Articolele din aceast! edi"ie a Jurnalului SER folosesc datele unui studiu tip panel reprezentativ pentru popula"ia României. Acest tip de cercetare chestioneaz! opiniile acelora#i subiec"i la momente diferite de timp. Au fost realizate trei valuri de interviuri:

VALUL 1: Sondaj na"ional pe un e#antion de 1500 de persoane în vârst! de cel pu"in 18 ani. Culegerea datelor s-a realizat în perioada 10-20 decembrie 2009. E#antionul este probabilist, bistadial, cu selec"ie a responden"ilor din listele electorale. Interviurile s-au realizat fa"!-în-fa"!, la domiciliul subiec"ilor. Marja de eroare a sondajului este de +/- 2,3%, la un nivel de încredere de 95%. Raportat la total subiec"i selecta"i din liste rata de r!spuns a fost de 48%. Raportat la total subiec"i eligibili rata de r!spuns a fost de 73%.VALUL 2: Aceea#i indivizi chestiona"i în valul 1 au fost intervieva"i telefonic în perioada 2-6 decembrie 2009. Rata de r!spuns a fost de 75% (raportat la valul 1).VALUL 3: Aceea#i indivizi chestiona"i în valul 1 au fost intervieva"i la domiciliu, fa"!-în-fa"!, în perioada 7-15 decembrie 2009. Rata de r!spuns a fost de 93% (raportat la valul 1).

Proiectarea instrumentelor (chestionarele, e#antionul) #i analiza datelor au fost realizate de echipa de cercetare a programului Studii Electorale Române#ti al Funda"iei Soros România, în colaborare cu o echipa grantului CNCSIS IDEI 2174, director Mircea Com#a, Facultatea de Sociologie, Universitatea „Babe#-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Culegerea datelor a fost realizat! de $e Gallup Organization România.

Analiza alegerilor preziden!iale într-o cercetare tip panelOVIDIU VOICU

În perioada campaniei electorale !i a alegerilor preziden"iale, programul Studii Electorale Române!ti a realizat o cercetare tip panel, în colaborare cu grantul CNCSIS IDEI 2174, director Mircea Com!a, Facultatea de Sociologie, Universitatea Babe!-Bolyai. Studiile de tip panel m#soar# opiniile aceluia!i set de responden"i în

diferite momente de timp. Astfel pot $ identi$cate schimb#ri de atitudini !i comportamente ce nu sunt detectabile prin alte tipuri de cercet#ri cantitative.

Pentru alegerile preziden"iale din anul 2009, echipa SER a proiectat un panel pe termen scurt, care a cuprins trei valuri de culegere de date. Primul a avut loc în ultima jum#tate a campaniei electorale, pe un e!antion reprezentativ na"ional de 1.500 de persoane, cu chestionare aplicate la domiciliul subiec"ilor (pentru detaliile metodologice urm#ri"i caseta tehnic# al#turat#); al doilea val de cercetare s-a petrecut între cele dou# tururi ale alegerilor !i a folosit un chestionar aplicat telefonic; cel de-al treilea !i ultim val a folosit din nou un chestionar fa"#-în-fa"#, iar datele au fost

culese dup# al doilea tur. La valul doi rata de r#spuns (procentul persoanelor din e!antionul ini"ial care au r#spuns !i la chestionarele urm#toare) a fost de 75%, iar la valul trei de 93%.

Datele culese vor $ analizate de echipa SER pe parcursul anului 2010, iar rezultatele analizelor vor $ publicate în newsletter-ul programului, precum !i într-un volum despre alegerile preziden"iale. Începând cu acest num#r, cinci edi"ii ale jurnalului vor prezenta publicului cele mai interesante rezultate, atingând principalele

teme ale cercet#rii. Volumul estim#m c# va ap#rea spre $nalul anului !i va con"ine analize aprofundate ale datelor.

Deschidem aceast# serie în edi"ia de fa"# a newsletter-ului SER. Principalele teme abordate sunt cele legate de informare !i participarea cet#"enilor în timpul procesului electoral. Sunt analizate evolu"ia interesului, inform#rii !i cuno!tin"elor politice în perioada alegerilor, precum !i participarea la vot !i in%uen"a ac"iunilor de campanie în contextul social. Nu în ultimul rând, sunt prezentate câteva elemente cu privire la schimb#rile petrecute în opinia responden"ilor pe perioada campaniei, f#când astfel trecerea c#tre un num#r viitor al newsletter-ului ce va ad#uga elemente suplimentare pe aceast# tem#.

STUDII ELECTORALE ROMÂNE!TI

FEBRUARIE 2010

SUMARPAGINA 1ANALIZA ALEGERILOR PREZIDEN&IALE ÎNTR'O CER'CETARE TIP PANEL (Ovidiu Voicu)

PAGINA 4PARTICIPAREA LA VOT (Mircea Com"a)

FUNDA"IA SOROS ROMÂNIA

!"#$%"&&"'

NUM#RUL 5

Newsletter-ul Studii Electorale Române!ti este realizat de Funda#ia Soros România !i se distribuie gratuit. Pentru mai multe informa#ii despre con#inutul acestui num$r !i pentru a v$ abona la edi#iile urm$toare v$ rug$m s$ contacta#i managerul programului, Ovidiu Voicu, email: ovoicu[at]soros[dot]ro, tel. 0723522340

Mircea Com"a: mcomsa[at]socasis.ubbcluj[dot]roClaudiu Tu%": ctu%s[at]gmail[dot]comAndrei Gheorghi&$: andrei.gheorghita[at]ulbsibiu[dot]ro

V# reamintim c# programul Studii Electorale Române!ti nu încearc# s# fac# predic"ii electorale, ci doar s# explice comportamentul de vot. Situa"ia descris# în articolele din acest newsletter corespunde unei st#ri de fapt surprinse în luna iunie a acestui an !i unei anumite abord#ri metodologice. Diferen"ele fa"# de alte cercet#ri pot $ generate de schimbarea contextului (dac# cercet#rile respective au fost realizate în alt# perioad#) !i de utilizarea altor instrumente metodologice (e!antion, chestionar). Diferen"ele datorate schimb#rii contextului vor $ surprinse de cercet#rile SER din lunile urm#toare. Ele vor $ abordate în edi"iile newsletterului de la începutul anului 2010.

Programul. Echipa Programul Studii Electorale Române!ti (SER) este un program de cercetare periodic$ a particip$rii electorale !i a comportamentului de vot în România, ini#iat de Funda#ia Soros România (FSR) în anul 2009. SER î!i propune s$ descrie !i s$ explice de ce românii aleg s$ voteze sau nu, care sunt motiva#iile votului, ce anume in'uen#eaz$ rezultatul alegerilor !i cum afecteaz$ toate aceste lucruri democra#ia în România. În secundar, programul va aborda periodic alte teme legate de studiul culturii politice. SER folose!te în principal serii de date de sondaj culese folosind o metodologie dezvoltat$ de echipa de cercetare a proiectului în colaborare cu una sau mai multe %rme specializate în acest domeniu. Primul set de date este asociat cu alegerile europene din iunie 2009, iar datele sunt culese imediat dup$ alegeri. La începutul anului 2010, se adaug$ date culese în apropierea alegerilor preziden#iale. În paralel cu activitatea de cercetare social$, sub egida SER sunt publicate studii !i rapoarte cu privire la sistemul electoral din România !i implica#iile acestuia asupra democra#iei. SER î!i propune s$ devin$ o surs$ de informa#ie accesibil$ atât publicului larg, cât !i speciali!tilor. Jurnalul SER, a'at la prima edi#ie, va prezenta într-o manier$ descriptiv$ principalele rezultate ale cercet$rii. Analize aprofundate ale datelor vor % publicate sub forma unor c$r#i adresate unui public informat !i speciali!tilor. Bazele de date ale cercet$rii vor % disponibile publicului, în general la câteva luni dup$ culegerea datelor.

Claudiu D. Tu$%Politolog, este doctor în !tiin"e politice !i cercet#tor !tiin"i$c la Institutul de Cercetare a Calit#"ii Vie"ii. Principalele sale domenii de interes includ: tranzi"iile post-comuniste, cultura politic#, sociologia valorilor !i metode cantitative de analiz# a datelor. Volume recente: Atitudini fa#$ de munc$ în România. Opinii, realit$#i, a!tept$ri (2008, co-autor), Romii. Pove!ti de via#$ (2008, co-coordonator), Sistemul universitar românesc. Opiniile cadrelor didactice !i ale studen#ilor (2007, co-autor), Valori ale românilor: 1993 – 2006. O perspectiv$ sociologic$ (2007, co-autor). Membru al echipei Grupului românesc pentru studiul valorilor sociale, care realizeaz# studiile „European / World Values Survey” în România.

Mircea Com%aSociolog, este doctor în sociologie !i conferen"iar la Facultatea de Sociologie !i Asisten"# Social# a Universit#"ii „Babe!-Bolyai” Cluj-Napoca. Dintre lucr#rile pe teme electorale men"ion#m: Rat$ de participare, supra-raportare !i predic#ii electorale (Sociologie Româneasc#, 2004), Alegerile generale 2004. O perspectiv$ sociologic$ (coordonator, Eikon, 2005), Via#a social$ în România Urban$ (coautor, Polirom, 2006), A Typology of Political Participation in Romania: Empirical Findings from a Local Study (Studia – Sociologia, 2008). Este membru al echipelor de cercetare din România care realizeaz# cercet#rile comparative interna"ionale „European Values Survey - EVS” !i „Global Entrepreneurship Monitor - GEM”.

Andrei Gheorghi&'Sociolog, este lector universitar la Catedra de Sociologie a Universit#"ii „Lucian Blaga” din Sibiu, unde pred# cursuri de analiz# electoral#, sociologie politic# !i statistic# social#. Licen"iat în sociologie !i în !tiin"e politice al Universit#"ii „Babe!-Bolyai” din Cluj-Napoca, în prezent este doctorand în sociologie în cadrul aceleia!i institu"ii cu o tez# privind „Relevan"a electoral# a liderului politic”. Principalele sale domenii de interes vizeaz# comportamentul electoral (în principal personalizarea votului !i mecanismele de evaluare a candida"ilor) !i procesele de tranzi"ie !i democratizare în "#rile foste comuniste (op"iuni institu"ionale, corup"ie, justi"ie tranzi"ional#). Este autor sau coautor al unor studii publicate în volume colective, în reviste precum „Romanian Journal of Society and Politics”, „Studia Universitatis Babe!-Bolyai. Seria Politica” !i „Revista de Sociologie” sau prezentate la conferin"e na"ionale !i interna"ionale. Este unul dintre colaboratorii pentru România ai cercet#rii comparative interna"ionale „Comparative Study of Electoral Systems - CSES”.

Ovidiu VoicuPolitolog, managerul proiectului, este absolvent al cursurilor de master în !tiin"e politice !i manager de programe la Funda"ia Soros. Începând cu anul 2001 a coordonat seria Barometrul de Opinie Public$ !i alte cercet#ri specializate, precum Eurobarometrul Rural, Barometrul Incluziunii Romilor, Sistemul universitar românesc, Via#a de familie !i Atitudini fa#$ de munc$ !i a participat cu articole !i analize la majoritatea studiilor publicate ca urmare a acestor cercet#ri. A colaborat ca cercet#tor !i coautor la alte proiecte de cercetare social#, printre care Extremismul în România (IPP, 2004), Bun$ guvernare !i integritate în !coala româneasc$ (CEDU, 2006), (coala real$ (CEDU, 2008).

4 FUNDA(IA SOROS ROMÂNIA

Interes, informare, cuno!tin"eCel mai adesea interesul declarat pentru politic# al majorit#"ii

cet#"enilor obi!nui"i este redus. Chiar !i înainte cu aproximativ o s#pt#mân# de alegerile preziden"iale din noiembrie 2009, aproximativ o treime din cet#"enii adul"i ai României declarau c# nu sunt interesa"i deloc de politic#. Indiferent dac# este vorba de politic# în general sau de politica de la la nivel local, na"ional sau european, unul din trei români nu este interesat câtu!i de pu"in de acest subiect. Totu!i, aproape jum#tate erau pu"in interesa"i de politic# în general (ceva mai pu"ini de diferitele nivele ale politicului), cam o cincime destul de interesa"i, iar aproximativ 5% foarte interesa"i. Prin urmare, doar aproximativ un sfert dintre aleg'tori sunt oarecum interesa!i de politic' în mod obi(nuit, restul $ind mai degrab' neinteresa!i. Cum era de a!teptat, în cazul unor competi"ii electorale, alegeri sau referendumuri, interesul este semni$cativ mai mare comparativ cu interesul general pentru politic#. Astfel, tot înainte de alegerile preziden!iale din noiembrie 2009, ponderea celor neinteresa!i (i a celor interesa!i de alegeri era aproximativ aceea(i (ponderi aproximativ egale se înregistreaz# !i cu privire la interesul pentru referendum; interesul pentru referendum este îns# ceva mai mic comparativ cu interesul pentru alegeri). Interesul nu variaz# doar în func"ie de tipul referentului politic (competi"ii electorale vs. situa"ii comune), ci !i în func"ie de proximitatea competi"iilor electorale. Proximitatea alegerilor aduce dup# sine o cre!tere a interesului pentru politic#. Astfel, în timpul alegerilor preziden"iale (între cele dou# tururi de scrutin), dar !i imediat dup# (dup# turul 2), se observ# o cre!tere semni$cativ# atât a interesului general pentru politic# cât !i a interesului pentru alegeri. În ceea ce prive!te interesul general

pentru politic# se înregistreaz# o dublare a ponderii celor interesa"i (42% între tururi sau dup# turul 2 fa"# de doar 21% înainte de alegeri). De!i interesul pentru alegerile preziden"iale era ridicat !i înainte de alegeri (51% erau interesa"i), acesta cre!te !i mai mult între tururi (71%), r#mânând la cote ridicate chiar !i dup# turul 2 (58% se declar# interesa"i de campania electoral#).

Interesul pentru politic$ "i alegeri

* Datele reprezint$ procente.** Mod de citire: !"#$"%&' (&' %)*)+' ,' #+' #+&-&*$+.*' /*&0$(&"1$#+&' ($"' 23345' 62%

dintre responden#i declar$ c$ nu sunt interesa#i de politic$ în general (deloc), iar 4% c$ sunt foarte interesa#i; dup$ turul 2 al alegerilor 14% sunt deloc interesa#i de politic$ în general, iar 6% sunt foarte interesa#i.

Dat $ind faptul c# datele noastre sunt de tip panel (acelea)i persoane investigate la diferite momente de timp) putem eviden"ia nu doar muta"iile globale, ci !i la nivel individual. Aceasta relev# faptul c# în urma alegerilor, se constat' o cre(tere a interesului declarat pentru politic' pentru majoritatea aleg'torilor.1

1 Rela"ia dintre interesul general pentru politic# înainte de alegeri !i cel de dup# alegeri este sus"inut# de datele din tabelul de mai jos. Se observ# c# dou# tipuri de situa"ii cuprind cea mai mare parte a aleg#torilor: $e interesul se men"ine la acela!i nivel (48% dintre

Alegeri preziden*iale 2009Participarea la vot

Numerele anterioare ale newsletter-ului Studii Electorale Române!ti au analizat teme legate de alegerile europarlamentare din vara acestui an (în primul num$r), de structura electoratului principalilor candida#i la alegerile preziden#iale !i de modul în care candida#ii sunt percepu#i de c$tre public (în al doilea num$r) !i de ideologia electoratului român (în al treilea num$r). MIRCEA COM+A

5NEWSLETTER - STUDII ELECTORALE ROMÂNE+TI

Dincolo de interesul declarat pentru politic# !i alegeri, relevant pentru interesul real este !i comportamentul de informare în campanie cu privire la alegeri. Informarea se poate face prin intermediul media sau în cadrul discu"iilor cu ceilal"i relevan"i (familie, prieteni). Dup# cum era de a!teptat, principalul mijloc de informare îl reprezint' posturile TV. Aproape jum'tate dintre aleg'tori declar' c' au urm'rit zilnic sau aproape zilnic programe despre alegeri la TV !i înc# un sfert de câteva ori pe s#pt#mân#. Discu"iile reprezint# urm#toarea surs# de informare ca importan"#: jum'tate dintre aleg'tori discut' despre politic' în campanie cel pu!in de câteva ori pe s'pt'mân'. O pondere mai redus' a aleg'torilor se informeaz' despre alegeri prin intermediul presei scrise (23% de cel pu!in de câteva ori pe s'pt'mân') sau a radioului (26%) (i extrem de pu!ini folosesc pentru aceasta Internetul (6%). De altfel, aceste trei canale sunt refuzate total de mai mult de jum#tate din aleg#tori: 86% nu folosesc pentru informarea politic# Internetul deloc, iar 55% nu citesc ziare sau nu ascult# posturi de radio (tot cu scopul de informare pe teme politice).

Informarea în campanie cu privire la alegeri* Datele reprezint$ procente.** Mod de citire: 44% dintre responden#i au declarat c$ au urm$rit zilnic sau aproape

zilnic un program TV legat de alegeri; 6% nu au urm$rit deloc.

aleg#tori), $e cre!te (43% dintre aleg#tori) (pentru restul de 7% interesul scade).

* Datele reprezint$ procente pe linii (tabelul din stânga) sau din total (tabelul din dreapta).** Mod de citire – tabelul din stânga: dintre cei care înainte de alegeri nu erau deloc interesa#i de politic$, dup$ alegeri, doar 33% declar$ c$ nu mai sunt interesa#i, 48% spunând c$ sunt pu#in interesa#i, 18% c$ sunt destul de interesa#i !i 1% c$ sunt foarte interesa#i.** Mod de citire – tabelul din dreapta: din total aleg$tori, 10% nu au fost deloc interesa#i de politic$ nici înainte de alegeri !i nici dup$, 15% nu au fost interesa#i înainte dar au devenit pu#in interesa#i dup$, etc.

Pentru a m#sura nivelul de informare al aleg#torilor am utilizat o serie de opt itemi relativ la care responden"ii trebuiau s# se pronun"e alegând una dintre variantele adev#rat, fals sau nu )tiu / nu r#spund. Pentru o parte dintre itemi r#spunsul corecte era „adev#rat” iar pentru ceilal"i „fals”. Itemii 7$'r#spunsurile aleg#torilor la ace)tia apar !"'-*#89)+')*:;%.*<

Cunoa"terea unor aspecte cu privire la sistemul politic

* Datele reprezint# procente. Valorile încercuite reprezint# r#spunsurile corecte.

** Mod de citire: 90% dintre responden#i consider$ c$ a%rma#ia „În România, sec#iile de votare se închid la ora nou$ seara” este adev$rat$, iar 9% nu "tiu dac$ este adev$rat$ sau fals$.

Dup# cum se observ#, informa"ia cea mai cunoscut# este cea cu privire la ora de închidere a sec"iilor de vot. ,i

în cazul celuilalt item care m#soar# aspecte legate de alegeri !i campanie (durata legal# a campaniei), 70% aleg r#spunsul corect. Cunoa!terea unor aspecte cu privire la func"ia de pre!edinte (func"ia de reprezentare extern#, limitarea la dou# mandate, posibilitatea de dizolvare a Parlamentului) este de asemenea la cote ridicate, în general dou# treimi dintre aleg#tori precizând r#spunsul corect. Mai pu!in cunoscut este îns' faptul c' în prezent mandatul de Pre(edinte este de cinci ani ((i nu de patru cât a fost pân' în

2004), dar (i în acest caz 55% indic' r'spunsul corect. ,i mai pu"ini reu!esc s# precizeze corect c# nu Pre!edintele este cel care alege mini!trii unui Guvern (conform Constitu"iei, pentru c# altfel, prin prisma practicilor politice din România, lucrurile

ar $ fost interpretabile). Totu!i, 44% r#spund corect !i cu privire la aceast# prerogativ# al Pre!edintelui. Dup# cum era de a!teptat, cunoa!tin"ele celor mai mul"i dintre aleg#tori se limiteaz# la experien"ele na"ionale (dintre acestea, cu prec#dere cele referitoare

6 FUNDA(IA SOROS ROMÂNIA

la Pre!edinte), informa"iile cu privire la UE $ind limitate !i restrânse la o pondere mic# a popula"iei. Astfel, o informa!ie relativ simpl' – dac' num'rul de parlamentari europeni difer' sau nu între state – este cunoscut' de doar 32% dintre aleg'tori, jum'tate recunoscând c' nu (tiu r'spunsul. Dac# adun#m toate r#spunsurile corecte date de $ecare aleg#tor ob"inem o m#sur# sintetic# a nivelului de cuno!tin"e. Aceasta ne arat# c# din totalul de 8 r#spunsuri corecte posibile, 11% dintre aleg#tori au dat 8 r#spunsuri corecte, 35% 6-7, 31% 4-5, 16% 2-3 !i 7% 0-1 r#spunsuri corecte.

Interesul )i informarea2 in%uen"eaz# pozitiv )i într-o m#sur# semni$cativ#3 nivelul cuno)tin"elor politice ale aleg#torilor. Aleg#torii mai interesa"i sunt )i cei care se informeaz# mai mult )i, prin urmare, au 7$' un nivel al cuno)tin"elor politice mai ridicat. Tabelul de mai jos ilustreaz# exact acest lucru. Se observ# cum media nivelului de cuno)tin"e politice cre)te atât de la stânga la dreapta (pe m#sur# ce cre)te interesul), cât )i de sus în jos (pe m#sur# ce cre)te informarea).

Varia#ia nivelului cuno"tin#elor politice în func#ie de interesul pentru politic$ "i informarea pe teme politice

* Datele reprezint$ media num$rului de r$spunsuri corecte la itemii de cuno!tin#e (maximum 8).

** Mod de citire: în medie, cei care sunt pu#in interesa#i de politic$ !i se informeaz$ pu#in despre politic$ r$spund corect la 4 itemi de cuno!tin#e din 8; cei situa#i la popul opus (interes !i informare ridicate) r$spund corect la 5,9 itemi.

Votul ca fenomen socialDe ce anume voteaz# oamenii reprezint# o întrebare

fundamental# a disciplinelor sociale interesate de dimensiunea politic# a socialului. Un calcul foarte simplu arat# c# nu este ra"ional s# votezi. Astfel, la nivel individual, dac# un aleg#tor ar pune în balan"# costurile directe ale votului (informare despre candida"i, programe )i proceduri de vot, deplasare la sec"ie) )i bene$ciile a)teptate, sau, mai corect, produsul dintre acestea )i probabilitatea ca votul personal s# in%uen"eze rezultatul $nal, diferen"a ar $ evident negativ#, prin urmare acel aleg#tor nu ar g#si, ra"ional, niciun motiv s# voteze. Acest ra"ionament, multiplicat la nivelul $ec#rui aleg#tor, ar trebui s# produc# un absenteism major. Realitatea arat# îns# diferit – o mare parte a oamenilor merg la vot, chiar dac' nu de fiecare dat', %i foarte 2 Al#turi !i de alte variabile precum capacitatea cognitiv# sau memoria (nem#surate aici).3 Cele dou# variabile explic# împreun# aproximativ 14% din varia"ia nivelului de cuno!tin"e, contribu"ia lor $ind aproximativ aceea!i.

pu!ini sunt aceia care sistematic nu voteaz' (în jur de 7-8% declar# asta dar în realitate sunt ceva mai mul"i). Prin urmare, =:.%$>#1$#' >.%)+)$?' %*&@)$&' 9;)%#%;' +#' "$>&+)+' A.9$#+)+)$5' #+'*&+#1$$+.*' $"%&*):#"&5' #+' .@+$-#1$$+.*, normelor %i „modurilor de a face %i a fi” încet'!enite în fiecare societate %i comunitate. Faptul c# participarea la vot reprezint# un fapt social care intr# în aceast# categorie este puternic sus1inut de datele de anchet#: 82% dintre aleg#tori consider# c# a$rma"ia „participarea la vot este o datorie a $ec#rui cet#"ean” este adev#rat#, iar 75% apreciaz# c# )i-ar neglija datoria de cet#"ean dac# nu ar vota. For"a acestei norme se manifest# )i la nivelul satisfac"iei sau culpabilit#"ii resim"ite atunci când aceasta este respectat#, respectiv înc#lcat#: 60% dintre aleg#tori declar# c# ar avea un sentiment de vinov#"ie dac# nu ar vota )i tot atâ"ia c# au un sentiment de satisfac"ie atunci când voteaz#. În plus fa"# de cele men"ionate anterior, presiunea de a vota este sistematic înt#rit# prin exemplul membrilor re"elei sociale personale: reprezentarea dominant# la nivelul cet#"enilor este c# ceilal"i (familie, prieteni) apreciaz# valoarea social# )i personal# a particip#rii la vot (aproape 70% dintre responden"i cred c# prietenii )i familia lor nu consider# c# votul este o pierdere de vreme). Mai mult, niciodat# nu suntem atât de ocupa"i încât s# nu avem timp s# mergem la vot (58% dintre aleg#tori cred asta). Dincolo de rezultatul indicat de un raport simplu între „votul meu” )i milioanele de voturi exprimate de ceilal"i, sentimentul personal al majorit#"ii cet#"enilor (70%) este c# votul $ec#ruia conteaz# chiar dac# foarte mul"i al"ii voteaz#. Din nou, cum se întâmpl# deseori în logica social#, r#spunsul „corect” nu este cel indicat de ra"ionalitatea pur#, matematic# ci de reprezentarea produs# )i reprodus# la nivelul $ec#rui cet#"ean )i prin interac"iunea (direct# )i sau doar imaginat#) continu# dintre ace)tia. Presiunea social# exercitat# asupra ac"iunilor indivizilor (a merge la vot în acest caz) rezult# )i din modul în care sunt privi"i cei care nu voteaz# (mai exact, cum cred cet#"enii c# sunt privi"i cei care nu voteaz#). Astfel, „devia"ionismul total”, adic# a nu merge niciodat# la vot este reprobat social de aproximativ 58% dintre cet#"enii (consider# c# este ru)inos s# nu votezi niciodat#) )i doar 28% spun c# nu este nici ru)inos, nici de laud# (doar 3% spun c# e de laud#; 10% nu )tiu / nu r#spund). Chiar )i =(&>$#1$."$A:)+'accidental?'B#'")'>.%#'+#')+%$:&+&'#+&-&*$C'&A%&'penalizat destul de mult: 46% dintre cet#"enii consider# c# este ru)inos s# nu votezi la ultimele alegeri, iar 40% spun c# nu este nici ru)inos, nici de laud# (5% spun c# e de laud#; 10% nu )tiu / nu r#spund).

!"#$%$&'

!"()%*+%$'&,!-.#' *$/0.' %0/0,+#' #)#+1'

&,+-.#!' !"#$ !"%$ &"'$ !"!$

*$/0$' !"($ &")$ ("#$ &")$

%0/0,+#!' &"*$ &"'$ &"'$ &"+$

#)#+1' !"!$ &"*$ &"'$ &"#$

$

7NEWSLETTER - STUDII ELECTORALE ROMÂNE+TI

Evalu$ri cu privire la participarea la vot

* Datele reprezint$ procente.** Mod de citire: 82% dintre responden#i consider$ c$ a%rma#ia „Participarea la vot

este o datorie a %ec$rui cet$#ean” este adev$rat$.

Cele spuse pân# acum au pus accentul pe latura datoriei civice )i a presiunii sociale exercitate asupra membrilor unei societ#"i pentru a vota. Aceast# perspectiv# nu exclude deloc posibilitatea ca votul s' $e privit de c'tre cet'!eni %i dintr-o perspectiv' instrumental', ca un mijloc prin care ace%tia pot in)uen!a, indirect, modul în care func!ioneaz' societatea sau nivelul lor de trai. Datele prezentate mai jos arat# clar c# aceast# dimensiune este prezent# în cazul majorit#"ii aleg#torilor. Foarte pu!ini sunt aceia care cred c' rezultatul alegerilor nu in)uen!eaz' (foarte pu"in + pu"in + mediu) felul în care merg lucrurile în !ar' (a se subîn"elege „economia” în principal), majoritatea percepând o in)uen!' mare sau foarte mare. Desigur, m#rimea in%uen"ei difer# în func"ie de tipul alegerilor. În continuare (acest lucru apare sistematic în toate anchetele) cet#"enii României cred c# alegerile na"ionale au un impact mai mare asupra vie"ii lor (similar )i pentru politica la nivel na"ional) comparativ cu alegerile locale, iar dintre cele na"ionale cele preziden"iale conteaz# ceva mai mult, mai ales când e vorba de mersul "#rii. Efectul indus de competi!ia electoral' se face resim!it din nou, impactul perceput al alegerilor $ind mai mare dup' alegeri comparativ cu înainte. Aceste muta"ii la nivel de percep"ie atrag aten"ia asupra unei func"ii mai pu"in evidente a competi"iilor electorale. Pe lâng' cre%terea sensibiliz'rii la politic %i a inform'rii politice, alegerile au rolul de a eviden!ia, reconstrui %i înt'ri percep!ia public' pozitiv', pentru întreaga societate dar %i pentru indivizii acesteia în parte, asupra politicului.

Reprezentarea impactului alegerilor asupra mersului #$rii 7$ nivelului de trai

* Datele reprezint$ procente.** Mod de citire: 9% dintre responden#i consider$ c$ alegerile locale in'uen#eaz$

foarte pu#in modul în care merg lucrurile în România.

Participarea la vot ...... -. /012- 32 0/42/502, 6/.0/42 32 .-27280D"#$"%&'(&'%)*)+','#+'#+&-&*$+.*'/*&0$(&"1$#+&'#/*.E$:#%$>'(.);'

%*&$:$' ($"%*&' #+&-;%.*$' (conform datelor de anchet#) apreciau c# sigur vor merge la vot. Astfel, pe o scal# de 11 puncte care estima

8 FUNDA(IA SOROS ROMÂNIA

probabilitatea de a merge la vot (0 sigur nu voi merge, iar 10 sigur voi merge), 69% dintre aleg#tori au ales pozi"ia „10?. La o întrebare similar#, cu o scal# diferit# !"A;' (4 trepte: sigur merg, probabil merg, probabil nu merg, sigur nu merg), 77% au ales varianta „sigur merg?. Situa"ia este aproape aceea7i )i în ceea ce prive)te inten"ia de a vota la turul 2 (m#surat# dup# turul 1) - 81% au declarat c# sigur vor merge la vot.

... -. /012- 329-.8.401, 3:;< .-27280Imediat dup# turul 1 al alegerilor, 85% dintre subiec"ii anchetei

noastre au declarat c# au votat la turul 1 (datele au fost culese telefonic), iar dup# turul 2 82% au declat c# sigur au votat la turul 1, respectiv 85% c# sigur au votat la turul 2.

... 2=29401<, 9>/=>8? BECDac# excludem voturile din str#in#tate, ratele de prezen"# la

alegerile preziden"iale din 2009, conform datelor BEC, au fost 51,2% la turul 1 !i 53,8% la turul 2.

C:? ;>4 =0 2@;-09.42 30=282/52-2ALa prima vedere diferen"ele foarte mari (în jur de 30 puncte

procentuale) relativ la prezen"a la vot prezentate anterior pot $ explicate doar prin „fraud#” sau „neprofesionalism” (în fapt, acestea )i sunt scenariile preferate de media sau nespeciali)ti). În cele ce urmeaz# vom ar#ta care sunt sursele reale ale diferen"ei dintre prezen"a estimat# pe baza anchetei )i prezen"a o$cial#.

Dezirabilitatea social' – supra-raportare votului. Întreb#rile cu privire la inten"ia realiz#rii unor comportamente viitoare, indiferent de tipul acestora, dar mai ales în cazul celor apreciate sau dezirabile (cump#rarea unui produs sau serviciu, implicarea într-o activitate, participarea la vot, etc.), trebuie privite întotdeauna cu circumspec"ie. Deseori suntem tenta"i s# punem semnul egalit#"ii între cele dou# sau chiar facem acest lucru. Ignor#m astfel faptul c# pentru o parte a oamenilor sau pentru aceia!i dar relativ la momente sau situa"ii diferite, uneori, inten"ia declarat# de a performa un anumit comportament nu se materializeaz#. Motivele pentru care apare aceast# discrepan"# pot $ legate de fenomenul dezirabilit#"ii sociale (anumite comportamente, valori, norme sunt mai valorizate social, societatea punând o presiune mai mare pe actorii sociali pentru a le respecta), de lipsa unui suport ($nanciar, cognitiv, etc.) pe m#sura dorin"ei, de schimbarea realit#"ii între cele dou# momente (al declara"iei !i al perform#rii), de auto-iluzionare sau chiar de minciun#. Aceasta nu înseamn# c# m#surarea inten"iilor nu este util#, cel pu"in din dou# considerente: (1) estimarea grosier# a unor comportamente viitoare este în general de preferat lipsei informa"iilor !i (2) m#sura inten"iei poate $ utilizat# în cadrul unor modele predictive ale comportamentului viitor (pe baza experien"ei anterioare de cercetare !i a unor teorii). Pe baza unor modele predictive utilizate în marketing !i sociologia electoral#

putem estima c# fenomenele men"ionate anterior duc la o supra-estimare a prezen!ei cu aproximativ 10-15 puncte procentuale.

Migra!ia (i calitatea listelor electorale. Alte dou# surse ale diferen"ei, legate între ele (ambele scad baza de raportare), sunt calitatea listelor electorale !i migra"ia (de$nitiv# dar neo$cial# !i cea temporar# sau circulatorie). Pe baza unor analize realizate în alt# parte am estimat c# în realitate num#rul de cet#"eni adul"i din România este mult mai mic decât cel folosit de BEC pentru a calcula prezen"a o$cial#. Astfel din cei 18,4 milioane de intr#ri (cet#"eni cu drept de vot) în listele folosite de BEC, aproximativ 1,4 milioane sunt erori: persoane decedate care nu sunt eliminate din liste, respectiv persoane mutate care apar !i la vechea !i la noua adres#. În plus fa"# de aceste erori, migra"ia ac"ioneaz# în acela!i sens, reducând num#rul persoanelor care ar putea vota efectiv (cu costuri rezonabile). Conform unei estim#ri f#cute în alt# parte, aproximativ 2 milioane dintre persoanele care apar în liste sunt de fapt plecate în str#in#tate (cel mai adesea temporar). Prin urmare num#rul de aleg#tori care ar $ putut s# voteze este undeva în jur de 15 milioane. Dac# folosim ca baz# de raportare aceast# estimare, prezen"a la vot devine 66% la turul 1 !i 71% la turul 2. În concluzie, aceast' surs' este responsabil' pentru o diferen!' de aproximativ 10-15 puncte procentuale (în func"ie de num#rul de migran"i temporari din perioada alegerilor) între prezen!a declarat' în anchet' (i prezen!a o$cial'.

Probleme metodologice. Alte trei surse "in de speci$cul cercet#rii selective !i sunt ceva mai tehnice. Prima dintre acestea se refer# la asocierea pozitiv# dintre probabilitatea de selec"ie a responden"ilor în cadrul anchetei !i prezen"a la vot. Mai simplu spus, persoanele care merg la vot sunt mai predispuse la interviu: pe de o parte accesul operatorului de anchet# la acestea este mai facil, iar pe de alt# parte acestea accept# s# r#spund# la întreb#ri într-o pondere mai mare (cei care sunt g#si"i !i coopereaz# în cadrul anchetei sunt persoane mai integrate social, mai interesate de tema cercet#rii, prin urmare probabilitatea de selec"ie este mai mare pentru cei care în mod obi!nuit merg la vot). A doua surs# se refer# la faptul c# subiec"ii unei anchete de tip panel (din diferite motive) tind s#-!i modi$ce ulterior comportamentul legat de subiectul investigat. În cazul nostru efectul este c# vor merge într-o m#sur# mai mare la vot (de!i probabil unii dintre ei nu ar $ mers dac# nu li s-ar $ aplicat chestionarul înainte de alegeri). Ultima surs# se refer# la eroarea de e!antionare !i "ine de statistica matematic# (teoria numerelor mari). Conform acesteia, e!antionul nostru, chiar !i în condi"iile în care ar $ fost selectat simplu aleator, ar $ fost doar unul dintre multiplele e!antioane posibile. Dat $ind faptul c# estim#rile ob"inute în cazul unora (5%) dintre aceste e!antioane posibile se abat de la valorile reale cu mai mult de +/-3%, exist# o !ans# din 20 ca e!antionul nostru s# aib# o eroare mai mare de +/-3%4. De!i impactul primelor dou# surse (presupunem c# cea de a 3-a nu e semni$catic#) nu poate $ estimat pe baza datelor noastre, 4 Aceast# eroare corespunde unei distribu"ii statistice a unei variabile dihotomice de tipul 50-50%. Dat $ind faptul c# variabila de interes pentru noi aici (prezen"a la vot) are o distribu"ie aproximativ# 75-25%, eroare maxim# posibil# este în realitate mai mic# (+/-2,5% cu o probabilitate de 95%).

9NEWSLETTER - STUDII ELECTORALE ROMÂNE+TI

alte surse indic# valori de aproximativ 8-10 puncte procentuale (câte 4-5 puncte pentru $ecare).

Participarea !i mobilizarea în campaniePonderea persoanelor contactate de c'tre un partid, candidat sau

reprezentant al acestora în campania pentru alegerile preziden!iale din 2009 prin cel pu!in unul dintre canalele de mai jos a fost de aproximativ 46%: 31% au fost contacta!i printr-un singur canal, 10% prin dou', 5% prin trei (i 1% prin toate patru. Desigur, majoritatea contactelor au fost realizate indirect, prin po!t# (39%) dar contactele directe fa"#-în-fa"#, în spa"ii publice (15%) sau în mediul privat al locuin"ei (9%) !i cele directe telefonice (7%) au fost de asemenea destul de r#spândite. Contactarea prin intermediul Internetului a fost extrem de sc#zut# (0,5% pe email !i 0,3% pe site-uri de socializare).

Principalele motive pentru care aleg#torii au fost contacta"i în aceast# campanie au fost participarea la vot !i acordarea votului unui anumit candidat. Astfel, 19% au fost contacta!i pentru a vota (i 11% pentru ob!inerea votului. Cea mai mare parte a contactelor de acest tip au fost realizate de cineva apropiat (familie, prieten) sau de cineva din partea unui candidat. Doar 5% dintre aleg'tori au fost contacta!i pentru a participa la un miting electoral, 3% pentru a lucra voluntar în favoarea unui candidat (i aproape nimeni pentru a dona bani (faptul c# unii responden"i refuz# s# r#spund# la aceste întreb#ri poate ascunde o rat# ceva mai mare a contact#rii reale). Ponderea persoanelor contactate difer' în func!ie de categoria de agen!i: 13% de c'tre partide / candida!i, 13% de c'tre familie sau prieteni (i doar 6% de c'tre lideri locali. Indiferent de scop sau de agentul care a ini!iat contactul, 24% dintre aleg'tori au fost contacta!i.

Ponderea aleg$torilor contacta#i de diferite categorii de actori cu scopul de a-i convinge s$ participe politic

* Datele reprezint$ procente.** Mod de citire: 2% dintre aleg$tori au fost contacta#i de cineva din partea unui

partid / candidat / organiza#ii politice pentru a-i convinge s$ mearg$ la vot; la aceea!i întrebare 1% refuz$ s$ r$spund$.

La nivel declarativ, aproximativ 30% dintre aleg'tori sunt dispu(i s' sus!in' gratuit candidatul preferat (foarte probabil, în realitate, ponderea celor care efectiv ar face aceste activit#"i este mai mic#) într-unul dintre mijloacele men"ionate în gra$cul de mai jos. Ponderea celor care l-ar sus!ine prin cel pu!in unul dintre aceste mijloace ajunge la 41%.

Disponibilitatea de a sus#ine gratuit candidatul preferat

* Datele reprezint$ procente.** Mod de citire: 24% dintre responden#i declar$ c$ ar % dispu"i s$ atârne un a%" cu

candidatul preferat la fereastr$.

Chiar dac# o mare parte a aleg#torilor au fost contacta"i pentru a participa, exceptând participarea la vot )i probabil acordarea votului unui anumit candidat, o mic# parte s-au implicat. Astfel, doar 4% declar' c' au participat la un miting sau o întâlnire electoral', 2% au lucrat voluntar pentru un candidat %i aproape nimeni nu a donat bani pentru un candidat (din nou, aceste estim#ri pot $ în *&#+$%#%&':#$':#*$'cu aproximativ un punct procentual).

Pe baza compar#rii datelor cu privire la participare (incluzând aici participarea la vot !i acordarea votului unui anumit candidat) !i contactare (mobilizare) putem estima impactul pe care aceasta din urm# l-a avut asupra primeia. Dat $ind faptul c# frecven"a acestor fenomene este redus# (exceptând participarea la vot) vom

10 FUNDA(IA SOROS ROMÂNIA

estima efectele la nivel global, f#r# a "ine cont de agentul care a ini"iat mobilizarea. Cel pu"in în ceea ce prive!te participarea politic# în campanie lucrurile sunt cât se poate de clare: contactarea cre!te enorm !ansele de implicare; în absen"a acesteia ratele de participare (miting, voluntariat sau dona"ii) sunt aproape nule. Câteva cifre sunt relevante în acest sens: 47% dintre cei contacta"i pentru a participa la un miting electoral au participat; dintre cei necontacta"i doar 2% au participat; 62% dintre cei contacta"i pentru a lucra ca voluntari au lucrat; dintre cei necontacta"i doar 1% au lucrat ca voluntari; 100% dintre cei contacta"i pentru a dona bani pentru un candidat au donat; nimeni dintre cei necontacta"i în acest scop nu a donat bani. În ceea ce prive!te mersul la vot, contactarea pare s# $ sc#zut u!or !ansele de participare (îns#, în acest caz, fenomenul de supra-raportare a votului afecteaz# mult validitatea rezultatelor). În cazul celor care !i-au schimbat preferin"a de vot (au trecut de la un candidat la altul) ponderea persoanelor contactate este aproximativ aceea!i cu cea înregistrat# în cazul aleg#torilor care nu !i-au schimbat op"iunea pentru un candidat. Prin urmare, la nivel global, contactarea nu a produs o muta"ie a votului de la un candidat la altul. Îns#, la nivelul aleg#torilor indeci!i, contactarea în vederea ob"inerii votului pare s# $ avut un impact pozitiv (mai ales dac# a fost f#cut# de reprezentan"ii unui partid / candidat), dar mic.

Muta"ii ale votului în ultimele 10 zile de campanieF#r# a intra în detalii (acestea vor $ acoperite într-un num#r

viitor al acestui newsletter), prezent#m !"'8"#+'câteva muta"ii ale votului a)a cum rezult# acestea din analiza r#spunsurile subiec"ilor anchetei panel. Dat $ind faptul c# declara"iile cu privire la prezen"a la vot (inten"ia de a vota, respectiv votul efectiv) sunt afectate de dezirabilitatea social#, estim#rile ob"inute sunt foarte probabil mai mari decât cele reale. Pentru a reduce pe cât posibil acest efect am recalculat estim#rile incluzând doar votan"ii care înainte de alegeri

erau ferm deci)i s# voteze cu un anumit candidat sau s# nu voteze. Conform acestor estim#ri (vezi gra$cul de mai jos) undeva între 18% %i 30% dintre aleg'tori %i-au modi$cat în ultimele 10 zile de campanie în vreun fel inten!iile de vot. Dac# îi includem în calcule )i pe cei care ini"ial oscilau între doi sau mai mul"i candida"i ob"inem urm#toarea distribu"ie a muta"iilor: 8% aleg#tori care vroiau s# voteze dar apoi nu au mai votat, 3% care ini"ial nu doreau s# voteze dar apoi au votat )i 20% cei care ini"ial vroiau s# voteze cu un anumit candidat sau oscilau între mai mul"i candida"i )i în $nal au votat cu altul sau au ales unul dintre cei prefera"i. Ignorându-i pe cei nehot'râ!i, estim'rile devin (tot raportat la total aleg'tori): 6% aleg'tori care vroiau s' voteze dar apoi nu au mai votat, 3% care ini!ial nu doreau s' voteze dar apoi au votat %i 10% cei care ini!ial vroiau s' voteze sigur cu un anumit candidat dar în $nal au votat cu altul.

Muta#ia probabil$ a votului în ultimele 10 zile de campanie

* Datele reprezint$ procente din total responden#i. Valorile marcate cu bold reprezint$ suma celorlalte trei (adunate f$r$ rotunjiri).

** Mod de citire: Din total aleg$torilor 31% "i-au modi%cat inten#ia de vot în ultimele 10 zile de campanie: 8% vroiau ini#ial s$ voteze dar nu au mai votat, 3% nu vroiau ini#ial s$ voteze dar au votat, 20% "i-au schimbat sau clari%cat op#iunea pentru un anumit candidat.