Strategie de eco-turism pentru ostroavele de pe Dunăre din Judeţul Călăraşi

Februarie 2010

1

Cuprins 1. Introducere 2 2. Judeţul Călăraşi – prezentare generală 2 3. Potenţialul eco-turistic al Judeţului Călăraşi 7 4. Analiza SWOT a ecoturismului în Judeţul Călăraşi 9 5. Obiective strategice şi activităţi pentru atingerea lor 11 6. Pachete de ecoturism – propunere 18

2

1. Introducere Ecoturismul este o ramură a turismului reprezentând drumeţii în arii naturale făcute cu responsabilitate, care conservă mediul şi îmbunătăţesc nivelul de trai al localnicilor (Societatea Internaţională de Ecoturism – TIES). Definit în principal ca un turism bazat pe experienţa în natură, termenul de ecoturism este folosit în mod curent pentru a denumi şi promova şi alte tipuri de turism, ceea ce poate crea confuzii şi neînţelegeri atât în rândul operatorilor, cât şi al vizitatorilor. Ecoturismul nu este turism rural care implică vizitarea zonelor rurale cu scopul observării sau participării la activităţi şi evenimente caracteristice zonei sau comunităţii respective, nici agroturism care reprezintă o nişă a turismului rural, ce oferă vizitatorilor posibilitatea experimentării activităţilor agricole pentru o perioadă de timp şi nici orice tip de turism desfăşurat în zone naturale adică turism cultural, balnear sau de agrement. De asemenea, turismul de agrement, turismul pentru ski, turismul de vânătoare, expediţiile motorizate “off-road”, turismul nautic au un impact considerabil asupra mediului, făcându-le incompatibile cu ecoturismul. În porţiunea ei inferioară, cuprinsă între Porţile de Fier şi Sulina, Dunărea se află încă în regim de curgere liberă ceea ce a favorizat conservarea unor elemente naturale specifice extrem de valoroase. Dintre acestea fac parte şi cele aproximativ 135 – 140 de insule numite ostroave, adevărate „jungle” care adăpostesc specii de plante rare şi în care îşi găsesc refugiul păsări pentru odihnă şi reproducere sau alte animale ocrotite prin lege. Preocupările privind valorificarea turistică a Dunării nu sunt noi dar până în prezent activitatea turistică, inclusiv cea ecoturistică, este mai intensă la cele două extremităţi, adică zona Porţilor de Fier, beneficiind de peisajul spectaculos al Cheilor Dunării, şi Delta Dunării cea mai bine conservată şi reprezentată dintre deltele europene. De altfel, cele două zone sunt şi cele mai bine mediatizate. O altă activitate turistică pe Dunăre o reprezintă croazierele a căror frecvenţă a crescut rapid după reluarea acestora în 2003. Croazierele se organizează din martie până în noiembrie şi au o durată de până la patru zile. Acestea sunt organizate de Asociaţia de Promovare turistică Internaţională “Die Donau”, o organizaţie cu reprezentare în cadrul tuturor operatorilor din ţările implicate. ANT este reprezentantul oficial pentru România. În zona românească a Dunării, croazierele sunt organizate de tour operatori din România în numele Asociaţia de Promovare turistică Internaţională “Die Donau” şi variază de la vizite scurte la Drobeta Turnu Severin şi interiorul Deltei Dunării, până la vizite complete de o zi în Bucureşti din Giurgiu/Olteniţa. Conţinutul excursiilor este stabilit de către organizatorul croazierei şi de către tour operatori. Pe ostroave, nu există o activitate turistică organizată fiind de obicei, vizitate de amatorii de pescuit şi vânătoare care petrec uneori câteva zile cu cortul pe insule. 2. Judeţul Călăraşi – prezentare generală 2.1. Descriere geografică

3

Judeţul Călăraşi este situat în partea de sud-est a României şi a Câmpiei Române, pe malul stâng al Dunării, la graniţa cu Bulgaria, având o suprafaţă de 5088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României şi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării. Populaţia sa este de 324 617 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judeţul Călăraşi cuprinde: 2 municipii (Călăraşi şi Olteniţa), 3 oraşe (Lehliu Gară, Fundulea şi Budeşti), 50 de comune şi 159 de sate. Situat în sud-estul Câmpiei Române, pe cursul Dunării şi al braţului Borcea, judeţul se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi judeţul Ilfov şi la sud cu Bulgaria. Dispune de un relief în care caracteristica predominantă o reprezintă Câmpia Română. Clima judeţului este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni relativ reci. În extremitatea sudică a judeţului, se individualizează topo-climatul specific al Luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei. 2.2. Reţeaua hidrografică Judeţul Călăraşi face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, principalul curs de apă al judeţului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeş, care se varsă în Dunăre la Olteniţa, râul Dâmboviţa, care se varsă în Argeş la Budeşti şi salba de lacuri Mostiştea care se varsă în Dunăre la Dorobanţu. La Călăraşi, Dunărea se divide în două braţe: Dunărea Veche şi Borcea, pe malul căreia se află Călăraşiul, între acestea formându-se mlaştini şi lacuri. Cele mai importante lacuri ale judeţului sunt: lacul Mostiştea (parte a salbei de lacuri Mostiştea), lacul Gălăţui şi lacul Călăraşi (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafaţă a lacului în urma desecărilor şi îndiguirilor). Alte lacuri de luncă, mai numeroase altădată, sunt reprezentate astăzi doar de Iezerul Călăraşi, Ciocăneşti, Mitreni din Lunca Argeşului şi Tătarul din Lunca Dâmboviţei. 2.3 Profilul economic Industria Industria judeţului este profilată, în cea mai mare parte, pe activităţi prelucrătoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare (aceasta contribuind în cea mai semnificativă proporţie la producţia industrială a judeţului), industriei confecţiilor din textile, industriei celulozei, hârtiei şi cartonului, industriei materialelor de construcţii, construcţiilor navale, metalurgice ş.a.m.d.

Principalele centre economico-sociale ale judeţului sunt: Călăraşi (cel mai mare centru, reşedinţă de judeţ, financiar, social, cultural şi administrativ), Olteniţa şi Lehliu Gară. Economia călărăşeană a suferit un regres între 1989 şi 2000, din cauza falimentului a două mari unităţi industriale ale judeţului (NAVOL Olteniţa şi SIDERCA Călăraşi).

După anul 2000, urmează o perioadă de stabilizare a economiei locale, urmând cu anul 2005 o creştere a acesteia, mari investitori deschizându-şi în judeţ unităţi de producţie, crescând prin aceasta numărul locurilor de muncă (SAINT-GOBAIN şi ROMPLY în

4

Călăraşi şi MARTIFER în Lehliu Gară). În acelaşi timp, alte companii cu capital străin au anunţat proiecte de investiţii, în special în Călăraşi, Lehliu Gară şi Budeşti.

Astfel, în industria textilă activează societatea CATEX, în industria alimentaţiei - producătorul de mezeluri ALDIS şi AVICOLA Călăraşi. În industria agricolă sunt prezente NUTRICOM Olteniţa şi AGRO Chirongi, în vreme ce în industria siderurgică activează companiile REPSID şi ZAFA. Industria constructoare de nave are ca principal jucător societatea cu sediul în municipiul Olteniţa, STENDOR. Alte societăţi călărăşene importante sunt: SAINT GOBAIN GLASS România (producător, transformator şi distribuitor de materiale de sticlă, ceramică, materiale plastice, fontă), MARTIFER (producător de combustibil biodiesel) şi producătorul de mobilă CASA SIMION.

Agricultura Fiind un judeţ de câmpie, agricultura este activitatea economică principală a judeţului Călăraşi. Baza agriculturii o reprezintă terenul agricol, în suprafaţă de 426,6 mii ha (2,9% din suprafaţa agricolă a ţării) având următoarea structură : 97,5% teren arabil ,1,3 % păşuni şi fâneţe şi 1,2 % vii şi livezi. Această stare de fapt a propulsat Călăraşiul în fruntea judeţelor României din punct de vedere al producţiei de grâu, orz sau floarea-soarelui. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe, a plantelor uleioase şi a plantelor de nutreţ. Sectorul serviciilor Sectorul serviciilor a înregistrat în ultimii ani, în anumite domenii, o evoluţie pozitivă. Orientate iniţial cu precădere spre activităţi comerciale, în prezent societăţile comerciale din domeniu acoperă o gamă largă de activităţi, fiind orientate spre sectoare precum: financiar-bancar, asigurări, transport, tranzacţii imobiliare, poştă şi telecomunicaţii, turism, educaţie, sănătate şi asistenţă socială, consultanţă, etc. La nivelul judeţului activităţile în acest domeniu erau asigurate în anul 2005 de un număr de 790 societăţi comerciale active. Tendinţa oscilantă în evoluţia sectorului de servicii la nivel judeţean şi dimensiunile relativ reduse ale acestuia constituie una din principalele deficienţe ale structurii economice din judeţ, ceea ce reflectă o dezvoltare subdimensionată atât în raport cu nevoile populaţiei, cât şi în raport cu celelalte sectoare ale economiei judeţului. În ultimii ani o evoluţie pozitivă au avut-o activităţile de servicii din sectoarele financiar-bancar şi de asigurări. În prezent 7 bănci româneşti şi străine operează la nivelul judeţului, prin intermediul a 15 sucursale, filiale, reprezentanţe sau agenţii deschise, acestea oferind agenţilor economici şi persoanelor fizice o gamă largă de servicii specifice. Serviciile de poştă şi telecomunicaţii au cunoscut în urma liberalizării pieţei din acest domeniu o evoluţie rapidă, agenţii economici şi persoanele fizice beneficiind într-un număr din ce în ce mai mare de mijloace moderne şi rapide de transmitere a corespondenţei şi informaţiei.

5

Serviciile comerciale se caracterizează prin orientarea spre activităţi de alimentaţie publică, hoteliere, turism, agenţii de voiaj şi transporturi. 2.4. Infrastructura Transport feroviar Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare la 31.12.2005, în judeţul Călăraşi este 188km. Reţeaua de cale ferată în exploatare este alcătuită în totalitate din linii cu ecartament normal (29,8% linii cu ecrtament normal cu o cale şi 70,2% linii cu ecartament normal cu două căi). În raport cu suprafaţa judeţului, reţeaua de cale ferată de folosinţă publică în exploatare are o densitate de 36,9 km la 1000 kmp teritoriu. Magistrala cu lungimea cea mai mare care traversează judeţul este aceea care asigură legătura cu principala poartă maritimă a ţării - Constanţa. Transport rutier Drumurile publice la sfârşitul anului 2005 totalizau 1285 km, din care 488 km drumuri naţionale (38,0% din lungimea drumurilor publice), 797 km drumuri judeţene (62% din lungimea drumurilor publice) şi 142 km drumuri comunale (12% din lungimea drumurilor publice). Transport naval Reţeaua hidrografică a judeţului permite transportul naval pe singura cale de navigaţie existentă în judeţ - fluviul Dunărea. Principală arteră de navigaţie europeană, Dunărea (TEN-T 18), asigură şi facilitează prin intermediul porturilor fluviale Olteniţa şi Călăraşi schimburile comerciale cu ţările europene riverane. Infrastructura nesatisfăcătoare a porturilor fluviale şi reducerea treptată a activităţii acestora, sunt factori care au contribuit la scăderea gradului de utilizare a potenţialului existent. 2.5 Turismul Potenţialul zonei este legat, în special de prezenţa apelor de suprafaţă. Fluviul Dunărea mărgineşte la sud teritoriul judeţului, iar braţul Borcea, ce se desprinde pe malul stâng în aval de punctul Chiciu, străbate aria urbană de la sud-nord spre sud-vest, după ce formează cotul Borcei. Braţul Borcea, pe care se afla amplasat municipiul Călăraşi, are 99 km lungime. Punctul de trecere al Dunării de la Chiciu – Ostrov este un excelent loc de pescuit şi antrenament pentru sporturile nautice. Totodată este un loc oportun pentru plimbări cu ambarcaţiuni atât pe Dunăre cât şi pe braţul Borcea. Turismul este slab dezvoltat în zonă unde numărul unităţilor de cazare este destul de mic. 2004 2005 2006 2007 2008 Unităţi de cazare turistică – total Din care: Hoteluri

8 5

7 5

9 6

8 5

8 5

6

Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale

1 2

1 2

2 1

1 2

1 2

*Date Directia Regională de Statistică Călăraşi Numărul de locuri de cazare disponibile în 2008 a fost de 527 cu 4,75 % mai puţine decât în 2007 când numărul de locuri de cazare disponibile a fost de 553. Scăderi au fost înregistrate şi pentru numărul de locuri – zile de la 199 000 în 2007 la 188 000 în 2008, adică cu 5,52%. Turismul de faceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani, o dată cu intrarea pe piaţa românească a marilor companii străine, numărul celor care au venit în România în interes de afaceri a crescut considerabil. O serie de turişti, predominant din Italia, vin, în sezon, la pescuit şi vânătoare în Călăraşi, zona înconjurătoare oraşului oferind un fond cinegetic bogat, în timp ce braţele Dunărea Veche şi Borcea oferă locuri de pescuit. Pentru Judeţul Călăraşi există începând cu 2007, o strategie de turism pentru zona transfrontieră Călăraşi – Silistra, disponibilă pe site-ul Consiliului Judeţean Călăraşi. PRINCIPALII AGENŢI ECONOMICI CARE ACTIVEAZĂ IN DOMENIUL TURISMULUI

Nr. Crt.

Agent economic Adresa Obiect de activitate

1 SC BORCEA SA Călăraşi, Str. 1 Decembrie 1918 Hotel Călăraşi 2 SC ALBATROS SRL Călăraşi, Sos. Chiciului, Nr. 4 Complex turistic Podul 4

(Hotel) 3 S.C. CRISTO SPORT

S.R.L. Cuza Vodă Călăraşi

Popas turistic Restaurant - hotel

4 S.C. DALEX 2002 S.R.L. Comuna Belciugatele Popas DIANA - Bază agreement

6 PRIMARIA CALARASI Parc Dumbrava Complex agrement - Gradina ZOO

7 SC ELCO TRADE SRL Călăraşi Piscina descoperita 8 SC GIMADONA SRL Călăraşi, Km 94 Borcea Plaja 9 SC IMPERIAL LUX SRL Călăraşi, Str. Varianta Nord, Nr.

1 Restaurant - motel

10 SC RADUTA SPORTING TOURS SRL

Comuna Săruleşti Pensiune agroturistică

11 SC COSTA SIMA SRL Budeşti Restaurant - camping 12 SC HALI SRL Lehliu Gară Restaurant - motel 13 SC BALMEC SRL Mitreni Complex Balnear 14 SC ALDIS SRL Sat Drajna - Comuna Dragalina Motel 15 SC CONPET SA Ploieşti Bărăganu Motel 16 SC NICOLAS Olteniţa Piscină Descoperită

7

COMPANY SRL 17 AF FUDULU MIRCEA Olteniţa Str. Argeşului, Nr. 38 Servicii cazare- 12 locuri 18 SC MICAR SRL Olteniţa, Bd. Republicii, Nr. 16 Servicii cazare- 14 locuri 19 SC NICOLAS SRL Olteniţa, Bd. Republicii -

Complex Flacăra Parcul Central

Discotecă acoperită şi în aer liber

20 SC ISPIROM SRL Olteniţa, Str. Argesului Discotecă 21 SC FISH SRL Călăraşi, Valea Argovei Lac de agrement 22 MUZEUL DUNĂRII DE

JOS Călăraşi Expoziţii

23 MUZEUL CIVILIZATIEI GUMELNIŢA

Olteniţa, Str. Argesului Nr. 101 Expoziţii

3. Potenţialul eco-turistic al Judeţului Călăraşi În Judeţul Călăraşi au fost declarate 9 situri Natura 2000 dintre care 7, pentru păsări sunt validate de Comisia Europeană, după cum urmează: � ROSPA0012, Braţul Borcea cu o suprafaţă de 13097ha şi care se află pe teritoriul a

2 judeţe: Călăraşi şi Ialomiţa. Fluviul Dunărea, care delimitează judeţul Călăraşi la est, curge pe două braţe: Borcea, pe stânga (pe langa Feteşti, Borduşani, Făcăieni, Vlădeni) şi Dunărea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se într-un singur curs la 3 km sud de Giurgeni. Între aceste braţe se află Balta Borcei sau Ialomiţei, care înainte de 1960 era formată din mlaştini, lacuri, bălţi şi porţiuni de uscat (grinduri) pe care creşteau păduri de luncă. Ulterior, ca urmare a politicii de dezvoltare agrară a României din perioada regimului comunist o mare parte din insulă a fost desecată şi a căpătat utilizare agricolă si doar pe margini forestieră. În zona sitului Braţul Borcea cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 42 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 58 de specii listate în anexa Convenţiei privind speciile migratoare de la Bonn şi 7 specii de păsări periclitate la nivel global.

� ROSPA0021, Ciocăneşti – Dunăre cu o suprafaţă de 904ha. Situl Ciocăneşti -

Dunăre cuprinde arealul fermei Boianu cu o suprafaţă de 220ha care este profilată pe producerea de puiet de peşte, formată din 12 bazine mici înconjurate de diguri şi canale cu vegetaţie submersă abundentă. Pe canale există fâşii înguste de stuf şi alte plante palustre emerse. În împrejurimi se întind păşuni, culturi agricole şi plantaţii de plopi. La o distanţă de cca. 3km pe malul Dunării, spre sud, există o pădure naturală de luncă. De asemenea, pe ostrovul Ciocăneşti declarat şi rezervaţie naturală din 2004, pădurea de luncă are o vârstă destul de mare şi întrucât din punct de vedere al lucrărilor forestiere nu au avut loc intervenţii în ultimii 50 de ani, are o valoare ştiinţifică deosebită. În zona sitului Ciocăneşti – Dunăre cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 29 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 62 de specii listate în anexa Convenţiei privind speciile migratoare de la Bonn şi 5 specii de păsări periclitate la nivel global.

8

� ROSPA0038, Dunăre – Olteniţa cu o suprafaţă de 5951ha şi care se află pe teritoriul a 2 judeţe: Călăraşi şi Giurgiu. Situl se află pe Dunăre între km 451 şi km 430 şi include atât porţiunea de Dunăre cuprinsă între Căscioarele-Chirnogi-Olteniţa cât şi teren agricol ce face parte din incinta indiguită Greaca-Argeş-Chirnogi. Zona cuprinde şi ostroavele Albina şi Georgescu administrate de Ocolul Silvic Mitreni (Direcţia Silvică Călăraşi). În zona sitului Dunăre-Olteniţa cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 28 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 61 de specii listate în anexa Convenţiei privind speciile migratoare de la Bonn şi 4 specii de păsări periclitate la nivel global.

� ROSPA0039, Dunăre-Ostroave cu o suprafaţă de 16224ha şi care se află pe teritoriul a 2 judeţe: Călăraşi şi Constanţa. Ostroavele din lunca Dunării sunt acoperite de păduri naturale de luncă şi plantaţii (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de habitate de pădure şi tufărişuri de luncă. În perimetrul sitului se află aria protejată Punctul fosilifer de la Cernavodă, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o faună fosilă bogată, reprezentată prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode. Trei dintre ostroavele acestui sit sunt declarate şi rezervaţii naturale: Ciocăneşti, Haralambie şi Şoimu (HG .....). În zona sitului Dunăre-Ostroave cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 38 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 36 de specii listate în anexa Convenţiei privind speciile migratoare de la Bonn şi 5 specii de păsări periclitate la nivel global.

� ROSPA0051, Iezerul-Călăraşi cu o suprafaţă de 4024ha. APSA Iezer Călăraşi este

situată pe teritoriul comunei Cuza-Vodă, municipiul Călăraşi. Este un lac de origine naturală rămas după asanarea parţială a vechiului şi întinsului Iezer Călăraşi. Acesta a fost supus unor modificări artificiale în scopul exploatării sale ca fermă piscicolă (îndiguire produsă în anii 1960). Suprafaţa luciului de apă este de aprox. 550ha. Iezerul este alimentat cu apă din Dunăre prin canale artificiale. Pe malul lacului mare se află un brâu de stuf şi papură de peste 4ha. În jurul Iezerului se întind pajişti, unele relativ umede, precum şi culturi agricole. În zona sitului Iezerul-Călăraşi cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 32 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 60 de specii listate în anexa Convenţiei privind speciile migratoare de la Bonn şi 7 specii de păsări periclitate la nivel global.

� ROSPA0055, Lacul Gălăţui cu o suprafaţă de 908ha. Lacul Gălăţui se află între satul Rasa şi Bogata ce aparţin comunei Grădiştea, suprafaţa lacului fiind de aproximativ 610ha. Este amenajat ca iaz piscicol şi este lipsit de vegetaţie palustră. În zona sitului Lacul Gălăţui cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 16 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 61 de specii listate în anexa Convenţiei privind speciile migratoare de la Bonn şi 3 specii de păsări periclitate la nivel global.

9

� ROSPA106, Valea Mostiştea cu o suprafaţă de 4379ha. Cuprinde cel mai întins lac din judeţ, de aproximativ 1860ha. Ridicarea nivelului apei prin supraînălţarea digurilor iniţiale a dus la dispariţia aproape completă a stufului şi a altor plante palustre emerse. În perioada de migraţie a păsărilor situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă. În zona sitului Valea Mostiştea cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 26 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 47 de specii listate în anexa Convenţiei privind speciile migratoare de la Bonn şi 5 specii de păsări periclitate la nivel global.

� ROSCI0022, Canaralele Dunării cu o suprafaţă de 26064ha şi care se află pe

teritoriul a 3 judeţe: Călăraşi, Ialomiţa şi Constanţa. Situl prezintă o mare diversitate de habitate protejate incluzînd pajişti , tufărişuri şi păduri excluse de la intervenţii silvice, multe putând fi considerate încă virgine, în special cele de pe ostroave.

� ROSCI0131, Olteniţa-Mostiştea-Chiciu cu o suprafaţă de 11930ha. Situl propus

cuprinde suprafeţe ocupate de culturi agricole, păduri, perdele de protecţie a malurilor, lacuri, terenuri degradate şi pajişti. Comparativ cu fauna mamiferelor, păsările sunt cele mai numeroase, aici având condiţii propice de hrană, de odihnă, reproducere şi de cuibărit.

4. Analiza SWOT a ecoturismului în Judeţul Călăraşi Puncte tari Resurse naturale Resurse turistice diversificate: rezervaţii naturale şi situri Natura 2000; Existenţa fluviului Dunărea cu maluri în stare naturală aproape în totalitate, ca mijloc de navigaţie şi agrement; Diversitatea florei şi faunei specifice zonei; Climat temperat continental propice unui turism pe o durată mai lungă; Infrastructur ă, structură şi comunicaţii Reţea feroviară suficient de bine dezvoltată Retea corespunzătoare de drumuri; Sistem de transport fluvial bine pus la punct; Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate: telefon, radio, GSM, satelit; Acces la autostrada A2 (Bucureşti-Constanţa) Existenţa a două observatoare de păsări la Ciocăneşti şi pe ostrovul Fermecatu şi a unei poteci de vizitare pe ostrovul Fermecatu Resurse umane

Oportunit ăţi Potenţial ridicat de dezvoltarea a ecoturismului, datorită resurselor naturale bogate şi a cererii pentru astfel de servicii; Dezvoltarea antreprenoriatului; Extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport; Dezvoltarea cooperării cu ţările riverane Dunării; Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice; Politici guvernamentale de sprijin pentru turism şi ecoturism; Posibilitatea creării de noi locuri de muncă specifice în domeniul ecoturismului.

10

Populaţie tânără, ce oferă un potenţial pentru resursele umane din turism; Cursuri de turism, asigurate de către instituţii de educaţie auxiliare; Tour-operatori calificaţi şi experimentaţi Cadrul legal şi organizarea Sistemul de autorizare a activităţii turistice este funcţional; Cadrul juridic pentru gestionarea ariilor protejate şi pentru protecţia mediului existent; Marketing şi promovare Sector dinamic al operatorilor de turism Puncte slabe Resurse naturale Poluarea industrială şi unităţi industriale dezafectate cu impact estetic negativ; Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite sau insuficiente Eroziunea şi prezenţa deşeurilor pe plaje şi în Dunăre; Utilizarea intensivă a bazei forestiere. Infrastructur ă, structură şi comunicaţii Slaba dezvoltare a gărilor, calitatea slabă a trenurilor, electrificarea insuficientă a reţelei de căi ferate, lipsa unei conexiuni directe cu Bucureştiul; Lipsa indicatoarelor turistice pentru zonele naturale de interes turisitic; Acces limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la hoteluri şi puncte de atracţie turistică; Lipsa sistemelor de canalizare şi alimentare cu apă, în special în zonele rurale; Folosirea redusă a surselor de energie alternativă; Facilităţi de campare adesea de slabă calitate, care necesită modernizare; Resurse umane Conştientizarea slabă a importanţei ecoturismului pentru economie; Pregătirea profesională din sectorul hotelier şi turistic, care nu corespunde necesităţilor ecoturismului; Lipsa cursurilor de pregătire pentru ecoturism în teritoriu;

Ameninţări Insuficienta direcţionare a fondurilor nerambursabile către sectorul de ecoturism; Complexitatea procedurilor pentru obţinerea de finanţări nerambursabile; Migrarea turistică spre alte ţări sau/şi regiuni; Lipsa culturii antreprenoriale; Resurse financiare locale reduse; Lipsa competitivităţii; Adâncirea dezechilibrului între cerere şi ofertă pe piaţa muncii; Migrarea forţei de muncă de înaltă calificare; Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii; Dezvoltarea necontrolată a turismului bazat pe vânătoarea care ar putea afecta fauna din zonele protejate

11

Slaba conştientizare a oportunităţilor şi a potenţialului de dezvoltare a carierei în industria turismului; Lipsa unor ghizi instruiţi pentru eco-ecoturism care să cunoască limbi de circulaţie internaţională cum ar fi engleza, franceza şi mai ales germana. Cadrul legal şi organizarea Lipsa unei strategii naţionale de ecoturism Lipsa stimulentelor şi a mecanismelor de sprijin pentru investitori Nesoluţionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor şi a proprietăţilor imobiliare care limitează dezvoltarea Marketing şi promovare Lipsa unei imagini puternice, unitare, pozitive privind cadrul natural al zonei Lipsa unui plan de marketing oficial al destinaţiilor turistice pentru ecoturism; Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, marketing şi rezervare; Colaborare redusă a sectorului public/privat pe probleme de marketing Viziune Ecoturismul pe ostroavele Dunării să contribuie la diversificarea ofertei turistice a Judeţului Călăraşi şi la creşterea bunăstării populaţiei locale. 5. Obiective strategice şi activităţi pentru atingerea lor Obiectivul strategic 1 Dezvoltarea ecoturismului în Judeţul Călăraşi cu evitarea degradării valorilor naturale printr-un turism de masă necontrolat În general, strategiile pentru dezvoltarea turismului îşi propun atragerea unui număr cât mai mare de turişti în zonele vizate fără a lua în calcul şi impactul acestora asupra obiectivelor de interes. De multe ori, afluenţa prea mare de vizitatori poate duce la deteriorarea obiectivelor turistice sau la alterarea peisajului prin deşeurile abandonate la întâmplare. Scopul principal al unei strategii de ecoturism însă, îl reprezintă dezvoltarea de activităţi turistice cu păstrarea patrimoniului natural ce constutuie baza acestora şi ca urmare, orice propunere de dezvoltare a ecoturismului trebuie să ţină cont de capacitatea de suport a zonei. Nu trebuie uitat că, dezvoltarea durabilă a unei zone trebuie să se facă pe baza unor resurse cât mai variate, care să permită dezvoltarea unor activităţi/afaceri cât mai diferite, pentru a evita epuizarea vreuneia dintre resursele disponibile. Pentru aceasta, primul pas care trebuie făcut este delimitarea clară a unor

12

zone specifice, în funcţie de valoarea lor pentru conservarea naturii, şi a unor perioade în timp cu stabilirea tipurilor de activităţi permise în fiecare zonă şi perioadă. Principii în dezvoltarea ecoturismului pe insulele de pe Dunăre: - se va evita deranjarea păsărilor şi a altor animale în timpul perioadei de reproducere

sau de cuibărire ştiut fiind că, în general, animalele caută locurile respective tocmai pentru că sunt rar vizitate de om.

- în suprafeţele cu vegetaţie naturală se va evita staţionarea îndelungată şi se va limita numărul de vizitatori în timpul anului pentru evitarea formării de poteci care să înlesnească accesul.

Experienţa pentru utilizatori (turi şti, vizitatori) Din punct de vedere al timpului pe care turiştii îl petrec într-un anume loc se disting:

- Experienţa lentă care se bazează pe o activitate desfăşurată pe o perioadă mai lungă, cu o rată scăzută a consumului resurselor, un impact redus asupra naturii, şi cu impacturi (economice) vădit pozitiv pentru comunităţile locale. O astfel de experienţă este cea axată pe cultură şi natură care duce la o cunoaştere mai bună şi mai aprofundată a naturii şi tradiţiilor locale. Ca urmare, acesta este tipul de ecoturism care ar fi de preferat să se dezvolte în zonă.

- Experienţa rapidă care este opusul experienţei lente şi necesită o perioadă relativ scurtă pentru a lua contact cu zona, de multe ori valoarea intrinsecă a locului (natură şi cultură) rămânând doar fundalul pe care se desfăşoară anumite activităţi de recreere. În acest tip de experienţă se încadrează experienţa de tip recreere (perioadă scurtă de şedere, axată pe weekend-uri însorite – poate deveni de tip lent dacă se prelungeşte timp de o săptămână), experienţa activă în aer liber (vâslitul, canotajul, ambarcaţiunile cu pânze sau activităţile de consolidare a echipei), experienţa eveniment şi vizitarea obiectivelor turistice pe vasele de croazieră.

Puncte de interes pe ostroave, accesibilitate şi numărul maxim de turi şti recomandat pentru fiecare În ceea ce priveşte ostroavele de pe Dunăre şi în special, cele din Judeţul Călăraşi, din punct de vedere al impactului uman se împart în două: - ostroave extrem de rar vizitate de om – Albina, Ciocăneşti, Haralambie, Şoimu, Pisica. Sunt mai greu accesibile şi în general, sunt vizitate de pescari şi uneori de silvici. - ostroave cu impact uman semnificativ – Turcescu, Cianu Nou şi Fermecatu. Sunt relativ uşos accesibile fiind situate în apropierea malurilor iar pădurea naturală este fie înlocuită cu culturi de plop hibrid fie exploatată şi unde pădurarii desfăşoară diverse activităţi în cursul anului. Din punct de vedere al accesibilităţii, ostroavele naturale pot fi vizitate, în funcţie de temperaturi şi nivelul Dunării din martie până la începutul lunii iunie. Din iunie până în octombrie vegetaţia de sub arbori se dezvoltă extrem de rapid şi luxuriant, pătrunderea în interiorul unora dintre ostroave fiind aproape imposibilă. Este cazul ostroavelor Albina, Ciocăneşti şi Haralambie. Pe restul accesul este mai greu din acelaşi motiv dar nu imposibil.

13

În cazul ostroavelor unde sunt instalate plantaţii de plop euroamerican, pot fi folosite pentru vizitare potecile făcute de silvici dar care trebuie întreţinute deoarece vegetaţia de sub arbori tinde să le invadeze. Pe ostrovul Haralambie, din martie până în iunie, poate fi admirată o colonie de cormorani care cuibăreşte pe malul drept şi uneori pelicani şi/sau alte specii de păsări care se odihnesc pe plaja de nisip formată în capul din amonte al ostrovului. Este un loc propice pentru realizarea de fotografii. Se recomandă ca observaţiile să se facă de pe apă, apropierea bărcilor, în cazul în care se folosesc cele cu motor, realizându-se cu viteză cât mai mică pentru limitarea deranjului. Se va evita producerea de zgomote puternice de tipul claxonatului. Utilizarea unor bărci cu vâsle care nu produc nici zgomot şi nici nu consumă combustibil este cu mult mai indicată. Grupurile de turişti nu vor fi mai mari de 10 persoane (2 – 3 bărci) şi nu se vor organiza mai mult de 2 vizite pe săptămână. Nu se recomandă pătrunderea pe ostrov decât în scopul realizării unor activităţi educative sau de cercetare ştiinţifică. Pe ostrovul Ciocăneşti nu se vor realiza decât activităţi de cercetare ştiinţifică. Observarea speciilor de păsări se poate face de către restul turiştilor de pe apă sau din observatorul instalat pe malul Dunării, vis-a-vis de ostrov. Pe ostrovul Pisica se poate construi o potecă de lemn peste canalul central până în zona unde începe ţesătura de viţă-de-vie şi plesnitoare. Aici se pot observa diferite specii de păsări şi se pot face fotografii, zona fiind destul de spectaculoasă ca peisaj. Poteca şi drumul până la potecă vor trebui întreţinute periodic dată fiind dezvoltarea luxuriantă a vegetaţiei şi terenul nisipos destul de instabil. Grupurile de turişti nu vor fi mai mari de 10 persoane şi nu se vor organiza mai mult de 3 vizite pe săptămână. Până pe ostrovul Pisica se pot organiza şi curse de canotaj cu implicarea membrilor Clubului Sportiv Şcolar Călăraşi. Între ostrovul Pisica şi ostrovul Turcescu se află ostrovul Păcuiul lui Soare pe care pot fi admirate ruinele cetăţii Vicina şi care poate constitui un loc de oprire în drum spre celelaltee ostroave. Pe ostrovul Turcescu s-ar putea realiza un traseu tematic, pentru observarea microreliefului tipic ostroavelor şi a unor specii de animale. Grupurile de turişti nu vor fi mai mari de 15 persoane şi nu se vor organiza mai mult de 2 vizite pe săptămână în timpul sezonului de cuibărit şi 3 - 4 vizite pe săptămână în afara acestuia. Între ostrovul Turcescu şi ostrovul Fermecatu sunt prezente câteva bancuri de nisip pe care pot fi observaţi şi fotografiaţi pelicani şi/sau alte specii de păsări. Se recomandă observarea lor de pe apă, evitarea producerii de zgomote şi încetinirea bărcilor cu motor pentru evitarea deranjului păsărilor. Pe ostrovul Fermecatu se pot folosi în scop turistic cele 2 facilităţi construite în cadrul proiectului LIFE06NAT/RO/000177, adică poteca de vizitare din lemn şi observatorul de păsări. Dată fiind dimensiunea ostrovului, s-ar mai putea realiza şi un traseu tematic

14

pentru observarea unor arbori bătrâni cu aspect spectaculos şi a microreliefului caracteristic şi care să nu pătrundă prea mult în zona naturală. Grupurile de turişti nu vor fi mai mari de 10 persoane şi nu se vor organiza mai mult de 2 vizite pe săptămână în timpul sezonului de cuibărit şi 3 - 4 vizite pe săptămână în afara acestuia. Realizarea unui regulamement pentru turişti Acesta poate avea dimensiunile unui pliant de 20 X 12 cm în care se vor menţiona regulile pe care turistul trebuie să le respecte pe ostroave legate atât de evitarea deranjului speciilor protejate cât şi de siguranţa proprie. Regulamentul va fi pus la dispoziţie turiştilor în pensiuni, hoteluri, centre de vizitare, centre de informare turistică sau de către ghizi. Cost: 1,5 Euro/pliant Posibile surse de finanţare: POS Mediu, axa prioritară 4 (în cadrul unor proiecte pentru ariile protejate din Judeţul Călăraşi), Obiectivul strategic 2 Dezvoltarea infrastructurii pentru ecoturism Din punct de vedere al infrastructurii necesare desfăşurării activităţii de eco-turism, aceasta este extrem de slab dezvoltată. În zona ostroavelor, unitaţile de cazare sunt destul de puţine fiind reprezentate de: Hotel Călăraşi, Hotel Albatros, Hotel Intim, 2 moteluri şi 3 pensiuni, 2 în apropierea Călăraşului şi o alta în Borcea. În cadrul proiectului LIFE06NAT/RO/000177 desfăşurat în zona ostroavelor din judeţul Călăraşi au fost construite 2 turnuri de observare a păsărilor, unul în zona Ciocăneşti şi unul pe ostrovul Fermecatu, precum şi o potecă de vizitare pe ostrovul Fermecatu care face legătura între mal şi turnul de observare a păsărilor. Din chestionarele aplicate operatorilor de turism a reieşit că turiştii şi-ar dori ca spaţii pentru agrement pe lângă turnuri de observare a păsărilor şi poteci de lemn şi pontoane pentru pescuit, trasee ecoturistice captivante şi spaţii de cazare cu aspect tradiţional. Construirea turnurilor de observare a păsărilor şi a potecilor de lemn Pe ostroave, construirea de observatoare pentru păsări nu este indicată decât în cazul ostroavelor de dimensiuni mari, acesta deoarece ele trebuie amplasate în zone deschise, fără copaci înalţi în jur, de preferat cu vedere liberă către Dunăre şi pe maluri care nu se erodează cu uşurinţă pentru a evita distrugerea lor în timpul inundaţiilor periodice ale fluviului (acolo unde se identifică zona de depunere a aluviunilor). Potecile de lemn pot fi amplasate şi pe ostroavele mai mici dar trebuie ştiut că şi acestea pot fi afectate de apele mari ale Dunării, deci lucrările de întreţinere vor trebui efectuate la intervale de timp mai scurte. În aceeaşi situaţie se află şi panourile informative amplasate pe insule. Acestea, dacă sunt instalate pe maluri vor trebui verificate şi înlocuite periodic. Chiar dacă ostroavele nu au dimensiuni mari, traseele tematice ar trebui marcate. Cost: 3000 – 4000 de Euro/observator şi 200 de Euro/m de potecă de lemn Posibile surse de finanţare: POS Mediu, axa prioritară 4 pentru observatoare de faună, marcaje, panouri şi poteci de lemn (în cadrul unor proiecte pentru ariile protejate din Judeţul Călăraşi).

15

Construirea sau reabilitarea unor locuinţe pentru funcţiunea de pensiune În ceea ce priveşte spaţiile de cazare, adică pensiunile, acestea ar trebui să fie un exemplu din punct de vedere al standardelor ecologice. Cele noi ar trebui construite din materiale ecologice de tipul cărămizilor izolate şi panourilor izolante, să utilizeze vopsele ecologice, să fie prevăzute cu panouri solare pentru încălzirea apei şi eventual pentru acoperirea unei părţi din consumul de energie, să utilizeze pentru iluminatul grădinilor lămpi solare iar în interiorul clădirilor becuri ecologice, să asigure o colectare selectivă a deşeurilor şi tratarea apelor reziduale. Dacă nu există posibilitatea conectării la staţia locală de tratare a apelor reziduale, unitatea de cazare trebuie să dispună de un sistem propriu de tratare a apelor reziduale care să îndeplinească cerinţele legislaţiei locale, naţionale sau europene relevante. Arhitectura lor ar trebui fie să ţină cont de stilul local al caselor cu verandă (foto 1). În cazul în care pensiunile se vor dezvolta în case mai vechi, pe lângă dotările pentru reducerea consumului de energie şi reciclarea deşeurilor, pereţii şi acoperişul ar trebui izolate pentru evitarea pierderilor de căldură. De asemenea, pensiunile ar trebui să ofere turiştilor meniuri din ingrediente naturale. Existenţa unor ferme care practică agricultura biologică în zona Judeţului Călăraşi (la Dor Mărunt) poate constitui o sursă pentru aceste ingrediente. Obiectivul strategic 3 Creşterea calitativă a serviciilor turistice Certificarea pensiunilor Ca o garanţie a serviciilor oferite, pensiunile ar trebui să treacă printr-un proces de certificare. “Eco-pensiunile” – cum mai sunt numite – sunt structuri turistice de primire, având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi 20 de camere în mediul urban. Ele pot să funcţioneze în locuinţele particularilor sau în clădiri independente, fiind deţinătoare ale unei etichete ecologice. Decizia Comisiei nr. 287/2003/CE privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice europene pentru servicii de cazare destinate turiştilor introduce pe piaţă o nouă structura a turismului şi are ca scop: reducerea consumului de energie, reducerea consumului de apa, reducerea cantităţii de deşeuri generate, favorizarea utilizării resurselor regenerabile, a substanţelor mai puţin dăunatoare mediului şi promovarea comunicării şi educaţiei în domeniul protecţiei mediului.Eticheta ecologică a Uniunii Europene este simbolizată printr-o floare şi a fost creată în 1992. Pentru obţinerea etichetei ecologice, agenţii economici care furnizează servicii de cazare trebuie, în primul rând, sa solicite aceasta eticheta de la Ministerul Mediului. În acest sens, in Romania a fost infiintata Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice, organ consultativ ale cărui atribuţii şi componenţa sunt stabilite de articolul 2 din Hotărârea de Guvern nr. 236/2007. În scopul etichetării ecologice, agenţii economici trebuie să parcurgă următoarele etape importante:

16

1. Depunerea unei solicitări de obţinere a etichetei de la Ministerul Mediului, care reprezintă autoritatea competentă. Solicitarea va fi însoţită de un dosar care dovedeşte că serviciile prestate corespund exigenţelor ecologice stabilite de Comisia Europeană. 2. Verificarea eligibilităţii companiei (dacă face parte dintre agenţii economici vizaţi: producători, prestatori de servicii hoteliere sau de camping) 3. Testarea produselor sau a serviciilor de către instituţii special acreditate, inclusiv a construcţiei în sine şi a consumului de energie al acesteia – să nu aibă impact asupra mediului. În acest sens, Ministerul Mediului colaborează cu Comisia Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice (în luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice) şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (în vederea evaluării gradului de eficienţă cu care eticheta ecologică răspunde nevoilor de informare a consumatorilor). 4. Dacă unitatea primeşte eticheta ecologică, Ministerul Mediului încheie cu solicitantul un contract prin care se stabilesc conditiile de utilizare ale acesteia şi informează Comisia Europeană despre decizia sa. Eticheta europeană este acordată produselor care sunt în conformitate cu anumite criterii stabilite la nivel european. Valabilitatea unui certificat de ecoturism este de 3 ani, tariful pentru acordarea etichetei variază între 300 şi 1300 de Euro şi anual se plăteşte o taxă egală cu 0,15% din volumul anual al vânzărilor produsului. Serviciile de cazare sunt reglemetate de HG nr. 1855/22.12.2005, pentru serviciile de cazare pentru turişti iar cele ale HG nr. 1587/2006 pentru serviciile de camping. Unul dintre avantajele certificării ecologice este că pensiunile sunt promovate prin diverse campanii finanţate din fonduri comunitare, iar IMM-urile etichetate beneficiază de o reducere de 25% din taxa de evaluare. Însemnul ecologic poate reprezenta o garanţie a calităţii turismului pentru că aceste criterii de acordare sunt aceleaşi la nivelul întregii Comunităţi Europene, iar turiştii străini vor şti la ce condiţii de cazare să se aştepte. Realizarea de cursuri pentru ghizi specializaţi în ecoturism Asemeni altor categorii de turişti şi turiştii care optează pentru ecoturism doresc nu doar să viziteze un anumit loc ci şi să afle cât mai multe informaţii despre acesta şi să se ştie în siguranţă. Pentru Judeţul Călăraşi, conform Master planului pentru turismul naţional al României, există 3 ghizi naţionali dar care nu sunt specializaţi în domeniul ecoturismului. Pentru activităţile ecoturistice din zona Călăraşului, ghizii ar trebui selectaţi, în principal, din cadrul comunităţilor locale. Cursurile pentru ghizi specializaţi în ecosturism trebuie realizate de specialişti care să-i familiarizeze pe cursanţi cu aspecte generale legate de activitatea de ghidaj, cu principiile ecoturismului, cu punctele şi speciile de interes ale zonei şi cu modul în care trebuie asigurată siguranţa turiştilor dată fiind prezenţa unor animale sălbatice cum ar fi mistreţii. Desigur, cursurile nu vor acoperi doar zona ostroavelor ci şi restul zonelor naturale care pot face obiectul activităţii de ecoturism. Nu se recomandă realizarea de cursuri de tipul celor învăţământ la distanţă, ghizii trebuind să se familiarizeze şi cu diversele situaţii care pot să apară în teren. Cel mult se poate opta

17

pentru o variantă mixtă, teoria să poată fi accesată prin intermediul internetului dar să existe şi 2-3 vizite în teren. Pentru început, se pot folosi pentru ghidaj membrii ai personalului Direcţiei Silvice Călăraşi care cunosc zona ostroavelor foarte bine. Costurile pentru organizarea cursurilor de ghid în ecoturism se pot ridica la 300 – 400 de Euro/cursant. Obiectivul strategic 4 Creşterea vizibilităţii pontenţialului ecoturistic al zonei În lungul Dunării de pe teritoriul românesc, cel mai intens promovată pentru ecoturism este Delta Dunării iar în ultimii ani, zona Cazanelor a devenit şi ea din ce în ce mai cunoscută. În ceea ce priveşte judeţul Călăraşi există câteva încercări de promovare a zonei transfrontieră Călăraşi (RO) – Silistra (BG) sub forma unui ghid turistic bilingv care promovează şi rezervaţiile naturale din judeţul Călăraşi inclusiv ostroavele Ciocăneşti, Haralambie şi Şoimu pentru turism ştiinţific. În rest, valorile naturale ale zonei sunt promovate doar ca resurse pentru pescuit şi vânătoare. Broşura nu acoperă în totalitate zonele protejate din Călăraşi deoarece la momentul realizării ei în 2007, desemnarea siturilor Natura 2000 era încă un proces în plină desfăşurare şi nu se cunoşteau zonele care urmau să intre în categoria acestor situri. Turismul este promovat destul de sumar şi pe site-ul Consiliului Judeţean sau pe alte site-uri care, în general, enumeră punctele de interes sau dau informaţii sumare despre acestea. Pentru promovarea potenţialului ecoturistic al zonei ar trebui combinate mai multe activităţi de marketing care să se dezvolte progresiv pe măsura dezvoltării infrastructurii şi a resurselor umane. Ca modalităţi de marketing se recomandă: - promovarea electronică prin realizarea unei pagini web dedicate, cu texte în limba română, engleză şi eventual bulgară, cu imagini atractive şi reprezentative şi alte informaţii utile de tipul modalităţilor de cazare, de transport etc; Cost 100 – 500 Euro realizare site, întreţinere. - apariţii periodice în presa scrisă şi audio-vizual la nivel local, naţional şi internaţional; Cost 10 000 Euro. - realizarea de reportaje cu zona respectivă şi promovarea în media de specialitate (reviste şi emisiuni radio/tv de promovare turistică); - reclamă prin postere şi pliante în reţeaua hotelieră naţională şi internaţională; Cost 5000 – 6000 Euro. - realizarea de filme documentare care să prezinte speciile şi punctele de atracţie din zonă. Din experienţa proiectului LIFE06NAT/RO/000177, documentarele cu un limbaj simplu şi cu imagini reprezentative au un succes deosebit atât în rândul tinerilor cât şi al adulţilor. De altfel, filmul „Ostrovul meu” este o invitaţie la vizitarea ostroavelor din Judeţul Călăraşi; Cost 15 000 de Euro. - amplasarea a 20 de indicatoare turistice pe DN31, DN3, DN21 şi DN3B; Cost 5000 Euro. - realizarea a 1 - 2 centre de vizitare, informare şi educare, care vor deservi desigur nu doar ostroavele ci şi restul siturilor Natura 2000 din Judeţul Călăraşi. Unul dintre centre ar putea fi construit la Ciocăneşti.

18

Chiar dacă ostroavele nu au dimensiuni mari, traseele tematice ar trebui marcate. Posibile surse de finanţare: - POS Mediu, axa prioritară 4 pentru centrele de vizitare şi filmele documentare

(în cadrul unor proiecte pentru ariile protejate din Judeţul Călăraşi); - POR, axa prioritară 5 domeniul de intervenţie 5.3 pentru acţiuni generale de

publicitate şi reclamă a destinaţiilor turistice româneşti şi participarea la târguri şi expoziţii de turism din ţară

Obiectivul strategic 5 Conştientizarea comunităţilor locale asupra cerinţelor şi avantajelor dezvoltării ecoturismului şi a posibilităţilor de finanţare Aşa cum am a reieşit din analiza SWOT, în Judeţul Călăraşi nu există o tradiţie pentru activitatea turistică iar spiritul antreprenorial este slab dezvoltat. În primul rând, persoanele care vor dori să desfăşoare activităţi de ecoturism vor trebui informate asupra diferenţelor dintre acesta şi alte tipuri de turism, despre avantajele pe care le pot obţine de pe urma dezvoltării unei afaceri în domeniu, despre exigenţele cărora trebuie să se supună şi ce modalităţi de obţinere a unui sprijin financiar există. De asemenea, populaţia locală va trebui să conştientizeze valoarea bogăţiilor naturale din zonă şi să înţeleagă de ce este necesară conservarea lor. Informarea poate decurge sub forma unor seminarii sau workshopuri iar pentru finanţare se vor organiza cursuri, în special, dacă este vorba de modalităţile de accesare a fondurilor structurale. Concomitent trebuie făcută şi o informare a deţinătorilor de bărci privind regulile care trebuie respectate în apropierea ostroavelor – reducerea vitezei în timp util pentru a evita producerea de valuri puternice, reducerea vitezei în apropierea locurilor de odihnă a păsărilor şi evitarea producerii de zgomote de tipul claxonatului mai ales în perioada de cuibărit (martie – iunie). Posibile surse de finanţare: - POS DRU axa prioritară 3 pentru promovarea culturii antreprenoriale şi axa prioritar ă 5 pentru motivarea persoanelor inactive în vederea reintegrării lor pe piaţa muncii (atragerea populaţiei din mediul rural care se ocupă cu agricultura de subzistenţă către alte domenii inclusiv turism) 6. Pachete de ecoturism - propunere Pentru ca turiştii să petreacă un timp mai îndelungat în zonă, pachetele de ecoturism pentru ostroave ar putea fi incluse în pachete de ecoturism pentru siturile Natura 2000 ale Judeţului Călăraşi sau se pot combina cu alte forme de turism cum ar fi agroturismul, turismul rural sau turismul cultural. De asemenea, se pot elabora pachete în parteneriat cu siturile Natura 2000 din Bulgaria, cum ar fi Rezervaţia Naturală Srebarna spre care accesul este destul de facil. 1. Pachet de ecoturism pentru cercetători/studenţi – pachete de cel puţin 5 zile – cazare în pesiuni cu preţuri reduse sau campinguri şi asigurare transport pana la ostroave 2. Pachet de week-end sau de 2-3 zile – cazare în pensiuni sau la hoteluri, asigurare transport, organizarea unui picnic pe ostrov, opţional o plimbare cu canoea 3. Excursii organizate de tour-operatorii din Călăraşi pentru alte tipuri de turişti – excursie de o zi, cu picnic pe ostrov

19

4. Excursii pentru elevi din Judeţul Călăraşi sau din alte zone al ţării - excursie de o zi, cu observare de pasari şi picnic pe ostrov 5. Pachete de o saptămână în combinaţie cu alte tipuri de turism: agroturism, turism cultural etc – cu vizite pe ostroave şi observare de păsări, opţional alte puncte de atracţie din zonă: Muzee, biserici, situri arheologice etc.