1

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Oradea

- Document draft neprelucrat -

2

Context general

I. România. Scurtă descriere Aşezare geografică

România este o ţară carpato-danubiano-pontică, caracteristicile dominante fiind date de lanţul carpatic, de fluviul Dunărea şi de Marea Neagră. Geopolitic ea este situată în sud-estul Europei, la “graniţa” dintre Europa Centrală şi Europa Balcanică, iar geografic se află distanţe aproximativ egale, 2500 km, de Oceanul Atlantic şi Munţii Urali, limitele longitudinale ale continentului european.

Europa hartă administrativă – localizare România

Situat la intersecţia paralelei 45° M cu meridianul 25° E, teritoriul României se desfăşoară

pe 4°37΄59˝ latitudine. Se învecinează cu Bulgaria şi Serbia la sud, Ungaria la vest, Ucraina la nord şi Republica Moldova şi Marea Neagră la est.

Suprafaţa - România se încadrează între ţările cu dimensiune medie în ansamblul european, situându-se pe 9 în Europa cu cca 4,8% din suprafaţa continentului. În graniţele sale, ea acoperă o arie de 238.391 kmp. Relief

Asupra reliefului său şi-au pus amprenta poziţionarea sa geografică şi cele trei mari constante geomorfologice Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea Neagră. România are un relief echilibrat, proporţiile fiind relativ egale între munte, deal şi câmpie. Altitudinea relativ medie a

3

Carpaţilor, dar şi reţeua hidrografică densă ce a tăiat spectaculoase forme de relief în ei, fac din aceştia un reper turistic accesibil, atractiv şi de neocolit.

România hartă fizică

Podişurile româneşti, cel transilvan, cel Getic ori moldovean cu bogăţiile lor viticole şi

pomicole, cu ospitalitatea recunoscută a oamenilor, sunt şi ele destinaţii pline de farmec. Lunca şi Delta Dunării (rezervaţie naturală aflată în patrimonial UNESCO, cea mai mare rezervaţie umedă din Europa) au de asemenea farmecul lor, apele, flora şi fauna fiind deosebit de atractive. Ţărmul mării Negre, neexploatat încă la adevăratul său potenţial turistic este şi el un tărâm ce merit vizitat. Clima

Aflată la jumătatea continentului România beneficiază de o climă temperat continental cu influenţe venite dinspre toate extremităţile sale. Sudul său are influenţe submediteraneene, în special în zona Banatului. Moldova este dominată de influenţele temperat continentale venite dinspre stepa rusă. Nordul ţării se lasă influenţat în regimul său hidrotermic de masele de aer baltice. NV şi V României sunt mai adăpostite şi primesc influenţele maselor de aer oceanice, venite dinspre Atlantic.

4

România hartă climatică �i topoclimatică

Temperatura medie este grevată de poziţionarea geografică şi de variabila altitudinală. Ea

se plasează undeva între 11°C, în S ţării, în Câmpia Română, iar spre nord scade până în jurul valorii de 8,5°C. Altitudinal, la 1000 de m înălţime avem o medie multianuală de 6°C, pentru ca la 2 000-2200 m altitudine ea să nu depăşească 0°C .

Precipitaţiile sunt relative reduse, disproporţionat alocate anotimpual şi regional. Ca valori medii multianuale reţinem că acestea sunt cuprinse între minimele 385,5 mm/mp şi 500,9 mm/pm în SE (Dobrogea, respectiv Lunca Dunării) şi maximele de 1000-1200 mm/mp în zona montană. Valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii anuale sunt cuprinse între -2,7C la 2500 m altitudine şi 11,4C SE. Aşezări şi populaţie

Administrativ România este împărţită în 8 regiuni de dezvoltare (Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov), în 41 de judeţe, cărora li se adaugă municipiul Bucureşti, municipiu care este �i capitala României.

5

Harta administrativă a României

România are, conform ultimului recensământ oficial din anul 2002, o populaţie stabilă de 21.680.974 locuitori.

Etnic predomină românii cu un procent de 89,4%, fiind urmaţi de maghiari prezenţi în proporţie de 6,6%, romi 2,4%, restul procentual fiind acoperit de germane, ruşi-lipoveni, turci, tătari, slovaci, sârbi, evrei, cehi polonezi, greci, croaţi, armeni, italieni, chinezi, ceangăi….

Confesional situaţia este tributară etnicului. Procentual avem următoarele valori: ortodocşi 86,7%, romano-catolici 4,7%, reformaţi 3,2%, penticostali 1,4%, greco-catolici 0,8%, baptişti 0,58%, restul procentual fiind ocupat de următoarele credinţe: adventişti, unitarieni, evanghelici (sinodo-presbiterieni, augustani, lutherani), mozaici şi musulmani. II. Regiunea Nord-Vest

Ca �i cerinţă imperitativă a integrării în structurile europene teritoriul României a fost împărţit în 8 regiuni de dezvoltare, respectiv regiunile: Nord – Est, Sud – Est, Sud, Sud – Vest, Vest, Nord – Vest, Centru şi Bucureşti.

România harta regiunilor de dezvoltare

Prin crearea regiunilor de dezvoltare s-a creat posibilitatea stabilirii unor proiecte viabile de

dezvoltare regională şi zonală, cât şi pentru sensibilizarea factorilor de decizie. În acest sens forurile legislative au datoria de a crea un cadru legislativ cât mai favorabil investiţiilor în general şi investiţiilor ( capitalului străin în special ).

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii 151/1998 (modificată �i adăugită prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a administra�iilor publice locale din arealul desemnat, dar nefiind la vremea respectivă o unitate administrativ-teritorială în adevăratul în�eles al cuvântului �i neavând personalitate juridică închegată �i recunoscută.

6

Harta Regiunea NV

Regiunea de Nord-Vest este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania �i include 6

unită�i teritorial-administrative: Bihor, Bistri�a-Năsăud, Cluj, Maramure�, Satu-Mare �i Sălaj. Suprafa�a totală a regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând un procent de 14,32 % din suprafa�a României.

Regiunea dispune de o pozi�ie geografică strategică, având grani�e cu Ungaria �i Ucraina cât �i cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord-Est din România.

Regiunea este una dintre cele mai bine pozi�ionate areale din România, atât din punct de vedere fizico-geografic, începând de la zona muntoasă a Apusenilor, cu farmecul lor aparte, şi coborând până în zona Câmpiei de Vest cu deosebitele sale lunci, şi chiar mergând până la patrimoniul cultural-tradiţional deosebit din zonele etnografice unice în această parte a Europei.

Transilvania de Nord este, graţie istoriei sale, o regiune cosmopolită, unde alături de români trăiesc peste jumătate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea ce a dus la crearea unei identitati culturale unice, a unei fizionomii multiculturale specifice.

Popula�ia totală a regiunii, conform ultimului recensământ oficial din 2002, este de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unită�i administrativ-teritoriale: 6 jude�e, 42 de ora�e din care 15 municipii �i 398 comune �i 1.823 de sate. Densitatea populaţiei este de 80,21/km², sub media naţională de 91,3/km². 1.336.425 (48,77%) sunt bărbaţi, iar 1.403.639 (51,23%) sunt femei.

Din punct de vedere etnic în Regiunea NV găsim o mare diversitate. Populaţia majoritară numeric este, conform ultimului recensământ, cea română cu un procent de 75% din totalul populaţiei, etnia maghiară este reprezentată de un procent de 20%(cele mai mari şi puternice comunităţi fiind în special în zonele Oradea şi Satu Mare), iar romi ating un procent de 3,5% din totalul populaţiei regiunii (cea mai mare comunitate există în judeţul Bihor, unde aproximativ 5% din populaţie sunt cetăţeni de etnie romă).

Multietnicitatea zonei se repercutează şi în zona confesionalului. Astfel avem: ortodocşi 68,38%, reformaţi 12,70%, romano-catolici 6,86%, greco-catolici 4,20%, restul procentelor aparţinând celorlalte religii, în special cultelor neoprotestante.

Din puncte de vedere al apartenenţei la grupele de vârstă situaţia este următoarea:

Grupa de vârstă Populaţie % din total 0-4 ani 141.716 5,17% 5-9 ani 150.276 5,48% 10-14 ani 203.598 7,43%

7

15-19 ani 212.004 7,74% 20-24 ani 227.866 8,32% 25-29 ani 216.387 7,90% 30-34 ani 227.990 8,32% 35-39 ani 161.025 5,88% 40-44 ani 183.859 6,71% 45-49 ani 196.137 7,16% 50-54 ani 175.698 6,41% 55-59 ani 142.898 5,22% 60-64 ani 142.089 5,19% 65-69 ani 127.960 4,67% 70-74 ani 106.870 3,90% 75+ ani 123.691 4,51% Total 2.740.064100,00%

Regiunea Nord-Vest avea în 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiată de media

naţională, însă departe de media Uniunii Europene.

Harta PIB pe regiuni de dezvoltare

Contribuţia sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16.3%

pentru agricultură, 35% pentru sectorul secundar şi 46.7% pentru cel terţiar. Evolutiv în ultima perioadă se poate observa o creştere a serviciilor şi o reducere a activităţilor din domeniul agricol. Creşteri semnificative au fost decelate în sectorul de construcţiilor civile şi industriale(locuinţe, centre comerciale, parcuri industriale) . Infrastructura de transport

Regiunea Nord-Vest este străbătută de 7 drumuri europene (cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea-Cluj-Braşov şi Bucuresti, E576-Cluj-Napoca-Dej, E81 - dinspre Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Braşov-Bucureşti, E79 – Oradea-Deva, E671 - Oradea-Arad-Timişoara, E58 - Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa-Baia Mare-Vatra Dornei).

8

Harta rutieră regiunea Nord-Vest

Sunt de menţionat proiectele de infrastructura aflate în curs de dezvoltare, printre care cel

mai important ar fi autostrada Braşov-Borş care va face legătura cu Ungaria. Din reţeaua totală de drumuri din regiune 3,222 km sunt modernizaţi (adică aproximativ

27,2% din total). Pe traseele importante (drumuri europene) s-au efectuat sau sunt pe cale de finalizare lucrări de reabilitare.

În Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) există un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare şi Satu-Mare, iar traficul pe aeroportul din Cluj-Napoca a crescut constant în ultimii cinci ani, situând acest aeroport pe locul trei la nivel naţional.

Hartă aeroporturi Regiunea Nord-Vest

Reţeaua feroviară număra în anul 2004 1641 km, din care 166 km sunt linii electrificate, iar

255 km sunt linii duble.

9

Harta feroviară Regiunea Nord-Vest

Atracţii turistice

Regiunea de Nord-Vest beneficiază de multiple atracţii şi resurse turistice deosebite care o încadrează între regiunile cu perspective serioase de dezvoltare în acest sector economic, atât în plan regional, cât şi în cel naţional şi internaţional: ape termale şi salinele (staţiunea turistică internaţională Băile Felix din Bihor este una dintre cele mai importante din România, Băile 1 Mai(Venus), Tinca, Moneasa, Tăşnad, Marghita, Ocna Şugatag, Dej sau Turda). De reţinut este că există o serie de proiecte de dezvoltare ale staţiunilor turistice montane din zonă, cum ar fi : Borşa, Băişoara, Colibiţa, Stâna de Vale. Cultura populară şi patrimoniul arhitecturalo- istoric şi cel cultural şi etnografic aduce un plus valoric şi destinaţii aflate în topul obiectivelor culturale din România (Castelul Banffy de la Bonţida), cetăţi şi monumente istorice (Oradea, Bistriţa), bisericile fortificate din Transilvania şi Bisericile de lemn din Maramureş (monumente Unesco), Bihor sau Sălaj, Complexul Baroc din Oradea, palatele secession din acelaşi oraş, etc. Acestui patrimoniu antropic i se adaugă peste 170 de arii naturale protejate cu o suprafaţă totală de 28.1845 ha, două parcuri naţionale şi două parcuri naturale, incluse în circuitele turistice. III. Judeţul Bihor Aşezare

Judeţul Bihor este situat în NV României, la graniţa cu Ungaria la intersecţia paralelei 47 grade nord cu meridianul de 22 grade longitudine estică . El acoperă cea mai mare parte din regiunea istorică a Crişanei, zonă care îşi trage numele de la cele trei Crişuri (Repede, Negru şi Alb), din care două îi străbat teritoriul.

10

Localizare Bihor

Unităţile administrativ-teritoriale cu care se învecinează sunt: la N Ungaria şi judeţul Satu-

Mare, la E judeţele Cluj, Alba şi Sălaj, la S jud Arad, iar la vest cu Republica Ungară. Suprafaţa acoperită de Bihor este de 7544 kmp, iar procentual acoperă 3,2% din aria totală

a României şi 22,1% din Regiunea de NV; deci, după suprafaţă, ocupă locul VI în ţară şi primul loc în Regiunea de NV. Structura fondului funciar, aferent suprafeţei, este: 66,2% teren agricol; 25,8% păduri; 3% construc�ii; 1,9% căi de comunica�ii; 1,8% ape; 1,3% alte suprafe�e. Relieful

Judeţul Bihor este privilegiat din punct de vedere al spaţiului geografic, fiind unul dintre cele mai armonioase unităţi administrative ale României. Relieful său complex, căci am fost binecuvântaţi cu de toate, este dispus în trepte ce coboară sub forma unui amfiteatru dinspre zona muntoasă SE spre Câmpia Crişurilor, subdiviziune a marii Câmpii de Vest şi spre pusta maghiară. Unităţile montane ocupă aproximativ 21%, dealurile şi depresiunile 41%, iar câmpia 38%.

11

Hartă fizico-geografică judeţul Bihor

Relieful înalt este reprezentat pe teritoriul jude�ului prin Munţii Bihorului, cu o medie

altitudinală mare, dar şi o serie de munţi cu altitudine mai redusă, în jur de 1100 m, cum ar fi Masivele Codru-Moma, Muntele Şes (Plopiş) şi Pădurea Craiului.

Munţii Bihorului au altitudini cuprinse între 1200 şi 1800 m, culminând cu Vârful Cucurbăta Mare, la 1.849 m.

Munţii Codru Moma sunt alcătuiţi din două masive, despărţite de şaua formată prin eroziune regresivă, de pâraiele Bihorului şi Moneasa. În desfăşurarea sa, Masivul Codru rar depăşeşte altitudinea de 1000m (Pleşu 1112m, Dealul Vârfului 1095m, Vf. Dierii 1044m), iar Masivul Moma 900m(Vf. Momuţa).

Munţii Pădurea Craiului sunt situaţi între Depresiunea Vadului şi a Ţării Beiuşului, au altitudinea cuprinsă între 600-800m.

Muntele Şes se prezintă sub forma unei culmi largi, alcătuită din formaţiuni cristaline şi este situată între valea Crişului Repede şi Bazinul Barcăului, având o înclinare cuprinsă între 900m în sud-est şi 500m în nord-vest.

Denumirea vârfului

Altitudinea (m)

Denumirea masivului muntos

Cucurbăta 1.849 Bihorului Buteasa 1.790 Bihorului Cârligatele 1.694 Bihorului Piatra 1.658 Bihorului

12

Grăitoare Runcul Caprei 1.486 Pădurea Craiului Ţapul 1.475 Bihorului Biserica Moţului

1.466 Bihorului

Hartă fizică Bihor – Unităţi de relief montane

Zona premontană (deluroasă) este şi ea reprezentativă pentru relieful judeţului Bihor.

Dealurile Crişurilor, subdiviziune a Dealurilor de Vest, au următoarele subunităţi: Dealurile Muntelui Şes, Dealurile Pădurii Craiului, Dealurile Bihorului, Dealurile Momei si Dealurile Codrului. Dealurile Muntelui Şes în care mai caracteristice sunt: - Dealurile Dumbrăviţei; - Dealurile Brusturi; - Dealurile Oradiei; Dealurile Pădurii Craiului cu subunităţile sale: - Dealurile Vârciorogului, - Dealurile Tăşadului, - Dealurile Dobreştilor, - Dealurile Vălanilor, - Dealurile Meziadului Dealurile Bihorului cu subunităţile sale: - Dealurile Buduresei, - Dealurile Goruni - Dealurile Lazurilor Dealurile Momei şi Dealurile Codrului

Câmpia Cri�urilor este o diviziune a marii Câmpii de vest. Distingem în cadrul Câmpiei Cri�urilor doua unităţi geomorfologice distincte: Câmpia Înaltă şi Câmpia Joasă.

Câmpia Înaltă - suprafaţa reliefului constituie, în ansamblu, un plan uşor înclinat, de la 200m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110m spre Câmpia Joasă.

Câmpia Joasă - constituie rezultatul procesului de acumulare şi eroziune prin divagare a reţelelor hidrografice care coboară din regiunea mai înaltă a judeţului, cu precădere a Barcăului, a Crişului Repede şi a Crişului Negru. În cadrul Câmpiei Crişurilor apare un nivel mai înalt alcătuit dintr-o serie de zone planimetrice netede, neinundabile, ca de pildă zona sudică a Câmpiei Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului, între Crişul Repede şi Barcău, şi Câmpia Salontei, la sud de Crişul Negru. Nivelul mai coborât reprezintă şesurile actuale de inundaţie ale văilor Barcăului, Crişului Repede şi Crişului Negru, umede şi local mlăştinoase. Hidrografia

13

Râurile de pe teritoriul judeţului Bihor aparţin în totalitate bazinului hidrografic al Crişurilor: Barcău (68 km pe teritoriul judeţului) cu Ierul, Criţul Repede (101 km pe teritoriul judeţului), Crişul Negru (136 km pe teritoriul judeţului), si afluenţii de diferite ranguri ai acestora.

Suprafata bazinului hidrografic Crişuri: • în România 14860 km² (6,3 din suprafaţa ţării) • în administrare Direcţiei Ape Crişuri 14860 km²

Date morfologice ale bazinului hidrografic Crişuri: • altitudinea maximă - 1849 m (Vf. Bihorul) • altitudinea minimă - 85 m (Câmpia Crişului Alb)

panta medie pe cursuri de apa: • Ier - 1 ‰ • Barcău - 4 ‰ • Crişul Repede - 3 ‰ • Crişul Negru - 8 ‰ • Crişul Alb - 4 ‰

grad de acoperire cu păduri al bazinului - 22 %

Harta hidrologică a judeţului Bihor

Reţeaua hidrografică caracteristici metrice:

• Suprafaţă şi lungime 14860 kmp - 5785 km (7,3% din lungimea totala) din care: • Ier - 1392 km² - 107 km • Barcău - 2025 km² - 134 km • Criul Repede - 2973 km² - 171 km • Crişul Negru - 4230 km² - 164 km • Crişul Alb - 4240 km² - 234 km • Densitatea medie este de 0.39 km/km²

Alături de reţeaua hidrologică formată din ape curgătoare, judeţul Bihor stă relativ bine şi la partea de lacuri naturale şi lacuri antropice. Dintre lacurile naturale amintim: Lacul Şerpilor şi Lacul cu Stuf de lângă oraşul Salonta, Ochiul Mare de pe Pârâul Peţea (Rezervaţie naturală) şi Lacul Tăul Mare din Munţii Bihorului. Dintre lacurile antropice, se remarcă cele de baraj (Lacul Leşu de

14

pe valea Iadei fiind cel mai cunoscut), cel de la Tileagd, Fughiu (pe valea Crişului Repede) şi multitudinea de heleşteele din zona de câmpie. Cele mai mari sunt heleşteele amenajate în scop piscicol sunt: Cefa (598 ha), Tămaşda (200 ha), Homorog (95 ha) şi Inand (30 ha).

Lacul Cefa - Cefa, Judetul Bihor Lacul cu Stuf - Salonta, Judetul Bihor Lacul Curcubata (Lacul Zanoaga) - Cristioru de Jos, Judetul Bihor Lacul Fazanilor - Ciocaia, Judetul Bihor Lacul Ianca - Santimreu, Judetul Bihor Lacul Lesu - Bucea, Judetul Bihor Lacul Martihaz - Martihaz, Judetul Bihor Lacul Mouca - Valea lui Mihai, Judetul Bihor Lacul Petea (Peta) - Baile 1 Mai, Judetul Bihor Lacul Salacea - Salacea, Judetul Bihor Lacul Salard - Salard, Judetul Bihor Lacul Sauaieu - Sauaieu, Judetul Bihor Lacul Serpilor - Salonta, Judetul Bihor Lacul Simian - Simian, Judetul Bihor Lacul Vaida - Santimreu, Judetul Bihor Lacul Vasad - Vasad, Judetul Bihor Lacul Vida (Lacul Toplita Dobresti) - Oradea, Judetul Bihor Lacul Viteilor - Salard, Judetul Bihor Lacurile Galospetreu - Vasad, Judetul Bihor Lacurile Homorog - Homorog, Judetul Bihor Lacurile Inand - Martihaz, Judetul Bihor Lacurile Madaras - Madaras, Judetul Bihor Lacurile Tamasda - Tamasda, Judetul Bihor Taul lui Ghib - Vascau, Judetul Bihor Taul Mare - Cristioru de Jos, Judetul Bihor Taul Ponorului - Vascau, Judetul Bihor

Lacuri din judeţul Bihor

Clima este temperat-continentală cu influenţe oceanice, judeţul Bihor aflându-se în aria de extensie a vânturilor de vest şi a maselor de aer oceanice, umede. În cursul anului, pe teritoriul judeţului este frecventă advecţia maselor de aer cu caracter maritim, precum şi o intensă activitate frontală ceea ce determină creşterea cantităţilor de precipitaţii, a nebulozităţii şi, în acelaşi timp, o atenuare a amplitudinilor termice anuale.

Temperatura aerului prezintă variaţii spaţio-temporale. Repartiţia în spaţiu a valorilor termice depinde de altitudinea reliefului cu care se găseşte într-un normal raport de inversă reciprocitate.

În zona joasă a Câmpiei Crişurilor temperatura medie anuală se menţine în jurul valorii de 10,50. În zona deluroasă ea scade la 8-100, apoi în zona munţilor joşi Şes, Pădurea Craiului şi Codru Moma la 6-80C şi chiar la 2-40C pe culmile înalte ale Bihorului.

Precipitaţiile atmosferice respectă aceeaşi etajare pe verticală ca şi celelalte elemente climatice. În câmpie şi pe văile depresionare ale Crişurilor cad în medie 500-700mm de precipitaţii anual, în zona dealurilor cresc până la medii de 700-800mm, iar în zona montană înaltă ajung până la 1400mm pe an.

Luna cea mai ploioasă este iunie, cu valori de 82mm la Oradea, 100mm la Beiuş şi 140mm la Stâna de Vale. Populaţie şi aşezări

În conformitate cu recensământul din anul 2002, judeţul Bihor are o populaţie stabilă de 600.233 locuitori, situându-se pe locul al şaselea în topul naţional demografic. Dimensiunea sa şi echilibrul reliefului, zona montană fiind aproximativ de o treime din totalul suprafeţei judeţului, face ca densitatea medie pe kilometrul pătrat să fie de 79,56 persoane/kmp, sub media naţională de 93 persoane/kmp. Din punct de vedere al repartiţiei pe genuri/sexe, judeţul Bihor în anul 2002 prezenta următoarele date: bărbaţi 291.613 (48,58%), femei 308.610 (51,42%). La data de 1 ianuarie 2008 situaţia referitoare la populaţia stabilă per ansamblul judeţului era, în conformitate cu

15

datele de la DireCţia Judeţeană de Statistică bihor, următoarea: totalul populaţiei scăzuse comparativ cu 2002 la cifra totală de 593.897 locuitori, dintre aceştia 288.260 erau de gen masculi, iar 305.637 de gen feminin.

Structura demografică pe gen - Bihor 2002

49%

51%

Masculin

Feminin

Structura demografică pe gen Bihor 2008

Masculin49%Feminin

51%

Masculin

Feminin

Din punct de vedre etnic, în urma analizelor statistice din anul 2002 singurele date statistice certe până în acest moment, situa�ia pe jude�ul Bihor avea următoarele date:

Etnie Număr Procent

Români 404537 67,40%

Maghiari 155829 25,91% Romi 30089 5% Ucrainieni 198 Germani 1163 0,19%

Ruşi/lipoveni 75 Turci 15 Tătari 4 Sârbi 35 Slovaci 7370 1,22% Bulgari 31 Croaţi 4 Greci 74

Evrei 224

Cehi 15 Polonezi 22 Italieni 155 Chinezi 1

16

Armeni 12

Ceangăi 4

Altă etnie 338

Structura etnică

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

Maghia

riRom

i

Slovac

i

German

i

alte e

tnii

Structura etnică

Grafic structură etnică Bihor 2002

Amplasarea într-o zonă de intensă coabitare între mai multe etnii de-a lungul timpului a

făcut ca, situa�ia confesională a jude�ului Bihor la data recensământului oficial din 2002 să fie următoarea:

Structura după confesiune în anul 2002 Procent Număr

Ortodoxă 59,6% 358352 Romano-catolică 9,3% 55500 Reformată 18,0% 108769 Penticostală 5,7% 34314 Greco-catolică 2,3% 13600 Baptistă 3,7% 22294 Adventistă de ziua a Şaptea 0,3% 1827 Musulmană 192

Unitariană 312

Creştină după Evanghelie 473

Creştină de rit vechi 76

Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 372

Evanghelică 136

Evanghelică de confesiune augustană 92

Mozaică 208 Altă religie 2070

17

Structura după confesiune în anul 2002 Procent Număr

Fără religie 765 Atei 300 Religie nedeclarată 594

0,00%

50,00%

100,00%

150,00%

Ortodoxă Greco-catolică

Structura etnică Bihor 2002

Structura etnică Bihor2002

Grafic structură confesională Bihor 2002

Din punct de vedere administrativ jude�ul Bihor are în componenţa sa 4 municipii, 6 oraşe şi 90 de comune. La capitolul municipii sunt înregistrate localităţile urbane: Oradea (municipiul reşedinţă de judeţ), Beiuşul, Marghita şi Salonta. Localităţi urbane de rang doi sunt: Aleşd, Nucet, Ştei, Săcuieni, Valea lui Mihai şi Vaşcău.

18

Harta administrativă Bihor

Cele 90 de comune bihorene înregistrate în nomenclatorul localităţilor din România sunt:

19

Abram Abrămuţ Aştileu Auşeu Avram Iancu Balc Batăr Biharia Boianu Mare Borod Borş Bratca Brusturi Budureasa Buduslău Bulz Bunteşti Căbeşti

Căpâlna Cărpinet Cefa Ceica Cetariu Cherechiu Chişlaz Ciuhoi Ciumeghiu Câmpani Cociuba Mare Copăcel Criştioru de Jos Curăţele Curtuişeni Derna Diosig Dobreşti

Drăgăneşti Drăgeşti Finiş Gepiu Girişu de Criş Hidişelu de Sus Holod Husasău de Tinca Ineu Lazuri de Beiuş Lăzăreni Lugaşu de Jos Lunca Mădăras Măgeşti Nojorid Olcea Oşorhei

Paleu Pietroasa Pocola Pomezeu Popeşti Răbăgani Remetea Rieni Roşia Roşiori Săcădat Sălacea Sălard Sâmbăta Sânmartin Sânnicolau Român Sântandrei Sârbi

Spinuş Suplacu de Barcău Şimian Şinteu Şoimi Şuncuiuş Tarcea Tămăşeu Tărcaia Tăuteu Tileagd Tinca Tulca Ţeţchea Uileacu de Beiuş Vadu Crişului Viişoara Vârciorog

Infrastructura În judeţul Bihor lungimea căilor ferate este de 474 km, reprezentând 4,2% din reţeaua naţională de transport feroviar şi situându-se din această perspectivă pe locul IV în România.

Reţea feroviară Bihor

Lungimea drumurilor publice este 2492 km, respectiv 3,4% din reţeaua naţională de

drumuri publice şi ocupând un onorant loc III în acest domeniu. Drumurile modernizate se întind pe o distanţă de 577 km, iar cele cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară acoperă 754 km. Din punct de vedere al densităţii drumurilor publice se constată un procent de 33/100kmp.

20

Reţea de drumuri europene şi naţionale Bihor

Drumurile naţionale în judeţul Bihor se întind pe nu mai puţin de 413 km, drumurile judeţene

pe 807 km, iar cele comunale pe 1272 km. Bihorul este străbătut de trei principale axe rutiere şi feroviare, iar punctul nodal al acestora este municipiul Oradea. Principalele axe feroviare judeţene sunt: Oradea – Piatra Craiului (76 km), Oradea – Valea lui Mihai (66 km) şi Oradea – Ciumeghiu (49km). Axele principale rutiere sunt date de drumurile europene şi naţionale cum ar fi: E 60, DN 19, DN 76 şi DN 79. De o importanţă majoră sunt şi următoarele artere europene: E 671 Timişoara – spre Ţările Baltice şi E 79 ce face legătura cu Transilvania interioară. Judeţul Bihor este şi posesorul unui aeroport, aflat la Oradea, acest lucru este un atuu în dezvoltarea oraşului şi judeţului, însă momentan el se află la un interes minim din partea operatorilor de trafic aerian. Bogăţia judeţului Bihor este evidentă şi prin declararea a nu mai puţin de 64 de zone ca arii protejate la nivel naţional. Fie că este vorba despre puncte de interes geologic, speologic, carstic, floristic sau faunistic, acestea aduc un plus valoric inegalabil şi devin intrinsec o resursă turistică a cărei exploatare durabilă şi responsabilă poate genera venituri pentru localităţile limitrofe, dar şi pentru judeţ şi regiune.

Nrcrt Judeţ Cod

arie Denumirea ariei naturale protejate

Supra- fata (ha)

Cate-goria IUCN

Localizare (localitate)

1 BH 2.142 Pietrele Galbenei 6,300 III g Pietroasa 2 BH 2.143 Piatra Bulzului 1,400 III g Pietroasa

3 BH 2.161 Izbucul Intermitent de la Călugări 14,400 III g Cărpinet

4 BH 2.144 Gheţarul Focul Viu 0,100 III s Pietroasa

5 BH 2.145 Avenul Borţigului 0,100 III s Pietroasa 6 BH 2.146 Avenul Câmpeneasa cu 1,000 III s Ocolul Silvic

21

Izbucul Boiu Vaşcău

7 BH 2.166 Peştera Ciurului Ponor 1,000 III s Roşia

8 BH 2.167 Peştera Ciurului Izbuc 0,100 III s Roşia

9 BH 2.168 Peştera Osoiu 0,100 III s Com. Varciorog, Sat Fasca

10 BH 2.169 Peştera Urşilor Chişcău 1,000 III s Pietroasa

11 BH 2.170 Peştera Valea Leşului 0,100 III s Com. Bulz, OS Remeţi

12 BH 2.171 Peştera Vântului 0,100 III s Com. Şuncuiuş

13 BH 2.172 Peştera lui Micula 0,100 III s Pietroasa

14 BH 2.173 Peştera Gălăşeni 0,100 III s Com. Măgeşti, Sat Gălăşeni

15 BH 2.196 Peştera Vacii 0,100 III s Com. Roşia

16 BH 2.197 Peştera Grueţ 0,100 III s Com. Roşia

17 BH 2.198 Peştera Igriţa 0,100 III s Com. Aştileu

18 BH 2.199 Peştera Farcu 0,100 III s Com. Roşia

19 BH 2.200 Peştera Topliţa 0,100 III s Com. Dobreşti

20 BH 2.337 Peştera din Piatra Ponorului 2,000 III s M-tii Bihor, Valea Ponorului, DS Cluj

21 BH III.1 Peştera Smeilor de la Onceasa 0,500 III s Budureasa

22 BH 2.141 Groapa Ruginoasa- 20,400 IV g Pietroasa

23 BH 2.193 Pestera Meziad 0,100 IV s Com. Remetea, Loc. Meziad

24 BH IV.9 Complexul Carstic din Valea Ponorului

168,000 IV s Budureasa

25 BH IV.10. Sistemul Carstic Peştera Cerbului – Avenul cu Vacă 45,000 IV s Budureasa

26 BH 2.146 Varful Buteasa 2,000 IV b Com Budureasa

27 BH 2.147 Molhaşurile din Valea Izbucelor 80,022 IV b Budureasa

28 BH 2.148 Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros 1,000 IV b Budureasa

29 BH 2.162 Fâneaţa Valea Roşie 4,000 IV b Comuna Paleu

30 BH 2.175 Pădurea cu narcise de la Oşorhei 2,000 IV b Com. Oşorhei,

Sat Alparea

31 BH 2.176 Vârful Cârligaţi 10,000 IV b Budureasa

32 BH 2.177 Pârâul Peţea 4,000 IV b Com. Sânmartin, Sat Rontău

22

33 BH 2.178 Dealul Pacău 15,000 IV b Com. Şoimi

34 BH 2.179 Poiana cu narcise de la Goronişte 1,000 IV b Comuna Tinca,

Loc Gurbediu

35 BH 2.180 Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei) 5,000 IV b Budureasa

36 BH 2.181 Valea Iadei cu Syringa josichaea 2,000 IV b Com Bulz, Sat

Remeţi

37 BH 2.182 Păşunea cu Corynephorus de la Voievozi 5,000 IV b Com Şimian, loc

Şimian

38 BH 2.183 Complexul hidrografic Valea Rece 2,000 IV b Com. Sălacea

39 BH 2.163 Ferice Plai şi Hoancă 1,100 IV m Comuna Bunteşti

40 BH 2.149 Cetăţile Ponorului 14,190 IV m Com. Pietroasa 41 BH 2.150 Valea Galbenei 70,500 IV m Com. Pietroasa

42 BH 2.151 Valea Sighiştelului 412,600 IV m Com. Pietroasa

43 BH 2.152 Pietrele Boghii 38,400 IV m Com. Pietroasa

44 BH 2.153 Săritoarea Bohodeiului 32,900 IV m Com. Pietroasa

45 BH 2.154 Cetatea Rădesei 20,000 IV m Com. Budureasa

46 BH 2.155 Poiana Florilor 1,000 IV m Com. Pietroasa 47 BH 2.156 Platoul Carstic Padiş 39,000 IV m Com. Pietroasa

48 BH 2.157 Depresiunea Bălileasa fără suprafaţă

IV m Com. Pietroasa

49 BH 2.158 Groapa de la Barsa 30,000 IV m Com. Pietroasa

50 BH 2.159 Vârful Biserica Moţului 3,000 IV m Com. Pietroasa

51 BH 2.160 Platoul Carstic Lumea Pierdută 39,000 IV m Com. Pietroasa

52 BH 2.165 Defileul Crişului Repede 219,700 IV m Comuna Vadu

Crişului

53 BH 2.174 Defileul Crişului Negru la Borz 12,000 IV m Comuna Şoimi,

Sat Borz

54 BH 2.184 Lacul Cicoş 10,000 IV m Com. Săcuieni, Loc. Olosig

55 BH 2.185 Gruiul Pietrii 0,400 IV p Com. Lugaşu de Jos

56 BH 2.186 Calcarele tortoniene de la Miheleu 0,100 IV p Com. Lăzăreni

57 BH 2.187 Locul fosilifer de pe Dealul Şomleu 5,000 IV p Com. Sânmartin,

Loc. Betfia

58 BH 2.188 Calcarele tortoniene de la Tăşad 0,400 IV p Com. Drăgeşti,

Loc. Tăşad

59 BH 2.189 Locul fosilifer din Valea Lionii-Peştiş 0,010 IV p Oras Aleşd, Sat

Peştiş

23

60 BH 2.190 Lentila 204 Brusturi Cornet 0,1 IV p Com. Aştileu

61 BH 2.191 Calcarele cu hippuriti din Valea Crişului 0,400 IV p Com. Bratca

62 BH 2.192 Locul fosilifer de la Corniţel 0,010 IV p Com. Borod, Sat Corniţel

63 BH 2.194 Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani 3,000 IV z Comuna Cefa

64 BH 2.195 Izvoarele mezotermale Răbăgani 0,500 IV z Comuna

Răbăgani

Tabel şi Hartă - Arii protejate din Judeţul Bihor declarate de importanţă la nivel naţional

Alături de bogăţia resurselor naturale, judeţul Bihor este şi posesorul unor valori materiale

şi spirituale inconfundabile. Astfel, pe întinsul său sunt prezente numeroase monumente de istorie şi arhitectură, spaţii de interes arheologic, toate cu valoare în patrimoniul naţional sau internaţional. În atenţia Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv a Listei monumentelor istorice(2004) sunt nu mai puţin de 431 de obiective din judeţul Bihor a se vedea lista monumentelor istorice din Bihor (http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/monumente/bihor ).

24

Harta zonelor de interes arheologic naţional şi al lăcaşelor de cult din Bihor Bihorul este unul dintre judeţele României unde se păstrează până în zilele noastre importante şi solide mărturii de arhitectură, acestea fiind reprezentative pentru marile stiluri ale artei europene, ale împrumuturilor locale pe filieră central europeană. Stilurile Bizantin, Romanic, Gotic, Renaştere, Romantic, Baroc, Secession au pătruns în aceste părţi capabile să absoarbă graţie structurii sale mentale, fiecare lăsând în urmă mărturii incontestabile şi adesea reprezentative pentru „europenismul şi occidentalismul” bihorenilor, care au servit unei societăţi ce a ştiut să îşi ofere edificii reprezentative pentru timpul lor, grupurilor etnice trăind în acest areal geografic (români, maghiari, iudei, nemţi, slovaci, sârbi etc.).

La fel de importante, dacă nu şi mai importante deoarece sunt emanaţie strict răsădită din aplecarea spre frumos a bihorenilor, sunt însă şi bisericile de lemn care, fără doar şi poate au fost edificate cu constanţă încă de la sfârşitul mileniului I, mai cu seamă prin efortul comunităţilor rurale româneşti, dornice de a avea spaţiul lor sacru, locul lor de referinţă şi de izbavă în vremuri de răstrişte.

Majoritatea bisericilor de lemn de acum, din Bihor, au fost ridicate sau refăcute de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, respectiv într-un răstimp când oamenii locului, împreună cu reprezentanţii bisericilor româneşti ai timpului - ortodoxă şi greco-catolică - au susţinut constant iniţiative ctitoriceşti în acest sens. Acele biserici care ne-au mai rămas sunt cu siguranţă puncte de un maxim potenţial de atragere pentru orice iubitor de datină, de frumos, pentru orice turist din orice colţ al lumii. În judeţul Bihor se mai găsesc un număr de 61 de astfel de minunate aşezăminte de cult, chiar dacă în marea lor majoritate nu mai sunt funcţionale şi uitate adesea într-o vinovată paragină.

25

Harta Bisericilor de lemn din Bihor

Turismul

Jude�ul Bihor are un poten�ial turistic foarte ridicat – atât natural cât şi cultural, cu o varietate de resurse turistice - şi o pozi�ionare geografică favorabilă mai multor forme de turism (balnear, ecologic, rural, urban, cultural, de afaceri etc.). Prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorio-arhitecturale şi prin elementele etnografice, tradiţii şi obiceiuri, oferă turiştilor variate şi bogate posibilităţi de recreere şi instruire.

Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute, precum şi a unor cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă. Din punct de vedere turistic deosebim în judeţ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării.

Din punct de vedere al infrastructurii turistice judeţul Bihor a intrat într-un intens proces de recuperare. Cu tot regresul resim�it după schimbarea sistemului, în anul 2004, jude�ul Bihor a ocupat onorabilul loc cinci pe �ară din punctul de vedere al mărimii capacită�ii locurilor func�ionale de cazare (exprimat prin nop�i de cazare ‐ 2.940.000), a mărimii capacită�ii de locuri de cazare pe 10.000 locuitori (exprimat prin numărul de 49.250 nop�i de cazare).

26

Mărimea capacită�ii locurilor de cazare func�ionale la 10.000 locuitori în jude�ele României

(o mie de nop�i de cazare) Sursă: Anuarul statistic al României, 2005

În 2004, numărul absolut al turiştilor sosi�i în Bihor a fost de 216.000, respectiv la 10.000

de locuitori (3.620 turişti), astfel venirea turiştilor a ocupat locul şapte între jude�ele �ării, iar în cadrul Regiunii Nord‐Vestice numai jude�ul Cluj a ocupat un loc superior.

De reţinut este faptul că în luna ianuarie a anului 2008 numărul unităţilor de cazare din judeţul Bihor ajunsese la 173. Dintre acestea în Oradea erau 15 unităţi de cazare, iar în Băile Felix şi 1 Mai nu mai puţin de 39(vezi anexa).

27

Împăr�irea locurilor de cazare între localită�ile jude�ului Bihor (2004)

Sursă: Anuarul statistic al jude�ului Bihor Bihorul dispune de o staţiune de interes naţional (Băile Felix) şi de trei staţiuni de interes local (Băile 1 Mai, Băile Tinca şi staţiunea montană Stâna de Vale) (conform clasificării oferite de Hotărârea de Guvern nr. 867 din 28 iunie 2006 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a staţiunilor turistice). Patrimoniul natural deosebit al judeţului este marcat de existenţa carstului împădurit şi a unui număr ridicat de peşteri de valoare naţională şi internaţională. Pe lângă acestea, destinaţiile urbane cu valoare culturală îmbogăţesc oferta turistică a judeţului. Zonele de atracţie maximă naturală din judeţul Bihor sunt:

• Vadul Crişului – Defileul Crişul Repede (zona de carst a Pădurii Craiului, cu o serie de peşteri, dintre care mai însemnate sunt: Peştera Vadului, Peştera Podinului, Casa Zmăului, Peştera cu Apă, Peştera Fugarilor, Peştera Devenţului, Peştera Caprei, Ungurul Mare; cu frumuseţile spectaculoase oferite de Defileul Crişului Repede în zona Vad-Şuncuiuş);

• Zona carstică Padiş (Complexul carstic Cetăţile Ponorului, exocarstul din Cheile Galbenei, Cheile Văii Boga, Cheile Văii oşelu, Cheile Someşului Cald, Cheile Văii Bulbuci, endocarstul reprezentat de : Gheţarul de la Focul Viu, Gheţarul de la Borţig, Gheţarul de la Barsa, Peştera Cetatea Rădesei, Peştera Şura Boghii, Peştera Honu, Pestera Uscată, Peştera Zapodie, Peştera Neagră; avenele: Negru, Gemănata, Acoperit, Vărăşoaia; sorburi şi izbucuri, numeroase poieni şi creste)

• Zona Sighiştelului se caracterizează şi ea printr-un relief carstic reprezentat prin doline, peşteri, văi cu pereţii prăpăstioşi. Recent intrată în atenţia turistică zona văii Sighiştelului este una sălbatică şi cu un rela potenţial de exploatare turistică pentru iubitorii de expcarst şi endocarst

• Zona Văii Aleului este situată sub culmea Cârligatele. Ea este accesibilă utilizându-se derivaţia de la Sudrigiu (Şoseaua Vaşcău - Oradea), pe valea Crişului Pietros, până la

28

confluenţa cu valea Aleului, şi de aici, în amonte pe această vale. Frumuseţea povârnişurilor abrupte ale Munţilor Bihorului, Cascada Bohodeiului, topoclimatul de adăpost, Poiana Aleului, dominată de o vegetaţie floricolă “luxuriantă” indică acestă zonă ca una de potenţial turistic serios.

• Zona Valea Iadei – Stâna de Vale extinsă pe aproximativ 43 km, de la deversarea Văii Iada în Crişul repede şi până la bazinul Stânii de Vale, această regiune se remarcă prin ruperile de ritm geomorfologic, zonele de repezişuri spectaculoase (Cascada Iadolina, Săritoarea Ieduţului), alternând cu zonele de bazin şi platou, poieni, endocarst. Crestele montane ale Masivului Vlădeasa sa Pădurea Craiului, alături de peşteri cum sunt cea de la Meziad şi prezenta staţiunii Stâna de Vale ridică enorm potenţialul turistic al zonei.

• Zona carstică a Vaşcăului aflată în arealul Munţilor Codru-Moma nu abundă în fenomene endo sau exocarstice, însă de diferenţiază prin spectaculozitatea fenommenului numit Izbucul de la Călugări.

• Ţara Beiuşului mai mult decât în oricare parte a judeţului aici, datorită autarhie până la un moment dat, iar mai apoi mândriei specifice oamenilor locurilor, vom descoperi adevăratul specific bihorean, oamenii de aici reuşind cu succes să-şi păstreze vii istoria şi tradiţia. Fie că decideţi să vizitaţi satele din imediata apropiere a oraşului sau pe cele dinspre munte, ei vă vor întampina cu aceeaşi deschidere şi ospitalitate, bucuroşi de oaspeţi. Dincolo de apropierea faţă de multele obiective naturale enumerate mai sus, această zonă trebuie simţită etnografic, descoperita ca pe o lume ce stă să se piardă. Biserici de lemn, meşteşugurile populare şi obiceiurile încă vii pot fi regăsite prin: • morile de apă din satele: Tărcăiţa, Roşia, Căbeşti, Călugări, Ceişoara, Gurani, Lazuri de Beiuş, Valea Morilor din Borz; atelier al meşterului de viori cu goarnă din Lazuri de Roşia; încondeiatul ouălor de Paşti în Dragoteni;ateliere de lazi de zestre in Budureasa, un sat cu o veche traditie in lucrul in lemn; cele citeva ateliere de impletituri din nuiele din Totoreni; magazinul Argicris din Beius (str. Devei), unde gasiti vestita ceramica de Leheceni si icoane pe sticla; bisericile de lemn din Rieni, Copaceni, Sebis, Petreasa, Colesti (Vascau), Budureasa, Bradet, Dumbraveni, Stancesti, Capalna, Saldabagiul Mic, Fanate, Ceisoara, Dusesti, Luncasprie, Huta (Finis), Şoimus, Tarcaita, Totoreni; muzeul etnografic „Aurel Flutur” din Chiscau; atelierul celui mai tanar olar din zona, Raul Bocse din Leheceni; • atelierele de tesaturi de la Dobresti, Rosia, Dragoteni; casa muzeu de la Şusti-Lunca

• Zona Băile Felix-Băile 1 Mai este interesantă şi intens exploată din punct de vedere al turismului curativ, balnear. Staţiunea Băile Felix, staţiune cu sezon permanent, este renumită pentru efectele tămăduitoare ale apelor sale. Bogată în izvoare de ape minerale termale (20-48°C), oligotermale, având o mineralizare totală de 1 gr/ l, uşor radioactive, conţinând sulf, calciu, sodiu. Capacităţile curative ale acestor ape geotermale au fost descoperite la începutul mileniului trecut. Nămolul sapropelic fosil din zonă este extrem de eficient în tratarea unor afecţiuni. Efectul binefăcător al apelor din cele două staţiuni se evidenţiază în calmarea durerilor articulare şi musculare, a nevralgiilor reumatice. Staţiunea este indicată în tratamentul bolilor reumatismale inflamatorii (poliartrita, spondiloza reumatoidă, sechele ale unui reumatism articular grav), al bolilor degenerative (spondiloză, artroză, poliartroză, sciatică lombară), şi al diartrozelor (tendonită, tendomiotită, periartrită scapulohumerală…), al unor boli ale sistemului nervos central şi periferic (semipareze, parapareze), al bolilor ginecologice (metrosalpingită cronică, dereglări minore pubertale şi de menopauză), al stărilor post-traumatismale, al dereglarilor endocrine. Staţiunea dispune de o bază modernă de tratament, fiecare hotel fiind dotat cu instalaţii pentru băi calde, cu ape minerale în căzi şi bazine, bazine cu apă minerală termală pentru kinetoterapie, instalaţii pentru împachetări calde cu nămol şi parafină, instalaţii pentru fizioterapie, pentru aerosoli Toate aceste procedee permit un tratament eficient chiar şi în anotimpul rece. Alături de băile de soare şi apă termală, staţiunea Băile 1 Mai oferă numeroase posibilităţi

de recreere şi de bunădispoziţie. Astfel, cei veniţi aici pot beneficia de frumuseţea locurilor plimbându-se, practicând diferite sporturi, călărind, pescuind, mergând la Cazino sau în parcurile de distracţii sezoniere. Dintre obiectivele interesante turistic ce pot fi vizitate în zonă amintim: Rezervaţia “Pârâul Peţea” cu nuferii ei unicaţi, gasteropdul şi roşioara lui Racoviţă, Parcul dendrologic 1 Mai cu stejarii seculari, punctul fosilifer Betfia, unde se pot vedea fosile pleistocene

29

(aici s-au găsit şi rămăşiţele unui mamut, ele pot fi văzute la secţia de naturale a Muzeului “Ţării Crişurilor”), fenomenul carstic de pe Dealul Şomleului, Avenul de la Betfia sau Avenul “Huda Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia” are o adâncime de 86 de metri, puţul său având o cădere aproape verticală de 54 metri). Parcul balnear din staţiune merită şi el văzut, nuferii şi peştişorii exotici din cele două bazine centrale fiind un element de atracţie pentru turişti.

Cei interesaţi de cultura şi civilizaţia locală pot vizita următoarele obiective: Biserica de lemn din staţiune, o perlă a arhitecturii ţărăneşti în lemn, construită în anul 1785 şi adusă în Băile Felix din localitatea Brusturi, Capela de la Haieu, o impresionantă biserică-sală de sorginte medievală (sec. XIV), în care se mai pot observa elementele arhitecturale romanice, cisterciene şi gotice (a fost restaurată în anul 1977), clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparţinătoare ordinului călugăresc “Saint-Vincent”, frumoasă clădire de arhitectură barocă, construită în sec. al XVIII-lea, biserica ortodoxă din Rontău (sec. XV) şi biserica romano-catolică din Haieu (1906).

• Oradea Printre factorii de atrac�ie culturală a jude�ului figurează pe primul loc Oradea, cunoscut

prin trecutul său de oraş clocotito ca viaţă culturală şi spirituală. Poziţia geografică a municipiului Oradea reprezintă atu-ul pentru articularea turismului regional şi internaţional, fiind poarta de intrare la frontiera de vest a României, aflată la distanţă relativ egală de Viena, Praga şi Bucureşti.

Potenţialul oraşului stă în istoria şi arhitectura sa, care oferă astăzi vizitatorului o varietate de stiluri: Renaşterea, barocul, Secessionul, stilul eclectic, neo-romanic, neo-gotic, iar după apariţia României Mari (1918), stilul neoromânesc, sunt reprezentate prin edificii de referinţă pentru Europa Centrală. Cele mai importante obiective sunt:

− Cetatea Oradei (secolele XVI-XVII), simbol al renaşterii transilvane, care ajunge la dezvoltarea de acum datorită principilor reformaţi ai Transilvaniei,

− Complexul baroc al Oradei, compus din Palatul Episcopal (Muzeul Ţării Crişurilor), Catedrala romano–catolică şi Şirul canonicilor (secolul XVIII).

− Complexul Vulturul Negru (1907-1909) − Palatele orădene: Primăria (1903), clădirile Rimanoczi (începutul sec. XX), Palatul Apollo

(1914), Palatele Moskovitz (1905), Palatul Ullmann (1913), Palatul Episcopiei Ortodoxe Române (1905), Palatul Episcopiei Unite Greco-Catolice (1905).

− Hoteluri „de epocă”: Astoria (1902), Transilvania (1904) − Case reprezentative: Casa Comitatului (probabil 1855), Casa de Păstrare şi Economii

(1880 - 1890), Casele Gojdu (mijlocul secolului XVIII), Casa Poynar, Cercul Catolic (1914), Casa Naţională (1880), Casa Bartsch (aproximativ 1900), Casele Adorjan (1903-1905), Casa Fuchsl (1903), Magazinul de sticlărie „Deutsch K.I.” (probabil 1906-1910, reconstruit integral în 1970).

− Pentru perioada interbelică sunt reprezentative clădirile şi lăcaşurile de cult în stilul neoromânesc (Institutul Greco-Catolic) sau neobizantin, iar Biserica Albastră Ortodoxă, Biserica Ortodoxă din Episcopia Bihor etc. completează zestrea urbanistică existentă.

• Câmpia Crişurilor �i Ierei Am definit sub această denumire arealul din Bihor care cuprinde: vestul judeţului, cu lunca Crişului Repede si Câmpia Panonică, spre nord luncile Ierului şi Barcăului, sudul judeţului, pe Crişul Negru aval de Şoimi. Dincolo de faptul că aceste locuri adăpostesc o serie întreagă de situri arheologice, cetăţi �i fortifica�ii importante, ele sunt purtătoarele unor elemente peisagistice şi culturale specifice câmpiei.

Lacurile pescăreşti, atelierele de împletit stuf şi papură, nesfârşitele lanuri de grâu şi floarea soarelui, pâlcurile de pădure ce ascund nenumărate animale sălbatice şi, bineîn�eles, vestitele pivniţe pentru păstrarea vinului săpate în dealurile ce mărginesc câmpia vă aşteaptă să le exploraţi!

Câmpia Crişurilor – atracţii turistice Zona de câmpie a judeţului oferă experienţe turistice variate, deoarece fiecare din porţiunile

câmpiei este diferită: cetăţile antice din Roşiori, Sălacea şi Sălard (epoca bronzului) şi cetatea Adrian din Sălard (sec. XIII); atelierul privat de împletit papură din Suiug (comuna Abram); împletituri din papură sau nuiele se mai găsesc în Borş, Salonta, Sălacea, Otomani, Tarcea; ruinele cetăţii de scaun a voievodului lui Menumorut (sec. IV) din satul Biharea; lacurile pescăreşti de la Cefa, Inand şi Gepiu; lacul Şerpilor şi lacul cu stuf de lângă Salonta; oraşul Marghita, cu castelul Csaky (sec. XVIII) şi Biserica Reformată (sec. XVI-XVIII); Biserica Veche din Avram Iancu (sec. XIII-XIV); Castelul Degenfeld - Schonburg (1896) din Balc; Castelul Zichy (1701) şi Biserica

30

Reformată (1609) din Diosig; Palatul Stubenberg (sec XVIII) şi Muzeul etnografic din Săcuieni; biserica de lemn din Sacalasău (Derna), 1721; Lunca Crişului Negru de la Căpâlna la Ant cu numeroasele vaduri de pescuit şi de vânat; în zona Tinca – staţiunea balneară Tinca, izvoare cu ape minerale, rezervaţia naturală botanică Poiana cu narcise de la Goronişte şi biserica de lemn din 1743.

Dacă ne referim acum la perioada imediat următoare, adică ce strategii şi măsuri se vor adopta la nivel local şi judeţean pentru a se asigura o creştere şi o dezvoltare mult mai dinamică a acestui sector, amintim în primul rând faptul că turismul local al trebui să se bazeze tot mai mult pe crearea de puncte de atracţie noi pe lângă cele deja existente datorită concurenţei de pe piaţa mondială. O altă direcţie de acţiune ar trebui să fie creşterea gradului de accesibilitate la numeroase obiective turistice, tocmai datorită problemelor care sunt acum legat de acest aspect unele atracţii turistice sunt greu de exploatat. În acest sens trebuie realizată îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi de accesibilitate.

Creşterea aportului turismului în dezvoltarea Judeţului necesită o dezvoltare corelată şi echilibrată a condiţiilor generale (cultura mediului, transport, siguranţa publică) cu serviciile care formează produsul turistic (cazare, restaurante, divertisment, alimentaţie publică, informaţii turistice, promovarea atracţiilor) a nivelului acestor servicii şi altor elemente ce alcătuiesc produsul turistic.

Direcţii de acţiune propuse pentru perioada 2007-2013 sunt următoarele aşa cum apar ele în Planul de Dezvoltare al Judeţului Bihor(PDJ):

Utilizarea raţionala, durabila, a resurselor naturale şi antropice (sociale, culturale etc.) ale Judeţului

Valorificarea resurselor existente fără a le distruge Turismul ca activitate educaţionala şi sociala (educarea locuitorilor şi a vizitatorilor prin

activităţi turistice şi interacţiunea dintre aceştia) Dezvoltarea economica a Judeţului în ansamblu, dar şi a comunităţilor locale în particular

Integrarea în circuitul internaţional turistic Cunoaşterea pieţei turistice Definirea identităţii turistice a Judeţului Bihor (ce ne reprezintă, care este identitatea

noastră culturala etc.) Îmbogăţirea spirituala şi materiala a locuitorilor Judeţului

IV. Oradea

Oradea, municipiul de reşedinţă al judeţului Bihorului, este unul dintre importantele centre economice, sociale şi culturale din NV României, păstrându-şi aceste caracteristici de-a lungul istoriei. Oraşul este situat între dealurile care despart şi unifică într-un armonios mod Câmpia Crişanei şi terminaţiile cu aspect deluros ale Munţilor Apuseni, la limita extremă de vest a depresiunii Oradea-Vad-Borod. Amplasat pe malurile râului Crişul Repede, râu care desparte oraşul în aproape două jumătăţi egale, el este poarta de legătură cu lumea central-europeană şi vest-europeană. Oradea este traversată pe axa SV-NV de râul Crişul Repede, între următoarele formaţii principale de relief: Câmpia Miersigului la sud, Dealurile Pădurii Craiului la sud-est, dealurile Oradiei la nord-est şi Câmpia joasă a Crişurilor în zona de frontieră cu Ungaria, la vest.

În funcţie de principalele puncte cardinale, oraşul se află în extremitatea nord-vestică a României, la intersecţia paralelei de 47°03' latitudine nordică cu meridianul de 21°55' longitudine estică. Aflat la aproximativ 10 km de Borş, cel mai mare punct de frontiera la graniţa de vest, municipiul Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime între oraşele României. Mai exact, el se întinde pe o suprafaţă de suprafaţă:11.556 ha.

31

Relieful

Oraşul se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsa Câmpie Banato-Crişană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Gepişului), către cel de câmpie panonică. Zona de sud a oraşului, pe malul stâng al Crişului Repede şi toată partea de răsărit se află pe o platformă mai joasă, cuprinsă între 110 şi 146 m altitudine. Partea de nord şi nord-est se află într-o zonă colinară cuprinsă ca altitudine între 140 şi 283m. Clima, topoclimatul oraşului este determinat de persistenta acţiune a Vânturilor de Vest. Avem de-a face aşadar cu o climă temperat-continentală cu influenţe oceanice, cu mase de aer umede. Temperatura medie multianuală este de 10,4˚ C. Pentru luna iulie media este de aproximativ 21 C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,4 C. Precipitaţiile sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate în mod variabil pe întreg parcursul anului, neputându-se delimita tranşant arii temporale de maxim sau de minim al precipitaţiilor. Vânturile se caracterizează în general prin viteze moderate – în jurul valorii de 2 m/s dispuse aproximativ uniform în toate direcţiile Arii naturale şi protejate

În Oradea, există : 2 Parcuri dendrologice : Palatul Baroc - Muzeul Ţării Crişurilor având specii de: Frasin, Tuia, Tisa, Magnolia, Quercus, Parcul dendrologic Universitate cu specii de foioase şi răşinoase. - arbori seculari monumente ale naturii: 3 buc arbori mamut Sequoia gigantaea la Şc. Gen. „Dacia” , având vârsta de peste 100 ani - 2 specii de plante ocrotite: Tisa (Taxus Baccata), respectiv Alunul turcesc (Corylus coturna) în parcuri. Populaţia

Oradea zilelor noastre este „casa” unei populaţii eterogene din punct de vedere etnic şi confesional. Această eterogenitate este un enorm câştig istoric, dar şi o dovadă a unei convieţuiri paşnice şi creatoare între cele două etnii majoritare: românii şi maghiarii.

Conform statisticilor rezultate în urma recensământului din anul 2002, în municipiul de pe malurile Crişului Repede locuiesc 206.463 locuitori.

Din punct de vedere etnic se înregistrează următoarea realitate: români 145,295 (70,4%), maghiari 56,830 (27,5%), rromi 2,466 (1,2%), germani 566 (0,3%), %), slovaci 477 (0,2%), iar restul este ocupat de către alte etnii conlocuitoare (evrei, ucrainieni, bulgari, ruşi, sârbi, cehi, turci, aromâni, chinezi).

Români 145.295 70,4%

32

Maghiari 56.830 27,5% Romi 2.466 1,2% Germani 566 0,3% Slovaci 477 0,2% Alte etnii 829

Total 206.463 Tabel structură etnică Oradea 2002

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

Români Romi Slovaci

Structura Etnică Oradea 2002

Structura Etnică Oradea2002

Grafic structură etnică Oradea 2002

Din punct de vedere al confesiunii, al adeziunii la credinţă, statisticile ne arată următoarele

cifre şi procentaje: ortodocşi: 121725 (58,9%), romano-catolici 23258 (11,2%), greco-catolici 6982 (3,3%), reformaţi 33349 (16,1%), evanghelici de confesiune augustană 343 (0,1%), evanghelici lutherani sinodo-presbiterieini 288 (0,1%), unitarieni 232 (0,1%), religie armeană 42 (0,01%), creştini de rit vechi 33 (0,01%), baptişti 7390 (3,5%), penticostali 9630 (4,5%), adventişti de ziua a şaptea 626 (0,3%), Creştini după Evanghelie 199 (0,09%), evanghelici 115 (0,05%), musulmani 132 (0,06%), mozaici 174 (0,08), alte religii 987 (0,4%).

Ortodocşi 121725 58,9% Reformaţi 33349 16,1%

Romano-catolici 23258 11,2%

Greco-catolici 6982 3,3% Baptişti 7390 3,5%

Penticostali 9630 4,5% Alte religii

Structura confesională Oradea 2002

57%

16%

11%

3%

3%

4%6%

Ortodoc?iReforma?iRomano-catoliciGreco-catoliciBapti?tiPenticostaliAlte religii

33

Populaţia activă se cifrează în jurul procentului de 54% din totalul populaţiei înregistrate în anul recensământului.

La 1 ianurie 2008, în urma analizei datelor aferente anului 2007 de către Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor a rezultat o altă cifră pentru numărul total al populaţiei din municipiului Oradea, mai exact aceasta scăzuse la 205327 locuitori stabili. Dintre aceştia erau 96684 bărbaţi, iar 108643 erau de gen feminin.

Structura pe genuri Oradea 2008

Masculin47%

Feminin53%

MasculinFeminin

Grafic structură demografică pe gen Oradea 2008

Infrastructura Transportul rutier

Municipiul Oradea este o poartă de intrare dinspre Ungaria şi un nod rutier important pentru drumurile naţionale din zona de Vest a României – Arad, Satu Mare, Cluj Napoca, Deva. Traficul greu a afectat în ultimii 10 ani grav infrastructura si starea mediului în municipiu. Este imperativ necesară construirea şoselei de centură care să descongestioneze traficul greu în municipiu, precum şi introducerea unor altor programe de decongestionare a traficului interior. Transportul în comun

În prezent transportul în comun este asigurat cu 5 linii de tramvai şi 9 linii de autobuz. Parcurile medii circulante zilnice sunt de circa 40 garnituri la tramvaie Tatra de tip T4D şi KT4D şi 37 autobuze pe liniile de intravilan, de tip Mercedes, Renault, Ikarus şi autohtonele Rocar UD 112 şi U-207. Un număr de 21 autobuze constituie parcul mediu zilnic pe traseele ce leagă Oradea cu localităţile din zona metropolitană.

Trasee de autobuz:

Seleusului

Pasaj Gara Centralã

Str.F

ãclie

i nr.

17

- Sos. Borsului - B-dul Dacia - Gara Centralã - P-ta Unirii

- Sos. Borsului - B-dul Dacia - P-ta

Trasee de tramvai:1N

1R

Transportului în comun este deservit şi de parcul de autovehicule private în regim de taximetrie, în număr de 3000, care funcţionează în conformitate cu Regulamentul de taximetrie.

34

Un demers important în traficul urban interior îl reprezintă promovarea transportului cu mijloace de transport în comun cu surse de energie nepoluante (tramvaie, autobuze cu motoare euro, motoare mixte, s.a.). Proiectul LIFE „Oradea – oraşul bicicletelor” ar fi un bun început de reducere a poluării datorate circulaţiei autovehiculelor. Transportul feroviar

Oradea este un nod feroviar important pentru legăturile cu ţările europene prin punctul de trecere a frontierei Episcopia Bihor. Prin Gara Centrală şi staţiile periferice se tranzitează călători spre/din Europa şi ţară. Tranzitarea oraşului de reţeaua feroviară creează dificultăţi legate de poluarea sonoră în cartierele limitrofe acesteia. Momentan reţeaua locală, judeţeană, regională – până la Cluj, Arad, Satu-Mare –, respectiv cea internaţională nu este electrificată. Transportul aerian

Oradea deţine un aeroport cu posibilităţi de modernizare pentru traficul internaţional. Traficul redus nu pune în acest moment probleme de poluare dar o modernizare viitoare a acestuia va trebui să ia în considera�ie şi această posibilitate. Potenţial turistic

Amplasarea geografică face ca Oradea să fie un punct nodal foarte important în turismul regional şi internaţional. Astfel, municipiul se găseşte la numai 12 km de Băile Felix, cea mai mare staţiune balneo-climaterică permanentă din România. În acelaşi timp, pe teritoriul judeţului Bihor se afla şi multe alte obiective turistice atractive: staţiunea Stâna de Vale, formaţiunile carstice din Munţii Apuseni, spectaculoasele văi ale râurilor ce străbat judeţul, obiceiurile şi tradiţiile de pe întreg cuprinsul său, multitudinea de supravieţuiri arhitecturale ţărăneşti, dar şi alte atracţii de factură naturală şi antropică. Potenţialul turistic al Oradiei este dat nu numai de poziţia sa generală, ci şi de istoricul şi arhitectura sa, precum si de amplasamentul monumentelor sale în planul oraşului. Impresia pe care o lasă celor care o străbat, simpli turişti sau iubitori de arhitectură veche, este aceea de spectaculoasă rezervaţie de arhitectură, de loc unde frumosul, vechi şi mai nou, se îmbină într-un tot unitar, armonios, complex.

Poziţia geografică a municipiului Oradea, spuneam, reprezintă atu-ul pentru articularea turismului regional şi internaţional, fiind poarta de intrare la frontiera de vest a României, aflată la distanţă relativ egală de Viena, Praga şi Bucureşti. Accesibilitatea rutieră şi feroviară este prin urmare foarte bună, urmând să fie sporită în următorii ani prin construcţia autostrăzii Bucureşti – Borş. Oradea are de asemenea la dispoziţie un aeroport cu anvergură regională, cu curse regulate cu destinaţia Bucureşti.

Potenţialul oraşului stă în istoria şi arhitectura sa, care oferă astăzi vizitatorului o varietate de stiluri: Renaşterea, barocul, Secessionul, stilul eclectic, neo-romanic, neo-gotic, iar după apariţia României Mari (1918), stilul neoromânesc, sunt reprezentate prin edificii de referinţă pentru Europa Centrală. Cele mai importante obiective sunt:

Cetatea Oradei (secolele XVI-XVII), simbol al renaşterii transilvane, care ajunge la dezvoltarea de acum datorită principilor reformaţi ai Transilvaniei,

Complexul baroc al Oradei, compus din Palatul Episcopal (Muzeul Ţării Crişurilor), Catedrala romano–catolică şi Şirul canonicilor (secolul XVIII).

Complexul Vulturul Negru (1907-1909) Palatele orădene: Primăria (1903), clădirile Rimanoczi (începutul sec. XX), Palatul Apollo

(1914), Palatele Moskovitz (1905), Palatul Ullmann (1913), Palatul Episcopiei Ortodoxe Române (1905), Palatul Episcopiei Unite Greco Catolice (1905).

Hoteluri „de epocă”: Astoria (1902), Transilvania (1904) Case reprezentative: Casa Comitatului (probabil 1855), Casa de Păstrare şi Economii

(1880 - 1890), Casele Gojdu (mijlocul secolului XVIII), Casa Poynar, Cercul Catolic (1914), Casa Naţională (1880), Casa Bartsch (aproximativ 1900), Casele Adorjan (1903-1905), Casa Fuchsl (1903), Magazinul de sticlărie „Deutsch K.I.” (probabil 1906-1910, reconstruit integral în 1970).

Pentru perioada interbelică sunt reprezentative clădirile şi lăcaşurile de cult în stilul neoromânesc (Institutul Greco-Catolic) sau neobizantin, iar Biserica Albastră Ortodoxă, Biserica Ortodoxă din Episcopia Bihor etc. completează zestrea urbanistică existentă.

Oradea este un important centru religios, constituindu-se într-un important obiectiv pentru turismul de această factură. Considerat “oraş al bisericilor”, Oradea a fost dintotdeauna un spaţiu în care religiile şi confesiunile s-au dezvoltat armonios. Informaţii oficiale ale primăriei Oradea

35

menţionează următoarele comunităţi religioase: Biserica Ortodoxă Română, biserica Greco-Catolică, biserica Romano-Catolică, biserica Reformată, biserica Cre�tină Baptistă, cultul Penticostal, comunitatea Evreiască. Religiile tradiţionale, protestante şi neoprotestante au un rol important, atât ca şi reprezentativitate cât şi ca lăcaşuri de cult. In acelaşi timp, aici există cea mai mare comunitate de buddhişti din România. În Oradea există câteva biserici catolice din secolul XVII, precum şi o Bazilica în stil baroc, alături de complexul baroc. Religia ortodoxă dispune de o mulţime de biserici şi mănăstiri, printre care se remarcă Biserica cu Lună, în stil baroc, care dispune de un instrument mecanic care arată fazele lunii, unic în Europa.

Locurile publice cu semnificaţie culturală din Oradea sunt de multe ori găzduite de clădiri cu rezonanţă istorică, dublându-se astfel semnificaţia lor pentru zestrea oraşului. Teatrul de Stat, construit în 1899-1900, funcţionează azi cu două secţii, româna şi maghiară. Muzeul "Ţării Crişurilor" a funcţionat în Palatul Baroc cu patru secţii: istorie, artă, etnografie şi ştiinţe naturale. Începând cu data de 3 ianuarie 2006, Muzeul Ţării Crişurilor s-a închis pentru public, în vederea mutării într-un nou sediu, cu excepţia expoziţiilor temporare din cadrul Secţiei de Artă. Alte muzee sunt Muzeul memorial "Ady Endre", 1955 şi Muzeul memorial "Iosif Vulcan", 1964, Muzeul Militar Naţional, filiala Oradea.

Evenimentele speciale pun în evidenţă obiectivele atractive cu caracter permanent din oraş şi fac parte de multe ori din pachete turistice complexe oferite de agenţii. Oradea este gazda a numeroase manifestări culturale periodice, ce polarizează interesul regional şi transfrontalier, dintre care cele mai reprezentative sunt Serbările Cetăţii Oradea, organizate anual. Sunt de asemenea de mare interes Festivalul „Floare de Lotus” pentru tinere talente ale muzicii uşoare şi Târgul Meşterilorl Populari. Planul Judeţean de Dezvoltare pentru Bihor menţionează: Festum Varadinum, Festivalul Internaţional de Dans Sportiv, Festivalul Internaţional al majoretelor, Salonul Internaţional de Carte, festivalul internaţional de folclor: Flori alese de pe Crişuri, reuniuni ale artiştilor fotografi, Săptămâna Teatrului Scurt. Festivalul “Toamna Orădeană” organizat în preajma aniversarii Municipiului Oradea, este un moment important pentru o serie de evenimente, încă insuficient puse în valoare – conform Planului Judeţean de Dezvoltare.

Marketingul conferinţelor şi târgurilor îşi găseşte un aliat în zona turismului cultural. Oraşele atractive din punct de vedere cultural posedă un avantaj important în promovarea acestui tip de evenimente. Principalele locaţii din judeţul Bihor pentru conferinţe şi expoziţii sunt municipiul Oradea şi Băile Felix. Majoritatea conferinţelor sunt legate de Universitatea din Oradea, de organizaţiile neguvernamentale din Oradea sau de întrunirile de nivel regional. În Oradea sunt prezente un număr important de expoziţii, unele dintre ele având o tenta naţională cu tendinţe de internaţionalizare: Expo Varadinum, Expoziţiile de artă Fotografică de la Galeria Art Foto, expoziţiile muzeale ce au loc la Muzeul Ţării Crişurilor. Conform Planului Judeţean de Dezvoltare, expoziţiile periodice importante din Judeţul Bihor sunt:

− INFOTECH (expoziţie de IT, comunicaţii, birotica), − SPRING EXPO (expoziţie internaţională de materiale de construcţii, mobilier), − TURISM ÎNVĂŢĂMÂNT (sport, agrement, turism, educaţie), − AUTO MOBIL EXPO, − VARADINUM EXPO (târg general internaţional de bunuri de larg consum)

36

37

Cap 1. Dezvoltare �i competitivitate economică

38

Cap 2. Învă�ământ universitar �i preuniversitar

Motto - Fiecare om pe care îl educăm este un cetăţean pe care îl câştigăm. Context general

Procesul Bologna a demarat în vederea armonizării sistemelor de învăţământ superior din spaţiul european.

Acest proces a fost iniţiat prin Declaraţia de la Sorbona în care s-a avut în vedere o coeziune între dimensiunea economico-financiară a Europei şi cea intelectuală, culturală şi socială (în cadrul cărora este recunoscut rolul universităţilor).

În procesul Bologna se evidenţiază 10 linii de acţiune cu privire la Spaţiul European al Învăţământului Superior. Astfel diplomele universitare sunt recunoscute în toată Europa, şi s-a implementat un sistem de credite transferabile. Ca urmare a sistemului de credite transferabile - ECTS – s-a facilitat mobilitatea studenţilor în cadrul aceleiaşi universităţi sau între universităţi diferite, chiar din ţări diferite. Calitatea învăţământului şi focusarea pe rolul studenţilor în învăţământul universitar este un alt aspect important al procesului Bologna.

Dintre liniile de acţiune ale declaraţiei de la Bologna (1999) se evidenţiază: − adoptarea unui sistem de diplome simplu şi comparabil (realizarea unui sistem de diplome

comparabile - pe baza convenţiei de la Lisabona - facilitează recunoaşterea facilă, a diplomelor absolvenţilor universitari);

− adoptarea sistemului bazat pe două cicluri de studiu (ciclul de licenţa şi cel de masterat; implementarea acestei acţiuni în România a demarat pe baza legii 288/24.06.2004 privind organizarea studiilor universitare);

− implementarea sistemului de credite (Sistemul European de Credite Transferabile – ECTS ajută totodată la facilitarea mobilităţii studenţilor în spaţiul european);

− susţinerea şi promovarea mobilităţii şi a cooperării în spaţiul european (prin prisma mobilităţii studenţilor, a personalului academico-universitar); Un scop primordial al procesul de la Bologna este asigurarea şi creşterea calităţii în

învăţământul superior. Procesul Bologna va duce în timp la formarea unui spaţiu modern al învăţământului

european, în cadrul căruia studenţii şi absolvenţii universitari vor beneficia de un sistem focusat pe mobilitate, calitate, recunoaştere uşoară a diplomelor şi implicarea acestora în aspecte cheie ale învăţământului superior.

Sistemul educaţional este considerat la nivel naţional una dintre cele mai importante priorităţi actuale cât şi pentru perioada ce urmează.

Stabilite în contextul transformărilor rapide ale lumii contemporane, al implementării strategiei Lisabona şi al promovării procesului Bologna, finalităţile sistemelor educaţionale şi de formare profesională din învăţământul preuniversitar şi superior insistă pe adaptarea la structurile socioeconomice, fundamentate tot mai mult pe informaţie şi pe cunoaştere. Şi, totuşi, reformele introduse de către statele europene sunt prea lente, astfel încât continuă să persiste aspecte precum: deficitul de investiţii în dezvoltarea resurselor umane, insuficienţa nivelului de educaţie în privinţa absolvenţilor de învăţământ secundar superior, îmbătrânirea personalului didactic, insuficienta implicare a adulţilor în educaţia permanentă.

Faţă de situaţia din anul 1999, în ultimii 6-7 ani există în cadrul UE o clară tendinţă de asigurare a unor repere şi „standarde” comune la nivel european şi nu numai. Calea spre un asemenea cadru comun a început în a doua parte a anilor 90. Nu evocăm aici decât haltele cele mai semnificative ale acestui traiect:

1996: Raportul OECD: ”Educaţia permanentă pentru toţi („Lifelong Learning for All”). Raportul a reunit concluziile miniştrilor educaţiei din ţările europene. Educaţia de-a lungul întregii vieţi era considerată drept mijlocul fundamental de îmbogăţire a vieţii personale, a creşterii economice şi a menţinerii coeziunii sociale. Se cerea elaborarea unor strategii de implementare a acestei idei;

1996: Cartea Albă a UE – “Către societatea învăţării” (“Towards the Learning Society”), realizat in cadrul “Anului European al Educaţiei Permanente”. Raportul stabilea că societatea viitorului este o societate a învăţării; de asemenea, se arată că educaţia şi formarea sunt

39

mijloacele esenţiale pentru conştientizarea individului, crearea sensului apartenenţei, promovarea de-a lungul vieţii şi auto-realizare.

1996: Raportul UNESCO – “Învăţarea – Comoara dinlăuntru: Educatţe pentru Secolul 21” (“Learning the Treasure within: Education for the 21st Century”). Se arată, printre altele, că educaţia permanentă este principiul esenţial al educaţiei în secolul al XXI-lea. Un nou cadru politic este necesar pentru adaptarea individului la cerinţele crescânde ale pieţei muncii, precum şi pentru o mai bună stăpânire de către acesta a schimbărilor în dinamica existenţei. Pe baza unor asemenea documente, dar şi a altora asemănătoare, în UE, coordonarea şi corelarea calitativă a sistemelor educaţionale ale ţărilor membre a devenit o realitate palpabilă mai ales din anul 2000 încoace. Nu exagerăm în a spune că asemenea eforturi conduc treptat, daca nu chiar au şi condus deja, la conturarea unei veritabile „politici educaţionale europene”. La o examinare sumară şi la modul foarte general, temele cele mai relevante ale acestei reflecţii europene sunt următoarele: Fundamentele teoretice (filozofice) ale educaţiei (pe ce bază educăm?): opţiunea pentru filozofia educaţiei permanente de-a lungul şi “de-a latul” întregii vieţi („life-wide education); Obiectivele educaţiei (cu ce scop educăm?) (atingerea “competentelor cheie” cu tot ceea ce implică acest proces); Conţinutul educaţiei (prin recursul la ce anume educăm?) (“kit-ul educaţional de bază” sau “lădiţa cu instrumente” pe care şcoala o oferă tinerilor – engl. „survival kit”; fr. boite a outil); Practicile educaţionale – cum anume educăm? Monitorizarea şi evaluarea calităţii (cât de bine facem ceea ce facem?) – stabilirea de standarde înalte şi de indicatori; Rolul şi calitatea resursei umane din educaţie (cine educă şi cum?); Mecanismele de formulare participativă de politici (cum planificăm şi cum decidem?).

Departe însă de aceste dezbateri şi politici din UE orice idee de unificare sau de nivelare a sistemelor. Nu este vorba nicidecum despre copierea unuia sau a altuia dintre modele, nici măcar despre căutarea unor „modele europene” în plan sectorial. Dimpotrivă, se încurajează diversitatea, elaborarea unor soluţii adaptate la nevoile concrete ale fiecărei ţări în parte.

Nu numai filozofia acestei corelări şi racordări la o serie de standarde comun acceptate este una nouă; nouă este şi metodologia de elaborare a acestor standarde, denumită „metoda de coordonare deschisă” (engl. ”open method of coordination”) (statuat în noiembrie 2003). Există, în acest sens, patru instrumente consacrate de coordonare deschisă a eforturilor de politică educaţională:

Ţintele (engl. Benchmarks), adică obiective concrete de atins, de natura calitativă şi cantitativă, pentru un anume an sau pentru o perioadă de timp, exprimate în cifre relative sau absolute. Indicatorii, i.e. o anumită serie de date care pot fi monitorizate în timp ca o indicare a dezvoltării/progresului în aria de politici educaţionale avută în vedere.

Schimbul de bune practici Revizuirea reciprocă (engl. Peer review).

Pe baza celor expuse mai sus, studiul de faţă va evoca două categorii de documente europene – documentele din jurul „Procesului Lisabona”, documentele legate de Cadrul European al Calificărilor. Pornind de la acestea, vom reflecta asupra poziţiei in care se află astăzi România, în momentul intrării în UE, dar si asupra ţintelor pe care le avem de atins în perioada următorilor cinci – şase ani. Procesul Lisabona

Cadrul european mai larg privind dezvoltarea în perspectivă a sistemelor educaţionale din Europa a fost fixat de “Conferinţa de la Lisabona a Consiliului European” (23-24 Martie 2000). Aceasta a făcut, de fapt, să debuteze bine cunoscutul “Proces Lisabona”. Într-un asemenea context, educaţia a fost plasată în cadrul mai larg al măsurilor de ameliorare în domeniul ocupării, al reformei economice şi al coeziunii sociale.

Aşa cum se arată în majoritatea documentelor europene, mutaţiile din educaţia din ţările UE sunt determinate de comutarea profundă a societăţilor europene către globalizare şi către societatea bazată pe cunoaştere (“knowledge society”). A�a cum s-a arătat mai sus, un posibil

40

răspuns la o asemenea provocare poate fi găsit prin recursul la filozofia şi la practicile subiacente educaţiei permanente. Principalele provocări

Principalele provocări de la Lisabona au fost definite în cadrul formei preliminare a Concluziilor - Directive, formulate la 23-24 martie 2000. Obiectivul strategic stabilit atunci pare la ora actuală puţin cam prea ambiţios: „Europa ... să devină (până in 2010 – n.n.)... cea mai competitivă şi dinamică societate bazată pe cunoaştere în lume, capabilă să susţină creşterea economică cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socială”. Concluziile operative au vizat: adaptarea sistemului educaţional şi de formare la provocările nemaiîntâlnite ale societăţii cunoaşterii, precum şi la cerinţele mult mai înalte ale pieţei ocupării; creşterea substanţială a investiţiei în educaţie; reducerea la jumătate până în 2010 a numărului celor între 18-24 de ani care nu depăşesc nivelul învăţământului obligatoriu; crearea unor centre de formare conectate la Internet, ca parte a unor reţele locale multi-funcţionale de învăţare; crearea unui cadru european de definire a competenţelor cheie pentru învăţarea continuă (ICT, limbi străine, cultură tehnologică, antreprenorială, competenţe sociale etc.); creşterea mobilităţii şi recunoaşterea reciprocă a calificărilor (formale, informale etc.); CV-ul “comun” european, ca mijloc de echivalare a aprecierii capacităţii cuiva de a ocupa un loc de muncă în Europa.

În martie 2002, Consiliul European de la Barcelona a stabilit următorul obiectiv pentru educaţie: “Comisia Europeana stabileşte obiectivul de a face din sistemele educaţionale şi de formarea din Europa o referinţă de calitate pentru întreaga lume până în 2010”.

Pe baza acestor prime reflecţii de natură mai degrabă politică, trei arii conceptuale, implicit tehnice, au fost abordate şi rafinate în timp în cadrul UE prin recursul la metoda deschisă de coordonare (engl. OMC): (a) aria obiectivelor educaţiei şi a formării; (b) aria competenţelor cheie; (c) aria indicatorilor europeni. Alături de acestea, diverse grupuri de lucru au abordat domenii specifice: formarea personalului didactic, multiculturalismul, limbile de şcolarizare etc.

Dezideratele enunţate la Lisabona au fost treptat “traduse” în obiective. Acestea au fost elaborate şi rafinate în mai multe faze. Astfel, Raportul Comisiei Comunităţilor Europene privind Educaţia (31.01.2001) men�ionează o serie de direc�ii/obiective pentru educa�ie �i formare: Accentul pe standardele educaţionale prin creşterea calităţii învăţării de toate tipurile (şcolare, universitare; permanente; formale şi informale etc.), dar şi prin creşterea calităţii formării profesorilor şi a formatorilor; Accesul deschis la învăţare (de-a lungul şi “de-a latul” întregii vieţi; educaţia mai atractivă; acces mai simplu şi mai flexibil la educaţie; trecerea de la o filieră la alta; Reconsiderarea definiţiei competenţelor cheie necesare pentru societatea cunoaşterii; Deschiderea educaţiei către lumea înconjuratoare.

Liniile de politică europeană pentru învăţământul superior se implementează în România prin reglementările guvernamentale şi cele elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Forme de şcolarizare

Scurtă descriere a sistemului de învăţământ românesc pe niveluri de instruire: ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe cu program normal, învăţământ prelungit sau săptămânal. Ultimele două forme implică anumite costuri din partea familiei - cele legate de hrana zilnică.

În instituţiile de învăţământ preşcolar sunt înscrişi copii între 3 - 6/7 ani cuprinşi în: grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare. O grupă este compusă din 20 de copii. De regulă se lucrează cu grupe omogene, dar în mediul rural se lucrează şi cu grupe combinate. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Învăţământul primar este de 4 ani, fiind prima treaptă de şcolarizare obligatorie. Aceasta cuprinde copii cu vârsta între 6-10 sau 7-11 ani. Activitatea este organizată pe clase, constituite în funcţie de vârstă, cu efective de maximum 25, respectiv minimum 10 elevi, media pe clasă fiind 20.

41

ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL Învăţământul secundar inferior gimnazial - începe la vârsta de 10-11 ani şi este finalizat la

14/15 ani. În cadrul învăţământului gimnazial, care are o durata de 4 ani, se oferă o pregătire generală conform unui curriculum naţional unic. Activitatea instructiv-educativă este prestată de profesori, absolvenţi ai învăţământului superior ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL

Învăţământul liceal se organizează prin cursuri de zi, cu durata de 4 ani (clasele IX - XII) şi seral sau fără frecvenţă, cu durata de 5 ani. Învăţământul liceal se organizează pe trei filiere: teoretic (uman, real), tehnologic (tehnic, servicii) şi vocaţional (artistic, pedagogic, sportiv, teologic). ŞCOLILE DE ARTE ŞI MESERII (SAM)

SAM organizează cursuri de zi şi funcţionează în cadrul colegiilor tehnice, grupurilor şcolare şi a gimnaziilor.

Elevii din SAM primesc după 2 ani de şcolarizare o calificare de nivel 1 recunoscută în UE; cei care mai continuă încă un an, primesc nivelul 2 de calificare recunoscut în UE. ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTLICEAL

Învăţământul postliceal este organizat de M.E.C. din proprie iniţiativă sau la cererea agenţilor economici. Durata pregătirii este de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea profesiei. Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. Strategia Naţională

Ministerul este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care aplică Strategia şi Programul de Guvernare 2005-2008, în domeniul educaţiei şi învăţământului şi care conduce acest sistem. În domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. exercită atribuţiile prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, priorităţile fiind următoarele:

• Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie; • Dezvoltarea învăţământului obligatoriu; • Descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ preuniversitar; • Fundamentarea competitivităţii economice pe cercetare şi inovare; • Modernizarea sistemului de educaţie din mediul rural; • Dezvoltarea educaţiei permanente din perspectivă instituţională; • Corelarea sistemului de educaţie şi a celui de cercetare, dezvoltare şi inovare cu

obiectivele şi reperele europene; • Creşterea calităţii în educaţie şi cercetare pentru formarea resurselor române creative.

Documentele naţionale de referinţă pentru strategie fiind următoarele:

• Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013; • Strategia Postaderare 2007 – 2013, elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului; • Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007 – 2013, elaborată de

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – ANCS; • Legea Învăţământului nr. 84 / 1995; • Legea privind Organizarea Studiilor Universitare, nr. 288 / 2004; • Legea Cercetării nr. 324 / 2003; • Legea privind Asigurarea Calităţii Educaţiei, nr. 87 / 2006; • Metodologia de evaluare externă, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de

performanţă a ARACIS, conform Hotărârii de Guvern nr. 1418 / 2006; Strategie Regională

42

Date generale NV şi Bihor Conform broşurii Paşi spre Europa, editată în anul 2004 de Consiliul Judeţean, situaţia

învăţământului în judeţul Bihor era următoarea:

1.006 unităţi de învăţământ

455 grădiniţe 497 şcoli primare şi gimnaziale 45 licee 2 şcoli profesionale 2 colegii 2 universităţi publice 3 universităţi private

Resurse 4.032 săli de clasă 467 laboratoare şcolare 142 săli de sport

149.769 persoane înregistrate în sistemul educaţional

18.235 în grădiniţe 62.265 în învăţământul primar şi secundar 21.985 în învăţământul secundar 5.410 în şcolile profesionale 2.784 în colegii 39.090 studenţi

Profesori 1.177 în grădiniţe 7.224 în învăţământul primar, gimnazial şi profesional 2.846 în universităţi

Reţeaua unităţilor de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar 2005/2006 şi perspectiva

pentru anul şcolar 2006/2007

Numărul de unităţi de învăţământ

Nivel Tip Unitate

Urban

Rural

Total Judeţ

Preşcolar GPN 35 414 449 GPP 43 7 50 GPS 1 0 1

Primar I-IV 2 260 262

Gimnazial I-VIII 25 213 238

Liceal

CN 3 0 3 CT 5 1 6 LIT 10 5 15

GRI 10 3 13

STE 5 0 5

Profesional PRO 2 0 2

Cluburi sportive CLS 9 0 9

Cluburi ale elevilor CLC 6 0 6

Şcoli speciale SPH 3 2 5

TOTAL 159 905 1064

43

Anul şcolar 2006/2007 Nr. crt

Tip unitate PJ Nr.unităţi PJ Observaţii total Din care

urban rural 1 Gradiniţe 47 44 3 44 GPP , 3 GPN 2 Sc.cu csl.I-VIII 114 24 90 3 Licee + Colegii + Grupuri

Scolare 42 34 8

4 SAM 2 2 0 5 Şc.speciale 5 3 2 6 Palatul copiilorCLC 6 6 0 7 Alte instituţii 3 3 0 ISJ,CCD,CJAP 8 Unitati particulare 18 11 7 2gpp,11gpn , 3 lic. 2

S04 TOTAL (1-6) 216 113 103 TOTAL (1-7) 219 116 103 TOTAL GENERAL 237 127 110

Nivelul de şcolarizare Total Elevi

Din care Fete Mediul urban Mediul rural

Preşcolar 19027 8346 8635 10392 Primar 26875 12284 11516 15359 Gimnazial 26439 13842 13264 13175 Liceal 25778 12651 22217 3561 SAM 5376 1823 4949 427 Postliceal 739 383 739 0

Resurse umane, personal (C.D., C.D.A., Nd.) Total cadre didactice/personal didactic auxiliar/personal nedidactic în anul şcolar 2006/2007

Categorie cadre Mec. Cons. Local Cons. Jud. Total

Didactic norme 129.5 7610.93 486.08 8,226.51 Didactic auxiliar norme 14 531.5 62 607.50 Nedidactic norme 38 1699.57 160.5 1,898.07 Total norme: 181.50 9,842.00 708.58 10,732.08

În acest context prezentăm în cele ce urmează date din anul 2005 despre învăţământul bihorean de pe urma cărora vom putea extrage câteva concluzii şi chiar să propunem eventual nişte direcţii de acţiune. Învăţământ de maiştri pe regiuni de dezvoltare şi judeţe Regiune de dezvoltare Judeţul

Elevi înscrişi Personal didactic Total Feminin Total Feminin

Nord-Vest 256 19 8 4 Bihor 25 - - - Învăţământul profesional şi de ucenici pe regiuni de dezvoltare şi judeţe Regiune de dezvoltare Judeţul

Şcoli Elevi înscrişi Personal didactic Total Feminin Total Feminin

Nord-Vest 12 35876 13555 1126 565 Bihor 2 5610 1829 232 127

44

Învăţământul postliceal pe regiuni de dezvoltare şi judeţe Regiune de dezvoltare Judeţul

Unităţi Elevi înscrişi Personal didactic

Total Feminin Total Feminin Nord-Vest 13 5739 3498 81 58 Bihor 3 1664 1007 11 7

Învăţământul liceal are şi el o evoluţie pozitivă cu toate că în perioada ce urmează se anticipează o scădere a numărului de elevi datorită scăderii demografice înregistrate la nivel naţional dar şi judeţean în ultimii 18 ani.

Dacă ne referim acum la învăţământul de maiştri şi cel postliceal observăm că în ultimii ani cei care se îndreaptă spre această formă de educaţie sunt tot mai puţini probabil şi datorită multor posibilităţi care li se oferă potenţialilor candidaţi. Clasificarea pe sexe ne arată că femeile sunt cele mai multe care optează pentru acest tip de învăţământ. Problema şcolilor de ucenici şi maiştri este destul de actuală pentru că după 1990 foarte puţini elevi optează pentru a învăţa o meserie, marea majoritate preferând să se îndrepte spre un liceu şi de acolo la facultate. Sistemul educaţional are o dificultate în a corela formarea profesională a tinerilor cu cerinţele de pe piaţa muncii. De aici apare discrepanţa însemnată între ceea ce se oferă ca şi locuri de muncă şi pregătirea profesională a celor care sunt doritori. Creşterea continuă a numărului celor care sunt absolvenţi de studii superioare nu înseamnă automat că ei îşi vor găsi un loc de muncă corespunzător calificării pe care o au. Tocmai din acest motiv mulţi dintre tinerii absolvenţi sunt nevoiţi ca după terminarea studiilor să se reorienteze profesional în funcţie de ce se cere pe piaţă. Judeţul Bihor se înscrie în această tendinţă iar cifrele vorbesc de la sine despre ceea ce înseamnă acum şcolile de maiştri şi ucenici plus învăţământul postliceal. Învăţământ superior pe regiuni de dezvoltare şi judeţe Regiune de dezvoltare Judeţul

Instituţii de învăţământ superior Studenţi înscrişi Total Facultăţi Total Feminin

Nord-Vest 15 110 90919 49896 Bihor 4 29 22304 11489

45

Învăţământul liceal pe regiuni de dezvoltare şi judeţe Regiune de dezvoltare Judeţul

Licee Elevi înscrişi Personal didactic Total Feminin Total Feminin

Nord-Vest 212 99756 54236 7814 4916 Bihor 45 25357 13065 1862 1147 Învăţământul primar şi gimnazial pe regiuni de dezvoltare şi judeţe Regiune De dezvoltare judeţul

Şcoli

Elevi înscrişi Personal didactic

Total Învăţământ gimnazial

Total feminin Învăţământ gimnazial

feminin Total feminin Învăţământ gimnazial

Nord Vest 914 909 258578 125258 134259 64922 21612 16249 13596 Bihor 223 220 57190 27680 29013 13990 4902 3533 3047 Populaţia şcolară pe regiuni de dezvoltare judeţe şi niveluri de educaţie Regiuni de dezvoltare Judeţul Total Preşcolar

Primar şi gimnazial Liceal Profesional

Postliceal şi de maiştri

Superior Total Primar Gimnazial Învăţământ

special Nord Vest 583269 92145 258578 122841 131568 4169 99756 35876 5995 90919 Bihor 131408 19258 57190 27752 28395 1043 25357 5610 1689 22304 Învăţământul superior pe localităţi (zi , seral, cu frecvenţă redusă şi deschis la distanţă)

Localităţi Instituţii de învăţământ superior 1991 /1992

1992 /1993

1993 /1994

1994 /1995

1995 /1996

1996 /1997

1997 /1998

1998 /1999

1999 /2000

2000 /2001

2001/ 2002

2002 /2003

2003 /2004

2004/ 2005

Oradea 1 1 1 1 2 2 2 3 4 4 4 5 5 4

Localităţi Facultăţi 1991 /1992

1992 /1993

1993 /1994

1994 /1995

1995 /1996

1996 /1997

1997 /1998

1998 /1999

1999 /2000

2000 /2001

2001/ 2002

2002 /2003

2003 /2004

2004/ 2005

Oradea 6 6 8 8 15 15 15 18 23 23 26 28 28 27

46

Învăţământul superior pe localităţi (zi , seral, cu frecvenţă redusă şi deschis la distanţă)

Localităţi Studenţi înscrişi 1991 /1992

1992 /1993

1993 /1994

1994 /1995

1995 /1996

1996 /1997

1997 /1998

1998 /1999

1999 /2000

2000 /2001

2001/ 2002

2002 /2003

2003 /2004

2004/ 2005

Oradea 1419 2559 4632 6152 9341 12136 11204 12385 15038 16854 18581 19895 21032 22126 Învăţământul superior pe localităţi (zi , seral, cu frecvenţă redusă şi deschis la distanţă)

Localităţi Personal didactic 1991 /1992

1992 /1993

1993 /1994

1994 /1995

1995 /1996

1996 /1997

1997 /1998

1998 /1999

1999 /2000

2000 /2001

2001/ 2002

2002 /2003

2003 /2004

2004/ 2005

Oradea 92 77 219 293 431 354 601 725 803 823 846 1287 1301 1362 Învăţământul superior din instituţii private, pe localităţi în anul universitar 2004-2005

Localităţi Instituţii de învăţământ superior

Facultăţi Studenţi înscrişi Personal didactic Total Feminin Total Feminin

Oradea 3 4 2480 1351 97 49

Lucrurile stau mai bine la învăţământul superior, informaţiile care le avem la nivelul anului 2005 arătându-ne că dintr-un total de 15 instituţii de învăţământ superior câte există la nivel regional, în judeţul nostru existau 4 ceea ce înseamnă aproape o treime, lucru care nu e rău deloc. De asemenea numărul studenţilor a crescut continuu în ultimii ani atingând cifra de 22.304 reprezentând aproximativ 23% din totalul de 90.919 câţi erau înregistraţi pentru Regiunea de Nord-Vest.

47

Concluzia datelor prezentate mai sus este că judeţul Bihor a înregistrat în ultima perioadă o

dezvoltare continuă a învăţământului universitar particular, numărul studenţilor care optează pentru această formă de studiu înregistrând o uşoară creştere.

1960

1980

2000

2004

pop. şcolară

pop. activă

pop. totală

0

100

200

300

400

500

600

700

mii pers.

pop. şcolară pop. activă pop. totală

Conform Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 problemele care caracterizează sistemul de învăţământ românesc se regăsesc şi la nivel judeţean: rigiditatea acestuia, lipsa unei continuităţi între formarea iniţială şi cea continuă; preponderent teoretică, utilizarea metodelor de predare tradiţionale. Îmbunătăţirea calităţii învăţământului, modernizarea acestuia, face obiectul mai multe programe şi politici europene pe care România le adoptă. Cea mai importanta consecinţă a scăderii calităţii în învăţământ la toate nivelele educaţionale şi în toate formele

48

(formală, non-formală şi informală) este adaptarea redusă a “ofertei” sau a produselor educaţionale la cerinţele pieţei muncii a judeţului Bihor. Decalajul dintre aceste două sectoare are efect direct asupra pregătirii resurselor umane în vederea unei inserţii optime pe piaţa muncii, şi secundar asupra creşterii şi dezvoltării economice a judeţului.

Ponderea populaţiei şcolare în populaţia totală este în creştere constantă, atingând 22,0% în 2004. Atât la nivel naţional, regional, cât şi judeţean, rata de cuprindere în învăţământ este în scădere constantă de la o treapta la alta şi există sub acest aspect diferenţe importante de acces între mediul rural şi urban. Situaţia este agravată de tendinţele crescătoare de părăsire timpurie a şcolii şi nivelul foarte scăzut de învăţare pe parcursul întregii vieţi (1,6% din populaţie în 2004, la nivel naţional). Rata de abandon şcolar este ridicată mai ales în zonele rurale şi în rândul populaţiei rrome. Cu toate că se încadrează în aceste direcţii generale, judeţul Bihor înregistrează valori generale mai ridicate faţă de media naţională pentru ratele de cuprindere în învăţământ–la toate nivelurile, primar, gimnazial şi liceal. Ratele de cuprindere în învăţământ pentru nivelul primar şi gimnazial înregistrate în judeţul Bihor, pe sexe şi medii de rezidenţă sunt prezentate în Tabelul 3. Se remarcă rata ridicată de cuprindere în învăţământul gimnazial atât pentru persoanele de sex feminin cât şi masculin, acesta fiind mai scăzut totuşi în mediul rural. Rata de cuprindere în învăţământ este cea mai scăzută în mediul rural la nivel liceal, accesul acestora fiind limitat de accesibilitatea redusă la licee în mediul rural, sau de distribuţia teritorială necorespunzătoare a acestora. Acest aspect ar putea fi diminuat prin creşterea numărului de licee în zonele în care acestea lipsesc, îmbunătăţirea reţele de transport faţă de zonele mai depărtate de oraşe, şi totodată de creşterea serviciilor de orientare şcolară şi profesională în mediul rural. Rata netă de cuprindere în învăţământ pe categorii şi niveluri de instrucţie Total Feminin Masculin Urban Rural România – elevi 3-23 de ani 64.4 66.2 62.6 79.7 47.1 Bihor – elevi 3-23 de ani 66.6 67.9 65.5 88.3 46.2 Bihor elevi 3-6 ani 72.7. 73.0 72.5 77.5 69.5 Bihor – elevi de şcoala primară 94.0 104.4 86.0 97.5 91.4 Bihor – elevi de gimnaziu 86.1 86.4 85.9 95.7 77.2 Bihor – elevi de liceu 67.5 68.7 66.3 126.4 11.0

Sursa: Inspectoratul şcolar Bihor

În privinţa numărului de şcoli în mediul rural, situaţia în judeţul Bihor este: 73,1 % dintre scoli situate în zone rurale, mai mică decât situaţia din regiunea de Nord Vest. În Figura nr. 7 se poate observa distribuţia şcolilor pe diferite niveluri în judeţul Bihor, remarcându-se faptul ca sunt numeroase zone care nu beneficiază de şcoală medie, elevii din aceste zone fiind nevoiţi să se deplaseze. În cel puţin 19 localităţi din judeţ funcţionează cel puţin o şcoală medie, respectiv o secţie serală detaşată. Unele oraşe au mai multe şcoli medii, dintre acestea evidenţiindu-se: Oradea, Beiuş, Marghita, Salonta, Ştei. Dintre localităţile care nu au rang de oraş, Oşorhei are mai multe instituţii de învăţământ de grad mediu. Şcoli medii în localităţile judeţului Bihor

49

Sursă: Baza de date S.C. Raptor S.R.L.

Ponderea copiilor care nu sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ până la nivel gimnazial

inclusiv, este mult mai scăzută în judeţul Bihor faţă de mediile pe România, rata acestora fiind însă în creştere, după cum se poate observa din tabelul 4. Crearea unor sisteme de protecţie şi control social sunt necesare pentru diminuarea acestui fenomen care este unul dintre cele mai importante în creşterea riscului de marginalizare socială, direct legat şi de creşterea ratelor de şomaj. Ponderea copiilor de 7-14 ani necuprinşi în sistemul de învăţământ

2003/2004 2004/2005 Total ţară 4,1 4,4 Nu Bihor

2.9 3.2

Sursa Inspectoratul Şcolar Bihor Rata abandonului şcolar este de asemenea mai mică faţă de media pe ţară, fiind slab mai accentuată la nivel primar. După cum se prezintă în tabelul 5, în timp ce media pe ţară creşte odată cu nivelul de instrucţie, în Bihor rata abandonului este aproape la fel. Rata abandonului la sfârşitul anului şcolar 2003/2004

Primar Gimnazial Total ţară 1,2 1,7 Bihor 0.7 0.6

Sursa Inspectoratul Şcolar Bihor După cum rezultă şi din Tabelul nr. 6, în cazul formelor de învăţământ formal şi obligatoriu observăm rate de cuprindere similare între judeţele regiunii Nord Vest, judeţul Bihor înregistrând

1. În localitate funcţionează mai multe şcoli medii, 2. În localitate funcţionează o şcoală medie, 3. În localitate o parte funcţionează cu detaşare (ex. curs seral) 4. Nu sunt şcoli medii 

50

rate puţin mai ridicate decât în regiunea de Nord-Vest. Diferenţele între sexe sunt scăzute, însă observăm diferenţe semnificative în funcţie de mediile rezidenţiale. Rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu în anul şcolar 2003-2004 Total elevi 7-

16 ani Feminin elevi 7-16 ani

Masculin elevi 7-16 ani

Urban elevi 7-16 ani

Rural elevi 7-16 ani

România 83.4 83.9 83.0 96.3 70.0 Regiunea N-V 83.2 83.5 82.8 98.3 67.9 Judeţul Bihor 83.9 84.1 83.8 102.0 67.9

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj – date preluate din Planul Regional de Dezvoltare – Regiunea Nord Vest.

Infrastructura de educaţie, aflată în proprietatea autorităţilor locale la toate nivelele în afara

de universitar şi preşcolar, cu toate eforturile făcute până în prezent este deteriorată şi slab dezvoltată. Dotările cu echipamente şi materiale didactice, mai ales cu calculatoare şi echipamente IT&C sunt mult sub necesităţile reale, mai ales în mediul rural. Învăţământul privat cunoaşte o dezvoltare semnificativă la nivelul învăţământului preşcolar, a celui post liceal şi a învăţământului superior. Învăţământul post-liceal privat oferă adesea calificări similare celor din TVET, fără ca între cele două să existe o coordonare eficientă. În plus, implicarea sa, ca şi partener în stabilirea politicilor de educaţie este insuficientă, fiind necesare acţiuni de apropiere din partea ambelor părţi.

Minorităţile naţionale au acces la învăţământ în limba maternă (cu excepţia etniei rromilor), infrastructura şcolară cuprinzând, la nivel regional, şcoli maghiare, germane, slovace, precum şi şcoli cu clase maghiare, germane, slovace, ucrainene, la toate nivelurile de învăţământ. Unităţile de învăţământ TVET au în structura lor clase în limbile minorităţilor naţionale. În general, repartiţia învăţământului în limba maternă reflectă compoziţia etnică a judeţului Bihor. Astfel un număr de 14516 de elevi studiază în limba maghiară (din care 11.644 în şcoli primare sau gimnaziale şi 2872 fac studiile liceale în limba maternă) şi 264 de elevi studiază în limba maghiară. Nu există centralizare cu privire la numărul elevilor din clase sau şcoli cu predare în romani. Chiar dacă s-au implementat o serie de programe de incluziune pentru sprijin educaţional şi integrare în comunităţile de rromi, cu scopul de a-i atrage pe copii rromi să urmeze o formă de învăţământ, rata de cuprindere este încă foarte redusă. În prezent nu există o centralizare a datelor cu privire la ratele de cuprindere a acestora în instituţii de învăţământ specifice, în şcoli sau clase cu predare în limba rromanesh.

În ceea ce priveşte educaţia adulţilor, respectiv educaţia pe tot parcursul vieţii, acestea sunt în curs de dezvoltare în judeţul Bihor, care se încadrează din acest punct de vedere în direcţiile de dezvoltare naţionale. Momentan nu există date centralizate privind ratele de cuprindere a adulţilor în sistemele de învăţământ formale sau non-formale. Oferta de programe de formare existente în judeţul Bihor acoperă a paletă largă: de la programe de masterat oferite de majoritatea Facultăţilor Universităţii din Oradea, şi Universitatea Agora din Oradea, programe de formare de scurtă durată pentru niveluri diferite de calificare, cursuri de calificare şi recalificare, respectiv numeroase training-uri oferite de organizaţii non - guvernamentale din judeţ. Pe lângă aceste cursuri se dezvoltă diferite structuri de consiliere vocaţională şi / sau orientare profesională în cadrul a diferite organisme (Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de muncă, Universitatea din Oradea, ONG-uri) respectiv se iniţiază studii de evaluare specifice pe problematica educaţiei adulţilor (atât de diferite agenţii cât şi de Universitatea din Oradea prin Centrul de Cercetare pentru Educaţia Adulţilor). Dezvoltarea acestei dimensiuni a învăţământului poate contribui la scăderea ratei şomajului mai ales având în vedere grupele de vârstă cele afectate de acest fenomen.

Necesităţile strategice ale învăţământului naţional în învăţământul superior din România sunt:

• Integrarea în Spaţiul European al Învăţământului Superior; • Compatibilizarea programelor şi a actelor de studii, astfel încât profesiile dobândite în

România să se poată exercita în cât mai multe ţări europene; • Aplicarea extinsă a sistemului de credite transferabile, astfel încât studiile să poată fi

efectuate în diverse universităţi, să fie posibilă continuarea sau completarea studiilor în alte universităţi europene. Sistemul de credite transferabile tinde să devină principalul suport al

51

mobilităţii studenţilor. Programele de mobilităţi au rol multiplu: academic, cultural, social, economic;

• Generalizarea sistemului de organizare a studiilor universitare pe trei cicluri: licenţă, masterat, doctorat;

• Instituirea unor reglementări noi, în conformitate cu cele europene, privind evaluarea calităţii proceselor educaţionale, pe baza unei metodologii care include standarde şi indicatori de performanţă;

• Creşterea ofertei privind programele de cercetare, accentuarea rolului rezultatelor obţinute din activitatea de cercetare asupra finanţării şi ierarhizării universităţilor;

• Deschiderea tot mai accentuată a universităţilor către mediul socio-economic; conştientizarea importanţei racordării programelor de studii la cerinţele beneficiarilor;

• Creşterea nivelului de finanţare a învăţământului şi, pe această bază, relansarea programelor de investiţii şi dotări cu echipamente şi reabilitări;

• Creşterea concurenţei privind oferta serviciilor educaţionale, în paralel cu reducerea numărului candidaţilor pentru admiterea în învăţământul superior. Universitatea organizează nu numai cursuri ci şi manifestări culturale şi ştiinţifice naţionale

şi internaţionale, asigurând patronajul academic al procesului de integrare europeana la nivel instituţii lor locale. Strategie Locală

Educa�ia este unul dintre cele mai importante servicii publice de care beneficiază popula�ia municipiului Oradea, de nivelul ei depinzând nivelul de trai �i de calificare al viitoarei for�e de muncă. Prin educaţie s-a încercat reformarea atât în ceea ce prive�te managementul infrastructurii (terenuri �i clădiri) cât �i în ceea ce prive�te managementul institu�ional prin Inspectoratele �colare Jude�ene.

Principalul obiectiv este acela de a contribui la dezvoltarea economico-socială a României, oferind educaţie şi pregătire profesională de înaltă calitate clienţilor. Tradiţiile învăţământului superior orădean, folosind o metaforă istorică, se pierd în negură vremurilor, în acest an împlinindu-se 228 de ani de la înfiinţarea învăţământului academic orădean şi 42 de ani de învăţământ universitar continuu la Oradea.

În atmosfera iluministă a sfârşitului secolului al XVIII-lea ia fiinţă la Oradea, în 1780, o "instituţie superioară pentru învăţământul filozofic", transformată în 1788 în Facultate de Drept, cea mai veche facultate nu numai de pe cuprinsul României actuale, ci dintr-o vastă regiune a răsăritului european.

Din 1921 toate cursurile Facultăţii de Drept s-au ţinut în limba română. În 1923, prin ctitorirea a două Academii teologice viaţa universitară orădeană va primi noi dimensiuni. Academia de Drept din Oradea, alături de cele două Academii teologice mai avea de făcut un pas, prin integrarea unei Facultăţi de Litere, pentru îndeplinirea unui deziderat mai vechi de alcătuire a unei universităţi a Crişanei la Oradea, numai că in anul 1934, nucleul universitar din Oradea se destramă, iar Facultatea de Drept, după un secol şi jumătate de activitate neîntreruptă, este desfiinţată şi transferată la Cluj.

După aproape trei decenii de la întreruperea activităţii Academiei de Drept din Oradea, la 1 octombrie 1963, printr-un Ordin al Ministerului Învăţământului, se înfiinţează la Oradea un Institut Pedagogic de 3 ani, menit să complinească penuria de cadre didactice din învăţământul de cultură generală. Noua instituţie de învăţământ superior orădean îşi începe activitatea cu două facultăţi: filologie şi matematică-fizică, la care din anul următor se adaugă Facultatea de Istorie-Geografie şi cea de Educaţie fizică. Rând pe rând, noile specializări dobândesc regim universitar până în deceniul trecut, când din 1983, specializările didactice şi umaniste îşi restrâng activitatea şi, dintr-o instituţie de învăţământ prosperă, nu rămâne decât un institut de subingineri, afiliat Institutului Politehnic din Cluj.

În mai 1990, printr-un decret al guvernului român, s-a înfiinţat Universitatea Tehnică, denumită apoi Universitatea din Oradea.

Universitatea din Oradea se fundamentează pe o tradiţie locală în învăţământul superior, dar a cunoscut o dinamică puternică după 1990, impunându-se ca o universitate pluridisciplinară, având programe de studiu consolidate dar şi programe de studiu care nu îndeplinesc standardele actuale de performanţă pentru învăţământul superior. Pe lângă contextul european, naţional şi

52

local, Planul Strategic de Dezvoltare al Universităţii din Oradea are în vedere neconformităţile semnalate cu ocazia evaluării externe din partea ARACIS. Ca urmare, obiectivul strategic general este creşterea performanţelor managementului instituţional, al proceselor educaţionale şi de cercetare ştiinţifică, în scopul integrării Universităţii din Oradea în Spaţiul European al Învăţământului Superior.

Universitatea din Oradea este o instituţie de învăţământ superior acreditată, publică, instituţie, care şi-a asumat misiunea de a forma specialişti în diverse domenii ale ştiinţei şi culturii, de a genera noi cunoştinţe, cu scopul progresului economic şi social. Această misiune se menţine, cel puţin pentru orizontul de timp la care se referă Planul Strategic de Dezvoltare.

Universitatea din Oradea este o instituţie de învăţământ superior completă, care integrează 18 facultăţi, 124 specializări pentru învăţământ universitar de licenţă, toate fiind acreditate ori autorizate. Învăţământul postuniversitar cuprinde 121 specializări şi 9 domenii de doctorat. Aproape 2000 de profesori formează staff-ul academic al Universităţii din Oradea. În facultăţi, activitatea instructiv-educativă este însoţită şi aureolată de cercetarea ştiinţifică. Alături de performanţele profesionale şi comportamentul moral, cercetarea ştiinţifică devine criteriul prioritar de evaluare academică a personalului din învăţământul superior. Pe lângă Universitate funcţionează 43 de centre de cercetare instituţionalizate din care 3 acreditate CNCSIS.

Activităţile didactice şi de cercetare dispun de o bază materială corespunzătoare, în continuă extindere şi modernizare. Studenţii Universităţii din Oradea au la dispoziţie o aulă nouă şi două recondiţionate cu 640 de locuri, 22 de amfiteatre cu 1.940 de locuri, 60 de săli de curs şi seminarii cu 3.000 locuri şi alte 3.000 de locuri în cele peste 150 de laboratoare, în total 8.580 locuri numai pentru activităţi didactice directe cu studenţii, o cantină modernă cu 200 de locuri, 2 cămine studenţeşti proprii, situate în campus, şi alte 2 închiriate, iar în curând va fi finalizată construcţia a două cămine studenţeşti cu câte 402 locuri, situate în imediata vecinătate a campusului.

Domenii de specializare: Arhitectură şi Construcţii, Muzică, Arte Vizuale, Educaţie Fizică şi Sport, Electrotehnică, Informatică, Energetică, Inginerie Managerială şi Tehnologică, Istorie - Geografie, Litere, Medicină şi Farmacie, Protecţia Mediului şi Silvicultură, Ştiinţe (Matematică, Fizică, Chimie), Ştiinţe Economice, Ştiinţe Juridice, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Ştiinţe Socio-Umane, Teologie Ortodoxă, Textile şi Pielărie.

Planul Strategic de dezvoltare al Universităţii din Oradea este elaborat în conformitate cu reformele profunde care se desfăşoară în învăţământul superior din Europa, prin promovarea Procesului de la Bologna şi a Strategiei Lisabona.

Universitatea din Oradea este o instituţie de învăţământ superior acreditată, publică, instituţie, care şi-a asumat misiunea de a forma specialişti în diverse domenii ale ştiinţei şi culturii, de a genera noi cunoştinţe, cu scopul progresului economic şi social. Această misiune se menţine, cel puţin pentru orizontul de timp la care se referă Planul Strategic de Dezvoltare.

În acest scop, Universitatea din Oradea şi-a propus să acţioneze pe cele trei paliere care condiţionează calitatea serviciilor educaţionale: capacitate instituţională, eficienţă educaţională managementul calităţii, astfel:

Principalele obiective strategice ale Universităţii din Oradea sunt: − Asigurarea calităţii activităţilor educaţionale, de cercetare şi de management, pentru

reabilitarea imaginii şi consacrarea Universităţii din Oradea ca şi instituţie de nivel naţional; − Creşterea eficienţei şi a competitivităţii proceselor de învăţământ; − Dezvoltarea cercetării ştiinţifice, în concordanţă cu strategia şi priorităţile definite la nivel

naţional şi european, pentru amplificarea rezultatelor ştiinţifice şi financiare obţinute din această activitate;

− Creşterea vizibilităţii interne şi europene a Universităţii din Oradea prin intensificarea colaborărilor academice, cu mediul socio-economic şi adaptarea ofertei educaţionale la solicitările pieţei;

− Promovarea unui sistem eficient de management, bazat pe principiile autonomiei universitare, în parteneriat cu beneficiarii serviciilor educaţionale;

− Asigurarea calităţii vieţii universitare a studenţilor.

UNIVERSITATEA ORADEA Adresa: str. Armatei Române nr. 5, 410087 Oradea,

53

Tel: 004-0259-408111; 004-0259-408105 (Rectorat) Fax: 004-0259-432 789 E-mail: rectorat@uoradea.ro Web: www.uoradea.ro

Alte centre de educaţie importante cu activitate în Oradea: Universitatea Creştin Reformată PARTIUM; Universitatea Baptistă, Institutul Teologic Universitar Greco-Catolic; Universitatea particulară Agora; O filială a Universităţii Spiru Haret cu sediul în Bucureşti.

UNIVERSITATEA AGORA Adresa: Piaţa Tineretului nr.8, ORADEA, 410526, judeţul Bihor Tel: +40 259-427.398, +40 259-472513; Fax: 004-0259-434.925 E-mail: secretariat@univagora.ro Web: www.univagora.ro

UNIVERSITATEA AGORA este o instituţie particulară de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică înfiinţată prin decizia din 17 martie 2000 a Comitetului de direcţie al Fundaţiei AGORA, fiind organizată în conformitate cu Legea învăţământului nr. 84/1995 şi cu Legea privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior, ca o alternativă viabilă la învăţământul superior de stat şi complementară acestuia

Specializările care funcţionează în cadrul Universităţii Agora sunt aprobate de către Consiliul de administraţie al Fundaţiei Agora şi autorizate de către Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare.

În cadrul Universităţii Agora funcţionează patru specializări autorizate: − Contabilitate şi Informatică de Gestiune; − Management; − Informatică Economică; − Drept.

Sediul propriu, situat în Piaţa Tineretului, nr. 8, cuprinde un campus universitar proiectat conform standardelor europene, cu săli de curs, laboratoare, bibliotecă modernă, computerizată, club studenţesc, club sportiv, cămine şi cantină–restaurant, precum şi o esplanadă pentru spectacolele în aer liber. Tot în cadrul Universităţii Agora funcţionează şi primul centru de testare ECDL din Bihor - Permisul European de Conducere a Calculatorului care este valabil în peste 80 de ţări, cuprinzând toate statele europene. Certificatul ECDL atestă faptul că posesorul lui deţine cunoştin�ele de bază despre Tehnologia Informaţiei (IT).

Universitatea Agora are acorduri internaţionale de colaborare cu 24 universităţi. Una din revistele Editurii Universităţii Agora (cod CNCSIS 27), "International Journal of

Computers, Communications and Control (IJCCC)", având un prestigios Editorial Board internaţional (sub conducerea echipei formată din redactor şef: acad. F.G. Filip; redactor şef adj.: conf. dr. I. Dzitac; director: prof. dr. ing. M.-J. Manolescu), este indexată de ISI Thomson Scientific începând cu luna aprilie 2008.

UNIVERSITATEA EMANUEL Adresa: Oradea, Str. Nufarului nr. 87, 410597 Tel: 004-0259-428.024 Fax: 004-0259-426.692 Email: comunicare@emanuel.ro Internet: www.emanuel.ro

Universitatea Emanuel din Oradea, înfiinţată în 1990, a primit acreditarea instituţională prin Legea 486/2002.

Universitatea Emanuel pune la dispoziţia studenţilor:

54

− profesori din ţară şi străinătate: Anglia, Statele Unite; − săli de clasă şi studiu individual; − biblioteca cu peste 50.000 de volume, săli de audiţie − laboratoare de computere; − studio de înregistrări audio-video; − dormitoare cu săli de studiu; − cantină; − teren de fotbal, baschet şi volei.

Facultatea de Teologie

Specializarea: Teologie Baptista Pastorală - 4 ani /zi şi FR Pedagogie Muzicală - 4 ani /zi Teologie baptistă didactică - Asistenţă socială - 4 ani /zi Teologie Litere - 4 ani /zi Facultatea de Management Griffiths Specializarea: Management - 4 ani /zi Masterat: Teologie Asistenţă socială Analiza SWOT

Pe baza Strategiei Naţionale de Cercetare – Dezvoltare, a structurii şi realizărilor interne privind activitatea de cercetare ştiinţifică şi pe baza analizei SWOT, stabilim Strategia de Cercetare – Dezvoltare pentru perioada 2008 ÷2013. PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Caracter multicultural al regiunii; Reţea de unităţi şcolare bine distribuită în teritoriu; Învăţământ pre-universitar de un înalt nivel calitativ; În ultimii ani, de la nivelul autorităţii publice locale, s-au investit sume importante de bani în reabilitarea şcolilor; Diversitatea programelor de studii; Rezultate excelente la olimpiadele şcolare; Existenţa tuturor nivelurilor de calificare în regiune; Mentalitate tip “două universităţi şi un master”, în rândul tinerilor; Dezvoltarea sistemului privat de învăţământ superior; Dezvoltarea reţelelor universitare; Rată scăzută a şomajului prin raportare la media europeană; Existenţa abilităţilor de utilizare a Internetului şi cunoaşterea limbilor străine de către noua generaţie; Baza materială (clădiri, spaţii în campus, sursele de documentare, facilităţi pentru studenţi, o anumită independenţă energetică); Amplasamentul geografic al universităţilor; Structura de personal didactic (piramidă normală); Recunoaştere naţională şi internaţională a rezultatelor cercetărilor Relaţia cu mediul economic şi socio-cultural din zonă; Număr mare de domenii de doctorat, conducători de doctorat şi doctoranzi; Pondere mare a cadrelor didactice tinere, cu

Unităţi de învăţământ preşcolar insuficiente; Unităţi şcolare afectate de retrocedare; Lipsă unităţi învăţământ vocaţional pe unele profesii; Lipsă de orientare spre piaţă a calificărilor şcolare; Buget insuficient la nivel local pentru iniţierea reparaţiilor capitale la unităţile de învăţământ; Echilibru demografic nefavorabil; Incapacitatea regiunii de a reţine forţa de muncă înalt calificată; Investiţii reduse în formarea continuă a adulţilor în toate tipurile de organizaţii; Lipsa unor studii privind corelarea ofertei educaţionale de la toate nivelurile cu nevoile pieţei muncii; Existenţa la învăţământul de licenţă a unor programe de studiu cu audienţă foarte redusă; Unele programe de studiu nu îndeplinesc standardele de calitate; Calitatea necorespunzătoare a unor candidaţi şi studenţi; Număr mic de posturi de cercetători; Număr mic de doctoranzi străini şi absenţa cercetătorilor post-doctorale; Număr mic de programe pentru introducerea în cercetare a studenţilor dotaţi pentru cercetare; Lipsa unui sistem de constrângere şi stimulare privind activitatea de cercetare; Nu există infrastructuri de cercetare în parteneriat cu unităţile economice; Foarte puţine cărţi publicate la edituri din străinătate;

55

rezultate excelente în cercetare; Anvergura relaţiilor şi programelor europene;

Foarte puţine contracte de cercetare internaţionale; Număr redus de brevete de invenţie; Lipsa activităţii de marketing şi a activităţilor de valorificare a rezultatelor cercetării.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Campus şcolar în construcţie; Noua lege a învăţământului; Intensificarea legăturilor internaţionale; Crearea de parteneriate între universităţi, sau între acestea şi sectorul public sau mediul privat; Dezvoltarea « «economiei cunoaşterii - sectoare bazate pe forţa de muncă înalt calificată; Dezvoltarea agroturismului ca segment de piaţă pentru absorbirea forţei de muncă disponibilizată din mediul urban; Creşterea gradului de responsabilitatea socială a companiilor; Formarea unei mentalităţi a calităţii muncii ca urmare a contactului cu realităţile din străinătate; Reformele din învăţământul superior ca urmare a aplicării principiilor declaraţiei de la Bologna - Ajustarea ofertei educaţionale pe criterii de oportunitate, eficienţă şi performanţă; Reorganizarea administrativă (facultăţi, departamente), în concordanţă cu practica europeană, pentru cre�terea eficienţei financiare; Creşterea calităţii proceselor educaţionale prin înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor de management al calităţii; Recunoaşterea europeană şi naţională; Afinitatea tinerilor şi a angajatorilor din zonă, câ�tigată pe baza oportunităţii şi calităţii majorităţii programelor de studiu oferite; Valorificarea potenţialului de cercetare pe plan naţional şi internaţional; Intensificarea relaţiilor cu universităţi din Europa, creşterea nivelului mobilităţilor; Noua bibliotecă a Universităţii din Oradea va fi de referinţă pentru universităţi din România; Perspectiva colaborării cu parcul ştiinţific şi tehnologic în curs de amenajare în zonă; Posibilitatea de creştere a numărului studenţilor / doctoranzilor străini, prin autorizarea de programe de studiu în limba engleză şi maghiară. Creşterea numărului de masteranzi şi doctoranzi în urma aplicării prevederilor sistemului Bologna; Noi surse de finanţare a cercetării / infrastructurii de cercetare: Planul CDI 2007 -2013; Programul Cadru 7 pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică; Programul privind Competitivitatea şi Inovarea; Programul Educaţie & Pregătire 2010; Programele de coeziune economică şi socială; Programe ale Băncii Mondiale; Programele de cercetare şi expertiză ale diferitelor ministere; Dezvoltarea puternică a sectorului privat şi a cerinţelor de colaborare; Fonduri oferite de fundaţii;

Transferul de fonduri de la nivel local la nivel central; Scăderea interesului pentru învăţământul românesc în favoarea celui extern; Creşterea ratei şomajului; Accentuarea fenomenelor de emigraţie şi “brain-drain”; Creşterea presiunii demografice a populaţiei în vârstă; Şocuri sociale în urma integrării în Uniunea Europeană; Relocalizarea unor investiţii străine ca urmare a creşterii costurilor cu forţa de muncă; Înfiinţarea de filiale ale instituţiilor de învăţământ superior din Europa în zonă; Reducerea interesului cadrelor didactice existente (în speţă asistenţi şi preparatori) şi a potenţialilor candidaţi, prin reorientarea spre domenii de activitate mai bine remunerate. Scăderea continuă a numărului de studenţi; Lipsa de atractivitate a carierelor în cercetare; Cererea de forţă de muncă din sectorul economic şi salariile atractive; Globalizarea cercetării, intrarea în competiţie cu universităţi şi centre puternice de cercetare odată cu aderarea la UE; Birocraţia exagerată şi gradul limitat de libertate financiară; Explozia informaţională din domeniul cercetării în contradicţie cu resursele disponibile; Deplasarea cercetării spre centrele de cercetare performante din SUA şi Europa; Durată scurtă a carierei în cercetare şi statutul incert al cercetătorului.

Politici principale

Obiectivele strategice ale municipalităţii pentru învăţământul preuniversitar: Pentru serviciile publice din învă�ământul preuniversitar baza materială (formată din

terenuri �i clădiri) a fost delimitată de cadrul institu�ional necesar desfă�urării procesului de

56

învă�ământ. Terenurile �i clădirile au trecut în proprietatea publică a municipiului Oradea (în anul 2000 odată cu intrarea în vigoare a OUG 17/2000) în timp ce coordonarea procesului de învă�ământ a rămas în sarcina Inspectoratului �colar al jude�ului Bihor. Inclusiv sarcina finan�ării procesului de învă�ământ a fost separată pe două nivele.

Un prim nivel cunoscut sub denumirea de finan�are de bază (prin care sunt asigurate, în principal, salariile profesorilor din învă�ământul preuniversitar) este asigurat din bugetul de stat. Al doilea nivel de finan�are cunoscut sub denumirea de finan�are complementară este asigurat din resursele bugetelor locale �i cuprinde:

o finan�area infrastructurii �colare prin lucrări de repara�ii capitale, curente �i de investi�ii necesare clădirilor în care î�i desfă�oară activitatea unită�ile de învă�ământ;

o finan�area cheltuielilor determinate de func�ionarea procesului de învă�ământ (apă �i canalizare, energie termică �i electrică, inclusiv dotările necesare sub forma mobilierului sau altor echipamente necesare învă�ământului); Ceea ce este de remarcat pe plan na�ional în ceea ce prive�te finan�area

învă�ământului este cre�terea procentului din Produsul Intern Brut alocat învă�ământului la 6%, astfel încât bugetul alocat serviciilor publice din învă�ământ indiferent că ne referim la serviciile de învă�ământ universitar sau preuniversitar permite cel pu�in la nivel na�ional alocarea de resurse care să asigure un confort �i standarde de calitate compatibile cu cele existente pe plan european. În perioada 2004-2008 municipalitatea orădeană a sus�inut programe în domeniul învă�ământului axate în principal pe:

• reabilitarea grupurilor sanitare la aproape toate clădirile unită�ilor de învă�ământ pentru că civiliza�ia unui serviciu public începe de la asigurarea unor condi�ii de igienă corespunzătoare;

• reabilitarea acoperi�urilor la acelea�i clădiri ale unită�ilor de învă�ământ pentru a le proteja de infiltra�iile �i de degradările în timp ca urmare a fenomenelor naturale;

• refacerea por�iunilor din structura de rezisten�ă a clădirilor care au fost afectate �i care periclitau desfă�urarea în bune condi�ii a procesului de învă�ământ;

• reabilitarea re�elelor de utilită�i �i a celor de alimentare cu apă, canalizare �i energie termică pentru a asigura confortul necesar procesului de învă�ământ;

• reabilitarea fa�adelor pentru diferite clădiri (ale unită�ilor de învă�ământ) pentru care au fost finalizate celelalte lucrări de reabilitare pentru a finaliza lucrările începute �i a încheia programele de reabilitare care sus�in procesul de învă�ământ;

Anii 2004-2008 au însemnat pentru procesul de învă�ământ alocări de resurse din buget

considerabile care depă�esc suma de 52.363.018 lei RON respectiv suma de aproximativ 15 milioane EUR.

Repartizarea sumelor alocate din buget pentru cele trei categorii de lucrări-capitale, curente �i de investi�ii - în perioada 2004-2008 sunt expresia sus�inerii pe bază de programe a modernizării infrastructurii �colare, a�a cum reiese �i din tabelul de mai jos: -mii RON- Nr. Crt.

Denumirea lucrărilor

2004 2005 2006 2007

1. Repara�ii curente 1.014.613,90 1.030.573,64 1.855.600,45 2.247.559,58 2. Repara�ii Capitale 4.116.235,70 - - 16.441.932,633. Investi�ii 1.339.300,70 6.484.219,88 17.832.983,41 - Total 6.470.150,30 7.514.793,52 19.688.583,86 18.689.492,21

Câteva din lucrările executate la grădini�e, �coli �i licee merită a fi men�ionate pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care a fost concepută strategia de modernizare a unită�ilor de învă�ământ:

Grădini�a nr.30, situată pe strada Mihai Viteazul, nr.6, complet reabilitată, unde s-au executat lucrări de modernizare în valoare de aprox. 630.000 lei RON. Grădini�a deserve�te în medie 150 de copii pe zi fiind una din cele mai mari grădini�e din municipiul nostru; Grădini�a nr.16, situată pe strada G-ral Berthlot, nr.1, deasemenea complet reabilitată. Lucrările de reabilitare au fost în valoare de 300.000 lei RON. Grădini�a deserve�te aproximativ 3 grupe de copii, respectiv în medie 75 de copii pe zi;

57

Grădini�a nr. 23, situată pe str. Republicii, nr. 41, complet reabilitată. Lucrările de reabilitare au depă�it suma de 500.000 lei RON, iar numărul de copii pe care îi deserve�te grădini�a este de peste 100 de copii zilnic; Grădini�a nr.22, situată pe str. Clujului nr.101, a fost aproape reconstruită din temelii investindu-se în lucrările de reabilitare peste 900.000 lei RON. Clădirea grădini�ei avea structura de rezisten�ă afectată. Numărul de copii deservi�i este de 75 media zilnică; Grădini�a nr.27, situată pe str. Păunului nr.1, are executate lucrări de reabilitare de mare amploare a căror valoare depă�e�te suma de 700.000 lei RON. Numărul de copii mediu pentru care se asigură servicii educa�ionale este de peste 125 copii zilnic; Grădini�a nr.31, situată pe B-dul Decebal, nr.43 are executate lucrări deasemenea de repara�ii capitale în valoare de peste 1.000.000 lei RON. Condi�iile de infrastructură asigură procesul de învă�ământ pentru un număr de peste 125 copii zilnic; Grădini�a nr.50, situată pe str. Cazaban, nr.34 este complet reabilitată alocându-se procesului complex de reabilitare a infrastructurii �colare peste 500.000 lei RON. Grădini�a cunoscută sub denumirea de grădini�a Prichindel asigură servicii la un număr de peste 75 de copii zilnic; Grădini�a 49, situată pe str. G-ral Traian Mo�oiu, nr.20, asigură deasemenea servicii educa�ionale la un număr de peste 75 de copii zilnic. Lucrările de investi�ii au depă�i suma de 600.000 lei RON, fiind una din grădini�ele centrale care deserversc popula�ia municipiului Oradea; Grădini�a nr.44, situată pe str. Aviatorilor, nr.2 este o clădire care prin stilul său de renovare e considerată una din bijuteriile �colare pe care municipiul nostru le are. Cei peste 550.000 lei RON î�i găsesc pe deplin justificarea în serviciile educa�ionale �i confortul pe care grădini�a îl asigură la cei peste 100 de copii zilnic; Grădini�a nr.45, situată pe str. Aluminei, nr.100/A este de departe cea mai mare investi�ie a municipalită�ii în clădirile unită�ilor de învă�ământ pre�colar. Lucrările de reabilitare depă�esc suma de 2.000.000 lei ROL. Grădini�a impresionează prin stilul arhitectural de construc�ie dar �i prin numărul de copiii care beneficiază de serviciile educa�ionale în număr de peste 300 în medie zilnic; Exemple de clădiri ale unită�ilor pre�colare care au beneficiat de lucrări cuprinse în programele de modernizare pot fi continuate, însă relevante sunt �i lucrările executate în celelalte �coli �i licee. În categoria �colilor �i a grupurilor �colare care au beneficiat de acela�i program de modernizare se includ: �coala Alexandru Roman, situată pe Calea Clujului, nr.66 a fost reabilitată în întregime valoare lucrărilor executate depă�ind suma de 750.000 lei RON; �coala Oltea Doamna are reabilitate în întegime două corpuri de clădire, lucrările depă�ind suma de 1.500.000 lei RON; �coala Generală Avram Iancu situată pe Ghe.Pop de Băse�ti are lucrări de modernizare executate la corpul vechi de clădire în valoare de peste 800.000 lei RON; �coala generală Ion Bogdan situată pe str. Ion Bogdan, nr.13 cu o valoare a lucrărilor de peste 810.000 lei RON fiind o �coală de cartier reabilitată complet care deserve�te cartierul Oncea; �coala Generală Dimitrie Cantemir care are executate deasemenea lucrări de reamenajare �i modernizare în corpul de clădire cu fa�ada înspre D.Cantemir a căror valoare depă�e�te suma de 2.000.000 lei RON; Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, Colegiul Tehnic Traian Vuia, Grupul �colar Transilvania, Grupul �colar Andrei �aguna sunt exemple de colegii care în perioada 2004-2008 au beneficiat de lucrări de modernizare a infrastructurii �colare cu scopul de a asigura un proces de învă�ământ adaptat la cerin�ele europene în domeniu. Însă problemele cu care se confruntă acum învă�ământul orădean sunt destul de diversificate. Pe de o parte acestea sunt determinate de modernizarea în continuare a infrastructurii, iar pe de altă parte acestea ridică problema creării unui pol de competi�ie inter�colară prin realizarea în ora�ul nostru a unei �coli de excelen�ă. Suntem convin�i că numai �coala de excelen�ă face excelentă ziua de mâine a fiecăruia dintre noi. La toate acestea se adaugă problemele de restituire a proprietă�ilor dar �i construc�ia de grădini�e �i cre�e noi ca urmare a revitalizării sporului demografic al popula�iei ora�ului nostru.

58

Din perspectiva restituirii proprietă�ilor cea mai dificilă problemă e legată de rezolvarea loca�iei pentru Colegiul Economic Partenie Cosma �i a Grupului �colar Vasile Voiculescu ale căror clădiri au fost restituite fo�tilor proprietari. Ca urmare a celor prezentate mai sus, preocuparea municipalităţii a fost de a identifica o loca�ie pentru construirea primului campus �colar în municipiul Oradea situată în zona noii loca�ii a Muzeului �ării Cri�urilor pe o suprafa�ă de teren de aproximativ 15.000 de mp. Valoarea campusului �colar care se va construi este de aproximativ 12 milioane de EUR, pe o durată de 4 ani, cu 48 de săli de clasă, internat, cantină, ateliere de practică, microgarsoniere pentru profesori �i o solidă sală de sport. A doua problemă determinată de restituirea proprietă�ilor este cea clădirilor în care î�i desfă�oară activitatea Colegiul Mihai Eminescu care este revendicată de Ordinul Premonstratens. Clădirea este declarată monument istoric iar până în prezent a fost câ�tigată prin eforturile pe care Consiliul Local le-a făcut pentru protejarea proprietă�ii acestei unită�i �colare a cărei valoare de patrimoniu depă�e�te suma de 30 milioane EUR. Deasemenea o problemă dificilă este cea a restituirii proprietă�ii către Episcopia Ortodoxă a Oradiei, fiind vorba de Colegiul Dimitrie Leonida (fostul Grup �colar C.F.R.). Cu toate că problema proprietă�ii este în curs de solu�ionare în instan�ele de judecată se pune problema identificării unei solu�ii pentru ca �coala să poată să î�i desfă�oare activitatea, pe viitor, fără problemele determinate de proprietate. Tocmai de aceea cea mai viabilă alternativă o constituie construc�ia celui de-al doilea campus �colar cu 24 de săli de clasă, după modelul primului campus, pe o loca�ie a cărei suprafa�ă depă�e�te 30.000 mp. disponibilă în centrul ora�ului nostru. Tot probleme legate de proprietate prezintă �i grădini�ele din municipiul nostru. Problema restituirii proprietă�ilor se suprapune peste problema determinată de sporul demografic pozitiv al popula�iei. Cele mai importante priorităţi sunt:

− reabilitarea corpului de clădire a �colii George Co�buc de pe str. Săvine�tilor, nr.11 �i mutarea activită�ii Grădini�elor 26 �i 36 restituite fo�tilor proprietari Camera de Comer� �i Industrie Bihor �i respectiv unor proprietari persoane fizice.

− construc�ia unei grădini�e noi cu o capacitate de 150 locuri în loca�ia în care î�i desfă�oară activitatea Cre�a nr.2-Oradea pentru a rezolva problema de proprietate a Grădini�ei nr.1, str.C.I.Hossu, nr.2;

− construc�ia unei grădini�e pe str. Liszt Ferencz, fără număr pe o suprafa�ă de teren de aprox. 2.500 mp., �i o capacitate de 200 de copiii zilnic pentru a rezolva problemele de aglomerare din zona Nufărul II;

− construc�ia unei grădini�e în zona străzii Sovata cu o capacitate de aproximativ 150 de copiii zilnic pentru a rezolva problemele de proprietate a Grădini�ei, nr.37 din str. Nicolae Gane, nr.1;

− construc�ia unui complex pre�colar (cre�ă �i grădini�ă) în cartierul Rogerius, pe o suprafa�ă de teren de aproximativ 2.000 mp., �i o capacitate de aproximativ 300 de locuri pentru a solu�iona problemele de aglomera�ie pre�colară în cel mai mare cartier din ora�;

− construc�ia unei cre�e noi pe amplasamentul loca�iei �colii Decebal pentru a asigura relocarea activită�ii pe care o desfă�oară Cre�a nr.9 Oradea �i pentru a debloca activitatea unor institu�ii publice care sus�in activitatea sportivă din municipiul nostru;

− modernizarea infrastructurii Colegiului Na�ional Emanuil Gojdu lucrare a cărei valoare depă�e�te suma de 6.000.000 lei RON suportată din bugetul de stat �i bugetul local;

− modernizarea infrastructurii Colegiului Mihai Eminescu, pe fonduri nerambursabile, lucrare a cărei valoare este estimată la valoarea de 15.000.000 EUR, respectiv 50.000.000 lei RON;

− modernizarea integrală a infrastructurii Colegiului Tehnic Mihai Viteazul, lucrare suportată din fonduri alocate din bugetul local �i din bugetul de stat a cărei valoare este de aproximativ 5.000.000 lei RON;

− modernizarea integrală a infrastructurii Liceului Onisifor Ghibu pe fonduri structurale a cărei valoare de reabilitare depă�e�te suma de 4.000.000 lei RON;

59

− modernizarea integrală a infrastructurii �colii Nicolae Bălcescu, pe fonduri structurale a căror valoare este estimată la suma de aproximativ 8.000.000 lei RON;

− modernizarea integrală a infrastructurii �colii Generale nr.11, din fonduri nerambursabile a căror valoare estimată este de 5.000.000 lei RON;

− modernizarea infrastructurii �colii Ioan Slavici, din fonduri alocate din bugetul local sau din bugetul de stat a căror valoare este estimată la 3.000.000 lei RON; Pentru promovarea excelen�ei în procesul de învă�ământ preuniversitar se are în vedere

construc�ia primul Centru de Excelen�ă pentru Educa�ie în municipiul Oradea pe loca�ia în suprafa�ă de aproximativ 2 hectare din str. Făgăra�ului, nr.5. Acesta este prevăzut cu un număr de 8 clase a câte 25 de elevi pe clasă cu dotări �i laboratoare în care tinerele talente ale municipiul nostru să poată fi ini�ia�i în munca de cercetare �i în activită�i care privesc nanotehnologiile, biologia celulară, chimia organică �i multe alte domenii de vârf ale �tiin�ei.

Valoarea investi�iei este de aproximativ 20.000.000 lei RON �i este planificată a se realiza pe durata a doi ani calendaristici astfel încât centrul de excelen�ă să poată fi dat în folosin�ă.

În continuarea obiectivelor pentru învăţământ menţionate mai sus, exemple de programe operaţionale pot fi:

− construirea unui număr de 2 campusuri �colare cu 48 săli de clasă �i 24 de săli de clasă destinate rezolvării problemelor de restituire a proprietă�ii pentru Colegiul Economic Partenie Cosma, Grupului �colar Vasile Voiculescu �i a Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida în valoare de 12.000.000 EUR �i respectiv 8.000.000 EUR din fonduri alocate din bugetul de stat;

− construirea unui număr de �ase grădini�e �i două de campusuri pre�colare pentru rezolvarea problemelor de proprietate �i de spor demografic pozitiv în municipiul Oradea în valoare totală 10.000.000 EUR din fonduri alocate din bugetul de stat;

− construirea Centrului de Excelen�ă pentru Elevi în valoare de 6.000.000 EUR aloca�i din bugetul local pentru a stimula competi�ia în procesul educa�ional din municipiul Oradea;

− modernizarea integrală a infrastructurii pentru un număr de �apte unită�i �colare, program în valoare de 25.000.000 EUR sus�inut din bugetul de stat, bugetul local �i din fonduri nerambursabile;

− continuarea procesului de reabilitare �i de modernizare a clădirilor unită�ilor de învă�ământ în limita unor aloca�ii bugetare constante care nu depă�esc valoarea de 5.000.000 EUR;

− modernizarea infrastructurii Colegiului Naţional Emanuil Gojdu, lucrare a cărei valoare depăşeşte suma de 6.000.000 lei RON suportată din bugetul de stat şi bugetul local;

− modernizarea infrastructurii Liceului Teologic romano-catolic Szent Laszlo, pe fonduri nerambursabile, lucrare a cărei valoare este estimată la aproximativ 221.400 lei RON;

− modernizarea infrastructurii Liceului teologic reformat Lorántffy Zsuzsanna, pe fonduri nerambursabile, lucrare a cărei valoare este estimată la aproximativ 221.400 lei RON;

− modernizarea infrastructurii Colegiului Mihai Eminescu, pe fonduri nerambursabile, lucrare a cărei valoare este estimată la valoarea de 15.000.000 EUR, respectiv 50.000.000 lei RON;

− modernizarea integrală a infrastructurii Colegiului Tehnic Mihai Viteazul, lucrare suportată din fonduri alocate din bugetul local şi din bugetul de stat a cărei valoare este de aproximativ 5.000.000 lei;

− modernizarea integrală a infrastructurii Liceului Onisifor Ghibu pe fonduri structurale a cărei valoare de reabilitare depăşeşte suma de 4.000.000 lei RON;

− modernizarea integrală a infrastructurii şcolii Nicolae Bălcescu, pe fonduri structurale a căror valoare este estimată la suma de aproximativ 8.000.000 lei RON;

− modernizarea integrală a infrastructurii Şcolii Generale nr. 11, din fonduri nerambursabile a căror valoare estimată este de 5.000.000 lei RON;

− modernizarea infrastructurii Şcolii Ioan Slavici, din fonduri alocate din bugetul local sau din bugetul de stat a căror valoare este estimată la 3.000.000 lei RON

Proiec�ia bugetară, fără a lua în calcul sursele atrase din împrumuturi, buget de stat sau

din fonduri bugetare, din care reiese nivelul resurselor alocate pe cele două domenii:

60

-mii lei RON- Nr. Crt.

Domeniul 2008 2009 2010 2011

1. Învă�ământ 18.500.000 19.240.000 19.874.920 20.471.168 2. Sănătate 5.400.000 7.500.000 9.000.000 9.500.000 Total General 23.900.000 26.740.000 28.874.920 29.971.168

61

ANEXE:

9. ÎNVĂŢĂMÂNT 9.1 ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE ÎN ANII 1938/1939, 1950/1951, 1960/1961, 1970/1971, 1980/1981, 1990/1991, 2000/2001, 2005/2006 ŞI 2006/2007

CATEGORIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1938 / 1939

1950 / 1951

1960 / 1961

1970 / 1971

1980 / 1981

1990 / 1991

2000 / 2001

2005/ 2006

2006/ 2007

ÎNVĂŢĂMÂNT TOTAL Unităţi 695 896 922 974 1.062 1.064 1.014 345 221 Populaţie şcolară, din care

87.036

74.297

96.783

117.929

149.073

139.079

131.582

130.898

129.865

- Copii în grădiniţe 5.310 7.652 14.107

15.271

27.031

23.729

18.558

19.481

19.732

- Elevi - total 81.726

66.645

82.676

101.462

121.264

114.344

95.467

88.156

86.903

- Studenţi - - - 1.196 778 1.006 17.557

23.261

23.230

Personal didactic 1.459 2.910 4.205 6.183 7.323 8.180 9.171 9.547 9.756 ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR Grădiniţe de copii 79 189 324 368 474 474 458 72 49

Copii înscrişi 5.310 7.652 14.107

15.271

27.031

23.729

18.558

19.481

19.732

Personal didactic 100 301 532 726 1.228 1.285 1.192 1.228 1.265 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL* Şcoli 609 669 561 560 538 532 503 221 120

Elevi înscrişi 79.009

59.382

69.261

81.553

89.518

73.217

65.085

54.757

53.736

Personal didactic 978 1.994 3.017 4.292 4.650 4.986 4.974 4.687 4.939 ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL Licee 7 5 16 25 23 32 44 44 44

Elevi înscrişi 460 1.055 8.10514.709

26.482

30.005

21.471

25.849

26.128

Personal didactic 179 142 321 791 1.263 1.488 1.883 1.963 1.898 ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI DE UCENICI (şcoli de artă şi meserii) Şcoli 5 25 13 13 17 21 2 2 2 Elevi înscrişi 1.392 3.439 4.163 4.225 4.263 9.360 5.234 5.897 5.637 Personal didactic 43 277 268 243 119 244 289 166 183

62

ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL DE SPECIALITATE ŞI TEHNIC DE MAIŞTRI Şcoli 5 8 8 7 9 4 3 2 2 Elevi înscrişi 865 2.769 1.147 975 1.001 1.762 3.677 1.653 1.402 Personal didactic 159 196 67 62 - 101 10 16 10 ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR Instituţii de învăţământ superior - - - 1 1 1 4 4 4 Facultăţi - - - 4 1 3 25 30 30

Studenţi înscrişi - - - 1.196 778 1.006 17.557

23.261

23.230

Personal didactic - - - 69 63 76 823 1.487 1.461 * Inclusiv învăţământul primar şi gimnazial special.

9.3 ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PE TIPURI ÎN ANII 1970/1971, 1980/1981, 1990/1991, 2000/2001, 2005/2006 ŞI 2006/2007

CATEGORII DE LICEE 1970/ 1971

1980/ 1981

1990/ 1991

2000/ 2001

2005/ 2006

2006/ 2007

LICEE 25 23 32 44 44 44 Licee teoretice 17 5 12 24 22 22 Licee industriale - tehnologice 2 13 12 8 9 9 Licee agricole 2 2 3 3 - - Licee sanitare - 1 1 - - - Licee economice, administrative 1 1 2 1 4 4 Licee profil pedagogic 2 1 1 2 2 2 Licee de artă 1 - 1 1 1 1 Licee cu profil sportiv - - - 1 1 1 Licee cu profil teologic - - - 4 5 5

ELEVI ÎNSCRIŞI 14.709 26.482 30.005 21.471 25.849 26.128 Licee teoretice 10.754 4.517 5.644 9.946 11.531 11.493 Licee industriale - tehnologice 1.214 18.161 17.634 5.104 6.917 7.443 Licee agricole 1.194 2.365 3.676 902 395 274 Licee sanitare - 291 565 - - - Licee economice, administrative 603 915 1.829 3.431 4.866 4.980 Licee profil pedagogic 809 213 500 636 533 428 Licee de artă 135 20 157 340 470 421 Licee cu profil sportiv - - - 290 366 380

63

Licee cu profil teologic - - - 822 771 709 9.3 ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PE TIPURI ÎN ANII 1970/1971, 1980/1981, 1990/1991, 2000/2001, 2005/2006 ŞI 2006/2007

CATEGORII DE LICEE 1970/ 1971

1980/ 1981

1990/ 1991

2000/ 2001

2005/ 2006

2006/ 2007

LICEE 25 23 32 44 44 44 Licee teoretice 17 5 12 24 22 22 Licee industriale - tehnologice 2 13 12 8 9 9 Licee agricole 2 2 3 3 - - Licee sanitare - 1 1 - - - Licee economice, administrative 1 1 2 1 4 4 Licee profil pedagogic 2 1 1 2 2 2 Licee de artă 1 - 1 1 1 1 Licee cu profil sportiv - - - 1 1 1 Licee cu profil teologic - - - 4 5 5

ELEVI ÎNSCRIŞI 14.709 26.482 30.005 21.471 25.849 26.128 Licee teoretice 10.754 4.517 5.644 9.946 11.531 11.493 Licee industriale - tehnologice 1.214 18.161 17.634 5.104 6.917 7.443 Licee agricole 1.194 2.365 3.676 902 395 274 Licee sanitare - 291 565 - - - Licee economice, administrative 603 915 1.829 3.431 4.866 4.980 Licee profil pedagogic 809 213 500 636 533 428 Licee de artă 135 20 157 340 470 421 Licee cu profil sportiv - - - 290 366 380 Licee cu profil teologic - - - 822 771 709

9.4 STUDENŢI ÎNSCRIŞI ÎN ANII 1970/1971, 1980/1981, 1990/1991, 2000/2001, 2005/2006 ŞI 2006/2007 ANII UNIVERSITARI CATEGORII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1970/ 1971

1980/ 1981

1990/ 1991

1995/ 1996

2000/ 2001

2005/ 2006

2006/ 2007

STUDENŢI ÎNSCRIŞI - TOTAL JUDEŢ - din care:

1.196 778 1.006 9.341 17.557 23.261 23.230

- învăţămînt de zi 827 496 354 7.909 15.187 21.085 19.652 - seral - 282 652 501 216 - - - fără frecvenţă sau la distanţă 369 - - 931 2.154 2.176 3.578

64

DIN TOTAL ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR: TEHNIC - 637 905 2.620 4.975 7.088 7.311 UNIVERSITAR 1.196 141 101 2.672 5.131 6.743 6.394 ECONOMIC - - - 1.701 2.697 4.687 5.084 JURIDIC - - - 1.222 1.871 1.091 1.012 MEDICO - FARMACEUTIC - - - 1.055 2.202 2.843 2.749 ARTISTIC - - - 71 681 809 680 DIN TOTAL ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR: - public 1.196 778 1.006 8.358 16.267 20.601 20.537 - privat - - - 983 1.290 2.660 2.693 DIN TOTAL STUDENŢI - - - STUDENŢI DIN ALTE ŢĂRI - - - - 652 398 465

9.5 STUDENŢI ÎNSCRIŞI DUPĂ NIVELUL ŞI PROFILUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, PE FORME DE PROPRIETATE ÎN ANUL UNIVERSITAR 2006/2007

NIVELUL ŞI PROFILUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TOTAL din care, FEMEI

TOTAL JUDEŢ 23.230 12.457 ÎNVĂŢĂMÂNT PUBLIC TOTAL 20.537 10.864 ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DE LUNGĂ DURATĂ 19.536 10.144 1. TEHNIC 7.129 1.749 INDUSTRIE 4.142 984 Energie electrică şi electrotehnică 1.841 274 Metalurgie şi construcţii de maşini 1.095 129 Industria lemnului 160 19 Industria uşoară 283 184 Industria alimentară 763 378 ARHITECTURĂ ŞI CONSTRUCŢII 1.030 197 AGRICULTURĂ, ECOLOGIE 1.291 534 Agricol 348 112 Zootehnie 181 39 Ecologie 762 383 SILVICULTURĂ, EXPLOATĂRI FORESTIERE 666 34 2. UNIVERSITAR 5.284 3.634 MATEMATICĂ, FIZICĂ 294 171 BIOLOGIE, CHIMIE 200 167 GEOGRAFIE, ISTORIE 991 632 FILOZOFIE 84 69 FILOLOGIE 757 707 SOCIOLOGIE, PSIHOLOGIE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ 1.209 1.120

65

ŞTIINŢE POLITICE, RELAŢII INTERNAŢIONALE, ADMINISTRATIVE, JURNALISTICĂ 918 578 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 266 88 TEOLOGIE 565 102 3. ŞTIINŢE ECONOMICE 3.564 2.476 4. ŞTIINŢE JURIDICE 688 494 5. MEDICO - FARMACEUTIC 2.374 1.487 MEDICINĂ GENERALĂ 966 534 STOMATOLOGIE 534 286 FARMACEUTICE 662 514 ALTE (kinetoterapie) 212 153 6. ARTISTIC 497 304 ARTE VIZUALE 290 199 MUZICĂ (inclusiv pedagogia muzicală) 182 88 ARTĂ SPECTACOLULUI 25 17

9.6 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, GIMNAZIAL ŞI LICEAL PE MEDII ÎN ANII 1970/1971, 1980/1981, 1990/1991, 2000/2001, 2005/2006 ŞI 2006/2007

CATEGORII DE ÎNVĂŢĂMÂNT 1970/ 1971

1980/ 1981

1990/ 1991

2000/ 2001

2005/ 2006

2006/ 2007

ŞCOLI PRIMARE ŞI GIMNAZIALE 560 538 532 503 221 120 Municipii şi oraşe 54 47 52 48 39 25 Comune 506 491 480 455 182 95

ELEVI ÎNSCRIŞI 81.553 89.518 73.217 65.085 54.757 53.736 Municipii şi oraşe 24.502 36.452 40.009 33.950 27.403 25.577 Comune 57.051 53.066 33.208 31.135 27.354 28.159

PERSONAL DIDACTIC 4.292 4.650 4.986 4.974 4.687 4.939 Municipii şi oraşe 1.133 1.557 2.175 2.266 2.091 2.009 Comune 3.159 3.093 2.811 2.708 2.596 2.930

LICEE 25 23 32 44 44 44 Municipii şi oraşe 20 21 28 35 35 35 Comune 5 2 4 9 9 9

ELEVI ÎNSCRIŞI 14.709 26.482 30.005 21.471 25.849 26.128 Municipii şi oraşe 13.386 23.611 27.464 19.495 22.196 22.196 Comune 1.323 2.871 2.541 1.976 3.653 3.932

PERSONAL DIDACTIC 791 1.263 1.488 1.883 1.963 1.898 Municipii şi oraşe 730 1.199 1.388 1.727 1.728 1.683

66

Comune 61 64 100 156 235 215

9.7 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL SPECIAL PENTRU COPII CU DEFICIENŢE ÎN ANII 1995/1996, 2000/2001, 2005/2006 ŞI 2006/2007

CATEGORII DE ÎNVĂŢĂMÂNT 1995/ 1996

2000/ 2001

2005/ 2006

2006/ 2007

PROCES EDUCAŢIONAL ŞCOLI 5 5 6 6 ELEVI ÎNSCRIŞI 1.381 1.494 913 847 din care feminin: 532 568 355 322 - primar 544 584 392 347 - gimnazial 837 910 521 500

PERSONAL DIDACTIC 283 345 321 310 BAZA MATERIALĂ Săli de clasă şi cabinete şcolare 128 113 117 117 Laboratoare şcolare 2 2 17 16 Ateliere şcolare 12 10 8 9 Săli de gimnastică 5 5 8 8

9.8 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, GIMNAZIAL ŞI LICEAL ÎN LIMBILE NAŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE ŞI LIMBI DE CIRCULAŢIE INTERNAŢIONALĂ ÎN ANII 1970/1971, 1980/1981, 1990/1991, 2000/2001, 2005/2006 şi 2006/2007 CATEGORII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1970/ 1971

1980/ 1981

1990/ 1991

2000/ 2001

2005/ 2006

2006/ 2007

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

ELEVI ÎNSCRIŞI 19.457 22.865 16.304 13.447 11.831 11.609 din care: - limba maghiară 18.339 21.941 15.745 12.819 11.311 11.095 - limba germană - - - 181 173 186

PERSONAL DIDACTIC 1.018 1.098 1.012 878 864 877 din care: - limba maghiară 960 1.037 953 830 826 836

LICEE

ELEVI ÎNSCRIŞI . . . 4.194 4.410 2.437 2.954 2.886 din care: - limba maghiară 4.126 4.397 2.301 2.812 2.740

67

- limba germană - - 53 77 67

PERSONAL DIDACTIC . . . 121 119 144 165 162 din care: - limba maghiară 120 116 134 158 157

9.9 ABSOLVENŢII PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ÎN ANII 1970, 1980, 1990, 2000, 2005 ŞI 2006

NIVELUL DE EDUCAŢIE 1970 1980 1990 2000 2005 2006

ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL - TOTAL 10.273 9.638 8.978 7.524 7.292 6.762

din care: feminin 5.227 4.661 4.507 3.769 3.614 3.272

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL - TOTAL 3.101 4.600 5.423 5.115 5.525 6.098

din care: feminin 1.725 2.747 2.981 2.779 2.984 3.119

ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI DE UCENICI - TOTAL 1.196 2.175 3.732 324 2.831 3.015

din care: feminin 275 584 1.303 142 906 1.049

ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR - TOTAL 299 197 147 2.627 3.929 4.152

din care: feminin 181 57 61 1.361 2.155 2.262 9.10 NUMĂRUL ELEVILOR CARE AU PROMOVAT TESTUL NAŢIONAL LA CLASA VIII-A ŞI EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN ANII ŞCOLARI 2003/2004, 2004/2005 ŞI 2005/2006 - număr -

ANII ŞCOLARI TESTUL NAŢIONAL EXAMENUL DE

BACALAUREAT

TOTAL din care: feminin TOTAL din care: feminin

2003/2004 6.543 3.430 5.402 2.875

2004/2005 5.235 2.800 5.287 2.922

2005/2006 5.097 2.664 5.388 2.839 9.11 RATA ABANDONULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN ANII ŞCOLARI 2003/2004, 2004/2005 şi 2005/2006 - procente -

TIPURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT AN ŞCOLAR 2003/2004

AN ŞCOLAR 2004/2005

AN ŞCOLAR 2005/2006

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL - TOTAL - 0,6 0,9 1,1

68

- PRIMAR (clasele I - IV) 0,7 0,7 0,9

- GIMNAZIAL (clasele V - VIII) 0,6 1,0 1,3

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL 1,7 2,2 2,0 ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI DE UCENICI 5,2 6,8 6,7 ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL ŞI DE MAIŞTRI 9,9 17,5 11,3

9.12 BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ANII 1980, 1990, 2000, 2005 ŞI 2006

CATEGORII DE UNITĂŢI 1980 1990 2000 2005 2006

SĂLI DE CLASĂ ŞI CABINETE ŞCOLARE - TOTAL 3.392 3.624 4.245 4.181 4.255 din care în: -şcoli primare şi gimnaziale 2.909 2.829 2.909 2.688 2.765 -licee 413 625 1.114 1.243 1.239 -şcoli profesionale (învăţământ de artă şi meserii) 46 127 41 32 31 -şcoli postliceale şi de maiştri 15 - 3 3 -învăţământul superior 24 28 181 215 217

LABORATOARE ŞCOLARE - TOTAL 401 580 555 571 596 din care în: -şcoli primare şi gimnaziale 226 270 205 203 215 -licee 127 260 190 202 211 -şcoli profesionale (învăţământ de artă şi meserii) 11 13 5 5 5 -şcoli postliceale şi de maiştri 5 - 1 1 -învăţământul superior 37 32 155 160 164

ATELIERE ŞCOLARE - TOTAL 396 310 243 152 155 din care în: -şcoli primare şi gimnaziale 200 95 66 26 27 -licee 139 136 150 90 92 -şcoli profesionale (învăţământ de artă şi meserii) 38 57 21 30 30 -şcoli postliceale şi de maiştri 6 - - - -învăţământul superior 19 16 6 6 6

SĂLI DE GIMNASTICĂ - TOTAL 116 107 149 134 130 din care în: -şcoli primare şi gimnaziale 84 74 97 77 76 -licee 24 24 45 49 46 -şcoli profesionale (învăţământ de artă şi meserii) 4 7 3 3 3 -şcoli postliceale şi de maiştri 1 - - - -învăţământul superior 4 1 4 5 5

10.2 REŢEAUA ŞI ACTIVITATEA BIBLIOTECILOR ÎN ANII 1960, 1970, 1980, 1990, 2000, 2005 ŞI 2006

69

DENUMIRE INDICATOR UM 1960 1970 1980 1990 2000 2005 2006

BIBLIOTECI - TOTAL unităţi 827 740 660 521 433 378 366

din care:

- specializate unităţi 185 118 127 49 24 18 18 - şcolare (inclusiv biblioteci centrale şi universitare) unităţi 217 361 358 338 315 267 264

- publice unităţi 425 261 175 134 94 93 84

VOLUME EXISTENTE LA SFÂRŞITUL ANULUI - TOTAL

mii volume 1.531,2 3.019,5 4.247,5 4.164,5 4.223,2 4.153,0 4.013

din care în:

- biblioteci specializate mii volume 124,4 222,8 288,5 196,0 114,2 99,0 98,5

- biblioteci şcolare (inclusiv centrale şi universitare)

mii volume 385,8 1.061,4 1.676,9 1.835,5 2.149,8 2.164,9 2.117

- biblioteci publice mii volume 1.021,0 1.735,3 2.282,5 2.133,0 1.959,2 1.889,1 1.797

CITITORI ÎNSCRIŞI - TOTAL mii persoane 171,5 243,8 214,1 187,5 154,7 127,6 101,4

din care la:

- biblioteci specializate mii persoane 11,6 19,0 13,5 25,5 1,9 1,5 1,9

- biblioteci şcolare (inclusiv centrale şi universitare)

mii persoane 38,8 79,3 87,0 98,5 88,8 78,0 69,2

- biblioteci publice mii persoane 121,1 145,5 113,6 63,5 64,0 48,0 30,3

VOLUME ELIBERATE - TOTAL

mii volume 1.368,4 2.297,7 2.077,6 1.726,7 1.983,0 1.868,1 1.757

din care în:

- biblioteci specializate mii volume 32,0 48,3 73,6 53,3 20,2 10,8 10,8

- biblioteci şcolare (inclusiv centrale şi universitare)

mii volume 225,6 665,9 785,7 820,4 969,7 984,4 976,7

- biblioteci publice mii volume 1.110,8 1.583,5 1.218,3 853,0 993,1 872,9 770,1

70

Cap 3. Sănătate, tineret �i sport I. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE

Conform Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 în domeniul sănătăţii, măsurile care se urmăresc a fi întreprinse în perioada 2007-2013 vizează continuarea reformei în sistemul sanitar în scopul creşterii calităţii vieţii şi apropierii de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate, în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate. Se va urmări cu precădere îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prin reabilitarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi prin creşterea capacităţii şi calităţii sistemului medical la nivelul fiecăreia din cele 8 regiuni ale ţării. Strategia naţională a României în domeniul sănătăţii este în concordanţă cu “Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013”, care prevăd necesitatea reducerii disparităţilor în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de acces al populaţiei la servicii de sănătate la nivel regional, precum şi necesitatea unor activităţi concrete pentru creşterea calităţii şi eficacităţii acestui serviciu.

Sănătatea reprezintă un domeniu prioritar al politicilor publice de la nivel naţional, având influenţe profunde asupra altor domenii cum ar fi protecţia socială, munca, dezvoltarea economică, etc. În ultimii ani s-a remarcat tendinţa de descentralizare a politicilor de sănătate spre nivelurile administrative locale şi intermediare (judeţean). În acest context este importantă elaborarea unei strategii în acest domeniu la nivel local care să completeze şi să fie coroborată cu strategiile la nivel naţional. Potrivit prevederilor HG nr. 862/2006, Ministerul Sănătăţii Publice este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului si reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti funcţionează autorităţile de sănătate publică judeţene, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, ale Ministerului Sănătăţii Publice, în subordinea cărora funcţionează alte unităţi cu personalitate juridică, conform prevederilor legale.

Dezvoltarea economică a Regiunii Nord Vest este influenţată şi depinde de calitatea serviciilor de sănătate, sociale, a serviciilor de siguranţă publică şi de intervenţii în situaţii de urgenţă acordate populaţiei. De aceea, intervenţiile ce urmează a se realiza au ca scop îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicaţii pozitive asupra gradului de sănătate şi participării populaţiei la piaţa muncii, asupra creşterii accesului minim al întregii comunităţi din regiune la toate tipurile de servicii. Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Bihor este serviciul public deconcentrat al Ministerului Sanatatii Publice, la nivelul judetului Bihor. Aceasta pune în aplicare politica şi programele naţionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de sănătate publică. În subordinea Autorităţii de Sănătate Publică Bihor funcţionează unităţi cu personalitate juridică, finanţate integral din venituri proprii din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi serviciile de ambulanţă, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate.

În subordinea Autorităţii de Sănătate Publică Bihor funcţionează unităţi sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepţia unităţilor sanitare publice de interes naţional sau a celor aparţinând ministerelor ori instituţiilor cu reţele sanitare proprii. Autorităţile de sănătate publică judeţene colaborează cu autorităţile locale în asigurarea asistenţei medicale.

Autoritatea de Sănătate Publică Bihor coordonează la nivel local implementarea activităţilor care decurg din obligaţiile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană şi planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sănătăţii. Asistenţa medicală profilactică şi curativă la nivelul Municipiului Oradea se asigură prin:

71

a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie şi de alte specialităţi, centre de diagnostic şi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum şi prin alte unităţi sanitare publice şi private; b) unităţi sanitare publice şi private cu paturi. Activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secţii, compartimente şi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum şi prin societăţi de turism balnear şi de recuperare, constituite conform legii. Asistenţa medicală de urgenţă se asigură de unităţi specializate de urgenţă şi transport sanitar publice sau private, precum şi prin structurile de primire a urgenţelor, organizate în acest scop.

Asistenţa medicală de hemotransfuziologie, transfuzie sanguină sau alte servicii de asistenţă medicală şi prestaţii autorizate se asigură prin unităţi specializate în acest scop. Asistenţa medicală preventivă din colectivităţile de copii preşcolari, şcolari şi studenţi se asigură prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unităţile de învăţământ preşcolar, şcolar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, după caz.

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale.

Spitalul poate fi public, public cu secţii private sau privat. Spitalele de urgenţă se înfiinţează şi funcţionează numai ca spitale publice.

Secţiile private ale spitalelor publice sau spitalele private pot furniza servicii medicale cu plată. Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative. Spitalele participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii Publice, iar în spitalele din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, controlul este efectuat de structurile specializate ale acestora.

În România, conform Anuarului Statistic 2007, existau 436 spitale publice, cu 142.034 paturi şi 17 spitale private cu 6504 paturi, cu o medie de 6,6 paturi la 1.000 locuitori, depăşind astfel media UE, de 6,1 paturi/‰, acest lucru demonstrând clar înclinarea sistemului romanesc spre intervenţie mai degrabă decât spre prevenţie. Clădirile spitalelor necesită reabilitare, iar în ce priveşte calitatea serviciilor furnizate, aceasta este mult sub standardele UE. Pe Regiuni, Bucureşti - Ilfov, cu 10,45 paturi/1000 loc, Vest, Nord - Vest şi Centru au o dotare cu paturi de spital supradimensionată (7,4‰, 7,33‰ şi 7,21‰). Situaţia Unităţilor Sanitare pe regiuni de dezvoltare

Regiune

Numar Spitale

Policlinici Dispensare Medicale

Centre de Sanatate

Unitati Medico-Sociale

Centre de Diagnostic si Tratatmente

Centre Medicale de Specialitate

NE 67 12 23 2 17 1 4

SE 47 12 27 9 4 - 8

S 62 15 37 9 8 2 3

SV 42 34 27 6 11 - 6

V 46 10 34 8 6 1 -

NV 62 15 32 9 6 6 20

C 51 61 23 9 6 9 3

BI 59 101 8 1 2 7 76

72

Sursa:INS, 2007

Regiune

% spitale >100 ani

% spitale >50 ani

% spitale fără autorizaţie de funcţionare

% spitale fără evaluare în caz de cutremur

% spitale revendicate

Estimare necesar reabilitare (mln. Euro)

NE 29% 29% 61% 8 6% 47, 215

SE 30% 34% 55% 4 6% 17, 867

S 18% 54% 66% 5 5% 25

SV 25% 46% 94% 2 4% 16, 330

V 17% 43% 70% 17 16% 46, 871

NV 19% 54% 86% 17 14% 100

C 33% 35% 22% 73% 11% 23,5

Sursa:INS, 2005

În acelaşi timp şi infrastructura ambulatoriilor, fie de spital, fie de specialitate este deteriorată sau insuficientă şi nu permite furnizarea unor servicii eficiente şi de calitate. Ambulatorii de spital şi de specialitate

Regiune NE SE S SV V NV C BI Total Ambulatorii de spital si de specialitate

59 44 46 43 46 63 49 43 393

Sursa: INS, 2007

La nivelul Municipiului Oradea situaţia unităţilor sanitare, conform fişei localităţii furnizată de Direcţia Judeţeană pentru Statistică Bihor, se prezintă astfel:

Situaţia Unităţilor Sanitare în Oradea Oraş

Numar Spitale Sector Public

Policlinici – Sector public

Dispensare Medicale – sector public

Centre de Sanatate

Unitati Medico-Sociale

Centre de Diagnostic si Tratatmente

Centre Medicale de Specialitate

Oradea 7 1 1 - - - -

Sursa: Direcţia Judeţeană pentru Statistică Bihor Situaţia ambulatoriilor de spital si a celor de specialitate din sectorul public se prezintă după cum urmează: Ambulatorii de spital şi de specialitate

Municipiu Ambulatorii de spital în sectorul public

Ambulatorii de specialitate în sectorul public

Total

Oradea 5 4 9 Sursa: Direcţia Judeţeană pentru Statistică Bihor

73

Organizarea instituţională la nivel teritorial, se prezintă după cum urmează: - Spitalul Clinic Judeţean în cadrul căruia funcţionează şi SMURD-ul şi Spitalul de Boli Infecţioase - Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea - Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea - Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea - Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea - Spitalul CFR Oradea - Spitalul Militar Oradea

În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe la nivelul judeţului Bihor, situaţia se prezintă astfel:

Nr. crt.

Denumire UM 2005 2006 2007

1 Masculin Ani 68,30 68,90 69,28 2 Feminin Ani 74,25 74,76 74,95 3 Urban -Total Ani 71,31 71,92 72,28

Sursa: Direc�ia Judeţeană pentru Statistică Bihor

Situaţia privind nr. de paturi în spitale, nr. de medici, nr. de stomatologi, nr. de farmacişti din sectorul public în Municipiul Oradea se prezintă după cum urmează:

Municipiul Oradea Nr. paturi de spital

Nr. medici Nr. Stomatologi

Nr. Farmacisti

Anul 2005 3050 785 40 16 Anul 2006 2759 736 60 12 Anul 2007 2743 654 18 13

Sursa: Direc�ia Judeţeană pentru Statistică Bihor

Se observă că durata medie de viaţă în judeţul Bihor înregistrează o tendinţă crescătoare, iar la nivelul municipiului Oradea nr. de paturi, nr. de medici, nr. de stomatologi cât şi numărul de farmacişti din sectorul public înregistrează o scădere de la un an la altul, ceea ce întăreşte numărul crescând de medici, farmacişti şi stomatologi din sectorul privat.

În ceea ce priveşte numărul de naşteri din Municipiul Oradea, situaţia se prezintă după cum urmează:

2003 2004 2005 2006 2007 Nr. naşteri spital Oradea 4.410 4.379 4.750 4.620 4.654

Evoluţia nr. de naşteri înregistrează o tendinţă crescătoare faţă de anul precedent dar totuşi în scădere faţă de anul 2005 când s-a înregistrat cel mai mare număr de naşteri din ultimii 5 ani, întărind astfel tendinţa negativă a sporului natural înregistrat la nivelul Municipiului Oradea. Aceasta se prezintă astfel:

74

În marea majoritate a anilor de după 1989 sporul natural a fost negativ. În intervalul 1995-2007 sporul natural a înregistrat la nivelul Municipiului Oradea se prezintă astfel:

Nr. crt.

Anul Sporul natural

1 1995 48 2 1996 -228 3 1997 -394 4 1998 -414 5 1999 -268 6 2000 -287 7 2001 -136 8 2002 -378 9 2003 -348 10 2004 -316 11 2005 61 12 2006 46 13 2007 -26

Caracteristicile relevante ale populaţiei deservite. Caracteristicile demografice ale judeţului

cu un număr total de 600.000 locuitori, natalitate de 8 %o, mortalitate perinatală de 4 %o în scădere, dar cu o creştere a mortalităţii neonatale în maternitate prin creşterea numărului de naşteri premature la 11 %, mortalitatea maternă prin risc obstetrical în scădere, dar la un nivel ridicat faţă de ţările europen.

Astfel, asistenţa medicală spitalicească în subordinea Autorităţii de Sănătate Publică Bihor la nivelul Municipiului Oradea este asigurată prin: - Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea - Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea - Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea - Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea

Analiza circuitelor funcţionale

75

Misiunea unităţilor sanitare din Oradea este de a identifica şi a soluţiona nevoile pacienţilor prin furnizarea unor servicii medicale de calitate, bazate pe competenţă, transparenţă, echitate, eficienţă şi eficacitate Clădirile unităţilor sanitare din Municipiul Oradea sunt construcţii vechi de peste 50 ani, respectiv 100 ani. Concepţia arhitecturală care a stat la baza construcţiei spitalelor a fost aceea de a crea un spaţiu optim de spitalizare specific diferitelor grupe de vârstă şi de morbiditate, precum şi acela de asigurare a circuitelor funcţionale corecte specifice unei activităţi medicale. Conform normelor legale în vigoare sunt organizate circuite distincte pentru internare şi externare pacienţi, pentru personalul medical şi tehnic, pentru lenjerie, alimente, deşeuri menajer şi periculoase, probe biologice şi produse farmaceutice. Unităţile sanitare din municipiul Oradea asigură prin cadrele didactice din cadrul Universităţii din Oradea (cu activitate integrată în spital), funcţia metodologică şi funcţia de învăţământ. Analiza structurii pe secţii Structura organizatorică a unităţilor sanitare din municipiu înregistrează un număr total de 1306 paturi, structura individuală de paturi (la nivelul fiecărei unităşi sanitare) fiind aprobată conform Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice. Unităţile sanitare de drept public din municipiul Oradea cuprind în structura lor secţii pe specialităţi, precum şi laboratoare, farmacii şi ambulatorii cu cabinete de specialitate. Laboratoarele şi compartimentele sunt unice, deservind atât secţiile cu paturi cât şi ambulatoriul integrat. Astfel, pentru fiecare unitate spitalicească din Oradea, structura ambulatoriului de specialitate este prezentat în continuare:

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea Cabinete pediatrie Cabinete neuropshihiatrie infantilă Cabinet oftamologie Cabinete ORL Cabinete chirurgie şi ortopedie infantilă Cabinet dermatovenereologie Cabinet imunologie şi aleorgologie clinică Cabinet genetică medicală Cabinet ginecologie infantilă Cabinet medicină internă Cabinet Hematologie Cabinet Psihologie Cabinet Nefrologie Cabinet Gastronterologie Cabinet Cardiologie

Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea Cabinete obstretică ginecologie

Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea Cabinete de Heurologie Cabinete psihiatrie Adulţi şi Copii

Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea Cabinet pneumologie Adulţi Cabinet pneumologie Copii

Menţionăm faptul că activitatea din Ambulatorii înregistrează o tendinţă descrescătoare a

numărului de consultaţii datorită dotării, gradului de deteriorare al clădirilor, apariţia cabinetelor private.

Evaluarea relaţiei dintre structurile spitalelor şi serviciile furnizate Serviciile medicale oferite de spital sunt:

− spitalizare continuă asigurată prin secţiile clinice cu paturi − spitalizare de zi − ambulatoriu de specialitate

76

− laboratoare − farmacii − screening oncologic − planificare familială şi sănătatea reproducerii − servicii medicale la cerere: consultaţii, întreruperea cursului sarcinii − alte servicii specifice tipului de unitate sanitară

Structura spitalelor este adecvată şi adaptată tipurilor de servicii medicale furnizate.

Activitatea spitalicească este organizată funcţional de la internare până la externarea pacienţilor.

Numărul de posturi din unităţile sanitare din Municipiul Oradea, ocupate la sfârşitul anului 2007, era de: - Spitalul Clinic municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea: 588 posturi - Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea: 397 posturi - Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea: 228,5 posturi - Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea:- 396,5 posturi Spital şi 24 posturi pe CSM

În general, este respectată normarea cu medici specialişti, fiind deficitară în unele unităţi sanitare normarea cu personal medical mediu. Există o tendinţă de migrare de personal, atât medical cât şi administrativ, către locuri de muncă mai bine remunerate, în ţară sau în străinătate.

Activitatea unităţilor sanitare poate fi analizată prin prisma câtorva indicatori de activitate pe secţii după cum urmează: Specialitate Nr. paturi Nr. externări Durata medie de

spitalizare Rata de utilizare a paturilor %

2005

2006

2007

2005

2006 2007 2005

2006

2007

2005 2006

2007

Pediatrie 1 51 65 65 2102

2555 2694 6,9 8,60 6,2 84,93 93,45

74,68

Pediatrie 2 51 67 67 2920

3870 3893 5,8 5,80 5,4 95,07 83,73

91,70

Pediatrie 3 51 70 50 1402

2803 2716 10,8 7,70 6,7 92,33 117,64

86,16

Pediatrie 4 46 - - 1230

- - 11,7 - - 97,53 - -

Pediatrie 5 39 - - 1115

- - 6,3 - - 68,22 - -

Chirugie şi ortopedie pediatrică

70 60 50 3250

2903 2209 5,5 4,20 3 57,41 44.65

31.00

ATI adulţi 15 15 15 - - - 2,3 2,90 4,1 61,92 45,70

39,81

Hematologie*

- - 25 - - 178 - - 7,4 - - 100,36

Medicină Internă*

- - 52 - - 305 - - 7,5 - - 70,60

Nefrologie** - - 25 - - 116 - - 6,7 - - 109,73

Urologie - - - - - - - - - - - - OB I 70 70 70 424

3 4212 4221 4,38 4,7 4,57 245,7 78,1

2 76

OB II 60 54 45 2376

2329 2230 5,68 5,4 5,06 207,45

62,97

69

OB III 70 70 70 237 2335 2527 11,1 10,0 8,88 375,9 89,7 88

77

1 7 7 OB IV 40 38 35 223

2 1949 2037 5,22 4,8 8,26 259 68,2

2 84

Neonatologie

105

100

95 4807

4807 5182

11,72

12,3 6,09 321,8 97,83

96

ATI adulţi – maternitate

20 20 20 - - 2776 - - 1,92 - - -

Secţia Pneumologie – TBC I

75 75 70 897 920 892 24 24,45

22,13

304,4 300 83,34

Secţia Pneumologie – TBC II

75 75 70 1252

1200 1172 19 18,75

19,46

340,6 300 92,68

Secţia Pneumologie – TBC III

75 75 84 870 920 1036 24 24,45

23,26

299,8 300 82,98

Pneumoftiziologie Pediatrie

45 45 - 632 628 - 22 18,00

- 324,8 300 -

PneumoftiziologieAleşd

50 50 - 459 265 - 25 34,00

- 340,0 277 -

PneumoftiziologieGheghie

55 55 - 370 182 - 31 33,00

- 229,6 172 -

Neuro I 58 58 58 731 888 748 13,08

11,69

10,58

100,42

353,9

91,12

Neuro II 65 65 65 1007

1022 882 11,48

11,43

9,94 93,32 339,97

84,86

Neuro III 47 47 47 877 931 692 4,69 9,75 3,85 90,83 319,77

84,07

Psihiatrie I 40 40 40 438 449 469 14,85

15,71

14,13

89,41 337,05

90,30

Psihiatrie II 40 40 40 403 422 438 17,30

15,35

13,86

94,8 324,65

78,43

Psihiatrie III 40 40 40 431 467 448 15,94

15,82

14,25

99,11 366,73

86,36

Psihiatrie IV 40 40 40 398 422 373 15,88

16,83

15,04

83,12 327,78

85,93

Psihiatrie V 33 40 40 341 369 561 17,43

17,95

15,89

92,98 312,83

85,90

Neuropsihiatrie Infantilă

33 28 28 137 401 423 14,59

9,40 9,90 74,76 200 73,71

* secţiile au intrat în structura spitalului la 1 noiembrie 2007 ** secţia a intrat în structura spitalului la 1 decembrie 2007

Din acest tabel reiese că rata medie de ocupare a paturilor este bună diferind de la o secţie

la alta în funcţie de patologie. De asemenea se observă, în general, că durata medie de spitalizare este sub durata medie naţională existând o preocupare permanentă a personalului medical în acest sens.

Platoul tehnic, din cadrul unităţilor sanitare de drept public din Oradea, este neadecvată activităţii medicale. Aparatura medicală existentă în dotarea spitalelor este insuficientă, uzată fizic şi moral, multe aparate sunt defecte şi nu pot fi reparate deoarece sunt vechi şi nu se mai produc piese de schimb. Instrumentarul chirurgical este insuficient, vechi, calitatea instrumentelor fiind

78

alterată datorită uzurii prin utilizare şi sterilizare, ceea ce, pe de o parte expun pacienţii la riscuri operatorii crescute, iar pe de altă parte, creşte stresul profesional al personalului medical.

În urma analizei raportărilor de performanţă ale fiecărei unităţi sanitare de drept public din Oradea pe anul 2007, se desprind următoarele:

Categoria de indicatori

Denumirea indicatorului

Realizat 2007

A.Indicatori de management ai resurselor umane

1. Proporţia medicilor din totalul personalului angajat Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 15,72 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 12,50 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 7,56 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 6,34 2. Proporţia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 65,05 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 62,76 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 56,30 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 52,29 3. Proporţia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 28,28 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 22,82 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 22,81 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 17,15 4. Numărul mediu de consultaţii efectuate în ambulatoriu pe un medic

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 4932 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 4295 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 9065 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 6108

B.Indicatori de utilizarea serviciilor

1. Procentul pacienţilor cu complicaţii şi comorbidităţi din totalul pacienţilor externaţi

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea - Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 90 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea - Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 91,3 2. Nr.de pacienţi consultaţi în ambulatoriu Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 73.973 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 5.800 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 39.343 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 18.323

1.Execuţia bugetară faţă de bugetul aprobat Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 98,30

79

C. Indicatori economico-financiari

Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 94,22 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 93,98 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 90,76 2. Procentul veniturilor proprii din total venituri % Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 37,06 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 5,67 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 14,66 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 6,68 3. Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului %

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 47,62 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 62,31 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 58,13 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 57,13 4. Procentul cheltuielilor cu medicamente din totalul cheltuielilor spitalului in procente %

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 6,68 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 8,48 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 7,81 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 12,43 5. Procentul cheltuielilor de capital în total cheltuieli % Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 28,54 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 2,43 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 9,81 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 2,77 6. Costul mediu pe zi de spitalizare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 300 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 141 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 143 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 144,49

D. Indicatori de calitate

1. Rata mortalităţii generale % Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 0,26 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 0,22 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 1,14 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 2,45 2. Rata infecţiilor nozocomiale, pe total spital % Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 0,02 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 0,34 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 0,09 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 0,39 3. Indice de concordanţă între diagnosticul la internare şi diagnosticul la externare %

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 59,84 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 62,95

80

Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 98,22 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 56 4. Procentul pacienţilor internaţi şi transferaţi către alte spitale %

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 0,58 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 0,5 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 0,89 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 5,16 5. Număr reclamaţii/ plângeri ale pacienţilor Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea 5 Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea 7 Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 12 Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 0

Având în vedere cele de mai sus se poate concluziona că majoritatea clădirilor care

adăpostesc aceste unităţi sanitare, precum şi echipamentele care le deservesc sunt într-o stare precară, necesitând investiţii importante pentru a oferi populaţiei municipului Oradea servicii la nivelul standardelor minime în domeniu.

Relaţiile ierarhice în cadrul cărora funcţionează spitalele la nivelul municipiului Oradea sunt: Autoritatea de Sănătate Publică Bihor, Casa de Asigurări de Sănătate Publică Bihor şi Consiliul Local al Municipiului Oradea. Dintre problemele critice identificate la nivelul unităţilor sanitare din Municipiul Oradea amintim următoarele: - Ocuparea integrală cu eficienţă maximă a tuturor spaţiilor şi exploatarea acestora în condiţii de eficienţă economică - Refacerea infrastructurii deficitare datorată gradului de deteriorare a clădirilor - Lipsa fondurilor pentru investiţii în reparaţii capitale; - Accelerarea informatizării totale a spitalelor din Municipiul Oradea - Incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice - Incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala şi sănătatea reproducerii. - Subfinanţarea subprogramului naţional de combatere şi supraveghere a tuberculozei (P.N. 1.3); - Dotarea tehnică medicală deficitară - Lipsa personalului instruit pentru utilizarea metodelor moderne de diagnostic şi tratament şi a tehnicii medicale. - Deficienţa de personal medical mediu precum şi a celui de specialitate în cabinete şi ambulatorii de specialitate; - Număr mare de internări de cazuri care s-ar putea rezolva în ambulator sau spitalizare de zi - Durata de spitalizare crescută, peste media considerată optimă în specialitate, cu precădere la anumite categorii de cazuri. - Lipsa Compartimentului de Primire Urgenţă. Menţionăm că, descentralizarea sistemului de sănătate a fost şi este parte integrantă a procesului de reformă în domeniul sanitar. Atât reorganizarea cât şi descentralizarea finanţării şi furnizării serviciilor de sănătate au început concomitent cu introducerea sistemului de asigurari sociale de sănătate, când, pentru prima data, cetateanul/pacientul a fost pus in centrul sistemului de sanatate, prin posibilitatea liberei alegeri de catre acesta a furnizorului de ingrijiri de sanatate. În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale, a unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale. Spitalul Clinic

81

Municipal “Gavril Curteanu”, Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie “Dr. Alexandru Nemeş-senior”, Spitalului Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea şi Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea sunt unităţi sanitare cu personalitate juridică. În acest sens, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 174 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în luna octombrie a anului curent (2008) a fost supusă dezbaterii publice, până la data de 29.11.2008, proiectul de hotarâre a Guvernului României privind înfiinţarea Spitalului Clinic Municipal Oradea prin reorganizarea unor unităţi sanitare din Municipiul Oradea. Prin înfiinţarea Spitalului Clinic Municipal Oradea prin reorganizarea Spitalului Clinic Municipal “Gavril Curteanu”, a Spitalului Clinic de Obstetrica Ginecologie “Dr. Alexandru Nemeş-senior”, a Spitalului Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea şi a Spitalului de Pneumoftiziologie Oradea se realizează creşterea eficienţei activităţii de susţinere a actului medical, creşterea eficienţei serviciilor de întreţinere şi reparaţii, de aprovizionare, de gestiune, de salarizare şi de contabilitate, laborator de analize medicale, laborator de radiologie şi imagistică medicală. Prin reorganizarea mai multor unităţi sanitare într-o singură unitate medicală cu personalitate juridică se poate realiza utilizarea optimă a fondurilor municipalităţii. Prin noua unitate sanitară se asigură cadrul pentru: - introducerea unui management unitar în toate spitalele de specialitate din municipiul Oradea; - posibilitatea utilizării unor platforme comune privind serviciile de laborator, investigaţii paraclinice, de radiologie şi imagistică medicală, servicii care necesită mari investiţii în vederea acreditării acestora; - posibilitatea gestionării unitare a fondurilor alocate de comunitatea locală, în vederea corelării ofertei de servicii medicale cu nevoile reale ale comunităţii; - dezvoltarea, diversificarea, creşterea calităţii şi complexităţii serviciilor medicale finanţate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, sau din alte surse; - accesul sporit al populaţiei la servicii medicale, creşterea accesibilităţii şi adresabilităţii acestor servicii; - posibilitatea îmbunătăţirii consultului interclinic; - implementarea la nivel local a politicilor de sănătate publică, inclusiv derularea programelor programelor naţionale de sănătate, în conformitate cu nevoile comunităţii şi prioritizarea acestora; - posibilitatea accesării fondurilor structurale, prin alocarea de fonduri de la Consiliul Local; - creşterea eficienţei activităţii de susţinere a actului medical – serviciile administrative, de pregătirea hranei, întreţinere, curăţenie şi pază; - asigurarea unor condiţii optime de îngrijire, îmbunătăţirea condiţiilor hoteliere, de igienă şi curăţenie pentru toate unităţile spitaliceşti din municipiu; - licitarea şi contractarea medicamentelor, materialelor sanitare, a serviciilor paraclinice, de protecţie şi pază, de furnizare energie termică şi electrică, a altor servicii de întreţinere şi funcţionare se va realiza cumulativ, ajungându-se la un preţ unitar mai scăzut decât în prezent. Menţionăm faptul că, în cazul aprobării acestei unificări, întreaga strategie va suferi modificări în funcţie de noua structură organizatorică şi planul de acţiune a acesteia. II. ANALIZA SWOT În analiza mediului intern identificăm:

Puncte tari Puncte slabe - adresabilitate crescută - concepţia arhitecturală a spitalelor - pregătirea resurselor umane (inclusiv specializări în străinătate); - personal medical suficient cu variate

- construcţii vechi ce necesită refacerea infrastructurii şi reamenajări conform cerinţelor actuale (2 spitale > 100 ani vechime, 1 spital > 50 ani vechime, 1 spital < 50 ani vechime)

82

specializări; - activitate ştiinţifică vastă (colectivul de medici participând la numeroase consfătuiri şi congrese naţionale şi internaţionale şi publucând diverse lucrări cu tematică specifică; - existenţa unui procent important de personal tânăr, capabil să se formeze în spiritul noilor exigenţe survenite prin aplicarea principiilor de reformă prevăzute în Legea nr. 95/2006 - personal cu pregătire în domenii diferite (atât în domeniul medical cât şi în alte domenii înrudite sau complementare), ceea ce creşte capacitatea de rezolvare a unor problematici complexe - calitatea bună a serviciilor spitalizate - marketing performant - posibilitatea de furnizare a unor servicii variate, prin intermediul structurilor existente: Camera de Gardă, Ambulatoriu Integrat, Spitalizare de zi derularea programului anti-fumat (Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea) - combaterea eficientă a infecţiilor nozocomiale - indicatori ridicaţi de utilizare a paturilor, in general - endoscopie bronsica, unic la nivelul judeţului Bihor (Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea) - condiţii hoteliere de calitate în toate saloanele de bolnavi; - servirea mesei pacienţilor, circuite adecvate pentru servirea mesei; - imaginea favorabilă a spitalelor - existenţa primului spital privat (Spitalul Pelican) din municipiul Oradea, respectiv cea mai mare unitate spitalicească privată din ţară - existenţa mai multor cabinete medicale şi policlinici private - circuite funcţionale singurele spitale de profil din municipiu şi zona metropolitană încadrarea în nivelul de competenţă profesională (HG 534/2002) funcţionarea serviciilor de spitalizare de zi - relaţii corecte cu Ministerul Sănătăţii Publice, Autoritatea de Sănătate Publică Bihor, Casa de Asigurări de Sănătate Bihor

- dotări tehnice slabe, insuficienţa tehnologiilor de vârf - grade diferite de competenţă tehnică pentru persoane cu acelaşi nivel de salarizare - număr insuficient de personal - fonduri insuficiente - deficienţe în asumarea responsabilităţilor - motivaţie intrinsecă scăzută, datorită slabei capacităţi de diferenţiere între persoanele cu productivitate diferită - lipsa de continuitate în alocarea sarcinilor - inexistenţa unor mijloace financiare eficiente de motivare a personalului eficienţă redusă a activităţii cabinetului de planificare familială adresabilitate redusă pentru screening-ul de cancer de col uterin (Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie) mortalitatea neonatală crescută în special pentru prematurii de grad III şi IV din cauza dotării tehnice deficitare (Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie) lipsa unui compartiment de primire urgenţe (Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea) datoriile la furnizori grevează bugetele spitalelor costuri mari pentru utilităţi şi servicii - lipsa mai multor spitale private care induc slaba concurenţă în sistem sanitar privat - lipsa unui sistem informaţional integrat

În analiza mediului extern identificăm:

Oportunităţi Ameninţări - sănătatea este un domeniu cu impact - riscul neîndeplinirii strategiei de dezvoltare

83

social major, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici - posibilităţile de diversificare a ofertei de servicii medicale - aderarea la UE impune adoptarea unor standarde şi recomandări care au ca finalitate creşterea eficienţei şi calităţii - dezvoltarea continuă şi îmbunătăţirea finanţării sectorului de sănătate - posibilitatea atragerii de fonduri structurale prin care se finanţează reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii de sănătate. - proiecte prin BM: RoNeonat – program România - Elveţia - interesul autorităţilor administraţiei publice locale de a finanţa lucrări de reabilitare şi modernizare - acord şi susţinere de partea Ministerul Sănătăţii şi Autorităţilor locale - dezvoltarea continuă şi îmbunătăţirea finanţării sectorului de sănătate - implementarea asigurărilor private de sănătate, ca o consecinţă benefică, degrevează sistemul social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor - interes crescut pentru parteneriate public private - acoperirea zonală a spitalelor (nu numai locală ci şi judeţeană) - este cel mai apropiat oraş de graniţa Uniunii Europene - posibilitatea dezvoltării unui centru puternic de recuperare medicală datorită existenţei apei geotermale - posibilitatea atragerii de pacienţi din UE la centrul de recuperare OMS privind aprobarea Strategiei în domeniul sănătăţii mintale - relaţia cu biserica în asistenţa bolnavului psihic (existenţa bisericii în cadrul spitalului de Neurologie şi Psihiatrie şi participarea la asistenţa bolnavilor) - derularea serviciilor de consultaţii paraclinice - extinderea suprageţei destinate saloanelor prin reorganizarea unor secţii şi construirea altora (Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea)

datorită unor condiţii subiective Riscul diminuării numărului de pacienţi odată cu declinul demografic accesul dificil (Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea - situarea mărginaşă a spitalului şi posibilitatea eliminării sporului de periclitate ar genera migrarea personalului (în special tehnic-economic) spre alte instituţii; Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie - creşterea aglomeraţiei în zona spitalului şi reacţii din partea vecinilor) sistarea aprovizionării din cauza scăderii credibilităţii la furnizori determinată de existenţa datoriilor istorice reducerea numărului de paturi la nivel naţional cazuri sociale cu abandonul copiilor în spital - creşterea nivelului de informare a pacienţilor, concomitent cu progresul şi diversificarea tehnologiilor diagnostice şi terapeutice vor conduce la creşterea aşteptărilor acestora şi, implicit, la o creştere a cererii de serviicii medicale complexe; sistemul de sănătate trebuie să dispună de mecanisme care să asigure direcţionarea resurselor financiare în virtutea principiului eficienţei - dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurenţial pentru sistemul public - competiţia cu alte unităţi similare de pe piaţa servicilor de sănătate - libera circulatie a persoanelor şi facilităţile create după aderarea României la Uniunea Europeană pentru ocuparea de locuri de muncă induc riscul migrării personalului de specialitate, mai ales a celui înalt calificat şi performant - îmbătrânirea populaţiei şi migrarea forţei de muncă tinere - creşterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli rare, dar foarte grave, fie datorită politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente - lipsa de pregătire specifică în domeniul sanitar la nivelul administraţiei locale - creşterea presiunii exercitate de populaţia vârstnică asupra populaţiei active şi asupra sistemului de pensii de stat

III. OBIECTIVE STRATEGICE

Viziunea care stă la baza acestei strategii este de a obţine, menţine şi promova o bună stare de sănătate fizică, mintală şi socială a populaţiei, precum şi de a asigura un înalt nivel de echitate în accesul la serviciile de sănătate publică.

84

Obiectivele strategice în domeniul serviciilor de sănătate la nivel local sunt corelate cu cele din Planul strategic al Ministerului Sănătăţii 2008-2010, identificându-se următoarele:

− Creşterea accesibilităţii la serviciile medicale − Creşterea calităţii serviciilor medicale − Îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate la nivel local − Descentralizarea sistemului sanitar − Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi

stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor. − Dezvoltare de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşteri gradului de

conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice. − Dezvoltare de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii

reproducerii. − Dezvoltare de proiecte şi parteneriate în domeniul sănătăţii mintale − Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în vederea depistării precoce a tuberculozei − Reabilitarea, modernizarea secţiilor clinice din cadrul unităţilor sanitare din Municipiul

Oradea − Dezvoltarea platoului tehnic din cadrul unităţilor sanitare din Municipiul Oradea − Dezvoltarea serviciilor medicale oferite şi adaptarea acestora la standardele europene şi

internaţionale în domeniu − Eficientizarea utilizării resurselor umane din cadrul unităţilor sanitare din Municipiul Oradea − Adaptarea serviciilor de îngrijire la cerinţele şi exigenţele pacienţilor, aflaţi în centrul atenţiei

organizaţiei IV. PROPUNERI DE PROGRAME OPERAŢIONALE

Pentru a veni în întâmpinarea problemelor strategice identificate pentru perioada 2008-2013 au fost definite o serie de programe operaţionale după cum urmează: Aspect cheie de management: Parteneriat şi coordonare Proiect 1 IMPLEMENTAREA DE SOLUŢII DE E-SĂNĂTATE ŞI ASIGURAREA CONEXIUNII LA BROADBAND PENTRU UNITĂŢILE SANITARE PUBLICE DIN ORADEA Instituţie responsabilă : Valoare/Surse finanţare - Spitalul Clinic municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea - Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea - Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea

5,5 milioane lei Surse de finaţare: Bugetul local, bugetul propriu, fonduri europene nerambursabile prin POS CCE axa 3, DMI 3.2.4

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului, Conectarea la infrastructura broadband (acolo unde nu există şi este necesară pentru implementarea proiectului) Achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţele software necesare pentru realizarea proiectului Achizitionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a

- Spitalul Clinic municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea - Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea - Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea - Primăria Municipiului Oradea

2010

85

tuturor solutiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite (pentru proiectele integrate) respectand etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor, proiectare, implementare şi testare Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului (în interiorul clădirii/clădirilor unde se implementează proiectul) Configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente Dezvoltarea conţinutului iniţial necesar pentru implementarea proiectului Realizarea unui website/portal, achizitionarea domeniului pentru acest website Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa Informare şi publicitate pentru proiect Auditarea parţială şi finală a proiectului, inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei. Proiect 2 REALIZAREA UNUI PUŢ PROPRIU DE APĂ RECE 41/S Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 150.000 LEI

Bugetul local, alte surse Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind realizarea puţului de apă rece Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de realizare a puţului de apă rece Realizarea lucrărilor

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Primăria Municipiului Oradea

În derulare, 2009

86

Recepţia lucrărilor Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei. Proiect 3 REPARAŢII GENERALE BLOC OPERATOR 1,2 COPII ŞI ADULŢI ÎN CADRUL SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 6.060.000 LEI

POR: fonduri structurale, bugetul local, alte surse

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de reparaţii capitale Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reparaţii capitale Realizarea lucrărilor de reparaţii capitale Recepţia lucrărilor de reparaţii capitale Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei.

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere studiu de fezabilitate, 2010

Proiect 4 REABILITAREA, MODERNIZAREA LABORATORULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ (PROSECTURĂ) ÎN CADRUL SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 900.000 LEI

POR: fonduri structurale, bugetul local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Proiect+lucrări, 2009

87

fezabilitate privind lucrările de reabilitare şi modernizare Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor reabilitare şi modernizare Realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare Recepţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei. Proiect 5 REALIZAREA UNUI REZERVOR DE 200 M3 PENTRU ASIGURAREA REZERVEI PSI ŞI A CONDUCTEI USCATE PSI, INCLUSIV DISTRIBUŢIA DE LA PUŢ PÂNĂ LA STAŢIA HIDROFOR Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 640.000 Lei

Buget local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de realizare a rezervorului Realizarea lucrărilor Recepţia lucrărilor Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2009

Proiect 6 REABILITAREA PUNCTULUI TERMIC INCLUSIV REALIZAREA DISTRIBUŢIEI DE APĂ CALDĂ, ÎNCĂLZIRE A SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 350.000 LEI

Buget local, alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2009

88

fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare a punctului termic Realizarea lucrărilor de reabilitare Recepţia lucrărilor de reabilitare a punctului termic Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 7 REPARAŢII GENERALE - MODERNIZARE STAŢIA HIDROFOR Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 330.000 Lei

Bugetul local, alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reparaţii generale a staţiei hidrofor Realizarea lucrărilor de reparaţii generale a staţiei hidrofor Recepţia lucrărilor de reparaţii generale a staţiei hidrofor Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2009

Proiect 8 REABILITAREA MODERNIZAREA PUNCTULUI TRAFO DIN CADRUL SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 320.000 Lei

Bugetul local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2009

89

fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare, modernizare a punctului TRAFO Realizarea lucrărilor de reabilitare, modernizare a punctului TRAFO Recepţia lucrărilor de reabilitare, modernizare a punctului TRAFO Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 9 REABILITAREA, MODERNIZAREA STAŢIEI DE OXIGEN, PROTOXID, AER DIN CORPURILE A ŞI B ÎN CARUL SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 440.000 Lei

Bugetul local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare, modernizare a staţiei de oxigen, protoxid, aer din corpurile A şi B Realizarea lucrărilor de reabilitare, modernizare a staţiei de oxigen, protoxid, aer din corpurile A şi B Recepţia lucrărilor de reabilitare, modernizare a staţiei de oxigen, protoxid, aer din corpurile A şi B Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2010

Proiect 10 CONSTRUCŢIA UNUI CENTRU RADIOLOGIC DE TRATAMENT CU IZOTOPI RADIOACTIVI Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 6.500.000 Lei

90

Fonduri structurale, bugetul local, alte surse

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind construcţia unui centru radiologic de tratament cu izotopi radioactivi Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de construcţie unui centru radiologic de tratament cu izotopi radioactivi Realizarea lucrărilor de construcţie unui centru radiologic de tratament cu izotopi radioactivi Recepţia lucrărilor de construcţie unui centru radiologic de tratament cu izotopi radioactivi Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2010

Proiect 11 REABILITAREA REŢELEI DE COLECTARE A APEI UZATE(CANALIZARE) DIN EXTERIORUL SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 620.000 Lei

Fonduri structurale, bugetul local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind reabilitarea reţelei de colectare a apei uzate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare a reţelei de colectare a apei uzate Realizarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de colectare a apei uzate Recepţia lucrărilor reabilitare a reţelei de colectare a apei uzate

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2010

91

Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 12 REABILITAREA IZOLAŢIEI TERMICE, REAMENAJAREA FAŢADEI SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 2.500.000 Lei

Fonduri structurale, bugetul local, alte surse de finaţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind reabilitarea izolaţiei termice şi reamenajarea faţadei spitalului Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare a izolaţiei termice şi reamenajarea faţadei spitalului Realizarea lucrărilor de izolaţiei termice şi reamenajarea faţadei spitalului Recepţia lucrărilor de izolaţie termice şi reamenajarea faţadei spitalului Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2011

Proiect 13 AMENAJAREA CURŢII SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 600.000 Lei

Bugetul local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind amenajarea curţii spitalului Licitaţie pentru atribuirea

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2010

92

lucrărilor de amenajare a curţii spitalului Realizarea lucrărilor de amenajare a curţii spitalului Recepţia lucrărilor de amenajare a curţii spitalului Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 14 CONSTRUCŢIA UNUI CENTRU ONCOLOGIC DE TRATAMENT CU IZOTOPI RADIOACTIVI Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 10.000.000 Lei

Fonduri structurale, Bugetul local, alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind construcţia centrului oncologic de tratament cu izotopi radioactivi Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de construcţie a centrului oncologic de tratament cu izotopi radioactivi Realizarea lucrărilor de construcţie a centrului oncologic de tratament cu izotopi radioactivi Recepţia lucrărilor de construcţie a centrului oncologic de tratament cu izotopi radioactivi Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2011

Proiect 15 AMENAJAREA BLOCULUI OPERATOR UROLOGIE DIN CADRUL SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 3.500.000 Lei

Fonduri structurale, Bugetul local, alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului

Propunere Studiu de Fezabilitate 2011

93

Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind amenajarea blocului operator urologie din cadrul spitalului Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de amenajare a blocului operator urologie din cadrul spitalului Realizarea lucrărilor de amenajare a blocului operator urologie din cadrul spitalului Recepţia lucrărilor de amenajare a blocului operator urologie din cadrul spitalului Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Oradea

Proiect 16 LUCRĂRI DE EXECUŢIE A CENTRULUI DE RECUPERARE BALNEAR Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 20.000.000 Lei

Fonduri structurale, Bugetul local, alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de execuţie a centrului de recuperare balnear Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de execuţie a centrului de recuperare balnear Realizarea lucrărilor de execuţie a centrului de recuperare balnear Recepţia lucrărilor de execuţie a centrului de recuperare balnear Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere Studiu de Fezabilitate 2013

Proiect 17 ECHIPAREA CU APARATURĂ MEDICALĂ A SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU”

94

Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 24.341.000 Lei

Fonduri structurale, Bugetul local, alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Identificarea necesarului de aparatură şi echipamente medicale Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea contractului de vânzare cumpărare aparatură şi echipamente medicale Furnizarea aparaturii şi echipamentelor medicale conform caietului de sarcini şi a contractului de vânzare cumpărare Instruire personal Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

2011

Proiect 18 LUCRĂRI DE INSTALAŢII ELECTRICE INTERIOARE ŞI EXTERIOARE LA CORPURILE A ŞI B ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 2.200.000 Lei

Sunt necesare fonduri de la bugetul local pentru derulare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de execuţie a centrului de recuperare balnear Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de instalaţii electrice interioare şi exterioare la corpurile A şi B din cadrul

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Proiect în derulare Termen de finalizare 2010

95

spitalului Realizarea lucrărilor de instalaţii electrice interioare şi exterioare la corpurile A şi B din cadrul spitalului Recepţia instalaţii electrice interioare şi exterioare la corpurile A şi B din cadrul spitalului Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 19 LUCRĂRI DE RECOMPARTIMENTARE, REPARAŢII GENERALE ŞI RENOVARE LA CORPURILE A ŞI B ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 11.000.000 Lei

Sunt necesare fonduri de la bugetul local pentru derulare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de recompartimentare, reparaţii generale şi renovare la corpurile A+B –nivel 1, corp A – nivelele 5,6,7,8,10, parţial corp B- nivelele 2 şi 4 Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de recompartimentare, reparaţii generale şi renovare la corpurile A+B –nivel 1, corp A – nivelele 5,6,7,8,10, parţial corp B- nivelele 2 şi 4 Realizarea lucrărilor de recompartimentare, reparaţii generale şi renovare la corpurile A+B –nivel 1, corp A – nivelele 5,6,7,8,10, parţial corp B- nivelele 2 şi 4 Recepţia lucrărilor de recompartimentare, reparaţii generale şi renovare la corpurile A+B –nivel 1, corp A – nivelele 5,6,7,8,10, parţial corp B- nivelele 2 şi 4 Seminar public pentru

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Proiect în derulare Termen de finalizare 2010

96

prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 20 REABILITAREA INSTALAŢIILOR DE APĂ RECE ŞI APĂ CALDĂ LA LA CORPURILE A ŞI B ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 4.300.000 Lei

Sunt necesare fonduri de la bugetul local pentru derulare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de reabilitare a instalatiilor de apă rece şi apă caldă la corpul A – nivelele 1,4,8,9 şi corpul B parţial – nivelele 2 şi 4 Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare a instalatiilor de apă rece şi apă caldă la corpul A – nivelele 1,4,8,9 şi corpul B parţial – nivelele 2 şi 4 Realizarea lucrărilor de reabilitare a instalatiilor de apă rece şi apă caldă la corpul A – nivelele 1,4,8,9 şi corpul B parţial – nivelele 2 şi 4 Recepţia lucrărilor de reabilitare a instalatiilor de apă rece şi apă caldă la corpul A – nivelele 1,4,8,9 şi corpul B parţial – nivelele 2 şi 4 Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Proiect în derulare Termen de finalizare 2010

Proiect 21 REABILITARE- MODERNIZARE AMBULATOR CORP B ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 4.486.000 Lei

Pentru derulare sunt necesare fonduri de la bugetul local, Fonduri de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi

97

Locuinţelor Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de reabilitare modernizare ambulator corp B – nivelele 2 şi 3 din cadrul spitalului Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare modernizare ambulator corp B – nivelele 2 şi 3 din cadrul spitalului Realizarea lucrărilor de reabilitare modernizare ambulator corp B – nivelele 2 şi 3 din cadrul spitalului Recepţia lucrărilor de reabilitare modernizare ambulator corp B – nivelele 2 şi 3 din cadrul spitalului Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Propunere studiu de fezabilitate Termen de finalizare 2010

Proiect 22 AMENAJAREA UNUI CENTRU DE PERMANENŢĂ (URGENŢĂ) STOMATOLOGIC DIN INCINTA SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” 680.000 Lei

Pentru derulare sunt necesare fonduri de la bugetul local şi alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de amenajare a unui centru de permanenţă (urgenţă) stomatologic din incinta Spitalului în spaţiul destinat corpului de pază

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Primăria Municipiului Oradea

Proiect în derulare Termen de finalizare 2009

98

Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de amenajare a unui centru de permanenţă (urgenţă) stomatologic din incinta Spitalului în spaţiul destinat corpului de pază Realizarea lucrărilor de amenajare a unui centru de permanenţă (urgenţă) stomatologic din incinta Spitalului în spaţiul destinat corpului de pază Recepţia lucrărilor de amenajare a unui centru de permanenţă (urgenţă) stomatologic din incinta Spitalului în spaţiul destinat corpului de pază Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 23 REABILITARE ACOPERIŞ CLĂDIREA SPITALULUI DE OBSTETRICĂ GINECOLOGIE ORADEA Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea POR: fonduri structurale,

fonduri proprii, bugetul local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Identificarea zonelor grav avariate, Licita�ie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate care sa ia in considerare si posibilitatea folosirii acoperişului ca �i suport pentru panouri solare pentru generarea energiei, Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare acoperiş Realizarea lucrărilor Recep�ia lucrărilor de reabilitare Seminar public pentru prezentarea rezultatelor �i a oportunită�ii investiţiei.

Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea Primăria Municipiului Oradea

Identificare

Proiect 24 REABILITAREA - INTERIOARĂ ŞI EXTERIOARĂ - A CLĂDIRII SPITALUL DE OBSTETRICĂ GINECOLOGIE ORADEA PENTRU EFICIENTIZAREA CLĂDIRII DIN PUNCT DE VEDERE

99

AL EFICIENŢEI ENERGETICE Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea POR: fonduri

structurale, fonduri proprii, bugetul local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificarea partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate, Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare interioară şi exterioară a clădirii Realizarea lucrărilor de reabilitare interioară şi exterioară a clădirii Recepţia lucrărilor de reabilitare interioară şi exterioară a clădirii Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei.

Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare

Proiect 25 REABILITARE REŢEA DE DISTRIBUŢIE A APEI ŞI AGENTULUI TERMIC CÂT ŞI A CURENTULUI ELECTRIC Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea POR: fonduri

structurale, fonduri proprii, bugetul local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificarea partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare sisteme de distribuţie a apei agentului termic şi a curentului electric Realizarea lucrărilor de reabilitare sisteme de distribuţie a apei agentului termic şi a curentului electric Recepţia lucrărilor de reabilitare sisteme de distribuţie a apei

Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare

100

agentului termic şi a curentului electric Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei. Proiect 26 REABILITARE SPAŢIU VERDE ÎN INCINTA SPITALULUI DE OBSTETRICĂ GINECOLOGIE ORADEA ŞI REABILITARE GARD ÎMPREJMUIRE TEREN Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea POR: fonduri structurale,

fonduri proprii, bugetul local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licita�ie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiile de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate care sa ia in considerare predispoziţia spre alergii a noilor născuţi în momentul alegerii flori ornamentale, Realizarea studiului de fezabilitate privind gardul de împrejmuire a terenului aferent maternită�ii din Oradea. Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare gard împrejmuire, crearea spa�iului verde în incinta maternităţii Realizarea lucrărilor Recepţia lucrărilor de reabilitare Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei.

Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare

Proiect 27 ECHIPAREA CU MOBILIER MEDICAL ŞI NEMEDICAL, LINIE DE BUCĂTĂRIE ŞI LINIE DE SPĂLĂTORIE A SPITALULUI DE OBSTRETICĂ GINECOLOGIE ORADEA Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea POR: fonduri structurale,

fonduri proprii, bugetul local, alte surse de finanţare

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Identificarea necesarului de mobilier medical şi nemedical, a liniei de bucătărie şi a celei de

Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie Oradea, Primăria Municipiului Oradea,

Identificare

101

spălătorie Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea contractului de vânzare cumpărare mobilier medical şi nemedical, a liniei de bucătărie şi a liniei de spălătorie identificată Furnizarea mobilierului medical şi nemedical, a liniei de bucătărie şi a liniei de spălătorie, conform caietului de sarcini şi a contractului de vânzare cumpărare Instruire personal privind utilizarea echipamentelor furnizate Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei Proiect 28 CONSTRUCŢIA UNUI CORP DE POLICLINICĂ NOU, DESTINAT PACIENŢILOR CU BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI TUBERCULOZĂ, ÎN CURTEA SPITALULUI DE PNEUMOFTIZILOGIE ORADEA Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea Bugetul Ministerului Sănătăţii,

bugetul local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de construcţie policlinică Realizarea lucrărilor Recepţia lucrărilor de construcţie corp de policlinică nou Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Ministerul Sănătăţii Publice, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare

Proiect 29 PROGRAM DE DEPISTARE PRECOCE A TUBERCULOZEI ÎN COLECTIVITĂŢILE SOCIALE

102

DEFAVORIZATE (ROMI ŞI PAUPERI) Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea Buget propriu, bugetul

de stat, bugetul local, fonduri structurale

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Campanii de informare Campanii de analiza a stării sănătăţii a grupului ţintă Identificarea fondurilor şi oportunităţilor de finanţare pentru soluţionarea problemelor rezultate Seminar public pentru prezentarea rezultatelor

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Autoritatea de Sănătate Publică bihor, Asociaţia Socială Comunitară Oradea (ASCO), Poliţia Municipiului Oradea, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Bihor

Protocol de colaborare cu grupurile implicate

Proiect 30 MODERNIZAREA UNUI PAVILION DESTINAT EXCLUSIV PACIENŢILOR CU TUBERCULOZĂ PULMONARĂ ACTIVĂ ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE ORADEA Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea POR: fonduri structurale,

fonduri proprii, bugetul local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Identificarea zonei destinată modernizării Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de modernizare Realizarea lucrărilor de modernizare Recep�ia lucrărilor de modernizare Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare

Proiect 31 ECHIPAREA CU APARATURĂ MEDICALĂ ŞI ECHIPAMENTE MEDICALE SPECIFICE A SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE ORADEA Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea POR: fonduri structurale,

103

fonduri proprii, bugetul local Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Identificarea necesarului de aparatură şi echipamente medicale Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea contractului de vânzare cumpărare aparatură şi echipamente medicale Furnizarea aparaturii şi echipamentelor medicale conform caietului de sarcini şi a contractului de vânzare cumpărare Instruire personal Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare

Proiect 32 SPECIALIZAREA STUDENŢILOR ŞI REZIDENŢILOR ŞI SPRIJINIREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE ORADEA Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Universitatea din Oradea - Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea

Bugetul propriu

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Stabilirea unor relaţii contractuale între cele doua instituţii responsabile Definirea precisă a responsabilităţilor cadrelor didactice universitare în desfăşurarea activităţii spitalului Semnarea contractului de colaborare Pregătirea şi specializarea rezidenţilor Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Universitatea din Oradea -Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea

Identificare

Proiect 33 ELABORAREA GHIDURILOR DE PRACTICĂ MEDICALĂ PENTRU PERSONALUL MEDICAL DIN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE ORADEA

104

Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Universitatea din Oradea - Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea

Bugetul propriu, bugetul Facultăţii de Medicină şi Farmacie Oradea, bugetul Ministerului Sănătăţii Publice

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Stabilirea unor relaţii contractuale între cele doua instituţii responsabile Semnarea contractului de colaborare Achiziţie directă pentru serviciile de publicare ghid Colectarea datelor, informaţiilor, situaţilor statistice pentru elaborarea ghidului Elaborarea ghidului de practică medicală Tipărirea ghidului de practică medicală Distribuirea ghidului de practică medicală Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea, Universitatea din Oradea -Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea

Identificare

Proiect 34 MODERNIZAREA SPITALULUI CLINIC DE NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE PRIN REALIZAREA UNEI SECŢII CU 40 PATURI PENTRU PERSOANE CU PROLEME SEVERE ÎN CADRUL CENTRULUI DE SĂNĂTATE MINTALĂ ADULŢI Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 300.000 euro

POR: fonduri structurale, fonduri proprii, bugetul local Bugetul Ministerului Sănătăţii Publice

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de modernizare şi extindere prin mansardarea pavilionului 4 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Licitaţie pentru atribuirea

Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Propunere plan de compartimentare pentru îndeplinirea condiţiilor de autorizare conform Ordinului MSP nr. 914/2006 2009-2010

105

lucrărilor de modernizare şi extindere prin mansardarea pavilionului 4 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Realizarea lucrărilor de modernizare şi extindere prin mansardarea pavilionului 4 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Recepţia lucrărilor de modernizare şi extindere prin mansardarea pavilionului 4 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 35 MODERNIZAREA SPITALULUI CLINIC DE NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE PRIN REALIZAREA UNEI SECŢII SPECIALE PENTRU TRATAREA PERSOANELOR DEPENDENTE DE DROGURI (LICITE SAU ILICITE) Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 200.000 euro

POR: fonduri structurale, fonduri proprii, bugetul local Bugetul Ministerului Sănătăţii Publice

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de recompartimentare şi modernizare a pavilionului 5 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de recompartimentare şi modernizare a pavilionului 5 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Realizarea lucrărilor de recompartimentare şi modernizare a pavilionului 5 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Recepţia lucrărilor de

Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Propunere plan de compartimentare pentru îndeplinirea condiţiilor de autorizare conform Ordinului MSP nr. 914/2006 2009-2010

106

recompartimentare şi modernizare a pavilionului 5 din cadrul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei Proiect 36 DOTAREA SECŢIEI DE ERGOTERAPIE DIN CADRUL CSM ADULŢI A SPITALULUI DE NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE PENTRU ACORDAREA DE SERVICII PSIHIATRICE DE ZI Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 20.000 EURO

Bugetul local, bugetul de stat, fonduri proprii,

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Identificarea necesarului privind dotarea secţiei de ergoterapie Licitaţie atribuire studiu fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate Licitaţie pentru atribuirea contractului de vânzare cumpărare echipamente pentru dotarea secţiei de ergoterapie Furnizarea aparaturii şi conform caietului de sarcini şi a contractului de vânzare cumpărare Instruire personal Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunită�ii investiţiei

Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare 2009

Proiect 37 CONSTRUIREA A DOUĂ CLĂDIRI P+1 CU DESTINAŢIA DE LOCUINŢE PENTRU TINERII MEDICI SPECIALIŞTI ŞI REZIDENŢI DIN SPITALUL CLINIC DE NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE ORADEA Instituţie responsabilă: Valoare/Surse finanţare Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 960.000 EURO

Bugetul local, bugetul de stat, fonduri proprii, fonduri structurale

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Seminar pentru prezentarea proiectului Identificare partenerilor Licitaţie atribuire studiu

Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea, Primăria Municipiului Oradea

Identificare – există terenul în cadrul aplasamentului Spitalului Clinic de Neurologie şi Psihiatrie

107

fezabilitate Atribuirea lucrărilor privind studiul de fezabilitate Realizarea Studiilor de fezabilitate privind lucrările de construire a două clădiri P+1cu câte 10 apartamente cu una şi cu două camere cu destinaţia de locuinţe pentru tinerii medici specialişti şi rezidenţi din Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea Licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de construire a două clădiri P+1 cu destinaţia de locuinţe pentru tinerii medici specialişti şi rezidenţi din Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea Realizarea lucrărilor de construire a două clădiri P+1 cu destinaţia de locuinţe pentru tinerii medici specialişti şi rezidenţi din Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea Recepţia lucrărilor de construire a două clădiri P+1 cu destinaţia de locuinţe pentru tinerii medici specialişti şi rezidenţi din Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea Seminar public pentru prezentarea rezultatelor şi a oportunităţii investiţiei

2009-2013

Grup de lucru: Nr. crt.

Nume şi prenume Organizaţie / Instituţie

1 Moţoc Daniela Direcţia Dezvoltare Durabilă Finanţări Externe - PMO 2 Tarţa Nicolaie Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea 3 Hercuţ Monica Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea 4 Macra Maria Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea 5 Ilea Teodor Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea 6 Pasc Dana Direcţia Judeţeană pentru Statistică Bihor

108

Cap 4. Asisten�ă �i protec�ie socială

109

Cap 5. Turism �i cultură Strategia de marketing turistic Oradea I.1 Contextul strategiei

Municipalitatea orădeană şi structurile sale ocupate în industria turistică sunt convinse ferm că o prosperitate economică de durată, o dezvoltare durabilă, responsabilă şi sănătoasă, se clădeşte prin investiţii în comunitatea locală, creând un mediu de afaceri competitiv, stimulând inovarea şi răspunzând cererii de infrastructură durabilă. Considerând turismul o industrie dinamică şi sănătoasă, slab sau total nepoluantă, generatoare de beneficii economice, sociale şi, inerent, culturale atât în interiorul oraşului, cât şi în comunele învecinate, Primăria Oradea şi structurile sale îşi propun să crească rolul oraşului în industria de turism local, regional, naţional şi internaţional, prin punerea în valoare a factorilor săi competitivi, a avantajelor existente şi dobândite.

Pentru a clădi un avantaj competitiv în concurenţa sa cu alte entităţi, administraţia publică locală şi industria de turism locală trebuie să lucreze împreună pentru a alege şi a se concentra pe acele priorităţi cu potenţial ridicat de întărire a economiei locale. Pe acele linii directoare prioritare aflate în plină ascensiune şi dezvoltare, dar lipsite momentan de o susţinere coerentă şi aplecată, de un aport financiar substanţial. Propunerea de proiect intenţionează să stabilească, împreună cu actorii cheie implicaţi în industria turistică locală şi prin extensie regională, direcţii strategice ce vor poziţiona turismul în Oradea astfel încât să genereze valoare adăugată, un plus valoric inerent unei revitalizări economice, sociale şi cultral-artistice (revitalizări urbane, regenerări urbane), prin construirea unui avantaj competitiv pe pieţe ţintă.

Oferta turistică diferită din zonele învecinate (hinterland-ul municipiului Oradea) contribuie în mod complementar şi armonios la oferta jude�ului şi a municipiului Oradea din punct de vedere turistic. Pe viitor trebuie pus un accent mai mare pe elaborarea unor programe comune, complexe şi coerente, şi pe dezvoltarea atrac�iilor turistice în comun, ca turiştii sosi�i în zonă să poată cunoaşte o sferă cât mai largă a bogatei oferte turistice din regiunile atinse prin programe bine organizate, complementare şi atent coordonate, crescând prin aceasta timpul lor de şedere(sejurul) şi încasările provenite din turism. Avantajul colaborării rezidă în faptul că în loc de concuren�ă, folosindu-se de atrac�iile de tip diferit, se pot face pachete de programe comune mai bogate a căror atrac�ie (atractivitate) turistică este mult mai mare decât oferta turistică omogenă individuală. Pachetele turistice complexe şi complementare sunt, în conformitate cu noua viziune a cererii turistice, cele mai des accesate, ele oferind consumatorului de turism o multitudine de opţiuni ce pot atinge şi satisface exigenţele sale de gust. 1.2. Obiectivul strategiei

110

Obiectivul general: Pentru a contribui la întărirea calităţii funcţiunilor urbane obiectivul strategiei de marketing turistic propuse este acela de a oferi instrumentele pe baza cărora sectorul de turism va construi avantaje competitive prin inovare şi dezvoltarea unei noi generaţii de experienţe turistice, care vor atrage vizitatori noi, sau deja existenţi, în diversitatea culturală locală, protejând şi conservând integritatea mediului. Obiectivele specifice ale strategiei: Obiectivele specifice ale strategiei, în conformitate cu termenii de referinţă, sunt următoarele: Folosirea cercetării de piaţă pentru fundamentarea deciziei de investiţie şi acordarea cererii şi ofertei în turism, Implicarea factorilor de decizie locali în întărirea pieţei de turism, prin înţelegerea beneficiilor economice ale turismului şi folosirea noilor tehnologii în comunicare şi marketing turistic, Formularea unei strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului, folosind infrastructura urbană ca avantaj competitiv şi îmbunătăţind calitatea serviciilor pentru a creşte satisfacţia clienţilor. Aspecte cheie: Pentru atingerea acestor obiective, există două aspecte ce necesită o atenţie specială. Unul se referă la segmentarea pieţei. Strategia trebuie să se concentreze pe cererea de turism, pentru ca oferta să conţină servicii şi experienţe unice, care răspund şi depăşesc aşteptările clienţilor. Al doilea aspect este legat de posibilităţile de parteneriat şi comunicare efectivă. În acest sens, strategia propusă oferă politici, programe şi proiecte de turism realiste, ce pot atrage fonduri private, genera impact pozitiv şi îmbunătăţi liniile de comunicare cu actori cheie ai pieţei şi cu comunitatea locală, ce poate avea un rol consistent pe piaţa ospitalităţii. 1.3. Metodologie

Organizarea procesului de formulare a strategiei de marketing turistic se bazează pe metodologia planificării strategice de piaţă1, ce parcurge cele cinci etape şi răspunde la următoarele întrebări: Auditul locului: Care este situaţia actuală pe piaţa locală, din perspectiva cererii şi a ofertei? Cum se prezintă comunitatea astăzi, dintr-o perspectivă comparativă? Viziune şi ţeluri: Cum doreşte comunitatea de business şi a locuitorilor să devină oraşul? Formularea strategiei: Ce strategii vor ajuta comunitatea să-şi atingă ţelul? Plan de acţiune: Ce acţiuni specifice trebuie să întreprindă comunitatea pentru a-şi implementa strategiile? Implementare şi control: Ce trebuie să facă comunitatea pentru a asigura implementarea cu succes? II. Situaţia actuală pe piaţa turismului din România II.1 România - Date turism 2006: Turiştii, străini şi cei rezidenţi, au petrecut în 2006, 19.630.000 nopţi în unităţile de cazare din România. Cheltuielile totale efectuate de către turiştii străini şi rezidenţi sunt estimate la 2.955 milioane Euro. Se estimează că valoarea cheltuielilor vizitatorilor străini a fost de 1,1 % din PIB, iar turismul în general a reprezentat 3,5% din PIB.

                                                            

1 / 1999, P.Kottler, C. Asplund, I. Rein, D.H. Haider, Marketing Places Europe.

111

Tabel Vizitatori în 2006

151.000 de oameni au fost angajaţi în sectorul hoteluri şi restaurante în anul 2005. Această cifră a reprezentat 1,6% din forţa de muncă. Turismul generează un număr semnificativ de locuri de muncă în alte sectoare precum transporturi, divertisment şi servicii, datele fiind mai greu cuantificabile.

Datele statistice privind dinamica sosirilor şi a înnoptărilor turiştilor în România înregistrează în semestrul I, o creştere faţă de anul 2006 cu 14,9%, realizată mai ales prin contribuţia turiştilor rezidenţi.

Proporţia numărului de sosiri este în raport de 76,9% turişti din interiorul graniţelor şi 23,1% din afara României. Aceştia sunt în proporţie de 93,8% din Europa, din care 59,1% din State Membre ale UE.

Distribuţia numărului de înnoptări din totalul de 7953,5 mii reprezintă o creştere de 11,9% faţă de semestrul 1 al anului 2006 şi este de 6.374,9 mii (80,2%) realizate de turişti din România şi 1578,5 mii turişti din afara graniţelor (sursa: INS, comunicat de presă nr. 145, 02.08.2007).

Pentru 2007, cererea totală pentru servicii româneşti de turism va genera 27,7 miliarde de lei (10,9 miliarde USD) şi va creste anual, în medie, cu 7,7% până în 2017, ritm superior avansului global, arată ultimul raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor.

În 2017, afacerile din turism vor genera 76,2 miliarde de lei (25,5 miliarde USD), estimează raportul. În acest an, cererea totală pentru servicii turistice va creşte cu 9,5% în România, estimează WTO. În conformitate cu Masterplanul Pentru Dezvoltarea Turismului Naţional2, ţintele pentru perioada 2007-2026 sunt prezentate în tabelele următoare:

                                                            

2 / document draft al Guvernului Romaniei elaborat de World Tourism Orgnaization.

112

Tabel Sosiri vizitatori străini

Se prevede că nivelul cheltuielilor vizitatorilor străini va creşte de peste opt ori până în

2026, până la aproximativ 7,7 miliarde Euro. Cheltuielile turismului intern se estimează că vor creste de aproape patru ori şi jumătate până la 8,3 miliarde Euro în aceeaşi perioadă.

Tabel Evaluare venituri din turism

Tabel Contribuţia totală la PIB al României se estimează că va creşte până la 6,9% până în 2026. II.2 Regiunea Nord Vest: Date turism 2004: Regiunea Nord Vest3 înregistrează aceeaşi tendinţă de la nivel naţional, şi anume de creştere uşoară a numărului de turişti.

După anul 1990 a avut loc o scădere dramatică a sectorului, concretizată în deteriorarea (şi în unele cazuri dezafectarea) structurilor de primire. Anul 2000 marchează debutul unei tendinţe

                                                            

3 Regiunea Nord Vest este formată din judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.

113

uşor crescătoare, care se menţine şi în prezent. Tabelul 20 ilustrează evoluţia numărului de sosiri în regiunea Nord Vest.

Tabel Număr de turişti (mii de sosiri) în perioada 1990 – 2005 în regiunea Nord Vest (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Din informaţiile preluate din studii ale Institutului Naţional de Statistică rezultă că Regiunea Nord-Vest deţinea, în anul 2004, circa 12,4% din capacitatea de cazare turistică la nivel naţional, ceea ce reprezintă în jur de o treime din capacitatea regiunilor ce cuprind zone turistice tradiţionale foarte frecventate, cum sunt litoralul Mării Negre (regiunea Sud-Est) sau Valea Prahovei şi Munţii Bucegi (regiunea Centru). Numărul de turişti sosiţi în regiune şi durata sejurului sunt proporţionale cu capacitatea de cazare, încadrându-se tot în zona a 12% din totalul naţional.

1505

805

559 596 629 636698 733

0

200 

400 

600 

800 

1000

1200

1400

1600

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005

114

Tabel Structuri de primire turistică 2003 – 2004 (INS: turism 2004)

Tabel Număr de turişti (sosiri) 2003 – 2004 INS: turism 2004

Din datele prezentate, se remarcă o creştere de 11% a numărului de turişti înregistraţi în

anul 2004, faţă de 2003, la nivel naţional. În regiunea Nord-Vest creşterea este de asemenea importantă, dar mult sub creşterea naţională, în anul 2004 înregistrându-se cu 5% mai mulţi turişti decât în 2003. Capacitatea de cazare din regiune s-a mărit de asemenea de la un an la altul, noile locuri de cazare disponibile regăsindu-se în structuri de primire altele decât hotelurile (pensiuni urbane sau rurale, moteluri, vile turistice). II.3 Judeţul Bihor dispune de o staţiune de interes naţional (Băile Felix) şi de trei staţiuni de interes local (Băile 1 Mai, Băile Tinca şi staţiunea montană Stâna de Vale - conform clasificării oferite de

115

Hotărârea de Guvern nr. 867 din 28 iunie 2006 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a staţiunilor turistice). Patrimoniul natural deosebit al judeţului este marcat de existenţa carstului împădurit şi a unui număr ridicat de peşteri de valoare naţională şi internaţională. Pe lângă acestea, destinaţiile urbane cu valoare culturală îmbogăţesc oferta turistică a judeţului. Conform Cadrului Regional Strategic de Dezvoltare 2007-2013 al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, cele mai multe sosiri în fiecare lună a anului sunt înregistrate în judeţul Cluj, cu excepţia lunilor de vară, când pe primul loc se situează judeţul Bihor, ca urmare a afluxului în staţiunile balneare şi de tranzit.

Datele disponibile – furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru anul 2005 – constau în următoarele: numărul turiştilor sosiţi în Bihor: 216.000, dintre care:

− români: 180.900 − străini: 35.100 − număr de înnoptări în judeţ: 1.131.100 − durata medie a şederii turiştilor în Bihor: 5,2 zile − capacitatea de cazare turistică în funcţiune (mii locuri/zile): 2.576,6 − indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică: 43,9%

Informaţii de dată foarte recentă (Institutul Naţional de Statistică – Principalii indicatori

economico-sociali pe judeţe, Bihor) indică creşterea uşoară a indicatorilor specifici. Numărul de turişti sosiţi în judeţ în perioada august 2006 – iulie 2007 a crescut la 218 mii, estimându-se pentru luna august 2007 cu 14% mai mulţi turişti decât în aceeaşi lună a anului precedent. Durata medie a şederii în judeţ a rămas constantă, iar indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a ajuns la 44,95% pentru perioada menţionată, faţă de 43,9% pentru anul 2005. În privinţa utilizării structurilor de primire se remarcă în mod special o creştere substanţială a numărului de înnoptări în pensiuni urbane – de la simplu la dublu din august 2006 până în august 2007, cu o creştere mai modestă a aceluiaşi indicator pentru hoteluri, moteluri, pensiuni rurale şi vile turistice.

Auditul turistic al municipiului Oradea – Analiza cererii şi ofertei turistice locale

116

Analiza pieţei turistice în municipiul Oradea s-a realizat prin analiza datelor statistice şi a

informaţiilor culese pe teren, structurate conform tabelului următor4:

3.1. Cerere:

3.2. Ofertă:

Date statistice (2004-2007): Număr turişti pe an Număr înnoptări Raport turişti proveniţi de la nivel naţional/internaţional Profilul clienţilor: Provenienţa turiştilor (ţara, localitatea din România) Modul de acces (avion, CF, rutier) Scopul călătoriei (vacanţă, business, tranzit, etc) Durata medie a şederii (pe categorii de scop)

Date statistice (2004-2007): Număr sau procent din populaţia activă ocupată în turism şi servicii conexe Capacitate de cazare: Număr (listă) hoteluri, pensiuni, pe categorii/stele şi număr de camere Preţuri indicative/noapte/categorie Servicii agrement: Număr (listă) restaurante, baruri/cafenele, cluburi, etc. Atracţii turistice: Listă atracţii (muzee, monumente, rezervaţii, etc.), preţuri indicative de vizitare (unde este cazul) Circuite turistice Evenimente Asociaţii ale operatorilor în turism: Nume/componenţă Centru de informare: Număr personal Tip de informaţii furnizate turiştilor (posibilităţi de cazare, atracţii, evenimente, etc.) Canale de distribuţie a informaţiei (www, broşuri, telefon, la ghişeu, etc.)

III.1. Analiza cererii de turism

Secţiunea dedicată cererii doreşte să surprindă caracteristicile turiştilor ce vizitează Oradea. Grupurile ţintă sunt delimitate utilizând un model cantitativ şi unul calitativ: pe de o parte sunt analizate date concrete privind vizitele din ultimii ani, iar pe de cealalată parte este interpretat nivelul satisfacţiei turiştilor în raport cu oferta şi serviciile turistice disponibile în Oradea.

Date cantitative: profilul socio-economic al ţării de orgine a turiştilor O dinamică a cererii de turism manifestate în municipiul Oradea este prezentată în tabelele

următoare, ce ilustrează numărul de sosiri şi înnoptări în perioada 2004 – 2007. Se remarcă o creştere constantă a indicatorilor, în concordanţă cu tendinţa la nivel naţional. Creşterea numărului

                                                            

4 In concordanţă cu Termenii de Referinţă, analiza cererii corespunde capitolului A2, iar analiza ofertei capitolelor A3 şi A4.

117

de turişti devine seminificativă în ultimii doi ani, în 2006 sosind în Oradea cu 10% mai mulţi turişti decât în anul precedent, iar estimările pentru întreg anul 2007 prezentând o creştere de circa 15% faţă de 2006.

2004 2005 2006 2007 (ian – aug)

Nr. sosiri

Nr. înnoptări

Nr. sosiri

Nr. înnoptări

Nr. sosiri

Nr. înnoptări

Nr. sosiri

Nr. înnoptări

Total turişti 56196 95902 57026 93712 62445 102114 43864 71510 Turişti români 34511 54948 36101 54293 41822 62017 29275 45741 Turişti străini 21685 40954 20925 39419 20623 40097 14589 25769

Tabel Sosiri şi înnoptări ale turiştilor în Oradea

Sosesc în Oradea semnificativ mai mulţi turişti români decât străini, iar numărul acestora din urmă a scăzut în ultimii ani ca proporţie din total, pe fondul unei creşteri generale a numărului de sosiri. Aceasta înseamnă că Oradea devine o destinaţie din ce în ce mai atractivă pentru turiştii români, pe fondul orientării străinilor spre alte destinaţii. Această tendinţă este preluată de la nivel naţional, anul 2005 înregistrând o scădere semnificativă a sosirilor de turişti străini din cauza cazurilor de gripă aviară. Raportul turişti români/turişti străini cunoaşte pe perioada 2004 – 2007 următoarea evoluţie:

Turişti români/străini

2004 2005 2006 2007

159.15% 172.53% 202.79% 200.66% Tabel Turişti români/străini 2004-2007

Din punct de vedere al ţării de provenienţă, cei mai mulţi turişti străini vin din Italia (26% în

2004, 32% în 2005, 20% în 2006 şi 2007), pe locurile următoare situându-se cei din Germania, Ungaria şi Austria (între 13% şi 7%). În perioada luată în discuţie a crescut semnificativ şi numărul de ţări de provenienţă a turiştilor străini, de la 39 în anul 2004 la 59 în 2007. Situaţia detaliată pe ţări este prezentată în tabelele din anexa 1.

Motivaţia de bază a turiştilor pentru vizitarea Oradiei Diferite categorii de motivaţii turistice pot fi identificate în Oradea, pe baza potenţialului

variat al atracţiilor locale şi regionale. Acestea generează mai multe tipuri de turism: • Cultural – vizitarea siturilor culturale, patrimoniului arhitectural, muzeelor, participarea la

evenimente culturale (teatre, concerte), • Religios – oraşul fiind de secole un loc al coexistenţei mai multor confesiuni şi religii, • Afaceri – localizarea şi economia locală fac oraşul atractiv pentru investitori în căutare de

oportunităţi de afaceri, • Conferinţe – datorită infrastructurii hoteliere existente şi climatului universitar atractiv,

oraşul este o locaţie bună pentru organizarea de seminarii şi conferinţe de dimensiuni mai mici,

• Vacanţe – staţiunile balneare şi mediul natural din regiune generează un număr important de turişti,

• Sport – participarea la competiţii sportive (polo, înot, etc.) • Cumpărături – datorită centrului comercial şi străzii comerciale Republicii • Evenimente – expoziţii, târguri şi festivaluri.

Pe baza datelor statistice existente la nivelul hotelurilor, 80% din turişti vin din motive de

afaceri, în timp ce restul se află în tranzit, sau face parte din celelalte categorii. De aici, durata medie de şedere este de 1,8 zile.

118

III.2 Informaţii pentru turişti, canale de marketing, servicii turistice

Tehnologia este din ce în ce mai folosită ca instrument de ofertă a informaţiilor turistice, de rezervare pentru bilete de călătorie, cazare şi evenimente. Oradea are o serie de site-uri internet dedicate (www.oradea.ro , www.cetateaoradea.ro , www.oradea-online.ro , www.oradea-bihor.ro etc ) şi este menţionată ca destinaţie turistică pe site-ul oficial dedicat informării turistice despre Români – http://www.romaniatourism.com . Oradea apare – cu detalierea unor obiective turistice importante – în baza de date turistice „Discover Romania”, atât în formatul electronic cât şi în cel clasic. Ghiduri turistice cunoscute internaţional nu înregistrează recomandări legate de Oradea: World Travel Guide, Michelin Guides Verts, Lonely Planet, Lets Go, EuropeEtravel.com.

În plus, în judeţul Bihor există aproximativ 30 agenţii de turism. Centrul de Informare Turistică, organizat în cadrul Administraţiei Imobiliare Oradea, sub Consiliul Local, oferă informaţii prin hărţi, pliante şi publicaţii. Cu toate acestea, activitatea sa principală este focalizată pe Cetatea Oradei. Există de asemeni două publicaţii săptămânale cu ediţii de Oradea, la zi cu evenimentele din oraş, ŞapteSeri şi 24FUN, precum şi publicaţii online - www.contrastonline.ro , www.bihon.ro şi www.oron.ro . III.3 Analiza ofertei turistice locale – Informaţii de la furnizorii de servicii

Produsul turistic este constituit, pe de-o parte, de oferta de cazare şi servicii de agrement şi recreere şi, pe de altă parte, de potenţialul atracţiilor turistice locale. O componentă importantă a destinaţiei turistice Oradea este şi imaginea prin care aceasta este reflectată, ultima secţiune a acestui capitol ocupându-se de reflectarea în media. Accesibilitatea

Poziţia geografică a municipiului Oradea reprezintă atu-ul pentru articularea turismului regional şi internaţional, fiind poarta de intrare la frontiera de vest a României, aflată la distanţă relativ egală de Viena, Praga şi Bucureşti. Accesibilitatea rutieră şi feroviară este prin urmare foarte bună, urmând să fie sporită în următorii ani prin construcţia autostrăzii Bucureşti – Borş. Oradea are de asemenea la dispoziţie un aeroport cu anvergură regională, cu curse regulate cu destinaţia Bucureşti.

119

Hartă generală judeţul Bihor Infrastructura turistică – Oferta de cazare şi servicii turistice

Capacitatea de cazare din municipiul Oradea se încadrează în media reprezentativă pentru municipiile reşedinţă de judeţ din România, care nu se află în zonele turistice cele mai căutate şi prin urmare atipice (litoral, Delta Dunării şi Carpaţii Meridionali).

Agenţia Naţională de Turism menţionează existenţa a 859 de locuri de cazare în Oradea în anul 2005. Date mai recente relevă prezenţa a 15 hoteluri, dintre care 2 sunt de 4 stele (Continental şi Elite), 7 de 3 stele (Atrium, Corola, Eden, Gala, Melody, Scorilo şi Vulturul Negru). Mai apar de asemenea 3 hoteluri pentru tineret (youth hostels) şi 6 pensiuni. Dintre staţiunile importante din apropiere sunt de menţionat Băile Felix, cu 14 hoteluri, 13 pensiuni, un bungalow şi o vilă turistică, Băile 1 Mai cu un hotel şi patru pensiuni şi Stâna de Vale cu un hotel şi 7 vile turistice.

În detaliu, structurile de cazare sunt prezentate în anexa 3, care cuprinde o listă a hotelurilor, a pensiunilor şi a vilelor turistice. Influenţa turismului în economia locală Dezvoltarea economiei locale din ultimii ani a generat un interes crescător al investitorilor. Acest fapt este ilustrat de proporţia mare a turismului de afaceri în totalul activităţilor turistice din oraş. Dinamica populaţiei active ocupate în turism, cuprinsă în tabelul următor, indică o uşoară regresie a sectorului după anul 2005, dar care este probabil să revină pe un trend crescător în următorii ani. Persoane ocupate în turism

2004 2005 2006 2007

218 229 276 239 Tabel Persoane ocupate în turism

120

Imaginea municipiului Oradea ca destinaţie turistică Parte integrantă din oferta turistică a municipiului Oradea trebuie considerată imaginea

acesteia, pentru că un brand valabil implică emoţiile şi asociaţiile mentale provocate de evocarea regiunii. Investigarea ofertei de imagine a municipiului Oradea ca destinaţie turistică se structurează pornind de la mediile de transmitere: tipărituri (broşuri, pliante, apariţii în reviste de specialitate), internet (site-uri dedicate, menţiuni pe site-uri specializate). În plus, promovarea ca destinaţie turistică apare implicită atunci când imaginea oraşului este ataşată unor evenimente (menţionate în secţiunea anterioară).

Publicaţiile dedicate municipiului Oradea ca destinaţie turistică sunt realizate de autorităţi şi instituţii culturale locale: Primăria Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor etc. De o calitate grafică bună, acestea prezintă pe larg obiectivele şi atracţiile turistice, precum şi proiectele – în derulare sau planificate – de dezvoltare a ofertei turistice. La zi cu evenimentele din oraş sunt săptămânalele ŞapteSeri, ediţia de Oradea şi 24FUN, precum şi publicaţiile online www.contrastonline.ro, www.bihon.ro şi www.oron.ro. Oradea are o serie de site-uri internet dedicate (www.oradea.ro, www.cetateaoradea.ro, www.oradea-online.ro) şi este menţionată ca destinaţie turistică pe site-ul oficial dedicat informării turistice despre Români – http://www.romaniatourism.com. Oradea apare – cu detalierea unor obiective turistice importante (Vulturul Negru, Cetatea şi Complexul Baroc) – în baza de date turistice „Discover Romania”, atât în formatul electronic cât şi în cel clasic. Ghiduri turistice cunoscute internaţional nu înregistrează recomandări legate de Oradea: World Travel Guide, Michelin Guides Verts, Lonely Planet, Lets Go, EuropeEtravel.com. Centrul de Informare Turistică Oradea Centrul a fost înfiinţat în 2003 şi funcţionează în cadrul Administraţiei Imobiliare Oradea, sub Consiliul Local, axându-se în principal pe promovarea Cetăţii Oradea în contextul cultural european. Oferta de informaţii a centrului include tururi cu ghid în cetate, dar şi materiale informative privind posibilităţi de cazare, masă, servicii şi programe turistice în Oradea şi în zona munţilor Apuseni. Activităţile centrului sunt finanţate din bugetul local şi din alte surse atrase. Analiza SWOT pentru Oradea ca destinaţie turistică Analiza SWOT prezintă caracteristicile municipiului Oradea ca destinaţie turistică în contextul naţional şi internaţional actual. Tabelul este organizat pe patru categorii, conform metodologiei: S (strengths) – puncte tari, W (weaknesses) – puncte slabe, O (opportunities) – oportunităţi şi T (threats) – pericole.

Analiza SWOT a turismului în zonă (cu accent pe gradul de accesibilitate la obiectiv, facilităţi oferite în zonă, alte produse turistice oferite în zonă, existenţa centrelor de informare turistică în zonă, alte elemente relevante.)

121

S

Puncte tari Puncte slabe W Accesibilitate: Reţea densă de căi rutiere şi căi ferate, superioară mediei naţionale Cel mai mare număr de puncte de control trecere a frontierei cu Ungaria, din întreaga regiune – 4 PCTF rutiere 3 PCTF pe cale ferată Căi de comunicaţie rutiere incluse în reţeaua europeană de transport – E60 modernizat

Transport în comun deficitar pentru localităţile din judeţ Starea drumurilor naţionale nu se ridică la standardele europene, drumurile spre zonele de interes turistic, în zona montană, sunt de calitate foarte redusă Aeroport de capacitate redusă şi anvergură maxim naţională

Infrastructura turistică Spaţii de cazare de categoria 3 şi 4 stele în Oradea şi Băile Felix + spatii de cazare potenţiale în tot judeţul Un număr relativ mare de agenţii turistice şi tour-operatori care activează în Judeţul Bihor Climat ospitalier, antreprenorial

Diversificarea insuficientă a structurilor de primire în Oradea (pensiuni, vile turistice, youth hostel) Număr redus de centre de informare şi ghizi autorizaţi

Resurse turistice

Oraş multicultural şi multiconfesional Prezenţa unor monumente de valoare deosebită – Cetatea Oradea, complexul baroc... Existenţa unor atracţii naturale şi a punctelor de belvedere Refacerea recentă a zonei pietonale din centrul istoric

Monumente şi spaţii publice cu potenţial turistic neîntreţinute şi degradate Semnalizare insuficientă a obiectivelor turistice şi a accesului către acestea Promovarea insuficientă a evenimentelor periodice cu anvergură (inter)naţională ce au loc în Oradea

O

Oportunităţi Pericole

T

Existenţa unei strategii naţionale de dezvoltare a turismului şi a strategiei de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest, ce promovează transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă prin valorificarea potenţialului cultural specific Existenta unor instrumente de sprijin financiar active (din partea UE şi alte organisme) Programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesionala Creşterea traficului turistic spre Europa Centrala şi de Est Creşterea numărului de turişti la nivel regional şi naţional Realizarea în viitor a unui tronson de autostradă pe relaţia Budapesta - Bucureşti care trece prin Oradea

Competiţia pe piaţa turistică a destinaţiilor europene Infrastructuri puţine de promovare turistică şi lipsa reţelelor de informare turistică la nivel regional; Lipsa marketingului regional de turism şi a structurilor regionale de turism Nivelul scăzut al cooperării între operatorii liniilor aeriene regulate şi agenţiile de turism

122

Produsul turistic este constituit, pe de-o parte, de oferta de cazare şi servicii de agrement şi recreere şi, pe de altă parte, de potenţialul atracţiilor turistice locale. O componentă importantă a destinaţiei turistice Oradea este şi imaginea prin care aceasta este reflectată, ultima secţiune a acestui capitol ocupându-se de reflectarea în media. Accesibilitatea

Poziţia geografică a municipiului Oradea reprezintă atu-ul pentru articularea turismului regional şi internaţional, fiind poarta de intrare la frontiera de vest a României, aflată la distanţă relativ egală de Viena, Praga şi Bucureşti. Accesibilitatea rutieră şi feroviară este prin urmare foarte bună, urmând să fie sporită în următorii ani prin construcţia autostrăzii Bucureşti – Borş. Oradea are de asemenea la dispoziţie un aeroport cu anvergură regională, cu curse regulate cu destinaţia Bucureşti. Infrastructura turistică – Oferta de cazare şi servicii turistice

Capacitatea de cazare din municipiul Oradea se încadrează în media reprezentativă pentru municipiile reşedinţă de judeţ din România, care nu se află în zonele turistice cele mai căutate şi prin urmare atipice (litoral, Delta Dunării şi Carpaţii Meridionali). Autoritatea Naţională de Turism menţionează existenţa a 859 de locuri de cazare în Oradea în anul 2005. Date mai recente relevă prezenţa a 14 hoteluri, dintre care 2 sunt de 4 stele (Continental şi Elite), 7 de 3 stele (Atrium, Corola, Eden, Gala, Melody, Scorilo şi Vulturul Negru). Mai apar de asemenea 3 hoteluri pentru tineret (youth hostels) şi 6 pensiuni. Dintre staţiunile importante din apropiere sunt de menţionat Băile Felix, cu 14 hoteluri, 13 pensiuni, un bungalow şi o vilă turistică, Băile 1 Mai cu un hotel şi patru pensiuni şi Stâna de Vale cu un hotel şi 7 vile turistice. Centrul de Informare Turistică Oradea

Centrul a fost înfiinţat în 2003 şi funcţionează în cadrul Administraţiei Imobiliare Oradea, sub Consiliul Local, axându-se în principal pe promovarea Cetăţii Oradea în contextul cultural european. Oferta de informaţii a centrului include tururi cu ghid în cetate, dar şi materiale informative privind posibilităţi de cazare, masă, servicii şi programe turistice în Oradea şi în zona munţilor Apuseni. Activităţile centrului sunt finanţate din bugetul local şi din alte surse atrase. IV.2 Atracţii turistice locale – Analiză pe categorii de turism

Produsul turistic include atracţiile aferente unei varietăţi de motivaţii, ce includ turismul cultural, religios, de vacanţă, de afaceri, de sport, de cumpărături, de eveniment, etc. Acestea vor fi prezentate în continuare. Patrimoniul arhitectural:

Potenţialul oraşului stă în istoria şi arhitectura sa, care oferă astăzi vizitatorului o varietate de stiluri: Renaşterea, barocul, Secessionul, stilul eclectic, neo-romanic, neo-gotic, iar după apariţia României Mari (1918), stilul neoromânesc, sunt reprezentate prin edificii de referinţă pentru Europa Centrală. Cele mai importante obiective sunt: Cetatea Oradei (secolele XVI-XVII), simbol al renaşterii transilvane, care ajunge la dezvoltarea de acum datorită principilor reformaţi ai Transilvaniei,

123

Complexul baroc al Oradiei, compus din Palatul Episcopal (Muzeul Ţării Crişurilor), Catedrala

romano–catolică şi Şirul canonicilor (secolul XVIII). Complexul Vulturul Negru (1907-1909)

Palatele orădene: Primăria (1903), clădirile Rimanoczi (începutul sec. XX), Palatul Apollo (1914), Palatele Moskovitz (1905), Palatul Ullmann (1913), Palatul Episcopiei Ortodoxe Române (1905), Palatul Episcopiei Unite Greco Catolice (1905). Hoteluri „de epocă”: Astoria (1902), Transilvania (1904)

124

Case reprezentative: Casa Comitatului (probabil 1855), Casa de Păstrare şi Economii (1880 - 1890), Casa Poynar, Cercul Catolic (1914), Casa Naţională (1880), Casa Bartsch (aproximativ 1900), Casele Adorjan (1903-1905), Casa Fuchsl (1903), Magazinul de sticlărie „Deutsch K.I.” (probabil 1906-1910, reconstruit integral în 1970).

Pentru perioada interbelică sunt reprezentative clădirile şi lăcaşurile de cult în stilul neoromânesc (Institutul Greco-Catolic) sau neobizantin, iar Biserica Albastră Ortodoxă, Biserica Ortodoxă din Episcopia Bihor etc. completează zestrea urbanistică existentă.

Religia: Oradea este un important centru religios, constituindu-se într-un important obiectiv pentru turismul de această factură. Considerat “oraş al bisericilor”, Oradea a fost dintotdeuna un spaţiu în care religiile şi confesiunile s-au dezvoltat armonios.

125

Informaţii oficiale ale primăriei Oradea menţionează următoarele comunităţi religioase:

Biserica Ortodoxă Română, biserica Greco-Catolică, biserica Romano-Catolică, biserica Reformată, biserica Crestină Baptistă, cultul Penticostal, comunitatea Evreiască. Religiile tradiţionale, protestante şi neoprotestante au un rol important, atât ca şi reprezentativitate cât şi ca lăcaşuri de cult. In acelaşi timp, aici există cea mai mare comunitate de buddhişti din România. În Oradea există câteva biserici catolice din secolul XVII, precum şi o Bazilica în stil baroc, alături de complexul baroc. Religia ortodoxă dispune de o mulţime de biserici şi mănăstiri, printre care se remarca Biserica cu Luna, în stil baroc, care dispune de un instrument mecanic care arată fazele lunii, unic în Europa.

Cultura: Locurile publice cu semnificaţie culturală din Oradea sunt de multe ori găzduite de clădiri cu rezonanţă istorică, dublându-se astfel semnificaţia lor pentru zestrea oraşului. Teatrul de Stat, construit în 1899-1900, funcţionează azi cu două secţii, româna şi maghiară. Activitatea teatrală a debutat după revoluţia din 1848, cu o trupă orădeană de limbă maghiară, fără a avea însă un caracter stabil.

Astăzi, există două secţii (română şi maghiară) şi o stagiune regulată. Tot aici are loc în fiecare an Săptămâna Teatrului Scurt, un eveniment naţional. Teatrul pentru copii şi tineret "Arcadia" funcţionează tot cu două secţii, româna şi maghiara, începând din anul 1949. Cinematograful este menţionat în presa anului 1906, când s-au făcut primele proiecţii cinematografice. Astăzi, cel mai cunoscut cinematograf , "Libertatea", localizat în renumitul Pasaj Vulturul Negru, recent renovat, însoţeşte un nou complex cinematografic Hollywood Multiplex, deschis în Lotus Market. Filarmonica orădeană, precum şi ansamblurile corale au o intensă activitate pe plan local şi internaţional.

Muzeul "Ţării Crişurilor" a funcţionat în Palatul Baroc cu patru secţii: istorie, artă, etnografie şi ştiinţe naturale. Începând cu data de 3 ianuarie 2006, Muzeul Ţării Crişurilor s-a închis pentru public, în vederea mutării într-un nou sediu, cu excepţia expoziţiilor temporare din cadrul Secţiei de

126

Artă. Activitatea muzeistică îşi are originea în Societatea de arheologie şi istorie a comitatului Bihor, întemeiată în 1871.

Muzeul s-a integrat foarte repede în circuitul valorilor europene, participând cu exponate la

marile expoziţii ale începutului de secol de la Paris, Kosice, Londra, Viena, Budapesta. Alte muzee sunt Muzeul memorial "Ady Endre", 1955 şi Muzeul memorial "Iosif Vulcan", 1964, Muzeul Militar Naţional, filiala Oradea. Evenimente: Evenimentele speciale pun în evidenţă obiectivele atractive cu caracter permanent din oraş şi fac parte de multe ori din pachete turistice complexe oferite de agenţii. Oradea este gazda a numeroase manifestări culturale periodice, ce polarizează interesul regional şi transfrontalier, dintre care cele mai reprezentative sunt Toamna orădeană(jumătatea lunii septembrie-12 octombrie) şi Serbările Cetăţii Oradea (sfârşitul lunii iunie-începutul lunii iulie), organizate anual. Sunt de asemenea de mare interes Festivalul „Floare de Lotus” pentru tinere talente ale muzicii uşoare şi Târgul Meşterilor Populari. Planul Judeţean de Dezvoltare pentru Bihor menţionează: Festum Varadinum, Festivalul Internaţional de Dans Sportiv, Festivalul Internaţional al majoretelor, Salonul Internaţional de Carte, festivalul internaţional de folclor: Flori alese de pe Crişuri, reuniuni ale artiştilor fotografi, Săptămâna Teatrului Scurt. Festivalul “Toamna Orădeană” organizat în preajma aniversarii Municipiului Oradea, este un moment important pentru o serie de evenimente, încă insuficient puse în valoare – conform Planului Judeţean de Dezvoltare.

127

Planurile pentru dezvoltarea unui Aquapark (Roâania Liberă - Ediţia de Transilvania-Banat

01 martie 2007), centrele de shopping şi grădina zoologică reprezintă alternative viabile pentru petrecerea timpului liber. Tradiţia sportivă şi a competiţiilor sportive (polo) în oraş generează de asemeni fluxuri de vizitatori.

Marketingul conferinţelor şi târgurilor îşi găseşte un aliat în zona turismului cultural. Oraşele atractive din punct de vedere cultural posedă un avantaj important în promovarea acestui tip de evenimente. Principalele locaţii din judeţul Bihor pentru conferinţe şi expoziţii sunt municipiul Oradea şi Băile Felix. Majoritatea conferinţelor sunt legate de Universitatea din Oradea, de organizaţiile neguvernamentale din Oradea sau de întrunirile de nivel regional. În Oradea sunt prezente un număr important de expoziţii, unele dintre ele având o tenta naţională cu tendinţe de internaţionalizare: Expo Varadinum, Expoziţiile de artă Fotografică de la Galeria Art Foto, expoziţiile muzeale ce au loc la Muzeul Ţării Crişurilor. Conform Planului Judeţean de Dezvoltare, expoziţiile periodice importante din Judeţul Bihor sunt:

INFOTECH (expoziţie de IT, comunicaţii, birotica), SPRING EXPO (expoziţie internaţională de materiale de construcţii, mobilier), TURISM ÎNVĂŢĂMÂNT (sport, agrement, turism, educaţie),

AUTO MOBIL EXPO, VARADINUM EXPO (târg general internaţional de bunuri de larg consum)

Tradiţia universitară a oraşului îşi are originile în prima jumătate a secolului al XIX-lea, la

Academia de drept, ce a funcţionat întâi în limba maghiară, cu o scurtă perioadă de predare în limba germană (1850-1861) şi care avea, la sfârşitul secolului, mai mult de o treime studenţi români. Academia orădeană de drept s-a bucurat, în acea perioadă, de un bine meritat prestigiu în lumea universitară din Europa centrală, ea formând importanţi avocaţi, ziarişti sau oameni politici. În zilele noastre, nucleul universitar este reprezentat mai ales prin Universitatea din Oradea, ce are strânse colaborari cu numeroase universităţi din ţară şi străinătate în cadrul unor programe ale Băncii Mondiale şi ale Uniunii Europene: TEMPUS, PHARE, SOCRATES, LEONARDO. Clinicile universitare de chirurgie, urologie, radiologie, cardiologie, neurologie, O.R.L., oftalmologie şi stomatologie sunt dotate cu aparatură de specialitate de cel mai înalt nivel tehnic, care permit intervenţii de mare siguranţă şi precizie (tomografii, intervenţii cu aparatură celioscopică, transplanturi). În Oradea mai funcţionează, de asemenea, şi universităţile particulare Universitatea Agora, Universitatea Emanuel şi Universitatea Creştină Partium.

128

Relaţia cu turismul din zona metropolitană/judeţ/regiune: Importante generatoare de turism pentru municipiul Oradea sunt atracţiile de la nivelul judeţului şi regiunii. Staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai sunt interesante pentru turiştii români şi străini.

Aici se află cel mai important izvor termal artezian, “Balint”, la Băile Felix - forat în anul 1885, cu un debit de 17 mii l apă/zi, cu ape bicarbonatate, calcice şi magneziene, uşor radioactive. Au fost identificate două orizonturi de ape termale, unul cuprins între 47-150 m, cu temperaturi de 49°C şi altul situat la 340-410 m, cu o temperatură de 43°C. La Băile 1 Mai sunt circa 30 de izvoare termale cu temperaturi cuprinse între 28°C şi 42°C. Staţiunea e alimentată de izvorul artezian “Izbuc”, realizat prin foraj, în anul 1885 şi de izvorul mezotermal de 28 C, captat în anul 1928 (nămolul sapropelic şi turba din lacul termal Peţa se folosesc în scop terapeutic, la împachetări). Băile 1 Mai găzduiesc, de asemenea, Rezervaţia naturală „Pârâul Peţea” - lac termal cu specii de plante (Nymphaea lotus var. thermalis), peşti (Scardinius racovitzai) moluşte relicte (Melanopsis pareysi) unice în Europa.

Din municipiul Oradea sunt de asemenea accesibile renumitele parcursuri subterane ale Cetăţilor Ponorului, Ciur Ponor (cea mai mare străpungere hidrologică din România). Parcul Natural Munţii Apuseni (cu o suprafaţă de 75.786 ha), adăposteşte forme speciale de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Peşterea Urşilor şi gheţarii subterani, cum este cel din peştera Scărişoara. Judeţul Bihor se află pe locul doi la nivel naţional în privinţa capitalului ariilor naturale protejate. În Ungaria, relativ aproape de Oradea (circa 60 km) se află Parcul Naţional Hortobágy, inclus în anul 1999 pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial.

Stabilirea obiectivelor generale de marketing; Obiectiv general este transformarea zonei municipiului Oradea într-o zonă de interes turistic major, poartă culturală �i de patrimoniu de intrare sau ie�ire în circuitele culturale din regiune, nucleu al turismului cultural, patrimoniu şi religios, pilon de dezvoltare durabilă urbană �i centru multicultural european, cu amânarea veniturilor directe ale administra�iei publice în favoarea cre�terii vitezei procesului controlat de repunere în valoare a tuturor obiectivelor ce pot aduce un plus valoric în această direcţie. Strategii de marketing în vederea implementării obiectivelor planului de marketing. Revitalizarea Centrului istoric al oraşului Oradea şi al Cetăţii Oradea, complex cultural turistic european, în vederea introducerii în circuitul turistic, exploatarea responsabilă a resurselor naturale cu impact turistic ale municipiului Oradea, face parte din „STRATEGIA DE MARKETING TURISTIC – CENTRUL ISTORIC ORADEA” a Municipiului Oradea, respectând MASTER PLANUL PENTRU TURISMUL NAŢIOANL AL ROMÂNIEI 2007-2026 editat de către ANT (2007), „CADRUL REGIONAL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2007-2013 AL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST TRANSILVANIA DE NORD” al Agenţiei de Dezvoltare Regională

129

Nord – Vest, „Documentul Regional Sectorial de Programare pentru DEZVOLTAREA TURISMULUI IN REGIUNEA NORD-VEST 2007-2013” editat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord – Vest, fiind în concordanţă cu „PROIECTUL PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ, POSIBILITĂ�I DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE A JUDE�ULUI BIHOR ÎN PERIOADA BUGETARĂ EUROPEANĂ 2007 – 2013” a Consiliului Judeţean Bihor şi cu „STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ A JUDE�ULUI BIHOR ŞI PLANUL OPERATIV DE ACŢIUNE” publicat de Camera de Comerţ şi Industrie Bihor în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Hajdu-Bihar. VI.1 Viziunea de dezvoltare turistică

În formularea viziunii de dezvoltare, Centrul Istoric Oradea se conturează printr-o serie de avantaje comparative şi competitive:

Avantaje comparative

Avantaje competitive

Aşezare geografică şi accesibilitate facilă dinspre spaţiul UE, prin Ungaria Patrimoniu construit şi natural existent Multiculturalism şi multiconfesionalism

Infrastructură de acces în dezvoltare (autostrada Transilvania) Infrastructură existentă de servicii turistice Climat ospitalier, antreprenorial

Viziunea de dezvoltare rezultată în urma dezbaterii cu factorii de decizie la nivel local,

operatorii turistici, ONG-uri este următoarea:

Oradea – o destinaţie ce oferă o experienţă turistică de calitate, bazată pe un potenţial unic de multiculturalism şi multiconfesionalism, pe exploatare responsabilă a resurselor !

Sloganul derivat din această viziune, considerat ca punct de plecare pentru un viitor concept de imagine, leagă două elemente valoroase: patrimoniul construit şi încărcătura culturală a oraşului vechi: „ORADEA – ARHITECTURĂ, CULTURĂ ŞI LEGENDĂ” VI.2 Obiective strategice

Atingerea viziunii implică o serie de obiective strategice, care abordează atât aspecte de management, cât şi de marketing.

Din punctul de vedere al managementului procesului de decizie şi implementare a strategiei, prin capacitarea tuturor actorilor urbani implicaţi: Obiectiv strategic I: Realizarea parteneriatului între turism şi managementul patrimoniului

Acest obiectiv implică realizarea mecanismelor instituţionale de parteneriat între sectorul public şi cel privat (ca responsabili pentru gestiunea patrimoniului cultural şi a activităţilor de turism), precum şi modalităţile de consultare şi participare a comunităţii la implementarea strategiei. Din punct de vedere al mix-ului de marketing (produs, pret, poziţie, promovare): Obiectiv strategic II: Imbunătăţirea calităţii experienţei turistice (în relaţie cu produsul) Obiectiv strategic III: Imbunătăţirea accesibilităţii spaţiale şi financiare a vizitatorilor (legat de poziţie şi preţ)

130

Obiectiv strategic IV: Promovarea oraşului ca destinaţie de turism cultural (legat de promovare)

Aceste obiective vor direcţiona formularea politicilor de marketing ce vizează atât îmbunătăţirea ofertei turistice, cât şi stimularea cererii prin comunicarea cu potenţialii consumatori. Mix de marketing intern Obiectivul strategic I – Realizarea parteneriatului între turism şi managementul patrimoniului – conduce la politici instituţionale şi politici de implicare a comunităţii, având ca scop:

Crearea structurilor organizaţionale pentru un management mai bun al serviciilor turistice din municipiul Oradea

Creşterea participării comunităţii la viaţa culturală a oraşului şi la promovarea turismului orădean şi zonal;

Imbunătăţirea sistemului de control al calităţii serviciilor turistice; Intărirea capacităţii instituţionale a organizaţiilor implicate în activităţi de turism cultural.

Mix de marketing extern

Obiectivele strategice II, III şi IV conduc la politici referitoare la produsul de turism cultural şi la oferta de servicii aferente, la infrastructura turistică şi preţ şi la aspecte de comunicare şi promovare. Politicile formulate în capitolul 5 propun:

Imbunătăţirea relaţiei dintre produsul turistic al Oradei şi piaţa regională, naţională şi internaţională;

Imbunătăţirea accesibilităţii şi infrastructurii locale de transport; Dezvoltarea ofertei locale de servicii şi atracţii; Poziţionarea Oradiei pe piaţa turismului cultural şi realizarea unui proiect de imagine.

Organizarea obiectivelor strategice şi a politicilor de dezvoltare se realizează după

următoarea schemă logică:

VIZ

IUN

E

Oradea – o destinaţie ce oferă o experienţă turistică de calitate, bazată pe un potenţial unic de multiculturalism şi multiconfesionalism!

MA

NA

GE

ME

NT

a) TURISM

I. Realizarea parteneriatului intre turism şi managementul patrimoniului

Politici instituţionale: PI 1

b) PATRIMONIU CULTURAL

Politici de implicare a comunităţii: PI 2 PI 3

MA

RK

ETI

NG

M

IX

(4P

: P

rodu

s,P

ret,

Poz

itie,

Pro

mov

are)

c) EXPERIENŢA TURISTICĂ

II. Imbunătăţirea calităţii experienţei turistice (PRODUS)

Politici de servicii turistice: PP 4 Politici privind produsul cultural: PP 5 PP 6

III. Imbunătăţirea accesibilităţii spaţiale şi financiare a vizitatorilor (POZIŢIE & PREŢ)

Politici de infrastructură: PP 7 PP 8

131

PP 9 PP10 Politici de preţuri: PP11

d) TURISTUL

IV. Promovarea oraşului ca destinaţie de turism cultural (PROMOVARE)

Politici de comunicare: PR 12 PR 13 PR 14

Planul de acţiune

Prin structurarea pachetului de politici – programe – proiecte prezentat anterior a rezultat o etapizare a acestora, pe trei categorii de intervenţie: Proiecte pe termen scurt, ce urmează a fi implementate în perioada imediat următoare şi au durată de 2-3 ani. Proiectele din această categorie sunt proiecte prioritare ce reprezintă condiţii esenţiale pentru implementarea proiectelor pe termen mediu şi lung. Proiecte pe termen mediu, propuse a fi implementate în perioada 2008 – 2015, pentru a căror implementare pot fi capacitate surse de finanţare provenind din fonduri UE. Proiecte pe termen lung, a căror implementare depăşeşte 2015. Pentru primele două categorii, capitolul de faţă identifică o serie de elemente necesare formulării planului de acţiune: instituţie responsabilă, grupuri implicate, surse de finanţare, activităţi principale, etc. Acestea sunt cuprinse în casetele următoare şi structurate pe aspectele cheie de management: Aspect cheie de management: Parteneriat şi coordonare PROIECT PI 1.1.1. Infiinţarea unui birou de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric Program 1.1. Managementului intern al centrului istoric si al turismului local Politică PI 1: Crearea unui cadru instituţional de cooperare între factorii de decizie din sectorul public şi privat Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea (AIO)

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Organizarea unui birou în organigrama primăriei şi a atribuţiilor acestuia Dotarea biroului Selecţia personalului Instruirea personalului

Membri ai departamentelor din primărie 2008

PROIECT PI 1.2.1. Infiinţarea Comitetului Strategic pentru Turism Program 1.2. Managementul relaţiilor cu partenerii

132

Politică PI 1: Crearea unui cadru instituţional de cooperare între factorii de decizie din sectorul public şi privat Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea

Buget local Programul de cooperare transnaţională pentru Europa de Sud-Est (Integrated Urban Development of Vital Historic Towns as Regional Centres in South East Europe ViTo) – 200.000 euro

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Intâlniri cu grupurile implicate Formularea şi dezbaterea documentelor de asociere şi a planului de lucru Semnarea documentelor

Reprezentanţi ai Consiliului Local, Primăriei Oradea, Direcţiei Judeţene de Cultură, instituţii de cultură şi cult, ai operatorilor turistici, HORECA

2008

Aspect cheie de management: Participarea comunităţii PROIECT PI 2.1.1. Consultarea periodică asupra procesului de formulare şi implementare a strategiei de marketing turistic Program 2.1. Cultura participării Politica PI 2: Sensibilizarea comunităţii în legătură cu rolul său în dezvoltarea turistică Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea (AIO)

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Postarea strategiei pe site-ul primăriei Organizarea unui forum de dezbatere a strategiei pe site Anunţarea proiectelor ce urmează a fi implementate Informarea trimestrială a stadiului de implementare a acestora

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric Comitetul Strategic pentru Turism Populaţia oraşului

2015

PROIECT PI 2.1.2. Sensibilizarea proprietarilor în conservarea originalităţii sitului într-o manieră durabilă Program 2.1. Cultura participării Politica PI 2: Sensibilizarea comunităţii în legătură cu rolul său în dezvoltarea turistică Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea (AIO)

Buget local – 10.000 euro

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Publicarea unui ghid privind Biroul de coordonare 2010

133

operaţiunile de intervenţie asupra clădirilor din centrul istoric, compatibile cu statutul acestora Distribuţia ghidului proprietarilor din centrul istoric

interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

PROIECT PI 3.1.1. Susţinerea înfiinţării unor organizaţii cu caracter cultural Program 3.1. Interesul pentru asociere Politica PI 3: Sprijinirea ONG-urilor pentru a juca un rol activ în activitatea culturală Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea (AIO)

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Suport de consultanţă pentru ONG-uri culturale Ofertă de spaţii în Cetate Suport de consultanţă şi parteneriat în accesarea fondurilor pentru activităţi culturale

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric Comitetul Strategic pentru Turism

2015

Aspect cheie de management: Oferta de servicii turistice de calitate PROIECT PP 4.1.1. Sprijinirea dezvoltării de facilităţi noi, prin identificarea amplasamentelor libere, a clădirilor existente pentru investiţii Program 4.1. Facilităţi noi pentru servicii turistice Politica PP 4: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice în centrul istoric Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea (AIO)

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Inventarierea clădirilor din centrul istoric şi a proprietarilor acestora Expertizarea tehnică a clădirilor monument Inventarierea terenurilor libere şi a oportunităţilor de investiţie

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2012

PROIECT PP 4.2.1. Elaborarea unui ghid privind calitatea unitară de prezentare a unor servicii (de alimentaţie publică şi de comerţ) Program 4.2. Calitatea serviciilor turistice Politica PP 4: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice în centrul istoric Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Comitetul Strategic pentru Turism

Buget HORECA 50.000 euro

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare

134

Studierea şi proiectarea unor elemente de prezentare a servicilor (servete de masă, hârtie de ambalaj, etc.) Selectarea şi realizarea ghidului Distribuţia acestuia magazinelor şi restaurantelor din centrul istoric Instruirea personalului ce lucrează cu turiştii Dezvoltarea sistemului de control al calităţii pentru servicii turistice

HORECA

2010

Aspect cheie de management: Produsul turistic PROIECT PP 5.1.1. Revitalizarea Cetăţii Oradea Program 5.1. Monumente istorice Politica PP 5: Conservarea şi punerea în valoare a peisajului urban în zona centrului istoric Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea (AIO)

18.000.000 euro POR axa 5.1 POR axa 4.2 Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria 2007-2013 Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea SF Proiectarea şi execuţia lucrărilor de restaurare /conservare, reamenajare Organizarea muzeului şi bibliotecii Atragerea sectorului privat în spaţiile destinate funcţiunilor comerciale

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric Firme de proiectare, de construcţii şi de consultanţă

2015

PROIECT PP 5.2.1. Amenajarea şi revitalizarea activităţilor în Piaţa Cetăţii Program 5.2. Spaţiu public Politica PP 5: Conservarea şi punerea în valoare a peisajului urban în zona centrului istoric Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea (AIO)

euro Buget local Finanţări fonduri al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Proiectarea şi execuţia lucrărilor de reamenajare

Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe Administraţia Imobiliară Oradea Biroul de coordonare interdepartamentală a

2015

135

programelor şi proiectelor din centrul istoric Firme de proiectare, de construcţii şi de consultanţă

PROIECT PP 5.4.1. Reglementarea activităţilor comerciale (spaţiu de expunere şi terase) pe str. Republicii Program 5.4. Pietonale Politica PP 5: Conservarea şi punerea în valoare a peisajului urban în zona centrului istoric Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Institutia Arhitectului Sef Administraţia Imobiliară Oradea

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea regulamentului de vitrină Elaborarea regulamentului privind amplasarea teraselor şi spaţiilor de vânzare exterioare

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din Centrul istoric Comitetul Strategic pt Turism Birou Turism Cultură Regenerare Urbană

2015

PROIECT PP 6.1.1. Monumente istorice în centrul Oradei Program 6.1. Circuite/trasee culturale Politica PP 6: Dezvoltarea activităţilor şi evenimentelor turistice Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe - Birou Turism Cultură Regenerare Urbană Administraţia Imobiliară Oradea

15.000 euro POR axa 5.3 Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea unui ghid de vizitare cu prezentarea monumentelor istorice Distribuţia ghidului prin Centrul de Informare Turistică

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe - Birou Turism Cultură Regenerare Urbană

2010

PROIECT PP 6.2.1. Agenda evenimentelor/festivalurilor locale Program 6.2. Activităţi şi evenimente Politica PP 6: Dezvoltarea activităţilor şi evenimentelor turistice Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe - Buget local

136

Birou Turism Cultură Regenerare Urbană

16.000 CHF Prohelvetia 20.000 AFCN

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Publicarea agendei elaborate in cadrul Proiectului Prohelvetia – „Ghid de turism cultural - Oradea 2008” şi distribuţia acesteia prin Centrul de Informare Turistică şi pe Internet

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2009

Aspect cheie de management: Accesibilitate PROIECT PP 7.1.1. Reabilitarea drumului de acces dinspre aeroport – Calea Aradului, bdul. Decebal, str. Primăriei Program 7.1. Drumuri Politica PP 7: Imbunătăţirea infrastructurii tehnice în centrul istoric Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea – Direcţia Tehnică - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe – Servicu Ifrastrctură

2.500.000 euro POR axa 2

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea studiului de fezabilitate Proiectarea şi execuţia lucrărilor de reabilitare

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2015

PROIECT PP 7.2.1. Dezvoltarea şi implementarea unui concept de iluminat public pentru centrul istoric Program 7.2. Iluminat public Politica PP 7: Imbunătăţirea infrastructurii tehnice în centrul istoric Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea – Directia Tehnica - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea studiului de iluminat public Proiectarea şi execuţia lucrărilor de reabilitare a iluminatului public

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2010

PROIECT PP 8.1.1. Reglementarea orară a traficului de aprovizionare şi de colectare a deşeurilor Program 8.1. Reglementări de trafic Politica PP 8: Dezvoltarea şi implementarea unei scheme de trafic pentru centrul istoric, în coordonare cu planul general de trafic al oraşului Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea – Directia Tehnica - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe

Buget local

137

Activităţi principale Grupuri

implicate Stadiul actual/finalizare

Elaborarea unui regulament de aprovizionare şi colectare a deşeurilor Discutarea/acceptarea regulamentului de către furnizorii de servicii

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2009

PROIECT PP 8.3.1. Amenajarea de noi parcaje în vecinătatea centrului istoric Program 8.3. Parcare Politica PP 8: Dezvoltarea şi implementarea unei scheme de trafic pentru centrul istoric, în coordonare cu planul general de trafic al oraşului Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea – Directia Tehnica - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea unui studiu privind parcarea în zona centrului istoric Identificarea de noi amplasamente pentru parcaje în zona adiacentă Proiectarea şi realizarea parcajelor identificate

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2012

PROIECT PP 8.3.2. Parcare controlată şi tarife diferenţiate şi progresive pentru rezidenţi şi vizitatori Program 8.3. Parcare Politica PP 8: Dezvoltarea şi implementarea unei scheme de trafic pentru centrul istoric, în coordonare cu planul general de trafic al oraşului Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea – Directia Tehnica

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea unui regulament de parcare specifică centrului istoric Concesionarea serviciului de management al parcărilor în zona centrului istoric

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2010

PROIECT PP 9.1.1. Realizarea unei linii de transport rapid pe legătura aeroport – centru istoric – gară şi Oradea – Băile Felix Program 9.1. Linie de transport rapid Politica PP 9: Asigurarea mobilităţii vizitatorilor Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea – Directia Tehnica

1.000.000 euro POR axa 2

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare

138

Elaborarea SF Achiziţionarea microbuzelor şi amplasarea staţiilor Concesionarea serviciului de operare şi întreţinere

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2012

PROIECT PP 10.1.1. Proiectarea şi instalarea panourilor informative în pieţe şi intersecţii majore Program 10.1. Semnalizarea obiectivelor de interes turistic Politica PP 10: Imbunătăţirea vizibilităţii centrului istoric pentru vizitatori Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe Administraţia Imobiliară Oradea

20.000 euro Buget local POR Axa 5.3

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea unui studiu de amplasament pentru panourile informative Proiectarea şi execuţia panourilor Amplasarea panourilor

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric ONG-uri din turism

2010

PROIECT PP 10.2.1. Semnalizarea monumentelor istorice Program 10.2. Semnalizarea obiectivelor turistice Politica PP 10: Imbunătăţirea vizibilităţii centrului istoric pentru vizitatori Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Administraţia Imobiliară Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe

Buget local

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Reinventarierea clădirilor monument Amplasarea plăcuţelor de semnalizare pe clădirile monument

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor din Judeţul Bihor Direcţia Patrimoniu CJ

2009

PROIECT PP 10.2.2. Semnalizarea obiectivelor turistice şi descrierea acestora în panouri de informare Program 10.2. Semnalizarea obiectivelor turistice Politica PP 10: Imbunătăţirea vizibilităţii centrului istoric pentru vizitatori Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe Administraţia Imobiliară Oradea

10.000 euro Buget local POR Axa 5.3

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare

139

Inventarierea obiectivelor turistice pe categorii de trasee Proiectarea şi realizarea unor panouri informative pentru fiecare obiectiv turistic

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2010

PROIECT PP 10.3.1. Organizarea şi funcţionarea unui centru de informare turistică în centrul istoric Program 10.3. Centru de informare turistică (CIT) Politica PP 10: Imbunătăţirea vizibilităţii centrului istoric pentru vizitatori Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe Administraţia Imobiliară Oradea

90.000 euro Buget local Programul de Cooperare transnaţională pentru Europa de Sud-Est

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Studiu de amplasament pentru Centrul de Informare Turistică Proiectarea şi realizarea centrului Organizarea schemei de funcţionare şi angajarea personalului Dotarea centrului Realizarea de materiale promoţionale de distribuit prin centru

Comitetul Strategic pentru Turism ONG-uri turism

2009

Aspect cheie de management: Atractivitate financiară PROIECT PP 11.1.1. Realizarea unui plan de tarife pe categorii de servicii Program 11.1. Tarife diferenţiate Politica PP 11: Creşterea competitivităţii centrului istoric şi atractivităţii sale pentru toate tipurile de vizitatori Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Comitetul Strategic pentru Turism

10.000 euro Buget HORECA

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Studierea şi formularea unui plan de tarife în concordanţa cu piaţa UE Discutarea şi recomandarea acestui plan operatorilor de servicii turistice din centrul istoric

HORECA 2015

Aspect cheie de management: Comunicarea cu grupurile ţintă PROIECT PP 12.1.1. Crearea unui concept de imagine şi a unui mesaj de promovare a centrului istoric

140

Program 12.1. Campania „Vizitaţi Oradea” Politica PR 12: Atragerea vizitatorilor (consumatori de turism cultural şi turism de afaceri/conferinţe) Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe Administraţia Imobiliară Oradea

100.000 euro Buget local POR Axa 5.3

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Formularea mesajului de promovare Crearea conceptului de imagine Selectarea audienţei Selectarea mijloacelor de distribuţie Distribuţia mesajului şi monitorizarea impactului

Comitetul Strategic pentru Turism Centrul de informare turistică

2012

PROIECT PP 13.1.1. Lansarea ofertelor de amplasamente pentru investiţii în centrul istoric Program 13.1. Campania „Investiţi în Oradea” Politica PR 13: Atragerea investiţiilor în domeniul serviciilor turistice Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi finanţări Externe Administraţia Imobiliară Oradea

80.000 euro Buget local Phare CBC 2006

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Inventarierea oportunităţilor de investiţie în centrul istoric Publicarea inventarului Elaborarea şi publicarea Ghidului Investitorului

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2012

PROIECT PP 14.1.1. Formularea unei politici culturale locale Program 14.1. Campania „Oraşul în care trăiesc” Politica PR 14: Atragerea vizitatorilor din piaţa locală (comunitatea locală) Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea Direcţia Dezvoltare Durabilă Biroul Turism Cultură Regenerare Urbană

20.000 euro Buget local POR Axa 5.3 Administraţia Fondului Cultural Naţional

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Formularea şi distribuţia unui mesaj de promovare pentru comunitatea locală Implementarea Politicii Culturale şi Strategiei de turism cultural elaborate cu Prohelvetia

Biroul de coordonare interdepartamentală a programelor şi proiectelor din centrul istoric

2012

141

Cap. 6 Mediu (salubritate, groapă de gunoi, spa�ii verzi �i între�inere spa�ii verzi)

142

Cap. 7 Dezvoltare urbană

143

Cap. 8 Demografia popula�iei �i multiculturalism Demografia Oradiei

În ce prive�te popula�ia ora�ului de-a lungul secolelor, datele pe care le posedăm până în prezent sunt destul de aproximative, până în secolul al XVIII-lea numărul locuitorilor oscilând între 4 500 �i 8 000. Cele mai vechi valori exacte sunt cele din 1787 când Oradea număra 9 790 de locuitori. Recenzarea popula�iei ora�ului în acest moment s-a datorat inten�iilor autorită�ilor habsburgice de a avea o situa�ie cât mai exactă a tuturor supu�ilor din cadrul Imperiului Habsburgic (din care făcea parte �i ora�ul de pe malurile Cri�ului Repede), într-o perioadă în care acesta se afla angrenat într-o serie de confruntări cu ceilal�i competitori pentru suprema�ie în Europa Centrală �i de Răsărit, respectiv Imperiul Otoman �i Rusia. Recensământul dintre 1784-1786 (care a cuprins �i spa�iul transilvănean) a fost chemat să răspundă exact acestui deziderat. Următoarele date privind popula�ia Oradiei sunt cele din 1830, în acest an popula�ia ora�ului atingând valoarea de 18 091 locuitori. Comparând aceaste date cu cele anterioare se poate constata o cre�tere de 8 301 locuitori (aproximativ 47%) într-un decurs de doar 43 de ani, lucru explicabil printr-un spor natural sus�inut5 �i prin migrarea unei păr�i a popula�iei din mediul rural înspre cel urban. O cre�tere la fel de substan�ială de popula�ie s-a înregistrat �i pentru intervalul 1830-1850, în cele două decenii circumscrise acestui ecart fiind consemnată o cre�tere de 4 447 locuitori (22 538 în 1850). O scădere pu�in sesizabilă fa�ă de această ultimă valoare a putut fi constatată în anul 1857 (- 95 persoane), pentru ca în 1869 să fie atinsă valoarea de 28 698 locuitori. Cu trecerea anilor metodele de recenzare a popula�iei au devenit tot mai moderne, iar volumul de informa�ie furnizat de acestea, tot mai mare. Astfel, din anul 1880, alături de valoarea brută a totalului popula�iei (31 324 locuitori), avem �i informa�ii în legătură cu structura etnică a acesteia, 86,4% din total fiind formată din etnici maghiari, 26% din evrei, iar popula�ia română era prezentă în procent de 6,6%. Următoarele date în legătură cu totalul popula�iei Oradiei indică o popula�ie de 38 557 locuitori în 1890, 50 177 locuitori în 1900, 64 169 locuitori în 1910, 68 081 în 1920, 82 687 în 1930 �i 92 942 locuitori în 1941. În tot acest ultim interval popula�ia majoritară a fost formată din maghiari, urma�i de evrei6, în timp ce popula�ia românească a oscilat între 5,24% (în 1941)7 �i 27% (în 1930). Condi�iile grele ale anilor celui de-al doilea război mondial s-au repercutat asupra Oradiei pe mai multe planuri, inclusiv demografic, în 1948 popula�ia fiind mai mică cu 10 660 de persoane fa�ă de anul 1941 (82 282 fa�ă de 92 942). �i de această dată majoritatea era formată din maghiari (63,85%), urmată de români (32,82%). În 1956 popula�ia a crescut până la valoarea de 98 590 locuitori (din care maghiari 59,04, iar români 35,96), iar în 1966 a atins nivelul de 122 634 persoane, de această dată ponderea maghiarilor �i românilor fiind sensibil egală (46% români, 52% maghiari). Un deceniu mai târziu, în 1976, popula�ia ajunsese la 170 531, în 10 ani fiind înregistrat a�adar un spor de popula�ie de 47 897 persoane. De această dată procentajul popula�iei române�ti l-a depă�it pe cel al celei maghiare (53% români, 45% maghiari). Cele mai recente recensăminte efectuate au fost cele din 1992 �i din 2002. În 1992 popula�ia ora�ului era de 222 741 persoane, din care 144 238 erau români (64%), 74 185 maghiari (34%), 2137 rromi, 907 germani, 534 slovaci, 284 evrei etc. Conform ultimului recensământ (din 2002) popula�ia a

                                                            

5 A doua jumătate a secolului al XVIII-lea �i primele decenii ale celui următor au coicis la nivel mondial cu o cre�tere pe alocuri chiar spectaculoasă a popula�iei ce a făcut să se vorbească în acest interval de o adevărată „revolu�ie demografică”. Fără a se cunoa�te deocamdată cauzele exacte ale fenomenului, acesta a fost posibil mai cu seamă datorită scăderii ratei mortalită�ii (�i în special a celei infantile, ce atinsese ni�te parametri extrem de ridica�i în perioada anterioară) �i cre�terii ratei natalită�ii. Cu toate acestea nu au lipsit în ace�ti ani nici „accidentele” demografice, în cazul Oradiei acestea find declan�ate de izbucnirea unor puternice epidemii (precum cele de variolă sau, în denumire populară, vărsat) �i perioade de foamete. 6 Cu excep�ia anului 1941, când procentajul popula�iei a scăzut până la 1,35%. 7 Această valoare mică se explică prin faptul că din septembrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, o bună parte din Transilvania, inclusiv Oradea, a fost încorporată Ungariei, fapt ce a dus la refugierea multor români �i trecerea lor în acea parte a spa�iului transilvănean care rămăsese în continuare României.

144

scăzut până la 206 527 locuitori8, din care 145 290 români (70,31%), 56 823 maghiari (27,58%), 2 466 rromi, 524 germani, 477 slovaci, 194 evrei etc. Scăderea popula�iei comparativ cu anul 1992 (-16 214 persoane) se explică prin scăderea ratei natalită�ii9, cre�terea ratei mortalită�ii10, îmbătrânirea popula�iei11 �i migrarea for�ei de muncă în afara �ării sau înspre mediul rural12. În acela�i an 1992, împreună cu cele nouă comune care formează Zona Metropolitană (Cetariu, Paleu, O�orhei, Sânmartin, Nojorid, Sântandrei, Giri�u de Cri�, Bor� �i Biharia), a fost înregistrat un total al popula�iei de 350 800 persoane; în 2007 zona metroplolitană Oradea număra 245 800 locuitori din care 70% erau români, 27% maghiari, iar 3% alte etnii. La 1 iulie 2004 în Oradea locuiau 206 235 persoane, un an mai târziu, la aceia�i dată, 206 233 persoane, în 2006 202 777 persoane, iar la jumătatea anului 2007 205 077 persoane. Popula�ia estimată a Oradiei pentru sfâr�itului anului 2008 este de 205 200 locuitori. În intervalul 1992-2005 ritmul de cre�tere al popula�iei a înregistrat o valoare negativă de – 0,16 pe an. Popula�ia Oradiei în intervalul 1787-2007: Nr. Anul Număr locuitori Nr. Anul Număr locuitori 1 1787 9 790 11 1941 92 942 2 1830 18 091 12 1948 82 282 3 1850 22 538 13 1966 122 634 4 1869 31 298 14 1976 170 531 5 1880 31 324 15 1991 230 496 6 1890 38 557 16 2002 206 527 7 1900 50 177 17 2004 206 235 8 1910 64 169 18 2005 206 233 9 1920 68 081 29 2006 202 777 10 1930 82 687 20 2007 205 077 Raportul dintre popula�ia Bihorului �i a Oradiei în intervalul 1900-2005: Anul 1900 1930 1977 1992 2002 2005 Bihor 424 348 527 216 633 094 638 863 600 246 595 279 Oradea 54 109 82 687 170 531 222 741 206 527 206 233 Din punct de vedere confesional, în 1992, din totalul popula�iei 123 161 erau ortodoc�i, 69 322 reforma�i, 29 723 romano-catolici, 7 964 penticostali, 7 605 greco-catolici, 6 779 bapti�ti, 397 adventi�ti de ziua a �aptea; în 2002 au fost înregistra�i 121 725 ortodoc�i, 55 094 reforma�i, 23 528 romano-catolici, 9 630 penticostali, 7 390 bapti�ti, 6 982 greco-catolici, 626 adventi�ti de ziua a �aptea. În 2002 s-au înregistrat 121 725 ortodoc�i, 55 094 reforma�i, 23 528 romano-catolici, 9 630 penticostali, 6 982 greco-catolici, 626 adventi�ti de ziua a �aptea. După limba vorbită, din totalul popula�iei ora�ului din 1992 (222 741 locuitori), 145 100 vorbeau limba română, 75 182 maghiara, 1064 �igăneasca, 636 germana, 459 slovaca, iar restul alte limbi (săsească, �vabă, ucraineană, sârbă, turcă etc.). În 2002 dintr-un total de 206 527 locuitori 145 984 vorbeau româna, 58 036 maghiara, 1 082 �igăneasca, 371 slovaca, 321 germana, iar restul alte limbi. În ce prive�te structura pe sexe a locuitorilor ora�ului, conform recensământului din 2002 popula�ia masculină înregistra 98 329 suflete (47,64%), iar cea feminină cu 9869 suflete (52,36%) mai mult, respectiv 108 198 suflete13. Se poate constata a�adar o predominan�ă destul de

                                                            

8 În 2001 popula�ia ora�ului fusese de 214 887 locuitori, în decursul unui singur an aceasta scăzând a�adar cu 8360 de persoane. 9 La nivel na�ional în 2002 rata natalită�ii a scăzut până la valoarea de 9,7 născu�i vii la 1000 de locuitori (după ce în 1930 aceasta fusese de 34‰, iar în 1966 de 14,3‰). 10 Rata mortalită�ii a crescut la nivel na�ional de la 10,7 decese la 1000 de locuitori în 1989 la 12,3 la 1000 de locuitori în 2003. 11 La nivel na�ional indicele de îmbătrânire a crescut �i el de la 722 persoane vârstnice la 1000 de tineri în 1992 la 1098 persoane vârstnice la 1000 de tineri în 2003. 12 În 2007 în ora� s-au stabilit, de pildă, 2660 de noi domicilii �i au plecat 2708 domicilia�i. 13 La nivel de �ară în 2002 popula�ia feminină reprezenta 51,2% din total, iar cea masculină 48,8%.

145

consistentă a popula�iei feminine în raport cu cea masculină. La fel au stat lucrurile �i în 1991 când au fost consemnate 118 281 femei �i doar 112 028 bărba�i, în 1992 (115 084 femei �i 107 657 bărba�i), 1993 (114 225 femei �i 106 697 bărba�i) sau 1994 (115 282 femei �i 106 603 bărba�i). În 2007 din totalul popula�iei, 108 301 erau femei, iar 96 776 bărba�i. Evolu�ia densită�ii popula�iei a urmat �i ea în intervalul 1992-2002 dinamica generală a numărului total de locuitori, scăzând de la 1929 locuitori/km.2 la 1858 locuitori/km.2 în 2002 (sau, după alte statistici, la 1910 locuitori pe km.2). Popula�ia totală activă a Oradiei în 2002 a fost de 89 255 din care 45 943 bărba�i �i 43 312, iar popula�ia ocupată de 83 866 persoane, din care 42 251 bărba�i �i 41 615 femei. Procentual, popula�ia activă reprezintă un procent de 43,20% din totalul popula�iei, iar din cadrul acesteia popula�ia ocupată reprezintă 93,96%; popula�ia inactivă acoperă un segment de 56,80%. Numărul salaria�ilor a crescut în intervalul 2005-2007 de la 82 010 în 2005 la 85 288 în 2006 �i la 95 288 în 2007. În ce prive�te structura popula�iei pe categorii de vârstă în 1992 aveam următoarea situa�ie:

Grupa de vârstă Numărul de persoane 0-4 ani 10 103 5-9 ani 13 517 10-14 ani 16 729 15-19 ani 17 562 20-24 ani 19 426 25-29 ani 19 060 30-34 ani 17 530 35-39 ani 15 695 40-44 ani 20 855 45-49 ani 17 538 50-54 ani 12 731 55-59 ani 10 439 60-64 ani 9 938 65-69 ani 8 097 70-74 ani 5 680 75-79 ani 3 944 80-84 ani 1 497 Peste 85 ani 1 362

La 1 ianuarie 2008 structura popula�iei pe grupe de vârstă prezenta următoarele valori:

Grupa de vârstă Numărul de persoane 0-4 ani 9 589 5-9 ani 8 457 10-14 ani 8 887 15-19 ani 14 495 20-24 ani 17 365 25-29 ani 19 156 30-34 ani 18 149 35-39 ani 18 119 40-44 ani 13 884 45-49 ani 14 482 50-54 ani 17 339 55-59 ani 13 375 60-64 ani 9 174 65-69 ani 7 938 70-74 ani 6 331 75-79 ani 4 678 80-84 ani 2 617 Peste 85 ani 1 292

146

Referitor la evolu�ia natalită�ii �i a mortalită�ii în intervalul 1994-2007, situa�ia se prezintă conform tabelului de mai jos: Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2005 2006 2007 Născu�i vii 2 160 2 080 1 985 1 875 1 969 1 938 2 138 2 049 2 020 Deceda�i-total 2 208 2 308 2 379 2 289 2 237 2 225 2 077 2 003 2 046 Deceda�i sub un an

34 44 36 49 36 44 16 23 18

În marea majoritate a anilor de după 1989 sporul natural a fost negativ. În intervalul 1995-2005 sporul natural a prezentat următoarele valori:

Anul Sporul natural

1995 48 1996 -228 1997 -394 1998 -414 1999 -268 2000 -287 2001 -136 2002 -378 2003 -348 2004 -316 2005 61 2006 46 2007 -26

Numărul celor născu�i mor�i a scăzut de la 11 în 2005 la 7 în 2006 �i 5 în 2007. �i rata

celor deceda�i sub un an a scăzut în ultimii ani, în intervalul 1995-2005 numărul acestora fiind următorul:

Anul Nr. decese sub 1 an

Nr. decese la na�tere

1994 34 19 1995 44 15 1996 36 20 1997 49 17 1998 36 13 1999 44 14 2000 24 14 2001 33 10 2002 33 14 2003 11 7 2004 25 15 2005 16 11 2006 - 7 2007 - 5

Durata medie de via�ă, calculată la nivelul jude�ului pentru mediul urban, a fost în 2007 de 69, 28 ani pentru bărba�i �i 74, 95 ani pentru femei. În intervalul 1994-2002 numărul căsătoriilor a fost oscilant, începând cu anul 2003 putându-se constata o cre�tere constantă; �i numărul de divor�uri a scăzut cu peste 50 % în ultimii 5 ani.

Anul Nr. căsătorii Nr. divor�uri 1994 1544 292 1995 1539 360 1996 1556 213

147

1997 1505 352 1998 1520 406 1999 1534 288 2000 1522 483 2001 1493 362 2002 1430 269 2003 1467 347 2004 1572 319 2005 1642 303 2006 1767 119 2007 1850 165

În 2005 numărul emigran�ilor a fost de 193, iar al imigran�ilor de 57; în 2006 numărul emigran�ilor a fost de 189, iar al imigran�ilor de 47; la 1 ianuarie 2008 numărul emigran�ilor a fost de 116, iar al imigran�ilor de 111. De asemenea, numărul plecărilor cu domiciliul din localitate a fost de 2 263 în 2005, 2 708 în 2006 �i 3 165 în 2007, iar al celor care s-au stabilit cu domiciliul în Oradea (până la data de 31 decembrie 2007) a fost de 1 375 în 2005, 1 804 în 2006 �i 2 242 în 2007.

Referitor la numărul de clădiri, locuin�e �i gospodării existente în ora�, cu prilejul recensământului din 1992 au fost consemnate 17 174 clădiri, iar în 2002 17 025; numărul locuin�elor a fost de 79 747 în 1992 �i 80 676 în 2002, iar numărul camerelor de locuit de 182 260 în 1992, respectiv 188 609 în 2002.

Evolu�ia demografică a Oradiei în intervalul 1787-2007

148

Structura etnică a Oradiei în anul 2002

Structura popula�iei după limba vorbită în 2002

149

Structura pe religii a popula�iei Oradiei în 2002

Structura pe sexe a popula�iei Oradiei în 2002

150

Structura pe sexe a popula�iei Oradiei în 2007

Evolu�ia numărului de salaria�i din Oradea în intervalul 1970-2004

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în Oradea majoritatea populaţiei este de etnie română (70,4%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (27,5%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigănească (1,2%), germane (0,3%) şi slovace (0,2%), existând şi alte grupuri etnice (evrei, ucraineni ş.a.). 1787: | 9.790 1830: || 18.091 1850: || 22.538 1857: || 22.443 1869: ||| 28.698 1880: ||| 31.324 locuitori - români 6,6%, maghiari 86,4%(Circa 26% din locuitori erau de religie israelită) 1890: |||| 38.557 locuitori - români 6,6%, maghiari 88,8% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită) 1900: ||||| 50.177 locuitori - români: 6,6%, maghiari 89,1% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)

151

1910: |||||| 64.169 locuitori - români: 5,6%, maghiari 91,04% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită) 1920: ||||||| 68.081 locuitori - români: 12,4%, maghiari 59,8%, evrei: 26,26% 1930: ||||||||| 82.687 locuitori - români: 27,1%, maghiari 51,56%, evrei: 17,86% [2] 1941: |||||||||| 92.942 locuitori - români: 5,24%, maghiari 91,96%, evrei: 1,35%[3] 1948: ||||||||| 82.282 locuitori - români: 32,81%, maghiari 63,85%, evrei: 2,23% 1956: ||||||||||| 98.950 locuitori - români: 35,96%, maghiari 59,04%, evrei: 3,65% 1966: |||||||||||| 122.634 locuitori - români: 46%, maghiari 52% 1977: ||||||||||||||||| 170.531 locuitori - români: 53%, maghiari 45% 1992: |||||||||||||||||||||| 222.741 locuitori - români: 64%, maghiari 34% 2002: ||||||||||||||||||||| 206.614 locuitori - români: 70,31%, maghiari 27,58%, alte nationalitati 2,11% Oradea municipiul / Nagyvárad municípium (BH)

Structura etnică Total 206614 Români 145284 Maghiari 56985 Romi 2449 Ucraineni 93 Germani 563 Ruşi/lipoveni 26 Turci 8 Tătari 2 Sârbi 20 Slovaci 474 Bulgari 25 Croaţi 3 Greci 64 Evrei 166 Cehi 9 Polonezi 10

Italieni 109

Chinezi 1

Armeni 5 Ceangăi 2

Altă etnie 265

Etnie nedeclarată 51

Structură după religie Ortodoxă 122049 Romano-catolică 23206 Reformată 33800 Penticostală 9563

152

Greco catolică 6860 Baptistă 7428 Adventistă de ziua a Şaptea 658 Musulmană 146 Unitariană 231 Creştină după Evangelie 183 Creştină de rit vechi 29 Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 304 Evanghelică 112 Evanghelică de confesiune augustană 63 Mozaică 172 Altă religie 922 Fără religie 364 Atei 236 Religie nedeclarată 288

153

Cap 9. Transport �i infrastructură rutieră

DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI DE PROIECT

Informaţiile privind caracteristicile Municipiului Oradea au fost extrase şi prelucrate din surse publice, din Anuarele Statistice anuale şi din datele cuprinse în Planul Urbanistic General al municipiului, şi au fost confirmate sau actualizate cu informaţii colectate de către Consultant prin vizite în teren şi din surse statistice/economice locale. Infrastructura rutieră dar �i cea de transport public constituie o problemă de importan�ă deosebită pentru municipiul Oradea �i pentru dezvoltarea economică pe termen lung a municipiului nostru. Municipiul Oradea a fost construit în două etape. O primă etapă corespunde începutului de secol XIX când au fost edificate principalele monumente istorice de la Palatul Apollo, Palatul Ullman, Palatul Stern, Palatul Moskovitz �i multe alte edificii care stau astăzi mărturie istoriei ora�ului de peste Cri�. Iar cea de-a doua etapă coincide cu edificarea construc�iei de blocuri dar �i a realizării zonei industriale de la marginea ora�ului pentru a asigura locuri de muncă pe timpul economiei planificate. Sunt necesare aceste precizări deoarece odată cu edificarea construc�iilor au fost realizate principalele căi de acces în ora� dimensionate după numărul popula�iei �i numărul de ma�ini existente la perioadele de timp respective. Spre exemplu popula�ia municipiului Oradea la început de secol era de 50.177 locuitori în anul 1900 sau 64.169 locuitori în anul 1910 pentru ca mai apoi în perioada revolu�iei industriale numărul popula�iei să fie de 170.531 în anul 1977. Ori triplarea numărului popula�iei �i cre�terea nivelului de trai a popula�iei a condus a�a cum era firesc �i la o cre�tere a substan�ială a numărului de ma�ini care au determinat �i determină adeseori probleme �i disconfort în traficul rutier. Caracteristici geografice Municipiul este situat în judeţul Bihor, regiunea de dezvoltare Nord-Vest, la 10 km de graniţa cu Ungaria. Figura 1: Încadrarea municipiului Oradea Figura 2: Încadrarea municipiului Oradea în în judeţul Bihor Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

154

Din punct de vedere geomorfologic Oradea se află în depresiunea cu acelaşi nume, încadrată la nord de munţii Plopiş, iar la sud de munţii Pădurea Craiului, unităţi montane aparţinând munţilor Apusenii de Nord. Cea mai mare parte a spaţiului urban şi peri-urban Oradea s-a dezvoltat pe podul terasei de luncă şi terasei de pe ambele maluri ale Crişului Repede, cuprinse între altitudinile 110 m şi 146 m. Partea de nord şi de nord-est se află într-o zonă colinară cu altitudine cuprinsă între 140 şi 283 m. Figura 3: Zona Metropolitană Oradea

155

Municipiul Oradea face parte împreună cu comunele limitrofe, dintr-o asociaţie de dezvoltare numită „Zona Metropolitană Oradea", împreună cu care acoperă o suprafaţă de 71.135 Ha şi cuprinde o populaţie de 246.332 locuitori. Datorită rolului de nod de comunicare al municipiului Oradea, în care converg toate drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale din zonă, prezenta secţiune ia în considerare în analiza demografică şi în calcularea fluxurilor de trafic şi populaţia zonei metropolitane. Clima Municipiul Oradea este situat într-o regiune de tip climatic Zona III, (de climat temperat-continental moderat), la deschiderea văii Crişului Repede spre câampie, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi Câmpia Banato-Crişană, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Oradiei şi Gepi�ului). Clima oraşului este determinată de vânturile din vest, care transportă mase de aer cu umiditate şi temperatură specifică; temperatura medie anuală este de 10,4°C, media lunii ianuarie se situează între -2,0 şi +1,5°C, în timp ce în luna iulie valorile sunt de 20,0 -21,5°C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -l ,4°C. Precipitaţiile înregistrează o medie anuală de 585,4 mm, relativ ridicată pentru o zonă de câmpie similară. Izotermele medii multianuale variază între 6° şi 10,5°C, cu minima absolută de - 29,20°C înregistrată la 24 ianuarie 1942 şi maxima absolută de 40,00°C la 21 august 2000. Din punctul de vedere al impactului asupra traficului rutier, condiţiile climatice, în special temperaturile pe timpul iernii, vântul şi nivelul precipitaţiilor, au un număr de efecte substanţiale, printre altele: diferenţe între nivelul de serviciu (LOS) la vreme de iarnă şi celelalte anotimpuri, sezonalitatea utilizării autovehiculelor proprii (faţă de transportul în comun), limite în utilizarea mijloacelor alternative cum sunt bicicleta sau mersul pe jos. Relaţii în teritoriu Oradea este oraş de rangul I, fiind definit ca un centru de importanţă judeţeană cu funcţii, dotări şi echipări diversificate şi complexe. În cadrul PND a fost de asemenea identificat ca „Pol de Dezvoltare Naţional". Este nucleul Zonei Metropolitane Oradea, formată din cooperarea municipiului şi a celor 9 comune învecinate. Figura 4: Aria de influentă a municipiului Oradea (pe o rază de 30 km), Legenda

156

Dezvoltarea ZMO are loc în aria de influenţă definită, conform teoriei dezvoltării economico-spaţiale a lui Peter Hali, de o rază de 30 km în jurul municipiului Oradea. În interiorul acestei zone, ZMO prezintă o puternică relaţie de interdependenţă economică dată de complementaritatea resurselor (factori economici, în principal mâna de lucru şi terenuri) între spaţiul urban (municipiul Oradea, şi într-o oarecare măsură, arii cu caracteristici urbane din comunele Borş, Sânmartin şi Sântandrei) şi spaţiul peri-urban. Situarea geografică a municipiului şi zonei metropolitane Oradea la 10 km de graniţa cu Ungaria îi conferă, de asemenea, avantaje substanţiale în dezvoltarea economică. Figura 5: Locaţia geografică a ZAAO plasează zona în spaţiul central european

Astfel, ZMO este situată, comparativ cu celelalte oraşe din România, în relativa proximitate faţă de aşa-zisul „pentagon" al dezvoltării economice în Europa, o arie geografică delimitată de oraşele Londra, Paris, Milano, Munchen şi Hamburg, care reprezintă 20% din teritoriul european, 40% din populaţie şi 50% din bogăţia sa şi care este o veritabilă forţă motrice în dezvoltarea atât a regiunilor învecinate, cât şi a altor zone cu care interac�ionează economic. Corelat cu o politica coerenta de dezvoltare economica şi de atragere a fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii, proximitatea faţă de zona cea mai dezvoltată economic din Europa este un avantaj geografe care se reflectă, printre altele, în următoarele oportunităţi: ■ ZMO ca placă turnantă: companii care vor sa producă, la cost redus, pe teritoriul UE; ■ platformă de dirijare a intereselor economice la sectorul privat European către alte zone din România; ■ punct de tranzit dinspre şi către UE şi către Orientul Apropiat şi fosta URSS. De asemenea, locaţia geografică a ZMO pune zona în poziţia de a putea dezvolta inter-relaţionări economice şi de dezvoltare cu un număr de centre urbane din zona transfrontalieră cu Ungaria. Astfel, Oradea poate promova o zonă de dezvoltare bi-polară cu Debrecen, având puncte de convergenţă pe un radius de 150 km cu Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Nyregyhaza, Miscolc şi Szeghed. De asemenea, după cum se poate vedea în Figura 6, municipiul Oradea este un nod important de transport regional şi european, fiind situat la convergenţa celor două reţele trans-europene care străbat România pe direcţia est-vest, respectiv Autostrada Transilvania şi Axa 7 TEN-T, de care Oradea va fi legată prin DN 76 şi DN 79 modernizate.

157

Figura 6: Importan�a na�ională �i interna�ională a municipiului Oradea in rela�ie cu axa TEN-T

158

municipiului. Aceste cartiere noi depăşesc în prezent 6.000 de gospodarii, şi se preconizează ca vor depăşi 20.000 în următorii 5 ani. Anvergura şi dispunerea acestora vor juca un rol important în creşterea gradului de utilizare atât a drumurilor, cât şi al sistemului urban de transport în comun. Pe lângă o expresie de progres, aceasta de asemenea sugerează o intensificare a traficului rutier. Parametrii Zonelor Statistice S-au identificat un număr de 78 de zone de trafic în municipiul Oradea, dintre care 62 zone interioare şi 16 zone exterioare, care generează şi primesc fluxurile de trafic, având caracteristici legate de densitatea populaţiei, nivelul de venit, distribuţia pe grupe de vârstă şi alte caracteristici socio-economice, comune (de specific) identificabile. Acestea constituie locaţiile care originează sau primesc „lanţuri de călătorie". Identificarea zonelor rezidenţiale şi funcţionale din municipiu este prezentată în Figura 7. Zonele funcţionale - marcate cu denumiri în Figura 7 - includ cele patru zone industriale situate în municipiu şi în zona metropolitană (inclusiv noul parc industrial de la Borş), precum şi zonele cu activitate preponderent administrativă, comercială, educaţională şi culturală din centrul oraşului. 1 Zonele rezidenţiale În ce priveşte zonele rezidenţiale, acestea se pot grupa în trei categorii, în funcţie, în principal, de densitatea populaţiei, respectiv zone cu densitate joasă, medie şi ridicată. Acestea sunt răspândite pe tot cuprinsul oraşului, înregistrând densităţi mai mari în zonele de blocuri şi densităţi mai scăzute în cartierele de case. Relieful, de asemenea, determină densitatea zonelor rezidenţiale, cu zonă deluroasă dinspre nord-est (cartierele Oncea şi Viilor) având densitatea cea mai scăzută. Zonele rezidenţiale cu densitate ridicată cuprind în principal clădiri cu 8-10 etaje, au o densitate medie a populaţiei (raportat numai la zonele rezidenţiale) ridicată, de cea. 580 persoane pe hectar. Zonele cu densitate medie, constând cel mai mult din zone de blocuri de 4 etaje, se cifrează la cea. 300 persoane pe hectar, iar zonele cu densitate joasă (în general zone de case) au în medie cea. 220 locuitori per hectar. Pentru comparaţie, în Viena densitatea demografică este de 385 de locuitori pe hectar, iar în Bratislava 367. Nivelul maxim al densităţii populaţiei, de la care gradul de confort social scade acut, este considerat cel de 350 de persoane pe hectar. Calculat la întreaga suprafaţă a oraşului, densitatea medie a populaţiei rezidente din teritoriul administrativ al municipiului Oradea este de cea. 180 locuitori per hectar. Dintre zonele rezidenţiale din municipiul Oradea, zonele cu cea mai mare densitate a populaţiei se regăsesc în cartierele Rogerius, loşia Nord, Centru, Cantemir şi Nufărul. În spaţiul peri-urban, din nou calculat la suprafaţa unităţilor administrativ-teritoriale respective, densităţile medii ale populaţiei se încadrează între 3,4 persoane per hectar în Cetariu şi cea. 16 persoane per hectar în Sântandrei. Raportat numai la suprafeţele locuite, densitatea populaţiei din spaţiul peri-urban variază între 55 şi 140 locuitori per hectar. Pentru comparaţie, în Viena densitatea demografică este de 385 de locuitori pe hectar, iar în Bratislava 367. Nivelul maxim al densităţii populaţiei, de la care gradul de confort social scade acut, este considerat cel de 350 de persoane pe hectar. în municipiul Oradea se regăsesc un număr relativ mic de zone cu densităţi ridicate, în special în cartierele Rogerius, Cantemir şi Nufărul, dar acestea prezintă în medie densităţi ale populaţiei care se apropie de dublul pragului de confort. 2 Zone industriale Zonele industriale cuprind o majoritate a întreprinderilor industriale mari, care au, fie cifra de afaceri mai substanţială şi/sau au potenţial de creştere şi mai ales de formare a unui cluster economic. Printre acestea se numără: ÎN PARCUL INDUSTRIAL ORADEA: - Electrocentrale Oradea S.A.; - Frigoexpres S.A.;

159

- TramecoS.A.; - Despa România S.R.L.; - Gavella Corn S.R.L.; - Simpromat S.R.L; - UAMTS.A.; - Multistar Prod S.R.L; - Isoplus România S.R.L.; - Simcor Var S.A.; - Ficamt S.A.; - Simcor S.A., - Metalica S.A. ÎN ZONA INDUSTRIALĂ SUD-EST_ - PlastorS.A.; - Anvelo Center S.R.L.; - D &C ImpexS.R.L; - The YellowStone Company România S.R.L.; - Readymix România S.R.L.; - West Credit Leasing Ifn S.A.; - Sapico Chemical Internaţional S.R.L. ÎN ALTE ZONE INDUSTRIALE Şl RĂSPÂNDITE PE CUPRINSUL ORAŞULUI: - Institutul de Cercetare şi Amenări Silvice; - Pentax S.R.L.; - Filmar Impex S.R.L; - Asus; - Trei G.-Export S.R.L, - Benvenuti S.R.L.; - Repcon S.A.; - Oradea Transport Local Ra; - C.N.D.P.I.RomsoftS.A.; - Maestro Trading S.R.L.; - Publimedia International S.A.; - Cfr-Marfa S.A.; - Contehno S.R.L.; - Construcţii Bihor S.A.; - Comau România S.R.L., - Hidroelectrică S.A., - Emsil Techtrans S.R.L.;

160

Figura 7: Principalele zone industriale �i func�ionale ale municipiului Oradea

161

3 Obiective publice importante ■ Centre de îngrijire medicală: Spitalul C.F.R., Policlinica C.F.R., Policlinica Dentară, Col. Spitalul nr. 1, Policlinica nr. 1, Policlinica de Pneumologie, Spitalul de Copii, Policlinica de Copii; ■ Instituţii de învăţământ: Universitatea Oradea, Facultatea de Medicină, Universitatea Creştină Parţium, Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, Colegiul Tehnic Traian Vuia, Colegiul Economic Partenie Cosma, Liceul Onisifor Ghibu, Liceul Gh. Şincai, Liceul Emanuil Gojdu, Liceul Pedagogic, Liceul losif Vulcan, Grupul Şcolar Sanitar Vasile Goldiş, Liceul Teoretic Lucian Blaga, Liceul Pent. Betel, Liceul Teologic Baptist Emanuel, Grupul Şcolar Industrial C. Brâncuşi, Grupul Şcolar Tehnic D. Leonida, Liceul de Artă, Şcoala Generală Andrei Mureşanu, Şcoala Generală Oltea Doamnă, alte şcoli generale; ■ Biserici: Biserica Greco-Catolică, Catedrala Ortodoxă în construcţie, Centrul Creştin Salem, Biserica Reformată, Biserica Emanuel, Biserica Ortodoxă (în Parcul Ghioceilor); ■ Instituţii publice: Primăria Municipiului Oradea, Oficii Poştale, Direcţia Judeţeană pentru Agricultură, Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul de Protecţie a Mediului, Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Casa de Asigurări de Sănătate, Asociaţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă; ■ Instituţii culturale: Teatrul de Stat, Casa de Cultură, Biblioteca Judeţeană; ■ Alte obiective publice: Aeroportul Oradea, Gara Centrală, Stadionul Municipal, Ştrand Municipal, Ştrand loşia, Complex Olimpic de înot, Palatul Copiilor. Direcţii de dezvoltare

Principalele zone de dezvoltare rezidenţială în curs sau planificate pentru perioada 2008-2013 sunt: ■ în zona de nord-vest, zona Borsului si cartierul Rogerius ■ în zona de nord, cartier nou între Episcopia Bihor şi cartierul Oncea; ■ zonă rezidenţială în proximitatea supermarketului Lotus; ■ în zona de sud, partea de sud-vest a cartierului loşia, cartierul Europa, cartierul Grigorescu, zona Beverly Hills" de-a lungul DN 76 către Sânmartin şi cartierul Tineretului.

În spaţiul peri-urban, dezvoltări rezidenţiale substanţiale se află la Sânmartin, Sântandrei şi Paleu, cu perspectiva de a se accelera în următorii ani. De asemenea, un număr de obiective importante de dezvoltare sunt planificate pentru zona centrală a municipiului Oradea; o reamenajare a spaţiului central al oraşului include un mall şi un supermarket precum şi un pod nou peste râul Crişul Repede. Complementar cu acestea va avea loc şi o extindere a zonei pietonale şi măsuri de reabilitare a faţadelor clădirilor din centrul istoric, măsuri al căror efect cumulat se speră că va atrage o revitalizare a spaţiului central al oraşului. Gradul de motorizare

La nivelul oraşelor din România, indicele de motorizare a suferit în ultimii cinci ani o evoluţie mai rapidă decât fusese prognozat în perioada anterioară. Prognozele din perioada 2000 - 2002 presupuneau un nivel de linearitate bazat pe cei 10 ani anteriori şi pe incertitudini (la vremea respectivă) legate de aderarea României la UE. Deşi la nivelul întregii ţări această linearitate a fost apropiată de nivelurile prognozate, la nivelul oraşelor, şi mai ales al oraşelor mai mari, evoluţia a fost mult mai rapidă. Figura 8: Prognoza gradului de motorizare în municipiul Oradea, efectuată în 2001

162

Astfel, gradul de motorizare prognozat pentru Municipiul Oradea în Decembrie 2001 urma să atingă pragul de 375 Vet/1000 locuitori în 2020. Aceasta reprezenta revizuirea în plus cu cea. 100 Vet/1000 locuitori a unei prognoze mai vechi. Figura 9: Prognoza gradului de motorizare în municipiul Oradea, efectuata în 2001, comparativ cu datele recenzate în 2007

Datele furnizate de Direcţia Economică a Primăriei Oradea indică faptul că la nivelul lunii mai 2007 indicele de motorizare pentru municipiul Oradea atinsese 411 Vet/1000 locuitori, cifra cu cea. 55% mai mare decât prognoza (de altfel corect şi riguros efectuată) din 2001. Figura 10: Prognoza gradului de motorizare în municipiul Oradea, efectuată în 2007

163

Indicele de motorizare Astfel, în luna mai 2007, numărul de autovehicule înmatriculate în municipiul Oradea ajunsese la cifra de 76.407, dintre care 66.679 autoturisme şi 9.728 autobuze, autocamioane şi diverse utilitare, repartizate astfel: Tabelul 1: Numărul şi tipul de vehicule înmatriculate în municipiul Oradea

TIPUL DE VEHICUL NUMĂR DE VEHICULE Tipul de proprietar TOTAL Persoane fizice Persoane fizice

Autoturism 0 - 1600 34.689 7.861 42.550 Autoturism 1600 - 2000 8.930 4.329 13.259 Autoturism 2000 - 2600 1.572 912 2.484 Autoturism 2600 - 3000 320 366 686 Autoturism > 3000 147 199 346 Autovehicule < 12 t. Auto de teren 1.891 5.463 7.354 TOTAL AUTOTURISME 47.549 19.130 66.679 Auto > 12 t. utilitare, etc. 4.299 5.429 9.728 TOTAL AUTOVEHICULE 51.848 24.559 76.407

Se observă din aceste totaluri preponderenţa numerică a autoturismelor de mic litraj (sub

2000cc), care reprezintă 83.7% din numărul de autoturisme şi respectiv 73.0% din numărul total de autovehicule înmatriculate în municipiu.

Exprimat în vehicule echivalente, cele 9.728 autovehicule mari de transport şi utilitare reprezintă 17.887 Vet, care adăugate la cele 66.679 autoturisme înmatriculate dau un total de 84.566 Vet. în Municipiul Oradea. Raportul motorizare/disponibilitate a parcărilor

164

Deşi indicele de motorizare a crescut după cum se arată mai sus, dispunerea în spaţiu a cartierelor rezidenţiale de blocuri, majoritatea având un indice de densitate a populaţiei care depăşeşte substanţial normele urbanistice moderne, a rămas desigur neschimbat. Aceasta a creat o accentuată penurie de spaţii de parcare.

În centrul municipiului Oradea există un număr de 7.835 de spaţii de parcare amenajate. Presupunând existenţa unui număr egal de garaje şi dublu de parcări neamenajate, se poate estima că cel puţin 60% dintre vehiculele din municipiu sunt parcate pe carosabil, probleme fiind distribuţia relativ uniform dar având consecinţe mai grave în zona centrală a oraşului, unde străzile sunt mai înguste. Aceasta concordă cu rezultatele din măsurătorile de trafic, conform cărora autovehiculele parcate pe carosabil (din zonele de trafic ridicat) reduc capacitatea circulantă cu cca. 26% - 28% la nivelul întregului oraş, şi cu cea. 35 - 38% din capacitatea reţelei stradale majore. Mobilitatea populaţiei în municipiul Oradea

Mobilitatea populaţiei reflectă atât nivelul de afluenţă al localităţii, cât şi nivelul general de activitate economică. Mobilitatea populaţiei din municipiul Oradea a fost analizată pe parcursul a 4 luni în primăvara - vara 2007, printr-un sondaj stratificat care a fost efectuat în toate cartierele rezidenţiale ale municipiului. Au fost analizate 1184 eşantioane, ceea ce pentru o populaţie rezidentă de 207 mii locuitori rezultă într-un coeficient de certitudine de 3%. 1 Consideraţii generale legate de mobilitatea populaţiei

În ultimii ani numărul de europeni care folosesc reţeaua de transport în comun a crescut în medie cu 1,8%. Diferenţele între ţări şi oraşe din acest punct de vedere sunt mult mai mari şi reflectă specificul condiţiilor locale. În situaţia municipiului Oradea, unde numărul de maşini s-a dublat iar condiţiile de trafic, exprimate ca întârzieri şi blocaje, s-au înrăutăţit substanţial în ultimii trei ani, utilizarea mijloacelor de transport în comun reflectă opţiuni dictate de locaţia zonelor rezidenţiale în raport cu cele funcţionale, de distanţele de parcurs, precum şi de circumstanţele socio-economice ale populaţiei. 2 Distribuţia modala După cum se observă în Figura 11 de mai jos, procentul persoanelor care folosesc în mod regulat autoturismul pentru a ajunge la locul unde realizează o activitate zilnică (locul de muncă, şcoală sau facultate, etc.) este de cea 31% din numărul total de persoane care fac aceste deplasări. Figura 11: Traficul dus-întors la locul de activitate zilnica, după mijlocul de deplasare

165

Dintre aceştia, 10,5% se deplasează cu maşina altcuiva („car pooling"), o practică ce permite un nivel de optimizare a consumurilor de carburanţi şi reduce congestia. Dintre cei 54% dintre călători care utilizează mijloacele de transport în comun, aproape 25% călătoresc cu tramvaiul, 17,5% cu autobuzul iar 1,56% schimbă mai multe tipuri de mijloace de transport în comun (autobuz şi tramvai). Numărul celor care utilizează în mod regulat taxiul ajunge la aproape 9% din numărul total de călători. Tranzitul cu mijloacele de transport cu două roţi este foarte redus; numai 2,7% dintre călători folosesc bicicleta, iar utilizarea motocicletelor ajunge abia la 0,4% din total. Aceasta (în special utilizarea redusă a bicicletei) se datorează în primul rând lipsei de amenajări - numărul mic de piste de biciclete, parcări specializate, etc. Figura 12: Traficul dus sau întors la locul de activitate zilnică - durata medie la un drum, utilizatori şi neutilizatori TC:

În ce priveşte timpii de deplasare, aceştia reflectă dimensiunile nu foarte extinse ale municipiului: aproape 22% dintre călători ajung de acasă la locul unde prestează o activitate zilnică în mai puţin de 10 minute. La aceştia se adaugă aproape 40% care realizează aceeaşi călătorie în mai puţin de 20 minute, şi încă 22,8% al căror timp de navetă nu depăşeşte Vi oră. în total, 84% dintre cetăţenii oraşului care merg în fiecare zi la muncă, şcoală, etc. îşi realizează drumul în mai puţin de V2 oră. Dintre cei al căror timp de călătorie este mai lung de atât, 6,5% fac aprox. 40 minute până la destinaţie, 5,1% ajung în cea 50 de minute iar 4,2% iau în medie până într-o oră pentru aceeaşi călătorie. în rezumat, deşi oraşul a ajuns să trăiască zilnic experienţa unui trafic încet, aglomerat, cu multe blocaje de trafic şi întârzieri substanţiale (nivel de serviciu scăzut), numărul celor afectaţi în mod mai grav este încă relativ scăzut - procentual, cam 16% din numărul navetiştilor. Orele de trafic maxim corespund cu orele la care majoritatea călătorilor se duc spre sau vin dinspre locul de activitate zilnică, având perioade de maximă utilizare între orele 6 şi 9 dimineaţa (aproape jumătate din numărul total de utilizatori) şi între 15 şi 18 după-amiaza, când sunt în trafic aprox. 35% dintre călători. Figura 13: Ore de trafic maxim

166

3 Utilizarea transportului în comun După cum se observă în Figura 14 de mai jos, procentul de utilizatori ai transportului în comun care utilizează preponderent tramvaiul ca mijloc de transport este de cea 48,5%; cea 44,5% dintre navetiştii care folosesc transportul în comun utilizează preponderent autobuze, iar cei care folosesc ambele mijloace de transport în comun în naveta lor zilnică ajung la 7,2 %. Timpii de deplasare ai navetiştilor care folosesc transportul în comun, după cum se observă în Figura 15 de mai jos, sunt ceva mai lungi comparat cu toate categoriile de navetişti (Figura 12), în proporţii aproximativ similare: puţin peste 12% dintre calatori ajung de acasă la locul unde prestează o activitate zilnică în mai puţin de 10 minute. La aceştia se adaugă aproape 31% care efectuează aceeaşi călătorie în mai puţin 20 minute, şi încă cea. 32% al căror timp de navetă nu depăşeşte V2 oră. Figura 14: Traficul dus-întors la locul de activitate zilnică, numai utilizatorii TC

În total, aproape 75% dintre utilizatorii care folosesc transportul în comun pentru naveta zilnică la locul de activitate (muncă, şcoală, etc.) îşi realizează drumul în mai puţin de Vi oră.

167

Figura 15: Traficul dus sau întors dus sau întors la locul de activitate zilnică - durata medie la un drum, numai utilizatorii transportului în comun

Dintre utilizatorii de transport în comun cu timpi de călătorie mai lungi, 9,9% fac între 31 şi 40 minute până la destinaţie, 8,8% ajung în 41 - 50 de minute iar la 6,6% dintre ei le ia în medie până într-o oră pentru aceeaşi călătorie. PARAMETRII FIZICI/GEOMETRICI Al REŢELEI STRADALE ACTUALE 1 Principalele axe de circulaţie

Principalele axe de circula�ie: ■ Pentru legătura Cluj-Napoca - Satu-Mare: Calea Clujului, str. Ogorului, DN76, str. Nufărului, str. D. Cantemir, str. Zweig, str. Lugojului, str. Sextil Puşcariu, Parcul 22 Decembrie, str. Horea, str. Sucevei, str. Decebal, str. Vlădeasa, Calea Aradului, Calea Sântandrei, str. O. Densuşianu, str. Podului, str. Matei Corvin; ■ Pentru legătura Cluj-Napoca - Deva: Calea Clujului, str. Ogorului, DN76; ■ Pentru legătura Satu Mare - Arad: str. Matei Corvin, str. Podului, str. O. Densuşianu, Calea Sântandrei, Calea Aradului; ■ Pentru legătura Arad - Deva: Calea Aradului, str. Vlădeasa, Aleea Matei Basarab, str. Sucevei, str. Horea, Parcul 22 Decembrie, str. Sextil Puşcariu, str. Dimitrie Cantemir, str. Nufărului, DN76. ■ Prin indicatoare de circulaţie se interzice accesul autovehiculelor de trafic greu, având masă maximă totală autorizată mai mare de 3,5 t, spre centrul municipiului. Analizând în ansamblu aceste planuri se pot remarca din punct de vedere a configuraţiei şi funcţionalităţii reţelei stradale următoarele aspecte: Luând în considerare planurile tematice componente ale Planului de Organizare a Circulaţiei actuale, se evidenţiază:

• Zonificare reţeaua majoră de circulaţie, intersecţii semaforizate; • Traseele liniilor de transport public şi amplasamentul staţiilor; • Traseele de tranzit pentru vehicule de călători şi marfă; • Încadrarea reţelei stradale pe categorii.

şi: • Configuraţia reţelei stradale este influenţată semnificativ de relief în zona de nord şi de râul

Crişul Repede şi Căile ferate în zona centrală şi de sus - vest, fiecare din aceste elemente constituind obstacole în calea dezvoltării unei reţele stradale armonioase; Circulaţia este excesiv canalizată pe anumite trasee aflate în continuarea drumurilor

naţionale în traversarea lor prin municipiu şi pe cele trei poduri importante peste râul Crişul Repede aflate în continuarea străzilor General Magheru, Bdul Decebal şi Ovid Densuşianu;

168

Există discontinuităţi semnificative din punct de vedere a capacităţii de circulaţie respectiv categoria străzilor şi numărul de benzi, fapt ce conduce la ştrangulări de circulaţie şi congestii, în special în zona centrală a municipiului; Traseul liniilor de tramvai alternează, fie în axul străzii, fie în lateral, fapt ce genereză la fiecare schimbare, probleme suplimentare la organizarea şi amenajarea locală (intersecţii în general) a circulaţiei; Nu se poate vorbi de un traseu fluent şi de capacitate dedicat traficului de transport şi penetraţie al vehiculelor de transport mărfuri, fapt ce generează disfuncţii importante în desfăşurarea circulaţiei şi datorită capacităţii portante insuficiente de pe unele străzi dedicate acestui tip de trafic se produce o deteriorare accentuată a acestora; Densitatea mare de locuinţe din zona centrală a municipiului nu are în corespondenţă şi o amenajare de capacitate de circulaţie şi de parcare/staţionare, fapt ce generează, în anumite momente din zi blocaje sau dificultăţi în traversarea anumitor zone/intersecţii; În special în zona centrală în lungul unor axe de circulaţie (Avram lancu -Unirii) Dimitrie Cantemir - Independenţei, B-dul Decebal majoritatea intersecţiilor sunt semaforizate, dar fără a se asigura corelarea fazelor de circulaţie între intersecţii în sistem „undă verde", fapt ce influenţează defavorabil atât capacitatea de circulaţie cât şi influenţa şi nivelul de serviciu, noxele şi timpii pierduţi la traversarea intersecţiilor. Sistemul de Monitorizare Sistemul de monitorizare creează posibilitatea colectării datelor referitoare la trafic şi crearea bazei de date pentru fundamentarea politicilor de dezvoltare a sistemului rutier în municipiul Oradea. în acest mod se pot evidenţia principalele fluxuri de circulaţie pe durata unei zile precum şi evoluţia lor pe parcursul unui an calendaristic. Aceste date permit extinderea coordonată a sistemului de semaforizare. Sistemul de monitorizare este compus din: • calculator compatibil IBM PC/AT; • conexiune telefonică GSM; • modem GSM pentru transmisii de date; • software de monitorizare. Funcţionarea semafoarelor în regim de unda verde

Principalele tronsoane ale grafului de trafic din municpiul Oradea pe care semaforizarea funcţionează în regim de undă verde sunt: Str. Nufărului - P-ta Independentei Str Morii - Str Cantemir Piaţa Unirii Sistemele utilizate sunt fie sisteme automate controlabile prin GPS, fie sisteme locale pre-programate. De exemplu, unda verde de semaforizare pe tronsonul coordonat Morii - Cantemir este programată la următoarele decalaje: Morii - 40 secunde; C. Noica - 75 secunde; Nojoridului - 75 secunde; Cantemir - 65 secunde. Aceasta este de asemenea adecvat (în limita capacităţii existente) pentru traficul aglomerat, dar cauzează un nivel de serviciu C în condiţii de trafic mai puţin aglomerat. Indiferent dacă sunt setate prin GPS sau şi trebuie setate manual la fiecare schimbare, sistemul curent de monitorizare şi control al semafoarelor din municipiu nu este - şi nu poate fi - controlat în mod integrat, în totalitate, în timp real, ca răspuns la condiţie de trafic. Pentru aceasta ar fi necesară introducerea unui sistem inteligent de management al traficului, în cadrul căruia sistemul de semaforizare poate să ia decizii în timp real, (respectiv de câte ori apare o schimbare semnificativă în condiţiile de trafic, în mod normal de câteva zeci de ori pe zi), în funcţie de condiţiile de trafic de la alte evenimente. Analiza capacităţii de parcare

169

Existenţa unui număr suficient de parcări în municipiul Oradea, în special la nivelul zonei centrale şi al principalelor zone polarizatoare de trafic, a trebuit determinată în raport de numărul estimat al persoanelor care tranzitează zilnic între zonele rezidenţiale şi funcţionale, numărul de utilizatori ai zonelor administrative, comerciale, culturale etc., de distribuţia modală a mijloacelor de transport utilizate de aceştia, etc. Astfel, s-a efectuat o estimare a necesarului de parcări şi, separat, a inventariat locurile de parcare existente. Se vor prezenta un număr de recomandări privind acoperirea necesarului estimat (diferenţa între necesarul estimat şi numărul de parcări inventariat), precum şi o schemă de prioritizare a construirii de parcări. 1 Estimarea necesarului de parcări Estimarea necesarului de parcări s-a făcut în urma efectuării simulaţiei de trafic pentru 2007 şi a prognozelor pentru 2015 şi 2022, precum şi a estimării traficului pe locaţii. Estimările s-au efectuat la nivelul zonei centrale şi a principalelor zone polarizatoare de trafic pe de o parte şi pentru zonele rezidenţiale pe de altă parte. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 2 de mai jos: Tabelul 2: Capacitatea cumulata a porcarilor din zona centrală Numâr de autovehicule

Necesar parcări în centru şi zone polarizatoare

Numâr de parcări disponibile

Grad de acoperire parcări

Deficit parcări

76.407 15.281 7.835 51.3% 7.446

Se estimează astfel că, la nivelul principalelor zone polarizatoare de trafic din municipiul Oradea, necesarul de locuri de parcare/staţionare este de cea. 15.281. în comparaţie cu acest necesar, capacitatea totală a parcărilor amenajate în principalele zone polarizatoare de trafic este de 7.835, ceea ce reprezintă 51,3% din necesar. Capacităţi ale principalelor reţele pietonale

Aleile pentru pietoni asigură accesul la locuinţe, dotări social-culturale şi amenajări. Lăţimea acestora este de 1-4 fire de circulaţie, un fir pentru o persoană având lăţimea de 60-70 cm. în condi�iile specifice ale municipiului Oradea, se înregistrează fluxuri pietonale ridicate în zona centrală, Teatrul Naţional - Corso - Magazinul Crişul, de cea. 1450 - 1600 persoane pe oră pe sens. Aceasta este substanţial sub capacitatea zonei pietonale, dar relevă tendinţa cetăţenilor de a folosi zona pietonală, dacă aceasta este disponibilă; se recomandă extinderea zonei pietonale. CARACTERISTICI ALE TRAFICULUI RUTIER - ANALIZA DE FLUX Numeroase activităţi urbane generează nevoi de deplasare a persoanelor, mărfurilor, bunurilor materiale, materiilor prime, etc. Traficului intern i se suprapune traficul extern care constă în circulaţia vehiculelor ce intra în oraş cu anumite destinaţii şi îl părăsesc după un timp, precum şi traficul de tranzit ce constă în vehicule care traversează oraşul. . Deplasările de persoane se efectuează atât pietonal, desfă�urându-se pe căi special amenajate: trotuare, alei, pasaje de trecere, scări, planuri înclinate, escalatoare, tuneluri de traversare, etc., cât şi cu autovehicule pe suprafeţele carosabile ale străzilor şi a altor spaţii rezervate circulaţiei de vehicule: poduri, viaducte, tuneluri, pasaje, intersecţii, pieţe, etc. Traficul de persoane are trei componente: alternanţa zilnică în dublu-sens, locuinţă-loc de muncă, deplasările în afara orelor de lucru, în zonele cu dotări social-culturale, comerciale şi ieşirile pentru odihnă, recreaţie, turism. Chiar dacă aceste deplasări nu se suprapun în timp, fiecare dintre ele generează aşa-numitele perioade de vârf sau momente de trafic, de care s-a ţinut seamă în analiză. Parametrii care definesc fluxurile de trafic constau în parametrii călătoriilor, respectiv matricea caracteristicile „lanţurilor de călătorii" - tipul de persoană, motivul pentru care călătoreşte, lungimea, durata, etc. Se estimează existenţa a cea. 50 - 60 de tipuri de „lanţuri de călătorii" în municipiul Oradea.

170

Analiza de flux are ca obiect estimarea curentă şi mai ales în prognoză a „cererii" de călătorii. Rezultatul analizei călătoriilor este prezentat sub forma unei distribuţii statistice prezentate sub forma matricelor O/D. O călătorie constă dintr-un ciclu complet origine-destinaţie, privită ca două puncte separate de o „distanţă". Probabilitatea de a parcurge această „distanţă" este caracteristică fiecărui grup de utilizatori. Punctele de atracţie (terminale) sunt determinate de activităţi specifice. Distribuţia modală repartizează călătoriile în funcţie de tipul de transport folosit şi este determinată de:

• timpul de călătorie; • distanţa totală dintre origine şi destinaţie; • costul călătoriei, etc.

Figura 16: Zonele reziden�iale �i func�ionale din municipiul Oradea, în raport cu densitatea popula�iei �i cu gradul de trafic

171

Volumul de trafic în municipiul Oradea 1 Trafic local

în cadrul recensământului de circulaţie s-au cules date de trafic pe momentul total zi (7-21) în punctele dispuse alăturat secţiunilor de anchete O/D şi pe două dintre podurile peste Crişul Repede din dreptul străzilor General Magheru şi Ovid Densuşianu şi în intervalele de trafic maxim 8-12 şi 14 -l 8 în restul posturilor de recensământ. Acestea au dublate prin sondaj, în mod aleator, de recenzii de 24 de ore efectuate de posturi mobile care au dublat anumite posturi de recensământ, pentru verificarea şi coroborarea datelor. Prin prelucrări statice, traficul recenzat în 8h (8-12 şi 14-18) a fost extrapolat la nivelul intervalului orar 7-21, iar apoi (�inând cont şi de datele de la recensământul general de circulaţie din 2005) a fost realizata conversia traficului la nivel MZA (Media Zilnică Anuală). în medie raportul traficului pe 8h (8-14-18) faţă de traficul pe 14h (7-21) este de cea. 0,625 în secţiunea cu cel mai mare volum de trafic, respectiv Podul Decebal. Relativ la traficul total recenzat se pot face următoarele consideraţii: ■ Pe arterele de penetraţie în municipiu cele mai mari valori de trafic s-au recenzat pe DN76 (MZA 15.854 Vf), DN1E (spre Cluj) MZA 14.839 Vf, DN19 (spre Satu Mare 8.802 Vf şi DN79 (spre Arad) MZA 9.775 Vf; ■ Pe reţeaua stradală interioară cele mai mari valori de trafic au fost recenzate pe Bdul Decebal cea. 35000-38000 Vf , Bdul Dacia cea. 38.000 Vf, Bdul Magheru cea. 33.500 Vf, str. Borşului cu cea. 32.500 Vf, str. Independenţei cu 22.500 Vf, Bdul Ştefan cel Mare cu 29.000 Vf. Valorile medii (media zilnica anuală) pentru traficul de pe principalele artere de circulaţie din municipiul Oradea sunt prezentate în tabelul de mai jos: 2 Sezonalitatea Figura 17: Sezonalitatea traficului local în municipiul Oradea

Sezonalitatea traficului local din municipiul Oradea prezintă variante de până la 23% între lunile ianuarie şi iulie. Nivelul traficului este distribuit relativ uniform, cu maximele în lunile de vară. Figura 18: Sezonalitatea traficului de tranzit în municipiul Oradea

172

Sezonalitatea traficului de tranzit prin municipiul Oradea prezintă variante de până la 28% între lunile ianuarie şi iulie. Nivelul traficului este distribuit cu pondere mai mare în partea a doua a anului, având maxime în iulie şi august. CARACTERISTICI ALE TRAFICULUI RUTIER - RAPORTUL FLUX - CAPACITATE

Modelul realizat şi calibrat a fost utilizat pentru a simula diferite situaţii de încărcări cu trafic ale tuturor barelor pe graful de reţea. Valorile de trafic obţinute prin afectarea matricelor O/D pe graful reţea au fost prezentate atât sub formă tabelară cât şi sub formă grafică. Modelarea cu soft-ul EMME/2 permite efectuarea unui număr relativ ridicat de scenarii „what-if", prin care s-au simulat fluxurile în funcţie de o serie de condiţii la limită, care includ ratele de creştere demografică, creşterea gradului de motorizare, intrarea în funcţiune a autostrăzii Transilvania, etc. 1 Raportul flux - capacitate pe arterele de penetraţie Luând în considerare capacitatea teoretică a drumurilor principale de penetraţie şi fluxurile actuale de trafic, numărul de ştrangulări/zone cu trafic extrem de intens este ridicat. Astfel câteva tronsoane de pe principalele artere de penetraţie sunt în prezent blocate la orele de maximă utilizare la un nivel de serviciu D, prezentând perioade de blocaj al traficului. Nivelele sunt codificate astfel: Nivel Critic LOS C – D Trafic Congestionat LOS E Blocaj LOS F Printre aceste tronsoane se numără: Barele 127-104, 104-399, 399-103, 103-398, 398-101 de pe Calea Borşului; Barele 127-126, 126-125, 125-124 de pe Bulevardul Dacia; Barele 120-142, 142-109, 109-107 şi 107-108 de pe B-dul Decebal; Barele 198-197 pana la 112-113 de pe B-dul Republicii - Str. General Magheru. precum şi alte puncte congestionate/ştrangulări sau arii cu trafic foarte ridicat de pe străzile: Cele trei Crişuri, Nufărului, Dimitrie Cantemir, Calea Aradului, Calea Clujului şi Mareşal Averescu. Cu excepţia eliminării maşinilor parcate pe carosabil, aceste artere principale (magistrale şi penetraţii) au beneficiat în ultimii ani de măsuri de sistematizare a circulaţiei, cum ar fi amenajarea intersecţiei din Piaţa Independenţei, o îmbunătăţire generală a semnalisticii rutiere pe arterele principale, sincronizarea semafoarelor de pe strada Nufărului în regim de undă verde, etc. 2 Raportul flux - capacitate pe centura

173

Fenomenul de congestie este prezent în mult mai mica măsura la nivelul arterelor colectoare (străzi de gradul III şi IV), unde se înregistrează un număr scăzut de ştrangulări, după cum urmează: Pe strada Parcul Traian, nodurile 140-416 şi 414 -l 12; Pe noua stradă Madach Imre, bara 193-264; Pe strada Tudor Vladimirescu, bara 297-109; La Pia�a Unirii, barele 241-188 şi 188-190; Pe strada Sf. Apostol Andrei, barele 257-341 şi 341-124; Pe strada Luis Pasteur, bara 196-277; Pe străzile Războieni şi Seleuşului, bările 165-387 şi 305 - 133.

Acelaşi fenomen este evident pentru centura interioară a municipiului Oradea, incluzând str. Podului şi str. Ovid Densuşianu; şi aici se poate constata că la nivelul anului 2007 se depăşeşte capacitatea de circulaţie pentru nivelurile de serviciu C - D (şi câteva E şi F) pe întregul parcurs al centurii. O depăşire de capacitate la nivelurile E şi F indică necesitatea lărgirii la 4 benzi pe întregul traseu, sectorul cel mai dificil fiind cel de la traversare al râului Crişul Repede (bara 127 - 255), şi secţiunile imediat învecinate (barele 255-145, 230-231) şi lărgirea centurii interioare la 4 benzi este o soluţie temporară. STAREA TEHNICĂ A REŢELEI STRADALE - SITUAJIA EXISTENTĂ

Conform caietului de sarcini, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie a fost realizată o expertiză pentru stabilirea stării tehnice a structurilor rutiere şi a degradării îmbrăcăminţii rutiere. Pe baza acestor date se vor propune lucrări de reabilitare a structurilor rutiere.

Expertiza tehnica a avut ca obiect: ■ Stabilirea, la momentul analizei, a stării tehnice în care lucrează structurile rutiere; ■ Determinarea, pe baza tehnică, a degradărilor în capacitatea portantă a structurilor rutiere; ■ Calcularea duratei de viaţă reziduală a structurilor existente şi precizarea momentului în care a fost sau va fi depăşită durata admisibilă de viaţă şi pe care sectoare anume această situaţie este agravată; ■ Localizarea sectoarelor care necesită intervenţia imediată

Expertizarea s-a efectuat de către speciali�ti autorizaţi, care au inventariat şi evaluat calitativ şi cantitativ starea degradării de suprafaţă care afectează caracteristice structurale ale străzii, în special capacitatea portantă.

Pentru structurile rutiere suple şi semirigide s-au evaluat cantitativ următoarele tipuri de degradări: Dl - gropi şi suprafeţe plombate D2 - faianţări, fisuri şi crăpături multiple pe direcţii diferite D3 - fisuri şi crăpături transversale şi longitudinale D4 - suprafaţă poroasă cu ciupituri, suprafaţă încreţită, �iroită, exudată D5 - făgaşe

În funcţie de tipurile de degradări, numărul şi gradul de acuitate al acestora pe unitate de suprafaţa, străzilor analizate le este atribuit un calificativ al stării de degradare, în funcţie de care se prioritizeaza lucrările de reabilitare/între�inere/repara�ii. Se menţionează că defecţiunile de suprafaţă şi anume suprafaţa poroasă, suprafaţa cu ciupituri, suprafaţa încreţită, suprafaţa şiroită sau suprafaţa exudată nu au fost evaluate cantitativ, ele neafectând capacitatea portantă a structurii rutiere. Starea de degradare pe fiecare sector omogen de stradă este caracterizată de indicele de degradare (ID) calculat, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor tehnice pentru Determinarea Stării Tehnice a Drumurilor Moderne ind. CD 155-2001. Indicii de degradare sunt prezentaţi pe tronsoane şi sectoare omogene în Baza de Date Tehnice Stradale. Eşantionarea analizei a fost structurata după criteriul funcţionalităţii în reţea şi anume: ■ străzi care asigură tranzitul vehiculelor de marfă şi turisme; ■ străzi ce reprezintă principale artere de penetraţie în municipiu şi asigura circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit; ■ străzi situate în zona centrală a oraşului şi pe care se desfăşoară transportul public pe pneuri; ■ străzi de cartier care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale;

174

■ pieţe şi parcuri. 1 Starea tehnica a arterelor de penetraţie

Expertizarea principalelor artere de penetraţie releva o stare inegala a acestora; majoritatea penetraţiilor importante prezintă un număr de tronsoane bune, şi de asemenea tronsoane care au nevoie de intervenţie, uneori urgenta. 2 Starea tehnica a reţelei de drumuri de colectare în cartiere

Aceeaşi gama de condiţii, de la stare buna pana la un grad avansat de degradare se pot întâlni şi pe arterele de colectare a traficului, şi pe cele care fac legătura între zonele rezidenţiale şi funcţionale ale municipiului. 3 Starea tehnica a centurii

In condiţii de trafic excepţional şi având deja capacitatea depăşită de fluxurile de trafic practic pe întreaga sa lungime, centura Oradea este în stare buna (de fapt foarte buna) numai pe porţiunea de 5.270 ml de drum nou de pe strada Ogorului. Toate celelalte tronsoane sunt în stare de degradare rea şi foarte rea. CARACTERISTICI ALE TRANSPORTULUI PUBLIC IN MUNICIPIUL ORADEA

Transportul public în municipiul Oradea este organizat în principal prin concesionarea operării de autobuze şi tramvaie către Regia autonomă de Transport Local (OTL) Oradea.

Acesta operează cele două sisteme în mod integrat, în sensul că cele două tipuri de mijloace de transport sunt folosite în mod complementar în baza aceluiaşi tichet sau abonament de călătorie.

175

Figura 19: Re�eaua de transport public din municipiul Oradea

1 Caracteristici operaţionale

1.1 Acoperirea, principalele itinerarii Sistemul de transport în comun face legătura între principalele zone rezidenţiale şi

principalele zone funcţionale din municipiu. Atât itinerariile liniilor de tramvai cât şi cele de autobuz îndeplinesc criteriile esenţiale de

acoperire a zonelor rezidenţiale cu densitate medie şi mare a populaţiei. 1.2 Frecventa, orar de funcţionare

Liniile de tramvai şi autobuz din municipiul Oradea funcţionează de la 4 dimineaţa până la orele 23.

176

1.3 Volumul de trafic deservit Traficul pe toate sistemele de transport în comun a variat în 2006 între 7,35 şi 3,4 milioane de pasageri pe lună, cu valorile maxime în ianuarie 2006 iar cele minime în iulie 2006. După cum se observă în Figura 10-3 de mai jos, volumul de trafic deservit a fost, cu excep�ia lunii ianuarie, foarte similar în prima parte a anului 2007 cu cel din perioada corespondenţă din 2006. Figura 20: Sezonalitatea traficului pe mijloacele de transport în comun 2006 şi prima jumătate a 2007

În termeni agregaţi, numărul total de pasageri ai sistemului de transport în comun în municipiul Oradea a depăşit în 2006 cifra de 65,7 milioane, dintre care 35,5 milioane în primele 6 luni ale anului.

Numărul total de pasageri în prima jumătate a lui 2007 a fost de 34,5 milioane; se aşteaptă ca la finele anului în curs cifra totală anuală să fie între 64,5 şi 66 milioane pasageri. 1.4 Distribuţia pe mijloace de transport şi sezonalitatea Sezonalitatea utilizării sistemului de transport în comun, după cum se poate observa în Figura 21, reflectă nivelurile de activitate din economia locală, mai ridicate în perioadele ianuarie - mai şi septembrie - noiembrie şi mai scăzute vara şi în timpul sărbătorilor de iarnă. Majoritatea fluctuaţiilor sezoniere provin din rândul pasagerilor sistemului de tramvaie. Pasagerii care folosesc sistemul de autobuze au o prezenţă mai constantă, cu fluctuaţii mai mici (Figura 21) comparat cu pasagerii sistemului de tramvaie. Figura 21: Distribuţia pe mijloace de T.I.C. şi sezonalitatea traficului de pasageri în mun. Oradea în 2006

177

Astfel, fluctuaţia în numărul de pasageri ai sistemului de autobuze în 2006 a fost aproximativ de la simplu la dublu, volumul maxim înregistrându-se în luna ianuarie (de 2,77 milioane pasageri) iar cel minim în luna iulie, de 1,4 milioane de pasageri. În sistemul de tramvaie, variaţia a fost ceva mai mare, aici înregistrându-se aproape 4,6 milioane de pasageri în ianuarie şi cea. 2,1 milioane de pasageri în iulie 2006. Ambele fluctuaţii sezoniere reflectă numărul mai redus de navetişti atât în perioada concediilor de vară cât şi pe timpul sărbătorilor de iarnă. Tendinţa pentru 2007 a fost de uşoară, reducerea fluctuaţiilor sezoniere, menţinând însă acelaşi trend general. 1.5 Eficienta energetică Tramvaiele aflate în prezent în dotarea OTL Oradea au randamente relativ scăzute, respectiv un nivel de eficienţă energetică nu foarte bun. Este în curs o achiziţie de tramvaie noi, cu parametri de funcţionare performanţi, al căror consum de energie (după recuperare) se va încadra în recomandările curente ale UE. 2 Sistemul de tramvaie 2.1 Descriere generala Regia autonomă de Transport Local (OTL) Oradea are în administrare o lungime totală de 35,206 m.l. cale simplă linie de tramvai, care este repartizată pe cinci trasee de circulaţie astfel: ■ Linia 1 roşu, pe traseul: Sinteza - Pod C.F.R. - Spitalul de Copii - Cimitirul Olosig - Bd. Decebal - str. Primăriei - P-ţa 1 Decembrie - Bd. Gen Magheru - Gara Centrală - Cimitirul Olosig - şi retur, în lungime de 16,5 Km linie simplă; ■ Linia 1 negru, pe traseul: S.C. Sinteza - Pod C.F.R. - Spitalul de Copii - Cimitirul Olosig - Gara Centrală - Bd. Gen. Magheru - P-ţa 1 Decembrie - str. Primăriei - B-dul Decebal şi retur în lungime de 16,5 km linie simplă; ■ Linia 2, pe traseul: Cart Nufărul - str. D. Cantemir - Cele Trei Crişuri - P-ţa 1 Decembrie - str. Primăriei - str. Aviatorilor - str. Lipovei - Gara Oradea Vest şi retur, în lungime de 13,802 Km cale simplă; ■ Linia 3 negru, pe traseul:

178

Cartierul Nufărul - D. Cantemir - P-ţa Cetăţii - str. Cele Trei Crişuri - str. Primăriei -Bd. Decebal - Cimitirul Olosig - Gara Centrală - Bd. Magheru - Cele Trei Crişuri şi retur în lungime de 10,64 Km cale simplă; ■ Linia 3 roşu, pe traseul: Cartierul Nufărul - D. Cantemir - P-ţa Cetăţii - str. Cele Trei Crişuri - str. Primăriei -Bd. Decebal - Cimitirul Olosig - Gara Centrală - Bd. Magheru - Cele Trei Crişuri şi retur în lungime de 10,64 Km cale simplă;

În prezent operatorul OTL Oradea nu dispune de un sistem real-time de dispecerizare; de asemenea sistemul nu este dotat cu transpondere, schimbarea macazurilor făcându-se manual. Sistemul funcţionează la o tensiune normală de 600Vcc; starea liniilor este considerată corespunzătoare în proporţie de cea. 70%. 2.2 Descrierea infrastructurii existente

Calea de rulare este de ecartament normal (1435 mm) cu suprastructură în următoarele variante: ■ dală de beton dublu armată cu şină tip 60 în aliniament, şi tip 65 în curbe, în carosabil; ■ plăci beton cu şină omega, în carosabil; ■ traverse beton cu şină tip 40, în carosabil; ■ traverse beton cu şină tip 40, în platformă proprie; ■ traverse beton cu şină tip 49,în platformă proprie; ■ traverse beton cu şină tip 60, în platformă proprie; ■ în curbe sunt traverse de lemn cu şină 60.

În reţeaua de contact se utilizează încrucişări tramvai - tramvai cu întreruperea alimentării în zona încrucişării. Această întrerupere a alimentării nu trebuie să influenţeze buna funcţionare a tramvaiului fiind considerată situaţie normală de exploatare. Se utilizează de asemenea separatori care întrerup alimentarea între secţiunile tronsoanelor pe o distanţă de 100 mm până la maxim 400 mm. Această întrerupere a alimentării nu trebuie să influenţeze buna funcţionare a tramvaiului, fiind considerată situaţie normală de exploatare. În zona încrucişărilor căii de rulare tramvaiul rulează preponderent pe vârful buzei bandajului. Adâncimea canalului de rulare în zona inimilor de încrucişare este de 15 mm de la nivelul superior al şinei. Curentul maxim absorbit din reţeaua de contact de tramvai va putea fi configurat din soft-ware pentru încadrarea în puterea instalată a substaţiilor de alimentare a diferitelor tronsoane ale reţelei de contact, dacă este cazul. 2.3 Parcul de tramvaie existent Parcul de tramvaie existent cuprinde 26 tramvaie articulate, cu vârste între 30 şi 19 ani, şi 44 de vagoane motor cu (respectiv) 43 vagoane remorcă; vârsta vagoanelor motor este între 32 şi 25 ani iar cea a vagoanelor remorcă este între 38 şi 21 de ani. Ca o regulă generală, traseele sunt deservite zilnic de un număr de 46 de tramvaie. Tabelul 3: Parcul de tramvaie al OTL Oradea

Nr. Mijloc fix Perioada de fabricaţie Perioada de achiziţie crt. An fabricaţie Nr. bucăţi An achiziţie Nr. bucăţi

1. Tramvaie articulate 1977 20 1998 26 1979 3 1980 2 1988 1

Total tramvaie articulate 26 26 2. Vagoane motor 1975 4 1996 3

1976 3 2001 18 1977 15 2002 11

179

1978 13 2003 4 1979 4 2004 8

1980 1 1982 4 Total vagoane motor 96 70

1969 1 1994 5 1970 3 2001 5 1972 2 2002 10 1973 2 2003 14 1974 2 2004 9 3. Vagoane remorca 1975 6

1976 2 1977 8 1978 12 1979 3 1984 1 1986 1 Total vagoane remorca 235 113 Total Vehicule 113 113

Dintre vehiculele motoare şi remorci, tipul cel mai comun este Tatra T4. în cazul tramvaielor

articulate, tipul predominant este KT4D. Majoritatea acestor tramvaie (de ambele tipuri) au fost achiziţionate ca vehicule uzate, în stare tehnica buna, din oraşe ale fostei RDG (Dresda, Magdeburg, Berlinul de Est). în prezent este în curs achiziţia a 10 tramvaie moderne, articulate, cu podea coborâtă minim 70%. 2.3.1. Alte dotări: sistemul de management al traficului, de monitorizare şi dispecerizare şi de informare a calatorilor

Principalul obiectiv este eficientizarea operaţională şi financiara a transportului în comun în municipiul Oradea. Aceasta se va obţine în principal prin optimizarea distribuţiei pe trasee şi a gradului de utilizare a parcului auto, prin aceasta maximizarea randamentului şi minimizarea consumurilor, şi prin utilizarea vehiculelor în funcţie de cererea de transport în comun. Un alt obiectiv esenţial este creşterea generala a calităţii serviciului de transport în comun. Aceasta se va obţine prin îmbunătăţirea punctualităţii vehiculelor, o mai bună corelare a graficului de trafic cu nevoile pasagerilor şi stabilirea unui nivel de comunicare adecvat şi modern cu pasagerii, atât în interiorul vehiculelor cât şi în staţii. De asemenea se va obţine o îmbunătăţire a nivelului de siguranţă publică, prin introducerea comunicării de taste şi voce, în timp real, între şofer şi Dispeceratul de Urmărire Electronică; aceasta va permite comunicarea imediată a unor eventuale evenimente nedorite (accidente, urgenţe medicale, acte de vandalism, etc). în urma avertizării electronice primite de la şofer, Dispeceratul va comunica datele către forul de intervenţie potrivit, Poliţie sau Jandarmerie, salvare, pompieri, etc, care va putea interveni prompt. În acest context, în municipiul Oradea, transportul în comun se va alinia normelor Uniunii Europene. Sistemul de dispecerizare electronic va avea o capacitate maximă corelată cu planurile de dezvoltare ale OTL Oradea şi va funcţiona 24 de ore din 24. Localizarea fiecărui autovehicul se va face prin intermediul unui receptor GPS („Global Positioning System"), toate datele culese din interiorul vehiculului fiind gestionate de un microcalculator de bord prin care se vor transmite informaţii în sistem GPRS („General Packet Radio Service") către dispeceratul electronic. Autobuzele şi tramvaiele dotate cu acest sistem vor avea asigurate afişaj electronic faţă-lateral şi un dispozitiv electronic „bus/tram vox" prin intermediul căruia călătorii sunt anunţaţi asupra staţiilor care vor urma pe traseu.

180

În staţii, călătorii vor beneficia de panouri electronice de informare, care vor afişa cât timp a mai rămas până la sosirea autobuzelor şi/sau tramvaielor de pe trasee. Panourile electronice de informare montate în staţiile de călători vor fi prevăzute cu senzori antiefracţie şi vor fi controlate de dispecerat. 2.4 Sistemului de tramvaie - disfunc�ionalită�i/elemente care necesita îmbunătăţiri 2.4.1 Elemente de infrastructura Dintre dotările sistemului de tramvaie care necesită îmbunătăţiri, reparaţii, modernizări etc, elementele cu cel mai mare impact asupra sistemului, necesarul cel mai mare de alocări de fonduri şi care impun cea mai atentă planificare a implementării, sunt elementele de infrastructură. Condiţia şi calitatea acestor elemente de infrastructura determina parametrii de eficientă operaţională şi financiară a operatorului; datorită importanţei lor, sunt planificate să fie incluse ca elemente de prim ordin în aplicaţia de finan�are în cadrul programului POR axa l, în cadrul planului integrat. 2.4.2 Alte dotări şi elemente de logistică Pe lângă sistemul de monitorizare GPS şi dispecerat actualmente în curs de achiziţie, sunt necesare de asemenea automatizări ale macazelor (atât macaze cât şi comenzile electronice aflate la bordul tramvaielor), precum şi o serie de modernizări nu numai ale parcului de tramvaie, dar şi a facilităţilor de întreţinere şi reparaţii din cadrul depoului. Trebuie înţeles faptul că din punct de vedere strategic, spre deosebire de sistemul de autobuze care, datorită limitărilor fizice ale străzilor existente, nu poate funcţiona decât ca şi parte din traficul rutier din municipiul Oradea, sistemul de tramvaie poate funcţiona ca o alternativă pentru acesta. Acest fapt a fost sesizat de către populaţie, ceea ce se vede de altfel şi din gradul de utilizare al celor două sisteme. De aceea este extrem de important ca viitoarele programe de investiţii bazate pe finanţări ne-rambursabile să fie focusate şi asupra asigurării unui tract dedicat, separat pentru reţeaua de tramvaie pe cea mai mare întindere posibilă şi pe eliminare zonelor de gâtuire („bottlenecks" care se formează la suprapunerea liniilor de tramvai cu carosabilul deschis traficului rutier. 3 Sistemul de autobuze 3.1. Parcul de autobuze existent Parcul existent de autobuze este de 64 vehicule, din care 56 de autobuze şi 8 microbuze. Zilnic ies pe traseu 48 de autobuze. Tabelul 4: Parcul de autobuze al OTL Oradea

Nr. crt. Autobuze Nr. buc. Anul achiziţiei Nr. buc.

1. Autobuze Mercedes 20 2004 20 2. Autobuze Liaz 11 2003 11 3. Autobuze Rocar U207 8 2000 8 4. Autobuze Rocar 412 5 2001-2002 5 5. Autobuze UDM 7 - 1994 5

1997 2 6. Autobuze Ikarus 13 1994-1996 13 TOTAL AUTOBUZE 64

Dintre tipurile cele mai comune se numără:

■ autobuze de tip Ikarus, cu o vechime de 11-13 ani; ■ autobuze de tip DAC, cu o vechime de 13 ani; ■ autobuze de tip Rocar DeSimoa cu o vechime de 8 ani; ■ autobuze de tip Liaz, cu o vechime de 5 ani; ■ autobuze de tip Mercedes, cu o vechime de 3 ani.

181

4 Concluzii cu privire la condiţia prezenta a transportului public în municipiul Oradea 4.1 Condiţia generala a parcului de vehicule

Condiţia generală a majorităţii autobuzelor nu este foarte bună; aceasta se reflectă în lipsa de confort pentru pasageri - scaune tari, cu aspect degradat, lipsa instalaţiilor de aer condiţionat, slaba funcţionare a instalaţiilor de încălzire, aspectul inestetic. De asemenea, vârsta şi starea avansată de degradare a vehiculelor fac costurile de exploatare să fie mai ridicate (întreţinere, reparaţii, consumuri). Deservirea traseelor este în general satisfăcătoare, cu corectivul că lipsa de comunicare cu pasagerii în interiorul vehiculelor şi în staţii amplifică reacţia negativă la orice întârziere, schimbare de traseu (datorită lucrărilor de construcţii), etc. Pe termen mediu, este necesară înlocuirea întregului parc auto cu vehicule moderne, prezentând un înalt grad de siguranţă în exploatare, confort şi convenienţă pentru pasageri. în prezent este în curs achiziţia a 20 autobuze moderne, cu podea coborâtă pe toată suprafaţa disponibilă pentru pasagerii în picioare, dotate cu instalaţii de încălzire şi aer condiţionat. 4.2 Condiţia generala a staţiilor pentru transportul în comun Per ansamblu, staţiile de îmbarcare-debarcare a călătorilor din municipiul Oradea nu întrunesc condiţiile unui sistem de transport urban modern, cum nu întrunesc de altfel nici cerinţele legislaţiei în vigoare. Astfel, staţiile, pe lângă faptul că le lipsesc amenajările necesare (adăposturi, refugii, copertine, etc.) pentru a adăposti călătorii de intemperii, nu sunt dotate nici cu amenajările obligatorii pentru acomodarea persoanelor cu handicap locomotor, cum ar fi rampele de acces, etc. Este de asemenea evidentă în multe dintre staţii condiţia degradată a trotuarelor, bordurilor, stâlpilor, gardurilor şi/sau barierelor de protecţie a pietonilor, etc. Lipsa dotărilor cu mobilier urban este de asemenea însoţită de prezenţa unor chioşcuri improvizate sau în stare destul de degradată în acelaşi spaţiu pietonal (trotuare, etc). Toate aceste elemente, care fac parte din ambientul aferent sistemului de transport în comun, trebuie aduse în primul rând în conformitate cu cerinţele legale şi, în al doilea rând, la standardele calitative ale unui sistem european modern de transport în comun. 4.3 Alte elemente care necesită îmbunătăţiri Este de asemenea imperios necesară implementarea reglementărilor municipale privind interzicerea parcării pe trotuare, în special în dreptul sau în aria staţiilor de transport în comun. Această practică îngreunează atât traficul pietonal cât şi procesul de îmbarcare/ debarcare a călătorilor din mijloacele de transport în comun. De asemenea, parcarea autoturismelor în staţii şi pe carosabilul din dreptul staţiilor obligă şoferii de autobuze să oprească în staţii practic pe banda a doua, blocând traficul auto pe durata staţionării, şi/sau întârzie tramvaiele. SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

În condi�iile creşterii exponenţiale a traficului auto în ultimii 5 ani, o serie de limitări ale infrastructurii de transport au fost scoase în evidentă; astfel complexul rutier al străzilor din municipiu, şi în special arterele principale de tranzit (centura şi penetraţiile existente), care nu fuseseră dimensionate pentru preluarea sarcinilor din traficul de tranzit, în special din traficul greu actual şi de perspectivă, au fost supuse unei degradări accelerate. Efectele creşterii traficului au devenit vizibile pe arterele principale şi de tranzit prin degradările accentuate şi progresive în complexul rutier, ceea ce cauzează: - disconfortul utilizatorilor; - reducerea vitezei de circulaţie; - creşterea cheltuielilor cu carburanţi şi piese de schimb; - creşterea cheltuielilor de întreţinere a drumului; - creşterea poluării. Lipsa amenajărilor din intersecţii a avut ca efect reducerea vitezei de tranzit pe direcţiile principale de circulaţie.

182

Lipsa pe unele secţiuni a lucrărilor de preluare şi evacuare a apelor meteorice reprezintă încă una din sursele principale de degradare al sistemului rutier local. Toate acestea au rezultat în condiţii de siguranţă a traficului mai scăzute, cu o creştere corespunzătoare a numărului de incidente în trafic. Lucrările de aducere a sistemului rutier la parametrii tehnici corespunzători categoriilor de drum respective au contribuit în aceeaşi perioadă la crearea de condiţii îmbunătăţte de siguranţă şi confort în circulaţia auto. S-au efectuat de asemenea lucrări de asigurare a scurgerii apelor pluviale în condiţii cât mai bune. Elementele statistice analizate indică un trend descrescător al accidentelor grave în zona de proiect. Astfel, deşi între anii 2004 şi 2006 a avut loc o creştere substanţială a indicelui de motorizare local, numărul de accidente grave a scăzut de la 65 în 2004 la 47 în 2005. Numărul de decese a scăzut de la 17 la 15, iar rănirile grave de la 57 la 40. Se consideră că o mai bună sistematizare a circulaţiei, alături de măsurile preventive luate de poliţia municipiului, au dus la aceste rezultate. Necesitatea reducerii utilizării automobilelor în municipiul şi zona metropolitana Oradea Conform documentelor programatice la nivel naţional şi european, municipalitatea Oradea împreuna cu localităţile asociate din Zona Metropolitană Oradea, au prevăzut atât în Strategia de Dezvoltare Durabilă a ZMO cât şi în Planul aferent de Amenajare a Teritoriului ZMO o serie de măsuri aţintite asupra reducerii poluării aerului prin reducerea utilizării autovehiculelor, cel puţin în traficul de navetă către locul de activitate zilnică. Astfel, s-a dispus includerea în Planul Integrat de Dezvoltare a Infrastructurii ZMO a dezvoltării unei reţele de piste de biciclete (care reprezintă o prelungire/extindere a sistemului de piste de biciclete în Municipiul Oradea recomandat în volumul II al prezentului studiu) care să deservească municipiul Oradea şi să facă legătura cu principalele localităţi proxime din ZMO. Complementar cu utilizarea sporită a bicicletelor, creşterea ratei de utilizare a transportului în comun este unul dintre obiectivele principale ale administraţiilor publice locale din ZMO, al cărui scop este, alături de decongestionarea traficului, şi reducerea poluării aerului. CONCLUZII ALE ANALIZEI CIRCULAŢIEI ACTUALE 1 Concluzii ale analizei circulaţiei actuale Ca în toate oraşele istorice din Europa şi din lume, infrastructura rutiera din municipiul Oradea nu a putut ţine pasul cu intensificarea traficului. Numărul de maşini a crescut în mod considerabil, numărul de străzi modernizate este insuficient, centura municipiului este în lucru pe două secţiuni, iar magistralele preiau în prezent şi o parte din traficul auto de tranzit (nu camioane grele) care în condiţii normale ar fi optat să meargă pe centură. 1.1 Orizontul de planificare Date fiind numărul de variabile incluse ca premise în prognoză (darea în funcţiune a autostrăzii Transilvania, nivelul şi viteza de dezvoltare a spaţiului peri-urban din ZMO în sectoarele rezidenţial, comercial şi public, tipul de reglementări privind parcarea în zona centrală care vor fi introduse de municipalitate, dezvoltarea sistemului de transport în comun, etc.) s-a considerat că orizontul de planificare pentru Planul Curent de Organizare a Circulaţiei (P.O.C.) în municipiul Oradea să nu depăşească 15 de ani, acoperind aşadar perioada 2007 - 2022. Totuşi, ar trebui avut în vedere faptul că analiza circulaţiei actuale este un instrument de planificare care să asiste autoritatea de resort în administrarea infrastructurii de trafic. Orice Plan trebuie revizuit în mod regulat (de obicei o dată la 5 ani) de către autoritatea de resort pentru verificarea ipotezelor utilizate în elaborarea Planului Curent de Organizare a Circulaţiei (P.O.C), creşterea şi densitatea populaţiei, tendinţe de dezvoltare, activităţi industriale, etc. 1.2 Nivelul de analiza Dezvoltarea celor două medii, urban şi rural, este puternic inter-relaţionată; municipiul are toate dotările tipice unei zone urbane cosmopolite, respectiv: know-how, resurse umane, tehnologie, facilităţi educaţionale, recreative, medicale, etc. Spaţiul rural are şi el resursele umane,

183

dar asigură în special terenul necesar pentru extinderea zonelor rezidenţiale, pentru noi investiţii, etc. Principalele resurse ale zonei metropolitane constau într-un mix de factori care creează o bună complementaritate între municipiul Oradea şi comunele care alcătuiesc zona metropolitană. Municipiul Oradea dispune de cel mai important factor de producţie: mâna de lucru. Oraşul dispune de asemenea de multe din facilităţile şi avantajele unui centru urban modern: o densitate a populaţiei relativ ridicată, o forţă de lucru educată şi cu experienţă intr-o varietate de sectoare, incluzând comerţ, transporturi, industrie uşoară, şi chiar sectorul manufacturier. Oradea dispune de asemenea de facilităţi educaţionale, administrative, medicale şi culturale. Comunele din zona metropolitană dispun în primul rând de cel de al doilea factor de producţie important: teren. Acesta este disponibil din abundenţă, atât pe teritoriul administrativ al comunelor, cât şi pe parcursul principalelor căi de acces (drumuri europene şi naţionale) care parcurg comunele Zonei Metropolitane şi leagă Oradea de principalele destinaţii din România şi Europa de Vest. Desigur comunele dispun şi de mână de lucru şi o varietate de alte facilităţi, dar în esenţă combinaţia de mână de lucru urbană şi teren din mediul periurban generează masive oportunită�i de dezvoltare. Pe întreg cuprinsul zonei metropolitane se află numeroase oportunităţi de recreere. Obiective cultural-istorice, restaurante şi hoteluri, unele elemente de viaţă de noapte, întreaga zonă dispune de importante resurse geotermale, exploatabile atât în scopul încălzirii locuinţelor şi întreprinderilor cât şi în scopuri balneare şi de agrement. 2. Termeni de comparaţie - distribuţia modală în contextul european În municipiul Oradea, după cum se observă în Figura 11, procentul persoanelor care folosesc în mod regulat autoturismul pentru a ajunge la locul unde realizează o activitate zilnică (locul de muncă, şcoală sau facultate, etc.) este de cea 31% din numărul total de persoane care fac aceste deplasări. Dintre aceştia, 10,5% se deplasează cu maşina altcuiva („car pooling"), o practică ce permite un nivel de optimizare a consumurilor de carburanţi şi reduce congestionarea traficului rutier. Dintre cei 54% dintre călători care utilizează mijloacele de transport în comun, aproape 25% călătoresc cu tramvaiul, 17,5% cu autobuzul iar 1,56% schimbă mai multe tipuri de mijloace de transport în comun (autobuz şi tramvai). Tabelul 5: Distribuţii modale caracteristice în oraşe Europene de mărime comparabilă

Ora�ul Pietonal �i cu bicicleta

Transport public

Cu automobilul

Nr. de locuitori

Oradea 15% 54% 31% 207.000 Gronigen (NL) 58% 6% 36% 170.000 Arhus (DK) 32% 15% 51% 280.000 L Hospitalet(SP) 35% 36% 28% 273.000 Mataro (Spania) 48% 8% 43% 102.000 Vitoria (Spania) 66% 16% 17% 215.000 Gent (BE) 17% 17% 56% 226.000 Brujas (BE) 27% 11% 53% 116.000

Comparat cu un eşantion de oraşe europene de mărime comparabilă, orădenii merg cel

mai puţin pe jos sau cu bicicleta din cele 8 oraşe comparate, sunt primii în utilizarea transportului public (următorul oraş ca utilizare a acestei modalităţi de transport este L'Hospitalet, din Spania, cu 273 mii locuitori, cu 36%. Per ansamblu, gradul de utilizare a bicicletei şi a mersului pe jos este cel mai ridicat în oraşele Vitoria din Spania (215 mii locuitori) şi Groningen din Olanda (170 mii locuitori), cu 66% şi respectiv 58%. 3 Modelul de dezvoltare spaţială. Relaţia dintre dezvoltarea spaţiala şi creşterea indicelui de motorizare

184

În cazul ZMO, modelul de dezvoltare policentrică având în centru municipiul Oradea şi câteva centre puternice, specializate, în spaţiul peri-urban. Astfel Borş atrage prin parcul şi zonele industriale, Sântandrei şi Paleu se pot dezvolta ca zone rezidenţiale şi de recreere, Sânmartin este proeminent prin staţiunile balneare, etc. Este important de menţionat faptul că modelul de dezvoltare policentrică depinde mai mult decât alte modele de dezvoltare spaţială de un foarte bun acces, respectiv sistem de transport, între centru şi policentre. Sunt necesare drumuri bune, legături pe şine, transport în comun, etc. Având în vedere numeroasele probleme legate de circulaţia din interiorul oraşelor, un rol deosebit de important revine planificării urbane şi corelării traficului cu celelalte funcţiuni ale oraşului. Astfel, planurile de urbanism urmăresc includerea rezolvării problemelor de trafic alături de celelalte obiective privind dezvoltarea localităţii pentru evitarea conflictelor posibile, asigurând astfel buna funcţionare a întregului organism urban. Acest lucru poate fi realizat prin prevederea unor zone echilibrate ca mărimi, densităţi, funcţiuni, omogenitate, amplasate uniform în suprafaţa oraşului, evitarea concentrărilor excesive de trafic, scurtarea distanţelor de parcurs, studierea fenomenului de deplasare pendulară dinspre oraş spre exterior şi invers (navetismul) şi a cauzelor care-l generează şi prevederea unor zone de trafic suplimentare, concentrate în punctele importante de intrare-ieşire din oraş. Prin intermediul planurilor de urbanism se stabilesc şi posibilităţile de restaurare a reţelelor stradale existente astfel încât să se respecte o serie de principii fundamentale: asigurarea cu minim de energie a circulaţiei între toate cartierele şi zonele de muncă; asigurarea unei structuri a reţelei stradale în sistem organic: artere magistrale orăşeneşti, cu ramificaţii de artere în cartiere, iar acestea din urmă cu ramificaţii de acces la obiective; asigurarea unor condiţii ecologice; adoptarea unor soluţii eficiente atât din punct de vedere tehnic cât şi economic prin folosirea la maximum posibil a traseelor străzilor existente, mărirea capacităţii de circulaţie a străzilor în mod progresiv, pe măsura creşterii traficului, prevederea spaţiilor pentru lărgiri de artere, intersecţii în cazul amplasării de clădiri în zonele adiacente. RECOMANDĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA CIRCULAŢIEI RUTIERE ÎN MUNICIPIUL ORADEA 3.1 Principii directoare în optimizarea circulaţiei rutiere La baza îmbunătăţirii circulaţiei rutiere se află optimizarea cheltuirii de resurse - financiare, de timp, etc. Nu toate resursele implicate sunt de natura financiara şi nu toate necesita eforturi mari. Astfel, multe dintre măsurile aplicabile sunt îmbunătăţiri cu costuri mici, cum ar fi masuri legate de informarea şi educarea cetăţenilor în promovarea metodelor de „car pooling", utilizarea bicicletei, promovarea transportului public, etc. Alte masuri, cum ar fi implementarea unui sistem performant de semaforizare, care se poate adapta în timp real la schimbări în trafic, sunt costisitoare şi durează până să atingă maturitatea în funcţionare dar, odată implementat, poate duce la rezultate spectaculoase. Esenţiala este abilitatea administraţiei publice de a acţiona coordonat, de a implica actorii importanţi (prestatorii de lucrări de drumuri, operatorul de transport în comun, toate societăţile/operatorii care fac intervenţii la trama stradală - apă, canal, electric, cablu, etc., agenţii reglementative şi în special populaţia) în implementarea unui plan coordonat. 3.2 Strategia de optimizare a traficului rutier în municipiul Oradea Ar trebui alcătuită o schema generală de organizare a circulaţiei, în sensul existenţei unui regulament, a unui sistem de semnalizare şi a unui sistem de semaforizare. Aceasta trebuie încadrată într-o strategie mai amplă, de dezvoltare a municipiului şi zonei metropolitane, care să cuprindă, pe lângă reglementări operaţionale, investiţionale şi reglementative, şi măsuri complementare legate de informare publică, coordonarea cu planificarea amenajării teritoriului, etc. Astfel, schema generală de organizare a circulaţiei trebuie integrată într-o strategie de optimizare a traficului rutier în municipiul Oradea, prezentat în Figura 22 de mai jos. Aceasta se bazează pe trei elemente esenţiale: ■ EXTERNALIZAREA unei părţi substanţiale din traficul de tranzit, prin realizarea unei centuri exterioare municipiului Oradea, care să traverseze circular zona metropolitană şi să facă legătura

185

cu drumurile expres şi autostrăzile ce urmează a se construi în proximitatea municipiului Oradea în următorii 5 până la 7 ani. ■ REDUCEREA traficului auto prin implementarea unei serii de măsuri investiţionale, reglementative şi informaţional - educaţionale care, cumulat, să aibă efectul unei scăderi în utilizarea autovehiculelor (în special a autoturismelor) în transportul intra-urban. ■ FLUIDIZAREA fluxurilor de trafic urban, respectiv seria de măsuri care face obiectul P.O.C., respectiv al schemei generale de organizare a circulaţiei, prezentată mai jos. Figura 21: Optimizarea traficului rutier în municipiul Oradea

186

Este de notat ca, în experienţa europeana şi mondiala, masurile de fluidizare a traficului

implementate independent, fără corelarea cu masuri privind celalalte doua axe strategice indicate nu dau rezultate, chiar şi atunci când, din punct de vedere tehnic, sunt bine concepute şi corelate intre ele. Aceasta se întâmplă datorită faptului că, deobicei, disfunc�ionalită�ile legate de trafic sunt funcţie de ordinul de mărime al fenomenului şi apar, în cursul evoluţiei unui oraş sau a unei zone urbane, pe paliere. în majoritatea situaţiilor, de la momentul în timp la care problema este identificată, până la punctul in care se ia o decizie fermă cu privire la măsura de intervenţie, problema a depăşit, ca ordin de mărime, nivelul de relevantă al măsurii recomandate. RECOMANDĂRI PRIVIND EXTERNALIZAREA UNORA DINTRE FLUXURILE DE TRAFIC DIN MUNICIPIU 1 Imperative tehnice pentru construirea unei centuri exterioare

În condiţiile creşterii prognozate a fluxurilor de trafic, construirea unei centuri exterioare este o necesitate din motive tehnice Volumul de trafic existent pe centura municipiului Oradea depăşeşte capacitatea centurii pe tronsoane însumând peste 85% din lungimea acesteia, restul de 15% fiind de asemenea foarte aproape de a fi utilizat la capacitatea maximă. În unele secţiuni, gradul de utilizare - sau mai exact de congestie - ajunge la peste 150%, atingând un maxim de 189% pe tronsonul corespunzând barei 127-255. Aceasta se întâmpla desigur în condiţiile în care, pe întreg traseul de cca. 16 km, centura municipiului Oradea are doua benzi de circulaţie. Deşi finanţarea a fost aprobata pentru lărgirea secţiunii de centura corespunzând Str. Densusianu la patru benzi, şi presupunând ca lărgirea întregii centuri se va putea finanţa şi realiza în nu mai mult de doi ani, nici la aceasta capacitate, dubla fata de cea prezenta, centura pe traseul sau actual nu va putea deservi în condiţii de siguranţa şi conform traficul prognozat. În condiţiile dublării capacităţii centurii existente, fluxurile de trafic prognozate vor depă�i capacitatea centurii pe doua bare pana în 2015 şi pe 6 pana în 2022. În baza valorilor prognozate de trafic este evident ca centura în actuala sa configuraţie este sortita sa funcţioneze în regim de blocaj de trafic chiar şi în cazul lărgirii la patru benzi pe intreg parcursul ei. Evident, în cazul numai al unei lărgiri parţiale, blocajul va fi mai grav, cu consecinţele economice şi legate de siguranţa traficului de rigoare. Faptul ca centura este mărginită de utilităţi (stâlpi din sistemul de alimentare cu energie electrică, canalizări pluviale, etc.) şi de proprietăţi private dintre care unele sunt dezvoltate pana la linia proprietăţii, face practic imposibila o a doua lărgire a centurii (la 6 sau 8 benzi) pe traseul existent. Aceasta face ca, din punct de vedere strict tehnic, dezvoltarea unui inel, sau „ring" de centura în afara teritoriului administrativ al municipiului Oradea sa fie nu numai soluţia optima, dar şi singura soluţie pentru a face ca traficul de tranzit sa nu mai îngreuneze traficul local. De asemenea, după cum reiese din experienţa din Germania şi din alte tari europene dezvoltate, o centura exterioara va prelua minim o treime din traficul local, în sensul ca o centura exterioara în regim de drum expres, cu patru benzi, ar asigura o fluiditate a traficului şi o viteza de deplasare care sa justifice pentru mulţi participanţi la traficul local efectuarea unui ocol pentru a ajunge mai repede în partea opusa a oraşului. 2 Imperative socio-economice pentru construirea unei centuri exterioare Construirea unei centuri exterioare este un imperativ al dezvoltării economice a municipiului Oradea, care la rândul ei depinde de dezvoltarea spaţiului peri-urban. Centura exterioara va dezvolta traficul rutier din municipiu şi dintre municipiu şi zona metropolitană, precum şi traficul de legătură cu reţeaua de drumuri naţionale şi europene. Prin funcţiile sale, activitatea de transport constituie, alături de sistemul de comunicaţii şi sistemul bancar, "coloana vertebrală" a circuitului economic, atât la nivel naţional şi internaţional cât şi local. Piaţa europeană unică, dar şi globalizarea economiei mondiale sunt însoţite de noi relaţii de schimb, implicând noi curente de transport pe zone mult mai vaste decât cele tradiţional cunoscute.

187

Cel puţin la nivel european, în noua viziune privind relaţiile Est-Vest şi Centru-Periferie, un sistem de transport performant este indispensabil schimburilor şi promovează competiţia şi productivitatea în ansamblul domeniului economic, dar şi creşterea economică în regiunile rămase în urmă. Transporturile contribuie cu peste 10% la crearea produsul intern brut al Zonei Metropolitane şi asigură cca. 8% din totalul locurilor de muncă din economia locală. Politica transporturilor trebuie integrată cu celelalte politici sectoriale, în special cu politica de amenajare a teritoriului, cu politica mediului, cu politica în domeniul energiei precum şi cu cea în domeniul telecomunicaţiilor. „Cheia" în acest domeniu este conectarea la reţeaua trans-europeană rutieră, aeriană şi feroviară de transport, acest sector permiţând o valorizare mai ridicată a teritoriului metropolitan. Aşa după cum rezultă din diferitele analize realizate atât la nivel judeţean cât şi local şi metropolitan, lipsa infrastructurii de transport este o problemă majoră şi comună, indiferent de nivelul la care se situează o unitate teritorial-administrativă. Se impune aşadar ameliorarea acestui tip de infrastructură în funcţie de diferitele priorităţi ale fiecărei colectivităţi locale, păstrând totuşi o convergenţă fără abordări individuale. În ceea ce priveşte Municipiul şi Zona Metropolitană Oradea, se propune axarea, pe termen lung, pe iniţierea unui proiect sau unor proiecte care să ducă la realizarea unui inel de fluidizare a circulaţiei auto de acces rutier regional şi transfrontalier, practic a unei rute de ocolire a aglomerării din spaţiul urbanistic comun extins al zonei metropolitane care să optimizeze conexiunile cu toate policentrele majore sau mai mici din regiunea de referin�ă extinsă şi cu rutele de legătură cu acestea. Un asemenea „ring" asigură în perspectivă crearea unui coridor intern de dezvoltare cu efecte majore în plan regional. Această intenţie poate face parte din portofoliul pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune. 3 Recomandări privind traseul posibil al unui inel de centura exterioară Drumul expres de centura propus va avea o lungime de 75,2 Km şi va urma un traseu aproximativ circular în jurul municipiului Oradea, conectându-se la toate drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale existente şi de asemenea la Autostrada Transilvania şi la viitorul Drum Expres Oradea-Arad. RECOMANDĂRI PRIVIND REDUCEREA TRAFICULUI AUTO DIN MUNICIPIU 1 Modernizarea transportului public Un număr de elemente fundamentale influenţează calitatea serviciului şi atractivitatea acestuia ca o alternativa, pentru public, la traficul auto. trasee, număr de vehicule, intervale de succesiune, tipuri de vehicule, etc. Dintre acestea, extrem de importante sunt masurile de întărire a funcţionarii mijloacelor de transport în comun dotate cu căi de rulare proprii (tramvai în unele secţiuni) care, spre deosebire de vehicule de transport în comun care folosesc reţeaua stradală, preferin�a o alternativa viabila în caz de congestie extrema a traficului auto. 1.1 Elemente de infrastructura Elementele de infrastructura a transportului în comun cu cel mai mare impact asupra sistemului, având necesarul cel mai mare de alocări de fonduri şi care impun cea mai atentă planificare a implementării sunt: • Tronsonul Cap linie Nufărul - Cicero (str. Costa-Foru): - Lungime de 4940 ml cale simpla; - linia este în platformă proprie, pe traverse de beton şi şină tip 49; - pe această porţiune se efectuează reparaţie capitală - lucrările de reparaţii au început în anul 2004 şi se vor finaliza în cursul anului 2007; • Tronsonul Cicero (str. Costaforul) - Cele Trei Crişuri: - lungime de 926 ml cale simplă; - acest tronson a fost reabilitat în anul 2006, linia fiind de dală continuă de beton dublu armată, cu şină 60 parte în carosabil, parte în platformă proprie; • Tronsonul Cele Trei Crişuri - colţ Primărie: - lungime de 2434 ml cale simplă;

188

- linia este în platformă proprie, pe traverse de beton şi şină tip 40, ultima reparaţie a fost realizată în anul 2002; • Tronsonul Colţ Primărie - Farmacia 5 - Pod Decebal - Cimitirul Olosig: - 5427 ml cale simplă; - reabilitată în perioada 2003 - 2006, soluţia de reabilitare fiind dală continuă de beton dublu armată cu şină tip 60, linia este în carosabil; • Tronsonul Cimitirul Olosig - Gara Centrală - str. Republicii - str. Magheru (staţia de tramvai pod Dacia): - 4976 ml cale simplă; - reabilitată în perioada 2000 - 2005 - 2005, soluţia de reabilitare fiind dală continuă de beton dublu armată cu şină tip 60, linia este în carosabil; • Tronsonul str. Magheru (staţia de tramvai pod Dacia) - Intersecţie str. Calea 1 Mai: - 500 ml cale simplă; - plăci de beton şină omega, linia este în carosabil; —r— - ultima reparaţie în anul 1996; • Intersecţie str. Calea 1 Mai - Cele Trei Crişuri: - 350 ml cale simplă; - traverse de beton şi şină tip 60; - ultima reparaţie în anul 1996; • Tronsonul Farmacia 5 - Cazărmi: - 200 ml cale simplă; - reabilitată în anul 2006, soluţia de reabilitare fiind dală continuă de beton dublu armată cu şină tip 60, linia este în carosabil; • Tronsonul Cazărmi - str. Aviatorilor - Cap linie loşia: - 3276 ml cale simplă; - traverse de beton cu şină tip 40 în platformă proprie; - ultima reparaţie în anul 1997; • Tronsonul Cimitirul Olosig - Turnul de apă: - 150 ml cale simplă; - traverse de beton cu şină tip 60 în platformă proprie; - pe această porţiune nu s-a făcut reparaţii în ultimii 15 ani; • Tronsonul Turnul de apă - Spitalul de Copii: - 500 ml cale simplă; - traverse beton cu şină tip 40 în platformă proprie; - ultima reparaţie în anul 1996; • Tronsonul Spitalul de copii - Curba de la str. Transilvaniei intersecţie cu Bd. Dacia: - 500 ml cale simplă; - traverse de beton cu şină cu canal de tip Austria; - ultima reparaţie în perioada 1997 - 1999, linia este în carosabil; • Tronsonul Curba de la str. Transilvaniei intersecţie cu Bd. Dacia - Pod C.F.R. -Cap linie Sinteza: - 5600 ml cale simplă; - traverse beton cu şină tip 40 în platformă proprie; - ultima reparaţie în perioada 1992 - 1994; • Linii de garare Depou: - 5,427 ml cale simplă; - la care nu au fost efectuate lucrări de reparaţii capitale în ultimii 15 ani, decât intervenţii locale în zonele cu probleme. Condiţia şi calitatea acestor elemente de infrastructură determină parametrii de eficienţă operaţională şi financiară a operatorului; datorită importanţei lor, sunt planificate să fie incluse ca elemente de prim ordin în aplicaţia de finanţere în cadrul programului POR axa 1, în cadrul planului integrat. 1.1.1 Elemente de logistică Pe lângă sistemul de monitorizare GPS şi dispecerat actualmente în curs de achiziţie, sunt necesare de asemenea automatizări ale macazelor (atât macaze cât şi comenzile

189

electronice aflate la bordul tramvaielor), precum şi o serie de modernizări nu numai ale parcului de tramvaie, dar şi a facilităţilor de întreţinere şi reparaţii din cadrul depoului. Trebuie înţeles faptul că din punct de vedere strategic, spre deosebire de sistemul de autobuze care, datorită limitărilor fizice ale străzilor existente, nu poate funcţiona decât ca şi parte din traficul rutier din municipiul Oradea, sistemul de tramvaie poate funcţiona ca o alternativă pentru acesta. Acest fapt a fost sesizat de către populaţie, ceea ce se vede de altfel şi din gradul de utilizare al celor două sisteme. De aceea este extrem de important ca viitoarele programe de investiţii bazate pe finanţări ne-rambursabile să fie focusate şi asupra asigurării unui tract dedicat, separat pentru reţeaua de tramvaie pe cea mai mare întindere posibilă şi pe eliminare zonelor de gâtuire („bottlenecks" care se formează la suprapunerea liniilor de tramvai cu carosabilul deschis traficului rutier. 1.2 Alte elemente care necesită îmbunătăţiri Este de asemenea imperios necesară implementarea reglementărilor municipale privind interzicerea parcării pe trotuare, în special în dreptul sau în aria staţiilor de transport în comun. Această practică îngreunează atât traficul pietonal cât şi procesul de îmbarcare/ debarcare a călătorilor din mijloacele de transport în comun. De asemenea, parcarea autoturismelor în staţii şi pe carosabilul din dreptul staţiilor obligă şoferii de autobuze să oprească în staţii practic pe banda a doua, blocând traficul auto pe durata staţionării, şi/sau întârzie tramvaiele. 2 Crearea unei reţele majore de piste de biciclete în municipiul şi zona metropolitana Oradea 2.1 Detalii de amplasament şi funcţionare Facilităţile de deplasare pentru biciclete cuprind inclusiv piste cu destinaţie exclusivă pentru biciclete, în afara şoselei, piste pentru biciclete utilizare mixtă, şi benzi desemnate biciclete (sau benzi suplimentare pavate). Fluxul de biciclete are caracteristici de vârf diferite raportat la vehiculele cu motor. Punctul maxim al fluxului de biciclete se întâlneşte în vecinătatea colegiilor şi campusurilor universitare. Volumele zilnice, sau chiar volumele pe oră, nu par a fi substanţiale decât în momentul considerării acestor puncte maxime. Pistele de biciclete exclusiv în afara şoselei sunt separate de traficul vehiculelor cu motor şi nu permit trecerea pietonilor. Aceste mijloace de transport sunt deseori amenajate pentru a deservi zone nedeservite de străzile oraşului sau pentru a furniza oportunităţi de recreere pentru public. Aceste mijloace de transport pentru biciclete cuprind cel mai mare volum de biciclete dintre cele trei tipuri de mijloace de transport neîntrerupte pentru biciclete la care face referire acest document, bicicletele nefiind forţate să împartă facilitatea cu alte mijloace de călătorie cu viteze mai mari sau mai mici de deplasare. Pistele cu utilizare mixtă, în afara străzii, cum sunt pistele exclusiv destinate bicicletelor, sunt separate de traficul vehiculelor cu motor. însă, pistele cu utilizare mixtă permit altora utilizarea pistei, inclusiv pietonilor, celor ce se deplasează pe role, cu skateboard-ul, persoanelor în scaune cu rotile, şi orice altă modalitate de deplasare ne-automatizată. Sunt deseori construite din aceleaşi motive ca şi pistele destinate exclusiv bicicletelor: pentru a servi zone nedeservite de străzile oraşului sau pentru a furniza oportunităţi de recreere pentru publicul larg. Pistele cu utilizare mixtă sunt foarte des întâlnite în campusuri universitare, deoarece traficul vehiculelor cu motor este deseori restrictiv. Benzile pentru biciclete sunt benzi pe o stradă cu utilizare exclusivă pentru biciclete. Aceste benzi sunt separate de vehiculele cu motor, prin marcaje pe trotuare. Benzile pentru biciclete sunt de obicei plasate pe străzile unde utilizarea bicicletelor este intensă şi separarea traficului bicicletelor de cel al vehiculelor cu motor este garantat. Benzile suplimentare pavate sunt parte din secţiunea de încrucişare a străzii, dar nu sunt parte a pasajelor de deplasare pentru vehiculele cu motor. Bicicletele care utilizează benzile suplimentare pavate sunt separate de vehiculele cu motor prin linia de demarcare dreaptă (dunga benzii suplimentare). Benzile suplimentare sunt deseori construite pe facilităţi stradale noi atunci când li se permit de către cerinţele drepturilor stradale. Biciclete utilizează, în general, benzile suplimentare ca modalitate de deplasare pe o singură direcţie în aceeaşi direcţie cu traficul vehiculelor cu motor, asemănător cu benzile de biciclete. O distincţie importantă între facilităţile de deplasare pe stradă şi facilităţile de deplasare exclusiv în afara străzii este multitudinea de posibili factori care să afecteze nivelul traficului pentru

190

facilităţile de deplasare pe stradă, inclusiv traficul vehiculelor cu motor (care este mult mai intens decât cel al bicicletelor), traficul vehiculelor grele, parcări adiacente pe şosea sau străzi comerciale şi rezidenţiale. Sistemul de piste propus pentru bicicli�ti este unul de tip integrat, unitar, care permite realizarea de conexiuni cu comunele limitrofe municipiului Oradea. Reţeaua de piste din interiorul oraşului este astfel proiectată pentru a face faţă tuturor solicitărilor, cuprinzând piste propuse pentru carosabil, trotuar, în parcuri, precum şi în zone pietonale. Pentru direcţia vest, traiectoria pistei cuprinde, începând de la Parcul Petofi Sandor, următoarele străzi: Petofi Sandor, trece pe lângă Muzeul Ţării Crişurilor, pe bld. Eroul Necunoscut, Dbul. Dacia, până în Calea Borşului. De pe Calea Republicii, înspre vest, paralel cu str. Petofi Sandor, pe str. Nicoalea Jiga , şi pe lângă Piaţa Ion Creangă, pe strada Gh. Lazar este traseul unei alte piste pentru biciclişti. Din Bld. Dimitrie Cantemir se creează un alt traseu pe strada Lugojului, apoi pe Sextil Puşcariu, urmând mai apoi sensul giratoriu din Piaţa 22 Decembrie, apoi pe str. Horea, str. Sucevei, până în Bld. Decebal. Tot din Bld. Decebal există două trasee posibile, unul urmând str. Tudor Vladimirescu, pe lângă Piaţa Unirii, str. Avram lancu, apoi pe lângă parcul N. Bălcescu, pe str. Sucevei, până din nou în Bld. Decebal; iar celălalt traseu cuprinde str. Tudor Vladimirescu, str. Meşteşugarilor, str. Lăpuşului, până în Bld. Ovid Densuşianu, pentru direcţia vest. Din bld. Decebal o altă traiectorie este pe str. Vlădeasa până pe calea Aradului, pentru direcţia sud-vest. Din str. Tudor Vladimirescu se creează o nouă pistă pentru biciclişti pentru două direcţii: pe direcţia vest, pe str. Jules Cazadin, paralel cu str. Lăpuşului, şi se continuă până în bld. Ovid Densuşianu, iar pe direcţia sud-vest pe str. Oneştilor, pe Calea Aradului, până pe bld. Ovid Densuşianu. Pentru direcţia sud-vest, Arad există de asemenea mai multe propuneri de piste pentru biciclişti, astfel: din Bld. Dacia în Bld. Decebal, pe lângă Piaţa Cazărmii, pe lângă Parcul N. Bălcescu, pe str.Matei Basarab, apoi pe Calea Armatei Române şi până pe str. Universtăţii. De asemenea din Piaţa Independenţei în Piaţa 1 Decembrie este o altă pistă. Din Calea Aradului pe Calea Sântandrei este o altă pistă. Din str. Oneştilor pe str. Meşteşugarilor se constituie un alt traseu pentru pistă. Din str. Oneştilor, pe str. Haţegului, în sensul giratoriu de la Piaţa Devei, apoi în P-ta Eps. Ignatie Darabant şi până pe Bld. Ovid Densuţianu este o altă pistă. Din Piaţa Independenţei înspre direcţia sud, spre Sânmartin se urmăreşte traiectoria pistei pe str. D. Cantemir. Din str. D. Cantemir, înspre est, pe str. Muntele Găina, str. Războieni, până înainte de Căii Ferate este o altă traiectorie a pistei pentru biciclişti. Pentru direcţia sud, din str. Dimitrie Cantemir, pe str. Muntele Găina, se urmăreşte str. Ştefan Zweig, prin piaţa Ţăranilor, pe str. Bistriţei, până pe str. Nufărului, pentru direcţia Sânmartin, Băile 1 Mai, pe DN 76, Deva. Un alt traseu pe direcţia sud, sud-est este din str. Seleuşului înspre Deva, prin str. Velenţa, apoi str. Eforie, prin Piaţa Nucetului, str. Bumbacului, str. Morii şi apoi în DN 76. Din Calea M. Averescu, pe str. Dragoş Vodă, Calea Clujului, pe DN 1, în direcţia Cluj-Napoca, şi spre sud, pe lângă Metro, pe şoseaua de centură, unde se intersectează cu DN 76, direcţia S-E, Deva. Tot din Calea M. Averescu, pe Seleuţului, până în str. Războieni. Din Calea Clujului, pista continuă pe str. Seleuşului, până în str. Războieni. Pentru direcţia est, reţeaua de piste pentru bicicliţti cuprinde Parcul Petofi Sandor, pe str. Muzeului, între Parc şi Muzeului Ţării Crişurilor, până în P-ţa Bucureşti, pe Calea Republicii, în Bld. Magheru, apoi pe str. Louis Pasteurşi Gh. Doja. Pentru Direcţia Oşorhei pista urmează traiectoria Bld. Magheru, intersecţia de lângă parcul Traian, pe aleea Ştrandului, apoi Codrilor şi Făcliei. Tot din Bulevardul Magheru o altă traiectorie de pistă trece prin Piaţa Independenţei, apoi pe Calea Clujului şi paralel pe Calea M. Averescu. Legătura dintre cele două străzi paralele se realizează printr-o altă traiectorie pe strada Mierlei. Tot din Piaţa Independenţei, înspre direcţia est, o altă traiectorie cuprinde str. Griviţei, din care pot fi urmate alte două direcţii: pe str. Gh. D. Gherea şi pe str. Eftimie Murgu, conexiunea între cele două străzi realizându-se pe str. Avântului, înainte de Piaţa Tineretului. Pentru direcţia nord, de pe Calea Republicii se porneşte o pistă urmând piaţa Bucureşti, apoi Bld. Ştefan cel Mare. Din acest bulevard se iau în considerare două direcţii: pentru direcţia nord-est pista trece pe strada Matei Corvin, direcţia Biharia, în DN 19, iar din Matei Corvin, pentru

191

direcţia nord, spre Paleu, pista trece pe strada Ion Bogdan, pe Calea Bihorului, până pe DJ 707F; Tot din Bld. Ştefan cel Mare, până în Calea Borşului este traseul unei alte piste pe strada Podului. Pentru nord-vest, pe str. Transilvaniei, pe lângă Piaţa Magnoliei, până în Bld. Dacia, şi pe DJ 190, Borş; Din Borş DN 1 pentru direcţia nord-vest există o altă pistă pe str. Uzinelor, până lângă Pavilionul CFR. 2.2 Sinergii cu alte obiective de dezvoltare şi beneficii suplimentare 2.2.1 îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei Bazat pe date mai vechi, din perioada 1950-1980 când în Europa de Vest se construiau drumuri de centura în jurul marilor oraşe, precum şi pe date mai recente din Turcia şi din Europa Centrală, construirea de şosele de centura duce la o scădere a numărului de accidente rutiere (de ordinul a -5% - 15.0 %). Aceasta se datorează descre�terii fluxurilor de trafic. De asemenea, înlocuirea şoselelor cu doua benzi în spaţiul peri-urban cu drumuri expres sau autostrăzi rezulta în scăderea numărului de accidente (dar creste uşor numărul fatalită�ilor). 2.2.2 îmbunătăţirea protecţiei mediului �inând cont de faptul ca traficul auto este responsabil de circa 70% din emisiile poluante din mediul urban, este de aşteptat ca scăderea fluxului de trafic la nivelul municipiului sa rezulte în descreşteri corespunzătoare ale poluării aerului. 3 Campanie de informare a populaţiei O campanie bine coordonata de informare şi educare a populaţiei va fi focusata asupra următoarelor obiective: • Acceptarea de către populaţie a utilizării de mijloace de transport alternative şi a beneficiilor legate de economia de timp, economice, de sănătate şi de calitate a vieţii asociate cu acestea • Promovarea şi coordonarea la nivelul municipiului a sistemului de navetă „car pooling • Utilizarea transportului public 5.4 Masuri complementare • Tot în scopul reducerii traficului auto în municipiu, şi în special a traficului greu, se recomandă pe termen mediu implementarea următoarelor măsuri: • restricţionarea accesului vehiculelor grele în centrul oraşului, în special în proximitatea clădirilor istorice • zonificarea centrului istoric în scopul de a interzice anumite tipuri de activităţi economice (activităţi manufacturiere, ateliere de reparaţii auto, etc.) Excluderea acestora va elimina şi traficul de aprovizionare, etc. RECOMANDĂRI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI AUTO DIN MUNICIPIU 1 Introducerea sistemului de management al imbracamintii asfaltice (PMS) Îmbunătăţirea condiţiei carosabilului şi menţinerea în stare foarte bună a carosabilului pe toate arterele cu circulaţie intensă. Aceasta va duce la schimbarea radicală a conceptului de întreţinere a drumurilor existente, separând activităţile de întreţinere/reparaţii/reabilitări de modernizări şi de alte investiţii de capital. Întreţinerea, înlocuirea covorului asfaltic şi alte activităţi periodice se vor face după un program strict, optimizat în timp, fără legătură cu investi�iile de capital. Se va pune accent pe menţinerea la standard European a reţelelor de drumuri europene şi naţionale care traversează oraşul, a principalelor magistrale, penetraţii, etc. 2 Fluidizarea Traficului pe Principalele Axe de Circulaţie

În vederea fluidizării Traficului pe Principalele Axe de Circulaţie, se propun următoarele proiecte:

• Amenajare a circulaţiei pentru intersecţia străzilor Matei Corvin cu Ion Bogdan • POD peste Crişul Repede cu cele 2 giraţii • Giraţie în intersecţia str. Râzboieni cu str. Seleuşului şi str. Alexandru Andriţoiu • Propunere amenajare sens giratoriu Intersecţia: DN76 (ORADEA - DEVA) - drum de acces

zona rezidenţiala

192

• Propunere amenajare sens giratoriu, intersecţia: DN 79 (Oradea - Arad) - DC 77 (Livada de Bihor)

• Propunere amenajare sens giratoriu Intersecţia: DN 79 (Oradea - Arad) - intrare/ieşire aeroport Oradea

• Propunere amenajare sens giratoriu în intersecţia: DN 1 (Oradea - Cluj) - drum acces cartierul Tineretului

3 Eliminarea Strangulărilor / Blocajelor Cauzate de Parcarea pe Carosabil

Una dinte principalele probleme cauzate de penuria de locuri de parcare, din perspectiva fluidizării fluxurilor de trafic, este ocuparea unei benzi de circulaţie de către maşinile parcate. Astfel, în anumite porţiuni de pe principalele artere de penetraţie şi magistrale (B-dul Ştefan cel mare, B-dul Dacia, Str. Horea, Calea Aradului, etc), o bandă de circulaţie este în anumite porţiuni blocată de maşini parcate pe întreg parcursul zilei. Maşinile parcate pe carosabil blochează, în numeroase situaţii, cel puţin o banda de carosabil în timp ce spa�iul"verde" alăturat prezintă spaţiul disponibil necesar pentru amenajarea unui număr de locuri de parcare cel puţin egal cu numărul maşinilor parcate pe carosabil. Această problemă derivă din creşterea gradului de motorizare în condiţiile în care nici zonele istorice ale oraşului, şi nici zonele de blocuri nu au fost construite luând în considerare creşterea gradului de motorizare la nivelurile curente. La o examinare a spatiilor disponibile, aflate în domeniul public, pe care s-ar putea amenaja parcări, echipa de consultanţă nu a putut identifica decât un număr limitat de astfel de oportunităţi, care ar putea fi obţinute fără a sacrifica un număr prea mare de copaci, în principal pe actualele spatii verzi dintre blocuri în cartierele rezidenţiale. De notat de asemenea faptul că problema este mai acută pe principalele artere şi în centrul istoric, iar soluţiile propuse - puţin numeroase - se află toate în cartierele de blocuri, de obicei departe de arterele principale, unde traficul este mai puţin intens. 3.1 Parcări propuse Se estimează cererea de locuri de parcare, la nivelul principalelor zone polarizatoare de trafic din municipiul Oradea, la 15.281 unităţi. în comparaţie cu acest necesar, capacitatea totala a parcărilor amenajate în principalele zone polarizatoare de trafic este de 7.835, respectiv 51,3% din necesar, lăsând un deficit de 7.446 locuri de parcare. Este de notat faptul că, după cum este prezentat în Tabelul 6-1 de mai jos, la o analiză amănunţită s-au putut identifica spaţii disponibile numai pentru 511 de astfel de locuri de parcare, raportat la un necesar de 7.446. Tabelul 6: Lista parcărilor propuse Poziţie în plan Nr. locuri propuse Locaţie

1 56 între Str. Traian Lalescu, Str. Italiana şi Str. Mehedinţi

2 71 Str. Sulfinei Nr. 6-8 3 52 Str. �elimbărului Nr. 105, 113 4 66 Str. Iza, Nr. 85, 99 5 13 Intersecţia Str. Costache Negruzzi cu B-dul Dacia 6 73 între Str. Aluminei şi Str. Tu�nadului 7 60 între Str. Minerilor şi Str. Slatinei 8 37 Str. Aluminei Nr. 1-7 9 28 între Str. Leonardo Da Vinci şi Str. Jules Verne 10 28 Str. Nicolae Popovici 11 27 Str. Pene� Curcanul TOTAL LOCURI PROPUSE 511

193

În aceste condiţii, recomandăm următoarele: ■ Efectuarea unei analize a disponibilului de teren, în patrimoniul public sau privat al primăriei, pretabil la construirea de parcări etajate. ■ Atragerea de capital privat, în regim de concesiune sau PPP, pentru construirea de parcări etajate, cu niveluri atât sub cât şi supra-teran, în zonele unde parcarea este - şi se aşteaptă să devină în continuare - o problemă. ■ Ca un prim pas, recomandările noastre includ realizarea unei astfel de parcări în zona cuprinsă între str. Independen�ei, str. Unirii şi râul Crişul Repede. Parcarea va fi etajată 2S+P+2E si va avea o capacitate de cea. 700 locuri. ■ Se recomandă de asemenea identificarea de spaţii pretabile pentru încă alte parcări similare (suprapuse multi-etajate, atât sub cat si suprateran), cu o capacitate totală de 2800 - 3200 locuri. ■ Dată fiind natura generatoare de venit a acestor investiţii, se recomandă realizarea lor în regim de parteneriat public-privat, cu eventuala acordare de facilităţi fiscale (desigur în limitele legii) în scopul de a menţine tariful la un nivel cât mai accesibil posibil pentru populaţie. ■ De asemenea se recomanda implementarea si extinderea amenajării de către cetăţeni, acolo unde este posibil fizic, de parcări pe locul prezentelor spatii verzi din proximitatea blocurilor, in special in locaţiile unde aceasta ar elimina parcarea autoturismelor pe carosabilul principalelor axe de trafic. Necesarul estimat este de 3600 - 4000 astfel de locuri de parcare.

Se propun �i înfiin�area mai multor parcări în zonele de blocuri. 4 Măsuri vizând schema de semaforizare

În cadrul secţiunii 1, în volumul „Analiza Situaţiei Existente", la capitolele „Analiza intersecţiilor semaforizate existente" şi „Analiza Undă Verde" s-au prezentat parametrii. În scopul îmbunătăţirii parametrilor de funcţionare a intersecţiilor semaforizate actuale(nivel de serviciu, întârzierea medie pe vehicul, lungimea maximă a cozilor de aşteptare, etc), ţinând cont de fluxurile de trafic prognozate, propunem următoarele ajustări, îmbunătăţiri:

• ajustări ale distribuţiei timpilor de verde pe faze; • reconsiderarea structurii fazelor de semaforizare;

În cadrul analizelor efectuate şi a prognozelor de trafic detaliat la nivelul la nivelul anilor 2015 şi 2022 pe direcţii de mers, se prezintă mai jos o evaluare a modului cum amenajările existente în intersecţii, precum şi planurile de semaforizare propuse vor face faţă traficului de perspectivă. 4.1 Rezolvarea culoarelor de circulaţie în regim de unda verde

Conform cerinţelor formulate în caietul de sarcini, în cadrul analizelor cu modelul de simula�ie a fost analizata posibilitatea de dirijare coordonata a circulaţiei în sistem de „undă verde" pe axele principale de circulaţie respectiv pe direcţiile şoselelor naţionale DN1 DN19, DN76, DN79.

În model au fost introduse datele rezultate din observaţii în teren pentru evaluarea fluxurilor de pe axe şi în intersecţiile de mai mică importanţă şi modelul a fost ajustat pentru a lua in calcul influenţa acestora asupra funcţionarii „undei verzi". Din modelul de simula�ie au rezultat, (in condi�iile la limita impuse de viteza de calcul, nivelul de serviciu prezumate etc.) duratele ciclului optim şi duratele de „verde" pentru Piaţa Ferdinand şi Piaţa Unirii şi la strada Vasile Alecsandri. De asemenea ca rezultat al rulării modelului de simula�ie, se recomandă amenajarea următoarele semaforizări noi: Semaforizarea intersecţiei B-dui Ştefan cel Mare cu Str. Transilvaniei Semaforizarea intersecţiei B-dul Gheorghe Magheru cu Str. George Enescu 4.2 Implementarea unui sistem de semaforizare inteligent Se recomanda modernizarea sistemului de semaforizare in doua faze, începând cu extinderea instalării de module de tip GPS, în vederea realizării sincronizării circulaţiei în regim „undă verde" pe toate axele principale de trafic, si progresând ulterior la instalarea senzorilor si a camerelor video si integrarea acestora cu aparatura GPS si cu modulul de control, rezultând intr-un sistem inteligent, integrat de management al intersecţiilor semaforizate care sa funcţioneze in timp real.

194

Aceasta va duce atât la creşterea capacitatea de circulaţie, cât şi la îmbunătăţirea fluenţei şi siguranţei traficului. 5 Propuneri privind zone şi reţele pietonale Trotuarele care mărginesc magistralele municipiului au în general lăţimi de 1,5 până la 3 m, reprezentând 2-3 până la 6-7 fire de circulaţie pietonală în paralel. Aleile pentru pietoni asigură accesul la locuinţe, dotări social-culturale şi amenajări. Lăţimea acestora este de 1-4 fire de circulaţie, un fir pentru o persoană având lăţimea de 60-70 cm. În general, valorile de trafic pietonal rareori ating valori care să depăşească, în locaţii centrale adiacente staţiilor de transport în comun, centrelor comerciale etc. 1000 persoane/oră. În aceste condiţii, infrastructura rezervată traficului pietonal este în general acoperitoare.

Se recomandă iniţierea unei extinderi a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului, după următoarea formulă: 5.1 Extindere zona pietonală

Se propune extinderea zonei pietonale din centrul oraşului până la parcul 1 Decembrie. Astfel în zona teatrului, strada Madach Imre şi strada Nicolae Grigorescu vor fi închise circulaţiei rutiere iar sensul giratoriu din piaţa Ferdinand va fi mutat la intersecţia str. Patrioţilor cu str. Teatrului şi cu str. Regele Ferdinand I. în faşă teatrului se va înfiinţa o parcare pentru taxiuri de 28 locuri. În zona cuprinsă între str. Independen�ei, str. Unirii şi râul Crişul Repede va fi înfiinţată o parcare etajată 2S+P+2E de aproximativ 700 de locuri ce va suplinii locurile de parcare ce vor fi desfiinţate.

Strada Vasile Alecsandri va fi de asemenea închisă circulaţiei autovehiculelor şi va face legătura între zona pietonală din Piaţa Unirii cu Parcul 1 Decembrie. CONCLUZII

Considerăm că, prin modul integrat de abordare a studiului de circulaţie, prin amploarea datelor/informaţiilor continue, dar şi prin calitatea abordării şi interpretării acestora, lucrarea corespunde în totalitate cerinţelor din tema de proiectare, depăşind, în unele cazuri, cadrul definit în temă. În prezentul studiu se regăsesc câteva date tehnice legate de concepţia de amenajare a reţelei stradale, date de trafic actual şi de perspectivă, analiza de oportunitate privind amenajarea intersecţiilor şi axelor de circulaţie. Astfel, acest studiu poate constitui premisa unor costuri reduse pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate. Ţinând seama atât de problematica actuală referitoare la organizarea şi desfăşurarea circula�iei, de nivelul de echipare a intersecţiilor existente, de mărimea municipiului, dar şi de necesităţile de viitor, in vederea implementării recomandărilor făcute de consultant, este necesar să se adopte măsuri de management a traficului de tip: - administrativ şi instituţional; - executiv, de gestiune şi management în timp real a traficului; Măsurile de tip administrativ şi instituţional includ: - avizarea, însuşirea prezentului studiu şi a principalelor măsuri propuse, atât în ce priveşte organizarea şi amenajarea circulaţiei, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii de circulaţie şi de reabilitare a stării tehnice a structurilor rutiere; - dezvoltarea capacităţii rutiere de acţiune prin crearea unui nucleu de specialitate. Acest nucleu, dezvoltându-se în timp, poate să devină baza de formare a unei instituţii/unităţi distincte sub autoritatea Primăriei Oradea, capabile să gestioneze în timp real problematica de circulaţie şi de administrare a reţelei stradale. Între măsurile de tip executiv şi de management în timp real a traficului, care urmează celor de tip administrativ/instituţional, se înscriu: - preluarea şi însuşirea, de către nucleul de specialitate creat, a tuturor elementelor din prezentul studiu şi din alte studii de detaliu cunoscute astfel încât să poată elabora şi pune în practică: ■ măsurile curente de îmbunătăţire a circulaţiei; ■ culegerea şi administrarea de date referitoare la trafic şi reţeaua stradală; - administrarea şi întreţinerea sistemului de semaforizare a circulaţiei, precum şi a semnalizării rutiere;

195

- achiziţionarea de echipamente moderne de dirijare a circulaţiei şi de culegere a datelor în timp real; - introducerea telesupravegherii funcţionării echipamentelor; - dispecerizarea circulaţiei printr-un post central de management al traficului. În vederea modului de adoptare a acestor măsuri propunem, în primul rând trecerea la elaborarea proiectelor de implementare a sistemelor de sincronizare a circulaţiei în „undă verde", şi apoi introducerea telesupravegherii şi dispecerizării traficului. 1 Oportunităţi Implementate combinat, masurile recomandate prin prezentul studiu au potenţialul de a dezvolta un efect sinergie care prezintă un număr de oportunităţi de a îmbunătăţi situaţia prezentă, după cum urmează: 1.1 Oportunităţi legate de reducerea timpului de transport

Din calculele aferente modelului de trafic a rezultat că prin implementarea recomandărilor prezentate, nivelul de serviciu actual, care variază in prezent de la Clasa A la numite ore si pana la clasa F pe arterele principale la ore de vârf, poate ajunge la o îmbunătă�ire medie a LOS = de 8 pana la 23 de secunde. 1.2 Oportunităţi legate de îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei

Mediile statistice privind accidentele de circulaţie în ultimii 3 ani sunt: Tabelul 7: Situaţia accidentelor de circulaţie în municipiul Oradea, medii statistice 2004-2006

Nr accidente Mor�i Răni�i grav Răni�i usor 59 16 51 13

Conform modelului de trafic, eliminarea punctelor care creează hazarduri rutiere prin

masurile recomandate poate rezulta în reduceri de 18% pană la 22% pe an a numărului de incidente din categoriile: ■ Nr. total de accidente; ■ Răniţi grav; ■ Răniţi uşor. Conform modelului de trafic şi de asemenea în opinia specialistului în psihologie comportamentală consultat în acest scop, accidentele care se soldează cu fatalităţi au tendinţa de a avea loc preponderent la ore când traficul este mai redus, ele fiind cauzate în bună parte de comportamente care nu au legătură cu congestia traficului rutier; ca atare, este imposibil de calculat o probabilitate statistică ca îmbunătăţirea calităţii drumului si a condiţiilor de fluen�a a traficului să atenueze şi aceste comportamente. Proiectul va avea o influenţă semnificativă în prevenirea tuturor categoriilor de accidente, în care condiţia drumului şi gradul de fluenţă al traficului constituie unul dintre factorii determinanţi, şi care pot fi prevenite prin aceste metode. 1.3 Oportunităţi legate de creşterea economica şi a gradului de ocupare a populaţiei Implementarea masurilor propuse în studiu va contribui substanţial la fluidizarea traficului urban, la reducerea timpului de transport, la eliminarea blocajelor rutiere şi va permite traversarea municipiului Oradea în condiţii de siguranţă sporita. Impactul economic pe termen mediu include un impact pozitiv asupra creşterii fluxurilor de capital, a mobilităţii forţei de muncă, a accesibilităţii spre şi în interiorul ţării determinând o dezvoltare durabilă a acesteia şi evident, la crearea de noi oportunităţi şi de locuri de muncă, inclusiv în spaţiul peri-urban al zonei metropolitane Oradea. Pe fondul ritmului dinamic de creştere al economiei din municipiul şi zona metropolitana Oradea, factorul de multiplicare al beneficiilor fluidizării traficului prin implementarea prezentului proiect este relativ ridicat. Desigur, aceste efecte macro-economice pot fi cuantificate numai ex post, în urma unui studiu econometric efectuat la câţiva ani după finalizarea implementării masurilor. O evaluare

196

cantitativă ex ante nu este posibilă, sau cel puţin nu este verificabilă, ea depinzând prea mult de interpretarea subiectivă a unui număr mare de variabile. 1.4 Oportunităţi legate de dezvoltarea mediului de afaceri şi a turismului Fluidizarea traficului din municipiul Oradea va avea un puternic efect pozitiv asupra numărului de turişti atraşi în oraş şi în spaţiul peri-urban adiacent. Datorită poziţiei geografice a municipiului Oradea şi a proximităţii sale faţă de staţiunile Felix şi 1 Mai, un număr mare de turişti traversează zona; dintre aceştia, 81,8% călătoresc cu autoturismul. Majoritatea au ca destinaţie staţiunile balneare adiacente sau interiorul ţării. În măsura în care traficul din oraş este foarte congestionat, majoritatea automobiliştilor în tranzit vor prefera să ocolească Oradea pe şoseaua existentă de centură. Prin măsuri care duc la fluidizarea fluxurilor de trafic din municipiu, proiectul promovează dezvoltarea turismului local, prin faptul că face mai atrăgătoare tranzitarea prin oraş, ca alterativă la drumul de centură. Astfel, un număr mai mare de călători vor fi tentaţi să facă opriri, să viziteze, să facă cumpărături sau chiar sejururi în Oradea, în drum către destinaţiile lor. Evident, fluidizarea traficului şi scurtarea timpilor de călătorie pe străzile oraşului are un efect pozitiv şi asupra turiştilor care îşi aleg ca destinaţie Oradea, şi, în timp, duce la sporirea numărului acestora. 1.5 Oportunităţi legate de protecţia mediului şi de eficienţa energetica Din punct de vedere al protecţiei mediului, se vor obţine beneficii importante prin implementarea recomandărilor prezentului studiu, deoarece prin asigurarea unei fluenţe a traficului se diminuează poluarea atmosferică, fonică şi se asigură un nivel mai bun de siguranţă în desfăşurarea circulaţiei. Un aspect important contribuie la creşterea eficienţei energetice la nivelul consumului de combustibil: prin eliminarea blocajelor de trafic, se elimina anual sute de mii de ore de staţionare în trafic, cu motorul pornit, a autovehiculelor participante la traficul local. Aceasta reprezintă o economie substanţiala de combustibil auto pe an si permite cetăţenilor oraşului sa utilizeze timpul actualmente pierdut in trafic in scopuri constructive si recreaţionale. 1.6 Oportunităţi legate de egalitatea de şanse şi nediscriminare

În primul rând, Beneficiarul, Municipalitatea Oradea, are implementat un program de politici şi proceduri de lucru care cuprind, alături de programul calităţii ISO 9001, şi o politică de nediscriminare care trebuie respectată de toţi angajaţii.

De asemenea, in cursul implementării masurilor recomandate, Beneficiarul poate include în cadrul procedurilor de contractare a lucrărilor mecanisme de asigurare a egalităţii de şanse atât în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de execuţie, cât şi obligativitatea pentru constructorul selectat de implementare a unei politici de nediscriminare, ceea ce sporeşte factorul de multiplicare in acest sen al procedurii. Aceasta este relevant deoarece egalitatea de şanse şi nediscriminarea sunt criterii de punctaj la toate aplicaţiile pentru finanţare ne-rambursabila in cadrul programelor de fonduri structurale si de coeziune ale Uniunii Europene. STRATEGIA DE INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ A MUNICIPIULUI Şl ZONEI METROPOLITANE ORADEA 1 Concept de eficientizare a utilizării resurselor financiare pentru perioada 2008-2015

Separarea deciziei de investiţie de decizia de CAPEX pentru operare. 4.1.1 Necesitatea dezvoltării şi implementării unui Sistem de Management al întreţinerii îmbrăcăminţii

Infrastructura transporturilor trebuie să asigure permanent fluxul de persoane, bunuri şi servicii între diferite arii, regiuni şi ţări. Nivelul de performanţă al infrastructurii trebuie să fie suficient de ridicat pentru a asigura calitatea călătoriei şi transportului. Perturbarea traficului cauzată de degradare, accidente etc. produce disconfort costuri suplimentare şi pierdere de timp. În zonele rurale situaţia este uneori critică. Din cauza nivelului scăzut al infrastructurii problema esenţială este de obicei nu eficienţa ci accesul la infrastructură (drumuri). În fapt lipsa sau utilizarea improprie a fondurilor combinată cu vremea dificilă conduc la întreruperi ale traficului

197

pe drumurile de pământ sau pietruite. De multe ori un asemenea drum reprezintă conexiunea unică între o comunităţi şi serviciile de urgenţă. Fiind şi o problemă socială, această situaţie va fi tratată cu precauţie. Se va defini un set de proceduri, metode şi reglementări. Acestea trebuie să definească în mod clar acţiunile, starea şi opţiunile conform condiţiilor din România. Acest set de proceduri, metode şi reglementări este baza atât pentru definirea cerinţelor cât şi pentru utilizarea bugetului alocat. Un asemenea sistem va furniza instrumentele pentru conducerea tuturor activităţilor de pe reţeaua de drumuri pentru a garanta un maximum de rezultate cu resursele limitate disponibile. Aşa cum se ştie, optimizarea nu este asigurată de tratarea urgenţei ci de un echilibru ce trebuie găsit prin considerarea principalilor parametri şi factori care pot influenţa şi demonstra eficacitatea. Consultantul consideră că pentru o reţea rutieră, în general, culegerea datelor de pe sectoarele rutiere, o bancă de date pentru datele rutiere şi un sistem de management al îmbrăcăminţii sunt cele mai importante părţi ale managementului întreţinerii rutiere. 1.2 Utilizarea băncii de date tehnice stradale Aşa cum va fi prezentată în continuare în capitolul următor, este necesară pentru a face posibilă stocarea datelor rutiere disponibile sau care se vor colecta în viitor. Datele trebui să documenteze clar: Inventarul; Starea; Resursele; Limitările tehnice Nivelurile de finanţare Opţiunile de lucrări Date „istoric". Gradul de detaliere al acestor termeni este în concordanţă cu puterea administratorului, dar costurile trebuie păstrate la cel mai scăzut nivel posibil. Când ne referim la reţeaua de drumuri rurale, unde resursele sunt sărace, nivelul de detaliere trebuie să fie minimul care permite funcţionarea sistemului la un nivel stabilit şi acceptabil. Sistemul de management al îmbrăcăminţii (PMS) furnizează o structură în care se organizează şi se desfăşoară toate activităţile de lucrări necesare pentru a furniza, exploata şi întreţine îmbrăcămintea. Scopul fundamenta al unui sistem de management rutier este de a obţine cea mai bună posibilă pentru fondurile disponibile şi de a furniza un transport sigur, confortabil şi economic. Aceasta este realizat prin compararea alternativelor de investiţie, coordonarea activităţilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi evaluare, şi utilizarea eficientă a practicilor şi cunoştinţelor existente. 1.3 Activităţile din managementul îmbrăcăminţii rutiere Direct spus, un sistem de management a îmbrăcăminţii este o metodologie care asigură un cadru organizatoric pentru toate activităţile de intervenţie şi serviciile necesare pentru furniza, exploata şi întreţine îmbrăcămintea rutieră într-o manieră sigură şi eficientă economic. Un sistem de management a îmbrăcăminţii poate de asemenea fi gândit ca fiind totalitatea activităţile necesare pentru a gestiona îmbrăcămintea pe durata ciclului de viaţă. Aceste activităţi, binecunoscute dealtfel, pe durata de viaţă a îmbrăcăminţii sunt: identificarea necesităţilor, planificare, programare, proiectare, construcţie, exploatare, evaluare şi întreţinere. Ele sunt strâns legate între ele. Toate aceste activităţi cuprinse în ciclul de viaţă sunt prezentate în Figura 22 de mai jos: Figura 22: Activităţi din managementul îmbrăcăminţii rutiere

198

1.4 Ciclul de viaţa al străzilor Aceste activităţi trebuie să fie însoţite totdeauna de un suport tehnic puternic. Un set de standarde şi reglementări trebuie să fie disponibile pentru a fixa un set de proceduri de lucru şi interpretări unitare. Trebuie editate manuale şi ghiduri tehnice pentru a asigura utilizarea eficientă a instrumentelor, computerelor, programelor etc. Trebuie să existe o comunicare permanentă între diferitele niveluri ale organizaţiei şi între organizaţiile implicate. Starea îmbrăcămintii scade în mod inevitabil. Utilizând un indice ipotetic cuprins între 0 şi 100 (presupunând nivelul 100 cel mai bun) forma evoluţiei în timp a indicelui va urma o tendinţă continuu descrescătoare. O asemenea formă este prezentată în figura următoare. Figura 22: Tendin�a stării �i ac�iuni posibile de interven�ie

Se trasează o linie de separaţie pentru care partea superioară reprezintă stare acceptabilă sau mai bună iar partea inferioară stare proastă sau mai rea. Principala preocupare este de a asigna pentru fiecare nivel de stare acţiunea corectă pentru a avea benefici maxime. Când se încearcă să se aducă un drum la starea anterioară şi se efectuează o intervenţie conform nivelului de degradare costurile sunt legate de nivelul intervenţiei. Analiza trebuie să asigure faptul că momentul este corect ales pentru că după momentul un critic scăderea calităţii şi creşterea costurilor sunt imense.

199

Efectuarea acţiunilor la momentul potrivit cu costurile corecte va conduce la creşterea duratei de viaţă a îmbrăcăminţii cu costuri minimale. O problemă majoră care trebuie tratată de proiect este finanţarea drumurilor. Aranjamentele financiare sunt de importanţă crucială. Fără un flux adecvat şi stabil de fonduri, politicile de întreţinere a drumurilor nu sunt sustenabile. Cheltuielile de întreţinere a drumurilor în aproape toate judeţele sunt mult sub nivelul necesar pentru a menţine reţeaua într-o stare stabila pe termen lung. în cele mai multe judeţe acestea sunt sub jumătate din necesităţile estimate şi în unele nici măcar atât. 2 Identificarea de posibile surse de finanţare pentru perioada 2008 - 2015 1. PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013 2.1 Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor • poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie: Planuri integrate de dezvoltare Procesul de restructurare a economiei româneşti după anul 1990, generat de declinul activităţilor industriale, îndeosebi ale industriei grele, a afectat profund oraşele României, iniţial oraşele mici şi mijlocii cu activităţi mono-industriale, iar ulterior şi centre urbane mari, cu tradiţii industriale. Diminuarea numărului locurilor de muncă în întreprinderile industriale, în condiţiile în care numărul locurilor de muncă în activităţi terţiare nu a crescut suficient de mult pentru a absorbi forţa de muncă din industrie, a făcut ca România să se confrunte cu un fenomen unic în Europa ca intensitate, anume migraţia definitivă a populaţiei de la oraş la sat, dar şi o „migraţie de week-end şi concedii" ale citadinilor care şi-au redobândit pământul moştenit, în parcele mici de terenuri, care se adaugă celor care practică o agricultură de subzistenţă. Diminuarea veniturilor populaţiei de la oraşe şi legat de acestea, a bugetelor autorităţilor locale, au dus la restrângerea investiţiilor publice în infrastructura de bază a oraşelor, la deteriorarea vieţii citadine, cu impact asupra calităţii vieţii locuitorilor din mediul urban Este cazul deopotrivă al zonelor periferice ale oraşelor, dar şi a zonelor centrale ale acestora, unde clădiri de mare valoare istorică, culturală şi artistică sunt abandonate sau într-o stare avansată de degradare, locuite de minorităţi etnice sau categorii de populaţie marginalizate. De asemenea, aceste zone înregistrează un grad ridicat de deteriorare a spaţiilor publice: străzi cu pavaj şi asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet şi/sau inadecvat, suprafaţă redusă a parcurilor şi zonelor de recreere, etc. Această situaţie este agravată de absenţa sau caracterul limitat al activităţilor antreprenoriale, ceea ce face ca bugetul acestor comunităţi să nu poată face faţă cerinţelor de refacere a infrastructurii urbane de bază, de punere în valoare a unor vechi areale urbane, care ar putea atrage micii întreprinzători, sau de sprijinire a categoriilor dezavantajate. Pentru a contribui la rezolvarea unor astfel de probleme complexe şi pentru asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate, se vor finanţa planuri integrate de dezvoltare urbană ale unor areale clar delimitate spaţial în cadrul oraşelor de rang 0 şi 1, numite „zone de acţiune urbană", precum şi planuri şi proiecte integrate de dezvoltare urbană ale oraşelor de rangul 2 şi 3, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi. Planul integrat de dezvoltare urbană: în cazul oraşelor - poli de creştere naţionali este un document de planificare comprehensivă a dezvoltării, care corelează politicile sectoriale - economice, sociale, de mediu, transport - cu politicile teritoriale şi se implementează printr-o succesiune de proiecte individuale, care se corelează unele cu altele, fiind denumite "proiecte integrate", în scopul realizării unei dezvoltări urbane durabile. Avantajul acestei abordări integrate a dezvoltării, atât în cazul polilor naţionali de creştere, cât şi în cazul celor regionali/locali, constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează şi arealele adiacente zonei de intervenţie propriu-zise. Obiectivul acestui domeniu de intervenţie, precum şi al axei prioritare îl constituie creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Planul integrat poate fi finanţat total sau parţial din POR, iar proiectele individuale implementate prin POR trebuie să se încadreze în cel puţin două din următoarele trei categorii de proiecte: reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a

200

locuinţelor multifamiliale şi/sau sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale. In cazul locuinţelor, se are în vedere reabilitarea termică a acestora, în concordanţă cu Directiva 91/20002/CE privind performanta energetica a clădirilor, transpusă în legislaţia româna prin Legea nr 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Operaţiuni ■ Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; ■ Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; ~~ ■ Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor multifamililale şi sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale. Activităţi eligibile orientative: ■ Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban a) infrastructura publică urbană: - Sisteme pentru managementul traficului (lucrări de infrastructură şi dotarea cu echipamente specifice pentru managementul traficului); b) transport şi mobilitatea populaţiei: - construirea de staţii pentru autobuze, tramvaie şi troleibuze şi/sau modernizarea celor existente; construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de transport public urban; - extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente; - construcţia şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun şi/sau piste pentru biciclete; - achiziţionarea de mijloace de transport public ecologice; c) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri: - Construirea/modernizarea/extinderea sistemului de străzi din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces; - Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de afaceri (stafii de tratare a apei, unităţile de furnizare a energiei şi a gazului, sistemul de canalizare); - Conectarea la re�ele broadband (Internet). Tabel 8: Mărimea finanţării acordate Reabilitarea

infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban

Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri şi reabilitarea locuinţelor multifamiliale

Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

Valoarea totală a programului integrat

1.700.000 - 150.000.000 Lei (echivalentul a 500.000 - 45.000.000 Euro)

Valoarea minimă a programului integrat

10 Milioane Euro - poli naţionali

Valoarea maximă a finanţării acordate

nu se aplică

Valoarea eligibilă a proiectelor

nu se aplică

Mărimea maximă a finanţării acordate din costul total eligibil

98% 50% 98%

Contribuţia eligibilă minimă a beneficiarului/solicitantului de grant

2%3 50% 2%

Contribuţia comunitară la finanţarea acordată

82% 100% 82%

201

Contribuţia publică naţională la finanţarea acordată, din care: • Bugetul de stat

18%3 18%3 0 0 18% 18%

202

Cap 10. Dezvoltare intercomunitară Analiza situaţiei actuale

Metodologia de elaborare a strategiei de dezvoltare locală necesară pentru elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană cuprinde între domeniile de interes ale autoriităţii publice locale şi un capitol de dezvoltare intercomunitară. Intercomunalitatea – un avânt în cadrul administraţiei franceze

În cazul Franţei intercomunalitatea reprezintă o nouă modalitate de a conduce/coordona acţinea reprezentanţilor aleşi ai comunităţilor, uniţi în cadrul unor proiecte de anvergură. În acelaşi timp intercomunalitatea reprezintă o unealtă (modalitate) care determină dezvoltarea economică şi realizarea unui cadru excepţional de viaţă. Pilonul de bază al intercomunalităţii îl constituie solidaritatea, comunitatea făcând legătura între resurse foarte variabile de la o comună la alta. În acest sens intercomunalitatea deschide noi perspective acţiunii publice locale pentru comunele implicate, indiferent de resursele proprii. În Franţa o intercomunalitate sau structură de cooperare intercomunală este o instituţie publică, ce reuneşte mai multe comune pentru a exercita în comun anumite competenţe. Totodată există mai multe forme de intercomunalitate: formele instituţionale – cazul EPCI (instituţii publice de cooperare intercomunală) – care sunt structuri administrative ce regrupează comune ce au ales să dezvolte împreună un anumit număr de aspecte: sindicatele intercomunale – sunt EPCI prin care se asociază comune cu scopul realizării de acţiuni sau servicii de interes intercomunal şi pot fi: SIVOM (sindicate intercomunale cu vocaţie multiplă) – instituţii de cooperare intercomunală ce au responsabilităţi multiple atribuite de diverse comune SIVU – EPCI care dispun doar de o competenţă fixată prin statut Sindicatele mixte – stabilimente publice de cooperare locală dar nu EPCI, deoarece nu cuprind în asociere doar comune. EPCI cu fiscalitate proprie sunt: Comunitatea urbană, având cel mai înalt nivel de cooperare intercomunală, definit ca „un EPCI ce regrupează, fără enclavă, mai multe comune în jurul uneia şi care formează, la data creării sale, un ansamblu de peste 500.000 locuitori şi care se asociază pentru a elabora şi a gestiona un proiect comun de dezvoltare urbană de amenajare a teritoriului respectiv Communauté d’agglomération – reuneşte minimum 50.000 de locuitori în jurul unui singur oraş-centru care posedă cel puţin 15.000 locuitori, fiind un teritoriu fără enclavă Comunitatea de comune – reprezintă nivelul de bază în cazul intercomunalităţii ce vizează elaborarea de proiecte comune de dezvoltare şi amenajare a spaţiului. SAN (syndicat d’agglo nouvelle) s-a constituit în anii ’80 pentru a organiza noile oraşe, în prezent fiind transformate în communauté d’agglo. formele contractuale – asigură legătura dintre „ţările” constituite printr-un proiect comun de dezvoltare cu intercomunalităţile, departamentele, regiunile şi chiar statul: planurile de amenajare rurală cartele intercomunale cartele ţărilor recunoscute de regiuni contractele ţărilor recunoscute de stat

Noţiunea juridică de „ţară” este definită ca un teritoriu al proiectului, nefiind un nou eşalon administrativ, ci având menirea de a constitui cadrul de referinţă şi de coerenţă pentru realizarea politicilor publice. Conform legislaţiei franceze elementele minime pe care trebuie să le conţină statutul unui EPCI sunt: lista comunelor membre ale instituţiei, sediul asociaţiei, durata pentru care acest stabiliment a fost creat, modalităţile de repartizare a locurilor şi numărul de locuri atribuite fiecărei comune membre, o eventuală instituţie pentru supleanţi, competenţele transferate instituţiei de către comunele membre.

Această paletă foarte vastă de forme de organizare face, ca în cazul Franţei, să existe, la 1 ianuarie 2007, un număr de 2.588 EPCI cu fiscalitate proprie (169 comunităţi de aglomerări, 14

203

0,00

500 000,00

1 000 000,00

1 500 000,00

2 000 000,00

2 500 000,00

Gra

nt

Masura

PHARE 2004Total Grant Euro

Grant Oradea Metrop.Euro

0,00

500 000,00

1 000 000,00

1 500 000,00

2 000 000,00

2 500 000,00

Gra

nt

Masura 1,1

Masura 1,2

Masura 2,1

Masura 2,2

Masura 2,3

Masura 2,4

Masura

PHARE 2005

Total Grant Euro

Grant ZMO Euro

comunităţi urbane, 2.400 comunităţi de comune şi 5 sindicate de noi aglomerări), regrupând 33.414 comune, respectiv 54,2 milioane de locuitori. Peste 91% din comunele din Franţa şi 86,5% din numărul de persoane fac parte dintr-un EPCI cu fiscalitate proprie. De la cooperare teritorială la ... intercomunalitate

La baza dezvoltării armonioase a unui teritoriu stă cu siguranţă cooperarea susţinută între comunităţile acelui teritoriu. Acest lucru este reliefat şi în legislaţia europeană prin rolul deosebit acordat cooperării teritoriale, ca bază a dezvoltării intercomunitare. În acest sens în 2006 s-a adoptat Regulamentul 1082 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT). Aceasta (GECT) „ar trebui să poată acţiona fie pentru a pune în aplicare programe sau proiecte de cooperare teritorială cofinanţate de Comunitate,( ...) fie pentru a realiza acţiuni de cooperare teritorială la iniţiativa statelor membre şi a regiunilor şi colectivităţilor lor locale, cu sau fără contribuţia financiară a Comunităţii.” Unul din proiectele municipalităţii orădene, (Master Plan pentru Dezvoltarea unui Sistem Multimodal Integrat de Transport la nivelul Grupării Europene de Cooperare Teritorială (GECT) Oradea–Debrecen, buget 225.000 Euro), proiect finanţat prin PHARE CBC RO-HU 2006 vizează crearea unei astfel de grupări prin care să se asigure dezvoltarea economică a zonei pe pilonul dezvoltării intercomunitare. Spre deosebire de Franţa, în România gradul de diversificare a formelor de cooperare intercomunitară este mult mai restrâns. În legislaţia românească noţiunea de asociaţie de dezvoltare intercomunitară a fost menţionată de legea 215/2001 privind administraţia publică locală, aducându-se completări prin Legea 286/2006. În acest sens prin lege asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt definite ca structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice. Totodată zona metropolitană este definită ca asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată. Distincţia între cele două trebuie făcută ca urmare a situaţiei proprii municipiului Oradea şi anume existenţa Asociaţiei Zona Metropolitană Oradea, constituită iniţial ca un ONG dar care face demersurile pentru a deveni asociaţie de dezvoltare intercomunitară. Justificarea acestei transformări – apropiere + prevederi statutare: obiectivul general (dezvoltarea economică a zonei metropolitane), obiectivele specifice (alinierea la standardele economice şi sociale, piaţă + competiţie, creşterea coeziunii vieţii socio-economice din zonă). Totodată scopul pentru care sunt create asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (şi anume realizarea de proiecte comune) este identic cu cel al asociaţiei (ZMO) deja existente (strategie de dezvoltare a zonei, proiecte de interes pentru zonă, obţinere fonduri nerambursabile, atragere de fonduri nerambursabile). Totodată trebuie făcută distincţia între organizaţia neguvernamentală (ZMO) şi aria metropolitană a municipiului Oradea, care, conform repartiţiei făcute de organele abilitate (Consiliul Judeţean Bihor), cuprinde comunele: Oşorhei, Paleu, Cetariu, Biharia, Sânmartin, Nojorid, Sântandrei, Borş, Hidişelul de Sus, Ineu, Girişul de Criş.

204

0,00

500 000,00

1 000 000,00

1 500 000,00

2 000 000,00

2 500 000,00

3 000 000,00

Gra

ntur

Masura 1,1 Masura 1,2 Prioritatea 2

Masura

PHARE 2006

Total Grant Euro

Grant ZMO Euro

2004

2005

2006

Evoluţia granturilor PHARE RO-HU

Oradea Metropol.

Total PHARE CBC RO-HU

Principalele instituţii cu responsabilităţi în realizarea unei dezvoltări durabile intercomunitare sunt Primăria Municipiului Oradea, primăriile comunelor apropiate, Asociaţia Zona Metropolitană Oradea. Se impune realizarea de acţiuni convergente prin intermediul unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ZMO).

Un rol important în asigurarea dezvoltării zonei îl are programul de cooperare tranfrontalieră România – Ungaria, prin care se consolidează cooperarea transfrontalieră. Din datele corespunzătoare ultimelor trei runde de finanţare au fost preluate finanţările acordate pe proiecte pentru diverse instituţii din arealul metropolitan orădean.

Analiza acestor grafice ne determină să apreciem ca insuficientă capacitatea de absorbţie a fondurilor nerambursabile de către instituţiile administraţiei publice locale sau de către alte organizaţii din zona analizată, comparativ cu alte judeţe. Pentru a remedia acest deficit se impune o mai bună reglementare a activităţilor desfăşurate de diverse instituţii, o definire clară a atribuţiilor membrilor implicaţi şi o regândire a opticii manageriale.

Analiza SWOT

Prezentarea punctelor tari/slabe/oportunităţi/ameninţări ce caracterizează Municipiul Oradea, din punctul de vedere al dezvoltării intercomunitare. PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Transport public cu acoperire parţial bine conturată (tramvai, autobuze), facilitând accesul şi mobilitatea Conectivitate bună la reţele europene şi naţionale de transport rutier, feroviar şi aerian Aeroport naţional cu posibilităţi de extindere şi transformare într-un aeroport internaţional pentru pasageri şi mărfuri Tradiţii locale în creşterea animalelor Târguri şi manifestări etnografice Diversitatea etnică şi confesională a arealului metropolitan Arhitectura atractivă (urbană şi rurală – tradiţionala) Diversitatea şi numărul relativ mare de obiective turistice naturale şi antropice Ape minerale şi termale, infrastuctură relativ bine dezvoltată (staţiunile Felix, 1 Mai) Resurse de apă, de suprafaţă şi subterane, satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ Spaţii de cazare suficiente de categoria 3 şi 4 stele în Oradea şi Băile Felix Un număr relativ mare de agenţii turistice Resurse umane valoroase

Drumuri de proastă calitatem necorespunzătoare standardelor Transport în comun deficitar atât în oraş cât şi pentru localităţile din zona metropolitană (dotare + orar) Căi ferate cu stare de viabilitate depăşită Aeroport de capacitate redusă şi anvergură maxim naţională Cursuri de apă calitativ degradată Numeroase surse de poluare a apelor Poluarea solului de către numeroase unităţi industriale şi localităţi, prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale Poluarea apelor subterane de către depozitele de deşeuri neimpermeabilizate Poluarea aerului de către unităţi industriale Lipsa unor incubatoare de afaceri funcţionale şi a unor reglementări clare pentru firme Monumente istorice, arii protejate şi monumente ale naturii neîntreţinute şi degradate (ex. Cetatea Oradea, peşteri) Tradiţii, meşteşuguri şi obiceiuri reprezentative pe

205

Climat ospitalier şi antreprenorial Existenţa asociaţiei Zona Metropolitană Oradea ca pilon de coordonare, dezvoltare a arealului metropolitan

cale de dispariţie Calitate deficitară a serviciilor prestate, dublată adesea de o lipsă de profesionalism Spaţii de cazare inestetice şi total neadaptate mediului (în special în zonele rurale) Dezvoltarea haotică, fără planificare teritorială, avize de mediu/construire a unor zone turistice Depozitare necorespunzătoare şi lipsa reciclării deşeurilor menajere şi industriale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Existenţa unor instrumente active de sprijin financiar din partea UE – fondurile structurale - şi din partea altor organisme Programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională Accentuarea cooperării teritoriale la nivel european (Regulamentul 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritoarială) Vecinătatea directă cu Ungaria şi “apropierea” zonei de piaţa celorlalte ţări membre UE Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale pentru dezvoltarea mediului rural Realizarea în viitor a unui tronson de autostradă pe relaţia Budapesta - Bucureşti care să treacă prin Oradea Parteneriatele numeroase şi active dintre instituţii şi oameni de afaceri din euroregiunea transfrontalieră Bihor - Hajdu Bihar Dezvoltare economică relativ bună; şomaj scăzut Introducerea gazului metan în Oradea şi alte localităţi

Slaba reformă economică din România şi menţinerea unui nivel de trai relativ redus pentru majoritatea populaţiei Competiţia deosebită ce se manifestă pe piaţa internaţională în atragerea investitorilor Situaţia de stagnare economică la nivel mondial şi mai nou criza economică internaţională Dinamica negativă a populaţiei (îmbătrânire, mobilitate/migrare în cazul forţei de muncă în special calificate) cu consecinţe dezastruoase în plan economic Fiscalitatea şi birocraţia Mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi faţă de reconversia profesională în special Neatractivitatea zonei pentru investitori ca urmare a nivelului redus de şomaj Educaţie superficială a cetăţenilor în domenii ca: protejarea mediului, parteneriate, implicare Poluarea accentuată a mediului natural şi intervenţia tot mai mare a omului în natură Dezinteresul faţă de păstrarea tradiţiilor şi meşteşugurilor populare şi a culturii locale.

Analiza instituţională şi de management

Pornind de la considerentul că dezvoltarea intercomunitară a arealului metropolitan se va realiza de către Asociaţia Zona Metropolitană Oradea, din analiza regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia se pot evidenţia câteva elemente: - scopul şi misiunea asociaţei este de a stimula şi sprijini creşterea prosperităţii zonei şi a bunăstării cetăţenilor acesteia - asociaţia are drept obiectiv general dezvoltarea economică susţinută a arealului metropolitan - asociaţia s-a constituit din nevoia de colaborare pentru a realiza un teritoriu solidar din punct de vedere social şi competitiv din punct de vedere economic - principiile care stau la baza organizării acesteia sunt: principiul coeziunii economico-sociale pentru realizarea unei dezvoltări armonioase şi competitive a zonei, principiul specializării prin transferul unor atribuţiuni de la unităţile teritorial – administrative către asociaţie, precum şi transferul unor activităţi cu arii de aplicaţie la nivelul zonei metropolitane. Păstrându-se autonomia fiecărei unităţi teritorial – administrative membre Asociaţia Zona Metropolitană Oradea, prin funcţionarea sa urmăreşte: să elimine crearea unor eventuale enclave economice, sociale, culturale sau etnice; apariţia diverselor forme de segregare; distribuirea inegală şi neuniformă a beneficiilor activităţilor desfăşurate. Prin Cadrul Strategic Asociaţia Zona Metropolitană Oradea şi-a stabilit trei piloni ai dezvoltării durabile: educaţia, mediul investiţional şi administraţia publică, principalele activităţi ce trebuie realizate fiind:

• atragerea investitorilor, în special în sectoare cu un înalt grad de plus valoare • elaborarea aplicaţiilor în vederea absorbţiei fondurilor europene necesare susţinerii de

IMM-uri • asigurarea unei coerenţe între amenajarea teritorială şi implantarea noilor întreprinderi • organizarea de campanii de atragere a investitorilor strategici

206

Suma aprobată din Fondul Euroregiunii Bihor - Hajdu Bihar 50.000 RON în 2004 (pentru 8 proiecte)

10957

8850

70405240

610,6

4680

3872,43750

Fundaţia “Ruhama” Oradea

Administraţia Patrimoniului Imobiliar Oradea

Fundaţia Part ium

Ordinul Arhitecţilor din România filiala Bihor

Fundaţia "Studio Kiss” Oradea

Şcoala Generală cu clasele I-VIII George Cosbuc -Oradea

Uniunea Femeilor Bihor Oradea

Fundaţia Mecena

Suma aprobată din Fondul Euroregiunii Bihor - Hajdu Bihar 50.000 RON în 2005 (pentru 7 proiecte)

4800

18000

50005500

4000

8000

4700

Şcoala Generală cu clasele I-VIII George Coşbuc -Oradea

Asociaţia Zona Metropolitană Oradea

Asociaţia de Dezvoltare Interregională

Ordinul Arhitecţilor din România

Fundaţia Studio Kiss

Fundaţia de protejare a monumentelor istorice dinjudeţul Bihor

Fundaţia Alma Mater

Suma aprobată din Fondul Euroregiunii Bihor - Hajdu Bihar 100.000 RON în 2006 (pentru 16 proiecte)

20,00%

5,00%

6,00%

4,00%

10,00%

5,00%

2,50%

4,00%3,00%

3,00% 2,00%

1,50%

5,00%

20,00%

4,00%

5,00%

37,50%

Adociaţia Zona Metropolitană Oradea

Fundaţia Studio Kiss

Fundaţia Culturală Varadinum

Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala BIHOR

Fundaţia de protejare a monumentelor istorice din Jud.Bihor

Asociaţia pt. Promovarea Afacerilor din România

Uniunea Femeilor din Bihor - Oradea

Fundaţia Alma Mater

Şcoala cu clasele I-VIII George Coşbuc

Asociaţia Ady Oradea

Uniunea Studenţilor Maghiari din Bihor

Asociaţia pt.Dezvoltare Durabilă “ACCES” Bihor

Fundaţia pt.Dezvoltarea Întreprinderilor

Fundaţia Forum

Patronatul din Industrie, ServiciiI şi Comerţ

Asociaţia Partium Magyar Nyegdijasok Egyesulete

Suma acordată din Fondul Euroregiunii Bihor - Hajdu Bihar 150.000 RON în 2007 (pentru 17 proiecte)

10 00010 000

3 830

7 000

4 000

4 000

7 970

9 590

6 80011 000 1 400

15 000

15 000

15 000

15 000

4 200

10 210

74 410

Fundaţia Forum

Universitatea din Oradea

Fundaţia Mater Spiritualis

Asociaţia Pro Cristo Et Ecclesia

Fundaţia Gong Oradea

Asociaţia Pro Euroregio Oradea

Fundaţia Studio Kiss

Cons.Asociaţiilor Liceenilor Maghiari din BH

Fd.Fondul de Dezv.a Euroreg.Carpatice

Asociaţia "Partium"

As.Csiri Biri Jatszohaz

Asociaţia "Pro Valoare"

Uniunea Femeilor BH Oradea

Asociaţia ZMO

Col.Tehnic Mihai Viteazul Oradea

As.pt.Intervenţie Timpurie Thysia

Asociaţia Pertinax

Suma acordată din Fondul Euroregiunii Bihor - Hajdu Bihar 150.000 RON în 2008 (pentru 16 proiecte)

8 00010 50014 800

9 000

7 650

16 050

6 603

10 2546 910 12 833

13 500

9 900

5 000 8 000

7 000

4 000

47 400

Asociaţia Pro Christo et Ecclesia

Asociaţia pt. cultură, spiritualitate şi dezvoltare arelaţiilor transfrontaliereAsociaţia Pro Nymphaea

Uniunea Democrată a Tinerilor Maghiari din Bihor

Asociaţia pt. Intervenţie Timpurie Thysia

Colegiul Tehnic Mihai Viteazul

Asociaţia Pro Bikers Bihor

Asociaţia Institutul de studii Euroregionale

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului BihorLiceul Pedagogic Iosif Vulcan

Şcoala cu clasele I-VIII Nicolae Bălcescu

Şcoala cu clasele I-VIII George Coşbuc

Consiliul Asociaţiilor Liceenilor Maghiari din jud. Bihor

Clubul Sportiv Gym

Uniunea Studenţilor Maghiari din jud. Bihor

Asociaţia Pertinax

• sprijinirea participării IMM-urilor locale la diferite târguri internaţionale de profil • modernizarea şi extinderea infrastructurilor şi utilităţilor şi serviciilor publice • formarea de parteneriate în domenii de interes ale zonei metropolitane • conceperea unui mecanism fiscal-administrativ de atragere a întreprinzătorilor pe teritoriul

metropolitan • dezvoltarea educaţiei antreprenoriale şi întărirea rolului pe care îl are educaţia nonformală

şi informală • implemetarea sistemului de management integrat al calităţii şi mediului la nivelul

administraţiilor publice ale zonei metropolitane • pregătirea sistemului integrat de management al serviciilor publice din zona metropolitană • standardizarea procedurilor şi aplicarea regulilor comune în planul ameenajării teritoriului • reglementarea patrimonială a domeniului public şi privat • aplicarea de politici fiscale corective comune comunităţilor zonei

Fondul Comun al Euroregiunii Bihor – Hajdu Bihar – o şansă pentru dezvoltarea cooperării

transfrontaliere

Primăria Municipiului Oradea împreună cu Consiliul Judeţean Bihor, preluând modelul european, au încercat să dezvolte încă din anii ’90 Euroregiunea Bihor – Hajdu Bihar, una din euroregiunile active din România. Acordul de înfiinţare s-a semnat pe data de 11 octombrie 2002,

iar obiectivele declarate ale asociaţiei sunt: menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate, identificarea domeniilor potenţiale de cooperare transfrontalieră, implementarea unor programe concrete în domenii de interes comun, promovarea cooperării Euroregiunii. Odată cu constituirea Fondului Comun al Euroregiunii s-a stabilit că o anumită sumă de bani va fi alocată anual din bugetul local al Municipiului Oradea pentru a contribui la dezvoltarea cooperării între comunităţile aflate de o parte şi de alta a frontierei.

Analizând evoluţia din graficele realizate pornind de la anexele hotărârilor de consiliu local

în care era prezentată situaţia alocărilor de fonduri pe diverse proiecte putem constata nu numai o creştere a fondurilor alocate ci şi a numărului de instituţii / organizaţii care au beneficiat de

207

finanţare. Acordarea acestor finanţări din partea unei autorităţi publice locale (Consiliul Local Oradea) a contribuit la dezvoltarea intercomunitară, în speţă prin accentuarea cooperării între organizaţii neguvernamentale, şcoli, universităţi din Oradea şi instituţii similare din judeţul Hajdu Bihar–Ungaria. Este de dorit ca această cooperare nu numai să se continue ci şi să se accentueze, prin implicarea comună a CLO şi CJ Bihor în managementul Fundaţiei Euroregiunii Bihor – Hajdu Bihar. În acest sens este necesară nu numai constituirea unui fond comun din care să se finanţeze proiecte de cooperare transfrontalieră – dezvoltare intercomunitară dar şi asigurarea fundaţiei cu resurse umane care să permită implicit atragerea şi gestionarea de fonduri externe nerambursabile. Formularea obiectivelor strategice Prezentarea obiectivelor strategice ale ZMO, obiective care vor conduce la o dezvoltare durabilă a locale incluse în aria de acţiune a asociaţiei. Instituţia/instituţiile implicate în asigurarea dezvoltării intercomunitare vor viza îndeplinirea următoarelor obiective strategice:

• Creşterea coeziunii economice şi sociale • Dezvoltarea unitară a arealului metropolitan prin atragerea investitorilor • Instaurarea unui climat de piaţă aliniat contextului competiţional internaţional • Întărirea cooperării dintre diverse instituţii, firme, cooperare concretizată în creştere

economică • Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor existente (de transport, apă,

gaze, etc) • Realizarea unei remodelări urbanistice şi amenajări optime a teritoriului prin urmărirea unui

echilibru teritorial • Asigurarea unui management optim, performant pentru servicii şi utilităţi publice • Dezvoltarea procesului educativ şi punerea accentului pe educaţia antreprenorială (formare

de abilităţi antreprenoriale, demarare afacere) • Creşterea competitivităţii

Propuneri de programe operaţionale - Proiecte – Dezvoltare intercomunitară Atenţie: - transport intermodal – posibilitate realizare pol decongestionare trafic (zona Clujului / aeroport)

La baza dezvoltării intercomunitare a arealului studiat contribuie şi o bună organizare a transportului public de persoane. În acest sens este necesară: - stabilirea a două până la trei centre (zone) prin care să se asigure legătura între transportul public local din municipiul Oradea şi cel din zonele limitrofe - amenajarea acestor spaţii ca parcuri auto / autogări + parcări - extinderea transportului public Oradea până la acele destinaţii astfel încât să se realizeze o interconectare - modernizarea transportului local şi extinderea zonei de acoperire - realizarea unor legături directe + eficiente între cursele externe (Bihor) şi transportul local prin oferirea unor variante atractive de utilizare a transportului public Proiecte – Oradea + Zona Metropolitană Sursa: Zona Metropolitană Oradea – Cadrul Strategic al Dezvoltării Durabile 2007 - 2013

La baza dezvoltării intercomunitare se vor afla unele din proiectele reprezentative pentru Oradea şi arealul metropolitan, proiecte cu precădere din domeniul transportului, mediului, afaceri.

208

Aspect cheie de management: Transport - Cooperare pentru Dezvoltare Intercomunitară Extinderea reţelei de transport public local la nivelul spaţiului rural al Zonei Metropolitană Oradea 1.1 Gestionarea transportului public local Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Consiliul Local Oradea Oradea Transport Local

5 mil € / Buget local + credite

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Studiu privind stabilirea comunelor şi traseelor optime Realizarea achiziţiilor pentru dotarea parcului auto Elaborare, verificare şi Implementare grafic

- Responsabili PMO - Oradea Transport Local - Comunele din ZMO - Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Bihor

2007-2009

2. Alinierea infrastructurii rutiere din Zona Metropolitană Oradea la standardele europene ale transportului de bunuri şi persoane 1.2. Management în transportul public Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea, Consiliul Judeţean Bihor

5 mil € / Buget ZMO (asistenţa tehnică), Buget judeţean, Bugetul local, credite, parteneriat public-privat

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea studii de fezabilitate Stabilire/acceptare Standarde Prioritizare lucrări Realizare lucrări de reabilitare

- Responsabili PMO - Oradea Transport Local - Comunele din ZMO - Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Bihor

2007-2013

Modernizarea şi dezvoltarea transportului public în Zona Metropolitană Oradea 1.3. Management în transportul public Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Consiliul Local Oradea Oradea Transport Local

25 mil € / Buget ZMO (asistenţa tehnică), Bugetul local, Buget stat, POR

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea studii de fezabilitate Prioritizare lucrări Realizare lucrări modernizare Transport public

- Responsabili PMO - Oradea Transport Local - Comunele din ZMO - Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Bihor

2007-2012

209

Aspect cheie de management: - Infrastructuri de turism şi afaceri - Cooperare pentru Dezvoltare Intercomunitară Reabilitarea malurilor Crişului Repede pe aliniamentul ce străbate teritoriul Zonei Metropolitană Oradea şi transformarea acestuia în spaţii de recreere şi agrement 1.1 Gestionare probleme amenajare, reabilitare Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Consiliul Local Oradea

20 mil € / Buget local + Fonduri nerambursabile (POR axa 4)

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Studiu privind realizarea amenajărilor Realizare licitaţii lucrări reabilitare, amenajare Execuţie lucrări amenajare

- CL Oradea - Zona Metropolitană - ONG-uri mediu - Reprezentanţi diverse ONG - uri

2009-2013

2. Centru Internaţional pentru Conferinţe şi Expoziţii (CICE) 1.2. ManagementUL ORGANIZĂRII CONFERINŢELOR Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Primăria Oradea - CLO

40 mil € / Buget local + Fonduri Structurale – POR axa 3

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborare studii de fezabilitate Realizare licitaţie lucrări Realizare construcţie CICE

- CLO - Federaţia Patronilor Bihor - Reprezentanţi Urbanism, OAR - Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Bihor

2007-2013

Aspect cheie de management: - Alte proiecte - Cooperare pentru Dezvoltare Intercomunitară 3. Ansamblu de locuinţe cu caracter tranzitoriu, pentru forţa de muncă ce va fi implicată în realizarea diverselor proiecte 1.3. Managementul gestionării implementării diverselor proiecte Instituţie responsabilă Valoare/Surse finanţare Consiliul Local Oradea Consiliul Judeţean Bihor

20 mil € / Buget Local + Buget Judeţean + Buget Stat + Credite + PPP

Activităţi principale Grupuri implicate Stadiul actual/finalizare Elaborarea studii de fezabilitate Prioritizare lucrări Realizare lucrări

- CLO - CJB - AJOFM

2007-2012

210

Cap 11. Alimentare cu apă �i canalizare

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este definit de Legea 241/2006 ca fiind ansamblul de activităţi de utilitate publică şi de interes economic şi social general organizate în scopul colectării, tratării, transportului, depozitării şi distribuirii apei potabile sau industriale către toţi utilizatorii de pe teritoriul unei localităţi, respectiv, de colectare, transportare, tratare şi deversare a apei uzate, apelor de ploaie şi apelor de suprafaţă din zona urbană a localităţii. Serviciul public de alimentare cu apă are propriile componente esenţiale:

• activitatea de colectare a apei din sursele de apă supraterane sau subterane, • tratarea apei brute, • transportarea apei potabile şi/sau industriale, • depozitarea apei, • distribuirea apei potabile şi/sau industriale,

Serviciul public de canalizare are propriile componente esenţiale: • colectarea, transportarea şi deversarea apei uzate de la utilizatori către staţiile de epurare, • tratarea apei uzate şi deversarea apei uzate epurate în emisari; • colectarea, deversarea şi tratarea corespunzătoare a apei reziduale din drenurile pentru

apa de ploaie şi asigurarea funcţionalităţii acestora; • deversarea, tratarea şi depozitarea mâlurilor şi altor materiale reziduale generate de

activităţile anterior menţionate, • deversarea apei de ploaie şi a apei de la suprafaţa zonelor urbane ale municipalităţilor.

După o perioadă de mai mult de patru decenii de administrare centralizată, România a

decis să revină la principiul autonomiei locale prin realizarea descentralizării, transferându-se astfel responsabilităţi principale şi concrete ale administraţiilor publice locale, principiu reflectat de altfel şi în Constituţia României. Una dintre aceste responsabilităţi specifice menţionate în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, se referă la obligaţia administraţiilor publice de a organiza în mod eficient şi adecvat funcţionarea lor în scopul prestării de servicii publice. În conformitate cu această Lege, administraţiile publice locale au dreptul de a se asocia în scopul de a dezvolta eficient serviciile publice de interes comun/regional. Totuşi, serviciile publice eficiente pot exista doar dacă ele sunt sprijinite de programe investiţionale corespunzătoare. Cu toate acestea, doar 32 de municipalităţi importante (cu o populaţie de peste 100.000 locuitori fiecare) au beneficiat după 1990 de pe urma programelor de investiţii de capital pentru reabilitarea infrastructurii destinate alimentării cu apă şi de canalizare. Totuşi, doar o mică parte dintre cele 276 de oraşe din România (la sfârşitul anului 2003) au beneficiat de aceste programe. Circa 230 oraşe considerate de dimensiuni mici şi mijlocii nu au fost capabile să atragă finanţări fie de la instituţiile financiare internaţionale fie de la operatori privaţi. Datorită lipsei de fonduri, aceste oraşe au făcut investiţii foarte puţine în ultimii 15 ani pentru a întreţine şi dezvolta infrastructura lor de alimentare cu apă şi de canalizare. Din această cauză starea reţelelor lor este foarte proastă. Unele dintre problemele majore în domeniul serviciilor din domeniul apei din micile aglomerări urbane sunt:

• Servicii de întreţinere şi operare necorespunzătoare; • Volum mare de consum de apă neplătit din cauza pierderilor din reţea şi nivelului slab de

colectare a plăţilor de la consumatori; • Lipsa de investiţii pentru reabilitarea / extinderea infrastructurii de apă şi de canalizare; • Lipsa unui personal experimentat pentru promovarea, managementul şi implementarea

investiţiilor la scară mare; • Managementul ineficient al costurilor de operare, întreţine şi de personal; • Neclaritatea cu privire la rolul şi responsabilităţile instituţiilor / autorităţilor implicate în

gestionarea utilităţilor publice; • Cadru instituţional inadecvat.

În România, doar 52% din populaţie este racordată atât la reţeaua de alimentare cu apă cât

şi la cea de canalizare, şi peste 71% din apa uzată colectată este netratată sau insuficient tratată. Până de curând, serviciile de apă şi de canalizare au fost operate în principal de reţele de utilităţi municipale (deseori mici) ceea ce a condus la operaţii ineficiente efectuate la scară sub-optimală,

211

fără acces la mijloace financiare şi cu o competenţă tehnică şi managerială limitată în perspectiva dezvoltării continue a nivelului serviciilor. Acum, când România a devenit ţară membră a UE, ea trebuie să se alinieze la cerinţele Directivei Europene 98/83/CE privind la calitatea apei până în 2015 şi la cerinţele Directivei 91/271/CE privind epurarea apei uzate urbane până la sfârşitul anului 2018. Din acest motiv, România intenţionează ca în perioada 2010 -2015 să facă investiţiile necesare pentru a se conforma indicatorilor europeni ai apei potabile cum ar fi turbiditate, conţinut de amoniac, de aluminiu, de pesticide, de nitraţi, etc., precum şi cerinţelor europene referitoare la colectarea, tratarea şi deversarea apelor uzate urbane. De asemenea, până în 2015, este planificat să se realizeze colectarea şi tratarea apei uzate dintr-un număr de 263 aşezări cu peste 10.000 echivalent populaţie (e.p.) şi până în 2018 în 2.346 aşezări cu e.p. între 2.000 şi 10.000. Având aceste obiective ambiţioase, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) a solicitat asistenţă financiară din partea programelor de pre-aderare (PHARE, ISPA) pentru a sprijini autorităţile locale în crearea unor operatori regionali puternici şi viabili în sectorul apei, pentru a asigura o implementare corespunzătoare a proiectelor finanţate internaţional şi o operare eficientă a reţelelor de utilităţi construite cu fonduri europene. Regionalizarea sistemelor de apă şi canalizare din România Există o nevoie permanentă de a se asigura faptul că toate oraşele pot investi în întreţinerea şi modernizarea infrastructurii lor cu scopul de a oferi servicii bune, capabile să atingă standardele UE. Acest lucru necesită adoptarea şi implementarea unori politici de dezvoltare elaborate corespunzător, concentrate pe satisfacerea nevoilor reale ale populaţiei, în cazul în care serviciile urmează a deveni accesibile tuturor. În conformitate cu acest context, încă din 2001, autorităţile române au elaborat programe destinate să sprijine autorităţile locale în efortul lor: De a avea acces la finanţarea internaţională în aşezările mici şi medii pentru a reabilita şi moderniza infrastructura locală de apă şi De a promova utilităţi regionale care să se auto-susţină prin introducerea principiilor de recuperare costuri şi eficienţă în operaţiile lor. Procesul de regionalizare constă în concentrarea funcţionării serviciilor furnizate unui grup de municipii într-o zonă geografică determinată în raport cu bazinul unui râu şi/sau cu graniţe administrative (municipii, judeţe). Regionalizarea Serviciilor îşi propune să ajungă la situaţia în care 2.600 de localităţi cu peste 2.000 de locuitori să îndeplinească în 2018 obiectivele de performanţă stabilite de PSO, prin concentrarea managementului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare la circa 50 de operatori puternici, înfiinţaţi şi dezvoltaţi prin fuzionarea companiilor de utilităţi locale existente în Compania Operatorului Regional (COR). Regionalizarea serviciilor de apă, a urmărit să soluţioneze excesiva fragmentare a sectorului şi să realizeze economii de scală. Procesul este susţinut de programele de pre-aderare (ISPA, PHARE) şi de bugetul de stat, şi includ toate cele 42 de judeţe din România. Schema de întărire a capacităţii instituţionale este destinată să furnizeze relaţionarea cu programele de investiţii care susţin reabilitarea, modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii locale de apă şi de canalizare. În acest scop, investiţiile sunt identificate şi ordonate în funcţie de prioritate pentru a include componenţe care reduc costurile, îmbunătăţesc eficienţa serviciilor de bază. Noi programe de instalare contoare, de monitorizare a presiunii şi debitului apei, de reducere a consumului de apă necontorizat, de reducere a infiltraţiilor din reţelele de canalizare, etc., reprezintă componente ale fiecărui proiect investiţional ca parte a programelor de management al cererii. Programele de construire a capacităţii de administrare includ şi pregătirea autorităţilor locale în sensul utilizării împrumuturilor (co-finanţare) ca pe o sursă financiară pentru investiţiile lor şi al îmbunătăţirii capacităţii lor de a îşi planifica investiţiile în infrastructura municipală în mod durabil prin introducerea disciplinei operaţionale şi financiare.

212

Rezumând, scopul procesului de regionalizare a serviciilor din domeniul apei, iniţiat de autorităţile române şi sprijinit puternic de programele pre-aderare (PHARE, ISPA), este de a asista autorităţile locale în crearea unor operatori de servicii publice în domeniul apei şi canalizării acestuia şi de a întări capacitatea autorităţilor locale de a controla efectiv activităţile operatorului regional prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Din punct de vedere instituţional, procesul de regionalizare se bazează pe reorganizarea serviciilor publice existente deţinute de municipalităţi. Aceasta se bazează pe trei elemente instituţionale cheie: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Compania Operatorului Regional (COR) Contractul de Delegare a Managementului Serviciilor. Delegarea managementului serviciilor este fundamentul organizării instituţionale şi operaţionale a managementului serviciului de apă şi de canalizare şi este destinată să:

• Ofere o relaţie echilibrată între autorităţile locale şi operatorul regional. • Concentreze contractul de delegare pentru pregătirea, finanţarea şi executarea planului de

investiţii ca bază pentru întărirea performanţei operatorului , • Conducă aspectele cheie pentru o gestionare eficientă, dinamică şi durabilă a sistemului de

apă şi de canalizare, în special în ceea ce priveşte: • Sistemul de management al patrimoniului şi de provizionare financiară, • Sistemul de reglare a tarifelor, • Procesele de control şi raportare,

Contractul de delegare stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice fiecărei părţi cu privire la

dezvoltarea programelor de investiţii şi la atingerea nivelurilor de performanţă a serviciului. COR este numită să gestioneze, opereze, întreţină, îmbunătăţească, reînnoiască şi extindă, acolo unde este cazul, toate activele publice desemnate în contract, pe riscul său referitor la plăţile (tarifele) făcute de consumatori, care fac obiectul, şi în conformitate cu, prevederile contractului. Proprietatea asupra activelor publice şi responsabilitatea pentru furnizarea corespunzătoare a serviciilor de apă şi de canalizare la un cost accesibil rămân la Autorităţile Locale. Regionalizarea constă în gruparea Autorităţilor Locale amplasate într-o anumită regiune care să coordoneze eforturile în vederea implementării programelor de dezvoltare integrată a serviciului de apă în scopul atingerii obiectivelor de performanţă stabilite de POS, şi al continuării reorganizării teritoriale a serviciilor, delegând unei COR implementarea planurilor de dezvoltare regională şi gestiunea serviciilor. Contractul de delegare este un angajament pe termen lung, care depinde de perioada de timp în care se amortizează investiţiile executate de COR. Politica tarifelor are ca scop recuperarea totală a costurilor şi ea este fixată de COR în conformitate cu reglementările aplicabile stipulate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC), sub incidenţa controlului şi acceptării unităţii administrativ teritoriale. Riscurile comerciale şi de finanţare sunt preluate de COR. Dezvoltarea legală a procesului de regionalizare al serviciilor publice de apă. Prevederile SOP Mediu Legislaţia românească relevantă Legislaţia românească relevantă privitoare la cadrul legal şi instituţional pentru implementarea SOP în sectorul de servicii de apă şi de canalizare este următoarea: 1.1. Legislaţia primară

213

Legea nr. 215/2001 privind administraţiile publice locale, republicată după modificarea adusă prin Legea nr. 286/2006; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; Legea nr. 51/2006 privind serviciile publice locale (intrată în vigoare în data de 21 martie 2007) – lege generală; Legea nr. 241/2006 privind serviciile de alimentarea cu apă şi de canalizare (intrată în vigoare în data de 21 martie 2007) – lege specifică; Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice localeş OUG 13/2008 privind modificarea Legii 51/2006 şi a Legii 241/2006 1.2. Legislaţia secundară Reglementările-cadru pentru serviciile de apă şi de canalizare, aprobate prin Ordinul nr. 88/2007 al Preşedintelui ANRSPGC; Termenii cadru de referinţă pentru serviciile de apă şi de canalizare, aprobate prin Ordinul nr. 88/2007 al Preşedintelui ANRSPGC; Contractul cadru pentru furnizarea serviciilor de apă şi de canalizare, aprobat prin Ordinul nr. 88/2007 al Preşedintelui ANRSPGC; Până în prezent nicio procedură aplicabilă pentru delegarea managementului serviciilor de apă şi de canalizare nu a fost adoptată. Serviciile de apă şi de canalizare 2.1. Definiţia şi domeniul de aplicare ale serviciilor Legea 51/2006 defineşte Serviciile Publice Locale ca fiind ansamblul activităţilor de utilitate şi interes public general, organizate la nivel de judeţ, municipiu, oraş sau comună, sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice, în scopul de a satisface cerinţele comunităţilor locale, printre care se numără şi serviciile de apă şi de canalizare. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este definit de Legea 241/2006 ca fiind ansamblul de activităţi de utilitate publică şi de interes economic şi social general organizate în scopul colectării, tratării, transportului, depozitării şi distribuirii apei potabile sau industriale către toţi utilizatorii de pe teritoriul unei localităţi, respectiv, de colectare, transportare, tratare şi deversare a apei uzate, apelor de ploaie şi apelor de suprafaţă din zona urbană a localităţii. Serviciul public de alimentare cu apă are propriile componente esenţiale:

• activitatea de colectare a apei din sursele de apă supraterane sau subterane, • tratarea apei brute, • transportarea apei potabile şi/sau industriale, • depozitarea apei, • distribuirea apei potabile şi/sau industriale,

Serviciul public de canalizare are propriile componente esenţiale: • colectarea, transportarea şi deversarea apei uzate de la utilizatori către staţiile de epurare, • tratarea apei uzate şi deversarea apei uzate epurate în emisari; • colectarea, deversarea şi tratarea corespunzătoare a apei reziduale din drenurile pentru

apa de ploaie şi asigurarea funcţionalităţii acestora; • deversarea, tratarea şi depozitarea mâlurilor şi altor materiale reziduale generate de

activităţile anterior menţionate, • deversarea apei de ploaie şi a apei de la suprafaţa zonelor urbane ale municipalităţilor.

2.2. Bunuri specifice serviciului

Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, ca servicii publice locale, sunt operate cu ajutorul unei combinaţii de clădiri şi terenuri, instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi facilităţi specifice care formează parte integrantă a infrastructurii urbane a localităţilor, denumite în mod colectiv sisteme publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

214

Sistemul public de alimentare cu apă include în general următoarele componente: bazine

de captare, apeducte, staţii de epurare, staţii de pompare, containere de depozitare, reţele de transportare şi distribuire, racorduri la reţeaua de apă până la punctul de delimitare între reţeaua publică şi cea privată. Sistemul public de canalizare include în general următoarele componente: racorduri pentru apa uzată până la punctul de delimitare şi colectare, reţele pentru apa uzată, staţii de pompare, staţii de epurare, colectori pentru deversarea în emisarii, puncte de deversare în emisarii, depozite de nămoluri deshidratate. În conformitate cu Legea nr. 213/1998, infrastructura aferentă serviciilor de apă şi de canalizare (reţele de alimentare cu apă şi de canalizare, staţii de epurare şi auxiliare, cu instalaţiile, clădirile şi terenurile aferente lor) aparţine domeniului public. Atât infrastructura existentă aşa cum era la data semnării Contractului de Delegare, cât şi activele aferente infrastructurii, care sunt rezultatul investiţiilor executate pe perioada realizării Contractului de Delegare, sunt active publice ce aparţin proprietarului public al unităţii administrativ teritoriale. 2.3. Autorităţile competente

Autorităţile locale ale administraţiei publice au competenţă şi responsabilitate exclusive, conform Legii administraţiilor publice locale nr. 215/2001, cu privire la înfiinţarea, organizarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. Această competenţă şi responsabilitate este în plus de înfiinţarea, gestionarea şi operarea bunurilor proprietate publică specifice sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În anumite cazuri, în România, judeţele şi nu municipalităţile pot avea competenţa şi responsabilitatea exclusive privitor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, în astfel de cazuri judeţul fiind şi proprietarul infrastructurii aferente. O astfel de situaţie se datorează Ordonanţei nr. 69/1994, care limitează şi condiţionează numărul unităţilor locale de management a utilităţilor publice, corespunzător cu numărul locuitorilor localităţii. 2.4. Managementul serviciilor Managementul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare poate fi organizată în două forme, alegerea formei de management fiind făcută printr-o decizie a autorităţilor locale ale administraţiei publice. Managementul direct, executat prin propriile structuri ale autorităţilor locale ale administraţiei publice care sunt implicate; Managementul delegat, definit ca o modalitate de management prin care autorităţile locale ale administraţiei publice delegă unuia sau mai multor operatori obligaţiile şi răspunderile lor relativ la aceste servicii, precum şi operarea activelor aferente, printr-un Contract de Delegare. OBIECTIVELE SOP ŞI POLITICA DE REGIONALIZARE. Elementele instituţionale principale Unul dintre obiectivele specifice pentru SOP Mediu este îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi de canalizare, prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apă şi de canalizare aliniate politicilor şi practicilor UE, în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi prin dezvoltarea unor structuri regionalizate de management al serviciilor de apă şi de canalizare eficiente. Axa Prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi de canalizare” a SOP Mediu fixează drept obiective următoarele elemente: Furnizarea unor servicii de apă şi de canalizare corespunzătoare, la tarife accesibile Furnizarea de apă potabilă cu calitate corespunzătoare în toate aglomeraţiile urbane Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă Îmbunătăţirea nivelului de gestiune a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apei uzate

215

Crearea unor structuri de management al apei eficient şi inovativ Ca atare, obiectivul general al procesului actual de dezvoltare este să creeze un cadrul legal şi instituţional solid şi durabil care să furnizeze: O structură de implementare pe termen lung pentru investiţiile planIficate sub incidenţa SOP; O competenţă de management adecvată pentru operarea facilităţilor existente şi viitoare.

Conform politicii României reflectată în SOP Mediu, realizarea unor astfel de obiective este obţinută printr-un proces de regionalizare, ceea ce înseamnă implementarea unui cadru instituţional în cadrul zonei de Proiect, potrivită pentru a combina serviciile de alimentare apă şi de canalizare aferente zonelor de dezvoltare din respectiva regiune, într-un proces de operare comun. Regionalizarea este elementul cheie pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei costului infrastructurii locale de apă şi serviciilor de apă cu scopul de a îndeplini obiectivele de mediu, dar şi de a asigura caracterul durabil al investiţiilor, operaţiilor, strategiei de dezvoltare a sectorului apă pe termen lung şi al creşterii regionale echilibrate.

Aşa cum s-a menţionat mai sus, elementele instituţionale cheie ale acestui proces de regionalizare sunt: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Compania Operatorului Regional (COR) Contractul de Delegare 3.1. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)

Printre alte amendamente aduse de Legea nr. 286/2006 Legii nr. 215/2001 privind administraţiile publice locale, a fost şi determinarea modalităţii de cooperare la nivel local prin intermediul unor persoane juridice denumite Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară. Conform Legii 215/2001, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară sunt structuri de cooperare care au personalitate juridică, organizate în baza legii dreptului privat (create ca urmare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţii), având statutul de utilitate publică. De asemenea, în conformitate cu OUG 13/2008 pentru modificarea Legii 51/2006, ADI primeşte mandat special de la unităţile administrativ teritoriale membre şi acţionează în numele şi pentru acestea cu scopul de a satisface nevoile de interes general ale comunităţilor asociate privitoare la reglementarea organizaţională, finanţare, exploatare, monitorizare şi gestiune a serviciilor publice locale, sub proprie răspundere. O ADI este înfiinţată de unităţi administrativ teritoriale (municipalităţi şi judeţe), în conformitate cu Legile 215/2001, 51/2005 cu completările şi modificările ulerioare, 241/2006 cu completările şi modificările ulerioare şi cu Ordonanţa Guvernului 26/2000, în scopul realizării în comun a anumitor proiecte de dezvoltare de interes regional sau zonal sau al furnizării în comun a anumitor servicii publice. Aceste unităţi administrativ teritoriale sunt aceleaşi cu cele care delegă managementul serviciului de apă şi de canalizare către COR. ADI este unicul interlocutor pentru COR, în calitatea sa de unic organism de dezbatere şi coordonare, ce reprezintă interesele comune ale municipalităţilor membre privitor la serviciul de apă şi de canalizare, în special referitor la:

• Strategia generală • Investiţii • Politica tarifelor

ADI exercită, în numele şi pe seama Municipalităţilor membre, anumite competenţe şi

prerogative, drepturi şi obligaţii ale acestora, în temeiul mandatului pe care aceşti membri i-o acordă ADI prin statutul său.

Statutul ADI specifică în detaliu câteva aspecte cheie cum ar fi: obiectivele ADI legat de dezvoltarea serviciilor de apă şi de canalizare şi de infrastructura acestora:

216

• măsura şi condiţiile cuprinse în împuternicirea dată ADI de către Municipalităţile, membre ale sale, de a exercita pentru şi în numele lor anumite prerogative aferente serviciilor precum şi procedurile de votare;

• condiţiile de aderare la ADI; • condiţiile restrictive pentru retragerea din ADI ce stipulează penalizări financiare, inclusiv

restituirea valorii investiţiei; 3.2. Compania Operatorului Regional (COR)

Compania Operatorului Regional este o societate comercială, deţinută de toate sau de o parte dintre municipalităţile membre ADI, către care se delegă managementul serviciilor de apă şi de canalizare prin intermediul Contractului de Delegare.

Procesul de regionalizare, care furnizează bazele înfiinţării COR, reprezintă un element esenţial pentru îndeplinirea ambiţioaselor obiective de investiţii stabilite pentru reînnoirea, extinderea, operarea şi întreţinerea mijloacelor fixe din sectorul de apă şi canalizare naţional, în vederea respectării obiectivelor din sectorul apei şi canalizării stabilite pentru 2015 şi 2018. Acesta iniţiază dezvoltarea unui cadru instituţional şi legal la nivel regional, capabil să înlocuiască actualii operatori de mici dimensiuni şi regiile autonome cu un operator regional unic mai puternic şi mai mare, care să fie mai efectiv în operarea serviciilor, iar în acest fel să dobândească suficientă credibilitate managerială şi financiară în vederea aplicării pentru şi obţinerii de finanţare din Fondurile de Coeziune UE. În conformitate cu prevederile în vigoare ale Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale Legii 215/2001 privind administraţiile publice locale, un astfel de operator regional comun este înfiiNţat ca o societate comercială având ca asociaţi unităţile administrativ teritoriale care sunt în acelaşi timp şi membri ADI. OUG 13/2008 care cuprinde modificările la Legile 51/2006 şi 241/2006 conţin şi o definiţie a operatorului regional. 3.3. Contractul de Delegare 3.3.1. Cadru

Contractul de Delegare pentru managementul serviciilor de apă şi de canalizare este un contract încheiat între COR, pe de o parte (în calitate de operator), şi ADI pentru şi în numele municipalităţilor membre (aceste municipalităţi reprezintă în mod colectiv autoritatea de delegare). Este un contract unic pentru întreaga zonă de Proiect, corespunzând zonei de competenţă teritorială a tuturor unităţilor teritorial administrative care deleagă managementul serviciilor de apă şi de canalizare către COR. În conformitate cu noua Lege nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul delegării managementului serviciilor, autorităţile administraţiilor publice locale transferă către operatorul regional sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea de servicii de utilităţi publice, precum şi managementul şi operarea sistemelor aferente de alimentare cu apă şi de canalizare, în baza unui contract de delegare a managementului, aprobat prin hotărârea autorităţii de delegare. Conform strategiei aprobată de POS Mediu, Contractul de Delegare este acordat direct Operatorului Regional, prin aplicarea excepţiei de la regula de licitare, în conformitate cu Legea 241/2006. Acordarea directă a contractului de delegare este realizată în conformitate cu regulile interne ale UE ca o excepţie de la procedurile de licitare. Modificările prevăzute pentru Legile 51 şi 241 includ de asemenea şi prevederile privind regulile "in house" conţinute în aceste legi. 3.3.2. Acordarea directă a Contractului de Delegare - “Regulile in house”

217

Potrivit Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CEJ – cazurile Teckel şi Coname), reglementările europene cu privire la licitaţie nu se aplică dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

• unităţile administrative teritoriale exercită, via ADI, un control direct asupra COR, similar controlului pe care îl exercită asupra departamentelor proprii, cu o influenţă dominantă asupra tuturor deciziilor strategice şi/sau semnificative ale COR (criteriul “controlului similar”);

• COR efecutează, exclusiv, activităţi pentru a furniza servicii de apă şi canalizare pentru acele unităţi administrativ teritoriale care au delegat managementul acestor servicii către COR (criteriul “activităţii exclusive");

• capitalul social al COR este deţinut în întregime de unităţile administrativ teritoriale care sunt membre ale ADI, participarea capitalului privat fiind exclusă.

a) Criteriul controlului similar Aspectele cheie ale managementului direct, conform cerinţelor controlului similar sunt:

• este realizat în baza termenilor de referinţă şi a reglementărilor serviciilor • municipalitatea numeşte şi revocă managementul operatorului • municipalitate aprobă Regulamentul Intern de Organizare şi Funcţionare (ROF) al

operatorului • municipalitatea aprobă bugetul anual al operatorului.

Controlul asupra ROC este exercitat în comun de mai multe municipalităţi, via ADI, în baza

unui cadru instituţional stabilit de Actul Constitutiv COR (în ceea ce priveşte controlul instituţional asupra COR) şi Contractului de Delegare care are ca anexe termenii de referinţă şi reglementările serviciului (în ceea ce priveşte controlul asupra performanţelor obligaţiilor contractuale privind managementul serviciilor de apă şi canalizare). În ceea ce priveşte acest control, ADI: Primeşte prin Statutul său, o împuternicire din partea municipalităţilor membre pentru a exercita pentru şi în numele lor, competenţele legate de serviciile de apă şi canalizare, prevăzute în Legea 51/2006 şi 241/2006. Această împuternicire va fi autentificată în special prin semnarea Contractului de Delegare şi monitorizare a performanţelor sale. Împuternicirea ADI, pentru exercitarea în numele membrilor săi a prerogativele lor în ceea ce priveşte serviciile de apă şi canalizare, este detaliată în Statutul Asociaţiei. Primeşte prin Actul Constitutiv COR anumite drepturi specifice, care îi vor permite ADI să controleze COR. Aceste drepturi specifice sunt: Membrii Consiliului de Administraţie al COR vor fi numiţi de către adunarea asociaţilor, dintre persoanele propuse de ADI, şi vor fi revocate numai prin propunere ADI; ADI avizează Regulamentul Intern de Organizare şi Funcţionare (care include organigrama) al COR înainte de aprobare/ modificare de către Consiliul de Administrare al COR. Bugetul anual al COR va fi stabilit conform cu Planul de Afaceri agreat de ADI COR trebuie să informeze ADI cu privire la activitatea sa, astfel încât ADI să îşi poată exercita atribuţiile de control b) Criteriul “activităţii exclusive" Această condiţie este inclusă în Actul Constitutiv al COR în ceea ce priveşte domeniul de activitate al societăţii, pe de o parte, şi in Contractul de Delegare privind serviciile delegate care constituie activitatea exclusivă a Operatorului, pe de altă parte. Contractul de Delegare stipulează de asemenea posibilitatea pentru COR de a sub-delega o parte din managementul serviciilor delegate, dacă este necesar din motive economice pentru eficientizare, către un terţ, dar numai prin proceduri de licitare. c) Capitalul public al COR

218

Actul Constitutiv al COR stipulează obligaţia asumată de municipalităţile asociate referitoare la capitalul social al COR care trebuie să fie în întregime capital public şi va rămâne aşa pe toată durata Contractului de Delegare. În 2007 se constituie Asocia�ia de Dezvoltare Intercomunitară ”APAREGIO”, în conformitate cu prevederile din Legea Administraţiei Publice Locale 215/2001 republicată, Legea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice 51/2006, Legea Serviciului Public de Alimentare cu Apă şi de Canalizare 241/2006, Legea 273/2006 privind finanţele publice locale precum şi cu cele din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la Asociaţii şi Fundaţii. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”APAREGIO” este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, fără scop patrimonial cu caracter neguvernamental, autonom şi apolitic, constituită, menită sa realizeze următoarele obiective: 1) Să încheie Contractul de Delegare a gestiunii Serviciului cu Operatorul, prevăzut la art. 18 alin.2 lit. a) din prezentul Statut, în numele şi pe seama unităţilor administrativ teritoriale membre care vor constitui împreună Autoritatea Delegantă. (2) Să exercite drepturile specifice de control şi informare, privind Operatorul, conform prezentului Statut şi prevederilor contractului de delegare încheiat cu Operatorul; (3) Să constituie interfaţa pentru discuţii şi să fie un partener activ pentru Autorităţile Locale în ceea priveşte aspectele de dezvoltare şi de gestiune a Serviciului, în scopul de a coordona politicile şi acţiunile de interes intercomunitar; (4) Să pregătească şi să promoveze strategia de dezvoltare a Serviciului (5) Să elaboreze Masterplanul pentru reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de apă şi canalizare, Regulamentul consolidat şi armonizat al Serviciului pentru întreaga Arie a Delegării, precum şi să aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare al Operatorului; (6) Să vegheze la punerea în aplicare a proiectelor de investiţii încredinţate Operatorului în temeiul Contractului de Delegare; (7) Să monitorizeze respectarea obligaţiilor asumate de Operator prin Contractul de Delegare, îndeosebi în ceea ce priveşte realizarea indicatorilor de performanţă, executarea lucrărilor încredinţate Operatorului şi calitatea Serviciului furnizate utilizatorilor; (8) Să identifice şi să propună orice acţiuni vizând realizarea obiectivelor Autorităţilor Locale în legătură cu Serviciul :

• păstrarea tarifelor la un nivel care să respecte limitele de suportabilitate ale populaţiei şi principiul poluatorul plăteşte, în conformitate cu art.18 al. 2 lit. d) din prezentul Statut,

• creşterea progresivă a nivelului de acoperire al Serviciului, • buna prestare din punct de vedere tehnic a Serviciului şi gestiunea administrativă şi

comercială eficientă a acestora, • menţinerea calităţii tehnice şi întreţinerea eficientă a echipamentelor şi lucrărilor legate de

Servicii, • buna gestiune a resurselor umane.

(9) Să fie un pol al competenţelor administrative, financiare, tehnice şi economice în beneficiul Autorităţilor Locale şi al Serviciului; (10) Să acorde ajutor Autorităţilor Locale şi Operatorului în vederea obţinerii resurselor financiare necesare implementării Programului de Dezvoltare a Serviciului şi, dacă este cazul, să obţină astfel de fonduri care vor fi puse la dispoziţia Operatorului. (11) Să asigure sursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii care nu pot fi acoperite din veniturile realizate pe fiecare unitate administrativ teritorială, pentru menţinerea în funcţiune a sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare. Patrimoniul Asociaţiei este compus din patrimoniul iniţial, pe de o parte şi din patrimoniul pe care Părţile îl vor da în administrare pentru exercitarea competenţelor legate de gestiunea Serviciului, pe de altă parte în condiţiile prevăzute de lege. Organul suprem de dezbatere, decizie �i conducere al Asocia�iei este Adunarea Generală a Asocia�iei.

219

Reprezentanţii în AGA sunt primarii unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) asociate, pe întreaga perioadă a mandatelor de aleşi locali, urmare atribuţiilor specifice de responsabili pentru activităţile serviciilor de utilităţi publice din localităţile unde sunt aleşi. Pre�edintele AGA este primarul municipiului Oradea. Consiliul Director este organul executiv de conducere al ADI, format din 3 (trei) persoane, respectiv un preşedinte executiv şi 2 vicepreşedinţi. Preşedintele executiv al consiliului director înlocuieşte preşedintele asociaţiei în toate cazurile când acesta din urmă este indisponibil. Cele trei persoane care formează consiliul director se desemnează astfel: - un reprezentant din partea Consiliului judeţean Bihor,. - un reprezentant din partea municipiului Oradea,

- un reprezentant din partea asociaţiei ”Zona Metropolitană Oradea”. Operatorul desemnat să furnizeze serviciile de alimentare cu apă �i canalizare este S.C. Compania de Apă Oradea S.A. Prin Contractul de Delegare, Asociaţia, în numele şi pe seama Autorităţilor Locale membre, va conferi Operatorului dreptul exclusiv de a furniza serviciul public, în cadrul ariei geografice a teritoriului unităţilor administrativ teritoriale membre, precum şi concesiunea exclusivă asupra bunurilor publice si private, care constituie sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare aferente Serviciului. Operatorul va fi responsabil de implementarea programelor de investiţii pentru modernizarea, reabilitarea şi extinderea sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare şi va gestiona şi exploata Serviciile pe riscul şi răspunderea sa, conform dispoziţiilor Contractului de Delegare si a prevederilor UE privind fondurile nerambursabile. Sursele de finanţare a investiţiilor pot fi fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană sau instituţii financiare, fonduri de la bugetele locale ale Autorităţilor Locale, fondurile proprii şi alte fonduri constituite/atrase (IID). Operatorul regional Compania de Apă Oradea Alimentarea cu apă �i canalizare a municipiului Oradea face parte din sfera serviciilor pe care autoritatea publică locală trebuie să le presteze în interesul comunită�ii locale. Acest serviciu se realizează prin intermediul S.C. Compania de Apă Oradea S.A, operator regional subordonat Consiliului Local al Municipiului Oradea , înfiin�ată la 01.03.2006 după aprobarea prin H.C.L. nr. 2 / 11.01.2006 a reorganizării R.A. Apă-Canal Oradea. Istoricul S.C. Compania de Apă S.A.

Forma actuală de organizare şi obiectul de activitate al companiei - alimentare cu apă potabilă, preluare şi epurare ape uzate - este rezultatul unor etape îndelungate de transformări impuse odată cu dezvoltarea municipiului Oradea, având următoarele repere în timp: 1894 - se pune în funcţiune prima sursă de alimentare centralizată cu apă potabilă, amplasată pe locul actualei Staţii de Pompare nr. 3, un rezervor de stocare al apei cu un volum de 2.000 mc. şi reţelele de distribuţie aferente. 1910 - se consemnează execuţia primelor reţele de canalizare şi a Staţiei de Epurare mecano-biologică. 1912 - se pune în funcţiune a doua staţie de pompare a apei potabile - Staţia de Pompare nr. 2 - şi noi reţele. 1938 - 1 ianuarie - activitatea de alimentare cu apă şi canalizare se desfăşoară în cadrul Intreprinderii Comunale Oradea (I.C.O.) - Regia Publică Comercială. 1948 - se reutilează prima uzină de apă - Staţia de Pompare nr. 3. 1950 - se montează primul aparat de clorinare la Staţia de Pompare nr. 2. 1963 - se dă în funcţiune Staţia de Pompare nr. 1 şi noi reţele de transport şi distribuţie, dezvoltându-se totodată şi Staţia de Epurare. Investiţiile însemnate făcute în construcţia de locuinţe, impun atât lucrări de sporire a capacităţii de captare a apei potabile la Staţia de Pompare nr. 1 cu reţelele de distribuţie aferente, cât şi noi staţii de hidrofor. 1973 - prin unificarea Intreprinderii Comunale Oradea, Intreprinderii de Locuinţe şi Localuri Oradea cu alte unităţi prestatoare de servicii de gospodărie comunală şi locativă din municipiu şi judeţ, ia

220

fiinţă Intreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Bihor (I.J.G.C.L.Bihor), cele două activităţi - apă-canal şi termoficare - devenind secţii distincte în cadrul acesteia. 1976 - se pune în funcţiune o nouă capacitate de stocare a apei potabile - 2 rezervoare a 10.000 mc. fiecare. 1979 - se dă în exploatare Staţia de Pompare nr. 4, având ca sursă de apă stratul freatic şi bazinele de îmbogăţire a acestuia. 1985 - se pune în funcţiune Staţia de Pompare nr. 5, având ca sursă apa de suprafaţă preluată din Crişul Repede şi noi capacităţi la Staţia de Epurare. 1991 - Intreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Bihor (I.J.G.C.L.Bihor) se reorganizează şi astfel în municipiul Oradea ia naştere Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă (R.A.G.C.L. Oradea), structurată pe 3 secţii: Secţia Apă-Canal, Secţia Termoficare şi Secţia Fond Locativ. 1993 - se pune în funcţiune o nouă capacitate de captare a apei la Staţia de Pompare nr. 5 şi demarează modernizarea treptei biologice la Staţia de Epurare. 1996 - R.A.G.C.L. Oradea se reorganizează prin desprinderea Secţiei Fond Locativ şi devine Regia Autonomă APATERM Oradea - cu Secţia Apă-Canal şi Secţia Termoficare. 1999 - încep lucrările de reabilitare a staţiilor de hidrofor şi a sistemului secundar de distribuţie a apei, contorizarea la nivel de consumatori (scară de bloc) şi monitorizarea parametrilor de distribuţie a apei potabile - lucrări finanţate cu credite acordate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.). 2003 - prin hotărârea Consiliului Local nr. 261 din 24.04.2003 se înfiinţează Regia Apă-Canal Oradea ca urmare a predării distribuţiei energiei termice de la R.A. Apaterm Oradea la S.C. Electrocentrale Oradea. 2006 - În 01.03.2006 se înfiinţează S.C. Compania de Apă Oradea S.A. Situa�ia juridică Prin H.C.L. nr. 2 / 11.01.2006 se aprobă reorganizarea R.A. Apă-Canal Oradea prin transformarea acesteia în Societatea Comercială Compania de Apă Oradea S.A., care se organizează şi funcţionează ca persoană juridică română potrivit legii şi Actului Constitutiv adoptat în baza respectivei hotărâri.

Capitalul social iniţial al S.C. Compania de Apă Oradea S.A. este de 12.000.000 RON din care: 11.960.000 RON aport în natură 40.000 RON aport în numerar Certificare

Operatorul de servicii deţine licenţă de operare clasa 2 pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în aria bazinului hidrografic Crişul Repede (potrivit Ordinelor nr. 133/11.11.2003, nr. 458/30.12.2004 si 281/26.05.2006 emise de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. În anul 2005, operatorul a obţinut certificarea Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu-Securitate Ocupaţională conform standardelor internaţionale de calitate, mediu şi securitate ISO 9001 : 2001, ISO 14001 : 2004 şi OH SAS 18001: 1999. S-a creat astfel, un sistem de management integrat calitate - mediu - sănătate şi securitate ocupaţională cu o documentaţie complexă:

• Politica integrată • Manualul de Management Integrat • Manualul Procedurilor

Proceduri de sistem (17 proceduri de calitate + 4 proceduri specifice de mediu + 1 procedură specifică sănătate şi securitate ocupaţională)

Proceduri operaţionale pentru regelementarea în detaliu a principalelor activităţi pe compartimente/sectoare de activitate Organizarea

Societatea Comercială Compania de Apă Oradea SA, operatorul regional, se subordonează Consiliului Local al Municipiului Oradea. Conducerea companiei se realizează de către Adunarea Generală a Ac�ionarilor, Consiliul de Administra�ie, Director General, Director

221

Tehnic �i Director Economic. Conducerii îi sunt subordonate 6 Direc�ii (Programe Interna�ionale, Dezvoltare, Calitate, Comercială, Management apă potabilă, Management apă uzată), 12 compartimente (Resurse Umane şi Planificare, Informatică, Securitatea Muncii şi Sănătate, Juridic, Audit Public Intern, Control Financiar Intern, Contabilitate, Financiar, Abonaţi, Tehnic – GIS, Dispecerat, Pierderi Apă) �i Sectorul Transport-Mecanizare. Situaţia şi structura personalului la 01.09.2008 este următoarea: Evolu�ia personalului în S.C. Compania de Apă SRL

An 2004 2005 2006 2007 Nr. mediu de personal

616 584 578 539

Apă 504 475 474 445 Canal 112 109 104 94

Tendinţa evoluţiei numărului de personal este de continuă scădere, situaţie impusă de

automatizarea şi modernizarea proceselor tehnologice de la staţiile de pompare şi staţia de epurare, de folosirea eficientă a forţei de muncă.

Obiect de activitate: Captarea, tratarea şi pomparea apei Transportul şi distribuţia apei potabile Colectarea şi epurarea apelor uzate; transportul şi descărcarea apelor meteorice Contorizarea şi facturarea prestaţiilor a. Captarea , tratarea, pomparea apei În cadrul S.C. Compania de Apă Oradea S.A., captarea şi tratarea apei brute şi pomparea apei potabile la presiunea necesară. în reţeaua de alimentare a mun. Oradea se realizează prin intermediul celor 5 uzine de apă amplasate pe cele două maluri ale râului Crişul Repede. Capacitatea de pompare instalată totală este de 2100 l/s, fiind repartizată după cum urmează: - uzina 1 – 600 l/s - uzina 2 – 250 l/s - uzina 3 – 150 l/s - uzina 4 – 500 l/s - uzina 5 – 600 l/s Pentru obţinerea apei potabile, tehnologia şi instalaţiile existente permit utilizarea apei subterane captată prin drenuri sau a apei de suprafaţă captată din Crişul Repede şi filtrată ulterior. Apa brută este captată în cea mai mare parte din stratul freatic subteran, prin intermediul drenurilor de colectare. Pentru îmbogăţirea stratului freatic, în vederea asigurării unui debit mai mare al drenurilor, pe ambele maluri ale Crişului Repede sunt amplasate bazine de îmbogăţire – 8 buc. pe malul stâng şi 15 buc. pe malul drept.

Nr. crt. Categoria de personal Nr %

1 Personal de conducere, din care: - directori

29 3

5,77

2 Personal de specialitate, din care: studii superioare studii medii

122 95 27

24,25

3 Maiştri 7 1,39 4 Muncitori, din care:

calificaţi necalificaţi

345 304 41

68,59

5 TOTAL 503 100

222

Tehnologia existentă permite şi utilizarea apei de suprafaţă, captată din râul Crişul Repede şi tratată apoi corespunzător prin deznisipare, decantare, filtrare şi clorinare. În anul 2007 cantitatea de apă pompată repartizată pe surse a fost : sursă subterană – 66 % sursă de suprafaţă – 34 % Întregul sistem de captare, aducţiuni apă, bazine de îmbogăţire, câmpuri de infiltrare, uzine de apă se situează într-o zonă de protecţie cu regim sever având o suprafaţă de cca. 280 ha. Staţiile de pompare sunt echipate cu electropompe KSB. Întregul proces de pompare este automatizat şi monitorizat la dispeceratul uzinelor, situat la S.P.2. Indicatori de activitate În ultimii 4 ani/Prognoză pe anul 2008 Stabiliţi conform Contractului de concesiune nr. 19140/21.08.2007 Producţia de apă

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Volum pompat

mc 29.750.080 26.149.720 25.736.470 25.054.850 25.500.000

25,5 mil25,05 mil25,73 mil26,14 mil

29,7 mil

22000000230000002400000025000000260000002700000028000000290000003000000031000000

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Volum pompat

Gradul de folosire a aducţiunii:

- raportul dintre cantitatea medie anuală de apă furnizată de aducţiune şi capacitatea de transport proiectată.

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Gradul de folosire a aducţiunii

% 45 39,4 38,8 37,8 40

45

39.4 38.837.8

40

3436

384042

4446

2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Gradul de folosire a aductiunii

223

b. Transportul �i distribu�ia apei potabile

Distribuţia apei se realizează printr-o reţea inelară în lungime totală de 555 Km. Condiţiile geografice au impus utilizarea staţiilor de hidrofor în număr de 78. Secţia Reţele Apă este structurată astfel : Sector Reţele Principale Sector Reţele Secundare Staţii de hidrofor • Sectorul Reţele Principale are în exploatare o reţea de distribuţie a apei potabile în lungime de 413 km, cu diametre nominale cuprinse intre Dn 80 – Dn 900, confecţionată din următoarele materiale: - Azbociment L – 150,8 Km Fontă L – 138,4 Km Fontă ductilă L – 33,4 Km Poliester armat cu fibra de sticla L – 9,1 Km Oţel L – 27,7 Km Polietilenă L – 30 Km Premo L – 9 Km Alte materiale L – 14,6 Km TOTAL L – 413 Km • Sectorul Reţele Secundare are în exploatare o reţea de distribuţie a apei potabile în lungime de 142 km, confecţionată din polietilenă. Reţelele de apă din aval de staţiile de hidrofor (luând în considerare sensul de curgere al apei) au fost reabilitate în întregime în cadrul programului de dezvoltare a utilităţilor municipale (MUDP II). • Sectorul Hidrofoare Presiunea necesară pentru alimentarea consumatorilor din locuinţele de tip P + 4 sau mai înalte, este asigurată de un număr de 78 de staţii de hidrofor (complet reabilitate, automatizate şi monitorizate).

224

Indicatori de activitate În ultimii 4 ani/Prognoză pe anul 2008 Stabiliţi conform Contractului de concesiune nr. 19140/21.08.2007

Numărul de avarii pe reţelele de distribuţie:

- numărul anual de defecţiuni descoperite pe reţele şi remediate. Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008

prognozat Numărul de avarii pe reţele

Nr. 2.533 2.827 2.657 2.819 3.100

2533

28272657

2819

3100

2200

2400

2600

2800

3000

3200

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Numarul de avarii pe retele

Conform condiţiilor din licenţă, operatorul intervine în maxim 24 de ore la peste 90% din

avariile înregistrate.

Lungimea specifică a reţelei de distribuţie - lungimea reţelei de distribuţie raportată la numărul de locuitori asiguraţi cu apă.

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Lungimea specifică m/loc. 3,062 3,052 3,041 3,017 3,161

3,062 3,052 3,041 3,017

3,161

2,9002,9503,0003,0503,1003,1503,200

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Lungimea specifica

Numărul de întreruperi în sistemul de alimentare cu apa Numărul anual de întreruperi (spargeri de conducte, demufări, hidranţi defecţi, vane

defecte, lucrari de întreţinere, înlocuiri contoare) Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008

prognozat Numărul de întreruperi

Nr. 11.407 9.711 8.968 8.481 9.000

225

11407

97118968

84819000

8000850090009500

1000010500110001150012000

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Numarul de intraruperi

Consumul specific de energie

- cantitatea de energie necesară pentru aducerea unui mc de apă la branşamentul consumatorului Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008

prognozat Consumul specific de energie electrica

KWh/mc

0,4744 0,4912 0,5262 0,5505 0,55

0.47440.4912

0.5262

0.5505 0.55

0.46

0.48

0.50.52

0.54

0.56

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Consumul specific de energie electrica

Numărul mediu de reclamaţii justificate

- numărul mediu anual de reclamaţii justificate ale clienţilor asupra faptului că apa nu are presiune, calitatea este necorespunzătoare, există întreruperi în alimentarea cu apă, erori la citire si facturare etc

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Număr de reclamaţii justificate

Nr. 1.609 1.640 1.586 1.487 2.200

226

1609 1640 1586 1487

2200

10001200140016001800200022002400

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Numarul de reclamatii justificate

c. Colectarea �i epurarea apelor uzate, transportul �i descărcarea apelor meteorice

Sectorul Canal - asigură preluarea şi transportul apelor uzate menajere, precum şi a celor pluviale printr-o reţea de canalizare organizată în sistem mixt. Reţeaua de canalizare menajeră are o lungime de 368 km, iar reţeaua de canalizare pluvială este în lungime de 320 km. Apele reziduale sunt preluate prin intermediul a 6 staţii şi pompate spre staţia de epurare a municipiului Oradea. Apele meteorice colectate de pe raza municipiului Oradea sunt pompate prin intermediul a 5 staţii de pompare şi descărcate în râul Crişul Repede. Sectorul Epurare - are rolul de a prelua si epura apa uzata menajeră si industrială din municipiul Oradea si unele zone limitrofe. Staţia de Epurare este de tip mecano-biologic iar efluentul staţiei este deversat în râul Crisul Repede. Staţia de Epurare cuprinde următoarele obiective tehnologice:

• bazin compensare debite • treapta mecanica: camera de intrare, grătare rare, grătare dese, deznisipator, separator de

grăsimi, decantoare primare, staţie pompare nămol primar, îngroşător de nămol şi staţie pompare apă epurată mecanic

• treapta biologica: bazin de aerare, decantor secundar, staţie de pompare nămol activ • fermentatoare de nămol, gazometre • iazuri biologice

Monitorizarea fluxului tehnologic al staţiei de epurare- monitorizarea parametrilor calitativi

se efectuează în laboratorul staţiei de epurare şi cuprinde fluxul apei uzate (afluent staţie, apă epurată mecanic, efluent staţie epurat biologic cu nămol activ, descărcări din iazurile biologice, descărcări din bazinul compensare debite) şi fluxul de nămol (nămol primar, deşeu de la deznisipator, nămol din bazinele de aerare, nămol exces, nămol îngroşat, nămol fermentat, nămol deshidratat, nămoluri din iazurile biologice).

Monitorizarea se efectuează în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare şi cu o frecvenţă minim necesară caracterizării şi conducerii în condiţii optime a întregului flux tehnologic de epurare. Indicatori de activitate În ultimii 4 ani/Prognoză pe anul 2008 Stabiliţi conform Contractului de concesiune nr. 19140/21.08.2007

Lungimea străzilor cu reţea de canalizare : - raportul dintre lungimea străzilor cu canalizare şi lungimea totală a străzilor

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Raport % 54 57 62 68 77

227

77%68%62%57%54%

0

20

40

60

80

100

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Strazi cu canalizare / Total strazi

Lungimea specifică de reţea de canalizare menajeră : - raportul dintre lungimea efectivă a reţelei şi numărul de locuitori racordaţi la reţea Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008

prognozat Raport m/loc. 1,813 1,868 2,000 2,056 2,283

1,813 1,8682,000 2,056

2,283

1,500

1,700

1,900

2,100

2,300

2,500

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Raport lungimea retelei / locuitori racordati

Numărul specific de racorduri : - numărul de racorduri de canalizare raportat la lungimea reţelei. Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008

prognozat Numărul specific de racorduri

Nr. 43,92 44,85 45,54 45,87 44,63

43.92

44.8545.54

45.87

44.63

42.543

43.544

44.545

45.546

46.5

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Numarul specific de racorduri

228

Populaţia racordată la canalizare - raportul dintre populaţia racordată la canalizare şi populaţia totală a localităţii.

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Raport % 83 84,5 85,5 86,8 91

91%

86,8%85,5%

84,5%83%

7880828486889092

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Raport populatia racordata canalizare / populatia totala

Consumul specific de energie în sistemul de canalizare si epurare :

- raportul dintre cantitatea anuală de energie consumată pentru funcţionarea reţelei şi cantitatea de apă uzată evacuată.

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Consum specific

KWh/mc 0,1310 0,1220 0,1510 0,1370 0,15

0.1310.122

0.151

0.137

0.15

0.10.110.120.130.140.150.16

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Consumul specific

Numărul de reclamaţii justificate:

- numărul de reclamaţii justificate legate de funcţionarea canalizării (înfundări de colectoare, blocări ale gurilor de scurgere, miros în reţea etc.) în decursul unui an.

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Număr de reclamaţii justificate

Nr. 1.516 1.944 1.986 3.239 3.300

229

15161944 1986

3239 3300

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2004 2005 2006 2007 2008prognozat

Numarul de reclamatii

Conform prevederilor licenţei de operator, timpul maxim dintre sesizarea unei avarii şi restabilirea la starea normală a serviciului este de 24 de ore în 90% din cazuri. d. Contorizarea �i facturarea presta�iilor

Număr de utilizatori cu contract deserviţi: An Utilizatori-

Operatori economici şi instituţii publice

Populaţie TOTAL Utilizatori

Utilizatori casnici/nr. persoane

Asociaţii proprietari/nr. Personae

2007 1.689 14.872 / 46.299 706 / 136.253 17.267 2006 1.634 14.463 / 45.881 699 / 137.279 16.796 2005 1.569 14.147 / 45.724 694 / 136.928 16.410 2004 1.521 13.951 / 45.655 687 / 137.609 16.159

15211569

16341689

14001450150015501600165017001750

2004 2005 2006 2007

Operatori economici si institutii publice

45655 4572445881

46299

45200454004560045800460004620046400

2004 2005 2006 2007

Utilizatori casnici (numar de persoane)

230

137609

136928137279

136253

135500

136000

136500

137000

137500

138000

2004 2005 2006 2007

Asociatii de proprietari (numar de persoane)

1615916410

16796

17267

15500

16000

16500

17000

17500

2004 2005 2006 2007

Total

În cadrul Sectorului Contorizare-Facturare precum şi a Laboratorului de Metrologie, se

gestionează un număr de 20.127 contoare aflate în proprietatea Companiei de Apă, Dintre acestea, 2.581 contoare instalate la scările de bloc, sunt echipate cu interfeţe de citire a datelor. Prin Programul MUDP II, aceste contoare au fost prevăzute cu integratoare, asigurându-se astfel: - monitorizarea consumurilor la dispeceratul central - facturarea prestaţiilor şi prelucrarea datelor de consum

Tot în cadrul acestui program, s-a dotat laboratoul de metrologie cu două standuri performante de verificare a contoarelor de apă unul în gama Dn 20 … 40 mm şi unul în gama Dn 50 … 200 mm. Laboratorul este autorizat metrologic.

Domenii de activităţi:

Înlocuirea contoarelor la scadenţă, în conformitate cu legislaţia metrologică în vigoare (Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal – L. O. 2004 din 16.02.2004 actualizată în 2006), perioada impusă pentru verificarea metrologică a contoarelor de apă rece este de cinci ani. Reparaţii la echipamentele de măsură Verificarea metrologică – atât la scadenţă, cât şi în cazul reclamaţiilor transmise de beneficiari Sistarea / reluarea prestaţiilor la consumatorii rău-platnici Citirea contoarelor de branşament. Contorizarea branşamentelor noilor utilizatori - conform legislaţiei în vigoare (Legea 241/2006), operatorul are obligaţia să echipeze cu contoare branşamentele utilizatorilor în punctul de delimitare a instalaţiilor, în termenele stabilite de consiliile locale. Facturarea prestaţiilor - tarifele actuale cu aplicare din data de 01.12.2007 (H.C.L. nr. 887/29.11.2007) sunt următoarele:

Serviciile de apă şi canalizare Tarif în lei lei / m3 fără TVA lei / m3 cu TVA

APĂ POTABILĂ Populaţie şi alţi utilizatori - Oradea 2,21 2,63 SC "G.C.L.P.S." SA Sanmartin 1,10 1,31

231

Comuna Oşorhei, sat Alparea pentru redistribuire1,10 1,31 CANAL - EPURARE Populaţie şi alţi utilizatori - Oradea 0,92 1,09 SC "G.C.L.P.S." SA Sanmartin 0,50 0,60 CANAL PLUVIAL Tarif unic 0,32 0,38

Indicatori de activitate În ultimii 4 ani/Prognoză pe anul 2008

Stabiliţi conform Contractului de concesiune nr. 19140/21.08.2007 Pompare – Facturare – Pierderi

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Volum pompat

mc 29.750.080 26.149.720 25.736.470 25.054.850 25.500.000

Volum facturat

mc 15.346.996 14.614.753 14.342.653 13.621.727 14.000.000

Pierderi litri/sec 457 366 361 360 364 Pierderi % 48,4 44 44 45 45

NOTĂ: În cazul pierderilor, s-a luat în calcul şi consumul tehnologic (ex. spălarea reţelelor)

25,5 mil25,05 mil25,73 mil26,14 mil

29,75 mil

22000000

24000000

2600000028000000

30000000

32000000

2004 2005 2006 2007 2008

Volum pompat

15346996

1461475314342653

1362172714000000

12500000130000001350000014000000145000001500000015500000

2004 2005 2006 2007 2008

Volum facturat

457

366 361 360 364

300

350

400

450

500

2004 2005 2006 2007 2008

Pierderi l/s

232

Consum specific de apă Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008

prognozat Consum specific Litri/om

si zi 135 132 130 130 130

135

132130 130 130

126

128

130132

134

136

2004 2005 2006 2007 2008 prognozat

Consum specific apa

Probleme la sistemul de canalizare

Râul Crişul Repede, parte componentă a bazinului hidrografic al Dunării, este un râu de frontiera ai cărui parametri de calitate trebuie să respecte legislaţia în vigoare. La trecerea prin municipiul Oradea, Crişul Repede se transformă însă dintr-un râu de categoria I-a în amonte, într-un râu de categoria a II-a în aval, sursele de poluare fiind deversările de ape uzate. Poluarea puternică produsă are un efect semnificativ asupra comunităţilor care folosesc apă de băut din Crişul Repede. În ceea ce priveşte sistemul de canalizare, problemele cu care ne confruntăm sunt următoarele:

• Sistemul de canalizare este în cea mai mare parte un sistem divizor, partea de canalizare mai veche de 50 de ani este însă o canalizare mixtă, din care o parte transportă apele în Staţia de epurare iar altă parte deversează apele direct în râul Crişul Repede

• din cele 32 de guri de deversare în râu a colectoarelor de apă pluvială, 14 deversează apă uzată menajer (cca 120 l/s)

• există un număr de 50.000 de locuitori neracordaţi la reţeaua de canalizare şi care poluează pânza freatică

• canalizarea din centrul vechi al oraşului este distrusă, ceea ce determină infiltraţii în subsoluri şi deteriorarea clădirilor din această parte a oraşului, clădiri de importanţă istorică

• staţiile de pompare din sistemul de canalizare sunt într-o stare avansată de degradare, cu echipamente vechi, ineficiente

Probleme la sta�ia de epurare

Staţia de epurare Oradea este unul dintre cele mai vechi obiective tehnologice de acest gen din zona de est a Europei Centrale. A fost construită între anii 1910 – 1914 şi are rolul de a epura şi depolua:

• apele reziduale provenite de la cei cca 250 000 locuitori din localităţile : Oradea, Sânmartin, Băile Felix si Băile 1 Mai,

• apele poluate industrial. • Tehnologia de epurare este cea clasică, mecano – biologică cu nămol activ. Apele epurate

sunt deversate în râul Crişul Repede, în amonte la cca. 10 km de punctul de trecere a frontierei cu Ungaria. Odată cu creşterea numărului populaţiei si a industrializării accentuate, capacitatea staţiei a

crescut continuu. Staţia a fost dotată însă cu echipamente de epurare nefiabile, procurate înainte de anul 1989, greu de exploatat şi întreţinut, cu randamente de epurare scăzute şi costuri de exploatare foarte mari. Ca urmare, în ceea ce priveşte Staţia de epurare, ne confruntăm cu următoarele probleme:

• staţia de epurare este operaţională , dar necesită modernizări substanţiale pentru a aduce parametrii apelor epurate la cei specificaţi de legislaţia românească şi legislaţia UE

233

• sistemul de grătare de la intrarea în staţie este învechit, într-o stare avansată de degradare ceea ce determină o funcţionare defectuoasă a întregii staţii (corpurile mari, recipiente din plastic, etc. trec de aceste echipamente, reducând eficienţa staţiei)

• deşeurile colectate în grătare se manevrează într-un mod neecologic şi nu există un incinerator ecologic pentru aceste deşeuri

• deznisipatorul staţiei este ineficient iar nisipul colectat este depozitat necorespunzător până la drenarea lui, constituind adevărate focare de infecţii în staţie

• separatorul de grăsimi este şi el ineficient grăsimile trecând mai departe în circuitul staţiei • echipamentele decantoarelor primare şi secundare sunt într-o stare avansată de

degradare, fiind ineficiente • starea de degradare a fermentatoarelor de nămol şi a echipamentelor acestora determină o

funcţionare ineficientă , cu implicaţii asupra cantităţii de gaz metan rezultat. Acest gaz metan este la rândul său ineficient utilizat.

• iazurile biologice sunt într-o stare necorespunzătoare care în loc să asigure o tratare terţiară a apei, servesc drept depozite umede de nămol

Obiective strategice ale Operatorului

Pentru realizarea obligaţiilor asumate prin contractul de delegare a gestiunii, respectând principiile dezvoltării durabile, operatorul are stabilite obiectivele strategice:

• Modernizarea infrastructurii de apă �i canalizare �i reabilitarea acestora • Dezvoltarea prin extinderea re�elei de apă �i canalizare • Atragerea de noi utilizatori • Îmbunătă�irea interfe�ei de comunicare cu utilizatorii, cre�terea calită�ii serviciilor • Reducerea pierderilor în sistemul de distribu�ie • Protec�ia mediului �i a calită�ii apei • Asigurarea managementului modern într-un Sistem Informatic Managerial Integrat • Atragerea de fonduri europene �i de la bugetul de stat.

Strategii I) Strategia de reducere a pierderilor în sistemul de distribuţie • Scopul controlului pierderilor este reducerea acestora până la limite tehnico-economice acceptabile (scăderea sub 15 % a pierderilor generează costuri de implementare mari). • Reducerea pierderilor implică o creştere a disponibilului de apă şi creează posibilitatea extinderii reţelei de alimentare cu apă în vederea acoperirii unei zone cât mai mare de deservire. • Această strategie s-a concretizat prin toate proiectele de reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă II) Strategia privind protecţia mediului şi a calităţii apei • Îmbunătăţirea calităţii apei potabile livrate şi a apei deversate în emisar prin dotarea corespunzătoare a laboratoarelor şi acreditarea acestora • Depoluarea râului Crişul Repede prin redirecţionarea apelor uzate dinspre canale pluviale spre noile canale menajere. • Depoluarea solului şi asigurarea serviciilor de colectare a întregii cantităţi de ape uzate din perimetrul afectat. III) Strategia privind calitatea serviciilor • Accesibilitate, transparenţă faţă de clienţi; • Asigurarea unor facilităţi în citirea contoarelor, distribuirea şi posibilitatea de achitare a facturilor • Creşterea calităţii serviciilor prin implementarea unor proceduri operaţionale conform standardelor ISO 9001, ISO 14001 şi OH SAS 18001 IV) Strategia de dezvoltare prin extinderea reţelelor de apă şi canal

234

• Capacităţile de producţie apă potabilă au fost calculate pentru un nivel de consum de cca. 480 litri/om şi zi. În urma programelor de modernizare a reţelelor secundare de apă potabilă şi de contorizare la nivel de branşament, consumul mediu a scăzut în mod constant, actualmente situându-se la nivelul de 130 litri/om şi zi. • Din acest motiv, precum şi datorită reducerii pierderilor de apă, se constată un disponibil de producţie de apă. Din dorinţa de a eficientiza această activitate, Compania a întocmit o strategie de atragere de noi consumatori. Programe strategice Sta�iile de pompare

În cadrul Programului de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale etapa a II-a (MUDP II), s-a realizat dotarea celor cinci staţii de pompare cu electropompe noi monitorizate şi comandate de la dispeceratul de sector. De aici se ţin în permanenţă sub observaţie parametri de funcţionare ai staţiilor de pompare (presiuni, debite, nivelul apei în rezervoare, doze de clorinare) şi se dau comenzi de modificare a acestora în sensul dorit. Sistemul de distribu�ie a apei potabile

Prin MUDP II s-au realizat: reabilitarea sistemului de distribuţie a apei (132 Km reţele secundare; 42,5 Km reţele principale şi 77 staţii de hidrofor complet automatizate), monitorizarea reţelelor de distribuţie şi contorizarea consumatorilor la nivelul blocurilor de locuinţe (2.581 contoare prevăzute cu interfeţe de citire a datelor, montate pe branşamentele blocurilor). Sistemul de canalizare

În cadrul Programului ISPA, Compania de Apă Oradea a reuşit în august 2001 accesarea unui proiect de finanţare cu tema „Reabilitarea reţelei de canalizare si a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România”, dezvoltat pe trei componente: • Reabilitarea sistemului de canalizare a municipiului Oradea pe o lungime de 60,68 de km, însumând 130 de străzi. • Reabilitarea staţiei de epurare a municipiului Oradea, amplasată la 1,5 km în aval de municipiu, pe malul drept al Crişului Repede. • Asistenţă tehnică pentru implementarea proiectului şi supervizarea lucrărilor. Execuţia lucrărilor se desfăşoară în perioada 2004 – 2008. Rezultatele Proiectului ISPA • Asigurarea colectării apelor uzate de pe teritoriul municipiului Oradea • Reducerea poluării masive a Crişului Repede • Scăderea gradului de poluare a pânzei freatice din intravilan • Creşterea randamentului staţiei de epurare • Eficientizarea procesului tehnologic din staţia de epurare • Reducerea costurilor de exploatare • Asigurarea preluării apelor uzate provenite din municipiul Oradea şi din comunele limítrofe aparţinând Zonei Metropolitane Proiectul “Extinderea reţelelor de apă şi canal în municipiul Oradea” –

În vederea deservirii tuturor locuitorilor municipiului Oradea, Compania de Apă a finanţat un proiect cu tema mai sus menţionată. Lucrarea este în curs de derulare, fiind aprobată prin HG 536/2006 pentru următorii indicatori tehnico-economici: valoarea investiţiei 48.823.034 Euro (din care 12.000.000 Euro împrumut BERD), extindere reţele apă 108,27 Km, extindere reţele canal menajer 140,704 Km, extindere reţele canal pluvial 99,582 Km, execuţie 5.500 branşamente şi 7.800 racorduri noi

235

Proiecte cu finanţare nerambursabilă de la fondurile de coeziune ale Uniunii Europene având –perioadă de derulare 2009 – 2013

Nr. Crt. Denumire lucrare Cantitati Valoare

totala - Euro

ALIMENTARE CU APA

46.000.000

1 Extinderea si reabilitarea retelelor de apa

101 Km retele Dn 100 - Dn 500 mm (50 Km reabilitare si 51 Km extindere) , 5.900 bransamente (3.100 bransamente reabilitare si 2.800 bransamente extindere)

CANALIZARE EPURARE

2

Imbunatatirea conditiilor operationale la Statia de Epurare Lucrari pentru conformare la legislatia europeana

iazuri biologice, ionizare, clorinare, bazin de compensare

3 Reabilitarea retelei de canalizare menajera

42 Km retele si 2.900 racorduri

4 Statii de pompare apa uzata 6 statii

5

Extinderea sistemului de canalizare, refacere guri deversare in raul Crisul Repede, in vederea depoluarii apelor subterane si de suprafata

extindere retele de canalizare menajera: 33 Km si 1.200 racorduri; lucrari de protectie a calitatii apelor subterane (ecran de protectie) si de suprafata (18 deversoare+ 3,6 Km racorduri deversoare)

INVESTITII - IT

6

Solutii si instrumente pentru conducerea moderna intr-un Sistem Informatic Managerial Integrat

TOTAL

Extinderea �i reabilitarea a 51.416 ML re�ea de apă, 54.697 ML de canal menajer, 39.213 de canal pluvial finan�ate de la Comunitatea Europeană (ISPA – 2.615.000 lei), Bugetul de stat (80.821.000 lei), bugetul local (11.800.000 lei) �i surse proprii (3.505.000 lei) .

Nr. ANUL SURSA DE FINANŢARE LEI LUNGIMI UTILITĂŢI (ML)

crt. fără T.V.A. Reţea apă

Canal Menajer

Canal Pluvial

0. 1. 6. 5. 2. 3. 4. 5 2008 TOTAL SURSE 122.281.000,00 51.416 54.697 39.213 extinderi : 39.110 51.150 38.229 reabilitari: 12.306 3.547 0.984 din total : ISPA 26.155.000,00 Buget de stat 80.821.000,00 Buget local 11.800.000,00 Surse proprii 3.505.000,00

236

Din lista obiectivelor de investi�ii pe anul 2008 reiese preocuparea Companiei de Apă

pentru extinderea, reabilitarea �i modernizarea re�elei de apă �i canalizare. Astfel, pentru lucrări de extindere sunt aloca�i 93.645.000 RON, din care cea mai mare parte este cea corespunzătoare extinderilor alimenării cu apă �i canalizare pe străzile municipiului Oradea (80.821.000 RON). Extinderea canalizării în vederea depoluării Cri�ului Repede este finan�ată în cea mai parte prin ISPA, cheltuielile totale ridicându-se la 10.193.700 RON. În ceea ce prive�te reabilitarea sistemului de apă �i canalizare din municipiu sunt alcoca�i 10.511.000 RON împăr�iti pentru reabilitări de re�ele, bran�amente, clădiri, uzine. Modernizarea tehnologică a sta�iei de epurare a municipiului Oradea în vederea depoluării Cri�ului Repede reprezintă partea cea mai mare din lucrările de modernizare planificate (16.945.000 ron din totalul de 18.858.000 RON). În lista obiectivelor de investi�ii mai sunt prevăzute cheltuieli cu asisten�a tehnică �i supervizarea programului ISPA (645.000 RON), cheltuieli cu proiecte, servicii apă �i taxe (800.000 RON) �i cheltuielile cu ratele, taxele, comisioanele �i dobânzile aferente creditului extern contractat de la BERD (5.500.000) RON. Reabilitarea, extinderea �i modernizarea sistemelor de apă va putea fi finan�ată �i din Fondurile Structurale prin intermediul Programului Opera�ional Regional Axa 1- ”Reabilitarea infrastructurii urbane �i îmbunătă�irea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban” �i prin Programul Opera�ional Sectorial – Mediu Axa 1 – ”Extinderea �i modernizarea sistemelor de apă �i apă uzată”.

Axa 1 a Programului Opera�ional Regional are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Este esenţială sprijinirea oraşelor, pentru ca acestea să-şi îndeplinească funcţiile urbane, mai ales în cazul acelor oraşe polarizatoare, care au legături intense cu arealele înconjurătoare, a căror dezvoltare este dependentă de aceste oraşe. În acelaşi timp, nivelul de dezvoltare al unei regiuni este direct influenţat de nivelul de dezvoltare al oraşelor mari, prin multitudinea de funcţii de grad superior pe care acestea le îndeplinesc, acestea acţionând ca poli de creştere. În cadrul acestui domeniu major de interven�ie sunt prevăzute 3 subdomenii, în func�ie de tipul beneficiarilor de finan�are nerambursabilă:

• poli de cre�tere • poli de dezvoltare urbană • centre urbane

Municipiul Oradea a fost desemnat prin HG nr.998/2008 ca fiind pol de dezvoltare urbană. Alocarea financiară orientativă pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 este de 4.568,34 milioane euro, din care 3.726,02 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), restul reprezentând fonduri publice naţionale. Din totalul fondurilor alocate pentru Programul Operaţional Regional, alocarea financiară pentru axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” este de 1.391,171 milioane euro, din care 1.117,806 milioane Euro din FEDR şi 273,365 milioane euro co-finanţare naţională. Alocarea financiară orientativă pentru Axa prioritară 1, pentru perioada 2007-2013, este repartizată pe regiuni de dezvoltare astfel (mil. euro)14: Regiunii Nord-Vest ii sunt allocate 168,19 milioane de euro pentru perioada 2007-2013. Programul Opera�ional Sectorial – Mediu este adresat solicitan�ilor care doresc să obţină finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii în sectorul de apă şi apă uzată, această axă urmărind îmbunătă�irea eficien�ei serviciilor publice de apă. Obiectivele acestei axe prioritare sunt următoarele:

• asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile; • asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane; • îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă; • îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a

                                                            

237

• apelor uzate; • crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei.

Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din Axa Prioritară 1 a POS Mediu se ridică la aproximativ 3.266.508.423 Euro. Prioritizarea proiectelor aferente Axei prioritare 1 din POS Mediu a fost realizată pe baza Planurilor Naţionale de Implementare a acquis-ului. Lista orientativă a proiectelor majore pentru această axă prioritară este inclusă în Anexa 2 a POS Mediu, respectiv Anexa 5 Ghidului de Finan�are. Bihorul este prezent în această listă orientativă cu ”Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Bihor”. Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe - Experien�a de peste 110 ani în domeniul alimentării cu apă Certificarea companiei conform standardelor interna�ionale de calitate, mediu �i securitate Buna capacitate de produc�ie �i exploatare Numărul mare de locuitori deservi�i Gradul de calificare al personalului (doar 8,15% personal necalificat) Dotare acceptabilă cu echipamente �i tehnologie Trendul descrescător al numărului de întreruperi în sistemul de alimentare cu apă, al numărului de pierderi �i al numărului de reclama�ii justificate de la consumatori Realizarea de importante extinderi �i reabilitări în 2008

Numărul de avarii pe re�ele, numărul de întruruperi, numărul de reclama�ii justificate Volumul mare de pierderi Tarife mari comparativ cu alte zone ale �ării Existen�a unor zone din municipiu în afara re�elei de apă �i canalizare Necesitatea modernizării unor re�ele vechi Birocra�ia �i lipsa de transparen�ă Importante probleme la sistemul de canalizare Sta�ia de epurare este unul dintre cele mai vechi obiective tehnologice de acest gen din zona de est a Europei Centrale

Oportunită�i Amenin�ări Oportunitatea finan�ării din fonduri europene în vederea extinderii, modernizării re�elei Capacitate de produc�ie superioară cererii, posibilitatea atragerii de noi utilizatori Posibila cre�tere a numărului de utilizatori prin: Dezvoltarea de noi ansambluri reziden�iale Atragerea de către municipalitate a unor investitori, posibili utilizatori de servicii de apă �i canalizare Atragerea de noi utilizatori prin intermediul APAREGIO

Re�eaua invechită poate duce la: cre�terea numărului de avarii, numărul de întreruperi cre�terea pierderilor de pe re�ea cre�terea costurilor de între�inere �i utilizare cre�terea tarifelor Lipsa unor noi investi�ii poate duce la pierderea de poten�iali noi clien�i cât �i a celor existen�i

238

Cap 12. Alimentare cu energie termică

239

Cap 13. Puncte de reper în dezvoltarea ora�ului din perspectivă istorică

240

Cap. 14. Geografia ora�ului

241

Cap 15. Analiza SWOT a ora�ului

242

Cap 16. Corelarea strategiei locale cu politicile sectoriale la nivel na�ional

243

Cap 17. Starea finan�elor publice locale INDICATORI CARE REFLECTA CAPACITATEA DE A GENERA VENITURI

Indicatorul privind veniturile proprii - cuprinde atât veniturile curente proprii, cât şi cotele defalcate din impozitul pe venitul global, subliniind situaţia economiei locale. Veniturile proprii sunt cele care conferă autonomie financiară unităţii administrative-teritoriale. Se poate aşadar concluziona că o dată cu creşterea ponderii veniturilor proprii în total venituri, gradul de autonomie financiară a municipiului Oradea a crescut treptat, din anul 2005 până în anul 2007. În anul 2008 însă se observă o scădere semnificativă a acestei autonomii pe fondul micşorării pe de-o parte a veniturilor din proprietate şi a veniturilor din valorificarea unor bunuri, şi a majorării semnificative pe de altă parte a subvenţiilor primite de către municipalitate de la bugetul de stat şi de la alte administraţii.

49,06%

62,85%57,25%

54,25%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

Venituri proprii /Total venituri

54,25% 57,25% 62,85% 49,06%

2005 2006 2007 2008

Indicatorul privind impozitul pe proprietate - arată evoluţia principalei categorii de impozite gestionate de autoritatea publică locală. Acestă sursă de venit este folosită în cazul oraşelor mari pentru finanţarea a mai mult de o treime din totalul cheltuielilor realizate de autoritatea locală respectivă. Analiza acestui indicator poate oferi informaţii şi despre economia locală: valoarea asociată bazei de impozitare reflectă, în cazul municipiului Oradea, vigoarea economiei locale. Din anul 2005 până în anul 2007 se poate observa o creştere a ponderii impozitului de proprietate în veniturile totale ale municipiului. Acestă tendinţă s-a modificat în ceea ce priveşte anul 2008 când ponderea impozitului pe proprietate în totalul veniturilor municipiului Oradea a scăzut cu 3,62%. Venituri impozite proprietate/Total venituri

2005 2006 2007 2008 13,42% 14,49% 17,68% 14,06%

Pentru efectuarea cu o mai mare precizie a analizei financiare, indicatorul privind impozitul

pe proprietate poate fi calculat în funcţie de tipul contribuabililor - persoane fizice sau juridice - raportându-l la numărul de locuitori, respectiv numarul agentilor economici cu patrimoniu din evidenţele fiscale locale. Se observă astfel o creştere continuă a veniturilor din impozitele pe proprietate raportate la numărul de locuitori ai municipiului Oradea din 2005 până în 2008 inclusiv.

Venituri impozite proprietate persoane fizice / Nr. populatie

2005 2006 2007 2008 55.77 lei/loc/an

75.00 lei/loc/an

87.40 lei/loc/an

92.44 lei/loc/an

Indicatorul privind cotele defalcate din impozitul pe venitul global - din impozitul pe venit

încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 47% la bugetele

244

locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite. Cotele defalcate din impozitul pe venit alocate municipiului Oradea au înregidtrat o continuă creştere din 2005 până în 2007, pentru ca în 2008 ponderea acestora în totalul veniturilor municipiului să scadă cu 1,79%.

Variatia Indicatorului privind cotele defalcate din IVG

19,52%

25,91%27,70%

18,93%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

2005 2006 2007 2008

Indicatorul privind veniturile din capital - exprimă evoluţia veniturilor rezultate din vânzarea

bunurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Oradea. Se observă o scădere semnificativă a ponderii veniturilor din capital în totalul veniturilor municipiului, excepţie făcând anul 2006 când această pondere a atins un nivel relativ înalt comparativ cu ceilalţi ani.

10,93%

16,77%

7,66%

3,20%

0,00%

2,00%4,00%

6,00%

8,00%10,00%

12,00%

14,00%16,00%

18,00%

Venituri din capital /Total venituri

10,93% 16,77% 7,66% 3,20%

2005 2006 2007 2008

Indicatorul privind prelevările de la bugetul de stat - evidenţiază gradul de dependenţă

financiară a autorităţii publice locale faţă de bugetul de stat şi faţă de alte administraţii prin intermediul sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a subvenţiilor primite de la acesta şi de la alte administraţii. Evoluţia acestui indicator este inversă evoluţiei indicatorului privind veniturile proprii.

Subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii / Total venituri

2005 2006 2007 2008 45,75% 42,74% 37,14% 50,92%

245

Indicatorii privind Veniturile proprii si Subventiile primite de la BS

37,14%

50,92%54,25%

57,25% 62,85%

49,06%42,74%45,75%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%

2005 2006 2007 2008

Venituri proprii / Total venituriSubventii de la bugetul de stat si de la alte administratii / Total venituri

246

INDICATORI CARE REFLECTA RIGIDITATEA CHELTUIELILOR Indicatorul privind cheltuielile obligatorii - reprezintă principalul indicator privind rigiditatea

cheltuielilor publice şi cuprinde cheltuielile de personal, subvenţiile, cheltuielile cu asistenţa socială şi cheltuielile cu datoria publică. Acest indicator evidenţiază ponderea cheltuielilor obligatorii în totalul cheltuielilor municipiului Oradea. Se observă o tendină de scădere a acestuia pe perioada 2005 - 2008.

53,87%

49,17%48,57%

53,58%

45,00%46,00%47,00%48,00%49,00%50,00%51,00%52,00%53,00%54,00%55,00%

Cheltuieli obligatorii /Total cheltuieli

53,58% 53,87% 49,17% 48,57%

2005 2006 2007 2008

Indicatorul privind cheltuielile totale de personal - reflectă efortul bugetar al municpiului

pentru asigurarea fondurilor necesare achitării salariilor finanţate din bugetul local. Pe toată perioada 2005-2008 cheltuielile cu salariile au reprezentat aproximativ o treime din totalul cheltuielilor bugetului local.

Cheltuieli cu salariile / Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

32,11% 31,60% 31,16% 28,71%

Indicatorul privind cheltuielile de personal autonome (fără salariile din învăţământ) - se referă la sumele alocate de către autoritatea publică pentru remunerarea aparatului administrativ şi reflectă evoluţia ponderii acestora în totalul cheltuielilor municipiului. Evoluţia acestui indicator de-a lungul perioadei 2005-2008 este una sinuoasă, după cum rezultă şi din tabelul de mai jos:

Cheltuieli cu salariile (fara invatamant) / Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008 7,15% 6,65% 8,23% 7,26%

247

Variatia Indicatorului cu Cheltuielile salariale

7,26%

28,71%31,16%31,60%32,11%

8,23%6,65%7,15%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

2005 2006 2007 2008

Cheltuieli cu salariile / Total cheltuieliCheltuieli cu salariile (fara invatamant) / Total cheltuieli

Indicatorul privind cheltuielile cu serviciile publice - evidenţiază efortul bugetului local pentru

finanţarea serviciilor publice asigurate de municipiul Oradea, inclusiv investiţiile realizate de acesta. Ponderea cheltuielilor cu serviciile publice în totalul cheltuielilor municipiului a crescut în 2006 faţă de 2005, pentru ca apoi să înregistreze o uşoară scădere în 2007, urmată de o creştere semnificativă în 2008.

44,45%33,01%

35,58%31,87%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

Cheltuieli cuserviciile publice /Total cheltuieli

31,87% 35,58% 33,01% 44,45%

2005 2006 2007 2008

Indicatorul privind cheltuielile cu asistenţă şi protecţie socială - exprimă efortul autorităţii

publice locale pentru susţinerea politicii şi programelor sociale derulate de către aceasta, care au ca ţintă categoriile de persoane defavorizate şi cu probleme sociale. Creşterea ponderii cheltuielilor cu asistenţă socială în totalul cheltuielilor se datorează atât creşterii cheltuielilor alocate direct asistenţei sociale, cât şi a celor salariale şi cu bunuri şi servicii necesare prestării acestor servicii.

248

5,42%

5,93% 7,47%6,95%

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

Cheltuieli cu asistenta siprotectie sociala / Totalcheltuieli

5,42% 5,93% 7,47% 6,95%

2005 2006 2007 2008

Indicatorul privind cheltuielile operaţionale - exprimă evoluţia ponderii cheltuielilor de

funcţionare a serviciilor publice în totalul cheltuielilor municipalităţii, eliminând înclinaţia spre investiţii. Se cunoaşte că aceste cheltuieli au o rigiditate mai mare decât cheltuielile de capital pentru investiţii noi deoarece, dacă oficialii pot hotărî o amânare a acestora din urma în cazul unei penurii de resurse, cheltuielile operaţionale nu suferă amânare. Se observă că acest indicator a manifestat o uşoară descreştere în ultimii ani.

21,93%

22,26%

23,42%

22,31%

21,00%

21,50%

22,00%

22,50%

23,00%

23,50%

24,00%

Cheltuieli operationale /Total cheltuieli

22,31% 23,42% 22,26% 21,93%

2005 2006 2007 2008

INDICATORI CARE REFLECTA CAPACITATEA ŞI DE CONTRACTARE DE ÎMPRUMUTURI

Indicatorul privind cheltuielile cu investiţii - reflectă procentul din totalul cheltuielilor municipiului Oradea alocat investiţiilor pe termen lung. Se observă o creştere semnificativă a efortului administraţiei publice locale în direcţia investiţiilor pe întreaga perioadă 2005 -2008.

15,64%

18,29%20,42%

29,68%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

Cheltuieli cu investitiile /Total cheltuieli

15,64% 18,29% 20,42% 29,68%

2005 2006 2007 2008

249

Pentru finanţarea acestor investiţii municipalitatea a recurs la utilizarea unor surse

diversificate de finanţare. Conform Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 62, alin. 2, instrumentele datoriei publice locale se compun din titluri de valoare, împrumuturi de la bănci comerciale sau de la alte instituţii de credit, credite furnizori, leasing financiar şi garanţie locală.

Cuantumul datoriei publice locale contractate şi garantate de către administraţia publică locală nu poate depăşi valoare de 30% din totalul veniturilor proprii.

Indicatorul privind cheltuielile cu împrumuturile - arată efortul bugetar al administraţiei publice locale pentru finanţarea investiţiilor prin împrumuturi ca pondere în totalul cheltuielilor efectuate de aceasta. Dacă în 2006 ponderea cheltuielilor cu împrumuturile contractate de municipalitate în totalul cheltuielilor a înregistrat valoarea de 6, 38%, până în 2008 aceasta a scăzut la 3, 93%.

3,93%3,33%

6,38%

5,85%

0,00%

1,00%

2,00%

3,00%

4,00%

5,00%

6,00%

7,00%

Cheltuieli cuimprumuturile/ Totalcheltuieli

5,85% 6,38% 3,33% 3,93%

2005 2006 2007 2008

Gradul de îndatorare a municipiului Oradea - reprezintă procentul deţinut de serviciul

datoriei publice locale anuale în totalul veniturilor proprii ale municipiului Oradea, evidenţiind astfel cât la sută din veniturile proprii ale municipalităţii sunt necesare stingerii creanţelor rezultate în urma contractării împrumuturilor externe şi interne. Se observă o oscilaţie a gradului de îndatorare a municipalităţii datorată contractării de noi împrumuturi.

9,13%8,86%

3,23%

9,41%

0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%9,00%

10,00%

Gradul de îndatorare 9,13% 8,86% 3,23% 9,41%

2005 2006 2007 2008

INDICATORI CARE REFLECTĂ CAPACITATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

Această categorie de indicatori compară indicatorii referitori la venituri cu indicatorii referitori la cheltuieli, în încercarea de a evalua capacitatea de management financiar a autorităţii publice locale.

250

RON 2005 2006 2007 2008 Total Venituri 236.016.550 359.004.099 336.687.778 449.101.640 Total Cheltuieli 224.531.858 314.982.030 325.471.162 449.101.640

O administraţie publică locală dă dovadă de o capacitate de management financiară

superioară atunci când, pe langă fondurile alocate cheltuielilor operaţionale, ea reuşeşte să aloce o mare parte cheltuielilor destinate proiectelor de investiţii. Măsurarea acestei abilităţi se realizează prin determinarea iniţial a valorii absolute a rezultatului operaţional, urmată de determinarea ponderii acestuia în totalul veniturilor operaţionale.

RON 2005 2006 2007 2008 Venituri operationale 210.221.915 298.793.013 310.902.963 434.722.220 Cheltuieli operationale 189.405.946 257.362.030 259.014.690 315.790.490 Rezultatul operational 20.815.969 41.430.983 51.888.274 118.931.730 Rezultatul operational / Total venituri operationale

9,90% 13,87% 16,69% 27,36%

27,36%

16,69%13,87%

9,90%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

Rezultatul operational /Total venituriopeartionale

9,90% 13,87% 16,69% 27,36%

2005 2006 2007 2008