STRUCTURA RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A …apmcj-old.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU S.C MAC FARMACONS S.R.L. INSTALATIE PENTRU FABRICAREA COMBUSTIBILULUI TIP BIODIESEL-JUCU HERGHELIE

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul privind

“ Instalație de fabricare a combustibilului biodiesel”

în localitatea Jucu Herghelie ,strada, Principala Nr.16A Jud, Cluj

beneficiar SC MAC FARMACONS SRL

întocmit ing. Pașcu Marius


2

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele,

telefonul si faxul persoanei de contact.

SC MAC FARMACONS SRL, cu sediul în str. Calea Florești, Nr.77,AP.29,Cluj-Napoca

Județul Cluj, telefon/fax 0264.402.413, email [email protected], CUI RO 25776067,

Număr de ordine în registrul comerțului J12/1442/2009.

Persoana de contact pentru titularul activităţii este Muntean Cosmin în calitate de administrator,

care se legitimează cu C.I. seria KX nr 423936 eliberat(a) de P Cluj, la data de 28.04.2005,

C.N.P. 1710130120653.

Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si

al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice, numele,

telefonul si faxul persoanei de contact).

ing. Pașcu Marius înregistrat în „Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru

protecţia mediului”, pentru Raportul de mediu (RM), raportul privind impactul asupra

mediului (RIM), bilanţul de mediu (BM), raportul de amplasament (RA),– conform listei

afișate pe pagina de web http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/09/2013-09-

20_REGISTRU_NATIONAL.pdf la poziția 189

Denumirea proiectului.

“ Instalație de fabricare a combustibilului biodiesel”

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare

/ dezafectare / inchidere / post-inchidere).

În localitatea Jucu Herghelie ,strada, Principala Nr.16A Jud, Cluj există o stație de distribuție

a carburanților construită în baza Autorizației de Construire nr. 28 din 4.07.1994 emisa de

Consiliul Județean Cluj. Având în vedere facilitățile existente și anume: acces existent din

DN 1C (km 20 + 670m), racord existent la rețeaua de distribuire a energiei electrice, utilități,

grup social și spații pentru birouri și gospodărie de carburanți, s-a gândit integrarea acestora

într-un flux de fabricare a combustibilului biodiesel ( cu caracteristici similare motorinei ). În

vederea fabricării combustibilului biodiesel se intenționează construirea unei hale pe schelet

metalic care să adăpostească lanțul de utilaje, lângă gospodăria de carburanți existentă iar

utilajele din hală vor fi conectate prin conducte la rezervoarele metalice din aceasta. Rețeaua

de curent va fi extinsă pentru a alimenta și noii consumatori din hală. Astfel se va închiria

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/09/2013-09-20_REGISTRU_NATIONAL.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/09/2013-09-20_REGISTRU_NATIONAL.pdf


3

suprafața de 1440 m2 cu construcțiile și instalațiile aferente stației de distribuție a

carburanților, conform planșei și contractului anexate, iar partea de teren de 415 m2 pe care se

dorește realizarea noii hale se va prelua pe baza unui contract de constituire drept de

superficie de asemenea prezentat în anexă .

Materiile prime și produsele finite se vor aproviziona respectiv livra cu același tip de mijloace

de transport ca și cele care au fost utilizate în cazul carburanților.

Manevrarea cisternelor de va face prin acces din DN 1C prin viraj dreapta venind dinspre Dej

cu intrare pe prima poartă , staționare pe banda din fața primului rând de pompe a stației

pentru operațiunile de descărcare/încărcare respectiv părăsirea incintei pe a doua poartă prin

viraj dreapta în direcția Cluj Napoca.

Etapa de construire presupune trasarea poziței noii hale, efectuarea săpăturilor pentru

fundațiile structurii de rezistență a noii hale cât și săpăturile pentru canalele de cabluri și de

conducte. Se vor turna fundațiile pentru stâlpii de susținere și placa betonată care va constituii

baza pe care se vor amplasa utilajele din hală.

Se va scoate umplutura de pământ din cuva betonată mai mare, și din compartimentul

dezafectat al cuvei mici, după golire aceastea urmând să fie recondiționate prin refacerea

suprafeței cu material tip apa-stop pentru evitarea infiltrațiilor.

Cele două rezervoare metalice existente vor fi scoase din cuva mică și vor fi recondiționate

urmând să fie utilizate în vederea stocării de metanol. Compartimentul cuvei va fi de

asemenea recondiționat prin refacerea suprafeței cu material tip apa-stop pentru evitarea

infiltrațiilor. Ulterior cele două rezervoare vor fi repoziționate în același loc.

Se vor amplasa utilajele și rezervoarele pe platforma betonată din hală respectiv în cuve, în

conformitate cu planurile de montaj.

Peste cuvele betonate după montarea rezervoarelor se va realiza un acoperiș pe structură

metalică pentru a oprii pătrunderea apei meteorice în interiorul cuvei.

Se vor construii digurile de delimitare a cuvelor de retenţie pentru utilajele din hală.

Închiderile halei vor fi din panouri sandwich din tabla cu vata minerala. Învelitoarea va fi din

panouri sandwich din tabla multistrat cu vata minerala .

Se vor realiza amenajările spaţiilor de deservire: laborator, magazie.

Finisaje interioare:

- Panourile de închidere si învelitorile vor fi vopsite din atelier.

- Ferestrele vor fi din profile PVC cu geam termorezistent.


4

- Zugrăveli din var lavabil aplicat pe gleturi la peretii de compartimentare din panouri

OSB.

- Pardoseli reci, lavabile din beton, gresie ceramică glazurată sau antiderapanta in funcție

de destinația încăperilor.

- Tâmplărie interioara din profile PVC.

Se va realiza reţeaua de alimentare cu energie electrică a consumatorilor (iluminat şi forţă).

Se va realiza reabilitarea grupului social din clădirea existentă a stației de alimentare cu

carburanți.

Se va extinde rețeaua de apă rece de la clădirea stației de distribuție a carburanților până la

noua hală.

Se vor verifica și recondiționa dacă este cazul separatorul de produse petroliere și bazinul

vidanjabil.

Se vor monta instalația de preepurare și microstația de epurare ape menajere

Pe parcursul acestei etape se vor utiliza utilaje şi autovehicule de transport marfă.

Lucrările vor fi realizate de către contractori, firme specializate.

Având în vedere amploarea redusă a lucrărilor timpul aferent acestei etape se estimează a fi

extrem de scurt, în jurul unei luni calendaristice.

Etapa de funcţionare va începe imediat după finalizarea lucrărilor cu o etapă de probe

tehnologice.

Capacitatea nominală proiectata a instalației este de 10000 l/zi, ( 10 m3/zi, 9t/zi ,2340

tone/an) în cazul unui program de funcționare de 24 ore/zi în trei schimburi (5

zile/săptămâna, 260 zile /an) cu posibilitatea de creștere până la capacitatea maxima

proiectata a instalației : 12.000 litri biodiesel/zi (aprox. 2808 tone/an)

Activitatea de colectare se va desfășura în cea mai mare parte la terți. Beneficiarii potențiali

pot fi: asociații de locatari, cantine sociale, aziluri de bătrâni, grădinițe, instituții de

învățământ, centre de detenție, unități militare, cămine studențești, ONG-uri non profit etc.

Se vor încheia un contracte de colectare ulei alimentar uzat si grăsimi vegetale uzate ,

reziduale. Se vor preda către beneficiari pe bază de proces verbal (capacitatea recipientelor ,

bucăți , valoare ), recipiente pentru stocarea temporara a deșeurilor de ulei alimentar uzat sau

grăsimi vegetale uzate. Aceste recipientele vor fi proprietatea exclusiva a SC MAC

FARMACONS SRL.


5

De asemenea se va amenaja un punct de colectare pentru cei care doresc să predea uleiuri

vegetale uzate direct.

Funcţionarea va presupune aprovizionarea cu materii prime. Principalele materii prime sunt:

ulei vegetal, ulei vegetal uzat colectat, metanol, hidroxid de sodiu sau de potasiu eventual

mici cantități de acid sulfuric și sau acid citric pentru corectarea pH.

Uleiul vegetal va fi aprovizionat cu cisterne auto similare celor pentru transportul

carburanților clasici. Descărcarea se va face prin racordarea la bateria de racorduri şi

vehicularea gravitațional prin conducte către rezervoarele de stocare.

Metanolul va fi aprovizionat cu cisternă special autorizată. Descărcarea se va face prin

racordarea la bateria de racorduri şi vehicularea gravitațional prin conductă către rezervoarele

de stocare cu menţiunea că va fi cuplat şi sistemul de recuperare a vaporilor.

KOH sau NaOH vor fi aprovizionați în butoaie sau saci pe europaleţi (ambalajul original

eventual returnabil al producătorului).

Se vor aproviziona sporadic cantități reduse de acid sulfuric și acid citric

Se va realiza aprovizionarea într-un ritm mult mai scăzut cu consumabile ( hârtie filtrantă şi

cartuşe filtrante, substanțe de laborator, eventual piese de schimb).

În urma parcurgerii fluxului tehnologic prin linia de utilaje se va obţine biodiesel şi ca produs

secundar glicerină impură.

Aceste substanţe vor fi depozitate în rezervoare .

Livrarea se va face cu autocamion tip cisternă prin racordarea acesteia la bateria de racorduri

şi transvazarea prin pompare.

Alte activităţi vor fi legate de efectuarea analizelor necesare tehnologiei şi activităţi de

administrare.

Etapa de dezafectare / inchidere / post-inchidere, poate interveni dacă din diverse motive

activitatea devine nerentabiă.

Dacă se va dori dezafectarea instalaţiei de producere a biodieselului aceasta se poate realiza

într-un timp scurt şi nu necesită echipamente speciale cu excepţia utilajelor de ridicat pentru

manevrarea rezervoarelor. Descrierea in detaliu a acestei etape se va face ulterior la punctul

2.2 (Activitati de dezafectare).

Durata etapei de functionare.

Funcţionarea instalaţiei este prevăzută pentru o perioadă nedeterminată.


6

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

energiei necesare asigurarii productiei

Tabel nr. 1.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate

anuala

Denumire Cantitate

anuala

Furnizor

Biodiesel

Glicerină

impură

2340 tone

316 tone

Energie electrica

Motorina

287040 kWh 10 tone

Reteaua incintei

Distribuitori

Tabel 1.2 – Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele

chimice –

Denumirea materiei prime, a

substantei sau preparatului

chimic

Cantitatea

anuala/

existenta

in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor

sau preparatelor chimice*

Categorie

- Periculoase/

Nepericuloase

(P/N) -

Periculozi-

tate**

Fraze de

risc*

Ulei vegetal

(Ulei vegetal uzat colectat)

2402 tone/

94 tone

N

Metanol CAS# 67-56-1

CH3OH

418 tone/

18 tone

P Substanta

nominalizata

f. inflamabil

usor

inflamabil (F)

periculoasa

(Xn)

periculoasa

pentru

mediu(N),

f. toxic(T)

Toxic

R11

R23/24/25

R39/23/24

/25


7

Sodă caustică

Hidroxid de sodiu NaOH

CAS#

1310-73-2

substanţă

caustică,

higroscopi

că

R: 35 ;

S: (2-)26-

37/39-45

Hidroxid de potasiu KOH

substanţă

caustică,

higroscopi

că

Xn Nociv

C Coroziv

R22, R35

Acid Sulfuric

CAS Nr. - 7664-93-9

C Corosiv

Acid citric

CAS Nr. - 5949-29-1

Xi iritant R 36

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea

propusa - Tabelul 1.3 unde, prin tipul poluarii se intelege: zgomot, radiatie

electromagenetica, radiatie ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi).

Alte tipuri de poluare fizica sau biologica.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Hazard_C.svg





8

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa

Tabel 1.3

Tipul

poluarii

Sursa

de

poluare

Nr.

surse de

poluare

Polu

are

m

axim

a

per

mis

a

(lim

ita

maxim

a

ad

mis

a

pen

tru

om

si

med

iu)

Polu

are

de

fon

d

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere

Masu

ri

de

elim

inare

/red

uce

re

a

polu

ari

i

Pe zona

obiectivului

Pe zonele de

protectie/rest

rictie

aferente

obiectivului

conform

legislatiei in

vigoare

Pe zone rezidentiale, de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea in

considerare a poluarii de

fond

Fara masuri

de

eliminare/red

ucere a

poluarii

Cu

implementa-

rea

masurilor de

eliminare/red

ucere a

poluarii

Zgomot Pe perioada de functionare

pompe 3 40dB(A) 40dB(A) 40 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A) Nu este

cazul

Sursa este amplasata in

incinta construita

Autoturis

me

2 50dB(A) 40dB(A) 60 – 115

dB(A)

< 40 dB(A) < 65 dB(A) -

Autocami

oane-

cisterne

2 50dB(A) 40dB(A) 60 – 115

dB(A)

< 40 dB(A) < 65 dB(A) -

Pe perioada de executie

macara 1 50dB(A) 40dB(A) 80 – 95

dB(A)

< 40 dB(A) < 65 dB(A)

betoniera 1 50dB(A) 40dB(A) 80 – 115

dB(A)

< 40 dB(A) < 65 dB(A)


9

Autobas-

culante

2 50dB(A) 40dB(A) 60 – 115

dB(A)

< 40 dB(A) < 65 dB(A) -

Radiatie

electro-

mangetica

Nu este

cazul

Radiatie

ionizanta

Nu este

cazul

Poluare

biologica

Nu este

cazul


10

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor

alegerii uneia dintre ele.

Pe plan mondial există mai multe tehnologii de producere a combustibilului biodiesel.

Tehnologia a fost aleasă de beneficiar deoarece asigură un grad înalt de puritate a

biodieselului obținut, rețeta de reacție fiind posibil a fi optimizată pentru fiecare șarjă, este

gândită pentru a minimaliza pierderile şi implicit emisiile în mediu. Practic acestea pot apare

doar în cazuri accidentale,însă prin măsurile constructive propuse prin proiect probabilitatea

apariției acestora este de asemenea redusă.

Capacitatea de producţie pe care a avut-o în vedere s-a dorit a nu fi de mari dimensiuni.

S-au mai studiat și alte alternative pentru amplasament însă acesta a fost ales având în vedere

facilitățile existente și specificul activității derulate în trecut.

Localizare geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect.

Stația de distribuție carburanți care se dorește a fi adaptată fluxului de fabricare a

combustibilului biodiesel este situată in intravilanul localității Jucu Herghelie, comuna Jucu,

județul Cluj, pe strada Principală (E 576), la o distanta de cca.20 km de municipiul Cluj-

Napoca.

Amplasamentul are următoarele vecinătăți:

la nord Parohie.

la est Drum,

la sud Budai A., Barbos

la vest. Drum și CFR

Amplasamentul are o suprafață de 5800 mp, din care 57 mp reprezintă clădirea stației. Din

această incintă se va închiria suprafața de 1440 m2 cu construcțiile și instalațiile aferente

stației de distribuție a carburanților (clădire stație, copertină, separator de produse petroliere,

cuvele betonate) , iar partea de teren de 415 m2 (situată între copertină, cuvele betonate și

gardurile ce flanchează poarta de acces în stație dinspre direcția Dej) pe care se dorește

realizarea noii hale, se va prelua pe baza unui contract de constituire drept de superficie.

Accesul la obiectiv se realizează din drumul E576 Cluj-Dej(DN1C) și va rămâne

nemodificat. Amplasamentul este un teren plan, cu o ușoară inclinație spre SE.

Riscurile de mediu asociate adaptării facilităților existente ale stației de distribuție a

carburanților și cele datorate obiectivului de investiții avut în vedere vor fi mai reduse decât

cele datorate funcționării unei stații de distribuire a carburanților propriu-zisă.


11

Informatii despre utilizarea curenta a terenului

Terenul este ocupat de elementele din componența stației de distribuire a carburanților:

clădire deservire stație, cuve betonate pentru rezervoarele de carburanți, copertină peste

pastilele cu pompele de distribuție a carburanților, platforma betonată din incintă, separator

de produse petroliere.

Infrastructura existenta

Instalaţia de fabricare a biodieselului va fi amenajată în cadrul incintei stației de distribuție a

carburanților în care există acces din DN1C, branșamente la energie electrică, gaz,telefonie,

internet rețeaua de alimentare cu apă potabilă precum și instalații de colectare a apelor

menajere uzate și a apelor potențial poluate cu produse petroliere. De asemenea clădirile și

facilitățile tehnologice pot fi utilizate/integrate în noua schemă tehnologică.

În zonă nu există valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone

protejate, zone de protectie sanitara, etc.

Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea /amenajarea

teritoriala in zona amplasamentului proiectului.

În localitatea Jucu ,strada, Principala Nr.16A Jud, Cluj există o stație de distribuție a

carburanților construită în baza Autorizației de Construire nr. 28 din 4.07.1994 emisa de

Consiliul Județean Cluj. Având în vedere facilitățile existente și anume: acces existent din

Amplasament

investiție


12

DN 1C (km 20 + 670m), racord existent la rețeaua de distribuire a energiei electrice, utilități,

grup social și spații pentru birouri și gospodărie de carburanți, s-a gândit integrarea acestora

într-un flux de fabricare a combustibilului biodiesel ( cu caracteristici similare motorinei ). În

vederea fabricării combustibilului biodiesel se intenționează construirea unei hale pe schelet

metalic care să adăpostească lanțul de utilaje, lângă gospodăria de carburanți existentă iar

utilajele din hală vor fi conectate prin conducte la rezervoarele metalice din aceasta. Rețeaua

de curent va fi extinsă pentru a alimenta și noii consumatori din hală. Astfel se va închiria

suprafața de 1440 m2 cu construcțiile și instalațiile aferente stației de distribuție a

carburanților, conform planșei și contractului anexate, iar partea de teren de 415 m2 pe care se

dorește realizarea noii hale se va prelua pe baza unui contract de constituire drept de

superficie de asemenea prezentat în anexă .

În vederea derulării investiției s-a obținut CERTIFICAT DE URBANISM Nr. 62 din

22.08.2013 emis de Primăria Comunei Jucu.

Categoria actuală de folosință a terenului : zona construcții locuințe si funcțiuni

complementare P.O.T. max. 50% CUT max.1, zona construcții de interes public (benzinărie).

Clădirea halei ce se vor proiecta se va realiza din materiale durabile iar fațada principala

înspre drumul național DN 1C se va finisa astfel încât sa se încadreze in specificul zonei.

Nu este necesară realizarea de căi de acces dinspre și către DN 1C, urmând să fie utilizate

cele existente.

Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.

Consumatorii de energie electrică se vor alimenta din tabloul existent în clădirea stației prin

intermediul unui nou tablou de distribuție, noii consumatori practic înlocuind consumatorii ce

au deservit stația de distribuție a carburanților.

Tabloul de distribuție al energiei electrice din clădirea stației este alimentat dintr-o firidă

amplasată pe un stâlp al rețelei de distribuție din incinta stației.

Rețeaua de alimentare cu apă a stației va fi extinsă către noua hală în vederea asigurării unui

consum tehnologic.

Clădirea stației este branșată la rețeaua de telefonie și internet.

Nu se intenționează utilizarea gazului în vederea încălzirii sau preparării apei calde.


13

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Procese tehnologice de productie

Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare;

alternative avute in vedere.

Fluxul tehnologic prevăzut prin proiect este prezentat schematic mai jos :


14

Tehnologia de fabricare are la bază procesul chimic de transesterificare la o anumita

temperatura în prezenţa catalizatorului (metoxid de sodiu) a uleiurilor vegetale.

TRIGLYCERIDE + metanol => METHYLESTER +Glicerina

Uleiurile vegetale uzate sunt descărcate într-un recipient de 10000 de litri peste un sistem de

filtrare tip sită vibrantă montat pe gura de alimentare a acestuia în vederea îndepărtării

impurităților solide. Impuritățile solide oprite pe sită vor fi colectate în recipiente tip IBC

urmând a fi gestionate funcție de natura și aspectul lor.

Uleiurile aprovizionate vrac vor fi descărcate direct într-unul din rezervoarele de stocare de

60000 de litri ce va fi amplasat în cuva mare betonată recondiționată.

În prealabil introducerii în reactor uleiul aferent unei șarje, 1000 de litrii, va fi preîncălzit la

55 0C, într-un vas preîncălzitor prevăzut cu o serpentină în care circulă apă caldă. Fiecare

șarjă de ulei ce va fi introdusă în preîncălzitor se va testa în vederea determinării rețetei șarjei

ce va fi introdusă în reactor.

Cele două rezervoare metalice de 7,5 m3 din compartimentul mare al cuvei mici vor fi

curățate recondiționate și adaptate pentru stocarea metanolului. În compartimentul mic al

cuvei mici se va amplasa un vas de 2500 litri pentru stocarea soluției de metoxid. Deasupra

vasului se va monta sistemului de dizolvare a perlelor de hidroxid.

Uleiuri vegetale , uleiuri pentru prăjit reciclate și grăsimile animale sunt esteri ai unui alcool

trivalent ( glicerină ) și 3 acizi grași . În funcție de originea uleiurilor există trei catene lungi ,

fie de acizi grași saturați fie nesaturați .

Într-un proces chimic numit transesterificare ,glicerina în ulei se înlocuiește cu un alcool

monovalent ; Metanol . Rezultatul este esterul metilic al acidului gras ( FAME) și glicerină .

De exemplu :

Uleiuri și grăsimi + Metanol ---- Glicerina + FAME

Unele uleiuri și grăsimi pot conține niveluri mai ridicate ale lui FFA ( acizi grași liberi ) . În

cazul în care conținutul de FFA este mai mare de 0,5% , atunci există necesitatea ca aceștia să

fie esterificați cu metanol, înainte de procesul transesterificare . În cazul în care există un

nivel FFA mai mic ( sub 0,5 % ), uleiurile și grăsimile vor fi supuse la o neutralizare alcalină

. Săpunurile rezultate sunt împărțite în proces și FFA rezultați sunt esterificați cu metanol în

FAME .


15

Biodieselul a obținut recunoașterea la nivel mondial ca o sursă de energie alternativă și

regenerabilă pentru sectorul transporturilor , din cauza multe avantaje sale de produse și

aplicații beneficii .

Moleculele de biodiesel sunt lanțuri foarte simple de hidrocarburi , care nu conțin sulf sau

compuși aromatici ciclici sau policiclici toxici conținuți în combustibilii fosili .

Biodieselul reduce riscurile produse de emisii nocive la nivel local , cum ar fi funinginea ,

pulberi în suspensie , monoxid de carbon , hidrocarburi , etc , în comparație cu combustibili

fosili convenționali , Biodieselul contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și

astfel, riscurile rezultând din schimbările climatice și are proprietăți de lubrifiere superioare .

Uleiul preîncălzit și soluția de metoxid se introduc în reactor în șarje de 1200 litri amestec iar

în urma reacției după un timp de cca 2 ore se obține un amestec de biodiesel și glicerină.

Procesul are loc în doi pași. După prima etapă se așteaptă un timp pentru separarea fazelor

prin decantare după care se transvazează cea mai mare parte a glicerinei impure într-un vas

de 18000 de litri de unde se va livra către clienți.

Se continuă reacția după care amestecul biodiesel cu rest de glicerină este transferat într-un

vas decantor cu un volum de 18000 de litrii unde cele două componente se separă din cauza

diferenței de densitate.

Biodieselul în urma decantării conține încă urme de glicerină și de hidroxid. Din vasul

decantor biodieselul se transferă într-un vas de 18000 de litrii unde se va supune operației de

spălare, astfel se va pulveriza apă la partea superioară iar la partea inferioară se va insufla aer.

Glicerina se dizolvă în apă de asemenea și urmele de hidroxid. Prin decantare apa se separă la

partea inferioară de unde se evacuează către sistemul de epurare.

Pentru evitarea formării emulsiei în vasul de spălare se adaugă cantități reduse de acid citric.

Biodieselul în urma spălării se transferă într-un vas de 18000 de litrii unde are loc operația de

uscare, urmele de apă fiind îndepărtate prin barbotare cu aer.

Biodieselul uscat se va transfera într-unul din rezervoarele de stocare de 50000 de litri care se

vor amplasa în cuva mare.

Biodieselul poate fi folosit ca un substitut de 100% a motorinei minerale , sau poate fi

amestecat în orice raport , fără o modificare la motor diesel în sine .

Utilajele şi echipamentele prevăzute prin proiect

Rezervoarele de stocare a materiilor prime şi produselor în stare lichidă, inclusiv utilajele,

care vor fi amplasate pe platforma betonată din interiorul halei și în cuvele betonate din

imediata vecinătate a acesteia sunt în conformitate cu planul de montaj prezentat în anexă.


16

Sunt prevăzute:

Rezervoare montate în cuva mare betonată pentru depozitarea uleiului care va fi

utilizat în procesul de producţie (2 buc. însă pentru început va fi montat unul singur)

Rezervoarele vor fi din polipropilenă, orizontale, cu volumul de 60 metri cubi, cu L=

12,65m şi Ø = 2,5m. ( maxim 47 tone densitatea uleiului 0. 9 †0.93 t/mc şi un grad de

umplere de 85%). Capacitatea maximă de stocare a uleiului pe amplasament 94 tone.

Rezervor stocare ulei vegetal uzat din polipropilenă montat în hală, cu un volum de

10000 de litri cu H= 2,1m şi Ø = 2,5m prevăzut la partea superioară cu sită pentru

reținerea impurităților.

Rezervoare pentru stocarea metanolului montate în compartimentul mare al cuvei

mici betonate.

Două rezervoare metalice paralelipipedice existente, montate orizontal cu volumul de

7,5 metri cubi fiecare, cu L= m l= m şi h = m ( maxim 10 tone densitatea

metanolului 0.791 †0.793 t/mc şi un grad de umplere de 85%). Cantitatea de metanol

stocat pe amplasament va fi sub 500 t care este pragul de relevanţă prevăzut pentru

aplicarea prevederilor articolelor 7 şi 8 din HG 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Rezervor în care se va depozita biodieselul produs montat în cuva mare betonată

alături de rezervoarele pentru stocarea uleiului.

- Rezervor din polipropilenă, cilindric orizontal, cu volumul de 60 metri cubi cu

L= 12,65m şi Ø = 2,5m. ( maxim 46 tone densitatea biodieselului 0.86 †0.9 t/mc

şi un grad de umplere de 85%)

Rezervor de stocare a glicerinei impure rezultate din proces

Rezervor din polipropilenă, vertical, montat în hală, cu volumul de 18 metri cubi cu

H= 3,6m şi Ø = 2,5m

( maxim 19,3 tone densitatea glicerinei 1.26 t/mc şi un grad de umplere de 85%)

Rezervor de stocare a apei uzate de spălare

Rezervor din polipropilenă, vertical, montat în hală, cu volumul de 18 metri cubi cu

H= 3,6m şi Ø = 2,5m

( maxim 15,3 tone densitatea glicerinei 1.00 t/mc şi un grad de umplere de 85%)

Rezervor de stocare a soluției de metoxid preparat

Rezervor din polipropilenă, montat în compartimentul mic al cuvei mici, vertical cu

volumul de 2,5 metri cubi cu H= 1,7m şi Ø = 1,4m prevăzut la partea superioară cu sistem

pentru dizolvarea perlelor de KOH sau NaOH în metanol.

În hală se vor mai monta următoarele utilaje (linia propriu-zisă de producţie):

Ansamblu preâncălzitor ulei dozare materie primă şi recuperare metanol.

Reactor metalic, capacitatea 1000 litri biodiesel/ două ore


17

Două vase decantare biodiesel - glicerină din polipropilenă vertical cu volumul de 18

metri cubi cu H= 3,6m şi Ø = 2,5m (unul în umplere iar celălalt asigurând timp de

decantare de cca 24h)

vas spălare biodiesel din polipropilenă vertical cu volumul de 18 metri cubi cu H=

3,6m şi Ø = 2,5m

vas uscare biodiesel din polipropilenă vertical cu volumul de 18 metri cubi cu H=

3,6m şi Ø = 2,5m

sistem de filtrare cu saci și cartuşe filtrante

pompe transvazare

Tabel 2.1 - Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti

in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune

tehnici disponibile.

Parametru

(unitatea de

masura)

Valori limita

Tehnici alternative propuse

de titular

Prin cele mai

bune tehnici

disponibile

Conform celor mai

bune practici de

mediu consum de energie,

in GJ raportat la

unitatea de produs

sau de materie

prima;

0.011 Gj/tona de biodiesel

3kw/t adică 1,125 kw/h

* *

consum de apa, in

m3 raportat la

unitatea de

produs sau de

materie prima

Consumul tehnologic de apă este de

cca 1m3/9t (0,11m3/t)

Se mai consumă apă menajeră şi în

cazuri accidentale pentru nevoi PSI şi

igienizare

emisii de poluanti

atmosferici:

concentratii in

mg/m3 si cantitati

in g sau kg

raportate la

unitatea de

produs sau de

materie prima;

Emisii fugitive

emisii de poluanti

in apa:

concentratii in

mg/l si cantitati in

g sau kg raportate

la unitatea de

produs sau de

materie prima

Apele uzate tehnologice sunt

transferate spre epurare într-un

reactor anaerob și ulterior la stația de

epurare ape menajere.

Apele utilizate în cazuri accidentale

pentru nevoi PSI şi igienizare se vor

colecta în cuvele de retenție.


18

deseuri generate:

cantitati in kg

raportate la

unitatea de

produs sau de

materie prima

Cartuşe filtrante 0.075 bucăţi/t

biodiesel

Impurităţi separate la decantare0.0053

t/t biodiesel

Fier vechi 0.0000427 t/t biodiesel

*Nu există referiri cantitative asupra emisiilor gazoase, lichide sau de deșeuri în BAT/BREF

Beneficiarul își propune să respecte următoarele recomandări

Conform „Document de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in industria chimica

a produselor de mare volum”:

Activitatea de bază a unui proces de producție a unui produs chimic este transformarea

materiilor prime în produsul dorit prin folosirea reacțiilor chimice necesare (Procese unitare)

și modificări fizice (Operații unitare). Acest lucru include în mod normal cinci etape:

- 1. Aprovizionarea cu materii prime și pregătirea. Primirea și depozitarea materiilor

prime și a reactivilor auxiliari și încărcarea lor în reactoare.

- 2. Sinteza. Punctul central al fiecărui proces când materiile prime se transformă în

produs brut printr-o reacție chimică (Procese unitare), adesea cu ajutorul unui

catalizator.

- 3. Decantarea şi rafinarea produsului. Folosind 'Operațiile unitare', produsul se

separă de ceilalți compuși de reacție (ex. Alimentare ne reacționată, produse

secundare, solvenți şi catalizatori) şi se purifică prin îndepărtarea impurităților

conform specificațiilor.

- 4. Manevrarea ţi depozitarea produsului. Depozitarea, ambalarea şi exportarea

produsului.

- 5. Combaterea emanaţiilor. Colectarea, refolosirea tratarea şi evacuarea lichidelor,

gazelor şi solidelor nedorite pentru acele substanțe poluante nemenționate în măsurile

integrate în proces.

Utilizarea materiilor prime si a materialelor auxiliare se realizeaza cu respectarea practicilor

BAT in domeniu:

evidentierea lunara a consumurilor specifice de materii prime si materiale auxiliare, analiza

periodica a consumurilor realizate, in vederea stabilirii eficientei utilizarii lor;

realizarea controlului calitatii materiilor prime si a produselor finite, astfel incit impactul

asupra mediului sa fie redus sau nul.

Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile sunt:

Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical

Industry, february 2003;

Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage,

january 2005;


19

References Document on the General Principles of Monitoring, july 2003.

Astfel procesul unitar care se utilizează este trans - esterificarea

Operaţiile unitare din cadrul tehnologiei aplicate sunt: Încărcarea reactanţilor,

Reactia,Descărcarea,Condensarea, Filtrarea, Separarea de faze.

TEHNOLOGII OPTIME DISPONIBILE cu referire la cele propuse a fi utilizate în cadrul

instalaţiei pentru prevenirea şi minimizarea emisiilor de poluanţi ai apei sunt o combinaţie

sau o selecţie a următoarelor tehnici:

Identificrea emisiilor de reziduuri şi caracterizarea calitatăţii, cantităţiia şi

variabilităţii lor.

Minimizarea cantităţii de apă care este introdusă în proces prin folosirea următoarelor:

- acoperirea instalaţiei pentru minimizarea infiltrărilor de apă pluvială

- instrumente de management cum ar fi scopurile în care se foloseşte apa şi costul

acesteia

Minimizarea contaminării apei cu materii prime, produse sau reziduuri prin folosirea:

- echipamentelor şi sistemelor de colectare a reziduurilor din materiale rezistente la

coroziune pentru prevenire scurgerilor şi pentru a reduce dizolvarea metalului în apa

reziduală.

- sisteme de răcire indirecte

- materii prime mai pure şi reactivi auxiliari

- aditivi non-toxici sau cu toxicitate scăzută ai apei de răcire

- tambur magnetic pe suprafaţă dură de beton care asigură scurgerea către colector

- materiale de curăţare a revărsărilor în puncte strategice din jurul instalaţiei

- planuri de prevenirea revărsărilor accidentale

- metode de curăţare uscată (pentru scurgeri accidentale minore se va utiliza rumeguş

ca material adsorbant)

- verificări regulate ale scurgerilor şi sistemelor pentru reparaţii imediate

- sisteme de colectare separate pentru reziduuri contaminate, ape reziduale, apă

necontaminată, şi reziduuri care conţin uleiuri minerale

- conducte necontaminate

- zone de colectare pentru apa folosită în caz de incendii (prevăzut bazin vidanjabil)

- întărituri din beton în zonele de încărcare / descărcare cu borduri de atenţionare /

„sleeping policemen‟ (movile puţin înalte pentru calmarea traficului) care asigură

deversarea în colector

- sisteme de colectare a reziduurilor (ţevi şi pompe) plasate fie la suprafaţă, fie în

conducte accesibile pentru inspecţii şi reparaţii, sau canale colectoare fără scurgeri

(ex. HDPE, GRP sudate)

Maximizarea recuperării / reţinerii substanţelor din substanţele mamă care nu se pot

refolosi prin optimizarea proceselor şi în special prin îmbunătăţirea prelucrării

substanţelor mamă.

Rezervoare de depozitare şi utilaje de încărcare / descărcare concepute pentru a

preveni scurgerile şi poluarea solului şi a apei din cauza scurgerilor


20

- sisteme de detectare a supraîncărcării (ex. alarme pentru nivel ridicat şi întrerupere

automată)

- folosirea unor materiale impermeabile pe sol în zonele de evacuare în colectoare

- fără scurgeri intenţionate pe sol sau în apele subterane

- echipamente de colectare în locurile unde pot apărea scurgeri (ex. tăvi pentru

colectarea picăturilor, cuve de limpezire)

- echipamente şi proceduri pentru a asigura golirea totală a echipamentelor înainte de

deschidere

- sisteme de detectare a scurgerilor şi programe de întreţinere pentru toate rezervoarele

şi conductele

2.2 Activitati de dezafectare

Etapa de dezafectare dacă din diverse motive va fi necesară va presupune următoarele:

Golirea instalaţiilor, spălarea conductelor şi a rezervoarelor golirea completă de conţinutul

potenţial periculos.

La momentul opririi activităţii va mai exista o cantitate redusă de substanţe în rezervoare.

Uleiul depozitat în rezervoare va fi procesat integral.

Metanolul stocat în rezervor dacă va rămâne în exces se va livra altor firme interesate. În

acest sens se va pompa din rezervor într-o cisternă auto specializată în transportul acestui tip

de substanţă.

Biodieselul va fi consumat de autovehiculele proprii.

Utilajele din cadrul liniei de fabricaţie vor fi comercializate pentru a fi utilizate şi în cadrul

altor linii de fabricaţie.

Rezervoarele pot fi utilizate în diverse alte scopuri pentru stocarea substanţelor lichide

neagresive faţă de materialul de construcţie al rezervoarelor.

Spălarea utilajelor se poate face cu apă caldă şi detergenţi speciali biodegradabili de către

firme autorizate.

Modalităţi de evacuare a efluenţilor lichizi rezultaţi la golirea instalaţiilor.

Având în vedere posibilităţile de impurificare a apei cu scăpări accidentale de substanţe

vehiculate în cadrul instalaţiei în special în cazul efectuării lucrărilor de întreţinere sau a

transvazării produselor din cisternele de aprovizionare sau livrare, s-au prevăzut sisteme de

reţinere a eventualelor ape uzate.

Din sistemul de retenţie apa de spălare va fi dirijată către sistemul de epurare.

Tehnica folosită pentru dezafectarea instalaţiilor/rezervoarelor/conductelor (stabilirea

ordinii în care se efectuează dezafectarea, utilaje folosite, stocarea temporară a

instalaţiilor/părţilor de instalaţie, a deşeurilor rezultate şi modul de valorificare sau

eliminare);

Dezafectarea va prevede următoarele lucrări:


21

- demontări conducte supraterane

- demontare utilaje, si rezervoare ( rezervoarele fiind in prealabil golite şi spălate)

Elementele constructive ale halei vor fi dezafectate în ordinea inversă montării în așa fel încât

hala să poată fi reconstruită pe alt amplasament. Astfel hala poate fi vândută fiind posibilă

reconstrucția utilizând proiectul inițial de montaj.

Lucrările de dezafectare sunt precedate de :

- întreruperea tuturor legăturilor cu sursele exterioare de alimentare cu energie electrica,

termoficare, canalizare, ventilație , climatizare;

- interzicerea accesului persoanelor neautorizate sau neinstruite in zona lucrărilor prin

împrejmuirea acestora;

- asigurarea iluminatului artificial corespunzător cu semnalarea zonelor de pericol de

accidentare;

- stabilirea tehnologiilor de execuție adecvate.

Lucrările de demontări conducte sunt precedate de identificarea țevilor, armaturilor si

flanșelor, marcarea lor se face o estimare cantitativa a greutății tuturor utilajelor propuse spre

demontare; se face o estimare a părților de instalații ce se vor putea refolosi şi comercializa.

Lucrările de demontări conducte vor consta in :

- desfacerea de izolații, desfaceri de asamblări, in urma cărora vor rezulta materiale ce pot

sau nu pot fi refolosite;

- operații din care rezulta elemente de conducta care se pot reutiliza( in urma verificărilor).

Lucrările de demontări utilaje şi rezervoare se vor face conform caietului de sarcini elaborat

de un proiectant si care va cuprinde descrierea tehnologiei pentru demontarea utilajelor;

Lucrările de dezafectare rezervoare vor consta în:

- se vor analiza materialele componente din construcția utilajelor (țevi, suporturi,

armături), greutatea , dimensiunile, forma si calitatea acestora in vederea trierii lor,

transportului, depozitarii si asigurării pazei;

- se vor desface flanșele de legătura dintre rezervor si conductele existente si se verifica

daca sunt acumulări de gaze sau noxe;

- se executa spălarea si spălarea cu jet de presiune a interiorului ;

- se vor demonta armăturile de pe rezervor si construcția metalică de acces;

- Dacă este cazul se va începe tăierea tablelor capacului , mantalei si fundului la

dimensiuni transportabile si a construcției metalice ce vor fi transportate la locul stabilit;

Mașini si utilaje ce vor fi folosite : motocompresor aer, ciocan pneumatic, troliu electric,

macara pe pneuri, încărcător frontal, schele metalice tubulare externe, convertizor de sudură,


22

mijloace pentru transportul materialelor si altele( traverse, corniere aripi, cablu dublu normal,

tabla construcții metalice, dulapi fag, placi PFL, cuie).

Măsuri de precauţie specifică necesare pentru asigurarea faptului că demolarea clădirilor şi

a altor structuri nu cauzează poluare în apă, aer sau sol.

Protecția calităţii apelor

Procesul de dezafectare necesita:

- apa potabila si de uz igienico-sanitar,pentru personalul implicat in activitatea

de dezafectare ;

- apa de spălare - în situația în care se constata ca în utilaje/instalații mai exista urme de

produs sau şlam din impurităţi acestea se vor evacua si se va efectua o curăţare, iar apa uzata

se va colecta în sistemele de retenție de unde va fi preluată de catre o societate autorizata în

vederea eliminării;

In scopul reducerii/eliminării riscurilor de poluare a apei, se impun următoarele

masuri:

- deșeurile solide, combustibilii sau uleiurile utilizate nu vor fi deversate în afara

amplasamentului; se recomanda colectarea selectiva a acestora si evacuarea de pe

amplasament în vederea valorificării/eliminării prin societăți autorizate;

- amenajarea de spatii pentru deșeurile tehnologice ( deșeuri metalice,

ulei uzat ) si pentru deșeuri menajere;

- operațiile de întreținere a echipamentelor de lucru vor fi realizate în ateliere/locații cu dotări

adecvate;

- orice materiale sau depuneri în zonă, datorate lucrărilor de dezafectare vor fi îndepărtate

imediat;

Protecția calităţii aerului

Procesul de dezafectare nu prezintă surse staționare dirijate de emisii poluante in atmosfera ci

numai provenite din :

• operațiile de demontare/dezmembrare a rezervoarelor, conductelor si echipamentelor;

• operațiile de transport cu mijloacele auto al echipamentelor si deșeurilor rezultate din

dezafectare;

• operații de taiere cu flacăra oxiacetilenica

Transportul materialelor si deșeurilor rezultate din dezafectarea instalațiilor se va efectua cu

mijloace de transport adecvate, acoperite cu prelata, pentru evitarea împrăștierii acestor

materiale;

3. DESEURI

Deseurile rezultate din perioada de executie si functionare a obiectivului sunt prezentate in

tab. 3.1.


23

3.1. Anticiparea cantității de deseuri solide generate (nume, cod, cantitate)

3.1.1 Deseuri rezultate in perioada de construcţie

Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată în cadrul Organizării de şantier sunt:

menajere de la: - personalul antreprenorului angajat;

reziduuri industriale. - slamuri de beton, deseuri metalice;

reziduuri curente: - hârtii, ambalaje, cauciucuri uzate, plastic, sticlă:

reziduuri specifice periculoase: - uleiuri folosite de la masini si echipamente de

constructie.

Deşeurile menajere din cadrul Organizării de şantier – generate de personalul angajat al

antreprenorului – 20 de oameni. Cantitatile estimate ale acestor deseuri sunt de 0,5

m3/lucrator/an sau 107 kg/lucrator si an.

Cantitatea estimată, conform indicelui de producere este de cca. 1,6 m3/an (maxim 2 luni cat

dureaza executia), şi se înscrie în limitele normale.

Precolectarea primară a deşeurilor se va realiza în recipienţi etansi de dimensiuni mici,

amplasati în zonele de producere.

Precolectarea secundară se va realiza în pubele acoperite amplasate într-o zonă îngrădită pe

platformă betonată.

Deşeurile menajere vor fi preluate de către operatorul de salubritate din zonă pe bază de

contract.

Deşeurile curente, cât şi cele specifice vor fi precolectate şi depozitate pe platforma

betonată existentă.

Deşeurile vor fi depozitate pe sorturi (tipuri) şi vor fi predate periodic, pe bază de bon sau

contract, agenţilor economici atestaţi pentru acest gen de activitate (colectare şi preluare).

Prin modul de precolectare şi depozitare temporară, se vor respcta prevederile art. 5 din

ordonanţa de Urgenţă nr. 16/2001.

Șlamurile de beton se vor depozita temporar pe o platforma betonata dupa care se va

utiliza la amenajarea drumurilor interioare.

Prin modul de producere, precolectare şi gestionare a deşeurilor, se vor respecta:HG

856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,

inclusiv deşeurile periculoase.

3.1.3. Deseuri rezultate in perioada de exploatare

Deșeurile rezultate in perioada de functionare a obiectivului “instalaţie de fabricare a

combustibilului tip biodiesel” sunt deseuri de tip menajer rezultate de la personalul de

deservire a instalaţiei şi deşeuri caracteristice procesului de fabricaţie.

Deşeurile industriale vor fi reprezentate de : impurităţi separate din amestecul biodiesel-

glicerină, hârtie şi filtre din hârtie impregnate cu impurităţi provenite din procesul de

fabricaţie, precum şi rumeguş îmbibat cu produse uleioase colectate de la unele scăpări din

hală şi accidental nămol uleios din separatorul de produse petroliere.


24

Un alt tip de deşeu este reprezentat de nămolul provenit din stația de epurare a apelor

menajere.

Deșeuri/reziduuri periculoase

Nu este cazul.

3.2. Propuneri pentru post utilizarea materialelor rezultate din demolare

Nu este cazul

3.3. Depozitarea finala a deseurilor

Deseurile rezultate sunt colectate in sistem separativ fiind valorificate unitatilor ce

prelucreaza aceste tipuri de produse (mase plastice hartie si carton).


25

Tabel 3.1 – Managementul deseurilor

Denumirea deseului Cantitatea prevazuta

a fi generata

Starea fizica (solid –

S, lichid – L,

semisolid– SS)

Codul deseului

Codul privind

principala proprietate

periculoasa

Codul clasificarii

statistice

Managemetul deseurilor

- cantitatea prevazuta a fi generata –

Valorificata Eliminata Ramasa in stoc

Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului

Deseuri menajere 3,01 t/an S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 7470; 7483; 7511 3,01 t/an

Impuritati separate

din ulei vegetal cu

continut de glicerina

de la decantare

12,5 tone/an SS 070112 Eliminare prin firma

autorizata

Fier vechi de la

Intretinere si

reparatii utilaje

0,1 tone/an S 170405 Către centrele de

reciclare

Eliminare prin firma

autorizata

Nămol din stația de

epurare

0.054 tone/an SS 19 08 05 namoluri de la

epurarea apelor uzate

orăşeneşti


autorizata - la

incinerare

Rumeguş îmbibat cu

scurgeri de ulei sau

biodiesel

0.01 tone/an S + L 15 02 absorbanti,

materiale filtrante,

materiale de lustruire şi

echipamente de protecţie


autorizata - la

incinerare

Saci din hârtie

filtrantă îmbibate cu

impurităţi din

biodiesel

14625 placi/an

S + L 15 02 absorbanti,





autorizata - la

incinerare

Cartuşe filtrante

îmbibate cu

impurităţi din

biodiesel

176 bucati/an S + L 15 02 absorbanti,





autorizata - la

incinerare

Apa uzata menajeră 100 m3/an L 19 09 02 4100 Epurare prin stație

proprie

Apa uzată

tehnologică de la

spălarea

biodieselului

L 07 01 01* soluţii apoase

de spalare şi soluţii muma

Epurare prin stație

proprie

Deseuri rezultate in perioada de construcţie

Slamurile de beton 1 t/an S 17 01 01 4511 Eliminare prin firma

autorizata

Deseuri menajere 1,6 t/an

S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 7470; 7483; 7511 Eliminare prin firma

autorizata

Deseuri metalice 0,5 t/an S 17 04 07 3710 0,5 t/an Eliminare prin firma

autorizata

Ambalaje din hartie

si carton

100 kg/an S 15 01 01 - 1533 100 kg/an

Deseuri din

materiale plastice

10 kg/an S 15 01 02 - 1533 10 kg/an

Deseuri de lemn 200 kg/an

se vor cuantifica

ulterior

S

15 01 03

-

1533

200 kg/an


26

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Impactul în perioada de construire este redus datorită faptului că montajul utilajelor nu

presupune efectuarea de săpături. O parte din echipamente se vor monta în cuvele existente

iar o altă parte în noua hală. Aceasta se va amplasa în vecinătatea cuvelor unde parțial terenul

este ocupat de o platformă betonată unde în trecut a fost amplasat un skid pentru GPL.

Utilajele ce vor fi montate în hală nu necesită fundaţii separate urmând să fie montate pe

platforma betonată. Aceasta va fi recondiționată.

Instalaţia este prevăzută să funcţioneze pe perioadă nedeterminată însă dacă s-ar considera

necesar ar putea fi uşor dezafectată sau relocată, operaţia implicând în principal măsuri

privind evitarea scurgerilor accidentale din rezervoare sau utilaje.

Eventualul impact al instalaţiei este condiţionat de apariţia unor fenomene accidentale. Pentru

prevenirea unor asemenea evenimente s-au propus măsuri constructive cât şi instrucţiuni

speciale privind exploatarea instalaţiei din punct de vedere PSI şi Antiex.


27

4.1 Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului.

Amplasamentul este situat la aproximativ 1.5 km faţă de malul stâng al râului Someșul Mic,

drenorul principal al zonei.

Pentru urmărirea in timp a impactului activității asupra apei subterane, titularul stației de

distribuție a carburanților a realizat un put de hidroobservatie în vecinătatea cuvelor cu

rezervoare și în imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru noua hală, adâncimea

acestuia fiind de 5 m iar înălțimea coloanei de apa de cca 50 cm.

În zona amplasamentului nu există cursuri de apă tributare râului Someșul Mic.

4.1.2. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apă menajeră se va realiza de la rețeaua de distribuție existentă în zonă.

Căminul de branșament prevăzut cu apometru este situat în colțul incintei lângă poarta de

acces dinspre Dej.

Rețeaua de distribuție în incintă este poziționată subteran, traseul fiind prezentat la partea

desenată. Rețeaua va fi extinsă pentru a asigura branșarea noii hale în vederea asigurării

consumului tehnologic.

Se va recondiționa grupul social existent în clădirea stației de distribuție a carburanților.

Debitele de apa (conf. STAS 1478-90, STAS 1349-91)

Necesarul de apa al unității va fi:

Necesarul de apă pentru nevoi igienico-sanitare:

Instalaţia va fi deservită de doi muncitori pe schimb şi va fi coordonată de un tehnolog.

Procesul tehnologic poate fi încadrat în categoria IV c - procese de muncă ce au loc în

condiţii de contact cu substanţe toxice – gaze şi vapori care pot produce intoxicaţii acute.


28

Necesarul de apă este de 75 l / om zi din care 30 litri apă caldă la 60 oC sau 43 litri apă caldă

la 45 oC.

La o funcţionare pe trei schimburi de 8 ore rezultă un număr de 7 oameni şi un necesar de

525 l/zi.

Având în vedere numărul de obiecte sanitare prevăzute şi debitele specifice

Baterie pentru lavoare 1 bucată DN 15 0,07 l/s

Baterie pentru duş 1 bucată DN 15 0,20 l/s

Robinet pentru rezervor closet 2 x 0,10 l/s

Q max = 0,47 l/s

Durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor este de 45 de minute/ schimb.

Q max zi = 0,47 l/s x 60s/min x 45min / 1000litri/m3 x 3 schimburi/zi = 3,8 m

3/zi

Q med zi = 0,525 m3/zi

Apa de incendiu

În conformitate cu prevederile standardului privind alimentarea cu apă a clădirilor civile şi

industriale calculul rezervei de apă se face pentru un timp de 10 min pentru hidranţii interiori.

Prin proiect sunt prevăzuţi doi hidranţi interiori.

Pentru funcţionarea hidranţilor în cazul clădirilor cu destinaţie industrială cu un volum mai

mic de 5000 m3, lungimea jetului este prevăzută 6m, debitul specific unui jet este de 2,5 l/s,

numărul jeturilor în funcţiune simultană 1 iar debitul instalaţiei 2,5 l/s.

Qpsi= 2,5 l/s x 60s/min x 10min/ 1000 litri/m3 = 1,5 m

3

Pentru nevoi tehnologice consumul de apă va fi de maxim 1m3/24h

In tabelul 4.1.1 este prezentat bilantul consumului de apă.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Din activitatea unității vor rezulta următoarele tipuri de ape uzate :

- Ape uzate menajere rezultate de la grupul sanitar;

Debitele evacuate la canalizare sunt estimate ca fiind alcătuite din:

Ape uzate de tip menajer provenite de la grupul sanitar(cca. 80% din debitul apei menajere

consumate): Q I u zi max = 0,8 x 3.8 = 3,04 m3/zi ;


29

Canalizarea menajeră de la grupul sanitar este racordată la un bazin vidanjabil cu un volum

de m3. Se va instala o microstație de epurare compactă iar după epurare apele vor fi

decărcate în rigola DN 1C.

Apele tehnologice de la spălarea biodieselului vor fi trecute într-un sistem de epurare anaerob

după care vor fi combinate cu apele menajere și trecute prin microstația de epurare.

In tabelul 4.1.2 este prezentat bilantul apelor uzate.

Ape uzate menajere Q = 3,04 m3/zi ; materii in suspensie MS = 350 mg/dm

3, CBO5 = 300

mg/dm3.

Canalizarea apelor menajere provenite de la grupul social din incinta stației de distribuție a

carburanților la ora actuală se face către un bazin betonat vidanjabil situat în afara spațiului

închiriat. Având în vedere că starea acestuia ( etanșeitatea, gradul de umplere existența de

suprascurgeri ) este greu de evaluat se propune instalarea unei noi stații de epurare mecano –

biologice în locul căminului de canalizare amplasat lângă clădirea stației de distribuire a

carburanților.

Stația va fi de forma unei cuve din PP compactă, ușoară și rezistentă atât mecanic cat si din

punct de vedere chimic (rezistentă la acțiunea foarte coroziva a apelor uzate menajere).

Cuva va fi așezata pe un radier de beton de 10 cm armat cu plasa de fier beton cu ochiuri de

10 cm având incastrate urechi de ancorare. Dimensiunile radierului vor fi mai mari cu cel

putin10 cm decât dimensiunile stației.

Lateral umplutura va fi executata simultan cu umplerea cuvei cu apă.

Cuva este garantata îngropată cu 50 cm de pământ. Stația va evacua într-un bazin tampon

pentru apa epurată de unde se va putea prelua în vederea reutilizării la operația de spălare a

biodieselului, surplusul urmând să fie evacuat prin intermediul unei conducte către rigola

drumului.

Orificiile de ventilație cu care este echipata stația trebuie sa fie menținute deasupra solului,

curate si degajate, pentru a asigura oxigenarea necesara vieții bacteriene. Stația va fi

racordată la rețeaua electrică.

Tehnologia de epurare propune trecerea apelor uzate prin microstaţia de epurare formată

dintr-un ansamblu compact executat din material plastic, compartimentat astfel încât să

realizeze funcțiile de oxidare totală și decantarea.

Componența compartimentelor:

=Decantare sau epurare mecanică;

=Compartimentul de epurare biologică;

=Compartimentul de decantare a nămolului activ ;

Apele uzate sosite la stație prin sistemul de canalizare ajung în compartimentul de epurare

mecanică în care materialele aflate în suspensie se depun pe fundul bazinului și sunt

barbotare de suflantele dimensionate corespunzător tipului de stație de epurare, tot în acest

compartiment se realizează înocularea cu nămol activ adus cu ajutorul unei pompe


30

submersibile. Tot in această incintă are loc înmuierea și descompunerea hârtiei igienice.

Materialul care se depune în compartimentul de decantare se stabilizează în condiții

anaerobe întru-un interval de aproximativ de trei luni, trebuie evacuat prin aspirație periodică.

Din compartimentul de epurare mecanică apele uzate sunt sifonate în compartimentul de

epurare biologică unde este trecut printr-un sistem de țevi de diferite dimensiuni. Procesele

de degradare biologică au loc datorită aerării, precum și datorită prezentei nămolului activ în

bazin. Aerarea se realizează cu aeratoare de mare adâncime și cu bule fine, astfel încât să se

realizeze o suprafață de reacție cât mai mare. Aerul comprimat este asigurat de o suflantă cu

poluare fonică redusă și debit constant, fără pulsații.

Procesul de degradare este catalizat de nămolul activ. Pentru ca procesul să fie mai eficient

nămolul se recirculă până în momentul îmbătrâniri acestuia. Recircuitarea nămolului se

realizează prin pompare, din decantorul de nămol activ în compartimentul de epurare

biologică și în compartimentul de epurare mecanică. Tot în bazinul monobloc au loc

procesele de nitrificare și denitrificare. Acestea se realizează prin alternanță. Este cunoscut

faptul că pentru nitrificare este necesară aerarea și prezența nămolului activ, iar pentru

denitrificare este nevoie de zona anaerobă. Dacă este cazul, pentru satisfacerea ambelor

condiții în același bazin, se va alterna aerarea periodică de staționare sau amestecare. Aerarea

se realizează în condițiile sus menționate. Alternanța între aerare, staționare sau amestecare,

dacă este cazul este cuprinsă intre 30-70 % din timpul de staționare al apelor uzate in bazinul

monobloc. Acest timp se reglează în perioada de probă, în funcție de necesitate.

Îndepărtarea fosforului, precum și a fosfaților din apa uzată, prin metode mecano -biologice

are loc într-un procent de 25-30 %. În cazul în care acest procent de epurare, din punct de

vedere al fosforului nu este suficient, se intervine chimic prin precipitare simultană cu sare

feroasă. Rezervorul de sare feroasă și pompa dozatoare se montează în tabloul de exploatare.

Adăugare reactivului se realizează in bazinul de aerare

După epurarea biologică, apa trece în decantor, unde are loc sedimentarea suspensiilor fine și

evacuarea apelor epurate printr–un sistem cu șicane, urmând a fi deversat în bazinul tampon

cu posibilitatea recircuitării către consumul tehnologic și evacuare a surplusului în rigola

drumului.

Întrucât epurarea biologica produce nămol, stațiile sunt dimensionate in funcție de această

particularitate si este necesară vidanjarea de cel puțin o data pe an. Instalațiile permit

realizarea operațiunilor de aspirarea materialelor plutitoare, vidanjarea nămolurilor la partea

de baza, lăsând o parte din volum pentru reînsămânțarea florei bacteriene, realimentarea

imediat cu apa curata.

Stațiile funcționează după un timp de oxigenare reglabil in funcție de utilizare, numai

specialiștii sunt capabili de a asigura întreținerea si reglajele optime.

Caracteristicile efluentului evacuat sunt conforme cu reglementarilor în vigoare

(NTPA001/2002 NTPA011/2002 aprobate prin HG 352/2005)

- CBO5 <25 MG/L (DBO)

CCO-Cr <125 mg/l (DCO)

MTS <60 mg/l (materiale in suspensie)

pentru o poluare având CBO5 de :60 gfO2/pers/zi


31

cu debit admisibil :150/litri/pers/zi

Aceste rezultate sunt garantate in condițiile normale de utilizare, pentru resturile unor

folosiri de natura urbană.

Caracteristicile apei tehnologice uzate sunt de natură să îmbunătățească procesul de epurare.

Apa uzată tehnologică prezintă următoarele caracteristici:

xxxx

În cazul utilizării hidranţilor apa va ajunge în cuvele de retenție.

Apele meteorice de pe amplasament (învelitoarea halei, copertina de peste cuvele betonate şi

platforma betonată adiacentă)se vor deversa către rigola drumului european.

4.1.4. Prognozarea impactului

Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului proiectului

Obiectivul nu va prelua apă din sursa subterană, astfel încât nu are impact asupra condițiilor

hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa provocat de apele uzate

evacuate

Evacuarea apelor uzate după epurare nu va induce un impact negativ asupra calităţii

corpurilor de apă din zonă.

Posibile descărcări accidentale de substanțe poluante in corpurile de apa

Prin proiect sunt luate măsuri pentru prevenirea descărcărilor de substanţe poluante în

corpurile de apă:

În jurul rezervoarelor de stocare și al utilajelor s-a prevăzut realizarea de cuve de

retenţie care să permită colectarea substanţelor scurse accidental.

Scurgerile de apă utilizată pentru stingerea incendiilor sau igienizări în cazul

scurgerilor accidentale sunt reţinute de asemenea în cuvele de retenție.

Platforma întregii incinte este betonată, suprafața urmând să fie recondiționată,

eventualele scurgeri de produse petroliere de la cisternele de transport urmând să fie

reținute în separatorul de produse petroliere existent ce a deservit stația de distribuție

a carburanților.


32

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de

apa

Soluția pentru apele menajere față de cea din timpul funcționării stației de distribuire a

carburanțilorva fi modificată în sensul montării unei stații de epurare moderne, bazinul

betonat vidanjabil urmând să fie păstrat ca măsură de siguranță pentru colectarea apelor în

cazul unor defecțiuni la stația de epurare.

De asemenea apele potențial afectate cu produse petroliere de la autovehiculele care

tranzitează incinta vor fi interceptate de către separatorul de produse petroliere.

Apa uzată tehnologică va fi trecută printr-un reactor anaerob datorită gradului mare de

încărcare cu substanțe organice. După trecerea prin acesta apa va fi trimisă către stația de

epurare ape menajere în amestec cu acestea. Se va studia posibilitatea recirculării către

operația de spălare.

Există posibilitatea ca apa uzată tehnologică după epurare să poată fi utilizată pentru irigarea

terenurilor agricole. Acest lucru se va face ținând cont de următoarele recomandări din codul

de bune practici:

- alegerea tehnicii de irigare şi a cantităţilor de apă aplicate în funcţie de

caracteristicile solului;

- aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces

de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafaţă;

- momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un uşor deficit hidric,

pentru că într-o asemenea situaţie apa aplicată se consumă foarte intens;

- măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să

exploreze un volum mai mare de sol şi să utilizeze mai intens apa şi nutrienţii;

- adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul şi topografia terenului, cu

cantitatea şi calitatea apei disponibile, cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice

din zonă;

- pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere

gravitaţională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată cu picătura sau cu

miniaspersoare;

- pe soluri cu textură medie şi fină, cu grad scăzut de infiltrare şi capacitate mare de

reţinere a apei, se pot practica diferite metode de irigare.


33

Tabel 4.1.1 Bilantul consumului de apa (m3/zi; m

3/an)

Proces

tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de

apa

(coloanele

4,10,11)

Apa prelevata din sursa Recirculata/reutilizata Comentarii

Total (max) Consum

Menajer

(Max)

Consum industrial Apa

de la propriul

obiectiv

Apa de la alte

obiective

Apa

subterana

6

Apa de

suprafata

7

Pentru compensarea pierderilor in

sistemele cu circuit inchis

Apa subterana Apa de

suprafata

1 2 3 4 5 8 9 10 11 12

Apa menajeră Rețea de

distribuție

existentă

3,8 m3/zi

988 m3/an

3,8 m3/zi

988 m3/an

Apă pentru

operația de

spălare a

biodieselului

Rețea de

distribuție

existentă

Apă la

stingerea

incendiilor

Rețea de

distribuție

existentă

1,5 m3 Doar în caz de

incendiu

Tabel 4.1.2 Bilantul apelor uzate Sursa apelor uzate

(proces tehnologic)

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate Ape direcționate spre reutilizare/recirculare

m3/zi m3/an Menajere Tehnologice Pluviale In acest obiectiv Către alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

In perioada de funcționare

Apa uzata de la grupul

sanitar

3,04 790 3,04 790 1 - - 3.04 790 - -

Apă uzată de la operația

de spălare a biodieselului

1

Apă uzată de la stingerea

incendiilor


34

Harti si desene la capitolul “Apa”

Pe planul de situatie prezentat în anexă sunt indicate sursa de alimentare cu apa, reţeaua de

alimentare, micro stația de epurare ape menajere, bazinul vidanjabil și separatorul de produse

petroliere inclusiv reactorul anaerob pentru preepurarea apelor tehnologice.

4.2 Aerul

4.2.1.Date generale

4.2.1.1.Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona.

Clima în zona amplasamentului este o climă temperată de tip continental moderat, specifică

regiunilor de deal din nord-vestul

țării, dar particularitățile reliefului determină o circulație generală aparte a atmosferei. Culoarul

Someșului Mic este deschiderea spre Depresiunea Transilvaniei a

ceea ce se numește Poarta Someșană (Jugul Intracarpatic), acea deschidere largă de

până la o sută de km între Munții Apuseni, în sud și Carpații Maramureșului, în nord.

Prin această poartă pătrund ușor masele de aer mai umede şi mai reci ce vin din vest şi

nord-vest, ceea ce imprimă un climat relativ răcoros şi umed. Aceasta face să avem

temperaturi medii anuale în jur de 8-9 grade C, 0-28 de grade în iulie şi până la -5 grade

în luna ianuarie, cantitatea precipitațiilor fiind, în general, de 600-700 mm.

Vânturile nu suflă cu intensități mari. Ele bat iarna dinspre nord-est şi est, iar vara

dinspre sud-vest şi vest.

Minima absolută, -32,5 grade Celsius, s-a înregistrat la 11 ianuarie 1929. Data medie a

primului îngheț este 8 octombrie, iar cea a ultimului este 24 aprilie. Umiditatea relativă

are media anuală de 74%.

Durata de strălucire a soarelui este considerată moderată, totalizând o medie de 2000

ore pe an, cu valori lunare între 47 de ore în decembrie şi 282 ore în iulie. Aproximativ

1200 ore de strălucire a soarelui, adică 60% din total, se realizează în perioada mai/septembrie,

cu efecte vădite în cultura plantelor agricole.

Un alt fenomen important în zona Someșului Mic este ceață, a cărei prezență este

favorizată, pe lângă factorii generali advectivi-dinamici, de factorii locali legați de relief și

de prezența impurităților în aer, care constituie nuclee de condensare în jurul cărora are

loc precipitarea vaporilor de apă, elemente care explică numărul mare al zilelor cu

ceață, de aproximativ 70 de zile pe an.

De multe ori ceață - fenomenul specific pentru culoarul Someșului, care persistă pe

malurile Someșului, face ca valorile de temperatură să oscileze în timpul toamnei și

iernii.

O caracteristică topoclimatică aparte este dată de situarea pe lunca Someșului Mic,

aceasta reprezentând un culoar de scurgere a curenților reci, ceea ce determină

prezența mai frecventă a brumelor târzii, a cețurilor, a înghețurilor timpurii de toamnă şi

târzii de primăvară, a unui plus de umiditate şi a unui minus de căldură, afectând astfel

culturile agricole. Din aceiași cauză (situarea pe culoarul Someșului Mic), verile sunt

plăcute, fără temperaturi caniculare, toamna este caracterizată prin precipitații

moderate, ploi calde şi uneori se prelungește până în luna noiembrie. Totodată, iarna

apar inversiuni de temperatură, viscolele fiind rare, iar zăpezile nu sunt foarte

însemnate cantitativ în cât să perturbe circulația.


35

4.2.1.2 Calitatea aerului in zona analizata

În zonă principala sursă de poluare este circulația intensă de pe drumul european care generează

praf și noxe provenite din gazele de eșapament.

4.2.2 Surse si poluanti generati

Perioada de construcție

Durata estimata a lucrarilor de constructie este de 1 lună maxim două funcție de vreme.

Numarul maxim de personal ce va fi folosit va fi de 20 de persoane din care 16 muncitori.

Poluantul specific operațiilor de construcție prezentate mai sus este constituit de particulele in

suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând si particule cu diametre aerodinamice

echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, acestea putând afecta sănătatea umana).

Alături de emisiile de particule vor apărea emisii de poluanți specifici gazelor de eșapament

rezultate de la utilajele cu care se vor executa operațiile si de la vehiculele pentru transportul

materialelor. Poluanții caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip Diesel cu care sunt

echipate utilajele si vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf,

particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compuși organici (inclusiv

hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substanțe cu potențial cancerigen).

Sursele asociate lucrărilor de construcție sunt surse deschise, libere.

Se menționează ca activitățile pentru realizarea propriu-zisa a construcțiilor, însemnând turnarea

de betoane si lucrări de construcții-montaj nu conduc la emisii de poluanți, cu excepția gazelor

de eșapament rezultate de la vehiculele pentru transportul materialelor si a poluanților generați

de operațiile de sudura (particule cu conținut de metale, mici cantităţi de CO, NOx ).

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar si de nivel

redus.

Tabel Emisii de particule generate de lucrarile de constructie Nr.

crt.

Categorie lucrare/operatie Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m

DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 1,489 0,338 0,257 0,155

2. Incarcare in vehicule 0,122 0,034 0,027 0,0027

SAPATURI

3. Excavare 1,654 0,376 0,286 0,173

4. Incarcare in vehicule 0,135 0,037 0,030 0,003

TOTAL SAPATURI SOL 3,4 0,785 0,6 0,334

UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,771 0,406 0,304 0,185

6. Imprastiere + compactare 0,593 0,178 0,148 0,030

TOTAL UMPLUTURI 2,364 0,584 0,452 0,215


36

TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 5,764 1,369 1,052 0,549

9. EROZIUNE EOLIANA 0,048 ND ND ND

ND = nu exista factori emisie

Tabel Emisii de poluanti generate de operatiile de sudura

– sursa nedirijata

Sursa

Poluant

Debit masic

(g/h)

Sudura

TSP 130,4

PM10 din care: 86,9

Fe2O3 46,0

SiO2 18,6

MnO 17,8

TiO 4,3

NiO 0,7

Cr2O3 1,0

Cr O3 1,4

TSP = particule totale in suspensie

Tabel 4.2.3. Emisii de poluanti generate de sursele mobile Sursa Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehi-

cule

273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utila-je 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcție nu poate fi făcuta in

raport cu limitele prevăzute de legislaţia specifică deoarece acestea se referă la surse dirijate iar

sursele evidenţiate sunt nedirijate,.

De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate lucrarilor de constructie nu

pot fi prevazute cu sisteme de captare si evacuare dirijata a poluantilor.

Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui

tip de surse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte

prevederile legale in vigoare

Perioada de funcționare

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investiții vor fi:

Emisii fugitive de COV.

Emisii de gaze de eşapament de la funcţionarea motoarelor autocamioanelor şi

autocisternelor de transport

Emisii accidentale în caz de incendii

Prognozarea poluarii aerului

La functionarea instalaţiei de fabricare a combustibilului tip biodiesel pot exista emisii difuze de


37

COV si mirosuri specifice.

Cea mai apropiată locuință se află la cca 100 de amplasament. În perioada de funcționare se vor

efectua măsurători de imisii determinând concentrațiile de metanol.

Practic sursele de emisie datorate funcționării în trecut a stației de distribuție a carburanților vor

dispare iar emisiile, respectiv riscurile de emisii în caz de incendiu datorate noii situații

presupuse de funcționarea instalației de fabricare a combustibilului biodiesel vor fi mult mai

reduse.

Masuri de diminuare a impactului

Materia primă (uleiul vegetal) va fi depozitată în rezervoare amplasate sub copertină spre a fi

protejate de radiaţia solară. Presiunea de vapori a uleiului stocat la temperatura ambientală nu

este ridicată astfel încât nu vor exista emisii de vapori din acestea.

Depozitarea metanolului se va realiza în două rezervoare cilindrice orizontale prevăzute cu o

pernă de azot deasupra nivelului de lichid.

Conductele de transvazare cât şi pompele vor fi instalaţii etanşe.

Harti si desene la capitolul “Aer”

Distanțele față de vecinătăți se pot observa în planul de încadrare în zonă a obiectivului.

Deoarece nu vor exista surse de emisii dirijate nu pot fi făcute modelări privind dispersia.

4.3 Solul

Lunca Someșului Mic prezintă cele mai fertile soluri și prezintă un drenaj destul de bun, terenul

fiind în general plan. Soluri fertile, care se pretează atât la exploatarea agricolă cât și la cultivarea

legumelor, se regăsesc și pe luncile văilor teritoriului.

Solurile zonei sunt formate mai ales din cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre clinohidromorfe,

soluri cernoziomoide şi în proporție mai redusă alte tipuri de soluri.

Surse de poluare a solurilor

Din exploatarea instalației nu rezultă surse de poluare a solului.

Eventuale surse potențiale de poluare a solului pot apare accidental:

scurgerile de ulei de la autovehicule sau alte utilaje de construcție pe platformele betonate

ale unității si de acolo prin antrenare de către apa pluviala pe sol;

depozitarea in condiții necorespunzătoare a deșeurilor rezultate din procesul tehnologic;

infiltrații de ape uzate neepurate in cazul neetanșeităților sistemului de canalizare si a

bazinului vidanjabil.

Prognozarea impactului

Activitatea proiectată nu poate genera un impact asupra solului si subsolului, cunoscut fiind

faptul că suprafața solului este protejată prin betonare.


38

Utilizarea apei uzate tehnologice în scop de irigații poate induce efecte adverse în condițiile în

care operația nu va fi realizată în conformitate cu recomandările din codul de bune practici.

Masuri de diminuare a impactului

În vederea prevenirii unui posibil impact generat de execuția obiectivului asupra solului și

subsolului, se vor avea în vedere următoarele recomandări :

gestionarea corespunzătoare a deșeurilor rezultate, fără depozitare finala sau temporara pe

beton;

instituirea unui plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale (eventuale scurgeri de

ulei de la mijloacele auto cu masuri de colectare uscata cu absorbanți a eventualelor scăpări

pe platformele betonate ale unității pe care sunt parcate acestea).

În zonele de spații verzi și pe terenurile agricole din proprietatea firmei de la care s-a închiriat

respectiv preluat prin contract de superficie terenul se va practica irigarea prin folosirea apei

uzate tehnologice. Pentru evitarea inducerii unui impact asupra calității solului se va proceda la

monitorizarea calității acestui efluent și utilizarea sa în condiții corespunzătoare.

4.4. Geologia subsolului

Pe cele 2 terase ale Someșului Mic predomină depunerile aluvionare fine și semifine,

respectiv depozite aluvionare vechi, formate din pietrișuri, nisipuri și luturi ușoare

carbonatate.

Studiul geotehnic întocmit in faza de proiectare a stației de distribuție a carburanților a pus in

evidenta următoarea stratificație a terenului:

Sol vegetal cafeniu închis de 0.40 m grosime;

Argila neagra cu materii organice, plastic vârtoase de 1.20 m grosime;

Argila grasa, galbena, plastic vârtoasa de 1.90 m grosime;

Argila prăfoasa, slab nisipoasa, galbena de 0.20 m grosime;

Pietriș cu bolovani, nisip si liant, galben cafeniu investigat pe o grosime de 0.30 m.

Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un coeficient seismic

ag=0,20 careia ii corespunde o perioada de colt Tc=1,00 sec. Conform Normativ P100.

Activitatea proiectată nu poate genera un impact asupra subsolului ne existând surse directe de

poluare.

4.5. Biodiversitatea

Nu există surse generatoare de impact asupra biodiversităţii.

Impactul prognozat

Proiectul propus nu generează impact negativ asupra biodiversităţii.


39

Masuri de diminuare a impactului.

Nu este cazul.

4.6 Peisajul

Peisajul arealului în care se va amplasa instalaţia este afectat de construcțiile aferente stației de

carburanți. Noua investiţie nu va modifica radical acest peisaj, hala urmând să se integreze din

punct de vedere arhitectual în ansamblul construcțiilor existente.

4.7. Mediul social si economic

Proiectul oferă 7 locuri de muncă pentru personal direct implicat.

Producția de biocarburanți este sprijinită de:

prevederile Directivei UE 2003/30/EG. La nivelul statelor membre există ținte de

înlocuire a unor procente din consumul de carburanți clasici cu biocarburanţi.

Hotărârea Nr.935 din 21.09.2011 privind promovarea utilizării biocarburanţilor și a

biolichidelor

Hotărârea Nr.918 din 05.09.2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a biolichidelor

Hotărârea Nr.1308 din 27.12.2012 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 935/2011

privind promovarea utilizării biocarburanţilor și a biolichidelor, precum şi pentru

modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea

condițiilor de introducere pe piață a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui

mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

4.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Proiectul nu va avea impact asupra condițiilor etnice și culturale sau asupra obiectivelor de

patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR

Proiectantul nu a propus alternative. Investitorul a ales amplasamentul ca urmare a existenței

stației de distribuție a carburanților care nu era utilizată și a căror dotări puteau fi incluse în

fluxul tehnologic astfel punerea în funcție a liniei de fabricație a combustibilului biodiesel poate

fi făcută mult mai rapid, fiind necesară execuția doar a unor elemente adiționale a căror realizare

nu necesită timp îndelungat.

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea instalaţiei va cuprinde sisteme automate de detectare a vaporilor de metanol.

Se recomandă efectuarea de determinări ale valorilor de imisie pentru metanol după intrarea în

funcţie a obiectivului, frcvenţa de efectuare a măsurătorilor urmând să fie prevăzută în cadrul

procedurii de autorizare funcţie de valorile determinate.

Se recomandă determinarea calităţii apelor uzate tehnologice jere şi stabilirea conformităţii

pentru utilizarea în irigaţii (trimestrial).


40

7. SITUATII DE RISC

Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.)

Amplasamentul a fost afectat de o inundație însă se pare că acumularea apelor pe amplasament s-

a datorat cotei drumului european care a oprit drenarea apelor scurse de pe versanții dealului nu

se găseşte în zonă inundabilă. Ulterior s-au realizat subtraversări cu rețele ale DN 1C în dreptul

drumului perpendicular pe acesta care flanchează amplasamentul investiției de asemenea s-a

finalizat sistematizarea preluării apelor meteorice de-a lungul DN 1 C.

În vederea evitării pătrunderii apelor meteorice în cuvele subterane se va crea o supraînălțare

zidurilor acestora.

Utilajele din hală vor fi amplasate în cuve de retenție care în caz de inundație vor împiedica

pătrunderea apei în zona lor.

Având în vedere că hala este metalică şi doar cu un singur nivel nu este sensibilă la acţiunea

cutremurelor. În zonă nu au fost semnalate alunecări de teren.

Accidente potentiale (analiza de risc).

Riscul asociat instalaţiei este asociat posibilităţii apariţiei de incendii şi explozii.

Având în vedere inflamabilitatea substanţelor utilizate spaţiul unde se va realiza procesul de

producţie se va încadra în categoria „C” pericol de incendiu – risc mare de incendiu.

Riscul de explozie este asociat prezenţei metanolului pe amplasament.

Planuri pentru situatii de risc.

În cadrul procedurii de autorizare se vor elabora planuri de prevenire şi combatere a poluărilor

accidentale şi un plan de urgenţă internă.

Masuri de prevenire a accidentelor.

Părțile de instalație prin care se vehiculează metanol vor fi grupate în zone distincte unde se va

utiliza regim ATEX pentru utilaje și instalațiile electrice aferente. Se vor respecta cu stricteţe

normele PSI şi de protecţie a muncii. Se va asigura dotarea cu mijloace de luptă împotriva

incendiilor. Se vor obţine actele de reglementare din punct de vedere PSI și al protecției muncii.

Riscurile de explozie pot fi prevenite prin evaluarea conformităţii instalaţiei cu cerinţele

esenţiale din reglementările tehnice aplicabile (Legea nr. 608/2001 modificată prin Legea nr.

406/2004, respectiv cerinţele esenţiale precizate în HG nr. 119/2004 şi HG nr. 752/2004

modificată prin HG nr. 461/2006);

Aceste reglementări tehnice intră în legislaţia aplicabilă şi intră în categoria celor mai bune

tehnici disponibile iar aplicarea lor reprezintă acţiuni pentru prevenirea accidentelor şi

limitarea consecinţelor acestora;

Prin Ordinul nr. 392 din 2 mai 2007 privind aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind

prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi

întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive", indicativ

NEx 01-06, emitent: MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR, nr. 1.636 din 25 aprilie

2007 şi MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE, nr. 392 din 2 mai


41

2007, art. 6 (1) se prevede că „La punerea în funcţiune a unei instalaţii tehnice care

funcţionează în atmosferă potenţial explozivă trebuie efectuate o verificare a documentaţiei

tehnice şi o examinare "în situ" a instalaţiei tehnice privind prevenirea exploziilor, de către

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Miniera şi Protecţie Antiexploziva -

INSEMEX Petroşani, denumit în continuare INSEMEX.";

INSEMEX este organismul notificat la U.E. care poate să se pronunţe şi asupra faptului dacă

instalaţia intră sau nu în domeniul ATEX;

Menţionăm că, prin prisma prevederilor legale precizate, problema stăpânirii riscurilor de

explozie şi, implicit, a poluării prin explozia metanolului se poate rezolva, cel puţin la nivelul

cerinţelor directivelor europene. De asemenea, responsabilitatea privind rezolvarea acestei

probleme trebuie să fie asumată de către administrator, prin emiterea declaraţiei de

conformitate EC, aferentă instalaţiei, pentru domeniile reglementate aplicabile, înaintea

aprobării punerii în funcţiune. Declaraţia de conformitate EC este expresia pozitivă a

rezultatului procedurilor de evaluare a conformităţii instalaţiei cu cerinţele esenţiale impuse de

reglementările tehnice aplicabile.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu este cazul.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Un rezumat fara date tehnice, al tuturor informatiilor furnizate in raport, care sa cuprinda cel

putin:

a) descrierea activitatii, evitand utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice, etc.;

Activitatea are la bază reacţia de transesterificare dintre uleiul vegetal şi metanol în prezenţa

catalizatorului metoxid de sodiu în condiţii de temperatură de cca 55 † 60 oC asigurată de

sistemul de încălzire electrică al sistemului de preîncălzire şi reactorului.

Activitățile auxiliare sunt cele legate de:

aprovizionarea cu materie primă şi consumabile,

livrarea produselor finite

activităţi de monitorizare tehnologică şi de mediu

activităţi administrative

b) metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului, si daca exista, incertitudini

semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului;

S-a analizat proiectul şi s-a comparat cu prevederile legislaţiei în vigoare, urmărind normativul

de conţinut prevăzut în O.M. al MAPM nr. 863/2002.

c) impactul prognozat asupra mediului;

Impactul prognozat este redus în caz de funcţionare normală. Există posibilitatea unui impact

local în cazuri accidentale însă prin proiect au fost prevăzute măsuri de prevenire a apariţiei

acestora.

d) identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul;

Impactul este strict localizat la nivelul incintei.


42

e) masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu;

Factorul de mediu apa

- S-au prevăzut cuve de retenţie a scurgerilor accidentale

- S-a prevăzut preepurarea apelor tehnologice uzate de la spălarea biodieselului

- S-a prevăzut instalarea unei staţii de epurare mecano-biologice pentru epurarea apelor uzate

menajere de la grupul social.

Factorul de mediu aer

- S-au prevăzut instalaţii etanşe, tip anti ex. şi pernă de azot deasupra nivelului de lichid în

rezervorul de metanol

- Sistemul de încărcare – descărcare la cisternele auto este prevăzut cu recuperator de vapori

Factorul de mediu sol

- Întreaga suprafaţă a obiectivului este betonată și s-a prevăzut recondiționarea suprafeței

betonate acolo unde este cazul.

Nivelul de zgomot la limita obiectivului se va încadra în limitele admise.

f) concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului;

Impactul obiectivului este limitat la limitele amplasamentului.

g) prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in

comunitatile afectate de impact;

Nu este cazul.

h) enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri obtinute;

Sunt în curs de obţinere avizele solicitate prin CU.

10. DOCUMENTE ANEXATE

Evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului si minutele prezentarii raportului de

evaluare a impactului asupra mediului in dezbaterea publica.

Întocmit

Ing Pașcu Marius

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	21 times
Download:	0 times

STRUCTURA RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A …apmcj-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents