Strategia de dezvoltare teritorială a României

România competitivă, armonioasă și prosperăRomânia policentrică 2035

Dezvoltarea teritorială și politicile naționale

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României se bazează pe următoarele premise şi argumente instituţionale: Având în vedere interdependenţa între diferitele domenii de politică

publică, succesul acestora depinde de construirea unei abordări comune (de tip reţea) care să asigure coordonarea şi cooperarea între actori şi instituţii în efortul de dezvoltare a României;

Faptul că SDTR nu condiţionează politicile sectoriale, ci teritoriul naţional evidenţiează constrângeri sau avantaje socio-economice şi geografice care pot influenţa decisiv succesul oricărui demers de planificare;

Faptul că SDTR ţinteşte orizontul de timp 2035 asigurând o legătură şi o tranziţie de la un ciclu programatic la altul cu scopul de a concentra eforturile guvernamentale pe obiectivele României de dezvoltare în context international, european, macroregional şi transnational.

Planificarea teritorială în sistemul de politici naţionale

Locul SDTR în sistemul de politici naţionale SDTR îşi are fundamentele în legea 350/2001 privind amenajarea

teritoriului şi urbanismul, cu completările şi modificările ulterioare; SDTR corelează, în profil teritorial, politicile şi programele cu o

dimensiune teritorială; SDTR pune într-o perspectivă dinamică şi integratoare politicile

naţionale furnizând un cadru de Dezvoltare care să ia în considerare caracteristicile geografice ale teritoriului;

Programele de investiţii vor ţine cont, în elaborare şi implementare, de prevederile Strategiei de Dezvoltare teritorială a României.

Contextul institutional European de elaborare a SDTR

Schema de Dezvoltare a spaţiului European (ESDP) pune un accent deosebit pe dezvoltarea armonioasă a teritoriului European şi susţinerea dezvoltării policentrice;

Carta verde privind coeziunea teritorială consideră că principiile coordonării, concentrării şi conectării ar trebui să fie mult mai prezente în politicile naţionale de dezvoltare;

Agenda Teritorială (revizuită) UE 2020 pune un accent pe cooperarea între teritorii şi pe crearea unei Europe policentrice şi interconectată care să asigure oportunităţi pentru toţi cetăţenii;

Derularea programelor de finanțare se raportează și este monitorizată și evaluată potrivit gradului de raportare la strategia teritorială și impactului teritorial al proiectelor.

Necesitatea funcționării și utilizării SDTR

În prezent, România

• Are Strategia de dezvoltare teritorială finalizată din anul 2014, a fost dată în consultare în anul noiembrie 2015 și este pe circuitul de avizare;

• Are nevoie de consoldarea structurilor institutionale în domeniile: urbanism/ planificare strategică urbană,amenajarea teritoriului/ planificare strategică teritorială, de la nivel central, până la nivel local;

• Necesită regenerarea conceptului de lucrări publice și instrumentarul de intervenție publică aferent;

Necesitatea funcționării și utilizării SDTR

În prezent, România

• Necesită reconectarea lanțului instituțional de: planificare strategică teritorială, regională, locală și programarea finanțării acestora prin programe multianuale de buget și investiții și prioritizarea multicriterială a proiectelor

• Are nevoie de cunoașterea și asumarea actului și acțiunii administrative privind dezvoltarea, în componentele sale la nivel intern, transfrontalier, transnațional;

• Necesită structuri regionale de expertiză în planificarea teritorială etc;• Are nevoie de proceduri integrate de avizare pentru ca planurile de urbanism

și amenajarea teritoriului sa nu mai fie aprobate după termenul de expirare a valabilității documentațiilor respective

Cadrul metodologic de elaborare a SDTR

SDTR este un demers de planificare organizat pe două paliere:

Prevederi strategice Obiective generale, specifice şi linii directoare;

Prevederi operaţionale Măsuri teritoriale la nivel naţional, măsuri

teritoriale la nivel zonal, tipuri de acţiuni şi exemple de proiecte.

Principii care stau la baza SDTRSDTR este puternic ancorată în contextul institutional şi de dezvoltare European; teritoriul naţional este parte a unui sistem integrat şi functional de teritorii europene. Astfel, următoarele principii stau la baza demersului de planificare a SDTR: Cooperarea – Consolidarea cooperării între instituţii în asigurarea unui cadru

armonizat de Dezvoltare şi planificare; Coordonarea – Coordonarea demersurilor de planificare, de la niveluri multiple, în

scopul realizării unui cadru armonizat de politici de Dezvoltare; Concentrarea –Concentrarea eforturilor instituţionale pe zonele cu o mare masa

economică şi de populaţie în scopul maximizării avantajelor competitive ale teritoriului naţional;

Conectarea –Conectarea tuturor oamenilor la oportunităţile de Dezvoltare prin consolidarea reţelei policentrice la nivelul teritoriului naţional.

Obiective generale pentru orizontul 2035• OG. 1 Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în

spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband;

• OG. 2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;

• OG. 3 Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane;

• OG. 4 Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială;

• OG. 5 Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

Obiective specifice pentru orizontul 2035• OG. 1 Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în

spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband;

• OS 1.1 Dezvoltarea unei rețele de transport eficientă și diversificată capabilă să asigure gestionarea fluxurilor de oameni și mărfuri generate de schimburile economice între teritoriul național și piețele din spațiul european.

• OS 1.2 Dezvoltarea și extinderea infrastructurii portuare și aeroportuare, precum și a legăturii acestora cu centrele urbane naționale în scopul consolidării poziției României de nod logistic regional.

• OS 1.3 Consolidarea infrastructurii de transport a energiei și conectarea acesteia la proiectele pan-europene cu impact regional și național.

Obiective specifice pentru orizontul 2035• OG. 2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-

edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;

• OS 2.1 Asigurarea unei echipări complete cu infrastructură de utilități publice a localităților urbane și rurale.

• OS 2.2 Asigurarea unei accesibilități crescute la nivelul teritoriului și a unei conectivități eficiente între orașele mari și zona urbană funcțională.

• OS 2.3 Creșterea atractivității spațiilor urbane și rurale prin îmbunătățirea funcțiilor rezidențiale, dezvoltarea unor spații publice de calitate și a unor servicii de transport adaptate nevoilor și specificului local.

• OS 2.4 Furnizarea unor servicii sociale de calitate prin asigurarea unei diversificări a acestor servicii la nivelul teritoriului și îmbunătățirea gradului de acces a a populației.

Obiective specifice pentru orizontul 2035• OG. 3 Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin

sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane;

• OS 3.1 Dezvoltarea unor centre urbane specializate și inteligente cu vocație de poli internaționali și racordarea lor eficientă la rețeaua urbană europeană

• OS 3.2 Încurajarea dezvoltării zonelor urbane funcționale în jurul orașelor cu rol polarizator la nivelul teritoriului

• OS 3.3 Consolidarea rolului localităților rurale cu potențial de polarizare în scopul asigurării unei accesibilități crescute a populației rurale la servicii de interes general.

• OS 3.4 Sprijinirea dezvoltării sistemelor urbane și axelor de dezvoltare de la nivelul teritoriului prin asigurarea unor intervenții integrate territorial

Obiective specifice pentru orizontul 2035

• OG. 4 Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială;

• OS 4.1 Protejarea patrimoniului și promovarea măsurilor de regenerare a capitalului natural.

• OS 4.2 Protejarea și reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identității naționale și creșterii atractivității spațiilor culturale cu potențial turistic deosebit.

• OS 4.3 Reducerea vulnerabilității zonelor supuse riscurilor naturale.• OS 4.4 Asigurarea echilibrurlui în dezvoltarea mediului rural și urban

prin protejarea resurselor funciare agricole și forestiere și limitarea extinderii intravilanului localităților.

Obiective specifice pentru orizontul 2035

• OG. 5 Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

• OS 5.1 Consolidarea capacității structurilor de guvernanță la niveluri multiple și diversificarea formelor de cooperare între structurile administrației publice.

• OS 5.2 Consolidarea instrumentelor de planificare spațială și a instituțiilor cu rol în gestionarea și planificarea proceselor de dezvoltare a teritoriului (sau de amenajare a teritoriului).

• OS 5.3 Consolidarea capacității de cooperare și planificare în domeniul transfrontalier și transnațional.

Măsuri teritoriale pentru orizontul 2035

Măsuri teritoriale naționale• Măsuri privind sistemul teritorial conectiv• Măsuri privind sistemul teritorial de așezări• Măsuri privind sistemul teritorial natural

Măsuri teritoriale zonale• Zone urbane• Zone rurale• Zone montane• Zone transfrontaliere• Zona costieră

Ţinte pentru orizontul 2035• 0 localități lipsite de infratsructură tehnico-edilitară• 1 hub portuar de importanță internațională• Câte 6 poli de excelență rurală în fiecare județ• 7 spitale regionale• 8 poli tehnologci dezvoltați (în principalele centre universitare și

CDI – București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara)

• 9 parcuri industriale și științifice dezvoltare• O nouă hidrocentrală pe Dunăre• 12 centuri ocolitoare pentru orașe reședință de județ• Platforme intermodale dezvoltate• 14 stațiuni balneare incluse în rcircuitele turistice internaționale

Ţinte pentru orizontul 2035• 15 sisteme urbane create la nivel național• 16 situri industriale reabilitate• Centre istorice renovate/ regenerate• Infratsructură pentru reciclarea deșeurilor dezvoltată• Rețea de stațiuni/localtăți turistice dezvoltate• 20 deparcuri naturale incluse în rețeaua turistică internațională• Constituirea a cel puțin 4 zone metropolitane competitive la nivel

european• București 2035 – Transformarea Capitalei într-un pol competitiv la

nivel european

SDTR şi sistemul teritorial de aşezări

Viziunea SDTR: consolidarea atributului de policentricitate a teritoriului național prin stimularea dezvoltării zonelor urbane funcționale.

SDTR şi sistemul conectiv

Viziunea SDTR: echiparea completă a teritoriului cu infrastructură conectivă care să asigure un schimb rapid și facil dintre oameni, informații și mărfuri.

SDTR și sistemul teritorial al componentelor naturale

Viziunea SDTR: protejarea patrimoniului natural, dar și valorificarea potențialului turistic al acestuia.

Operaţionalizarea SDTR şi zonarea teritoriului naţional

Orientarea operațională a documentului strategic se bazează pe declinarea viziunii de dezvoltare, obiectivelor și măsurilor stabilite la nivel național în acord cu specificul zonelor de la nivelul teritoriului național. Astfel, SDTR conține o serie de măsuri teritoriale dedicate următoarelor categori de zone:Zone urbane;Zone rurale;Zone transfrontaliere;Zona costieră;Zone montane;Zone în declin demografic și destructurare economică.

Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor urbane

Rolurile teritoriale ale zonelor urbane trebuie susținute prin : Creșterea accesibilități marilor centre urbane la piețele internaționale; Consolidarea legăturilor între zonele urbane și a relației rural-urban; Dezvoltarea zonelor urbane funcționale prin întărirea cooperării și a

conectivității între localitățile din aria de polarizare și centrele urbane.

Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor rurale

Zonele rurale, cca 86% din teritoriul României, se confruntă cu provocări grave: scăderi masive ale populației, risc de sărăcie, lipsa accesului la servicii de calitate, acoperire modestă cu servicii de utilitate publică.

SDTR urmărește creșterea accesibilității zonelor rurale la servicii, furnizarea de servicii de bază de calitate și consolidarea unei rețele de poli de excelență rurală care să asigure o funcție de deservire pentru localitățile din proximitate.

Perspectiva SDTR asupra zonelor montane

Zonele montane reprezintă cca 30% din teritoriul național; SDTR urmărește asigurarea serviciilor de bază pentru populația din localitățile izolate, protejarea și valorificarea potențialului natural și turistic al zonelor montane.

Perspectiva SDTR asupra zonei costiereViziunea SDTR: protecția zonei, dar și valorificarea potențialului acesteia. Una din măsurile importante vizate de SDTR constă în realizarea unui plan spațial pentru zona maritimă în scopul asigurării dezvoltării durabile a acestei zone.

Perspectiva SDTR asupra zonelor transfrontaliere

Zonele transfrontaliere se confruntă cu: slaba conectare a acestora cu teritoriile vecine sau a localităților aflate în zona transfrontalieră, gradul ridicat de sărăcie a populației aflată în aceste zone. SDTR urmărește: interconectarea orașelor prin crearea unui sistem de orașe pereche (poli transfrontalieri); furnizarea de servicii de bază populației și creșterea accesibilități acestor zone.

Perspectiva SDTR asupra zonelor cu declin demografic şi destructurare economică

Zonele cu declin demografic și destructurate economic manifestă o serie de provocări specifice: orașe mici cu profil monoindustrial, unele localități rurale izolate.

SDTR vizează: creșterea accesibilității populației la oportunitățile oferite de zonele cu potențial economic, proiecte de reconversie a siturilor industriale abandonate și creșterea potențialului de reutilizare a terenurilor.

o perspectivă tridimensională asupra procesului de implementare a SDTR

Procesul de implementare a SDTR se realizează prin intermediul a trei dimensiuni principale:• Dimensiunea normativă și de reglementare - conține totalitatea acțiunilor care au drept

scop modificarea și consolidarea cadrului normativ și de reglementare (ex. acțiuni ce urmăresc o schimbare normativă în scopul asigurării unei integrări a domeniului de politică sectorială cu prevederile SDTR) sau de a crea baza normativă pentru implementarea tuturor prevederilor Strategiei de dezvoltare teritorială a României.

• Dimensiunea strategică – conține totalitatea acțiunilor ce au drept scop consolidarea, dezvoltarea sau înființarea unor mecanisme și structuri instituționale pentru implementarea SDTR (Ex. măsuri ce vizează înființarea de grupuri de lucru, comitete sau alte mecanisme instituționale care constituie baza cooperării multisectoriale), dar și acțiunile cu privire la consolidarea unei proceduri, a unor instrumente sau a unor abordări de lucru (ex. acțiuni privind corelarea bazelor de date și informații sau a procedurilor de lucru – avizelor);

• Dimensiunea investițională – conține totalitatea acțiunilor care stabilesc cadrul intervențiilor de finanțare a măsurilor teritoriale și acțiunilor Strategiei de dezvoltare teritorială a României (ex. acțiuni de prioritizare a investițiilor sectoriale în raport cu obiectivele și măsurile teritoriale stabilite la nivelul SDTR).

30

Cadrul investițional de implementare a SDTR

Sub aspect investițional, SDTR constituie cadrul strategic pentru fundamentarea programelor de investiții/ lucrări publice din perspectivă teritorială. În acest context, complementar măsurilor teritoriale care fundamentează aceste intervenții, SDTR conține o serie de criterii de prioritizare a infrastructurii de echipare a teritoriului.

Sector prioritar Nevoi de investiţii (în mil. Euro)

Alocări din Programe Europene pe 2014-2020*

Bugetul de stat/judeţean/local

Împrumuturi

Parteneriate Publice Private

Deficit de finanţare

Autostrăzi € 13,2541 € 1,7421 € 8241 € 2,9351 € 1,8971 € 5,856 Drumuri expres € 10,3671 € 5861 € 4911 € 7721 - € 8,518 Drumuri naţionale € 2,2921 € 4451 € 731 € 2681 - € 1,506 Variante de ocolire € 3321 € 1811 € 341 € 1171 - € 0 Drumuri judeţene € 6,4132 € 9463 € 1,77410 - - € 3,693 Drumuri comunale € 4,7284 € 4405 € 3,42810 - - € 4,288 Căi ferate € 14,3821 € 2,0701 € 1,6261 - € 8101 € 9,876 Infrastructură portuară

€ 3,3811 € 6191 € 4861 - - € 2,276

Infrastructură aeroportuară

€ 1,4211 € 5521 € 4341 - - € 435

Infrastructură multimodală

€ 3161 € 701 € 551 - - € 191

Apă-Canal € 23,8046 € 3,0147 € 2,88011 € 1,20012 - € 16,710 Infrastructură socială (educaţie, sănătate, cultură, sport)

€ 3,7058 € 5229 € 78811 - - € 2,395

Programe de investiții integrate (inclusiv Planuri de Mobilitate) în reședințele de județ

€ 5,97713 € 2,746 € 2,890 € 251 € 0

TOTAL € 90,271 € 13,933 € 15,517 € 5,292 € 2,959 € 55,744 1) Masterplanul General de Transport al României 2) Date estimate, folosind standardele de cost ale MDRAP pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor judeţene, bazat pe

analiza individuală a consiliilor judeţene în ceea ce priveşte nevoile judeţene pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor judeţene.

3) Programul Operaţional Regional 2014-2020 4) Valori estimate, folosind standardele de cost ale MDRAP pentru modernizarea drumurilor comunale, pe baza datelor

Institutului Naţional de Statistică privind kilometrii de drumuri comunale de piatră sau pământ. 5) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 6) Valori estimate din masterplanurile regionale pe apă-canal. 7) Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 8) Estimări făcute de BM pentru MDRAP. 9) Programul Operaţional Regional 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 10) Potenţiale alocări ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală pe 2014-2020 şi potenţiale alocări ale consiliilor

judeţene în aceiaşi perioadă. 11) Potenţiale alocări ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală pe 2014-2020 şi potenţiale alocări ale autorităţilor

publice sub-naţionale în aceiaşi perioadă. 12) Împrumuturi ce ar putea fi făcute de către companiile regionale de apă. 13) Propunere făcută de Banca Mondială pentru Axa 4 a POR 2014-2020.

Nevoi de investiții în sectoare cheie și fonduri disponibile pentru perioada de implementare 2014-2023

Guvern € 24,281,804,127Consilii judeţene

€ 2,685,252,241

Primăria Generală Bucureşti şi cele 6 Sectoare € 5,654,747,305 Municipii € 7,584,353,635Oraşe € 1,961,519,626Comune € 5,418,292,255TOTAL $47,585,969,189

*Notă: Estimate folosind execuţile bugetare pe 2009-2012 de la Ministerul de Finanţe şi MDRAP

Resurse publice potențial disponibile pentru investiții de capital în perioada 2015-2023

Prioritizare și acord pe plan național de investițiiexemplu: potențiale priorități de investiții pentru dezvoltare urbană

Ordonarea după prioritate a investiţiilor în infrastructura de drumuri

Ordonarea după prioritate a investiţiilor

în infrastructura culturală

Procesul de monitorizare a SDTR

Procesul de monitorizare a SDTR conține trei componente principale:

• Monitorizarea gradului de îndeplinire a măsurilor stabilite la

nivelul SDTR;

• Monitorizarea dinamicilor teritoriale;

• Evaluarea impactului teritorial al programelor.

Indexul de dezvoltare teritorialăInstrument strategic care: Măsoară nivelul

relativ de dezvoltare teritorială

Analizează potențialul de dezvoltare teritorială și identifică vulnerabilitățle de dezvoltare teritorială

Monitorizează progresul implementării strategiei

Observatorul Teritorial este sistemul informaţional integrat, în sprijinul elaborării documentelor strategice și a politicilor publice de dezvoltare sectorială teritorială, care asigură:

• Furnizare de informații (ex: tabele, hărți, grafice) pentru fundamentarea analizelor, politicilor, documentelor de planificare teritorială și prioritizarea investițiilor

• Centralizarea și concentrarea informațiilor necesare pentru gestionarea politicilor de dezvoltare regională și amenajarea teritoriului

• Monitorizarea proiectelor și investițiilor publice la nivel teritorial• Evaluarea impactului investițiilor asupra dezvoltării

• Creșterea colaborării interinstituționale

MONITORIZARE ȘI TRANSPARENȚĂ

37

Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial

• Asigurarea tabloului de bord național complet și a instrumentelor de fundamentare a deciziilor privind intervențiile în dezvoltare, pentru factorii de decizie la nivel central, județean, local;

• Asigurarea serviciului orizontal de furnizare de date, prognoze, analize teritoriale sectoriale și integrate pentru ministerele de resort și alte instituții interesate (ex: Strategia Națională în domeniul Energiei);

• Asigurarea bazei de date complete și actualizabile pentru factorii tehnici responsabili cu elaborarea strategiilor, politicilor publice, planurilor, monitorizarea implementării acestora etc;

Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial

• Utilizarea aplicată a prevederilor Directivei INSPIRE;• Scăderea costurilor elaborării Strategiilor și politicilor publice

sectoriale și comprehensive, a PUG-urilor, PAT-urilor, prin asigurarea datelor, indicatorilor, graficelor, a tendințelor în toate domeniile solicitate prin lege și potrivit pachetelor de indicatori utilizați în practica profesională;

• Scăderea timpului de elaborare a etapei de audit teritorial, sectorial etc în cadrul documentelor strategice și de planificare, la cca 25-30% ;

Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial

• Alinierea/ consolidarea documentelor strategice, de politici publice și de planificare;

• Fundamentarea planurilor de amenajare a teritoriului regional , inclusiva strategiilor;

• Abordarea facilă a oricăror proiecte cu dimensiune teritorială (ex: Regenerare în Zona Văii Jiului, Politica de Sănătate etc);

• Fundamentarea rapidă a proiectelor cu anvergură și/sau cu impact teritorial;

• Furnizarea de rapoarte tehnice privind dinamica și starea teritoriului național, din perspectivă sectorială și/sau integrată, precum și a unor zone specifice marcate de probleme și/sau potențialde dezvoltare;

Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial

• Monitorizarea dinamicilor teritoriale sectoriale și integrate, în vederea fundamentării deciziilor privind măsurileîn dezvoltare;

• Monitorizarea și evaluarea impactului implementării strategiilor, politicilor, planurilor de dezvoltare și a proiectelor finanțate din diverse programe de finanțare;

• Asigurarea informației necesare în evaluarile ex-ante privind monitorizarea/evaluarea impactului teritorial al implementării programelor operaționale;

• Asigurarea transparenței dezvoltării locale și teritoriale.

Pașii următori1. În vederea implementării strategiei vor fi promovate următoarele acte normative: • proiect de Hotărâre a Guvernului privind Planul de

implementare al Strategiei de dezvoltare teritorială a României;

• proiect de Lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane;

• proiect de Hotărâre a Guvernului privind procedura de evaluare a impactului teritorial al strategiilor, programelor şi politicilor în profil teritorial elaborate de către autorităţile administraţiei publice centrale;

• Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor;

Pașii următori

2. Privind contribuțiile României la politicile/ instrumentarul de planificare ale Uniunii Europene• Fundamentarea metodologei, în cadrul Agendei Urbane a Ununii

Europene, privind domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în dezvoltarea economică locală, pentru care Româna intenționează să preia coordonarea în perioada următoare;

• Creșterea gradului de utilizarea și sofisticare a Observatorului Teritorial, ca aplicație a Directivei INSPIRE;

• Eficientizarea fundamentării proiectelor cu dimenisune europeană în care este implicată România: SUERD, strategii transfrontaliere etc

Pașii următori3. Pentru asigurarea capacității instituționale adecvate se vor asigura;• Structurile de specialiști calificați în planificare integrată

(teritorială,socială, economică, de mediu), la nivelul localităților, județelor, agențiilor de dezvoltare regională, ministerului;

• Programul de dezvoltarea capacității profesionale a echipelor;• Serviciile de planificare a dezvoltării locale și teritoriale pentru

zonele rurale și perferice, la nivelul consiliilor județene;• Utilizarea Observatorului Teritorial ca instrument de

fundamentare a strategiilor, politicilor publice, planurilor, proiectelor, precum și a deciziilor în dezvoltare;

• Configurarea parteneriatului intesectorial în planificarea integrată;

• Asigurarea utilizării Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a planurilor de dezvoltare de către actorii relevanți;

• Procedurile de avizare eficientă pentru documentele de planificare strategice (strategii, planuri etc);

• Alinierea metodologiilor de prioritizare a proiectelor strategice.

Vă mulțumesc!

Vasile DîncuViceprim-ministru

Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice