Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a României

Orizonturi 2013-2020-2030

Guvernul României Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile

Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil

Bucureti 2008

Cuprins

Rezumat executiv 4

Istoricul i metodologia lucrrii 7

Partea I Cadrul conceptual 10

1. Introducere: Definiii necesare 10

2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil 11

3. Indicatorii dezvoltrii durabile 13

4. Msurile de conformitate cu obiectivele dezvoltrii durabile adoptate de România în procesul de pre- i post-aderare

15

Partea II Situaia actual a sistemului socio-economic i a capitalului natural al României 19

1. Capitalul natural 19

2. Capitalul antropic 26

3. Capitalul uman 32

4. Capitalul social 37

Partea III Obiective-int i modaliti de aciune la orizont 2013, 2020, 2030, conform orientrilor strategice ale UE

41

1. Provocri cruciale 41 1.1 Schimbrile climatice i energia curat 41 1.2 Transport durabil 47 1.3 Producie i consum durabile 52 1.4 Conservarea i gestionarea resurselor naturale 59 1.5 Sntatea public 66 1.6 Incluziunea social, demografia i migraia 70

1.7 Srcia global i sfidrile dezvoltrii durabile 77

2. Teme inter- i trans-sectoriale 81 2.1 Educaia i formarea profesional 81 2.2 Cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, inovarea 90

3. Instrumente financiare i economice 94

4. Comunicare, mobilizarea actorilor i multiplicarea factorilor de succes 96

3

Partea IV Probleme i preocupri specifice situaiei din România 99

1. Riscuri i vulnerabiliti generate de factori endogeni i exogeni 99

2. Creterea sustenabil: transformrile structurale i echilibrele macroeconomice 101 2.1 Asigurarea sustenabilitii pe termen lung a consumurilor energetice i materiale bazate pe evaluarea realist a capacitii de suport a capitalului natural

103

2.2 Modernizarea treptat a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerinelor sociale i de mediu

104

2.3 Creterea productivitii muncii i îmbuntirea ratei de ocupare 105

2.4 Îmbuntirea managementului micro- i macro-economic 106

2.5 Politica de investiii i diversificarea surselor de finanare 107

2.6 Meninerea echilibrelor macro-economice 108

3. Dezvoltarea regional i aciunea local; problematica specific a dezvoltrii rurale 111 3.1 Dezvoltarea regional 112 3.2 Dezvoltarea rural, agricultura, silvicultura i pescuitul 117 3.3 Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21) 123

4. Amenajarea teritoriului i planificarea spaial 125 4.1 Planificarea spaial 126 4.2 Cadastrul României 130

5. Dimensiunea cultural a dezvoltrii durabile 133

6. Capacitatea administrativ i calitatea serviciilor publice; dezvoltarea durabil ca msur a eficienei guvernrii i a calitii politicilor publice

139

7. Politica extern i de securitate: orientri generale i contribuii specifice ale României la Politica Extern i de Securitate Comun i la Politica European de Securitate i Aprare ale UE în raport cu cerinele dezvoltrii durabile

143

Partea V Implementare, monitorizare i raportarea rezultatelor 149

4

Rezumat executiv

Elementul definitoriu al acestei Strategii Naionale este racordarea deplin a

României la o nou filosofie a dezvoltrii, proprie Uniunii Europene i larg împrtit pe plan mondial – cea a dezvoltrii durabile.

Se pornete de la constatarea c, la sfâritul primului deceniu al secolului XXI, dup o tranziie prelungit i traumatizant la democraia pluralist i economia de pia, România mai are de recuperat decalaje considerabile fa de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu însuirea i transpunerea în practic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile în contextul globalizrii. Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o realitate c România are înc o economie bazat pe consumul intensiv de resurse, o societate i o administraie aflate înc în cutarea unei viziuni unitare i un capital natural afectat de riscul unor deteriorri ce pot deveni ireversibile.

Prezenta Strategie stabilete obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil i realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adugat înalt, propulsat de interesul pentru cunoatere i inovare, orientat spre îmbuntirea continu a calitii vieii oamenilor i a relaiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Ca orientare general, lucrarea vizeaz realizarea urmtoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu i lung:

Orizont 2013: Încorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile în ansamblul programelor i politicilor publice ale României ca stat membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltrii durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativ a României de nivelul mediu din acel an al rilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltrii durabile.

Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu i lung, o cretere economic ridicat i, în consecin, o reducere semnificativ a decalajelor economico-sociale dintre România i celelalte state membre ale UE. Prin prisma indicatorului sintetic prin care se msoar procesul de convergen real, respectiv produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc), la puterea de cumprare standard (PCS), aplicarea Strategiei creeaz condiiile ca PIB/loc exprimat în PCS s depeasc, în anul 2013, jumtate din media UE din acel moment, s se apropie de 80% din media UE în anul 2020 i s fie uor superior nivelului mediu european în anul 2030.

5

Se asigur, astfel, îndeplinirea obligaiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în conformitate cu Tratatul de aderare, precum i implementarea efectiv a principiilor i obiectivelor Strategiei Lisabona i Strategiei pentru Dezvoltare Durabil reînnoite a UE (2006).

Textul este structurat în 5 pri:

Partea I prezint cadrul conceptual, definete noiunile cu care se opereaz, descrie principalele repere ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabil reînnoite a UE (2006), stadiul actual al procesului de elaborare a indicatorilor de baz ai dezvoltrii durabile i msurile relevante întreprinse de România în perioada de pre- i post-aderare.

Partea II conine o evaluare a situaiei actuale a capitalului natural, antropic, uman i social din România. Aceast abordare este conform cu ultimele recomandri (mai 2008) ale Grupului de Lucru combinat al Oficiului de Statistic al UE (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) i Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) privind msurarea performanelor dezvoltrii durabile în funcie de evoluia celor patru forme de capital.

Partea III înfieaz o viziune de perspectiv, stabilind obiective precise pe cele trei orizonturi de timp, urmrind strict logica provocrilor cheie i a temelor inter-sectoriale, aa cum sunt formulate în Strategia pentru Dezvoltare Durabil a UE reînnoit.

Partea IV analizeaz problemele specifice cu care se confrunt România i stabilete inte pentru accelerarea procesului de trecere la modelul de dezvoltare durabil, concomitent cu reducerea i eliminarea decalajelor existente în raport cu nivelul mediu de performan al celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Partea V conine recomandri concrete privind crearea i modalitile de funcionare ale cadrului instituional menit s asigure implementarea, monitorizarea i raportarea asupra rezultatelor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil revizuite. Propunerile in seama de experiena i practicile statornicite în celelalte state membre ale UE i vizeaz adoptarea unor soluii novatoare, adaptate la condiiile specifice ale României, privind responsabilizarea autoritilor publice i implicarea activ a factorilor sociali în realizarea obiectivelor dezvoltrii durabile.

În completarea obiectivelor ce deriv din strategiile, planurile i programele naionale de dezvoltare, Strategia stabilete direciile principale de aciune pentru însuirea i aplicarea principiilor dezvoltrii durabile în perioada imediat urmtoare:

• Corelarea raional a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiionale, în profil inter-sectorial i regional, cu potenialul i capacitatea de susinere a capitalului natural;

• Modernizarea accelerat a sistemelor de educaie i formare profesional i de sntate public, inând seama de evoluiile demografice nefavorabile i de impactul acestora asupra pieei muncii;

6

• Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic i ecologic, în deciziile investiionale din fonduri publice pe plan naional, regional i local i stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea ferm a criteriilor de eco-eficien în toate activitile de producie sau servicii;

• Anticiparea efectelor schimbrilor climatice i elaborarea atât a unor soluii de adaptare pe termen lung, cât i a unor planuri de msuri de contingen inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluii alternative pentru situaii de criz generate de fenomene naturale sau antropice;

• Asigurarea securitii i siguranei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale României în privina dezvoltrii produciei agricole, inclusiv a produselor organice; corelarea msurilor de cretere cantitativ i calitativ a produciei agricole în vederea asigurrii hranei pentru oameni i animale cu cerinele de majorare a produciei de biocombustibili, fr a face rabat de la exigenele privind meninerea i sporirea fertilitii solului, biodiversitii i protejrii mediului;

• Necesitatea identificrii unor surse suplimentare de finanare, în condiii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte i programe de anvergur, în special în domeniile infrastructurii, energiei, proteciei mediului, siguranei alimentare, educaiei, sntii i serviciilor sociale;

• Protecia i punerea în valoare a patrimoniului cultural i natural naional; racordarea la normele i standardele europene privind calitatea vieii s fie însoit de revitalizarea, în modernitate, a unor moduri de vieuire tradiionale, în special în zonele montane i cele umede.

Obiectivele formulate în Strategie, în urma dezbaterilor la nivel naional i regional, vizeaz meninerea, consolidarea, extinderea i adaptarea continu a configuraiei structurale i capacitii funcionale ale capitalului natural ca fundaie pentru meninerea i sporirea capacitii sale de suport fa de presiunea dezvoltrii sociale i creterii economice i fa de impactul previzibil al schimbrilor climatice.

Prezenta Strategie propune o viziune a dezvoltrii durabile a României în perspectiva urmtoarelor dou decenii, cu obiective care transced durata ciclurilor electorale i preferinele politice conjuncturale.

În paralel cu urmrirea aplicrii prevederilor prezentei Strategii, mecanismele executive i consultative vor începe, înc din anul 2009, un proces de re-evaluare complex a documentelor programatice, strategiilor i programelor naionale, sectoriale i regionale pentru a le pune de acord cu principiile i practicile dezvoltrii durabile i cu evoluia dinamic a reglementrilor UE în materie. Tot în acest cadru se va elabora punctul de vedere al României i contribuia sa în cadrul procesului de revizuire a Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE.

7

Istoricul i metodologia lucrrii

Elaborarea Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil (SNDD) într-o form revizuit este rezultatul obligaiei asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar i prescripiilor metodologice ale Comisiei Europene.

Lucrarea reprezint un proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile (MMDD) i al Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil, aprobat prin Hotrârea de Guvern Nr. 1216 din 4 octombrie 2007, publicat în Monitorul Oficial Nr. 737 din 31 octombrie 2007.

(a) Pentru derularea proiectului au fost create urmtoarele structuri organizatorice i funcionale:

• Consiliul Naional de Dezbatere Public, principalul for deliberativ al procesului de elaborare a Strategiei, cuprinzând reprezentanii împuternicii ai principalelor ministere i altor instituii centrale, ai partidelor politice, patronatelor, sindicatelor, comunitii tiinifice i academice precum i ai organizaiilor neguvernamentale interesate i altor formaiuni ale societii civile.

Consiliul s-a întrunit în sesiuni lunare pentru a discuta versiunile succesive ale proiectului de Strategie, pe tot parcursul elaborrii acestuia.

Observaiile, sugestiile i recomandrile formulate în cadrul edinelor Consiliului, precum i cele transmise ulterior, în scris, au fost luate în considerare în cadrul lucrrilor Grupului de Redactare i încorporate în versiunea final a proiectului de Strategie.

Lucrrile Consiliului Naional au fost deschise participrii mijloacelor de informare în mas i au fost reflectate în presa scris i audio-vizual.

• Consiliile Consultative Regionale s-au întrunit de dou ori în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României (în martie i, respectiv, mai 2008) cu participarea reprezentanilor autoritilor publice locale, formaiunilor asociative, partidelor politice, unitilor de învmânt superior i cercetare, comunitii de afaceri, camerelor de comer i industrie, sindicatelor, asociaiilor profesionale, organizaiilor neguvernamentale i ai mass media.

Observaiile formulate în acest cadru au fost examinate de Grupul de Redactare i încorporate în versiunea final a proiectului de Strategie.

• Consiliul tiinific, constituit sub egida Academiei Române i alctuit din membri titulari sau corespondeni ai Academiei, a reprezentat forul de avizare a coninutului proiectului de Strategie din punctul de vedere al acurateei tiinifice.

• Grupul de Redactare, format din specialiti cu competene profesionale recunoscute, a elaborat cadrul conceptual, sumarul tematic i versiunile succesive ale proiectului de Strategie în vederea prezentrii spre dezbatere Consiliului Naional,

8

Consiliilor Regionale i Consiliului tiinific, a analizat comentariile rezultate din deliberrile i consultrile publice, precum i contribuiile scrise primite din partea diferitelor instituii, asociaii, grupuri sau persoane interesate i le-a integrat în versiunea final a proiectului de text.

• Grupurile de lucru s-au constituit la nivelul ministerelor i ageniilor guvernamentale pentru furnizarea informaiilor necesare procesului de elaborare a Strategiei. Datele folosite în versiunea final a Strategiei au fost verificate i actualizate pe parcurs, cu sprijinul Comisiei Naionale de Prognoz i Institutului Naional de Statistic.

• Activitile de secretariat au fost asigurate, în baza Memorandumului de Înelegere încheiat între Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile i Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare – România, de ctre:

Secretariatul operaional constituit în cadrul MMDD, cu sarcina de a coordona raporturile cu autoritile administraiei centrale i locale i cu ceilali parteneri i de a întreine i pstra corespondena oficial legat de desfurarea proiectului, i

Secretariatul tehnic constituit la Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil/PNUD, având ca atribuii formularea termenilor de referin i selectarea personalului implicat în realizarea proiectului, organizarea procesului de dezbatere public i asigurarea logistic a acestuia.

(b) Cadrul metodologic pentru derularea proiectului a fost stabilit în acord cu recomandrile Comisiei Europene i cu practica PNUD.

În prima faz a fost elaborat cadrul conceptual, materializat într-un proiect de sumar care a fost apoi extins prin includerea principalelor teze care urmau s fie dezvoltate în fiecare capitol.

Paralel, a fost alctuit un inventar al principalelor surse documentare privind principiile, obiectivele i direciile de aciune pentru implementarea dezvoltrii durabile, cuprinzând documentele oficiale relevante ale Organizaiei Naiunilor Unite, Uniunii Europene, precum i strategiile sau planurile naionale i programele operaionale sectoriale ale României.

În faza urmtoare, Grupul de Redactare a elaborat, pe specialiti, variantele preliminare ale capitolelor lucrrii, care au fost apoi completate i corelate cu datele obinute de la instituiile guvernamentale pentru a asigura complementaritatea i coerena textului în ansamblu.

Comentariile i observaiile formulate pe parcursul dezbaterilor publice precum i cele primite în scris de la instituii, asociaii sau persoane interesate au fost încorporate, în urma analizei efectuate în cadrul Grupului de Redactare, în versiunea final a proiectului de Strategie.

Toate documentele relevante pentru elaborarea Strategiei (versiunile succesive ale textului de proiect, sursele documentare, minutele edinelor Consiliului Naional de Dezbatere Public, Consiliilor Consultative Regionale, Consiliului tiinific i Grupului

9

de Redactare, contribuiile scrise i comentariile primite din partea instituiilor i persoanelor interesate) au fost afiate pe site-ul Internet al proiectului.

Adresele de contact (la Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil i agenia de pres EurActiv), pentru colectarea eventualelor contribuii scrise, au fost aduse la cunotina publicului prin intermediul mijloacelor de informare în mas.

Paralel cu finalizarea textului proiectului de Strategie s-a realizat versiunea în limba englez, în vederea obinerii de consultan extern informal înainte de prezentarea oficial a documentului la Comisia European. În aceast form, înc nedefinitivat, proiectul de Strategie pentru Dezvoltare Durabil a României a fost prezentat în cadrul sesiunii seciunii europene a Clubului de la Roma (Bucureti, 23-24 mai 2008).

(c) Pentru a ilustra amploarea mecanismului participativ în procesul de elaborare a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a României sunt relevante urmtoarele cifre:

•••• Numr de dezbateri la nivel naional: 5.

•••• Numr de dezbateri la nivel regional: 16.

•••• edine ale Consiliului tiinific: 3.

•••• Întruniri ale Grupului de Redactare în plen sau pe seciuni tematice: 21.

•••• Întâlniri ale coordonatorilor Grupului de Redactare cu reprezentani ai autoritilor publice, partidelor politice, asociaiilor patronale sau profesionale, federaiilor sindicale, organizaiilor neguvernamentale, precum i cu alte grupuri sau persoane interesate: 39.

•••• Numrul de participani la sesiunile de dezbatere public la nivel naional, în medie pe fiecare edin: 104.

•••• Numrul total de participani la sesiunile de dezbatere public la nivel regional: 599.

•••• Numrul total de intervenii în sesiunile de dezbatere public naionale i regionale: 143.

•••• Numrul de contribuii/observaii/comentarii scrise primite pe marginea proiectului de Strategie: 291.

•••• Numrul de accesri ale website-ului dedicat al proiectului www.strategia.ncsd.ro: în medie 550 pe sptmân în perioada noiembrie 2007 – septembrie 2008.

•••• Numrul de versiuni supuse dezbaterii publice: 6; numrul total de variante revizuite ale versiunilor succesive 41.

10

Partea I. Cadrul conceptual

1. Introducere: Definiii necesare

Conceptul de dezvoltare durabil (sustenabil) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri tiinifice aprofundate pe plan internaional i a cptat valene politice precise în contextul globalizrii.

În istoria recent, prima semnalare a faptului c evoluiile economice i sociale ale statelor lumii i ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecinele activitii umane asupra cadrului natural s-a fcut în raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele creterii (Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evoluia a cinci parametri (creterea populaiei, impactul industrializrii, efectele polurii, producia de alimente i tendinele de epuizare a resurselor naturale), sugerând concluzia c modelul de dezvoltare practicat în acea perioad nu poate fi susinut pe termen lung.

Problematica raporturilor dintre om i mediul natural a intrat în preocuprile comunitii internaionale începând cu prima Conferin a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) i s-a concretizat în lucrrile Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare, instituite în 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland i intitulat Viitorul nostru comun a oferit prima definiie acceptat a dezvoltrii durabile ca fiind „o dezvoltare care satisface nevoile generaiei actuale fr a compromite ansele viitoarelor generaii de a-i satisface propriile nevoi”. Conceptul de dezvoltare durabil reprezint rezultatul unei abordri integrate a factorilor politici i decizionali, în care protecia mediului i creterea economic pe termen lung sunt considerate complementare i reciproc dependente.

De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltrii durabile au cptat o dimensiune politic global, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferina Mondial pentru Mediu i Dezvoltare Durabil de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Special a Adunrii Generale ONU i adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) i la Conferina Mondial pentru Dezvoltare Durabil de la Johannesburg (2002). S-au conturat, astfel, programe concrete de aciune la nivel global i local (Agenda 21 Local) conform dictonului „s gândim global i s acionm local”.

În cadrul acestui proces au fost adoptate o seam de convenii internaionale care stabilesc obligaii precise din partea statelor i termene stricte de implementare privind schimbrile climatice, conservarea biodiversitii, protejarea fondului forestier i zonelor umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informaii privind starea mediului i altele, care contureaz un spaiu juridic internaional pentru aplicarea în practic a preceptelor dezvoltrii durabile.

Se recunoate, astfel, c Terra are o capacitate limitat de a satisface cererea crescând de resurse naturale din partea sistemului socio-economic i de a absorbi efectele distructive ale folosirii lor. Schimbrile climatice, fenomenele de eroziune i deertificare, poluarea solului, apei i aerului, reducerea suprafeei sistemelor forestiere

11

tropicale i a zonelor umede, dispariia sau periclitarea existenei unui numr mare de specii de plante i animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerat a resurselor naturale neregenerabile au început s aib efecte negative, msurabile, asupra dezvoltrii socio-economice i calitii vieii oamenilor în zone vaste ale planetei.

Conceptul de dezvoltare durabil are ca premis constatarea c civilizaia uman este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie i energie din cadrul acesteia, de stabilitatea i capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaboreaz pe aceast baz, precum prezenta Strategie Naional pentru Dezvoltare Durabil a României, urmresc restabilirea i meninerea unui echilibru raional, pe termen lung, între dezvoltarea economic i integritatea mediului natural în forme înelese i acceptate de societate.

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabil nu este una dintre opiunile posibile, ci singura perspectiv raional a devenirii naionale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluena factorilor economici, sociali i de mediu.

2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil

Dezvoltarea durabil a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene, creia i-a fost adugat o dimensiune extern la Barcelona, în anul 2002.

În anul 2005, Comisia European a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critic a progreselor înregistrate dup 2001, care puncteaz i o serie de direcii de aciune de urmat în continuare. Documentul a evideniat i unele tendine nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului înconjurtor, care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv schimbrile climatice, ameninrile la adresa sntii publice, srcia i excluziunea social, epuizarea resurselor naturale i erodarea biodiversitii. Ca urmare a identificrii acestor probleme, în iunie 2005, efii de state i guverne ai rilor Uniunii Europene au adoptat o Declaraie privind liniile directoare ale dezvoltrii durabile, care încorporeaz Agenda de la Lisabona, revizuit, pentru creterea economic i crearea de noi locuri de munc drept o component esenial a obiectivului atotcuprinztor al dezvoltrii durabile. Dup o larg consultare, Comisia European a prezentat, la 13 decembrie 2005, o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001.

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoit de Dezvoltare Durabil, pentru o Europ extins. Documentul este conceput într-o viziune strategic unitar i coerent, având ca obiectiv general îmbuntirea continu a calitii vieii pentru generaiile prezente i viitoare prin crearea unor comuniti sustenabile, capabile s gestioneze i s foloseasc resursele în mod eficient i

12

s valorifice potenialul de inovare ecologic i social al economiei în vederea asigurrii prosperitii, proteciei mediului i coeziunii sociale.

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil, ce reprezint fundamentul Strategiei Naionale a României în domeniu, completeaz Strategia de la Lisabona i se dorete a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaz politici publice i pentru opinia public, în scopul schimbrii comportamentului în societatea european i, respectiv, în societatea româneasc i implicrii active a factorilor decizionali, publici i privai, precum i a cetenilor în elaborarea, implementarea i monitorizarea obiectivelor dezvoltrii durabile.

Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene i statelor sale membre, implicând toate componentele instituionale la nivel comunitar i naional. Este subliniat, de asemenea, importana unei strânse conlucrri cu societatea civil, partenerii sociali, comunitile locale i cetenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltrii durabile.

În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:

• Protecia mediului, prin msuri care s permit disocierea creterii economice de impactul negativ asupra mediului;

• Echitatea i coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitii culturale, egalitii de anse i prin combaterea discriminrii de orice fel;

• Prosperitatea economic, prin promovarea cunoaterii, inovrii i competitivitii pentru asigurarea unor standarde de via ridicate i unor locuri de munc abundente i bine pltite;

• Îndeplinirea responsabilitilor internaionale ale UE prin promovarea instituiilor democratice în slujba pcii, securitii i libertii, a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile pretutindeni în lume.

Pentru a asigura integrarea i corelarea echilibrat a componentelor economice, ecologice i socio-culturale ale dezvoltrii durabile, Strategia UE statueaz urmtoarele principii directoare:

• Promovarea i protecia drepturilor fundamentale ale omului;

• Solidaritatea în interiorul generaiilor i între generaii;

• Cultivarea unei societi deschise i democratice;

• Informarea i implicarea activ a cetenilor în procesul decizional;

• Implicarea mediului de afaceri i a partenerilor sociali;

• Coerena politicilor i calitatea guvernrii la nivel local, regional, naional i global;

• Integrarea politicilor economice, sociale i de mediu prin evaluri de impact i consultarea factorilor interesai;

13

• Utilizarea cunotinelor moderne pentru asigurarea eficienei economice i investiionale;

• Aplicarea principiului precauiunii în cazul informaiilor tiinifice incerte;

• Aplicarea principiului “poluatorul pltete”.

Aspectele de coninut ale Strategiei UE se concentreaz asupra unui numr de 7 provocri cruciale i 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre intele convenite în cadrul UE sunt stabilite în expresie numeric sau procentual, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre.

Strategia UE stabilete, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare i urmrire, cu obligaii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene i statelor membre, asupra angajamentelor asumate. Urmtorul termen pentru analizarea progreselor înregistrate i revederea prioritilor Strategiei UE de ctre Consiliul European este septembrie 2009, cu obligaia statelor membre de a raporta asupra implementrii Strategiilor Naionale pân cel mai târziu în luna iunie 2009.

Întrucât România s-a angajat s finalizeze propria Strategie Naional pentru Dezvoltare Durabil, revizuit, pân la sfâritul anului 2008 i s o prezinte apoi Comisiei Europene, primul termen de raportare asupra implementrii este luna iunie 2011.

3. Indicatorii dezvoltrii durabile

Monitorizarea tendinelor dezvoltrii folosind i indicatori situai în afara activitii economice precede formularea principiilor dezvoltrii durabile i s-a afirmat paralel cu procesul de definire a strategiilor de dezvoltare durabil elaborate sub egida Naiunilor Unite i, respectiv, a Uniunii Europene.

Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de instituii, de la întreprinderi sau formaiuni ale societii civile, grupuri de experi sau centre de cercetare pân la administraii locale, guverne naionale, organizaii interguvernamentale sau instituii financiare internaionale. Amploarea acestor eforturi, care s-au intensificat în ultimii ani atât la nivel naional cât i în formule multinaionale colaborative, reflect nevoia perceput de a dispune de astfel de instrumente, de a acoperi o plaj divers de aplicaii i de a depi o seam de dificulti metodologice. Diferenele, înc notabile, dintre modalitile de construcie, stadiul de dezvoltare i gradul de utilizare efectiv a unor seturi coerente de indicatori ilustreaz complexitatea sarcinii de a regsi compatibiliti reale între abordrile empirice i normative din domeniile distincte care se integreaz în conceptul dezvoltrii durabile: economia, societatea i capitalul natural. În aceste condiii, aspectele metodologice, aflate înc într-o faz de fundamentare teoretic, sunt preluate dinamic în procesul de dezvoltare a aplicaiilor de raportare statistic.

14

Convenirea unui set de indicatori acceptai ai dezvoltrii durabile, inclusiv reflectarea în sistemul conturilor naionale, prin instrumente specifice, a factorilor ecologici i sociali ai dezvoltrii, constituie în continuare un subiect de preocupare prioritar din partea Oficiului de Statistic al Comunitilor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) i Organizaiei pentru Colaborare i Dezvoltare Economic (OCDE). România, prin Institutul Naional de Statistic, este angajat în mod activ în acest proces. În faza actual, Institutul Naional de Statistic transmite la Eurostat un sistem parial de indicatori, integrat în sistemul european al dezvoltrii durabile, în funcie de datele disponibile. În aceast etap, sursele de date pot fi perfecionate printr-o direct i eficient cooperare inter-instituional, în special pentru cuantificarea elementelor capitalului uman i social i a capacitii de suport a ecosistemelor naturale. Sistemul actual, folosit pentru monitorizarea implementrii Strategiei reînnoite pentru Dezvoltare Durabil a UE (2006), recunoate în mod explicit existena acestor probleme i recomand statelor membre s-i revizuiasc în continuare sursele de date pentru seturile de indicatori, pentru a le asigura calitatea, nivelul de comparaie i relevana în raport cu obiectivele Strategiei UE.

Unul dintre punctele nodale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabil reînnoite a UE îl reprezint instituirea unui proces reglementat de monitorizare i raportare care s armonizeze cerinele naionale specifice ale statelor membre cu nevoile de coordonare i sintez la nivelul instituiilor Uniunii. S-a stabilit ca obiectivele de atins i instrumentele de msurare a performanelor economice în raport cu responsabilitile sociale i de mediu s fie definite printr-un dialog constructiv angajat de Comisia European i de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri, partenerii sociali i formaiunile relevante ale societii civile.

Comisia European, cu asistena grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltrii durabile, a fost însrcinat s continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a îmbunti omogenitatea raportrii. O prim versiune a acestui set de indicatori a fost folosit pentru primul raport de evaluare (2007) a Strategiei UE reînnoite. În forma sa curent, mecanismul de monitorizare evideniaz anumite categorii de indicatori aflate înc în stadiul de dezvoltare. Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru monitorizarea intelor cantitative ale Strategiei UE, dar incomplet sau insuficient pentru urmrirea i evaluarea obiectivelor calitative (de exemplu, buna guvernare).

Structura de indicatori produs de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a Strategiei UE reînnoite asociaz fiecrei dimensiuni strategice un indicator reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori pentru obiectivele operaionale subordonate (Nivel 2) i indicatori descriptivi ai domeniilor de intervenie pentru politicile asociate (Nivel 3). Un set suplimentar de indicatori, în afara acestei structuri (indicatorii contextuali), este inclus pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al cror rspuns la intervenii rmâne neidentificat.

În conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligaia s-i creeze forme de suport instituional adecvate pentru coordonarea dezvoltrii i utilizrii instrumentelor statistice de monitorizare i pentru revizuirea periodic (la 2 ani) a fiecrei Strategii Naionale, într-un mod congruent cu efortul de sistematizare a raportrilor asupra implementrii Strategiei pentru Dezvoltare Durabil la nivelul Uniunii Europene. Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, în care

15

revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Naionale i a Strategiei UE reduce marja de eroare în privina evalurii resurselor necesare pentru implementarea obiectivelor convenite.

Pentru urmrirea i verificarea implementrii prezentei Strategii Naionale se va crea i întreine un sistem naional de indicatori statistici ai dezvoltrii durabile, armonizat i congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor naionale în raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene. Colectarea i prelucrarea informaiilor de încredere, cuantificate i actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabil, va permite msurarea performanelor în atingerea obiectivelor stabilite de Strategie i raportarea corect asupra rezultatelor. Se are în vedere operaionalizarea a dou tipuri de indicatori:

• Indicatorii naionali de dezvoltare durabil, focalizai pe prioritile-cheie exprimate prin inte cuantificabile care s permit, totodat, compararea performanelor naionale cu cele ale partenerilor internaionali i cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE reînnoite. Acest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE i va fi reactualizat în permanen.

• Indicatorii de progres ai Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a României, acoperind întregul pachet de politici pe care aceasta le genereaz, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE. În acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizrii, urmrind responsabilizarea decidenilor politici i permiând opiniei publice s evalueze succesul aciunilor întreprinse.

Ansamblul activitilor legate de elaborarea sistemului naional de indicatori ai dezvoltrii durabile se va desfura sub îndrumarea i controlul Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabil propus în Partea V a prezentei Strategii. În acest cadru urmeaz s se stabileasc mandatul, componena i modul de organizare a grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltrii durabile, termenele de execuie, pe etape (inând seama de faptul c primul termen de raportare asupra implementrii Strategiei Naionale este luna iunie 2011) precum i rolul de coordonare conceptual i metodologic al Institutului Naional de Statistic.

4. Msurile de conformitate cu obiectivele dezvoltrii durabile adoptate de România în procesul de pre- i post-aderare

Contientizarea discrepanelor dintre modelul de dezvoltare i capacitatea de suport a capitalului natural s-a instalat treptat în România în anii 70-80 ai secolului trecut i a fost limitat, pentru început, la unele cercuri intelectuale i academice, cu slab ecou la nivelul decidenilor politici. Schimbrile politice profunde începute în decembrie 1989 i, mai ales, accesul la informaii ce nu fuseser publice în timpul regimului comunist au extins considerabil aria preocuprilor în acest domeniu în rândul opiniei publice i mass media. Au luat fiin, în scurt timp, numeroase organizaii neguvernamentale i chiar partide politice ecologiste, în simetrie cu cele existente în rile Europei Occidentale. La nivelul

16

structurilor executive i legislative, s-au creat instituii axate pe problematica de mediu (minister, comisii parlamentare) i s-au emis primele acte de legislaie primar i secundar în domeniu.

Într-o prima etap, încorporarea parial a principiilor dezvoltrii durabile în politicile publice a avut loc sub impulsul dezbaterilor din cadrul ONU i ageniilor sale specializate prin asumarea unor obligaii precise în baza declaraiilor i conveniilor la care România a devenit parte (fiind, de exemplu, prima ar european care a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenia-cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climatice). Perspectiva aderrii la Uniunea European a conferit un plus de concretee acestor preocupri, punând pe primul plan adoptarea unei noi filosofii a dezvoltrii care s asigure corelarea organic a aspectelor economice, sociale i de mediu i însuirea, în integralitatea sa, a acquis-ului comunitar.

În perioada 1997-1999 a fost elaborat pentru prima dat, cu asisten din partea Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Naional pentru Dezvoltare Durabil, care a fost definitivat în urma unui numr mare de contribuii asamblate într-un cadru larg participativ i adoptat ca document oficial al Guvernului României. Dei impactul acestui document asupra politicilor publice la nivel naional a fost relativ restrâns, el a oferit cadrul conceptual i metodologia de consultare a factorilor interesai pentru implementarea cu succes a programului Agenda Local 21 într-un numr de circa 40 municipaliti i judee. Dup aderarea României la UE, Strategia din 1999 a format obiectul unei raportri interimare ctre Comisia European asupra aplicrii obiectivelor dezvoltrii durabile, în iulie 2007.

Demersurile pentru elaborarea unei strategii complexe de dezvoltare durabil a României, cu orizont de timp 2025, au continuat, la iniiativa Preedintelui României i sub egida Academiei Române, pe parcursul anilor 2002-2004, îns nu i-au gsit finalizarea într-un document coerent i au rmas în stadiul de proiect.

În absena unei strategii de dezvoltare durabil actualizate conform directivelor în materie ale Uniunii Europene, documentele programatice i strategiile sectoriale elaborate în România în perioada pre- i post-aderare conin prevederi relevante i obiective-int precise (în unele cazuri) care au constituit, în cea mai mare msur, baza de referin pentru redactarea prezentului proiect de Strategie.

Tratatul de Aderare România – Uniunea European, semnat la 25 aprilie 2005, i protocoalele anexate cuprind angajamentele concrete ale României de transpunere în practic a întregului acquis comunitar i prevd unele decalri ale termenelor de implementare ale unor obligaii de mediu (pân în 2015 pentru instalaiile industriale cu grad ridicat i complex de poluare, pân la 16 iulie 2017 pentru depozitele municipale de deeuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de alimentare cu ap potabil i tratare a apelor uzate).

Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar multianual care orienteaz i stimuleaz dezvoltarea economic i social a rii în concordan cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Planul stabilete drept obiectiv global reducerea cât mai rapid a disparitilor de dezvoltare socio-economic dintre România i celelalte state membre ale Uniunii Europene i detaliaz obiectivele specifice ale procesului pe 6

17

direcii prioritare care integreaz direct i/sau indirect cerinele dezvoltrii durabile pe termen scurt i mediu:

• Obiectivul creterii competitivitii i dezvoltrii economiei bazate pe cunoatere include, ca una dintre principalele subprioriti, îmbuntirea eficienei energetice i valorificarea resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii efectelor schimbrilor climatice;

• Aducerea la standarde europene a infrastructurii de baz pune accentul pe dezvoltarea durabil a infrastructurii i mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului, promovarea transportului intermodal, îmbuntirea siguranei traficului i protecia elementelor critice de infrastructur;

• Prioritatea privind protecia i îmbuntirea calitii mediului prevede îmbuntirea standardelor de via pe baza asigurrii serviciilor de utiliti publice, în special în ceea ce privete gestionarea apei i deeurilor; îmbuntirea sistemelor sectoriale i regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversitii; reconstrucia ecologic; prevenirea riscurilor i intervenia în cazul unor calamiti naturale;

• Perfecionarea i utilizarea mai eficient a capitalului uman are în vedere promovarea incluziunii sociale i întrirea capacitii administrative pentru dezvoltarea unei piee a muncii moderne i flexibile, îmbuntirea relevanei sistemului de educaie i formare profesional pentru ocuparea forei de munc, stimularea culturii antreprenoriale;

• Dezvoltarea economiei rurale i creterea productivitii în sectorul agricol, silvic i piscicol conine prevederi privind utilizarea raional a fondului funciar, reabilitarea ecologic a unor terenuri degradate sau poluate, sigurana alimentar, bunstarea animalelor, încurajarea acvaculturii în zonele costiere;

• Obiectivul de diminuare a disparitilor de dezvoltare între regiuni i în interiorul acestora are în vedere, printre altele, îmbuntirea performanei administrative i a infrastructurii publice locale, protecia patrimoniului natural i cultural, dezvoltarea rural integrat, regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrial, consolidarea mediului de afaceri i promovarea inovrii. Sunt prevzute, de asemenea, aciuni în domeniul cooperrii transfrontaliere, transnaionale i interregionale în vederea integrrii socio-economice a zonelor de grani i creterea accesibilitii regiunilor României în cadrul teritoriului UE.

Programarea financiar a Planului Naional de Dezvoltare 2007-2013 estimeaz investiiile necesare, ealonate pe ani, în valoare total de circa 58,67 miliarde euro.

Cadrul Strategic Naional de Referin 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia European la 25 iunie 2007, stabilete prioritile de intervenie ale Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune) în cadrul politicii de coeziune economic i social i face legtura între prioritile Planului Naional de Dezvoltare 2007-2013 i cele ale UE stabilite prin Orientrile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 i Strategia Lisabona revizuit. CSNR prezint situaia socio-economic a României la momentul aderrii, analiza punctelor tari i slabe, oportunitilor i ameninrilor (SWOT), viziunea

18

strategic i sinteza Programelor Operaionale Sectoriale (POS) i Programului Operaional Regional (POR) ce urmeaz a fi implementate în cadrul obiectivului Convergen.

Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, în cadrul politicii de coeziune, Comisia European a alocat României pentru perioada 2007-2013 o sum total de aproximativ 19,67 miliarde euro, din care 19,21 miliarde pentru obiectivul Convergen (cu o cofinanare naional estimat la 5,53 miliarde euro constituit în proporie de 73% din surse publice i 27% din surse private) i 0,46 miliarde euro pentru obiectivul Cooperare Teritorial European.

Cadrul Strategic Naional de Referin, împreun cu Programul Naional de Reform i Programul de Convergen rspund eforturilor de realizare a obiectivelor de convergen prin definirea direciilor de aciune la nivel naional pentru încadrarea în obiectivele politicilor i strategiilor europene.

Elemente factuale i analitice utile privind diagnosticul situaiei actuale din România, evaluarea politicilor publice i a decalajelor fa de performanele medii din celelalte ri ale UE sunt coninute în proiectul de Strategie post-aderare a României elaborat de Guvern în anul 2007.

Msurile întreprinse de România pentru îndeplinirea celor 8 inte convenite în cadrul ONU privind problematica global a dezvoltrii durabile sunt prezentate în cel de-al doilea Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, adoptat de Guvernul României la 18 septembrie 2007.

Coninutul acestor documente i msurile luate pentru implementarea lor în primul an dup aderarea României la UE prezint un grad substanial de relevan pentru efortul de a face fa provocrilor-cheie i de a realiza obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabil reînnoite din 9 iunie 2006. Se constat, în acelai timp, existena unor suprapuneri sau omisiuni din punctul de vedere al coordonrii interdepartamentale, faptul c strategiile i programele existente acoper orizonturi diferite de timp i, mai ales, nu sunt subsumate unei viziuni integratoare, aa cum este cea oferit de conceptul dezvoltrii durabile.

19

Partea II. Situaia actual a sistemului socio-economic i capitalului natural al României

Pentru a aciona în mod realist, în cunotin de cauz, pe direcia strategic a dezvoltrii durabile este necesar ca România, cetenii si i partenerii si externi s aib o reprezentare clar asupra punctului de pornire la drum, asupra activelor reale ale rii, dar i asupra tarelor motenite dintr-un trecut istoric complicat. Prin urmare, în condiiile specifice ale României, racordarea la procesul de tranziie ctre noul model de dezvoltare durabil, în care ara este angajat alturi de celelalte state membre ale Uniunii Europene, trebuie s fie conjugat cu un efort propriu suplimentar vizând recuperarea unor substaniale rmâneri în urm pe mai multe paliere ale sistemului naional.

1. Capitalul natural

România este o ar de dimensiuni medii în contextul Uniunii Europene, cu o suprafa de 238.391 kilometri ptrai (aproximativ egal cu cea a Marii Britanii) i o populaie de 21.584.365 locuitori (aproximativ egal cu cea a Ungariei i Republicii Cehe luate împreun, la nivelul anului 2006), localizat în bazinele hidrografice ale Dunrii i Mrii Negre i traversat de lanul muntos carpatic.

Teritoriul României se suprapune peste 5 din cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei: alpin, continental, panonic, pontic i stepic i se afl, de asemenea, la jonciunea dintre sub-zonele floristice i faunistice palearctice: mediteranean, pontic i eurasiatic. Poziia geografic, complexitatea fiziografic, litologic i distribuirea radial a gradienilor altitudinali ai formelor de relief creeaz o mare diversitate de condiii mezo- i microclimatice i pedologice. Aceast variabilitate a compoziiei i structurii substratului i condiiilor abiotice determin bogia, distribuia i nivelul de reprezentare ale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul României. Din cele 198 habitate inventariate pe continentul european (dintre care 65 prioritare) în România se regsesc 94 (23 prioritare), iar din cele 14 biomuri identificate la nivel mondial 5 se afla în România: pduri temperate de conifere, pduri temperate de foioase, puni, sisteme montane mixte i lacuri. Se constat existena unei varieti remarcabile de specii i taxoni superiori de plante i animale i tipuri de ecosisteme, dei inventarul este înc incomplet în cazul speciilor, iar cel al resurselor genetice se afl într-o faz incipient.

Varietatea i proporionalitatea relativ a formelor de relief prezint caracteristici unice în Europa i rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri i podiuri (altitudine între 300 i 1.000 m) i 30% câmpii (altitudine sub 300 m).

În România se afl 54% din lanul Munilor Carpai, de o altitudine mijlocie (în medie 1.136 metri), doar câteva piscuri depind 2.500 m. Munii reprezint poriunea cea mai puin modificat antropic, cu o densitate redus a populaiei stabile i localiti mici,

20

aflate în curs de depopulare datorit migraiei interne i externe în urma dispariiei unor îndeletniciri tradiionale. Aceasta explic i amplasarea în regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri naionale i 9 din cele 14 parcuri naturale.

Zona de dealuri i podiuri a suferit intervenii mai extinse ale activitii umane (aezri urbane i rurale, elemente de infrastructur, plantaii de vii i pomi fructiferi, culturi de plante tehnice i cereale, creterea animalelor, exploatri forestiere, extracie de hidrocarburi, minerit, întreprinderi industriale), fiind supus unor fenomene mai accentuate de deteriorare prin despduriri, eroziune, alunecri de teren, degradarea solului. Cu toate acestea, regiunea de dealuri i podiuri înalte conine o gam variat de zone ocrotite i prezint un potenial însemnat pentru selectarea unor noi areale nealterate sau slab modificate antropic.

Regiunile de câmpie sunt cele mai dens populate i intens exploatate, arealele naturale care s-au pstrat reprezentând o excepie. Inundaiile severe din vara anului 2005 au afectat în special lunca Dunrii, unde s-au realizat înainte de 1989 masive lucrri de îndiguiri i desecri. Acest fapt a readus în atenie necesitatea reintroducerii în sistem natural a unor însemnate suprafee de teren, cu efecte ecologice i economice benefice.

Delta Dunrii, cea mai extins zon umed din Europa cu o suprafa de 5.050 kilometri ptrai (din care 4.340 pe teritoriul României), a cptat statutul de rezervaie a biosferei de interes mondial i se bucur de atenie i monitorizare special din partea UNESCO i Conveniei Ramsar. Litoralul românesc al Mrii Negre se întinde pe o lungime de circa 245 kilometri, între frontierele de stat cu Ucraina i, respectiv, Bulgaria, iar platoul continental (pân la 200 metri adâncime) cuprinde 24.000 km ptrai din totalul de 144.000 (16,6%). Zona de litoral este supus unui accentuat proces de eroziune (circa 2.400 hectare de plaj pierdute în ultimii 35 de ani), afectând nu numai activitile turistice dar periclitând sigurana locuinelor i bunstarea public.

Resursele de ap ale României prezint particularitatea c o proporie de 97,8% din reeaua hidrografic este colectat de fluviul Dunrea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul rii (din totalul de 2.860 km). Resursa hidrologic (natural) exprimat prin stocul mediu multianual al apelor curgtoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din râurile interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine României din stocul mediu multianual al Dunrii. Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. România dispune de un potenial considerabil în privina apelor minerale naturale de calitate, cu o rezerv exploatabil de circa 45 milioane metri cubi pe an, din care se valorific doar 40% (peste 2.000 de izvoare naturale i resurse de adâncime în circa 500 de locaii).

De-a lungul anilor, activitile antropice au afectat calitatea apelor de suprafa i subterane, îndeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea total a râurilor monitorizate calitativ reprezint ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizat cu ap potabil. Din totalul resurselor poteniale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special din cauza contaminrii resurselor. Ca urmare, resursa de ap utilizabil este în România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (fa de potenialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în comparaie cu media European de peste 4.000 metri cubi/an/locuitor, ceea ce plaseaz România printre statele cu resurse utilizabile de ap relativ sczute.

21

Râurile interioare se alimenteaz predominant din ploi i zpezi, mai puin din izvoare subterane, ceea ce duce la un înalt grad de dependen i vulnerabilitate fa de condiiile climatice. Resursa hidrologic este neuniform distribuit pe teritoriul rii i are o mare variabilitate nu numai sezonier ci i de la an la an.

Pe termen mediu i lung, satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei, industriei, agriculturii i altor folosine nu este posibil în România fr realizarea unor lucrri hidrotehnice de anvergur, care s redistribuie în timp i spaiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de acumulare, derivaii interbazinale de debite).

Clima României este temperat continental, cu variaiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice i de litoral fa de 4 luni în zonele montane înalte). Se înregistreaz destul de frecvent valuri de cldur, cu temperaturi de peste 40 grade C (trei asemenea valuri la Bucureti în vara 2007), i de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, în special în depresiunile intramontane. Precipitaiile, cu o medie multianual de 640 milimetri la nivelul întregii ri, prezint, de asemenea, diferene notabile între regiuni (între 1.200-1.400 mm pe an în zonele montane înalte i 400-500 mm în principalele zone agricole din jumtatea sudic), precum i în timp, perioadele de uscciune i secet sever alternând, uneori chiar în cursul aceluiai an, cu perioade cu umiditate excedentar care produc daune însemnate (inundaii, alunecri de teren). Existena unor locaii unde media anual a vitezei vântului depete 4 metri pe secund i a altor zone extinse unde durata de strlucire a soarelui depete 2.000 ore anual indic un potenial considerabil pentru utilizarea acestor surse regenerabile de energie.

România se situeaz printre rile europene cu risc seismic mare, având pe teritoriu o zona tectonic activ (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de peste 7 grade pe scala Richter.

Dup nivelul i modul de intervenie al populaiei umane, fondul funciar al României cuprinde:

• 61.7% din total reprezint terenuri destinate activitilor cu specific agricol (circa 14,7 milioane hectare), din care 64,1% teren arabil folosit extensiv i intensiv pentru culturi agricole (adic 0,45 hectare pe cap de locuitor, plasând România pe locul 5 în Europa), 22,6% terenuri cu vegetaie ierboas folosite ca puni naturale i semi-naturale, 10,4% terenuri cu vegetaie ierboas folosite în regim semi-natural pentru producerea furajelor, 3% terenuri folosite pentru plantaii i pepiniere viticole i pomicole;

• 27% din suprafa este ocupat de fondul forestier (circa 6,43 milioane hectare), din care 3% (aproximativ 200 mii ha) înregistrate ca pduri primare i restul de 97% ca pduri secundare i terenuri cu vegetaie forestier; dac se iau în consideraie numai pdurile ecologic funcionale, gradul de împdurire este de numai 23%. Procentul de împdurire în România este cu mult sub cel al altor ri europene cu condiii naturale similare (Slovenia 57%, Austria 47%, Bosnia 53%, Slovacia 41%), reprezentând circa jumtate din proporia optim pentru România (40-45%);

22

• 3,56% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de ap de suprafa (râuri, lacuri, bli), la care se adaug platoul continental al Mrii Negre;

• 1,9% (463,0 mii ha) îl constituie terenurile degradate sau cu potenial productiv foarte sczut;

• 5.77% (circa 1,06 milioane ha) reprezint terenuri folosite pentru infrastructura fizic (capitalul fizic construit) a componentelor sistemului socio-economic.

Din punctul de vedere al patrimoniului de resurse neregenerabile, Romania dispune de rezerve minerale înc neexploatate estimate de peste 20 miliarde tone: minereuri neferoase (resurse poteniale 2,21 miliarde tone), minereuri feroase (resurse poteniale 58,6 milioane tone), sare (resurse poteniale 16,96 miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse poteniale 292,8 milioane tone), nisipuri i pietriuri (resurse poteniale 456,9 milioane tone), roci ornamentale (resurse poteniale 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmur).

Dup modul de folosin au fost identificate 1.900 zcminte cu substane utile ne-energetice: minerale metalice (cupru, fier, mangan, minereuri polimetalice, auro-argentifere, molibden etc.), minerale industriale (sare, feldspat, caolin, turb, talc, bentonite, diatomite etc.) i minerale pentru industria materialelor de construcie (calcare, cret, cuarite, gresii, andezit, granit, marmur, nisipuri, argile, pietri, gips).

Rezervele de iei sunt estimate la circa 74 milioane tone, iar cele de gaze naturale la aproape 185 miliarde metri cubi.

Ca rezultat al unor intervenii neraionale (poluare prin activiti industriale, în special miniere, petroliere i chimice, depozitarea de deeuri sau efectuarea necorespunztoare a lucrrilor agricole, slaba reacie fa de fenomenele de eroziune) se constat compactri, distrugeri ale structurii solului, epuizri ale substanelor nutritive, ducând la diminuarea fertilitii solurilor folosite în agricultur. Sub acest aspect. solurile din România au, la nivelul anului 2007, în proporie de 52% o fertilitate redus sau foarte redus, 20,7% o fertilitate moderat i doar 27% posed o fertilitate ridicat i foarte ridicat.

În ceea ce privete structura ecologic a capitalului natural, se constat c actuala configuraie (compoziie, ponderea categoriilor de ecosisteme, distribuia spaial) deine înc 53% de ecosisteme naturale i semi-naturale care îi menin în bun parte caracterul multifuncional i genereaz pe cont propriu o gam larg de resurse i servicii pentru susinerea i alimentarea populaiei i activitilor economice.

• O gam de 150 tipuri de ecosisteme forestiere, difereniate în funcie de specia sau grupul de specii dominante de arbori din componena covorului vegetal, tipul i cantitatea de humus în sol, regimul hidric i ionic al solului etc.;

• 227 tipuri de pdure în care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos sub-arbustiv;

• 364 tipuri de staiuni;

23

• O gam larg de ecosisteme terestre cu vegetaie ierboas (puni alpine, puni i fânee din zonele de deal i munte, puni de step, puni i fânee de lunc);

• O mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 râuri (62% permanente); 246 lacuri alpine, lacuri de baraj, lacuri i bli în zona de câmpie, lunci inundabile, Delta Dunrii; 129 corpuri de ap subteran i acvatoriul marin de pe platoul continental al Mrii Negre.

În jur de 45% din structura ecologic a capitalului natural este în prezent constituit din ecosisteme agricole preponderent mono-funcionale care au fost organizate, înainte de 1990, pentru producia intensiv de resurse alimentare de origine vegetal i animal sau de materii prime pentru industria alimentar i textil. În ultimii 18 ani, majoritatea marilor exploataii agricole de stat sau colective i infrastructura lor fizic (sisteme de irigaii pentru servirea a circa 3 milioane hectare de teren arabil, bazele de unelte i maini agricole, infrastructura fermelor zootehnice) au fost descompuse în peste 4 milioane de ferme mici (preponderent de subzisten) sau abandonate, distruse sau deteriorate.

Sistemele de producie agricol din structura capitalului natural sunt afectate în proporie de peste 40% de fenomenul de eroziune (pierderile sunt estimate la 150 milioane tone pe an, din care 1,5 milioane tone de humus), secet prelungit i frecvent, alunecri de teren, caren de fosfor i potasiu i existena a circa 2,5 milioane hectare de terenuri degradate. În ultimii ani, între 10% i 20% din suprafaa terenurilor arabile au rmas necultivate (17% în 2006).

În privina biodiversitii, România a adus în Uniunea European un patrimoniu valoros, cu numeroase specii de plante i animale, unele endemice, care sunt extincte sau rare în alte pri ale Europei. Dei vegetaia natural deine o pondere redus în zonele de câmpie, podiuri i dealuri joase, exist înc suprafee însemnate în care intervenia omului a fost minim (regiunile de munte i dealuri înalte, Delta Dunrii, sistemele lagunare i luncile unor râuri).

În componena structurii ecologice a capitalului natural, în mod special a prii care funcioneaz în regim natural sau semi-natural, s-a meninut un nivel destul de ridicat al diversitii biologice i a unor stocuri, unele dintre acestea sustenabile, de plante i animale. Ecosistemele naturale i semi-naturale i cele în care s-a practicat sau se practic agricultura extensiv sau semi-intensiv au în componena lor: 3.630 specii de plante i 688 specii de alge; 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari; 25 specii de reptile; 19 specii de amfibieni; 216 specii de peti; 30.000 specii de insecte; 860 specii de crustacee; 688 specii de molute. Completarea inventarului speciilor i a bazei de date pentru a acoperi i alte grupe taxonomice, inclusiv diversitatea biologic din sistemele de producie agricol (soiuri de plante i rase de animale autohtone) va necesita, înc, un proces de durat, dependent de nivelul expertizei profesionale, de modul de organizare a investigaiei i de gradul de acoperire a tuturor categoriilor de ecosisteme.

Populaiile prin care speciile de plante i animale sunt reprezentate în structura diferitelor tipuri de ecosisteme sunt, de fapt, unitile elementare cheie de care depind strict funciile ecosistemelor i capacitatea acestora de a genera fluxuri de resurse i

24

servicii. Acestea sunt, de asemenea, purttoarele patrimoniului genetic i, deci, a potenialului adaptativ al ecosistemelor (componente ale capitalului natural) i al tehnologiilor de producie din sistemele economice în condiiile modificrilor ce survin în regimul de funcionare a sistemului climatic. Recunoaterea rolului îndeplinit de speciile de plante i animale în structurarea, funcionarea i dinamica elementelor componente ale capitalului natural i a faptului c în ultimele decenii rata de erodare (prin extincia unor specii sau creterea numrului speciilor vulnerabile, în stare critic sau în pericol de dispariie) a diversitii biologice i, în mod implicit, a structurii ecologice a capitalului natural a fcut obiectul unor convenii internaionale i Directive specifice ale UE pe care România, ca stat membru, are datoria s le aplice.

Principalii factori care au indus, în ultimele decenii, modificarea compoziiei i structurii ecologice, respectiv a capacitii de susinere i bio-productive a capitalului natural al României pot fi identificai în obiectivele strategiilor de dezvoltare socio-economic i în mijloacele folosite pentru punerea lor în practic în perioada 1960-1989, generând dezechilibre i discontinuiti care au fost corectate doar parial, sub impulsul spontan al mecanismelor de pia, în perioada 1990-2007:

• Extinderea i intensificarea sistemelor de producie agricole prin transformarea unor ecosisteme naturale sau semi-naturale în terenuri arabile i amenajarea lor pentru aplicarea tehnologiilor de producie intensiv (luncile inundabile ale râurilor principale i în special lunca Dunrii au fost îndiguite i transformate în ecosisteme agricole intensive în proporie de 20-80%; o mare parte din punile cu vegetaie de step i a terenurilor cu exces de umiditate au fost transformate în terenuri arabile; perdelele forestiere i multe corpuri de pdure din zona de câmpie sau din luncile râurilor au fost defriate etc.);

• Industrializarea rapid prin dezvoltarea infrastructurii de producie în mari uniti, cu precdere în sectoarele metalurgiei feroase i neferoase, industriei chimice i petrochimice, construciilor de maini a antrenat creterea consumului de resurse ne-regenerabile (minerale i energetice) din surse autohtone i externe, contribuind masiv la poluarea aerului, apelor de suprafa i subterane i a solului; la aceasta s-a adugat poluarea direct i indirect cauzat de gestionarea defectuoas a instalaiilor de depoluare sau chiar lipsa acestora în cadrul capacitilor de producie din marea industrie, inclusiv cea a cimentului, îngrmintelor chimice i pesticidelor;

• Concentrarea industriei forestiere în mari uniti, ceea ce a favorizat supraexploatarea pdurilor naturale i, implicit, dezechilibrarea ecologic a multor bazine hidrografice montane;

• Executarea de lucrri hidrotehnice ample pentru crearea acumulrilor de ap i protecia împotriva inundaiilor;

• Creterea capacitii de producie a energiei electrice, inclusiv în centrale termoelectrice mari, bazate pe consumul de crbune inferior;

• Dezvoltarea urban i transferul de populaie din mediul rural, însoite de msuri insuficiente pentru colectarea i tratarea corespunztoare a deeurilor i apelor uzate;

25

• Dezvoltarea infrastructurii de transport, cu accent pe cel feroviar, fluvial i maritim în condiiile meninerii unui parc de mijloace de transport, inclusiv auto, învechite fizic i moral;

• Extinderea activitilor de minerit la suprafa i acumularea haldelor de steril;

• Diversificarea surselor i creterea densitii emisiilor în faz lichid, gazoas i solid i intensificarea procesului de poluare prin înclcarea frecvent a limitelor maxime de emisie a agenilor poluani i a prevederilor legale privind protecia mediului;

• Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile i neregenerabile pentru a alimenta procesele de producie din economie;

• Introducerea intenionat sau involuntar de specii strine în ecosistemele naturale sau agricole; pentru o bun parte din acestea s-au acumulat date semnificative care probeaz potenialul lor invaziv i de perturbare a sistemelor naturale i semi-naturale.

În procesul prelungit de tranziie spre guvernare democratic i economia de pia funcional au coexistat în diferite grade obiective politice i forme de gestionare aparinând atât vechiului cât i noului ciclu de dezvoltare: proprietatea de stat i cea privat, administrare centralizat i descentralizat, sisteme de producie agricol intensive i cele de subzisten.

Consecinele majore asupra capitalului natural produse de asemenea planuri i programe sectoriale derulate în absena unei strategii unificatoare coerente, care s reflecte complexitatea interdependenelor directe i indirecte dintre sectoarele sistemului socio-economic i componentele capitalului natural, la diferite scri de timp i de spaiu, se regsesc într-o seam de modificri semnificative de ordin calitativ i cantitativ în structura i funcionarea acestora din urm. Din perspectiva principiilor i obiectivelor dezvoltrii durabile principalele consecine relevante asupra strii capitalului natural sunt:

• Manifestarea unui proces activ de erodare a diversitii biologice care se exprim prin: dispariia unor specii de plante (fenomen documentat în cazul a 74 specii de plante superioare); 1.256 specii de plante superioare au fost evaluate cu statut de specii rare, 171 au statut de specii vulnerabile i 39 specii periclitate; din cele 105 specii de mamifere prezente în fauna autohton, 26 specii sunt periclitate, 35 specii sunt vulnerabile i 25 specii arat un pronunat declin, dei alte 3 specii rare sau disprute în multe ri ale UE (lupul, ursul brun i râsul) au populaii foarte viguroase; din cele 216 specii de peti inventariate în apele de pe teritoriul României, 11 specii sunt periclitate, 10 specii sunt în stare critic i 18 sunt vulnerabile.

• Fragmentarea habitatelor multor specii i întreruperea conectivitii longitudinale (prin bararea cursurilor de ap) i laterale (prin îndiguirea zonelor inundabile, blocarea sau restrângerea drastic a rutelor de migraie a speciilor de peti i a accesului la locurile potrivite pentru reproducere i hrnire).

• Restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziie (perdele forestiere, haturi, zone umede din structura marilor exploataii agricole sau a marilor sisteme lotice) cu efecte negative profunde asupra diversitii biologice i a funciilor de control al polurii difuze, eroziunii solului, scurgerilor de suprafa i

26

evoluiei undei de viitur, controlului biologic al populaiilor de duntori pentru culturile agricole, reîncrcrii rezervelor sau corpurilor subterane de ap.

• Modificarea ampl, uneori dincolo de pragul critic, a configuraiei structurale a bazinelor hidrografice i a cursurilor de ap, asociat cu reducerea foarte semnificativ a capacitii sistemelor acvatice de a absorbi presiunea factorilor antropici care opereaz la scara bazinului hidrografic i cu creterea vulnerabilitii lor i a sistemelor socio-economice care depind de acestea. Multe bazine hidrografice au fost torenializate.

• Simplificarea excesiv a structurii i capacitii multifuncionale ale formaiunilor ecologice dominate sau formate exclusiv din ecosisteme agricole intensive i creterea gradului lor de dependen fa de inputurile materiale i energetice comerciale.

• Destructurarea i reducerea capacitii bio-productive a componentelor capitalului natural din sectorul agricol.

Totalitatea modificrilor structurale care s-au produs în timp îndelungat, în primul rând ca urmare a diversificrii i creterii presiunii antropice, i care sunt reflectate în configuraia actual a structurii ecologice a capitalului natural al României a condus, de asemenea, la diminuarea capacitii sale bio-productive i de susinere a cerinelor pentru resurse i servicii din partea sistemului socio-economic naional. A crescut astfel vulnerabilitatea teritoriului Romaniei fa de hazardurile geomorfologice, hidrologice i climatice.

Capacitatea bio-productiv a capitalului natural al României, în structura sa actual, exprimat în echivalent de suprafa productiv globala per individ (g ha/ind) este estimat la nivelul de 2,17 g ha/ind, reprezentând cu puin peste jumtate din potenialul estimat de 3,5 – 4 g ha/ind.

Acest declin major al capacitii bio-productive sau de suport a capitalului natural reflect transformrile survenite i cumulate în toate categoriile de componente ale capitalului natural, dar, în special, în cele ale sectorului agricol i silvic. În acest moment, capacitatea bio-productiv a capitalului natural este depit de amprenta sistemului socio-economic evaluat pentru anul 2004 la nivelul de 2,45 g ha/ind i pentru anul 2006 la 2,7 g ha/ind.

Concluzia de mai sus atrage atenia asupra faptului c dezvoltarea economic a României continu s urmeze o cale nesustenabil. Capacitatea de suport a capitalului natural este depit, iar decalajul tinde s se mreasc în msura în care o seam de programe sectoriale urmresc obiective contradictorii i pot intra în conflict cu preceptele dezvoltrii durabile, generând efecte negative asupra structurii i capacitii de suport ale capitalului natural.

2. Capitalul antropic

27

Situaia general a României este caracterizat de o tranziie întârziat la o economie de pia funcional, cu complicaii suplimentare generate de o gestionare defectuoas pe fondul unei moteniri istorice dificile i unor deformri structurale severe intervenite în ultimele 3-4 decenii.

Între 2001 i 2007, performana macroeconomic a României s-a îmbuntit semnificativ, în ciuda unei conjuncturi internaionale mai puin favorabile. Creterea Produsului Intern Brut (PIB) a înregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate în zon, i a fost însoit de un proces susinut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. În anul 2007, Produsul Intern Brut al României a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentând o triplare fa de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumprare standard reprezenta aproape 41% din media UE27.

Dup 1990, structura economiei româneti a suferit modificri importante, marcate de un transfer de activiti de la industrie i agricultur spre servicii, într-o faz iniial, i ulterior, spre construcii. Într-o prim etap, restructurarea industriei a dus la o reducere a contribuiei sale la formarea PIB de la circa 40% în 1990 la circa 25% în 1999. Dup anul 2000, declinul structural a fost oprit, iar contribuia industriei în cadrul PIB a rmas la un nivel relativ constant. Este semnificativ faptul c, în 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adugat brut din industrie, fa de 68,4% în anul 2000. Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB în 1990 la circa 50% în 2007. Este de reinut faptul ca unele sectoare (textile, înclminte, mobil, echipamente electrice) au cunoscut ajustri structurale mai profunde, devenite posibile datorit privatizrii lor rapide, reuind s ajung la un nivel rezonabil de profitabilitate. Progrese semnificative s-au înregistrat i în restructurarea sectoarelor minier, al materialelor de construcii i al construciilor navale.

În alte sectoare industriale îns au fost meninute în funciune numeroase întreprinderi dovedit nerentabile, prin intervenii guvernamentale care le-au exonerat de la rigorile disciplinei de pia, împiedicându-le s se ajusteze în mod adecvat la un mediu concurenial tot mai accentuat. Întârzierea restructurrii i insistena asupra unor condiii de privatizare nerealiste în raport cu cerinele pieei au dus la deprecierea activelor multor întreprinderi, anulând avantajele competitive pe care le aveau iniial. Valoarea echipamentelor industriale devenite redundante în urma restructurrilor i privatizrii este greu de estimat, îns este suficient s remarcm c în perioada 2000-2007 s-a exportat din România o cantitate medie anual de peste 2 milioane tone fier vechi. Pân recent, trendurile investiionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joas tehnologie, energo-intensive i cu un aport mai mare de for de munc slab i mediu calificat, generatoare de valoare adugat modest.

Înainte de 1989, economia României se caracteriza printr-o pondere mare a industriilor energo-intensive i o slab cultur a eficienei energetice. Restructurarea sectorului industrial, realizat mai mult prin reducerea activitilor decât prin sporirea eficienei, a dus la o reducere cu 40% a intensitii energetice în perioada 1990-2000.

În domeniul energiei ajustarea structural a economiei, dar i creterea eficienei de utilizare a resurselor au determinat o reducere a intensitii energetice primare de la 0,670

28

tone echivalent petrol (tep) per 1.000 euro 2005 produs intern brut (preuri constante în anul 2006) la 0,526 tep/1.000PIB exprimat în preuri constante i euro 2005. Valoarea acestui indicator rmâne totui de peste dou ori mai mare decât media UE. Intensitatea energiei electrice a avut, de asemenea, o evoluie favorabil, sczând cu 10% în perioada 2000-2005. Valoarea înregistrat în 2005 (0,491 kWh/euro2005) este înc de aproape dou ori mai mare decât media UE. La un consum anual de resurse energetice primare de circa 36 milioane tep/an, potenialul naional de economisire, în principal prin sporirea eficienei i reducerea pierderilor, este apreciat la 10 milioane tep/an, respectiv 30-35% din resursele primare (20-25% în industrie, 40-50% în cldiri, 35-40% în transporturi).

Dependena de importul de surse de energie primar a ajuns în anul 2007 la circa 30% la gaze naturale i 60% la petrol, cu tendina ca factura s creasc în continuare, inând seama de epuizarea rezervelor naionale. Crbunele produs în ar, dei înc relativ abundent (pentru înc 15-40 ani), este de slab calitate (lignitul) i la un pre de extracie necompetitiv (huila). Combustibilul nuclear din producia intern este, de asemenea, pe cale de epuizare, România devenind un importator net de uraniu cel târziu în anul 2014.

La o capacitate total instalat de producere a energiei electrice de 18.300 MW, puterea disponibil era, în 2006, de 14.500 MW, din care 40% capaciti de producie pe crbune, 31% petrol (pcur) i gaze naturale, 25% hidro i 4% nuclear. Producia efectiv de electricitate a provenit în proporie de 61,2 % din centrale pe combustibili fosili, 29% hidro i 9,8% nuclear (16-18% începând din 2008). Calitatea tehnologic i fiabilitatea centralelor termoelectrice i, parial, ale centralelor hidroelectrice ramân înc la un nivel relativ sczut, multe dintre acestea având o durat de via (circa 30 ani) expirat (70% la termo i 40% la hidro). Aceeai observaie este valabil i pentru deprecierea liniilor electrice de înalt tensiune (50%), staiilor de transformare (60%) i conductelor magistrale de gaze (69%).

Sectorul industrial reprezint 17,5% din consumul final de energie, ansamblul sectoarelor economice 68,6%, iar cel rezidenial circa 31,4% (fa de media UE de 41%). Reeaua de termoficare este relativ dezvoltat, acoperind nevoile de înclzire i ap cald ale circa 29% din gospodrii, 55% în mediu urban (în principal 85.000 cldiri multietajate, cu circa 7 milioane locatari). Principalii furnizori erau, pân în anii ’90, uniti mari de cogenerare industrial i urban care livrau 40% din energia electric produs în România. Fa de 251 de sisteme de alimentare centralizat cu energie termic, care funcionau în 1990, numai 104 erau operaionale în 2007, majoritatea fiind sub pragul de rentabilitate. Pierderile de energie în aceste sisteme sunt foarte mari, între 35 i 77% raportate la combustibilul consumat, în funcie de tehnologiile folosite i gradul de uzur (15-40% la producere, 15-35% la transport i distribuie, 10-40% la consumatorii finali). Se apreciaz c numai reabilitarea termic a blocurilor de locuine poate duce la economisirea a 1,4 milioane tep/an i, în consecin, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 4,1 milioane tone pe an.

În domeniul transporturilor, România deine o poziie-cheie la frontiera estic a UE lrgite, ca zon de tranzit atât pe direcia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagr) cât i nord-sud (de la Baltic la Mediteran). Trei dintre axele prioritare TEN-T traverseaz teritoriul României.

29

Evoluiile recente din România confirm tendinele generale din Uniunea European, considerate a fi alarmante, privind creterea ponderii transportului rutier în parcursul mrfurilor de la 45,6% în 2001 la 72,1% în 2007, iar în parcursul pasagerilor (interurban i internaional, în pasageri/km) de la 35,2% la 51,4%. Raportate la cantitile de mrfuri (în tone) i numrul de pasageri transportai, aceste ponderi au ajuns, în 2007, la 78,8% i, respectiv, 71,6%, situându-se aproape de media UE (76,5% în 2005). Numrul autovehiculelor rutiere pentru transportul de mrfuri a crescut în 2007 fa de 2001 cu 14,6%, ajungând la aproape 502.000, iar cel al autoturismelor cu 22,9%, ajungând la 3,5 milioane. Starea precar a infrastructurii rutiere (numai circa 228 km de autostrzi i 21,5 mii km de drumuri naionale i locale modernizate din totalul de circa 80 mii km în 2006) i densitatea sczut a drumurilor publice (33,5 kilometri la 100 km ptrai în 2005 fa de media UE-25 de 110,1 kilometri la 100 km ptrai în 2003) conduc la sporirea distanei i timpului de parcurs, la consumuri excesive de carburani, cu efecte nocive asupra mediului, i la un numr mare de accidente rutiere (753 decese la 1 milion autoturiame înscrise în circulaie), cu mult peste media UE (189).

Ponderea cumulat a transportului feroviar, fluvial i maritim de mrfuri (în tone/km) s-a redus de la 50% în 2001 la 25,7% în 2007. Transportul feroviar de mrfuri a sczut cu 5,2% dar cota sa de pia s-a diminuat de peste 2 ori, de la 39,6% în 2001 la 19,7% în 2007. Transportul fluvial, dei a crescut cu 32%, i-a diminuat cota de pia de la 6,8% în 2001 la 3,3% în 2007. O scdere considerabil s-a înregistrat în cota de pia a transportului maritim de mrfuri, de la 55,6% în 2000 la 14,3% în 2001 i sub 0,1% în 2007. La aceast situaie a contribuit declinul industriilor care transportau mari cantiti de mrfuri în vrac, dar principala cauz este reducerea de peste 50 de ori a capacitii flotei maritime comerciale româneti. Din totalul de 322,7 milioane pasageri (transport interurban i internaional) care au cltorit în anul 2007, 71,6% au folosit serviciile transportului rutier, 27,4% ale celui feroviar, 1,0% ale celui aerian i numai 0,1% ale celui fluvial.

Dei cantitatea total de mrfuri transportate (în tone) a crescut în 2007 fa de 2001 cu 24,3% în comparaie cu creterea PIB real de 34,8%, ceea ce este pozitiv din punctul de vedere al intelor UE de decuplare a creterii economice de volumul de transporturi, parcursul total al mrfurilor s-a dublat în aceast perioad. Aceasta se datoreaz aproape în exclusivitate ponderii sporite a transportului rutier în contextul unei creteri cu 32,8% a cantitilor transportate, în detrimentul celorlalte moduri de transport, implicând lungirea parcursurilor i majorarea consumurilor de combustibil i a emisiilor poluante.

Analiza productivitii resurselor consumate în activitile de transport, depozitare i comunicaie în perioada 2001-2006 arat c valoarea adugat brut a sporit cu 52,5%, iar consumul intermediar (valoarea bunurilor i serviciilor achiziionate) a crescut în aceeai perioad cu 70.6%, rezultând o reducere a randamentului resurselor cu 10,4%. Din aceasta rezult c valoarea adugat obinut din activitile de transport s-a realizat integral pe seama consumului suplimentar de resurse, ceea ce contravine principiului dezvoltrii durabile.

Agricultura României se afl înc într-o situaie de declin, determinat de fragmentarea excesiv a proprietii (gospodriile de subzisten fiind predominante),

30

dotarea slab cu maini i utilaje, situaia precar a infrastructurii rurale, folosirea redus a îngrmintelor chimice sau naturale i a pesticidelor, reducerea dramatic a suprafeelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanare, lipsa unui sistem funcional de credit agricol.

Suprafaa agricol a României era în anul 2006 de circa 14,7 milioane hectare, reprezentând 61,7% din totalul fondului funciar, din care 64,1% terenuri arabile, 1,5% vii i pepiniere viticole, 1,4% livezi i pepiniere pomicole, 22,6% puni i 10,4% fânee.

În urma aplicrii legislaiei fondului funciar, o proporie de circa 95,3% din terenul agricol i o mare parte din fondul forestier au fost retrocedate proprietarilor de drept. Ca urmare, numrul total al exploataiilor agricole era, în 2005, de 4.256.152, din care 90,65% aveau o suprafa mai mic de 5 hectare, 9,02% între 5 i 10 ha, iar numai 0,33% deineau mai mult de 50 ha.

Consumul alimentar în România, comparativ cu rile dezvoltate din Europa, este deficitar la carne, lapte, ou, pete i la unele sortimente de legume i fructe, dar este excedentar la produsele din cereale. Satisfacerea nevoilor populaiei i realizarea unei alimentaii echilibrate depinde atât de crearea unor disponibiliti suficiente cât i de creterea puterii de cumprare. La nivelul anului 2007 cheltuielile cu alimentaia au depit 70% din veniturile dispozabile ale populaiei.

Numrul total de tractoare era în 2006 de 174.563 (din care 13.519 nefuncionale), revenind în medie circa 54 ha teren arabil pe tractor, adic o încrctur medie de 5 ori mai mare decât în vechile state membre ale UE, ceea ce nu asigur efectuarea lucrrilor agricole în perioadele optime i de calitate. Numai 14,4% din totalul întreprinderilor mici i mijlocii din România operau în mediul rural, aceste fiind în principal microîntreprinderi, înc incapabile se absoarb excedentul de mân de lucru i având o contribuie minim pe pia. Din totalul de 63.970 km de drumuri judeene i comunale, numai 10,8% au fost modernizate pân în anul 2005.

Datorit carenelor persistente în gestionarea fondului forestier s-a redus considerabil suprafaa pdurilor naturale, virgine i cvasi-virgine, în special la speciile forestiere valoroase, circa 40% din pduri au fost destructurate sub raport ecologic, a crescut ponderea pdurilor rrite, iar lucrrile de îngrijire a arboretelor tinere s-au diminuat.

Din punctul de vedere al infrastructurii de baz, România se situeaz înc mult sub media Uniunii Europene i are de recuperat rmâneri în urm importante la majoritatea indicatorilor principali. Sistemele existente de furnizare a apei curente acoper consumul a doar 65% din populaie. Calitatea apei furnizate de cele 1.398 instalaii de tratare a apei potabile (în majoritate cu tehnologii învechite i ineficiente) se afl adesea sub standardele acceptate din punctul de vedere al parametrilor chimici (10 pân la 25%, în funcie de mrimea localitii i tehnologia folosit). De asemenea, 25% din sistemele publice de ap care aprovizioneaz localiti cu 50 pân la 5.000 persoane au ap necorespunztoare din punctul de vedere al parametrilor bacteriologici, de turbiditate, coninut de amoniac, nitrai, fier. 10% din sistemele publice care aprovizioneaz localiti cu mai mult de 5.000 persoane distribuie ap necorespunztoare din punctul de vedere al oxidabilitii, turbiditii, gustului, mirosului, coninutului de amoniac, fier, nitrai. De

31

sisteme de canalizare beneficiaz doar cu puin peste jumtate din populaia rii (11,5 milioane) din care 10,3 milioane în mediul urban. În aceast situaie, 52% din totalul locuitorilor au acces atât la ap curent cât i la canalizare, 16% doar la ap curent dar nu i la canalizare i 32% la nici unul dintre servicii. Doar 33% din locuitorii satelor sunt conectai la sisteme de furnizare a apei curente (fa de 87% în UE-15) i numai 10% la sisteme de canalizare moderne.

Conform investigaiei întreprinse în anul 2005, numai 37,6% din totalul instalaiilor de tratare a apelor uzate sau reziduale funcionau la parametri normali. Ca urmare, aproape 71% din apele provenite din principalele surse de poluare au fost deversate în recipienii naturali, în special în râuri, în forma netratat sau insuficient tratat. Principalele surse de ape uzate sunt producia de electricitate i energie termic (51%), utilitile publice, în special sistemele de canalizare (36%) i alte activiti (13%).

Cantitatea total de deeuri s-a ridicat, în 2006, la 320.609 mii tone, cu o distribuie medie anual, variabil de la an la an, de 2,76% deeuri urbane i 97,24% deeuri industriale. În jur de 49% din populaia rii beneficiaz de servicii de salubritate, în mediul urban acestea având o rat de acoperire de aproximativ 79%. Principala metod de eliminare este depozitarea în gropi de gunoi în 239 de depozite municipale (dintre care numai 18 corespund standardelor UE). Cea mai mare parte, ca volum, a deeurilor industriale provine din activitile extractive urmate de industria energetic, fiind eliminate prin depozitare circa 98% din totalul deeurilor industriale generate.

Din perspectiva amenajrii teritoriului i planificrii spaiale, spaiul antropic al României este supus unor procese accentuate de deteriorare prin erodarea calitilor tradiionale i întârzierea racordrii la tendinele europene de modernitate sustenabil. Aceste procese au, în prim instan, surse istorice în urbanizarea tardiv, prezena unor decalaje profunde între mediul urban i cel rural precum i între diferite regiuni, existena unui stoc important de locuine substandard, deficiene în evidena i utilizarea fondului funciar.

Situaia actual încorporeaz efectele pe termen lung ale ingineriei socio-spaiale în cele patru decenii de regim comunist ultra-cetralizat prin intervenii agresive asupra capitalului natural, extinderea suprafeelor agricole prin distrugerea unor ecosisteme viabile, concentrarea investiiilor asupra unor proiecte industriale i urbane de dimensiuni gigantice, demolarea centrelor istorice ale multor orae pentru a face loc unor cldiri administrative tipizate, absorbia de resurse în proiectul centrului civic de la Bucureti etc.

La aceasta s-au adugat, dup 1990, consecinele specifice ale unei perioade de tranziie prelungite i adesea haotice care s-au manifestat, printre altele, în declinul socio-economic al unor zone sau localiti (în special cele mono-industriale), degradarea fizic accelerat a locuinelor colective din cartierele-dormitor construite în anii 1960-80, amplasarea iraional a noilor construcii prin ocuparea abuziv a unor terenuri de interes public (parcuri, spaii verzi, baze sportive etc.). Oraele mari, cu dezvoltare dinamic se confrunt cu probleme serioase legate de congestionarea traficului, creterea gradului de poluare, dotrile edilitare precare i depite tehnic, formarea unor coroane periferice de

32

tip mahala (slums) ale comunitilor aflate în stare de srcie extrem, deteriorarea peisajului urban.

Deficienele cadrului legislativ i normativ existent precum i interpretarea lejer sau chiar abuziv a acestuia de ctre autoritile locale, în special în ceea ce privete folosirea terenurilor prin derogri de la planurile de urbanism, continu s genereze efecte nefavorabile i s produc, în unele cazuri, pierderi ireparabile.

Aceste constatri se refer în egal msur la conservarea i valorificarea patrimoniului cultural naional. Lipsa unei evidene cadastrale corecte i complete a monumentelor istorice i de arhitectur, siturilor arheologice, ansamblurilor construite cu valoare de patrimoniu, peisajelor-unicat creeaz dificulti în ierarhizarea raional a interveniilor de conservare, restaurare sau, dup caz, valorificare economic sau turistic. Potrivit unui studiu elaborat în 2005, din cele 26.900 de monumente i situri istorice listate, 75% sunt în pericol de deteriorare sau se afl într-un stadiu avansat de degradare.

Disponibilitatea limitat a fondurilor alocate pentru asemenea intervenii este agravat de o planificare defectuoas a lucrrilor (antiere sau situri abandonate pe parcurs din cauza întreruperii finanrii, absena unor msuri elementare de conservare i paz etc.). Compartimentele de specialitate la nivel judeean i municipal sunt slab încadrate cu personal calificat i nu pot face fa volumului i exigenelor calitative ale activitilor complexe care se impun pentru pstrarea identitii culturale naionale în context european.

3. Capitalul uman

Evaluarea corect a strii capitalului uman i a tendinelor de evoluie pe termen mediu i lung este de o importan fundamental pentru proiectarea realist a perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare în toate componentele sale eseniale: economic, socio-cultural i de mediu. În ultim instan, întrebarea la care prezenta Strategie încearc s dea un rspuns rezonabil este: Cu cine i pentru cine se va realiza dezvoltarea durabil a României?

Pentru o apreciere obiectiv a situaiei, studiile recente (Indexul European al Capitalului Uman, Consiliul Lisabona, 2007) iau în calcul elemente precum: stocul de capital uman (investiia per capita pentru educaia i formarea profesional a populaiei ocupate, compoziia capitalului uman în funcie de tipul i nivelul de educaie, starea de sntate), utilizarea acestuia (rata de ocupare, rata omajului, rata conectrii la reele de comunicare multimedia, participarea la activiti productoare de venit sau valoare), productivitatea (contribuia capitalului uman raportat la valoarea adugat creat, calitatea educaiei i formrii profesionale, angajabilitatea pe parcursul întregii viei, investiii în cercetare-dezvoltare) i demografia (spor sau declin, trenduri migratoare, impactul calculat asupra pieei muncii).

33

Întreaga Europ (cu excepia Turciei, ar candidat la UE) sufer de pe urma stagnrii sau declinului demografic mai mult sau mai puin accentuat, având ca rezultat, printre altele, îmbtrânirea general a populaiei. În cazul rilor din Europa Central care au aderat la Uniunea European situaia devine îngrijortoare din cauza unei rate foarte sczute a natalitii i deci a reducerii progresive a populaiei apte de munc, exodului tinerilor i persoanelor având o calificare medie sau superioar, nivelului nesatisfctor al pregtirii profesionale conform cerinelor pieei i al însuirii deprinderilor necesare pentru trecerea la societatea informaional, bazat pe cunoatere i inovare. Se apreciaz c exist riscul real ca, în deceniile urmtoare, rile Europei Centrale i de Est s devin o regiune slab populat, cu o for de munc în declin, silit s poarte povara unei populaii în curs de îmbtrânire.

România nu constituie o excepie. Situaia demografic a României se afla, în 2008, în al 19-lea an de deteriorare. Trei realiti si-au pus amprenta pe aceast evoluie: criza economic i social care a dominat cea mai mare parte a acestei perioade, dobândirea dreptului la libera circulaie i urmrile politicilor demografice aberante ale guvernanilor din deceniile 7, 8 i 9 ale secolului trecut. Msurile excesive luate de regimul comunist, în octombrie 1966, în privina dreptului la întreruperea sarcinii i la contracepie, mergând pân la «planificarea» nivelului natalitii, legislaia extrem de restrictiv privind divorul i penalizarea financiar a persoanelor fr copii au avut drept rezultat o cretere mare a natalitii în anii 1967 i 1968, la un nivel peste valorile medii europene. Reversul acestei evoluii temporare s-a exprimat în creterea mortalitii infantile i meninerea ei la cote ridicate, în cea mai mare mortalitate matern din Europa i în proporiile alarmante ale copiilor nscui cu malformaii congenitale precum i ale celor abandonai dup natere.

Nu este, deci, de mirare c abrogarea msurilor restrictive chiar în primele zile dup instalarea noului regim a dus la un recul al natalitii în anii 1990-91 i, la o scar mai mic, în 1992. Acest proces a continuat i s-a amplificat în anii urmtori în toate cele trei componente care modeleaz numrul i structura pe vârste a populaiei: natalitatea, mortalitatea general i migraia extern. El a continuat i dup anul 2000 prin stabilizarea primelor dou componente la valori care consolideaz procesul de deteriorare prin dinamica intern a demograficului.

La o populaie total de 21.584.365 locuitori, România a înregistrat în anul 2007 o rat a natalitii de 10,2 nscui vii la mia de locuitori fa de o rat a mortalitii generale de 11,7 decedai la o mie de locuitori. În perioada 1990-2007 populaia României s-a redus cu circa 1,7 milioane locuitori, ceea ce reprezint o pierdere a fondului uman de 7,2%, fr a lua în consideraie migraia extern temporar, fr schimbarea domiciliului, sau migraia pentru munc. Conform unor prognoze demografice, se prefigureaz un proces de masiv depopulare a rii în deceniile urmtoare, dac fertilitatea va rmâne în limitele din ultimii zece ani de doar 1,3 copii la o femeie, fa de 2,1 cât este necesar pentru înlocuirea generaiilor i meninerea populaiei la un nivel constant.

În perioada 2004-2006, sperana medie de via în România a fost de 72,2 de ani, cu diferene sensibile între populaia masculin i cea feminin (68,7 ani pentru brbai i 75,5 ani pentru femei), fa de media UE-27, situat în jur de 75 ani la brbai i peste 80

34

ani la femei. Structura pe vârste a populaiei reflect un proces de îmbtrânire prin scderea relativ i absolut a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% în anul 2000 la 15,3% în 2007 i creterea ponderii populaiei vârstnice (65 de ani i peste) de la 13,3% în 2000 la 14,9% în 2007. Vârsta medie a populaiei a fost, la începutul anului 2007, de 38,9 ani. Fenomenul de îmbtrânire demografic este mai accentuat în mediul rural, cu o vârst medie de 39,7 ani, proporia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%, majoritatea femei. Raportul de dependen economic a persoanelor inactive de peste 60 de ani la 100 aduli activi economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva de a crete dramatic în urmtoarele decenii.

La nivelul anului 2007, resursele de munc din România (populaia în vârsta de 15-64 de ani) au fost de 15,05 milioane persoane, în cretere cu 100 mii fa de anul 2002. Rata de ocupare a forei de munc a fost, în 2007, de 58,8%, fr modificri notabile fa de cifrele anului 2002, situându-se cu mult sub inta de 70% stabilit prin Strategia de la Lisabona pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul 2010. Din punct de vedere calitativ, îns, progresele sunt semnificative: numrul salariailor a fost în 2007 cu aproape 500 mii mai mare decât în 2002, reducându-se corespunztor populaia ocupat în agricultur. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii superioare în totalul populaiei ocupate (de la 11% în 2002 la peste 14% în 2007) i a celor cu studii medii (de la 62,9% în 2002 la circa 65% în 2007), ceea ce s-a reflectat i în creterea susinut a productivitii muncii.

În acelai timp, s-au accentuat dezechilibrele de pe piaa muncii, existând în anumite sectoare sau profesii un deficit de for de munc. Resursa de munc este diminuat i datorit vârstei actuale de pensionare (puin peste 58 ani în cazul femeilor i 63,5 în cazul brbailor), sensibil inferioar vârstei limit de activitate. omajul în rândul tinerilor continu s fie ridicat, în jur de 21%. În ansamblu, se constat c România are un potenial de resurse de munc nevalorificat în proporie de circa 30%, ceea ce creaz premisele pentru rezolvarea parial i pe termen scurt a unora dintre problemele generate de deficitul forei de munc. Totodat, exist o tendin cert de utilizare mai eficient a capitalului uman pe piaa muncii.

Cifrele privind migraia (imigraia i emigrarea legal permanent) nu au fost, dup 1995, importante din punct de vedere statistic (în jur de minus 10-15 mii pe an). În schimb, emigraia temporar pentru munc în strintate, predominant în rile UE din zona occidental, era estimat, în primvara 2008, la circa 2 milioane. Este vorba, în special, de adulii tineri care, dac decid s-i permanentizeze ederea în rile respective prin naturalizare, vor afecta i mai serios balana pe vârste i aportul de natalitate preliminat. Trebuie luat în calcul i faptul c, în condiiile meninerii unui decalaj important în privina standardelor de via i perspectivelor de împlinire profesional i personal în ar, atracia emigrrii temporare sau permanente va rmâne puternic, inând seama i de nevoile proprii ale rilor partenere mai dezvoltate din UE, care se confrunt cu aceleai probleme de îmbtrânire demografic i scdere a natalitii.

Cele de mai sus demonstreaz c factorii demografici reprezint o component esenial a unei viziuni de perspectiv a dezvoltrii durabile a României pe termen mediu

35

i lung i trebuie s-i gseasc reflectarea adecvat în toate strategiile naionale tematice i sectoriale.

Evoluiile demografice au constituit un factor important din punct de vedere statistic (dar nu determinant din punct de vedere calitativ) al situaiei actuale în domeniul educaiei i formrii profesionale. În intervalul 2000-2006, numrul absolvenilor i al unitilor de învmânt în funciune (în special preuniversitar) s-a aflat într-o scdere continu, cu diferenieri i oscilaii pe niveluri educaionale i locaii (urban/rural) corelat fiind, de la an la an, cu diminuarea populaiei de vârst colar.

Modificrile Legii Învmântului din 1995 în anii 2003 i 2004 au adus îmbuntiri semnificative cadrului legal, prevzând printre altele: extinderea duratei învmântului obligatoriu de la 8 la 10 clase; introducerea unor elemente de schimbare a sistemului de finanare a învmântului preuniversitar prin sporirea autonomiei unitilor de învmânt i a atribuiilor autoritilor locale; finanarea învmântului de stat din fondurile publice a crescut de la 3,6% din PIB în 2001, la 5,2% în 2007, fiind estimat la minimum 6% începând din anul 2008.

În urma numeroaselor sesizri critice, susinute de studii care au relevat perpetuarea i chiar, sub unele aspecte, adâncirea decalajelor fa de celelalte ri ale UE i rmânerile în urm fa de obiectivele Strategiei Lisabona, în februarie 2008, principalele partide reprezentate în Parlament au semnat, la iniiativa Preedintelui României, un Pact Naional pentru Educaie care stabilete obiectivele strategice convenite pentru remedierea situaiei în perioada urmtoare.

Sperana medie de via colar era în România (în 2005) de 15,3 ani fa de 17,6 ani în UE-27, iar proporia din populaia între 15 i 64 de ani cuprins în învmântul de toate gradele era de 47,5%. Rata brut de cuprindere în învmântul primar i gimnazial a înregistrat o tendin ascendent, cu 4% în anul colar 2005/2006 fa de 2002/2003, meninându-se îns un decalaj important (14%) între mediul urban i cel rural. Dac în mediul urban aproape 80% dintre elevi finalizeaz ciclul obligatoriu de 10 clase prin promovarea examenelor finale, în mediul rural proporia este de sub 50%. În anul 2006, numai 2,9% din totalul populaiei active din mediul rural avea studii superioare în comparaie cu 21,0% în mediul urban.

Rata de participare la educaie a populaiei între 15 i 24 de ani a crescut de la 37,3% în 1999/2000 la 46,1% în 2003/2004, dar rata de prsire timpurie a colii rmâne alarmant, respectiv 19% în 2006, cu mult peste nivelul mediu al UE-27 de 15,2% i al obiectivului-int de sub 10% prevzut pentru aplicarea obiectivelor Strategiei Lisabona pentru anul 2010.

Proporia absolvenilor învmântului secundar superior din grupa de vârsta 20-24 ani era în 2006 de 77,2% fa de obiectivul de referin UE pentru anul 2010 de 85%. Participarea la educaia timpurie în 2006 era de 76,2% fa de 90% cât reprezint inta de referin a UE pentru anul 2010.

Pân în anul 2005, nu a existat un sistem explicit, cuprinztor i unitar la nivel naional pentru asigurarea calitii educaiei. În aceste condiii, referirile la relevana si, respectiv, calitatea educaiei i formrii profesionale s-au putut face numai pe baza

36

evalurilor externe. Evaluarea realizat în 2006 dup metodologia Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) în sistemul PISA (Programme for International Student Assessment) pentru performana general a tinerilor de 15 ani, situa România pe locul 47 din 57 de ri participante, 52,7% din elevii români fiind sub nivelul alfabetizrii tiinifice. Mediocritatea rezultatelor este mai îngrijortoare prin raportare la evaluarea PISA din anul 2000, fa de care se înregistreaz o scdere a performanelor colare. Raportul PISA 2006 evideniaz o variaie mare între rezultatele obinute de elevii din diferite coli i constat persistena unor decalaje substaniale de performan la elevii provenii din segmentele defavorizate ale populaiei. În ceea ce privete înelegerea problemelor de mediu, mai puin de 40% dintre elevii români au reuit s le identifice i s le explice.

Situaia pare a fi i mai serioas în ceea ce privete învmântul universitar, unde nu a avut loc o evaluare de tip calitativ care s evidenieze relevana competenelor dobândite în raport cu cerinele reale de pe piaa muncii i cu exigenele dezvoltrii durabile. În termeni strict cantitativi, rata de participare a absolvenilor de învmânt secundar la învmântul superior a crescut de la 27,7% în 2000/2001 la 44,8% în 2005/2006, dar faptul ca doar 11,7% din adulii din grupa de vârst între 25 i 64 de ani sunt absolveni de învmânt teriar/superior (fa de 27,7% în SUA, 16,4% în Marea Britanie sau 15,4% în Frana) plaseaz România într-o situaie dezavantajoas fa de cerinele racordrii la societatea bazat pe cunoatere.

La sfâritul anului universitar 2006/2007, erau înscrii 818,2 mii studeni, dintre care 522,6 mii în instituiile de învmânt public i 295,6 mii în cel privat, cu o cretere de 11% fa de anul precedent, mai ales pe seama înscrierilor în sistemul de învmânt deschis la distan din sectorul privat (reprezentând 15% din totalul studenilor). Ponderea studentelor a fost de 59,8% dintre absolveni în învmântul public i 58% în cel privat. Preferinele la înscriere în anul colar 2007-2008 s-au îndreptat în continuare spre facultile de profil universitar (31,4% în sectorul public i 26,3% în cel privat), economic (23,9% public i 44,3% privat), juridic (24,6% în sectorul privat) i 28,1% tehnic (in sectorul public). Este totui important de menionat c, în comparaie cu obiectivul int al UE pentru anul 2010 privind creterea cu 15% a participrii la programele de matematic, tiine i tehnologii, România a înregistrat o rat de cretere de 25,9% în 2006.

Rata de participare a adulilor între 25 i 64 de ani la programe educaionale se afl înc, în 2006, la un nivel extrem de sczut de 1,3% fa de media UE-25 de 9,6% i fa de obiectivul int de 12,5% pentru anul 2010. La aceasta se adaug, ca una dintre explicaiile neparticiprii la educaia permanent, i accesul redus la folosirea comunicaiilor prin Internet (23 utilizatori la 1000 de locuitori în 2006) i a serviciilor electronice în relaiile cu autoritile publice (0,7%), România situându-se, din acest punct de vedere, pe ultimul loc între rile care au aderat la UE dup 2004.

Pentru acumularea cât mai rapid de capital uman, coroborând nivelul de educaie i tendinele demografice, datele menionate atrag atenia asupra necesitii unei investiii susinute pentru creterea cât mai rapid a proporiei absolvenilor de învmânt secundar superior în cadrul grupei de vârst 20-24 ani. De asemenea, creterea ratei de participare la învmântul superior i a ratei de cuprindere a adulilor în programe de învare continu poate compensa deficitul de for de munc înalt calificat pentru o

37

economie bazat pe cunoatere competitiv i durabil. În plus, din punct de vedere calitativ, este imperativ îmbuntirea substanial a calitii învmântului obligatoriu.

Sistemul de sntate din România este de tip asigurri sociale i are ca scop garantarea accesului echitabil i nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baz pentru asigurai. În anul 2005, gradul de cuprindere în sistemul Casei Naionale de Asigurri de Sntate era de 96,08% în mediul urban i de 98,25% în zonele rurale. Msurile de modernizare întreprinse începând cu anul 1998 i legiferarea reformei sistemului sanitar în 2006 au creat premise pentru îmbuntirea serviciilor în acest sector prin descentralizarea unor activiti, introducerea noiunii de medic de familie la libera alegere a pacienilor, dezvoltarea bazei de tratament i prevenie i a accesibilitii la servicii medicale de calitate, sporirea eficacitii interveniilor de urgen. Începând din anul 2008 majoritatea unitilor sanitare funcioneaz în regim autonom, în administraia autoritilor locale sau judeene.

Ponderea cheltuielilor pentru sntate a crescut progresiv de la 3,6% din PIB în 2004 la 4% în 2007 i 4,5% în 2008, din care circa 80% prin sistemul asigurrilor de sntate; cheltuielile de la bugetul de stat au fost, de asemenea majorate.

Cu toate acestea, sistemul de sntate înregistreaz disfuncionaliti privind capacitatea de a face fa cerinelor societii moderne datorit infrastructurii precare, gestiunii defectuoase i insuficienei cronice a investiiilor, pe fondul unor probleme socio-economice, de mediu, de nutriie i de stres persistente. Dei în ultimii cinci ani se înregistreaz un anumit trend descresctor, potrivit datelor din Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (2007), România se situeaz în continuare pe ultimul loc în Europa la indicatorul mortalitii infantile, cu 13,9 la o mie de nscui vii în 2006 (17,1 la mie în mediul rural) i la incidena îmbolnvirilor de tuberculoz (de 10 ori fa de media UE).

Infrastructura sistemului de ocrotire a sntii se plaseaz, din punctul de vedere al gradului de acoperire i al calitii serviciilor, la un nivel de sub 50% în comparaie cu cele 10 ri care au aderat la UE dup 2004. Dei numrul de paturi în spitale este de 6,6 la mia de locuitori (peste media UE de 6,1), majoritatea acestora se afl în cldiri de peste 50-100 de ani vechime, insalubre i inadecvat echipate.

Încadrarea sistemului cu personal medico-sanitar având calificare superioar este net deficitar în România (19,5 medici la 10.000 de locuitori fa de media UE de 28-29), situaia fiind înc i mai serioas în privina cadrelor medii, cu 2,04 la fiecare medic (fa de 2,66 în Ungaria sau 2,76 în Republica Ceh).

Persist serioase diferene în ceea ce privete accesul la serviciile medicale atât sub aspect regional cât i social, cu o vulnerabilitate mai mare în rândul categoriilor defavorizate. În condiiile în care peste 40% din populaie triete în mediul rural, mai puin de 11% dintre medici îi desfoar activitatea la ar, de peste cinci ori mai puini decât în mediul urban.

Ca i în alte ri europene, se constat o deteriorare a strii de sntate mental i emoional, cu puin peste valorile medii europene, creterea numrului abuzurilor i

38

dependenei de substane psihoactive, a ratei suicidului i a factorilor de stres, expansiunea comportamentelor agresive i violente, inclusiv în rândul minorilor.

Îmbtrânirea general a populaiei adaug presiuni crescânde asupra unui sistem de sntate i aa ubrezit.

4. Capitalul social

Funcionarea optim a unei societi democratice presupune nu numai existena unui cadru legislativ adecvat i a unei construcii instituionale eficiente, ci i dezvoltarea unei culturi participative bazate pe încredere i cooperare. Din perspectiva definiiei clasice a capitalului social ca fiind «un bun societal care îi unete pe oameni i le permite s urmreasc mai eficient realizarea unor obiective comune», statornicirea încrederii între membrii societii are la baz îndeplinirea obligaiilor asumate i reciprocitatea. În societatea modern, colaborarea entitilor publice i private în slujba intereselor i drepturilor fundamentale ale cetenilor este susinut de reeaua de asociaii voluntare, organizaii neguvernamentale, asociaii profesionale, grupuri caritabile, iniiative ceteneti etc. care acioneaz (autonom sau în cooperare, direct sau prin mass media) în relaia cu puterea de stat (legislativ, executiv, judectoreasc), garantul respectrii valorilor i practicilor democratice.

În perioada dintre cele dou rzboaie mondiale a avut loc în România o oarecare micare în direcia constituirii unor asociaii profesionale sau altor formaiuni ale societii civile, orientate cu precdere spre aciuni de întrajutorare, caritabile sau de asisten social pe baz de voluntariat. În perioada regimului comunist, asemenea forme de asociere (cu excepia celor strict profesionale) au fost constant descurajate, iar cele existente au fost supuse unor puternice presiuni de politizare i ideologizare.

Înc din anul 1990, chiar de la începutul procesului de tranziie la democraia pluralist i economia de pia funcional, s-a înregistrat o cretere rapid a numrului de organizaii neguvernamentale nou create i o diversificare a profilului lor de activitate. În faza iniial, iar în anumite cazuri i în continuare, acestea s-au bucurat de sprijin organizatoric i logistic din partea organismelor similare din strintate, în special din rile Uniunii Europene, precum i din Statele Unite, Canada, Japonia etc. Au luat fiin, de asemenea, filiale Româneti ale unor organizaii internaionale neguvernamentale în domenii precum drepturile omului, transparena instituiilor publice i dreptul la informare, conservarea mediului înconjurtor i promovarea principiilor dezvoltrii durabile.

39

Dreptul de liber asociere este consfinit în Constituia României i face obiectul a nu mai puin de 15 legi speciale, precum i al altor reglementri prin ordonane sau decizii ale Guvernului.

Este reglementat prin lege modul de constituire, înregistrare, organizare i funcionare a persoanelor juridice de drept privat, fr scop patrimonial. Statutul de persoan juridic este acordat prin hotrâre judectoreasc prin înscrierea în Registrul asociaiilor i fundaiilor. La nivel naional, Registrul este inut de Ministerul Justiiei. Legea reglementeaz, într-un regim non-discriminatoriu, i procedura recunoaterii în România a persoanelor juridice strine fr scop patrimonial.

Regimul juridic al partidelor politice, patronatelor, sindicatelor, cultelor sau asociaiilor religioase, asociaiilor de tineret sau femei, structurilor de reprezentare ale comunitilor profesionale (de exemplu, Colegiul Medicilor, Ordinul Arhitecilor etc.) este reglementat prin legi speciale.

Pentru implementarea obiectivelor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil, prezint un interes deosebit prevederile Legii administraiei publice locale, care reglementeaz dreptul unitilor administrativ-teritoriale ca, în limitele competenelor lor deliberative i executive, s coopereze i s se asocieze, în condiiile legii, formând asociaii de dezvoltare intercomunitar, cu personalitate juridic de drept privat i de utilitate public, în scopul realizrii în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori furnizrii în comun a unor servicii publice. Structurile asociative ale autoritilor administraiei publice locale care funcioneaz în prezent i i-au demonstrat capacitatea de iniiativ i aciune includ: Asociaia comunelor din România, Asociaia oraelor din România, Asociaia municipiilor din România, Uniunea naional a consiliilor judeene din România, Federaia autoritilor locale din România.

În cazul specific al României, este extrem de relevant aplicarea metodologiei de implementare a Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21), cu sprijinul Programului ONU pentru Dezvoltare, în peste 40 de localiti sau zone, pân la nivel de jude, prin implicarea activ a tuturor actorilor locali, inclusiv a organismelor societii civile i iniiativelor ceteneti, în elaborarea i promovarea unor planuri i proiecte de dezvoltare durabil care s întruneasc sprijinul întregii comuniti.

Majoritatea ministerelor i altor instituii centrale precum i autoritilor locale i-au constituit birouri de relaii cu organizaiile neguvernamentale i cu mediul asociativ. S-au înregistrat progrese semnificative în privina angajrii unor proiecte comune cu formaiuni ale societii civile, mai ales în domenii precum furnizarea de servicii sociale sau protecia i conservarea mediului natural. Practica subvenionrii pariale a unor asemenea activiti realizate în parteneriat cu organizaiile neguvernamentale de la bugetul central i bugetele locale se afl înc la început, dar înregistreaz o cretere constant atât din punct de vedere cantitativ cât i al impactului real în viaa comunitilor. Astfel, numai în domeniul asistenei sociale, numrul asociaiilor sau fundaiilor selecionate ca eligibile pentru programele de subvenii a crescut, între 1998 i 2008, de la 32 la 116, iar cel al unitilor voluntare de asisten social de la 60 la 307.

Anumite iniiative ale organizaiilor neguvernamentale sau unor coaliii ale acestora au avut ca efect reconsiderarea unor proiecte controversate în domeniul industriei extractive, definitivrii amplasamentelor unor întreprinderi industriale sau lucrri de

40

infrastructur, amenajrii teritoriului i dezvoltrii urbane, ecologizrii unor situri poluate etc. Asemenea aciuni rmân îns sporadice, cu o capacitate de mobilizare i susinere limitat în timp i, în consecin, cu un impact înc redus asupra procesului decizional.

Dei autonomia organizaiilor societii civile este, în linii generale, recunoscut i respectat, se constat în continuare, mai ales (dar nu exclusiv) la nivel local, persistena unor relaii clientelare ale acestora cu autoritile i actorii politici. Studiile de specialitate i sondajele de opinie relev meninerea unui nivel relativ sczut, în comparaie cu alte state membre ale Uniunii Europene, al participrii cetenilor la viaa asociativ, precum i al comunicrii i relaionrii dintre organizaiile societii civile din diferite sectoare. Una dintre cauzele identificate ale acestei situaii este capacitatea redus de finanare a iniiativelor ceteneti i a proiectelor viabile venite din partea organizaiilor neguvernamentale datorit carenelor legislative privind regimul sponsorizrii i cointeresrii mediului de afaceri în angajarea unor asemenea aciuni.

Pe msura maturizrii accelerate a aciunii civice în România, ca factor de susinere a unei guvernri care îi întemeiaz legitimitatea pe responsabilitate i transparen i ca element de importan crucial în promovarea principiilor i practicilor dezvoltrii durabile, solidaritatea i coeziunea social se va cldi pe temeiul unor principii ferme precum:

• Transparena actului decizional al administraiei publice;

• Comunicarea permanent i accesul liber la informaii de interes public;

• Parteneriatul durabil în realizarea obiectivelor comune convenite;

• Optimizarea utilizrii resurselor;

• Nediscriminarea organizaiilor neguvernamentale în raport cu ceilali poteniali parteneri din comunitate;

• Respectarea valorilor organizaiilor neguvernamentale i a misiunilor acestora.

În vederea asigurrii unei implicri efective, transparente i influente a societii civile în procesul de implementare i monitorizare a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil se propune instituirea prin lege, sub egida Academiei Române, a unui Consiliu Consultativ pentru Dezvoltare Durabil, cu un secretariat permanent, total autonom fa de puterea executiv dar finanat de la bugetul de stat, conform modelului practicat în majoritatea statelor membre ale UE. Ca o inovaie fa de procedurile curente din cadrul UE, se are în vedere ca acest Consiliu sa aib dreptul de a prezenta anual Parlamentului României un raport complementar celui prezentat de Guvern, coninând propriile evaluri i recomandri de aciune.

41

Partea III. Obiective-int i modaliti de aciune la orizont 2013, 2020, 2030 conform orientrilor strategice ale UE

Structura capitolelor i subcapitolelor din aceast seciune urmrete strict logica

tematic a Strategiei de Dezvoltare Durabil revizuite a UE din 2006 (SDD/UE). Problemele i preocuprile specifice ale României care nu sunt cuprinse în orientrile prioritare ale UE sunt tratate separat în Partea IV.

1. Provocri cruciale

1.1. Schimbrile climatice i energia curat

Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbrilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de ser, precum i a efectelor negative ale acestora asupra societii i mediului.

Conform prevederilor Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climatice, ratificat de România în 1994, schimbrile climatice sunt definite ca fiind modificrile care pot fi atribuite direct sau indirect activitilor omeneti i care afecteaz compoziia atmosferei la nivel global i se adaug variabilitii naturale a climei observate în decursul unor perioade relevante. În pofida tuturor eforturilor prezente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser, temperatura global va continua s creasc, fiind necesare, în acelai timp, msuri urgente de adaptare la efectele schimbrilor climatice.

Prin Strategia i Planul de Aciune ale României în domeniul schimbrilor climatice în perioada 2005-2007, au fost realizate o serie de aciuni importante atât în domeniul limitrii emisiilor de gaze cu efect de ser, cât i al adaptrii la efectele schimbrilor climatice i creterii gradului de contientizare în acest domeniu.

Obligaiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, ce vor reveni României în perioada post-2012 în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se conformeaz obiectivelor politice ale Uniunii Europene asumate la sesiunea de primvar a Consiliului European din 9 martie 2007, respectiv de reducere, pân în anul 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser la nivelul UE, comparativ cu nivelul anului 1990, i creterea, în acelai interval de timp, cu pân la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile în totalul consumului energetic, precum i creterea eficienei energetice cu 20%, precum i un consum minim de 10% de biocarburant din consumul total în domeniul transporturilor. În contextul obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20%, promovarea utilizrii surselor regenerabile de energie constituie un domeniu de importan major în pachetul legislativ privind schimbrile climatice i

42

energia din surse regenerabile prezentat de Comisia European la 23 ianuarie 2008. intele avute în vedere i termenele de punere în aplicare sunt, în unele privine, mai exigente decât cele stabilite în Strategia pentru Dezvoltare Durabil revizuit a UE din iunie 2006. Pachetul legislativ menionat este înc în dezbatere la nivel european, urmând ca cel târziu în anul 2009 acesta s fie adoptat.

În conformitate cu Noua Politic Energetic a Uniunii Europene din 2007, energia este un element esenial al dezvoltrii la nivelul Uniunii. În aceeai msur, ea prezint o provocare din punctul de vedere al impactului sectorului energetic asupra schimbrilor climatice, al creterii dependenei de importul de resurse energetice, precum i al tendinei de cretere a preului energiei. Se pornete de la recunoaterea faptului ca UE este tot mai expus la instabilitatea pieelor internaionale de energie i la tendina de monopolizare a rezervelor de hidrocarburi de ctre un grup restrâns de deintori.

Prin realizarea unei piee interne de energie, Uniunea European urmrete stabilirea unor preuri corecte i competitive, stimuleaz economisirea de energie i atragerea de investiii în sectorul energetic.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt i mediu i crearea premiselor pentru securitatea energetic a rii pe termen lung conform cerinelor unei economii moderne de pia, în condiii de siguran i competitivitate; îndeplinirea obligaiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de ser; promovarea i aplicarea unor msuri de adaptare la efectele schimbrilor climatice i respectarea principiilor dezvoltrii durabile.

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, este deosebit de important racordarea la cadrul general al politicii energetice comunitare care are patru obiective majore pe termen mediu i lung: creterea securitii alimentrii cu energie i a infrastructurii critice; creterea competitivitii în domeniul energiei, reducerea impactului asupra mediului i integrarea în piaa regional de energie.

Principalele direcii strategice în domeniul politicii energetice, pe care România trebuie s-i mobilizeze cu prioritate eforturile în conformitate cu obiectivele i politicile convenite la nivelul Uniunii Europene, sunt:

• Securitatea energetic: Meninerea suveranitii naionale asupra resurselor primare de energie i respectarea opiunilor naionale în domeniul energiei; creterea siguranei ofertei de energie i meninerea unui grad acceptabil de dependen fa de importuri prin diversificarea surselor de import, a resurselor energetice proprii, a rutelor i reelelor de transport naionale i regionale; cooperarea regional pentru protecia infrastructurii critice in domeniul energiei;

• Dezvoltarea durabil: Îmbuntirea eficienei energetice pe întregul lan resurse-producie-transport-distribuie-consum final prin optimizarea proceselor de producie i distribuie i prin reducerea consumului total de energie primar raportat la

43

valoarea produselor sau serviciilor; creterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile în consumul total i în producia de electricitate; utilizarea raional i eficient a resurselor primare neregenerabile i scderea progresiv a ponderii acestora în consumul final; promovarea producerii de energie electric i termic în centrale de cogenerare de înalt eficien; valorificarea resurselor secundare de energie; susinerea activitilor de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficien energetic i ambiental; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului i respectarea obligaiilor asumate în privina reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser i a emisiilor de poluani atmosferici;

• Competitivitatea: Continuarea dezvoltrii i perfecionrii pieelor concureniale de energie electric, gaze naturale, petrol, uraniu, crbune, servicii energetice; promovarea surselor regenerabile cu ajutorul certificatelor verzi, în contextul integrrii regionale; pregtirea pieei de certificate albe privind utilizarea eficient a energiei; participarea la schema comunitar de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser; liberalizarea tranzitului de energie i asigurarea accesului constant i nediscriminatoriu al participanilor din pia la reelele de transport, distribuie i la interconexiunile internaionale; dezvoltarea infrastructurii energetice; continuarea procesului de restructurare i privatizare în sectoarele energiei electrice, termice i gazelor naturale; continuarea procesului de restructurare în sectorul de extracie i utilizare a lignitului în vederea creterii profitabilitii i accesului pe piaa de capital; înfiinarea bursei regionale de energie i participarea în continuare a Romaniei la procesul de consolidare a pieelor energetice la nivel european.

Prin msuri coerente de cretere a eficienei energetice se va obine o reducere a consumului de energie final cu 13,5% în perioada 2008-2016 în comparaie cu nivelul consumului mediu din perioada 2001-2005, în conformitate cu primul Plan Naional de Aciune în domeniul Eficienei Energetice 2007-2010. Acest obiectiv se va realiza prin msuri legislative, reglementri, acorduri voluntare, extinderea serviciilor pentru economii de energie, instrumente financiare i de cooperare.

Pe baza unor politici naionale i a unor strategii energetice la nivel regional i local se va promova modernizarea sistemelor de cogenerare i înclzire urban prin folosirea unor tehnologii de înalt eficien. Reabilitarea energetic a cel puin 25% din fondul de cldiri multietajate va asigura obinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor de dioxid de carbon i creterea suportabilitii facturilor energetice la nivelul consumatorilor. Se va pune în aplicare un nou sistem de asisten social, uniform i direcionat, care s asigure cadrul necesar de coordonare între diverse autoriti pentru reformarea sistemului actual de subvenii pentru energie i ajutoare pentru consumatorii vulnerabili. O atenie special se va acorda politicii energetice rurale, urmrindu-se modernizarea sistemelor de înclzire eco-eficient a locuinelor i de alimentare cu energie la costuri suportabile.

Prin încurajarea selectiv a investiiilor se va asigura punerea în funciune a unor noi capaciti de producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major

44

asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser i a emisiilor de poluani i asupra siguranei de funcionare a sistemului energetic naional.

În ceea ce privete sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia European la 23 ianuarie 2008, România are obligaia s elaboreze i s prezinte Comisiei Europene un Plan Naional de Aciune cu precizarea obiectivelor privind ponderea consumului de energie din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitii, înclzirii i rcirii, precum i a msurilor care urmeaz s fie adoptate în vederea atingerii acestor obiective, pân la 31 martie 2010. În condiiile în care obiectivul-int pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie s provin din surse regenerabile în anul 2020, noile obiective pentru România în perioada 2012-2020 se vor conforma intelor asumate în procesul de distribuire a responsabilitilor statelor membre UE. La nivelul anului 2010, ponderea resurselor regenerabile va reprezenta în România circa 11% din consumul total de resurse primare de energie, urmând s ajung la 11,2% în 2015.

Aplicarea sistemului „certificatelor verzi” va spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electric raportat la cantitatea de electricitate vândut consumatorilor, având în vedere c mecanismul centralizat de tranzacionare, Piaa Certificatelor Verzi, funcioneaz înc din anul 2005. De asemenea, legislaia în domeniu prevede c furnizorii sunt obligai s achiziioneze anual un numr de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii, convenite în cadrul UE prin distribuirea responsabilitilor între statele membre privind promovarea energiei regenerabile, i cantitatea de energie electric furnizat anual consumatorilor finali.

România va participa activ, în cadrul UE, la negocierile interne privind adoptarea în anul 2009 a pachetului legislativ „Schimbri climatice i energie din surse regenerabile” prezentat de Comisia European la 23 ianuarie 2008. În acelai timp, România particip, prin intermediul UE, la negocierile internaionale sub egida ONU (Convenia-cadru i Protocolul de la Kyoto) în vederea convenirii la sfâritul anului 2009, la Copenhaga, a unui nou acord global în domeniul schimbrilor climatice pentru stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser i a aciunilor suplimentare necesare în perioada post-2012.

Adaptarea la efectele schimbrilor climatice reprezint un proces complex datorit faptului c gravitatea efectelor variaz de la o regiune la alta, depinzând de vulnerabilitatea fizic, de gradul de dezvoltare socio-economic, de capacitatea de adaptare natural i uman, de serviciile de sntate i de mecanismele de supraveghere a dezastrelor. Începând cu anul 2007, s-a abordat la nivel european i problematica adaptrii la efectele schimbrilor climatice prin adoptarea Crii Verzi de ctre Comisia European. Documentul prevede aciuni la nivelul UE concentrate pe 4 direcii:

• Integrarea adaptrii în politicile sectoriale;

• Integrarea adaptrii în politica extern a statelor membre UE, vizând rile vecine;

• Reducerea incertitudinilor prin dezvoltarea cercetrilor în domeniu;

45

• Implicarea societii, mediului de afaceri i a sectorului public în pregtirea unor strategii coordonate i cuprinztoare în domeniul adaptrii.

Sectoarele vulnerabile la efectele schimbrilor climatice în România i care necesit o analiz mai detaliat sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de ap, sectorul forestier, infrastructur-construcii, transport, turism, energie, industrie, sntate.

O atenie deosebit trebuie acordat comunitilor srace care depind în mare msur de utilizarea direct a resurselor naturale locale. Acestea dispun de mijloace reduse de subzisten i de o capacitate limitat de a face fa variabilitii climatice i dezastrelor naturale.

Orizont 2020. Obiectiv naional: Asigurarea funcionrii eficiente i în condiii de siguran a sistemului energetic naional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privina intensitii i eficienei energetice; îndeplinirea obligaiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbri climatice i energie din surse regenerabile” i la nivel internaional în urma adoptrii unui nou acord global în domeniu; promovarea i aplicarea unor msuri de adaptare la efectele schimbrilor climatice i respectarea principiilor dezvoltrii durabile.

Potrivit studiului de impact realizat în vederea meninerii unui echilibru echitabil între eforturile întreprinse de statele membre ale UE pentru atingerea obiectivului de reducere unilateral în anul 2020 a emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20% fa de nivelul de emisii din 1990, sectoarele non-ETS (din afara schemei de comercializare a certificatelor de emisii) din România, reprezentate prin sursele mici din sectoarele de energie i industrie i din sectoarele transporturi, construcii, agricultur, deeuri etc. ar fi posibil s beneficieze de o cretere de 19% a emisiilor de gaze cu efect de ser raportate la nivelul anului 2005.

Emisiile din sectoarele ETS (operatorii economici care fac parte din schema de comercializare a certificatelor de emisii) vor fi reglementate prin uniformizarea la nivel european a metodelor de alocare i distribuire a certificatelor. Se prevede ca, pentru anul 2020, numrul total de certificate de emisii de gaze cu efect de ser la nivel european s fie redus cu 21% fa de numrul acestora în anul 2005.

Conform Pachetului legislativ aflat în dezbaterea Parlamentului European i a Consiliului UE, România va trebui s majoreze cota parte a surselor regenerabile (solar, eolian, hidro, geotermal, biogaz etc.) în consumul final de energie de la 17,8% în 2005 la 24% în 2020 (fa de media UE de 8,5% în 2005, cu obiectivul de a ajunge la 20% în 2020). inta avut în vedere de România este ca, la nivelul anului 2020, ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile s ajung la 38%.

Prin creterea eficienei energetice, consumul de energie primar se va reduce cu 20%, iar cel de energie final cu 18% comparativ cu media consumului din 2001-2005.

Intensitatea energiei primare va scdea la 0,26 tep/1.000euro2005 (aproape de media UE din 2006), iar intensitatea energiei finale la 0,17 tep/1.000euro2005 (sub media UE din 2006).

46

Nivelul de utilizare în transporturi a biocarburanilor i altor carburani regenerabili va reprezenta minimum 10%, procent calculat pe baza coninutului energetic al tuturor tipurilor de benzin i motorin folosite, în condiiile respectrii criteriilor de sustenabilitate aferente acestor produse, cu o int intermediar de 5,75% în 2010.

Va continua procesul de reabilitare energetic a circa 35% din fondul de cldiri multietajate de locuit, administrative i comerciale.

Vor fi puse în funciune i racordate la sistemul naional noi uniti de producere a energiei electrice pentru acoperirea cererii prevzute, inclusiv dou noi reactoare nucleare la centrala de la Cernavod i finalizarea unor proiecte hidroenergetice.

În România, au fost identificate pentru fiecare sector în parte potenialele efecte negative cauzate de schimbrile climatice, precum i recomandrile privind msurile de adaptare i studiile necesare în vederea unei mai bune abordri tiinifice a adaptrii. Urmare a unei evaluri preliminare, fr a avea studii sectoriale i scenarii climatice suficient de detaliate la nivelul României, sunt propuse urmtoarele aciuni:

• Integrarea adaptrii la efectele schimbrilor climatice în momentul aplicrii i al modificrii legislaiei i politicilor actuale i viitoare;

• Revizuirea bugetului, a tuturor strategiilor i programelor naionale astfel încât s se asigure includerea aspectelor privind adaptarea în politicile sectoriale;

• Stabilirea cilor de comunicare în vederea implementrii msurilor de adaptare la nivel local. O mare parte din deciziile care influeneaz în mod direct sau indirect adaptarea la schimbrile climatice se iau la nivel local;

• Creterea gradului de contientizare privind adaptarea la efectele schimbrilor climatice. Schimbrile de comportament în cadrul societilor i comunitilor depind într-o mare msur de gradul de contientizare a problemei.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea la performanele medii ale UE privind indicatorii energetici i de schimbri climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser în concordan cu acordurile internaionale i comunitare existente i implementarea unor msuri de adaptare la efectele schimbrilor climatice.

România va continua s contribuie efectiv, conform acordurilor în vigoare la nivel internaional i comunitar, la implementarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene în domeniul schimbrilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser i implementarea de msuri de adaptare la efectele schimbrilor climatice.

Prin creterea eficienei energetice, consumul de energie primar se va reduce cu 30%, iar consumul de energie final cu 26% comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005. Se va generaliza iluminatul cu lmpi eficiente.

47

Se va extinde utilizarea tehnologiilor curate de producere a energiei electrice i cldurii bazate pe surse de energie i centrale electrice cu emisii foarte reduse de carbon, prevzute cu facilitai pentru captarea i stocarea geologic a dioxidului de carbon.

Va continua construirea de centrale i amenajri hidrotehnice care s prelucreze 15-20% din potenialul hidroenergetic amenajabil dar înc nevalorificat.

În vederea acoperirii necesarului de energie electric pentru dezvoltarea economic i consum se vor realiza suplimentar 2 uniti nuclearo-electrice.

Se va continua reabilitarea termic a circa 40% din fondul existent de cldiri multietajate precum i dezvoltarea de proiecte de cldiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (15-50 kWh pe metru ptrat i an).

1.2. Transport durabil

Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport s satisfac nevoile economice, sociale i de mediu ale societii, reducând, în acelai timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societii i mediului.

Domeniul transporturilor este considerat prioritar în contextul planurilor de dezvoltare ale României, date fiind relaiile sale de interdependen cu celelalte ramuri ale economiei naionale, valoarea serviciilor oferite pentru populaie i impactul considerabil asupra mediului.

Dezvoltarea transporturilor are în vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din România în mediul european prin îmbuntirea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale i aeriene având destinaiile principale în Europa. Indicatorul relativ al accesibilitii (combinând servicii, transbordri, preuri i durate de cltorie) urmeaz s se alinieze progresiv pân în anul 2020 la cel existent în zonele metropolitane din Europa.

Se vor îmbunti legturile între orae prin stimularea serviciilor de transport public interurban i de coordonare a gestiunii i se va garanta o accesibilitate general minim a serviciilor publice pentru toi cetenii, acordându-se o atenie special grupurilor vulnerabile (copii, btrâni, persoane cu mobilitate redus). Accesibilitatea transportului public la zonele cu densitate mic a populaiei i nuclee dispersate se va asigura la nivele minime stabilite.

Condiiile de siguran vor crete, estimându-se o reducere cu 50% a numrului de decese în urma accidentelor din transporturi în perspectiva anului 2030 fa de anul 1998.

În domeniul proteciei infrastructurii de transport se va dezvolta o politic de „risc zero”, iar riscurile existente vor fi reevaluate continuu la toate modurile de transport.

Pentru îmbuntirea comportamentului în raport cu mediul, se va diminua progresiv impactul global al emisiilor poluante din transporturi în vederea încadrrii în obiectivele stabilite pentru România privind plafoanele naionale de emisii. Se va realiza o reducere

48

cu 5% pân în 2015 a depirilor actuale ale nivelurilor limit privind calitatea aerului în orae, urmând ca proporia s creasc apoi pân la 15% la emisiile unde transportul constituie sursa principal de poluare

inând seama de situaia precar a infrastructurii i a parcului de mijloace de transport, precum i tendinele negative înregistrate în ultimii ani în privina productivitii resurselor consumate (a se vedea Partea II, Capitolul 2), acestui sector îi revine o pondere semnificativ din alocrile de fonduri UE nerambursabile pentru perioada 2007-2013.

Raportul negativ dintre evoluia cererii de transport (în special rutier) i creterea produsului intern brut (PIB), care este în prezent de 4 ori mai mare decât media UE, se estimeaz c se va reduce în viitor ca urmare a:

• Modificrii progresive a structurii economiei prin reducerea ponderii sectoarelor care lucreaz cu cantiti mari de produse transportate (industriile extractive de minereuri, siderurgia i petrochimia) i consum mult energie i prin creterea ponderii sectoarelor care au consumuri materiale i energetice mai reduse (serviciile, industriile prelucrtoare etc.) i valoare adugat mare;

• Modificrii structurii produciei de energie electric, ca urmare a valorificrii unor surse regenerabile de energie (eolian, solar, biomas, geotermal, micro-hidro), a extinderii energeticii nucleare (dublat în 2008, cu perspectiva construirii altor dou uniti în urmtorii 7-9 ani) i a diminurii ponderii centralelor termoelectrice pe crbune i pcur care necesit transportul unor cantiti mari de combustibil, uneori pe distane mari;

• Reducerii, ca urmare a implementrii programelor de impulsionare a inovrii tehnice i tehnologice i de cretere a competitivitii, a consumurilor specifice de materiale i energie în toate sectoarele productive ale economiei, cu efecte asupra volumurilor transportate;

• Modificrii graduale a proceselor de producie, depozitare i desfacere, cu efecte asupra ponderii cererii de transport de marf i persoane;

• Ajustrii treptate a structurii transporturilor prin diminuarea, într-o prim etap, a ritmului de cretere a transportului rutier i reorientarea fluxurilor de mrfuri i cltori spre celelalte moduri de transport în urmtoarele etape;

• Stabilizrii cererii de transport privat i a evoluiei artificiale a nevoii de mobilitate în i în afara centrelor urbane printr-o planificare urban i spaial echilibrat i prin îmbuntirea serviciilor publice în transportul de cltori.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care s faciliteze micarea în siguran, rapid i eficient a persoanelor i mrfurilor la nivel naional i internaional, în conformitate cu standardele europene.

Dei estimarea modului în care va evolua cererea de transport în tone/km în raport cu creterea PIB prezint înc un înalt grad de incertitudine, se poate aprecia c stabilizarea

49

cererii nu se va putea realiza în perioada 2007-2013, iar tendina de cuplare negativ înregistrat în perioada 2001-2005 va continua i dup anul 2013.

Tendina nefavorabil privind productivitatea resurselor consumate înregistrat în perioada 2001-2005 (sporirea valorii totale a activitii de transport s-a realizat integral prin consum suplimentar de resurse) se va aplatiza ca urmare a finalizrii i implementrii progresive a unui set de aciuni specifice cu privire la:

• Modernizarea infrastructurilor de transport rutier, feroviar, naval i aerian, ceea ce va permite creterea vitezelor medii de circulaie i a fluiditii traficului, sporirea i diversificarea ofertei de transport de mrfuri i a calitii serviciilor de transport de cltori, optimizarea utilizrii mijloacelor de transport în condiii de siguran i competitivitate;

• Asigurarea unui tratament egal între sistemele de transport din punctul de vedere al finanrii modernizrii, reparrii i întreinerii infrastructurii i mijloacelor de transport (mai ales în ceea ce privete transportul feroviar);

• Accelerarea înnoirii parcului de vehicule prin scoaterea din exploatare a mijloacelor de transport cu uzur fizic i moral avansat i înlocuirea acestora cu mijloace moderne, corespunzatoare normelor tehnice i de exploatare ale UE i cu eficien economic, social i ecologic ridicat;

• Creterea vitezei de circulaie pe cile ferate la 140-160 km/or, modernizarea parcului de material rulant i asigurarea condiiilor pentru transferul echilibrat al unei pri din transportul rutier pe cel feroviar, cu inta de a obine o cot de pia de 15% pân în 2015 (26% pentru transportul de pasageri);

• Dezvoltarea progresiv a traficului pe cile navigabile interioare prin modernizarea i dezvoltarea infrastructurii portuare, asigurarea condiiilor de navigaie a navelor de pân la 2.000 tdw pe sectorul românesc al Dunrii precum i a fluenei traficului fluvial pe toat lungimea coridorului Rhin-Main-Dunre (care intereseaz direct 8 state membre ale UE). Promovarea transportului pe cile navigabile interioare va avea un impact economico-social semnificativ prin creterea competitivitii transportului fluvial în relaia cu celelalte moduri de transport, ca opiune de transport complementara transportului rutier, oferind alternative de transport competitive în lanul logistic „door-to-door” i contribuind la reducerea impactului asupra mediului;

• Relansarea transportului maritim prin porturile româneti de la Marea Neagr i de pe Dunrea maritim, prin dezvoltarea structurii funcionale a acestora, transformarea lor în centre logistice i integrarea lor în sistemul de transport intermodal, într-un cadru echilibrat de concuren loial inter-portuar;

• Implementarea standardelor UE privind transportul indermodal sau combinat, consolidarea intermodalitii prin dezvoltarea de platforme logistice în portul Constana i porturile dunrene, de platforme multimodale cargo pe Aeroportul Internaional „Henri Coand” Bucureti Otopeni i pe alte aeroporturi specializate în operarea de mrfuri, creterea gradului de accesibilitate a transportului feroviar în porturi;

50

• Realizarea progresiv a performanelor impuse pe piaa transportului aerian privind interoperativitatea, standardele i reglementrile aplicabile, cerinele de siguran, securitate i de protecie a mediului.

Aceste msuri vor conduce implicit la reducerea semnificativ a consumurilor de energie i a emisiilor poluante, cu efecte benefice asupra costurilor i competitivitii pe ansamblul sistemului naional de transport.

Programul Operaional Sectorial „Transport”, aprobat la 12 iulie 2007, stabilete, într-o viziune coerent, prioritile, obiectivele i modalitile de alocare a fondurilor structurale i de coeziune pentru dezvoltarea sectorului de transport în perioada 2007-2013, concentrate pe urmtoarele obiective:

• Modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare de transporturi transeuropene (TEN-T) de pe teritoriul Romaniei în scopul realizrii unui sistem sustenabil de transport integrat cu reelele UE. Obiectivul urmrit este accentuarea coeziunii teritoriale dintre România i statele membre ale UE prin reducerea semnificativ a timpilor de parcurs, îmbuntirea siguranei i calitii serviciilor pe principalele destinaii la nivel naional i în cadrul UE, atât pentru pasageri cât i pentru mrfuri, i reducerea efectelor adverse asupra mediului;

• Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii naionale de transport, în afara axelor prioritare TEN-T, cu scopul de a realiza un sistem naional de transport sustenabil;

• Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbuntirii proteciei mediului, a sntii umane i a siguranei circulaiei.

Programul Operaional Sectorial „Transport” 2007-2013 reprezint una dintre componentele prin care se asigur implementarea obiectivelor stabilite prin lege înc din anul 2003 pentru realizarea, dezvoltarea i modernizarea reelei de transport de interes naional i european, corespunztor angajamentelor asumate de România în acest sector i Strategiei pentru Transport Durabil pe perioada 2007-2013 i 2020, 2030 (elaborat în anul 2008).

Pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului se va elabora o strategie privind protecia mediului în domeniul transporturilor, corelat cu noile politici ale UE, inclusiv cu reglementrile în domeniul maritim, focalizat pe indicatori privind nivelurile admisibile, metodele i mijloacele de monitorizare i control pentru emisiile poluante, gazele cu efect de ser i pentru zgomotele la surs provenite din activitile de transport. Se va întreprinde cartografierea emisiilor sonore provocate de transporturi în marile aglomeraii urbane i pe reelele de transport cu trafic intens în vederea stabilirii modalitilor optime de protejare a populaiei i a mediului. Pe baza analizei celor mai bune practici din celelalte ri ale UE, se vor elabora reglementri privind taxele de utilizare a infrastructurilor i mijloacelor de transport i se vor promova msuri stimulative, prin instrumente financiare i/sau fiscale (reducerea sau scutirea de accize, subvenii pentru cercetare-dezvoltare) pentru utilizarea mai larg a biocarburanilor i a combustibililor alternativi în activitatea de transporturi.

51

Orizont 2020. Obiectiv naional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privina eficienei economice, sociale i de mediu a transporturilor i realizarea unor progrese substaniale în dezvoltarea infrastructurii de transport.

Se vor asigura condiiile financiare i tehnice pentru continuarea lucrrilor la proiectele de modernizare i dezvoltare a infrastructurii începute sau în curs de execuie în perioada 2007-2013 i vor fi demarate lucrrile la proiectele pentru care au fost elaborate studii, în special cele ce vor fi incluse în perioada de programare 2014-2020. Un accent deosebit se va pune pe meninerea infrastructurii modernizate sau reabilitate în parametrii de proiectare i pe eliminarea elementelor degradate prin lucrri de întreinere i reparaii.

Se va asigura finanarea i finalizarea proiectelor incluse în Programul Operaional 2007-2013, respectiv pentru ramura sudic a Coridorului IV rutier i feroviar trans-european i se va încheia cea de-a doua etap a modernizrii reelelor naionale, altele decât cele situate pe traseele TEN-T.

Se vor finaliza studiile i vor fi demarate proiectele privind modernizarea infrastructurilor situate pe Coridorul IX (rutier i feroviar) pan-european: de la frontiera cu Republica Moldova pân la frontiera cu Bulgaria, cu racordare la coridoarele IV i VII (Dunrea).

Se vor demara studiile pentru reeaua de infrastructuri situat pe coridoarele stabilite în urma aciunii de revizuire a liniilor directoare TEN-T pentru perioada 2020-2030.

Vor fi derulate programele i aciunile pentru modernizarea, dezvoltarea i asigurarea strii tehnice i funcionale a reelei de transport neincluse în Programul Operaional Sectorial 2007-2013, cu finanare asigurat.

Se va finaliza procesul de liberalizare a pieei interne de transport.

În urma msurilor întreprinse în prima perioada de referin, cererea de transport în tone/km raportat la PIB se va putea reduce în perioada 2013-2020, astfel încât s se ating în anul 2020 valoarea medie a UE.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toi parametrii de baz ai sustenabilitii în activitatea de transporturi.

Este previzibil ca, progresiv, dup anul 2020, s se finalizeze majoritatea proiectelor de modernizare i dezvoltare începute i în special cele ce vor fi incluse în perioada de programare 2018-2024, iar prioritatile s se concentreze pe atingerea standardelor comunitare ale serviciilor oferite pe Reeaua Principal de Trafic Intens TEN-T, pe reeua modernizat i dezvoltat (în mod firesc, vor exista diferene între previziuni i rezultatele efective, acestea urmând s fie revizuite i corectate periodic).

52

Se va extinde sistemul coordonat de gestionare a traficului i vor fi introduse sisteme noi de tarife pentru folosirea infrastructurii de ctre diferite grupuri de utilizatori.

1.3. Producie i consum durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum i producie sustenabile.

O abordare realist a acestei arii problematice presupune evaluarea modelului de producie i consum pe care s-a bazat evoluia economiei Româneti în ultima perioad de timp, în scopul identificrii soluiilor pentru reducerea consumului de resurse materiale pe unitate de valoare adugat brut (VAB) i decuplrii dinamicii produsului intern brut (PIB) de cea a consumului integrat de resurse materiale i energetice, precum i de impactul negativ asupra mediului.

Luând ca baz de referin cifrele anului 2000 (100%), producia de bunuri i servicii a înregistrat în perioada 2001-2007 o cretere de 63,2%, în vreme ce valoarea adugat brut a sporit cu numai 52,1% ca urmare a majorrii cu 73,1% a consumului intermediar (valoarea bunurilor i serviciilor achiziionate i consumate, exclusiv activele fixe). Coroborarea acestor date indic faptul c în aceast perioad dinamica valorii adugate a fost inferioar celei a produciei (în ciuda unei dinamici pozitive a productivitii muncii), iar plusul de producie s-a realizat printr-un consum mai mare de resurse. Raportul dintre dinamica VAB i cea a consumului intermediar a fost în toi aceti ani negativ, înregistrând chiar o deteriorare progresiv (95,9% în 2001, 99,4% în 2002, 96,5% în 2003, 99,3% în 2004, 98,6% în 2005, 98,3% în 2006 i 99.3% în 2007).

Aceste date relev c evoluia economic a României în ultimii cinci ani (ca i în perioadele precedente, de altfel) s-a bazat pe un model contrar principiilor dezvoltrii durabile promovate de Uniunea European din care România face acum parte. Continuarea acestui trend prezint un risc real pentru sustenabilitatea creterii economice pe termen lung datorit consumului excesiv i neraional de resurse, cu consecine negative asupra strii capitalului natural i asupra dezvoltrii sociale i umane într-un context concurenial.

În România exist un dezechilibru structural în ceea ce privete consumul alimentar al populaiei precum i deficiene de ordin calitativ în producia i comercializarea alimentelor. Totodat, sectorul agricol, dei dispune de condiii naturale deosebit de favorabile pentru acoperirea cel puin a necesarului de consum intern, nu asigur accesul întregii populaii la o alimentaie raional, iar preurilor unor produse alimentare nu sunt accesibile grupurilor vulnerabile. Autoconsumul alimentar este ridicat, în special în zonele rurale, iar pentru aprovizionarea oraelor se import unele alimente de baz.

Este deci necesar modificarea, prin politici i instrumente adecvate, în concordan cu principiile economiei de pia i cu reglementrile UE în domeniu, a mentalitii consumeriste i a apetitului de a maximaliza câtigurile pe termen scurt. În acest scop se

53

impune, în perioada imediat urmtoare, o analiz de profunzime a factorilor care influeneaz evoluiile semnalate i stabilirea, pe aceast baz, a politicilor economice care s stimuleze creterea semnificativ a productivitii resurselor.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Gestionarea eco-eficient a consumului de resurse i valorificarea maximal a acestora prin promovarea unui model de consum i producie care s permit o cretere economic sustenabil pe termen lung i apropierea treptat de nivelul mediu de performan al rilor UE.

Principala cale de majorare a productivitii resurselor o reprezint ajustarea structural a economiei prin mrirea ponderii specifice a produselor, proceselor i activitilor care utilizeaz un volum redus de resurse energetice i materiale dar genereaz o valoare adugat mare.

Din acest punct de vedere, cel mai eficient segment al economiei este sectorul serviciilor. Luând ca baz de referin anul 2005, se constat c productivitatea total a resurselor consumate în sectorul serviciilor a fost substanial mai mare decât în industrie i în construcii. Dei structura i calitatea serviciilor în România nu este înc adaptat la cerinele unei economii moderne, acest sector de activitate este singurul în care valoarea adugat este superioar consumului de resurse (cu 39,3%).

Perspectiva de dezvoltare i modernizare a acestui sector, cu consecine economico-financiare, sociale i ecologice favorabile, este ilustrat de compararea cu situaia din alte state membre ale UE. Cu o contribuie de circa 50% în formarea produsului intern brut, sectorul serviciilor în România se afl înc în urma celor din Bulgaria (59%), Polonia i Ungaria (61-65%), Slovacia, Suedia, Austria, Germania (67-69%), Italia, Portugalia, Regatul Unit, Grecia, Olanda (71-74%), Frana (77%), media UE situându-se la circa 70% din PIB. Pentru o ilustrare punctual, încasrile din turism ale României pe cap de locuitor au fost, în 2006, de 3 pân la 8 ori mai mici decât ale Poloniei, Bulgariei, Ungariei i Republicii Cehe.

Dezvoltarea, specializarea i creterea calitii serviciilor nu reprezint un scop în sine ci un instrument specific al economiilor moderne pentru creterea eficienei i competitivitii în toate celelalte sectoare economice i sociale. Contribuia adus de serviciile de cercetare-dezvoltare-inovare, informatic, transport i comunicaii, formarea i perfecionarea continu a forei de munc, intermedieri financiare etc., departe de a inhiba dezvoltarea sectoarelor direct productive (industrie, construcii, agricultur, silvicultur, pescuit i piscicultur), le pune în valoare potenialul de modernizare i de eficientizare a folosirii resurselor.

Pentru perioada 2008-2013, se va stimula dezvoltarea unor categorii de servicii care pot avea un impact pozitiv major asupra creterii productivitii resurselor i a eco-eficienei, cu efect de multiplicare în alte sectoare economice: cercetarea tehnologic în scopul reducerii consumurilor materiale i energetice pentru produse i procese; expertiza i consultana pentru utilizarea eco-eficient a fondurilor disponibile pentru investiiile destinate modernizrii infrastructurilor i proceselor de producie; activiti ce

54

promoveaz creterea eficienei achiziiilor, inclusiv a achiziiilor publice pe criterii ecologice, i valorificarea optim a bunurilor i serviciilor produse în România pe niele de pia cele mai favorabile.

Prin dezvoltarea infrastructurii de comunicaii în band larg, având ca obiectiv central o acoperire de 95% cu conexiuni broadband pân în anul 2013, se va accelera oferirea de servicii publice destinate cetenilor i mediului de afaceri, cu consecine semnificative în toate sectoarele de activitate. Pentru afirmarea rolului tehnologiei informaiilor i comunicaiilor ca pârghie necesar i obligatorie într-un mediu concurenial din ce în ce mai accentuat se va urmri agregarea cererii publice, creterea utilizrii i sporirea accesibilitii serviciilor digitale, creterea disponibilitii i atractivitii serviciilor, dezvoltarea de coninut i aplicaii, educaia i contientizarea consumatorilor. Se va sprijini dezvoltarea infrastructurii în sectoarele în care mecanismele de pia nu se dovedesc suficiente pentru satisfacerea cerinelor de dezvoltare i în zonele defavorizate. Se va asigura acoperirea tuturor localitilor urbane cu conexiuni la o reea de transmisii naional prin fibr optic.

Se vor aplica msuri stimulatorii pentru creterea semnificativ a calitii serviciilor furnizate pe piaa unic a UE ca element determinant al percepiei competitivitii de ar. Dezvoltarea serviciilor în mediul rural (comerciale i financiare, de consultan agricol i edilitar, transport i agroturism, medicale i sanitar-veterinare etc.) va permite valorificarea unei surse suplimentare pentru creterea PIB prin atragerea unei pri din populaia ocupat în agricultur (care reprezint 30,5% din populaia activ dar contribuie la PIB cu mai puin de 9%). Aceasta va conduce în acelai timp la creterea veniturilor populaiei din mediul rural i poate crea premise pentru reducerea ponderii agriculturii de subzisten în favoarea fermelor agricole comercial viabile.

Utilizarea judicioas a resurselor depinde, în bun msur, i de evoluiile care survin în structurile intrasectoriale. În aceast privin industria, sectorul cu cea mai mare pondere în consumul de resurse, a cunoscut ajustri structurale profunde, mai ales în perioada 2000-2007.

În industria extractiv au fost scoase din exploatare zcmintele de minereuri metalifere al cror coninut redus de substane utile i costuri de producie ridicate nu mai justificau subvenionarea de la bugetul de stat iar subveniile la extracia huilei i a minereului de uraniu au fost reduse permanent, urmând s fie sistate pân în anul 2010.

În sectorul electroenergetic, creterea produciei (+13,9%) a fost inferioar celei pe ansamblul industriei (+41,3%) ca urmare a reducerii intensitii energetice. În acelai timp îns, productivitatea resurselor a sczut datorit creterii consumului intermediar (+15,6%) i reducerii valorii adugate. Creterea ponderii subsectorului nuclearo-electric i a celui hidroelectric, modernizarea tehnologic a celui termoelectric i aportului crescând al surselor de energie reînnoibile prevzute pentru perioada urmtoare vor conduce la inversarea acestei tendine.

Industria prelucrtoare relev tendina unei dinamici superioare (51,5% în 2007 comparativ cu 2000) fa de cea extractiv (3,1%). Productivitatea resurselor a fost influenat pozitiv de creterile înregistrate în producia mijloacelor de transport rutier

55

(188,8%), maini i echipamente electrice (+59,6%), mobilier (+77%) i în industria alimentar (+77,0%), unde dinamica valorii adugate brute a depit-o pe cea a consumului de resurse. Se poate aprecia c evoluia pozitiv a acestor subsectoare se va menine i în perioadele urmtoare.

În perioada 2008-2013 i în continuare, politicile în domeniul dezvoltrii industriale vor urmri atât direciile strategice i obiectivele generale ale economiei Româneti cât i elementele fundamentale ale evoluiilor din cadrul UE, în conformitate cu preceptele dezvoltrii durabile. Principalii factori care vor influena evoluia diferitelor sectoare industriale pe termen mediu sunt:

• Meninerea i dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, menit s sporeasc fluxul investiional, s stimuleze modernizarea tehnologic i înnoirea permanent a proceselor i produselor;

• Considerarea impactului produselor asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de via al acestora (de la proiectare, fabricare, asamblare, marketing, distribuie, vânzare i folosire pân la reciclare i eliminare);

• Susinerea activitilor de cercetare, dezvoltare i inovare în strâns legtur cu necesitile reale ale industriei i cu cerinele pieei pentru a obine avantaje competitive i a reduce decalajele tehnologice i de productivitate fa de rile mai avansate din UE;

• Promovarea tehnologiilor digitale în toate etapele, de la proiectare la producie i marketing, inclusiv în gestionarea întreprinderilor;

• Dezvoltarea pieei concureniale în condiiile regulilor pieei unice i evitarea practicilor anticoncureniale i a concentrrilor economice;

• Perfecionarea asistenei sectoriale concomitent cu modernizarea rolului autoritilor publice în elaborarea i implementarea politicilor industriale i în gestionarea proceselor de restructurare i dezvoltare, în conformitate cu practica UE;

• Încurajarea investiiilor directe ca surs de capital, know-how, tehnologie i abiliti de management;

• Susinerea în continuare a dezvoltrii întreprinderilor mici i mijlocii (IMM) din sectoarele industriei prelucrtoare pentru realizarea de produse calitativ superioare i cu costuri reduse, conform cerinelor pieei.

Estimrile preliminare conduc la concluzia c, prin aplicarea unor instrumente adecvate de politic economic, în perioada 2008-2030 productivitatea resurselor materiale i energetice consumate poate crete cu o rat medie anual de 3-4% prin:

• Ajustarea macrostructurii economiei (creterea ponderii serviciilor de la 48,8% în 2005 la circa 55% în 2013, 60% în 2020 i 70% în 2030) precum i a structurilor intrasectoriale (reducerea ponderii subsectoarelor energo i material intensive în industrie);

56

• Reducerea cu minimum 1,2-1,5% pe an a consumurilor specifice de materiale i energie i a pierderilor în industria prelucrtoare, în sectoarele energetic i rezidenial, transporturi i construcii ca urmare a creterii semnificative a investiiilor destinate modernizrilor tehnologice i a infrastructurilor precum i a calitii managementului energetic i tehnologic;

• Creterea cu 2-3% pe an a ponderii produselor cu valoare adugat mare, bazate pe tehnologii medii i înalte, precum i a serviciilor, în structura exportului;

• Ameliorarea semnificativ a performanelor tehnico-economice i a calitii produselor i serviciilor în scopul creterii gradului de valorificare i, implicit, a valorii adugate, raportat la aceeai valoare a resurselor consumate;

• Îmbuntirea managementului comercial, a procedurilor de achiziie a materiilor prime (în special a celor energetice), materialelor, componentelor i serviciilor, precum i valorificarea produselor i serviciilor pe niele de pia cele mai favorabile, în corelare cu evoluia preurilor pe pieele internaionale.

Prin realizarea acestor obiective, care sunt pe deplin fezabile, se estimeaz c peste 60% din creterea economic se poate realiza fr consumuri suplimentare de resurse materiale i energetice.

Creterea productivitii resurselor consumate va conduce, în acelai timp, la reducerea ritmului de epuizare a rezervelor la principalele categorii de materii prime i va contribui la reducerea costurilor, ameliorarea competitivitii i la asigurarea sustenabilitii creterii economice.

În domeniul agriculturii i produciei alimentare se va pune accentul pe asigurarea securitii alimentare i siguranei alimentelor. Agricultura va avea în continuare un rol important pentru asigurarea veniturilor unei pri semnificative din populaia activ, prin propria angajare, în timp ce diversificarea activitilor în zonele rurale va necesita msuri complexe, ealonate în timp. Promovarea modelului de producie i consum durabile concomitent cu protejarea ecosistemelor i decuplarea creterii economice de degradarea mediului vor asigura sustenabilitatea produciei alimentare, reducerea i eliminarea dezechilibrelor de pe piaa agricol generate de modul de utilizare a resurselor naturale i vor duce la o mai bun valorificare a avantajelor comparative de care dispune agricultura româneasc. În acest scop, se va aplica o politic raional coerent pentru dezvoltarea sustenabil a agriculturii, a sectoarelor de procesare a materiilor prime agricole i încurajarea creterii cantitative i calitative a produciei de alimente i a consumului alimentar în condiii de sustenabilitate.

Pentru reducerea impactului negativ al activitilor umane asupra mediului, în perioada de referin va începe implementarea Planului de Aciune al UE privind consumul i producia durabile prin angajarea unui dialog sistematic i permanent cu asociaiile patronale i cu partenerii sociali în vederea convenirii unor inte de performan ecologic i social pentru principalele produse i procese.

57

Implementarea msurilor cuprinse în planul de aciune ETAP, privind introducerea tehnologiilor ecologice i stimularea eco-inovaiei prin aplicarea foii de parcurs naionale, va accelera sporirea cererii i produciei de echipamente i procedee destinate acestui scop în toate întreprinderile i sectoarele economice. Prin corelarea obiectivelor-int ale programelor operaionale sectoriale, în special Strategia Naional în domeniul cercetrii tiinifice i dezvoltrii tehnologice, cu cele de dezvoltare regional se va stimula diseminarea inovrilor cu efecte sociale i ecologice i a tehnologiilor orientate spre îmbuntirea condiiilor de mediu, utilizarea raional a resurselor naturale neregenerabile i folosirea sustenabil a resurselor regenerabile.

Activitile de cercetare-dezvoltare-inovare i de promovare a tehnologiilor eco-eficiente se vor orienta prioritar spre sectoarele i domeniile unde aplicarea acestora poate crea efecte semnificative de progres ecologic i de competitivitate (produse alimentare organice, tehnologia apei, eficiena energetic, transportul urban, industriile cu impact major asupra mediului, construciile, colectarea selectiv, reciclarea i neutralizarea deeurilor, biocombustibilii etc.).

Se va introduce treptat sistemul de achiziii publice ecologice în vederea apropierii, pân în 2013, de obiectivul stabilit al UE de a se situa în 2010 la nivelul mediu atins în 2006 de statele membre cele mai performante. În acest scop se vor întreprinde msuri concrete pentru:

• Dezvoltarea unei piee a produselor i serviciilor ecologice care s conduc la îmbuntirea performanelor de mediu i a tehnologiilor folosite;

• Modernizarea sistemelor utilizate de autoritile i instituiile publice pentru achiziionarea de produse, servicii i lucrri care s includ, atunci când este posibil, criterii ecologice în documentaia de atribuire;

• Considerarea posibilitii de a elabora, împreun cu patronatele, reguli i obiective convenite voluntar pentru introducerea criteriilor ecologice în achiziiile operatorilor economici din sectorul privat;

• Accelerarea procesului de încurajare a participrii voluntare a organizaiilor i operatorilor economici la sistemul comunitar de eco-management i audit (EMAS).

Se va extinde treptat, conform deciziilor UE, etichetarea produselor în funcie de performanele lor ecologice i se vor realiza campanii coerente de informare a consumatorilor, cu participarea societilor comerciale de desfacere cu amnuntul, a organismelor de reglementare a pieei i a organizaiilor societii civile, pentru promovarea produselor i serviciilor eco-eficiente, inclusiv a celor rezultate din agricultura ecologic.

Pentru asigurarea sustenabilitii produciei i consumului, în conformitate cu obiectivele UE, se vor adopta reglementri specifice, dup cum urmeaz:

58

• Cuprinderea în notele explicative la bugetele de venituri i cheltuieli i în situaiile financiare ale operatorilor economici a indicatorului „productivitatea resurselor”, msurat prin raportul dintre valoarea adugat brut i consumul intermediar + valoarea consumurilor materiale totale. Introducerea acestui indicator face posibil stabilirea unei culturi de performan în rândul managerilor cu privire la eficiena valorificrii achiziiilor, vizând atât latura tehnologic cât i cea comercial, precum i evaluarea mai corect de ctre acionari a calitii administrrii i managementului din punctul de vedere al evoluiei durabile a afacerilor întreprinderii; adoptarea unor politici eficiente de investiii i a unei viziuni pe termen mediu i lung, inclusiv prin introducerea în practica de lucru curent a planurilor de afaceri i a bugetelor de venituri i cheltuieli multianuale; identificarea i valorificarea sistematic a surselor poteniale de reducere a consumurilor de materiale i energie i de cretere a productivitii prin modernizare tehnologic i înnoire a produselor conform cerinelor pieei.

• Introducerea, începând cu anul 2010, în rapoartele anuale ale societilor listate la burs i, începând din anul 2012, ale tuturor societilor din industrie, agricultur i transporturi a obligaiei de a furniza informaii relevante cu privire la managementul resurselor, performana de mediu a proceselor sau activitilor desfurate, precum i la etichetarea ecologic (numrul i ponderea produselor etichetate ecologic).

• Creterea capacitii de implementare a legislaiei existente privind achiziiile publice, atât la nivelul instituiilor publice cât i al operatorilor economici, cu accent special pe prevederile referitoare la introducerea în caietele de sarcini a unor obligaii clare privind eco-eficiena i respectarea normelor de protecie a mediului.

• Iniierea de ctre instituiile publice centrale, judeene i oreneti, în cooperare cu patronatele, camerele de comer i industrie, universiti i institute de cercetare, a unor aciuni de contientizare i responsabilizare social cu privire la problemele consumului i produciei durabile. Aceasta se poate realiza prin: aciuni publicitare privind cele mai bune practici (inclusiv pe Internet); schimburi directe de experien (vizite i ateliere de lucru); diseminarea oportunitilor de afaceri în domeniul consultanei, pregtirii i realizrii de proiecte, achiziionarea i verificarea performanelor echipamentelor pentru protecia mediului i tehnologiilor ecologice.

• Încurajarea crerii, în cadrul centrelor de excelen sau în mod autonom, a unor platforme tehnologice specializate i proiecte-pilot care s vizeze cu prioritate promovarea tehnologiilor i proceselor de producie eco-eficiente, mrirea eficienei energetice, dezvoltarea surselor alternative de energie, inclusiv a biocombustibililor, îmbuntirea tehnologiilor de gestionare a apei, deeurilor i solurilor, transportul ecologic, producia de materiale ecologice etc.

Este vizat, de asemenea, crearea unui sistem de taxe care s încurajeze consumul durabil (de exemplu, avantaje fiscale, reduceri sau scutiri de taxe, impozite pentru achiziii de maini, case ecologice, instalarea de panouri solare etc.).

59

În conformitate cu recomandrile UE, aflate în curs de elaborare, se au în vedere ajustri ale sistemului fiscal prin transferarea unei pri din impozitarea pe fora de munc ctre impozitarea consumului de resurse materiale i energetice. Aceast aciune poate avea efecte pozitive majore asupra dezvoltrii durabile prin: încurajarea direcionrii investiiilor spre subramurile în care productivitatea resurselor este mai ridicat i inhibarea creterii sectoarelor energo- i material-intensive a cror dezvoltare excesiv pe termen lung nu poate fi susinut de resursele disponibile; promovarea produselor i serviciilor bazate pe tehnologii de complexitate medie i înalt, cu grad de prelucrare avansat i valoare adugat mare, precum i creterea ponderii acestora în export.

Orizont 2020. Obiectiv naional: Decuplarea creterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse i crearea de valoare adugat i apropierea de indicii medii de performan ai UE privind sustenabilitatea consumului i produciei.

inta principal este accelerarea dezvoltrii în ansamblu a sectorului de servicii i a contribuiei acestuia la creterea produsului intern brut astfel încât s se ating o pondere de circa 60%.

Paralel, se va stimula, prin mijloace compatibile cu economia de pia i cu reglementrile UE, dezvoltarea ramurilor de producie de bunuri i servicii cu consumuri minime de energie i materiale dar cu valoare adugat ridicat.

Se va asigura apropierea de nivelul mediu al rilor UE în privina aplicrii tehnologiei informaiilor i comunicaiilor, inclusiv prin acoperirea cu conexiuni broadband i oferirea unor servicii de calitate pentru utilizatorii individuali, autoritile publice i mediul de afaceri.

Se vor generaliza practicile UE de aplicare a criteriilor de performan ecologic, economic i social în achiziiile publice (achiziii publice durabile), de dezvoltare i implementare a tehnologiilor eco-eficiente i de contientizare a publicului larg asupra virtuilor i avantajelor directe ale unui model sustenabil de producie i consum.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dat de rile membre UE din punctul de vedere al produciei i consumului durabile.

1.4. Conservarea i gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: Îmbuntirea gestionrii resurselor naturale i evitarea exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

60

Strategiile succesive de dezvoltare durabil ale Uniunii Europene (2001 i 2006) tind s pun accentul, într-o msur crescând, pe conservarea i valorificarea prudent a capitalului natural. Printre factorii determinani ai acestei evoluii a fost contientizarea pericolelor reale ale schimbrilor climatice cauzate de activitile umane precum i percepia public tot mai accentuat asupra avantajelor folosirii unor produse i servicii curate din punct de vedere ecologic, cu efecte benefice asupra sntii i bunstrii oamenilor.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Reducerea decalajului existent fa de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât i calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila i cu respectarea principiului «poluatorul pltete».

Programul Operaional Sectorial de “Mediu” al României 2007-2013, aprobat de Comisia European în iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare i cu celelalte programe finanate din fonduri europene i naionale i vizeaz conformitatea cu directivele UE în materie, reflectând în acelai timp interesele naionale.

Pe ansamblu, strategiile i programele naionale referitoare la mediu corespund orientrilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE reînnoite (2006) i vizeaz realizarea urmtoarelor obiective specifice:

(a) Îmbuntirea calitii i accesului la infrastructura de ap i ap uzat prin asigurarea serviciilor de alimentare cu ap i canalizare în majoritatea zonelor urbane pân în 2015 i stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de ap/ap uzat.

Dat fiind situaia infrastructurii existente în domeniul gestionrii apelor (a se vedea Partea II, Cap. 2), în conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obinut perioade de tranziie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descrcarea i epurarea apelor uzate municipale pân în 2015 pentru 263 aglomerri mai mari de 10.000 locuitori echivaleni (l.e.) i pân în 2018 pentru 2.346 aglomerri între 2.000 i 10.000 l.e., precum i pân în 2015 pentru calitatea apei potabile.

Se prevede promovarea unor sisteme integrate de ap i ap uzat într-o abordare regional, pentru a oferi populaiei i altor consumatori servicii de ap la calitatea cerut i la tarife acceptabile. intele propuse pentru anul 2015 (conform Directivei 2000/60/CE) sunt: construcia sau reabilitarea surselor de ap în vederea potabilizrii i a staiilor de tratare a apei potabile în 300 localiti (fa de 60 în 2006); extinderea sau reabilitarea reelelor de distribuie a apei potabile astfel ca proporia populaiei conectate la serviciile de ap s ajung la 70% (fa de 52% în 2006); extinderea sistemelor de canalizare pentru aglomerrile de peste 2.000 locuitori la 69,1% din locuitorii echivaleni racordai în 2013, 80,2% în 2015 i 100% în 2018 (fa de 48,7% în 2005); construirea de staii de epurare a apelor uzate i reabilitarea celor existente în localitile cu peste 2.000 locuitori pentru a realiza o acoperire de 60,6% l.e. În 2013, 76,7% în 2015 i 100% în

61

2018 (fa de 34,9% în 2005); sporirea volumului de ap uzat epurat corespunztor la 60% în 2015 (fa de 35% în 2006).

În corelare cu investiiile din fonduri structurale, în zonele rurale investiii în infrastructura de ap vor fi finanate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR).

Pân în anul 2013 se va aplica Programul (aprobat în 2005) de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane periculoase în mediul acvatic pentru prevenirea polurii resurselor de ape interioare de suprafa, costiere, marine i subterane i limitarea periclitrii ecosistemelor acvatice (Directiva 2006/11/EC). Se va asigura implementarea Directivei (1991/676/EC) privind protecia apelor împotriva polurii cu nitrai din surse agricole, transpus în legislaia româneasc înc din anul 2000. Se vor încheia lucrrile de elaborare a Planului de Amenajare pe Bazine/Spaii Hidrografice (pân în decembrie 2009) i a Planurilor de Management al Riscului de Inundaii, inclusiv a hrilor de hazard i de risc la inundaii (pân în decembrie 2013).

Pentru finanarea aciunilor stabilite în perioada 2008-2013 este prevzut suma de circa 3,27 miliarde euro, din care 85% din Fondul de Coeziune al UE, fa de necesarul estimat de circa 19 miliarde euro pân în 2015. Diferena considerabil dintre fondurile disponibile i cele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse reclam un efort major pentru identificarea unor surse suplimentare de finanare prin recurgerea la concesionarea pe scar mai larg a serviciilor de ap i promovarea parteneriatelor public-privat.

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor prin îmbuntirea gestionrii deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric în minimum 30 de judee pân în 2015.

România a obinut perioade de tranziie în vederea conformrii cu Directivele UE pentru depozitele de deeuri municipale pân în 2017; depozitarea temporar de deeuri periculoase pân în 2009; depozitarea de deeuri industriale nepericuloase pân în 2013. Un numr de 177 depozite vor trebui s-i înceteze activitatea i se va asigura reducerea treptat a cantitilor depuse în cele 101 depozite municipale neconforme. Pân în anul 2013 se va reduce pân la 2,4 milioane tone cantitatea anual a deeurilor biodegradabile depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în 1995, i se vor implementa msuri pentru reducerea considerabil a depozitrii deeurilor de ambalaje.

Aciunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deeurilor la nivel naional i regional prin orientarea ierarhic a investiiilor conform prioritilor stabilite: prevenire, colectare selectiv, reciclare, valorificare, tratare i eliminare. Programele de management integrat se vor extinde progresiv i în mediul rural prin instituirea unor servicii de colectare, i prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.

Se va încheia studiul, început în 2005, privind inventarierea siturilor poluate istoric i determinarea prioritilor de intervenie în baza unei analize de risc, drept prim faz a unei strategii pe termen lung pentru valorificarea economic sau ecologizarea i revenirea în regim natural a acestor zone.

62

Pân în anul 2013 se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deeurile de ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie sau carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticl, 50% pentru metale i 15% pentru lemn. Se prevd msuri speciale, cu termene de execuie între sfâritul anului 2008 i 2013 pentru recuperarea deeurilor de echipamente electrice i electronice precum i pentru închiderea unor instalaii de incinerare neconforme pentru deeurile medicale. intele propuse pentru anul 2015 vizeaz: crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deeurilor la nivel regional/judeean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale i a 150 depozite vechi în zonele urbane; realizarea a 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate istoric; asigurarea unor servicii îmbuntite de salubritate i management al deeurilor pentru un numr de 8 milioane locuitori.

Finanarea aciunilor prevzute însumeaz circa 1,7 miliarde euro, din care 80% se asigur din Fondul European de Dezvoltare Regional. Aceste investiii vor fi complementare celor realizate din fonduri PHARE, ISPA Fondul de Mediu sau din alte surse.

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului i diminuarea schimbrilor climatice cauzate de sistemele de înclzire urban în cele mai poluate localiti pân în 2015.

România a obinut perioade de tranziie pân în anul 2013, respectiv 2017, pentru respectarea valorilor limit de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi) în vederea conformrii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaii mari de ardere.

Cantitile de emisii totale anuale de dioxid de sulf se vor reduce de la 540 mii tone în 2007 la 148 mii tone în 2013, cele de oxizi de azot de la 128 mii tone în 2007 la 112 mii tone în 2013, iar cantitile de emisii totale anuale de pulberi se vor reduce de la 38,6 mii tone în 2007 la 15,5 mii tone în 2013.

Aciunile programate prevd utilizarea raional a surselor de energie neregenerabile i, acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai puin poluante în sistemele de înclzire urban. Se are în vedere corelarea acestor msuri cu programul de gestionare a apei, întrucât infrastructura precar a reelelor de înclzire municipal cauzeaz pierderi însemnate în reelele de distribuie a apei.

Pentru reabilitarea sistemelor urbane de înclzire în zonele critice, principalele inte urmrite la nivelul anului 2015 se refer la implementarea celor mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf (SO2) la 15 mii tone (de la 80 mii tone în 2003) i de oxid de azot (NOx) la 4 mii tone (de la 7 mii în 2003). Emisiile de pulberi se vor reduce de la 38,6 mii tone/an în 2007 la sub 15,5 mii tone/an în 2013, iar cele de metale grele se vor menine sub nivelul anului 1989. Se prevede reabilitarea sistemelor de înclzire central în 8 municipaliti, având ca rezultat o îmbuntire substanial a calitii aerului, i elaborarea studiilor de opiune pentru alte 15 localiti, completat cu reabilitarea depozitelor neconforme de zgur i cenu precum i a reelelor de distribuie a apei calde i cldurii.

63

Costurile totale ale îndeplinirii cerinelor de calitate a aerului din acquis-ul comunitar în acest sector, identificate la nivelul anului 2004, se ridic la circa 5,2 miliarde euro pentru perioada 2007-2013. Cofinanarea efectiv din Fondul de Coeziune al UE se va situa la nivelul de circa 230 milioane euro, cu o contribuie echivalent din bugetul naional i bugetele locale (în total circa 460 milioane euro). Msurile pentru protecia aerului sunt susinute i prin Programul Operaional Sectorial “Creterea competitivitii economice” (cofinanat din Fondul European de Dezvoltare Regional), care prevede investiii pentru reducerea emisiilor de gaze poluante la nivelul instalaiilor mari de ardere care opereaz în sectorul energetic naional. Cu toate acestea, sursele de finanare identificate sunt evident insuficiente, necesitând un aport adiional substanial prin intermediul împrumuturilor externe i promovrii parteneriatelor public-privat.

(d) Conservarea biodiversitii i a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei Natura 2000. Obiectivul principal în perioada de referin este implementarea unor sisteme adecvate de management pentru protecia naturii în vederea conservrii diversitii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flor i faun slbatic. Aciunile prevzute vizeaz întrirea capacitii instituionale, la nivel naional i local, i atragerea participrii publice (un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE, în special cele referitoare la psri i habitate, în corelare cu dezvoltarea reelei Natura 2000. Siturile Natura 2000 reprezint 17,84% din suprafaa rii, inclusiv 273 de situri de importan comunitar (13,21% din suprafa).

Agenia Naional pentru Arii Protejate i Conservarea Biodiversitii, care devine funcional în anul 2008, va asigura coordonarea general a elaborrii i implementrii planurilor de management pentru fiecare dintre siturile desemnate pentru protejare. Tot pân la sfâritul anului 2008 se prevede definitivarea cadastrului ariilor protejate de importan comunitar i a ghidului metodologic privind integrarea aspectelor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

intele concrete propuse pentru anul 2015 includ sporirea numrului de arii protejate i situri Natura 2000 care dispun de planuri de management aprobate, de la 3 în 2006 la 240 în 2015 i extinderea acestor suprafee la 60% din totalul ariilor protejate.

Msurile propuse pentru conservarea, reabilitarea i dezvoltarea fondului forestier în conformitate cu Planul de Aciune al UE pentru Pduri sunt prezentate în seciunea “Dezvoltarea rural, agricultura, silvicultura i pescuitul” (Partea IV, Capitolul 3.2).

Finanarea implementrii msurilor prevzute se ridic la circa 172 milioane euro din care 80% se acoper prin cofinanare UE prin Fondul European de Dezvoltare Regional.

(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaiei prin implementarea msurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.

Obiectivele principale vizeaz instituirea unui management durabil al inundaiilor în zonele cele mai expuse la risc i protejarea i reabilitarea litoralului Marii Negre.

64

Realizarea unui nivel adecvat de protecie împotriva inundaiilor se impune datorit creterii în intensitate a acestor dezastre naturale în ultimul deceniu. Inundaiile din 2005 i 2006 pe teritoriul României au avut efecte catastrofale, afectând peste 1,5 milioane persoane (93 mori) i producând daune grave elementelor de infrastructur (pagube totale estimate la 2 miliarde euro). Interveniile prioritare propuse se vor implementa pe baza unei strategii pe termen lung, vizând aciuni la nivel naional i regional privind dezvoltarea gradual a infrastructurii pentru prevenirea inundaiilor i reducerea consecinelor destructive ale acestora, elaborarea unor hri de pericol de risc i a unor metodologii precise pentru pregtirea de proiecte, management, supervizare i publicitate.

intele propuse la nivelul anului 2015 includ pregtirea i începerea punerii în aplicare a unui numr de 10 proiecte majore de protecie împotriva inundaiilor de care s beneficieze circa 1,5 milioane locuitori din zonele de risc i reducerea riscului de inciden a inundaiilor în zonele de intervenie cu 30%.

Pentru zonele de litoral se vor efectua reabilitri de coast pe o lungime de 10 kilometri, cu extinderea suprafeei de plaj cu 30%.

Se va aciona pentru eficientizarea interveniilor dup inundaii i alte dezastre naturale (cutremure, alunecri de teren) prin crearea unor uniti operative speciale, instruirea i dotarea lor cu echipamente, precum îmbuntirea sistemelor de avertizare i informarea public asupra riscurilor.

Necesarul de finanare este stabilit, pentru prima etap, la circa 270 milioane euro, din care 82% Fondul de Coeziune.

Investiiile totale care sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu directivele UE în materie de protejare a mediului, conservare a resurselor naturale i gestionare raional a acestora pentru perioada 2007-2013 se ridic la circa 18 miliarde euro. Costurile estimate pentru conformarea cu acquis-ul comunitar pân în anul 2018 se ridic la 29,3 miliarde euro, din care se prevede o acoperire de 5,4 miliarde euro (18%) din bugetul de stat i bugetele locale, 9,9 miliarde (34%) din fonduri UE, 7,8 miliarde (27%) din investiii ale sectorului privat i 6,2 miliarde (21%) din alte surse (Fondul de Mediu, proiecte internaionale, altele decât cele cofinanate de UE, împrumuturi externe etc.).

În aceste condiii, apare necesar o insisten sporit a prii Române pentru obinerea unor alocri suplimentare în cadrul negocierii viitorului buget comunitar, paralel cu efortul de a veghea la folosirea cât mai eficient a fondurilor de investiii disponibile i de a identifica noi surse de finanare pentru sprijinirea iniiativelor locale prin promovarea parteneriatului public-privat, a unor mecanisme flexibile de creditare i a concesionrii utilitilor în formule atrgtoare pentru investitori.

Orizont 2020. Obiectiv naional: Atingerea nivelului mediu actual al rilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabil a resurselor naturale.

Având în vedere intele strategice ale sectorului de mediu i msurile preconizate pentru perioada 2008-2013, înc din aceast perioad de programare vor trebui stabilite necesitile privind modificrile legislative, capacitile i reformele administrative,

65

inclusiv crearea de noi instituii sau redistribuirea responsabilitilor pentru implementarea proiectelor din noua perioad de programare.

În msura în care se acoper necesarul de finanare pe domeniul gospodririi apelor i apelor uzate, conform obiectivelor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea European, localitile cu peste 2.000 locuitori vor avea asigurat aprovizionarea cu ap potabil de calitate i acces la canalizare precum i dotarea cu staii de epurare a apelor uzate în proporie de 100% înc din anul 2018. Se va continua procesul de îmbuntire a serviciilor de ap, canalizare i tratarea apelor uzate în localitile rurale mai mici. În anul 2021 vor fi revizuite planurile de management i amenajare a bazinelor i spaiilor hidrografice. Planul de management al riscului de inundaii va fi definitivat i publicat pân în decembrie 2015, iar în 2018 se va face o evaluare preliminar, introducându-se ajustrile necesare. Hrile de hazard i hrile de risc la inundaii vor fi revizuite pân în decembrie 2019 i actualizate, ulterior, la fiecare 6 ani. Pe baza analizei rezultatelor obinute pân în 2013, vor fi reevaluate domeniile de intervenie, prioritile de aciune i necesarul de finanare pentru perioada urmtoare.

În privina managementului integrat al deeurilor, se va trece treptat de la depozitarea deeurilor la colectarea selectiv i valorificarea într-o proporie mai mare a deeurilor reciclabile, inclusiv prin transformarea deeurilor organice în compost, i utilizarea exclusiv, pentru mediul urban, a depozitelor ecologice. În mediul rural, va crete gradul de implementare a sistemelor de management integrat al deeurilor.

La capitolul îmbuntirea calitii aerului, se va continua reabilitarea sistemelor centrale de înclzire, ajungându-se la încadrarea emisiilor de SO2, NOx i pulberi în limitele prescrise de Directivele UE.

Vor continua aciunile iniiate în perioada anterioar pentru îmbuntirea biodiversitii i patrimoniului natural prin perfecionarea gestionrii ariilor naturale protejate, inclusiv completarea reelei Natura 2000, adâncirea studiilor de specialitate pentru fundamentarea proiectelor, introducerea i urmrirea unor noi indicatori sintetici de performan, promovarea unor tehnologii eco-eficiente, aplicarea reglementrilor UE privind zonele maritime i gestionarea integrat a zonelor de litoral.

Se va încheia, în linii mari, elaborarea planurilor de aciune pentru prevenirea inundaiilor i interveniile în cazul dezastrelor naturale, inclusiv pentru reabilitarea celei mai mari pri a zonei de litoral.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea semnificativ de performanele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an.

România se va alinia, în linii generale, la cerinele i standardele UE privind gestionarea apei i apelor uzate, în conformitate cu proieciile preliminare ale Planului de management al bazinelor hidrografice. Se prevede atingerea obiectivelor de mediu pentru toate corpurile de ap din România.

Vor fi reanalizate prioritile de aciune în domeniul gestionrii deeurilor, îmbuntirii calitii aerului, conservrii biodiversitii i patrimoniului natural,

66

precum i prevenirii dezastrelor naturale pe baza rezultatelor obinute în perioada anterioar de referin, i se vor stabili noi obiective în conformitate cu politicile UE i tendinele predominante pe plan mondial.

1.5. Sntatea public

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiii de egalitate i îmbuntirea proteciei împotriva ameninrilor la adresa sntii.

Sntatea public a devenit în mod oficial un domeniu care intr în competena Uniunii Europene, în condiiile respectrii principiului subsidiaritii, odat cu adoptarea Tratatului de la Maastricht (1992), iar prin Tratatul de la Amsterdam (1997) s-a stipulat c toate politicile în alte domenii-cheie ale activitii comunitare trebuie s in cont de cerinele de protecie a sntii umane. Regulamentele, directivele i deciziile adoptate de-a lungul timpului în cadrul Uniunii Europene fac parte din acquis-ul comunitar i sunt obligatorii pentru statele membre. Resursele alocate domeniului sntii i sistemelor de sntate în statele din nucleul central al Uniunii Europene se ridic la circa 8,5% din PIB, reprezentând în medie, cu variaii de la ar la ar, 1.600 euro pe cap de locuitor.

Dei nu exist înc un sistem medical european unitar ci numai modele de referin (german, francez, britanic, scandinav), este evident tendina spre adoptarea unor standarde i protocoale comune pentru efectuarea i evaluarea tratamentelor, aciunilor de prevenie i strii generale a populaiei, în condiiile în care toate sistemele din rile UE sunt de tip social i se bazeaz pe principiul solidaritii (asiguraii beneficiaz egal de servicii, dei contribuiile lor variaz dup venit).

Orizont 2013. Obiectiv naional: Îmbuntirea structurii sistemului de sntate, a calitii actului medical i a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sntate; ameliorarea strii de sntate a populaiei i creterea performanei sistemului de sntate.

România nu dispune înc de o viziune strategic pe termen mediu i lung în domeniul sntii publice pentru atingerea parametrilor medii de performan din celelalte ri ale Uniunii Europene i pentru integrarea organic a acestor preocupri în strategiile naionale i programele operaionale sectoriale sau tematice. Planul Strategic al Ministerului Sntii Publice 2008-2010 ofer unele repere orientative privind desfurarea, în continuare, a acestui proces i recomand elaborarea i adoptarea unei Strategii Naionale de promovare a sntii i a educaiei pentru sntate, precum i a unor planuri specifice pe patologii.

67

Principalele direcii de activitate stipulate pe termen scurt sunt:

(a) Creterea accesibilitii la serviciile medicale:

(i) Implementarea de programe naionale de sntate care s rspund problemelor de sntate public prioritare i nevoilor grupurilor vulnerabile prin:

• Dezvoltarea capacitii de reacie rapid la ameninrile la adresa sntii prin eficientizarea structurii existente de supraveghere i rspuns în privina bolilor transmisibile, cu o capacitate de notificare i verificare imediat, 24 ore pe zi, în tot cursul anului;

• Reducerea impactului asupra sntii publice a bolilor transmisibile cu impact major (HIV, tuberculoz, infecii cu transmitere sexual, infecii nosocomiale) precum i a bolilor cronice; focalizarea aciunilor preventive i de asigurare de servicii de baz ctre populaiile aflate în situaie de risc crescut; stabilirea unor pachetele minime de îngrijiri medicale asigurate pentru grupurile vulnerabile; introducerea unor sisteme de raportare standardizat i de evaluare periodic pe baza unor indicatori specifici;

• Promovarea unor intervenii asupra determinanilor strii de sntate prin ierarhizarea factorilor de risc pe diferite grupuri de populaie; instituirea unor programe de educaie pentru sntate i de informare asupra riscurilor, inclusiv în privina sedentarismului, nutriiei, consumului de tutun, alcool i droguri psihotrope, nivelului de sanitaie i igien în locuine, siguranei alimentare; evaluarea eficacitii campaniilor de contientizare i ajustarea lor în vederea creterii impactului pe termen lung;

• Deplasarea accentului ctre serviciile preventive de sntate;

(ii) Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale i dotarea acestora cu aparatur, echipamente i mijloace de transport specifice prin construirea a 28 spitale de urgen noi (8 regionale universitare i 20 judeene), reabilitarea a 15 spitale judeene de urgen; realizarea dotrii cu aparatura i echipamente medicale, inclusiv cu mijloace de transport specifice, prin licitaii publice deschise.

(iii) Dezvoltarea resurselor umane prin identificarea unor faciliti pentru atragerea personalului medical în zone izolate, defavorizate economic; deplasarea în asemenea zone a unor echipe medicale mobile pentru evaluarea strii de sntate a populaiei i a riscurilor specifice, precum i pentru desfurarea de activiti de educaie pentru sntate; extinderea reelei de asisten medical comunitar integrat; definirea rolului asistenilor medicali comunitari i formarea profesional a acestora (angajarea a 500 persoane pe an dintre care 50 de etnie rom); producerea de materiale informative i educaionale specifice; implementarea unui sistem de indicatori pentru evaluarea performanei.

(iv) Stabilirea listei de medicamente eseniale pentru sntatea populaiei care s fie acoperite total sau parial prin sistemul de asigurri sociale de sntate.

68

(b) Creterea calitii serviciilor medicale:

• Asigurarea continuitii actului medical prin creterea ponderii îngrijirilor la domiciliu, asistenei medicale primare i serviciilor de specialitate acordate în ambulator.

• Realizarea compatibilitii cu sistemele de sntate din celelalte ri membre ale UE prin adoptarea de standarde pentru produse i tehnologii medicale, formarea profesional i crearea unor reele de informare; introducerea i utilizarea conceptelor de medicin bazat pe dovezi i evaluare a tehnologiilor medicale; standardizarea msurilor de siguran a pacienilor.

• Creterea competenelor profesionale ale personalului medical, în special a medicilor, prin îmbuntirea pregtirii profesionale de baz; introducerea unor criterii mai severe pentru obinerea licenei de medic i pentru formarea profesional a asistenilor medicali i a infirmierelor; re-evaluarea specialitilor i atestatelor conform standardelor de baz practicate în UE; creterea abilitilor de comunicare ale personalului medical.

• Introducerea unor practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practic i protocoale clinice.

• Evaluarea spitalelor în perspectiva obinerii acreditrii prin: constituirea unei Comisii Naionale de Acreditare a Spitalelor (CNAS); precizarea competenelor pe tipuri de spitale; elaborarea procedurilor, standardelor i metodologiei de acreditare; acreditarea tuturor spitalelor în termen de 5 ani (pân în 2012).

(c) Îmbuntirea finanrii sistemului de sntate prin creterea transparenei în utilizarea fondurilor; informatizarea sistemului în scopul evidenierii costurilor reale ale serviciilor medicale; întrirea capacitii de evaluare, audit statutar i control financiar; întrirea disciplinei financiare; dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale i nemedicale, externalizarea unor servicii; reprofilarea unor uniti neperformante; încurajarea cooperrii i parteneriatelor cu sectorul privat, organizaiile neguvernamentale i societatea civil; înfiinarea de secii private în spitale publice; cultivarea unui mediu concurenial real între furnizorii de servicii de sntate.

(d) Descentralizarea sistemului sanitar prin transferul de competene, atribuii i responsabiliti ctre administraia public local; preluarea de ctre autoritile locale a activitilor de promovare i educaie pentru sntate, a competenelor legate de recrutarea, formarea i evaluarea activitii mediatorilor sanitari i asistenilor comunitari precum i a celor legate de asistena medical, inclusiv de medicina dentar, în unitile de învmânt; realizarea, într-o prim etap, a transferului spitalelor oreneti, comunale i a centrelor de sntate, iar în a doua etap a spitalelor municipale în administrarea efectiv a autoritilor i comunitilor locale; evaluarea intermediar la 6 luni i final dup 1 an a rezultatelor obinute în fiecare etap i operarea corecturilor necesare.

69

(e) Reorganizarea instituional a Ministerului Sntii Publice, a structurilor din subordinea sau coordonarea sa.

Dup cum se poate vedea din simpla enumerare a aciunilor preconizate pe termen scurt, Planul aprobat pentru 2008-2010, dei conine obiective ambiioase în raport cu situaia existent la punctul de pornire, se axeaz în principal pe recuperarea unora dintre cele mai flagrante decalaje fa de indicii de performan considerai drept minimali în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

Omisiuni importante fa de prioritile stabilite în sectorul sntii publice prin Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil se constat în privina iniiativei legislative i designului instituional din partea autoritilor centrale de specialitate în domenii precum securitatea alimentelor, folosirea aditivilor i etichetarea produselor alimentare destinate consumului uman; reglementarea producerii i utilizrii substanelor chimice, inclusiv pesticidele, care pot crea riscuri semnificative pentru sntatea populaiei i a mediului natural; influena factorilor poluani, inclusiv a radiaiilor ionizante i substanelor radioactive, asupra sntii umane; dimensiunea real a problemelor de sntate mental i impactul socio-economic al strilor emoionale i de stres; evaluarea tiinific a efectelor utilizrii unor organisme modificate genetic în alimentaia uman i animal; problemele specifice ale riscurilor de sntate pe domenii ocupaionale, în spe în sfera transporturilor, precum i în condiii de srcie extrem etc.

Viitoarele programe în domeniu vor trebui s in seama în mai mare msur de evoluiile demografice mai mult decât îngrijortoare si s se concentreze pe efectele asupra sntii populaiei generate de mobilitatea transfrontalier, recrudescena unor maladii transmisibile (inclusiv a tuberculozei rezistente la antibiotice, asociate sau nu cu HIV/SIDA), modificarea morbiditii prin creterea incidenei bolilor cardiace i a celor provocate de diabet, obezitate, cancer i neuropsihice.

O atenie special va trebui s fie acordat problemelor specifice de sntate care pot surveni drept consecin a schimbrile climatice.

Este, de asemenea, necesar implicarea activ a serviciilor de sntate public în aciunile menite s duc la realizarea unei caliti a mediului în care nivelul contaminanilor produi de om s nu aib un impact semnificativ i s nu reprezinte un risc pentru sntatea uman. Aceasta presupune:

• Identificarea riscului pe care îl prezint pentru sntatea uman diferitele categorii de contaminani; substanele periculoase trebuie s devin obiectul unor proceduri specifice de management al riscului înainte ca acestea sa fie utilizate;

• Identificarea i evaluarea traseelor pe care contaminanii ajung în organismul uman i stabilirea celui mai eficient mod de aciune pentru a diminua nivelul de expunere sau, cel puin, aducerea acestui nivel la valori acceptabile;

• Fixarea anumitor prioriti mediu-sntate la stabilirea politicilor specifice prin care se urmrete eliminarea contaminanilor sau utilizarea substanelor nepericuloase în produse i în procesele de producie.

70

Orizont 2020. Obiectiv naional: Atingerea unor parametri apropiai de nivelul mediu actual al strii de sntate a populaiei i al calitii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sntate i demografice în toate politicile publice ale României.

Având în vedere intele strategice ale sectorului sanitar i msurile preconizate pentru perioada anterioar, începând cu anul 2014 vor fi consolidate noile structuri instituionale, în special pentru asigurarea calitii serviciilor de asisten medical în condiiile descentralizrii i managementului pe programe. Se vor iniia noi msuri, inclusiv prin iniiative legislative, pentru fundamentarea deciziilor în domeniul politicilor de sntate prin analiza performanei sistemului în funcie de rezultate, evaluarea tehnologiilor, efectuarea sistematic de cercetri de cost/eficacitate i cost/beneficiu.

Prin implementarea principalelor programe de sntate, se prevede continuarea trendului descresctor în privina mortalitii i morbiditii infantile i materne, incidenei îmbolnvirilor i mortalitii prin boli transmisibile i prin cancer (scdere cu 50%). În acest scop, se va trece la al doilea val de servicii organizate la nivel populaional pentru prevenia secundar (screening) în privina cancerului de col uterin, a incidenei i mortalitii prin cancer de sân i de colon.

Va continua creterea procesului de acoperire a populaiei cu servicii de baz cum ar fi asistena de urgen, creterea cu 50% a accesului la servicii de asisten medico-sanitar (îngrijiri pe termen lung) a populaiei de vârsta a treia, creterea acoperirii cu servicii paliative la 60% din necesar i cu servicii de asisten de psihiatrie comunitar la 70% din necesar.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea deplin la nivelul mediu de performan, inclusiv sub aspectul finanrii serviciilor de sntate, al celorlalte state membre ale UE.

România se va alinia, în linii generale, la cerinele i standardele UE privind accesul la serviciile de baz privind asistena de urgen, asistena medical primar, controlul cancerului, asigurarea cu servicii de sntate mintal la nivelul comunitii.

1.6. Incluziunea social, demografia i migraia

Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societi bazate pe incluziunea social prin luarea în considerare a solidaritii între generaii i în interiorul lor i asigurarea creterii calitii vieii cetenilor ca o condiie a bunstrii individuale durabile.

Activitile Uniunii Europene în domeniul proteciei i incluziunii sociale sunt reglementate prin deciziile Consiliului European din martie 2006 care stabilesc noi obiective i modaliti de aciune i încurajeaz cooperarea dintre statele membre potrivit

71

metodei deschise de coordonare. Comunicarea Comisiei Europene privind Serviciile Sociale de Interes General statueaz reperele principale ale responsabilitilor ageniilor guvernamentale i organismelor de suport în acest domeniu. Statelor membre le revin, de asemenea, îndatoriri precise în baza Pactului European pentru Tineret i a Pactului European pentru Egalitatea de Gen.

Cel de-al doilea Raport al României asupra realizrii Obiectivelor Mileniului convenite în cadrul ONU, aprobat la 18 septembrie 2007, relev faptul c o bun parte dintre obiectivele asumate în 2003 i care prezint relevan pentru problematica incluziunii sociale au fost îndeplinite, unele dintre acestea în avans, creând premisele pentru o îmbuntire substanial a situaiei pân în anul 2013 i în perioadele urmtoare. Astfel, rata srciei severe s-a redus de la 10,91% în 2002 la 4,1% în 2006 (fa de inta propus de 5,4%), permiând stabilirea unei noi inte de 3,5% pentru 2009; creterea cu peste 50% a numrului copiilor de origine rom înrolai în procesul educaional; o uoar cretere a ratei de ocupare a populaiei feminine (de la 52% în 2002 la 52,8% în 2007), cu perspectiva atingerii unui nivel de 55% în 2010 i 60% în 2015.

Cu toate acestea, decalajele fa de media UE în privina accesului la serviciile de protecie social i a msurilor active pentru promovarea incluziunii sociale rmân importante i vor constitui obiectul unei preocupri serioase, printr-un ansamblu de politici publice, i dup 2013. Aceste politici vor trebui s vizeze, de asemenea, în mod prioritar, stabilizarea i redresarea într-un orizont de timp realist a situaiei demografice, care a înregistrat tendine negative alarmante în ultimele dou decenii.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Crearea unui cadru legislativ, instituional i participativ modern pentru reducerea riscurilor de srcie i excluziune social, promovarea coeziunii sociale, egalitii de anse i diversitii culturale, precum i pentru gestionarea responsabil a fenomenelor demografice i migraiei.

Prevederi relevante pentru domeniul incluziunii sociale se regsesc, practic, în toate strategiile naionale i programele sectoriale. Un capitol distinct consacrat acestor aspecte este cuprins în Programul Operaional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013”, aprobat în octombrie 2007.

Programele prin care sunt finanate iniiativele sociale acoper ansamblul populaiei României, dar sunt direcionate prioritar spre reducerea riscului srciei, promovarea accesului la servicii pentru anumite grupuri defavorizate, îmbuntirea accesului i participrii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii. Grupurile int identificate includ: populaia rom, persoanele cu dizabiliti, tinerii care prsesc sistemul de stat pentru protecia copilului, femeile, familiile cu mai mult de 2 copii, familiile monoparentale, copiii în situaii de risc, infractorii i fotii delincveni, persoanele dependente de droguri i alcool, persoanele fr adpost, victimele violenei domestice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele afectate de boli profesionale, refugiaii i azilanii. La acestea se adaug problemele specifice ale copiilor ai cror prini se afl la munc temporar în strintate i care se afl în îngrijirea unor persoane vârstnice sau altor membri de familie

72

(reprezentând, potrivit sondajelor recente, între 1/3 i 1/5 din numrul total al familiilor din unele zone rurale).

Principalele domenii de intervenie prevzute sunt:

(i) Dezvoltarea economiei sociale prin implicarea activ a tuturor actorilor relevani (instituii publice, asociaii patronale sau profesionale, sindicate etc.) i încurajarea cu precdere a aciunii sociale a organizaiilor neguvernamentale i altor formaiuni ale societii civile (cooperative sociale, asociaii de ajutor reciproc, fundaii i asociaii de caritate i voluntariat). În acest fel, va fi sprijinit dezvoltarea unor comuniti locale puternice, furnizarea unor servicii utile pentru populaie, cetenia activ, precum i apariia unor noi actori în economie, rezultând în creterea oportunitilor de ocupare pentru grupurile vulnerabile i realizarea coeziunii i solidaritii sociale.

(ii) Îmbuntirea accesului i participrii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii prin msuri suplimentare celor prevzute pentru ansamblul populaiei, favorizând o abordare focalizat i personalizat, inclusiv aciuni de sensibilizare i contientizare public privind problematica populaiei de etnie rom.

(iii) Promovarea egalitii de anse pe piaa muncii prin facilitarea accesului femeilor în zone economice rezervate tradiional brbailor, la poziii de conducere sau în politic, combaterea stereotipurilor de gen, traficului de fiine umane, violenei domestice, discriminrii sau hruirii sexuale la locul de munc, crearea unei piee a muncii incluzive, furnizarea de programe speciale pentru femei (munca la domiciliu, timpul flexibil de munc etc.), inclusiv recalificarea pentru alte ocupaii a persoanelor angajate în industrii care prezint risc de delocalizare (textile, confecii).

(iv) Iniiative transnaionale pentru o pia incluziv a muncii prin extinderea ariei de colaborare cu celelalte ri membre ale UE, schimb de experien i informaii privind legislaia primar i secundar, procedurile de lucru, metodologiile de evaluare a performanei în domeniul proteciei i incluziunii sociale, adaptarea formrii profesionale la noile tehnologii. Întrucât România are unul dintre cele mai mari segmente de populaie de etnie rom din rile UE, apare necesar iniierea i promovarea consecvent a unor aciuni concrete, inclusiv prin adoptarea unor msuri legislative i practici uniforme, la nivelul întregii Uniuni Europene, privind problematica specific a acestei etnii.

În perioada imediat urmtoare se vor realiza urmtoarele aciuni:

• Elaborarea i adoptarea unui pachet legislativ coerent privind combaterea srciei, prevenirea excluziunii sociale i implementarea conceptului de economie social, inclusiv Legea de înfiinare a Observatorului Social i a unui centru de documentare în domeniul incluziunii sociale, Legea unic a prestaiilor sociale i operaionalizarea Ageniei Naionale pentru Prestaii Sociale;

• Reanalizarea cuantumului prestaiilor sociale i a sistemului de alocaii familiale având ca scop, printre altele, reconcilierea vieii de familie cu cea profesional;

• Asigurarea unui sistem unic de acreditare, autorizare i liceniere a furnizorilor de servicii în domeniul asistenei sociale i a unor criterii unice pentru serviciile din

73

domeniul proteciei copilului, persoanelor vârstnice sau cu dizabiliti, victimelor violenei în familie i altor categorii defavorizate;

• Promovarea de programe speciale pentru creterea calitii vieii persoanelor în vârst, cu implicarea mai accentuat a autoritilor publice locale i organizaiilor civice în acordarea serviciilor socio-medicale i de îngrijire ambulatorii i la domiciliu; dezvoltarea i modernizarea serviciilor de reziden;

• Iniierea i dezvoltarea unor servicii alternative pentru îngrijirea copiilor (cree, centre de zi, grdinie) i a unor programe speciale pentru copiii cu dizabiliti, realizarea unor campanii de contientizare privind drepturile copiilor;

• Modernizarea i dotarea infrastructurii serviciilor socio-medicale, cu precdere a celor de urgen (centre sociale, servicii rezideniale, centre multifuncionale);

• Susinerea sectorului neguvernamental în vederea dezvoltrii de servicii sociale prin reglementarea unui cadru unic de finanare i stabilirea procedurilor de sprijinire a asociaiilor i fundaiilor care desfoar activiti de asisten social;

• Consolidarea capacitii instituionale i administrative a autoritilor centrale i locale i a interaciunii acestora cu fundaiile caritabile i asociaiile de asisten pe baz de voluntariat.

• Promovarea unor iniiative româneti proprii în cadrul instituiilor UE în domeniul incluziunii sociale, inclusiv adoptarea unor reglementri unitare la nivelul întregii Uniuni Europene privind problematica specific a comunitilor rome.

În urma adoptrii acestor msuri, se prevede ca numrul structurilor economiei sociale s creasc de la 3 în 2005 la 830 în 2015 (cu o sporire a numrului de locuri de munc create în asemenea structuri de la 12 la 5.000), numrul de participani la programele de calificare sau recalificare destinate grupurilor vulnerabile s creasc de la 6.487 în 2005 la 150.000 în 2015 (dintre care pentru romi de la 1.500 la 65.000, pentru persoane cu dizabiliti de la 160 la 20.500 i pentru tineri care prsesc sistemul de stat de protecie de la 221 la 5.400), numrul de persoane dependente sprijinite de la 12.526 în 2005 la 40.000 în 2015, numrul de participani la programele de formare destinate specialitilor în domeniul incluziunii sociale de la 4.795 în 2005 la 10.000 în 2015.

Este un fapt c evoluiile demografice în România sunt îngrijortoare, cu trenduri negative pe termen lung. Conform estimrilor convergente din surse naionale i internaionale, fr a lua în considerare migraia extern, dar admiând o cretere considerabil a speranei de via la natere, populaia României ar putea s scad de la 21,5 milioane locuitori în 2007 la 21,2 milioane în 2013, la 20,8 milioane în 2020 i la 19,7 milioane în 2030, urmând s ajung la 16,7 milioane la mijlocul secolului. Consecinele acestor evoluii sunt considerabile în toate domeniile vieii economico-sociale (for de munc, educaie i formare profesional, servicii sociale i de sntate, dezvoltare regional etc.).

74

Dac se iau în calcul accentuarea mobilitii i efectele generate de migraia extern (fenomen înc insuficient cercetat), conform prognozelor ONU i Eurostat, populaia României ar ajunge la 20,8 milioane locuitori în 2013, 20 milioane în 2020 i 18,6 milioane în 2030, coborând apoi la numai 15 milioane în 2050.

Efectele demografice i economice pe termen lung ale scderii masive a natalitii în prima jumtate a anilor 1990 i ale meninerii acesteia la o valoare mic în toat perioada care a urmat vor aprea dup anii 2025-2030, atunci când generaiile nscute dup 1989 vor ocupa poziia central în segmentul reproductiv i cel activ economic ale populaiei rii. La 100 persoane adulte (20-59 ani) vor reveni 50 de persoane vârstnice (60 de ani i peste) în anul 2030 i 85 la mijlocul secolului, fa de numai 34 în 2007. Într-un astfel de context, stabilirea obiectivelor de dezvoltare durabil pentru orizontul 2030 nu poate omite efectele evoluiilor demografice pe termen lung i foarte lung.

inând seama de aceste elemente, este o prioritate de interes naional elaborarea unei Strategii privind populaia României pe termen lung (pân în 2050) i foarte lung (pân la sfâritul secolului), coninând propuneri concrete, bazate pe datele tiinei, care s cuprind un ansamblu de msuri pro-active, compatibile cu principiile dezvoltrii durabile i cu drepturile fundamentale ale omului, pentru stabilizarea i redresarea situaiei. O astfel de Strategie ar trebui sa vizeze trei obiective principale:

• Ameliorarea strii de sntate, reducerea mortalitii i creterea duratei medii de viat;

• Evitarea unei emigraii importante ca dimensiune;

• Redresarea natalitii, presupunând o evaluare detaliat a politicilor familiale actuale i adoptarea unor msuri urgente de protecie i susinere a familiei prin prestaii (transferuri financiare) i servicii sociale accesibile tuturor.

În fundamentarea i elaborarea unei astfel de Strategii, costisitoare i etalate pe o lung perioad de timp, este necesar consultarea larg a tuturor factorilor sociali, precum i cunoaterea politicilor i practicilor adoptate în alte ri europene. Se impune, de asemenea, crearea unei structuri instituionale de înalt prestan i competen care s monitorizeze în continuare aplicarea Strategiei, s evalueze periodic rezultatele i adapteze msurile i mijloacele în funcie de aceste rezultate.

Dou scenarii demografice ar contura perspectivele dezvoltrii viitoare: cel rezultat din continuarea actualelor tendine, i cel rezultat din instalarea unei redresri moderate dar continue. Obiectivele pe termen mediu i lung ale strategiilor i programelor naionale, regionale i sectoriale de dezvoltare vor trebui s fie reajustate în conformitate cu realitile demografice prognozate.

Pân în anul 2013 se va asigura elaborarea i va începe implementarea cadrului legislativ unitar privind problematica migraiei forei de munc, pentru promovarea unei aciuni concertate, împreun cu partenerii sociali, autoritile locale i regionale, centrele de învmânt i de formare profesional i societatea civil, vizând obiectivul unei mobiliti echitabile, în special prin combaterea muncii nedeclarate i a dumpingului social. Dezvoltarea unor instrumente mai bine adaptate la nevoile lucrtorilor migrani i

75

ale întreprinderilor care îi angajeaz, asigurarea dezvoltrii oportunitilor i accesului pe piaa forei de munc a lucrtorilor migrani, dezvoltarea abordrii bazate pe principiul flexicuritii vor conduce la fructificarea eficient a beneficiilor mobilitii geografice pentru individ i pentru economie în ansamblu

Se estimeaz c, la nivelul anului 2020, va avea loc o reducere a populaiei în vârst de munc (15-64 ani) cu circa 1,2% fa de 2007, paralel cu o scdere a populaiei inactive de aproape 13% datorit efectelor creterii economice i cu sporirea cu 5,3% a ratei de ocupare a populaiei în vârsta de munc. În aceste condiii, deficitul de for de munc este probabil s se menin, ceea ce va impune gestionarea adecvat a circulaiei externe a forei de munc i aplicarea unor programe speciale de admisie a anumitor categorii profesionale din strintate. Operaiunile orientative prevd:

• Elaborarea i adoptarea unui pachet legislativ coerent privind migraie în scop de munc;

• Consolidarea capacitii instituionale i administrative a autoritilor centrale i locale în scopul gestionrii eficiente a fenomenului migraiei.

Orizont 2020. Obiectiv naional: Promovarea consecvent, în noul cadru legislativ i instituional, a normelor i standardelor UE cu privire la incluziunea social, egalitatea de anse i sprijinirea activ a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naionale pe termen lung privind populaia i fenomenele migratorii.

Obiectivele operaionale prioritare avute în vedere pentru aceast perioad includ:

(i) Consolidarea capacitaii instituionale pentru asigurarea actualizrii permanente i implementrii politicilor de incluziune i solidaritate social i optimizarea coordonrii între instituiile publice, mediul de afaceri i societatea civil prin:

• Întrirea capacitaii autoritilor locale de a identifica în mod corect prioritile, de a administra eficient realizarea proiectelor i fondurile alocate în acest scop, de a mobiliza participarea activ a comunitilor;

• Asigurarea unei abordri integrate privind incluziunea activ a grupurilor dezavantajate prin combinarea msurilor personalizate de asisten în cadrul comunitilor, în centre rezideniale sau la domiciliu cu aciuni de integrare pe piaa muncii.

(ii) Dezvoltarea i implementarea unui sistem de protecie social adecvat provocrilor demografice i sprijinirea iniiativelor favorabile realizrii acestui scop prin:

• Îmbuntirea i sincronizarea cadrului legislativ aferent consecinelor previzibile ale evoluiilor demografice;

• Dezvoltarea unui sistem de pensii i ajutoare sociale adecvat evoluiilor demografice;

76

• Stoparea declinului natalitii; diminuarea mortalitii i morbiditii infantile i materne;

• Dezvoltarea sistemului de prestaii i servicii sociale pentru crearea de condiii favorabile creterii, îngrijirii i educrii copiilor;

• Promovarea politicilor sociale de susinere a familiei, îndeosebi a familiei tinere cu doi i trei copii; asigurarea accesului cu anse egale a întregii populaii la servicii de sntate a reproducerii; facilitarea inseriei/reinseriei prinilor pe piaa muncii prin diversificarea msurilor care încurajeaz reconcilierea vieii de familie cu cea profesional;

• Adaptarea sistemului de educaie i formare profesional la evoluiile demografice i la nevoile pieei muncii; creterea i diversificarea ofertei de locuri de munc;

• Creterea speranei de via i a speranei de via sntoas prin dezvoltarea serviciilor de sntate de calitate, precum i a campaniilor de informare i a programelor naionale de promovare a activitilor sportive i a alimentaiei echilibrate;

• Dezvoltarea sistemului de îngrijiri de lung durat pentru persoanele vârstnice dependente; facilitarea accesului persoanelor vârstnice, în special al celor din mediul rural, la servicii medicale i sociale de calitate;

• Promovarea principiului îmbtrânirii active i echilibrarea raportului de dependen în sistemul de pensii; promovarea meninerii în activitate a lucrtorilor vârstnici, inclusiv pentru persoanele care au îndeplinit vârsta de pensionare dar doresc s continue s munceasc; dezvoltarea programelor flexibile de lucru; adaptarea condiiilor de la locul de munc i furnizarea de formare profesional pentru lucrtorii vârstnici;

• Limitarea disparitilor în distribuia teritorial a populaiei;

• Evaluarea primelor rezultate ale Strategiei Naionale privind Populaia României i revizuirea, pe aceast baz, a intelor i modalitilor de aciune pentru perioada urmtoare.

(iii) Managementul adecvat al migraiei forei de munc prin:

• Aplicarea unor programe speciale de admisie a anumitor categorii profesionale din ri tere;

• Elaborarea i punerea în aplicare a unei politici de imigrare corespunztoare obiectivelor Strategiei demografice;

• Promovarea unor msuri active pentru scderea numrului tinerilor sau familiilor tinere care emigreaz definitiv.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea semnificativ de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privina coeziunii sociale i calitii serviciilor sociale.

77

Pentru a asigura creterea calitii vieii cetenilor i persoanelor rezidente în România i pentru reducerea i inversarea declinului demografic, vor fi urmrite urmtoarele obiective orientative:

• Înscrierea pe o tendin sigur de diminuare a reducerii numrului populaiei generale;

• Reducerea ratei srciei la un nivel comparabil cu media UE din acel an;

• Asigurarea accesului tuturor cetenilor i rezidenilor la servicii de sntate, educaie i sociale de calitate;

• Asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor persoanelor pe piaa muncii;

• Cuprinderea tuturor persoanelor apte de munc în sistemul de educaie i formare profesional continu, inclusiv a celor în vârst de peste 50 ani.

1.7. Srcia global i sfidrile dezvoltrii durabile

Uniunea European i statele sale membre se afl printre principalele susintoare ale procesului de extindere a aplicrii principiilor i practicilor dezvoltrii durabile la nivel global, pentru reducerea srciei i discrepanelor economico-sociale i pentru promovarea unor politici responsabile în privina conservrii i utilizrii raionale a resurselor naturale ale planetei. În acest sens, UE si-a asumat obligaii precise, în conformitate cu documentele programatice adoptate la cel mai înalt nivel în cadrul ONU precum i al Organizaiei Mondiale pentru Comer, privind sporirea substanial, în termeni cantitativi i calitativi, a contribuiei sale la ajutorul pentru dezvoltare i la îmbuntirea guvernanei internaionale în materie de protecie a mediului.

Din punctul de vedere al volumului asistenei oficiale pentru dezvoltare (ODA), Uniunea European i statele sale membre reprezint cel mai mare donator din lume, cu o contribuie de circa 60% din totalul alocaiilor ODA pe plan internaional.

Strategia pentru Dezvoltare Durabil a UE reînnoit (2006) reitereaz aceste angajamente de solidaritate internaional prin integrarea ariei problematice a dezvoltrii durabile la nivel global în Politica Extern i de Securitate Comun (PESC) a Uniunii Europene ca obiectiv al colaborrii multilaterale i bilaterale pentru sporirea eficienei, coerenei i calitii ajutorului pentru dezvoltare în perioada urmtoare.

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activ a dezvoltrii durabile la nivel global i asigurarea punerii de acord a politicilor interne i externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltrii durabile i angajamentele sale în aceast privin.

Cu ocazia Consiliului European din iunie 2008, a fost aprobat Agenda de Aciune privind rolul UE ca partener global în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale

78

Mileniului, prin care se reitereaz angajamentul UE de a rmâne cel mai important donator la nivel mondial, precum i de a întreprinde toate demersurile pentru susinerea realizrii Obiectivelor Mileniului.

Potrivit angajamentelor asumate, UE ar urma s aloce, la nivel colectiv, 0,56% din venitul naional brut, adic 66 miliarde euro, în anul 2010 (fa de 46 miliarde euro în 2006), cu posibilitatea s ajung pân la 84 miliarde euro la nivelul anului 2015, pornind de la premisa c statele membre îi vor respecta obligaiile asumate la nivel european, conform Consensului European pentru Dezvoltare din 2005.

Astfel, România, ca i celelalte state membre care au aderat la UE dup 2002, s-a angajat s depun eforturi pentru creterea volumului asistenei oficiale pentru dezvoltare, în cadrul procesului naional de alocare bugetar, pentru a atinge inta de 0,17% din venitul naional brut (VNB) pân în 2010 i de 0,33% din VNB pân în 2015.

Statele membre care au aderat la UE înainte de 2002 s-au angajat s aloce pentru ODA 0,51% din VNB pân în 2010 i 0,7% din VNB pân în 2015.

Agenda de aciune a UE subliniaz nevoia de a spori eforturile în domenii precum educaia, mediul, sntatea, ap i canalizare, agricultura, dezvoltarea pentru combaterea srciei, infrastructura i egalitatea de anse, cu prioritate în Africa.

De asemenea, aa cum se arat în Agenda de Aciune a UE, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în contextul unei dezvoltri durabile reprezint o responsabilitate comun a tuturor partenerilor, care vor trebui s-i onoreze angajamentele, rspunderea principal revenind statelor în curs de dezvoltare.

Se va urmri asigurarea coerenei politicilor pentru dezvoltare, principiu consacrat în Tratatul fondator al UE i reconfirmat în Consensul European pentru Dezvoltare din decembrie 2005. Principalele provocri crora va trebui s li se fac fa sunt creterea capacitilor i a contientizrii, în special în rândul actorilor responsabili pentru politicile sectoriale, gestionarea echilibrat a diferitelor politici i interese i adaptarea lor corespunztoare, atât la nivelul rilor UE cât i al statelor partenere în curs de dezvoltare. Coerena politicilor susine integrarea orizontal a obiectivelor cooperrii pentru dezvoltare în toate activitile din cele 12 politici sectoriale (comer, mediu, schimbri climatice, securitate, agricultur, pescuit, politici sociale i ocuparea forei de munc, migraie, cercetare, societatea informaional, transport i energie) susceptibile de a avea un impact asupra statelor în curs de dezvoltare.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Implementarea instrumentelor legislative i instituionale aferente statutului României de ar donatoare de asisten pentru dezvoltare, conform obligaiilor de stat membru al UE; stabilirea prioritilor i modalitilor de aciune, i alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul naional brut (VNB) în 2013 i 0,33% în 2015, cu inta intermediar de 0,17% din VNB în 2010.

Odat cu aderarea la UE, România a devenit stat donator de asisten pentru dezvoltare. Ministerul Afacerilor Externe este instituia responsabil pentru coordonarea i gestionarea politicii naionale de cooperare internaional pentru dezvoltare.

79

Cooperarea pentru dezvoltare este integrat în ansamblul politicii externe a României. În calitate de stat membru al UE, România poate acorda asisten statelor în curs de dezvoltare aflate pe lista Comitetului de Asisten pentru Dezvoltare al OCDE, atât printr-o politic proprie, cât i prin asocierea la politica i eforturile financiare ale UE în materie.

Principalul obiectiv al politicii naionale de cooperare internaional pentru dezvoltare îl reprezint susinerea eforturilor de reducere a srciei în statele beneficiare de asisten, în contextul mai larg al contribuiei la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

În acelai timp, România s-a asociat angajamentelor asumate de UE în domeniul finanrii pentru dezvoltare (Angajamentele Monterrey) i al creterii eficacitii asistenei pentru dezvoltare (ca semnatar a Declaraiei de la Paris privind eficacitatea asistenei), inclusiv al celor referitoare la sporirea substanial a volumului de asisten oficial pentru dezvoltare.

În conformitate cu practica european, România a adoptat Strategia Naional privind Politica Naional de Cooperare Internaional pentru Dezvoltare i Planul de Aciune pentru aplicarea acestei Strategii printr-o Hotrâre de Guvern aprobat la 31 mai 2006. Strategia stabilete prioritile geografice (Europa de Est, Balcanii de Vest i Caucazul de Sud, lista statelor beneficiare putând fi extins i pentru state din Asia Central, Africa i America Latin) i sectoarele de direcionare prioritar a asistenei (buna guvernare, consolidarea instituiilor democratice i statului de drept, dezvoltarea economic, educaia i formarea profesional, ocuparea forei de munc, sntatea, dezvoltarea infrastructurii, protecia mediului).

Tot în 2006 Parlamentul României a adoptat Legea privind finanarea asistenei în cadrul politicii naionale de cooperare internaional pentru dezvoltare, iar în 2007 au fost reglementate, prin Hotrâre de Guvern, aciunile specifice aferente finanrii acestor operaiuni.

În anul 2007, România a raportat o contribuie ODA de 0,07 din venitul naional brut (aproximativ 80 milioane euro), sum care include contribuia României la bugetul comunitar consacrat cooperrii pentru dezvoltare i ajutorului umanitar (54 milioane euro), contribuiile din bugetul special al MAE destinat asistenei pentru dezvoltare, precum i contribuiile din bugetele altor ministere (cea mai mare parte revenind burselor acordate de Ministerul Educaiei i Cercetrii). Contribuia efectiv a României la susinerea eforturilor pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (însumând 4,67 milioane euro) a fost dirijat pe canale multilaterale, prin ageniile ONU sau fonduri administrate de acestea.

Dei persist discrepane serioase în privina performanei la unii indicatori importani ai dezvoltrii durabile fa de media UE i, în special, fa de statele din nucleul su central, România se calific, datorit creterii robuste a PIB în perioada 2001-2007, pentru statutul de ar donatoare de ajutor pentru dezvoltare. Aceast stare de fapt este confirmat de Raportul de ar asupra Obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului (2007), care constat îndeplinirea, în cea mai mare parte, în unele cazuri în avans, a obiectivelor asumate în primul raport din 2003. Aceasta a permis stabilirea unor inte mai ambiioase la nivelul anului 2015 i creeaz condiiile pentru utilizarea experienei i expertizei

80

relevante dobândite de România în vederea soluionrii unor probleme specifice rilor aflate într-o etap timpurie a dezvoltrii moderne.

Pentru anii urmtori se are în vedere sporirea bugetului alocat ODA, în sensul respectrii obligaiilor asumate, creterea gradual a asistenei bilaterale, întrirea capacitii instituionale i coerenei de aciune la nivel naional în sectorul guvernamental, dar i în cel neguvernamental, în scopul consolidrii profilului României ca ar donatoare în strans colaborare i coordonare cu ceilali donatori internaionali.

Pe plan regional, România va continua s acorde asisten în acele domenii prioritare, menionate în Strategia Naional, în care a acumulat în procesul de aderare la UE o experien ce se poate dovedi util statelor partenere. De asemenea, România va continua s acioneze în sprijinul extinderii colaborrii transfrontaliere axate pe obiectivele dezvoltrii durabile în zona Mrii Negre, prin utilizarea raional i eficient a fondurilor puse la dispoziie de guvernul român i de ali parteneri europeni i internaionali, i prin implementarea Conveniei de la Bucureti privind protecia Mrii Negre împotriva polurii (1992), în corelare cu obiectivele complexe ale politicii maritime a Uniunii Europene i prin concretizarea iniiativei comune cu Austria privind intensificarea cooperrii în bazinul dunrean.

Vor fi întreprinse aciuni de contientizare a cetenilor asupra importanei implicrii României în programele de asisten pentru implementarea principiilor i practicilor dezvoltrii durabile la nivel global, nu numai ca o obligaie moral de solidaritate internaional, ci i ca o modalitate concret de promovare a intereselor naionale ale României, în special în domeniul economic.

România va susine, alturi de celelalte state membre ale Uniunii Europene, întrirea rolului i competenelor Programului pentru Mediu al Naiunilor Unite (UNEP) cu sediul la Nairobi i transformarea acestuia într-o agenie specializat a ONU, ca vehicul principal al integrrii preocuprilor de conservare i folosire raional a resurselor naturale la nivel planetar, în efortul general de îndeplinire a obiectivelor dezvoltrii durabile.

Orizont 2020. Obiectiv naional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei i resurselor disponibile în România în slujba asistenei pentru dezvoltare, i alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul naional brut.

În scopul consolidrii profilului internaional de donator al României vor fi avute în vedere, printre altele, sporirea bugetului alocat asistenei oficiale pentru dezvoltare în vederea respectrii obligaiilor asumate la nivel european i internaional, crearea unei Agenii Naionale de implementare a politicii de cooperare pentru dezvoltare, i promovarea expertizei dobândite de România ca stat donator în domeniile în care România deine avantaje comparative.

România va promova o mai bun coordonare i complementaritate între donatori, prin eforturi în direcia programrii multianuale comune bazate pe strategiile de reducere a srciei, crerii unor mecanisme comune de implementare, întreprinderii unor analize i misiuni comune ale donatorilor i utilizrii eficiente a mecanismelor de cofinanare.

81

În sensul Declaraiei de la Paris privind Eficacitatea Asistenei (2005), România va urmri dezvoltarea simului de proprietate (ownership) al statelor partenere asupra procesului de dezvoltare, armonizarea procedurilor cu cele ale statelor partenere, alinierea asistenei la necesitile lor reale, punând accentul pe obinerea de rezultate i responsabilizarea în dublu sens.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea complet a României la politicile Uniunii Europene în domeniul cooperrii pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocrilor bugetare ca procent din venitul naional brut.

România va spori în continuare bugetul alocat în scopurile asistenei oficiale pentru dezvoltare, va urmri alinierea la politicile UE pe linia cooperrii pentru dezvoltare i va susine demersurile comune ale UE în domeniu.

Se vor întreprinde demersuri pentru alinierea la cerinele OCDE, în vederea obinerii de ctre România a statutului de membru al Comitetului de Asisten pentru Dezvoltare.

Va continua promovarea expertizei dobândite de România ca stat donator în domeniile în care România deine avantaje comparative, i se va promova coordonarea i complementaritatea între donatori, cu respectarea principiilor de baz înscrise în Declaraia de la Paris privind eficacitatea asistenei.

2. Teme inter- i trans-sectoriale

La acest capitol, Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil nu prevede obiective cantitative sau calitative precise în afara celor prevzute în Agenda Lisabona, directivele sectoriale, programele i instrumentele convenite. Detalierea obiectivelor int pe orizonturi de timp se face pe baza prioritilor naionale, în congruen cu documentele i practicile curente ale UE.

2.1. Educaie i formare profesional

Îmbuntirea radical i diversificarea ofertei educaionale a întregului sistem de învmânt i formare profesional din România este recunoscut ca un obiectiv prioritar de importan strategic i o condiie obligatorie pentru transpunerea în fapt a principiilor dezvoltrii durabile pe termen mediu i lung. Se are în vedere i faptul c reformele de sistem i investiiile de efort i resurse în acest domeniu prezint un înalt grad de inerialitate, capacitatea de absorbie fiind un factor determinant, iar rata de rentabilitate

82

este mic pe termen scurt, rezultatele tangibile devenind evidente abia numai dup un numr însemnat de ani.

În societatea româneasc exist o larg recunoatere a faptului c educaia reprezint factorul strategic al dezvoltrii viitoare a rii prin contribuia sa esenial la modelarea multidimensional i anticipativ a capitalului uman. Educaia este perceput ca o cale spre dezvoltarea durabil care, în fapt, este un proces de învare social în cutare de soluii inovative.

O viziune de ansamblu asupra pachetului de msuri legislative, instituionale i de orientare general, precum i asupra necesarului realist de finanare este înc în curs de elaborare. Baza acestui proces complex o reprezint Strategia de la Lisabona, Orientrile Strategice Comunitare privind Coeziunea, Comunicarea Comisiei Europene privind societatea informaional, programul de lucru „Educaia i formarea profesional orizont 2010” i programul de aciune integrat în domeniul învrii pe tot parcursul vieii 2007-2013, precum i prevederile Declaraiei de la Bologna (1999), Obiectivele Mileniului stabilite în anul 2000, ale Deceniului ONU „Educaie pentru o Dezvoltare Durabil” 2005-2014 i ale Strategiei pe aceast tem convenite în 2005, la Vilnius, sub egida Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE).

Programul Operaional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007-2013, aprobat în noiembrie 2007, având obiective i modaliti de aciune derivate din Cadrul Strategic Naional de Referin 2007-2010, stabilete 7 axe prioritare de aciune, dintre care cel puin 3 au relevan direct asupra evoluiei viitoare a sistemului naional de educaie i formare profesional. Programul Naional de Reform pentru Agenda Lisabona 2007-2010 constituie, de asemenea, un document strategic de referin care include dezvoltarea educaiei i formrii profesionale printre msurile prioritare. În anul 2007, România a elaborat Strategia Educaiei pentru Dezvoltare Durabil, pe baza recomandrilor Strategiei UNECE, care detaliaz obiectivele i direciile de aciune specifice în acest domeniu.

Elaborarea, prin consens, a unei viziuni strategice pe termen mediu i lung, în baza principiilor i prioritilor generale formulate în Pactul pentru Educaie din februarie 2008, va fi finalizat în 2009 – anul în care se va fundamenta Strategia UE post-Lisabona i se va negocia alocarea contribuiilor financiare pentru exerciiul de programare 2014-2020.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Dezvoltarea capitalului uman i creterea competitivitii prin corelarea educaiei i învrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii i asigurarea oportunitii sporite pentru participarea viitoare pe o pia a muncii modern, flexibil i incluziv.

Se urmrete în acest fel calificarea i recalificarea, potrivit noilor exigene ale pieei naionale a muncii i cerinelor de competitivitate în Piaa Unic a UE, a unui numr de 1,65 milioane persoane, echivalent cu 18% din totalul populaiei ocupate în 2006. inând seama de rezultatele nesatisfctoare obinute în perioada 2000-2006, se pornete de la constatarea c unele inte stabilite prin Strategia de la Lisabona (o rat medie de 70% de

83

ocupare a populaiei în vârst de 15-64 ani; reducerea ratei de prsire timpurie a colii sub 10%; sporirea la 85% a populaiei în vârst de 15-64 ani care a absolvit cel puin învmântul secundar superior) nu vor putea fi atinse, în cazul României, pân în anul 2010, necesitând o reealonare realist, adaptat la condiiile specifice existente. Va fi nevoie de eforturi susinute chiar i pentru atingerea intei asumate în cadrul Obiectivelor Mileniului astfel ca, pân în 2012, copiii din mediul rural s finalizeze ciclul complet de învmânt primar i gimnazial în proporie de cel puin 95%. În aceste condiii, accentul principal al ansamblului de politici i aciuni care se vor realiza pân în anul 2013 se va pune pe meninerea i accelerarea tendinelor deja conturate pentru recuperarea decalajelor fa de nivelul actual de performan al celorlalte state membre ale UE.

Pentru garantarea accesului la educaie i la formarea profesional de calitate, precum i pentru asigurarea continu a calitii educaiei se vor îndeplini obiectivele specifice stabilite prin Programul Operaional Sectorial «Dezvoltarea Resurselor Umane»:

• Îmbuntirea sistemului de asigurare a calitii în învmântul precolar, primar i secundar i formarea profesional iniial prin susinerea unitilor de învmânt preuniversitar în vederea perfecionrii managementului i a capacitii de furnizare a calificrilor relevante pe piaa muncii;

• Ameliorarea sistemului de asigurare a calitii în învmântul superior prin susinerea universitilor în vederea îmbuntirii managementului i a capacitii de furnizare a calificrilor relevante;

• Îmbuntirea calificrii profesorilor, formatorilor i altor categorii de personal din educaie, i formare prin sprijinirea formrii iniiale i continue a acestora;

• Lrgirea cadrului de stimulare a învrii pe toat durata vieii prin sprijinirea furnizorilor de formare, în vederea dezvoltrii sistemului de asigurare i management al calitii;

• Sprijinirea obinerii de cunotine i competene superioare de ctre tinerii cercettori, prin extinderea oportunitilor pentru studii doctorale i post-doctorale.

Pentru a asigura accesul i participarea la educaie i formare profesional iniial de calitate, aciunile se vor concentra, într-o prim etap, asupra descentralizrii, sprijinirii colilor în vederea implementrii sistemului de management al calitii, crerii unei “culturi a calitii” i accesului egal la educaie. Va avea loc reformarea în profunzime, pe baza Strategiei naionale privind educaia timpurie, i extinderea reelei de uniti a învmântului timpuriu (precolar), asigurarea msurilor specifice de suport educaional pentru grupurile dezavantajate, precum i continuarea programelor de tip “A doua ans”, asigurarea unui management performant în unitile de învmânt preuniversitar, lrgirea ariei de acoperire a transportului colar i întrirea colaborrii cu autoritile locale pe baza unor responsabiliti bine definite. Se va asigura echiparea unitilor de învmânt cu condiii de învare care permit tratamentul didactic personalizat al elevilor cu cerine educaionale speciale.

84

Pentru îmbuntirea calitii actului educaional, se vor dezvolta metodologii specifice de evaluare, de stimulare a participrii, de monitorizare a absenteismului i a absolvirii, precum i de pregtire a experilor în evaluare i în acreditare, prin sprijinirea furnizorilor de servicii educaionale i de formare profesional iniial pentru implementarea noilor instrumente, i alinierea acestora la noile standarde i formarea adecvat a personalului din grupurile int (directorii de coli, inspectorii, decidenii, personalul implicat în formularea de politici educaionale i cadrele didactice). Oferta educaional va include actualizarea curriculum-ului, introducerea noilor tehnici de predare centrate pe cerinele i pe stilurile individuale de învare ale elevului, promovarea inovaiei în predare i în învare, furnizarea competenelor i abilitilor necesare pentru ocupaiile noi, precum i dotarea cu calculatoare i asigurarea accesului la Internet. Ponderea unitilor colare sprijinite care vor primi sau reprimi (prin evaluare periodic) acreditarea prin prisma noilor standarde de asigurare a calitii se prevede s ajung la 80% din total, în anul 2015.

Întrucât extinderea învmântului obligatoriu de la 8 la 10 ani a creat o presiune asupra infrastructurii învmântului preuniversitar, se va aciona pentru reabilitarea i modernizarea unora dintre unitile existente, paralel cu crearea i dezvoltarea unor campusuri educaionale cu dotri complexe (coal, faciliti de cazare, cantin, bibliotec, ateliere, sli i terenuri de sport). Necesarul estimat este de circa 480 campusuri concentrate cu precdere în sfera învmântului profesional i tehnic, în special în jurul nucleelor reprezentate de colile de art i meserii. Se va asigura i adaptarea calificrilor profesionale la cerinele actuale i de perspectiv ale pieei muncii i la specificul regional.

Aciunile care vizeaz dezvoltarea serviciilor de orientare i consiliere, atât pentru elevi cât i pentru prinii sau familiile acestora, se vor concentra cu precdere asupra zonelor rurale, asupra comunitii rome, precum i a altor grupuri dezavantajate. Pentru promovarea culturii antreprenoriale prin educaie se va continua introducerea cursurilor cu caracter aplicativ, inclusiv activiti extracurriculare, pentru dobândirea unor deprinderi i abiliti utile în vederea inseriei sociale i pe piaa muncii.

Proiectele în curs de finalizare urmresc sporirea atractivitii carierei didactice prin îmbuntirea sistemelor de recrutare i de meninere în domeniul învmântului a celor mai buni absolveni de universitate, accesul cadrelor didactice la programele de licen i masterat, inclusiv cele de masterat pedagogic i interdisciplinar, dezvoltarea de noi profesii în educaie («learning developer», auditor pentru calitate, asistent educaional pentru copiii cu cerine educaionale speciale etc.). Pentru îmbuntirea calitii învmântului preuniversitar la toate nivelurile, se va introduce un sistem unitar de certificare i de acordare a creditelor profesionale transferabile, precum i reele de bune practici i repere calitative pentru unitile de învmânt preuniversitar. inând seama de faptul c utilizarea tehnologiilor informaionale în procesul de predare/instruire se situeaz în România la un nivel inferior fa de celelalte ri UE, toate programele de pregtire i de perfecionare a învtorilor, profesorilor i formatorilor vor include module obligatorii de studiu în acest domeniu.

În vederea gestionrii impactului tendinelor demografice negative asupra personalului didactic, vor fi realizate programe speciale de reconversie ctre activiti de

85

orientare i de consiliere, activiti extracurriculare, precum i programe de mobilitate geografic i ocupaional a cadrelor didactice.

O îmbuntire substanial a calitii în învmântul universitar i post-universitar va interveni în urma elaborrii i aplicrii Cadrului Naional al Calificrilor din Învmântul Superior. Aceasta presupune introducerea unor criterii i practici transparente pentru definirea calificrilor i procedurilor de validare, dezvoltarea unor soluii informatice pentru managementul acestui proces, formarea unui contingent de evaluatori de calitate a proceselor didactice i a finalitii acestuia în învmântul superior. Se prevede ca ponderea universitilor care vor primi acreditarea prin prisma noilor standarde de asigurare a calitii s ajung, în 2015, la 90%. Potrivit recomandrilor formulate în cadrul dezbaterilor publice asupra prezentei Strategii, în vederea depirii rezistenei la schimbare a unor structuri osificate, se preconizeaz atragerea în operaiunile de audit, evaluare i certificare, conform standardelor de calitate recunoscute internaional pentru învmântul superior, a expertizei oferite de specialiti independeni din ar i din strintate în sistemul «evaluare colegial».

Creterea relevanei învmântului superior pentru piaa muncii reclam ajustarea programelor existente sau elaborarea, dup caz, a unor noi programe de licen i masterat. În acest scop se va întri interaciunea dintre universiti, comunitatea de afaceri i sectorul cercetare-dezvoltare-inovare sub forma unor parteneriate consolidate, inclusiv prin constituirea unor formaiuni interdisciplinare complexe de tip «cluster».

Pentru a rspunde cerinelor societii bazate pe cunoatere se va lrgi i diversifica oferta de educaie post-universitar în ar i în strintate, inclusiv prin realizarea unor parteneriate cu universiti cu tradiie i performane recunoscute din alte ri ale UE. Aceasta presupune i o reajustare a alocrii fondurilor disponibile întrucât, în anul 2006, din totalul bugetului pentru învmânt superior, numai 0,16% a revenit studiilor doctorale, iar programele post-doctorale nu au beneficiat de finanare public. La nivelul anului 2015 se prevede ca ponderea doctoranzilor care au obinut titlul de doctor, din totalul celor sprijinii, s ajung la 90%.

Promovarea principiului educaiei permanente prin învarea pe tot parcursul vieii reprezint pentru România o direcie de aciune prioritar, dat fiind serioasa rmânere în urm în privina participrii la diferite forme de calificare, recalificare, specializare sau perfecionare profesional (de peste 5 ori sub media UE), ca i de dezvoltare social i personal. Preocuprile în acest domeniu sunt eseniale pentru dezvoltarea personal, civic i social, precum i din perspectiva anselor de obinere a unui loc de munc mai bine remunerat prin valorificarea rezultatelor învrii dobândite, de la educaia timpurie pân la studiile post-universitare i alte forme de educaie a adulilor în contexte formale cât i non-formale sau informale. Raiunea dezvoltrii i diversificrii acestor forme de educaie (formal, non-formal i informal) i de formare profesional se leag de creterea relevanei competenelor astfel obinute de ctre participani pe piaa muncii. Comitetele Sectoriale vor stabili, pe baza prioritilor strategice de dezvoltare socio-economic, nevoile de formare profesional a resurselor umane, definind calificrile i competenele necesare pieei muncii pe termen scurt i mediu.

86

Dezvoltarea campusurilor educaionale preuniversitare i a parcurilor tehnologice de nivel superior va oferi baza logistic pentru sistemele de reîmprosptare a cunotintelor, de recalificare i de dobândire de noi statusuri ocupaionale adecvate cerinelor de pe piaa muncii pentru aduli, alturi de alte faciliti create anume în acest scop.

Programele i formele de educaie permanent se adreseaz tuturor grupelor de vârst i nivelurilor de calificare, dar au o importan special în cazul tinerilor, în special al celor care au abandonat coala înainte de finalizarea cursurilor (rata omajului la aceast categorie este de 3,5 ori mai mare decât omajul general), al persoanelor vârstnice apte de munc i al populaiilor defavorizate sau altor grupuri vulnerabile. Amploarea fenomenelor constatate în România, ca i experiena pozitiv dobândit în alte ri ale UE, reclam o abordare coerent la nivel naional, corelat inter-sectorial i realizat în cooperare cu partenerii sociali.

Fa de numrul de participani la programe de calificare i reciclare profesional de 187 mii persoane în anul 2004, se stabilete ca, la nivelul anului 2015, efectivele s ajung la minimun 360 mii, din care 160 mii femei; ponderea elevilor sau studenilor sprijinii în tranziia de la coal la viaa activ, care au obinut un loc de munc sau au participat la cursuri ulterioare, s ajung la 65%, iar numrul celor ce beneficiaz de serviciile de consiliere în carier s creasc de la circa 86 mii, în 2005, la 400 mii, în 2015.

Întregul sistem de educaie i formare profesional va asimila principiile i obiectivele dezvoltrii durabile ca element integrator al ansamblului de cunotine, aptitudini i deprinderi necesare existenei i performanei personale i socio-culturale în lumea modern. Educaia pentru dezvoltare durabil va fi integrat transversal în toate programele de pregtire, proiectate i organizate prin câmpuri disciplinare sau module, de la tiinele naturii la practicile responsabile ale civismului, de la sustenabilitatea produciei i consumului în raport cu resursele la însuirea principiilor diversitii culturale, ale bunei guvernri i ale statului de drept. De asemenea, abordarea educaional a dezvoltrii durabile traverseaz paradigma formal, informal i non-formal. Educaia pentru dezvoltare durabil necesit cooperare i parteneriat între multipli factori de decizie: autoritile centrale i locale, sectorul educaional i cel tiinific, sectorul sntii, sectorul privat, industria, transportul i agricultura, comerul, sindicatele, mass-media, organizaiile non-guvernamentale, comunitatea local, cetenii i organizaiile internaionale.

Educaia pentru dezvoltare durabil nu trebuie s se rezume la un punct de vedere ecologist. Ea se dezvolt ca un concept larg i cuprinztor, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, ca i la problemele economice i sociale. Raportarea la gama extins i diversificat de teme care se asociaz principiilor dezvoltrii durabile necesit o abordare inter- i trans-disciplinar în formule educaionale integrate, cross-curriculare i complementare, care in seama totodat de specificitatea condiiilor locale, naionale i regionale, ca i de contextul global. Sistemul de educaie i formare profesional va valorifica participarea proactiv, i va promova voluntariatul ca expresie a spiritului civic dobândit cu sprijinul colii.

87

Prin msurile preconizate, sistemul educaional din România reconecteaz tradiia colii româneti la conceptul de educaie pentru dezvoltare durabil ale crei coninuturi tematice sunt transversal integrate în sisteme educaionale formale, non-formale i informale pe trei dimensiuni: socio-cultural, ambiental i economic prin:

• Coninuturi de educaie socio-cultural pe teme locale i universale precum: drepturile omului, pacea i securitatea oamenilor, egalitatea sexelor, diversitate cultural, educaie intercultural, educaie pentru sntate i pentru calitatea vieii, educaia pentru timpul liber, buna guvernare (transparena, exprimarea liber a opiniilor, libertatea expresiei, contribuia la formularea politicilor), educaia pro-patrimoniu i pentru memoria local;

• Coninuturi de educaie ambiental (în i pentru mediu): dezideratul proteciei mediului în procesul de dezvoltare, calitatea mediului, conservarea, protecia i ameliorarea sa devin scopul dezvoltrii; educaia pentru regenerarea mediului natural; educaia pentru reciclarea i refolosirea materialelor;

• Coninuturi de educaie i formare tehnic i profesional prin competene i pro-atitudini (a avea înelegerea realitii lumii pentru sine i pentru alii; a poseda cunotine generale i a se specializa într-un domeniu de activitate dat; a continua s învei i a urmri educaia pe tot parcursul vieii într-o societate care înva); abiliti i aptitudini (a lucra singur sau în echip cu alii, cu integritate i cu cinste, facând dovad de onestitate, punctualitate i responsabilitate; a se adapta situaiilor diverse; a cunoate i a înelege probleme i dificulti, a face dovad de creativitate i de gândire critic pentru a gsi soluii, a rezolva conflicte fr recurs la violen); etica în mijlocul dezvoltrii durabilitii sociale.

În acest cadru general, se vor realiza programe adaptate i difereniate pentru mediul urban i cel rural în privina cultivrii sustenabilitii i implicrii proactive a tinerilor i cadrelor didactice în elaborarea i punerea în aplicare a unor proiecte i programe compatibile cu obiectivele dezvoltrii durabile (de pild, în cadrul Agendei Locale 21).

Pentru ca obiectivele i msurile stabilite s aib impactul dorit, politicile educaionale i de formare profesional aflate în curs de elaborare vor include prevederi cu relevan direct pentru perspectiva dezvoltrii durabile a României. Prin corelare cu strategiile naionale i programele sectoriale, inând seama i de evoluiile demografice previzibile, se va identifica profilul de resurse umane de care România va avea nevoie, explicitat pe niveluri educaionale, astfel încât s legitimeze restructurrile de sistem i elaborarea programelor de studiu i curriculum, pe baza rezultatelor ateptate ale învrii. Se va asigura, astfel, o abordare sistemic, generatoare de efecte optime pe termen mediu i lung.

Alocrile pentru finanarea programului de dezvoltare a resurselor umane (cofinanat de Fondul Social European) pentru perioada 2007-2013 se ridic la circa 3,5 miliarde euro, reprezentând 85% din valoarea total, la care se adaug o contribuie naional de 613 milioane euro.

88

Orizont 2020. Obiectiv naional: Atingerea nivelului mediu de performan al UE în domeniul educaiei i formrii profesionale, cu excepia serviciilor în mediul rural i pentru grupurile dezavantajate, unde intele sunt cele ale UE pentru 2010.

Pentru acest orizont de timp se vor avea în vedere, sub rezerva elaborrilor i fundamentrii ulterioare, urmtoarele direcii strategice de aciune:

• Restructurarea ciclurilor de învmânt pe baza profilului de formare specific, i redefinirea programelor de pregtire în funcie de nivelurile de referin agreate pentru Cadrul Naional al Calificrilor, astfel încât s fie asigurate transparena sistemului care sprijin învarea pe tot parcursul vieii, precum i mobilitatea ocupaional. Operaiunile de restructurare trebuie s duc la asigurarea accesului i la îmbuntirea substanial a calitii ofertei de pregtire prin dobândirea de competene care s susin dezvoltarea personal, competitivitatea i dezvoltarea durabil;

• Dezvoltarea capacitii i inovaiei instituionale, având la baz managementul cunoaterii, i crearea reelelor de cooperare care s includ parteneriatele public-privat, în condiiile descentralizrii sistemului de învmânt i al autonomiei universitare;

• Profesionalizarea managementului educaional i colar prin formarea resurselor umane pentru leadership eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive i anticipative, i prin dezvoltarea competenelor specifice, acordând aceeai prioritate celor sociale i personale.

• Deschiderea sistemului formal de educaie prin recunoaterea achiziiilor de învare dobândite în contexte non-formale sau informale. Este de ateptat ca, pân în 2020, s existe acces real la centre de validare a competenelor dobândite în asemenea contexte, promovând astfel importana acordat experienei de via i munc i relevana ofertei educaionale, atât pentru aspiraiile celor care înva cât i pentru nevoile de dezvoltare economic i social.

• Dezvoltarea bazei instituionale i logistice a sistemului educaional naional, inclusiv în ceea ce privete educaia fizic i activitile sportive i recreative, paralel cu diversificarea ofertei educaionale non-formale i informale. Cuprinderea în sisteme de învare permanent, recalificare sau reciclare profesional se va ridica la minimum 15% din grupa de vârst 25-64 ani.

• Creterea calitii procesului de formare a personalului didactic i de conducere din învmânt prin sisteme flexibile, pentru înnoirea stocului de cunotine, punând accentul pe promovarea comportamentelor de tip „practician reflexiv”, capabil s transmit abordri interdisciplinare în susinerea dobândirii rezultatelor învrii, în special a celor derivate din exigenele socio-culturale, economice i ambientale ale dezvoltrii durabile.

• Accentuarea pregtirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vieii, pentru a dobândi inteligena socio-emoional i capacitatea de a se adapta competitiv pe piaa muncii din Uniunea European.

• Dezvoltarea unor programe de studiu difereniate conform specificului regiunilor i nevoilor elevilor/studenilor, acoperirea unui spectru larg i echilibrat de domenii ale

89

cunoaterii pentru înelegerea în profunzime a legturilor corelative între aspectele economice, sociale i de mediu, însuirea limbilor strine, valorizarea oportunitilor pentru învare inter- i trans-disciplinar, dobândirea de abiliti privind planificarea/cercetarea atât la nivel individual cât i în echipe, implicarea participativ în serviciile pentru comunitate; spiritul de responsabilitate fa de problemele globale comune; respect fa de valorile universale, multiculturalitate i specificul identitar; dezvoltarea curiozitii creatoare i (auto)interogarea continu.

• Extinderea învmântului i formrii profesionale de calitate în mediul rural, cultivarea egalitii de anse i atragerea în sistemul educaional a tinerilor din grupurile defavorizate.

• Extinderea cooperrii internaionale prin iniierea i participarea la programe i proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere; lrgirea prezenei colii româneti în organismele reprezentative la nivel european i internaional; încurajarea participrii diasporei tiinifice româneti la proiecte educaionale realizate în România, i la evaluarea proiectelor, programelor i politicilor educaionale relevante pentru domeniul dezvoltrii durabile.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Situarea sistemului de învmânt i formare profesional din România la nivelul performanelor superioare din UE; apropierea semnificativ de nivelul mediu al UE în privina serviciilor educaionale oferite în mediul rural i pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabiliti.

• Principiile i practicile dezvoltrii durabile vor fi încorporate organic în ansamblul politicilor educaionale. În baza direciilor strategice care urmeaz s fie convenite, în linii generale, în anul 2009, se vor realiza exerciii de viziune bazate pe evaluarea comparativ a rezultatelor obinute la fiecare 5 ani, cel relevant pentru orizontul 2030 fiind anul 2019.

• Eficiena intern i extern a sistemului de educaie, de la educaia timpurie la studiile post-doctorale, de la educaia formal la cea non-formal, de la formarea profesional iniial i continu pân la accesul echitabil la învare, în condiii de calitate, va fi în continuare obiectivul principal. Învarea eficient va rmâne o prioritate, iar formele i metodele de predare vor fi caracterizate prin diversitatea i flexibilitatea abordrilor pedagogice, i se vor concentra pe formarea deprinderii de a înva i de acumula cunotine utile i a capacitii de a aplica aceste deprinderi într-un spectru larg de domenii.

• Metodologia de evaluare, certificare i atestare a calitii actului educaional, precum i a relevanei acestuia pe piaa muncii se va alinia la procedurile de raportare la reperele de performan adoptate în Uniunea European, i la cele mai bune practici existente pe plan mondial.

• Extinderea în continuare a cooperrii internaionale.

90

2.2. Cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, inovarea

Sectorul cercetare-dezvoltare-inovaie a suferit, probabil, cel mai mult de pe urma „pierderilor colaterale” cauzate de tranziia României la economia de pia. Tarele, care fuseser evidente înc din anii ’80 ai secolului trecut, au fost exacerbate timp de aproape 15 ani de o subfinanare cronic (într-o proporie, raportat la PIB, de peste trei ori mai mic decât media UE) i o restructurare întârziat a sectorului, ducând la reducerea drastic a numrului de cercettori activi (cu circa 30%, adic 2,6 cercettori la 1000 de persoane angajate, fa de media de 7,8 în UE-25), simultan cu modificarea negativ a mediei lor de vârst (64% peste 40 de ani). Aplicarea unor strategii de supravieuire dictate de penuria de resurse, a afectat grav atractivitatea carierei de cercetare, ceea ce s-a tradus prin migrarea masiv a cercettorilor performani ctre alte sectoare ale economiei sau în strintate, dublat de scderea influxului de tineri talentai, care au fost descurajai de remunerarea slab i de lipsa de claritate i transparen a criteriilor de promovare profesional.

Prelungirea acestei situaii a avut un impact nefavorabil i asupra meninerii i dezvoltrii infrastructurii de cercetare, precum i asupra relaiilor de colaborare internaional în domeniu, chiar i în acele subramuri unde performanele i dotrile existente situau cercetarea româneasc la un nivel competitiv pe plan european. Ca urmare a acestei combinaii de factori, numrul de cercettori raportat la populaia României reprezint doar o treime din media rilor UE, iar din punct de vedere calitativ, numrul de lucrri tiinifice produse de autori români, sau de citate referitoare la rezultatele cercetrilor lor în publicaiile internaionale de prestigiu, precum i numrul de brevete româneti înregistrate sau supuse spre aprobare în ar sau în strintate se plaseaz la cote sczute (locul 69 în lume), cu mult sub potenialul existent.

Orizont 2013. Obiectiv naional general: Atingerea mediei UE la indicatorii de baz ce descriu structura i performana sistemului de cercetare, dezvoltare i inovare.

Strategia Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovaie 2007-2013, elaborat în urma unei largi consultri cu factorii interesai, sub egida Autoritii Naionale pentru Cercetare tiinific în decembrie 2006 i însuit de Guvernul României în 2007, cuprinde o evaluare critic a situaiei actuale, viziunea general pentru viitor, detalierea obiectivelor strategice, aplicaii privind cercetarea exploratorie i de frontier, prioritile investiiei publice i promovarea inovrii, precum i msurile concrete de implementare i monitorizare a Strategiei. În elaborarea Strategiei s-au avut în vedere coerena cu principalele documente specifice ale UE (în special Strategia Lisabona revizuit-2005, participarea la Programul Cadru 7 pentru tiin i tehnologie i la alte instrumente de colaborare specifice), precum i complementaritatea i sinergia cu politicile generale, strategiile sectoriale i programele operaionale adoptate pe plan naional.

În acest scop, au fost definite trei obiective strategice:

(a) Crearea de cunotine prin obinerea unor rezultate tiinifice i tehnologice de vârf, creterea vizibilitii internaionale a cercetrii româneti i transferul rezultatelor în

91

economie i societate, ameliorarea substanial, calitativ i cantitativ, a performanei capitalului uman din cercetare, inclusiv prin dezvoltarea unor poli de excelen;

(b) Creterea competitivitii economiei româneti prin promovarea inovrii cu impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului tehnologic, deplasarea accentului spre exerciii de rezolvare a problemelor complexe cu aplicabilitate direct, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele produciei i serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competen i platforme tehnologice;

(c) Creterea calitii sociale a cercetrii prin generarea de soluii conceptuale i tehnologice cu impact direct în elaborarea i implementarea politicilor publice i corelarea acestora în special în domenii precum sntatea public, protecia mediului, infrastructura, amenajarea teritoriului i gestionarea durabil a resurselor naionale pe baze eco-responsabile.

Pentru implementarea acestei viziuni strategice sunt stabilite obiective specifice, unele dintre acestea coninând i inte numerice cu referin la media UE:

• Creterea performanei prin plasarea cercetrii din România în grupul primelor 35 de ri în privinta apariiilor în publicaiile indexate ISI (locul 48 în 1995-2005), creterea de 10 ori a numrului de brevete EPO la un milion de locuitori (1,72 în 2003 fa de media UE de 137), triplarea numrului de brevete OSIM fa de 2006 i creterea ponderii brevetelor high-tech, dublarea ponderii firmelor inovative (19% în 2002-2004);

• Dezvoltarea resurselor sistemului prin triplarea numrului de cercettori, concomitent cu descreterea mediei de vârst sub 40 de ani, asigurarea unui numr mediu anual de 2.000 burse doctorale, o pondere de 50% de doctori i doctoranzi în totalul cercettorilor, creterea atractivitii carierei de cercettor i aplicarea unor criterii de performan în promovarea profesional, atragerea în instituiile de cercetare sau în proiecte realizate în România a unor cercettori de valoare sau de perspectiv din strintate sau din rândul diasporei tiinifice româneti, facilitarea accesului la infrastructuri de cercetare performante în ar i în strintate, în special în UE;

• Antrenarea sectorului privat prin creterea cheltuielilor private pentru cercetare-dezvoltare la 1,5% din PIB, stimularea mediului privat pentru asimilarea rezultatelor cercetrii în producia de bunuri i servicii, dezvoltarea parteneriatelor public-privat în tiin i tehnologie i a interfeelor specializate între cerere i ofert, simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de cofinanare în colaborare cu cercetarea din universiti i instituiile publice;

• Creterea capacitii instituionale prin reducerea fragmentrii actuale a sistemului i încurajarea participrii la reele de cercetare pe plan naional i internaional, afirmarea instituiilor de învmânt i cercetare româneti ca actori pe piaa internaional a cunoaterii i ca parteneri viabili ai firmelor, profesionalizarea managementului cercetrii, evaluarea independent, preferabil internaional, a performanei cercetrii cu finanare public, consolidarea rolului tiinei în societate prin promovarea eticii i egalitii de anse precum i a comunicrii i dialogului tiin-societate;

92

• Extinderea cooperrii internaionale prin participarea la programe i proiecte transfrontaliere i iniierea altora noi, o mai bun prezen a României în organismele reprezentative la nivel european i internaional, încurajarea participrii diasporei tiinifice româneti la proiecte realizate în România i la evaluarea proiectelor, programelor i politicilor publice relevante.

Strategia ofer o viziune integrat a cercetrii în sistemul economiei bazate pe cunoatere, cu interfeele sale multiple cu societatea, mediul financiar, de informare i politic, statueaz necesitatea evalurii cercetrii în funcie de capacitatea sa inovativ, i subliniaz importana gestionrii i administrrii profesioniste a cercetrii cu accent pe managementul contractelor, resurselor financiare i drepturilor de proprietate intelectual. Pe baza unui cuprinztor exerciiu de foresight, primul de acest gen în domeniul tiinei i cercetrii în România, Strategia stabilete domeniile prioritare ale activitilor de cercetare-dezvoltare cu finanare public: tehnologiile societii informaionale; energia; mediul; sntatea; agricultura, securitatea i sigurana alimentar; biotehnologia; materiale, procese i produse inovative; spaiu i securitate; cercetri socio-economice i umaniste.

În domeniul inovrii, obiectivul propus este ca, în ciuda decalajelor existente în prezent, ponderea firmelor din România care introduc produse sau servicii inovative s se apropie de media UE spre sfâritul perioadei de referin. În scopul promovrii unor politici coerente de inovare, se va introduce un sistem de coordonare transversal la nivel naional, se va crea un portal dedicat întreprinderilor, în special IMM-urilor, se vor lansa programe parial subvenionate de pregtire în domeniul managementului inovrii i se vor dezvolta entiti de transfer tehnologic (de la brevet la produs, serviciu sau proces) în cadrul unitilor de învmânt i cercetare, ca premis pentru formarea unor clustere tiinifice i de inovare. Se prevd modaliti flexibile de racordare la tendinele în curs de articulare în cadrul UE privind inovarea în servicii, reglementrile privind ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare, brevetarea la nivel european i protejarea proprietii intelectuale pentru coninutul digital.

Prin îndeplinirea acestor obiective, sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare va contribui la traducerea în practic a preceptelor dezvoltrii durabile, favorizând crearea de noi compatibiliti i sinergii prin abordri pluridisciplinare complexe. În mod progresiv, adoptarea i însuirea organic a principiilor i obiectivelor dezvoltrii durabile va determina apariia unor noi elaborri tiinifice teoretice i aplicative pe liniile de jonciune dintre domeniile de studiu tradiionale, constituindu-se într-un efort superior de sintez.

Msurile pentru asigurarea unui cadru instituional adecvat de implementare a Strategiei includ activitatea Consiliului Naional pentru Politic, Stiin i Tehnologie, cu misiunea de a veghea asupra corelrii politicilor relevante la nivel inter-departamental, i a Autoritii Naionale pentru Cercetare tiinific, organism executiv însrcinat cu planificarea strategic, elaborarea, aplicarea i monitorizarea politicilor i programelor, în special a Planului Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare. În acest scop vor fi create trei noi instituii publice: Consiliul Cercetrii, Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologic i

93

Consiliul pentru Inovare. Academia Român, ministerele i academiile de ramur îi elaboreaz propriile planuri de implementare a Strategiei.

Efortul combinat de finanare din surse publice i private pentru activitile de cercetare, dezvoltare i inovare se prevede s ajung la 2,3% din PIB la orizont 2013 (2,5% în 2015), apropiindu-se astfel de realizarea obiectivului UE (3% în 2010). Finanarea public a acestui sector a cunoscut o dinamic ascendent în ultimiii ani, având ca int 1% în 2010. Se au în vedere msuri adiionale de natur fiscal i folosirea flexibil a fondurilor structurale i a ajutoarelor de stat, într-un mod compatibil cu reglementrile UE, pentru încurajarea investiiilor în transferul de tehnologie i promovarea inovrii, în special pentru IMM-uri.

În plus, Programul Operaional Sectorial “Creterea competitivitii economice” prevede sprijinirea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii prin promovarea parteneriatelor între universiti sau institute de cercetare i întreprinderi, în vederea obinerii de rezultate aplicabile în economie, suplimentrii investiiilor în infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare, îmbuntirii capacitii administrative i accesului întreprinderilor la rezultatele cercetrii. Pentru realizarea unor astfel de investiii, prin acest Program au fost alocate circa 646,5 milioane euro, din care circa 83% reprezint contribuia Fondului European de Dezvoltare Regional, la care se va aduga o contribuie privat estimat la circa 180 milioane euro.

Operaiunile de monitorizare i evaluare se bazeaz pe indicatorii de performan inclui în planurile de implementare. În fiecare an se va da publicitii un raport asupra îndeplinirii obiectivelor stabilite. În anul 2010 se va publica raportul independent de evaluare la mijlocul perioadei de implementare, iar în anul 2013 se va realiza un studiu post-implementare i de impact, i se va proceda la corecia Strategiei pentru o nou perioad, având la baz evaluarea rezultatelor obinute, analiza funcionrii sistemului în ansamblu, precum i considerarea elementelor prospective legate de evoluia tiinei i tehnologiei.

Orizont 2020. Obiectiv general: Încadrarea cercetrii româneti în fluxul principal al evoluiilor tiinifice i tehnologice din UE; generalizarea activitilor inovative; apariia unor centre de excelen cu impact internaional.

Se are în vedere perfecionarea, în continuare, a cadrului legislativ, regulatoriu i instituional, dezvoltarea interfeei cu firmele inovative i promovarea cofinanrii cu capitalul privat. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare-inovare în universiti i uniti specializate se vor ridica la cel puin 3% din PIB.

94

Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societii i economiei bazate pe cunoatere; contribuii eseniale ale cercetrii româneti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltrii durabile.

3. Instrumente financiare i economice

În etapa actual nu se are în vedere constituirea unui buget separat pentru implementarea obiectivelor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil. Revizuirile ulterioare, începând cu iunie 2011, vor determina necesitatea i fezabilitatea acestei msuri. Obiectivele-int ale prezentei Strategii i reviziilor sale ulterioare vor constitui puncte de reper pentru elaborarea i fundamentarea bugetului de stat i bugetelor locale (anuale i multi-anuale), i pentru formularea i susinerea propunerilor României în vederea elaborrii i aprobrii alocrilor financiare în cadrul viitoarelor exerciii bugetare ale UE (2014-2020 i 2021-2027).

În programarea cheltuielilor i definirea perspectivelor realiste de accesare a diferitelor surse de finanare se va ine seama i de actualele tendine din cadrul UE privind transparena preurilor de pia pentru a reflecta costurile economice, sociale i de mediu, transferul poverii fiscale de la fora de munc la consumul de resurse i energie i/sau poluare, precum i reforma subveniilor care urmeaz a fi decis pân la sfâritul anului 2008.

Sursele de finanare posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil, conform Planului Naional de Dezvoltare, Programelor Operaionale i planurilor de aciune specifice aprobate sunt:

• Contribuia UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) pentru obiectivul „Convergen” i obiectivul „Cooperare teritorial European” i cofinanarea naional public (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) i privat aferent.

• Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural, Fondul European de Pescuit) i cofinanarea naional aferent din surse publice i private.

• Fonduri alocate de la bugetul de stat i bugetele locale destinate programelor de investiii pentru dezvoltare, având obiective similare celor cofinanate din fondurile comunitare sus-menionate.

• Credite externe pentru investiii din partea instituiilor financiare internaionale (Banca European de Investiii – BEI, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare – BERD, Banca Mondial etc.) precum i din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil investiional etc.) pentru susinerea unor proiecte naionale

95

congruente cu obiectivele Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil i a Strategiei UE în materie.

• Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a investiiilor strine directe, utilizarea mai activ a pieei de capital, în spe prin lansarea de oferte publice iniiale (IPO), lrgirea bazei de creditare bancar prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung, concesionarea unor proiecte de infrastructur i utiliti publice, promovarea parteneriatelor public-privat etc.).

Programarea financiar a Planului Naional de Dezvoltare 2007-2013 prevede un necesar de investiii în sum total de 58.673,10 milioane euro, care se pliaz perfect pe obiectivele stabilite de UE pentru alocarea fondurilor structurale i de coeziune i a celor pentru agricultur i pescuit. Din acest total, circa 32 miliarde euro pot fi finanate prin intermediul instrumentelor structurale i al fondurilor pentru agricultur i pescuit ale UE care au o destinaie precis, cu condiia asigurrii unei capaciti naionale de absorbie cât mai mari. Diferena urmeaz s se acopere din bugetul de stat, credite externe i alte surse.

Pentru finanarea suplimentar a obiectivelor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil pot fi accesate, pe baze competitive, prin proiecte prezentate de ctre statele membre ale UE, individual sau prin participarea la consorii, direct la Comisia European, i alte fonduri ale UE care nu fac parte din fondurile structurale i de coeziune, cum ar fi de exemplu:

• Fondul de Solidaritate al UE, care are ca obiectiv asigurarea asistenei financiare în cazul producerii unor calamiti, inclusiv ca efect al schimbrilor climatice, în valoare total, pentru întreaga Uniune, de 1 miliard euro pe an.

• Programul „Marco Polo II”, care sprijin interconectarea diferitelor modaliti de transport, îmbuntirea performanelor de mediu în transporturi i decongestionarea traficului în orae precum i pe reelele rutiere trans-europene, cu o alocare financiar total de 450 milioane euro.

• Programul pentru competitivitate i inovare, care sprijin obiectivele de sustenabilitate a produciei i consumului, cu o alocare financiar total de 3,62 miliarde euro.

• Programul „Progres: ocuparea forei de munc i solidaritatea social” pentru susinerea introducerii sporurilor i facilitilor pentru reducerea omajului, combaterea discriminrii, încurajarea egalitii de anse i promovarea incluziunii sociale, cu o alocare financiar total de 743 milioane euro.

• Fondul european de ajustare la globalizare pentru susinerea reconversiei profesionale i repoziionrii pe piaa forei de munc a angajailor afectai de schimbrile survenite în comerul global, cu o finanare total care se ridic la un plafon de maximum 500 milioane euro pe an.

96

• Programul „Lifelong learning” (învare pe tot parcursul vieii) pentru facilitarea mobilitii cadrelor didactice i întrirea legturilor dintre instituiile de învmânt i cele de formare profesional continu prin intermediul programelor „Comenius”, „Erasmus”, „Leonardo da Vinci” i „Grundtvig”, cu o alocare financiar de 6,97 miliarde euro.

• Programul-cadru 7 (Framework Programme 7 – FP7) pentru extinderea capacitii de cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic i inovare în spaiul Uniunii Europene precum i cu ali parteneri, cu o alocare financiar de 53,272 miliarde euro.

• Programul reele trans-europene (Trans-European Networks) pentru facilitarea mobilitii i circulaiei libere sustenabile a cetenilor, bunurilor, capitalurilor i energiei între statele membre ale Uniunii Europene, cu o alocare financiar de 8,168 miliarde euro.

Pe lâng aceste programe ale UE, România mai poate s acceseze fondurile alocate prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European constituit de statele Europei Occidentale care nu sunt membre ale UE (Islanda, Lichtenstein, Norvegia) destinate în principal întririi capacitii instituionale i administrative i proiectelor în domeniul proteciei mediului sau formrii profesionale, cu o alocare financiar în valoare de 50,5 milioane euro pentru perioada 2008-2011, atribuirea fondurilor facându-se sub form de grant în proporie de 60-90%. La aceste fonduri se adaug cele acordate în cadrul asistenei bilaterale de statele membre UE sau alte state europene (Norvegia, Elveia).

4. Comunicare, mobilizarea actorilor i multiplicarea factorilor de succes

Adoptarea Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a României marcheaz începutul unui proces de lung durat care va duce, în etape succesive, la încetenirea unui nou model de dezvoltare, în conformitate cu orientrile strategice convenite la nivel mondial, în cadrul Organizaiei Naiunilor Unite, i cu directivele Uniunii Europene. În aceste condiii este important s se aduc la cunotina decidenilor la toate nivelurile i a publicului larg principiile dezvoltrii durabile, necesitatea trecerii la un nou model de dezvoltare, problemele majore cu care se confrunt România i modul în care acestea se reflect în obiectivele prezentei Strategii. Acest proces nu se limiteaz la o campanie punctual de popularizare ci trebuie s reprezinte o preocupare permanent, cu implicarea activ a tuturor factorilor interesai: autoritile centrale i locale, partidele politice, asociaiile patronale i profesionale, partenerii sociali, sistemul de educaie i cercetare, societatea civil, mass media.

Dup adoptarea Strategiei Naionale, se va elabora un program de msuri concrete, cu responsabiliti, resurse i termene de execuie precise, privind aciunile de informare, comunicare i diseminare a celor mai bune practici din experiena României i a celorlalte state membre ale UE legate de implementarea obiectivelor dezvoltrii durabile.

97

Orientarea i coordonarea Programului de Comunicare pe linie guvernamental i administrarea fondurilor publice alocate în acest scop va reveni Comitetului Interdepartamental (a se vedea Partea V), în strâns conlucrare cu Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabil.

În perioada imediat ulterioar adoptrii Strategiei, se vor întreprinde urmtoarele aciuni care au finanarea asigurat prin fondurile alocate în vederea elaborrii prezentei Strategii:

• Publicarea textului în limba român al Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil, dup finalizarea i aprobarea acestuia, sub form de brour i difuzarea ctre autoritile publice centrale i locale, partidele politice, comisiile parlamentare, asociaiile patronale i profesionale, unitile de învmânt i cercetare, organizaiile neguvernamentale i alte formaiuni ale societii civile i mijloacele de informare în mas, scrise i audio-vizuale. Un numr suficient de exemplare va fi pus la dispoziia Ministerului Afacerilor Externe pentru a fi transmis la oficiile diplomatice i consulare ale României pentru informarea rezidenilor români în strintate.

• Traducerea i publicarea textului Strategiei în limba englez în vederea prezentrii la Comisia European i difuzrii la Parlamentul European i alte instituii ale UE, precum i la alte instituii sau organizaii guvernamentale i neguvernamentale interesate.

• Meninerea în funciune, înc cel puin trei luni, a site-urilor Internet dedicate exclusiv Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil, în regim interactiv, la Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile i la Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil /PNUD din Bucureti, pân la preluarea acestor atribuii de ctre Comitetul Interdepartamental i Consiliul Consultativ, care vor dezvolta portale proprii pe acest subiect.

• Continuarea implicrii active a instituiilor, organizaiilor i persoanelor care au participat la elaborarea prezentei Strategii în prezentarea obiectivelor acesteia în cadrul unor întruniri publice cu grupuri-int (tineret, patronate, sindicate, organizaii neguvernamentale etc.), manifestri tiinifice (conferine, simpozioane, seminarii) pe plan naional, regional i local, articole i interviuri în presa scris i audio-vizual.

Conform recomandrilor exprese coninute în Strategia pentru Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene, se supun ateniei Comitetului Interdepartamental i Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabil urmtoarele msuri ce ar urma s fie incluse în Programul de Comunicare:

• Producerea unor brouri de popularizare care s explice coninutul noiunii de dezvoltare durabil i s prezinte principalele obiective ale Strategiei UE i ale Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil.

• Încheierea unor convenii cu societile publice de radiodifuziune i televiziune, vizând, în special, programele cu caracter educaional, pentru includerea unor teme de prezentare sau dezbatere privind dezvoltarea durabil; achiziionarea de spaiu publicitar la posturile private de radio i TV pentru transmiterea de scurte mesaje de interes public legate de preceptele dezvoltrii durabile.

98

• Folosirea activ a reelelor regionale i locale constituite în cadrul implementrii programului Agenda Local 21, i a metodelor de consultare public folosite în cadrul acestui proces pentru diseminarea iniiativelor reuite i celor mai bune practici în realizarea de proiecte concrete la nivelul comunitilor prin aplicarea principiilor dezvoltrii durabile.

• Încurajarea Senatelor universitare s includ în tematica recomandat pentru lucrrile de licen, masterat sau doctorat subiecte consacrate promovrii directe sau indirecte a ideei de sustenabilitate i responsabilitate ecologic, i facilitarea publicrii prioritare a celor mai meritorii lucrri de acest tip.

• Încurajarea autoritilor i comunitilor locale din România s participe la Campania UE pentru municipaliti i orae sustenabile în vederea schimbului de bune practici i elaborrii de criterii calitative, indicatori i instrumente (cum ar fi evalurile de impact) pentru aplicarea concret a principiilor dezvoltrii durabile pe plan local, i acordarea de premii anuale pentru cele mai reuite iniiative.

• Promovarea, în România, cu sprijinul asociaiilor patronale, partenerilor sociali i Camerelor de Comer i Industrie, a obiectivelor i practicilor Alianei Europene pentru Responsabilitatea Social Corporativ (Corporate Social Responsibility – CSR), în vederea lansrii voluntare în mediul de afaceri a unor iniiative ce trec dincolo de cadrul minimal al cerinelor legale.

• Asigurarea prin msuri concrete a aplicrii integrale i consecvente în România a prevederilor Conveniei de la arhus privind accesul la informaii, participarea public la procesul decizional i accesul la justiie în problemele de mediu.

99

Partea IV. Probleme i preocupri specifice situaiei din România

O serie de aspecte care in de aplicarea preceptelor dezvoltrii durabile nu figureaz în Strategia pentru Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene, întrucât problemele respective au fost depite de rile care formeaz nucleul central al UE cu multe decenii în urm i, deci, nu mai constituie obiectul unei preocupri prioritare. În cazul României îns, exist indicatori (ex. structura proprietilor agricole, accesul la ap potabil i canalizare, infrastructura transporturilor, eficiena energetic i consumul de resurse raportat la PIB, productivitatea muncii, starea general de sntate, calitatea formrii profesionale etc.) care o plaseaz, înc, la un nivel inferior fa de majoritatea rilor membre ale UE. Aceast seciune este consacrat tocmai elucidrii unor asemenea probleme ce se cer rezolvate paralel i simultan cu efortul de a realiza o conformitate deplin cu normele i standardele Uniunii Europene.

1. Riscuri i vulnerabiliti generate de factori endogeni i exogeni

Realizarea obiectivelor Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a României poate fi influenat de apariia unor perturbri generate de factori interni sau externi. Unele dintre aceste eventualiti pot fi prevzute, dar impactul lor este dificil de evaluat i prognozat, cantitativ sau ca ealonare în timp.

Modelul propus pe termen lung este unul potenial, dinamica dezvoltrii fiind dependent, într-o anumit msur, de disponibilitatea resurselor i de conjuncturi. Devieri majore ale politicilor naionale de la obiectivele i angajamentele asumate de România ca stat membru al UE sunt puin probabile, dar sunt posibile anumite întârzieri sau necorelri în implementarea acestora.

Principalii factori endogeni de risc ar putea fi urmtorii:

• Ajustarea conjuctural a politicilor economice ca urmare a instabilitii politice i/sau a nerespectrii principiilor dezvoltrii durabile, în funcie de configuraia majoritii parlamentare sau de doctrinele partidelor politice aflate la guvernare;

• Întârzierea implementrii unui sistem îmbuntit de luare a deciziilor i de cretere a responsabilitii instituiilor publice în raport cu rezultatele politicilor promovate, analizelor de impact i utilizrii tehnicilor de monitorizare sistematic i activ;

100

• Continuarea actualelor tendine demografice negative, accentuarea declinului demografic i producerea unor dezechilibre structurale cu profunde implicaii de natur economic i social;

• Accentuarea neîncrederii fa de imparialitatea, transparena i operativitatea actului de justiie;

• Cooperarea formal i ineficient a instituiilor publice cu sectorul privat (patronatele), asociaiile profesionale i partenerii sociali în elaborarea i implementarea politicilor publice i a msurilor pentru creterea competitivitii bazate pe sporirea productivitii resurselor materiale consumate i a muncii, precum i pe promovarea prioritar a exportului i asigurarea echilibrelor macroeconomice;

• Selectarea dup principii clientelare a prioritilor în alocarea financiar a fondurilor cu caracter public în detrimentul proiectelor cu impact economico-social major i efecte pozitive asupra mediului, bazate pe evaluarea competent a raportului efect/efort financiar, pe termen mediu i lung;

• Întârzierea descentralizrii i a msurilor pentru creterea substanial a capacitii administrative, a potenialitii de a genera proiecte eligibile pentru finanare din punctul de vedere al eficienei economice, sociale i ecologice, i de a executa asemenea proiecte în cadrul termenelor stabilite prin studiile de fezabilitate; amânarea acestor msuri poate reduce gradul de accesare a fondurilor UE, precum i posibilitile de acoperire a deficitului de cont curent;

• Eficiena limitat a politicilor orientate spre continuarea procesului de dezinflaie, ceea ce poate avea o influen nefavorabil serioas asupra echilibrelor macroeconomice i creterii economice sustenabile;

• Capacitatea limitat de a anticipa apariia unor fenomene meteorologice extreme ca urmare a schimbrilor climatice (perioade prelungite de secet, inundaii, epidemii), i de a lua msuri pentru limitarea efectelor posibile ale acestora asupra sntii i bunstrii populaiei, agriculturii i preurilor la produsele agro-alimentare;

• Continuarea tendinelor de cretere exagerat a creditelor de consum i a importurilor pentru consumul curent;

• Creterea veniturilor în neconcordan cu evoluia productivitii muncii, ca urmare a adoptrii unor decizii populiste în perioadele pre-electorale i a tensiunilor existente pe piaa forei de munc în condiiile deficitului de angajai cu experien în anumite sectoare;

• Amânarea implementrii politicilor adecvate pentru reducerea intensitii energetice i a msurilor pentru asigurarea necesarului de energie, în condiii sustenabile, pentru funcionarea economiei i consumul populaiei;

• Utilizarea ineficient a fondurilor publice destinate formrii iniiale i continue a resurselor umane i stimulrii activitilor de cercetare-dezvoltare-inovare care reprezint domenii de importan major pentru dezvoltarea durabil.

101

Printre factorii de risc exogeni care trebuie avui în vedere s-ar putea numra:

• Accentuarea dincolo de limite sustenabile a fenomenului migraiei externe ca urmare a adoptrii de ctre unele ri mai dezvoltate a unor politici de imigrare având nu numai o dimensiune economic, impus de deficitul de for de munc în anumite sectoare, ci i o dimensiune demografic pentru corectarea efectelor unei nataliti sczute i a procesului de îmbtrânire a populaiei;

• Amplificarea tendinelor de cretere a preurilor la petrol, gaze naturale, minereu de uraniu, ceea ce poate genera efecte serioase asupra inflaiei i a siguranei energetice;

• Incertitudinile cu privire la atitudinile investitorilor strini fa de pieele emergente, care ar putea fi cauzate, în principal, de creterea deficitului extern i de lipsa de predictibilitate a politicii fiscale, cu efecte negative asupra volumului i calitii investiiilor în sectorul productiv al economiei i asupra gradului de acoperire din aceast surs a deficitului de cont curent;

• Creterea costurilor finanrii externe ca urmare a turbulenelor financiare internaionale i a scderii posibile a rating-ului de ar, ceea ce poate induce influene nedorite asupra cursului monedei naionale i asupra ratei inflaiei.

În vederea identificrii factorilor de risc i pentru gestionarea situaiilor de criz posibile se recomand:

• Formarea unui contingent de evaluatori de risc i specialiti în managementul crizelor, care s fie inserai în structurile de suport decizional;

• Dezvoltarea, prin exerciii de foresight, de instrumente pentru prevenirea, gestionarea i atenuarea efectelor crizelor;

• Integrarea, pe baza competenelor profesionale, a specialitilor români în reelele UE de experi în managementul crizelor;

• Pregtirea unor planuri de contingen pentru anticiparea vulnerabilitilor de sistem i a efectelor posibile ale unor situaii de criz, care s cuprind i portofolii de soluii.

2. Creterea sustenabil: transformrile structurale i echilibrele macroeconomice

Prezenta Strategie pornete de la premisa c realizarea unei dezvoltri accelerate pe

termen mediu i lung în toate cele trei componente eseniale (economic, social i de mediu) nu este doar una dintre opiunile posibile, ci reprezint condiia esenial pentru reducerea treptat, într-un orizont de timp cât mai scurt posibil, a decalajelor care separ înc România de nivelul mediu al UE în privina calitii vieii i pentru asigurarea unei coeziuni reale, atât la nivel naional, cât i în cadrul mai larg al Uniunii Europene.

102

Evoluia economic a României din ultimii 7 ani (2001-2007), cu o rat medie anual de cretere a produsului intern brut de peste 6%, fa de un ritm de sub 2% în UE-25, demonstreaz c realizarea acestui obiectiv este posibil. Intrarea pe Piaa Unic a Uniunii Europene, îmbuntirea mediului de afaceri i a cadrului concurenial, consolidarea sectorului privat, creterea ratei i calitii investiiilor sunt factori încurajatori, care favorizeaz continuarea acestui proces.

Continuarea creterii economice cu rate medii anuale ale PIB de 5,6-5,8% în perioada 2008-2013, de 4,8-5% în perioada 2014-2020 i de 3,8-4,2% în intervalul 2021-2030 constituie un obiectiv realist, aceste ritmuri fiind apropiate de evalurile cu privire la PIB-ul potenial pentru perioadele respective i compatibile cu cerinele de realizare a criteriilor de convergen necesare pentru adoptarea monedei unice europene.

În condiiile extinderii liberei circulaii de bunuri i servicii i a efectelor globalizrii, competitivitatea i eco-eficiena vor reprezenta factori determinani ai sustenabilitii creterii economice. Asigurarea performanei pe termen mediu i lung a economiei româneti impune, prin urmare, adoptarea de instrumente eficiente de politic economic, care s permit gestionarea i valorificarea substanial îmbuntit a potenialului existent în anumite domenii-cheie, care determin dezvoltarea durabil într-un cadru concurenial.

Principalele obiective pe termen mediu, stabilite în domeniul economic prin documentele programatice naionale, în conformitate cu intele prevzute în Strategia Lisabona revizuit, în Liniile Directoare Generale de Politic Economic i în Pactul de Stabilitate i Cretere al Uniunii Europene, sunt:

• Meninerea stabilitii macroeconomice, continuarea procesului de dezinflaie i limitarea deficitului de cont curent;

• Îmbuntirea predictibilitii i performanelor politicii fiscale, inclusiv atragerea i utilizarea eficient a fondurilor europene nerambursabile;

• Continuarea i adâncirea reformelor structurale i furnizarea de servicii îmbuntite de sntate, educaie, formare profesional, cercetare i dezvoltare, precum i continuarea reformelor necesare pentru a spori nivelul de responsabilizare i de eficien;

• Asigurarea sustenabilitii finanelor publice pe termen lung;

• Îmbuntirea mediului de afaceri, promovarea culturii antreprenoriale, creterea flexibilitii i participrii pe piaa muncii i o dezvoltare regional armonioas;

• Reforma administraiei publice.

O condiie esenial pentru îndeplinirea obiectivelor dezvoltrii durabile este implementarea unei combinaii adecvate de politici macroeconomice coerente, prin care s se asigure sustenabilitatea resurselor materiale i energetice folosite pentru creterea economic, finanarea investiiilor strict necesare pentru modernizarea i creterea competitivitii sectoarelor productive i de servicii, precum i a infrastructurilor,

103

calificarea i perfecionarea continu a forei de munc în acord cu cerinele progresului tehnic i tehnologic. Din analiza evoluiei economice a României în ultimii 18 ani rezult c în acest scop se impune, de asemenea, soluionarea unor probleme de importan principial:

• Îmbinarea optim a iniiativei private cu o raional intervenie public pe baza unor politici flexibile de corectare a disfuncionalitilor mecanismelor de pia. Intervenia statului în economie trebuie s vizeze numai domeniile în care se dovedete c piaa ar soluiona problemele existente cu risip de resurse sau într-un timp mai îndelungat, pornind de la investigaii i evaluri prealabile realizate în mod imparial, independent i transparent.

• Îmbuntirea semnificativ a structurii i atribuiilor instituiilor publice centrale, regionale i locale, definirea mai precis a responsabilitilor i modului de conlucrare pentru a permite o evaluare corect a performanelor obinute i identificarea domeniilor în care se impun msuri pentru creterea eficienei actului administrativ la toate nivelurile.

• Accelerarea descentralizrii conform principiului subsidiaritii, concomitent cu msuri pentru creterea capacitii administrative i a competenelor decizionale.

• Urmrirea sistematic a obiectivului coeziunii sociale ca premis a dezvoltrii durabile i re-examinarea periodic, din aceasta perspectiv, a politicilor salariale, fiscale i sociale.

Far a se substitui programelor existente de dezvoltare a României, prezenta Strategie propune o viziune focalizat pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced orizonturile curente de referin i ciclurile electorale, prin prisma criteriilor de sustenabilitate stipulate în Directivele Uniunii Europene i a tendinelor principale care se contureaz pe plan mondial.

2.1. Asigurarea sustenabilitii pe termen lung a consumurilor energetice i materiale bazat pe evaluarea realist a capacitii de suport a capitalului natural.

Din datele prezentate în Partea III, Capitolul 1.1 a rezultat c intensitatea energetic primar i cea final sunt, în România, de peste trei ori mai ridicate decât nivelurile medii actuale din UE. De aici decurge constatarea c exist un potenial important pentru reducerea consumului de energie, principala surs fiind creterea eficienei energetice în sectoarele productive de bunuri i servicii, i diminuarea pierderilor considerabile de energie în sectorul rezidential.

Potrivit programelor naionale în domeniul eficienei energetice, se prognozeaz c intensitatea energiei primare se va putea reduce pân în anul 2013, fa de 2006, cu peste o treime, de la 0,555 la 0,377 tone echivalent petrol (tep) pentru generarea unei valori de 1.000 euro în PIB, exprimat în preuri constante i euro 2000, iar pân în 2020 cu înc 23-24% (0,26 tep), ajungând la nivelul mediu al UE din 2006.

104

În aceste condiii, creterile medii anuale ale PIB estimate pentru perioada 2008-2020 se pot realiza prin decuplarea creterii economice de consumul de energie primar.

Pentru asigurarea sustenabilitii consumului total de resurse materiale în raport cu gestionarea responsabil a capitalului natural se impune ca o preocupare prioritar ameliorarea semnificativ a productivitii resurselor. Este de prevzut ca i legislaia primar i secundar a UE în materie s evolueze în direcia stabilirii unor obiective mai ambiioase i a unor reglementri mai exigente, în conformitate cu Agenda Lisabona reînnoit.

Din analiza evoluiei din ultimii ani a industriei prelucrtoare din România a rezultat, de exemplu, c în sectoarele energo- i material-intensive (metalurgie, prelucrarea ieiului, substane i produse chimice, materiale de construcie), care, în plus, sunt poluante i reprezint 25% din totalul produciei, se constat tendina de reducere a productivitii resurselor ca urmare a creterii consumului intermediar. Comparativ cu anul 2000, în 2005 consumul total de resurse în industria metalurgic a crescut cu peste 48%, în timp ce valoarea adugat s-a redus cu 2,6%. În industria de prelucrare a ieiului, la o cretere cu 12,4% a valorii adugate, consumul de resurse s-a majorat cu peste 50%. În anul 2005, productivitatea resurselor totale consumate în metalurgie a fost de numai 0,18, iar în prelucrarea ieiului 0,34, fa de 0,55 pe ansamblul industriei prelucrtoare.

Exemple similare pot fi furnizate i în privina productivitii resurselor din agricultur i silvicultur. i în acest caz, se observ c exist un potenial însemnat pentru îmbuntirea substanial a situaiei, într-un termen rezonabil de timp, prin promovarea unor politici care s stimuleze modernizarea tehnologic i creterea ponderii produselor cu prelucrare avansat, atât pentru export cât i pentru consumul intern.

Perfectarea, într-o prim etap, a unor acorduri voluntare cu asociaiile patronale (aa cum se procedeaz deja în unele ri ale UE) i adoptarea ulterioar a unor reglementri pentru transferul unei pri din impozitul pe fora de munc spre impozitarea consumului de resurse materiale i energetice ar stimula operatorii economici s acioneze pentru creterea productivitii resurselor, ceea ce va avea, în final, un impact favorabil asupra costurilor i competitivitii i asupra sustenabilitii consumului de resurse.

Având în vedere creterea considerabil în viitor a ponderii importurilor de resurse primare de energie i materii prime, este necesar elaborarea unei strategii speciale atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât i pentru securizarea acestora prin acorduri de lung durat.

2.2. Modernizarea treptat a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerinelor sociale i de mediu.

Creterea ponderii serviciilor în formarea PIB de la 48,8% în 2006 la circa 55% în

2013 i 60-65% în 2020 (aproape de nivelul mediu actual din UE) i a calitii acestora va

105

determina i sporirea eficienei economice i a competitivitii în celelalte sectoare economice, cu efecte sociale benefice asupra mobilitii verticale a forei de munc i a nivelului de calificare i remunerare. Dezvoltarea serviciilor de cercetare, consultan, expertiz, informatic, a celor financiare i de perfecionare managerial va contribui direct la creterea productivitii resurselor totale consumate pe ansamblul economiei, având în vedere c în sectorul serviciilor raportul dintre valoarea adugat brut i consumul intermediar este net superior celui din agricultur, industrie i construcii.

Ajustarea structurilor intersectoriale va avea loc, în special, prin stimularea dezvoltrii prioritare a substructurilor care realizeaz valoare adugat mare cu un consum mai redus de resurse, cu accent pe folosirea resurselor regenerabile sau reciclabile.

În industrie, se va pune accentul pe dotarea cu tehnologii de complexitate medie i înalt i pe dezvoltarea i introducerea în producia proprie a unor asemenea tehnologii cu efect important de antrenare i care pot avea o contribuie substanial la creterea volumului i eficienei exporturilor. Eco-eficiena i folosirea celor mai bune tehnologii disponibile vor deveni, într-o msur crescând, criterii eseniale în deciziile investiionale, nu numai în domeniul achiziiilor publice, ci i în alte sfere ale activitii economice.

Schimbrile cele mai profunde se vor produce în mediul rural prin înlocuirea în mare msur, pe parcursul vieii unei singure generaii, a structurilor arhaice, a practicilor de producie în agricultur i a înfirii satului românesc, în condiiile pastrrii identitii locale i culturale specifice. Dezvoltarea produciei agro-alimentare organice, antrenarea comunitilor locale în activiti de ecologizare i conservare a mediului natural, cointeresarea lor direct în protejarea monumentelor i siturilor cu valoare istoric sau de patrimoniu cultural, asigurarea accesului la serviciile comunale i sociale de baz, reducerea i eliminarea srciei, îmbuntirea comunicaiilor i a relaiilor de pia vor contribui la estomparea treptat a discrepanelor în privina calitii vieii între sat i ora.

inând seama de cerinele de dezvoltare în profil regional, de necesitatea unei absorbii optime a fondurilor cu cofinanare comunitar i de nevoia de a atrage investiii suplimentare, mai ales pentru modernizarea infrastructurii edilitare, de transport i de susinere a agriculturii, se impune un efort sporit pentru constituirea i actualizarea permanent a unui portofoliu de proiecte viabile, însoite de analize de prefezabilitate profesional alctuite, care s întruneasc sprijinul activ al tuturor factorilor de decizie i al comunitilor locale.

2.3. Creterea productivitii muncii i îmbuntirea ratei de ocupare

Nivelul productivitii muncii pe ansamblul economiei (PIB pe persoan ocupat) cât i la nivel sectorial sau de întreprindere (valoare adugat brut pe salariat) este înc mult inferior în România comparativ cu nivelul mediu al UE. Nivelul relativ sczut al salariilor din România, în special al celor mici, se explic în parte prin acest decalaj de productivitate care se reflect, aproximativ în acelai raport, în calitatea locurilor de munc i volumul veniturilor dispozabile.

106

Reînnoirea lent a bazei tehnologice, calitatea inferioar a infrastructurilor, subfinanarea cronic, contribuia slab a activitilor proprii de cercetare-dezvoltare-inovare, performanele sczute ale produselor i serviciilor oferite pe pia, capacitatea insuficient de adaptare la cerinele pieei globalizate au fost principalele cauze care au influenat negativ atât productivitatea muncii, cât i randamentul folosirii resurselor. Dei în ultimii ani ritmul de cretere al productivitii muncii în România, mai ales în industriile procesatoare i în construcii, a fost mai mare decât media UE, diferena rmâne foarte ridicat.

Întrucât productivitatea resurselor materiale (randamentul utilizrii) i productivitatea muncii sunt determinanii principali ai eficienei i competitivitii i, implicit, ai sustenabilitii dezvoltrii economice i sociale, se impun eforturi considerabile, investiionale i de management, pentru remedierea situaiei i alinierea la standardele curente ale Uniunii Europene. Caracterul de urgen al acestor msuri este pus în eviden i de evoluiile demografice nefavorabile, cu tendine de agravare în cazul României.

În acelai timp, este necesar îmbuntirea ratei de ocupare a forei de munc potenial active care, în perioada 2002-2006, a fost în România de 57,9%, comparativ cu media UE de 63,1%, în aceeai perioad.

Prin politicile de cretere a investiiilor în capitalul uman, se estimeaz o rat de ocupare a populaiei între 15 i 64 ani de peste 62%, în 2013, cu tendin de îmbuntire constant în perioadele urmtoare (64-65% în 2020).

2.4. Îmbuntirea managementului micro- i macro-economic

În perioadele urmtoare, se impune o cretere considerabil a calitii managementului economic la toate nivelurile, de la cel naional sau regional pân la nivel de întreprindere sau exploataie agricol, pentru utilizarea eficient i complet a resurselor de capital disponibile i atragerea unor surse de finanare suplimentare pentru investiii atât în dotarea cu tehnologie modern, cât i în formarea i perfecionarea forei de munc, în cercetarea tiinific, dezvoltarea tehnologic i inovare. Întrucât creterea sustenabil a produsului intern brut este determinat de evoluia valorii adugate realizate de operatorii economici, extinderea managementului performant este crucial în toate verigile principale ale activitii fiecrei uniti productoare de bunuri sau servicii: administrativ i tehnic, tehnologic, financiar, logistic, comercial, precum i în gestionarea resurselor umane.

În acest scop, este oportun stabilirea de criterii specifice de performan pentru manageri în sectorul public i încurajarea aplicrii unor standarde similare în sectorul privat, prin angajarea responsabilitii acionarilor i consiliilor de administraie în monitorizarea performanei manageriale conform standardelor minimale stabilite pentru creterea valorii adugate, a competitivitii i profitului.

Se are în vedere, de asemenea, revizuirea politicilor de amortizare a imobilizrilor corporale în corelare cu evoluia progresului tehnologic din fiecare domeniu pentru a

107

preveni uzura moral a utilajelor, care genereaz consumuri majorate de resurse energetice, materiale i de munc i are efecte negative directe asupra competitivitii.

Implementarea în activitatea curent a firmelor a elaborrii de bugete multianuale, cel puin pe termen mediu, este necesar atât pentru asigurarea unei viziuni pe termen lung privind perspectiva de dezvoltare, cât i pentru fundamentarea unor politici eficiente în domeniul investiiilor i pentru adaptarea volumului i structurii produciei de bunuri i servicii la tendinele anticipate ale pieei.

2.5. Politica de investiii i diversificarea surselor de finanare

Nevoile specifice de dezvoltare ale României i asigurarea compatibilitii politicilor economice, sociale i de mediu cu filonul principal de evoluie în cadrul UE necesit implicarea activ i responsabil a instituiilor publice centrale i locale, a sectorului privat, a asociaiilor profesionale, partenerilor sociali i societii civile în meninerea unui mediu de afaceri favorabil investiiilor de capital autohton i strin destinate modernizrii i dezvoltrii durabile a rii.

Meninerea unei rate de investiii mai mari decât în rile cu economie matur din Europa este absolut necesar pentru realizarea unei convergene în termeni reali. Modernizarea infrastructurii energetice, de transport i edilitare (ap curent i canalizare), învmântului i sntii publice, dezvoltarea rural i reducerea decalajului tehnologic i informaional reclam un mare efort investiional. În vreme ce în majoritatea rilor UE asemenea probleme au fost rezolvate cu decenii în urm, pentru România ele reprezint prioriti eseniale.

Pentru creterea ratei de investiii pe termen mediu i lung va trebui continuat politica de atragere a investiiilor strine directe, în special a celor care pot contribui substanial la creterea exportului, astfel ca exportul s devin determinantul principal al creterii economice. Evoluia investiiilor strine directe din ultimii patru ani (2004-2007), cu o medie anual de 6,2 miliarde euro, creeaz premise pentru stabilizarea acestei tendine i în perioadele urmtoare la nivele comparabile, chiar i în absena unor mari privatizri, prin atragerea prioritar a investiiilor de tip greenfield.

Asigurarea surselor de finanare pentru investiiile publice i private necesit creterea treptat a ratei economisirii interne de la 15,3% în anul 2007 la peste 20% în perioadele urmtoare, ca urmare a temperrii tendinelor de consum.

Dezvoltarea instrumentelor de economisire, pe baza practicilor aplicate cu succes în alte ri ale UE, pot include: dezvoltarea unei piee pe care s se poat tranzaciona liber titluri de stat, obligaiuni publice i corporative, instrumente de plasament pe termen lung la care s aiba acces i persoane fizice; reglementarea unei piee a ipotecilor în care s se poat tranzaciona liber atât drepturile cât i, mai ales, garaniile ipotecare; stimularea instrumentelor i instituiilor de plasament colectiv, respectiv a fondurilor suplimentare de pensii i asigurrilor de via care pot atrage sume importante prin angajamente pe termen lung (15-20 ani); încurajarea bncilor de economisire s-i extind activitile în mediul rural.

108

De asemenea, este util s se examineze costurile i beneficiile utilizrii unor instrumente fiscale pentru stimularea economisirii.

Extinderea utilizrii pieei de capital prin listarea companiilor la care statul mai deine pachete semnificative de aciuni i îmbuntirea reglementrilor în acest domeniu poate atrage un volum considerabil de capital pentru asigurarea finanrii suplimentare direcionate a marilor proiecte de infrastructur în scopul urgentrii finalizrii acestora, cu efecte economice i sociale benefice în profil spaial.

Dezvoltarea parteneriatelor public-privat nu trebuie s se limiteze la concesionri, dei acestea trebuie încurajate în continuare, în condiii economico-financiare favorabile dezvoltrii durabile. Înfiinarea unor companii noi, capitalizate parial prin oferte publice iniiale (IPO), în care statul sau autoritatea local deine un pachet minoritar în compania care face investiia i o exploateaz, dar care se capitalizeaz ulterior prin listarea pe burs, poate constitui o alt soluie pentru reducerea efortului bugetar iniial i a cheltuielilor de întreinere dup darea în exploatare în cazul investiiilor în infrastructur. Reducerea participrii banilor publici diminueaz în acelai timp potenialul de corupie i efectele negative asupra eficienei investiiilor.

Utilizarea complet i eficient a fondurilor alocate prin programele UE poate contribui substanial atât la creterea ratei de investiii cât i la reducerea deficitului de cont curent, având în vedere c ponderea acestora în PIB este de circa 2,5% în 2008 i va fi de peste 3% în perioada 2010-2013, în timp ce contribuia României la bugetul comunitar se reduce de la 0,98% din PIB în 2008 la 0,7-0,8% în 2013. Se estimeaz c absorbia complet a fondurilor structurale i de coeziune va duce la o cretere suplimentar a PIB de 15-20% pân în anul 2015.

Este necesar creterea substanial a capacitii de a asigura proiecte eligibile i de a acorda consultana i expertiza necesar la nivel regional i local prin msuri precum: creterea rolului structurilor existente la nivel regional i local, atragerea în aceste structuri i motivarea unor specialiti cu înalt calificare în domeniile specifice oportunitilor reale din fiecare regiune; inventarierea i evaluarea fezabilitii proiectelor existente i completarea portofoliului de proiecte atât pentru investiii destinate modernizrii infrastructurii i serviciilor publice de baz cât i a proiectelor iniiate de întreprinztori privai; atragerea în elaborarea de proiecte a potenialului existent în instituiile de proiectare-dezvoltare i în universitile cu profil tehnic i economic, inclusiv atragerea studenilor din anii terminali i masteranzilor care vor putea s-i susin lucrrile de diplom cu asemenea proiecte pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial i iniierea de afaceri proprii dup absolvire; analizarea msurilor necesare pentru creterea capacitii de execuie a investiiilor, evaluarea necesarului de for de munc pe calificri i specialiti i asigurarea acestuia prin formare iniial i recalificare.

2.6. Meninerea echilibrelor macroeconomice

Realizarea unei creteri economice sustenabile, definite prin ratele medii anuale de evoluie a PIB, i a intelor operaionale ale prezentei Strategii la orizontul anului 2030

109

este condiionat de implementarea unui complex adecvat i coerent de politici economice care s fie în concordan cu obiectivele convenite în cadrul UE, în special cu Strategia Lisabona revizuit.

Pentru perioada 2008-2013, obiectivele cu privire la evoluia indicatorilor i echilibrelor macroeconomice au fost prevzute în Programul de Convergen care vizeaz cu prioritate îndeplinirea criteriilor de performan cerute pentru adoptarea de ctre România a monedei unice europene începând cu anul 2014. Programul a evaluat impactul generat de evoluia unor factori externi (turbulenele manifestate pe pieele financiare internaionale, creterea preurilor la produsele alimentare, majorarea cea mai substanial a preului petrolului din ultimii 25 de ani, modificrile relativ mici intervenite în prognozele privind creterea economic mondial i în UE) precum i a unor factori interni (reducerea produciei agricole ca urmare a secetei, creterea veniturilor populaiei insuficient susinut de sporul de productivitate, amplificarea creditelor de consum i ritmul de cretere a importurilor, rata sczut a economisirii). Aceti factori au avut efecte negative asupra susinerii procesului de dezinflaie, deficitului balanei comerciale i de cont curent, stabilitii cursului monedei naionale i costului finanrii externe. În acest context, politicile economice au fost re-evaluate în scopul de a asigura meninerea echilibrelor macroeconomice în limite admisibile i realizarea criteriilor de convergen real i nominal pân în anul 2012.

Politica monetar i a cursului de schimb va urmri continuarea traiectoriei descendente a inflaiei, începând cu a doua parte a anului 2008. intele prevzute pentru anii 2008 i 2009 sunt de 3,8-4,8% i, respectiv, 3,5-4,5%, urmând s se încadreze în limita de convergen în 2012-2013 i s se menin în apropierea acestui nivel în perioada urmtoare. Se are în vedere asigurarea unui grad mai ridicat de stabilitate a cursului de schimb pe termen mediu i a anticipaiilor privind evoluia acestuia ca urmare a încadrrii în limitele criteriilor de convergen.

Având în vedere creterile semnificative ale PIB, productivitii muncii i fluxurilor de capital productiv din ultimii 6 ani precum i previziunile pentru perioadele urmtoare, se anticipeaz c aprecierea leului fa de moneda european va continua, dar în limite moderate i fr ocuri.

Prin gestionarea lichiditilor pe piaa monetar, Banca Naional a României va urmri consolidarea rolului politicii ratei dobânzii de politic monetar i capacitatea acesteia de a influena anticipaiile inflaioniste pân la intrarea în zona euro (2014), când principalele atribuii de politic monetar vor fi transferate în competena Bncii Centrale Europene.

Politica bugetar i fiscal va fi meninut în limite prudente pentru a reduce dezechilibrele externe i a susine procesul de dezinflaie. Se anticipeaz c promovarea în continuare a unui mediu de afaceri favorabil i creterea flexibilitii pieei muncii vor stimula dinamica investiiilor, productivitii muncii i competitivitii.

Politica bugetar va urmri cu prioritate realizarea programelor pentru eliminarea disfuncionalitilor structurale din infrastructur, învmânt, sntate, cercetare-

110

dezvoltare-inovare, meninând în acelai timp niveluri prudente ale deficitului bugetar prin îmbuntirea colectrii veniturilor i prin sporirea eficienei cheltuielilor bugetare,

Deficitul structural al bugetului va ajunge în anul 2011 la 0,9-1% din PIB, respectând prevederile Pactului de Stabilitate i Cretere revizuit, cu o marj de siguran suficient pentru a evita depirea nivelului de 3% în condiiile apariiei unor factori perturbatori.

În domeniul infrastructurii (energie, transporturi, mediu) precum i, în mod difereniat, în alte sectoare de activitate se va adopta o politic financiar i fiscal asemntoare practicilor acceptate în alte ri ale UE care s încurajeze investiiile i eficiena lor economic i ecologic. Politica fiscal va viza, pe de o parte, simplificarea sistemului prin reducerea numrului de taxe i impozite iar, pe de alta parte, încurajarea muncii prin msuri fiscale i prin transferul parial al impozitrii de pe munca pe consumul de resurse energetice i materiale.

Deficitul de cont curent i politica de asigurare a surselor de finanare vor constitui în continuare un obiect de preocupare, cel puin pe termen scurt i mediu.

Evoluia nefavorabil a balanei de încasri i pli externe din ultimii ani a fost generat în principal de soldul negativ al balanei comerciale ca urmare a creterii importurilor cu mult peste ritmul de cretere a exporturilor, dei acestea din urm au avut o evoluie satisfactoare, cu rate anuale cuprinse între 15,4% în 2002 i 14,7% în 2007, depind substanial dinamica produciei de bunuri i servicii. Ca urmare, deficitul de cont curent a crescut de la 3,3% din PIB în anul 2002 la 10,4% în 2006 i la 14% în 2007.

inând seama de stabilitatea i nivelul redus al deficitului bugetar precum i de ponderea mult mai mic în PIB a datoriei publice externe în comparaie cu alte ri, se poate aprecia c, prin politici economice adecvate, deficitul de cont curent, raportat la PIB, se va putea reduce în perioadele urmtoare. Principalele modaliti de acoperire a deficitului, prin care s se evite formule de finanare mai volatile (investiii de portofoliu sau credite directe) de natur s expun economia la riscurile ce pot fi generate de perturbrile posibile la nivel global sunt: creterea substanial a absorbirii fondurilor comunitare de la 1,5 miliarde euro în 2007 la peste 4 miliarde euro în perioada 2009-2013; meninerea contribuiei investiiilor strine directe la nivele apropiate de cele din ultimii doi ani; reducerea deficitului balanei comerciale prin msuri active de stimulare a exporturilor i de temperare a importurilor.

Se estimeaz c prin reducerea influenei negative a exportului net la creterea PIB, de 6,2% în 2006 i 8,7% în 2007, acesta va ajunge la cel mult 3,5-4% în 2013 i se va menine sub aceast limit în toat perioada 2011-2030.

111

3. Dezvoltarea regional i aciunea local; problematica specific a dezvoltrii rurale

Conform reglementrilor Comisiei Europene din 2003 privind stabilirea unui sistem

comun de clasificare statistic a unitilor teritoriale, transpuse în legislaia româneasc înc din 1998 i adaptate în 2004, România cuprinde 8 regiuni de dezvoltare, incluzând fiecare între 4 i 7 judee (cu excepia regiunii Bucureti-Ilfov). Ele corespund nivelului NUTS II potrivit clasificrii EUROSTAT i reprezint cadrul de colectare a datelor statistice specifice în profil teritorial. Consiliile de Dezvoltare Regional grupeaz reprezentani ai autoritilor judeene i locale i au drept organisme executive Ageniile de Dezvoltare Regional (ADR).

Toate regiunile de dezvoltare ale României, inclusiv Bucureti-Ilfov, au un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 75% din media comunitar i sunt eligibile pentru finanare din Instrumentele Structurale ale UE în cadrul obiectivului Convergen.

Din perspectiva principiilor i obiectivelor dezvoltrii durabile, evoluiile la nivel regional prezint o importan crucial, accentuat în condiiile specifice ale României de tendina de cretere a disparitilor teritoriale în ceea ce privete dezvoltarea economic i social, utilizarea raional a resurselor i calitatea infrastructurii de mediu.

Astfel, raportat la media naional (100), PIB/locuitor în Regiunea Nord-Est a reprezentat 79,8% în 1998 i 68,4% în 2005 în comparaie cu Regiunea Bucureti-Ilfov de 162,2% în 1998 i 212,5% în 2005, rata omajului a fost în Regiunea Sud-Vest de 104,8% în 1998 i de 125,4% în 2005 fa de 47,1% în 1998 i 40,7% în 2005 în Regiunea Bucureti-Ilfov, iar proporia populaiei rurale a crescut în Regiunea Sud de la 129% în 1998 la 129,3% în 2005 dar s-a redus în Regiunea Nord-Vest de la 83,8% în 1998 la 80,7% în 2005. Din totalul investiiilor strine atrase pân în anul 2006, 64,3% (22,2 miliarde euro din totalul de 34,5 miliarde) s-au concentrat în Regiunea Bucureti-Ilfov fa de numai 2,7% în regiunea Sud-Vest i 1,2% în Regiunea Nord-Est.

În comparaie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv cele care au aderat în sau dup 2004, România prezint particularitatea singular de a avea cea mai înalt proporie a populaiei rurale (45,1% din total în 2005) din care peste o treime lucra în agricultur. Segmentul de populaie ocupat în agricultur se caracterizeaz printr-un avansat proces de îmbtrânire: 33,7% peste 55 ani, 36,3% între 35 i 54 ani i numai 30,0% între 15 i 34 ani în 2006.

Proiectul Strategiei post-aderare a României (2007) enumer aspectele definitorii ale strii actuale a agriculturii i ruralului românesc: evoluia produsului agricol pe o traiectorie sinuoas i la cote sczute de performan condiionat într-o msur exagerat de mare de factorii climaterici; perpetuarea unei structuri agrare dominate de o excesiv frâmiare a capitalului funciar i de o penurie generalizat de capital de exploatare; posibilitile extrem de modeste de capitalizare; slaba legatur cu pieele a marii majoriti a exploataiilor; excedentul semnificativ de for de munc în exploataiile individuale; nivelul i proporiile srciei în zonele rurale; starea infrastructurii, a sistemului de sntate i a celui de educaie i formare profesional iniial i continu în mediul rural. Drept consecin, în ultimii ani s-a perpetuat poziia periferic a

112

productorilor agricoli români în context european sub raportul performanei economice i s-a accentuat evoluia descendent a competitivitii în schimburile economice internaionale, dup cum o atest dinamica soldului balanei comerciale cu produse agro-alimentare.

3.1. Dezvoltarea regional

Dezbaterile care au avut loc pe marginea proiectului prezentei Strategii în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României confirm constatrile coninute în Programul Operaional Regional 2007-2013, adoptat în aprilie 2007, privind punctele slabe identificate la nivel regional:

• Concentrarea creterii economice, impulsionat de investiiile strine directe, în jurul Bucuretiului i creterea disparitilor dintre regiunea Bucureti-Ilfov i celelalte apte regiuni, precum i apariia problemelor de congestionare a oraului-capital;

• Declinul socio-economic al unui numr însemnat de centre urbane mari i diminuarea rolului lor în dezvoltarea arealelor adiacente i a regiunilor;

• Accentuarea dezechilibrelor demografice la nivel regional, degradarea structurii pe vârste i îmbtrânirea populaiei cptând dimensiuni alarmante în regiunile din sudul rii;

• Pierderea funciilor urbane ale multor orae mici i mijlocii, în special ale celor monoindustriale afectate de restructurare, frecvent asociat cu accentuarea problemelor sociale;

• Reapariia dezechilibrului istoric de dezvoltare între jumtatea de est i cea de vest a rii, decuplarea economic a unor zone tradiional subdezvoltate din nordul i estul rii i de-a lungul Dunrii;

• Accesibilitatea redus a unor zone cu efecte negative asupra dezvoltrii locale;

• Existena unor zone extinse cu deficit de for de munc datorit scderii populaiei, migraiei temporare masive i îmbtrânirii, ceea ce duce la o presiune sporit asupra serviciilor sociale i de sntate;

• Posibila apariie a unui fenomen de stagnare economic în zonele montane;

• Slaba competitivitate a multor afaceri, în special în turism, nivelul sczut al productivitii muncii, lipsa investiiilor de capital i a capacitii manageriale, gradul sczut de utilizare a tehnologiilor moderne;

• Calitatea sczut a infrastructurii publice, degradarea utilitilor urbane, incapacitatea de a conserva bunurile istorice i culturale;

• Experiena i calificarea limitate ale autoritilor locale în gestionarea unor programe complexe de dezvoltare durabil incluzând componentele economice, sociale i de mediu.

113

Elementele strategice coninute în Programul Operaional Regional 2007-2013 au menirea de a da rspunsuri concrete i efective la punctele slabe identificate mai sus prin mobilizarea activ a resurselor i potenialului regional i local pe direciile care pot avea cea mai mare influen direct asupra dezvoltrii regionale i locale. Pe aceast baz se fundamenteaz msurile care intr în competena autoritilor regionale, judeene i locale pentru remedierea i îmbuntirea substanial a situaiei pe termen scurt i mediu.

Obiectivele specifice ale Programului au fost definite pe baza analizelor economice i sociale la nivel naional precum i la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, analizei SWOT i viziunii strategice a Planului Naional de Dezvoltare i Cadrului Naional Strategic de Referin în concordan cu prioritile Uniunii Europene.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Sprijinirea dezvoltrii economice i sociale echilibrate teritorial i durabile a regiunilor României corespunztor nevoilor i resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de cretere; îmbuntirea condiiilor infrastructurale i a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rmase în urm, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi i a munci.

În scopul realizrii acestui obiectiv central se va pune accentul principal pe creterea rolului economic i social al centrelor urbane prin adoptarea unei abordri policentrice în vederea unei dezvoltri mai echilibrate a regiunilor.

Interveniile sectoriale la nivel naional vor fi completate prin aciuni cu specific regional, subregional i local pentru a sprijini aplicarea principiilor dezvoltrii durabile. Dezvoltarea echilibrat a tuturor regiunilor se va realiza printr-o abordare integrat, bazat pe combinarea investiiilor publice în infrastructura local cu politici active de stimulare a activitilor de afaceri i sprijinirea valorificrii resurselor locale pe urmtoarele axe prioritare tematice:

(i) Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor ca poli urbani de cretere

Aciunile se vor concentra pe creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, i dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i antreprenoriatului.

Pentru a contribui la o dezvoltare teritorial echilibrat a rii i pentru a evita creterea disparitilor interne, investiiile vor fi concentrate în acele orae care acioneaz ca poli regionali i/sau locali de cretere i iradiaz dezvoltare în zonele

114

adiacente, acordându-se prioritate polilor de cretere localizai în regiunile i judeele cu un nivel de dezvoltare mai sczut în termeni de PIB pe locuitor i de rat a omajului.

Având în vedere situaia actual din oraele României, este prevzut ca fondurile alocate dezvoltrii urbane s fie utilizate în proporie de 60% pentru infrastructura public urban, 25% pentru infrastructura social i 15% pentru îmbuntirea mediului de afaceri.

Experiena dobândit anterior în rile UE prin implementarea programelor Urban I i Urban II, a artat c abordarea integrat a problemelor economice, sociale i de mediu din zonele urbane degradate a fost o metod de succes pentru obinerea dezvoltrii durabile a localitilor. Aplicarea planurilor integrate de dezvoltare urban, elaborate într-un cadru larg participativ, cu implicarea tuturor actorilor relevani, va duce la sprijinirea simultan a activitilor de renovare fizic a mediului urban i a celor de reabilitare a infrastructurii de baz, a aciunilor pentru dezvoltare economic, creterea competitivitii i ocuprii, integrarea grupurilor etnice i a categoriilor defavorizate în condiiile conservrii i protejrii adecvate a mediului. Planurile integrate vor cuprinde proiecte referitoare la urmtoarele tipuri de activiti:

• Reabilitarea infrastructurii urbane i îmbuntirea serviciilor municipale, inclusiv a celor de transport urban prin: regenerarea fizic i funcional a cldirilor cu valoare istoric, cultural sau artistic; demolarea ealonat a cldirilor sau structurilor abandonate sau aflate într-un stadiu avansat de degradare care nu aparin patrimoniului naional; modernizarea spaiilor publice i infrastructurii aferente (reeaua stradal, zone pietonale, trotuare, iluminat public etc.); reabilitarea siturilor poluate (perimetre industriale abandonate, terenuri nefolosite); reglementarea traficului auto pentru reducerea congestionrii oraelor (semaforizare i semnalizare, locuri de parcare) i modernizarea transportului urban în condiii de sustenabilitate;

• Dezvoltarea mediului de afaceri prin cultivarea spiritului antreprenorial, îmbuntirea infrastructurii pentru afaceri i încurajarea activitilor economice care asigur folosirea optim a resurselor umane i materiale existente pe plan local.

• Modernizarea infrastructurii sociale prin reabilitarea fizic i termic a locuinelor multi-familiale deinute de administraiile municipale i sprijinirea asociaiilor de proprietari pentru efectuarea unor asemenea lucrri; asigurarea spaiilor i dotarea aezmintelor sociale (centre de îngrijire a copiilor sau persoanelor vârstnice, de asisten pentru persoanele cu dizabiliti, centre pentru tineret etc.); sprijinirea msurilor de asigurare a ordinii publice i a siguranei cetenilor.

(ii) Îmbuntirea accesibilitii regiunilor prin modernizarea infrastructurii de transport regionale i locale

Dezvoltarea infrastructurii de transport între centrele urbane i a legturilor cu zonele învecinate este o condiie esenial pentru realizarea obiectivelor coeziunii teritoriale la nivel european i ale Strategiei Lisabona privind creterea economic i a gradului de ocupare a populaiei. La nivel naional realizarea unei reele moderne de transporturi

115

reprezint un factor vital pentru dezvoltarea judeelor i a regiunilor, pentru localizarea companiilor, îmbuntirea mediului de afaceri i încurajarea turismului.

Investiiile în modernizarea infrastructurii vor facilita mobilitatea persoanelor i bunurilor între regiuni i în interiorul acestora, reducerea costurilor de transport pentru mrfuri i cltori, îmbuntirea accesului pe pieele regionale, creterea eficienei activitilor economice, economisirea de energie i a timpilor de parcurs, creând condiii pentru extinderea schimburilor comerciale i a investiiilor productive.

Prioritile vizate sunt reabilitarea i modernizarea conexiunilor feroviare, fluviale i aeriene, a reelei de drumuri judeene, inclusiv construcia sau reabilitarea oselelor de centur. Pe lâng intele menionate în Partea III, Capitolul 1.2 (Transport durabil) se va efectua, pân în anul 2015, reabilitarea i modernizarea reelei de drumuri judeene pe o lungime de 877 kilometri, a reelei de strzi urbane de 411 km i construirea sau modernizarea unor osele de centur pe o lungime de 219 km, având ca rezultat creterea traficului rutier de marf i pasageri în condiii de siguran sporit cu 10%.

Având în vedere nevoile specifice i nivelul de dezvoltare al regiunilor României, cu o infrastructur de transport insuficient i slab competitiv, care nu corespunde cerinelor Pieei Unice a UE în condiiile globalizrii, este de ateptat ca rentabilitatea, valoarea adugat i efectul de antrenare ale investiiilor în infrastructur s fie considerabile.

(iii) Îmbuntirea infrastructurii sociale a regiunilor.

Se vor crea premisele necesare pentru asigurarea populaiei cu serviciile eseniale, contribuind astfel la atingerea obiectivului UE al coeziunii economice i sociale prin îmbuntirea infrastructurii serviciilor de sntate, educaionale, sociale, siguran public i pentru situaii de urgen. Msurile avute în vedere i intele propuse pe termen scurt i mediu pentru descentralizarea i eficientizarea serviciilor de sntate, sociale i educaionale i pentru întrirea responsabilitilor autoritilor regionale, judeene i locale sunt detaliate în Partea III, Capitolul 1.5 (Sntatea public), Capitolul 1.6 (Incluziunea social, demografia i migraia) i Capitolul 2.1 (Educaia i formarea profesional).

Investiiile în acest domeniu au ca scop îmbuntirea calitii acestor servicii i ridicarea lor la standarde europene, cu implicaii pozitive asupra realizrii personale, strii de sntate i participrii populaiei pe piaa muncii, precum i în ceea ce privete gradul general de atractivitate a regiunilor.

(iv) Consolidarea mediului de afaceri regional i local.

• Se va aciona pentru înfiinarea i dezvoltarea structurilor de afaceri de importan regional i local, reabilitarea siturilor industriale i sprijinirea iniiativelor

116

antreprenoriale conform specificului fiecrei regiuni, în special în zonele mai puin dezvoltate sau aflate în declin economic. Dezvoltarea sustenabil a structurilor de sprijinire a afacerilor cu impact pe plan regional i local, pe baza experienei pozitive acumulate în cadrul parcurilor industriale, zonelor de afaceri i platformelor logistice prin: construirea, reabilitarea sau extinderea de cldiri destinate exclusiv activitilor de producie i servicii, cu excepia celor pentru incubatoare de afaceri; reabilitarea i extinderea sistemului de strazi din interiorul structurii de afaceri i a drumurilor de acces; asigurarea utilitilor de baz (staii de tratare a apei, furnizare de energie i gaz, sistem de canalizare) i a reelelor de cablare i conectare broadband; demolarea de cldiri redundante în perimetrele de afaceri, îndeprtarea molozului i deeurilor, servicii de salubritate; activiti promoionale.

• Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate i pregtirea lor pentru noi activiti (brownfield) prin: curirea i ecologizarea suprafeelor acestor situri; demolarea cldirilor inutilizabile i planarea terenului; reabilitarea i extinderea cldirilor apte pentru activiti de producie sau prestri de servicii; operaionalizarea infrastructurii de utiliti publice; cablarea i conectarea la reelele Internet etc.

• Sprijinirea dezvoltrii microîntreprinderilor pentru revitalizarea zonelor nedezvoltate, cu precdere a oraelor mici i mijlocii, în vederea utilizrii potenialului endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane) i promovrii tehnologiilor moderne i inovrii prin: facilitarea achiziionrii de echipamente i tehnologii moderne pentru producie, servicii i construcii, precum i de echipamente i software informaionale; relocalizarea microîntreprinderilor în structurile de afaceri; asigurarea serviciilor logistice.

(v) Dezvoltarea durabil i promovarea turismului.

Msurile stabilite vizeaz în principal valorificarea sustenabil a patrimoniului cultural i a resurselor naturale cu potenial turistic precum i îmbuntirea calitii infrastructurii turistice de cazare i agrement în vederea creterii atractivitii regiunilor, dezvoltrii economiilor locale (comer, construcii, transporturi, alimentaie public, industria mic i artizanat) i crerii de noi locuri de munc. În acest fel regiunile, zonele i localitile îi identific i consolideaz o identitate proprie i îi îmbuntesc avantajele competitive în sectoare cu valoare adaugat mare i coninut calitativ i cognitiv ridicat, atât pe pieele tradiionale cât i pe cele noi, în formare. O parte însemnat a locurilor de munc nou create ofer oportuniti sporite pentru ocuparea forei de munc feminine i a unor categorii defavorizate.

Restaurarea i valorificarea patrimoniului cultural i modernizarea infrastructurii conexe;

• Crearea, dezvoltarea i modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea sustenabil a resurselor naturale i pentru creterea calitii serviciilor turistice prin: amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenial turistic (canioane, defileuri, peteri, lacuri glaciare, Delta Dunrii i alte zone umede etc.) în condiiile monitorizrii permanente a presiunii asupra mediului în conformitate cu planurile de management pentru ariile naturale protejate, inclusiv siturile Natura 2000; valorificarea

117

potenialului turismului montan, inclusiv amenajarea cilor de acces, a platformelor de campare i a refugiilor alpine, marcarea traseelor turistice, instalarea de posturi Salvamont; dezvoltarea turismului balnear; crearea, modernizarea i extinderea structurilor de cazare i de agrement precum i ale utilitilor aferente.

• Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare în scopul creterii atractivitii României ca destinaie turistic, prin proiectarea unei imagini pozitive a României, definirea i promovarea brandului turistic naional, dezvoltarea turismului intern prin diversificarea ofertei i a activitilor de marketing specifice, inclusiv prin realizarea unui sistem unitar de informare i statistic turistic on-line.

La nivelul anului 2015 se prevede implementarea a 400 de proiecte în domeniul infrastructurii de turism, sprijinirea direct sau indirect a 350 firme în domeniul turismului, desfurarea a cel puin 10 campanii de promovare a brandului turistic la nivel naional i internaional i înfiinarea a 10 centre naionale de informare i promovare turistic, având ca rezultat, printre altele, crearea unui numr de 1.000 de noi locuri de munc.

În plus fa de prevederile specifice ale Programului privind turismul balnear, se propune extinderea i diversificarea, în staiunile balneo-climaterice, a procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali, dezvoltarea unei reele de parcuri balneare care s ofere servicii complexe de tip wellness, promovarea tratamentelor gerontologice cu medicamente i preparate originale româneti.

Pentru realizarea obiectivelor Programului Operaional Regional 2007-2013 cheltuielile eligibile pot fi finanate în proporie de 85% (circa 3,7 miliarde euro) din Fondul European de Dezvoltare Regional, cu o cofinanare public naional de 657,56 milioane euro i fonduri private estimate la184,76 milioane euro.

Orizonturi 2020 i 2030.

Strategiile i programele existente privind dezvoltarea regiunilor nu conin proiecii dincolo de actualul exerciiu bugetar UE 2007-2013, cu excepia unor inte specifice programate la nivelul anului 2015.

3.2. Dezvoltarea rural, agricultura, silvicultura i pescuitul

Dispoziiile legale, documentele programatice i deciziile executive în aceste domenii sunt corelate cu directivele UE i reglementrile comunitare, precum i cu strategiile naionale i programele sectoriale ale României.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Creterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condiiile meninerii echilibrului social prin dezvoltarea

118

durabil a agriculturii, silviculturii i pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru satisfacerea optim a nevoilor de hran ale populaiei i pentru asigurarea conservrii i îmbuntirii resurselor naturale.

În aceast etap se vor pune bazele modelului agricol european, caracterizat prin structuri de exploatare viabile, apropiate de pia, concomitent cu dezvoltarea rural i protecia mediului. Se vor lua msuri de sprijinire a productorilor pentru adaptarea agriculturii la consecinele schimbrilor climatice întrucât aceste schimbri vor influena nivelul i variabilitatea mrimii produciei agricole i a efectivelor de animale. Vor fi organizate filiere de produs, inclusiv pentru producia durabil a biomasei i biocombustibililor.

În mod deosebit se va pune accentul pe dezvoltarea produciei agro-alimentare de ni precum i a produselor ecologice i tradiionale în zonele în care exist condiii favorabile. Se vor lua msuri pentru protejarea denumirii produselor, reetelor i procedurilor de preparare specific româneti pe Piaa Unic a UE i în ri tere, cu respectarea normelor de siguran alimentar, i pentru promovarea adecvat a acestora.

Obiectivele principale pentru perioada imediat urmtoare sunt:

• Dezvoltarea competitivitii sectoarelor agricol, forestier i de pescuit bazat pe cunoatere i iniiativ privat;

• Reducerea populaiei ocupate în agricultur în corelare cu crearea de exploataii viabile;

• Reducerea gradului de fragmentare a suprafeei agricole i stimularea concentrrii fermelor de mici dimensiuni;

• Meninerea calitii i diversitii spaiului rural i forestier, urmrind echilibrul între activitile umane i conservarea resurselor naturale.

Se vor implementa prevederile Planului Naional Strategic pentru Dezvoltare Rural 2007-20013, axat pe urmtoarele domenii principale de aciune:

(i) Creterea competitivitii sectoarelor agro-alimentar, forestier i piscicol prin:

•••• Îmbuntirea competenelor fermierilor i altor persoane implicate în sectoarele agro-alimentar, forestier i de pescuit pentru încurajarea unui management mai performant;

•••• Îmbuntirea competitivitii fermelor comerciale i de semi-subzisten, încurajarea cooperrii i asocierii acestora, cu respectarea principiilor dezvoltrii durabile, stimularea formrii grupurilor de productori în vederea funcionrii filierelor de tip asociativ; accelerarea adaptrii structurale i încurajarea fermelor de semi-subzisten s ptrund pe pia; modernizarea exploataiilor agricole; instalarea tinerilor fermieri i înlocuirea generaiei actuale de efi de exploataii agricole i forestiere, inclusiv prin pensionarea timpurie; creterea adaptabilitii fermelor la condiiile de pia i cerinele de mediu;

119

•••• Restructurarea i modernizarea sectoarelor de procesare i de marketing ale produselor agricole, forestiere i piscicole în vederea creterii valorii adugate în condiii de sustenabilitate i stabilizrii preurilor; sprijinirea dezvoltrii integrate prin formarea i consolidarea filierelor agroalimentare, îmbuntirea calitii produselor i creterea performanei industriilor alimentare; îmbuntirea modului de gospodrire a pdurilor i de valorificare a produselor silvice; exploatarea raional i responsabil a fondului piscicol.

(ii) Îmbuntirea mediului i spaiului rural, consolidarea aplicrii bunelor practici agricole, silvice i în industriile agroalimentare pentru asigurarea securitii consumatorilor prin

• Continuarea utilizrii terenurilor agricole din zonele defavorizate i promovarea agriculturii durabile pentru meninerea viabilitii spaiului rural în zonele montane i alte zone defavorizate;

• Conservarea i îmbuntirea strii resurselor naturale i a habitatelor prin încurajarea utilizrii de metode de producie agricol compatibile cu protejarea mediului, conservarea biodiversitii i îmbuntirea calitii apei, solului i a peisajului natural; compensarea fermierilor pentru dezavantajele rezultate din implementarea reelei Natura 2000 pe baza obligaiilor asumate conform Directivelor UE privind protecia psrilor, conservarea habitatelor naturale i a speciilor slbatice;

• Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere prin creterea suprafeei de pdure cu rol de protecie a apei, solului i biodiversitii împotriva factorilor distructivi naturali i antropici, precum i dezvoltarea funciilor recreative ale pdurii; compensarea proprietarilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de msurile de conservare a arealelor protejate.

(iii) Încurajarea diversificrii economiei rurale i îmbuntirea calitii vieii în spaiul rural prin:

• Meninerea i dezvoltarea activitilor economice i creterea numrului de locuri de munc prin diversificarea activitilor economice non-agricole i încurajarea micilor întreprinztori în spaiul rural; crearea, îmbuntirea i diversificarea facilitilor de dezvoltare economic i a atraciilor turistice;

• Creterea atractivitii zonelor rurale i diminuarea migraiei populaiei tinere spre zonele urbane prin crearea i modernizarea infrastructurii fizice de baz; îmbuntirea condiiilor sociale, economice i de mediu; protejarea i conservarea patrimoniului cultural i natural rural; diversificarea ofertei turistice;

• Dezvoltarea abilitilor i competenelor actorilor locali privind buna administrare, organizarea teritoriului pe plan local i modernizarea satelor.

120

(iv) Demararea i funcionarea iniiativelor de dezvoltare local prin:

• Introducerea conceptului de aciune de jos în sus în administrarea comunitilor rurale, care s asigure un grad ridicat de integrare economic i social teritorial, susinut prin organizarea grupurilor de aciune local (GAL);

• Promovarea potenialului endogen al teritoriilor prin participarea membrilor comunitilor rurale la procesul de elaborare i implementare a strategiilor de dezvoltare local i stimularea aciunilor inovative; încurajarea factorilor locali de a conlucra cu alte comuniti locale din ar i din strintate pentru realizarea unor proiecte comune;

• Îmbuntirea administrrii locale prin dezvoltarea competenelor de formulare i administrare a proiectelor, inclusiv a celor realizate în parteneriat, i atragerea participrii cetenilor în procesul decizional; valorificarea potenialului programului LEADER i a resurselor financiare alocate acestuia pentru mediul rural i sprijinirea grupurilor de aciune local.

Va fi continuat temporar Programul Fermierul, adoptat în 2005, pentru susinerea investiiilor efectuate în agricultur i în sectoarele de procesare, depozitare, conservare i valorificare a produselor.

Pân în anul 2013 va fi finalizat armonizarea legislaiei naionale cu acquis-ul comunitar în domeniu i se va asigura operaionalizarea structurilor naionale corespunztoare celor care funcioneaz la nivelul UE.

În completarea obiectivelor coninute în Planul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013, se recomand urmtoarele msuri suplimentare:

• Elaborarea, cu concursul comunitii academice de specialitate, i implementarea unui Program Naional pentru Gestionarea Durabil a Pdurilor care s prevad: interzicerea reducerii suprafeei totale a pdurilor; creterea suprafeei pdurilor cu cel puin 200.000 hectare prin împdurirea în special a terenurilor degradate i abandonate. Sunt necesare msuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naional de perdele forestiere de protecie, cu precdere în inuturile secetoase i predispuse la deertificare; promovarea cu prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea natural, capabile s contribuie în cea mai mare msur la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel exercitarea continu a funciilor multiple, ecologice, economice i sociale pe care trebuie s le îndeplineasc pdurea în ansamblul ei. Se impun, de asemenea, msuri active pentru aplicarea strict a prevederilor legale privind interzicerea tierilor rase; pentru creterea suprafeei pdurilor destinate s protejeze regimul apelor, solul, clima, peisajul precum i a celor cu rol de conservare a biodiversitii în sistemul ariilor naturale protejate; adaptarea pdurilor i a silviculturii la efectele schimbrilor climatice globale; aplicarea de vârste optime de tiere a arboretelor, contracarând tendinele de reducere a acestor vârste i de majorare artificial a volumului de tieri din pduri; conservarea biodiversitii la toate nivelurile: genetic, al speciilor, ecosistemic i al complexelor de ecosisteme; integrarea pdurilor virgine i cvasi-virgine

121

în arii naturale protejate; reconstrucia ecologic a pdurilor deteriorate i nefuncionale sub raport ecologic i economic; îngrijirea pdurilor tinere i conservarea lemnului mort în limitele statuate în Uniunea European; amenajarea integrat participativ a bazinelor hidrografice montane toreniale; creterea gradului de accesibilitate a pdurilor; compensarea proprietarilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de încadrarea de pduri în grupa celor cu funcii speciale de protecie, inclusiv în arii naturale de protecie; implicarea financiar a statului în gestionarea durabil a pdurilor private având suprafee de sub 30 hectare.

• Urgentarea pregtirii unui Program pe termen mediu i lung pentru modernizarea sistemelor de irigaii prin reabilitarea celor existente i construirea unor sisteme noi, bazate pe cele mai bune tehnologii disponibile; stabilirea necesarului de investiii, pe etape, i identificarea surselor de finanare. Aceast aciune capt aspect prioritar în contextul efectelor schimbrilor climatice globale, creterii frecvenei i acuitii perioadelor de secet, extinderii deertificrii, concomitent cu reducerea resurselor de ap disponibile. Programul va trebui s conin i dispoziii privind optimizarea folosirii apei în agricultur, sector care utilizeaz circa 70% din consumul total de ap.

• Elaborarea unui Program Naional privind protecia i conservarea solului, conform principiilor dezvoltrii durabile, ca element esenial al viziunii strategice pentru promovarea securitii i siguranei alimentare.

• Punerea în aplicare a Strategiei pentru dezvoltarea durabil a zonei montane din România, care este fragil ecologic i se caracterizeaz prin handicapuri naturale i sociale semnificative, antreneaz eforturi mari, cu restricii în exercitarea unor activiti economice i în utilizarea terenurilor, i implic o cretere a costurilor lucrrilor datorit altitudinii, pantelor i condiiilor climatice cu perioade de vegetaie mai reduse. Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de aceast Strategie, aprobat de Guvernul României înc din 2004, se va realiza protejarea i valorificarea responsabil a resurselor montane, inând seama i de efectele schimbrilor climatice, prevenindu-se depopularea acestor zone i degradarea tradiiilor, îndeletnicirilor i specificitii culturale a acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrat, la paritate cu alte zone în privina veniturilor i condiiilor de via, va trebui s beneficieze de sprijinul statului.

Pentru finanarea obiectivelor Planului Naional Strategic pentru Dezvoltare Rural, România poate accesa fondurile prealocate totale aferente perioadei 2007-2013 de circa 8,02 miliarde euro, din care 80,46% provin din cofinanarea comunitar prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural. De asemenea, se prevd alocri comunitare pentru 2007-2013 de peste 5,5 miliarde euro sub form de pli directe pentru productorii agricoli, peste 248 milioane euro pentru msuri de pia în 2008 i 230 milioane euro pentru pescuit. În perioada 2007-2013 se vor transfera de la bugetul comunitar pentru agricultur, sectorul piscicol i dezvoltarea rural circa 14 miliarde euro. La aceste sume se adaug alocri importante de la bugetul de stat al României.

122

Orizont 2020. Obiectiv naional: Consolidarea structurilor din domeniul agro-alimentar i silvic concomitent cu dezvoltarea economic i social a zonelor rurale pentru reducerea în continuare a decalajelor i atingerea nivelului mediu actual de performan al rilor membre ale UE; afirmarea României ca element de stabilitate a securitii alimentare în Europa de Sud-Est.

În acest scop va fi elaborat înc din perioada anterioar un nou program de aciune pentru 2014-2020 axat pe principiile dezvoltrii durabile, cu inte specifice privind îmbuntirea condiiilor de mediu (msuri de combatere a degradrii solului i de protecie a zonelor expuse la risc de inundaii, meninerea plantaiilor la un nivel suficient i sustenabil, sprijinirea zonelor defavorizate, ameliorarea calitii peisajului), creterea competitivitii anumitor sectoare cu impact asupra mediului (utilizarea surselor de energie regenerabil, îmbuntirea gestionrii apei, deeurilor i dejeciilor, fertilizanilor, pesticidelor i ierbicidelor), îmbuntirea calitii vieii în mediul rural (creterea veniturilor din activiti agricole, silvice i piscicole performante, extinderea serviciilor i utilitilor publice, diversificarea activitilor non-agricole i a spiritului antreprenorial).

Se va continua programul de gestionare durabil a pdurilor prin msuri suplimentare de reîmpdurire i de reconstrucie ecologic a pdurilor i a terenurilor forestiere afectate de fenomene de degradare.

Se vor lua în continuare msuri pentru îmbuntirea pregtirii profesionale i capacitii manageriale a fermierilor pentru valorificarea superioar a resurselor naturale locale, îmbuntirea standardelor de securitate a muncii, încurajarea iniiativelor de mediu i asigurarea condiiilor de igien i bunstare a animalelor.

Aciunile preconizate vor avea în vedere schimbrile posibile în mecanismele de aplicare a Politicii Agricole Comune a UE dup 2013.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Adoptarea în totalitate a politicilor i practicilor comunitare în domeniul agriculturii, silviculturii i pescuitului; finalizarea restructurrii i modernizrii acestor sectoare i a spaiului rural.

În aceast perioad se va atinge un nivel înalt de competitivitate în sectorul agro-alimentar, care va deveni compatibil cu cel vest-european ca urmare a crerii unor structuri agricole viabile, modernizrii economiei rurale, diversificrii produciei i realizrii unor produse de calitate. România va recupera decalajele de productivitate în sectorul agricol i se va apropia de nivelul de dezvoltare a industriilor alimentare din rile europene cu tradiie. Se vor asigura integral normele de siguran a alimentelor prin respectarea cerinelor de eco-condiionalitate comunitare.

În urma aplicrii programului multianual coerent în domeniul silviculturii, procentul de împdurire va ajunge, în anul 2030, la 34% din suprafaa rii, cu perspectiva s evolueze în continuare spre procentajul optim de 45%.

123

Msurile ce urmeaz a fi întreprinse precum i necesarul de finanare urmeaz a fi stabilite în funcie de evaluarea rezultatelor obinute în perioada anterioar, pe baza unor studii de specialitate care s ia în considerare diferite scenarii posibile, inclusiv volumul de investiii pe programe i obiective.

3.3. Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21)

Promovarea sistematic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile a început în România înc din anul 2000 prin implementarea unor proiecte concrete la nivel local iniiate i cofinanate de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare – România în cadrul Agendei Locale 21.

Acest proces a contribuit la întrirea capacitii administraiilor locale din zonele i localitile participante la program de a elabora i aplica politici i planuri concrete pentru promovarea dezvoltrii socio-economice durabile prin:

• Crearea unui cadru participativ, implicând toate categoriile de actori locali, în conturarea deciziilor privind dezvoltarea durabil a comunitilor din care fac parte. Alturi de autoritile locale, au fost antrenai reprezentani ai sectorului public, inclusiv ai unitilor descentralizate, ai antreprenoriatului privat, asociaiilor profesionale, instituiilor de învmânt sau cercetare, sindicatelor, organizaiilor neguvernamentale sau altor formaiuni ale societii civile i ai mijloacelor de comunicare în mas în structuri care i-au pstrat funcionalitatea i dup încheierea fiecrui proiect.

• Dezvoltarea reelelor i parteneriatelor locale, ceea ce a permis concentrarea resurselor i valorificarea optim a potenialului local. Acest rezultat a devenit posibil prin utilizarea mecanismului participativ, dar a implicat i un sistem eficient de comunicare i informare.

• Elaborarea a trei tipuri de instrumente principale menite s orienteze i s promoveze o viziune realist i responsabil asupra perspectivelor de dezvoltare în plan local: (i) o strategie local de dezvoltare durabil care stabilete obiectivele pe termen mediu i lung; (ii) un plan de aciune cu prioriti i pai de urmat pe termen scurt i mediu pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, coninând o evaluare a costurilor, identificarea surselor de finanare i a modalitilor de accesare a acestora i (iii) un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept prioriti pentru asigurarea dezvoltrii durabile a localitii sau zonei.

• Construirea capacitii instituionale i administrative la nivelul autoritilor locale i societii civile pentru promovarea dezvoltrii durabile.

Programul Agenda Local 21 a pornit iniial de la nivelul municipiilor medii-mari i a fost diversificat atât în sensul extinderii ariei de implementare la nivel judeean cât i prin restrângerea anvergurii proiectului pân la nivel de ora sau comunitate rural.

124

În perioada 2000-2003 a fost definitivat metodologia i s-au elaborat primele seturi de documente AL-21 pentru 9 municipii-pilot. Rezultatele acestei etape au fost apreciate atât la nivelul autoritilor i comunitilor locale cât i la nivel central guvernamental, mai ales prin prisma calitii contribuiilor rezultate din dezbaterile publice, de care s-a inut seama în definitivarea Planului Naional de Dezvoltare al României.

Ca urmare, Guvernul României a decis extinderea programului Agenda Local 21 la nivel naional, cuprinzând peste 40 de noi localiti sau uniti teritoriale pân la sfâritul anului 2007. În acest sens s-a semnat o Convenie de colaborare între reprezentanii Guvernului, Federaiei Autoritilor Locale din România i Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare prin Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil. Proiectele realizate în perioada 2003-2007 au inclus de aceast dat i 6 judee i 2 comune.

Programul a beneficiat de asisten tehnic din partea unor experi ONU, UE i ai Institutului Internaional pentru Dezvoltare Durabil (Canada), precum i din partea unor agenii de dezvoltare internaional din Europa i America.

Elaborarea strategiilor i planurilor de dezvoltare durabil a mobilizat în principal expertiza local, circa 2.000 de persoane fiind implicate în Comitetele Locale de Coordonare, Grupurile de lucru i Oficiile locale AL-21. Pentru definitivarea seturilor de documente în toate aceste locaii au fost organizate 90 de dezbateri publice care au reunit peste 10.000 de participani.

În cadrul a 6 sesiuni de pregtire pentru participanii la elaborarea, implementarea i monitorizarea în continuare a setului de documente AL-21, având o tematic divers, bazat pe evaluarea atent a nevoilor de instruire i pe cerinele specifice din teritoriu, au fost abordate, printre altele, teme precum principiile dezvoltrii durabile, evaluarea integrat de mediu, metodologia de identificare a proiectelor prioritare de interes local i de accesare a fondurilor UE i altor surse de finanare. Au fost organizate dou Forumuri Naionale i 10 ateliere de lucru sau seminarii pentru diseminarea cunotinelor despre coninutul programului AL-21 i rezultatele obinute în fiecare etap. Aceste aciuni, alturi de practica efectiv a lucrului în echip pentru realizarea AL-21, au contribuit la îmbuntirea capacitii instituionale a autoritilor locale i la contientizarea societii civile pentru aplicarea preceptelor dezvoltrii durabile pe plan local.

Portofoliile de proiecte agreate de toi factorii activi la nivel local i considerate drept prioritare cuprind peste 1.200 de propuneri care acoper o mare varietate de domenii, mergând de la elemente de infrastructur urban sau rural, accesul la utilitile de baz sau regenerarea unor situri industriale abandonate pân la iniierea unor aciuni pentru protecia mediului i conservarea biodiversitii sau pentru ocrotirea patrimoniului istoric i cultural. Documentele finale adoptate în urma dezbaterilor publice au fost publicate în peste 40.000 de exemplare, în limbile român i englez.

În acest fel se realizeaz o larg informare i comunicare asupra rezultatelor programului AL-21 i o emulaie constructiv din partea altor localiti de a participa la acest program. Totodat, investitorii români i strini dispun de un instrument util pentru deciziile lor de afaceri întrucât au certitudinea c proiectele incluse în portofoliile convenite au sprijinul comunitilor locale.

125

Experiena acumulat în procesul implementrii programului Agenda Locala 21, reelele de conlucrare constituite în plan vertical i orizontal i progresele înregistrate în generalizarea bunelor practici prezint, în cazul României, un înalt grad de relevan pentru punerea în aplicare cu succes a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil.

În faza urmtoare a implementrii programului Agenda Locala 21 se va aplica o abordare structural intersectorial, corelând obiectivele convenite la nivelul comunitilor cu resursele existente i sistemele de implementare.

4. Amenajarea teritoriului i planificarea spaial

În perspectiva dezvoltrii durabile, spaiul geografic amenajat i locuit – cuprinzând elemente fizice naturale i antropice dar i elemente instituionale i culturale – reprezint un complex funcional care susine calitatea vieii populaiei i reprezint acea parte a avuiei naionale de care beneficiaz toi cetenii.

Obiectivul de a realiza coeziunea teritorial a Uniunii Europene este prezent în Tratatul de Reform de la Lisabona (13 decembrie 2007) i a cptat treptat contur în documentele adoptate la nivel ministerial înc 1983, cu o sistematizare mai precis în Carta de la Leipzig (mai 2007). Coeziunea teritorial presupune adecvarea resurselor teritoriului (naturale i antropice) la necesitile dezvoltrii socio-economice în vederea eliminrii disparitilor i disfuncionalitilor între diferite uniti spaiale în condiiile pstrrii diversitii naturale i culturale a regiunilor.

Chiar în absena unei autoriti specializate cu activitate permanent la nivelul UE, orientrile convenite au produs efecte vizibile în promovarea coeziunii teritoriale prin coordonarea politicilor sectoriale pe baza conceptelor i tehnicilor planificrii spaiale. Documentele UE subliniaz în mod expres necesitatea ca fundamentarea politicilor naionale de amenajare a teritoriului i planificare spaial s devin o dimensiune esenial a Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabil i a Strategiei de la Lisabona revizuite.

Aezrile umane, ca subsistem al teritoriului locuit, reprezint spaiul unde problemele economice, sociale i de mediu trebuie coordonate la scri spaiale diferite, instrumentele de implementare fiind amenajarea teritoriului i urbanismul. Teritoriul, îneles ca spaiu geografic locuit, include elemente fizice naturale i antropice, dar i elemente instituionale i culturale, toate integrate într-un complex funcional al crui principal scop i resurs îl reprezint populaia uman. Aezarea uman ca entitate funcional, fizic, instituional i cultural reprezint cadrul de asigurare a unui cât mai înalt nivel al calitii vieii. Aezrile umane trebuie privite în calitate de consumatoare de resurse dar i de generatoare de bunstare i potenial resurs de creativitate, în special în mediul urban.

Amenajarea teritoriului are un caracter predominant strategic, stabilind direciile de dezvoltare în profil spaial, care se determin pe baza analizelor multidisciplinare i a sintezelor interdisciplinare. Documentele care rezult din acest proces au un caracter atât

126

tehnic, prin coordonrile spaiale pe principiul maximalizrii sinergiilor poteniale ale dezvoltrii sectoriale în teritoriu cât i legal, având în vedere c, dup aprobarea documentaiilor, acestea devin norme de dezvoltare spaial pentru teritoriul respectiv. Aspectele tehnice, legale i politice integrate în planurile aprobate de amenajare a teritoriului constituie elemente care fundamenteaz planurile regionale de dezvoltare i constituie expresia coordonat spaial i temporal a politicilor de dezvoltare.

Planurile de amenajare a teritoriului constituie fundamentarea tehnic i asumarea politic i legal a strategiilor în vederea accesului la finanarea programelor i proiectelor din fonduri naionale i europene, în particular prin Programul Operaional Regional i programele operaionale sectoriale. În cadrul aciunii de aplicare a Planului de Amenajare a Teritoriului Naional au fost aprobate prin lege, pânâ în luna septembrie 2008, cinci seciuni: retele de transport, ap, arii protejate, reeaua de localiti i zone de risc natural.

În condiiile specifice ale României, clarificarea regimului juridic al proprietii asupra terenurilor – fie intravilane (construibile), fie extravilane (preponderent agricole, silvice sau perimetre naturale protejate) – printr-un sistem cadastral adecvat reprezint obiectul principal al dezvoltrii teritoriale sntoase i precede stabilirea regimului tehnic i economic prin documentaii de urbanism.

4.1. Planificarea spaial

Conceptul de planificare spaial reprezint un cumul de metode, programe, proiecte i aciuni prin care se realizeaz dezvoltarea direcionat, ghidat de strategii explicite, a spaiului fizic pentru a echilibra componentele economice, sociale, culturale i istorice, de peisaj i mediu natural ale unui teritoriu. Planificarea spaial presupune demersuri interdisciplinare i include paliere diferite de analiz i proiectare, constituind baza conceptual a politicilor de dezvoltare regional i intervenind pentru corectarea anomaliilor i disfuncionalitilor care pot s apar în derularea acestora.

Strategiile, programele i planurile de amenajare integrat în teritoriu i localitile din România vor trebui, prin urmare, s incorporeze orientrile comune pentru spaiul amenajat european, cu referin prioritar la meninerea unui echilibru raional între interesul privat i cel public, în condiiile respectrii stricte a regimului juridic al proprietii asupra terenurilor. Se are în vedere evitarea dispersiei zonelor de locuit, asigurarea diversitii sociale i culturale intraurbane, controlul jocurilor speculative de ocupare a spaiilor publice i peisajului, mixajul optim între elementele funcionale i cele sociale. În acest fel, dezvoltarea echilibrat a localitilor, îmbinat cu respectarea spaiului cultural i natural, va oferi o contribuie esenial la ameliorarea calitii vieii în armonie cu mediul ambiant, la folosirea corect a resurselor i la prevenirea unor evoluii negative ireversibile.

127

Pentru întreaga perioad pân în anul 2030, îmbuntirea condiiilor de locuit, inclusiv în cartierele de cldiri multietajate din orae, în sprijinul dezvoltrii urbane durabile vizeaz urmtoarele obiective:

• Adaptarea dinamicii i caracteristicilor locuinelor la nevoile prezente i viitoare ale populaiei;

• Precizarea direciilor de dezvoltare viitoare a construciei de locuine (principii de construcie, materiale i structur adaptate la condiiile specifice);

• Dezvoltarea controlat a zonelor rezideniale (asigurarea accesului la utiliti, transport, servicii publice i sociale);

• Realizarea unor politici de locuire care s integreze grupurile vulnerabile i s asigure mixitatea social;

• Constituirea de rezerve funciare suficiente i dispuse în amplasamente diverse prin realizarea unor politici locale coerente referitoare la folosina terenurilor;

• Asigurarea accesului la condiii de locuire sigure i sntoase pentru persoanele care nu îi pot achiziiona locuine pe piaa liber.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Integrarea preceptelor tiinifice ale planificrii spaiale în programele de dezvoltare regional; modernizarea cadrului legislativ i normativ în concordan cu orientrile de coeziune teritorial a UE i cu cerinele dezvoltrii durabile.

În acest scop se prevd, în completarea msurilor stabilite prin Programul Operaional Regional (a se vedea Capitolul IV.3.1) i în concordan cu prevederile Conceptului Naional de Dezvoltare Spaial – România 2025, urmtoarele direcii de aciune prioritare:

• Completarea cadrului legislativ pentru integrarea viziunii strategice de planificare spaial i amenajare a teritoriului în programele de dezvoltare regional, pentru eliminarea neclaritilor privind raportul dintre proprietatea privat i cea public, pentru întrirea prevederilor legale împotriva urbanismului derogatoriu (care anuleaz caracterul strategic al planurilor urbanistice generale - PUG) i pentru pstrarea integritii fizice a zonelor simbolice cu valoare de patrimoniu, monumentelor istorice i de art i peisajului;

• Determinarea viitoarelor centre urbane de polarizare a zonelor rurale pentru a mri gradul de accesibilitate a populaiei rurale la servicii de calitate (sntate, educaie, servicii sociale);

• Stabilirea cadrului legislativ i tehnico-normativ pentru demararea unui program multianual vizând strmutarea locuinelor aflate în zone de risc (cutremur, inundaii, alunecri de teren, avalane, poluare chimic sau radioactiv);

• Elaborarea, aprobarea i aplicarea normelor care impun consultarea populaiei asupra deciziilor de urbanism i a celor care privesc dezvoltarea comunitii;

128

• Limitarea prin lege a expansiunii spaiului intravilan al localitilor urbane pentru o perioad de 10 ani în favoarea restructurrii (reciclrii) terenurilor intravilane existente pentru noile investiii;

• Întocmirea planurilor strategice de dezvoltare a oraelor mari i aprobarea lor ca planuri-tem pentru planurile urbanistice generale, reactualizate conform principiilor de dezvoltare integrat i sustenabilitate urban acceptate în cadrul UE;

• Întocmirea, la nivelul fiecrei localiti, a planului local de dezvoltare durabil (Agenda Local 21) cu antrenarea larg i activ a comunitii;

• Statuarea obligativitii ca planurile strategice i urbanistice pentru oraele mari s fie elaborate i aprobate în corelare cu cele ale unitilor teritorial-administrative adiacente;

• Stabilirea i aplicarea planurilor de msuri pentru realizarea centurilor verzi-galbene (spaii verzi i terenuri agricole) în jurul oraelor de rangul I i II; mrirea suprafeelor de spaii verzi intravilane cu 10% pentru atingerea unui indicator de minimum 15 metri ptrai pe locuitor;

• Lansarea proiectelor pentru sporirea substanial a spaiilor de parcare în oraele mari;

• Promovarea orientrilor strategice ale UE privind cooperarea teritorial european prin implementarea programelor operaionale comune în interiorul frontierelor UE (cu Ungaria i Bulgaria) i în zonele frontierei externe (cu Serbia, Ucraina-Moldova, Ungaria-Slovacia-Ucraina, zona extins a Mrii Negre), programului operaional de cooperare transnaional în sud-estul Europei (SEES) i programelor de colaborare inter-regional ale UE, respectiv INTERREG IVC, URBACT II, ESPON 2013 i INTERACT 2007-2013. În acest scop se va utiliza în regim transfrontalier i experiena pozitiv a României în implementarea Agendei Locale 21.

În perioada 2007-2013 va participa la realizarea obiectivelor de cooperare teritorial european în cadrul a 11 programe finanate din Fondul European de Dezvoltare Regional, Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat i Instrumentul de Asisten pentru Preaderare, inclusiv în cadrul Gruprii Europene de Cooperare Teritorial (GECT).

Orizont 2020. Obiectiv naional: Constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spaiala, a sistemului policentric de arii funcionale urbane (aglomerri urbane) i de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de interes european (policentricitate de reea).

Pe lâng continuarea aciunilor iniiate în cadrul implementrii programelor lansate în perioada 2007-2013, se vor urmri urmtoarele inte orientative:

129

• Asigurarea în totalitate a terenurilor pentru construcii noi prin reciclarea terenurilor intravilane i extravilane desemnate prin planurile strategice sau restructurarea terenurilor subutilizate sau prsite i limitarea expansiunii zonelor urbanizate;

• Realizarea structurilor fizice i instituionale care s permit declararea ca localiti urbane a viitoarelor centre de polarizare a zonelor rurale;

• Reconfigurarea spaial la nivelul comunelor în vederea micorrii numrului de uniti teritorial-administrative;

• Dezvoltarea spaial policentric i echilibrat a ariilor cu funciuni metropolitane (Bucureti i Timioara, apoi Constana i Iai) i pregtirea accesului la categoria de metropole a 4 municipii cu peste 300 mii locuitori (Braov, Cluj-Napoca, Craiova i sistemul urban Galai-Brila);

• Realizarea efectiv a centurilor verzi-galbene din jurul oraelor de rangul I; atingerea unui indicator de spaiu verde de 26 metri ptrai pe locuitor pentru oraele de rangul I i II;

• Atingerea unei valori medii pe ar a indicelui suprafeei locuibile de 15 metri ptrai pe locuitor;

• Reducerea la 40% a proporiei locuinelor înclzite cu sobe cu combustibil solid prin înlocuirea instalaiilor i introducerea unor sisteme moderne de înclzire;

• Realizarea de spaii publice de calitate în toate zonele principale ale oraelor;

• Rezolvarea problemei parcajelor pentru oraele de rangul I, inclusiv Municipiul Bucureti; dezvoltarea traseelor funcionale pietonale i pentru bicicliti în oraele de rangul I i II;

• Obinerea unei mixiti funcionale i sociale optime a localitilor pentru a evita enclavizarea socio-economic;

• Continuarea i amplificarea programelor de colaborare transfrontalier, transnaional i interregional pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor de coeziune teritorial a Uniunii Europene i a îmbunti conectivitatea i interaciunea cu spaiile învecinate.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Structurarea i dezvoltarea reelei extinse de localiti urbane i rurale ca premis pentru afirmarea regiunilor României ca entiti dinamice, atrgtoare i competitive i pentru racordarea lor deplin la spaiul european.

În acest sens se prevd ca inte orientative:

• Creterea nivelului de urbanizare pân la 70% prin atingerea indicatorilor care s permit includerea a circa 650 de localiti rurale în categoria de orae i prin aplicarea generalizat a instrumentelor de dezvoltare urban integrat;

130

• Realizarea principalelor elemente ale tramei naionale de interconectare funcional a regiunilor României (inclusiv prin coridoarele transcarpatice) ca armtur a dezvoltrii lor durabile i a racordrii lor la sistemul european;

• Folosirea politicilor i instrumentelor de amenajare a teritoriului pentru refacerea fondului forestier, renaturarea luncii Dunrii, re-crearea bazinelor naturale de retenie a apelor i reabilitarea zonei de litoral;

• Realizarea centurilor verzi-galbene în jurul oraelor de rangul II; atingerea unui indicator de spaiu verde de 35 metri ptrai pe locuitor pentru oraele de rangul I i II;

• Încheierea programului de strmutare a locuinelor aflate în zone de risc la hazardurile naturale sau antropice;

• Atingerea unei valori medii pe ar a indicelui suprafeei locuibile de 17 metri ptrai pe locuitor.

4.2. Cadastrul României Cadastrul general reprezint singurul sistem unitar i obligatoriu de eviden tehnic,

economic i juridic prin care se realizeaz identificarea, descrierea i înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destinaia lor i de proprietar, în vederea înscrierii acestora în cartea funciar.

Spre deosebire de marea majoritate a statelor membre ale UE, România nu dispune înc de un cadastru general coninând date eseniale complete pentru întregul teritoriu al rii privind delimitarea unitilor teritorial-administrative, a proprietilor, a suprafeelor cu destinaie economic (inclusiv imobiliar-edilitare), imobilelor, ecosistemelor terestre i acvatice (inclusiv arealele protejate), siturilor cu valoare istoric (inclusiv cele arheologice) sau cele fcând parte din patrimoniul cultural.

Pe teritoriul actual al României, un sistem de publicitate imobiliar („Cartea Funduar”), pentru evidena tehnic i fiscal a terenurilor, a funcionat înc din secolul XIX în provinciile aflate atunci în componena Imperiului Austro-Ungar (Transilvania, Banat i Bucovina). Dup Marea Unire din 1918, legislaia corespunztoare privind organizarea cadastrului funciar i introducerea crii funciare pe întreg teritoriul naional a fost promulgat abia în anul 1933 i apoi modificat în 1938. Instalarea regimului comunist (1948-1989) a întrerupt procesul de aplicare a acestei legi, preocuprile în materie limitându-se doar la evidena funciar a terenurilor pe categorii de folosin i deintori, dar fr efect juridic prin publicitate imobiliar în cartea funciar.

Pentru a rspunde noilor cerine ale unei economii funcionale de pia i a realiza treptat alinierea la reglementrile juridice i practicile rilor din Uniunea European, s-a înfiinat Prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea i completarea Legii cadastrului i a publicitii imobiliare nr. 7/1996, aprobat prin Legea nr. 499/2004 Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar. Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar are în subordine Centrul Naional de Geodezie,

131

Cartografie, Fotogrammetrie i Teledetecie iar la nivelul fiecrui jude i în municipiul Bucureti oficiile de cadastru i publicitate imobiliar.

Dezbaterile pe marginea proiectului prezentei Strategii la nivel naional i mai ales cele desfurate în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, precum i numeroasele semnalri primite din partea specialitilor i a formaiunilor interesate ale societii civile au scos în evidena necesitatea intensificrii aciunilor concrete pentru a urgenta realizarea Cadastrului General prin ealonarea realist a lucrrilor complexe ce se cer executate.

Caracterul prioritar al acestei aciuni este subliniat de numrul mare de litigii de proprietate (multe dintre acestea legate de ambiguiti de delimitare) aflate pe rolul instanelor judectoresti i de necesitile imediate privind efectuarea corect a plilor directe ctre productorii agricoli.

În mod deosebit se impune folosirea sistemului cadastral pentru delimitarea perimetrelor de interes special din punct de vedere ecologic, istoric i cultural în vederea protejrii efective a acestora fa de agresiunea speculatorilor i dezvoltatorilor imobiliari, precum i fa de deturnarea lor în alte scopuri (elemente de infrastructur, parcuri industriale, acumulri de ap etc.).

Se estimeaz c finalizarea cadastrului general la nivel naional pe baza planului cadastral index va putea avea loc estimativ în jurul anului 2020, având ca rezultat:

• Asigurarea unei baze reale în vederea garantrii dreptului de proprietate;

• Susinerea dezvoltrii pieei imobiliare i a creditului ipotecar;

• Stabilirea unei baze reale de impozitare;

• Asigurarea transparenei i a accesului la informaia public. În acest scop se va adopta i implementa un plan de aciune pentru realizarea pe etape

a urmtoarelor obiective specifice:

Orizont 2013. Obiectiv naional: Modernizarea cadrului legal, consolidarea capacitii instituionale i efectuarea lucrrilor preliminare în vederea introducerii cadastrului general.

• Modificarea cadrului legal; dezvoltarea de manuale operaionale (regulamente etc.) urmare a derulrii unui proiect pilot de introducere a cadastrului general într-o comun (2007-2008);

• Consolidarea capacitii instituionale a tuturor celor care vor fi implicai în procesul de introducere a cadastrului general; programe de instruire (2007-2012);

• Extinderea la nivel naional a sistemului informatic existent (2007-2008) i modernizarea acestuia (2007-2010);

• Conversia în format digital a crilor funciare (11 milioane) i a documentaiilor cartografice existente (4 milioane) – (2007-2010);

• Aerofotografierea i realizarea ortofotoplanurilor digitale pentru 24 orae reedin de jude scara 1:1.000 i pentru municipiul Bucureti i zonele limitrofe scara 1:500;

• Introducerea cadastrului general în aproximativ 10 judee (2009-2012);

132

• Aerofotografierea i realizarea ortofotoplanurilor digitale scara 1:5.000 – refacerea ortofotoplanului pentru întreaga ar (o dat la 5 ani), utilizabil i pentru LPIS;

• Campanii de contientizare a populaiei referitor la procesul de introducere a cadastrului general (2009-2012);

• Achiziionarea/amenajarea de spaii adecvate de birouri (20) atât la nivel central cât i la nivel local (2007-2012).

Orizont 2020. Obiectiv naional: Finalizarea, în linii generale, a cadastrului general al României i asigurarea transparenei i accesibilitii sistemului.

• Realizarea cadastrului general i a bazei de date cadastrale reale, inclusiv deschiderea crilor funciare pentru 100% din suprafaa teritoriului naional;

• Realizarea sistemului informaional geografic al fondului imobiliar-edilitar pentru municipiile i oraele rii precum i pentru localitile reedine de comune; al fondului apelor de suprafa (cadastrul apelor) privind condiiile naturale, lucrrile de stpânire i folosire a apelor precum i cele pentru protecia calitii apei; al fondului forestier (cadastrul forestier) pentru inventarierea i evidena terenurilor cu vegetaie forestier în scopul exploatrii raionale i consolidrii pdurilor i ecosistemelor asociate fondului forestier;

• Finalizarea realizrii sistemului informaional geografic al fondului cilor de comunicaie terestre (cadastrul drumurilor publice judeene i comunale, cadastrul cilor ferate secundare) i a delimitrii cadastrale a perimetrelor de interes special din punct de vedere ecologic, istoric i cultural.

• Mentenana (întreinerea, actualizarea) continu a cadastrului general i a sistemelor informaionale geografice specifice domeniilor de activitate (cadastre de specialitate) ca sisteme deschise pentru a evita perimarea informaiilor din bazele de date.

Orizont 2030. Obiectiv naional: Asigurarea compatibilitii i interoperativitii depline a sistemului cadastral din România cu standardele de fiabilitate i siguran a datelor din celelalte state ale UE.

• Finalizarea realizrii cadastrului general pentru întreaga suprafa a rii;

• Realizarea sistemului informaional geografic al fondului imobiliar-edilitar pentru restul localitlor rurale aparintoare comunelor;

• Realizarea sistemului informatic al cadastrului i publicitii imobiliare la nivelul tuturor unitilor administrativ-teritoriale, al judeelor i al întregii ri i asigurarea accesului controlat la acest sistem pentru toi utilizatorii poteniali.

133

5. Dimensiunea cultural a dezvoltrii durabile

Pstrarea patrimoniului cultural, creaiei contemporane i diversitii culturale ca

premis a coeziunii i solidaritii europene este menionat în mod expres în Strategia pentru Dezvoltare Durabil a UE i se regsete în principalele documente politice ale Uniunii Europene, inclusiv în Tratatul de la Lisabona, precum i într-o serie de convenii multilaterale adoptate sub egida UNESCO sau a Consiliului Europei. Importana dimensiunii culturale la nivelul Uniunii Europene este evideniat de faptul c în domeniul creaiei i serviciilor culturale lucreaz aproximativ 6 milioane de ceteni europeni, reprezentând 3,1% din totalul locurilor de munc în UE.

Tema proteciei i valorificrii bunurilor culturale (imobile, mobile i imateriale, peisajele culturale) revine frecvent în dezbaterile Parlamentului European, generând iniiative importante cum ar fi introducerea unei sigle a patrimoniului european, msuri suplimentare pentru protecia proprietii intelectuale, inclusiv pentru creaiile online, realizarea unui echilibru raional între libertatea de acces i combaterea pirateriei digitale, promovarea unui cadru fiscal favorabil industriilor culturale. Se subliniaz, de asemenea, valoarea intrinsec i peren a diversitii i creativitii culturale i se recomand pruden în aplicarea mecanic a logicii strict economice la domeniul cultural.

Dezvoltarea durabil ca obiectiv strategic fundamental presupune încetenirea unor practici i instrumente libere i diverse de acces la educaie i cunoatere, la tezaurul cultural al propriei naiuni i al umanitii în ansamblu, la toate resursele care pot dezvolta creativitatea i spiritul novator. Este vorba de asigurarea ansei pentru toi indivizii de a deveni productori de cultur, depind astfel statutul de simpli consumatori de divertisment.

În esen, principiile dezvoltrii durabile se aplic în egal msur patrimoniului cultural ca i capitalului natural, fiind vorba de resurse motenite de care trebuie s beneficieze i generaiile urmtoare. Întrucât avem de-a face cu resurse neregenerabile, eventuala lor irosire, din ignoran sau neglijen, devine astfel irecuperabil i ireversibil.

• Orizont 2013. Obiectiv naional: Crearea i meninerea unui cadru legislativ i instituional coerent, congruent cu reglementrile i practicile existente în cadrul UE; implementarea primei faze a planurilor de msuri pentru inventarierea, protejarea i valorificarea patrimoniului cultural naional i racordarea lui deplin la spaiul european i universal al valorilor culturale; creterea accesului tuturor categoriilor de populaie, din toate zonele i mediile sociale, la informaie i cultur i îmbuntirea statutului social i economic al creatorului i artistului.

Activitile privind patrimoniul cultural naional sunt în prezent reglementate de un numr de 43 de acte normative (legi, inclusiv cele pentru ratificarea unor convenii europene sau internaionale în materie, ordonane sau hotrâri ale Guvernului, ordine ale ministrului Culturii i Cultelor) i se realizeaz, sub coordonarea Ministerului de resort,

134

de ctre ministerele de linie i ageniile relevante, autoritile publice locale, serviciile deconcentrate sau subordonate MCC (institute de cercetare, muzee, instituii de art, centre de cultur), în colaborare cu asociaii profesionale, organizaiile neguvernamentale i universiti.

La 18 aprilie 2008 s-a înfiinat, printr-o Decizie a Preedintelui României, Comisia Prezidenial pentru Patrimoniul construit, situri istorice i naturale, cu caracter pluridisciplinar, care urmeaz s prezinte în termen de 6 luni un raport referitor la situaia actual, s elaboreze o strategie pe termen mediu i lung privitoare la modalitile de protejare i promovare a patrimoniului cultural, s identifice msuri eficiente la nivel instituional pentru o mai bun coordonare i implementare a politicilor prioritare, s elaboreze un Ghid al patrimoniului construit, siturilor istorice i naturale. În acest fel se urmrete generarea unei abordri coerente la nivel naional în acord cu reglementrile europene în domeniu.

Proiectul de Strategie în domeniul Patrimoniului Cultural Naional 2008-2013, elaborat în februarie 2008, definete patrimoniul naional ca un ansamblu de resurse motenite, identificate ca atare indiferent de regimul de proprietate, care reprezint marturia i expresia valorilor, credinelor, cunotinelor i tradiiilor aflate în continu evoluie i cuprinde toate elementele rezultate din interaciunea dintre factorii umani i naturali de-a lungul timpului. Strategia evoc drepturile culturale de baz, aa cum sunt fundamentate la nivelul Uniunii Europene, i stabilete ca principii generale: participarea cetenilor, îmbuntirea administraiei în sectorul patrimoniului cultural, dezvoltarea resurselor culturale i folosirea durabil a resurselor patrimoniului.

Prioritile generale identificate în aceast Strategie sunt: realizarea inventarului i a codului patrimoniului cultural naional precum i a unui sistem informaional operativ i eficient care s conecteze, în condiii de transparen, autoritile centrale i locale, instituiile specializate i formaiunile societii civile cu atribuii sau interese în domeniu.

(a) în domeniul conservrii i valorificrii patrimoniului cultural naional obiectivele stabilite se concentreaz pe urmtoarele domenii de intervenie:

(i) Patrimoniul imobil (monumente arheologice i arhitecturale incluzând ceti, curi domneti, biserici fortificate, castele, conace, palate, cule, cldiri civile urbane, biserici din lemn, muzee etnografice în aer liber, biserici rupestre, biserici i ansambluri mnstireti, arhitectur industrial, monumente de arhitectur popular, precum i complexe paleolitice, neolitice i eneolitice, asezri i necropole din epoca bronzului, fortificaii i asezri din prima epoca a fierului, fortificaii dacice, orae antice, edificii, monumente medievale, rezervaii arheologice):

• Meninerea unui cadru legislativ coerent prin eliminarea excesului de reglementare i corelarea cu obiectivele planificrii spaiale, stabilizarea legislaiei secundare i descentralizarea mecanismelor de avizare cu implicarea specialitilor calificai în domeniul protejrii i restaurrii monumentelor;

135

• Stabilirea prioritilor i ealonarea multi-anual a finanrii în privina lucrrilor de restaurare, punere în valoare i revitalizarea monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice, cu accent pe cele care prezint posibiliti rapide de atragere a publicului i de amortizare a cheltuielilor;

• Dezvoltarea unor planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural i natural cu participarea direct a specialitilor din domeniile planificrii teritoriului, urbanismului, conservrii i restaurrii monumentelor, industriei turismului, arhitecilor peisagiti, ecologilor, sociologilor etc.; descentralizarea deciziei în domeniul punerii în valoare a bunurilor culturale imobile;

• Asigurarea unui mecanism pentru dezvoltarea durabil a zonelor protejate pe baza conservrii integrate a patrimoniului cultural imobil;

• Acordarea unei prioriti majore formrii profesionale a specialitilor în toate profesiile necesare, de la cele de cercetare i eviden pân la cele de întreinere fizic a monumentelor restaurate i revitalizate prin revizuirea sistemului de formare post-universitar, stagii în strintate i perfecionare continu;

• Responsabilizarea i contientizarea unor paliere sociale diverse asupra rolului patrimoniului cultural imobil în pstrarea identitii naionale i locale i în realizarea coeziunii sociale;

• Meninerea monumentelor înscrise în lista patrimoniului mondial într-un stadiu optim de conservare prin msuri de consolidare în cazul riscului unor degradri iminente, retrasarea reelei de artere de circulaie i acces cu salvgardarea peisajului autentic, amplasarea facilitilor turistice astfel încât s nu impieteze asupra integritii monumentelor i zonelor de protecie, realizarea de msuri promoionale;

• Dezvoltarea unor programe comune cu parteneri din UE i alte state pentru protejarea patrimoniului cultural imobil i a peisajelor, mai ales în zonele de grani, inclusiv la nivelul autoritilor locale în cadrul euroregiunilor; utilizarea experienei i leciilor învate din programele ”Sibiu – capital cultural a Europei” (2007) i „Programul Regional pentru Patrimoniul Cultural i Natural din Sud-estul Europei 2003-2008 (RPSEE)”;

• Revizuirea unor prevederi ale legislaiei financiare pentru a stimula utilizarea unor surse suplimentare de finanare în vederea protejrii monumentelor istorice i creterii independenei fa de subveniile bugetare;

• Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor i includerea de noi categorii de situri protejate (industriale, balneare, construcii din secolul XX etc.).

(ii) Patrimoniul mobil (muzee, arhive, colecii cu specific de art, arheologie i istorie, stiin i istorie, etnografie i antropologie, specializate):

•••• Perfecionarea cadrului legislativ i normativ în materie;

•••• Asigurarea accesului larg al publicului la muzee i colecii prin aciuni promoionale adecvate i anunarea planurilor expoziionale cu cel puin doi ani înainte;

136

•••• Introducerea unor module speciale la nivel universitar i post-universitar pentru pregtirea i formarea continu a specialitilor muzeografi i în management i marketing cultural;

•••• Meninerea în stare optim a exponatelor i stabilirea unor programe clare, cu ordine de prioriti, pentru lucrrile necesare de întreinere i restaurare;

•••• Diversificarea sferei de activiti a aezmintelor muzeale pentru a prelua unele dintre atribuiile unui centru cultural în calitate de mediator cultural i furnizor de servicii culturale;

•••• Dezvoltarea substanial a schimburilor de expoziii cu muzeele din rile Uniunii Europene i din alte state i efectuarea unor proiecte comune de cercetare;

•••• Includerea muzeelor i coleciilor în ansambluri culturale care s constituie poli de atracie pentru vizitatori i dezvoltarea infrastructurii aferente;

•••• Adoptarea unor msuri suplimentare pentru asigurarea integritii i securitii fizice a bunurilor culturale muzeale împotriva furtului, distrugerii sau deteriorrii i altor factori de risc naturali sau antropici.

(iii) Patrimoniul imaterial i etnografic (tradiii i expresii orale având limba drept vector principal, artele vizuale i ale spectacolului, practici sociale, ritualuri i evenimente festive, datini, cunotine i practici legate de natur i univers, artizanat tradiional):

• Identificarea, documentarea, cercetarea, inventarierea i actualizarea permanent a diverselor elemente ale patrimoniului imaterial cu participarea specialitilor, comunitilor i organizaiilor societii civile;

• Prezervarea, promovarea i punerea în valoare a patrimoniului prin programe la nivel naional i regional i susinerea din resurse publice a proiectelor i iniiativelor în acest domeniu;

• Transmiterea în forme autentice a coninuturilor specifice prin sistemul de educaie formal i informal i prin mijloacele de informare în mas;

• Implementarea unor programe speciale de formare a artizanilor i creatorilor populari în vederea însuirii tehnicilor, materialelor i formelor de expresie tradiionale pentru prezervarea autenticitii i stimularea creativitii i inovrii; stabilirea procedurilor de acreditare sau autorizare a formatorilor i de emitere a certificatelor de calificare;

• Asigurarea proteciei legale a proprietii intelectuale a comunitilor asupra formelor de expresie tradiionale create înlauntrul lor i care le exprim identitatea spiritual, precum i a artizanilor i creatorilor populari;

• Proiectarea unei reele multifuncionale la nivel naional i local (muzee etnografice, coli populare de art, ansambluri folclorice, asociaii voluntare) care s poteneze capacitaile creative i iniiativele de valorizare i reinserie a patrimoniului imaterial în coordonatele vieii comunitare.

137

(b) În domeniul creaiei contemporane i diversitii culturale Planul Naional Unic de Dezvoltare 2007-2013, seciunea Cultur, Culte, Cinematografie, stabilete o serie de obiective strategice i direcii de aciune:

(i) Artele spectacolului:

•••• Diversificarea tipurilor de ofert i a formelor de expresie artistic, inclusiv prin susinerea proiectelor care vizeaz organizarea de turnee i micro-stagiuni în zonele unde nu exist colective artistice permanente, organizarea de festivaluri, gale, concursuri de creaie i de interpretare la nivel naional, regional i local;

•••• Consolidarea i diversificarea structurilor instituionale prin continuarea descentralizrii administrative i financiare, dezvoltarea infrastructurii instituiilor de spectacol i dotarea lor cu echipamente moderne;

•••• Asigurarea adresabilitii ofertei i, implicit, creterea audienelor; cultivarea trsturilor distinctive ale artelor spectacolului din diferite zone i comuniti;

•••• Stimularea creaiei i promovarea artelor interpretative; susinerea mobilitii profesionale i a circulaiei artitilor;

•••• Stimularea comunicrii inter-culturale prin organizarea schimburilor de turnee artistice i sprijinirea participrii artitilor români la evenimente internaionale.

(ii) Lectur public i biblioteci:

• Actualizarea i completarea coleciilor de bibliotec; modernizarea incintelor i a serviciilor oferite;

• Redefinirea rostului bibliotecilor publice prin conectarea lor la societatea informatic i tehnologic, asumarea rolului de „mediatec” prin îmbogirea coleciilor oferite cu noi tipuri de materiale în format video, electronic i multimedia;

• Îmbuntirea calitii prestaiei bibliotecarilor i a capacitii lor de a iniia programe culturale complexe, inclusiv pentru prezervarea memoriei colective a comunitilor locale.

(iii) Artele vizuale (sculptura, pictura, gravura, litografia, arta monumental, scenografia, tapiseria, ceramica, plastica sticlei i a metalului, desen, design, alte forme de art aplicat, arta fotografic i procedeele asimilate):

• Stimularea potenialului creativ prin consultarea i implicarea direct a artitilor în elaborarea politicilor i reglementrilor care privesc activitatea acestora;

• Protecia drepturilor de autor i sprijinirea organizrii de asociaii profesionale sau sindicale ale liber-profesionitilor pentru asigurarea securitii lor sociale, siguranei muncii i ocuprii;

138

• Sporirea interesului publicului pentru artele vizuale prin creterea numrului i diversificarea funcionalitilor spaiilor de expunere, sprijinirea formrii pieei specifice i defurarea unor programe de „educaie pentru art” în cadrul învmântului formal i informal.

(iv) Industriile culturale:

• Creterea rentabilitii i competitivitii industriilor culturale româneti pe piaa UE i internaional prin susinerea întreprinderilor mici i mijlocii în domeniu, revizuirea mecanismelor de acordare a ajutoarelor de stat, identificarea i utilizarea unor surse suplimentare de finanare, inclusiv prin încurajarea parteneriatelor public-privat;

• Îmbuntirea statutului social i economic al creatorului i artistului;

• Promovarea unor mecanisme eficace de protejare a proprietii intelectuale, inclusiv prin sisteme de marcare a operelor produse, atât în formate clasice cât i în forme digitale sau virtuale, combaterea pirateriei i contrafacerilor;

• Facilitarea accesului la produsele culturale, inclusiv prin comenzi i achiziii din fonduri publice.

(v) Aezminte culturale (case de cultur, universiti populare, coli populare de arte i meserii, cmine culturale, centre de cultur, formaii artistice i ansambluri profesioniste, centre zonale pentru educaia adulilor, Centrul Naional pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale i filialele sale judeene):

• Asigurarea coerenei sistemului la nivelul fiecrei comuniti prin fructificarea sinergiilor între actorii locali i evitarea paralelismelor; creterea responsabilitii autoritilor locale pentru buna funcionare a aezmintelor;

• Reabilitarea i dezvoltarea infrastructurii aezmintelor, dotarea lor cu echipament modern;

• Redefinirea i completarea funciilor tradiionale ale aezmintelor; crearea unor centre de resurse i asisten pentru elaborarea de programe i proiecte i accesarea unor surse suplimentare de finanare.

Orizonturi 2020 i 2030.

Stabilirea obiectivelor naionale pentru aceste orizonturi de timp nu apare posibil întrucât documentele i studiile elaborate pân în prezent nu permit identificarea unor prioriti de perspectiv în domeniu.

139

6. Capacitatea administrativ i calitatea serviciilor publice; dezvoltarea durabil ca msur a eficienei guvernrii i a calitii politicilor publice

Înc de la începutul procesului de tranziie la democraia pluralist i economia de pia funcional a devenit evident în România, ca i în celelalte ri post-comuniste, c îmbuntirea radical a calitii guvernrii prin creterea eficienei, credibilitii i transparenei este esenial pentru succesul ansamblului de reforme în viaa politic, economic i social i pentru cldirea încrederii cetenilor în administraia public.

Cerinele privind dezvoltarea capacitii administrative sunt subliniate în orientrile strategice ale Uniunii Europene privind coeziunea, în Strategia de la Lisabona revizuit i în Strategia pentru Dezvoltare Durabil reînnoit a UE din 2006.

Importana acordat acestor aspecte în România a crescut treptat în perioada 1992-2001, cu asisten din partea programului PHARE al UE, îns progresele au fost inegale i s-au dovedit insuficiente fa de complexitatea cerinelor de modernizare i eficientizare a administraiei publice. O strategie naional în domeniul reformei administraiei publice a fost adoptat abia în 2001 i actualizat în 2004 în scopul accelerrii schimbrilor necesare în perioada de pre-aderare la UE. Pentru schimbarea fundamental a legturii dintre funciile politice i cele administrative din administraia public i inând seama de calitatea sczut a serviciilor publice oferite, de motivarea insuficient a funcionarilor publici, de manifestrile de corupie în sistem i de imaginea nefavorabil în faa opiniei publice, obiectivele pe termen mediu au vizat:

• Stabilirea procedurilor de recrutare, gestiune i formare a funcionarilor publici prin norme i reguli care pot fi puse efectiv în aplicare;

• Reforma sistemului de salarizare în sensul omogenizrii i tratrii echitabile a tuturor categoriilor de funcionari publici;

• Ameliorarea imaginii administraiei publice prin creterea transparenei actului administrativ i luarea unor msuri anticorupie ferme, vizibile pentru opinia public.

Aciunile ulterioare s-au concentrat pe adoptarea, în 2006, a unui pachet legislativ pentru aplicarea reformelor în administraie i crearea cadrului instituional necesar în contextul descentralizrii i deconcentrrii. Au fost înfiinate, înc din 1999, Agenia Naional a Funcionarilor Publici pentru gestionarea funciei publice i Institutul Naional de Administraie pentru formarea iniial i continu a funcionarilor publici i a celor contractuali din administraia public. Programul Operaional „Dezvoltarea Capacitii Administrative 2007-2013”, aprobat de Comisia European în noiembrie 2007, prevede un ansamblu de msuri menite s determine o îmbuntire substanial a eficienei, trasparenei i responsabilitii actului administrativ la toate nivelurile.

Orizont 2013. Obiectiv naional: Crearea unei administraii publice mai eficiente i capabile s genereze politici publice adecvate i s le gestioneze în mod eficace în scopul implementrii principiilor dezvoltrii durabile.

140

Strategiile naionale i reglementrile legale în domeniu vizeaz îndeplinirea urmtoarelor obiective specifice pentru aceast perioad de referin:

(i) Creterea capacitii administraiei publice prin realizarea unor îmbuntiri de structur i proces în managementul ciclului de politici publice

Msurile avute în vedere pornesc de la constatarea persistenei unor slbiciuni în sistemul administraiei centrale i locale în privina abilitii de a gestiona procesul de planificare, formulare, implementare i evaluare a politicilor publice, precum i în privina capacitii de definire clar a obiectivelor i de coordonare a aciunilor inter-sectoriale, ceea ce duce la niveluri sczute de eficien în furnizarea de servicii publice. Se ia în consideraie faptul c, dei s-a format o anumit expertiz în planificare i management, mecanismele de evaluare i feedback sunt înc foarte slabe. Se urmrete în acest cadru i depirea deficienelor existente în evaluarea impactului programelor sau proiectelor propuse spre implementare asupra mediului inconjurator.

Grupurile int vizate în cadrul acestui obiectiv sunt ministerele, ageniile aflate în subordinea guvernului sau ministerelor, autoritile publice locale i structurile lor asociative, organizaiile neguvernamentale relevante, instituiile de învmânt superior i cercetare, având urmtoarele domenii de intervenie:

• Îmbuntirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ prin: perfecionarea instrumentelor i metodologiilor stabilite i eficientizarea cadrului instituional specific orientrii ctre politici publice, inclusiv planificarea strategic i bugetarea pe programe, care s duc la o operativitate sporit i la reducerea costurilor în administraia public; însuirea i aplicarea celor mai bune practici existente în alte ri ale UE; instruirea specialitilor implicai în procesul de formulare a politicilor publice; implementarea unor programe de instruire în domeniul planificrii strategice pentru personalul de conducere din administraie, inclusiv programe de formare a formatorilor; dezvoltarea de mecanisme pentru promovarea i implementarea iniiativelor de parteneriat la toate nivelurile pentru a asigura implicarea factorilor interesai în formularea politicilor publice;

• Creterea responsabilizrii administraiei publice prin: dezvoltarea de metodologii i instrumente pentru îmbuntirea sistemelor i procedurilor de msurare a performanelor i de raportare, inclusiv a mecanismelor de feedback, luându-se în consideraie opinia societii civile i a cetenilor; cursuri de pregtire pentru îmbuntirea calitii i frecvenei raportrii performanelor ctre beneficiarii direci ai serviciilor publice i ctre grupurile de ceteni; însuirea de tehnici pentru msurarea performanelor i raportare prin indicatori i proceduri de monitorizare i evaluare; dezvoltarea unei baze de date la nivel naional pentru colectarea, raportarea, analiza i publicarea datelor statistice relevante cu privire la performanele administraiei publice locale; elaborarea metodologiilor i cadrului instituional pentru extinderea evalurii de politici i programe la nivelul administraiei centrale i locale;

• Îmbuntirea eficienei organizaionale vizând introducerea unei noi culturi administrative în ansamblul structurilor administraiei publice dar concentrându-se în

141

mod prioritar asupra sectoarelor de sntate, educaie i asisten social, prin: revizuirea structurilor existente i implementarea unor instrumente moderne de management în fiecare sector, stabilirea i operaionalizarea unor structuri noi; introducerea unor proceduri de evaluare a managementului calitii actului administrativ; implementarea unui sistem de management al performanelor resurselor umane; dezvoltarea funciei de management în cadrul instruirii personalului din administraia public; instituirea unor programe post-universitare de formare managerial a personalului cu funcii de conducere; introducerea unor module de pregtire în domenii ca achiziiile publice, dezvoltarea de proiecte, limbi strine, licitarea i managementul proiectelor etc.

Prin implementarea acestor msuri se va asigura elaborarea, pân în 2015, a 19 ghiduri, metodologii sau proceduri de lucru (fa de 3 în 2007), efectuarea, pân în 2015 a circa 380 mii zile de instruire pentru personalul administrativ la toate nivelurile (fa de 1.000 în 2006) i certificarea competenelor unui numr de 75.000 de persoane, reducerea în 2012 a sarcinilor administrative cu 20% fa de anul 2007, operaionalizarea pân în 2015 a 287 de structuri nou create sau reorganizate.

(ii) Îmbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor publice, cu accent pe procesul de descentralizare

Aciunile stabilite urmresc remedierea deficienelor semnalate în privina definirii neclare a responsabilitilor între diverse instituii i niveluri ale administraiei, transferului incomplet al puterii de decizie i mijloacelor financiare ctre unitile i serviciile descentralizate, calitii i promptitudinii în furnizarea serviciilor publice. Se va asigura aducerea deciziilor de implementare mai aproape de cetean i îmbuntirea timpului de rspuns, introducerea unor instrumente de msurare a performanelor din punctul de vedere al costurilor i calitii serviciilor furnizate ctre ceteni. În acest scop, principalele domenii de intervenie sunt:

• Sprijin pentru procesul de descentralizare prin: training i asisten tehnic pentru structurile implicate în planificarea i coordonarea procesului de descentralizare; elaborarea unor proceduri de cooperare între administraia central i local i între autoritaile locale i unitile de sntate, educaie i asisten social descentralizate; training pentru funcionarii publici din administraia local i pentru managerii noilor servicii descentralizate; evaluarea fazelor pilot ale procesului de descentralizare a serviciilor publice i implementarea recomandrilor rezultate din analize; optimizarea structurilor pentru noile servicii descentralizate; elaborarea de studii i strategii în sprijinul iniiativelor de descentralizare;

• Îmbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor publice prin: abordarea complexitii proceselor i reglementrilor din perspectiva cetenilor i a mediului de afaceri în vederea simplificrii i reducerii sarcinilor administrative; monitorizarea i reducerea timpului de furnizare a serviciilor cu reducerea corespunztoare a costurilor; introducerea unui sistem de evaluare a calitii serviciilor care s includ obiective msurabile pentru serviciile destinate cetenilor; dezvoltarea, testarea i implementarea unor standarde de cost i calitate a serviciilor publice; elaborarea de mecanisme, instrumente i proceduri pentru îmbuntirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfee pentru bazele de date existente; implementarea iniiativelor de

142

reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ghieul unic pentru ceteni, portaluri i alte servicii electronice, managementul documentelor, folosirea regulii aprobrii tacite etc.); training în domeniul evalurii performanelor serviciilor publice; implementarea unor documente-cadru pentru furnizarea de servicii publice (charters) cu stabilirea unor criterii de performan clare (egalitate de tratament, imparialitate, continuitate, regularitate, transparen, libertatea alegerii, amabilitate, promptitudine, consultare, raportul cost/valoare); introducerea i meninerea în funciune a sistemelor de evaluare a performanei manageriale în raport cu mediul natural de tipul EMAS (Eco-management and Audit Scheme).

• Dezvoltarea i promovarea serviciilor publice disponibile prin mijloace electronice în vederea creterii transparenei i eficienei administraiei publice i a relaiilor cu cetenii i mediul de afaceri prin: implementarea alternativei electronice a serviciilor publice, dezvoltarea resurselor umane în vederea exploatrii eficiente a noilor soluii, dezvoltarea de instrumente i mecanisme de promovare a serviciilor electronice în vederea utilizrii acestora de ctre un numr cât mai mare de instituii, operatori economici i ceteni.

Cel puin 50% din fondurile alocate pentru implementarea msurilor stabilite în cadrul acestui obiectiv vor fi orientate spre cele trei sectoare ale serviciilor publice identificate ca prioritare (sntatea, învmântul preuniversitar i asistena social). Se vor efectua, pân în 2015, revizuiri structurale în toate cele 41 judee i într-un numr de 100 municipaliti care vor deveni astfel operaionale în regim descentralizat, se vor elabora 25 de ghiduri, studii i rapoarte de sprijinire a procesului de descentralizare, se vor efectua circa 42.000 de zile de instruire pentru personalul din administraia public la toate nivelurile, se vor produce 250 de analize de simplificare administrativ (fa de 7 pân în 2006), se vor introduce standarde de calitate i cost în 3 sectoare prioritare din sistemul administraiei, iar gradul de colectare a veniturilor proprii ale administraiei publice locale va crete la 95% (fa de 84% în 2006).

Prin corelare cu alte strategii i programe operaionale la nivel naional, se urmrete realizarea principiilor i obiectivelor dezvoltrii durabile, inclusiv prin introducerea unor teme specifice pentru protecia mediului i utilizarea raional a resurselor naturale în fiecare dintre modulele de pregtire i prin includerea elementelor de eco-eficien în criteriile de selecie a proiectelor i în efectuarea achiziiilor publice.

Orizont 2020. Obiectiv naional: Definitivarea procesului de reform în administraia public i reducerea substanial a decalajelor fa de nivelul mediu de performan al administraiei centrale i locale i al serviciilor publice din celelalte state membre ale UE; creterea gradului de încredere i satisfacie al cetenilor în raporturile cu autoritile administraiei publice centrale i locale.

Întrucât procesul de consolidare a structurilor decizionale centrale i a serviciilor publice recent descentralizate va continua i în aceast perioad, este necesar reevaluarea obiectivelor propuse dincolo de intele stabilite pentru anul 2015.

143

Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea semnificativ de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privina performanei administraiei publice centrale i locale în furnizarea serviciilor publice.

7. Politica extern i de securitate; orientri generale i contribuii specifice ale României la Politica Extern i de Securitate Comun i Politica European de Securitate i Aprare ale UE în raport cu cerinele dezvoltrii durabile

Direciile prioritare de aciune ale politicii externe a României urmresc afirmarea i

promovarea intereselor naionale, care au un caracter peren i transpartinic, în contextul nevoii de adaptare continu la schimbrile ce survin în sistemul relaiilor internaionale, transformrii treptate a profilului internaional al României i consecinelor siturii sale geografice specifice ca stat aflat, în prezent, la frontiera estic a UE i NATO.

Pentru msurarea viabilitii obiectivelor generale i a performanei efective a aciunii externe a României sunt definite drept criterii de succes urmtoarele elemente fundamentale:

• Multidimensionalitatea participrii României la procesul de construire a unei ordini globale bazate pe respectarea dreptului internaional, valorilor democratice i principiilor dezvoltrii durabile prin utilizarea corelat a instrumentelor politice i economice atât formale (tratatele, instituiile internaionale i regionale, demersurile diplomatice) cât i informale (diplomaia public, contactele bi- i multilaterale directe, aliane ad-hoc funcionale, reele sau parteneriate public-privat);

• Integrarea prioritilor dezvoltrii durabile (politice, de securitate, economice, sociale i de mediu) prin asigurarea coerenei i complementaritii în colaborarea dintre instituiile statului precum i cu factorii extra-guvernamentali la nivel naional i prin reflectarea acestor prioriti în aciunile de politic extern;

• Echilibrul între interese i valori prin susinerea consecvent a principiilor democratice, ale statului de drept i ale drepturilor omului într-un mod congruent cu promovarea intereselor economice i geo-strategice ale României.

În perspectiva urmtorului deceniu, politica extern a României se articuleaz în jurul urmtoarelor obiective i aciuni prioritare:

(a) Crearea unui mediu de securitate previzibil i stabil pentru România, conform interesului naional, având ca domenii principale:

144

(i) Consolidarea locului României în NATO prin:

• Promovarea reformei NATO i a extinderii sale ctre statele din vecintatea României;

• Întrirea relaiilor NATO cu statele partenere care au interese i valori convergente cu cele ale Alianei;

• Continuarea procesului de reform, profesionalizare i modernizare a forelor armate ale României i asigurarea interoperativitii depline cu armatele rilor aliate;

• Respectarea angajamentelor asumate de România pe teatrele de operaiuni ale NATO, în strâns colaborare politic i operativ cu partenerii strategici i cu autoritile naionale respective, inclusiv în procesul de reconstrucie post-conflict;

• Contribuii efective, pe plan conceptual i practic, la soluionarea dosarelor delicate aflate pe agenda NATO (controlul armamentelor i dezarmarea, inclusiv Tratatul CFE, scutul anti-rachet, conflictele «îngheate» sau latente, securitatea energetic, protecia infrastructurilor critice etc.);

• Consolidarea dimensiunii transatlantice a Alianei.

(ii) Amplificarea contribuiei României la adaptarea sistemului internaional de securitate la cerinele impuse de globalizare prin:

• Dezvoltarea unei capaciti civile multi-funcionale, cu elemente capabile a fi dislocate în misiuni pe diverse teatre de operaiuni, i a unui corp de experi în domeniul reconstruciei post-conflict;

• Participarea la misiuni de meninere a pcii sub egida ONU, în funcie de zona de interes i de resursele disponibile, precum i la operaiuni de stabilizare post-conflict i de gestionare a crizelor civile sau militare;

• Amplificarea capacitii de a contribui la combaterea ameninrilor neconvenionale la adresa securitii internaionale, în special a riscurilor teroriste, inclusiv prin demersuri care intesc remedierea cauzelor fenomenului terorist.

(b) Contribuia la dezvoltarea durabil a României prin:

• Integrarea informaiilor i analizei economice în procesul de articulare a deciziilor de politic extern în sensul atragerii de investiii strine, promovrii investiiilor româneti i optimizrii fluxurilor comerciale;

• Susinerea intereselor româneti pe plan economic i comercial, promovarea aplicrii principiilor dezvoltrii durabile în dezbaterile interne privind orientrile i reglementrile sectoriale în cadrul UE;

• Participarea activ la elaborarea poziiilor UE i susinerea acestor poziii în cadrul forurilor mondiale consacrate dezvoltrii durabile, precum i în negocierile din cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului;

145

• Implicarea în elaborarea i implementarea politicii energetice a UE i punerea în valoare a potenialului României ca ar de trazit, productoare i consumatoare de energie, paralel cu aciunile proprii, în relaiile bilaterale, pentru asigurarea necesarului de resurse energetice i alte materii prime din import.

(c) Conturarea i afirmarea profilului României în Uniunea European, având ca domenii principale de aciune:

(i) Implicarea activ în cristalizarea poziiilor comune ale UE în domeniul politicii externe, de securitate i aprare, i promovarea în acest cadru a intereselor naionale specifice ale României prin:

• Susinerea reformei instituionale a UE conform Tratatului de la Lisabona i a procesului de perfecionare a instrumentelor Politicii Externe i de Securitate Comune (PESC) i Politicii Europene de Securitate i Aprare (PESA);

• Promovarea extinderii în continuare a UE i a respectrii angajamentelor asumate fa de rile candidate, precum i în relaiile cu statele partenere în cadrul Politicii Europene de Vecintate (ENP);

• Derularea unei politici eficiente de asisten pentru dezvoltare, conforme cu orientrile generale ale UE i ancorate în prioritile de politic extern ale României;

• Cultivarea i extinderea parteneriatelor speciale, a mecanismelor de cooperare bilateral i a dialogului politic cu celelalte state membre ale UE;

• Intensificarea, prin instrumente specifice, a conlucrrii cu rile din vecintatea imediat a României, membre, candidate sau partenere ale UE;

• Încurajarea aprofundrii raporturilor bilaterale i cooperrii multilaterale cu rile din Spaiul Economic European;

• Cooperarea cu partenerii europeni în combaterea criminalitii transfrontaliere, migraiei ilegale i tuturor formelor de trafic ilicit;

• Elaborarea unei Strategii Naionale în domeniul prevenirii conflictelor i a unui Plan de Aciune aferent, în conformitate cu deciziile Consiliului European de la Goeteborg (2001);

• Înfiinarea în România, i consacrarea pe plan internaional, a unui Centru pentru Reconstrucia Post-conflict, cu programe de cercetare i instruire avansat axate pe interfaa dintre dezvoltarea durabil i cerinele securitii internaionale;

• Valorificarea, în acord cu aliaii i partenerii europeni, a potenialului României de promovare a cooperrii regionale în zona Mrii Negre, în Balcani i în bazinul Dunrii.

(ii) Consolidarea relaiei transatlantice prin:

146

• Susinerea relaiei speciale între UE i SUA prin cultivarea unui dialog activ, intens i constructiv la toate nivelurile, în forme adecvate, asupra tuturor temelor majore ale agendei internaionale, inclusiv sfidrile globalizrii i dezvoltrii durabile la nivel mondial;

• Amplificarea, în plan bilateral, a parteneriatului strategic cu Statele Unite i a relaiei speciale cu Canada.

(iii) Participarea activ la constituirea spaiului democraiei, stabilitii, securitii i prosperitii în vecintatea României prin:

• Susinerea, în cadrul organismelor comunitare, a demersurilor i eforturilor rilor din Balcanii de Vest pentru parcurgerea procesului de Stabilizare i Asociere i aderarea la UE; participarea la iniiativele i misiunile UE în zon; implicarea în proiectele regionale de anvergur, în special în domeniul infrastructurilor de transport i energie; sprijinirea funcionrii eficiente a Zonei de Comer Liber în Europa de Sud-Est (CEFTA+);

• Promovarea colaborrii multilaterale în zona extins a Mrii Negre prin conectarea ei la procesele de integrare european, dezvoltarea unor politici i instrumente specifice ale UE pentru aceasta zon i valorificarea sinergiilor cu organismele inter-guvernamentale, precum i cu iniiativele i mecanismele informale de consultare existente pe plan regional;

• Sprijinirea vocaiei europene i atlantice a Republicii Moldova, atât în mod direct cât i prin articularea unor politici coerente la nivelul UE, pentru restabilirea suveranitii sale asupra întregului teritoriu, conectarea progresiv la spaiul economic, politic i juridic comunitar i edificarea unui parteneriat bilateral solid, bazat pe asumarea comunitii de cultur, limb i tradiii;

• Amplificarea relaiilor cu Ucraina, în spiritul bunei vecinti i susinerea aspiraiilor sale europene i euro-atlantice;

• Dezvoltarea relaiilor bilaterale cu Federaia Rus i creterea gradului lor de funcionalitate pe baze pragmatice; promovarea în spirit constructiv a unei voci unitare a UE în raport cu Rusia;

• Adâncirea relaiilor bilaterale cu rile din Caucazul de Sud i extinderea cooperrii multilaterale în plan regional;

• Creterea implicrii României în rile din Asia Centrala, în concordan cu obiectivele Strategiei UE pentru aceast regiune.

(d) Promovarea i aprarea valorilor româneti în lume, având ca domenii principale de aciune:

147

(i) Protejarea i promovarea intereselor cetenilor români i a românilor de pretutindeni; meninerea identitii etnice i culturale a românilor din afara granielor prin:

• Continuarea demersurilor pentru eliminarea obligativitii vizelor pentru cltoriile cetenilor români în SUA i desfiinarea sau simplificarea regimului de vize în relaiile cu Japonia, Canada i alte state;

• Încheierea aciunii pentru eliminarea restriciilor de acces al cetenilor români pe piaa muncii în toate rile UE i Spaiului Economic European;

• Finalizarea pregtirilor pentru aderarea României la Spaiul Schengen în anul 2010;

• Extinderea reelei de oficii consulare în rile în care numrul cetenilor români este în cretere, lrgirea sferei de cuprindere i a standardelor de calitate ale serviciilor consulare, formarea unui corp consular stabil i profesionist;

• Sprijinirea comunitilor româneti din strintate pentru pstrarea identitii lor lingvistice, culturale i religioase prin finanarea unor cursuri de limba român, istorie i geografie a României, punerea în valoare a patrimoniului cultural românesc, susinerea bisericilor, preoilor i colilor parohiale din aceste comuniti;

• Construirea de parteneriate cu asociaiile de români din strintate precum i între acestea, pentru soluionarea problemelor cu care se confrunt în rile de reedin.

(ii) Promovarea valorilor culturale i spirituale naionale; remodelarea demersurilor diplomaiei publice pentru îmbuntirea imaginii României prin:

• Continuarea programelor de valorizare a contribuiei culturii române la patrimoniul cultural european i de facilitare a accesului la produsele culturale româneti;

• Dezvoltarea dialogului cultural cu spaii din afara continentului european;

• Realizarea unei strategii de diplomaie public i crearea de parteneriate cu organizaii i instituii care dein competene în promovarea imaginii României în strintate, pentru formularea i transmiterea unor mesaje coerente ctre mediul politic, formatorii de opinie, cercurile academice i societatea civil din alte ri.

(e) Creterea valorii contribuiei României pe scena internaional, având ca principale domenii de aciune:

(i) Intensificarea prezenei României pe planul diplomaiei multilaterale prin:

• Participarea activ la formularea unor poziii comune ale UE i/sau NATO în cadrul organizaiilor internaionale guvernamentale, în special al celor din sistemul ONU, i sprijinirea acestor poziii prin iniiative i demersuri proprii;

148

• Îmbuntirea reprezentrii României în structurile de conducere i executive ale principalelor organizaii internaionale;

• Folosirea prezenei în aceste organizaii pentru promovarea valorilor democraiei, statului de drept, drepturilor omului, toleranei i dialogului inter-cultural, mai cu seam prin intermediul Consiliului Europei, Comunitii Democraiilor, Alianei Civilizaiilor, Conferinei democraiilor noi sau restaurate etc.

(ii) Reafirmarea României ca partener important de dialog i cooperare cu statele din toate regiunile lumii prin:

• Implicarea efectiv în articularea orientrilor strategice ale UE i, dup caz, NATO, în raporturile cu alte zone geografice (Asia i Oceania, Orientul Mijlociu i Africa de Nord, Africa sub-Saharian, America Latin;

• Dezvoltarea difereniat, în funcie de interesul naional al României i de disponibilitatea partenerilor, a relaiilor bilaterale cu rile de pe alte continente;

• Participarea la programele desfurate sub egida UE i instituiilor din sistemul ONU i promovarea unor iniiative proprii, în cadru bilateral, privind asistena pentru dezvoltare în strintate.

inând seama de dinamica relaiilor internaionale i de particularitile activitii politico-diplomatice, nu sunt prevzute obiective specifice, în forme cuantificabile, pe orizonturi de timp definite.

149

Partea V. Implementare, monitorizare i raportarea rezultatelor

Pentru punerea în aplicare a prezentei Strategii Naionale pentru Dezvoltare Durabil

a României se recomand urmtoarele msuri, ca rezultat al consultrilor în cadrul Consiliului Naional de Dezbatere Public, Grupurilor Regionale (pentru fiecare dintre cele 8 Regiuni de Dezvoltare), Consiliului tiinific sub egida Academiei Române i al încorporrii în textul final al Strategiei a observaiilor i propunerilor pertinente formulate pe parcursul acestui proces consultativ, a celor primite din partea instituiilor centrale, autoritilor locale, partidelor politice, forurilor academice i universitare, asociaiilor patronale i partenerilor sociali, organizaiilor neguvernamentale i altor formaiuni ale societii civile, persoanelor interesate din ar i rezidenilor români în strintate, precum i a celor semnalate în mijloacele de comunicare în mas:

1. Aprobarea proiectului Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil de ctre Guvernul României.

2. Înaintarea oficial a Strategiei ctre Comisia European.

3. Obinerea avizului consultativ asupra textului proiectului de Strategie din partea specialitilor Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) i altor experi internaionali, i sondarea prealabil a opiniei profesionale a Direciei Generale de specialitate a Comisiei Europene.

4. Instituirea unui Comitet Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabil, la nivel executiv, sub coordonarea direct a Primului Ministru, incluzând ministerele i alte instituii centrale implicate în implementarea Strategiei. Comitetul Interdepartamental, prin persoana desemnat de preedintele acestuia, va fi nominalizat ca punct de legatur în relaiile cu Comisia European i celelalte instituii ale UE în privina implementrii pe plan naional a Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabil.

5. Stabilirea obligaiei Comitetului Interdepartamental de a prezenta un raport anual Parlamentului României asupra modului de implementare a Strategiei, pe baza monitorizrii indicatorilor dezvoltrii durabile convenii la nivelul UE, precum i a indicatorilor specifici, adaptai la condiiile României, asupra eventualelor rmâneri în urm i asupra msurilor de remediere a acestora, incluzând i posibile propuneri de ajustare a obiectivelor-int pe plan naional i a termenelor de execuie, în funcie de situaia real i de prevederile Directivelor UE în materie, adoptate pe parcurs.

150

6. Stabilirea responsabilitii Comitetului Interdepartamental de a coordona activitile legate de elaborarea i actualizarea permanent a setului de indicatori pentru monitorizarea implementrii obiectivelor dezvoltrii durabile la nivel naional, regional i sectorial, potrivit orientrilor metodologice stabilite de Institutul Naional de Statistic, în congruen cu reglementrile convenite în cadrul UE, în vederea asigurrii acurateei i comparabilitii datelor cu cele ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

7. Statuarea obligaiei Comitetului Interdepartamental, în conformitate cu prevederile Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE, de a prezenta Comisiei Europene un raport complet asupra implementrii Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil la fiecare doi ani, începând cu luna iunie 2011, însoit de propuneri i recomandri privind eventuala modificare a orientrilor generale, politicilor i prioritilor Strategiei UE în materie.

8. Asigurarea reprezentrii Comitetului Interdepartamental în Reeaua European pentru Dezvoltare Durabil (European Sustainable Development Network - ESDN) la nivelul UE.

9. Instituirea unui Consiliu Consultativ pentru Dezvoltare Durabil la nivel naional, cu un Secretariat Permanent. Consiliul Consultativ se constituie ca organism total autonom fa de puterea executiv, dar finanat de la bugetul de stat (în concordan cu practica statornicit în majoritatea statelor membre ale UE). Consiliul va include 11-15 reprezentani ai comunitii tiinifice i academice precum i ai societii civile din România, personaliti cu prestigiu recunoscut i competene precise în materie. Consiliul Consultativ va funciona sub egida Academiei Române i va avea ca obiect principal de activitate monitorizarea implementrii Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil.

10. Acordarea dreptului Consiliului Consultativ de a prezenta Parlamentului României un raport anual, complementar celui prezentat de Comitetul Interdepartamental, privind implementarea Strategiei, coninând propriile evaluri i recomandri de aciune.

11. Aderarea Consiliului Consultativ la reeaua UE a Consiliilor Consultative Europene pentru Mediu i Dezvoltare Durabil (European Environmental and Sustainable Development Councils – EEAC).

12. Declanarea procedurilor pentru evaluarea colegial a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil de ctre instituii i experi din alte state membre ale UE, conform recomandrii exprese coninute în Strategia UE în materie.

151

De asemenea, în urma semnalelor primite din partea instituiilor centrale i locale consultate i a asociaiilor sau persoanelor interesate, se recomand spre considerare Guvernului României urmtoarele msuri:

1. Elaborarea unor estimri bugetare multianuale pe 7 ani, congruente cu exerciiile bugetare ale UE, concepute într-o formul glisant, revizuit în fiecare an, pentru asigurarea pe termen mediu a finanrii continue i fr sincope a obiectivelor dezvoltrii durabile în conformitate cu obligaiile asumate în calitate de membru al Uniunii Europene i cu interesele naionale ale României.

2. Crearea, în componena Guvernului României, a unei instituii specializate (eventual sub forma unui Institut Naional de Planificare Strategic) pentru elaborarea i urmrirea strategiilor de dezvoltare economic i social a României, în corelare cu capacitatea de suport a capitalului natural pe termen mediu i lung, coordonarea programelor sectoriale interdependente i asigurarea coerenei programelor guvernamentale i a celor cu finanare comunitar.

3. Crearea unui Minister al Energiei i Resurselor (eventual în urma restructurrii Ministerului Economiei i Finanelor) i reexaminarea funcionalitii mecanismelor de reglementare i ageniilor specializate în condiii de transparen, conform politicilor i practicii UE.

4. Pregtirea, în regim prioritar, a unei strategii pro-active pe termen lung privind evoluiile demografice i migraia, ca element de referin pentru revizuirea realist a programelor sectoriale; ajustarea corespunztoare a strategiilor privind resursele umane, educaia i formarea profesional, sntatea public.

-oOo-