,46 (Mischii) la suta de locuitori. Pentru Municipiul Craiova aceasta se situează la valoarea de 8.56 la suta de locuitori.

Rata sporului natural în toate UAT-urile din Zona Metropolitană Craiova este negativă.

Factorii determinanți ai mortalității generale sunt:

gradul ridicat de îmbătrânire demografică, datorat, în primul rând, emigrației populației tinere și/sau mature înspre urban.


scăderea și mai accentuată a calității vieții, în mediul rural în comparație cu cea din municipiul Craiova, ce afectează într-o măsură mai mare populația vârstnică, pe întreaga durată a tranziției social-economice.

Figura 26. Zona Metropolitană Craiova – mobilitate urbană.


Pe segmentul evoluției numerice a populației, potențialele riscuri care și-ar putea face simțite efectele ar fi cele legate de creșterea într-un ritm accelerat al populației sau, dimpotrivă, de diminuarea accentuată a numărului de locuitori dintr-un spațiu dat. Cel puțin pe termen mediu, asemenea evoluții ce ar putea genera stări de criză socială sunt puțin probabile, însă pe termen lung nu este exclus ca diminuarea numărului de locuitori, coroborată cu modificarea substanțială a structurii grupelor majore de vârste să se constituie într-o problemă pentru a cărei ecuație ar fi greu de găsit soluții în prezent.

Pentru prevenirea unor potențiale riscuri demografice ar fi necesară o strategie politico-socială coerentă la nivel național, capabilă să stopeze nu atât declinul demografic, cât mai ales îmbătrânirea demografică și dezechilibrele profunde ale grupelor majore, dezechilibre nenaturale – în fapt, consecințe ale unor politici demografice neinspirate ale perioadelor precedente.

Riscurile potențiale ale evoluției indicatorilor mișcării naturale și migratorii a populației sunt în bună măsură analoage celor amintite în legătură cu evoluția numerică, cu sublinierea subsidiară că pentru a preveni dezechilibrul dintre grupele majore de vârste, elementul esențial al cărui mod de manifestare ar fi de urmărit ar fi cel al natalității care a ajuns să înregistreze valori destul de reduse pentru asigurarea în viitor a unor structuri demografice armonioase.

Dezechilibre evidente în structura pe grupelor de vârstă - procesul de îmbătrânire demografică, adică modificarea structurii populației pe vârste în favoarea celor de vârstă înaintată, ca tendință de lungă durată, în paralel cu scăderea grupei de vârstă tinere, constituie un fenomen cu profunde implicații economice și sociale. Acesta poate determina o presiune puternică asupra populației active care ar duce la creșterea indicelui de dependență, fenomen care poate fi perceput de individ doar într-o formă indirectă – pentru cel inactiv sub forma unei incapacități a societății de a-i asigura un nivel de trai decent, iar pentru cel activ sub forma stagnării calității vieții. Dacă avem în vedere faptul că o populație se consideră tânără, atunci când grupa vârstnicilor nu depășește 7% din populația totală, se află în proces de îmbătrânire, când valorile se încadrează între 7 și 12%, și este deja îmbătrânită, la valori peste această limită, putem concluziona următoarele:

la nivelul întregii regiuni considerate, populația a intrat într-un proces de îmbătrânire; pragul îmbătrânirii demografice a fost cu mult depășit în mediul rural, în anumite

situații numărul vârstnicilor depășind celelalte grupe de vârstă.

Dezechilibre evidente în structura pe sexe - feminizarea populației, ilustrată de indicele de feminitate, respectiv numărul de femei la 100 de bărbați, constituie un fenomen cu implicații socio-economice profunde în ceea ce privește constituirea familiilor și reproducerea populației și asigurarea forței de muncă specifice.

la nivelul municipiului Craiova valorile se situează spre limita superioară; dar în multe localități induce dezechilibre importante, fie printr-un număr mult mai

mare al bărbaților, fie printr-o feminizare accentuată în așezări de regulă îmbătrânite și cu populație redusă.

În Zona Metropolitană Craiova asistența medicală publică este organizată pe trei niveluri de bază: asistența primară (cabinete medicale de medicină familială individuale, comasate sau asociate, dispensare teritoriale, dispensare școlare și de întreprindere, respectiv cabinete și unități specializate de prim eșalon prin cabinete stomatologice, farmacii și stații de salvare), asistență ambulatorie de specialitate (spitale, centre de diagnostic și tratament, centre de specialitate, policlinici etc) și asistență medicală în unități medicale cu paturi (spitale clinice universitare, spitale județene, spitale teritoriale urbane și alte unități medicale sau medico-


sociale și centre de sănătate cu paturi).Asigurarea sistemului cu personal medico-sanitar calificat, este favorabilă doar în municipiului Craiova. Ponderea medicilor și farmaciștilor din sectorul public de stat și privat care își desfășoară activitatea în Municipiul Craiova este mai mare decât în localitățile componente ale Zonei Metropolitane Craiova. În ceea ce privește sistemul sanitar succint lucrurile se prezintă astfel:

Tabel 39. Date privind sistemul medical - Zona Metropolitană Craiova.

De

nu

mir

e

Sp

ita

le p

rop

rie

tate

pu

bu

blic

ă 2

01

4

Sp

ita

le p

rop

rie

tate

pri

va

tă 2

01

4

Po

lic

lin

ici

pro

pri

eta

te

pri

va

tă 2

01

3

Dis

pe

nsa

re m

ed

ica

le

pro

pri

eta

te

pu

bu

blic

ă 2

01

3

Ca

bin

ete

me

dic

i d

e

fam

ilie

pro

pri

eta

te

pu

bu

blic

ă 2

01

3

Ca

bin

ete

me

dic

i d

e

fam

ilie

pro

pri

eta

te

pri

va

tă 2

01

3

Ca

bin

ete

sto

mato

pro

pri

eta

te p

ub

lic

ă 2

01

3

Ca

bin

ete

sto

mato

pro

pri

eta

te p

riv

ată

20

13

Fa

rma

cii p

rop

rie

tate

pu

bli

că 2

013

Fa

rma

cii p

rop

rie

tate

pri

va

tă 2

01

3

Municipiul Craiova 6 5 21 1 130 47 45 279 7 143

Oras Filiasi 1 1 7 3 2 5 1 4

Oras Segarcea 1 1 3 2 4 1 1 3

Almaj 2 1 1

Bradesti 3 1 1

Breasta 2 1 1

Bucovat 1 4 1 1 2

Calopar 2 1 1

Carcea 1 1

Cosoveni 3 1 1

Cotofenii din Fata 1 1 1

Ghercesti 1 1 1

Isalnita 1 2 1 3

Malu Mare 2 1 3

Mischii 1 1 2

Murgasi 2 1 1

Pielesti 3 1 1 1

Predesti 2 1 1 1

Simnicu de Sus 2 1 1 2

Teasc 2 1 1

Terpezita 1 1 1

Tuglui 1 2 1 2

Vela 2 1

Virvoru de Jos 2 1

Componenta educațională face din Municipiul Craiova un centru important pentru zona metropolitana, prin faptul că dispune de o infrastructură completă și complexă. Unele instituții se remarcă printr-o tradiție îndelungată, și o recunoaștere la nivel național, datorită calității actului educațional, reliefat prin rezultate pozitive obținute cu ocazia diverselor concursuri naționale dar și internaționale. Învățământul este integrat pe verticală (există toată structura de învățământ, de la cel preșcolar până la cel universitar și post-universitar) și pe orizontală (este reprezentat în spațiul localităților componente prin componenta sa preuniversitară).

În ceea ce privește unitățile de învățământ de la nivelul Zonei Metropolitane Craiova, situația se prezintă astfel:


Tabel 40. Unități de învățământ - Zona Metropolitană Craiova (anul 2013).

Denumire Unități de învățămân

t

Grădinițe

Scoli primare și gimnazial

e

Licee

Școli profesional

e

Școli postliceal

e

Învățământ superior

Municipiul Craiova

80 24 19 26

5 3

Oras Filiasi 3

2 1

Oras Segarcea 2

1 1

Almaj 1

1

Bradesti 1

1

Breasta 1

1

Bucovat 1

1

Calopar 1

1

Carcea 2 1

1

Cosoveni 1

1

Cotofenii din Fata 1

1

Ghercesti 1

1

Isalnita 1

1

Malu Mare 1

1

Mischii 1

1

Murgasi 1

1

Pielesti 1

1

Predesti 1

1

Simnicu de Sus 1

1

Teasc 1

1

Terpezita 1

1

Tuglui 1

1

Vela 1

1

Virvoru de Jos 1

1

3.1.5.2. Date privind mediul economic

Zona Metropolitană Craiova concentrează aproximativ 86% din populația urbană a județului Dolj, reprezentând practic punctul polarizator al majorității activităților socio-economice județene. În profil regional, economia județului Dolj (concentrată în proporție de peste 80% în Zona Metropolitană Craiova) contribuie cu aproximativ 32% la forarea PIB regional.

Pe sectoare economice, 54,5% dintre unitățile locale active din mediul urban și 51,6% din cele aferente comunelor au ca domeniu de activitate comerțul cu ridicata și cu amănuntul,


repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante. Următorul sector predominant în 10,0% din întreprinderile urbane și în 15,5% dintre cele rurale este industria extractivă, cea prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, deșeuri, activități de decontaminare.

Date privind întreprinderile din Zona Metropolitană Craiova sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 41. Întreprinderi – Zona Metropolitană Craiova (anul 2014).

Denumire Nr total

Întreprinderi

Tip Intr. SRL

Tip Intr

. SA

Tip Intr. SNC

Tip Intr. OC1

Tip Intr. OC2

Tip Intr. OC3

Tip Intr

. AFJ

Tip Intr

. RA

Tip Intr. SCS

Nr. Angajati 2014

Municipiul Craiova

12741 1250

5 105

102 10 3 1 9 3 54867

Oras Filiasi 297 293 1 1 1 868

Oras Segarcea

Almaj 13 11 1 1 33

Bradesti 43 43 303

Breasta 48 48 110

Bucovat 55 53 1 1 122

Calopar 22 22 25

Carcea 307 299 2 6 1915

Cosoveni 75 74 1 173

Cotofenii din Fata 25 24 1 42

Ghercesti 46 43 3 679

Isalnita 114 113 1 588

Malu Mare 79 76 2 1 337

Mischii 25 24 1 25

Murgasi 8 7 15

Pielesti 142 140 1 1 815

Predesti 28 26 1 1 35

Simnicu de Sus 15 15 177

Teasc 17 17 29

Terpezita 8 8 35

Tuglui 36 34 2 71

Vela 6 1 1 11

Virvoru de Jos 13 13 1


În figura următoare se prezintă zonele industriale din cadrul Zonei Metropolitane Craiova.

Figura 27. Zona Metropolitană Craiova – zone industriale.


În ceea ce privește forța de muncă din Zona Metropolitană Craiova, acesta se observă că este concentrate în orașe și în special în Municipiul Craiova. Diferențe semnificative se remarcă între rata șomajului din mediul urban și cea din mediul rural.

Tabel 42. Forța de muncă – Zona Metropolitană Craiova.

Denumire

Număr mediu

salariați 2013

Șomeri la sfârșitul

anului 2014

Productivitatea muncii 2013

Municipiul Craiova 91052 3420 0.24

Oras Filiasi 1589 569 0.06

Oras Segarcea 669 246 1.02

Almaj 138 52 3.74

Bradesti 527 270 0.02

Breasta 97 118 0.21

Bucovat 479 75 0.03

Calopar 85 213 0.03

Carcea 1065 28 0.44

Cosoveni 262 58 0.68

Cotofenii din Fata 96 43 0.18

Ghercesti 638 45 0.05

Isalnita 2098 75 0.07

Malu Mare 213 163 1.47

Mischii 73 36 0.09

Murgasi 82 362 0.03

Pielesti 396 75 0.42

Predesti 69 57 0.05

Simnicu de Sus 220 69 0.33

Teasc 131 102 0.05

Terpezita 140 110 0.05

Tuglui 112 205 0.05

Vela 62 419 0.02

Virvoru de Jos 76 33 0.07

Dacă în privința sectoarelor economice s-au putut observa puternice disparități între mediul urban și cel rural, majoritatea unităților locale active fiind concentrate în zona orașelor și a municipiului Craiova, în privința agriculturii și a fondului funciar lucrurile s-au liniarizat. Se constată o foarte slabă dezvoltare a sectorului agricol în cadrul zonei rurale a Zonei Metropolitane Craiova (0,35% din economia totala a Zonei Metropolitane Craiova, respectiv


aprox. 54 milioane lei în 2012 cifra de afaceri totală), deși Zona Metropolitane Craiova se desfășoară pe o rază de aproximativ 30 km față de principalul centru polarizator, adică la o distanță suficient de mare pentru a beneficia de resursele agricole și umane necesare, și la o distanță suficient de mică pentru a eficientiza distribuția și vânzarea produselor agricole, în special cele de natură vegetală.

Tabel 43. Date privind agricultura – Zona Metropolitană Craiova (anul 2014).

Denumire Suprafață agricolă

totală

Suprafață agricolă pentru

foliosințe agricole

Suprafață agricolă pentru pășuni

Suprafață agricolă pentru fânețe

Vii și pepeniere viticole4

Livezi și pepeniere

silvice

Suprafață păduri și vegetație forestieră

Municipiul Craiova

8141 2568 830 4 35 106 497

Oras Filiasi

9973 5576 1692 28 108

1431

Oras Segarcea

12008 9822 306

1015

28

Almaj 2736 1623 465 13 15 2 101

Bradesti 6307 2679 1899

150 20 1074

Breasta 4520 2388 1058

62 88 567

Bucovat 8264 2981 1594 37 36

3229

Calopar 9198 4989 694 33 204 9 2749

Carcea 3270 2324 104 3 280 162 60

Cosoveni 4239 3522 354

108

123

Cotofenii din Fata

2417 1685 203

25 2 242

Ghercesti 5004 4082 553

45 9 85

Isalnita 3201 1839 249

26

240

Malu Mare 3110 2353 183

38 4 126

Mischii 5201 3880 956

33 2 84

Murgasi 9973 3600 2073 22 27 233 3520

Pielesti 6560 5574 486 5 56

130

Predesti 4351 2164 1395

90 294 139

Simnicu de Sus

8143 5874 1082

146 55 350

Teasc 4813 3254 360 35 3 1 633

Terpezita 6684 4625 1058 22 120 89 422

Tuglui 3870 2702 112

120 19 495

Vela 8256 5798 1054 124 100 82 755

Virvoru de Jos

10786 5099 1311 272 177 725 2475


3.2. ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUȚIEI PROBABILE A MEDIULUI ȘI A SITUAȚIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII P.U.G.

În ansamblu, ecosistemul din zona de interes – Zona Metropolitană Craiova, este influențat de ocuparea terenului de populație prin crearea de locuințe, utilizarea pentru activități industriale, agricole și silvice și evacuarea apelor uzate, poluarea aerului și solului generată de activitățile agenților economici și traficul rutier.

În continuare se prezintă evoluția generală probabilă a factorilor de mediu aer, apa, sol, zgomot, biodiversitate și comunităților umane în situația neimplementării Planurilor Urbanistice Generale.

Calitatea aerului in situația neimplementării P.U.G.

Având în vedere situația actuală descrisă în anterior, neimplementarea Planurilor Urbanistice Generale va crea următoarele probleme din punct de vedere al calității aerului în Zona Metropolitană Craiova.

Menținerea nivelului de poluare în zona arterelor principale de circulație datorită dispunerii străzilor în condiții defavorabile dispersiei poluanților;

Poluarea aerului produce efecte negative asupra sănătății și condițiilor de viață ale populației, asupra vegetației, produce daune asupra construcțiilor datorită prafului și gazelor corozive transportate de atmosferă;

Poluare aerului va fi generată în continuare de arderea combustibililor solizi și lichizi. Neimplementarea planului urbanistic analizat ar putea duce la creșterea emisiilor de

NO2, NO, SO2, PM10, Pb, CO si O3 provenite în special din industrie și trafic. Poluarea aerului prin menținerea tehnologiei actuale a industriilor. Neimplementarea P.U.G. înseamnă menținerea disfuncționalităților actuale.

Calitatea apei în situația neimplementării P.U.G.

Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătățirea alimentarii cu apa potabila a populației, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continua cu apa potabila de buna calitate, cu costuri minime, folosirea raționala a resurselor cu apa, asigurarea fiabilității si durabilității sistemelor de alimentare cu apă, la implementarea rețelei de distribuție a apei potabile la toate locuințele.

Acțiunile strategice pentru calitatea apei potabile urmăresc normele, standardele si legile privind gestionarea cantitativa si calitativa a apei potabile, urmărind traseul captare – distribuție - consum.

Principiile politicii in domeniul calității apei potabile sunt:

Sănătatea populației; Asigurarea apei potabile in cantități suficiente pentru populație; Reducerea pierderilor de apa potabila prin practici de buna gospodărire;


Reducerea consumului de apa; Responsabilizarea si implicarea populației si a agenților economici.

Principalele probleme în furnizarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare identificate la nivelul Zonei Metropolitane Craiova sunt:

afectarea calității cursurilor de apă.; Zone supuse riscului la inundații; uzura accentuată a rețelelor de conducte de alimentare cu apa ceea ce conduce la

pierderi de apă, cu implicații asupra costurilor de producție; utilizarea unor echipamente tehnice cu grad mare de uzură și randament scăzut

(electropompe, stații de clorinare, electropompe submersibile); zone locuite fără servicii de alimentare cu apă și canalizare; probleme legate de epurarea apelor uzate.

In situația neimplementării PUG problemele existente legate de rețelele de alimentare cu apă și canalizare se vor menține:

afectarea calității apei potabile datorită rețelelor vechi aflate în exploatare, cu efecte directe asupra stării de sănătate a populației;

lipsa apei potabile pentru întreaga populație a localității; afectarea calității apei subterane datorită rețelei de canalizare vechi aflate în

exploatare sau datorită lipsei acesteia; afectarea sănătății populației în zonele lipsite de serviciile de canalizare.

In situația neimplementării P.U.G., locuitorii ar putea construi in zone in care lipsește rețeaua de canalizare, astfel va exista posibilitatea ca apele subterane sa fie poluate prin infiltrații din fosele septice neimpermeabilizate create de locuitori.

In situația neimplementării P.U.G., calitatea apelor de suprafața si subterane ar putea fi afectata de deversările necontrolate de ape uzate.

Calitatea solului în situația neimplementării P.U.G.

În situația neimplementării P.U.G., solul va fi poluat în continuare de următoarele acțiuni:

depozitarea necontrolată și managementul necorespunzător al deșeurilor; activitățile agenților economici care nu își vor adapta tehnologia la cerințele de

mediu, vor genera în continuare emisii de poluanți care se vor depune pe sol; traficul rutier intensificat va afecta solul prin poluare chimică provenită de la emisiile

motoarelor autovehiculelor ce se vor depune pe sol; lipsa măsurilor de remediere a zonelor contaminate istoric.

Neimplementarea P.U.G. va determina ocuparea necorespunzătoare a terenului, fără a avea o gândire spre dezvoltarea durabila a zonei respective. De asemenea, se vor crea condiții de depozitare a deșeurilor în locuri necorespunzătoare, iar spațiile verzi nu se vor extinde și nu vor beneficia de întreținerea corespunzătoare prevăzută.

Situația faunei și florei în cazul neimplementării P.U.G.

Se consideră că în cazul neimplementării P.U.G, situația florei și faunei din Zona Metropolitană Craiova va fi afectată negativ în continuare de activitatea antropică. În zonele poluate de industrie se va remarca existența unui număr redus de specii de floră și faună, proliferând speciile invazive și dăunătorii.


Se consideră că în situația neimplementării P.U.G., starea florei și faunei din zona analizată va fi afectată prin:

creșterea traficului auto; degradarea spațiilor verzi; depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor.

Nivelul de zgomot generat în situația neimplementării P.U.G.

În zona metropolitana Craiova sursele de poluare acustică cele mai importante sunt următoarele: traficul rutier, activitatea industrială, manifestările cultural sportive, restaurante și discoteci în aer liber ori mixte, traficul feroviar și într-o măsură mai mică traficul aerian.

În situația neimplementării planului, nivelul de zgomot din zonele locuite se va menține, cu tendința generală de creștere a acestuia, în special la intersecții, datorită intensificării traficului, dar și apariției de noi agenți economici.

Planurile Urbanistice Generale vor trebui să propună modernizarea arterelor de acces în localități și a tramei stradale.

Una din principalele surse de vibrații și de zgomot este circulația rutieră. O altă sursă de zgomot și vibrații este calea ferată.


4. ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ

Pe baza informațiilor privind starea mediului în Zona Metropolitană Craiova, a conținutului și obiectivelor P.U.G. și ținând cont de problemele de mediu existente identificate la nivel național, regional și local, pentru zona analizată au fost identificate o serie probleme de mediu care pot fi considerate ca fiind în legătura cu P.U.G.-urile viitoare.

În continuare se prezintă Lista problemelor de mediu identificate, grupate în categorii:

Tabel 44. Probleme de mediu identificate.

COD CATEGORIA / PROBLEMA DE MEDIU

01. Calitatea aerului

01.1. Poluarea aerului datorată traficului rutier (infrastructură necorespunzătoare și insuficientă, emisii).

01.2. Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanți produși de surse staționare industriale.

02. Combaterea fenomenului de schimbări climatice

02.1. Emisii de gaze cu efect de seră datorate sistemelor ineficiente de producere a energiei termice și a utilizării combustibililor fosili.

02.2. Eficiență energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate sau învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor).

03. Cantitatea și calitatea apei

03.1. Cantitatea și calitatea apei potabile.

03.1.1. Asigurarea cu apă potabilă a întregii localități.

03.1.4. Pericolul de poluare a surselor de apă subterană (zone de protecție sanitară).

03.1.7. Deficiențe ale rețelelor de canalizare (care nu acoperă integral zona locuită).

03.2. Calitatea apelor de suprafață.

03.2.1. Evacuarea de ape insuficient epurate.

03.2.6. Sisteme de canalizare vechi și insuficiente.

03.2.9. Încărcarea suplimentară a apelor uzate menajere cu ape uzate industriale.

04. Gestionarea deșeurilor

04.6. Sistem de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor insuficient.

04.7. Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deșeurilor provenite din construcții și demolări.

06. Calitatea solului și a apelor subterane

06.4 Poluarea datorată emisiilor de prafuri și pulberi în suspensie, cu conținut de SO2 și metale grele

06.6 Poluarea solului cu metale grele, datorată traficului rutier

07. Degradarea mediului natural și construit

07.9 Modificarea folosinței terenurilor naturale în terenuri pentru construcții.

07.11 Posibilitatea degradării unor valori istorice și arhitecturale.

08. Urbanizarea mediului

08.2. Insuficiența spațiilor verzi pe cap de locuitor.

08.3. Lipsa unor spatii de parcare organizate.


COD CATEGORIA / PROBLEMA DE MEDIU

08.4. Absența delimitării zonelor rezidențiale de cele industriale.

08.5. Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale.

08.6. Deficiențe în amenajarea străzilor.

08.7. Insuficiența rutelor ocolitoare.

08.8. Sistemul de monitorizare a zgomotului ambiental și al vibrațiilor.

08.9. Nerespectarea reglementărilor de urbanism.

10. Poluarea mediului datorată activităților din transport

10.2. Utilizarea insuficientă a modalităților de transport ecologic.

10.3. Reabilitarea căilor rutiere intraurbane fără (sau insuficient) reabilitarea sistemelor de colectare a apelor pluviale.

10.5. Stimularea insuficientă a sistemelor alternative de deplasare (alei și drumuri pietonale, piste pentru bicicliști).

12. Asigurarea stării de sănătate a populației

12.2. Insuficienta datelor privind cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populației.

17. Calitatea vieții

17.1. Asigurarea confortului, siguranței și accesibilității la locuri de muncă și servicii.

17.2. Asigurarea unor servicii sociale de calitate.

17.3. Asigurarea accesului la educație și cultură.

Pentru selectarea problemelor de mediu relevante pentru P.U.G.-uri dintre problemele de mediu incluse în lista mai sus prezentată, se realizează o ierarhizare a acestora utilizând Metoda analizei multicriteriale.

Aplicarea acestei metode constă în:

Acordarea unui punctaj fiecărei probleme și pentru fiecare criteriu; Distribuirea ponderilor pe fiecare criteriu; Înmulțirea scorurilor criteriilor cu ponderile și însumarea rezultatelor pentru a obține

un scor total; Ordonarea problemelor în funcție de scorurile totale.

Criteriile utilizate pentru această evaluare sunt:

A. În ce măsură problema afectează sănătatea umană. B. În ce măsură problema afectează mediul. C. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerințele legale. D. În ce măsură problema afectează calitatea vieții pentru locuitorii din zonă. E. Care este nivelul de incertitudine asupra evaluării problemei.

Fiecare din cele cinci criterii utilizate are o pondere definită în cadrul evaluării problemei de mediu. Astfel, cel mai important criteriu este cel legat de impactul asupra sănătății umane (pondere 4), urmat de afectarea mediului înconjurător (pondere 3), și neconformarea cu cerințele legale și măsura în care este influențată calitatea vieții locuitorilor din zonă (pondere 2). Ultimul criteriu ca pondere în evaluare este cel legat de nivelul de incertitudine asupra problemei de mediu (pondere 1).


Modelul matricei utilizate pentru evaluarea individuală a fiecărei probleme de mediu este următorul:

Tabel 45. Matrice identificare probleme de mediu relevante.

PROBLEMA

Criteriu A Criteriu B Criteriu C Criteriu D Criteriu E

Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3

Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2

Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 1

Scorul pe criterii

4 x... 3 x... 2 x... 2 x... 1 x...

Total Scor pe problemă =...

Valorile punctajului pe care o problemă de mediu poate să-l obțină sunt:

Punctaj minim - 12 puncte Punctaj maxim - 36 puncte Punctaj mediu - 24 puncte

În final se face o medie a scorurilor astfel calculate, pentru fiecare categorie de probleme de

mediu, pe baza cărora se poate realiza ierarhizarea aspectelor de mediu în vederea stabilirii

priorităților de mediu pentru P.U.G.

Pentru acordarea punctajelor pentru fiecare problemă de mediu și criteriu utilizat sunt utilizate informațiile privind starea actuală a mediului în zona studiată, studiile de fundamentare pentru P.U.G., informațiile privind conținutul și obiectivele principale ale P.U.G., informații cuprinse în diverse studii de specialitate referitoare la zona studiată și/sau la activitățile ce s-au desfășurat, se desfășoară sau urmează să de desfășoare în această zonă, informații bibliografice, etc.

Sunt considerate relevante doar acele probleme de mediu pentru care scorul obținut este mai mare de 20.

Probleme de mediu identificate ca fiind relevante vor sta la baza stabilirii obiectivelor de protecție a mediului pentru P.U.G. analizat. Acestea sunt ierarhizate pe baza scorurilor calculate pentru stabilirea priorităților de mediu atât pentru evaluarea efectelor cât și pentru identificarea măsurilor care să conducă la diminuarea presiunilor asupra mediului generate de implementarea P.U.G.


5. OBIECTIVE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAȚIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAȚIONAL, RELEVANTE PENTRU P.U.G.-URI

În scopul evaluării efectelor asupra mediului, trebuie selectate obiectivele legate de mediu care sunt formulate ținând cont de obiectivele și obligațiile naționale și internaționale (europene și globale) pe care le are România în domeniul mediului.

Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice și relevante pentru P.U.G.-urile din Zona Metropolitană Craiova, trebuie utilizate obiectivele strategice și specifice identificate în planurile și programele de nivel local, regional și național, ținând cont de problemele de mediu specifice zonei și relevante pentru P.U.G.-urile propuse identificate și prezentate în capitolele anterioare.

În continuare se prezintă sub formă tabelară principalele obiective de mediu specifice pentru P.U.G.-uri, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel național, regional și local). Pentru fiecare din aceste obiective se prezintă considerații privind modul în care s-a ținut cont de aceste obiective.

Tabel 46. Obiective strategice și specific de care trebuie să se țină cont în evaluarea impactului pentru P.U.G.-uri.

Obiective strategice Obiective specifice Considerații

Îmbunătățirea condițiilor de calitate ale mediului în spațiul urban și creșterea nivelului de calitate a vieții.

Îmbunătățirea alimentarii cu apa și a canalizării.

Execuția rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare în toate zonele locuite din intravilan. Reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare, a stațiilor de epurare acolo unde este cazul.

Creșterea suprafețelor spațiilor verzi.

Zonele verzi prevăzute a se amenaja asigură o creștere importantă a spațiului verde amenajat existent în Zona Metropolitană Craiova.

Diminuarea impactului poluării fonice.

În zonele rezidențiale amplasate pe principalele rețele de transport rutier, vor fi realizate plantații de aliniament și vor fi adoptate și măsuri punctuale, la receptor, după caz.

Îmbunătățirea asistenței sociale și a sănătății populației.

Reabilitarea bazei sistemului sanitar și de asistență socială.

Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră

Utilizarea de combustibili ecologici la producerea energiei termice.

Centralele termice sunt prevăzute să funcționeze utilizând drept combustibil gazul metan (mai puțin poluant).

Reducerea consumurilor de energie.

Se vor prevede sisteme moderne și eficiente de izolare a rețelelor de transport a utilităților și reabilitarea termică a construcțiilor și locuințelor.

Diminuarea poluării solului și apelor subterane

Refacerea calității solului în zonele afectate de poluare industrială, sau în suprafețele afectate, ocupate de deșeuri depozitate în mod necontrolat.

Toate lucrările aferente implementării planurilor propuse se vor realiza în baza unor avize și/sau acorduri de mediu prin care se vor stabili măsuri concrete de ecologizare în zonele afectate pentru evitarea oricărui risc pentru sănătatea populației și încadrarea în reglementările


Obiective strategice Obiective specifice Considerații

privind calitatea solului.

Ameliorarea calității aerului ambiental

Promovarea sistemelor alternative de deplasare.

Se vor prevede piste pentru bicicliști și alei pietonale.

Reducerea poluării aerului datorată traficului rutier.

Va fi reamenajată rețeaua de drumuri pentru optimizarea traficului rutier în zonă. Drumurile vor fi prevăzute cu plantații de aliniament.

Reducerea poluării apelor de suprafață

Diminuarea cantității de ape pluviale evacuate în sistemul de canalizare.

Se vor reabilita sistemele de canalizare, recomandabil în sistem divizor.

Încadrarea în limitele de calitate reglementate pentru evacuările de ape uzate în receptori naturali.

Se vor elimina deversările necontrolate în emisarii riverani și se vor moderniza SEAU.

Protejarea valorilor antropice.

Instituirea unor zone construite protejate.

Zone de protecție ce cuprind monumentele comemorative, arhitecturale și istorice de tipul:

• ansambluri urbane

• incinte fortificate

• clădiri cu destinație economică sau administrativă

• biserici și alte construcții cu funcție ecleziastică

• vile cu valoare arhitecturală

• monumente

• troițe, cruci

• necropole, cimitire, edificii funerare

Reducerea cantităților de deșeuri depozitate

Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor menajere și celor provenite din construcții și demolări.

Se vor respecta prevederilor privind colectarea selectivă, reciclarea deșeurilor refolosibile și eliminarea finală doar a deșeurilor neutilizabile.

Scopul evaluării de mediu pentru planuri și programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. De asemenea, trebuie menționat că prin natura P.U.G. pot fi soluționate sau pot fi create condițiile de soluționare a acelor probleme cu specific uman și care intră în competența administrației publice locale.

5.1. PRINCIPII DE EVALUARE IMPACT

Cerințele HG 1076/2004 prevăd să fie evidențiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerințe constă în identificarea, predicția și evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. În cazul Planurilor de Urbanistice Generale pentru Zona Metropolitană Craiova trebuie precizat faptul că scopul acestora este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedere urbanistic pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea zonei. Propunerile planurilor evaluate pot genera o multitudine de forme de


impact asupra factorilor /aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate și intensități.

În vederea evaluării sintetice a impactului asupra mediului în termeni cât mai relevanți, se prezintă în continuare principalele categorii de impact de care trebuie să se țină seama, care permit evidențierea efectelor potențial semnificative asupra mediului generate de implementarea planurilor. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanți trebuie stabilite pentru fiecare din aceștia o serie de criterii specifice care să permită evidențierea în principal al impactului semnificativ. Categoriile de impact și criteriile pentru evaluarea impactului vor fi stabilite cu consultarea grupurilor de lucru (ce se vor forma pentru adoptarea P.U.G.-urilor).

Categorii de impact

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al planului avut în vedere. Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil”.

Efectele potențiale semnificative trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și negative.

Tabel 47. Categorii de impact.

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului, asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor / aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive și negative care se echilibrează, sau nici un efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor /aspectelor de mediu

Tabel 48. Criterii pentru determinarea efectelor potențial semnificative asupra mediului.

Factor/aspect de mediu Criterii de evaluare

1. Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră

Formele de impact asupra calității și funcționalității mediului urban, inclusiv în relație cu obiectivele strategice de dezvoltare a localităților.

2.Populația și sănătate umana

Modul de asigurare a utilităților (alimentare cu apă, canalizare, managementul deșeurilor).

Condiții de locuit. Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice

pentru protecția sănătății umane.


Factor/aspect de mediu Criterii de evaluare

Măsurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu.

3.Mediul economic și social

Modul de asigurare și de reglementare a mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltării economice și respectiv sociale în condiții de protecție a mediului.

4.Solul Formele de impact determinate pe prevederile P.U.G. cu privire la

dezvoltarea urbană și la asigurarea echipării urbane.

5.Flora și fauna Formele de impact generate de prevederile P.U.G. asupra florei și

faunei.

6.Apa

Concentrații de poluanți în apele uzate epurate evacuate în emisar în raport cu valorile limită prevăzute în legislația națională.

Calitatea apei potabile. Sisteme și măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți în apă.

7.Aerul Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți în aer de la sursele

existente (agenți economici, transport).

8.Zgomotul și vibrațiile Măsuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot și vibrații de la

sursele de tip urban (din trafic și de la agenții economici).

9.Factori climatici Măsuri pentru diminuarea efectelor condițiilor climatice

nefavorabile.

10.Peisajul Măsuri pentru creșterea valorii estetice a spațiului urban.

Efecte cumulative

Este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor P.U.G.-urilor, să fie luate în considerare efectele cumulative și sinergice asupra mediului. Astfel efectele cumulative pot apărea în situații în care mai multe activități au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Un plan urbanistic general se adresează unui perimetru larg în cadrul căruia se desfășoară o multitudine de activități, acestea implicând existența unor surse de poluanți diseminate pe întreaga suprafața a localităților. Astfel în perimetrul unei localități se emit simultan surse de poluare de tip urban, dintre care cele mai importante sunt sursele rezidențiale, instituționale, comerciale și traficul rutier (toate fiind legate și de profilul turistic al localității). Efectele acestor activități asupra mediului se pot cumula sau combina generând un impact semnificativ. Se precizează că metodele expert utilizate pentru predicția impactului trebuie să ia în considerare cele mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea funcționării surselor cu cea mai mare răspândire spațială, chiar dacă acest lucru este puțin probabil să se întâmple în realitate. Evaluarea impactului trebuie efectuată luând în considerare efectele cumulate și combinate ale poluanților sau ale factorilor de stres asupra factorilor/aspectelor de mediu. Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă implicit ca urmare a modelelor/metodelor de predicție utilizate, poate fi prezentat pentru factorul de mediu aer. Astfel, evaluarea impactului asupra mediului se efectuează luând în considerare emisiile simultane de poluanți generate de încălzirea spațiilor și de


traficul rutier de pe întreg perimetrul localității, acestea reprezentând principalele surse de poluare din zonă.

Interacțiuni

Pentru situațiile în care ar exista posibilitatea interacțiunilor dintre doi sau mai mulți factori de mediu ca urmare a implementării prevederilor planului, în evaluare trebuie luate în considerare aceste interacțiuni potențiale.

Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu „zgomot și vibrații”. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limită sunt stabilite numai pentru acești receptori. Totuși zgomotul și vibrațiile pot afecta și alți receptori cum sunt fauna terestră și construcțiile.

5.2. MĂSURI CE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICAT IVE ALE IMPLEMENTĂRI I P.U.G.-URILOR

Conform din HG 1076/2004, monitorizarea implementării planului, în baza programului propus de titular, are în vedere identificarea încă de la început a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum și efectele adverse neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acțiunile de remediere corespunzătoare. Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului.

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci și cele indirecte, sinergice și cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată și utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării P.U.G.

Programul de monitorizare trebuie să permită atât obținerea și înregistrarea informațiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării P.U.G. cât și identificarea eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acțiuni de remediere ce pot fi întreprinse).

Programul de monitorizare a surselor de emisie și a componentelor de mediu posibil a fi afectate trebuie să cuprindă trei etape, respectiv :

Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea stării de referință a mediului înainte de implementarea obiectivului P.U.G.

Etapa II – Punerea în operă a lucrărilor – pentru monitorizarea surselor de poluare și poluărilor accidentale în perioada de implementare/execuție a proiectului.

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea stării mediului după terminarea lucrărilor, cu starea de referință inițială, pentru ținerea sub observație și control a noilor surse de poluare apărute, în vederea intervenției eficiente, în funcție de necesități.

Activitatea de monitorizare este specifică fiecărei etape și constă în sinteză din:

În cazul etapei de pre-implementare plan, în funcție de caracteristicile fiecărui obiectiv se stabilesc factorii de mediu care urmează să fie monitorizați și parametrii de monitorizare. Datele obținute se înscriu în raportul de începere și caracterizează starea inițială la care se fac raportările ulterioare.

În perioada de punere în operă a lucrărilor se monitorizează parametrii și factorii de mediu stabiliți în prima etapa și se raportează periodic, cu frecvența stabilită de


autoritățile de mediu (de obicei lunar), prin comparare cu situația inițială, înainte de implementarea proiectului.

Pentru monitorizarea post implementare plan se stabilesc parametrii care trebuie să fie urmăriți în funcție de specificul activităților și poluanții generați și de cerințele impuse prin acordul de mediu pentru obiectiv. Raportarea datelor de monitorizare se face cu frecvența stabilită de autoritățile de mediu. Rezultatele se compară cu limitele admise de norme.

Deoarece efectele asupra mediului sunt generate de rezultatele implementării P.U.G., monitorizarea trebuie să se adreseze atât rezultatelor planului cât și efectelor asupra mediului și va fi orientată în special spre componentele mediului identificate ca fiind probabil cele mai afectate de implementarea P.U.G.

Ținând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru P.U.G. propus și de rezultatele evaluării potențialelor efecte asupra mediului datorate implementării acestuia, se recomandă următoarele măsuri de monitorizare:

1. Factor de mediu AER:

monitorizarea emisiilor de gaze de ardere la coșurile centralelor termice; se determină următorii parametrii: NOx, NO, SOx, SO2, pulberi.

2. Factor de mediu APA:

se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele uzate evacuate în rețelele de canalizare conform NTPA 002 și a regulamentului de exploatare a rețelelor de canalizare;

se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele evacuate în emisar conform NTPA 001 și a autorizației de gospodărire a apelor emisă de SGA;

se va monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apa prelevată din captări conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile, prin analize efectuate de laboratoarele autorității locale de sănătate publică;

se va monitoriza permanent cantitatea de apă prelevată din captările de apă potabilă ale orașului conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor emisă de SGA;

3. Factor de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE:

monitorizarea calității solului corelată cu etapele de realizare a P.U.G., în special în zonele de folosință sensibilă (zone rezidențială, parcuri, locuri de joacă pentru copii, spatii verzi din zonele aleilor pietonale, etc.); se vor monitoriza concentrațiile metalelor și produsele petroliere.

4. Factor de mediu AŞEZARI UMANE:

respectarea indicilor urbanistici propuși prin P.U.G., în special a suprafețelor de teren aferente spațiilor verzi. Suprafețele de spatii verzi nou amenajate vor fi înregistrate în Registrul local al spațiilor verzi;

respectarea funcțiunilor propuse prin P.U.G.; stadiul realizării lucrărilor edilitare (rețele de alimentare cu apă, rețele de colectare și

evacuare a apelor uzate menajere și a apelor pluviale, rețele de furnizare a energiei termice, gaz metan și electricitate);

stadiul de realizare a căilor de acces în zonă; monitorizarea nivelului de zgomot ambiental conform reglementărilor în vigoare.

5 Gestionarea deșeurilor


se vor monitoriza cantitățile de deșeuri generate, valorificate, reciclate și eliminate pe toată perioada de implementare a P.U.G. Evidenta gestionării deșeurilor se va realiza conform prevederilor legale în vigoare (HG 856-2002);

generalizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor;

În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de monitorizare prevăzute de actele de reglementare emise de autorități (avize, acorduri, autorizații) pe parcursul implementării P.U.G.

Pe toată perioada de implementare a P.U.G. propus va fi asigurată comunicarea cu autoritatea de protecție a mediului și autoritățile locale, precum și cu alte autorități interesate și/sau implicate în implementare. De asemenea, pot fi aduse modificări ale planului dacă rezultatele obținute prin monitorizare arată schimbări față de premisele inițiale avute în vedere sau dacă reglementările legale suferă modificări relevante.

Responsabilitatea monitorizării efectelor implementării P.U.G. revine titularului de plan.


6. CONCLUZII

Zona Metropolitană Craiova reprezintă un component al peisajului geografic antropizat împletit cu peisajul natural. Modificările caracterului suprafeței (subiacente, active) din interiorul localităților și mai ales a Municipiului Craiova au atras după ele modificări de ordin climatic.

Orașul se deosebește de localitățile rurale în primul rând prin materialul de construcții folosit. În timp ce localitatea rurală în majoritatea zonelor este acoperită preponderent cu un înveliș vegetal (grădini, livezi, curți), în zonele urbane predomină piatra artificială, cărămida, țigla ori terasele de beton ale acoperișurilor și pereților, asfaltul străzilor.

În locul solului poros și permeabil, acoperit cu vegetație al localităților rurale, în oraș se întâlnește asfalt și beton compact și impermeabil, deosebiri care aduc schimbări asupra climatului.

Factorii naturali care influențează climatul în oraș sunt: radiația solară – diferită după latitudine, circulația generală, relieful vetrei orașului, al împrejurimilor și vegetația.

Factorii artificiali care influențează climatul în oraș sunt: topografia urbană, forma orașului și extinderea lui în suprafață.

Odată cu industrializarea, alți trei factori capătă importanță sporită și anume: numărul și densitatea populației, sursele artificiale de căldură și poluarea atmosferei orașelor.

Dintre sursele de căldură, cea mai importantă este aceea provenită din consumul de combustibil casnic și industrial. Căldura primită prin arderea combustibilului este nesemnificativă vara, în schimb iarna poate echilibra căldura primită prin radiația solară.

Poluarea atmosferei orașului are o serie de consecințe de ordin climatic și biologic. Astfel, valul de impurități absoarbe radiația solară în timpul zilei, în schimb micșorează radiația efectivă în cursul nopții, atenuând astfel răcirile excesive.

În general, în perimetrul orașului (datorită factorilor de natură locală) apar diferențieri microclimatice: microclimatul străzilor, curților, acoperișurilor, al fațadelor umbrite sau însorite, al spațiilor verzi și microclimatul interioarelor, denumit microclimatul spatiilor închise.

Datorită diferențelor de temperatură care apar temporar, între oraș și zonele limitrofe lui se formează un sistem de vânt propriu nu prea intens, “vântul urban”. De exemplu supraîncălzirea orașului în serile senine și cu vânt slab, duce la formarea vântului spre oraș. Cea mai importantă influență a orașului asupra vântului constă în faptul că aceasta acționează ca obstacol pentru curenții generali ai circulației atmosferice. Din acest motiv vântul este slăbit ca intensitate în imediata vecinătate a solului, iar turbulența este apreciabil sporită. Între clădiri și până la o anumită înălțime deasupra acestora se formează o masă de aer turbulent, peste care curenții generali ai vintului trec ca peste un obstacol.

Pe arterele lungi și drepte, orientate paralel cu circulația generală a curenților de aer, se constată “efecte de ajutaj” care sporesc viteza vântului.

Limita climatului urban se consideră că se extinde pe întreaga suprafață acoperită cu construcții, având influență redusă asupra zonelor înconjurătoare.

Pe verticală, climatul urban se manifestă până la o înălțime de 3 – 5 ori mai mare decât înălțimea medie a construcțiilor. Valorile maxime ale regimului termic nu sunt apreciabil diferite față de zonele limitrofe. Temperaturile minime în schimb, sunt mai mari în oraș decât în zonele limitrofe, dar turbiditatea aerului în oraș este mai pronunțată. Între oraș și arealele


limitrofe se poate dezvolta, în anumite situații aero-sinoptice, un curent de aer specific, denumit “vânt urban de sol”.

Scopul Planurilor Urbanistice Generale care vor viza Zona Metropolitană Craiova este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedere economic, social, cultural și instituțional pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea și modernizare a teritoriului. P.U.G.-urile vor include prevederile domeniilor-țintă potrivit obligațiilor survenite după integrarea României în spațiul Uniunii Europene, precum: peisajul, protecția mediului, măsuri privind zonele expuse la riscuri, cooperarea în cadrul zonelor metropolitane, etc. precum și conformarea la politicile și programele de dezvoltare ale Zonei Metropolitane Craiova.

În cadrul P.U.G.-urile se vor urmări stabilirea disfuncționalităților teritoriale din cadrul Zonei Metropolitane Craiova din punct de vedere al cadrului natural și al riscurilor naturale identificate, precum și din punct de vedere al mediului. Plecând de la analiza problemelor și disfuncționalităților identificate se va realiza diagnosticul prospectiv și general prin evaluarea decalajului dintre situația actuală și cea anticipată pentru orizontul stabilit. În final se va propune un program măsuri care să asigure strategia de dezvoltare spațială sectorială.

Propunerile planurilor pot genera, de asemenea din punct de vedere al mediului (inclusiv cadru natural și zone supse riscului) o multitudine de forme de impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate și intensități.

Cerințele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe prevăd să fie evidențiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerințe constă în identificarea, predicția și evaluarea formelor de impact generate de implementarea planurilor.

În vederea evaluării sintetice a impactului asupra mediului în termeni cât mai relevanți, vor fi stabilite categorii de impact care să permită evidențierea efectelor potențial semnificative asupra mediului generate de implementarea P.U.G.-urilor aferente Zonei Metropolitane Craiova. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanți se vor stabili pentru fiecare din aceștia câte o serie de criterii specifice care să permită evidențierea în principal al impactului semnificativ. Categoriile de impact și criteriile pentru evaluarea impactului vor fi stabilite cu consultarea grupului de lucru ce se va forma pentru evaluarea P.U.G-urilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al P.U.G.-urilor aferente Zonei Metropolitane Craiova. Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil”.

Efectele potențiale semnificative vor include efectele secundare, cumulative, sinergice pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive si negative. Evaluarea impactului P.U.G. se va face pe baza metodelor expert.

1. Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră (formele de impact asupra calității și funcționalității mediului urban, inclusiv în relație cu obiectivele strategice de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova).

2. Populația și sănătate umană (modul de asigurare a utilităților: alimentare cu apă, canalizare, energie termică, managementul deșeurilor etc.; condițiile de locuit; calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limita specifice pentru protecția sănătății umane; măsurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu).


3. Mediul economic și social (modul de asigurare și de reglementare a mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltării economice și respectiv sociale în condiții de protecție a mediului).

4. Solul (formele de impact determinate pe prevederile P.U.G. cu privire la dezvoltarea urbană și la asigurarea echipării urbane).

5. Flora și fauna (formele de impact generate de prevederile P.U.G. asupra florei și faunei).

6. Apa (concentrații de poluanți în apele uzate epurate evacuate în emisar în raport cu valorile limita prevăzute în legislația națională; Calitatea apei potabile; Sisteme și măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți în apă)

7. Aerul (măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți în aer de la sursele existente: agenți economici, transport etc).

8. Zgomotul și vibrațiile (măsuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot și vibrații de la sursele de tip urban: din trafic și de la agenții economici).

9. Factori climatici (măsuri pentru diminuarea efectelor condițiilor climatice nefavorabile).

10. Peisajul (măsuri pentru creșterea valorii estetice a spațiului urban).

Obiectivul evaluărilor de mediu pentru planurile urbanistice generale este de a evidenția aspectele legate de cadrul natural, starea de sănătate și condițiile de mediu, de a evidenția zonele cu disfuncționalități și priorități de intervenție, precum și de a propune măsuri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților care să asigure implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare spațială a teritorialului Zonei Metropolitane Craiova din punct de vedere al mediului.

În cadrul Planurilor Urbanistice Generale se va analiza situația existentă, identificându-se problemele și disfuncționalitățile din punct de vedere al mediului, urmărindu-se principalele probleme de mediu de la nivelul teritoriului Zonei Metropolitane Craiova. Se vor prezenta următoarele aspecte:

A. Cadrul natural

așezarea geografică si limitele zonei analizate, așezarea în regiune și euroregiune, relief, geologie și geomorfologie, climă, regimul termic, regimul pluviometric, regimul eolian, regionarea topoclimatică, faună, floră, regionarea fitogeografică, monumente ale naturii, biodiversitatea, rețeaua hidrografică, resursele de apă de suprafață (curgătoare si lacurile) și ape subterane, hidrologia, considerații hidrogeografice si geochimice asupra apelor pedofreatice, resursele solului (inclusiv vegetația forestieră), resursele subsolului; bilanț teritorial al folosințelor teritoriului;

B. Analiza stării actuale a mediului și aspectele teritoriale ale acestuia, urmărindu-se următoarele probleme:

1. Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră

Eficiență energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate sau învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor)

Creșterea numărului de autovehicule si a traficului rutier Infrastructura de transport existenta favorizează aglomerările de trafic rutier Insuficienta protejare a siturilor istorice, cauzata de depunerea gunoaielor, excavări,

traversarea lor de drumuri Degradarea fizica a unora dintre monumentele de arhitectura Traficul aglomerat pe unele tronsoane de drum Insuficiența parcajelor Insuficiența parcajelor de reședință Profile necorespunzătoare (insuficiente) ale drumurilor în unele zone


Lățimi insuficiente ale trotuarelor în unele zone

2. Populația și sănătate umană

Poluarea aerului datorată traficului rutier ( infrastructură necorespunzătoare și insuficientă, emisii)

Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanți produși de surse staționare industriale

Creșterea numărului de autovehicule si a traficului rutier Depozitările necontrolate de deșeuri

3. Mediul economic și social

Asigurarea confortului, siguranței și accesibilității la locuri de muncă și servicii Asigurarea unor servicii sociale de calitate Asigurarea accesului la educație și cultură Vechimea si stare avansata de uzura fizica si morala a instalațiilor si echipamentelor

industriale, in special sectorul distribuției de energie Lipsa locurilor de joacă pentru copii în unele zone Lipsa rețelelor de apă-canal în unele zone Deranjamente în rețeaua electrică

4. Solul

Soluri degradate chimic si fizic datorita depozitarii deșeurilor menajere si industriale din jurul orașului

Depozitările necontrolate de deșeuri Disfuncții in lucrările de întreținere si reparații in amenajările pentru desecări

(decolmatări, curățire vegetație) combatere a eroziunii solului cu consecințe in diminuarea efectului acestora asupra solului

Eroziunea solului si alunecările de teren

5. Flora și fauna

Depozitările necontrolate de deșeuri Spații verzi insuficiente sau slab dezvoltate

6. Apa

Exploatarea la capacitați maxime a surselor de apa pentru acoperirea pierderilor mari de apa înregistrate de sistemele de alimentare cu apa

Lipsa rețelelor de apă-canal în unele zone Optimizarea, reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare Risc de inundații

7. Aerul

Creșterea numărului de autovehicule si a traficului rutier Infrastructura de transport existenta favorizează aglomerările de trafic rutier

8. Zgomotul și vibrațiile

Traficul aglomerat pe unele tronsoane de drum Existenta unei infrastructuri rutiere care favorizează poluarea fonică Creșterea numărului de autovehicule si a traficului rutier Starea necorespunzătoare a carosabilului în multe zone


9. Factori climatici

Emisii de gaze cu efect de seră datorate sistemelor ineficiente de producere a energiei termice și a utilizării combustibililor fosili

10. Peisajul

Eroziunea solului si alunecările de teren Degradarea fizica a unora dintre monumentele de arhitectura Aspectul estetic al unor construcții (culori țipătoare, materiale de proastă calitate etc) Starea de degradare a unor imobile – unele dintre ele monumente istorice Starea de degradare a zonelor industriale Prezența unor panouri publicitare necorespunzător amplasate Prezența deșeurilor în locuri neamenajate Rețele aeriene degradate Construcții nefinalizate abandonate

C. Calitatea factorilor de mediu calitatea aerului, substanţe poluante ale aerului, sursele de poluare ale aerului,

principalii poluatori ai atmosferei; poluarea sonoră, investiţii în protecţia aerului şi pentru atenuarea zgomotelor;

calitatea apei, substanţe poluante ale apelor de suprafaţă, principalii poluatori ai apelor de suprafaţă, substanţe poluante ale apelor subterane, principalii poluatori ai apelor subterane, investiţii în protecţia apelor de suprafaţă şi subterane;

calitatea solului, activităţi care conduc la poluarea solului, substanţe care poluează solul, principalii poluatori ai solului, potenţialul productiv al terenurilor agricole în funcţie de dispunerea zonală a solurilor, terenurile agricole afectate de degradare prin sărăturare şi acidifiere ;

starea pădurilor, păduri afectate, investiţii pentru protecţia şi extinderea pădurilor, împădurirea de noi terenuri în special cele neproductive;

deșeuri, cantități și categorii de deșeuri, investiții privind colectarea selectivă, transportul, prelucrarea, depozitarea și reciclarea deșeurilor și deșeurilor toxice, metale grele și radioactivitatea;

aspecte ale biodiversității în zonă, factori climatici;

D. Obiectivele de protecție a mediului stabilite la nivel național, regional și județean, fenomene naturale cu caracter distructiv, zonele de risc natural (inundații, alunecări de teren, cutremure), zonele expuse la riscuri tehnologice, sau altor tipuri de risc si poluări, zone deficitare în resurse de apă.

E. Identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea și se vor evidenția problemele si disfuncționalitățile.

Posibilele obiective strategice din punct de vedere al reabilitării, protecției și conservării a mediului pentru Zona Metropolitană Craiova, de care trebuie să se țină cont în cadrul P.U.G., sunt:

Îmbunătățirea condițiilor de calitate ale mediului în spațiul urban și creșterea nivelului de calitate a vieții.

Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră. Diminuarea poluării solului și apelor subterane. Ameliorarea calității aerului ambiental. Reducerea poluării apelor de suprafață.


Protejarea valorilor antropice. Reducerea cantităților de deșeuri depozitate. Conservarea diversității florei și faunei.

Ca și obiective specifice de protecția mediului se pot menționa:

Menținerea/îmbunătățirea calității aerului înconjurător Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor

negative ale acestora asupra societății si mediului Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuție a

apei potabile Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale

asupra apelor de suprafață Îmbunătățirea calității corpurilor de apa de suprafață Îmbunătățirea calității apelor subterane Îmbunătățirea calității solurilor prin reducerea si prevenirea poluării și degradării

acestora Remedierea și/sau reconstrucția ecologica a solurilor degradate Implementarea unui sistem integrat de colectare si transport al deșeurilor Implementarea unui sistem eficient de colectare selectiva a deșeurilor Eliminarea deșeurilor fără riscuri pentru sănătatea populației si mediu Conservarea diversității faunei și florei de la nivelul municipiului Creșterea suprafețelor spațiilor verzi intraurbane Reducerea degradării vegetației forestiere Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversității Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor

de patrimoniu natural Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros Reducerea riscului la inundații, alunecări de teren Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sănătății si

integrității umane Asigurarea gestionarii in siguranța a substanțelor chimice periculoase si prevenirea

accidentelor industriale Refacerea calității solului în zonele afectate de poluare industrială, sau în suprafețele

afectate, ocupate de deșeuri necontrolate Utilizarea resurselor energetice regenerabile Utilizarea de combustibili ecologici la producerea energiei termice Îmbunătățirea stării de sănătate umană Îmbunătățirea asistenței sociale Reducerea poluării fonice Reducerea poluării aerului datorată traficului rutier Promovarea sistemelor alternative de deplasare Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport Creșterea gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu

Aspectele de reabilitare, protecție și conservare a mediului pentru municipiul Botoșani, identificate pe baza datelor avute la dispoziție sunt:

A. Îmbunătățirea calității factorilor de mediu in perspectiva unei dezvoltări durabile

Îmbunătățirea calității aerului Îmbunătățirea calității apelor de suprafața și subterane Remedierea și/sau reconstrucția ecologică a solurilor degradate Îmbunătățirea calității resurselor de apa Reconstrucția ecologica a râurilor


Modernizarea si extinderea echipării tehnice a teritoriului Îmbunătățirea alimentarii cu apa si evacuării / epurării apelor uzate. Reabilitarea lucrărilor de apărare a malurilor

B. Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale

Combaterea eroziunii solului Monitorizarea suprafețelor afectate de alunecările de teren si executarea de lucrări

îmbunătățire funciară Prevenirea, limitarea/diminuarea efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure Executarea unor lucrări de intervenții la construcțiile existente, amplasate in zone de

risc natural cauzat de cutremurele de pământ Combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile

hidrotehnice si poluărilor accidentale. Diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale legate de ape (inundații,

secete, exces de umiditate, eroziunea solului) asupra vieții, bunurilor si activităților socio-economice

C. Gestionarea deșeurilor

Dezvoltarea acțiunilor întreprinse in vederea soluționării problemelor de gestionare a deșeurilor

Extinderea serviciilor de salubrizare la nivelul întregului municipiu; Încurajarea/introducerea colectării selective a deșeurilor.

D. Patrimoniul natural si construit

Protecția, conservarea si valorificarea eficienta si durabila a patrimoniului natural, construit si cultural

Conservarea valorilor naturale (biodiversitate) Reducerea presiunii asupra spatiilor verzi Inventarierea speciilor de flora si fauna periclitate Protecția si valorificarea peisajului Reabilitarea peisajelor culturale degradate Reabilitarea patrimoniului cultural si optimizarea funcțiilor acestuia Protejarea patrimoniului rural si a așezărilor rurale. Păstrarea si valorificarea patrimoniului imaterial. Stabilirea valorilor locale. Delimitarea zonelor de protecție ale tuturor monumentelor istorice si stabilirea

modului de construire in aceste zone, păstrarea altor clădiri valoroase. Cercetarea si valorificarea patrimoniului arheologic.

E. Dezvoltare urbană

Îmbunătățirea confortului si calității locuirii si a calității vieții in general Modernizarea si extinderea echipării edilitare

F. Infrastructura de transport

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice Promovarea unui sistem de transport durabil Dezvoltarea, modernizarea si eficientizarea rețelelor de transport

G. Zonificarea teritoriului


Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuării dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala

Reglementarea si controlul dezvoltării in teritoriu a municipiului Amenajarea zonelor de agrement urbane si periurbane

H. Mediul social și economic

Creșterea competitivității si atractivității municipiului prin dezvoltarea resurselor umane si îmbunătățirea condițiilor de viată ale populației

Crearea condițiilor pentru o piața a muncii flexibila si incluziva, in care oferta de munca sa fie capabila a se adapta permanent condițiilor economice

Minimizarea efectelor negative generate de fenomene soci demografice (îmbătrânirea demografica, reducerea efectivelor de populație tânără pe baza emigrației)

Crearea de noi locuri de munca Creșterea capacitații resurselor umane de a răspunde nevoilor pieței forței de munca Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii pentru educație Dezvoltarea serviciilor sociale si de sănătate

I. Industrie/Construcții

Creșterea competitivității industriale Prioritizarea procesului de restructurare si modernizare a unităților industriale Încurajarea dezvoltării IMM-urilor Valorificarea si dezvoltarea resurselor umane Investiția in tehnologii si produse industriale cu un grad scăzut de poluare Atragerea investitorilor străini cat si încurajarea relațiilor pe plan vertical cat si

orizontal, din domeniul industriei Dezvoltarea construcției de noi locuințe Dezvoltarea/ implementarea proiectelor imobiliare Stoparea migrației externe a forței de munca in construcții

J. Turism

Modernizarea si extinderea infrastructurilor pentru turism Diversificarea ofertei turistice Conectarea ofertei existente la unele produse regionale cu beneficii de ambele parți Sprijinirea producătorilor locali reprezentativi (si a produselor acestora).

Principalele rezultate așteptate pe care le pune în evidentă evaluarea efectelor potențiale cumulate ale P.U.G.-urilor din Zona Metropolitană Craiova asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele:

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră - Principalele forme de impact sunt asociate creșterii gradului de complexitate, de coerență și de flexibilitate a zonificării funcționale, adaptării infrastructurii rutiere la cerințele de dezvoltare a municipiului, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunității. Implementarea P.U.G. în condițiile protecției mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Populația și sănătatea umană - Principalele forme de impact sunt asociate funcționalității zonelor urbane, asigurării utilităților și eliminării unor surse importante de poluare. Implementarea planului, în condițiile protecției mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.


Mediul economic si social - Principalele forme de impact sunt asociate creării condițiilor pentru dezvoltarea mediului economic și social, pentru atragerea unor investiții majore. Implementarea planului, în condițiile protecției mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Solul - Principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare, prin modernizarea căilor de circulație, refacerii ecologice a zonelor afectate, îmbunătățirea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate, gestiunea deșeurilor, stabilirea de zone de protecție, restricții și interdicții de construire. Implementarea planului se va realiza în condițiile protecției mediului și va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Flora si fauna - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, creșterii și reorganizării spațiilor plantate, iar pe de alta parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul este - impact negativ nesemnificativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole (secționarea și pierderea parțială a habitatelor).

Apa - Principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă și a canalizării în toate zonele locuite ale municipiului Botoșani, epurării apelor uzate și protejării calității apelor de suprafață și apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv.

Aerul - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătățirii infrastructurii de transport, promovării industriei nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calității aerului în ariile limitrofe actualelor căi de circulație și zone locuite, apreciat ca fiind pozitiv.

Zgomotul și vibrațiile - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătățirii infrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot și vibrații în ariile limitrofe actualelor căi de circulație și zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Factorii climatici - Principalele forme de impact sunt asociate creșterii și reorganizării spațiilor plantate.

Peisajul - Principalele forme de impact sunt asociate spațiilor plantate și la reglementările de construire. Ca urmare a extinderii spațiilor plantate și reglementărilor de construire care asigură un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut, impactul este apreciat ca fiind pozitiv.

Totodată se pot face și recomandări cu privire la unele măsuri suplimentare pentru protecția mediului care trebuie luate în considerare de către autoritățile administrației locale la implementarea prevederilor P.U.G.-urilor:

Elaborarea și implementarea proiectelor de dezvoltare în condiții de protecție a mediului, atât pentru perioadele de construcție, cât și de operare;

Implementarea planurilor urbanistice zonale și a proiectelor de dezvoltare numai după obținerea avizelor/acordurilor de mediu;

Extinderea rațelor de alimentare cu apă și canalizare în toate zonele locuite și reabilitarea tronsoanelor ce prezintă uzură;

Asigurarea managementului deșeurilor menajere și asimilate, prin generalizarea sistemului de sortare și valorificare a deșeurilor. Depozitarea finală a deșeurilor se face numai în depozite ecologice;

Respectarea prevederilor P.U.G. cu privire la zonele de protecție a monumentelor istorice și zona spațiilor plantate în cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale și a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activități. Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzătoare a acestora și proliferarea speciilor invazive;

Monitorizarea calității apei uzate epurate la evacuarea în emisar, în vederea încadrării în prevederile NTPA 001/2005.


Respectarea prevederilor P.U.G. cu privire la asigurarea utilităților pentru toate perimetrele locuite, extinderea corespunzătoare a acestora în zonele nou construite.

Urmărirea, în colaborare cu autoritățile locale pentru protecția mediului și de sănătate publică, pe baza studiilor de specialitate, a nivelelor de poluare a mediului prognozate și realizate pentru zonele de dezvoltare a activităților industriale, astfel încât să se limiteze aceste niveluri de poluare, generate de contribuțiile cumulate ale tuturor surselor, la valorile limită pentru protecția receptorilor sensibili;

Salubrizarea periodică a rigolelor și șanțurilor stradale pentru prevenirea inundațiilor; Modernizarea și întreținerea infrastructurii rutiere, inclusiv a drumurilor locale,

realizarea de intersecții noi și reabilitarea celor existente pe inelul median; Delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile și a celor de protecție și a

zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire conform prevederilor P.U.G.;

Întreținerea patrimoniului istoric și cultural; Realizarea unor piste pentru bicicliști, adiacent căilor de circulație principale.


7. BIBLIOGRAFIE

1. ANPM - www.anpm.ro

2. ANPM DOLJ - apmdj.anpm.ro

3. APM Dolj - Raport anual privind starea mediului în județul Dolj, anul 2014.

4. Atlasul României

5. Elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean

6. Elemente din secțiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului National

7. Enciclopedia geografica a României

8. Hidrografia României

9. Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare.

10. Raport de expertiză (cercetare) cu privire la identificarea zonelor de excluziune socială din ZMC și a planurilor integrate de măsuri aferente.

11. Plan integrat de dezvoltare urbană pentru polul de creștere Craiova.

12. Analiza disparităților de dezvoltare la nivelul Zonei Metropolitane Craiova.

13. Altestudii

http://www.anpm.ro/

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului ”Sprijin pentru coordonarea implementării

Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Craiova”, cod SMIS 15276, cofinanțat

din FEDR în cadrul POAT 2007-2013.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României

Date post:	11-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Studiu care vas ta la baza evaluărilor de mediu pentru...

Documents