Strategie Turism Completa

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL SUCEAVA

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A

TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

- decembrie 2005 -

COLECTIVUL DE LUCRU CARE A PARTICIPAT LA ELABORAREASTRATEGIEI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN

JUDEŢUL SUCEAVA

Burduja Rodica - consilier, Agenţia pentru Protecţia Mediului;

Buzincu Aurel - director executiv, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural

Naţional - Suceava;

Cauteş Loreta - GEC – Bucovina;

Călinescu Costel - GEC – Bucovina;

Codău Brînduşa - şef Serviciu Diseminare Date, Direcţia Judeţeană de Statistică

Suceava;

Costin Vasile - consilier, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;

Cubleşan Corina Monica - preşedinte, ANTREC;

Efros Vasile - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare Suceava;

Nedelea Alexandru - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare; Suceava;

Ştefănescu Beatrice - preşedinte executiv, GEC - Bucovina;

Tănăse Mircea - şef serviciu, Infoturism, Consiliul Judeţean Suceava;

Tomniuc Cristian - inginer, Compartimentul Vânătoare, Direcţia Silvică Suceava;

Ioanovici Angela - director executiv, Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava

Brudea Cristian - consilier superior;

Creţu Adrian - consilier asistent;

Flandorfer Antoniu Alexandru - inspector asistent;

Gemeniuc Valentin - consilier superior;

Irimescu Ileana - consilier superior;

Mititelu Gheorghe - consilier superior;

Nimigean Ion – inspector de specialitate;

Onică Adriana - consilier superior;

Sinescu Florin - consilier superior;

Vizitiu Daniel - Lorin - consilier asistent.

C U P R I N S

Capitolul 1.PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI

ALE JUDEŢULUI SUCEAVA

1.1. Date generale de prezentare a judeţului Aşezare geografică

Relieful judeţuluiClimaReţeaua hidrograficăResurse naturaleUnităţi administrativ – teritorialePopulaţiaIstoric

1.2. Dezvoltarea generală socio – economică a judeţului SuceavaIndustriaAgricultura şi silviculturaProducţia vegetalăPomiculturaZootehniaIndustria alimentarăMediul de afaceriSectorul bancarInfrastructura

- de transport- de utilităţi- educaţională- de sănătate- în domeniul cercetării

Servicii sociale

Capitolul 2.TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

2.1. Baza materială a turismului în judeţul SuceavaStructurile de primire turisticăCapacitatea de cazare turisticăTurişti cazaţiIndici de utilizare a capacităţii de cazare

2.2. Resurse de dezvoltare a turismuluiLungimea principalelor cursuri de apăPrincipalele altitudini muntoasePrincipalele atracţii turisticeHabitate naturaleFloră şi faună

Starea ariilor protejateStarea pădurilor

2.3. Forme de turism2.4. Analiza SWOT a judeţului Suceava

Capitolul 3.STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE

A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

3.1. Scopul şi obiectivele strategiei3.2. Analiza aşteptărilor turiştilor şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi de

cazare turistică3.3. Planul de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în

judeţul Suceava

5

Capitolul 1.

PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE JUDEŢULUI SUCEAVA

1.1. Date generale de prezentare a judeţului Suceava

Aşezare geografică

Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de8553,5 km2 (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară.Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi aresurselor naturale.

Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est luncalargă şi joasă a Siretului, teritoriul jude ţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uria ş cufaţada largă de peste 100 km expusă spre est.

Judeţul este intersectat de meridianele de 25 o şi 26 o longitudine estică; paralele de47o şi 48o latitudine nordică, încadrează judeţul în afara limitelor sale.

În longitudine se întinde între:- 25o05’ în extremitatea vestică- 26o35’ în extremitatea estică.

Pe latitudine se întinde între :- 47o57’ în extremitatea nordică- 47o10’ în extremitatea sudică.

Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina ( frontieră de stat), lasud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud,iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi.

Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor:munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci.

Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel:- zona de munte 53%;- zona de podiş 30%;- zona de luncă 17%.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţialCarpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o scăderetreptată în altitudine, tipurile de forme ori entându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi îngeneral paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.În ansamblu, teritoriul jude ţului cuprinde două importante unităţi de relief:

a) regiunea montană;b) regiunea de podiş.Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive şi complexe de culmi separate

între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizeaz ă prin întinsepăduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo -turistice, căile de comunicaţie şi aşezărileumane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

6

Unitatea montană se include Carpaţilor Orientali reprezenta ţi prin:- Munţii Suhard – parţial Călimani;- Obcinele Bucovinei (Obcina Mestec ăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare);- Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu)- Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).

Munţii Suhardului - se desfăşoară sub forma unui trunchi prelung, situat la vest deBistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m:Omu -1931 m, Suhardu -1709 m, Ouşoru - 1639 m; vârfurile cele mai înalte cunosccondiţiile mediului alpin, cu consecin ţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico -geografice.

Masivul Călimani - cel mai înalt şi mai impunător munte vulcanic (2102 m - VârfulPietrosul) din ţara noastră - oferă aspecte de relief aparte const ând din vârfuri ascuţite (lavăvulcanică întărită pe coşurile de erupţie), platouri structurale, forme reziduale curioase,câmpuri întinse de grohotişuri, văi adânci cu dispunere radială faţă de conul vulcanicprincipal.

Gruparea muntoasă Pietrosu - Grinţiesul Broştenilor prezintă forme de reliefgreoaie, asociate cu piscuri semeţe cum sunt: Pietrosu Bistri ţei (1.760 m) sau Budeanu(1864 m) şi abrupturi stâncoase sau văi în chei: defileul Bistriţei de la Zugreni, cheileBarnarului.

Masivele Giumalău şi Rarău - aflate la nord de valea transversal ă a Bistriţei şialăturate ca poziţie însă diferite ca altitudine, cât şi ca forme de relief dominante. Astfel, întimp ce Giumalăul are o formă de scut bombat (altitudine 1.857 m), Rar ăul, deşi maicoborât ca altitudine, prezintă forme variate: vârfuri calcaroase ruinforme (Pi etreleDoamnei), abrupturi stâncoase, curmături adânci, forme carstice.

Obcina Mestecănişului - se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în cemai scăzute spre sud-est -1588 m în vârful Lucina, 1550 m vârful Tătarca, 1.291 m vârfulMestecăniş şi 1.086 m Pasul Mestecăniş - şi cu profil transversal asimetric, av ând faţadadinspre Bistriţa Aurie mai abruptă decât faţada dinspre Valea Moldovei.

Obcina Feredeului - începe dinspre vest seria unit ăţilor muntoase alcătuite din rocide fliş care au forma unor cocoaşe din care cea mai înaltă este vârful Pascaru (1.479 m).

Obcina Mare - situată la est de valea largă a Moldovei este formată din numeroaseculmi prelungi care depăşesc altitudinea de 1.200 m.

Munţii Stînişoarei - situaţi la sud de valea Moldovei, au culmi cu ramifica ţii diverse,văi lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarniţa 1.471 m, Hălăuca 1.530 m ş.a.).

Sistemul depresionar - reprezintă arii de discontinuitate morfologic ă faţă deregiunile înconjuratoare înalte, caracterizat printr -un relief neted sau colinar (DepresiuneaDornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionarCâmpulung Moldovenesc - Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldovi ţei,Depresiunea Găineşti). Cea mai importantă este Depresiunea Dornei, care este de originetectonică şi de baraj vulcanic, se desfăşoară la 800-900 m şi are două compartimente: Dornaşi Neagra Şarului în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării.

Zonele de podiş şi dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin podi şul Sucevei şisubcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podiş este maicoborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice şi mai joase culmi muntoase, fiindalcătuită din platouri structurale, versan ţi cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice,depresiuni, culoare morfologice.

Cele mai importante subunit ăţi de relief din această regiune sunt:- dealurile piemontane Marginea -Ciungi;- depresiunea Rădăuţi;

7

- podişul Suceava, care se împarte în podişul Fălticeni şi podişul Dragomirna;- depresiunea Liteni;- câmpia piemontană Baia;- culoarul Văii Siretului. Cea mai înaltă, dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile

piemontane Marginea - Ciungi, în timp ce culoarul Văii Siretului, Câmpia piemontana Baia(situată în lungul văii extramontane a Moldovei), Depresiunea R ădăuţi reprezintă zone curelief neted, uneori terasat şi cu altitudini mai coborâte. Suprafeţele cele mai joase suntformate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, reprezentând ca principalăcaracteristică faptul că pe mari întinderi nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naşterela zone cu exces de umiditate.

Clima. Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefuluidetermină o climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu jude ţele aflate la sud saucele cu altitudini medii mai mici. Spa ţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape înegală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cea cu climă continental-moderată (partea de vest). În ansamblul său, clima păstrează multe nuanţe de continentalismşi excesivitate, care se manifest ă atât în intervalul rece al anului, cât şi în cel cald.

Temperaturile medii anuale sunt: a) climatul montan: - sub 00 C pe munţii înalţi;

- 6 0 C pe versantul estic al Obcinei Mari; b) climatul extramontan: - 7-8 0C.Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în

depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune climatic ă.Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, dec ât în regiunea deluroasă.

Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a judeţului, faţă de partea devest unde, pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul, se întâlnescpână la sfârşitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie.

Luna cea mai caldă este iulie, ale cărei temperaturi medii au valori de 18-190C înregiunea de podiş şi 12-160C în regiunea montană.

Vitezele medii ale vânturilor din direcţia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6m/s. În zona de munte, vitezele medii ale v ântului în rafală se pot cifra la valori de 20-25m/s, cele maxime depăşind 40 m/s.

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează o lungime totală de 3.092 km. Toaterâurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţieigenerale a reliefului.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Mol dova, care drenează prinintermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmeazăBistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropiceamenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotrivainundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacurisituate de-a lungul râului Şomuzu Mare.

Apele subterane din judeţ sunt cantonat e în depozitele unor structuri cristalino -mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

8

Resurse naturaleSolurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită

complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune şi brun -acide cu unorizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor. În regiunilede podiş, cu altitudini de 550 -600 m, predomină solurile podzolice brune. S olurile cenuşii,cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava - Siret şi înPodişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la nord – vest, spre sud – estde municipiul Suceava, precum şi cele din Depresiu nea Liteni, cunosc o dezvoltareimportantã a solurilor cernoziomoide.

Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului,cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc.

Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului se localizează în zona montană.Aici se întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, z ăcăminte de mangan,sulfuri complexe, baritina precum şi izvoare de ape minerale.

În zona montană se găsesc zăcăminte de:- mangan (Dadu, Ciocăneşti, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni);- sulfuri polimetalice (Cîrlibaba, Fundu Moldovei, Gemenea, Le şu Ursului).

În zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare mineralecarbogazoase de la Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, PoianaStampei, Coşna, Dornişoara.

Din masivele calcaroase se extrag materiale de construc ţii în localităţile Pojorîta,Câmpulung Moldovenesc şi Botuş. La Poiana Stampei se exploateaz ă turba. Din masivulCălimani s-a exploatat sulf (Gura Haitii) şi materiale de construcţie, dar în prezent aceastăactivitate este sistată. La Ostra există baritină. Importante sunt şi zăcămintele de sare de laCacica, carierele de gresii de la Solca, P ăltinoasa etc. Din albiile râurilor Suceava, Moldovaşi Siret se extrage balast.

În zona de podiş zestrea minerală este mai sărăcăcioasă (slabe intercalaţiilenticulare de cărbuni inferiori).

Unităţile administrativ – teritorialeJudeţul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială:

- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung -Moldovenesc şi Vatra-Dornei;

- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;

- 97 comune, cu 379 sate.

PopulaţiaPopulaţia judeţului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în

mediul urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori.Sub impactul aplicării legilor fondul ui funciar, al privatizării şi restructurării unităţilor

economice de pe teritoriul judeţului Suceava, în structura populaţiei ocupate s -au produsînsemnate procese de redistribuire a forţei de muncă.

Populaţia ocupată civilă este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultură şisilvicultură, 18,6% în industrie, 8,48 % în comerţ, 2,86% în construcţii etc.

Populaţia activă civilă este de 273.000 persoane, din care 141.400 bărbaţi şi 131.600femei.

9

Istoric

Meleagurile sucevene poartă urme ale preze nţei omului din cele mai veghi timpuri,dovadă fiind descoperirile arheologice din paleolitic, precum şi din epoca neoliticăconsemnate în multe localităţi ale judeţului.

Prima atestare documentare scrisă despre Suceava datează din 1388.Odată cu domnia lui Petru Muşat (1375 – 1391) se consolidează statul feudal

Moldova; apar construcţii impunătoare din piatră, dintre care se evidenţiază Cetatea de laŞcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei.

În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a deveni t astfel centrupolitic, economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei.

Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă deconsolidare şi dezvoltare sub toate aspectele.

Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere demare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia,Voroneţ, Putna etc., aflându-se pe teritoriul actualului judeţ.

În perioadele care au urmat s -a continuat tradiţia marelui voievod, atât în politicainternă, cât şi în cea externă, de apărare a independenţei şi suveranităţii.

În anul 1771, în urma războiului ruso - turc, Imperiul Otoman a fost învins iarBucovina a fost trecută în stăpânirea Imper iului Austriac timp de un secol şi jumătate. Înanul 1918 Bucovina şi-a recăpătat independenţa şi s -a realizat reîntregirea României Mari.

Prin Pactul Ribbentrop – Molotov, încheiat în anul 1939, partea de nord a Bucovinei atrecut în componenţa fostei Uniunii Sovietici, în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei.

După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reşedinţaregiunii cu acelaşi nume, incluzând pe lângă actualul teritoriu şi cel al judeţului Botoşani.

Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968 s -a revenit la tradiţionaleleunităţi administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărţită în judeţele Suceavaşi Botoşani.

Ţinutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas,tradiţii şi obiceiuri de mare originalitate moştenite de veacuri, monumente şi meşteşuguripopulare de mare ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinciveacuri vocaţia noastră europeană, dar şi foarte multe bogăţii naturale ce au stimulatpotenţialul de creativitate al populaţiei de pe aceste locuri, frumuseţea plaiurilor şiospitalitatea gospodarilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ceacoperă trei sferturi din acest minunat colţ de ţară .

Cu origini străvechi care vin din veacuri, meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului,nobleţea vestimentaţiei populare, transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos înadevărate capodopere realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura c aselor şiagrementarea specifică a interioarelor, sunt preocupări care au dat şi dau o măsura talentuluilocuitorilor acestor meleaguri.

Municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ, concentrează aproape toate domeniile vieţiicreative şi productive care valo rifică bogatele resurse economice ale spaţiului bucovinean:de prelucrare lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf aleinformaticii, creaţiei spirituale, publicisticii şi alte domenii ale culturii.

În ultimii ani municipiul Suceava şi celelalte oraşe ale judeţului au cunoscut oamplificare a vieţii economice, comerciale şi bancare, a iniţiativei particulare în colaborarecu întreprinzători din Europa şi din întreaga lume.

10

1.2. Dezvoltarea generală socio - economică a judeţului Suceava

Industria

Ramurile industriale reprezentative din judeţul Suceava sunt:- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă

corelaţie cu suprafaţa mare a fondului forestier existent;- industria celulozei şi hârtiei, reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil,

S.C. „Ambro” S.A. Suceava;- industria alimentară, dezvoltată în coreleţie directă cu agricultura judeţului, se

bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) şi a produsel or vegetale;- industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţi comerciale care produc

maşini-unelte, scule, rulmenţi: S.C. „MES” S.A. Suceava, S.C. „ Romups” S.A. Suceava,S.C. „URB Rulmenţi” S.A. Suceava, S.C. „Dorna Mecanica” S.A. Vatra D ornei etc.

- industria uşoară, reprezentată prin unităţi de confecţii, tricotaje şi încălţăminte: S.C.„Modin” S.A. Suceava, S.C. „ Starmod ” S.A. Suceava, S.C. „ Bucovina Tex ” S.A.Rădăuţi, S.C. „ Romalfa " Câmpulung Moldovenesc.

- industria minieră este reprezentată în judeţ prin unităţi de exploatare a minereurilorneferoase.

Indicele producţiei industriale a judeţului Suceava a fost, în primele 9 luni ale anului2005, de 79,4 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care în:

- industria extractivă – 106,2% ;- industria prelucrătoare – 78,8 ;%- energie electrică şi termică, gaze şi apă – 79,9% .Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa

externă) înregistrat la 31.08.2005 a fost de 78,4%, faţă de aceeaş i dată a anului 2004. Pânăla sfârşitul lunii august 2005, volumul exporturilor (FOB) judeţului Suceava a fost de118.323 mii euro, iar al importurilor (CIF) de 130.129 mii euro.

Numărul salariaţilor din judeţul Suceava era la 31.08.2005 de 105.020, cu un câştigsalarial mediu brut de 737 RON/persoană.

Agricultura şi silvicultura

Judeţul Suceava dispune de următorul potenţial agricol:

- suprafaţa agricolă – 349.810 ha (40,9 % din suprafaţa totală), din care 340.276 haîn proprietate privată (97,3 %);

- suprafaţa arabilă – 180.620 ha (51,6 % din suprafaţa agricolă), din care 177.269ha în proprietate privată (98,1 %);

- suprafaţa păşunilor – 90.430 ha (25,9 % din suprafaţa agricolă), din care 86.997ha în proprietate privată (96,2 %);

- suprafaţa fâneţelor – 75.700 ha (21,6 % din suprafaţa agricolă);- suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 3.060 ha (0,87 % din suprafaţa agricolă),

din care 2.562 ha în proprietate privată (83,7 %).

Sectorul agricol privat deţine 177.919 ha teren arabil, iar cel public 2.701 ha.Retrocedarea proprietăţilor funciare a condus la apariţia unor suprafeţe agricole de micidimensiuni (peste 174.000 de proprietari), dar prin apariţia unei legislaţii care a stimulatasocierea, a apărut un număr de 428 exploataţii agricole, din care 215 come rciale, pe

11

următoarele profile: în sectorul vegetal – 41; în sectorul animalier – 105; piscicultură – 1;exploataţii mixte – 68.

Producţia vegetală

În anul 2005 au fost cultivate următoarele suprafeţe de teren, cu anumite culturi, depe care s-au obţinut următoarele producţii:

Nr.crt.

Cultura Suprafaţa cultivată(ha)

Producţia medieobţinută (kg/ha)

1. Grâu-secară 33.761 3.1302. Orz de toamnă 1.414 2.7003. Orzoaică 5.339 2.1724. Porumb boabe 32.460 3.6205. Cartofi 34.140 14.0866. Legume 7.588 13.6257. Plante furajere 47.653 22.4008. Teren necultivat 448 -

Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinelepomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicol e, ca pondere,mărul ocupă 70% din suprafeţele cultivate, prunul 8%, cireşul şi vişinul 6%, părul 5%, altespecii 11%.

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură,valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăr iile populaţiei, locuitorii judeţului având obogată tradiţie în creşterea animalelor.

O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Suceava o are suprafaţamare de păşune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţaterenurilor mai slab productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat.

Efectivele de animale din judeţul Suceava sunt: bovine – 178.479 capete; porcine –140.160 capete; ovine – 256.950 capete; păsări – 1.525.000 capete; cabaline – 43.130capete.

Activitatea în industria alimentară este organizată pe 10 subramuri principale,numărul agenţilor economici fiind în permanentă creştere. În acest sens pot fi enumerateunităţi reprezentative de valorificare superioară a producţiilor agricole: SC „La Dorna” S AVatra Dornei, SC „Rarăul” SA Câmpulung Moldovenesc, SC „Camylact” SRL Panaci, SC„Facos” SA Suceava, SC „Super Star” SRL Rădăuţi etc.

În anul 2005, în judeţul Suceava au funcţionat un număr de 48 mori de grâu, 79 moride porumb, 120 unităţi de panificaţi e, 12 unităţi de producţie a băuturilor, 2 unităţi deîmbuteliere a apelor minerale.

Programul SAPARD, cu largă aplicabilitate în mediul rural românesc, s -a bucurat deun real succes în judeţul Suceava. În primele 9 luni ale anului 2005 în satele din jude ţulSuceava s-au derulat un număr de 23 proiecte de infrastructură rurală la măsura 2.1 –

12

„Dezvoltarea şi îmbunăţirea infrastructurii rurale”, în valoare de peste 785 miliarde leivechi; la măsura 3.1 –„Investiţii în exploataţii agricole” - 21 proiecte în derulare, cu ovaloare de 2.042.438 euro şi la măsura 3.4 – „ Dezvoltarea şi diversificarea activităţiloreconomice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” - 42 proiecte înderulare, cu o valoare de 6.414.485 euro.

Finalizarea acestor proiecte va conduce la modernizarea capacităţilor de procesare aproducţiei agricole, la modernizarea exploataţiilor agricole şi la o mai bună utilizare aresurselor umane şi a bazelor de producţie ale judeţului.

Silvicultura

La sfârşitul anului 2004, suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ajudeţului Suceava era de 453.566 ha ( 53% din suprafaţa totală ), din care în proprietateprivată 63.341 ha (14 % din suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ajudeţului Suceava).

Mediul de afaceri

La data de 30.11.2005, în judeţul Suceava erau înmatriculaţi un număr total de24.398 agenţi economici, cu următoarea structură:

- societăţi comerciale – 15.787, din care:

- S.A. 359- S.R.L 15037- S.N.C 387- SCS 4- asociaţii familiale şi persoane fizice 8251- organizaţii cooperatiste 102- regii autonome 3- sucursale 255

Sectorul bancar

În judeţul Suceava îşi desfăşoară activi tatea un număr de 15 bănci, cu 56 unităţiteritoriale: 23 de sucursale, 29 de agenţii şi 4 reprezentanţe.

Aceste bănci sunt următoarele: Banca Naţională Română, Banca ComercialăRomână, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, Bancpost, CEC, BancaComercială „Ion Ţiriac”, Eurombank, Banca Transilvania, Nova Bank, Banca Românească,Romexterra Bank, Banca Carpatica, Romanian International Bank, UniCredit România,Piraeus Bank România.

13

Infrastructura

Infrastructura de transport

Judeţul Suceava dispune de o infrastructură dezvoltată şi diversă:

- lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km;- lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km;- lungimea drumurilor publice total – 2481 km, din care:

- drumuri publice modernizate - 876 km;- drumuri publice cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - 508 km;- drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) - 631 km;- drumuri naţionale modernizate – 532 km;- drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km;- drumuri judeţene şi comunale – 1.850 km;

Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău – Suceava -Vicşani.

În apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, se află AeroportulInternaţional „Ştefan cel Mare” Suceava , care asigură legăturile aeriene cu restul României,precum şi cu alte ţări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cuanul 1960, iar din anul 1963 există pistă betonată, dispozitiv luminos de apropiere şiplatformă de îmbarcare/debarcare pentru pasageri şi marfă.

Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, în apropiereamunicipiului Vatra Dornei şi de patru heliporturi în localităţile: Putna, Suceviţa, Moldoviţaşi Voroneţ.

Infrastructura de utilităţi

Judeţul Suceava dispunea la data de 31.12.2004 de o reţea de distribuţie a apeipotabile în lungime totală simplă de 766,7 km şi de o lungime simplă a conductelor decanalizare de 565,1 km.

În primele şase luni ale anului 2005 s -au construit 11,1 km reţea de alim entare cu apăpotabilă, 8,6 km de conducte de canalizare, 16,6 km de conducte de furnizare a energieitermice, 61,8 km de reţea de transport al gazelor naturale.

Infrastructura educaţională

În anul şcolar 2005/2006, reţeaua de învăţământ din judeţul Su ceava era formatădintr-un număr de 970 unităţi de învăţământ, cu 9.136 cadre didactice şi 131.402 eleviînscrişi.

Învăţământul universitar se desfăşoară în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, cuun număr de 11.300 studenţi înscrişi la cele 9 facultăţi : Educaţie Fizică şi Sport, InginerieAlimentară, Inginerie Electrică, Ingineria Mecanică, Istorie şi Geografie, Litere şi Ştiinţe alecomunicării, Silvicultură, Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Ştiinţe ale Educaţiei.

Infrastructura de sănătate

Sistemul de sănătate din judeţul Suceava dispune de o reţea de unităţi sanitare fomatădin spitale (cu aproximativ 3400 paturi), policlinici, cabinete medicale urbane şi comunale,

14

în care îşi desfăşoară activitatea 845 de medici (783 în sectorul publi c şi 62 în sectorulprivat), 248 medici stomatologi (149 în sectorul public şi 99 în sectorul privat), 2801personal mediu sanitar (2627 în sectorul public şi 174 în sectorul privat). În anul 2004,numărul farmaciştilor din judeţ era de 261, din care 19 în sectorul public şi 242 în sectorulprivat.

Infrastructura în domeniul cercetării

În judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea unităţi şi filiale de cercetare ştiinţifică,printre care: Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, Staţiunea de Cercetare şiDezvoltare Agricolă Suceava, Staţiunea Experimentală pentru Cultura MoliduluiCâmpulung Moldovenesc, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Fălticeni.

În activitatea de cercetare - dezvoltare din judeţul Suceava lucrau la sfârşitul anului2004, un număr de 511 persoane (20,4 % salariaţi din acest domeniu, la 10.000 persoaneocupate civile), cheltuielile totale pentru acest sector în acelaşi an, 2004, ridicându -se lasuma de 27.604 milioane ROL (preţuri curente).

Servicii sociale:

Şomaj:- rata şomajului: 5,99% ( luna octombrie 2005);- număr total al şomerilor înregistraţi: 17184, din care:

- aflaţi în plată: 5.042 ( 29,3% din totalul şomerilor înregistraţi);- situaţia şomerilor pe categorii socio – profesionale (100%):

- persoane cu pregătire primară/gimnazială - 85,6%;- persoane cu studii liceale/postliceale - 12,4%;- persoane cu studii superioare – 2%;

Asigurări sociale:- număr mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat, în trimestrul II 2005:

135.923 persoane pensia medie lunară în trimestrul II 2005: 240 lei RON

Protecţia copilului Nr. de copii în evidenţa sistemului de protecţie: 2.000 din care:

- 713 la asistenţi maternali profesionişti;- 411 în cadrul familiei lărgite;- 73 la persoane sau familii, fără grad de rudenie;- 657 în centrele de plasament din structura Direcţiei Generale de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului Suceava;- 124 în centrele de plasament private;- 22 încredinţaţi în vederea adopţiei.

15

Capitolul 2.

TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţiiaerului, apelor, zonei montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religiosexistent, judeţul Suceava deţine un potenţial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii,binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomieibucovinean, tradiţiile de sărbători şi portul popular dau culoare locală pentru atragereaturiştilor.

Pentru a reliefa situaţia turismului în judeţul Suceava, prezentăm mai jos câţivaindicatori economici ce caracterizează acest sector 1:

Structurile de primire turistic ă cu funcţiuni de cazare turistic ă

Structuri de primireturistică 1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total - din care: 87 111 93 96 119 122 143Hoteluri 18 20 20 21 22 23 23Hoteluri pentrutineret - - - - - - 1Hosteluri - - - - - - 1Moteluri 6 4 6 6 5 3 2Hanuri turistice 2 1 1 1 - - -Vile turistice 11 14 15 16 15 16 17Cabane turistice 5 5 4 4 4 3 3Campinguri 2 2 2 2 1 1 3Tabere de copii 4 3 3 3 3 1 1Pensiuni turistice 5 - - - - - -Pensiuni turisticeurbane - 12 16 17 22 24 30Pensiuni turisticerurale - 21 10 8 12 11 22Pensiuniagroturistice 34 29 16 18 34 38 38Popasuri turistice

- - - - 1 1 2

1 Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, pentru structurile de cazare urmărite statistic

16

Capacitatea de cazare turistic ă existentă - număr de locuri

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total – dincare: 4979 5416 5269 5034 5192 5577 5755Hoteluri 2519 2661 2652 2602 2429 2863 2833Hoteluri pentrutineret - - - - - - 18Hoteluri - - - - - - 18Moteluri 404 296 262 189 145 90 72Hanuri turistice 107 36 28 18 - - -Vile turistice 465 416 444 491 498 464 486Cabane turistice 173 209 132 145 145 226 222Campinguri 24 244 244 32 42 82 174Tabere de copii 1061 1066 1026 1056 1056 804 487Pensiunituristice 72 - - - - - -Pensiunituristice urbane - 167 236 247 374 494 652Pensiunituristice rurale - 177 116 108 179 183 323Pensiuniagroturistice 154 144 129 146 284 333 368Popasurituristice - - - - 40 38 102

Capacitatea de cazare turistic ă în funcţiune - număr de locuri – zile

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total – dincare: 1473429 1366740 1335448 1421110 1399494 1640822 1760839Hoteluri 935803 888193 902385 900505 877537 1019850 1038648Hoteluri pentrutineret - - - - - - 7704Hoteluri - - - - - - 6284Moteluri 90338 91702 56945 60148 46884 30636 24986Hanuri turistice 36538 - - - - - -Vile turistice 162670 124123 129781 148844 142800 149738 157820Cabane turistice 63074 66981 58246 41464 41711 47835 51428Campinguri 23908 2024 - 5124 7564 8906 25064Tabere de copii 122156 96744 61380 107163 84830 137473 86731Pensiunituristice 21960 - - - - - -

17

Pensiunituristice urbane - 50425 70908 85874 105040 146065 200461Pensiunituristice rurale - 26034 25960 34724 34321 38565 83165Pensiuniagroturistice 16982 20514 29843 37264 48241 59436 67262Popasurituristice - - - - 10566 2318 11286

Notă: Numărul de structuri şi capacitatea de cazare exist entă sunt la 31 iulie din anulrespectiv.

Turişti cazaţi

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004Total – dincare: 206315 153416 153515 151370 162423 162473 187412Hoteluri 173039 123672 120704 118587 119336 123397 134821Hoteluri pentrutineret - - - - - - 763Hoteluri - - - - - - 271Moteluri 10697 7439 5284 6797 6742 3226 2657Hanuri turistice 1552 - - - - - -Vile turistice 7291 9894 12155 10121 9173 9171 11104Cabane turistice 4419 4320 6033 3420 3203 3296 3483Campinguri 415 86 - 34 155 231 1195Tabere de copii 7926 3710 3100 3114 3582 3489 5193Pensiunituristice 561 - - - - - -Pensiunituristice urbane - 2028 3787 5284 11942 11497 16235Pensiunituristice rurale - 1918 1188 1854 3329 4026 6696Pensiuniagroturistice 415 349 1264 2159 4719 4081 4867Popasurituristice - - - - 242 59 127

18

Indicii de utilizare a capacit ăţii de cazare în funcţiune

- procente -

1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004Total 34,1 31,0 36,0 32,4 29,1 25,8 24,6Hoteluri 36,8 36,8 43,3 39,7 33,8 30,7 29,7Moteluri 13,5 14,7 10,8 13,9 17,0 11,6 11,9Hanuri turistice 7,9 - - - - - -Vile turistice 33,3 30,2 31,2 29,1 27,7 28,7 27,4Cabane turistice 9,5 6,9 10,7 11,2 9,3 10,1 9,7Campinguri 1,7 6,9 - 0,7 2,4 2,9 6,3Tabere de copii 64,9 34,6 40,4 24,6 24,3 15,9 20,9Pensiunituristice 5,3 - - - - - -Pensiunituristice urbane - 11,9 11,4 14,4 20,3 13,6 13,3Pensiunituristice rurale - 4,9 6,5 9,1 17,3 18,5 16,7Pensiuniagroturistice 13,6 6,5 7,0 12,7 21,4 15,7 16,6Popasurituristice - - - - 2,3 3,9 1,3

2.2. Resurse de dezvoltare a turismului

Lungimea principalelor cursuri de apă

- lungimea cursului de apă – km-Râul Din care :

în judeţ : în România :Bistriţa 131 283Dorna 46 46Moldova 149 213Siret 148 559Şomuzul Mare 51 51Suceava 170 173

19

Principalele altitudini muntoase

Denumirea vârfuluimuntos

Denumirea masivuluimuntos

Altitudinea vârfului(m)

Vârful Pietrosul Munţii Călimani 2100Vârful Budacu Munţii Bistriţei 1859Vârful Giumalău Munţii Rarău 1857Vârful Pietrosul Munţii Bistriţei 1791Vârful Rarău Munţii Rarău 1651

Principalele atracţii turistice

Denumire Localitatea

Muzeul de Istorie Municipiul Suceava

Muzeul de Ştiinţele Naturii Municipiul Suceava

Cetatea lui Ştefan cel Mare Municipiul Suceava

Mănăstirea Zamca Municipiul Suceava

Mănăstirea Sfântul Ioan Municipiul Suceava

Hanul Domnesc Municipiul Suceava

Mănăstirea Voroneţ Oraş Gura Humorului

Mănăstirea Suceviţa Comuna Sucevita

Mănăstirea Moldoviţa Comuna Moldoviţa

Mănăstirea Putna Comuna Putna

Mănăstirea Dragomirna Comuna Mitocul Dragomirnei

Mănăstirea Humor Oraş Gura Humorului

Mănăstirea Slătioara Comuna Râşca

Muzeul Arta Lemnului Municipiul Câmpulung Moldovenesc

Muzeul Etnografic Tehnici Populare

BucovineneMunicipiul Rădăuţi

Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea Comuna Marginea

Chilia lui Daniil Sihastrul Comuna Putna

Casa Memorială Ciprian Porumbescu Comuna Ciprian Porumbescu

Salina Cacica Comuna Cacica

Depresiunea Dornelor Oraş Vatra Dornei

20

Pietrele DoamneiMunţii Rarău -Cîmpulung

Moldovenesc

Rezervaţia Naturală Ponoare Comuna Moara

Rezervaţia Naturală Lucina Comuna Moldova -Suliţa

Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava sunt prezentate în anexa n r. 1.

Habitate naturale

Din cele 10 regiuni biogeografice aflate în evidenţa Comunităţii Europene, înRomânia se regăsesc 5 dintre ele (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică), iarjudeţul Suceava aparţine zonelor alpină, continentală şi stepi că.

Sit-urile de interes comunitar sunt trecute în Directiva Habitate transpusă în legislaţianoastră prin Legea nr. 462/2001. Conform observaţiilor din teren au fost identificate 11situri de importanţă comunitară unele dintre ele de importanţă prioritar ă: turbării active,turbării împădurite, păduri eurosiberiene stepice cu Qercus robur.

Nr.crt.

Tip habitat Localizare

1. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine- pajişti calcifile

Crucea, Pojorîta, Stulpicani,Vatra Dornei

2. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase saubogate în aluviuni argiloase ( Molinia coerulea)

Bosanci

3. Turbării active Poiana Stampei, ŞaruDornei, Moldova Suliţa

4. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de lanivelul câmpiilor la cel montan şi alpin

Pojorîta – Valea Putnei

5. Păduri de tip Asperulo – Fagetum Dragomirna6. Turbării împădurite Poiana Stampei, Şaru

Dornei, Moldova Suliţa7. Stejăriş bătrân acidofil al câmpiilor nisipoase cu

Quercus roburZamostea

8. Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur Pătrăuţi9. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane Obcinele Bucovinei, M-ţii

Suhardului, M-ţii Călimani,M-ţii Bistriţei, M-ţii Rarău,M-ţii Slătioarei,

10. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra M-ţii Călimani11. Fâneţe montane Stulpicani

Floră şi faună sălbaticăPe teritoriul judeţului Suceava au fost identificate specii de plante de interes

comunitar, conform prevederilor Legii nr. 462/2001, bine reprezentate de populaţii stabile,localizate în rezervaţii.

21

Nr.crt.

Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei Localizare

1. Ligularia sibirica (Gălbenele) Ponoare2. Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) Zamostea, Pojorîta,

Stulpicani3. Iris aphylla hungarica (Iris) Ponoare4. Pulsatilla patens (Dediţel) Ponoare5. Arctostaphylos uva-ursi (Strugurele ursului) Breaza6. Sphagnum spp. (Muşchi de turbă) Poiana Stampei, Şaru

Dornei, Moldova Suliţa7. Galanthus nivalis (Ghiocel) Zamostea, Pătrăuţi,

Dragomirna8. Arnica montana (Arnica) Pojorîta,

Stulpicani,Moldoviţa9. Gentiana lutea (Ghinţură galbenă) Şaru Dornei, Dorna

Candreni

Speciile de faună inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existenţa uneibogate faune reprezentată în special de către carnivorele mari (urs, lup, râs) ş i a unei variateornitofaune, la care se adaugă şi prezenţa unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo,Lucanus cervus). Dintre carnivore, importanţă prioritară o au ursul şi vidra, iar dintre păsări,acvila ţipătoare.

Starea ariilor naturale proteja tePe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 22 rezervaţii naturale cu suprafaţa

de 4457,20 ha, din care 6 rezervaţii naturale botanice, 8 rezervaţii naturale forestiere, 5rezervaţii naturale geologice, 1 rezervaţie naturală paleontologică, 2 r ezervaţii naturalemixte.

În conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite în custodierezervaţiile naturale. În urma evaluării solicitărilor de custodie comisia de evaluare aîncredinţat în custodie Direcţiei Silvice Suceava un num ăr de 19 rezervaţii naturale şiAcademiei Române 2 rezervaţii naturale. S -au întocmit convenţiile de custodie, atestatele şis-au eliberat legitimaţiile de custodie.

În anexa nr. 2 sunt prezentate rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava,iar în anexa nr. 3 parcurile de agrement şi monumente ale naturii.

Starea pădurilorDin totalul suprafeţei judeţului Suceava (855.350 ha), 53% este acoperită cu păduri,

majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (R.N.P.) şi proprietate privată ( persoanejuridice şi fizice).

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier(suprafeţe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate dedelicte silvice, incendii, păşunat ilegal).

Suprafeţele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 ha, reprezentândtransmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobilă,conducte de aducţiune apă, reţele electrice.

În urma parcurgerii cu tăieri a fondurilor fores tiere în anul 2004 situaţia regenerăriipădurilor este redată în tabelul de mai jos pe categorii de lucrări, împăduriri şi regenerări

22

naturale. Categorii de lucrări Suprafaţă

(ha)Împăduriri 737Regenerări naturale 248Total 985

2.3. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeţului Suceava

Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona B ucovinei se pot practica omultitudine de forme de turism 2: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear,turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit,turismul pentru echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şireuniuni, turismul de odihnă, recreere şi agrement.

Turismul cultural prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini prinintegrarea valorilor de patrimoniu cultural naţional în cel european şi mondial (mănăstirileclasificate de UNESCO şi având semnificaţii internaţionale – atribuirea premiului „Pommed’Or” de către Federaţia Internaţion ală a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism). Revelator înprivinţa potenţialului cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculeazăsloganul „Bucovina - ţara celor 1000 de biserici”, atrăgând atenţia asupra dezvoltăriideosebite a turismului ecumenic şi de pelerinaj .

În plus, o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ceau loc aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeiereaouălelor (60 de ateliere de artizanat), meşteş ugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie,52 sculptori în lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în specialolăritul cu argilă neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturiledin piele, blănărie, măşti populare.

Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătăţiri pe liniamodernizării bazei materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat staţiune turistică s -adezvoltat în special prin turism, datorită staţiunii balneoclim aterice şi a izvoarelor de apăminerală ( carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonate sodice, calcice şi magnezice,feruginoase), cu multiple calităţi terapeutice, precum şi a nămolului de turbă din TinovulMare. Indicaţiile terapeutice sunt de profilaxi e, pentru tratament curativ şi de recuperare,afecţiuni ale aparatului cardio – vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, pentru boliasociate etc.

Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atâtactivitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, prestare de serviciisuplimentare), cât şi cea economică (de regulă agricolă), găseşte în satele bucovinenepremise favorabile de dezvoltare.

Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane,cât şi în cele submontane.

Pe lângă monumentele istorice şi naturale interesul turistic este crescut de existenţaunor valoroase resurse în câmpul biodiversităţii. Acţiunea de atragere a satelor care dispunde potenţial natural, cât şi cultural – spiritual, în cadrul reţelelor de turism intern şi

2 Date preluate din lucrarea ”Strategii şi politici de marketing în cazul produsului turistic Bucovina”, conf. univ.Alexandru Nedelea, Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava

23

internaţional este în permanent progres pe teritoriul judeţului. Astfel, au apărut ONG -uricare se ocupă de asemenea activităţi, cum sunt: Agenţia Naţională de Turism Rural,Ecologic şi Cultural – ANTREC, Federaţia Română de Dezvoltare Montană şi Rurală –FRDMR, Asociaţia ” GEC Bucovina” etc.

Turismul de tranzit necesită îmbunătăţiri multiple legate de modernizarea şiextinderea căilor rutiere şi feroviare, cât şi a serviciilor aferent e.

Turismul pentru vânătoare şi pescuit, ca şi cel pentru practicarea sporturilor nauticenecesită a fi promovat având în vedere potenţialul existent - cinegetic, piscicol şihidrografic.

Turismul pentru echitaţie beneficiază de existenţa a două hergheli i: la Rădăuţi şiLucina.

Turismul pentru sporturi de iarnă este practicat în zona municipiilor CâmpulungMoldovenesc şi Vatra Dornei, dar acesta poate cunoaşte o extindere mult mai mare.

Turismul extrem se poate desfăşura într-un mediu în care condiţiile geografice suntfavorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca partecomponentă a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură,cuprinzând activităţi specifice: alpinismul, parapanta, navigaţ ia, călătoriile cu mijloacelemotorizate, snowboarding extrem, caving, etc. Munţii Bucovinei oferă excelente condiţiipentru practicarea unor activităţi ce ţin de turismul de aventură. În perioada verii, MunţiiSuhard, Giumalău şi Călimani, aflaţi în juru l staţiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor caredoresc să facă drumeţii sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creastă,sport cunoscut sub numele de mountain – biking. În zona Dornelor se pot organiza, deasemenea, activităţi specifi ce sporturilor extreme şi turismului de aventură cum ar fi: river –rafting-ul, mountain – biking – ul. Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei esteparapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în VârfulOuşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturiloraeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului.

Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard, atât vara,cât şi iarna. Escalada sportivă începe în luna mai şi se termină în octombrie. Sezonul de ice– climbing ( escaladă sportivă pe gheaţă ) în cascada Zugreni şi culoarele învecinate, începeîn decembrie şi se termină în martie.

Traversarea tiroliană ( lansarea asigurată, pe coardă întin să între 2 puncte fixe –pereţi de stâncă, copaci, maluri etc.), alături de rapel ( coborâre controlată pe coardăasigurată pe lângă un perete de stâncă) sunt alte activităţi sportive extreme ce pot fipracticate în zonă.

Raftingul-ul ( lb. engleză – whitewater rafting – rafting de apă albă) este una dintrecele mai rapid dezvoltate activităţi sportive şi de agrement în aer liber şi presupunecoborârea într-o barcă gonflabilă a unui râu cu apă repede. Alături de acesta, whitewaterkayaking ( creek kayaking – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distanţecuprinse între 50 m, până la câteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe porţiunimici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica perâurile din zona Depresiunii Dornelor. Alte forme de turism extrem care ar putea fipracticate în judeţul Suceava sunt: orientarea ( utilizând hătţi, busole, fenomenele meteo şiastrologice, reperele naturale etc.), paintball ( luptă simulată între două echi pe dotate cuarme speciale ce lansează bile cu vopsea ), supravieţuirea ( în sălbăticie, în condiţii ostile),caving ( incursiune ghidată în peşteră, orientare şi depăşirea unor variate obstacole).

Turismul de congrese şi reuniuni se poate intensifica, utilizând infrastructura turisticăîmbunătăţită a unor oraşe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra

24

Dornei, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică naţională şiinternaţională pentru acest tip nou de turism.

Turismul de recreere, odihnă şi agrement trebuie extins prin amenajări mai ales înzona periurbană. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc şi a oraşului GuraHumorului ca staţiuni turistice de interes naţional, a deschis posibilitatea reorientăriifinanţărilor pentru dezvoltarea spaţiilor de odihnă şi agrement.

Turismul de vânătoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul judeţului Suceavadatorită condiţiilor deosebit de favorabile existente.

2.4. Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava

În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şireacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de aproiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr -o investigaţie bazatăpe analiza SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities andThreats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţişi riscuri.

Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţulSuceava, s-au identificat următoarele:

1. Cadrul naturalPuncte tari Puncte slabe

Poziţia geografică – peisaje naturaleatractive;

Relief foarte variat – o zonă naturalădeosebită;

Floră, faună diverse; Resurse naturale (ale solului şi

subsolului) bogate; Ecosistem, rezervaţii naturale; Existenţa arealelor turistice (zone)

deosebite; Posibilitatea de a practica diverse

tipuri de turism pe toată perioadaanului (în toate anotimpurile).

Insuficienta valorificare ş i dezvoltarea potenţialului turistic de care dispunejudeţul;

Insuficienta pregătire de specialitate aunor lucrători din industriaospitalităţii;

Insuficienta comunicare şi coeziunepentru realizarea unor obiectivemajore în domeniul turismului.

Oportunităţi Riscuri Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice:

Câmpulung Moldovenesc, Cacica,Botuş (staţiune etnografică);

Susţinerea proiectelor care introducvaloare turistică, obiective şievenimente culturale şi spirituale dinBucovina;

Încurajarea dezvoltării unor noi formede turism (de exemplu turismştiinţific, de aventură).

Condiţiile meteo aspre (verile reci şiploioase, iernile geroase cu precipitaţiiabundente);

Lipsa mărcii turistice „Bucovina”care să fie un produs complex, săvalorifice în totalitate potenţialul decare dispune zona şi atracţiileculturale şi tradiţionale.

25

2. Potenţialul turisticPuncte tari Puncte slabe

Existenţa monumentelor istorice(mănăstirile din Bucovina);

Existenţa „celor 1000 de biserici”; Existenţa muzeelor; Existenţa caselor memoriale; Valorificarea spaţiului multicultural şi

multietnic, cu un bogat trecut istoric.

Promovarea insuficientă a unorobiective turistice (număr redus decentre de informare turistică, lipsamaterialelor promoţionale de tipulbroşurilor oferite gratuit în unităţile decazare, lipsa unor ghiduri culturale dincare turistul să poată afla activităţile şievenimentele culturale ce sedesfăşoară pe parcursul sejurului său);

Lipsa organizării evenimentelor caresă pună în evidenţă tradiţiile şiobiceiurile din regiune;

Măsuri insuficiente luate pentrupăstrarea monumentelor istorice şiculturale;

Ofertă de agrement insuficientă –agenţii economici din domeniu nudispun de echipamente de recreere şipracticare a sporturilor accesibileturiştilor.

Oportunităţi Riscuri Constituirea Parcului Naţional

Regional al Mănăstirilor dinBucovina;

Restaurarea monumentelor istorice,mănăstiri şi refacerea unor obiectiveturistice de mare interes (Cazinoul dela Vatra Dornei);

Crearea unei Burse de turism laSuceava;

Includerea unor case de vacanţă(pensiuni agroturistice) în reţeaua deagenţi de turism din România şi înreţelele europene profesionale.

Încurajarea unor noi forme de turismşi valorificarea moştenirii istorice,culturale, spirituale şi de tradiţie.

Lipsa de coeziune a măsurilor dedezvoltare economică şi socială pefondul accentuării lipsei de încrederea populaţiei în redresarea economică aţării;

Degradarea monumentelor de artă şiarhitectură;

Lipsa de colaborare între regiunipentru dezvoltarea turismului(promovarea unui turism care săincludă zona Maramureş şi Bucovina).

3. InfrastructuraPuncte tari Puncte slabe

Drumul european E85; Aeroportul Suceava – Salcea; Reţeaua feroviară; Crearea capacităţilor de cazare

(pensiuni, hoteluri, moteluri) curespectarea standardelor

Dezvoltarea coridorului european est -vest;

Infrastructură rutieră modernizată (seaflă sub standardele minimeacceptate);

reţele de alimentare cu gaze, apăpotabilă şi canalizare slab dezvoltate,

26

internaţionale. mai ales în mediul rural; infrastructura de sănătate şi educaţie

insuficient modernizată; infrastructura pentru drumeţii

(drumuri forestiere, cărări de munte)nesemnalizate şi neîntreţinutecorespunzător (marcajecorespunzătoare);

slaba dezvoltare a infrastructuriituristice, lipsa magazinelor cu articolede specialitate pentru turişti(suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante).

Oportunităţi Riscuri Modernizarea infrastructurii aeriene; Modernizarea, extinderea şi refacerea

infrastructurii de transport rutier; Extinderea şi modernizarea

infrastructurii de mediu; Realizarea unor proiecte de

infrastructură în cadrul EuroregiuniiPrutul de Sus.

Capacitatea scăzută a populaţiei dinregiune de a prelua costuri specificede utilizare şi întreţinere ainfrastructurii reabilitate, mo dernizatesau construite, datorită posibilităţilormateriale şi financiare reduse;

Furnizarea anumitor tipuri de serviciidin infrastructura de utilităţi implicăcosturi foarte ridicate;

Insuficienta colaborare întreadministraţiile publice locale şijudeţene pentru promovarea unor mariproiecte de interes judeţean saunaţional.

4. MediulPuncte tari Puncte slabe

existenta resurselor necesare de apapotabilă în majoritatea localităţilor,atât din punct de vedere cantitativ, câtşi calitativ;

dotarea laboratorului APM Suceavacu tehnică performantă demonitorizare a mediului;

poluare scăzută a aerului în judeţ,datorită închiderii/ retehnologizăriiunor agenţi poluatori;

utilizarea la scară redusă apesticidelor şi îngrăşămintelorchimice, cu efecte favorabile asupradezvoltării unei agriculturiecologice;

posibilitatea de a crea capacităţi deproducţie care să producă şi săvalorifice produsele ecologice.

Poluarea atmosferică şi nivel crescutde zgomot în localităţile urbane,datorită traficului rutier;

Poluarea apelor de suprafaţă şisubterane ca urmare a inexistenţei/insuficientei capacităţi de epurare aapelor reziduale în staţiile de epurare

Inexistenţa sistemelor centralizate dealimentare cu apă în mediul rural şigradul de uzură avansat al reţelelor dedistribuţie apă potabilă din zonelerurale

Colectarea neselectivă a deşeurilor şilipsa sistemelor de colectare aacestora în zonele rurale;

Creşterea gradului de eroziune asolului datorită posibilităţilor redusede efectuare a lucrărilor deîmbunătăţiri funciare.

27

Oportunităţi Riscuri Existenţa unor programe cu

cofinanţare internaţională orientatedirect pentru protecţia mediului şi anaturii (LIFE, ECOLINKS, REC,GEF şi altele);

Dezvoltarea parteneriatelor în vedereaderulării proiectelor de mediu;

Posibilitatea finanţării/cofinanţării dela Fondul de Mediu a unor proiecteprioritare de mediu;

Elaborarea şi respectarea măsurilorcuprinse în Planul Local de Acţiunepentru Protecţia Mediului al judeţuluiSuceava.

Fonduri insuficiente des tinateprotecţiei mediului;

Continuarea defrişărilor necontrolatecu efecte asupra poluării aerului,eroziunii solului;

Depozitarea necontrolată a deşeurilorîn mediul rural;

Existenţa unor zone predispuse ladezastre naturale (alunecări de teren,inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc alocalităţilor.

5. Mediul de afaceriPuncte tari Puncte slabe

Cifra de afaceri din domeniul hotelier,restaurante, agenţii de turism esterealizată de IMM-uri cu activitate înacest domeniu;

Finalizarea procesului de privat izare(agenţii economici din domeniulturismului îşi desfăşoară activitateanumai în domeniul privat).

Mediul fiscal şi legislativ instabil; Asigurarea resurselor financiare

bugetare (de către autorităţile locale învederea facilităţii accesării definanţări rambursabile saunerambursabile);

Insuficienta colaborare întreuniversitate (Facultatea de Turism) şiagenţii economici cu activităţi îndomeniul turismului.

Oportunităţi Riscuri Crearea Centrului de afaceri

(expoziţional) „Bucovina” de lângăAeroportul Suceava;

Posibilitatea dezvoltării mediului deafaceri ca rezultat al construcţieiparcurilor industriale şi aincubatoarelor de afaceri;

Dezvoltarea IMM-urilor în domeniulserviciilor.

Modificările legislative repetate(inclusiv cele fiscale);

Slaba competitivitate a firmelor dinjudeţ, comparativ cu cele din stateleUE;

Blocajele financiare care se producperiodic;

Gradul redus de asociativitate şicooperare a IMM-urilor.

6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionalePuncte tari Puncte slabe

Existenţa centrului universitar(preocupări în cercetare, inventică,inovare tehnologică, informatizare şipromovarea societăţii informaţionale);

Existenţa Băncii de Gene; Existenţa Staţiunii de Cercetare şi

Dezvoltare Agricolă Suceava,

Insuficienta finanţare a sectorului decercetare-inovare, IT;

Insuficienta conlucrare între mediulacademic, instituţiile specializate şicercetare şi agenţii economici cuprivire la folosirea rezultateloractivităţii de cercetare şi de transferul

28

Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare înpomicultură Fălticeni, Staţiuneapentru Cercetare în cultura molidului– Câmpulung Moldovenesc.

tehnologic.

Oportunităţi Riscuri Dezvoltarea transferului de tehnologie

prin parcurile tehnologice şi de softrealizate în cadrul programelor cufinanţare externă;

Dezvoltarea într-un ritm accelerat acomerţului electronic şi a pieţei e -bussiness;

Dezvoltarea societăţii informaţionaleprin convergenţa canalelor decomunicaţii;

Prezenţa pe piaţă a unor firme de ITdin Europa şi SUA care promoveazăcele mai avansate tehnologii.

Migrarea forţei de muncă calificate şispecializate din cercetare -inovarecătre alte ţări care oferă un salariumotivant;

Costurile ridicate privind accesul latehnologie pe plan mondial şi care potgenera noi decalaje.

7. Dezvoltarea ruralăPuncte tari Puncte slabe

Producţia agricolă; Producţia silvică; Producţia cinegetică; Existenţa centrelor de recoltare şi

valorificare a fructelor de pădure, aciupercilor.

Ponderea ridicată a populaţieiconcentrate în mediul rural;

Exploataţiile agricole se realizează peloturi de dimensiuni mici, ceea ceconduce la un grad de valorificareredus;

Utilajele din parcurile agricoleexistente la nivelul comunelor suntinsuficiente având un grad de uzurăavansat şi nu sunt performante.

Oportunităţi Riscuri Acordarea de facilităţi pentru

asocierea deţinătorilor de terenuriagricole, în conformitate cuprevederile legislaţiei în vigoare;

Creşterea producţiei agricole datorităfolosirii substanţelor fertilizatoareecologice;

Valorificarea potenţialului silvic şicinegetic de care dispune judeţul.

Slaba competitivitate a firmelor deprofil din judeţ cu cele din statelemembre ale UE;

Acces redus la credite pentrudezvoltarea rurală;

Acces redus la granturinerambursabile, la activităţidesfăşurate în mediul rural, deoarecenu sunt preluate informaţiile.

8. Resurse umanePuncte tari Puncte slabe

Ponderea populaţiei tinere; Facultatea de turism; Şcoala de arte şi meserii; Ospitalitatea tradiţională a

proprietarilor şi a personalului care

Colaborarea deficitară între actorii depe piaţa turistică;

Ponderea ridicată a populaţiei dinmediul rural care nu are posibilitatematerială de a dezvolta o activitate în

29

desfăşoară activităţi în domeniulturismului;

Preocuparea autorităţilor locale pentrudezvoltarea acestui sector deactivitate.

acest domeniu; Lipsa centrelor de instruire -consiliere

sau a centrelor de servicii integrate deconsultanţă pentru persoaneleinteresate să desfăşoare activităţi înacest domeniu.

Oportunităţi Riscuri Elaborarea Planului Regional de

Acţiune pentru ÎnvăţământulProfesional şi Tehnic (PRAI) 2004 -2011;

Constituirea Consorţiului Regional N -E pentru dezvoltarea învăţământuluiprofesional şi tehnic TVET şi aînvăţământului universitar tehnic;

Consolidarea relaţiilor de parteneriatîntre toţi operatorii turistici de zonă şiorganizaţiile neguvernamentale cuactivitate în domeniul turistic;

Crearea unor parteneriate cuorganisme sau investitori străini însectorul turistic; integrarea înprogramele finanţate de UniuneaEuropeană.

Slaba capacitate a firmelor deconsultanţă din judeţ;

Nepregătirea şi neutilizareacorespunzătoare a forţei de muncăprin programe de integrare pe piaţamuncii;

Migraţia forţei de muncă calificatespre alte zone sau alte state.

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:

1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80 -90% din circuitele turistice dinRomânia, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie deşedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi;

2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de

distribuţie de produse artizanale specifice;7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.

30

Capitolul 3.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVAREA TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

3.1. Scopul şi obiectivele strategiei

În elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceavas-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creşterieconomice şi sociale prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2005 -2008. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şiconservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă,capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca obiectiv finalarmonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul petermen lung al întregii societăţi.

Totodată, s-a pornit de la necesitatea creării un ei mărci turistice Bucovina , care să fiepromovată printr-un Program Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei.

Scopul acestei strategii este :- de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie

incluse în Strategia naţională de dezvoltare şi promovare a turismului ;- de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali ( primari,

preşedintele Consiliului judeţean), parlamentarii judeţeni, să implementezeacţiunile cuprinse în strategie, fie să întreprindă acţiuni p rivind modificărilelegislative ce se impun ;

- de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturalăautentică ;

- de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care săaibă un impact scăzut asupra mediului ;

- de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism înindustria turistică ;

- de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunilede voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului înjudeţul Suceava ;

- de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani ;- de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri,

asociaţii şi fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltareaturismului în judeţ.

Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona Bucovinei –factor esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din judeţul Suceava.

Obiectivele specifice sunt :1. Îmbunătăţirea infrastructurii tu ristice în judeţul Suceava;2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina;3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -

culturale;4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor;6. Crearea unei mărci turistice Bucovina;7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;

31

8. Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului;9. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.

3.2. Analiza aşteptărilor turiştilo r şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi decazare turistică

O situaţie a structurilor de primire turistică clasificată din judeţul Suceava esteprezentată în anexa nr. 4.

Pentru cunoaşterea priorităţilor în dezvoltarea şi promovarea turismului în jude ţulSuceava, cerinţele şi aşteptările turiştilor, dar şi nevoile deţinătorilor de unităţi de cazareturistică, au fost elaborate două chestionare, care au fost distribuite prin acţiunile devoluntariat ale membrilor Asociaţiei GEC Bucovina: anexa nr. 5 – chestionar pentru turiştişi anexa nr. 6 – chestionar pentru unitatea de primire.

Rezultatele chestionarelor completate de turişti sunt sintetizate mai jos:

1. Turiştii au aflat, de cele mai multe ori, despre locurile în care au poposit, de laprieteni şi colegi (30%), apoi de pe paginile de internet (25%), din reclame sauîntâmplător.

2. Cei mai mulţi turişti (2 treimi) nu sunt pentru prima dată în Bucovina.

3. Cele mai frecvente sejururi sunt de 2 -3 zile (40%), sau de 4-7 zile (36%).

4. Majoritatea opţiunilor turiştilor privind scopul sejurului sunt pentru vizite lamănăstiri (32%) şi odihnă, recreere (31%).

5. Zona Bucovina a fost aleasă de turişti pentru cadrul natural (25% din preferinţe),potenţialul cultural şi istoric (17% şi respect iv 18% din preferinţe)şi ospitalitatea gazdelor(16 % din preferinţe).

6. Cele mai apreciate servicii au fost, în ordine: cazare, masă şi ospitalitateagazdelor. De asemenea a fost apreciat cadrul şi istoric (locul 4 în ordinea preferinţelor).

7. Serviciile turistice care nu au fost pe măsura aşteptărilor:- transportul în zonă şi starea reţelei rutiere precum şi în unele cazuri, puţine e

adevărat, cazarea şi masa.

8. Alte servicii de care ar dori să beneficieze turiştii sunt; în această ordine:- drumeţii şi excursii în zonă (în cele mai multe cazuri);- îmbunătăţirea transportului în zonă şi a reţelei rutiere;- asigurarea şi diversificarea informaţiilor turistice în unele zone.

9. Un procent de 75% din turiştii intervievaţi doresc să revin ă în Bucovina.

10. Majoritatea turiştilor provine în principal din marile oraşe ale tării dar şi din uneleţări din Europa: Germania, Franţa, Anglia etc, deşi interviul nu a fost realizat înperioada sezonului turistic.

32

Cei mai mulţi turişti intervievaţi a u vârsta cuprinsă între 40- 50 de ani (35%), 23%între 20 şi 30 de ani şi acelaşi procent pentru vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani.

Totodată, 61% dintre turiştii care au răspuns la întrebări au studii superioare. Acelaşiprocent, de 61%, sunt de sex masculin, iar 64 % sunt căsătoriţi.

Rezultatele chestionarelor completate pentru unitatea de primire sunt sintetizatemai jos:

Prin chestionarea cu 13 întrebări a 54 de unităţi de primire turistică (de tipul hotel,pensiune, cabana), din judeţul Suceava , un număr de 35 de unităţi nu şi -au declinatcategoria, 12 unităţi sunt clasificate a fi de 2 stele, 2 sunt de o stea, o pensiune este de 2margarete şi Hotel Oil Suceava de categoria I.

Din cele 54 unităţi de primire turistică, în gama de servicii oferit e clienţilor, 31 au îndotare restaurante, 41 oferă mese la cerere, 36 oferă pensiune completă, 3 au în dotarepiscină şi saună, 46 de unităţi posedă parcări, 5 au magazine şi saloane de coafură şi frizerii,iar 15 dintre acestea oferă şi alte servicii.

Dintre programele oferite turiştilor în timpul unui sejur, din unităţile chestionate, 29organizează vizite la obiective turistice, 26 drumeţii, 23 sunt active în timpul evenimentelorculturale, 7 oferă lecţii de schi, 23 organizează excursii prin împrejurim i, 27 promoveazădatinile şi obiceiurile tradiţionale, 20 propun clienţilor participarea la treburile gospodăreşti,iar 3 oferă alte servicii turistice.

Un număr de 35 unităţi de primire turistică nu întâmpină dificultăţi în găsireapersonalului calificat în unitatea pe care o reprezintă, iar restul, în număr de 19, întâmpinădificultăţi în acest sens.

În toate unităţile de primire turistică chestionate există cel puţin un angajat care săcunoască o limbă străină.

Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la condiţiile de cazare (35), ofertăgastronomică specifică zonei (34), drumeţiile organizate (22), evenimentele culturale (9),vizite la obiective turistice (28), excursii (29), datini şi obiceiuri (26).

Pentru promovarea unui turism pentru toa te anotimpurile, cele 54 de unităţi au fostîntrebate în care perioadă a anului sunt cel mai solicitate, la care 5 dintre acestea au bifatprimăvara, 37 – vara, 18 – toamna şi 30 – iarna.

Faţă de anul 2004 numărul de turişti români a crescut în 23 din cele 54 de unităţi, ascăzut în 15 unităţi şi a rămas la fel în 16 unităţi de primire turistică. Se preconizează ocreştere a numărului de turişti români în 26 unităţi de cazare, o scădere în 7 unităţi şi varămâne acelaşi în 21 de unităţi.

Faţă de anul 2004, numărul de turişti străini a crescut în 25 de unităţi, a scăzut în 14şi a rămas acelaşi în anul 2005 în 15 unităţi turistice. Se preconizează o creştere a turiştilorstrăini la u număr de 31 unităţi, o scădere la 5 unităţi şi va rămâne la fel în 18 unităţ i decazare.

Numărul de înnoptări, faţă de anul trecut, a crescut în 17 unităţi de cazare, a scăzut în14 şi a rămas acelaşi în 23 de unităţi turistice.

La un număr de 11 unităţi turistice a crescut sejurul, la 12 a scăzut sejurul şi la 31 arămas acelaşi.

Marketingul celor 54 de unităţi de primire turistică se realizează prin reclamă în massmedia, prin pliante, broşuri, panouri stradale, agenţii şi târguri de profil.

33

Unităţile chestionate urmează să promoveze un turism variat prin: drumeţii, excursii,vizite la obiective turistice (muzee, mănăstire), gastronomie tradiţională, amenajarea unorpârtii de schi în zonele specifice acestui sport, dotarea cu saună şi piscină.

În judeţul Suceava, turiştii sunt atraşi de cadrul natural, gastronomia tradiţională,mănăstirile Bucovinei şi alte obiective turistice.

Din punctul de vedere a celor chestionaţi, autorităţile centrale şi locale, se pot implicaîn promovarea turismului prin: îmbunătăţirea infrastructurii, facilităţi fiscale, investiţii,darea în folosinţă a unui transport modern, crearea unor centre judeţene de informare maiactive în acest sens pe plan naţional şi internaţional.

Pe baza acestor chestionare, a analizei SWOT a turismului din judeţul Suceava, aposibilităţilor de turism şi oportunităţilor d e investiţii extrase din documentarul privinddatele generale despre localităţile judeţului Suceava, precum şi din oferta turistică, devânătoare şi pescuit, a fost întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şipromovare a turismului în judeţu l Suceava.

34

3.3. Plan de acţiuniStrategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava

Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse dealocat

Rezultate

Îmbunătăţireainfrastructuriituristice în judeţulSuceava

Realizarea infrastructuriirutiere necesare în zoneleturistice ale judeţului

2006 -2010 Creareainfrastructuriirutiere în zoneleturistice

Consiliile locale,Consiliuljudeţean

Bugetele locale,bugetul judeţean

Lungimeadrumurilorreabilitate;Lungime reţeleutilităţirealizate/modernizate

Identificarea / amenajarea,modernizarea/ extindereazonelor de agrement şi aspaţiilor de recreere din cadrullocalităţilor rurale

2006 - 2007 Realizarea unorzone deagrement

Primăriilelocalităţilor

Bugetele locale Crearea de noi spaţiide recreere şiagrement

Reabilitarea / modernizareaparcurilor şi a zonelor deagrement din localităţileurbane

2008 Realizarea unorzone deagrement

Consiliuljudeţean, cons.locale,parteneriatepublic/privat

Bugetele propriiale organizaţiilorimplicate

Extinderea spaţiilorverzi şi a zonelor deagrement

Reamenajarea zonelor deagrement ” Lunca Dornei” şi” Runc” din mun. VatraDornei

- Realizarea unorzone deagrement

Primăria VatraDornei,parteneriatpublic/ privat

Buget local - 500mii euro

Extinderea zonelorde agrement

Realizarea proiectului ” Sportextrem la Vatra Dornei”

2006 Dezvoltareaturismuluiextrem

Primăria VatraDornei,parteneriatpublic/ privat

Buget local - 50mii euro

Atragerea turiştilorcare practică sporturiextreme

Realiz. roiect. ” Consolidareşi amenajare Cazinou balneardin Vatra Dornei şi repunereaîn circuitul turistic”

2008 Refacereaclădirii

MinisterulCulturii, PrimăriaVatra Dornei

BugetulMinisteruluiCulturii, BugetulPrimăriei Vatra

IntroducereaCazinoului încircuitul turistic

35


Rezultate

Dornei,parteneriatpublic/privat

Semnalizarea rutierăcorespunzătoare a obiectivelorturistice şi unităţilor de cazare

2006 - 2007 Facilitareaidentificării înteren aobiectivelorturistice

Inspectoratuljudeţean dePoliţie, Primariilocalităţilor

Fonduri dinbugetele localeşi regionale

Marcarea în primulan a min. 50% dinobiective, cuîncheierea acţiunii înanul următor

Realizarea / modernizarea /extinderea reţelelor şi ainstalaţiilor de alimentare cuapă potabilă în mediul rural

2008 Creareainfrastructurii deutilităţi înmediul rural

Consiliul jud.,Consiliile locale

Bugeteleorganizaţiilorimplicate –10153,4 mii euro

Dezvoltareaturismului ecologicîn mediul rural

Realizarea / modernizarea /extinderea reţelelor şiinstalaţiilor de canalizare -epurare în mediul rural

2008 Creareainfrastructurii deutilităţi înmediul rural

Consiliul jud.,Consiliile locale

Bugeteleorganizaţiilorimplicate –4.223,5 mii euro

Dezvoltareaturismului ecologicîn mediul rural

Execuţia / reabilitareainfrastructurii de utilităţi şi demediu în zonele cu potenţialturistic

2008 Creareainfrastructurii deutilităţi şi mediuîn zoneleturistice



Dezvoltareaturismului în toatezonele cu potenţial

Amenajarea de spaţii deparcare în zonele de campareşi realizarea de amplasamentepentru stocarea temporară adeşeurilor

2008 Facilitareaparcăriiautoturismelor înzonele decampare



Creşterea nr. de zonede campare careoferă condiţiicorespunzătoarepentru parcare şicolectare deşeuri

Realizare/ modernizare reţelede utilităţi în cadrul taberelorşcolare

- Elevii ceparticipă lataberele şcolare

Autorităţile adm.publice,Inspectoratulşcolar judeţean


Creşterea interesuluicopiilor şi elevilorpentru tabereleşcolare

36


Rezultate

Creşterea afluxuluide turişti înBucovina

Elaborarea calendarului anualal evenimentelor: festivaluri,târguri, hramuri, etc.

anual Facilitareaaccesuluituriştilor laevenimentelestabilite la datefixe care au locîn judeţ

Direcţia pentruCultură, Culte şiPatrimoniulCultural NaţionalSuceava; Primării

Bugeteleinstituţiilorimplicate

Creşterea nr. deturişti ce participăanual la manifestăriletradiţionaleorganizate Bugeteleproprii aleorganizaţiilorimplicate

Inventarierea tuturor centrelorde informare turistică existentepe teritoriul judeţului

30 iunie 2006 Centrele deinformareexistente

Primării,ANTREC, ONG-uri


Cunoaştereacentrelor deinformare existente

Înfiinţarea unor centre/punctede informare turistică încomunele limită de judeţ,localităţile de graniţă şi înlocalităţile cu potenţial turisticridicat

2006 - 2008 Facilitareaaccesuluituriştilor lainformaţiituristice

Primăriile peteritoriul căroraexistă potenţialturistic

Bugetele locale Informareacorespunzătoare aturiştilor

Asigurareautilizării durabile aresurselor naturaleşi valorificareatradiţiilor etno –culturale

Educaţia ecologică acomunităţilor locale

2006-2010 Accesulpublicului laprogrameeducative

ONG-urile, APM– Suceava,InspectoratulŞcolar Judeţean,UniversitateaŞtefan cel Mare


Păstrarea ecologică amediului

Popularizarea legislaţiei demediu şi creşterea niveluluieducaţional

2006-2010 Facilitareacunoaşterii demediu

APM – Suceava,Primării,UniversitateaŞtefan cel Mare,Inspectoratuljudeţean Şcolar


Cunoaşterealegislaţiei de mediude un număr mare decetăţeni / locuitori

Antrenarea agenţiilor deturism în conservarea şiîntreţinerea mediului, ca

2006-2010 Agenţiile deturism

Agenţiile deturism, ONG-urile, APM -


Creşterea număruluide turişti care augrijă de mediu

37


Rezultate

element de bază al oferteituristice.

Suceava

Crearea unor reţele deexpoziţii cu vânzare aartizanatului bucovinean

2006 -2010 Promovareaproduselor deartizanat

Agenţieconomici;ATCOM;FEDERALCOOP

Fonduri proprii Asigurarea desouveniruri cuspecific local pentruturişti

Protejarea,păstrarea,îmbogăţireapatrimoniului

Stabilirea listei extinse deobiective turistice care vorbeneficia de fonduri pentrureparaţii, renovare, restaurare,dotare, modernizare, cuidentificarea surselor definanţare

2006 - 2007 Monumenteleistorice

MinisterulCulturii şiCultelor, Direcţiajudeţeană pentru.Cultură, Culte şiPatrimoniuCulturalNaţional;Primării


Cunoastereapriorităţilor şinecesarului defonduri

Stimularea evenimentelorculturale naţionale şiinternaţionale

2006-2010 Păstrareatradiţiilorculturale

Direcţia pentruCultură, Culte şiPatrimoniuCulturalNaţional,Primării


Număr crescut deevenimente culturale

Creşterea calităţiiserviciilor oferiteturiştilor

Organizarea de cursuri deperfecţionare şi pregătire în :marketing, gastronomie,comportament, ghizispecializaţi, legislaţie etc.

2006 - 2010 OperatoriANTREC şifirme de turism

ANTREC,AJOFM, ONG-uri, instituţiispecializate deformare;UniversitateaŞtefan cel Mare

Fonduri proprii(firme şiasociaţii);fonduri externeîn cadrul unorprograme

Creşterea număruluide persoanespecializate îndomeniul turismuluişi a serviciilorturistice

Pregătirea personalului cu ocalificare medie, adaptatcerinţelor turismului, princlasele din cadrul liceelor,

2006 - 2013 Personalul ce valucra în turism

Inspectoratulşcolar judeţeanSuceava;AJOFM Suceava


Formareaprofesionalăpersonalului carelucrează in sfera

38


Rezultate

cursuri postliceale şi derecalificare prin Agenţiajudeţeană de Formarea Forţeide Muncă

serviciilor turistice

Perfecţionarea pregătiriipersonalului muzeistic învederea efectuării uneiactivităţi moderne, adaptatecerinţelor turiştilor

2007-2010 Ghidajcompetent

Direcţia pentruCultură, Culte şiPatrimoniuCulturalNaţional,ArhiepiscopiaSucevei şiRădăuţilor,


Satisfacerea nevoilorde cunoaştere aturiştilor

Perfecţionarea pregătiriiagenţilor economici implicaţiîn turism, în special în tehnicide promovare a ofertei, studiide piaţă, marketing intern sauextern

2007-2010 Facilitareapregătiriicorespunzătoarea agenţiloreconomici

Camera deComerţ şiIndustrieSuceava,ANTREC


Creşterea calităţiiserviciilor turistice

Impunerea unor standardesuperioare de calitate a oferteişi serviciilor turistice, prinasistarea şi stimulareaofertanţilor de servicii turistice

2006-2010 Prestarea unorserviciu turisticede calitate

Camera deComerţ şiIndustrie aJudeţuluiSuceava, Oficiulde Protecţie aConsumatorilor


Creşterea calităţiiserviciilor turistice

Crearea unei mărcituristice Bucovina

Înregistrarea mărcii turisticeBucovina la OSIM ( logo,siglă, brand etc).

- Promovareaunitară a zonei

ONG-uriinteresate

Fonduri proprii Inregistrarea mărciila OSIM

Crearea unui site a produselorturistice din Bucovina

- Promovareazonei

ONG -uri Fonduri proprii Difuzareainformaţiilor turistice

Identificarea unui numărrestrâns de produse turistice

2006 Promovareazonei

ANTREC Fonduri proprii Creşterea calităţiiserviciilor oferite

39


Rezultate

rurale pentru piaţa externă,originale şi inediteÎntocmirea listei producătorilorautentici de artă tradiţionalădin Bucovina

2006 Producătoriiautentici

Direcţia pentruCultură, Culte şiPatrimoniulNaţional

Fonduri proprii Cunoaştereameşterilor artizanalivaloroşi

Elaborarea unor oferte unitarepersonalizate a Bucovinei, caresă permită reţinerea turiştilor 6nopţi în zonă

2006 - 2008 Atragereaturiştilor în zonă

Agenţiile deturism şi unităţilede cazareturistică

Fondurileorganizaţiilorimplicate

Creşterea număruluide înnoptări peteritoriul judeţului,cu diversificareaofertei turistice

Identificarea / amenajarea/reamenajarea unor structurirustice de primire turistică

2007-2010 Păstrareatradiţiei

Agenţieconomici,Primării


Numărul de casecare păstreazăspecificul tradiţional

Construirea de structuri deprimire turistică cu arhitecturătradiţională, atât interioare câtşi exterioare, care să creeze oatmosferă specifică zonei

2007-2010 Păstrareatradiţiei

Agenţieconomici,Primării


Numărul de casecare păstreazăarhitecturatradiţională

Includerea în programulturiştilor, pe lângă vizitareaunor atracţii culturale(mănăstiri, muzee, biserici,cetăţi, etc.), a unor programeopţionale cum ar fi: plimbăricu barca pneumatică peBistriţa, echitaţie la Lucina şiRădăuţi, plimbări cu trăsuri cucai la Suceava şi Vatra Dornei.

2006-2010 Program turisticvariat

Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea număruluide turişti

Conceperea şi promovareaunui voucher care să permităvizitarea mănăstirilor sau a

2006-2010 Practicarea unorpreţuripromoţionale


40


Rezultate

mai multor muzee, la un preţpromoţional.Promovarea unor preţuri micipentru pachete minime deservicii oferite de structurile deprimire turistică din Bucovina.

2007-2010 Practicarea unorpreţuricompetitive


Analiza şi conceperea a noiproduse turistice care să punăîn evidenţă marca Bucovina.

2007-2010 Atracţii turisticesporite

Camera deComerţ şiIndustrie, Agenţiide turism; Unităţide cazare;ANTREC

Fonduri proprii Creşterea număruluide turişti

Realizarea unui Centru deinformaţii turistice Bucovina,în municipiul Suceava

2007 Facilitareainformăriituriştilor

AutoritateaNaţională pentruTurism; PrimăriaSuceava

Fondurileinstituţiilorimplicate

Informarea corectă şicompetentă aturiştilor

Dezvoltarea colaborării cucelelalte centre de informareturistică din România pentru apromova şi realiza circuitecare să lege zone turisticevecine.

2006-2010 Practicarea unuiturismdiversificat

Agenţiile deturism

Fondurile proprii Creşterea interesuluituriştilor pentru zonă

Promovarea unorproiecte turistice cufinanţare externă

Susţinerea proiectelor care punîn valoare turistică obiective şievenimente cultural –spirituale şi tradiţionaleromâneşti

2006-2010 Promovareavalorilorculturale şitradiţionale

Direcţia pentruCultură, Culte şiPatrimoniuCulturalNaţional,UniversitateaŞtefan cel Mare

Fonduri proprii,fonduri externe

Număr de proiectecu finanţare externă

Realizarea unor proiecte caresă pună în valoare turisticăelemente de patrimoniu

2006-2010 Promovareavalorilorculturale şi

Direcţia pentruCultură, Culte şiPatrimoniu



41


Rezultate

naţional cultural – istoric şi dearhitectură tipică rurală

tradiţionale CulturalNaţional, ONG,UniversitateaŞtefan cel Mare

Promovarea unor programeturistice în domeniulturismului rural – bucătărietradiţională cu produse agro –alimentare de tip ecologic,comunităţi locale care întreţinşi practică vechi tradiţiietnofolclorice, medicinănaturistă etc.

2006-2010 Promovareavalorilorculturale şitradiţionale

Camera deComerţ şiIndustrie; ONG-urile; ANTRC;UniversitateaŞtefan cel Mare;Direcţia pentruAgricultură şiDezvoltareRurală



Promovareaparteneriatului şi avoluntariatului

Identificarea unor traseemontane pentru ciclişti, pentrudrumeţii şi agrement

2006 Diversificareaformelor deagrement

Primării, ONG-uri, ANTREC,

Bugeteleorganizaţiilorimplicate

Realizarea unortrasee montanepentru ciclism şiagrement

Realizarea de parteneriate întreprimării şi operatorii detransport, pentru asigurareamijloacelor de transportnecesare pe traseele turistice,cu stabilirea unor trasee şiorare atractive

2006 - 2010 Vizitatorii careutilizeazămijloacele detransport încomun

Primării,operatorii detransport

Bugeteleprimăriilor şi aoperatorilor detransport

Creşterea ponderiinr. de vizitatori careutilizează mijloacelede transport încomun

Participarea voluntarilor,membri ai unor ONG-uri lamenţinerea calităţii şiacurateţei peisajelor.

2006 -2010 Ecologizareazonei

ONG-uri cupreocupăriecologice

Fonduri proprii Dezvoltarea durabilăa zonei

Realizarea de parteneriatepentru derularea proiectului” Acasă la meşterii populari”

2006 -2010 Meşteriipopulari

Firme de turism,meşteri populari

Bugetelefirmelor deturism

Vizite la atelierelemeşterilor populari,cu promovarea

42


Rezultate

îndeletnicirilortradiţionale

Promovareaprofesionistă ajudeţului Suceavaca destinaţieturistica

Realizarea / actualizareaofertei turistice a judeţuluiSuceava

permanent Turiştii Camera deComerţ şiIndustrie,ANTREC,Agenţii deTurism, DirecţiaSilvică etc.


Promovarea oferteituristice a judeţului

Participarea firmelor de profilşi a asociaţiilor profesionale şipatronale la manifestăripromoţionale specializate

2006 - 2010 Creştereavizibilităţiiexterne aofertanţilor deservicii turistice

ANTREC,Camera deComerţ şiIndustrie

Fonduri proprii( firme şiasociaţii)

Participarea la minim5 manifestăripromoţionale anual

Realizarea unor produseturistice complexe, cupromovarea de ofertecombinate din alte zone

2006 – 2007 Agenţii deturism, touroperatori străini,turişti

AutoritateaNaţională pentruTurism, DirecţiapentruAgricultură şiDezvoltareRurală,ANTREC

Fonduri proprii( firme şiasociaţii)

Creşterea număruluide turişti în zonă

Realizarea unor ” excursii deospitalitate” , cu participareareprezentanţilor mass – mediadin ţară şi străinătate

2006 -2010 Atragereaatenţiei mass -media

Agenţii deTurism,ANTREC,AutoritateaNationala aTurismului,Camera deComerţ şi


Promovarea imaginiiBucovinei

43


Rezultate

IndustrieParticiparea la târguri deturism internaţionale, cuorganizarea unor seribucovinene

2006-2010 Facilitareacunoaşterii deinformaţii despreBucovina

Camera de Coerţşi Industrie,ANTREC


Promovarea imaginiiBucovinei

Elaborarea unor pliante, hărţituristice, CD-uri, materialepromoţionale a turismului înBucovina

2006 - 2010 Promovareaturismului

Agenţii deTurism; ONG-uri; Primării etc.

Bugetele propriiale organizaţiilorimplicate;fonduri externeprin promovareaunor proiecte

Creşterea interesuluituriştilor de a vizitaBucovina

Includerea ofertei turistice dinBucovina, în cataloagelemarilor firme touroperatoare.

2007-2010 Promovareaturismului

Agenţii deturism;AutoritateaNaţională deTurism

Bugetele proprii Creşterea interesuluituriştilor de a vizitaBucovina

Promovarea şi introducerea încircuitele ecoturistice aparcurilor şi rezervaţiilornaturale

2006 -2010 Promovarea anoi locuri pentruturism

Primăriile şiagenţiile deturism interesate;Direcţia SilvicăSuceava,AcademiaRomână, APMSuceava


Creşterea atracţiilorturistice

Realizarea unui punctelectronic stradal de informareturistică pe baza unei aplicaţiisoft de promovare turistică.

2007 Facilitareacunoaşteriiobiectivelorturistice

AutoritateaNaţională aTurismului;Primăria Suceava

Fonduri proprii Număr de turişti carese informează

Modificarea şidezvoltareacadrului juridic învederea facilitării

Elaborarea şi aplicareanormelor necesare pentrureglementarea dreptului laajutorul de şomaj ţinând cont

2007 Iniţiativălegislativă

Buget Creşterea gradului destabilizare a forţei demuncă faţă de anul2005

44


Rezultate

atragerii turiştilorstrăini

de sezonalitatea sectorului

Derogarea de la perioadaminimă cerută de şase lunipentru eligibilitatea la ajutorulde şomaj pentru acest sector,în vederea stabilizăriifluctuaţiei forţei de muncă


Buget Creşterea gradului destabilizare a forţei demuncă faţă de anul2005

Elaborarea şi aplicareanormelor necesare privindregimul de export la serviciileaplicate turiştilor străini

2006 - 2007 Iniţiativălegislativă

Buget Creşterea număruluide turişti străini faţăde anul 2005

Acordarea unor scutiri deimpozite deţinătorilor depensiuni turistice, care dorescşi au posibilitatea de adezvolta ferme agricoleecologice pe o perioadă de 5ani, din momentul clasificării


Buget Creşterea număruluide pensiuni

Elaborarea unor noi norme declasificare a unităţilor decazare turistice, pentru alinierela cerinţele europene


Buget Creşterea gradului deocupare pe fiecarenivel de clasificareturistică, faţă de anul2005

Stimularea micilorîntreprinzători în crearea şiîntreţinerea factorilor dedezvoltare a turismului –mijloace de transport,pensiuni, grădini, păduri, alei,parcuri etc, prin programe şiînlesniri guvernamentale


Buget Crearea condiţiilorpentru o dezvoltaredurabilă

45


Rezultate

Crearea unei structuriinstituţionale ( guvernamentalede turism la nivelul judeţului


Buget Creşterea eficienţeiactivităţilor turistice

46

47

Anexa nr. 1

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN JUDEŢUL SUCEAVA

Nr.crt.

Denumire Localitate Adresă Datare

1 Cetatea Şcheia - Suceava municipiul SUCEAVA "Dealul Şeptilici” marginea de NV a oraşuluimedievală

sf. sec. XIV, Epocamedievală

2 Platoul din faţa Cetăţii de Scaun municipiul SUCEAVA "Câmpul Şanţurilor” la marginea de E a oraşului şipantele de N medievală ale dealului

sec. XIV - XVII

3 Situl arheologic "Vechiul centru medieval municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş Suceava" (N), A.Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare

4 Ansamblul Curţii Domneşti cu vechiul centrumedieval al oraşului Suceava

municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E),N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare

sec. XIV - XIX

5 Situl arheologic "Oraşul medieval Suceava" municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, PetruMuşat

7 Vatra oraşului medieval Suceava municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, PetruMuşat

sec. XIII - XVII

8 Fortificaţia premuşatină municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, PetruMuşat

sec. XIII - XVII

9 Ansamblul curţii boiereşti a Arboreştilor sat ARBORE; comunaARBORE

"La Movileanca” la cca. 75 m SE de bisericămedievală

sec. XV - XVI Epocamedievală

10 Curte boierească sat ARBORE; comunaARBORE

"La Saghieni” la confluenţa sec. pâraelor Clit şiSaca

sec. XV, Epocamedievală

11 Situl arheologic de la Baia cu două aşezări sat BAIA; comuna BAIA "Cetăţuia” la 2 km SV de sat Epoca bronzului şineoliticului

12 Ruinele bisericii "Sf. Procopie-Milişăuţi” sat BĂDEUŢI; comunaBĂDEUŢI

La limita satelor Bădeuţi şi Mişlăuţi, pct. "Vatrasatului", lângă biserica de lemn actuală

Epoca medievală

13 Ruinele curţii logofătului Ioan Tăutu sat BĂLINEŞTI; comunaGRĂMEŞTI

La 80 m E de biserica sec. XV - XVI Epoca "Sf. Nicolae"medievală

14 Necropola tumulară de la Boroaia, punct "LaTolan”

sat BOROAIA; comunaGrămeşti

"La Tolan” la 500 m S de sat sec. III – IV Epoca daco-romanăTolan"

15 Situl arheologic de la Bosanci, punct "La podla Rediu”

sat BOSANCI; comunaBOSANCI

"La pod pe şos. la Rediu" Suceava-Paşcani, la 5km de sat

16 Necropolă sat BOSANCI; comuna "La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 km sec. IV - III a. Chr.

48

Bosanci de sat Latène17 Aşezare sat BOSANCI; comuna

Bosanci"La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 kmde sat

Neolitic

18 Situl arheologic de la Botoşana, punct"Sălişte”

sat BOTOŞANA; comunaBOTOŞANA

la cca. 300 m SV de satul Comăneşti

19 Aşezările de la "Sălişte" sat BOTOŞANA; comunaBOTOŞANA

"Sălişte” la cca. 300 m SV de sec. XV - XVI satulComăneşti

Epoca bronzului târziu,daco- romană şimedievală

20 Staţiunea arheologică de la Botoşana, punct"Sălişte”

sat BOTOŞANA; comunaBOTOŞANA

"Sălişte" 500 m N de grajdurile fostului CAP Epoca bronzului,cultura Iamnaia, sec.IV - II a. Chr. Latène,sec. VI Epoca romano-bizantină şi sec. XIV –XV, Epoca medievală.

21 Necropola tumulară de la Broşteni, punct"Valea Morii”

sat BROŞTENI; comunaDRĂGUŞENI

"Valea Morii" Broşteni, pe drumul Tătăraşi

22 Situl arheologic de la Budeni şi cinci aşezări sat BUDENI; oraşDOLHASCA

"La Canton” la cca. 200-250 m de cantonul silvic Neolitic, sec. XI - X a.Chr. Hallstatt,sec. I - IV a. Chr.Latène, sec. VI – VII,Epoca romano-bizantină

23 Necropola tumulară de la Burla sat BURLA; comunaBURLA

"Dealul Burlei” la marginea de NE a satului

24 Exploatare neolitică a sării sat CACICA; comunaCACICA

"Salina Cacica” în , curtea întreprinderii, pe laturade nord şi zona înconjurătoare

Eneolitic, culturaCucuteni

25 Fortificaţie cu val de pământ sat CĂLINEŞTI; comunaDĂRMĂNEŞTI

"Dealul Zamca” la cca. 500 m E de sat sec. XIII - XV Epocamedievală

26 Necropola tumulară de la Codru sat CODRU; comunaCAJVANA

"La Boroghia” la 2 km N de sat sec. VI - V a. Chr.Hallstatt

27 Inscripţii runice sat COTÂRGAŞI; oraşBroşteni

"Dealul Goia” la 4 km de sat sec. XI - XII Epocamedievală

28 Necropola de Dolheştii Mari sat DOLHEŞTII MARI;comuna DOLHEŞTI

"La Todoreasa” la marginea satului V sec. IV Epoca daco-romană

29 Ruinele curţii boiereşti a lui Şendrea sat DOLHEŞTII MARI;comuna DOLHEŞTII MARI

"Lângă şcoală” la cca. 100 m de biserică sec. XV Epocamedievală

30 Ansamblul curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi sat DRĂGOIEŞTI; comuna "În luncă” , 200m N de grajdurile (ruine) fostului

49

DRĂGOIEŞTI CAP, pe pârâul Ciuciulea31 Ruinele curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi sat DRĂGOIEŞTI; comuna

DRĂGOIEŞTI "În luncă” , 200m N de grajdurile fostului CAP, pepârâul Ciuciulea

ante 1512, Epocamedievală

32 Ruine biserică sat DRĂGOIEŞTI; comunaDRĂGOIEŞTI

"În luncă” , 200m N de grajdurile fostului CAP, pepârâul Ciuciulea

ante 1512 Epocamedievală

33 Aşezare sat DRĂGUŞENI; comunaDRĂGUŞENI

"La Cetăţuie” ”-Dealul Bocăneţ la cca. 2 km E desat

Neolitic, culturaCucuteni B

34 Ruinele curţii boiereşti de la Fântâna Mare, sat FÂNTÂNA MARE;comuna FÂNTÂNA MARE

"La Temelie” la DN 20, la km punct "La Temelie"405, la intersecţia cu drumul spre Piatra Neamţ


35 Case şi ruine biserică sat FÂNTÂNA MARE;comuna FÂNTÂNA MARE

"La Temelie” la DN 20, la km 405, la intersecţia cudrumul spre Piatra Neamţ


36 Ruinele bisericii de la Giuleşti sat GIULEŞTI; comunaBoroaia

La limita judeţului între râul Moldova şi loc. Râşca sec. XIV Epocamedievală

37 Fortificaţia de la Gura Humorului oraş GURA HUMORULUI "Pădurea Bogdăneasa” la est de oraş, la cca. 300 mîn dreptul şoselei naţionale

sec. XVIII Epocamedievală

38 Necropola tumulară de la Horodnic de Jos sat HORODNIC DE JOS;comuna HORODNIC DE JOS

"Dealul Colnic” la cca. 600 m de primărie Epoca bronzului

39 Ruinele mănăstirii Horodnic sat HORODNIC DE JOS;comuna HORODNIC DE JOS

"La Călugăriţa” la cca. 150 m de biserica de lemn sec. XIV - XV Epocamedievală

40 Fortificaţie de pământ sat HORODNIC DE SUS;comuna HORODNIC DESUS

La cca. 2 km SE spre Suceviţa sec. XV Epocamedievală

41 Fortificaţie cu val de pământ sat IACOBEŞTI; comunaGRĂMEŞTI

"Dealul Ocup” la cca. 3 km de Iacobeşti sec. XV Epocamedievală

42 Situl arheologic de la Liteni sat LITENI; oraş LITENI "La Humărie” în vatra satului sec. I a. Chr. - II p.Chr. Latène

43 Situl arheologic de la Măneuţi sat MĂNEUŢI;comuna FRĂTĂUŢII VECHI

"La Mâlitură” pe terasainferioară a râului Suceava

sec. XV Epoca medievală

44 Fortificaţia de la Mereşti sat MEREŞTI; comunaVULTUREŞTI

"Dealul Cetate” la S de sat sec. IV a. Chr. Hallstatt

45 Situl arheologic de la Mihoveni şi patruaşezări

sat MIHOVENI; comunaSCHEIA

"Cahla Morii” la 2 km de sat Eneolitic, culturaCucuteni, sec. III - II a.Chr. Epoca bronzului,sec. III - II a. Chr.Latène şi sec. XIII - XVEpoca medievală.

46 Ansamblul curţii boiereşti de la Milişăuţi localitatea BĂDEUŢI; oraş "În cimitir” şi 100 de metri SE de cimitir sec. XIV - XV Epoca

50

(ruine) MILIŞĂUŢI medievală47 Situl arheologic de la Mitocu Dragomirnei sat MITOCU

DRAGOMIRNEI; comunaMITOCU

"La Stratulat” pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E destaţia de epurare a apei Lipoveni

48 Şase aşezări sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

"La Stratulat” pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E destaţia de migraţiilor epurare a apei Lipoveni

Neolitic, Epocabronzului, Hallstatt, sec.III - II a. Chr. Latène,sec. IV Epoca daco-romană, sec. V - VIEpoca migraţiilor.

49 Necropola de la Moara sat MOARA; comunaMOARA

Pe terenul de sport al Şc.Gen. sec. IV a. Chr. Hallstatt

50 Ruinele curţii logofătului Gavril Trotuşan dela sat Părhăuţi

sat PĂRHĂUŢI; comunaTODIREŞTI

"Pe beci” la cca. 150 m de şcoală sec. XV - XVI Epocamedievală

51 Necropola tumulară de la Părhăuţi sat PĂRHĂUŢI; comunaTODIREŞTI

"Poiana” Dealul lui Ivan, la cca 1,9 km de sat sec. II - III p. Chr.Latène târziu

52 Necropola de incineraţie de la Podeni sat PODENI; comunaBUNEŞTI

În vatra satului , în curtea cetăţeanului ModestCroitorul

sec. III Latène târziu

53 Situl arheologic de la Preuteşti,punct"Cetăţuia", fortificaţie şi aşezare

sat PREUTEŞTI; comunaPREUTEŞTI

"Cetăţuia” pe pârâul Brana la 5 km de centrulsatului

Neolitic, culturaCucuteni fazele A şi B,sec. XII - X a. Chr.Hallstatt timpuriu.

54 Aşezarea de la Preuţeşti, punct "La haltă" sat PREUTEŞTI; comunaPREUTEŞTI

"La Haltă” în vatra satului la halta CFR Neolitic, culturaCucuteni fazele A şi B

55 Situl arheologic de la Rădăşeni, punct "DealulCetăţii" şi trei aşezări

sat RĂDĂŞENI; comunaRĂDĂŞENI

"Dealul Cetăţii” la cca 1km SE de sat Neolitic, culturaCucuteni fazele A şi B,Hallstatt, Epocabronzului

56 Situl arheologic de la Sfântu Ilie şi aşezarea dela "Silişte"

sat SFÂNTU ILIE; comunaŞCHEIA

"Silişte” la cca. 500 m N de biserică Eneolitic, culturaCucuteni, Epocabronzului, sec. III - II a.Chr. Latène şi sec. II -IV Epoca daco-romană

57 Situl arheologic de la Siret, punct "DealulHorodişte" şi două aşezări

oraş SIRET "Dealul Horodişte” actualul cimitir evreiesc Neolitic, culturaCucuteni B şi sec. XIV- XVII Epocamedievală

51

58 Situl arheologic de la Siret, punct "DealulRuină" cu trei aşezări

oraş SIRET "Dealul Ruină” la cca 500 m N de oraş Neolitic, culturaCucuteni B, Epocabronzului şi Hallstatt

59 Situl arheologic de la Siret, punct "DealulSasca"

oraş SIRET "Dealul Sasca” la cca 300 m S de oraş pe şoseauaE20

sec. XIV - XVII Epocamedievală

60 Situl arheologic de la Solca oraş SOLCA "Slatina Mare” la cca 3 km N de localitate Neolitic, culturaCucuteni B

61 Situl arheologic de la Şcheia, punct "Silişte" şicinci aşezări

sat ŞCHEIA; comunaŞCHEIA

"Silişte” cca. 150 m de drumul naţional, pe malulstâng al pârâului Şcheianca

Neolitic, culturaamforelor sferice,Epoca bronzului,cultura Noua, sec. III -II a. Chr. Latène, sec. II- III Epoca romană şisec. XV - XVII Epocamedievală

62 Necropola tumulară de la Todireşti sat TODIREŞTI; comunaTODIREŞTI

La 250 m SE de pădure sec. II - III p. Chr. Epocaromană

63 Curtea boierească de la Todireni, punct"Silişte", Case (ruine) şi Biserică (ruină)

sat TODIREŞTI; comunaTODIREŞTI

"Silişte” la 100 m E de grădina de legume sec. XV - XVI Epocamedievală

64 Situl arheologic de la Udeşti, punct "Lacânepişte", două aşezări şi necropolă

sat UDEŞTI; comunaUDEŞTI

"La Cânepişte” la cca 500 m N de grajdurile CAP sec. VI - VII Epocaromano-bizantină, sec.XV Epoca medievală

65 Necropola tumulară de la Valea Moldovei sat VALEA MOLDOVEI;comuna VALEAMOLDOVEI

La cca 50 m de Căminul Cultural sec. III - IV Epocadaco-romană

66 Situl arheologic de la Varvata, două aşezări depe "Dealul Cetăţuica”

sat VARVATA; comunaPÎRTEŞTII DE JOS

"Dealul Cetăţuica” la cca. 500 m SE de cătun Neolitic, culturaCucuteni B, sec. XI - Xa. Chr. Hallstatttimpuriu

67 Ansamblul curţii boiereşti a lui Giurgiu de laVolovăţ, ruine casă, biserică (ruine), fortificaţiade la Volovăţ

sat VOLOVĂŢ; comunaVOLOVĂŢ

"Silişte” La cca. 100 m SE de biserica actuală sec. XIV - XV Epocamedievală

68 Aşezare sat VORNICENII MARI;comuna MOARA

"La Şipoţel” la 1 km S de sat sec. II - III Epocaromană

69 Ruina bisericii lui Oană de la Tulova-Vornicenii Mari

sat VORNICENII MARI;comuna MOARA

"La Mănăstire” la cca. 200 m de grajdurile fostuluiCAP în aval pe malul stâng al pârâulu

sec. XIV Epocamedievală

70 Situl arheologic de la Zahareşti, punct "Silişte", sat ZAHAREŞTI; comuna "Silişte” la 150 m S de biserică sec. IV - VII Epoca

52

Necropola de la Zahareşti, punct "Silişte" şidouă aşezări

Stroieşti romano-bizantină, sec.XII - XVI Epocamedievală

71 Cetatea de Scaun a Sucevei, Fortul Muşatin,Incinta exterioară, Şanţ de apărare, Zid decontraescarpă

municipiul SUCEAVA La marginea de E a oraşului sec. XIV - sf. sec. XV

72 Vechea zonă comercială a Sucevei municipiul SUCEAVA Str. Armenească şi Dragoş Vodă ambele fronturi declădiri monument

sec. XIX

73 Liceul "Ştefan cel Mare” municipiul SUCEAVA Str. Alecsandri Vasile 3 189374 Biserica armenească "Sf. Cruce” municipiul SUCEAVA Str. Armenească 1 sec. XVI75 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 7 sec. XIX76 Casa de lemn Hopmeier municipiul SUCEAVA Str. Armenească 13 sf. sec. XIX77 Casa Pâţu municipiul SUCEAVA Str. Armenească 14 sec. XVIII - XIX78 Casa Seserman municipiul SUCEAVA Str. Armenească 18 sf. sec. XVIII79 Casa Roşu municipiul SUCEAVA Str. Armenească 24 sec. XVIII80 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 26 sec. XIX81 Casa Frăţian municipiul SUCEAVA Str. Armenească 31bis sec. XVII82 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 47 mijl.sec. XVIII83 Casă municipiul SUCEAVA Str. Bălcescu Nicolae 3 sec. XIX84 Casă municipiul SUCEAVA Str. Creangă Ion 17 sec. XIX85 Mănăstirea Teodoreni – Burdujeni, biserica

"Înălţarea Domnului”, chilii vechi, turnclopotniţă, zid de incintă

municipiul SUCEAVA Str. Cuza Vodă 19 sec. XVI - XIX

86 Casa Hagi municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 10 sec. XIX, adăugiri sf.sec. XIX

87 Casa de lemn Colonescu municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 13 sec. XIX88 Casa de lemn Ignătescu municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 23 sec. XIX89 Ansamblul bisericii "Sf. Simion”, biserica "Sf.

Simion”, turn clopotniţămunicipiul SUCEAVA Str. Enescu George 51 1551, sec. XVI

90 Gara Suceava Nord-Iţcani municipiul SUCEAVA Str. Gării 4 187691 Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou”, Biserica "Sf.

Gheorghe”, Clisiarniţă – paraclis, Stăreţie,Chilii, Clopotniţă

municipiul SUCEAVA Str. Ioan Vodă cel Cumplit 2 sec. XVI - XIX

92 Gara Suceava-Burdujeni municipiul SUCEAVA Str. Iorga Nicolae 7 186993 Ansamblul "Curtea Domnească", Palatul

Domnesc- ruine, turn locuinţă – ruine, turn depoartă – ruine, anexă – ruine

municipiul SUCEAVA Str. Ipătescu Ana f.n. sec. XIV - XVII

53

94 Biserica "Învierea Domnului” - Vascresenia municipiul SUCEAVA Str. Ipătescu Ana 14 155195 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” –

Iţcanii Vechi municipiul SUCEAVA Str. Labiş Nicolae 17 1639

96 Biserica "Sf. Nicolae” – Prăjescu municipiul SUCEAVA Str. Mihai Viteazul 2 161197 Biserica "Sf. Gheorghe” – Mirăuţi municipiul SUCEAVA Str. Mirăuţi 17 sec. XIV, XVII98 Hanul Domnesc, azi Muzeu etnografic municipiul SUCEAVA Str. Porumbescu Ciprian 5 mijl. sec. XVII99 Casă municipiul SUCEAVA Str. Prunului 1 sec. XIX

100 Casa Costin Tarangul municipiul SUCEAVA Aleea Simion Florea Marian 2 sec. XIX101 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru”, biserica

"Sf. Dumitru”, ruinele bisericii vechi,clopotniţă

municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 1 sec. XIV-XVI

102 Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal"Bucovina"

municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 33 1898

103 Clădirea administrativă a oraşului, aziPrefectura şi Consiliul Judeţean Suceava

municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 36 înc. sec. XX

104 Fostul tribunal, căpitănie districtuală şiînchisoare

municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 58 1885

105 Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (aCoconilor)

municipiul SUCEAVA Str. Ştefăniţă Vodă 3 1643

106 Casă municipiul SUCEAVA Aleea Trandafirilor 4 sf. sec. XVIII107 Mănăstirea Zamca, Biserica "Sf. Axentie”,

Paraclisul "Sf. Grigore”, Paraclisul "Sf.Maria”, Chilii, Zid de incintă, Turn clopotniţă,Fortificaţia de pământ

municipiul SUCEAVA Str. Zamca f.n. sec. XVI - XIX

108 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat ADÂNCATA; comunaADÂNCATA

sec. XVIII

109 Ansamblul bisericii Arbore sat ARBORE; comunaARBORE

sec. XVI - XIX

110 Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan sat ARBORE; comunaARBORE

1502

111 Turn clopotniţă sat ARBORE; comunaARBORE

1867

112 Ruinele bisericii "Sf. Fecioară” sat BAIA; comuna BAIA 1410113 Biserica "Sf. Gheorghe” - Albă sat BAIA; comuna BAIA sec. XV, XX114 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat BAIA; comuna BAIA 1530115 Ruina bisericii "Sf. Procopie” sat BĂDEUŢI; oraş

MILIŞĂUŢI1487

54

116 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat BĂIŞEŞTI; comunaCORNU LUNCII

sec. XVIII

117 Biserica "Sf. Nicolae” sat BĂLINEŞTI; comunaGRĂMEŞTI

sec. XV

118 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat BĂNEŞTI; comunaFÂNTÂNELE

sec. XVIII

119 Biserica de lemn "Adormirea MaiciiDomnului”

sat BILCA; comuna BILCA 1752

120 Casa Gheorghe Puha sat BILCA; comuna BILCA sf. sec. XIX121 Piua de sumane sat BILCA; comuna BILCA sec. XIX122 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi” sat BOGDĂNEŞTI; comuna

BOGDĂNEŞTIsec. XVIII - XIX

123 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat BOGDĂNEŞTI; comunaBOGDĂNEŞTI

sec. XVIII

124 Turn clopotniţă sat BOGDĂNEŞTI; comunaBOGDĂNEŞTI

1879

125 Biserica de lemn "Adormirea MaiciiDomnului”

sat BOROAIA; comunaBOROAIA

1808

126 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat BOTOŞANA; comunaBOTOŞANA

mijl. sec. XVIII

127 Ansamblu gospodăresc sat BREAZA DE SUS;comuna BREAZA

sec. XIX

128 Complexul gospodăresc Maria Veruleac sat BREAZA DE SUS;comuna BREAZA

sec. XIX

129 Ocol întărit sat BREAZA DE SUS;comuna BREAZA

sec. XIX

213 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae", Biserica delemn "Sf. Nicolae”, Clopotniţă

localitatea BROŞTENI; oraşBROŞTENI

1779

216 Casa administratorilor Domeniilor Coroanei,azi spaţii comerciale şi depozit

localitatea BROŞTENI; oraşBROŞTENI

1895

217 Ansamblul bisericii "Adormirea MaiciiDomnului "-Hagigadar, Biserica "AdormireaMaicii Domnului” – Hagigadar, zid de incintă

sat BULAI; comuna MOARA 1512

218 Vama Veche sat BUNEŞTI; comunaBUNEŞTI

1800

219 Conacul Bucevski sat CALAFINDEŞTI;comuna CALAFINDEŞTI

1925

55

220 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat CĂLINEŞTI; 1794221 Casă de lemn Gheorghe Mnesciuc municipiul CÂMPULUNG

MOLDOVENESCmijl. sec. XIX

222 Casa - Vilă "Coca" municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Calea Bucovinei 48 înc.sec. XX

223 Casa de lemn Petru Crăcană municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Str. Cerbului 1 înc. sec. XIX

224 Casa Grămadă Gheorghe municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Str. Porumbescu Ciprian 28 1817

225 Fostă primărie, azi spaţii comerciale municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 2 1896

226 Banca Naţională municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 6 1940

227 Bancă Comercială municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 8 sec. XIX

228 Fosta prefectură a judeţului Câmpulung, aziMuzeul "Arta Lemnului”

municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 10 sf. sec. XIX

229 Casa Lateş municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 15 prima jum. sec. XIX

230 Şcoală municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC


231 Vila Silvia municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC


232 Casă de lemn municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC


233 Casă de lemn municipiul CÂMPULUNGMOLDOVENESC


234 Cuptor de ars var sat CHIRIL; comunaCRUCEA

1928

235 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”, Biserica delemn "Sf. Nicolae”, Casă parohială, Clopotniţă

sat COLACU; comunaFUNDU MOLDOVEI

1800

236 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat COMĂNEŞTI; comunaBOTOŞANA

sec. XVIII

237 Biserica "Sf. Gheorghe” sat COSTÂNA; comunaTODIREŞTI

1811

238 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat CUMPĂRĂTURA;comuna BOSANCI

1792

56

239 Biserica de lemn "Înălţarea Domnului” sat DĂRMĂNEŞTI; comunaDĂRMĂNEŞTI

sf. sec. XVIII

240 Cuptor de ars var sat DÂRMOXA; oraşBROŞTENI

1924

241 Gospodăria Ecaterina Matisievici sat DEMĂCUŞA; comunaMOLDOVIŢA

sf. sec. XIX

242 Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat DOLHEŞTII MARI;comuna DOLHEŞTI

ante 1481

243 Casa Gavril Candrea sat DORNACÂNDRENILOR; comunaDORNA

sf. sec. XIX

244 Şcoală sat DORNACANDRENILOR; comunaDORNA

1937

245 Biserica de lemn "Adormirea MaiciiDomnului" şi "Sf. Spiridon”

sat DRĂGUŞENI; comunaDRĂGUŞENI

1780

246 Ansamblu de locuinţe sezoniere sat FALCĂU; comunaBRODINA

sec. XIX

247 Casa pictorului Ştefan Şoldănescu municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 10 1830248 Biserica de lemn "Sf. Gheorghe” municipiul FĂLTICENI Str. Dumbrava Minunată 17 sec. XVIII249 Casa Alecu Forăscu Botez municipiul ş FĂLTICENI Str. Eminescu Mihai 2 1896250 Casa Serafim Ionescu, azi Banca Naţională municipiul FĂLTICENI Aleea Eroilor 16 1898251 Ansamblu urban "Str. Republicii" municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 219-243 Frontul de clădiri de la nr.

219 - 243 sec. XIX

252 Casa scriitorului Nicolae Istrate municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 231 1820253 Primărie municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 243 1896254 Casa Copiilor municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 280 1925255 Casa Cantacuzino-Paşcanu municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 294 1858256 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza” municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 80 sf. sec. XIX257 Casa Jenică Tatos municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 93 1890258 Galeria Oamenilor de Seamă municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 95 1850259 Biserica "Sf. Nicolae” municipiul FĂLTICENI Str. Topitoriei 5 1798260 Fosta Şcoală Domnească municipiul FĂLTICENI Str. Unirii 5 1842261 Podul de piatră Şoldăneşti municipiul FĂLTICENI Str. Vladimirescu Tudor f.n. sec. XV262 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat FORĂŞTI; comuna

FORĂŞTI1764

263 Moară de lemn sat GURA HAITII; comuna Pe pârâul Bânca 1890

57

ŞARU DORNEI264 Judecătorie oraş GURA HUMORULUI Bd. Bucovina 21 1904265 Primărie oraş GURA HUMORULUI Piaţa Republicii 10 1901266 Biserica "Tuturor Sfinţilor" sat HÂNŢEŞTI; comuna

HÂNŢEŞTIsec. XV, adăugiri 1822

267 Conacul Killerman - Pruncu sat HÂNŢEŞTI; comunaHÂNŢEŞTI

înc. sec. XIX

268 Şcoală sat HOLDIŢA; oraşBROŞTENI

1905

269 Biserica de lemn "Înălţarea Sf. Cruci” sat HORODNIC DE JOS;comuna HORODNIC DE JOS

1717

270 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat HORODNIC DE JOS;comuna HORODNIC DE JOS

sec. XVIII

271 Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" sat HORODNICENI; comunaHORODNICENI

sec. XVI - XIX

272 Biserica "Pogorârea Sf. Duh” sat HORODNICENI; comunaHORODNICENI

1538

273 Zvoniţă sat HORODNICENI; comunaHORODNICENI

sec. XIX

274 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şiGavril”

sat HUMORENI; comunaBOTOŞANA

mijl. sec. XVIII

275 Complexul gospodăresc Ioan Nichituş sat IACOBENI; comunaIACOBENI

sf. sec. XIX

276 Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului” sat IACOBEŞTI; comunaGRĂNICEŞTI

1792

277 Curtea baronilor Capri sat IACOBEŞTI; comunaGRANICESTI

sf. sec. XIX

278 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ILIŞEŞTI; comunaILIŞEŞTI

1714

279 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat LĂMĂŞENI; comunaRĂDĂŞENI

sec. XVIII

280 Casa Vârnav - Liteanu, azi primărie localitatea LITENI; oraşLITENI

sec. XVIII

281 Gospodăria Ionel Bălan sat MARGINEA; comunaMARGINEA

sec. XIX

282 Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” localitatea MĂNĂSTIOARA;comuna UDEŞTI

înc. sec. XVIII

58

283 Ansamblul bisericii "Sf. Onufrie” localitatea MĂNĂSTIOARA;oraş SIRET

sec. XVII - XVIII

284 Biserica "Sf. Onufrie" localitatea MĂNĂSTIOARA;oraş SIRET

sec. XVII

285 Fântână localitatea MĂNĂSTIOARA;oraş SIRET

1765

286 Ruinele bisericii Humorul Vechi sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREAHUMORULUI

La cca. 100 m SV de incinta actuală sec. XV

287 Mănăstirea Humorului sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREAHUMORULUI

sec. XVI - XIX

288 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” şi"Sf.Gheorghe"

sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREAHUMORULUI

1530

289 Ruine case mănăstireşti sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREAHUMORULUI

sec. XVI - XVIII

290 Turn clopotniţă sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREAHUMORULUI

sec. XIX

291 Turnul lui Vasile Lupu sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREAHUMORULUI

1641

292 Gospodăria Elena Velearovschi sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREAHUMORULUI

sec. XIX

293 Grup de case sat MĂNĂSTIREAHUMORULUI; comunaMĂNĂSTIREA

Pârâul Magherniţa sec. XIX

59

HUMORULUI294 Conacul Mavrodin sat MEREŞTI; comuna

VULTUREŞTI1925

295 Fierăstrău hidraulic localitatea MILIŞĂUŢI; oraşMILIŞĂUŢI

sf. sec. XIX

296 Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” sat MITOCAŞI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

sf. sec. XVIII

297 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat MITOCAŞI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVIII

298 Clopotniţă sat MITOCAŞI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

1789

299 Biserica "Sfinţii Enoh, Ilie şi Ioan Teologul” -Dragomirna Mică

sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU

1602

300 Mănăstirea Dragomirna sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII - XIX

301 Biserica "Pogorârea Sf. Duh” sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

1609

302 Paraclisul "Sf. Nicolae” sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII

303 Egumenie sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII

304 Trapeza sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

1609

305 Zid de incintă sat MITOCUDRAGOMIRNEI; comunaMITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII

306 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” sat MOARA NICĂ; comunaMOARA

sec. XVIII

307 Fierăstrău hidraulic sat OSTRA; comuna OSTRA înc. sec. XIX308 Biserica "Duminica Tuturor Sfinţilor” sat PĂRHĂUŢI; comuna

TODIREŞTI1522

60

309 Ansamblul bisericii " Înălţarea Sfintei Cruci” sat PĂTRĂUŢI; comunaPĂTRĂUŢI

sec. XV - XVIII

310 Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci” sat PĂTRĂUŢI; comunaPĂTRĂUŢI

1487

311 Clopotniţă de lemn sat PĂTRĂUŢI; comunaPĂTRĂUŢI

1725

312 Ansamblul bisericii de lemn "Sf. Voievozi” sat PÎRTEŞTII DE SUS;comuna CACICA

sec. XVIII - XIX

313 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat PÎRTEŞTII DE SUS;comuna CACICA

1779

314 Clopotniţă sat PÎRTEŞTII DE SUS;comuna CACICA

1861

315 Casă sat PÎRTEŞTII DE SUS;comuna CACICA

sec. XVIII

316 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” localitatea PLOPENI; oraşSALCEA

1753

317 Biserica "Naşterea Maicii Domnului” sat POIANA; oraşDOLHASCA

sec. XIX

318 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae" sat POIANA; oraşDOLHASCA

sec. XIX

319 Rateşul Rahtivanilor (ruine) sat POIANA; oraşDOLHASCA

înc. sec. XIX

320 Biserica de lemn "Sf. Dumitru" sat POIANA STAMPEI;comuna POIANA STAMPEI

sec. XIX

321 Gospodăria Ion Ivan sat POIANA STAMPEI;comuna POIANA STAMPEI

sf. sec. XIX

322 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” şi "Sf.Gheorghe”

sat PRAXIA; comunaFÂNTÂNA MARE

sec. XVIII

323 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae” sat PROBOTA; oraşDOLHASCA

sec. XV

324 Mănăstirea Probota sat PROBOTA; oraşDOLHASCA

sec. XVI - XVII

325 Biserica "Sf. Nicolae” sat PROBOTA; oraşDOLHASCA

1530

326 Clisiarniţă sat PROBOTA; oraşDOLHASCA

1530

327 Casele domneşti- ruine sat PROBOTA; oraş 1530

61

DOLHASCA328 Clădiri din incintă- ruine sat PROBOTA; oraş

DOLHASCAsec. XVI - XVII

329 Turnuri de colţ sat PROBOTA; oraşDOLHASCA

sec. XVI

330 Zid de incintă sat PROBOTA; oraşDOLHASCA

1550

331 Chilia lui Daniil Sihastrul sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV332 Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XIV333 Mănăstirea Putna sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV - XIX334 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat PUTNA; comuna PUTNA 1653 - 1662, pe locul

celei din 1466 - 1469335 Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel” sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XVIII336 Turn tezaur, casa domnească, chilii Sud, chilii

Nord, turn clopotniţă, turn de poartă, ruineclădiri de Sud-Est, ruine clădiri de Nord, zid deincintă, fabrica de cherestea

sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV - XX

337 Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf.Ecaterina”

sat RĂDĂŞENI; comunaRĂDĂŞENI

sec. XVII

338 Sit urban municipiul RĂDĂUŢI Zona cuprinsă între str. Putnei, Agronomilor,Lupenilor, Calea Prieteniei, Piaţa Unirii

sec. XIX

339 Templu evreiesc municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 2 1879340 Spitalul Militar municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 4 1815341 Şcoala nr. 2 municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 36 1896342 Sit urban municipiul RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 1-87şi 2-86 sec. XIX343 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”, Biserica "Sf.

Nicolae”, Clopotniţă, casa parohialămunicipiul RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 4-6 sec. XIV - XIX

344 Casă municipiul RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 2 1888345 Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi” municipiul RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 5 1863346 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Dobrogeanu Gherea Constantin 12 1902347 Gara C.F.R. municipiul RĂDĂUŢI Str. Gării 3 1889348 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Horea 44 1911349 Gospodăria - atelier a olarului Constantin

Colibabamunicipiul RĂDĂUŢI Str. Lungă 8 1875

350 Fabrica de Hârtie municipiul RĂDĂUŢI Str. Papetăriei f.n. 1838351 Judecătorie municipiul RĂDĂUŢI Calea Prieteniei 22 1862352 Fabrica de Spirt municipiul RĂDĂUŢI Calea Prieteniei 47 1789

62

353 Fabrica de Mobilă municipiul RĂDĂUŢI Str. Putnei 208 1902354 Zona veche a oraşului municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Republicii sec. XIX355 Casă municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 2 1870356 Judecătorie municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 62-64 1860357 Banca Naţională municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 65 1940358 Prefectură municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 67 1909359 Spital municipiul RĂDĂUŢI Str. Spitalului 9 1879360 Ansamblu urban municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 1- 79, 2-90 sec. XIX361 Biserica romano - catolică "Naşterea Sf.

Fecioare Maria”municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 16 1823

362 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 18 1911363 Clădire publică municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 72 1871364 Corpul administrativ al Uzinei Electrice municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 120 1912365 Casa Armatei, azi Şcoala nr. 6 municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 122 1871366 Şcoala nr. 3 municipiul RĂDĂUŢI Str. Tineretului 9 1905367 Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh” municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii În parc sec. XX368 Ansamblu urban municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 1-63 sec. XIX369 Casa Germană, azi Cinematograful "Flacăra" municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 10 1896370 Mănăstirea Râşca, Biserica "Sf. Nicolae”,

clopotniţă, chilii, zid de incintă sat RÎŞCA; comuna RÂŞCA sec. XVI - XIX

371 Ansamblul bisericii "Tăierea Capului Sf. IoanBotezătorul”, Biserica "Tăierea Capului Sf.Ioan, Clopotniţă

sat REUSENI; comunaUDEŞTI

sec. XVI - XIX

372 Ruinele Curţii Domneşti de la Reuseni sat REUSENI; comunaUDEŞTI

La 200 m V de biserică, în curtea şcolii sec. XV

373 Biserica "Sf. Treime”, Casa Nicolae Istrati sat ROTOPĂNEŞTI; comunaHORODNICENI

sec. XIX

374 Biserica de lemn "Sf. Dumitru", biserica delemn "Adormirea Maicii Domnului”

sat RUDEŞTI; comunaGRĂMEŞTI

sec. XVIII

375 Piua de sumane sat SATU MARE; comunaSATU MARE

1900

376 Ansamblul bisericii "Sf. Ilie”, Biserica "Sf.Ilie”, Clopotniţă, zid de incintă

sat SFÎNTU ILIE; comunaŞCHEIA

sec. XV - XVIII

377 Hanul Siret oraş SIRET Str. Arcaşilor 3 sf. sec. XIX378 Fosta primărie, azi Banca Comercială Română oraş SIRET Str. Castanilor 8 1826379 Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” oraş SIRET Piaţa Republicii 1 sec. XVII

63

380 Liceul "Laţcu Vodă" oraş SIRET Str. Trandafirilor 2 1875381 Ansamblul "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XIV - XVII382 Biserica "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 1352383 Zvoniţa oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XVII384 Mănăstirea Slatina, Biserica "Schimbarea la

Faţă”, trapeză, Paraclisul "Sf. Nicolae”,paraclisul "Sf. Trei Ierarhi”, turnuri, cişmea,zid de incintă

sat SLATINA; comunaSLATINA

sec. XVI - XIX

385 Mănăstirea Solca, Biserica "Sf. Apostoli Petruşi Pavel”, ruine chilii, beciuri, zid de incintă,turnuri, clopotniţă

oraş SOLCA sec. XVII

386 Fabrica de Bere oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 2 sec. XIX387 Casa Saveta Cotrubaş oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 111 1670388 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat SOLONEŢ; comuna

TODIREŞTIsec. XVIII

389 Casa de lemn Ilie Cârciu sat STRAJA; comunaSTRAJA

înc. sec. XIX

390 Biserica "Arătarea Domnului”, MănăstireaSuceviţa, Biserica "Învierea Domnului”, chilii,paraclis, turnuri de NE şi NV, zid de incintă

sat SUCEVIŢA; comunaSUCEVIŢA

sec. XVI - XVII

391 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat ŞERBĂNEŞTI; comunaZVORIŞTEA

sec. XVIII

392 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” sat TODIREŞTI; comunaTODIREŞTI

sec. XVIII

393 Ansamblul bisericii "Înălţarea Domnului",Biserica de lemn "Înălţarea Domnului”,clopotniţă, Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, piuade sumane a lui Ilişoi

sat VAMA; comuna VAMA mijl. sec. XVIII - înc.XX

394 Casa de lemn Aurora Negrea municipiul VATRA DORNEI La marginea de vest a oraşului prima jum.sec. XIX395 Clădirea Izvorului "Santinela” municipiul VATRA DORNEI În parcul orăşenesc 1896396 Gara Băi municipiul VATRA DORNEI Str. Dornelor 7 1910397 Gară municipiul VATRA DORNEI Str. Dornelor 13 1902398 Casa Vladimir, azi Intreprinderea Minieră

Vatra Dorneimunicipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 1 sf. sec. XIX

399 Primărie municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 17 1897400 Poştă municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 24 1929401 Zona veche comercială a oraşului municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 28-34, 23-31 sec. XIX

64

402 Hotel municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 70 1896403 Biblioteca orăşenească municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 74 1901404 Zona veche comercială a oraşului municipiul VATRA DORNEI Str. Luceafărului 1-13, 4-14 sec. XIX405 Clădirea băilor municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 1 1898406 Clădirea Izvorului "Unirea" municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 3 1896407 Cazinoul Băilor municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 5 1898408 Hotel (Vila 1) municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 7 1896409 Ruinele bisericii "Buna Vestire” sat VATRA MOLDOVIŢEI;

comuna VATRAMOLDOVIŢEI

La 300 m de mănăstire comuna VATRAMOLDOVIŢEI

sec. XV

410 Mănăstirea Moldoviţa, Biserica "BunaVestire”, paraclisul de iarnă, clisiarniţă, chiliiSud, zid de incintă cu turn de colţ, turnclopotniţă de intrare

sat VATRA MOLDOVIŢEI;comuna VATRAMOLDOVIŢEI

sec. XVI - XX

411 Biserica "Înălţarea Sf. Cruci” sat VOLOVĂŢ; comunaVOLOVĂŢ

1500

412 Mănăstirea Voroneţ, Biserica "Sf. Gheorghe”,ruine chilii, clopotniţă, zid de incintă

localitatea VORONEŢ; oraşGURA HUMORULUI

sec. XV - XVIII

413 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru", Biserica"Sf. Dumitru”, zvoniţă

sat ZAHAREŞTI; comunaSTROIEŞTI

sec. XVI -XVIII

414 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ZVORIŞTEA; comunaZVORIŞTEA

1782

415 Casa Popovici, Casa lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIANPORUMBESCU; comunaCIPRIAN PORUMBESCU

sf. sec. XIX

416 Casa lui Ion Creangă municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 30 prima jum. sec. XIX417 Casa lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 68 sf. sec. XIX418 Casa lui Ion Dragoslav municipiul FĂLTICENI Str. Dragoslav Ion 45 sf. sec. XIX419 Casa Gane - Gorovei municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 15 sf. sec. XIX420 Casa lui Eugen Lovinescu municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 93bis 1850421 Casa lui Nicolae Labiş sat MĂLINI; comuna

MĂLINIînc. sec. XX

422 Casa lui Matei Millo sat SPĂTĂREŞTI; comunaVADU MOLDOVEI

mijl. sec. XVIII

423 Casa lui Eusebiu Camilar sat UDEŞTI; comunaUDEŞTI

sf. sec. XIX

424 Cripta-cavou a familiei dr. Otto Binder municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1914

65

425 Monumentul lui Ştefan cel Mare municipiul SUCEAVA În parcul Cetăţii de Scaun 1975426 Mormântul logofătului George Cantacuzino municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1812427 Mormântul lui Simion Florea Marian municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1907428 Cripta-cavou a familiei Rodzina Sessuski

Hasenorzowmunicipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1834

429 Mormântul lui Grigore Vindereu (1830-1888) municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1826430 Muzeul Satului Bucovinean municipiul SUCEAVA În Parcul Cetăţii sec. XIX431 Statuia lui Petru I Muşat municipiul SUCEAVA Piaţa 22 Decembrie 1989 1976432 Casa folcloristului Simion Florea municipiul SUCEAVA Aleea Simion Florea Marian 4 înc. sec. XIX433 Mormântul lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN

PORUMBESCU; comunaCIPRIAN PORUMBESCU

În cimitir 1883

434 Statuia lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIANPORUMBESCU; comunaCIPRIAN PORUMBESCU

În parcul muzeului 1985

435 Statuia lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Piaţa 22 Decembrie 1989 f.n. 1977436 Bustul dr. Gabriel Tatos municipiul FĂLTICENI Piaţa 22 Decembrie 1989 f.n. 1938437 Statuia Grănicerilor municipiul FĂLTICENI Str. Maior Ioan f.n. 1922438 Bustul maiorului Ion Neculai municipiul FĂLTICENI Str. Republicii f.n. Lângă Primărie 1922439 Bustul lui Nicu Gane municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei f.n. În faţa liceului"Nicu Gane'' 1969440 Cimitir evreiesc oraş GURA HUMORULUI La marginea de N a oraşului la cca. 700 m de gară sec. XVIII441 Monumentul Eroilor din primul război mondial localitatea LITENI; oraş

LITENIÎn zona centrală 1919

442 Bustul lui Mihai Eminescu sat PUTNA; comuna PUTNA În incinta Mănăstirii Putna 1962443 Mormântul poetului Mihai Horodnic,

mormântul lui Samuil şi al Eugeniei Ioneţ,mormântul lui Rudolf Neubauer, mormântul luiAugust Nibio, mormântul lui Vasile Niculescu

oraş RĂDĂUŢI În cimitirul oraşului prima jum. a sec. XIX

444 Monumentul Eroilor din primul război mondial oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă f.n. 1920445 Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi oraş RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 5 1972446 Statuia "Moldova” sat ROTOPĂNEŞTI; comuna

HORODNICENIÎn curtea bisericii 1856

447 Cimitir evreiesc oraş SIRET sec. XVIII448 Stâlpul lui Vodă sat VAMA; comuna VAMA În curtea şcolii 1716449 Bustul lui George Enescu municipiul VATRA DORNEI În parcul staţiunii balneare 1964

66

Anexa nr. 2

Rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava

Nr.

Crt.

Denumire Suprafaţa(ha)

Localizare(unitati

administrativteritoriale),

amplasament

Administrator /

Custode

Tipul Obiectulprotecţiei şiconservării

1 DoisprezeceApostoli PN-K

200,00 DornaCandrenilor,drum forestierD. Candrenilor -IzvorulNegrişoara

D.S. SuceavaOcolul sillvicVatra Dornei

rezervaţiegeologica

Formaţiunigeologice

2 Moara Dracului 1,30 CâmpulungMoldovenesc,sub MasivulRarău, la 7 kmde pr. ValeaCaselor

D.S. SuceavaOcolul silvicPojorâta

rezervaţiegeologică

Chei

3 Piatra Ţibăului 20,30 Cârlibaba,la confluenta pr.Ţibău cu r.Bistriţa Aurie

DirecţiaSilvicăSuceava,Ocolul silvic


Calcare

67

Cârlibaba 4 Tinovul Poiana

Stampei681,80 Poiana Stampei,

la 500 m deCantonul silvicPlaiul Bârgoii

D.S. SuceavaOcolul silvicDornaCandreni

rezervaţieforestieră

Mlaştină oligotrofă

5 Făneţele montaneTodirescu

38,10 Stulpicani,Slătioara - zonaCanton silvic

D.S. SuceavaOcolul silvicStulpicani

rezervaţiebotanica

Specii de floră deinteres comunitar

6 Tinovul ŞaruDornei

36,00 Şaru Dornei,DN - intrare înlocalitate

D.S. SuceavaOcolul silvicVatra Dornei


Mlaştină oligotrofă

7 Fâneţele secularePonoare

24,50 Bosanci,la 800 m de E85

PrimăriaBosanci/AcademiaRomână -filiala Iaşi

rezervaţiebotanica


8 Fâneţele seculareFrumoasa

9,50 Moara,Frumoasa, lakm 4 pe DNSuc.- Buc.

PrimăriaMoara /AcademiaRomânăfiliala Iaşi

rezervaţiebotanica


9 Tinovul Găina-Lucina

1,00 Moldova Suliţa,Lucina – la 800m de herghelie

D.S. SuceavaOcolul silvicBreaza

rezervaţiebotanică

Mesteacănul pitic

10 Pădurea 39,40 Pătrăuţi, D.S. Suceava rezervaţie Stejăret secular

68

(Quercetumul)Crujana

la 2 km pe DN Ocolul silvicPătrăuţi

forestieră

11 Pietrele Doamnei -Rarău

933,00 Pojorâta,Crucea,masivul Rarău

D.S. SuceavaOcolul silvicPojorâtaOcolul silvicCrucea

rezervaţiemixtă

FormaţiunigeologiceSpecii de floră deinteres comunitar(Peşteră cu lilieci)

12 Codrul secularSlătioara

1064,20 StulpicaniSlătioara - zonacantonuluisilvic

D.S. SuceavaOcolul silvicStulpicani


Molidiş secularSpecii de interescomunitar

13 Codrul secularGiumalău

309,50 Pojorâta,la 7 km pe pr.Putnei



Molidiş secular

14 Răchitişul Mare 116,40 Breaza,Benia – zonacom. MoldovaSuliţa



Strugurele ursului

15 FăgetulDragomirna

134,90 MitoculDragomirnei,zona ,,TreiMeri”- la 800 mde mănăstire

D.S. SuceavaOcolul silvicPătrăuţi


Făget secular

16 Pădurea Zamostea- Luncă

107,60 Zamostea,la 2 km de

D.S. SuceavaOcolul silvic


Arborete de luncă

69

centrul comunei Adâcata17 Cheile Zugrenilor 314,00 Dorna Arini,

Cruceazona com.Crucea, pe valear. Bistrita

D.S. SuceavaOcolul silvicCrucea,Ocolul silvicVatra Dornei

rezervaţiemixtă

CheiSpecii de floră deinteres comunitar

18 Cheile Lucavei 33,00 Moldova Suliţa,zona Lucina –pe pr. Lucava



CheiSpecii de interescomunitar

19 Jnepeniş cu Pinuscembra

384,20 Şaru Dornei,Neagra Şarului-versantul estical MunţilorCălimani, la 5km de DN

D.S. SuceavaOcolul silvicVatra Dornei


Habitat de interescomunitar

20 Piatra Pinului şiPiatra Şoimului

0,50 GuraHumorului,zona Ariniş, malstâng al r.Moldova

D.S. SuceavaOcolul silvicGuraHumorului


FormaţiunigeologicePaleontologic

21 Stratele cuAptychus de laPojorâta

1,00 Pojorâta,la limita întrelocalităţileCâmpulungMold. siPojorâta


rezervaţiepaleontologică

Paleontologic

70

22 Fâneţele secularede la Calafindeşti

7,00 Calafindeşti,zona ,,Lastejar”, la 400 mde E 85

PrimăriaCalafindeşti


Specii de interescomunitar

23 Rezervaţia PeşteraLiliecilor

** Pojorâta,la 1 km dePietreleDoamnei, laaltitudinea de1500 m

D.S. SuceavaO.S. Pojorâta

rezervaţieştiinţifică

Specii de interescomunitar

* Pe teritoriul judeţului Suceava se regăseşte o suprafaţă de 10775,5 ha din Parcul Naţional Călimani (S total=24041,00ha). Administraţia Parcului Naţional Călimani este în judeţul Suceava, sediul fiind în municipiul Vatra Dornei str.22Decembrie nr. 5.** Rezervaţia „Peştera Liliecilor” – Rezervaţie Ştiinţifică instituită în baza H.G. nr. 2151/2004.

71

Anexa nr. 3Parcuri de agrement şi monumente ale naturii de pe teritoriul judeţului Suceava

Nr.crt.

Localitate/ adresa Denumire Funcţie/ Deţinător Regimjuridic

Act de autoritate

1 Câmpulung Moldovenesc (zonapod auto)

Parc agrement parc dendrologicPrimăria localităţii

stat -

2 Ciprian Porumbescu Parcul muzeului parc dendrologicCMB Suceava

stat Decizia 433/1971 CPJ Suceava

3 Gura Humorului (malul r.Moldova)

Parc dendrologic parc dendrologicPrimăria localităţii

stat -

4 Rădăuţi (centrul oraşului) Parc central parc dendrologicPrimăria localităţii


5 Solca (zona centrală) Parc balnear parc dendrologicPrimăria localităţii

stat -

6 Suceava (zona centrala) Parcul central parc dendrologicPrimăria localităţii

stat -

7 Suceava (zona pr. Cacaina) Parc dendrologic Şipote Parc dendrologicDS Suceava

stat -

8 Suceava (zona Petru Rareş) Parcul Curţii Domneşti parc dendrologicPrimăria localităţii

stat -

9 Suceava (zona str. Ştefan cel Mare) Parc Judecătorie(Primărie)

parc dendrologicPrimăria localităţii

stat -

10 Vatra Dornei (zona staţiunii) Parc balnear parc dendrologicPrimăria localităţii


11 Botoşana (in centrul satului) Stejarul secular,Quercus robur

Monument al naturii stat -

12 Cajvana (in centrul satului) Stejarul secular,Quercus robur

Monument al naturii stat -

13 Câmpulung Mold. (in curteaspitalului municipal)

Magnolia cu flori albe,Magnolia kobus

Monument al naturiispecie rară

stat -

14 Calinesti Cuparencu (zona sat –padure)

Ginkgo BilobaFagul rosu, Fagus


stat -

72

silvatica, var.atropurpureea

15 HorodnicLa Codrii Voivodesei (in curteacasei de vânătoare)

Pinul Strob,Pinus strobus


stat -

16 Rădăuti (in curtea Fabricii de spirt) Tulipar, Liliodendrontulipifera)


stat -

17 Siret (in zona centrală) Ginkgo Biloba Monument al naturiispecie rară

stat -

18 Suceava (in fata Muzeului destintele naturii)

Fagul rosu, Fagussilvatica, var.atropurpureea


stat -

19 Şcheia (in curtea Caseiagronomului)

Ginkgo BilobaFagul roşu, Fagussilvatica, var.atropurpureeaTulipar, Liliodendrontulipifera)


stat -

20 Vatra Dornei (in Parcul băilor) Arin Lanciniat, AlnusIncana, var. laciniata


stat -

21 Câmpulung Mold. Piatra Buhei Monument al naturiigeologica şigeomorfologică

stat -

22 Rădăuţi Mlaştina Rădăuţi botanica privat -

Anexa nr. 5

73

CHESTIONAR PENTRU TURIŞTI

(utilizat pentru măsurarea gradului de satisfacţie a clienţilor)

Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.

1. Cum aţi aflat de noi?

Reclamă în pliante, reviste, ziare Prieteni, colegi ce n-au vizitatPagină Internet ÎntâmplătorAlte surse _______________

2. Este prima dată când veniţi în Bucovina ?

Da Nu

3. Durata sejurului : ___________ zile

4. Scopul sejurului

Odihnă, recreere Vizită la mănăstiriTratament Week-endAfaceri Alte motive ____________________

74

5. De ce aţi ales această zonă pentru sejurul dvs.?

Ospitalitatea gazdelorOferta gastronomicăCadrul naturalPotenţialul culturalPatrimoniul istoricInfrastructuraRaportul preţ/calitateAlte motive

6. Care dintre serviciile oferite de noi au răspuns aşteptărilor dvs. ?

7. Care servicii turistice nu sunt pe măsura aşteptărilor ?

8. De ce servicii turistice noi aţi dori să beneficiaţi ? (eventuale propuneri de îmbunătăţire a serviciilor turistice oferite)

75

9. Doriţi să reveniţi ?

Da Nu

10. Unde locuiţi ?

Ţara ____________________

Localitatea _________________

Vârsta _____________ ani

Studii __________________

Sex M F

Starea civilă ______________

Data____________ Localitatea________________

Vă mulţumim.

76

Anexa nr. 6CHESTIONAR PENTRU UNITATEA DE PRIMIRE

(completat în vederea dezvoltării de noi produse/servicii turistice în localitatea dumneavoastră)

Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.

Denumire unităţii de primire ________________________________________

Tipul unităţii : ________________________

Categoria de clasificare : _________________________________

Numărul de camere : _______________

Numărul de locuri-pat :___________________

3. Servicii oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)

Restaurant Săli de tratament medicalMasă la cerere Parcare auto pentru

turiştiPensiune completă MagazinPiscină, saună Coafură, frizerie,

cosmeticăSală de sport / teren de sport Alte servicii

4. Programe de agrement oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)

77

Vizite la obiective turistice ExcursiiDrumeţii organizate Datini şi obiceiuriEvenimente culturale Participare la treburi

gospodăreştiLecţii de ski Altele

___________________

5. Întâmpinaţi dificultăţi în găsirea personalului calificat care să lucreze în unitatea dvs.?DA NUPentru care dintre următoarele meserii aţi mai avea nevoie de personal calificat?- ospătar- bucătar- recepţioner- altceva ___________

6. Câte persoane din cele care lucrează în unitatea dvs. vorbesc o limbă străină? ________

7. Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la:

Condiţii de cazare Vizite la obiectiveturistice

Ofertă gastronomică specificăzonei

Excursii

Drumeţii organizate Datini şi obiceiuri

78

Evenimente culturale Altele___________________

8. In ce perioadă a anului sunteţi cei mai solicitaţi ? (răspuns multiplu, bifaţi)

1. primăvara 2. vara 3. toamna 4. iarna

9. Faţă de anul trecut ( încercuiţi câte o variantă de răspuns)

Numărul de turiştiromâni

1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel

Numărul de turiştistrăini


Numărul deînnoptări


Durata sejurului 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel

10. Cum preconizaţi cererea turistică (numărul de turişti) în anul 2006 ? ( încercuiţi câte o variantă de răspuns)

Numărul de turiştiromâni

1. va creşte 2. va scadea 3. la fel

Numărul de turişti 1. va creşte 2. va scadea 3. la fel

79

străini

11. Cum vă promovaţi serviciile oferite turiştilor?a. ____________________________________________________________________

b. ____________________________________________________________________ c. ____________________________________________________________________ d. ____________________________________________________________________

12. În următorii 2 ani ce produse/servicii turistice intenţionaţi să promovaţi ? a. ____________________________________________________________________ b. ____________________________________________________________________ c. ____________________________________________________________________ d. ____________________________________________________________________

13. Care sunt obiectivele ce atrag turiştii în localitatea dvs ? a. ____________________________________________________________________ b. ____________________________________________________________________ c. ____________________________________________________________________ d. ____________________________________________________________________

14. Cum credeţi că trebuie să se implice autorităţile centrale şi locale în dezvoltarea turismului ? a. ____________________________________________________________________ b. ____________________________________________________________________ c. ____________________________________________________________________ d. ____________________________________________________________________

80

15. Alte propuneri pe care le puteţi face pentru creşterea numărului de turişti în localitatea dvs. : a. ____________________________________________________________________ b. ____________________________________________________________________ c. ____________________________________________________________________ d. ____________________________________________________________________

Notă : pentru întrebările 8, 9, 10, 11, completaţi maxim 4 propuneri.

Data ________________ Localitatea________________

Vă mulţumim.

Date post:	24-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	vlad-anastasiu
View:	40 times
Download:	2 times

Strategie Turism Completa

Documents