Strategia de sustenabilitate: Raport consolidat · învață despre unul sau mai multe subiecte...

561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP

Introducerea în Republica Moldova

a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea

competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor

www.pblmd.aau.dk

Pachetul de Lucru 5

Strategia de sustenabilitate: Raport

consolidat

Elaborat de: Ala Cotelnic (ASEM)

Angela Niculiță (USM)

"Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei

Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar

părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a

informaţiei incluse în prezentul proiect de document"

Proiect inițial: Mai 2019

Revizuit: 2019

Proiect final: 2019

Chisinau/Aalborg, 2019

http://www.pblmd.aau.dk/

i

Sumar executiv

Prezentul raport sintetizează constatările, viziunile şi recomandările universităților din

Republica Moldova, membre ale proiectului, expuse în rapoartele pentru pachetul de lucru 5.

Documentul cuprinde o trecere în revistă a experienței dobândite în procesul de dezvoltare și

implementare a programelor de studii pilot bazate pe învățarea problematizată (PBL), precum

și o prezentare generală a viziunilor universităților privind asigurarea sustenabilității PBL

centrate pe student în cadrul instituțiilor.

Raportul include, de asemenea, o analiză succintă a foilor de parcurs și a planurilor de

acțiuni propuse de universități în scopul implementării depline a predării și învățării

problematizate în cadrul programelor de studii pilot, dezvoltate în perioada derulării proiectului

PBLMD, dar și în vederea extinderii PBL la nivel instituțional.

Documentul în cauză prezintă consolidarea rapoartelor pentru pachetul de lucru 5,

elaborate de fiecare universitate în parte și care sunt anexate la prezentul Raport.

ii

Lista definițiilor

Învățarea bazată pe probleme (PBL) - strategie didactică centrată pe student, în care studentul

învață despre unul sau mai multe subiecte prin experiența de soluționare a unei probleme

deschise identificate în materialul sursă. Procesul PBL nu se axează pe rezolvarea problemelor

cu o soluție definită, ci permite dezvoltarea altor competențe și abilități dorite. Aceasta include

achiziționarea de cunoștințe, colaborarea și comunicarea în grup.

Învățarea centrată pe student - procesul de învăţare şi predare în care studentul devine un

partener al profesorului în procesul educaţional, iar relaţia profesor-student se bazează pe

cooperare şi colaborare.

Învățarea autoreglată este un proces în care studentul independent își formează valorile,

atitudinile, cunoștințele și deprinderile necesare pentru a lua decizii responsabile și a

întreprinde acțiuni corespunzătoare propriei învățări, fiind cultivată, stimulată, încurajată și

favorizată de mediul academic universitar, care este flexibil, democratic și sensibil la

necesitățile studentului.

Obiective de învățare – rezultate proiectate ale învățării, exprimate în termeni de cunoștințe,

abilități, atitudini, valori, competențe

competențe generale cerute absolvenților programelor de studii pe domenii de formare;

Finalitățile învățării - rezultatele clare, care descriu cunoștințele, abilitățile, atitudinile

studentului, așteptate în urma procesului de predare –învățare - evaluare;

Progresie – succesiunea așteptărilor de la procesul de predare-învățare în mai multe etape;

Evaluare – proces multe-aspectual de constatare a rezultatelor învățării; ipostază a procesului

educațional prin care se constată eficiență predării și învățării;

Proiect – modalitate/ strategie de cunoaștere experiențială, sau prin investigație, în baza

rezolvării unor sarcini/probleme, care poate fi aplicată individual și în grup;

Proiecte semestriale – sunt proiectele realizate de studenți (de obicei în grup) pe parcursul unui

semestru. Aceste proiecte pot avea caracter inter-disciplinar (se pot referi la două sau mai multe

discipline studiate pe parcursul aceluiași semestru).

Lucru în grup/echipă – lucrul comun al unui grup de 4-5 studenți la realizarea unei sarcini

unice, care se bazează pe comunicare, colaborare și auto-disciplină, fiecare membru al grupului

contribuind la atingerea rezultatului final.

Predare și învățare bazată pe cercetare - procesul de dobândire a cunoștințelor, precum și de

formare sau dezvoltare a abilităților care se bazează pe realizarea unor sarcini ce necesită

identificarea, descoperirea unor informații, formularea unor soluții prin utilizarea unor metode

empirice, rezolvare de probleme cu scopul de a facilita procesul de învățare autentică a

studenților (inclusiv cel individual).

Strategia de sustenabilitate – este o viziune pe termen lung a unei instituții prin care se

urmărește introducerea unor modificări esențiale cu scopul de a eficientiza procesul

educațional. Strategia include obiective și acțiuni concrete, termenul de realizare, precum și

potențialele rezultate care pot fi obținute.

(a) parcursul de la un program pilot la un program de studiu complet bazat pe învățarea axată

pe rezolvare de probleme (PBL) - pași concreți prin care se introduce învățarea axată pe

rezolvare de probleme într-un program de studiu

(b) susținerea și promovarea strategiei PBL, prin activități de informare și formare de opinie.

iii

ECTS – European Credit Trasnfer and Accumulation System (ECTS) - sistem european de

credite de studiu;

Credit– Creditul reprezintă o unitate convenţională utilizată pentru a calcula volumul de muncă

realizat de student într-o perioadă de timp determinată pentru a obţine anumite competenţe.

Creditul reprezintă un instrument de asigurare a calităţii instruirii. Studiile superiore de licență

corespund unui număr de 180-240 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru

fiecare semestru;

Profilul calificării – document succint care include cele mai esențiale informații despre un

program de studii: scopul, caracteristicile, posibilități de angajare, studii ulterioare, strategii de

predare –învățare-evaluare, competențe și finalităţi de studii la nivel de program;

Dezvoltare profesională a cadrului universitar – oportunitățile oferite cadrului universitar de

a-și consolida abilitățile, competențele și abordările pedagogice; perfecționarea continuă a

personalului prin intermediul instruirilor, stagiilor etc.

Facilitator – persoana care ajută un grup de studenți să înțeleagă obiectivele lor comune și îi

ajută să planifice cum să atingă obiectivele stabilite în cadrul proiectului comun.

Stagii de practică ––activitatea desfăşurată de studenţi în conformitate cu planul de

învăţământ, care are drept scop valorificarea cunoştinţelor teoretice într-un context real și

înlesnirea integrării studenților în viața profesională;

Asigurarea calității – un proces de monitorizare și evaluare sistematică a diferitelor aspecte

ale unui proiect, pentru a asigura respectarea standardelor de calitate.

i

Cuprins

1. Introducere ...................................................................................................................................... 1

1.1 Ipoteze cheie ........................................................................................................................... 1

1.2 Rezultate scontate ................................................................................................................... 2

2. Sinteza Lecțiilor învățate din Dezvoltarea și Implementarea Programelor de studiu pilot PBL ..... 3

3. Viziune și scopuri ............................................................................................................................. 6

3.1 Destinația ................................................................................................................................ 6

3.2. Foile de parcurs ..................................................................................................................... 10

3.3. Planul de acțiuni .................................................................................................................... 13

4. Recomandări de politici la nivel național și instituțional .............................................................. 24

4.1. Introducere ............................................................................................................................ 24

4.2. Nivelul programului de studiu ............................................................................................... 25

4.3. Nivelul Departamentului și Facultății .................................................................................... 25

4.4. Nivelul cadrelor academice ................................................................................................... 26

4.5. Nivelul studenților ................................................................................................................. 26

4.6. Nivelul de pregătire pedagogică ............................................................................................ 27

4.7. Nivelul de societate ............................................................................................................... 27

4.8. Nivelurile administraţiei şi a managementului ..................................................................... 28

5. CONCLUZII FINALE ......................................................................................................................... 28

Referințe ................................................................................................................................................ 30

Lista tabelelor

Tablelul 1. Viziunea universităților asupra programelor de studii cu aplicarea PBL lansate în a. 2017 .. 8

Tablelul 2. Obiectivele foilor de parcurs ale universităților .................................................................. 11

Tablelul 3. Principalele obiective și acțiuni specificate în planurile de acțiuni ale universităților ........ 15

Lista Figurilor

Figura 1. Modelul PBL al Universității din Aalborg .................................... Error! Bookmark not defined.

Figura 2. Universitatea angajată din de vedere social .............................. Error! Bookmark not defined.

Lista anexelor

Anexa 1. Raportul pentru pachetul de lucru 5: ASEM ........................................................................... 31

Anexa 2. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USARB ......................................................................... 31

Anexa 3. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USC .............................................................................. 32

Anexa 4. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USMF .......................................................................... 33

Anexa 5. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USM ............................................................................ 34

Anexa 6. Raportul pentru pachetul de lucru 5: UTM ............................................................................ 35

1

1. Introducere

Scopul acestui raport este de a face o analiză a strategiilor de sustenabilitate a predării-

învățării problematizate, centrate pe student, care au fost elaborate de universitățile partenere

în cadrul proiectul PBLMD.

Raportul conține o trecere în revistă a viziunilor universităților asupra programelor

inovatoare de studiu bazate pe PBL pe care au început să le dezvolte, precum și o analiză

încrucișată a foilor de parcurs și a planurilor de acțiuni care vor ghida personalul și

managementul universităților în implementarea predării-învățării problematizate centrate pe

student atât în cadrul programelor de studii, cât și la nivel instituțional.

La elaborarea strategiilor sale de sustenabilitate, a foilor de parcurs și a planurilor de

acțiuni universitățile s-au bazat pe rezultatele pachetelor de lucru 2-4, implementate în perioada

anilor 2015-2017, care s-au materializat prin lansarea a șase programe de studii pilot bazate pe

PBL. De asemenea, universitățile au utilizat experienţa acumulată în timpul vizitelor de studiu

şi a mobilităţilor cadrelor academice efectuate la universităţile partenere din UE, precum şi pe

parcursul sesiunilor de instruire în domeniul PBL oferite de partenerii de proiect din UE în

Moldova.

1.1 Ipoteze cheie

Nu există niciun model de predare-învățare problematizată (PBL) potrivit pentru toate

scopurile, pentru toate domeniile de formare profesională. Cu toate acestea, modelele PBL se

bazează pe două ipoteze cheie. Prima ipoteză este că procesul de predare-învățare trebuie să fie

centrat pe student și conceput astfel încât să doteze studenții cu cunoștințe, înțelegere și

capacitatea de a-și pune în aplicare cunoștințele și înțelegerea obținute. În acest scop, PBL pune

la bază lucrul asupra proiectului, activitatea de studiu care include identificarea, analiza și

soluționarea problemelor, dar şi raportul cu privire la proiectul realizat. Un exemplu al unei

astfel de abordări îl constituie modelul Universității din Aalborg (Figura 1).

Figura 1. Modelul PBL al Universității din Aalborg.

2

Cea de-a doua ipoteză presupune că celelalte activităţi de predare şi învăţare (faţă în faţă),

cum ar fi lucrul cu literatură, prelegerile, studii în grup şi tutoriale, sunt concepute pentru a

sprijini lucrul asupra proiectului.

Gradul de implementare a predării-învățării problematizate în programul de studii este

reflectat de raportul dintre lucrul asupra proiectelor și activitățile tradiționale de predare-

învățare / faţă în faţă (cum ar fi prelegeri, seminare, laboratoare, experimente). Universitățile

au pornit de la modelul Universității din Aalborg (AAU), în care un program de studii "deplin

dezvoltat" în baza PBL înseamnă un program de studiu în care acest raport este aproximativ

50:50.

Aceste două ipoteze și modelul AAU de abordare a PBL stau la baza programelor

inovatoare de studii, bazate pe predarea-învățarea activă, problematizată, centrată pe student,

care au fost propuse de universitățile partenere în cadrul pachetului de lucru 5.

1.2 Rezultate scontate

În foile sale de parcurs și planurile de acțiuni universitățile preconizează un șir de

rezultate pe care își propun să le atingă. Astfel, se aşteaptă ca până în anul 2022 cel puţin șase

programe de studii ale universităților, partenere în proiectul PBLMD, să fie reproiectate în

conformitate cu învățarea problematizată, cu metodologiile şi metodele active de predare-

învăţare centrate pe student şi că, începând cu 1 septembrie 2022, potenţialii studenţi vor putea

fi înmatriculaţi la aceste programe. La fel, se preconizează o ajustare mai bună a cunoştinţelor,

competenţelor şi abilităţilor studenţilor la necesităţile pieţei muncii.

Implementarea cu succes a programelor inovatoare de studii bazate pe învățarea

problematizată, precum şi efectele sale de extindere la nivel instituțional vor contribui la

dezvoltarea şi consolidarea procesului de integrare a învăţământului, cercetării şi sectorului real

(Figura 2).

Figura 2: Universitate angajată din punct de vedere social. Sursa: Olav J. Sorensen, 2015

EDUCAŢIE

SECTOR PRIVAT

SECTOR PUBLIC CERCETARE

Învăţare

axată pe

cercetar

e

Integrarea

teoriei cu

practica

Generarea de cunoştinţe şi decizii

bazate pe cunoştinţe

3

2. Sinteza Lecțiilor învățate din Dezvoltarea și Implementarea Programelor de

studiu pilot PBL

Efectuând o analiză a rapoartelor pentru Pachetul de lucru 5 elaborate de universități,

prezentăm în ceea ce urmează o sinteză a reflecțiilor membrilor echipelor proiectului PBLMD

asupra procesului de dezvoltare și a rezultatelor implementării programelor de studii pilot cu

utilizarea PBL, menționând constrângerile și problemele cu care s-au confruntat.

Regândirea planului de învățământ

I. În procesul de elaborare / adaptare a planurilor de învățământ la metoda PBL, care, în

varianta completă (integrală), presupune stabilirea unui raport de 50 la 50 între orele de

curs/seminar și cele dedicate proiectelor, s-a constat că un impediment pentru acest deziderat

sunt restricțiile din Planul-cadru existent. Astfel, acest document reglator pentru elaborarea

planurilor de studii prevede includerea obligatorie a unităților de curs de formare a abilităților

și competențelor generale - între 9 -18 credite și de orientare socio-umanistică - între 9 - 18

credite. În acest context, includerea obligatorie a unităților de curs care nu dezvoltă abilităţile

profesionale concrete, chiar pe limita minimă-18 ECTS, constituie 10% din numărul total de

credite la programul de studiu, fapt care duce la excluderea firească a unităţilor de curs inerente

pentru formarea viitorului specialist.

O altă restricție din Planul-cadru constă în „alocarea a maxim 4-6 credite de studiu

pentru un modul”, fapt care nu permite creditarea proiectului cu un număr mai mare de credite,

și în acest sens, nici diminuarea numărul de unități de curs pentru un semestru.

II. Programele de studii pilot bazate pe PBL prevăd ca în fiecare semestru studenții trebuie

să elaboreze un proiect în grup. În acest context, ar fi necesară transferareai unui număr de ore-

prelegeri la ore de supervizare. Lucrul în echipă solicită din partea profesorului implicarea

anume din această perspectivă.

III. Pe parcursul implementării programelor pilot bazate pe PBL a fost identificată

necesitatea introducerii unui modul privind Scrierea aacademică și metodologia cercetării,

studenții fiind familiarizați cu metodele de cercetare, modalitatea de structurarea a lucrărilor,

utilizarea surselor bibliografice, rigorile față de studiul independent evitând plagierea etc.

Abordarea interdisciplinară

Abordarea interdisciplinară reprezintă una din condiţiile indispensabile pentru realizarea

procesului de învățare bazat pe probleme. În cadrul programelor pilot s-au desfășurat module

ce au îmbinat două cursuri și prevedeau realizarea unui proiect interdisciplinar. La UTM s-a

reușit structurarea semestrială pe tematici de studiu, cu discipine dedicate și proiecte

interdisciplinare.

Pe parcurs au fost întimpinate dificultăți la formularea problemelor interdisciplinare cu

aplicarea metodologiilor de cercetare. Proiectele interdisciplinare au condus la o conlucrare

între profesori disciplinelor din același modul/semestru cu formularea unor tematici sau

probleme comune.

Studierea multidisciplinară reclamă o colaborare mai intensă între profesori, de aceea, este

necesar să existe un manager (responsabil) de program, care ar coordona activitatea

4

profesorilor, ținând cont de tema semestrului, obiectivele și rezultatele învățării, volumul de

lucru al studentului etc.

Elaborarea suportului metodic și studiilor de caz pentru studenți

Cadrele academice care au implementat programele pilot cu PBL au menționat necesitatea

elaborării unui Ghid metodic privind elaborarea și susținerea proiectelor PBL.

Un aspect important al PBL se referă la definirea unor probleme complexe și reale. Chiar

dacă studenții au o anumită experiență în elaborarea proiectului, aceștia se axează, în mare

parte, pe studierea și dezvoltarea subiectului, întâmpinând dificultăți la definirea problemei și

soluționarea acesteia. În urma sondajului realizat în rândul studenților, aceștia au menționat că

cele mai mari dificultăți au întâmpinat la etapa identificării problemei și organizării activității

în cadrul echipei.

De asemenea, este binevenit și necesar de elaborat studii de caz/simulări care ar constitui

un suport pentru profesori și i-ar motiva și pe studenți să identifice mai ușor anumite probleme

și să caute soluții reale la problemele existente.

Schimbarea rolului profesorului

PBL impune o altă abordare a rolului profesorului în procesul de predare – învățare, acesta

devenind un facilitator care ghidează și supervizeaeză activitatea studenților. În același timp,

pentru a menține poziția de expert, profesorii trebuie să fie deschişi spre învăţare continuă, să-

și ajusteze metodele de lucru, activitățile la rigorile timpului.

Astfel, aplicarea PBL impune profesorul să regândească metodele de prezentare a

materialului de studi, organizarea activităților de instruire, dar și modul de evaluare. Drept

rezultat, studentul devine mai încrezător în propriile forțe, mai dornic de a opina și de a reflecta

critic asupra diferitor probleme.

În acest sens, este necesar de a oferi profesorilor interesați posibilitatea de formare privind

metoda Învăţarea bazată pe probleme – PBL.

Lucrul în grup.

Pe durata implementării programelor pilot s-au încercat câteva metode de formare a

echipelor pentru lucrul în grup asupra diferitor sarcini și proiect: formarea aliatoare, formarea

prin liberă alegere a studenților; formarea echipelor de către profesor responsabil de proiect. Pe

parcurs s-au constat: lipsa sau insuficiența competențelor de lucru în grup, dorința de a conlucra

în grup doar cu anumiți colegi, conflicte interpersonale ce țin de implicarea fiecăruia în

elaborarea proiectului, precum și legate de repartizarea rolurilor în grup, lipsa abilităţilor de

comunicare interpersonală şi de asumare a responsabilităţii pentru luarea deciziilor redusă,

nerespectarea termenelor impuse de membrii echipei pentru realizarea sarcinilor.

Pentru a depăși provocările enunțate s-a întreprins un șir măsuri privind responsabilizarea

studenților, printre care: întâlniri a supervizorului cu grupuri de lucru, în cadrul cărora

supervizorii le-au explicat echipelor faptul că, produsul final și performanța echipei este direct

proporțională cu suma performanțelor individuale; monitorizarea evoluției proiectului de către

supervisor și introducerea evaluării intermediare a proiectului.

5

Monitorizarea procesului de elaborare a proiectelor

La începutul derulării programelor de studii pilot au fost întâlnite dificultăți în ceea ce

privește stabilirea obligațiunilor supervizorului de proiect și realizareai modului de

monitorizare a proiectului.

În baza experienței acumulate din cadrul vizitelor de lucru la universități partenere au fost

stabilite moduri de monitorizare a procesului de elaborare a proiectelor, care presupun întâlniri

săptămânale cu tematici fixate a studenților cu supervisorul și realizarea cuminicării cu

supervizorul prin intermediul platformei moodle și prin poșta electronică coorporativă. La

rândul său supervizorul are rolul de a îghida studenții și de a monitoriza procesul de evoluție a

proiectului conform obiectivelor specificate în curriculum.

Schimbarea modului de evaluarea a cunoștințelor

Un aspect sensibil în implementarea PBL este legat de modul de evaluare corectă a

studenților, ținând cont de faptul că la realizarea unui șir de sarcini și proiecte aceștia lucrează

în grupuri / echipe.

Problema apărută la evaluarea echipelor a fost identificarea aportului de implicare a

fiecărui membru de echipă la realizarea proiectului. Pe durata desfășurării programelor de studii

pilot au fost încercate diferite tipuri de evaluare a echipelor: evaluare în grup, evaluarea

individuală, peer-review, evaluarea echipelor de către reprezentanți a sectorului privat.

S-a constatat că evaluarea obiectivă a fost obținută când au fost luate în considerație: atât

evaluarea în grup, individuală cât și peer-review.

A fost alcătuit un chestionar care este oferit membrilor echipelor la evaluarea proiectului

pentru a reflect aportul fiecărui membru de echipă.

Colaborarea cu mediul de afaceri

Metoda PBL presupune o conlucrare cât mai strânsă cu stackholderii atât la faza elaborării

planului de învățământ / curriculumului, dar și la faza formulării de probleme și sarcini reale

actuale pentru proiecte și evaluarea rezuktatelor lucrului studenților. Această conlucrare poate

fi realizată prin intermediul organizării meselor rotunde, ale conferinţelor comune, vizite de

studii ale studenţilor și desfășurarea practicii în instituţiile respective.

Cu regret în perioada implementării programelor de studii pilot s-a constat un interes

scăzut al stackholderilor de a conlucra cu mediul academic în inițierea și lucrul asupra

proiectelor, a se implica în elaborarea planurilor de studii și curricumului.. Chiar dacă

universitățile au semnate mai multe acorduri de colaborare cu agenții economici., acestea se

referă, în special, la oferirea locurilor pentru stagiile de practică a studenților.

De cele mai dese ori stackholderii sunt dispuși să oferă răspunsuri la întrebările

studenților, dar nu și să ofere date/rapoarte concrete necesare pentru realizarea proiectelor,

explicând acest refuz prin secret comercial.

Dezvoltarea unei colaborări reciproc-avantajoase cu stackholderii ar permite profesorilor

de a elabora studii de caz și de a formula probleme din medial real, respectiv studenții ar putea

beneficia de informaţii pentru proiectarea problemelor şi elaborarea proiectelor. La rândul lor,

companiile s-ar alege cu idei noi ce le-ar oferi posibilitatea de a soluționa anumite probleme cu

care se confruntă.

6

Pregătirea infrastructurii pentru predarea în baza metodologiei PBL

Metodologia de predare PBL nu poate fi realizată pe de plin fără o infrastructură bine

formată. Acest fapt presupune: existența a mai multor săli și spații de lucru, unde echipele pot

să aibă liber acces pentru lucru în echipă; dotarea sălilor cu echipamentele TIC; existența

mediilor de comunicare specializate cum ar fi platforma Moodle, sau poșta corporativă;

aprovizionarea cu literatură a bibliotecilor.

3. Viziune și scopuri

3.1 Destinația

Majoritatea din cele șase universități din consorțiu, în urma studierii metodelor de predare

centrate pe student în mai multe universităţi din Uniunea Europeană, și ținând cont de

experiența acumulată pe parcursul realizării proiectului PBLMD își propun amplificarea

utilizării PBL la nivelul programului selectat pentru proiect, dar și extinderea acesteia pentru

alte programe de studii din oferta instituțională.

Scopul înaintat pentru fiecare program constă în formarea de specialiști cu multiple

competenţe teoretico-aplicative în domeniul respectiv, care vor facilita integrarea viitorilor

absolvenţi pe piaţa muncii.

La elaborarea planurilor noi de studii, utilizând învățarea PBL, universitățile s-au condus

de prevederile actelor normative din Republica Moldova:

- Cadrul Național al Calificărilor, care asigură recunoaşterea naţională, precum şi

compatibilitatea şi comparabilitatea la nivel internaţional a calificărilor dobândite în

cadrul sistemului de învăţământ superior. Prin intermediul acestuia sunt recunoscute,

măsurate şi relaţionate toate rezultatele învăţării obținute în cadrul instituțiilor de

învăţământ superior.

- Plan Cadru pentru studii superioare, care este parte componentă a standardelor

educaţionale de stat în învăţământul superior, stabileşte principiile generale pentru

organizarea şi desfăşurarea procesului de studii în instituţiile de învățământ superior,

reflectă cerinţele de bază pentru elaborarea planurilor de învățământ în diferite

domenii de formare profesională /specialităţi, programe de master, programe de

doctorat.

Pentru a implementa învățarea bazată pe PBL universitățile vor crea un mediu educaţional

adecvat, calitativ şi productiv, centrat pe student, care se va caracteriza prin următoarele

caracteristici:

- crearea unui mediu de învăţare autentic, apropiat de sectorul real şi relevant

intereselor studentului pentru realizarea obiectivelor proiectate; însuşirea de

cunoştinţe, formarea de deprinderi şi de competenţe personale şi profesionale;

- îmbinarea aspectelor de natură teoretică cu cultivarea unor abilităţi legate de

realităţile activităţilor din domeniul corespunzător;

- structurarea demersurilor educaţionale pe concepţia „învăţarea bazată pe probleme”

şi dezvoltarea unor dexterităţi de ordin practic;

- asigurarea condiţiilor pentru facilitarea accesului, progresului în cariera universitară

şi mobilitatea studenţilor şi absolvenţilor în spaţiul european.

7

Tot odată, consorțiu a venit cu unele propuneri de extindere a autonomiei universităților în

stabilirea structurii planului de învățământ și a elementelor componente ale acestuia. Pornind de la

posibilitatea extinderii libertății în acest sens, fiecare universitate a elaborat planuri de studii, care

ar permite integrarea mai completă a principiilor PBL. Viziunea fiecărei universități asupra planului

de studii pentru programul selectat este prezentată în raportul său elaborat în cadrul Pachetului de

Lucru 5. În Tabelul 1 prezentăm principalele elemente, numite indicatori, care caracterizează

viziunea universităților asupra programelor de studii selectate.

După cum remarcăm, nivelul de implementare a învățării bazate pe probleme/proiecte

(PBL) este, în majoritatea cazurilor, cel instituțional. Acest lucru înseamnă, că pentru perioada

anii 2019-2022, Universitățile (ASEM, USARB, USC, USM, UTM) sunt orientate spre

extinderea PBL pentru alte programe de studii decât cele pilot. UTM și în continuare se va

concentra asupra programului Ingineria Software, iar USMF, care în cadrul proiectului a

implementat PBL la disciplina-pilot Neuroștiință (parte a programului Sănătate public), va

extinde această metodă de predare-învățare pentru programul de studii Optimetrie.

Raportul învățare PBL : forme tradiționale de învățare pe care îl planifică

universitățile ASEM, USC, UTM aste același ca și în modelului PBL de la universitatea din

Aalborg , adică 50:50. USARB și USM planifică acest raport de 45 la 55 procente, iar USMF -

35 la 65.

Modalitățile de evaluare a cunoștințelor sunt aproape identice pentru toate universitățile.

Sunt prevăzute examene orale, în scris, asistate de calculator, evaluarea în grup și individuală a

proiectelor, evaluarea de către colegi (peer-review). Implicarea evaluatorilor externi în procesul

de evaluarea studenților este prevăzută de către USM.

Pentru inițierea studenților în ceea ce înseamnă învățarea PBL ASEM, USC și USMF

prevăd introducerea unei discipline aparte, cu un număr diferit de ECTS, în semestrul I al

primului an de studii. USARB planifică un proiect interdisciplinar în semestrul I cu denumirea

„Metodologia cercetării în PBL”, căruia îi vor fi alocate 8 ECTS.

USM își propune introducerea în anul 2020 a disciplinei „Scrierea și cercetarea

academică”, care are drept scop instruirea studenților cu referire la metodologia cercetării și

scrierea lucrărilor de studiu, proiectelor, tezelor, articolelor.

În viziunile asupra programelor sale de studii, pe care le-au prezentat, toate universitățile

(cu excepția USMF) au structurat planul de învățământ pe teme semestriale conform cărora sunt

incluse disciplinele și proiectele, ce urmează a fi realizate în perioada respectivă de studii.

USMF au prevăzut acest lucru doar pentru semestrele V și VI.

Toate universitățile din consorțiu prevăd extinderea învățării PBL: ASEM, USC,

USARB și USM – la nivel instituțional, adică pentru alte diverse programe de studii, inclusiv

la nivel de master, iar USMF și UTM – pentru unele programe concrete.

Extinderea învățării PBL la nivel de diverse programe presupune implicarea unui

număr din ce în ce mai mare de cadre didactice. Acest lucru determină necesitatea formării

continue a cadrelor universitare. Toate universitățile prevăd organizarea formării continue

pentru profesori pe parcursul întregii perioade.

8

Tabelul 1. Viziunea universităților asupra programelor de studii cu aplicarea PBL lansate în a. 2017.

Universități ASEM USARB USC USM USMF UTM

Indicatori

Nivel de implementare

a PBL Instituțional Instituțional Instituțional Instituțional Program de studiu Instituțional

Raportul PBL: forme

tradiționale de învățare 50:50 45:55 50:50 45:55 35:65 50:50

Modalități de evaluare a

cunoștințelor, inclusiv

prezența evaluatorilor

externi

Examen (scris,

oral, asistat de

calculator),

evaluarea în grup

și individuală a

proiectelor

Examen (scris,

oral, asistat de

calculator,

individual și în

grup, evaluarea de

către colegi)

Examen (scris,

oral, asistat de

calculator),

evaluarea în grup

și individuală a

proiectelor.

Examen, testări,

evaluarea

proiectului în grup

și individual.

Evaluatorul extern

– după caz

Teste, examen

(oral, scris)

Examen,

evaluarea

proiectului.

Inițierea în PBL și

lucrul în grup ( curs de

inițiere)

Disciplina

Introducerea în

învățarea bazată

pe probleme

Proiect

interdisciplinar

Sem.I:

Metodologia

cercetării în PBL

– 8 ECTS

Învățarea prin

Cercetarea

Problemei” ( PBL

– Problem Based

Learning)”-

disciplină separată

-

Disciplina

„Introducerea în

învățarea bazată

pe probleme,

comunicarea și

practica medical”

– 10 ECTS

-

Introducerea cursului

de scriere și cercetare

academică

Se planifică în

anul 2020

9

Structurarea

programului pe teme

semestriale

Există Există Există Există

Se planifică

pentru semestrele

V și VI

Există

Extinderea PBL

Se planifică la

diferite programe

de studiu

Se planifică la

diferite programe

de studiu

Se planifică la

diferite programe

de studiu

Se planifică la

diferite programe

de studiu

Se planifică la

diferite programe

de studiu

Se planifică la

nivel de program

Formare PBL pentru

cadrele academice

Se planifică

pentru întreaga

perioadă

Se planifică

pentru întreaga

perioadă

Se planifică

pentru întreaga

perioadă

Se planifică

pentru întreaga

perioadă

Se planifică

pentru întreaga

perioadă

Se planifică

pentru întreaga

perioadă

10

3.2. Foile de parcurs

În scopul asigurării durabilității învățării bazate pe probleme – PBL, fiecare universitate

și-a elaborat Foia de parcurs. Aceasta include mai multe activităţi necesare de a fi implementate

la nivel instituţional și de program în vederea îndeplinirii obiectivului înaintat. De menționat că

realizarea Foilor de parcurs a început deja, unele activităţi fiind finalizate, altele sunt în plina

desfășurare sau urmează a fi implementate în perioada următoare.

În vederea asigurării calităţii predării au fost identificate un șir de obiective care vor fi

realizate prin implementarea mai multor activităţi: formarea continuă a profesorilor, consultarea

angajatorilor şi implicarea lor în activitatea de predare, consultare și îndrumare/coordonare a

stagiilor de practică, efectuarea de sondaje pentru a avea feed-back de la studenţi. De asemenea,

este preconizată consultarea opiniei angajatorilor prin intermediul chestionarelor cu privire la

efectuarea stagiului de practică a studenţilor şi nivelul lor de pregătire pentru activitatea în

cauză.

În Tabelul 2 toate activitățile planificate de către universități sunt divizate pe grupuri

orientate spre atingerea obiectivelor formulate. Aceste obiective vor fi realizate în anumite

perioade de timp. Întreaga perioadă de implementare a Foilor de parcurs este 2019-2022, fiind

structurată pe semestre.

Fiecare universitate și-a formulat obiectivele sale, prezentate în Rapoartele pentru

Pachetul de Lucru 5. Chiar dacă acestea au generic nu tocmai identic, esența lor, în multe cazuri,

este aproape aceeași. Anume acest fapt ne-a facilitat evidențierea obiectivelor, specificate în

Tabelul 2.

Astfel, toate universitățile prevăd racordarea programului de studii la bunele practici de

învăţare bazată pe probleme ale universităţilor europene și a experienței proprii (programe

pilot). Începând cu anul 2017 universitățile au implementat PBL în cadrul programului pilot,

ceea ce a permis să acumulăm și o experiență proprie. Au fost constate, și se constată în

continuare anumite momente bune, care trebuie extinse sau aprofundate, precum și unele

neajunsuri, deficiențe sau chiar probleme, care au apărut pe parcurs. Evident, acestea trebuie

soluționate, sau, acolo unde este posibil, eliminate. Această racordare se va face pe parcursul

întregii perioade, analizând periodic mersul lucrurilor.

Implementarea învățării PBL este imposibilă fără o infrastructură bine pregătită. Deși,

universitățile în cadrul proiectului au amenajat câteva săli dedicate pentru lecțiile PBL, în cazul

extinderii acestei metode de învățare, fapt care este prevăzut de universități, este necesară

adaptarea continuă a infrastructurii universitare la specificul PBL. Toate universitățile au ca

obiectiv dezvoltarea infrastructurii educaționale dedicate PBL. Acest lucru include și

dezvoltarea resurselor informaționale prin achiziționarea surselor bibliografice necesare

învățării PBL.

Considerăm importantă asigurarea continuității instruirii în baza PBL, de aceea

universitățile își propun să promoveze în continuare programele în care instruirea se efectuează

în bază de PBL. În acest sens se vor pregăti materiale publicitare, vor fi organizate diverse

evenimente de diseminare, vor fia aplicate și alte metode ce vor contribui la promovarea

programelor de studii cu PBL.

11

Tabelul 2. Obiectivele foilor de parcurs ale universităților.

Obiective Perioada implementării (luna, anul)

01-06.

2019

07.-12.

2019

01.-06.

2020

07.-12.

2020

01.-06.

2021

07.-12.

2021

01.-06.

2022

07.-12.

2022

Racordarea programului de

studii la bunele practici de

învăţare bazată pe probleme

ale universităţilor europene

și a experienței proprii

(programe pilot).

ASEM

USC

USM

USARB

USMF

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

UTM

ASEM

USC

USM

UTM

ASEM

USC

USM

UTM

ASEM

USC

USM

UTM

Dezvoltarea infrastructurii

educaționale dedicate PBL

ASEM

USM

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

Promovarea programelor de

studii cu predare PBL

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

Conlucrarea cu stakeholderii

(angajatori, absolvenți etc.)

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

12

Formarea si dezvoltarea

continuă a cadrelor didactice

PBL

ASEM

USC

USM

USMF

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

USARB

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

Extinderea PBL pentru alte

programe de studii în cadrul

universităților

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

USARB

ASEM

USC

USM

USARB

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

ASEM

USC

USM

USARB

ASEM

USC

USM

USARB

Evaluarea și acreditarea

internațională a programului

USMF

Internaționalizarea

programului de studiu

UTM UTM UTM UTM

Introducerea

disciplinei de Scriere și

Cercetare academică la

licență și master

USM USM USM

13

Realizarea instruirii eficiente în baza PBL este posibilă doar dacă universitățile reușesc

să stabilească relații de colaborare cu stakeholderii principali: angajatori, agenți economici,

administrație publică, reprezentanți ai ONG-urilor, etc. Acordurile încheiate între universități

și sectorul real trebuie să prevadă realizarea de stagii de practică, implicarea stakeholderilor în

calitate de experți la elaborarea planurilor de învățământ și a curriculumului, contribuția la

identificarea și formularea problemei pentru elaborarea proiectelor, participarea ca evaluatori

externi la examene și susțineri de proiecte. Universitățile își planifică relații mai strânse cu

absolvenții în calitate de potențial angajatori. Aceste activități sunt planificate pentru întreaga

perioadă vizată.

Pentru a reuși implementarea cu succes a PBL un rol important revine cadrelor didactice

bine pregătite și familiarizate cu instruirea în bază PBL. Formarea și dezvoltarea continuă a

cadrelor didactice este un obiectiv înaintat de fiecare universitate, practic pentru întreaga

perioadă a foii de parcurs.

Efectele pozitive pe care le-au sesizat universitățile în urma implementării învățării PBL

le-au determinat să extindă această experiență la alte programe de studii. Se deosebesc doar în

perioadele în care universitățile vor realiza această extindere. Astfel, unele universități - ASEM

și USC - planifică extinderea treptată pe parcursul întregii perioade vizate. Alte universități și-

au trasat perioade mai concrete de extindere, menționate în Tabelul 2.

Evaluarea și acreditarea internațională a programului este prevăzută doar de USMF.

Această universitate in cadrul proiectului PBLMD a implementat PBL disciplina Neuroștiințe

pentru programul de licență Sănătate publică. În foia de parcurs a USMF este prevăzută

extinderea pentru un program nou – Optimetria, care la finele primei promoții – anul 2021

urmează a fi supus evaluării și acreditării internaționale.

Internaționalizarea programului de studiu ca obiectiv separat a fost menționat doar de

UTM, însă prin acțiunile pe care le promovează, toate universitățile își planifică anumite

activități de internaționalizare (mobilități academice, atragerea în program ca viziting professor

sau pentru co-predare a cadrelor didactice din universități internaționale care promovează PBL,

analiza continuă și implementarea bunelor practici din universitățile internaționale,

promotoare a PBL, etc).

Introducerea disciplinei de Scriere și Cercetare academică la licență și master este un

obiectiv, care în perioada de referință, este prevăzut doar de USM, deși cursul respectiv este

unul util, care are menirea de a învăța studenții cum se face cercetarea și cum trebuie expusă în

formă scrisă.

3.3. Planul de acțiuni

Planul de acțiuni are menirea de a concretiza în acțiuni specifice, pentru perioadele stabilite,

obiectivele expuse în Foile de parcurs, menționate mai sus. Tot odată, realizarea acestor acțiuni

necesită diverse resurse: financiare, materiale, umane, de timp, etc. În rapoartele elaborate în

cadrul Pachetului de lucru 5 universitățile au menționat acțiunile concrete ce urmează a fi

realizate. În Tabelul 3 vom prezenta o sinteză a celor mai importante sau celor mai frecvent

regăsite activități menționate de majoritatea universităților.

Constatăm că măsurile întreprinse în cadrul proiectului PBLMD privind procurarea de

echipament necesar pentru aplicarea metodologiei PBL, experiența acumulată de cadrele

14

didactice în cadrul mobilităților, ne-au permis să realizăm diverse activități de diseminare și să

organizăm workshop-uri pentru profesori și studenți.

Cu toate acestea, în scopul consolidării culturii PBL în universități, precum și pentru

operarea modificărilor în planurile de învățământ și realizarea studiilor la programele vizionare

proiectate, urmează să fie întreprinse acțiuni de reconceptualizare a curriculumurilor

universitare, a strategiilor de practică - parte importantă a procesului de studii, a pregătirii

materialelor didactice în corespundere cu abordarea PBL, precum și acțiuni de analiză a

satisfacției studenților și cadrelor academice privind lucrul în grup asupra proiectelor etc.

Toate acestea necesită diverse resurse, pe care le vom menționa în felul cum au fost

determinate de către universități.

Resurse umane. Aceste resurse includ reprezentanții managementului universitar

superior, responsabili de implementarea culturii PBL la nivel instituțional; cadrele academice

interesate, cooptate pentru extinderea PBL pentru diverse programe de studii; colaboratorii

structurilor responsabile de formarea pedagogică/continuă a cadrelor universitare și, în mod

special, membrii echipelor de implementare a proiectului PBLMD.

Resurse materiale. În vederea realizării planului de acțiuni va fi nevoie de echipament

IT potrivit pentru PBL, consumabile și spaţii pentru discuţii, lucru în grup și pentru alte diverse

activităţi însoțitoare. Toate acestea vor fi puse la dispoziţie de către universități în volumul şi

structura corespunzătoare necesităților fiecărei instituții.

Resurse informaţionale. Aceste resurse pot fi accesate din surse deschise de pe Internet,

prin abonarea la diverse de baze de date, precum și prin achiziționarea de materiale didactice și

de cercetare pentru Bibliotecile universitare.

Resurse de timp. Toate activităţile prevăzute în planurile de acțiuni vor fi realizate în

afara orelor de bază, în care profesorii au lecţii cu studenţii, realizează activități de cercetare

sau administrative. Se va utiliza, în caz de necesitate, şi timpul liber pentru a finaliza anumitor

activităţi în timp util.

Resurse financiare. Universitățile vor aloca resursele financiare necesare pentru

asigurarea procesului de predare-învățare prin PBL cu echipament IT, acces de calitate la

Internet, cu consumabile, cu spaţii necesare pentru activităţi specifice PBL, precum și pentru

trianing-urile cadrelor academice, activitățile de diseminare, etc.

Vom menționa următoarele acțiuni, iar repartizarea pe perioade se poate observa din

Tabelul 3.

I. Racordarea programului de studii la bunele practici de învăţare bazată pe

probleme ale universităţilor europene și a experienței proprii (programe pilot).

Monitorizarea, îmbunătățirea și revizuirea programului de studii pilot;

Acoperirea disciplinelor de studii cu materiale didactice necesare, materiale

metodologice de predare-învățare-evaluare

Revizuirea curriculumului pe discipline, fișe pe discipline, studii de caz.

Sporirea compatibilității internaționale a programelor de studiu PBL

Participarea în proiecte internaționale de mobilitate academică. Schimb

academic în cadrul acordurilor bilaterale.

Realizarea cursurilor de limba engleză pentru profesori.

15

II. Dezvoltarea infrastructurii educaționale dedicate PBL

Adaptarea spațiilor pentru predarea în baza metodologiei PBL

Diversificarea resurselor informaționale necesare pentru asigurarea accesului

studenților la informații și cunoștințe necesare pentru elaborarea proiectelor;

III. Promovarea programelor de studii cu predare PBL

Elaborarea materialelor informative (Pliante informaționale, publicații periodice,

spoturi audio, video) pentru programele PBL

IV. Conlucrarea cu stakeholderii (angajatori, absolvenți etc.)

Consultarea și avizarea noilor planuri de studii cu mediul de afaceri privind corelarea

finalităților cu abilitățile cerute pe piața muncii

Atragerea angajatorilor pentru participarea ca evaluatori externi a lucrului în grup,

proiectelor cât și la formularea problemelor prevăzute spre cercetare în cadrul

proiectelor

Atragerea companiilor, inclusiv internaționale, pentru suportul la transfer a

cunoștințelor la nivel de content, profesori și practică pentru studenți.

Dezvoltarea de parteneriate științifice axate pe cercetare cu alte universități, instituții.

V. Formarea, dezvoltarea continuă și motivarea cadrelor didactice PBL

Asigurarea suportului instituțional subdiviziunilor, ce oferă formarea PBL

Desemnarea și formarea responsabilului de semestru, a tutorilor de proiecte etc.

Elaborarea suportului metodic pentru PBL pentru cadrele didactice

Formarea echipei de formatori/profesori ce vor ține cursurile programului de formare

continuă

Organizarea cursurilor de formare continuă a cadrelor didactice, inclusiv privind PBL

Lansarea unui concurs de burse la nivel național și instituțional pentru

profesorii care aplică PBL

Ajustarea regulamentelor de normare și de acordare a sporurilor de performanță pentru

cadrele didactice care aplică metodologia PBL

VI. Extinderea practicii PBL pentru alte programe de studii în cadrul universităților

Extinderea programului pilot pentru alte discipline sau alte programe de licență

Promovarea bunelor practici PBL

Elaborarea planurilor de studii pentru programele noi cu învățare PBL

Implementarea PBL pentru programele noi

Realizarea periodică a evaluării implementării metodologiei PBL

VII. Evaluarea și acreditarea internațională a programului

Pregătirea tuturor actelor necesare pentru acreditarea internațională a programului de

studii PBL

Inițierea procedurii de acreditare internațională

16

Tabelul 3. Principalele obiective și acțiuni specificate în planurile de acțiuni ale universităților.

Obiective Acțiuni Perioada de implementare (luna, anul)

01-06.

2019

07.-12.

2019

01.-06.

2020

07.-12.

2020

01.-06.

2021

07.-12.

2021

01.-06.

2022

07.-12.

2022

Racordarea

programului de

studii la bunele

practici de învăţare

bazată pe probleme

ale universităţilor

europene și a

experienței proprii

(programe pilot).

Monitorizarea,

îmbunătățirea și

revizuirea

programului de studii

pilot

USC

USARB

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USMF

ASEM

USC

ASEM

USC

ASEM

USC

ASEM

USC

ASEM

USC

Acoperirea

disciplinelor de studii

cu materiale didactice

necesare, materiale

metodologice de

predare-învățare-

evaluare

ASEM

USM

USMF

ASEM

USC

USM

USMF

ASEM

USC

ASEM USC

Revizuirea

curriculumului pe

discipline, fișe pe

discipline, studii de

caz.

USM

UTM

USMF

USM

USARB

USC USC ASEM ASEM

Sporirea

compatibilității

internaționale a

UTM UTM UTM UTM USC

UTM

UTM UTM UTM

17

programelor de studiu

PBL

Participarea în

proiecte internaționale

de mobilitate

academică. Schimb

academic în cadrul

acordurilor bilaterale

ASEM

UTM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

USM

USARB

UTM

Realizarea cursurilor

de limba engleză

pentru profesori.

ASEM

UTM

ASEM

UTM

UTM UTM UTM UTM UTM UTM

Dezvoltarea

infrastructurii

educaționale

dedicate PBL

Adaptarea spațiilor

pentru predarea în

baza metodologiei

PBL.

ASEM

UTM

UTM ASEM

USARB

UTM

USARB

UTM

ASEM

USARB

USARB USARB

Diversificarea

resurselor

informaționale

necesare pentru

asigurarea accesului

studenților la

informații și

cunoștințe necesare

ASEM

USM

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

18

pentru elaborarea

proiectelor;

Promovarea

programelor de

studii cu predare

PBL

Elaborarea

materialelor

informative (Pliante

informaționale,

publicații periodice,

spoturi audio, video)

pentru programele

PBL

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

UTM

Conlucrarea cu

stakeholderii

(angajatori,

absolvenți etc.)

Consultarea și

avizarea noilor planuri

de studii cu mediul

de afaceri privind

corelarea finalităților

cu abilitățile cerute pe

piața muncii

ASEM

USM

USARB

USM

USARB

ASEM

USM

USM

USARB

ASEM

USM

USM

USARB

ASEM

USM

USM

Atragerea

angajatorilor pentru

participarea ca

evaluatori externi a

lucrului în grup,

proiectelor cât și la

formularea

problemelor prevăzute

USARB USARB USM

USARB

USM

USARB

USM

USARB

USC

USM

USARB

USM

USARB

USM

USARB

19

spre cercetare în

cadrul proiectelor

Atragerea

companiilor, inclusiv

internaționale, pentru

suportul la transfer a

cunoștințelor la nivel

de content, profesori

și practică pentru

studenți.

ASEM

USC

USM

UTM

ASEM

USC

USM

UTM

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

ASEM

USC

USM

Dezvoltarea de

parteneriate științifice

axate pe cercetare cu

alte universități,

instituții.

UTM UTM

Formarea,

dezvoltarea

continuă și

motivarea cadrelor

didactice PBL

Asigurarea suportului

instituțional

subdiviziunilor, ce

oferă formarea PBL

ASEM

USC

USM

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

USARB

ASEM

USM

ASEM

USM

ASEM

USM

USM USM

Desemnarea și

formarea

responsabilului de

semestru, a tutorilor de

proiecte etc.

ASEM USC

20

Elaborarea suportului

metodic pentru PBL

pentru cadrele

didactice

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM ASEM

Formarea echipei de

formatori/profesori ce

vor ține cursurile

programului de

formare continuă

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

Organizarea cursurilor

de formare continuă a

cadrelor didactice,

inclusiv privind PBL

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

Lansarea unui

concurs de burse la

USM USM

21

nivel național și

instituțional pentru

profesorii care aplică

PBL

Ajustarea

regulamentelor de

normare și de acordare

a sporurilor de

performanță pentru

cadrele didactice care

aplică metodologia

PBL

USARB USARB

Extinderea practicii

PBL pentru alte

programe de studii

în cadrul

universităților

Extinderea

programului pilot

pentru alte discipline

sau alte programe de

licență

USM

USMF

USM ASEM

USM

USARB

Promovarea bunelor

practici PBL

ASEM

USM

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

ASEM

USM

USARB

UTM

Elaborarea planurilor

de studii pentru

programele noi cu

învățare PBL

UTM

USMF

USM

UTM

USM ASEM

USM

USARB USC ASEM

22

Implementarea PBL

pentru programele noi

UTM

USMF

USM USM USM

USARB

USC ASEM

Realizarea periodică a

evaluării

implementării

metodologiei PBL

USC

UTM

USC

USM

USARB

UTM

USC

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USC

UTM

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USC

UTM

USC

USM

USARB

UTM

Evaluarea și

acreditarea

internațională a

programului

Pregătirea tuturor

actelor necesare

pentru acreditarea

internațională a

programului de studii

PBL

USMF

Inițierea procedurii de

acreditare

internațională

USMF

Internaționalizarea

programului de

studiu PBL

Activități de

cooperare și

parteneriat în baza

proiectelor

internaționale cu

universități din

străinătate

UTM UTM USM

UTM

UTM ASEM

UTM

UTM ASEM

UTM

UTM

23

Atragerea profesorilor

internaționali pentru

predarea cursurilor

UTM UTM

Realizarea de

mobilități academice

internaționale

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

ASEM

USC

USM

USARB

UTM

USMF

Desfășurarea

programelor de studii

PBL în limba engleză

ASEM ASEM ASEM

Introducerea

disciplinei de

Scriere și Cercetare

academică la licență

și master

Elaborarea curriculei

și suportului de curs la

disciplina Scriere și

Cercetare academică

USM

Introducerea în planul

de studii și asigurarea

predării cursului

Scriere și Cercetare

academică

USM

24

VIII. Internaționalizarea programului de studiu PBL

Activități de cooperare și parteneriat în baza proiectelor internaționale cu universități

din străinătate

Atragerea profesorilor internaționali pentru predarea cursurilor

Realizarea de mobilități academice internaționale

Desfășurarea programelor de studii PBL în limba engleză

IX. Introducerea disciplinei de Scriere și Cercetare academică la licență și master

Elaborarea curriculei și suportului de curs la disciplina Scriere și Cercetare academică

Introducerea în planul de studii și asigurarea predării cursului Scriere și Cercetare academică

Din tabelul 3 putem deduce, că unele acțiuni sunt identice sau asemănătoare pentru toate

sau majoritatea universităților. Acest lucru ni se pare absolut firesc, dat fiind faptul, că scopul

și activitățile promovate pe parcursul realizării proiectului PBLMD au fost similare. Tot odată,

USMF își propune să acrediteze internațional noul program de studii la licență – Optimetria, iar

USM să elaboreze și să introducă pentru studenți disciplina „Scriere și Cercetare academică”.

4. Recomandări de politici la nivel național și instituțional

4.1. Introducere

Politicile recomandate iau în considerare toate părţile implicate în asigurarea unui

învăţământ de calitate prin implementarea PBL - universitatea, studenţii, cadrele didactice,

agenţii economici.

Cu referire la studenţi, în vederea facilitării angajării în câmpul muncii aceștia trebuie să

dobândească aptitudinile, cunoştinţele şi competenţele transferabile solicitate de sectorul real.

În acest scop, universitățile își propun modernizarea programelor de studii, a materialelor

didactice şi a sistemelor de evaluare a studenţilor. Pentru îmbunătăţirea calităţii, asigurarea

relevanţei şi pentru creşterea numărului de studenţi, sunt necesare metode şi abordări

flexibile şi inovatoare. Un moment esențial este exploatarea avantajelor oferite de

tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi de alte tehnologii noi în scopul îmbogăţirii

procesului de predare-învățare, îmbunătăţirii experienţelor de învăţare şi sprijinirii învăţării

PBL, astfel încât fiecare student să beneficieze de un învăţământ de înaltă calitate.

Reformarea şi modernizarea învăţământului superior depind de competenţa şi

motivaţia cadrelor academice – a profesorilor şi a cercetătorilor. În acest sens este nevoie

de asigurarea condiţiilor mai bune de muncă, de implementarea unor proceduri de recrutare

transparente şi echitabile, de o dezvoltare profesională continuă la un nivel mai ridicat şi de

o mai bună recunoaştere şi recompensare a excelenţei în predare şi cercetare .

Pregătirea teoretică în formarea unui specialist este importantă, însă credem că aceasta

trebuie să fie completată cu activități practice relevante şi eficiente. Fără aceste activități

practice, teoria nici nu poate fi asimilată corect şi nici nu poate fi utilă studenţilor, viitorilor

profesioniști. În acest sens, considerăm ca una dintre acțiunile-cheie în asigurarea calității și

relevanței învățământului superior este îmbunătăţirea relaţiilor dintre universităţi și mediul

economic și dezvoltarea unui conlucrări cât mai strânse, reciproc avantajoase.

http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_ro

25

Politicile recomandate mai jos vin în deplină concordanţă cu cele expuse.

4.2. Nivelul programului de studiu

La nivel de program de studii universitățile vin cu următoarele recomandări:

Elaborarea de noi planuri de învățământ pentru programele de studii selectate, care să

ţină cont de specificul metodei PBL.

Revizuirea/elaborarea curricumurilor pentru fiecare disciplină, inclusă în aceste planuri

de învățământ. Adaptarea continuă a programelor de studiu și conținuturilor unităților

de curs la nevoile studenților și ale societății.

Includerea în planul de învăţământ, începând cu primul semestru, a disciplinei

Introducere în PBL, care ar forma competenţele de bază în organizarea şi punerea în

aplicare a lucrului în echipă pe bază de proiect/problemă;

Asigurarea studenţilor cu material metodic şi didactic: prin platforma Moodle, lucrări

tipărite.

Crearea sistemului pentru colectarea feedbackului a studenților și absolvenților privind calitatea programului de studiu.

Elaborarea unui ghid pentru studenți, care ar facilita activitățile de formulare a

problemei şi de elaborare în grup a proiectului.

Introducerea disciplinei Scriere și Cercetare academică;

Încurajarea i stimularea utilizării tehnologiilor TIC în procesul educațional.

Integrarea aspectului de cercetare în procesul de predare-învățare.

Desemnarea mentorilor, care se vor ocupa de monitorizarea lucrului la proiect(e),

urmărirea realizării și concluzionării evaluării activităților la proiecte a studenților și

cadrelor didactice (evaluarea studenților, cadrelor didactice).

4.3. Nivelul Departamentului și Facultății

La nivel de Departament:

Departamentele să fie responsabile de angajarea şi promovarea cadrelor academice în

funcţie de performanţele atinse.

Departamentele, în rând cu alte structuri instituţionale, să fie responsabile de stabilirea

modului oportun de comunicare şi colaborare cu stakeholderii în vederea ajustării

planurilor de studii la cerinţele pieţei muncii, de identificarea problemelor cu care se

confruntă agenţii economici pentru a fi cercetate / soluționate în cadrul proiectelor,

tezelor de licenţă, de master sau de doctorat, precum și a studenţilor potriviţi pentru a fi

recrutaţi; să organizeze laboratoare şi centre de formare care să fie folosite împreună de

către universitate şi agenții economici interesați.

Să fie creat grupul de cercetare pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea predării bazate pe

PBL, care va investiga specificul procesului de aplicare PBL, reieşind din

particularitățile disciplinelor.

Implicarea activă în activitatea de perfecționare a cadrelor academice și mărirea

numărului cadrelor ce dețin grade științifice și titluri științifico-didactice.

Monitorizarea şi analiză periodică privind aplicare PBL în procesul de predare-învățare.

26

La nivel de Facultate:

Facultăţile să asigure o flexibilitate sporită în stabilirea orarului pentru lecţii practice şi

să optimizeze utilizarea sălilor de studii, dotate pentru PBL.

Reieşind din experienţa Universităţii din Aalborg, este binevenită desemnarea unui

coordonator/responsabil de semestru din rândul profesorilor experimentaţi, care țin

cursuri în acest semestru. Rolul acestuia este de a coordona activitatea tuturor cadrelor

academice care asigură procesul de predare-învățare în semestru respectiv, de a

comunica cu studenţii cu referire la experienţele de învăţare, de a-i consulta privind

traseul educaţional, etc.

Promovarea bunelor practici de implementare a PBL în cadrul facultăţii / universității.

Organizarea de campanii de promovare a mobilităților academice cu implicarea

studenților și cadrelor academice Erasmus + și diseminarea experienței acestora.

4.4. Nivelul cadrelor academice

Asigurarea instruirii periodice a cadrelor academice privind aplicarea metodei PBL.

Stimularea cadrelor academice în vederea studierii şi aplicării PBL în procesul de

predare-învățare.

Sprijinirea prin diverse metode a cadrelor academice în vederea punerii în practică a

învăţării de-a lungul vieţii şi a participării în programe de mobilitate academică.

Instituirea ca criteriu de promovare academică cunoaşterea la nivel înalt a unei limbi de

circulaţie internaţională.

Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă.

Organizarea cel puțin odată pe an, a activităților de team building pe

departamente/facultăți, în afara instituției, deoarece acestea s-au dovedit a fi cele mai

eficiente forme de instruire.

4.5. Nivelul studenților

Implicarea activă a studenților în procesul de acumulare a cunoștințelor și de dezvoltare

a abilităților de comunicare, lucru în grup etc., ca răspuns la noile abordări și tehnici

moderne în procesul de predare-învățare, care solicită rezolvarea de probleme/ elaborare

de proiecte. Implicarea studenților în promovarea bunelor practici PBL.

Studenții anului II și III vor împărtăși experiența în aplicarea PBL studenților anului I.

Implicarea studenților la evaluarea colegilor – peer review.

Asigurarea pe tot parcursul studiilor a unui feedback din partea studenților privind

calitatea predării în baza PBL.

Crearea unui Centru de Suport pentru Studenți pentru a facilita integrarea studenților

anului întâi în comunitatea universitară prin organizarea de diferite activități de

cunoaștere reciprocă a studenților, de planificare a traseului educațional, de

management a timpului, de dezvoltare a carierei profesionale, etc.

Participarea activă a studenților în programe de mobilitate academică.

27

4.6. Nivelul de pregătire pedagogică

Crearea / desemnarea unei subdiviziuni (la nivel instituțional) responsabile pentru

formarea pedagogică a cadrelor academice, inclusiv privind PBL.

Organizarea programelor de formare pedagogică pentru cadrele academice din

universități.

Elaborarea unei serii de ghiduri/metodologii/proceduri privind principiile formării

grupului de lucru asupra problemei/proiectului, care ar oferi posibilitatea de a evita

situații critice sau de impas care pot apărea în procesul dat.

Elaborarea unui ghid pentru studenți și cadre academice privind principiile și regulile

de susținere/examinare a proiectului, timpul alocat pentru prezentare și examinare,

criteriile de examinare etc.

Instituirea unei colaborări dintre universitățile care implementează programe de studii cu aplicarea PBL, privind organizarea periodică a schimbului de experiență. Astfel, se

vor împărtăși bunele practici în implementarea metodei PBL, se vor depista probleme

și se vor căuta în comun soluții.

Lansarea unui concurs de burse la nivel instituțional și național pentru cadrele

academice care aplică PBL.

Crearea unei platforme de asistență metodologică în PBL pentru studenți.

4.7. Nivelul de societate

Un rol important în elaborarea/îmbunătăţirea programelor de studii şi a curricumulelor

este acordat angajatorilor şi absolvenţilor, care sunt consultaţi în procesul elaborării şi revizuirii

acestora (forma expertizei), în cadrul organizării practicii de producţie şi de licenţă (forma

acordurilor corespunzătoare), la elaborarea tezelor și în perioada susţinerii examenului de

licenţă (formularea tematicii tezelor de licenţă și a problemelor de examinare) (forma

participativă) etc. În acest context au fost formulate următoarele recomandări:

Colaborarea cu mediul de afaceri, ONGuri, administrația publică în scopul identificării

subiectelor ce ar putea fi abordate și dezvoltate în cadrul programelor de studii bazate

pe PBL.

Implicarea practicienilor în procesul de predare a cursurilor și evaluare a proiectelor.

Invitarea stakeholderilor la formularea de probleme pentru proiecte și evaluarea

rezultatelor lucrului studenților asupra acestor proiecte.

Organizarea de work-shopuri cu participarea reprezentanților mediului de

afaceri/sectorului real în scopul determinării solicitărilor și necesităților acestora.

Stabilirea acordurilor de colaborare cu diverse instituții/întreprinderi, care ar fi deschise

pentru a oferi informații studenților pentru lucru asupra proiecte. Crearea unor

parteneriate bi/tripartite cu beneficii reciproce.: studenții vor avea oportunitatea de a

cerceta studii de caz reale, de a soluționa probleme reale, având la bază date veridice,

iar întreprinderile și organizațiile vor obține din parte studenților noi idei, calcule și

soluții pentru problemele existente.

Crearea asociaţiilor profesionale cu scopul de a implica practicieni, potenţialii

angajatori şi chiar studenţi sau absolvenţi în consultările la formularea unor probleme

complexe şi reale, dar şi interesante pentru procesul de învăţare al studenţilor.

28

4.8. Nivelurile administraţiei şi a managementului

Extinderea și consolidarea culturii PBL la nivel instituțional.

Crearea / desemnarea unei subdiviziuni (la nivel instituțional) responsabile pentru

formarea pedagogică a cadrelor academice, inclusiv privind PBL.

Asigurarea condiţiilor pentru cadrele academice în vederea studierii metodei PBL în

cadrul și în afara instituției (achitarea cursurilor organizate de persoane/structuri terțe,

oferirea de perioade destinate pentru formare).

Crearea unui grup pedagogic de pregătire/perfecţionare a cadrelor academice în

domeniul metodelor interactive de predare, inclusiv PBL.

Dezvoltarea bazei tehnico-materiale pentru realizarea lucrărilor practice, de laborator și

cercetărilor științifice.

Dezvoltarea infrastructurii de studii destinate PBL.

Asigurarea existenței la toate subdiviziunile universitare responsabile de procesul de

studii a obiectivelor strategice privind relaţia cu sectorul real/mediul de afaceri.

Evaluarea activității subdiviziunilor respective inclusiv în raport cu aceste categorii de

obiective.

Revizuirea conceptului / modelului de formare a normei didactice a profesorilor prin

majorarea numărului de ore consacrate ghidării și monitorizării lucrului în grup şi

evaluării studenţilor, astfel încât profesorul să poată acorda suficientă atenţie

activităților de ghidare a lucrului în grup asupra sarcinilor/proiectelor, întâlnirilor cu

echipele de proiect şi evaluării adecvate.

Sprijinirea internaționalizării programelor de studii: lansarea programelor de studii în

limbi de circulație internațională; susținerea mobilităților academice ale studenților și

cadrelor academice; atragerea studenților internaționali; acreditarea internațională a

programelor de studii.

Elaborarea și implementarea mecanismelor de suport și de motivare pentru

perfecționare și dezvoltare profesională a cadrelor academice.

5. CONCLUZII FINALE

Asigurarea sustenabilității învăţării problematizate în universitățile din RM presupune o

revoluţionare a procesului de studii. S-a pornit de la faptul, că rezultatele învăţării nu trebuie

doar să ofere cunoştinţe ci şi să dezvolte abilităţi şi competenţe atât profesionale cât şi

personale. Recunoaştem, că astăzi, programele universitare de studii încă mai au lacune în ceea

ce privește dezvoltarea unor abilităţi solicitate în prezent în activitatea profesională (comunicare

interpersonală, orientare profesională şi capacitatea de angajare şi adaptare la piaţa muncii, etc).

Activităţile care ar trebui să conducă la crearea deprinderilor şi a competenţelor necesare

pe piața muncii (studii de caz, proiecte, practica) nu întotdeauna sunt eficient dezvoltate sau

sunt desfăşurate în mod formal (de ex. practica studenţilor).

Ne dorim ca prin implementarea PBL să apropiem studenţii de viaţa reală cu care se

confruntă sectorul real, să facilităm mobilitatea studenţilor prin aprofundarea cunoştinţelor de

limbă engleză, îndeosebi, la disciplinele de specialitate, dar şi prin oferirea unei instruiri de

calitate, comparabilă cu ceea din universitățile din UE.

29

Evident, toate acestea vor necesita timp şi efort atât din partea profesorilor cât şi din partea

universităţii, dar şi a reprezentanților sectorului real, care trebuie să fie implicați plenar în

activitatea de instruire prin diferite activităţi desfăşurate în comun. Ne dorim ca, în parteneriat

cu stakeholder-ii să propunem anual un număr considerabil de teme pentru proiect, teze de

licenţă/master sau teme de cercetare realizate în comun. Considerăm necesară a fi dezvoltată

implicarea sectorului real în aşa activităţi precum practica studenţilor, activităţile de cercetare

ale studenţilor, studiile de caz, proiectele şi alte activităţi incluse în programul de studiu.

Considerăm că prin implementarea PBL în cadrul universitățile din RM vom putea

încuraja și stimula inovarea şi creativitatea, precum și spiritul antreprenorial.

Suntem conştienţi că toate acestea nu pot fi asigurate într-o perioadă imediată, anume din

aceste considerente au fost elaborate Foile de parcurs şi Planurile de acţiuni prin care

universitățile s-au angajat, pas cu pas, în timp util, să atingă scopul propus.

30

Referințe

1. The Power of Problem-Based Learning: A Practical “How to” for Teaching

Undergraduate Courses in any Discipline/edited by Barbara J.Duch, Susan E. Groh and

Deborah E. Allen, 2001.

2. Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to Undergraduate

Psychology Teaching/ edited by Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios

Georgiades and Maria Perdikogianni, 2015.

3. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay Wilkie, 2006.

4. New Approaches to Problem-Based Learning: Revitalising Your Practice in Higher

Education/ edited by Terry Barrett and Sarah Moore, 2011.

5. Problem-Based Learning: Case Studies, Experience and Practice/ edited by Peter

Schwartz, Stewart Mennin and Graham Webb, 2001.

6. Teaching for Quality Learning at University: What the Student Does, 4th edition/ edited

by John Biggs and Catherine Tang, 2011.

31

Anexa 1. Raport pentru pachetul de lucru 5: ASEM

32

Anexa 2. Raport pentru pachetul de lucru 5: USARB

33

Anexa 3. Raport pentru pachetul de lucru 5: USC

34

Anexa 4. Raport pentru pachetul de lucru 5: USMF

35

Anexa 5. Raport pentru pachetul de lucru 5: USM

36

Anexa 6. Raport pentru pachetul de lucru 5: UTM

Date post:	31-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Strategia de sustenabilitate: Raport consolidat · învață despre unul sau mai multe subiecte...

Documents