Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa …...ANALIZA SWOT III. PLANUL DE ACŢIUNE...

0

Strategia de dezvoltare locală a municipiului

Bistriţa pentru perioada 2010-2030

Document elaborat în cadrul proiectului:

„Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru

perioada 2010 – 2030”

cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional

„Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, AXA PRIORITARĂ 1 - Îmbunătăţiri

de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”,

DOMENIUL DE INTERVENŢIE 1.1. „Îmbunătăţirea procesului de luare a

deciziilor la nivel politico – administrativ”, OPERAŢIUNEA „Strategii de

dezvoltare locală”, Cod SMIS 12737

Beneficiar: Municipiul Bistriţa

2011

Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030

1

CUPRINS

INTRODUCERE

I. PROFILUL COMUNITAR

II. ANALIZA SWOT

III. PLANUL DE ACŢIUNE

IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE

V. MONITORIZAREA PUNERII ÎN APLICARE A

STRATEGIEI


2

CAPITOLUL I.

PROFILUL

COMUNITAR


3

I. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI INFRASTRUCTURĂ

Poziţia geografică a Municipiului Bistriţa: oportunităţi şi potenţial pentru

dezvoltarea teritorială

Municipiul Bistriţa are o suprafaţă de 145,47 km2 (2,7 % din suprafaţa totală a Judeţului

Bistriţa-Năsăud) şi o populaţie de 85.154 de locuitori (26,9% din populaţia judeţului, la 1 ianuarie

2011). Din punct de vedere administrativ, Municipiul Bistriţa cuprinde oraşul propriu-zis şi un

număr de 6 localităţi componente: Sigmir, Slătiniţa, Ghinda, Sărata, Unirea şi Viişoara.

Densitatea medie a populaţiei la nivelul municipiului este de 585,4 locuitori/km², de circa 10 ori

mai mare decât cea a judeţului în ansamblul său (59,2 locuitori/km²), ceea ce indică un grad

ridicat de concentrare a populaţiei în zona Municipiului, care este de altfel singura aşezare urbană

importantă de pe o rază de peste 100 km. De altfel, conform metodologiei utilizate de

Directoratul General Politică Regională, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în categoria

regiunilor predominant rurale, îndepărtate de oraş, cu o rată a urbanizării de 37,5%, mult sub

media naţională (55%).

Poziţia geografică a Municipiului Bistriţa influenţează potenţialul de dezvoltare al acestuia şi

trebuie privită prin prisma următoarelor aspecte, la fiecare nivel teritorial:

a) în contextul teritoriului naţional: Municipiul Bistriţa se află în partea de nord a ţării, în

apropierea graniţei cu Ucraina şi la zona de contact dintre regiunile istorice Transilvania şi

Moldova. În pofida acestei poziţii geografice ipotetic avantajoase, Municipiul Bistriţa este

dezavantajat de configuraţia reliefului, preponderent montan. Cele mai deficitare legături sunt

cele cu partea de nord a ţării, respectiv cu Judeţele Maramureş şi Satu Mare, iar cel mai apropiate

puncte de trecere a frontierei cu Ucraina sunt la peste 100 km (Sighetu Marmaţiei şi Siret).

Singurul coridor de dezvoltare, conform Planului de Amenajare Teritoriala Regională, care

străbate judeţul şi municipiul este cel care leagă zona Moldovei de cea a Transilvaniei,

actualmente însoţit de drumul european DE 58 şi de o cale ferată, ambele legând Suceava de

Cluj-Napoca. De menţionat este şi magistrala feroviară 400 care leagă Transilvania de Nord


4

(Satu Mare şi Baia Mare) de Braşov şi Bucureşti şi care trece prin apropierea Municipiului.

Totuşi, privind configuraţia viitoarelor coridoare europene de transport, Municipiul Bistriţa va

continua să aibă o poziţie periferică. Singura opţiune de conectare a Bistriţei la reţeaua europeană

de transport este o legătură rapidă (autostradă, drum expres) între coridoarele 5, 4 şi 9, respectiv

între Europa Centrală, fostul URSS şi zona Balcanilor.

b) în contextul teritoriului Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord): Municipiul Bistriţa este un

centru urban relativ periferic, al cincilea ca mărime din regiune, fiind situat la graniţa cu

Regiunea Nord-Est şi Centru. Acesta se află în arealul de influenţă al Polului de Creştere Cluj-

Napoca, un pol de creştere de importanţă transnaţională, de care este legat printr-un coridor de

dezvoltare. Deşi în proximitatea Municipiului există încă trei poli de dezvoltare de importanţă

naţională (Baia Mare, Târgu-Mureş şi Suceava), dintre care ultimii doi în alte regiuni de

dezvoltare, relaţiile funcţionale cu aceştia sunt relativ slabe, datorită puterii lor scăzute de atracţie

şi a conectivităţii deficitare.

c) în contextul teritoriului judeţean: Municipiul Bistriţa este reşedinţa judeţului Bistriţa Năsăud,

principalul centru urban, administrativ, economic şi cultural al acestuia. Din perspectiva

microregionării funcţionale existente face parte din Microregiunea de dezvoltare Bistriţa, care

ocupă zona central-estică a judeţului, până la graniţa cu Judeţele Suceava şi Mureş. Cu toate

acestea, zona periurbană a Municipiului cuprinde şi localităţi din microregiunile Năsăud, Beclean

şi Lechinţa. Arealul de influenţă al Municipiului se întinde de-a lungul unor culoare de

urbanizare, influenţate fiind de configuraţia reliefului:

1. Culoarul Suceava – Bistriţa - Beclean – Dej, de interes naţional, de-a lungul DE 58, cu

următorii poli de creştere locali: Reteag, Beclean, Şintereag, Sărăţel, Livezile şi Prundu

Bârgăului;

2. Culoarul Bistriţa – Sărăţel – Teaca – Reghin, de interes regional, de-a lungul DE 578,

cu polii de creştere locali: Sărăţel şi Teaca;

3. Culoarul Bistriţa – Năsăud – Maramureş, de-a lungul drumului naţional DN 17C care

face legătura cu zona Maramureşului istoric, cu polii de creştere locali Năsăud şi Salva.

Poziţia geografică a judeţului a fost permanent una periferică, inclusiv în perioada socialistă, când

judeţul a continuat să funcţioneze ca un bazin de colectare a forţei de muncă pentru centrele

industriale importante, mai ales pentru Cluj-Napoca, fenomen care totuşi s-a redus ca amploare


5

începând cu a doua jumătate a anilor 70, când platforma industrială a municipiului a început să se

dezvolte rapid. Elocventă în acest sens este o hartă ce reflectă nivelul dezvoltării industriale din

1937, care indică nivelul scăzut de dezvoltare al judeţului, similar cu al judeţelor învecinate

(Maramureş, Suceava, Mureş, Someş, etc.).

Grafic nr 1.1. Nivelul dezvoltării industriale din judeţele României, în anul 1937

Sursa: Enciclopedia României, vol. II., 1938; Gh. Popescu, 1994, cu modificări

Dezvoltarea Municipiului Bistriţa nu poată fi scoasă din contextul judeţean şi regional, care este

unul defavorabil în prezent. Astfel, nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor (PPS) de la

nivelul judeţului se afla, în anul 2008, la 35% din media UE-27 şi este semnificativ mai redus

decât media regională şi naţională, de 41%, respectiv 47%. Deşi acest indicator nu poate fi

calculat la nivel de localitate de către instituţiile specializate, este de aşteptat ca valoarea lui să fie

semnificativ mai ridicată la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ. Cu toate acestea, nivelul


6

scăzut de dezvoltare economică va continua să contribuie la un sold negativ al migraţiei

populaţiei către alte zone din ţară sau către alte ţări, ceea ce va limita posibilităţile de creştere ale

Municipiului Bistriţa.

1.1. Dezvoltarea urbană

După schimbarea de regim din anul 1989, într-o perioadă de timp scurtă, au intervenit schimbări

sociale şi economice profunde în localităţile urbane din România, o situaţie caracteristică şi

pentru Municipiul Bistriţa. Acestea au constat în:

- schimbarea profilului ocupaţional al populaţiei, prin reducerea numărului persoanelor care

lucrează în industrie, în favoarea sectorului terţiar;

- liberalizarea pieţei muncii şi emigrarea masivă a forţei de muncă locale către alte state din

Uniunea Europeană;

- privatizarea întreprinderilor de stat şi apariţia investitorilor străini;

- vânzarea locuinţelor de stat şi dezvoltarea unei pieţe imobiliare;

- integrarea europeană.

În paralel, s-au manifestat şi importante schimbări sociale, concretizate mai ales în creşterea

ponderii persoanelor aflate în grupuri vulnerabile şi a prăpastiei dintre diferite categorii sociale,

dintre care amintim:

- îmbătrânirea populaţiei şi creşterea numărului de pensionari;

- creşterea populaţiei de etnie romă;

- creşterea numărului de persoane aflate sub pragul sărăciei;

- apariţia fenomenului de migraţie urban-rural şi a celui de suburbanizare;

Toate aceste fenomene socio-economice şi-au pus amprenta asupra dezvoltării teritoriale a

Municipiului Bistriţa şi a localităţilor din proximitatea acestuia, conducând la o modificare a

modului de folosinţă a terenurilor.


7

1.1.1. Zonificarea funcţională a teritoriului urban

Intravilanul

Deşi suprafaţa administrativă a Municipiului Bistriţa nu s-a modificat în ultimii 20 de ani,

presiunea imobiliară, mai ales din ultimii 5 ani, a condus la o extindere semnificativă a

intravilanului. Astfel, la nivelul anului 2009, acesta însuma 2560 de hectare, în creştere cu 47%

faţă de anul 1993, după cum reiese din graficul de mai jos:

Grafic nr. 1.2. Evoluţia suprafeţei intravilanului Municipiului Bistriţa, 1993-2009

Sursa: INS, Tempo Online, 2011

Prin urmare, în anul 2009, 17,5% din suprafaţa administrativă a Municipiului era reprezentată de

intravilan, concentrat în localităţile Bistriţa (65,5%), Unirea (12,4%) şi Viişoara (8,1%), ultimele

două alipite de municipiu şi cu o impresionantă dinamică imobiliară în ultimul deceniu.


8

Grafic nr. 1.3. Repartiţia intravilanului pe localităţi componente ale Municipiului Bistriţa

Sursa: Planul Urbanistic General al Municipiului Bistriţa

Extravilanul

Deşi ponderea suprafeţelor din extravilan a scăzut continuu după 1990, acestea continuă să

reprezinte peste 82% din suprafaţa administrativă a Municipiului Bistriţa, procent relativ ridicat

în comparaţie cu alte oraşe din ţară. Explicaţia constă din faptul că o bună parte din teritoriul

administrativ al oraşului nu este pretabil pentru funcţiuni de locuire sau economice, din cauza

conformaţiei reliefului (dealuri înalte), prin urmare continuă să rămână cu folosinţa sa

tradiţională agricolă sau forestieră. Pe de altă parte, presiunea antropică asupra teritoriului este

mult mai scăzută în Bistriţa din cauza nivelului relativ scăzut de dezvoltare comparativ cu

oraşele de rang superior.

În ceea ce priveşte structura utilizării suprafeţelor din extravilan, ponderea o deţin pădurile şi

spaţiile verzi (32,2%), păşunile (18,3%), fâneţele (18,6%) şi livezile (17,3%). Terenurile arabile

reprezentau doar 7,2% din extravilan, fiind concentrate în Valea Bistriţei (Unirea, Viişoara,

Sărata). De remarcat este suprafaţa mare ocupată de livezi şi pepiniere pomicole, de peste 2000

de hectare, una dintre cele mai ridicate din ţară.


9

Grafic nr. 1.4. Modul de utilizare al extravilanului Municipiului Bistriţa

Sursa: Planul Urbanistic General al Municipiului Bistriţa

1.1.1.1. Zona centrală

Zona centrală a municipiului este una relativ bine delimitată şi cu funcţiuni complexe (politico-

administrative, comerciale, turistice şi religioase), fiind elementul definitoriu al oraşului. Aceasta

se împarte în centrul vechi, ce corespunde vechii fortificaţii (între Parcul Municipal, Str.

Dogarilor, Bd. Republicii, Piaţa Petru Rareş şi Str. Ecaterina Teodoroiu) şi centrul nou,

sistematizat în perioada comunistă, care apare ca o fâşie estică a centrului istoric şi cuprinde

zona Pieţei Petru Rareş, unde s-au construit principalele instituţii politico-administrative ale

oraşului – Palatul Administrativ. Tot aici regăsim şi unele unităţi de cazare din oraş, iar în

apropiere Muzeul Judeţean.

Ca şi în cazul altor oraşe transilvănene, centrul istoric, specific unui burg german, este bine

prezervat şi nu a suferit mari modificări în perioada comunistă, când s-a optat pentru construcţia

unui centru civic nou, paralel cu cel istoric. Specificul local îl reprezintă pasajele, alei de

legătură între străzile majore din nucleul istoric, cu un aer medieval. Nucleul zonei centrale îl

reprezintă Biserica Evanghelică, obiectiv de patrimoniu naţional, din sec. al XIV-XVI-lea,


10

împreună cu Piaţa Centrală (KornMarkt sau Marktplatz) care o înconjoară, unde se află şi

celebrul Şir Sugălete. Ansamblul urban fortificat al oraşului cuprindea o suprafaţă interioară de

42 ha, ce corespunde centrului istoric şi unde se regăsesc şi alte obiective de patrimoniu, cu

potenţial turistic (Turnul Dogarilor, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime”, Casa

Argintarului, Casa Andreas Beuchel, Casa Petermann, Casa Parohială a Bisericii Evanghelice,

etc.). Strada Liviu Rebreanu, care a fost în trecut gazda meşteşugarilor şi a comercianţilor, a

devenit azi principalul pietonal al oraşului, cu un foarte bun vad comercial. Tot în zona centrală

intră şi Parcul Municipal, care deşi nu are mari valenţe arhitecturale sau peisagistice, este cel mai

important loc de relaxare din oraş.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Bistriţa a evidenţiat faptul că în zona centrală sunt doar 12

unităţi de alimentaţie publică, care, deşi diversificate ca şi tipologie (restaurant, cramă, bar,

bistro, club, cofetărie, patiserie), au o ofertă insuficientă pentru o zonă cu aspiraţii de atragere a

unui flux mare de turişti. De remarcat este şi lipsa teraselor pe puţinele trasee pietonale. În

schimb se regăsesc activităţi comerciale sau de prestări servicii incompatibile cu o zonă centrală

turistică (comerţ materiale de construcţii-decoraţiuni, piese auto, pompe funebre, etc.). De

asemenea, sunt insuficiente unităţi comerciale sau ateliere pentru suveniruri sau obiecte

tradiţionale, apreciate de turişti.

Zona centrală este caracterizată de valori înalte de trafic, mai ales pe axa est-vest (Str.

Republicii) şi de lipsa parcajelor, mai ales în condiţiile în care au demarat lucrările de

pietonalizare a centrului istoric (Piaţa Centrală, Piaţa Mică, Dornei, Liviu Rebreanu). De

asemenea, există un număr insuficient de trasee pentru biciclişti, precum şi parking-urile pentru

autocare.

În prezent, se află în derulare o serie de investiţii publice finanţate din fonduri europene,

respectiv private, care vor influenţa semnificativ spaţiul urban central:

- Regenerarea urbană a centrului istoric – AXA TURISTICA 1, 2,3 (reabilitarea pasajelor

din centrul istoric);


11

- Reabilitarea clădirii monument istoric în care funcţionează Colegiul Naţional „Andrei

Mureşanu”;

- Modernizarea Parcului Municipal, cu reabilitarea aleilor, plantarea de arbori, crearea

unui labirint vegetal şi a unui ochi de apă, extinderea iluminatului public şi crearea unor

piste pentru biciclişti;

- Reabilitarea şi modernizarea clădirii monument istoric de categoria A în care

funcţionează Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, str. Albert Berger, nr. 10;

- Restaurarea şi consolidarea clădirii situată pe str. Nicolae Titulescu, nr. 8 - monument

istoric de categoria A „Casa cu Lei” şi transformarea sa în Centru de artă tradiţională;

- Instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video în prevederea prevenirii

criminalităţii în centrul istoric;

- Modernizarea străzilor din zona centrală, inclusiv a trotuarelor şi construcţia de noi locuri

de parcare (Str. Dornei, Piaţa Centrală, Piaţa Unirii, Str. Liviu Rebreanu, Piaţa Petru

Rareş);

- Înfiinţarea unui Centru de noapte şi cazare pentru persoane fără adăpost – pe Str. I.L.

Caragiale;

- Reabilitarea clădirii care găzduieşte extensia Bistriţa a Universităţii Tehnice Cluj-

Napoca;

- Reconversia Băii Populare în Bazin de înot, Centru welness şi SPA;

- Construcţia unor centre comerciale şi supermaketuri.

1.1.1.2. Zona rezidenţială

Dispunerea zonelor rezidenţiale din Municipiul Bistriţa reflectă o dezvoltare organică a oraşului,

de tip radial. Astfel, nucleul central, cu zona istorică (cu construcţii din perioada sec. al XIII-lea

până în sec al XIX-lea) şi centrul civic (construit în anii 1970-1980), cu principalele funcţiuni de

interes public, este unul bine definit şi delimitat de principalele căi de comunicaţii care străbat

oraşul pe direcţia nord-sud, respectiv est-vest. Zona centrală este flancată radial de zone

rezidenţiale formate din ansambluri de blocuri construite în perioada 1960-1990. Urmează un al


12

treilea cerc, format din locuinţe individuale noi, construite după 1990, majoritatea de tip vilă,

amplasate mai ales în zonele de nord, est şi vest, unde au existat terenuri pretabile pentru

construcţii rezidenţiale. Excepţie de la acest patern de dezvoltare face zona de sud, unde

conformaţia reliefului şi bariera naturală constituită de râul Bistriţa au limitat dezvoltarea de noi

locuinţe. Mai există şi o serie de trupuri cu profil rural pe partea dreaptă a râului Bistriţa, precum

şi localităţile componente aparţinătoare ale oraşului.

Zonele rezidenţiale ale Municipiului Bistriţa se prezintă în două ipostaze:

Zona Urbană – cu cartiere de locuinţe individuale, dar mai ales colective (blocuri de locuinţe

construite în perioada 1960-1990), cu o densitate ridicată a clădirilor în vatră. În această

categorie intră:

a) Cartierul „Independenţei” („Mat”-„Big”-„Independenţei Nord şi Sud”) este situat de-o parte şi

de alta a Bd. Independenţei, principala cale de acces în municipiu dinspre Cluj-Napoca

(prelungire a DE 58) şi delimitat de calea ferată la nord, râul Bistriţa la sud, Valea Căstăilor în

vest şi Str. Al. Odobescu şi Str. Gării la est, zona a fost edificată după anul 1970, fără ca în zonă

să existe în prealabil un ţesut urban bine conturat şi cuprinde locuinţe de confort mediu. În partea

dinspre râul Bistriţa, ca şi în cvartalul Rodna, zona de blocuri interferează cu cea de case, ceea ce

oferă un aspect urbanistic neplăcut. În cartier există o piaţă agroalimentară, un hypermarket, o

zonă comercială, biserici, grădiniţe, şcoli, cabinete medicale, locuri de joacă, parcuri şi spaţii

verzi amenajate.

De remarcat este faptul că în prezent se află în faza de investiţie un pod rutier peste râul Bistriţa,

care va lega Str. Petru Maior de zona Zăvoaie.

b) Cartierul „Decebal” din nordul municipiului – situat de-o parte şi de a alta a Bd. Decebal,

între calea ferată şi zona centrului istoric, delimitat fiind de străzile Gării la vest, Arţarilor la

nord, Ioan Slavici, Crinilor la est şi Republicii la sud. Este o zonă centrală, compactă, cu locuinţe

individuale, locuinţe colective de confort mediu-ridicat, cu spaţii verzi generoase între blocuri şi


13

cu numeroase funcţiuni comerciale şi socio-culturale. În zonă este prevăzută a fi construită o

parcare supraetajată, care să decongestioneze traficul destul de intens.

c) Cartierul „Andrei Mureşanu” (cunoscut şi ca zona Lamă) din nord-estul municipiului – situat

în continuarea cartierului „Decebal”, delimitat de străzile Colibiţei (nord), Ioan Slavici, Crinilor

(vest), 1 Decembrie la sud, Calea Moldovei, limita zona industrială Est. Este, de asemenea, o

zonă relativ centrală, cu locuinţe de confort mediu. Limita de est a cartierului este difuză şi se

întrepătrunde cu o zonă de case, majoritatea construite în sec. al XX-lea, în prelungirea spre nord

a centrului istoric. La limita cu zona industrială Calea Moldovei, se află Strada Sucevei, cu o

zonă cu locuinţe de calitate slabă, fiind construite pentru a asigura cazarea muncitorilor din zona

industrială, multe dintre blocuri aflându-se anterior în proprietatea întreprinderilor comuniste.

Există un proiect pentru reabilitarea spaţiului public din faţa Blocului Lamă, prin amenajarea

unei fântâni arteziene, crearea unor spaţii pietonale şi de întâlnire, precum şi amenajarea de

terase.

d) zona de blocuri „Piaţa Morii” este situată în partea de est a oraşului, în arealul dintre centrul

istoric al municipiului şi Parcul Central, care reprezenta cândva o periferie a burgului medieval,

cu funcţiune economică. În anii 80 a început construcţia unui nou cartier de blocuri, care nu a

fost finalizat până la momentul Revoluţiei din 1989. Prin urmare, apartamentele din această zonă

sunt relativ noi şi de o calitate superioară celor din cartierele muncitoreşti. Nu dispune de

funcţiuni sociale, fiind în imediata proximitate a centrului istoric şi a parcului central, inclusiv a

zonei sportive.

e) Cartierul „Petre Ispirescu” este situat în partea central-nordică a municipiului, între cartierele

Andrei Mureşanu şi Ştefan cel Mare, fiind delimitat de cele două axe de circulaţie est-vest ale

oraşului (Str. 1 Decembrie şi Str. General Grigore Bălan), într-o zonă cu numeroase funcţiuni

socio-economice (Spitalul Judeţean de Urgenţă, Camera de Comerţ şi Industrie, Muzeul

Judeţean, Administraţia Finanţelor Publice). Este o zonă eterogenă din perspectiva ţesutului

urban, cu blocuri ridicate între trupuri de locuinţe individuale.


14

f) Cartierul „Ştefan cel Mare” este situat în partea sud-estică a oraşului, în apropierea râului

Bistriţa (zona Podul Jelnei), delimitată de Str. General Grigore Bălan, Cimitirul Evanghelic,

Str.Vasile Conta, Râul Bistriţa, str. Ostaşului, str. Avram Iancu. Este, de asemenea, un cartier

nou, cu un ţesut eterogen, format din blocuri şi case individuale, construite în sec. al XIX-lea.

Dispune de unităţi de învăţământ, poştă, precum şi de o reţea densă de magazine de cartier la

parterul blocurilor. În zona centrală a cartierului va fi construită o piaţetă cu fântână arteziană.

Nu există spaţii verzi, cu excepţia celor din jurul blocurilor şi a celor de pe malul Bistriţei.

La aceste cartiere de blocuri se adaugă zonele urbane de case, majoritatea aflate în zona centrului

istoric, respectiv în prelungirea către nord şi sud a acestuia (zona delimitată de străzile Petre

Ispirescu - Andrei Mureşanu – Crinilor - Cimitir, arealul dintre Str. Gării, Str. Solomon Haliţă,

Str. Împăratul Traian şi Str. Independenţei, respectiv cel dintre râul Bistriţa, Str. Independenţei,

Str. Şt. O. Iosif şi Alexandru Odobescu). În fapt, aceste zone erau parte din planul de

sistematizare al municipiului din perioada comunistă, urmând ca locuinţele de tip casă să fie

demolate pentru a face loc blocurilor de locuinţe, însă venirea Revoluţiei a oprit acest proces.

O altă zonă compactă de case din zona urbană, este cea dintre calea ferată şi zona industrială,

Zona Eroilor, delimitată de străzile: Industriei, Narciselor, Zefirului, Slavici şi Eroilor, paralele

cu calea ferată.

Alte două trupuri de case din sec. al XX-lea sunt cele de pe Valea Ghinzii- Valea Jelnei,

respectiv Valea Budacului, de pe partea stângă a râului Bistriţa, care nu au cunoscut o

expansiune deosebită de-a lungul timpului, din cauza reliefului abrupt şi a zonei forestiere care

le înconjoară.

Zonele rezidenţiale noi

Noile cartiere de locuinţe ale Municipiului Bistriţa au fost construite după 1990, la marginea

oraşului, cu preponderenţă către nord, sud şi vest, fiind alcătuite aproape exclusiv din locuinţe

individuale, de tip P+1 şi P+2. Densitatea în vatră a acestora este relativ scăzută, fiind


15

asemănătoare cu cea din mediul rural, prin prisma grădinilor generoase care despart locuinţele.

O altă explicaţie constă din faptul că dezvoltarea acestor noi zone rezidenţiale s-a făcut organic

şi adesea haotic, mai ales în primii ani de după Revoluţia din 1989, fără să existe reglementări

urbanistice clare (primul Plan Urbanistic General a intrat în vigoare în 1993, când deja apăruseră

primele vile şi s-a actualizat doar de două ori de atunci, fără a ţine pasul cu ritmul de expansiune

al oraşului). De remarcat este faptul că noile zone rezidenţiale nu au atribute funcţionale

complexe, în sensul că nu dispun de şcoli, grădiniţe, lăcaşuri de cult, lăcaşuri culturale. O altă

problemă majoră cu care se confruntă acestea este lipsa sau calitatea slabă a reţelei stradale şi a

reţelelor de utilităţi (apă-canal-gaz). Principala axă de extindere a oraşului este sud-est- sud-vest

(Unirea-Viişoara), beneficiind de disponibilitatea unor terenuri propice construcţiilor, care au

avut anterior statut de teren agricol (livadă, teren arabil) şi care despărţeau oraşul de cele 2

localităţi componente. Ulterior, au început să fie construite locuinţe şi în zona de nord, a centurii,

unde relieful este mai accidentat, însă au existat disponibilităţi importante de terenuri care au

putut fi scoase din circuitul agricol.

Noile zone rezidenţiale sunt:

1. Zona Şesul de Jos, Bistriţa-Viişoara, din partea de vest a municipiului, se află în

continuarea zonei industriale, fiind delimitată de str. Sigmirului, Calea Clujului, limita cu

localitatea componentă Viişoara şi Râul Bistriţa. Este un cartier care a cunoscut o

dezvoltare organică, primele construcţii apărând de-a lungul DE 58 şi drumului de

centură, ulterior şi de-a lungul unor drumuri paralele cu acestea, pentru ca în prezent să

se extindă de-a lungul DJ 151 (Str. Soarelui) zona „La Soare”, care face legătura cu

Sigmir. Această nouă zonă rezidenţială a asigurat, practic, alipirea Municipiului de două

dintre localităţile sale componente: Sigmir şi Viişoara.

2. Zona „Subcetate - Drumul Dumitrei Vechi”, din partea de nord a municipiului, este

despărţită de nucleul central prin calea ferată şi zona industrială. Este, de asemenea,

situată de-a lungul drumului de centură, în continuarea zonei industriale şi se extinde pe

mai multe culoare.

3. Zona Valea Căstăilor şi Zona Drumul Tărpiului - Subcetate sunt cartiere ceva mai

eterogene din perspectiva funcţiunilor, având în vedere faptul că pe Valea Căstăilor şi pe


16

Drumul Tărpiului au apărut în ultimii ani nu numai locuinţe, ci şi noi unităţi industriale

sau comerciale. Există un fenomen de aliniere a noilor locuinţe la principalele străzi din

zonă (mai ales pe Str. Subcetate, unde există şi noul cartier ANL, Str. Tărpiului, Drumul

Cetăţii şi Drumul Dumitrei Vechi). Cu toate acestea, densitatea în vatră este extrem de

scăzută, fiind rezultatul unor reglementări urbanistice insuficiente. Tendinţa este de

expansiune către nord-vest, unde există suprafeţe extinse de livezi, de-a lungul Drumului

Dumitrei, Tărpiului şi Văii Căstăilor.

4. Zona „La Şes” – „Zăvoiul de Sus”( Bistriţa est I, II şi III) – este situată în estul

municipiului, între zona industrială de pe Calea Moldovei şi Valea Rusului, graniţa cu

localitatea componentă Unirea, de care este în prezent alipită. Este o zonă cu o dezvoltare

mult mai coerentă, prin prisma densităţii ridicate în vatră, specific urbană şi cu o tramă

stradală tip tablă de şah, integrată, prin urmare, ţesutului urban al oraşului.

5. Zona de pe partea stânga a râului Bistriţa – a cunoscut o expansiune mult mai redusă prin

prisma reliefului accidentat, care nu este propice construcţiei de locuinţe, deşi are o înaltă

valoare peisagistică. Prin urmare, tendinţa în această zonă este de aliniere a noilor

construcţii la cele câteva culoare care străbat dealurile înalte din zonă (Valea Ghinzii,

Valea Jelnei şi Valea Budacului) sau de concentrare a lor în valea Bistriţei (Zona

Zăvoaie, Zona Aerodrom). Ritmul alert al apariţiei de noi locuinţe din ultimii ani, a făcut

ca Municipiul să fie practic alipit de localitatea componentă Ghinda, ceea ce se va

întâmpla în următorii ani şi cu satul Jelna din periurbanul municipiului. Este o zonă

propice pentru reşedinţe temporare şi spaţii pentru recreere, de tip cabană. Pe fondul

presiunii imobiliare crescânde din ultimul deceniu, este de aşteptat ca zonele Zăvoaie şi

Aerodrom să cunoască o dezvoltare intensă în următorii ani.

Cele mai importante ansambluri rezidenţiale aflate în construcţie sau în proiect la nivelul anului

2011 sunt:

- „Bistriţa Nouă”- de pe strada Tărpiului, pe locaţia fostului Combinat de Prelucrare a

Lemnului, pe o suprafaţă de 13,5 hectare, care va cuprinde 959 de apartamente, un mall,

clinică medicală, grădiniţă, spaţii verzi şi peste 2.000 de locuri de parcare;


17

- „500 de case la soare” din Viişoara (Podirei) – va cuprinde, pe o suprafaţă de 4,5 ha, 500

de vile, grădiniţă, biserică, locuri de joacă şi spaţii verzi;

- „Subcetate” – pe strada cu acelaşi nume, din zona industrială, va cuprinde 70 de case, o

grădiniţă şi un centru comercial;

- „Tudela” – pe Drumul Dumitrei Vechi, va cuprinde 372 de apartamente, o piaţă publică,

spaţii verzi, grădiniţă, magazine, dispensar uman, bănci, etc.;

- „Casa8Tima” – din sudul cartierului Independenţei, are o suprafaţă de 5.000 mp şi

cuprinde 124 de apartamente şi 1.400 de mp de birouri;

- „Zimbrului” – de pe strada cu acelaşi nume din zona centrală a municipiului, va cuprinde

un număr de 39 de apartamente;

- „Bistriţa Hills” – în zona Podul Jelnei, cu 75 de vile cu vedere panoramică.

Zona rurală a municipiului – este alcătuită din cele peste 883 de hectare intravilan (34,5% din

total intravilan) care sunt amplasate în cele 6 sate aparţinătoare (Ghinda, Sărata, Sigmir,

Slătiniţa, Unirea şi Viişoara). Dacă primele patru sate au între 50 şi 100 de hectare de teren

intravilan şi sub 1.000 de locuitori, Unirea şi Viişoara au cunoscut un adevărat boom imobiliar

după 1990. Aceste localităţi au o populaţie mai numeroasă (1.600, respectiv 1.300 de locuitori),

în permanentă creştere în ultimii 50 de ani şi un fond locativ consistent, beneficiind de un

intravilan semnificativ mai mare (300, respectiv 200 de hectare). Elocvente pentru dinamica

zonei rurale a municipiului sunt rezultatele ultimelor recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor,

care reflectă o creştere de 20% a populaţiei din satele componente între recensămintele din 1992

şi 2002, în condiţiile unei scăderi a populaţiei nucleului urban de circa 8%. Deşi datele pentru

recensământul general al populaţiei din 2011 vor fi disponibile doar în 2012, putem anticipa că

zona rurală a municipiului reprezintă în prezent 10% din populaţia totală. De remarcat este că

densitatea populaţiei în zona urbană este 45 de locuitori/ha intravilan, iar în cea rurală de doar 8

locuitori/ha intravilan, explicabilă prin densitatea scăzută în vatră din aceste sate, chiar şi în

cazul cartierelor rezidenţiale noi, cât şi a lipsei blocurilor de locuinţe. Totuşi acest din urmă

indicator indică şi o utilizare ineficientă a terenurilor construibile, prin fenomenul de împrăştiere

a locuinţelor noi, care va ridica costurile cu extinderea infrastructurii de deservire şi a celor de

transport (pentru navetism, aprovizionare, etc).


18

Tabelul nr. 1.1. Populaţia stabilă a localităţilor componente ale Municipiului Bistriţa, la

recensămintele din 1992 şi 2002

Localitatea Populaţia stabilă la

recensământul din

1992

Populaţia stabilă la

recensământul din

2002

2002 vs 1992 (%)

Ghinda 630 810 +28,6%

Sărata 890 1.040 +16,9%

Sigmir 620 980 +58,1%

Slătiniţa 610 610 0

Unirea 1.470 1.650 +12,2%

Viişoara 1.120 1.310 +17%

TOTAL 5.340 6.400 +19,9% Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor, 1992 – 2002

Pe lângă investiţiile imobiliare private, de remarcat sunt şi investiţiile publice făcute de autorităţi

în zona rurală a municipiului, care au stimulat dezvoltarea acesteia. Astfel, în Viişoara se află în

construcţie un cartier de nouă blocuri sociale, construite de Primăria Bistriţa, care vor găzdui, în

cele 180 de apartamente, persoanele evacuate din clădirile retrocedate sau pe cele care nu îşi

permit o locuinţă. De asemenea, a fost modernizat Complexul de agrement Heidenfeld, cu o

suprafaţă de 4,5 hectare, unde se organizează diferite evenimente în aer liber: Zilele Bistriţei,

Toamna Bistriţeană, concerte, expoziţii. În Sigmir, o altă zonă cu o mare dinamică rezidenţială,

autorităţile locale reabilitează căminul cultural şi construiesc o bază sportivă modernă. În curs de

modernizare este şi drumul de acces către satul Slătiniţa, starea precară a acestuia fiind unul

dintre motivele pentru care această localitate nu s-a dezvoltat la fel de rapid ca cele din jur. În

mod similar, modernizarea drumului de pe Valea Ghinzii a atras o creştere accentuată a

numărului de locuinţe din zonă.

Investiţiile publice nu au putut ţine, totuşi, pasul cu ritmul alert al dezvoltării imobiliare. Zonele

rezidenţiale noi din Unirea, Viişoara, Ghinda, Valea Budacului, au majoritatea străzilor din

pământ, utilităţile au fost asigurate de proprietari, nu au spaţii verzi şi nici grădiniţe sau şcoli

corespunzătoare. Prin urmare, ca şi zona centrală, satele din jurul Bistriţei necesită încă investiţii

majore mai ales în infrastructura de transport, în cea de utilităţi, dar şi în construcţia de şcoli,

grădiniţe şi spaţii verzi.


19

După anul 1990, Municipiul Bistriţa a cunoscut o puternică dinamică a pieţei imobiliare,

concretizată în creşterea stocului de locuinţe şi a perimetrelor construite, inclusiv cu extinderea

intravilanului.

Grafic nr. 1.5. Evoluţia numărului de locuinţe existente în Municipiul Bistriţa, în perioada

2005-2009


După cum se poate observa din figura de mai sus, numărul locuinţelor din municipiul Bistriţa a

crescut cu peste 2.000 (7,6%) în decurs de doar 5 ani, în timp ce în restul localităţilor din judeţ

creşterea a fost de doar 2%, iar la nivelul Regiunii Nord-Vest de 3,3%, în aceeaşi perioadă.


20

Grafic nr. 1.6. Numărul locuinţelor finalizate în Judeţul Bistriţa-Năsăud şi în Municipiul

Bistriţa, în perioada 2005-2009


Anul 2008 a fost anul cu cele mai multe autorizaţii de construcţie eliberate şi cu cel mai mare

număr de locuinţe date în folosinţă. De remarcat este totuşi fenomenul de concentrare a

construcţiei de locuinţe în municipiu, care, deşi deţine doar un sfert din populaţia judeţului, a

atras peste jumătate din noile locuinţe.

Concomitent cu creşterea numărului de locuinţe, a crescut şi suprafaţa locuibilă existentă la

nivelul Municipiului Bistriţa, cu 14,2% în perioada 2005-2009. Având în vedere faptul că

numărul de total de locuinţe a crescut cu doar 7,6% în aceeaşi perioadă, putem afirma că fondul

locativ al oraşului a înregistrat îmbunătăţiri calitative, pe fondul noilor locuinţe construite, care

sunt mai spaţioase.

Suprafaţa locuibilă medie a unei locuinţe din Municipiul Bistriţa era, în anul 2009, de 43

m²/locuinţă, în creştere cu 3 m²/locuinţă faţă de valoarea din 2005, dar uşor sub media judeţeană

de 44 m²/locuinţă, din cauza ponderii ridicate a locuinţelor colective. Totuşi, la nivel regional şi

naţional, locuinţele au dimensiuni mai mici: 39,9, respectiv 38,9 m²/locuinţă. Putem concluziona

că suprafaţa medie a locuinţelor din Bistriţa este una relativ mare şi că noile locuinţe construite

sunt mai spaţioase decât cele existente.


21

Grafic nr. 1.7. Suprafaţă locuibilă existentă la nivelul Municipiului Bistriţa, 2005-2009


În anul 2009, suprafaţa locuibilă per locuitor de la nivelul Municipiului Bistriţa era de 15,9

m²/persoană, uşor superioară mediei judeţene, regionale şi naţionale (între 15,2 şi 15,6

m²/locuitor). Din perspectiva acestui indicator, Municipiul a înregistrat o evoluţie pozitivă în

ultimii 5 ani, pe fondul creşterii accelerate a locuinţelor noi, cu condiţii net superioare celor din

locuinţele colective.

Grafic nr. 1.8. Evoluţia suprafeţei locuibile per locuitor, 2005-2009



22

Anul 2008 a fost anul cu cele mai multe autorizaţii de construcţie eliberate şi cu cel mai mare

număr de locuinţe date în folosinţă. În anul 2009 numărul autorizaţiilor scade cu 50,55% şi cel al

construcţiilor noi cu 41,5%, ca efect al crizei economice. De notat că locuinţele date în folosinţă

în anul 2009 sunt, în totalitate, locuinţe proprietate privată.

Tabel nr. 1.2. Autorizaţii de construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale

Numărul autorizaţiilor eliberate Suprafaţa utilă (mp)

2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009

278 335 370 183 72224 95693 151514 56474

Sursa: Primăria Bistriţa

Grafic nr. 1.9.

66,6%

68,4%

33,4%

31,6%

locuinţe sociale

locuinţe pentru tineri

Cunoaşteţi dacă la nivelul municipiului Bistriţa

există cerere pentru ...

Nu Da

72,5%

86,5%

27,5

%13

,5%

locuințe sociale

locuințe pentru tineri

Considerați ca la nivelul municipiului Bistrita este

prioritară constuirea de...

nu da

Sursa: Sondaj de opinie

Cererea de locuinţe pentru tineri şi de locuinţe sociale este cunoscută de respondenţi care

consideră într-un procent foarte mare că la nivelul municipiului această problemă este prioritară.


23

Grafic nr. 1.10.

da

53,1%nu

43,8%

nu răspund

3,0%

Locuința dvs. este izolată termic?

4,3%

39,0%

56,7%

nș/nr

nu

da

Știți că există fonduri disponibile pentru

reabilitarea termică a locuințelor comune?


Deşi din sondajul de opinie rezultă că locuinţele sunt reabilitate termic în proporţie de 53,1%, un

procent apropiat de cel care indică cunoaşterea de către respondenţi a faptului că există fonduri

disponibile pentru acestă îmbunătăţire, în realitate acest procent este cu mult mai mic, pentru că

nu se poate vorbi de un proces corect de reabilitare a blocurilor de locuinţe, decât după 2010. În

fapt, până la demararea de către primărie a Programului de reabilitare termică, locatarii blocurilor

au realizat simple anvelopări şi reabilitări de faţadă, ceea ce a îmbunătăţit aspectul şi confortul

dar nu în măsura reducerii până la un nivel al consumurilor energetic cu încălzirea la o valoare

mai mică de 100 kWh/mp/an. Astfel nevoia reabilitării termice a blocurilor de locuinţe rămâne un

deziderat al administraţiei locale şi totodată al cetăţenilor, mai ales că dintr-un total de 473

blocuri de locuinţe care necesită acest proces au fost realizate doar 20, adică 4% din necesar.

În ceea ce priveşte aspectul estetic al clădirilor ca urmare a reabilitării faţadelor clădirilor

respondenţii se declară mulţumiţi (în grade diferite) în procent de 59%. Cei care nu sunt

mulţumiţi deloc constituie doar un procent de 16,5%. Şi aici există o discrepanţă între părerea

cetăţenilor respondenţi şi opinia generală, în sensul că de multe ori nu sunt respectate

regulamentele urbanistice şi mai ales coloritul ales.


24

Grafic nr. 1.11.

3,8%

4,0%

12,5%

20,7%

26,0%

26,9%

6,1%

0% 10% 20% 30%

nș/nr

foarte nemulțumit(ă)

nemulțumit(ă)

mai degrabă nemulțumit(ă)

mai degrabă mulțumit(ă)

mulțumit(ă)

foarte mulțumit(ă)

Cât de mulţumit sunteți de aspectul clădirilor /

reabilitarea faţadelor clădirilor din zona în care locuiți?


1.1.1.3. Zona industrială

Prima platformă industrială a Municipiului Bistriţa este situată în partea de nord a oraşului, fiind

delimitată de Drumul Cetăţii, Drumul Sigmirului, Str. Subcetate, Str. Zefirului şi calea ferată.

Este o zonă industrială compactă, spre deosebire de cele din alte localităţi urbane din ţară.

Această situaţie pozitivă este dată de faptul că în Bistriţa, spre deosebire de alte oraşe, până în

1960-1970 nu au existat unităţi industriale mari, dispersate pe întreaga suprafaţă a oraşului,

precum în Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, etc. Prin urmare, zona industrială a oraşului s-

a dezvoltat exclusiv în perioada comunistă, mai ales în anii 1970-1989, după un plan de

sistematizare bine gândit, fiind accesibilă de pe şoseaua de centură a oraşului şi izolată de zona

rezidenţială a oraşului de culoarul căii ferate. Aşezarea longitudinală de-a lungul drumului de

centură şi a căii ferate (din care se desprinde o reţea densă de căi ferate uzinale), precum şi

existenţa a patru pasaje către diferitele zone rezidenţiale ale municipiului, fac din zona

industrială o zonă ideală pentru transportul de marfă şi de călători. În platforma industrială a

oraşului îşi au sediul cele mai importante firme din oraş:

- IPROEB S.A. – cablaje electrice – 536 de salariaţi;

- POLIMED S.R.L. – materiale plastice – 73 de salariaţi;


25

- REMAT S.A. – reciclare materiale – 54 de salariaţi;

- ROMBAT S.A. – acumulatori – 677 de salariaţi;

- ROSEYARNS S.R.L. – fire de lână – 312 salariaţi;

- COMAT TRADING S.A. – comerţ cu ridicata – 46 de salariaţi;

- BRIO FRESH S.R.L. – instalaţii de vopsire – 43 de salariaţi;

- RCB ELECTRO 97 S.A. – cabluri electrice – 91 de salariaţi;

- TRANSMIXT S.A. – transporturi rutiere – 80 de salariaţi;

- ARIO S.A. – robinetărie – 202 salariaţi;

- BETAK S.A. – materiale zincate – 160 de salariaţi;

- COMELF S.A. – echipamente pentru construcţii – 902 salariaţi;

- CRISTIRO S.A. şi S.C. BALINT S.R.L. – sticlărie – 109 salariaţi;

- MEBIS S.A. – echipamente hidraulice – 191 de salariaţi;

- MIRO S.A. – piese debitate şi subansamble sudate – 246 de salariaţi;

- METALSID S.R.L. – mecanică – 45 de salariaţi;

- RAAL S.A. – radiatoare din aluminiu – 1.300 de salariaţi;

- A.C.I. BISTRIŢA S.A. – construcţii – 126 de salariaţi;

- ELECTROCONSTRUCŢIA ELCO S.A. – construcţii – 64 de salariaţi;

- ELECTROPLAST S.A. – cabluri şi conductori electrici – 145 de salariaţi;

- LEONI WIRING SYSTEMS RO S.A. – cabluri electrice – 3.810 salariaţi;

- EUROCOMPOZITE S.R.L. – fibră de sticlă – 42 de salariaţi;

- NETEX S.A. – textile neţesute – 87 de salariaţi;

- REDIVIVUS COMIMPEX S.R.L. – reciclare materiale – 77 de salariaţi;

- CIPT PARTNER S.R.L. – construcţii – 234 de salariaţi.

De pe platforma industrială a oraşului a dispărut cea mai mare unitate existentă înainte de 1989,

respectiv Combinatul de Prelucrare a Lemnului, care a falimentat în urmă cu un deceniu.

Majoritatea clădirilor au fost dărâmate pentru a face loc unor construcţii rezidenţiale şi

comerciale. De asemenea, clădirea fostei Filaturi este actualmente neutilizată, după ce firma a

falimentat. Pe de altă parte, Grupul Teraplast şi-a relocat complet activitatea de producţie de pe

platforma industrială în Parcul Industrial Sărăţel, din Comuna Şieu-Măgheruş. Dintre investiţiile


26

publice anunţate în zonă, cea mai importantă este o pasarelă care va lega zona industrială de

Gară-Autogară, dar şi o parcare pentru maşini de mare tonaj pe Str. Sigmirului.

O a doua zonă industrială este cea din nordul oraşului, la ieşirea spre Unirea, de pe Calea

Moldovei (zona „Cibela”). Aici au funcţionat, înainte de 1989, Întreprinderea de Industrializare

a Laptelui (SCIL), Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie şi Fabrica de Bere, a căror activitate a

fost sistată după Revoluţie, spaţiile existente fiind fie demolate, fie închiriate sau vândute altor

firme. În apropiere funcţiona SPIUT, din domeniul materialelor de construcţii, demolată aproape

în întregime, urmând ca terenul să fie ocupat de spaţii comerciale. Este o zonă industrială

compactă, cu profil de industrie uşoară, care a căpătat în ultimii ani o funcţiune mai degrabă

comercială, decât productivă, în condiţiile în care aici deja funcţionează Magazinul Ambient şi

Complexul Comercial „Cibela”.

În această zonă îşi au sediul:

- DIRECT DISTRIBUTION S.R.L. – panificaţie – 55 de salariaţi;

- AMBIENT S.A. – comerţ bricolaj – 200 de salariaţi;

- BONISSIMO S.A. – îngheţată – 42 de salariaţi;

- CALATIS GROUP PROD S.R.L. – lactate – 38 de salariaţi;

- ELCOM CABLAJE S.A. – cablaje electrice – 149 de salariaţi;

- MURAL CONSTRUCT S.R.L. – construcţii – 67 de salariaţi;

- OZANA S.R.L. – comerţ, restaurante, benzinării – 73 de salariaţi;

- TEHTON S.A. – betoane şi prefabricate – 26 de salariaţi.

În partea de sud a oraşului, la ieşirea către Viişoara, între podul peste calea ferată, râul Bistriţa şi

Drumul Sigmirului există o mică platformă industrială şi de servicii, cu diverse funcţiuni

(construcţii, transport, mase plastice, alimente, confecţii metalice, mobilă, servicii, unităţi

comerciale, staţie de apă-canal, etc.). Printre firmele găzduite se numără:

- MOIŞAN TRANSIMPEX S.R.L. – transporturi – 112 salariaţi;

- ROMBAT AUTOMOBILE S.R.L. – showroom auto – 34 de salariaţi;

- ROMFULDA PROD S.R.L. – comerţ – 150 de salariaţi;

- TEHNOPROD PLAST S.R.L. – mase plastice – 89 de salariaţi;

- TOPAZ GRUP – mase plastice, transport, construcţii – 64 de salariaţi;


27

- PRODIMA S.R.L. – confecţii metalice – 89 de salariaţi;

- RENICO IND S.A. – confecţii metalice – 30 de salariaţi;

- COMBIS S.A. – preparate din carne – 73 de salariaţi.

Actualmente terenurile cu folosinţă industrială ale oraşului au o suprafaţă de circa 600 de

hectare, fiind într-un proces de restrângere în favoarea zonelor rezidenţiale. Acesta este

rezultatul mai multor factori: dispariţia sau restrângerea activităţii unor întreprinderi, relocarea

activităţii productive în alte zone din oraş, presiunea imobiliară de reconversie a spaţiilor

industriale în locuinţe, tendinţa de reducere a costurilor prin eficientizarea utilizării spaţiilor, etc.

În ceea ce priveşte tendinţa de relocare a unităţilor industriale, mai ales în sudul zonei

periurbane a municipiului, în zona Sărăţel, a apărut un prim parc industrial privat, cu 200.000

mp de teren şi cu 3 firme din domeniul materialelor plastice pentru construcţii:

- TERAPLAST GP S.A. – ţevi si profile din PVC – 541 de salariaţi;

- PLASTSISTEM S.A. – panouri termoizolante – 59 de salariaţi;

- POLITUB S.R.L. – ţevi din PVC – 43 de salariaţi.

De asemenea, cea mai mare investiţie străină din judeţ, şi anume Fabrica de Cablaje a Grupului

Leoni, s-a locat în proximitatea vechii platforme industriale, pe strada Tărpiului, constituind

practic o a patra zonă industrială. Tot pe această stradă s-a construit şi Fabrica de termopan

GEOPLAST. O investiţie nouă, din fonduri europene, Fabrica de sucuri naturale POMBIS a fost

recent inaugurată în Viişoara.

O altă investiţie propusă este aceea a Parcului Industrial Bistriţa-Sud, ce urmează să se

construiască în localitatea Sărata, pe o suprafaţă de circa 30 ha. Parcul va găzdui firme din

industria uşoară, nepoluantă, spaţii administrative şi parcări.

De remarcat este faptul că, dacă în 1989, cele trei zone industriale identificate şi menţionate mai

sus se aflau în afara oraşului, fiind bine delimitate de zona rezidenţială, apariţia noilor zone

rezidenţiale din nordul, sudul şi vestul municipiului fac ca vechile platforme să aibă o poziţie

semicentrală, fiind înconjurate de cartiere de locuinţe, cu efecte negative pentru ambele categorii

de funcţiuni (poluare, restricţii legale de construire, imposibilitate de extindere, trafic greu, etc.).


28

Mai mult, în pofida presiunii rezidenţiale, am arătat că multe dintre aceste spaţii sunt abandonate

sau utilizate doar parţial, prin urmare se impune relocarea treptată a unităţilor industriale către

zona periurbană.

1.1.1.4. Zona comercială

La nivelul municipiului Bistriţa nu putem discuta de o zona comercială clasică, bine conturată,

unităţile de profil fiind dispersate. Totuşi, se pot contura unele zone, cu caracter comercial

polarizator:

a) zona centrului istoric – cu magazine de dimensiuni mici şi medii, cu o ofertă relativ

bogată de produse alimentare şi nealimentare, dar mai ales de servicii, ce nu pot fi găsite

în alte zone din oraş. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Bistriţa a

evidenţiat faptul că din cei 2.925 de agenţi economici din centrul oraşului, 40% au

activitate de comerţ. Cele mai bine reprezentate activităţi comerciale şi de servicii din

zonă sunt din domeniile: confecţii şi încălţăminte, telefonie mobilă, farmacii, electrice şi

electrocasnice, coafor, pariuri sportive, obiecte sanitare, bijuterii, ceasornicărie, TIC,

traduceri, servicii notariale şi de avocatură, patiserii-cofetării, agenţii de turism, mercerie,

papetărie, florărie, jocuri de noroc – LOTO, decoraţiuni interioare, pompe funebre, piese

auto, măcelărie, precum şi numeroase baruri, cafenele şi cluburi.

b) magazinele de proximitate („de cartier”) – dacă în perioada comunistă fiecare cartier

avea o zonă comercială compactă, sub forma „complexelor comerciale” sau a

magazinelor de la parterul blocurilor, unde se găseau unităţi alimentare, non-alimentare

şi de servicii, după 1990 am asistat la o inflaţie de buticuri, magazine de mici dimensiuni,

spaţii en-gross în toate cartierele, dar şi la periferia oraşului (de ex. Complexul Comercial

Cibela). Acestea au o ofertă restrânsă de produse, la preţuri relativ ridicate, comparativ

cu Cibela, dar au avantajul proximităţii faţă de client. În ultimii ani, pe fondul apariţiei

unităţilor din sfera comerţului modern, o bună parte din aceste unităţi mici au dispărut

sau şi-au restrâns activitatea.

c) Pieţele agroalimentare – rămân centre de polarizare comercială mai ales pentru

consumatorii tradiţionali din cartierele oraşului (zonele Decebal, Împăratul Traian,


29

Cibela), deşi trebuie să facă faţă ofensivei noilor supermarket-uri din oraş, care practică

preţuri scăzute la volume mari de marfă. În spiritul curentului “eco”, produsele cultivate

de micii producători sunt tot mai apreciate pentru calitatea şi gustul acestora. În acest

sens, politica viitoare trebuie să aibă în vedere păstrarea şi chiar dezvoltarea pieţelor

alimentare în care să fie vândute produse autohtone.

d) Unităţile comerţului modern – au apărut în municipiu mai ales în ultimii ani şi sunt parte

a unor reţele comerciale internaţionale. Acestea sunt:

- CARREFOUR MARKET – în capătul cartierului Decebal, pe Str. Gării (zona

centrală) – are 670 de mp şi a fost inaugurat în 2009;

- LIDL – în zona Piaţa Morii – 1.080 de mp, (inaugurat în 2005 de lanţul de magazine

Plus, devenit LIDL prin preluare în 2011);

- KAUFLAND – în cartierul „Independenţei” – inaugurat în 2006, cu o suprafaţă de

3.200 de mp, este singurul hipermarket din oraş, urmând ca o a doua unitate a reţelei,

de 6.500 mp, să fie deschisă în oraş în 2011-2012, pe Calea Moldovei;

- BILLA – inaugurat în 2009, în zona Gării, pe locul fostului Supermarket „Artima”,

cu o suprafaţă de cca 1.500 mp.;

- PROFI – amplasat în Centrul Istoric, pe Str. Mihai Eminescu, are un spaţiu de

vânzare de 700 de mp;

- UNICARM – situat pe Calea Moldovei, parte a unei reţele autohtone şi inaugurat în

2007, supermarketul oferă doar produse alimentare;

- AMBIENT – parte a unei reţele locale, situat pe Calea Moldovei şi inaugurat în 2004,

complexul comercial a fost primul din Bistriţa în domeniul materialelor de

construcţii;

- ROMBAT AUTOMOBILE – showroom VW, inaugurat în 2006, la ieşirea către

Viişoara;

- VALL AUTO – showroom şi service Ford, cu o suprafaţă de 2.100 mp, inaugurat în

2007, în zona Viişoara;

- WINMARKT MĂGURA – are o suprafaţă de 5.600 mp şi este amenajat pe structura

fostului Complex Comercial „Măgura”, din zona Decebal-Gării, în centrul nou al


30

oraşului. Complexul găzduieşte magazine alimentare, de îmbrăcăminte,

electrocasnice şi electronice, farmacii şi unităţi de tip fast-food.

De remarcat este şi faptul că, la nivelul municipiului, se află în faza de proiect trei mall-uri, a

căror construcţie este vehiculată din perioada 2007-2009, însă niciunul nu s-a materializat încă:

1. Galleria Mall - situat pe Calea Moldovei, are o suprafaţă proiectată de 26.400 de mp, cu un

etaj şi 840 de locuri de parcare, îşi propune să găzduiască un supermarket, un cinema multiplex,

cafenele-restaurante, fast-food-uri, magazine de îmbrăcăminte-încălţăminte şi electronice-

electrocasnice. Construcţia mall-ului a fost sistată odată cu instalarea crizei economice, dar

compania dezvoltatoare susţine că îl va inaugura în 2012.

2. Metropolis Mall – situat pe platforma industrială a oraşului, pe locul fostului Combinat de

Prelucrare a Lemnului, este prevăzut a avea peste 15.200 mp, cu un singur etaj şi o parcare

subterană. Acest mall va cuprinde spaţii pentru comercianţi de îmbrăcăminte, electronice şi

electrocasnice, un hypermarket şi unităţi de tip fast-food.

3. Bistriţa Mall – situat tot pe Calea Moldovei, în locul fostei UCTA, are o suprafaţă propusă de

22.000 mp şi îşi propune să găzduiască un hypermarket, cinematograf, food court, parcări şi o

zonă de fashion.

În construcţie se află şi Supermarket-ul Lidl de pe Calea Moldovei, cu o suprafaţă de 4.500 de

mp, care va fi finalizat în 2011 şi al 2-lea supermarket Kaufland. De asemenea, retailer-ul de

bricolaj DEDEMAN şi-a exprimat intenţia de a construi un magazin în municipiu până în 2015.

1.1.1.5. Zona agricolă

Suprafaţa agricolă totală a Municipiului Bistriţa era, în anul 2009, de 8.292 de hectare, ceea ce

reprezenta 57% din suprafaţa administrativă totală a localităţii şi 69,2% din extravilan. Peste


31

90% dintre terenuri sunt concentrate în gospodării ţărăneşti de mărime mică şi mijlocie,

suprafaţa medie a unei gospodării fiind de doar 0,3 ha/gospodărie. Cu toate că există premisele

unei agriculturi de tip periurban, care să deservească piaţa de 80.000 de persoane din oraş,

activităţile din sectorul agricol sunt nereprezentative pentru economia municipiului Bistriţa, de

vreme ce mai puţin de 1% din salariaţi lucrează în acest domeniu. Pe de altă parte, gradul de

mecanizare al agriculturii este unul scăzut, la nivelul municipiului revenind un tractor la circa 99

de hectare, mult sub media naţională. Dacă suprafaţa arabilă pe cap de locuitor este printre cele

mai reduse din ţară (doar 0,04 hectare/locuitor), suprafeţele ocupate de livezi sunt printre cele

mai ridicate din ţară, cu cele peste 1.500 de hectare (0,7% din livezile din România).

Tabelul nr. 1.3. Suprafaţa agricolă a Municipiului Bistriţa, după destinaţie, în anul 2009

(ha)

Localitate Suprafaţă

agricolă

totală

Terenuri

arabile

Păşuni Fâneţe Vii Livezi

BISTRIŢA 8.292 3.082 1.733 1.964 5 1.508 Sursa: INS, Tempo Online, 2011

Terenurile arabile sunt concentrate în lunca râului Bistriţa şi în zona depresionară, care dispune

de condiţii de relief şi biopedoclimatice de nivel mijlociu. Aceste condiţii sunt favorabile

culturilor de: cartofi, plante furajere, cereale, legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr şi plante

medicinale. În prezent, în structura culturilor de câmp, predomină porumbul boabe (53%), cu o

producţie medie de 3.000 kg/ha, relativ scăzută în comparaţie cu potenţialul productiv (5-6.000

kg/ha). Urmează grâul şi secara, pe 15% din suprafaţă, cu o producţie medie de 2.000 kg/ha.

Cartofii sunt cultivaţi pe 11% din suprafaţa arabilă, fiind cultura cea mai adaptată la condiţiile

pedoclimatice şi de relief din zonă. Legumele ocupă circa 8% din arabil şi sunt cultivate mai ales

în sere şi solarii, în localităţile Unirea şi Viişoara, deservind pieţele agroalimentare din Bistriţa.

Pomicultura, deşi bine dezvoltată şi susţinută de prezenţa unei Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare

cu tradiţie în domeniu, este ameninţată de expansiunea uneori necontrolată a zonei rezidenţiale

din jurul şoselei de centură, unde se întind o bună parte din livezile oraşului. Mai mult, Staţiunea

de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă mai administrează doar 54 de hectare, faţă de peste 200 în


32

urmă cu 10 ani, pe fondul procesului de retrocedare. Un important operator privat este firma

POMBIS, cu 300 de hectare de meri şi pruni. Se cultivă mai ales meri, cireşi, peri, pruni şi vişini,

multe soiuri fiind omologate şi introduse în cultură chiar de către cercetătorii din oraş.

Deşi beneficiază de condiţii naturale foarte favorabile (peste 3.600 de hectare de păşuni şi

fâneţe), precum şi de existenţa unei importante pieţe de desfacere de peste 80.000 de

consumatori, creşterea animalelor este o activitate cu o dezvoltare modestă în zonă, cu efective

reduse şi productivitate mediocră. La baza acestei stări de fapt stă lipsa fermelor specializate,

efectivele de animale fiind concentrate, aproape exclusiv, în gospodăriile populaţiei, pentru

autoconsum. O altă explicaţie constă în dispariţia platformei industriale pentru industrie uşoară a

municipiului, industria alimentară fiind slab dezvoltată în oraş.

1.1.1.6. Zona verde, sportivă şi de agrement

Pădurile, în suprafaţă totală de 3.842 de hectare, reprezintă 26,2% din suprafaţa administrativă a

municipiului şi peste 31% din extravilan. Acestea înconjoară ca un “brâu verde” municipiul

Bistriţa oferindu-i asfel un atu important faţă de alte localităţi urbane, mai ales în această epocă

marcată de importante probleme de mediu. Pădurile din jurul Bistriţei au ca valenţă majoră

funcţia peisagistică şi de agrement. Pădurile se întind mai ales pe dealurile limitrofe municipiului

(Dealul Jelnei, Dealul Târgului, Dealul Ghinzii, Dealul Prislopului), al căror indice de

împădurire ajunge chiar şi la 80-90%. Circa 40% dintre păduri au exclusiv rol de protecţie a

apelor, terenurilor şi solurilor sau împotriva factorilor climatici şi industriali, funcţionând ca

bariere verzi, cu efecte benefice pentru locuitori.

La suprafeţele împădurite se adaugă, conform Bilanţului Teritorial al Planului Urbanistic

General Bistriţa, cele 114,24 ha de spaţii verzi şi 12,85 ha de parcuri, ceea ce reprezintă,

raportat la populaţia totală a oraşului de 85154 de locuitori de la 1 ianuarie 2011, o suprafaţă

medie de 14,9 mp/locuitor. În concordanţă cu reglementările U.E., OUG 114/2007 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia

mediului obligă autorităţile locale să asigure o suprafaţă de cel puţin 26 mp de spaţiu verde


33

pentru fiecare locuitor din zona urbană. Mai mult, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă

un minim de 50 mp spaţiu verde/locuitor, care să fie accesibile oricărui locuitor în maxim 15

minute de mers pe jos. Prin urmare, noul Plan Urbanistic General al oraşului, aflat în faza de

elaborare, trebuie să prevadă restricţii de construire pe spaţiile verzi şi în mod special, noi locaţii

pentru construcţia de parcuri, mai ales în cartierele de locuinţe multietajate. De menţionat este

faptul că prin aprobarea Planului de Urbanism Zonal Complex de sport şi agrement Unirea, o

suprafaţă de 183,5 ha a primit destinaţia de spaţiu verde şi va fi inclusă în intravilanul

municipiului odată cu aprobarea Planului Urbanistic General, astfel încât ţinta de 26 mp/locuitor

va fi depăşită, ajungând la peste 30 mp/locuitor. Menţionăm şi proiectul de amenajare a zonei

turistice Schifferberg (Codrişor), unde se doreşte modernizarea căilor de acces pentru zona de

promenadă, parcări, realizarea unor puncte de belvedere, puncte de informare pentru turişti,

trasee pentru biciclete, pârtii pentru sanie, trasee de escaladă, dar şi locuri de joacă sau pentru

picnic.

Tot din categoria zonelor verzi, cimitirele din oraş au o suprafaţă de doar 20 de hectare, total

insuficient pentru un oraş cu peste 80.000 de locuitori, mai ales prin prisma îmbătrânirii

populaţiei. Şi în acest caz, un rol important îl are noul Plan Urbanistic General, care trebuie să

prevadă suprafeţe pentru extinderea/construcţia de noi cimitire. În prezent există un proiect de

extindere a cimitirului gestionat de primărie, care prevede atât conceptul clasic dar şi un concept

mai modern de realizare, care prevede un spaţiu extins de gazon.

De asemenea, terenurile sportive nu ocupă decât 13,6 hectare, fiind reprezentate de: Complexul

Sportiv Gloria (fotbal, tenis, atletism), Sala Polivalentă (jocuri, culturism, gimnastică, fitness),

Baza Sportivă „Liviu Rebreanu” (fotbal, atletism, gimnastică), Baza Sportivă „Mecanica”

(fotbal, handbal, înot, tenis), Baza Sportivă „Electrotehnica” (fotbal, tenis, înot), Baza Sportivă

„Codrişor” (înot, volei), Baza Sportivă „Schreiner” (înot, culturism-fitness, squash), Zona de

agrement MHC (înot), Baza Sportivă Viişoara (fotbal), Baza Sportivă „Alex Dora” (minifotbal,

baschet), Pista pentru Motocros, Baza Sportivă „Libertăţii” (minifotbal), Baza Sportivă

„Electroplast” (tenis). Aerodromul Bistriţa a fost realizat de curând şi uşor modernizat în anul

2010. După cum se poate observa, oferta bazelor sportive nu acoperă toate jocurile, fiind

focalizate pe fotbal, tenis, handbal, la care se adaugă şi calitatea precară a infrastructurii unora

dintre acestea. În prezent, se află în faza de proiect un Complex pentru sport şi agrement în


34

localitatea componentă Unirea – „Wonderland Bistriţa”, care va ocupa circa 300 de hectare şi va

avea dotări pentru sporturile de iarnă (schi, patinaj), polo, badminton, ciclism, aquapark, bazine

pentru înot, terenuri pentru călărie, golf, tenis, baschet, fotbal, spaţii de cazare şi birouri. Cel mai

avansat este proiectul pârtiei de schi, pentru care se pregăteşte documentaţia tehnico-economică.

1.2. Relaţiile urban-rural. Zona periurbană a Municipiului Bistriţa

În conformitate cu Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului, Municipiul Bistriţa se

încadrează în categoria centrelor de polarizare judeţene (rangul IV). Prin urmare, aria de

polarizare a oraşului cuprinde sectorul sudic şi vestic al Munţilor Rodnei, Călimani şi Ţibleş,

culoarul mijlociu al Şieului până la confluenţa cu Someşul Mare şi sectorul nord-estic al

Câmpiei Transilvaniei, în timp ce pentru valea Someşului Mare îşi dispută atracţia cu oraşul

Năsăud. Arealele din nordul şi sudul municipiului, respectiv din culoarul râului Bistriţa, dispun

de un potenţial deosebit de locuire, deoarece dispun de terenuri plane şi cvasiplane şi sunt

însoţite de căi de comunicaţii în stare relativ bună (drum european, cale ferată). Zona de

convergenţă din sudul municipiului – Sărăţel - este cea mai favorabilă pentru activităţi logistice

şi industriale, prin prisma faptului că are acces la o magistrală de cale ferată şi se află la

întretăierea unor importante drumuri europene şi vechi drumuri comerciale.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) – periurbanul municipiului Bistriţa, finalizat

în anul 2006, a delimitat zona periurbană a oraşului la o suprafaţă de 319 km², cuprinzând

următoarele localităţi:

- Comuna Şieu-Măgheruş – cu satele: Şieu-Măgheruş, Sărăţel, Crainimat, Arcalia,

Chintelnic, Podirei şi Valea Măgheruşului;

- Comuna Dumitra – cu satele Dumitra, Cepari şi Tărpiu;

- Comuna Budacu de Jos – cu satele Budacu de Jos, Jelna, Buduş, Monariu;

- Comuna Livezile – cu satele Livezile, Dumbrava, Valea Poienii, Dorolea şi Cuşma.


35

Delimitarea teritoriului periurban s-a făcut cu luarea în calcul a unui set de criterii obiective,

măsurabile: rata navetismului către oraş, desfacerea produselor agroalimentare din gospodăriile

populaţiei, procurarea bunurilor de consum şi de folosinţă îndelungată, relaţiile de transport, etc.

Tabelul nr. 1.4. Suprafaţa şi populaţia comunelor din Zona Periurbană a Municipiului

Bistriţa, la 1 ianuarie 2011

Localitate Suprafaţa

în ha

Populaţia la

1 ianuarie 2011

Densitatea în

loc/km²

JUDEŢUL BISTRIŢA-

NĂSĂUD 535.520 316.947 59,2

URBAN 39.511 118.732 300,5

RURAL 496.009 198.215 40,0

MUNICIPIUL BISTRIŢA 14.547 85.154 585,4

BUDACU DE JOS 6.058 3.178 52,5

DUMITRA 8.899 4.941 55,5

LIVEZILE 10.941 4.867 44,5

ŞIEU-MĂGHERUŞ 5.989 4.335 72,4

ZONA PERIURBANĂ 31.887 17.321 54,3 Sursa: INS, Tempo Online, 2011

După cum reiese din tabelul de mai sus, populaţia zonei periurbane a municipiului este una destul

de scăzută, de doar 17.321 de locuitori, ceea ce reprezintă doar 5,5% din populaţia judeţului,

respectiv 8,7% din populaţia rurală. Cu toate acestea, densitatea populaţiei satelor din jurul

municipiului este mult mai ridicată decât a celorlalte comune din judeţ (54,3 loc/km², comparativ

cu 40 loc/km²).

Pe de altă parte, populaţia din zona periurbană a Municipiului Bistriţa a crescut cu 8,9% în ultimii

8 ani, în timp ce populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud a scăzut cu 0,3%, iar a municipiului Bistriţa

a crescut cu 3,5%.

Explicaţia constă în numărul mare de locuitori ai municipiului Bistriţa care au migrat către

comunele din jur, sporul natural al populaţiei având o contribuţie destul de scăzută (2,6‰, faţă de

5,9‰). Cu toate acestea, cei doi factori de creştere au avut contribuţii diferite de la o localitate la

alta: în cazul Dumitrei sporul natural a fost singura componentă pozitivă a bilanţului populaţiei,

în timp ce pentru celelalte localităţi sporul migratoriu a avut cea mai importantă contribuţie. Cu


36

toate acestea, cele mai înalte valori ale soldului migratoriu s-au înregistrat în Livezile (+9,5‰) şi

Şieu-Măgheruş (+8,8‰).

Tabelul nr. 1.5. Bilanţul natural şi migratoriu al populaţiei Zonei Periurbane Bistriţa, în

perioada 2005-2009

Localitatea Sporul natural

mediu 2005-2009

(‰)

Spor migratoriu

mediu 2005-2009

(‰)

Spor total

mediu 2005-

2009 (‰)

JUDEŢUL

BISTRIŢA-NĂSĂUD 0,5 -1,2 -0,7

MUNICIPIUL

BISTRIŢA 4,2 0,7 4,9

BUDACU DE JOS -2,4 7,9 5,5

DUMITRA 7,5 -1,6 5,9

LIVEZILE 3,0 9,5 12,5

ŞIEU-MĂGHERUŞ 0,4 8,8 9,2

ZONA PERIURBANĂ 2,6 5,9 8,5 Sursa: INS, Tempo Online, 2011

Cea mai mare creştere a populaţiei au înregistrat-o comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, alipite la

nord, respectiv sud, de municipiu şi care beneficiază de cele mai propice condiţii pentru locuire şi

activităţi economice, dispunând de terenuri plane şi căi de comunicaţii importante.

Tabelul nr. 1.6. Evoluţia populaţiei din Zona Periurbană Bistriţa, 2002-2010

Localitatea Populaţia la

01.07.2002

Populaţia la

01.07.2010

Creşterea

populaţiei 2002-

2010 (%)

JUDEŢUL BISTRIŢA-

NĂSĂUD 318.315 317.247 -0,3

MUNICIPIUL BISTRIŢA 81.950 84.848 3,5

BUDACU DE JOS 3.021 3.188 5,5

DUMITRA 4.604 4.895 6,3

LIVEZILE 4.348 4.856 11,7

ŞIEU-MĂGHERUŞ 3.860 4.296 11,3

ZONA PERIURBANĂ 15.833 17.235 8,9 Sursa: INS, Tempo Online, 2011


37

Principalele trenduri din zona periurbană a Municipiului Bistriţa din ultimul deceniu au fost:

- agrarizarea spaţiului rural – creşterea populaţiei ocupate în sectorul primar, pe fondul

restructurării unităţilor industriale din municipiu şi reducerea navetismului către oraş.

Rata navetismului din comunele aflate în periurban către municipiu varia, în anul 2002,

între 18 şi 23% din populaţia activă, în timp ce peste 70% din populaţie continuă să

activeze în localitate, cei mai mulţi în agricultură;

- migraţia urban-rural – s-a produs cu precădere în zonele uşor accesibile (Livezile, Şieu-

Măgheruş), atractive pentru cei ce au avut anterior reşedinţa în oraş. Motivaţia pentru

migraţia populaţiei este diversă (pierderea locului de muncă, preţurile mari ale locuinţelor,

condiţiile de mediu nefavorabile, etc.);

- apariţia fenomenului de suburbanizare – deşi timid, acesta a atras o importantă dinamică

imobiliară a comunelor vizate în ultimii ani, precum şi tendinţa de relocare a unor unităţi

industriale de pe platforma industrială a oraşului către satele înconjurătoare, mai ales către

locaţii uşor accesibile (Sărăţel);

- migraţia externă a forţei de muncă – este un fenomen naţional, însă amplificat la nivelul

judeţului Bistriţa-Năsăud, unde ponderea persoanelor emigrate era mult peste media

naţională încă din 2002. Emigraţia mai puternică se remarcă în cazul comunei Dumitra, cu

un important stoc de forţă de muncă tânără.

1.2.1. Funcţia rezidenţială a periurbanului

În localităţile din arealul periurban al Municipiului Bistriţa existau, la sfârşitul anului 2009, un

număr de 4.999 de locuinţe, în creştere cu 5,4% faţă de anul 2005. Chiar dacă stocul de locuinţe a

crescut în toate comunele din zonă, Comuna Dumitra s-a detaşat cu o creştere de 9,5%, dublă faţă

de a celorlalte comune. De remarcat este faptul că dinamica fondului locativ din arealul periurban

a fost mai scăzută decât cea din zona urbană (7,6% în aceeaşi perioadă), ceea ce indică faptul că

satele componente ale Municipiului au fost principalul debuşeu al presiunii imobiliare, urmând ca

doar într-o fază ulterioară boom-ul imobiliar să se producă şi în comunele învecinate cu acestea.


38

Grafic nr. 1.12. Numărul de locuinţe din Zona Periurbană a Municipiului Bistriţa, 2005-

2009


Suprafaţa locuibilă din zona periurbană a înregistrat, de asemenea, o creştere considerabilă în

ultimii 5 ani, de 10,8%, superioară ritmului de creştere al fondului locativ. Aceasta indică o

îmbunătăţire a calităţii locuinţelor, fie prin construcţii noi mai spaţioase, fie prin extinderea şi

modernizarea celor existente. Se remarcă, din nou, dinamica deosebită a suprafeţei locuibile din

Comuna Dumitra, de 20% în perioada analizată, mult peste media zonei. La polul opus, se află

Comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, cu o creştere modestă a fondului locativ, în pofida faptului

că au înregistrat cea mai mare creştere a populaţiei. Prin urmare, în aceste două comune, a crescut

numărul mediu al persoanelor din fiecare gospodărie.


39

Grafic nr. 1.13. Dinamica suprafeţei locuibile de la nivelul Zonei Periurbane Bistriţa, 2005-

2009


În zona periurbană Bistriţa au fost construite 329 de noi locuinţe în perioada 2005-2009,

reprezentând doar 6,8% din totalul locuinţelor noi construite în judeţ. Cu toate acestea, numărul

de locuinţe construite a crescut de la an la an, ajungând la 89 de noi locuinţe în 2009. După cum

indicam şi mai sus, cea mai dinamică zonă pentru construcţia de locuinţe a rămas Dumitra, cu

aproape 50 de locuinţe noi doar în 2009.

Grafic nr. 1.14. Numărul de locuinţe finalizate în comunele din Zona Periurbană Bistriţa,

2005-2009



40

În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă medie/locuitor din zona periurbană, aceasta era, în anul

2009, de 14,9 mp/locuitor, sub media judeţeană şi cea din Municipiul Bistriţa. Cele mai reduse

valori ale indicatorului se înregistrează în Comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, unde presiunea

imobiliară este ridicată, iar cea mai mare în Budacu de Jos, unde se regăsesc multe reşedinţe

temporare (de vacanţă).

Grafic nr. 1.15. Suprafaţa locuibilă medie/locuitor, la nivelul Zonei Periurbane Bistriţa, în

2009


Din perspectiva numărului de autorizaţii de construcţie eliberate, numărul acesta a fost relativ

constant în ultimii 5 ani, în timp ce la nivelul Municipiului Bistriţa s-a înregistrat o creştere

exponenţială până în 2008, urmată de un puternic recul în 2009, pe fondul crizei globale. O altă

explicaţie constă din creşterea presiunii imobiliare din interiorul teritoriului administrativ al

oraşului, care determină dezvoltarea rezidenţială a comunelor învecinate.


41

Grafic nr. 1.16. Numărul de autorizaţii de construcţii eliberate în municipiul Bistriţa şi în

zona periurbană, în perioada 2005-2009


De remarcat este faptul că în zona periurbană nu există încă ansambluri rezidenţiale bine

conturate, construcţiile noi fiind realizate dispersat, în ţesutul rural existent sau pe terenurile

disponibile de la marginea satelor, ansamburile fiind ridicate, în cele mai multe cazuri, în regie

proprie de către proprietari.

În concluzie, în pofida creşterii continue a fondului locativ în ultimul deceniu, zona periurbană a

municipiului Bistriţa a înregistrat o dezvoltare rezidenţială mai lentă decât a nucleului urban

propriu-zis, situaţie atipică pentru o astfel de zonă. Explicaţia constă din faptul că municipiul are

o zonă rurală extinsă (sate componente), care au constituit primul debuşeu pentru boom-ul

rezidenţial din ultimii ani. Prin urmare, în cazul Bistriţei avem de-a face cu o pseudo-

suburbanizare, cu redistribuirea internă a populaţiei dinspre zona centrală către periferie. Pe de

altă parte, puterea de atracţie a oraşului este încă una scăzută, neavând masa critică de populaţie

şi activitate economică pentru a antrena o dezvoltare alertă a zonei rurale învecinate (hinterland).

1.2.2. Funcţia economică a periurbanului. Relaţii economice urban-rural

În pofida apariţiei de noi unităţi industriale, comerciale şi de servicii în satele uşor accesibile din

jurul Municipiului Bistriţa (Livezile, Sărăţel, Crainimăt, Arcalia, Şieu-Măgheruş, etc.), economia

zonei periurbane rămâne una rurală, preponderent agricolă. Pe de altă parte, rata


42

antreprenoriatului, deşi mai ridicată decât în alte comune din judeţ, rămâne destul de scăzută. Prin

urmare, conform bazei de date Borg Design, în zona periurbană îşi au sediul doar 260 de societăţi

comerciale (3,9% din totalul celor din judeţ). În medie, la nivelul zonei periurbane, există 1,5

firme/100 de locuitori, sub media judeţeană de 2,1 firme/100 de locuitori, şi de asemenea sub cea

din Municipiul Bistriţa, de 4,5 firme. Cele mai multe îşi au sediul în satele uşor accesibile,

amplasate de-a lungul principalelor căi de comunicaţii (Livezile – 57, Şieu-Măgheruş – 38,

Dumitra – 34, Crainimăt – 26).

Agricultura

Spaţiul periurban se suprapune peste complexul depresionar Bistriţa-Dumitra-Livezile-Budac-

Valea Mijlocie a Şieului, cu condiţii favorabile de relief şi biopedoclimatice favorabile unei

agriculturi de tip periurban, având în centrul său o piaţă de desfacere de 85.000 de consumatori.

După cum reiese din tabelul de mai jos, peste 68% din teritoriul periurban avea, în 2009,

destinaţie agricolă, peste media judeţeană (55%). Suprafaţa agricolă este relativ echilibrat

distribuită între terenurile arabile (38% din total), păşuni (28%) şi fâneţe (27%). O pondere

ridicată, de peste 5% din suprafaţa agricolă o au şi livezile. Circa 92% din suprafaţa agricolă

(conform Planului de Amenajare Teritorială Zonal Periurban Bistriţa) este reprezentată de

proprietatea individuală organizată în gospodării ţărăneşti mici şi mijlocii. Suprafaţa medie a unei

gospodării din zona periurbană este de doar 5,2 ha. Există şi o serie de asociaţii agricole,

societăţii comerciale şi asociaţii familiale care exploatează suprafeţe mici, de până la 100 ha, mai

ales acolo unde există parcele compacte (în valea Bistriţei şi a Şieului).

Tabelul nr. 1.7. Modul de utilizare a terenurilor din zona periurbană Bistriţa, 2009

Localitatea

Suprafaţa

totală

(ha)

Suprafaţa

agricolă

(ha)

Arabil

(ha)

Păşuni

(ha)

Fâneţe

(ha)

Vii

(ha)

Livezi

(ha)

BUDACU DE JOS 6.058 4.650 2.195 1.076 1.034 15 330

DUMITRA 8.899 6.389 2.550 1.874 1.573 1 391

LIVEZILE 10.941 6.846 2.038 2.455 2.024 2 327

ŞIEU-MĂGHERUŞ 5.989 4.032 1.693 776 1.324 5 234

ZONA PERIURBANĂ 31.887 21.917 8.476 6.181 5.955 23 1.282 Sursa: INS, Tempo Online, 2011


43

La Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, ponderea forţei de muncă

ocupate în agricultură, de la nivelul zonei periurbane Bistriţa, varia între 47,6% (Şieu-Măgheruş)

şi 65,4% (Budacu de Jos). Cea mai mare parte a forţei de muncă din agricultură este nesalarizată,

de vreme ce numărul de angajaţi din domeniu nu depăşeşte 1.200 de persoane la nivelul

întregului judeţ (2% din total), o situaţie similară fiind regăsită şi la nivelul zonei periurbane.

Ultimele date statistice la nivel local, cele din 2003, arată că, în zona analizată, numărul de

salariaţi din agricultură era de 7,5% din total.

Gradul de mecanizare al agriculturii este unul relativ scăzut la nivelul teritoriului periurban.

Ultimele date statistice, de la nivelul anului 2003, arată ca la un tractor revin 86 de hectare

cultivat, faţă de o medie mondială de 66 de hectare.

În ceea ce priveşte cultura plantelor, acestea domină sectorul agricol, deşi zona nu dispune de

cele mai bune condiţii pedo-climatice. Zona este cea mai favorabilă culturilor de cartofi, plante

furajere, unele cereale şi legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr şi plante medicinale. În prezent,

conform datelor Institutului Naţional de Statistică, predomină cultura porumbului (39% din

suprafaţa cultivată), cartofii (10%), grâul şi secara (8%) şi legumele (6%). Productivitatea

agricolă este destul de scăzută şi se situează la jumătate din potenţialul teoretic. Cultura

legumelor de seră s-a dezvoltat mai ales în jurul localităţilor Livezile, Unirea şi Viişoara,

deservind piaţa locală.

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, deşi beneficiază de condiţii naturale extrem de favorabile

pentru dezvoltare (55% din suprafaţă agricolă a zonei o constituie păşunile şi fâneţele), este

relativ slab dezvoltat. Cel mai dezvoltat este subsectorul ovine şi caprine, în care există şi un

complex de tip industrial în localitatea Livezile (S.C. Horatiu S.R.L. cu o capacitate de 13.000 de

capete). Cu excepţia câtorva mici ferme de bovine, restul animalelor sunt crescute exclusiv în

gospodăriile populaţiei, pentru autoconsum.


44

Industria şi construcţiile

Activităţile industriale din zona periurbană a Municipiului Bistriţa au fost foarte slab dezvoltate şi

s-au rezumat la procesarea resurselor locale (agricole, lemn, materiale de construcţii) până în anii

2000. În ultimul deceniu, pe fondul presiunii imobiliare din municipiu, mai multe firme s-au

amplasat sau relocat în comunele din zona periurbană. Mai mult, după anul 2008, a apărut şi un

prim parc industrial, cu capital privat, în zona de convergenţă Sărăţel.

Cele mai importante întreprinderi industriale din Zona Periurbană Bistriţa sunt:

1. Grupul „TERAPLAST” – cu sediul în Parcul Industrial Sărăţel, cu activităţi în

domeniul materialelor plastice pentru construcţii, cu peste 500 de salariaţi şi

200.000 mp de spaţii industriale moderne;

2. GUDMARK S.R.L. Şieu-Măgheruş – prelucrarea lemnului – 113 salariaţi;

3. GRUP TAURUS S.R.L. Crainimăt – betoane şi construcţii – 91 de salariaţi;

4. BELCO AVIA S.R.L. Livezile – producţie de componente auto din materiale

compozite – 70 de salariaţi;

5. GIOEDO WEAR S.R.L. Dumitra – confecţii – 30 de salariaţi;

6. TERA FORCE S.R.L. Livezile – ceramică şi produse din beton – 21 de salariaţi;

7. PRIMERA S.R.L. şi CERACOM S.R.L. Livezile – panificaţie – 28, respectiv 12

salariaţi;

8. ROTER ROMANIA S.R.L. Arcalia – componente pentru excavatoare – 14

salariaţi;

9. PRISMA PROD S.R.L. Şieu-Măgheruş – prelucrarea lemnului – 8 salariaţi.

Ponderea populaţiei ocupate în industrie înregistrează valori mai ridicate în Comuna Şieu-

Măgheruş (24,3% la Recensământul din 2002), în timp ce în celelalte localităţi nu depăşeşte 15%,

fiind cea mai scăzută în Budacu de Jos (9,4%). Chiar şi în cazul firmelor care s-au relocat în

comunele din vecinătatea municipiului, angajaţii fac, în cea mai mare parte, naveta din oraş.


45

Sectorul construcţiilor ocupa în 2002 doar circa 6% din forţa de muncă locală, în condiţiile în

care în localităţile periurbane îşi au sediul doar firme mici de construcţii (în Livezile, Şieu-

Măgheruş, Dumitra).

Sectorul terţiar

Subsectorul serviciilor comerciale este foarte slab dezvoltat în zona periurbană, ocupând doar 10-

15% din forţa de muncă, mai ales în domeniul comerţului (număr mare de magazine mici de

proximitate) şi transportului. În sectorul public, care asigură ocuparea a mai puţin de 10% din cei

activi, principalele locuri de muncă sunt oferite de administraţia locală, învăţământ şi sănătate.

Turismul este, de asemenea, o activitate incipientă în zona periurbană. Obiectivele turistice sunt

concentrate în zona Arcalia, unde există un parc dendrologic şi Castelul „Bethlen”. Aici,

Universitatea „Babeş-Bolyai” a înfiinţat un Centru al Francofoniei, cu spaţii de conferinţe, care

are circa 80 de locuri de cazare. În plus, o firmă privată a înfiinţat o pensiune agroturistică. În

aceeaşi comună, în satul Sărăţel mai există o pensiune iar în Crainimăt un motel cu 30 de locuri şi

restaurant, dedicat mai ales turiştilor de tranzit, fiind amenajat la intersecţia a două importante

drumuri europene şi în apropierea parcului industrial.

În ultimii ani, în zona periurbană s-au construit multe reşedinţe temporare (cabane, case de

vacanţă), pentru turismul de week-end sau vacanţe, mai ales în zona Livezile-Cuşma, Dumitra,

Budacu de Jos, Valea Măgheruş, locaţii care oferă o ambianţă naturală deosebită.

1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

1.3.1. Infrastructura rutieră

Dezvoltarea urbană a municipiului Bistriţa în următoarea perioadă, este strâns legată de

dezvoltarea infrastructurii rutiere, atât în municipiul Bistriţa cât şi în cele şase localităţi

componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara.

Din tabelul nr. 1.8. se poate observa că din totalul de 428 de străzi, alei, bulevarde, pieţe existente

la nivelul municipiului Bistriţa, peste jumătate sunt asfaltate (50,23%), 31,54% sunt pietruite, iar


46

un procent de 18,22% sunt încă de pământ. De menţionat este faptul că cele neamenajate sunt

locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului.

Tabel nr.1.8. Starea străzilor, aleilor, bulevardelor, pieţelor şi pasajelor din municipiul

Bistriţa

ASFALT PIETRUIT PÂMÂNT

Străzi, alei, bulevarde, pieţe,

pasaje Nr. % Nr. % Nr. %

DA 215 50,23 135 31,54 78 18,22

TOTAL 428 428 428 Sursa: Primaria Bistrita

În urma sondajului realizat asupra populaţiei municipiului, în ceea ce priveşte opinia lor vis-s-vis

de situaţia reţelei de străzi, peste 75% o consideră ca fiind bună şi foarte bună, şi 6,8% din

populaţia respondentă o consideră rea şi foarte rea.

Grafic nr. 1.17.


În ceea ce priveşte străzile secundare, respondenţii nu sunt la fel de mulţumiţi de starea acestora,

doar 34% le consideră bune şi foarte bune, 21% cred că sunt foarte proaste, iar 32% dintre

respondenţi le consideră nici bune-nici rele.

0,4%

1,1%

1,3%

5,5%

15,9%

61,7%

14,0%

0% 20% 40% 60% 80%

nu ?tiu / nu pot aprecia

nu răspund

foarte rea

rea nici,nici

bună

foarte bună

Opinia populaţiei vis

- a - vis de situaţia reţelei de străzi din municipiul Bistriţa

Străzi principale


47

Grafic nr. 1.18.

0,4%

0,8%

10,1%

21,8%

32,1%

29,8%

5,1%

0% 10% 20% 30% 40%

nu știu / nu pot aprecia

nu răspund

foarte rea

rea

nici,nici

bună

foarte bună

Părerea populației vis-a-vis de situaţia reţelei de străzi

din municipiul Bistrița

Străzi secundare


Din totalul respondenţilor, peste 56% consideră starea aleilor şi trotuarelor din municipiu ca fiind

bună şi foarte bună şi peste 18% le apreciază ca fiind într-o stare proastă şi foarte proastă.

Grafic nr. 1.19.

0,4%

1,7%

5,5%

13,9%

21,8%

48,2%

8,5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

nu știu / nu pot aprecia

nu răspund

foarte rea

rea

nici,nici

bună

foarte bună

Părerea populației vis-a-vis de situaţia reţelei de străzi

din municipiul Bistrița

Alei și trotuare


Din acelaşi sondaj de opinie, un procent de 13,5% din persoanele intervievate evaluează

drumurile din Bistriţa între 75% şi 100% ca fiind corespunzătoare şi 38% le încadrează numai

între 25 şi 50% drept corespunzătoare.


48

Grafic nr. 1.20.

mai puțin de

25%

8,3%

între 25 și 50%

38,3%

între 50 și 75%

37,2%între 75 și 100%

13,5%

nu răspund

0,6%

nu știu / nu pot

aprecia

2,1%

În ce proporţie evaluaţi că drumurile din Bistriţa se

prezintă corespunzător?


În municipiul Bistriţa, trama stradală cuprinde 412 străzi urbane, din care 201 străzi sunt

amenajate cu structură rutieră modernă (îmbrăcăminte asfaltică, îmbrăcăminte din beton, de

ciment, pavaj), restul de 211 străzi se află la nivel de străzi pietruite sau din pământ. De

menţionat este faptul că cele 211 străzi neamenajate sunt locuite de mai puţin de 12% din

populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă pentru marea

majoritate a locuitorilor oraşului.

Cele 211 străzi neamenajate sunt distribuite astfel:

- Municipiul Bistriţa – 115 străzi;

- Viişoara - 24 străzi;

- Unirea - 24 străzi;

- Slătiniţa – 7 străzi;

- Sigmir – 15 străzi;

- Ghinda – 8 străzi;

- Sărata – 18 străzi.


49

Localitatea Viişoara se află în partea de SV a municipiului Bistriţa, dezvoltată de-a

lungul drumului naţional DN 17, precum şi a variantei ocolitoare (Drumul Cetăţii).

Infrastructura rutieră existentă nu permite desfăşurarea unui trafic fluent iar capacitatea portantă a

străzilor este depăşită.

Din punct de vedere imobiliar, zona Viişoara se află în plină expansiune, ceea ce duce la apariţia

unor noi căi de acces spre drumurile principale.

Circulaţia pietonală este îngreunată de numărul insuficient de trotuare deşi în ultimul an pe artera

principală fluxul de trafic pietonal a fost delimitat de fluxul de trafic rutier, fiind realizate condiţii

minime de siguranţa circulaţiei.

Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă.

Localitatea Sărata se desfăşoară pe partea dreaptă a drumului naţional DN 17, aflându-se

în partea sudică a municipiului Bistriţa.

Accesul rutier se face prin drumul naţional DN 17 şi prin drumul judeţean DJ 154.

Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă

redusă, singura stradă modernizată fiind drumul judeţean DJ 154.

Circulaţia pietonală este, de asemenea, îngreunată de numărul insuficient de trotuare, deşi la acest

moment sunt în lucru în mare parte, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de

trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.


Localitatea Sigmir se află la periferia municipiului Bistriţa, în partea de nord-vest a

municipiului, accesul se face din şoseaua de centură prin strada Soarelui, urmând drumul

judeţean DJ 151.

Infrastructura rutieră a localităţii Sigmir este formată din străzi nemodernizate, singura stradă

modernizată fiind tronsonul de drum judeţean DJ 151.

Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este

delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.



50

Localitatea Ghinda se află în partea de est a municipiului Bistriţa, accesul făcându-se pe

traseul DN 17 – DJ 173 - strada Ghinzii.

Infrastructura rutieră a localităţii Ghinda este formată din străzi nemodernizate, singura stradă

modernizată fiind strada Ghinzii.

Circulaţia pietonală este împiedicată de numărul insuficient al trotuarelor, astfel fluxul de trafic

pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa

circulaţiei.


Localitatea Slătiniţa se află în partea de nord a municipiului Bistriţa, accesul făcându-se

prin drumul naţional DN 7, din zona localităţii Unirea, apoi prin drumul judeţean DJ

172B – strada Valea Slătiniţei.


redusă.

Circulaţia pietonală este împiedicată de numărul insuficient al trotuarelor, astfel fluxul de trafic

pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa

circulaţiei.


Localitatea Unirea se desfăşoară de-a lungul drumului naţional DN 17, aflându-se în

partea de nord-est a municipiului Bistriţa.


redusă.

Circulaţia pietonală este, de asemenea, îngreunată de numărul insuficient de trotuare, deşi la acest

moment sunt în lucru în mare parte, astfel că fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul

de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.


Pentru rezolvarea problemelor identificate vor fi propuse următoarele tipuri de soluţii:


51

- Adoptarea unei structuri rutiere moderne (îmbrăcăminte asfaltică sau îmbrăcăminte

din beton de ciment) care să poată prelua traficul actual şi cel de perspectivă;

- Reabilitarea străzilor existente care au deja structură rutieră modernă, prin ranforsarea

lor cu straturi asfaltice, cu scopul de a creşte capacitatea portantă, pentru a putea

prelua traficul actual şi cel de perspectivă;

- Realizarea de variante ocolitoare ale municipiului Bistriţa (prin nord şi sud), care să

poată prelua traficul de tranziţie;

- Lărgirea Drumului Cetăţii la 4 benzi, cu scopul de a fluidiza traficul acumulat din

localităţile componente;

- Realizarea de pasaje supraterane sau subterane care să asigure o bună mobilitate a

traficului din zona de nord-vest a municipiului în zona de sud-est, care să evite

intersecţia fluxului de trafic cu cel de pe drumul naţional;

- În zonele de dezvoltare imobiliară aflate de-a lungul drumului naţional, se vor realiza

drumuri colectoare, care să preia traficul local şi să-l descarce în drumul naţional, prin

realizarea unor accese realizate conform condiţiilor de avizare impuse de

administratorul drumului naţional;

- Se vor proiecta elementelor geometrice, în plan, profil longitudinal şi profil

transversal conform STAS 863/1985;

- În funcţie de categoria străzii, se vor adopta lăţimi ale străzilor conform normativelor

în vigoare;

- Se vor realiza trotuare la marginea părţii carosabile, delimitate prin borduri

carosabile, structura trotuarului fiind aleasă conform normativelor în vigoare;

- Se vor realiza spaţii de parcare care să permită staţionarea vehiculelor, fără a stânjeni

traficul rutier şi pietonal;

- Realizarea de căi de acces pentru persoane cu dizabilităţi;

- Realizarea unei reţele de piste de biciclite de tip utilitar, de agrement şi turistice;

- Realizarea de sisteme de colectare şi evacuare a apelor meteorice colectate de pe

suprafaţa străzii şi a trotuarelor şi dirijarea lor către sistemul general de canalizare al

municipiului Bistriţa;


52

- Realizarea de semnalizare rutieră orizontală şi verticală, prin realizarea de marcaje

rutiere şi semaforizarea intersecţiilor cu trafic intens;

- Realizarea de pasaje supraterane peste calea ferată, ce vor lega localităţile

componente de municipiul Bistriţa.

1.3.2. Transportul urban şi periurban

Transportul public în comun din Municipiul Bistriţa este organizat pe 14 trasee de transport

public local care însumează circa 200 km, cu 155 de staţii şi dispune de un parc auto format din:

o 28 de autobuze, cu o uzură medie de 50%;

o 32 de microbuze, cu o uzură medie de 20%;

Cele 14 trasee sunt:

- 1: Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Gării - Bulevardul Decebal - Andrei Mureşanu

- Năsăudului - Avram Iancu - Tudor Vladimirescu - Ştefan cel Mare;

- 1 barat: Str. Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Str. Gării - Bulevardul Decebal - Str.

Andrei Mureşanu - Str. Năsăudului - Bulevardul Gen. Grigore Bălan - Str. Ştefan cel

Mare – Pod Jelna - Str. Ghinzii - loc. comp. Ghinda;

- 2: Str. Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Str. Gării - Bulevardul Republicii - Str. 1

Decembrie - Str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea;

- 2 barat: Str. Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Str. Panait Cerna - Str. Alba Iulia -

Str. Alexandru Odobescu - Str. Gării - Bulevardul Republicii - Str. 1 Decembrie - Str.

Calea Moldovei - loc. comp. Unirea;

- 3: Str. Împăratul Traian - Str. Pietrosul - Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Republicii -

Str. 1 Decembrie - Bulevardul Gen. Grigore Bălan - Str. C.R. Vivu;

- 5: Str. Ştefan cel Mare - Str. Tudor Vladimirescu - Str. Avram Iancu - Str. Năsăudului -

Str. Andrei Mureşanu - Bulevardul Decebal - Str. Cuza Vodă - Str. Eroilor - Str. Dimitrie

Cantemir - Str. Industriei - Str. Sigmirului - Str. Drumul Cetăţii;

- 7: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Decebal – Str. Andrei Mureşanu - Str. Năsăudului

– Str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea - loc. comp. Slătiniţa;


53

- 8: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Independenţei - Str. Sigmirului - loc. comp.

Sigmir;

- 10: Str. Rodnei - Str. Gării - Str. Alexandru Odobescu - Str. Alba Iulia - Str. Panait Cerna

- Bulevardul Independenţei - Str. Libertăţii - loc. comp. Viişoara - loc. comp. Sărata;

- 10 barat: Loc. comp. Sărata - loc. comp. Viişoara - Str. Libertăţii;

- 11: Str. C.R. Vivu - Str. Ştefan cel Mare - Str. Gen. Grigore Bălan - Str. Năsăudului - Str.

Andrei Mureşanu - Str. Ioan Slavici - Str. Eroilor - Str. Dimitrie Cantemir - Str. Tărpiului

- fa. Leoni - S.C. Petrocominvest;

- 12: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Independenţei - Str. Sigmirului - Str. Industriei -

Str. Drumul Tărpiului - fa. Leoni - S.C. Petrocominvest;

- 13: Str. Mihai Viteazu - Str. Ion Raţiu - Str. Alexandru Odobescu – Str. Gării -

Bulevardul Republicii - Str. 1 Decembrie - Str. Năsăudului - Str. Andrei Mureşanu - Str.

Ioan Slavici - Str. Subcetate;

- 14: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Decebal - Str. Ioan Slavici - Str. Subcetate.

Grafic nr. 1.21. Harta reţelei de transport public în comun din Municipiul Bistriţa, 2011

Sursa: http://www.transmixtbn.ro

După cum se poate observa din harta de mai sus, Municipiul Bistriţa are o reţea densă de trasee

de transport în comun, care asigură legătura, atât pe direcţia nord-sud, cât şi est-vest între

http://www.transmixtbn.ro/


54

diferitele zone rezidenţiale şi industriale ale oraşului şi zona centrală. De asemenea, toate satele

componente sunt legate de Bistriţa prin cel puţin un traseu. Operatorul de transport în comun este

societatea S.C. Transmixt S.A., fosta întreprindere de transport socialistă, acum privatizată.

Liniile 1, 1B, 2, 3 circulă între orele 5 şi 23, linia 5 între 6 şi 1, liniile 7 şi 8 între 5 şi 22, liniile 9,

10, 10B între 5 şi 23, liniile 11 şi 12 între 6 şi 24, iar 13 şi 14 între 5 şi 23. Prin urmare, s-a

încercat o adaptare a orarului de transport la specificul fiecărei zone. Spre exemplu, liniile care

fac legătura dintre centru şi platforma industrială nu circulă în intervalul orar 8-12, când nu există

schimb de ture în unităţile industriale. Similar, liniile 7 şi 8, care leagă oraşul de satele Slătiniţa şi

Sigmir nu circulă între 8/9-12, ci doar dimineaţa şi după-amiaza, pentru a asigura deplasarea

forţei de muncă către oraş.

În cadrul procesului de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, a fost realizat şi un

recensământ de trafic pe principalele trasee de transport în comun din oraş (1, 2, 3, 10, 13).

Concluziile au fost următoarele:

- capetele de traseu au un grad de încărcare relativ redus (cca 30%), din cauza densităţii

mai scăzute a locuirii (noi zone rezidenţiale cu locuinţe individuale) şi mai ales dimineaţa

şi după-amiaza (navetism către zona centrală şi industrială);

- în cursul dimineţii, fluxuri mari de călători se îndreaptă din zona centrală către platforma

industrială, Viişoara şi Unirea;

- după-amiaza, maximul de trafic se înregistrează în zona centrală, unde sunt concentrate

funcţiunile comerciale şi de serviciu;

- axa est-vest (Gară-Centru-Unirea) este cea mai încărcată, fiind depăşită adesea capacitatea

de transport existentă, în pofida unei bune ritmicităţi a curselor.

În Municipiul Bistriţa există circa 300 de licenţe de taxi, firmele de profil practicând preţuri

foarte atractive (cca 1,5 lei/km) şi concurând reţeaua de transport în comun, mai ales prin prisma

faptului că au staţii în apropierea celor de transport public. Se doreşte totuşi o mai mare disciplină


55

a acestora în trafic, un confort sporit al autovehiculelor şi nu în ultimul rând un comportament

civilizat al conducătorilor auto.

1.3.3. Transport feroviar şi aerian

Municipiul Bistriţa nu este traversat de nici o magistrală de cale ferată, însă acestea se află la o

distanţă de doar 15-20 km. În ce priveşte gara din municipiu, aceasta a fost dată în folosinţă din

1886, fiind renovată ultima dată în 1996, urmând a fi modernizată printr-un proiect finanţat din

fonduri europene, gestionat direct de MTI, alături de alte 15 gări din oraşe reşedinţă de judeţ. Din

această gară pleacă şi sosesc un număr de 14 trenuri, având ca şi direcţii principale: Cluj-Napoca,

Dej, Deda, Vatra Dornei, Bucureşti şi Sărăţel.

În municipiul Bistriţa nu există nici un aeroport. Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale

sunt cele din municipiile Târgu Mureş, la 100 de km şi Cluj-Napoca, la 120 de km.

1.4. SERVICII PUBLICE

1.4.1. Reţeaua de alimentare cu apă

Reţeaua de alimentare cu apă are o suprafaţă de acoperire de peste 66% din totalul de străzi, alei,

bulevarde, etc. Un procent de 3,74% sunt parţial racordate la reţea, iar 4,44% sunt în curs de

execuţie. De menţionat este faptul că cele neracordate sunt locuite de mai puţin de 12% din

populaţia oraşului.

Tabel nr. 2.16. Accesul la reţeaua de alimentare cu apă

ACCES REŢEA DE APĂ

Străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje Nr. %

NU 107 25,00

ÎN CURS DE EXECUŢIE 19 4,44

DA 286 66,82

PARŢIAL 16 3,74

TOTAL 428 100,00 Sursa:Primaria Bistrita


56

Conform sondajului realizat, persoanele intervievate sunt mulţumite în proporţie de peste 50 de

procente de calitatea şi tratarea apei potabile, dar mai puţin mulţumite de plata consumului.

Grafic nr. 2.7.

da

98,3%nu

1,7%

Locuința dvs. este racordată la rețeaua de

alimentare cu apă potabilă?

2,1%

1,4%

7,7%

18,1%

54,6%

16,0%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Calitatea și tratarea acesteia

Cât de mulțumit sunteți de ...

1,0%

5,8%

17,6%

34,4%

37,6%

3,7%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Plata consumului

4,6%

5,2%

14,1%

31,5%

38,4%

6,2%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Starea fizică a rețelei de furnizare a apei potabile


1.4.2. Reţeaua de canalizare

Reţeaua de canalizare are o arie de acoperire de peste 70% din numărul total de străzi, 24% nu

sunt racordate încă la reţea, iar 1,64% din totalul de străzi sunt parţial racordate. De menţionat

este faptul că cele neracordate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului.

Tabel nr. 2.17. Accesul la reţeaua de canalizare

ACCES REŢEA DE CANALIZARE


DA 309 72,20

NU 104 24,30

ÎN CURS DE EXECUŢIE 8 1,87

PARŢIAL 7 1,64

TOTAL 428 100,00 Sursa:Primaria Bistrita


57

Conform aceluiaşi sondaj realizat în municipiul Bistriţa, aproximativ 48% din populaţie este

mulţumită de funcţionarea sistemului de canalizare şi peste 15% este mai puţin mulţumită de

preţul plătit pentru aceste servicii.

Grafic nr. 2.8.

da

97,7%nu

2,3%

Locuința dvs. este racordată la sistemul

public de canalizare?

2,5%

3,9%

10,3%

20,6%

48,9%

13,8%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Funcționarea sistemului public de canalizare


4,7%

4,9%

15,3%

37,1%

35,1%

2,9%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Prețul plătit

7,2%

6,2%

19,0%

30,1%

32,0%

5,4%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Starea fizică a sistemului public de canalizare


1.4.3. Reţeaua de energie electrică

La nivel de municipiu accesul la reţeaua de energie electrică este asigurat în proporţie de 52% iar

din totalul de 428 de străzi, drumuri, bulevarde, pasaje, pieţe, 197 încă nu beneficiază de acces la

energia electrică (46%). De menţionat este faptul că cele 197 străzi nearacordate sunt locuite de

mai puţin de 12% din populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă

dar pentru care costurile/locuitor sunt mult mai mari.

Tabel nr. 2.18. Accesul la reţeaua de energie electrică

ACCES ENERGIE ELECTRICĂ

Străzi, alei, bulevarde, pasaje, pieţe Nr. %

DA 223 52,10

NU 197 46,03

PARŢIAL 8 1,87

TOTAL 428 100,00 Sursa: Primaria Bistrita


58

Din sondajul realizat asupra cetăţenilor municipiului, o proporţie de peste 57% şi-au manifestat

mulţumirea în ceea ce priveşte nivelul tensiunii pentru consumul casnic şi un sfert din cei

intervievaţi şi-au arătat nemulţumirea faţă de preţul plătit pentru consumul casnic de energie

electrică.

Grafic nr. 2.9.

da

98,7%nu

0,9%

nu răspund

0,4%


de furnizare a energiei electrice?

1,3%

1,0%

4,8%

16,7%

57,5%

18,7%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Nivelul tensiunii pentru consumul casnic


1,7%

8,8%

25,0%

27,5%

33,7%

3,3%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Prețul plătit pentru consumul casnic


1.4.4. Reţeaua de gaze naturale

Reţeaua de gaze naturale acoperă 51% din totalul de străzi existente la nivelul municipiului şi un

număr încă foarte mare de străzi, peste 46%, nu sunt conectate la reţea. De menţionat este faptul

că cele 200 străzi neracordate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului, în general

fiind vorba de străzi de mai mică importanţă, dar pentru care costurile sunt mult mai mari.

Tabel nr. 2.19. Accesul la reţeaua de gaze naturale

ACCES GAZE NATURALE

Străzi, alei, bulevarde, pasaje, pieţe Nr. %

DA 220 51,40

NU 200 46,73

PARŢIAL 8 1,87

TOTAL 428 100,00 Sursa: Primaria Bistrita


59

Conform sondajului, persoanele intervievate sunt mulţumite în ceea ce priveşte nivelul presiunii

pentru consumul casnic şi mai puţin mulţumite când vine vorba de preţul plătit pentru acest

serviciu.

Grafic nr. 2.10.

da

98,7%nu

0,9%

nu răspund

0,4%


de furnizare a gazului metan?

0,6%

1,5%

6,5%

18,3%

54,8%

18,3%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Nivelul presiunii pentru consumul casnic


1,3%

14,0%

29,6%

29,4%

21,7%

3,8%

nș/nr


nemulțumit(ă)

nici, nici

mulțumit(ă)


Prețul plătit pentru acest serviciu


1.4.5 Energii regenerabile şi eficienţa energetică

1.4.5.1. Utilizarea energiilor regenerabile

În scopul utilizării energiilor neconvenţionale, pentru transpunerea în practică a unor proiecte de

investiţii, au fost emise, numai în anul 2009, un număr de 12 acte de reglementare pentru

amenajări hidroelectrice de mică putere în judeţul Bistriţa-Năsăud (Sursa: APM Bistriţa-Năsăud,

Raport 2009).

Programul „Casa verde”

Programul "Casa Verde", început la data de 1 iulie 2010 şi continuat şi în anul 2011, este al

doilea proiect de succes al Fondului de Mediu, alături de programul Rabla, ambele având impact

direct asupra cetăţeanului.


60

Programul vizează instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv

înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, bugetul acestuia fiind distribuit la

nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de numărul de locuitori.

Scopul acestui Program este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea

gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru

producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, prin

utilizarea surselor de energie regenerabilă, nepoluante (instalarea panourilor solare, instalaţii de

producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de

resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice).

La nivelul municipiului Bistriţa, în cadrul « Programului Casa verde », sesiunea 1 iulie 2010, au

fost aprobate până la data de 22.07.2011 un număr de 145 cereri de finanţare, din care 133 cereri

pentru panouri solare, 8 cereri pentru centrale termice pe bază de peleţi, brichete, tocatură

lemnoasă, precum şi orice fel de resturi vegetale, agricole, forestiere şi silvice şi 4 cereri pentru

pompe de căldură.

O altă modalitate de stimulare a utilizării energiei regenerabile o reprezintă aplicarea sistemului

„certificatelor verzi”, o formă de ajutor de stat pentru producătorii de energie din surse

regenerabile.

În cadrul sesiunii 1 iunie 2011, tot la nivelul municipiului Bistriţa s-au depus un număr de 150

cereri de finanţare pentru accesarea fondurilor prin Programul Casa Verde (Sursa: APM Bistriţa).

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a municipiului Bistriţa, elaborat în luna mai 2011, în

perspectiva 2020 (PAED) cuprinde măsuri de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile

în totalul consumului energetic, ca de ex.: realizarea unui Parc Energetic pentru producere de

energie electrică, pe o suprafaţă de 10 ha, prin instalarea a 18.000 de module foto-voltaice,

realizarea de plantaţii de salcie energetică pe o suprafaţă de minim 10 ha, iluminat public din

surse de energie regenerabilă, etc.

Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT

în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, privind adoptarea şi utilizarea surselor de energie

regenerabilă la nivel local, 70,8% dintre respondenţi consideră că este foarte necesară şi necesară

utilizarea energiei eoliene, 79,7% energia solară şi 58,7% energia din biomasă.


61

1.4.5.2 Creşterea eficienţei energetice

Municipiul Bistriţa este al 15-lea oraş din România care a aderat la iniţiativa europeană

„Convenţia Primarilor”, prin care fiecare oraş semnatar s-a angajat să reducă emisiile de CO2 cu

cel puţin 20% până în anul 2020. Această ţintă va fi atinsă prin implementarea de măsuri în

cadrul sectoarelor/domeniilor de acţiune în care municipalitatea are competenţe specifice:

transportul local, iluminatul public, clădirile publice şi private, sursele de energie regenerabilă şi

introducerea tehnologiilor inovative.

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este documentul cheie care defineşte

politicile energetice ale municipiului Bistriţa pentru următorii 10 ani, cu scopul de reducere a

emisiilor de CO2.

Municipalitatea intenţionează să crească eficienţa energetică a clădirilor publice aflate în

administrarea sa, raţionalizarea şi modernizarea sistemului de transport şi, în special,

transformarea şi dezvoltarea oraşului. (Sursa: PAED, mai 2011)

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

Pentru stimularea programului de creştere a eficienţei energetice, Guvernul României a emis

OUG nr. 18/04.03.2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe,

stabilind lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe construite în

perioada 1950–1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora, precum

şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi ale asociaţiilor de proprietari.

Scopul principal al acesteia este reducerea consumurilor energetic cu încălzirea la o valoare mai

mică de 100 kWh/mp/an.

În urma inventarierii efectuate în perioada mai – iunie 2009 s-a constatat că exista 473 de blocuri

de locuinţe, cu un număr 22.183 apartamente, având o suprafaţă încălzită de 1.615.000 mp, cu un

consum energetic cu încălzirea de circa 210-370 kWh/mp/an. (Estimarea s-a efectuat în urma

analizei auditului energetic efectuat pentru 113 blocuri de locuinţe în perioada 2006-2007). De

asemenea, mai există 4.700 locuinţe unifamiliale care nu sunt cuprinse în acest program.


62

Grafic nr. 2.11.

Sursa datelor: SC ELECTRICA SA, SC E.ON GAZ România

În cursul anului 2010 s-a realizat procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare pentru

reabilitarea a 17 blocuri de locuinţe - etapa a IV-a, cu un număr de 850 de apartamente, în valoare

de 74.463,30 lei, obiectiv aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Bistriţa nr.

28/25.02.2010 privind aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii: “Reabilitare

termică a 17 blocuri de locuinţe – etapa a IV – a – municipiul Bistriţa”.

În cursul lunii septembrie 2010 s-a realizat procedura de achiziţie prin licitaţie a lucrărilor de

execuţie pentru reabilitarea termică a 20 de blocuri.

Lucrările de intervenţie au cuprins următoarele etape: izolarea pereţilor exteriori, înlocuirea

tâmplăriei cu tâmplărie performantă energetic, izolarea planşeului peste ultimul nivel, izolarea

planşeului peste subsol la blocurile care au locuinţe la parter. (Sursa: PAED, mai 2011)

Iluminatul şi instalaţiile electrice se încadrează în standardul A în cadrul acestor imobile fiind

necesară aplicarea de măsuri de eficienţă doar prin aducerea aparaturii casnice de la tehnologii de

tip D şi C la tehnologii de tip A+.

Consumurile energetice vor fi monitorizate în toate blocurile de locuinţe rezidenţiale precum şi la

şcoli, grădiniţe şi clădirile administrative ale primăriei, prin intermediul aplicaţiei informatice


63

„Energy Management System”(EMS) - managementul consumurilor energetice şi de apă rece în

clădirile publice, aplicaţie care permite monitorizarea ulterioară a consumurilor energetice

precum şi generarea de grafice şi rapoarte de analiză a evoluţiei consumurilor de energie

electrică, gaz natural şi apă în clădiri.(Sursa: PAED, mai 2011).

Adoptarea unor soluţii ecologice de transport

Consiliul local al municipiului Bistriţa a aprobat în anul 2007 “Actualizarea studiului de

circulaţie generală şi organizarea transportului public urban din municipiul Bistriţa”, care a

cuprins măsuri de monitorizare cu rigurozitate, începând cu anul 2008, a consumurile înregistrate

în transportul public local şi a celor aferente parcului auto municipal. Totodată, s-au întreprins

măsuri de fluidizare a circulaţiei, realizarea de piste pentru biciclişti ca alternativă ecologică de

transport, în cadrul PAED fiind preconizate măsuri de extindere a soluţiilor ecologice de

transport până la nivelul anului 2020.

1.4.5.3. Creşterea eficienţei energetice a iluminatului public

Pentru acest domeniu, începând cu anul 2000, există o bază de date exactă a consumurilor finale

de energie electrică, deţinută de Direcţia Servicii Publice din cadrul primăriei.

Principalele măsuri întreprinse pentru creşterea eficienţei energetice a iluminatului public, fără a

afecta securitatea traficului rutier nocturn, securitatea persoanelor şi bunurilor, estetica urbană, au

constat în înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, cu performanţe lumino-tehnice scăzute şi cu

grad de protecţie inadecvat (90% cu lămpi vapori mercur şi incandescente) cu becuri vapori sodiu

de înaltă presiune, cu performanţe şi grade de protecţie corespunzătoare. Astfel, comparativ cu

1992, la nivelul anului 2008, reducerea procentuală a puterii medii pe punct luminos este de

15,50% (numărul de puncte luminoase a crescut cu 75%, iar creşterea puterii instalate a fost de

48%).

Sistemul de iluminat a fost reabilitat/extins, la nivelul anului 2010, 96% din corpurile de iluminat

din municipiu şi 10% din corpurile de iluminat din localităţile componente fiind corpuri cu becuri


64

vapori sodiu de înaltă presiune. Reabilitările/extinderile s-au realizat în timp, condiţionat de

resursele bugetare alocate, dar rezultatele au fost optime.

Există potenţial, dar mai mic, de reducere şi în viitor a puterii medii instalate pe punct luminos.

Alte măsuri care au fost implementate la Bistriţa: modernizarea iluminatului ornamental-festiv

prin înlocuirea ghirlandelor şi ornamentelor luminoase, utilizate în perioadele sărbătorilor de

iarnă, (şi suplimentarea acestora) cu ghirlande şi ornamente luminoase cu leduri, modernizarea

sistemului de semaforizare, prin înlocuirea începând cu anul 2005 a corpurilor de semafor

prevăzute cu becuri cu incandescenţă de 100W, cu corpuri prevăzute cu leduri, puterea instalată

în cazul semafoarelor fiind redusă cu cca. 80%, contractarea unui sistem de tarifare mai avantajos

pentru energia consumată în iluminatul public şi asigurarea unei întreţineri constante a sistemului

de iluminat. (Sursa: PAED, mai 2011)


în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, un procent de 48,4% din populaţia chestionată

consideră că este foarte necesară reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe construite înainte de

1990, iar 38,9% consideră ca necesară aceasta măsură.

Cu privire la adoptarea unor soluţii ecologice de transport, 70,7% din populaţia oraşului Bistriţa

consideră ca fiind foarte necesară şi utilă construirea pistelor pentru biciclete, în timp ce 42,3%

ar opta pentru realizarea unei linii electrificate de transport în comun (tramvai), care să străbată

zona centrală a oraşului.

1.4.6 Educaţia ecologică

Educaţia privind mediul este un proces care are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii, prin

asigurarea mijloacelor şi soluţiilor de care au nevoie oamenii pentru a rezolva problemele de

mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţele, deprinderile, motivaţiile,

valorile şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi să

îşi asume răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.

În municipiul Bistriţa, preocupările privind educaţia ecologică se reflectă în acţiunile întreprinse

de autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale. Astfel, sunt marcate prin diverse acţiuni


65

evenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi: Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, Ziua

Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială “O zi fără autoturism”.

În municipiul Bistriţa funcţionează de la sfârşitul anului 2005 Centrul de Informare şi Educaţie

Ecologică, în care se desfăşoară un Program de educaţie ecologică adresat elevilor ciclului

primar. În cadrul acestui centru sunt puse la dispoziţie informaţii privind starea factorilor de

mediu, legislaţia locală, naţională şi europeană din domeniul mediului.

Prin acest proiect se doreşte educarea tinerei generaţii în spiritul respectării şi ocrotirii naturii,

prin includerea în programele de educaţie ecologică de la Centrul de Informare şi Educaţie

Ecologică a unor noi cursuri cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor, stimularea copiilor în

exprimarea creativităţii, prin participarea la diferite acţiuni, concursuri cu tematică referitoare la

colectarea selectivă a deşeurilor, expunerea necesităţii cunoaşterii principalelor surse de poluare a

mediului înconjurător, precum şi a metodelor de diminuare sau stopare a poluării, realizarea de

campanii privind colectarea deşeurilor de echipamente electronice şi electrice şi, nu în ultimul

rând, prezentarea factorilor de mediu, cunoaşterea rolului pe care îl are fiecare factor de mediu şi

tratarea în mod egal a fiecărui factor de mediu.


în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 41,4% dintre respondenţi consideră că au un

comportament în mare măsură pro-mediu iar 37,8% în mică măsură. Activităţile pro-mediu

constau în: depozitarea deşeurilor/gunoiului doar în spaţiile special amenajate (98,8%), utilizarea

electrocasnicelor cu consum redus (79,2%), utilizarea becurilor economice (73%), utilizarea

ambalajelor biodegradabile (68%), decuplarea electrocasnicelor de la sursele de energie electrică

pe perioada de timp cât nu funcţionează (66,9%), utilizarea responsabilă a hârtiei (66,9%) şi

colectarea selectivă a deşeurilor (43,1%).

Totuşi, conform aceluiaşi studiu, numai 15% dintre respondenţi declară că au luat parte la

evenimente/proiecte de mediu al căror scop era protecţia mediului la nivel local, 78% declarând

ca nu au participat niciodată. Totodată, un procent de 75,7% dintre participanţii la studiu declară

că nu sunt informaţi cu privire la proiectele pe care Primăria le derulează în interesul comunităţii.


66

Probleme cheie identificate

- depăşiri ale limitelor maxime admise la indicatorul atmosferic: Pulberi în suspensie,

fracţia PM10, în special în perioada toamnă-iarnă când umiditatea este crescută;

- transportul rutier este principală sursă de emisii în atmosferă pentru un mare număr de

poluanţi; poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii

combustibililor şi infrastructurii rutiere şi afectează, prin emisiile de dioxid de sulf şi

plumb, zona riverană a căilor de acces auto puternic tranzitate;

- depăşirea limitelor clasei a II-a de calitate, datorită încărcării organice şi a nivelului

nutrienţilor, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare;

- depăşirea limitelor clasei a II-a de calitate a râului Bistriţa, aval de staţia de epurare

orăşenească, la încărcarea organică şi nutrienţi, staţia de epurare nefiind prevăzută cu

treaptă terţiară de epurare;

- existenţa surselor de poluare difuze domestice şi din activităţile din agricultură şi

silvicultură, depozitele vechi de deşeuri existente pe malurile râului (satele situate în zona

de captare Bistriţa nu au sisteme centralizate de canalizare cu excepţia zonei Prundului

Bârgăului);

- necesitatea implementării proiectului "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi

apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud", care are termen de finalizare sfârşitul anului 2013,

investiţii care vor contribui decisiv la atingerea şi menţinerea parametrilor de calitate ai

apei potabile precum şi a apelor uzate evacuate şi creşterea gradului de accesibilitate a

populaţiei la infrastructura de apă-canal;

- necesitatea finalizării lucrărilor de închidere a depozitului de deşeuri menajere Zăvoaie;

- punerea în funcţiune a rampei ecologice de la Tărpiu din cadrul Proiectului "Sistemul

integrat de management al deşeurilor”;

- depăşiri ale concentraţiilor de metale grele în solurile monitorizate în zona industrială

Bistriţa şi la limita haldei de zgură Bistriţa, comparativ cu valorile normale, pragurile de

alertă sau pragurile de intervenţie, aşa cum sunt ele definite în Ordinul nr.756/1997;

- deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor

bioproductive, perimetrul municipiului Bistriţa fiind puternic afectat de toate categoriile

de factori degenerativi ai solului; în funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate


67

de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune,

alunecări şi ravene;

- suprafaţă insuficientă, aproximativ 15,98 m2/locuitor de spaţiu verde public şi necesitatea

creşterii la minimum 26 m2/locuitor până în 2013;

- cantităţi mari de deşeuri reciclabile care ajung în rampele de deşeuri chiar dacă procesul

de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie a evoluat;

- numărul populaţiei deservite de serviciul de salubritate şi al contractelor pe care societatea

de salubritate SC URBANA SA Bistriţa le are încheiate cu populaţia municipiului, relevă

un grad de acoperire cu serviciu de salubritate nesatisfăcător;

- necesitatea creşterii ponderii energiei din resurse regenerabile (hidro, foto-voltaică,

eoliană, biomasă) din consumul total de energie;

- necesitatea creşterii eficienţei energetice prin continuarea lucrărilor de reabilitare termică

a clădirilor, promovarea unor soluţii ecologice de transport, promovarea de tehnologii

ecologice cu consumuri reduse de energie; eficientizarea consumurilor energetice publice

şi ale populaţiei.

1.4.7 Iluminatul stradal

În ceea ce priveşte iluminatul public, acesta nu este asigurat pe toată suprafaţa municipiului, mai

mult de jumătate (50,70%) din totalul de străzi, alei, bulevarde, pieţe nu beneficiază de acest

serviciu, ceea ce poate duce la un grad ridicat de infracţionalitate. De menţionat este faptul că

cele 217 străzi neamenajate cu sistem de iluminat public sunt locuite de mai puţin de 10% din

populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă pentru marea

majoritate a locuitorilor oraşului şi pentru care costurile sunt ridicate, comparativ cu zonele cu

densitate ridicată de locuire.

Tabel nr. 1.9. Nr. străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje care beneficiază de iluminat stradal

Sursa:Primaria Bistrita

ILUMINAT STRADAL


DA 194 45,33

NU 217 50,70

PARŢIAL 17 3,97

TOTAL 428


68

1.4.7.1 Siguranţa cetăţeanului şi siguranţa în trafic

Poliţia

Conform datelor primite, în municipiul Bistriţa numărul agenţilor de poliţie a scăzut de la 76 în

2006 la 68 în anul 2011, luna aprilie, iar numărul şi structura vor suferi o modificare radicală, ca

urmare a acţiunilor de reorganizare şi reformă a M.A.I.

Tabel nr. 1.10. Agenţi poliţie

2006 2007 2008 2009 2010 2011*

Număr agenţi poliţie –

total

76 72 70 70 70 68

*La 1 iulie 2011

Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa

Agenţii de poliţie sunt distribuiţi în mod egal în 4 sectoare, conform tabelului 1.11.:

Tabel nr. 1.11. Distribuţia agenţilor de poliţie pe sectoare

2011

Total agenţi de poliţie, din care: 68

- Sectorul I 17

- Sectorul II 17

- Sectorul III 17

- Sectorul IV 17 Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa

În ceea ce priveşte infracţionalitatea, situaţia se prezintă astfel:

după anul 2006, când se înregistrează un număr total de 1595 de acte infracţionale,

urmează trei ani de scădere şi o creştere explozivă în anul 2010 faţă de 2009, cu 22,37%;

infracţionalitatea economico-financiară scade constant şi substanţial din 2006 până în

2010, numărul infracţiunilor de acest gen scăzând cu 85%;

în ceea ce priveşte infracţiunile de natură judiciară se observă un vârf în anul 2008 dar şi o

creştere importantă în 2010 faţă de 2009, respectiv cu 13,77%, situaţie îngrijorătoare dacă

avem în vedere ca această creştere s-a produs de la un an la altul;

tendinţa globală de creştere a infracţionalităţii este potenţată şi de creşterea apreciabilă şi

a infracţiunilor de altă natură decât cele enumerate anterior, numărul acestor infracţiuni

dublându-se în 2010 faţă de 2009.


69

Grafic nr. 1.22. Numărul de infracţiuni pe tipuri de infracţiuni

Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa

La nivelul municipiului Bistriţa nu sunt zone critice din punctul de vedere al siguranţei publice

dar se înregistrează o criminalitate mai mare în:

Sectorul de siguranţă publică nr. 1, cu limitele cuprinse între: str. Gării – Alexandru Odobescu –

I. Raţiu – Victor Babeş - Zăvoaie – Bulevardul Republicii – str. Bistricioarei – Bulevardul

General Grigore Bălan – str. Avram Iancu – Valea Jelnei, partea dreaptă;

Sectorul de siguranţă publică nr. 2, cu limitele cuprinse între: Drumul de Centură – str. Tărpiului

– Narciselor – Drăgan – Industriei – Dumbravei – Solomon Haliţă – Bulevardul Independenţei –

Alexandru Odobescu – I. Raţiu – râul Bistriţa.

Poliţia comunitară

Modificarea organigramei în luna august a redus personalul Poliţiei Comunitare la un număr de

85 de persoane (conform algoritmului dictat de OUG nr. 63/2010, respectiv de 1 poliţist

comunitar la 1.000 de locuitori).

2006 2007 2008 2009 2010 2011*

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

Număr de infracțiuni – total, din

care

- de natură economico-

financiară

- de natură judiciară

- de altă natură


70

Biroul siguranţă publică, intervenţii

În anul 2010, Serviciul siguranţă publică, pază, intervenţii număra 24 de agenţi la Biroul ordine

publică, 5 agenţi la Compartimentul intervenţii şi 32 de agenţi de pază.

Pe parcursul anului 2010 au fost aplicate 1.542 sancţiuni contravenţionale din care 623

avertismente, valoarea sancţiunilor aplicate fiind de 188.760 lei:

încasate în 48 h: 289 sancţiuni în valoare de 25.140 lei

total sancţiuni încasate: 296 în valoare de 27.240 lei

achitat taxe de deblocare: 205 în cuantum de 10.250 lei

În ceea ce priveşte infracţiunile constatate, au fost aplicate un număr de 11 sancţiuni

contravenţionale, dintre care 3 cu avertisment scris şi 8 cu amendă în valoare totală de 4.460 lei,

pentru pătrunderea în incinta instituţiilor publice sau în perimetrele aparţinând acestora, în scopul

sustragerii de bunuri.

Pe parcursul anului 2010 au fost preluate 2.468 de sesizări după cum urmează:

scrise, primite prin biroul relaţii cu publicul – 147;

telefonice sau directe, primite prin dispecerat P.C. - 1.709;

primite pe telefonul cetăţeanului 0263/984 – 546;

prin sistemul de monitorizare video al P.C. – 66;

Compartimentul siguranţa circulaţiei

Compartimentul siguranţa circulaţiei a colaborat în permanenţă cu agenţi rutieri din cadrul I.P.J.

Bistriţa-Năsăud pentru punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistriţa

nr. 214/2009 pentru modificarea Hotărârii nr. 16/26.02.2009 a Consiliului local al municipiului

Bistrita (privind aprobarea Regulamentului privind activitatea de blocare a autovehiculelor oprite

sau staţionate neregulamentar, precum şi de ridicare, transport, depozitare şi eliberare a acestor

autovehicule în municipiul Bistriţa), cu un efectiv de 4 agenţi (2 posturi fiind vacante).


71

Numărul total de sancţiuni contravenţionale aplicate pe parcursul anului 2010 a fost de 979, din

care 465 avertismente.

valoare sancţiuni aplicate: 73.690 lei;

încasate în 48 h - 202 sancţiuni în valoare de 24.450 lei;

total sancţiuni încasate - 203 în valoare de 24.500 lei;

achitat taxe de deblocare - 164 în cuantum de 8.200 lei.

Sondajul realizat indică, cu o singură excepţie - cea a câinilor comunitari, o percepţie pozitivă a

modului în care este asigurată siguranţa cetăţeanului în municipiu.

77,3% din subiecţi sunt de părere că numărul de agenţi de ordine publică la nivelul municipiului

Bistriţa este suficient pentru necesităţile oraşului.

Grafic nr. 1.23.

3,2%

2,3%

4,7%

12,5%

28,7%

36,6%

12,0%

0% 15% 30% 45%

nu știu/nu răspund

dezacord total

dezacord

dezacord partial

acord partial

acord

acord total

Vă rugăm să vă exprimaţi acordul/dezacordul faţă de

următoarele afirmaţii cu privire la siguranţa publică

din municipiul Bistriţa

numărul reprezentanților organelor de ordine

publică este suficient la nivelul municipiului Bistrița


87,1% dintre subiecţii intervievaţi sunt – în grade diferite – mulţumiţi de siguranţa pe străzile din

municipiu.


72

Grafic nr. 1.24.

1,7%

1,7%

4,0%

8,9%

27,1%

43,1%

13,5%

0% 15% 30% 45% 60%


dezacord total

dezacord

dezacord partial

acord partial

acord

acord total




mă simt în siguranţă circulând pe străzile principale

și secundare din municipiul Bistriţa


Procentul celor care sunt mulţumiţi şi au o percepţie pozitivă asupra siguranţei bunurilor din

locuinţă atunci când lipsesc de acasă, este de 86,2%.

Grafic nr. 1.25.

2,1%

1,3%

3,2%

7,2%

28,3%

45,0%

12,9%

0% 15% 30% 45% 60%


dezacord total

dezacord

dezacord partial

acord partial

acord

acord total




locuinţa şi bunurile din locuinţă sunt în siguranţă în cazul

în care lipsesc câteva zile din localitate


Cea mai mare parte a respondenţilor, respectiv 82,7%, sunt de părere că siguranţa copiilor în

unităţile educaţionale este bine asigurată.


73

Grafic nr. 1.26.

3,4%

1,3%

2,7%

9,9%

29,0%

41,4%

12,3%

0% 15% 30% 45%


dezacord total

dezacord

dezacord partial

acord partial

acord

acord total




copiii sunt în siguranţă în unităţile

educaţionale din municipiu


O situaţie asemănătoare se constată şi în ceea ce priveşte siguranţa copiilor şi tinerilor în spaţiile

publice din aer liber. Un procent de 81,8% dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau parţial

mulţumiţi.

Grafic nr. 1.27.

2,7%

2,1%

2,8%

10,6%

35,3%

37,8%

8,7%

0% 15% 30% 45%


dezacord total

dezacord

dezacord partial

acord partial

acord

acord total




copiii şi tinerii sunt în siguranţă în

spaţiile publice din aer liber



74

Singura problemă care îi nemulţumeşte pe marea majoritate a respondenţilor, respectiv 84,1%,

este cea a animalelor fără stăpân, care trebuie rezolvată de către autorităţi, deoarece aceste

animale sunt periculoase pentru copii şi bătrâni.

Grafic nr. 1.28.

1,3%

3,8%

2,8%

8,0%

17,3%

26,0%

40,8%

0% 15% 30% 45%


dezacord total

dezacord

dezacord partial

acord partial

acord

acord total




problema animalelor fără stăpân trebuie rezolvată

deoarece acestea sunt periculoase pentru copii și bătrâni



75

II. MEDIU ŞI ENERGIE

2.1. Calitatea factorilor de mediu

2.1.1. Calitatea aerului

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului cuprinde:

1) Staţie automată de monitorizare a calităţii aerului, sediu APM, pentru indicatorii: SO2, NO2,

NO, NOx, CO, C6H6, pulberi în suspensie (PM10), O3 şi parametrii meteo (direcţia şi viteza

vântului, temperatură, umiditate relativă, presiune atmosferică, radiaţie solară, precipitaţii).

Staţia este dotată cu analizoare automate care monitorizează calitatea aerului on-line, valorile

medii orare ale indicatorilor măsuraţi fiind prezentate publicului prin intermediul unui panou

exterior amplasat în parcul din Piaţa Mihai Eminescu şi al unor panouri de interior montate la

sediul APM Bistriţa precum şi prin internet (www.calitateaer.ro/).

Aceasta staţie face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, care cuprinde

114 astfel de staţii.

2) 4 puncte pentru măsurarea concentraţiilor medii de lungă durată (24 h) cu frecvenţa zilnică,

pentru indicatorii SO2, NO2, NH3. Aceste patru puncte sunt: zona industrială, zona depozitelor de

deşeuri menajere, Parcul Municipal şi zona de intrare în oraş a aportului de poluanţi pe direcţia

predominantă de bătaie a vântului NV;

3) 1 punct de prelevare pulberi în suspensie PM10, care sunt pulberi în suspensie cu diametru

aerodinamic de 10 microni, zilnic, la sediul APM.

4) 4 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile, respectiv: zona industrială, zona

depozitelor de deşeuri menajere, Parcul Municipal şi zona de intrare în oraş a aportului de

poluanţi pe direcţia predominantă de bătaie a vântului NV.

http://www.calitateaer.ro/


76

Tabel nr. 2.1. Sinteza datelor de monitorizare din staţia automată Bistriţa, anul 2010

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Din datele prezentate mai sus, se constată că în cursul anului 2010, au fost monitorizaţi prin

staţia automată, indicatorii: SO2, NOx, CO, O3 şi PM 10, captura de date fiind între 25,3% pentru

NOx şi 82,2% pentru SO2, pentru nici unul din indicatori nerespectându-se obiectivul de calitate

a datelor, conform cerinţelor din Ordinul nr. 592/2002.

Din numărul total de prelevări s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite zilnice admise în cazul

pulberilor în suspensie, fracţia PM 10 (VL=50 µg/mc), frecvenţa depăşirilor fiind de 6,4% în

cazul fracţiei PM 10 determinată nefelometric şi 3% în cazul fracţiei PM 10 determinată

gravimetric.

Concentraţiile medii anuale în 2010 s-au încadrat în valorile limită anuale pentru protecţia

sănătăţii umane/ecosistemelor la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia pulberilor în suspensie -

indicator dioxid

de sulf

oxizi de

azot

PM 10

nefelometric

PM 10

gravimetric

monoxid

de

carbon

ozon

u.m. µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc perioada de

mediere 1h 1h 24 h 24 h 8 ore 1h

număr de determinări

7203 2220 141 132 6321

concentraţia maximă 38.08 126.83 95.03 65.27 2.73 96

concentraţia medie anuală

5.66 36.67 25.59 24.61 27.23

captura de date % 82.2 25.3 38.6 36.1 72.1

valorile limită pe perioada de

mediere 350 200 50 50 10

număr de depăşiri 0 0 9 4

Valoarea limită anuală pentru

protecţia sănătăţii umane / ecosistemelor

- / 20 40 / 30 20 / - 20 / -


77

fracţia PM10, unde s-a înregistrat o concentraţie medie anuală de 25,59 µg/mc pentru PM10

determinate nefelometric şi 24,01 µg/mc pentru PM10 determinate gravimetric, depăşindu-se

valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (20 µg/mc).

Tabel nr. 2.2. Sinteza datelor de monitorizare manuală, anul 2010

dioxid de

sulf

(µg/mc)

dioxid de

azot

(µg/mc)

amoniac

(µg/mc)

PM10

(µg/mc)

Pb

(µg/mc)

Cd

(µg/mc)

Cr

(µg/mc)

Zn

(µg/mc)

Cu

(µg/mc)

pulberi

sedimentabile

(g/m2/luna)

perioada de

mediere24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h o luna

număr de

determinări565 799 800 259 257 236 257 257 257 48

concentraţia

maximă9.00 61.00 99.84 92.50 0.32 0.02 0.08 0.18 0.20 6.3708

concentraţia

medie anuală

0.81 13.65 36.02 21.29 0.02 0.00 0.00 0.02 0.01 3.97

captura de

date %39.2 55.5 55.5 71.9 71.4 65.6 71.4 71.4 71.4 100

valorile limită pe

perioada de

mediere

250 100 100 50 0.7 0.02 17

număr de

depăşiri0 0 0 9 0 1 0

valoarea limită

anuală 60 40 20


În cursul anului 2010, au fost monitorizaţi manual indicatorii: SO2, NO2, NH3, PM10, Pb, Cd,

Cr, Zn, Cu şi pulberi sedimentabile, captura de date fiind de 100% pentru indicatorul: pulberi

sedimentabile iar pentru ceilalţi indicatori între 39,2% pentru SO2 şi 71,9% pentru PM10, pentru

aceştia nerespectându-se obiectivul de calitate a datelor, conform cerinţelor din Ordinul nr. 592/

2002.

Din numărul total de prelevări s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice admise în cazul

pulberilor în suspensie, fracţia PM 10 (VL=50 µg/mc), frecvenţa depăşirilor fiind de 3,5% şi la

indicatorul Cd (determinat din PM10), frecvenţa depăşirilor fiind de 0,4%.


78

În anul 2010, la indicatorii monitorizaţi manual s-a constatat încadrarea în valorile limită anuale

la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia pulberilor în suspensie - fracţia PM10, unde s-a

înregistrat o concentraţie medie anuală de 21,29 µg/mc faţă de 20 µg/mc admis.

O analiza a evoluţiei concentraţiilor de poluanţi în atmosferă în perioada 2008-2010, prezentată

în graficele din figura de mai jos, indică o scădere progresivă a mediei anuale la ozon şi o creştere

a mediei anuale la oxizii de azot, în timp ce la ceilalţi poluanţi nu se concretizează clar o linie de

tendinţă.

Grafic nr. 2.1. Evoluţia concentraţiilor anuale la indicatorii monitorizaţi de staţia automată

Bistriţa (a) şi manual 24h (b) în perioada 2008-2010

(a) (b)

0 10 20 30 40 50

dioxid de

sulf

(µg/mc)

oxizi de

azot

(µg/mc)

ozon

(µg/mc)

2008 2009 2010

0 10 20 30 40 50

amoniac

(µg/mc)

conc

PM10

(µg/mc)

2008 2009 2010


Oxizii de azot (NOX), sunt emişi în timpul arderii combustibililor şi în sectorul transportului

rutier, ambele suferind o intensificare în perioada 2008-2010, ceea ce explică evoluţia

ascendentă.

Formarea fotochimică a ozonului depinde în principal de factorii meteorologici şi concentraţiile

oxizilor de azot şi a compuşi organici volatili (COV). Concentraţiile de ozon sunt în general mai

mici în zonele urbane cu emisii mari de NOX. Acest lucru se datorează epuizării de O3 printr-o

reacţie cu monoxidul de azot (NO) - un poluant emis în special in trafic.


79

Evoluţia calităţii aerului în municipiul Bistriţa, la principalii indicatori de poluare, în

anul 2011

a) Dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac – probe de lungă durată – iunie 2010 – iunie

2011

Grafic nr. 2.2.

0.874 1.412

15.076

21.579

31.847

30.243

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

con

cen

traţ

ia

(mic

rog

ram

e/m

c)

dioxid de sulf dioxid de azot amoniac

Evoluţia dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi

amoniacului, probe de lungă durată,

Bistriţa, IUNIE 2010 - IUNIE 2011

iunie 2010 IUNIE 2011


O analiză a evoluţiei calităţii aerului prin prisma indicatorilor: dioxid de sulf, dioxid de azot şi

amoniac, în perioada Iunie 2010 – Iunie 2011, indică o creştere în anul 2011 a valorilor medii la

dioxid de sulf şi dioxid de azot şi o scădere nesemnificativă la amoniac, toate valorile situându-se

sub limitele admise.

b) Pulberi în suspensie PM10, 2011

Tabel nr. 2.3.

Punct

prelevare ian feb. mart. apr. mai iun.

media

sem.I

Sediu

APM 35,319 33,242 28,474 22,870 16,382 12,680 24,822 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud


80

La indicatorul: Pulberi în suspensie, fracţia PM 10, determinat gravimetric la sediul APM

Bistriţa-Năsăud, se constată o scădere progresivă şi substanţială a mediei lunare începând cu

luna ianuarie 2011 până în luna iunie 2011, respectiv de la 35,319 µg/mc în luna ianuarie la

12,680 µg/mc în luna iunie.

c) Pulberi sedimentabile, 2011

La indicatorul: Pulberi sedimentabile, monitorizat manual de către APM Bistriţa-Năsăud, se

constată o creştere semnificativă a mediei lunare în luna iunie 2011, respectiv de 9.2744

µg/mc, fără a se depăşi limita admisă de 17 µg/mc.

Tabel nr. 2.4.

zona ian feb. mart. apr. mai iun. media

sem.I

Bistriţa 4,4599 5,9508 4,6177 4,7950 3,5903 9,2744 5,4480 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

În urma analizării valorilor concentraţiilor şi a numărului de depăşiri înregistrate la principalii

indicatori de aer monitorizaţi de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, în perioada

2008 – 2011, se poate concluziona că aerul din municipiul Bistriţa este de calitate bună spre

foarte bună. Singurul indicator care ridică mici probleme, la fel ca în toate celelalte ţări europene,

este indicatorul: Pulberi în suspensie la fracţia PM10, depăşirile înregistrate fiind cauzate de

aglomerarea particulelor datorită umidităţii ridicate din perioada iarnă - primăvară, fenomen

specific zonei.

Totuşi, conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului

Bistriţa, percepţia acesteia privind poluarea aerului este preponderent negativă, 7,8% dintre

respondenţi considerând că gradul de poluare este foarte ridicat, în timp ce 50,1% au indicat un

grad de poluare atmosferică ridicat.


81

Sursele de poluare atmosferică

Emisiile de poluanţi atmosferici se determină anual de către APM Bistriţa-Năsăud, prin

metodologiile CORINAIR, AP42 şi Copert III, utilizând datele furnizate de instituţii şi agenţi

economici sau pe baza calculelor efectuate de agenţii economici, având ca bază de lucru analizele

efectuate în punctele de emisie.

Tabel nr. 2.5. Principalele surse de poluare a aerului şi metodele de reducere a poluării

Surse principale de poluare a

aerului

Metode de reducere a poluării mediului

Poluare rezultată din surse

staţionare (poluare industrială)

Dotarea poluatorilor cu echipamente de protecţie a mediului

Mutarea activităţilor industriale în afara zonei rezidenţiale

Aplicarea şi respectarea legislaţiei şi standardelor de mediu

Amendarea poluatorilor

Ecologizarea zonelor contaminate

Creşterea performanţei de mediu prin implementarea sistemelor de

management de mediu ISO 14001 şi înregistrarea EMAS

Campanii de conştientizare

Poluare rezultată din surse

staţionare (încălzirea

locuinţelor)

Modernizarea şi eficientizarea centralelor termice

Extinderea utilizarii energiei neconvenţionale

Reabilitarea termică a locuinţelor

Surse mobile de poluare

(autovehicule)

Descongestionarea şi fluidizarea circulaţiei,

Măsuri de restricţionare şi reorientare a traseelor prin introduce-

rea de sensuri giratorii şi sensuri unice

Schimbarea unor trasee de trafic greu

Utilizarea mijloacelor de transport ecologice

Practicarea altor metode de deplasare nepoluante

Zona verde de protecţie între carosabil şi trotuare

Campanii de conştientizare Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud


82

Repartiţia emisiilor de poluanţi după surse

Grafic nr. 2.3. Repartiţia emisiilor de CO2 după surse, 2008

Sursa datelor: Program aplicaţie informatică EMS – Energy Management System

La nivelul municipiului Bistriţa, principalele surse de emisii de dioxid de carbon în atmosferă

sunt reprezentate de transportul auto şi arderile industriale şi neindustriale.

În municipiul Bistriţa există 4 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei IPPC

(Directiva privind Prevenirea şi Controlul Poluării Industriale):

- S.C. ARIO S.A. – turnătorie armături industriale din oţel şi piese turnate, cu emisii în

principal de CO2; SO2; NOX; CO; N2O; S.C. ARIO S.A. se află încă în perioadă de

tranziţie, autorizaţia integrată de mediu nr. 64-NV6 din 31.08.2007 fiind emisă cu

Plan de acţiuni şi se urmăreşte respectarea întocmai a măsurilor şi termenelor de

soluţionare ale acestora;

- S.C. ROMBAT S.A. –activitate de producere acumulatori, baterii şi pile electrice, cu

emisii în principal de CO2; SO2; NOx; CO; N2O;

- S.C. TERAPLAST GP S.A. - producţie cahle pentru teracotă şi cărămizi, cu emisii în

principal de CO2; SO2; NOx; CO; N2O;

- SC KEMWATER CHIMBIS SA - producţie sulfat de aluminiu, cu emisii în principal

de SO2; NH3.


83

Sub incidenţa Directivei IPPC precum şi a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor

anumitor poluanţi în atmosferă care provin de la instalaţiile mari de ardere, a intrat şi Uzina

termică Bistriţa, având autorizaţia integrată Nr.55–NV6 din 29.12.2006, instalaţie ce şi-a sistat

activitatea din 2007. Direcţia de Termoficare a solicitat şi a obţinut aviz de mediu pentru

stabilirea obligaţiilor de mediu în aprilie 2008 - la încetarea temporară a activităţii, pentru

obiectivul Uzina Termică, în municipiul Bistriţa, str. Zefirului, nr. 1.

În prezent, pentru obţinerea energiei termice, se utilizează cu precădere combustibil gazos şi

combustibil solid (lemn) şi în mai mică proporţie combustibil lichid (motorină, CLU). Nu există

în funcţiune instalaţii mari de ardere pentru producerea energiei electrice sau termice şi nu mai

funcţionează sistemele centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice şi apei calde,

încălzirea realizându-se în general prin sisteme proprii (microcentrale de bloc, scară, apartament).

Estimarea emisiilor atmosferice pentru anii 2008 si 2009 arată că transportul rutier este principala

sursă de emisii în atmosferă pentru un mare număr de poluanţi.

Poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibililor şi

infrastructurii rutiere. Substanţele poluante care însoţesc circulaţia rutieră se diferenţiază astfel:

• cele evacuate prin circuitul de eşapament, constând din gaze de ardere şi din aditivi ai

carburanţilor şi lubrifianţilor;

• cele rezultate prin frecare si uzură, sub formă de particule/aerosoli, de provenienţă şi de

compoziţie diversă (din calea de rulare, din pneuri etc).

Principalii poluanţi eliminaţi prin gazele de evacuare sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de

azot (NOx), hidrocarburi parafinice şi aromatice (Hc), oxizi de sulf (SO, SO2) – în cazul

alimentării cu motorină – particule şi plumb – în cazul alimentării cu benzină cu plumb.

Îmbunătăţirea calităţii combustibililor utilizaţi de autovehicule a determinat o scădere importantă

a aportului transporturilor la emisiile de dioxid de sulf şi plumb, dar ele rămân în continuare o

sursă de poluare deosebit de agresivă, în special asupra mediului riveran căilor de acces auto

puternic tranzitate.


84

Transporturile au suferit în perioada 2009-2011 o evoluţie ascendentă la nivelul municipiului

Bistriţa. Se constată o creştere a numărului de maşini şi o intensificare a traficului rutier. Acest

fenomen a dus în mod normal la o creştere a poluării produse de transporturi şi la o aglomerare a

zonelor de parcare.


în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, ca principală sursă de poluare a mediului ambiental

sunt indicate autovehiculele, de către 74,2% din respondenţi, deşeurile menajere/groapa de gunoi,

de către 56,2% din respondenţi şi activitatea industrială (ROMBAT, RAAL, ARIO, etc.), de către

56% din respondenţi. În ceea ce priveşte poluarea industrială, 4,7% dintre respondenţi consideră

că aceasta este foarte ridicată, iar 27,5 % dintre respondenţi indica o poluare ridicată.

Calitatea apelor de precipitaţii

Deoarece precipitaţiile sunt deosebit de eficiente în spălarea atmosferei, parametrii lor de calitate

constituie indicatori relevanţi pentru poluarea atmosferică.

Pentru aprecierea calităţii apelor din precipitaţii, în municipiul Bistriţa, APM Bistriţa-Năsăud

prelevează probe din doua puncte: SC AQUABIS SA şi Sediul APM Bistriţa. Indicatorii analizaţi

sunt: pH, alcalinitate, amoniu, azotiţi, azotaţi, sulfaţi, cloruri, Ca, reziduu fix, conductivitate, cu o

frecvenţă săptămânală.

În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile medii obţinute la monitorizarea principalilor

indicatori fizico-chimici ai apelor din precipitaţii:


85

Tabel nr. 2.6. Valori ale indicatorului pH în anul 2009

Puncte

prelevare

anul

2009

Cantit.

precip. pH Alc NH4

+ NO2

- NO3

- Ca2

+ SO4

2- Cl

-

Rez.

Fix Cond

l/mp unit

pH mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mS

Sediu

SUMA 292,3

medie 7,167 0,388 0,731 0,04 0,188 9,357 9,346 11,45 61,4 80

max 105 7,86 4,2 1,481 0,15 0,6179 28 14 19 136 182

min 0,1 6,09 0,1 0,106 0,01 0 3 5 6 25,5 34

nr.det. 30 30 26 27 26 26 28 26 29 30 30

RAJA

SUMA 175,9

medie 7,309 0,358 0,663 0,03 0,1464 10,77 9,36 12,81 62,2 81,17

max 12 7,89 1 2,684 0,12 0,539 32 16 21 129 172

min 0,1 6,41 0,1 0,09 0,01 0 4 2 4 10.5 14

nr.det. 30 30 24 26 25 25 26 25 27 30 30

Mun.

Bistriţa,

2009

SUMA 468,2

medie 7,238 0,373 0,697 0,04 0,1672 10,06 9,353 12,13 61,8 80,58

max 292,3 7,89 4,2 2,684 0,15 0,6179 32 16 21 136 182

min 0,1 6,09 0,1 0,09 0,01 0 3 2 4 10,5 14

nr.det. 60 60 50 53 51 51 54 51 56 60 60 Sursa:Raport privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2009


Perioada Ian. Febr Mart. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Val. medie

unit pH

7,30

7,31

7,63

6,77

7,40

7,26

6,57

6,80

6,78

7,20

7,33

7,41 Sursa:Rapoarte lunare privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2010


Perioada Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Val. medie unit pH 7,12 7,24 7,44 7,23 7,12 Sursa:Rapoarte lunare privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2011

Nu s-a constatat apariţia de ploi acide (ploi cu pH< 5,6) în municipiul Bistriţa, în perioada

analizata (anii 2009 – 2011).


86

2.1.2. Calitatea apei

Calitatea apei este dată de totalitatea proprietăţilor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice.

Aceste proprietăţi în condiţii naturale provin pe de o parte din dizolvarea substanţelor din aer, sol

şi a rocilor cu care apa vine în contact, iar pe de altă parte din dizolvarea substanţelor din

procesele biologice ale organismelor vii din apă. În afara acestor condiţii naturale, calitatea

apelor este afectată şi de contactul cu substanţele provenite în urma activităţilor umane (activităţi

gospodăreşti, agricultură, industrie etc.).

Activitatea de monitorizare a calităţii apelor se desfăşoară în cadrul Sistemului Naţional de

Monitoring Integrat al Apelor din România (SNMIAR), conform Manualului de Operare întocmit

în baza legislaţiei specifice în domeniul apelor, respectând cerinţele reţelei EUROWATERNET a

Agenţiei Europene de Mediu, ale reţelei TNMN (Transnational Monitoring Network), respectiv

ale Convenţiilor bilaterale România – Ungaria şi România – Ucraina.

Astfel, ţinând cont de prevederile Directivei Cadru a Apei, Sistemul bazinal de supraveghere a

calităţii apelor din bazinul hidrografic Someş-Tisa prevede monitorizarea reţelei hidrografice

(râuri, lacuri) prin cele două tipuri de monitoring: monitoringul de supraveghere şi monitoringul

operaţional, corespunzător impactului antropic la care este supus cursul de apă.

Aceste două tipuri de monitoring asigură monitorizarea: secţiunilor de prelevare a apelor de

suprafaţă utilizate în scopul potabilizării, secţiunilor de referinţă, poluării cu substanţe prioritare/

prioritare periculoase, calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul

susţinerii vieţii piscicole, sedimentelor, apelor subterane freatice: foraje de reţea şi foraje de

pompări experimentale, apelor uzate evacuate de sursele de impurificare din bazin şi a apelor care

formează sau traversează frontiera de stat (sursa: Administraţia bazinală Someş-Tisa).

Calitatea apelor de suprafaţă

Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, în

conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi 79/869/EEC transpuse în

legislaţia naţională prin HG nr. 100/2002 (NTPA – 013) şi a Normativului privind metodele de

măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate


87

producerii de apă potabilă (NTPA – 014), Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

organizează campanii de recoltare a probelor de apă cu o frecvenţă stabilită funcţie de numărul

populaţiei deservite de fiecare sursă.

Calitatea apei râului Bistriţa

Râul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei municipiului Bistriţa, atât

din apa de suprafaţă, cât şi din subteran.

Sursa de suprafaţă - priza de apă este realizată printr-un baraj deversor din beton armat, construit

în anul 1910 pentru vechea centrală hidroelectrică. Barajul este prevăzut pe malul drept al râului

cu două stăvilare, din care unul este acţionat electric. Pe partea dreaptă a acestuia este amplasată

priza de apă.

Calitatea apei râului Bistriţa este monitorizată atât de RAJA AQUABIS Bistriţa - Năsăud, ca

furnizor de servicii de alimentare cu apă şi canalizare în zona de interes, cât şi de către Sistemul

de Gospodărire a Apelor Bistriţa.

Monitorizarea apelor râului Bistriţa se realizează la indicatorii: pH, substanţe organice,

alcalinitate, amoniu, azotiţi, azotaţi, sulfaţi, cloruri, Ca, Fe, reziduu fix, conductivitate, în

următoarele secţiuni: amonte de staţia de tratare a apei a municipiului Bistriţa, aval de staţia de

epurare şi în 2 puncte situate în amonte şi aval de SC ROMBAT SA.

1. Priză oraş Bistriţa

Tipul de monitoring derulat în această secţiune a fost de tip supraveghere, dar secţiunea serveşte

şi pentru urmărirea calităţii râului Bistriţa, ca sursa de apă brută pentru alimentarea cu apă a

municipiului Bistriţa. Din datele furnizate de Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa, râul

Bistriţa, hm 512, la priza Bistriţa, se încadrează în categoria A2 de calitate (conform HG

100/2002), fiind corespunzătoare nivelului de tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie

asigurat de staţia de tratare a S.C. AQUABIS S.A. (sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bistriţa-Năsăud).

În zona de captare, pentru monitorizarea calităţii apelor subterane, a fost executat un foraj de

observaţie la Rusu Bârgăului, evoluţia indicatorilor de calitate fiind urmăriţi de laboratorul


88

Sistemului de Gospdărire a Apelor Bistriţa. Parametrii monitorizaţi sunt comparaţi cu

concentraţiile maxime admisibile (CMA) din Legea nr. 458/2002 (completată cu Legea nr

311/2004) privind calitatea apei potabile.

2. Râul Bistriţa la Sărata

În această secţiune, tipul de monitoring derulat a fost de tip operaţional, datorită presiunilor

antropice exercitate prin modificările hidromorfologice şi a încărcării ridicate a apei ca urmare a

evacuării apelor orăşeneşti din zonă.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat, conform planului propriu de

monitorizare, determinări momentane ale calităţii apelor de suprafaţă în aval de zone cu restituţii

concentrate. Din rezultatele analizelor efectuate se constată că, în aval de staţia de epurare a

municipiului Bistriţa, râul Bistriţa depăşeşte limitele clasei a II-a de calitate datorită încărcării

organice şi a nivelului nutrienţilor, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de

epurare (Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud).

Din rezultatele analizelor efectuate de către Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa şi Agenţia

pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud se constată că apele de suprafaţă se încadrează în

general în clasele de calitate I şi II, conform Ordinului 161/ 2006, cu excepţia râului Bistriţa, în

aval de staţia de epurare a municipiului Bistriţa, la încărcarea organică şi nutrienţi.

Calitatea apei potabile

În conformitate cu Legea nr. 458/2002 completata cu Legea nr. 311/2004, Direcţia de Sănătate

Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud asigură supravegherea, inspecţia şi monitorizarea calităţii apei

potabile. Supravegherea calităţii apei potabile se face prin prelevarea şi analiza probelor de apă

din reţeaua de distribuţie, de două ori pe săptămână, în 8 puncte de recoltare amplasate dispersat

pe raza municipiului şi zilnic in punctul de recoltare al Direcţiei de Sănătate Publică. Pentru a

aprecia că o apă este sigură, numărul probelor anuale care prezintă abateri calitative trebuie să fie

sub 5% din totalul probelor analizate.

Monitorizarea calităţii apei potabile se realizează şi de către Laboratorul Staţiei de tratare

AQUABIS, care prelevează zilnic minimum 10 probe de apă din reţeaua de distribuţie, la care se


89

determină: miros, gust, culoare, PH, turbiditate, substanţă organică, clor rezidual iar la patru

dintre acestea: număr de germeni, bacterii coliforme, e.coli, streptococi fecali, amoniu şi azotiţi.

Din analiza datelor prezentate de cele două instituţii, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie a

municipiului Bistriţa apare ca sigură. De altfel, nu s-a înregistrat nici o epidemie hidrică în

perioada 2009-2011.

Prin programul ISPA început în anul 2008, SC AQUABIS SA a promovat obiectivul de investiţii

“Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona urbană Bistriţa”

care include lucrări de reabilitare a Staţiei de Tratare Bistriţa-Bârgăului şi introducerea procesării

nămolului precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare. Totodată,

prin accesarea fondurilor de coeziune, începând cu anul 2010, se derulează proiectul "Extinderea

şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud", care are termen de

finalizare sfârşitul anului 2013, investiţii care vor contribui decisiv la atingerea şi menţinerea

parametrilor de calitate ai apei potabile precum şi ai apelor uzate evacuate.

Conform sondajului de opinie realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului

Bistriţa, un procent de 98,3% dintre respondenţi declară că au locuinţa racordată la sistemul

centralizat de alimentare cu apă potabilă, în timp ce numai 97,7% la reţeaua de canalizare

orăşenească. Dintre aceştia, 70,6% sunt foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de calitatea apei potabile

distribuite şi doar 62,7% sunt foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de funcţionarea sistemului public de

canalizare.

Calitatea apelor subterane

În cadrul Programului de modernizare şi dezvoltare a Sistemului Naţional de Monitoring Integrat

al Apelor, în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene din B.H. Someş-Tisa, se desfăşoară

o activitate sistematică de urmărire a calităţii apelor subterane.

Astfel, în judeţul Bistriţa-Năsăud, sunt monitorizate în total 10 puncte din reţeaua Hidrogeologică

Naţională, din care 8 foraje freatice şi doua izvoare.


90

La evaluarea calitativă a apelor subterane se iau de asemenea în considerare şi rezultatele

obţinute prin automonitoringul forajelor de observaţie şi control al poluării, amplasate în zona

surselor semnificative de poluare (cca. 40 foraje).

Evaluarea calităţii apelor subterane se realizează prin compararea valorilor de chimism (valori

medii/punct monitorizat) cu valorile de prag stabilite, conform Ordinului Ministerului Mediului

nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România

pentru elementele analizate, dar pentru care nu există stabilite valori prag, valorile medii

determinate s-au comparat cu valorile fondului natural (NBL), în cazul în care aceste valori sunt

mai mari decât valorile CMA conform Legii nr. 458/2002 (completata cu Legea nr. 311/2004),

privind calitatea apei potabile.

Indicatorii analizaţi în conformitate cu Directiva Cadru a Apei şi prevăzuţi de Ghidul

Metodologic pentru modernizarea activităţii de monitorizare a apelor subterane, se grupează în

următoarele categorii: indicatori fizici, substanţe organice (SO), nutrienţi, metale grele, pesticide,

indicatori bacteriologici.

Începând cu anul 2005, caracterizarea apelor subterane se face pe corpuri de ape subterane.

Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud sunt atribuite două corpuri de apă subterană (ROSO09 şi

ROSO15). Astfel, în corpul ROSO09/ Someş Mare, luncă şi terase, s-au monitorizat calitativ 8

puncte, din care: 5 foraje de reţea de ordinul I şi 3 fântâni propuse pentru programul ZV. Funcţie

de tipul programului de monitorizare, 2 foraje fac parte din programul(O) şi 3 foraje din

programul (ZV).

Rezultatele monitorizării corpului ROSO09/ Someşul Mare, luncă şi terase, arată că nu au fost

depăşiri ale valorilor de prag stabilite (TV) şi în consecinţă se poate considera că acest corp de

apă subterană se află în stare chimică bună. O singură excepţie s-a înregistrat în luna iunie 2011,

când apa uneia dintre fântânile monitorizate a depăşit valorile legale maxim admise la amoniu şi

fier (Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud).

În perioada 2009-2011, în judeţul Bistriţa-Năsăud nu au avut loc poluări accidentale care ar fi

putut afecta calitatea apelor subterane (Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-

Năsăud).


91

Sursele de poluare a apelor

Principala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintă apele uzate insuficient epurate evacuate

de R.A.J.A. “AQUABIS “, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară pentru nutrienţi

(NH4.+

- N). De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa este afectată de influenţa antropică

coroborată cu fondul natural, care determină depăşiri la ionii generali şi metale.

În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de pe teritoriul

municipiului Bistriţa prin sistemul de canalizare, nu toate apele uzate generate din activităţile

productive şi menajere sunt deversate în canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul

natural, iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului.

Staţia de epurare este amplasată în extremitatea de sud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul

drept al râului omonim, afluent de dreapta al Şieului, afluent de stânga al Someşului Mare.

Monitorizarea funcţionării staţiei de epurare se realizează atât de către AQUABIS cât şi de către

Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, la

indicatorii: pH, materii în suspensie, CCO-Cr, CBO5, oxigen dizolvat, amoniu, azotiţi, azotaţi,

fosfor total, fier, zinc, crom, plumb, nichel, cianuri, detergenţi, cloruri, substanţe extractibile,

reziduu filtrat, fenoli, sulfaţi.

Din interpretarea analizelor de ape efectuate de laboratoarele Agenţiei pentru Protecţia mediului

Bistriţa-Năsăud se constată că apele reziduale depăşesc, în mod frecvent, limitele admise pentru

indicatorul amoniu şi nutrienţi la evacuarea din staţia de epurare Bistriţa, aceasta nefiind

prevăzută cu treapta terţiară de epurare.

Alte surse de poluare a apelor sunt constituite din surse difuze domestice şi din activităţile din

agricultură şi silvicultură. Satele situate în zona de captare Bistriţa nu au sisteme centralizate de

canalizare, cu excepţia zonei Prundului Bârgăului. Poluarea difuză este mai dificil de controlat

decât cea care îşi are originea în surse punctiforme.

O altă sursă importantă de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane o reprezintă şi depozitele

vechi de deşeuri existente pe malurile râului.


92

Conform legislaţiei privind managementul deşeurilor, autorităţile locale sunt obligate să ia măsuri

de refacere a acestor zone contaminate, pentru o utilizare benefică. Aceasta va servi şi la

protejarea resurselor de ape subterane.

În concluzie, calitatea apei din Sub-Bazinul Hidrografic Bistriţa poate fi considerată în general

bună, pe tronsoanele de râu în care nivelul amoniului, nutrienţilor sau a indicatorilor

bacteriologici sunt ridicate, trebuind să se acţioneze ferm în vederea încadrării în limitele legale

în vigoare. Se impune stoparea poluării la sursă prin măsuri tehnologice, controlul şi

monitorizarea depozitelor de deşeuri din zona cursurilor de apă, evacuărilor de ape menajere,

poluărilor difuze provenite de la depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor animaliere,

deversărilor de borhot de la distileriile particulare şi a evacuărilor de ape uzate de la fermele

avicole. Speciile pot fi vulnerabile la creşterea de fosfor şi azot, iar fenomenul de eutrofizare a

apelor se intensifică în prezenţa acestor nutrienţi.

Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa,

percepţia acesteia privind poluarea apei este totuşi preponderent negativă, 8,9% dintre

respondenţi considerând că gradul de poluare este foarte ridicat, în timp ce 44,8% au indicat un

grad de poluare a apelor ridicat.

2.1.3. Calitatea solului

Solul este formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei în care se desfăşoară fără

întrerupere procese biologice, fiind în permanenţă sub acţiunea materiei vii: microflora, flora,

fauna, microfauna.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi

calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele

hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin

reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în

agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.


93

Conform APM Bistriţa-Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud are o suprafaţă totală de 5355,2 km2, din

care:

zona urbană ocupă 395,11 km2 repartizaţi:

146,82 km2 oraşul Sângeorz-Băi,

145,47 km2 municipiul Bistriţa,

59,57 km2 oraşul Beclean,

43,25 km2 oraşul Năsăud

zona rurală ocupă restul de 4960,09 km2.

Inventarul siturilor contaminate

Începând cu anul 2008, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin unităţile din subordine,

a realizat identificarea preliminară a siturilor contaminate, pe baza chestionarelor, a

documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor

anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice. În tabelul de mai jos este prezentat

inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa.

Tabel nr. 2.9. Inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa

Tip sit contaminat Localizarea

sitului

Natura sursei de

poluare

Suprafaţa

contaminată

(ha)

Halda de zgură Viişoara deşeuri de turnătorie 2,4

Uzina termică –depozit

combustibil Bistriţa produse petroliere 0,06

Depozit deşeuri menajere

Bistriţa

deşeuri menajere 7,10

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, 2010

Uzina termică Bistriţa a obţinut Avizul de mediu nr.15/07.04.2008 de închidere temporară a

activităţii şi pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii uzinei termice. S-au luat

măsuri pentru mutarea păcurii (cu regim de rezervă de stat) la alţi depozitari, urmând să se

realizeze decontaminarea.


94

Prin decizia APM Bistriţa - Năsăud nr. 261/8.07.2009, depozitul de deşeuri menajere aparţinând

S.C. CODRIŞOR S.R.L. a sistat depozitarea la 16.07.2009, conform H.G. nr. 349/2005 privind

depozitarea deşeurilor. Întreaga suprafaţă a depozitului a fost predată Primăriei Municipiului

Bistriţa, în vederea închiderii prin proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor in

judeţul Bistriţa Năsăud".

Depozitul de deşeuri aparţinând S.C. URBANA S.A. a sistat activitatea la 31.12.2006 şi deţine

Avizul de mediu nr. 14/18.12.2006 pentru stabilirea obligaţiilor de închidere a obiectivului:

Rampă de deşeuri menajere. Primăria Municipiului Bistriţa a preluat depozitul de deşeuri

menajere aparţinând S.C. Urbana S.R.L. Bistriţa, str. Zăvoaie, existând in acest sens Hotărârea

Consiliului Local al municipiului Bistriţa nr. 1/10.01.2007 privind stabilirea măsurilor necesare

asigurării depozitării deşeurilor din municipiul Bistriţa până la punerea în funcţiune a rampei

ecologice din cadrul Proiectului "Sistemul integrat de management al deşeurilor. În anul 2009

s-au realizat lucrări de închidere prin nivelarea şi impermeabilizarea suprafeţei depozitului,

stabilizarea taluzelor, realizarea sistemului de colectare a levigatului si evacuarea apelor pluviale

colectate de pe suprafaţa depozitului, realizarea sistemului de colectare pasivă a gazelor de

fermentaţie, organizarea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu pentru perioada de

execuţie a lucrărilor de închidere, monitorizarea calităţii factorilor de mediu, urmărirea

comportării lucrărilor de închidere şi măsuri de protecţie a locuitorilor municipiului Bistriţa.

Reţeaua de monitorizare a solului şi vegetaţiei

În judeţul Bistriţa-Năsăud, lucrările de monitorizare a calităţii solului agricol s-au efectuat în

conformitate cu prevederile Ordinului nr. 223/2002 privind aprobarea metodologiei de întocmire

a „Studiilor pedologice agrochimice necesare realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi

judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură”.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, prin laboratoarele proprii, efectuează analize

ale pH-ului şi metalelor din sol şi vegetaţie, din zone cu potenţial de poluare ridicat:


95

a) Monitorizare sol şi vegetaţie (sol - 6 indicatori suprafaţă şi 6 indicatori adâncime:

pH şi metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd - vegetaţie - metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd) – 5

puncte de monitorizare în municipiul Bistriţa (2 puncte în zona industrială, 1 punct în zona

depozitelor de deşeuri menajere, 1 punct în zona rezidenţială şi 1 punct în zonă de trafic intens).

b) Monitorizare soluri afectate de depozitări de deşeuri (6 indicatori suprafaţă şi 6

indicatori adâncime: pH şi metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd) – 2 puncte de monitorizare în

municipiul Bistriţa (zona depozitelor menajere şi depozitul industrial)

Din analizele efectuate de către APM Bistriţa-Năsăud în anul 2009, comparativ cu valorile

normale, pragurile de alertă sau pragurile de intervenţie, aşa cum sunt ele definite în Ordinul

nr.756/1997, s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor de metale grele în solurile monitorizate:

- ale valorilor normale, la toţi indicatorii, cu excepţia cromului,

- ale pragului de alertă şi de intervenţie la indicatorul cupru.

În anul 2010, din interpretarea datelor de monitorizare a calităţii solului se constată că valorile

indicatorilor: plumb, zinc, cupru depăşesc valoarea normală, dar sunt sub valoarea pragului de

alertă în punctele de prelevare din zona industriala Bistriţa şi la limita haldei de zgură Bistriţa,

pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime.

Faţă de valorile înregistrate în noiembrie 2010, valorile concentraţiilor au crescut în aprilie 2011

în zona industrială Bistriţa, la limita SC Rombat:

o la indicatorul crom pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime;

o la indicatorii zinc şi plumb numai la suprafaţă;

înregistrându-se valori peste cele normale dar sub pragul de alertă:

o pentru indicatorul plumb:

suprafaţă şi adâncime la limită Rombat;

o pentru indicatorul cupru:

suprafaţă şi adâncime limită haldă industrială Bistriţa, limită Rombat.

În luna mai 2011 s-a înregistrat o creştere faţă de luna aprilie la limita S.C. Rombat S.A., zona

industrială Bistriţa:

o la indicatorul cupru pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime;


96

o la indicatorul plumb numai la adâncime;

- la limita haldei de zgură industrială Bistriţa, la indicatorul cupru pentru prelevările

de suprafaţă şi adâncime (Sursa APM Bistriţa-Nasaud.)

Surse de poluarea a solului:

- utilizarea îngrăşămintelor chimice;

- utilizarea substanţelor fitosanitare;

- depozitarea deşeurilor;

- poluarea solurilor ca urmare a activităţilor miniere şi industriale;

- poluarea verde prin infestarea cu buruieni a terenurilor rămase necultivate;

Alte forme de degradare a solului

Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive,

reprezintă restricţii ale utilizării acestora, determinate fie de factori naturali (climă, forme de

relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, agricole şi industriale. În multe cazuri,

aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea

funcţiilor acestora.

Datorită aşezării sale la interferenţa unor structuri geomorfologice diferite, cu o largă diversitate a

formelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa este puternic afectat de toate categoriile de

factori degenerativi ai solului. În funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate de aciditate

sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene.

Această situaţie presupune reevaluarea tuturor proiectelor de limitare a efectelor negative produse

de factorii degenerativi ai solului.


5,9% dintre respondenţi indică un nivel de poluare a solului foarte ridicat, în timp ce 37,6%

indică un nivel ridicat de poluare.


97

2.1.4. Poluarea fonică

Carta verde a UE privind expunerea la zgomote menţionează că aproape 20% din populaţia UE

suferă de pe urma nivelurilor crescute de zgomot care produc efecte adverse asupra sănătăţii.

Alături de poluarea atmosferică şi managementul deşeurilor, poluarea sonoră este una dintre

marile probleme cu care se confruntă omenirea la ora actuală.

Principala sursă de zgomot ambiental este traficul, în special traficul rutier, însă nu doar poluarea

sonoră stradală este deranjantă, ci şi cea produsă de activităţile industriale, comerciale, obiectele

electrocasnice din gospodării sau de vecinii gălăgioşi. În acest sens monitorizarea şi evaluarea

zgomotului constituie un obiectiv prioritar, urmate de adoptarea măsurilor care se impun în

scopul prevenirii şi reducerii efectelor dăunătoare ale zgomotului asupra populaţiei, acolo unde

valorile nivelului de zgomot depăşesc maximele admise.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud efectuează lunar măsurători ale nivelului de

zgomot în municipiul Bistriţa în 10 puncte de monitorizare (artere principale şi noduri stradale).

Zgomotul exterior este dat atât de sursele mobile cât şi de sursele fixe existente în zona de studiu

acustic la momentul respectiv.

Evoluţia nivelului de zgomot în perioada 2009-2011este redată mai jos:

Anul 2009

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat determinări ale nivelului de zgomot

urban, lunar, în 10 locaţii din municipiul Bistriţa prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 2.10.

Tip măsurătoare zgomot

Număr

măsurători

Maxima

măsurată

(dB)

Depăşiri

%

Pieţe, spaţii comerciale, restaurant în aer

liber

11 71,7 27,28

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 12 61,8 8,33

Trafic 121 82,7 7,44

Total 144 82,7 8,34 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, 2010

http://ec.europa.eu/environment/noise/greenpap.htm#situ


98

Frecvenţa acestor determinări este lunară, valorile limită admise pe diferite categorii tehnice de

străzi sunt conform STAS-ului 10009/88. Din cele 144 de măsurători efectuate s-au înregistrat 12

depăşiri, frecvenţa depăşirilor fiind de 8,34%, iar valoarea maximă măsurată 82,7 dB (în

intersecţia B-dul Independenţei - Str. Gării - Str. Al. Odobescu - Str. Gh. Şincai, valoarea admisă

fiind 75 dB).

De asemenea, Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat un număr de 274

determinări la comanda agenţilor economici (determinări efectuate la limita unor zone

funcţionale din judeţ). Frecvenţa depăşirilor în acest caz a fost de 9,86 %, iar valoarea maximă

măsurată a fost de 64 dB.

Deoarece unele din unităţile pentru care s-au efectuat determinările se găsesc în zona industrială a

municipiului Bistriţa, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza.

Această zonă fiind relativ departe de zona locuită a oraşului, se poate considera că depăşirile

înregistrate nu reprezintă o sursă de poluare sonoră a populaţiei municipiului.

Cu ocazia campaniei „Săptămâna europeană a mobilităţii” – 22 septembrie 2009 – Bistriţa –

o zi fără autoturism, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat două

determinări ale nivelului de zgomot în intersecţia Piaţa Unirii – Str. L. Rebreanu şi anume una în

data de 22 septembrie 2009, care a fost zi cu circulaţie rutieră închisă în zona respectivă iar a

doua în data de 18 septembrie 2009, care a fost zi cu circulaţie rutieră normală.

În condiţiile de trafic rutier suspendat s-a înregistrat o scădere a nivelului de zgomot echivalent

cu 10,14%.

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa–Năsăud a efectuat în perioada 1.01.2009 –

31.12.2009, 72 determinări de zgomot pe principalele artere de circulaţie din municipiul Bistriţa,

în zonele rezidenţiale precum şi în diferite obiective economice din judeţ, înregistrându-se

depăşiri ale nivelului de zgomot echivalent în procent de 30%.

Primăria Municipiului Bistriţa a efectuat în cursul anului 2009 un număr de 111 determinări ale

nivelului de zgomot echivalent, înregistrând 11 depăşiri. Din punctele de monitorizare, 8 au fost

de trafic, un punct a fost în incinta parcului municipal şi unul în Piaţa agroalimentară Decebal.


99

Tabel nr. 2.11. Măsurători ale nivelului de zgomot

Sursa datelor: Primaria municipiului Bistriţa

Anul 2010

Conform planului de monitorizare, s-au efectuat lunar determinări ale nivelului de zgomot în 10

puncte din municipiul Bistriţa, conform tabelului de mai jos. Valorile limită admise diferă după

categoria tehnică a străzii.

Tabel nr. 2.12.

Nr.crt. Locul efectuării măsurătorii Durata

(min.)

Valoarea medie

măsurată Leq(dB)

Valoare

limită admisă

STAS (dB)

1 Str. L. Rebreanu - pietonal 15 56.74 70

2

Intersecţia stradală: Str. L.

Rebreanu - B-dul. Gen. G. Bălan -

Str. Bistricioarei - Str. C. R. Vivu 15 56.10 70

3 Intersecţia stradală: B-dul. Gen. Gr.

Bălan - Str. P. Ispirescu 15 58.90 70

4

Intersecţia stradală: B-dul. Gen. G.

Bălan - Str. A. Iancu - Str.

Grănicerilor 15 58.89 70

5 Intersecţia stradală: Calea Moldovei

- Str. Lucian Blaga 15 60.06 75

6

Intersecţia stradală: B-dul

Independenţei - Str. Gării - Str. Al.

Odobescu - Str. Gh. Şincai 15 59.63 75

7 Strada Nicolae Bălcescu 15 58.02 65

8 Intersecţia stradală: Str. Gării - B-

dul Decebal 15 58.58 75

9 Piaţa agroalimentară-Decebal -

limită 15 54.67 65

10 Parcul municipal – incintă 15 49.71 60 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud


100

Din datele furnizate de APM Bistriţa-Năsăud, rezultă ca în cursul anului 2010 nu s-au înregistrat

depăşiri ale nivelului de zgomot în cele 10 puncte de monitorizare.

Anul 2011

Tabel nr. 2.13. Determinări ale nivelului de zgomot urban în trim. I, anul 2011

Nr.

crt. Locul măsurătorii

Durata

măsurăto

rii

(min.)

Val.

medie

măsurată

(dB)

Val.

medie

măsurată

(dB)

Val.

medie

măsurată

(dB)

Val.

STAS

10009/8

8

(dB)

IAN. FEB MAR

1

Cartier Viişoara - intersecţie DN

17 - Drumul Cetăţii (75dB) -

(Punctul de control)

15 63,3 70 64,5 75

2


Independenţei - Str. Libertăţii -

Str. Sigmirului (75 dB)

15 73,1 66,4 70,1 75

3


Independenţei - Str. Gării - Str.

Al. Odobescu - Str. Gh. Şincai

(75 dB)

15 64,7 67 61,5 75

4 Intersecţia stradală: Str. Gării -

B-dul Decebal (75 dB) 15 64,1 63 66,8 75

5


Decebal - Str. Ursului - Str. A.

Mureşanu - Str. Cuza Vodă (70

dB)

15 60,5 63,5 62,9 70

6

Intersecţia stradală: Str. A.

Mureşanu - Str. Năsăudului (70

dB)

15 60,2 64,8 64,5 70

7

Intersecţia stradală: Str. 1

Decembrie - Str. Năsăudului -

Calea Moldovei - Str. A. Iancu

(75 dB)

15 60,5 63,4 65,3 75

8 Intersecţia stradală: Bd. Gen. G.

Bălan - Str. A. Iancu (75 dB) 15 65 62,9 65,9 75

9

Intersecţia stradală: Calea

Moldovei - Str. Lucian Blaga (75

dB)

15 64,6 77 67,2 75

10 Parcul municipal (incintă) 15 54,6 56,3 47,4 60 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud


101

În primul trimestru al anului 2011 s-au efectuat 30 măsurători ale nivelului de zgomot, conform

planificării de monitorizare corespunzătoare municipiului Bistriţa. S-a înregistrat o depăşire a

nivelului de zgomot echivalent (Leq) impus în luna februarie, la intersecţia stradală Calea

Moldovei - str. Lucian Blaga.

În luna aprilie 2011, APM Bistriţa a efectuat 33 măsurători ale nivelului de zgomot (13 conform

planificării de monitorizare şi 20 la comanda agenţilor economici) iar în luna mai 2011 s-au

efectuat 55 măsurători ale nivelului de zgomot (13 conform planificării de monitorizare şi 42 la

comanda agenţilor economici).

Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot echivalent (Leq) impus în nici unul din

punctele monitorizate.


4,6% dintre respondenţi indică un nivel de poluare fonică foarte ridicat, în timp ce 31,7% indică

un nivel ridicat.

2.1.5. Radioactivitatea mediului

În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud funcţionează o staţie automată de

monitorizare a radioactivităţii mediului înconjurător.

Aceasta face parte din Reţeaua Naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului, alături de

alte 88 de staţii automate de pe teritoriul României şi de 37 de laboratoare aflate în structura

organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului.

Staţia automată de monitorizare a radioactivităţii aerului este amplasată în incinta APM Bistriţa-

Năsăud şi transmite informaţii despre doza de radiaţie gamma absorbită în aer dar şi despre

parametrii meteorologici cum ar fi: temperatura, umiditatea, viteza vântului, direcţia vântului,

cantitatea de precipitaţii căzută (pluviometru), presiunea absolută, presiunea relativă, latitudinea

şi longitudinea.


102

Datele obţinute sunt mediate şi transmise la un interval de 1 ora la serverul din interiorul APM

Bistriţa-Năsăud iar mai departe sunt preluate de pe o reţea securizată RDS, de către Laboratorul

Naţional de Radioactivitate, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

În anul 2009, valoarea medie anuală a debitului dozei gama în aer în judeţul Bistriţa-Năsăud a

fost de aproximativ 0,1 μSv/h.

Valoarea maximă a debitului doza 1 a fost de 0,177 μSv/h iar valoarea minimă de 0,069 μSv/h.

Valoarea maximă a debitului doza 2 a fost de 0,158 μSv/h, iar valoarea minimă de 0,066 μSv/h.

Limita de avertizare pentru debitul dozei gama, conform OM 338/2002, este de 1 μSv/h.

Grafic nr. 2.4.


Valoarea medie anuală a debitului dozei gama în aer în judeţul Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, a

fost de 0,115 µSv/h. Valorile medii lunare ale debitului dozei de radiaţii gama absorbite în aer, de

la cei doi contori Geiger Muller, sunt prezentate în figura de mai jos. Valoarea maximă a

debitului doza 1 a fost de 0,170 µSv/h, iar valoarea minimă de 0,075 µSv/h. Valoarea maximă a

debitului doza 2 a fost de 0,159 µSv/h, iar valoarea minimă de 0,063 µSv/h. Limita de atenţionare

pentru debitul dozei gama conform O.M. nr. 1978/2010 este de 0,250 µSv/h.

În cursul anului 2011, conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-

Năsăud, dozele maxime de radiaţie înregistrate de cele două contoare ale staţiei automate de

radioactivitate s-au situat sub limita de atenţionare pentru debitul dozei gama, nivelul lor fiind,

conform O.M. nr. 1978/2010, de 0,250 µSv/h.


103

2.2. Managementul deşeurilor urbane

Din momentul producerii şi până la eliminarea lor, deşeurile exercită o presiune asupra mediului

şi sănătăţii umane. De la cantităţile tot mai mari şi complexitatea tot mai ridicată a deşeurilor,

până la eliminarea lor prin depozitare sau incinerare, care duc la emisii substanţiale de poluaţi în

aer, în toate etapele pe care le parcurg, deşeurile determină apariţia unor presiuni substanţiale

asupra mediului şi sănătăţii umane.

În prezent, la nivelul judeţului nu există instalaţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor

municipale şi cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport, acestea nu sunt

supuse proceselor de tratare înaintea eliminării finale prin depozitare (Sursa: APM Bistriţa-

Năsăud).

Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este realizată

prin SC URBANA SA Bistriţa, care practică colectarea deşeurilor menajere în amestec de la

populaţie şi de la agenţii economici şi Direcţia Servicii Publice Bistriţa din cadrul Primăriei

Municipiului Bistriţa care administrează Staţia de transfer deşeuri municipale, amenajată din anul

2009.

Pentru a obţine o privire de ansamblu asupra cantităţilor de deşeuri colectate/depozitate în

perioada 2009 – 2010, redăm în graficul următor datele pe care le deţinem.

Grafic nr. 2.5. Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate-depozitate în municipiul Bistriţa,

2009-2010 (tone)

Sursa: SC URBANA SA Bistriţa


104

Grafic nr. 2.6.

Sursa: SC URBANA SA Bistriţa

Se observă un trend descendent al cantităţilor de deşeuri colectate şi depozitate la nivelul

municipiului Bistriţa, fapt datorat creşterii cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate şi

valorificate din totalul deşeurilor municipale, în perioada 2009-2011 şi sistemului de colectare

selectivă pus la punct de către societatea de salubritate S.C. URBANA S.A., care a amplasat un

număr total de 357 containere în 119 puncte gospodăreşti de colectare a deşeurilor menajere:

pentru deşeuri de plastic, deşeuri de hârtie şi carton şi pentru deşeuri biodegradabile. În anul

2009 populaţia nu a răspuns acestui sistem de colectare selectivă, astfel că societăţile

valorificatoare au preluat deşeurile valorificabile direct din rampa de deşeuri. La nivelul anului

2010 populaţia a avut o reacţie pozitivă vizavi de containerele amplasate în vederea colectării

selective, astfel încât s-a constatat că au fost colectate cantităţi mai mari de deşeuri reciclabile la

nivelul municipiului.

Chiar dacă procesul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie a evoluat faţă de

anul 2009, totuşi în rampele de deşeuri ajung încă cantităţi mari de deşeuri reciclabile.


105

Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor

Acest indicator exprimă cantitatea anuală de deşeuri orăşeneşti generată în funcţie de numărul

total de locuitori şi indică o tendinţă de scădere a cantităţilor anuale de deşeuri.

Tabel nr. 2.14. Indicatori de generare a deşeurilor

Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor

(tone/locuitor x an)

2009 2010

0,846 0,736 Sursa de date: SC URBANA SA Bistriţa

În municipiul Bistriţa, numărul populaţiei deservite de serviciul de salubritate nu a suferit

modificări în anul 2010 faţă de 2009. Numărul de contracte pe care societatea de salubritate S.C.

URBANA S.A. Bistriţa le are încheiate cu populaţia municipiului relevă un grad de acoperire cu

serviciu de salubritate nesatisfăcător.

Grafic nr. 2.15. Evoluţia ratei de acoperire a serviciului de salubritate

Rata de acoperire serviciu de salubritate 2009 2010

1 Municipiul Bistriţa % 62,7 62,59 Sursa de date: SC URBANA SA Bistriţa

Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa în

ceea ce priveşte activitatea de salubrizare, percepţia populaţiei este următoarea:

- 22,2% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 54,5% mulţumiţi de curăţenia străzilor

şi trotuarelor principale;

- 9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 45,0% mulţumiţi de curăţenia străzilor şi

trotuarelor secundare;

- 9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 38,5% mulţumiţi de curăţenia şi

igienizarea pieţelor agroalimentare;

- 15,9% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 44,0% mulţumiţi de curăţenia şi

igienizarea spaţiilor verzi;

- 10,6% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 45,9% mulţumiţi de dotarea spaţiilor

publice cu coşuri de gunoi/pubele;


106

- 8,3% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 29,2% mulţumiţi de numărul

platformelor de depozitare a deşeurilor;

- 9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 46,7% mulţumiţi de frecvenţa de ridicare

a deşeurilor;

- 7,8% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 25,4% mulţumiţi de posibilitatea de

colectare selectivă a deşeurilor;

- 6,1% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 21,6% mulţumiţi de măsurile de reducere

a impactului negativ asupra mediului produs de groapa de gunoi.

2.2.1. Reciclarea deşeurilor

În anul 2010 au fost emise un număr de 6 avize pentru colectarea deşeurilor industriale pentru un

număr de 6 puncte de colectare aparţinând următoarelor societăţi comerciale. S.C. REDIVIVUS

SRL, S.C. REMAT INVEST S.A., S.C. ROMBAT S.A. şi S.C. ROMCICLYN S.R.L.

În urma raportărilor făcute în anul 2010 au fost colectate deşeuri de metal, plastic şi hârtie-carton,

în scopul valorificării, în următoarele cantităţi:

- S.C. REDIVIVUS S.R.L. a colectat 2086 tone deşeuri de metal şi 230 tone deşeuri de

hârtie-carton;

- S.C. REMAT INVEST S.A. a colectat 1652 tone deşeuri de metal, 54,8 tone hârtie-

carton;

- S.C. ECOPRIMUS S.R.L. a colectat o cantitate de 673,994 tone deşeuri de ambalaje

(PET) în anul 2009;

- S.C. URBANA S.A. a colectat 18 tone deşeuri de hârtie-carton, 114 tone deşeuri de

plastic şi 35,16 tone deşeuri de metal;

- S.C. FRATTELO PET GRUP S.R.L. a colectat 68 tone deşeuri de hârtie-carton şi 83,2

tone deşeuri de plastic;

-S.C. ROMCICLYN S.R.L. a colectat 4,8 tone deşeuri de metal.


107

2.2.2. Gestionarea deşeurilor periculoase

1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Directiva nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se referă la:

- prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea,

reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor tipuri de deşeuri, pentru a reduce în cea mai mare

măsură cantitatea de deşeuri eliminată;

- îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi in ciclul de viaţă al

echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod

special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi

electronice.

În acest context, in cursul anului 2009 au fost monitorizate cantităţile de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice (D.E.E.E.) colectate de către cele două societăţi existente la nivelul

judeţului, societăţi autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului: S.C. REMAT S.A. şi

S.C. REDIVIVUS PRODCOM S.R.L.

Cantitatea totală de D.E.E.E. colectată în perioada 2007- 2009 de pe întreg teritoriul judeţului a

fost de 143,51 tone, din care 66,23 tone au fost colectate în cursul anului 2009. Dintre acestea, o

parte au fost predate în vederea valorificării către firmele valorificatoare din ţară: S.C. DALLAS

ENTERPRISE Cluj, S.C. REMAT S.A. Arad, S.C. E-RECYCLING S.R.L. Harghita.

În cursul anului 2009 au avut loc un număr total de 10 campanii lunare de colectare a D.E.E.E. de

la populaţie, desfăşurate sub egida Campania naţională “Marea Debarasare”, organizată de

Ministerul Mediului împreună cu asociaţiile colective, iar în cursul lunii septembrie a fost

desfăşurată cea de a 11-a campanie, sub egida “Ofensiva verde”. În timpul acestor campanii au

fost colectate 9,31 tone D.E.E.E., iar dintre acestea 4,34 tone au fost colectate în municipiul

Bistriţa.

Primăria municipiului Bistriţa a derulat 5 campanii de colectare D.E.E.E. de la populaţie în

cursul anului 2010, racordându-se astfel la Directiva U.E. privind deşeurile de echipamente


108

electrice şi electronice (D.E.E.E.), transpuse în legislaţia română prin Hotărârea Guvernului nr.

448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Astfel, în cursul anului 2010, s-a colectat de la populaţia municipiului Bistriţa o cantitate de

53565 kg D.E.E.E faţă de 5590 kg D.E.E.E. în 2009, respectiv 27 763,2 kg D.E.E.E. colectate

în anul 2008. Creşterea cantităţii de D.E.E.E. colectate în 2010 se datorează în special faptului că

o serie de producători de produse electrocasnice au introdus programele “buy-back”, avantajoase

pentru cetăţeni, care beneficiază în acest caz de reduceri de preţ la aparatele electrice şi

electronice noi pentru predarea celor vechi. (Sursa: Raport primar 2010)

2. Deşeuri periculoase de producţie

Principalele tipuri de deşeuri periculoase de producţie care s-au generat în municipiul Bistriţa

sunt reprezentate de baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, nămoluri de la tratarea chimică a

metalelor.

Bateriile uzate sunt recuperate de către S.C. ROMBAT S.A., care în conformitate cu H.G. nr.

1132/2008 a pus la punct sistemul de valorificare a bateriilor uzate la nivelul judeţului Bistriţa-

Năsăud şi la nivelul întregii ţări prin dealerii de piaţă. În anul 2009 a fost retrasă de pe piaţa

românească o cantitate de 13716,256 tone de baterii auto uzate de către S.C. ROMBAT S.A.

Bistriţa.

În vederea monitorizării modului de gestionare a uleiurilor uzate, a fost realizat un inventar

pentru anul 2009, rezultând o cantitate de ulei uzat colectată de 47,4 tone, care în cea mai mare

parte a fost transportată în vederea eliminării la unităţi de profil din judeţ sau din ţară.

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există identificate un număr de 21 societăţi comerciale

deţinătoare de produse cu conţinut de azbest, totalizând o cantitate de 35,5 tone deşeuri cu

conţinut de azbest şi o suprafaţa de 66032,5 mp plăci de azbest. Cantităţile de deşeuri cu conţinut

de azbest inventariate urmează a fi eliminate în baza contractelor încheiate cu societăţile S.C.

APISORELIA S.R.L. Piatra Neamţ şi S.C. FIBROCIM S.A. Aleşd. (Sursa: APM Bistriţa-

Năsăud).

Miezurile şi formele de la turnare se elimină prin depozitare, nămolurile chimice, de la caz la caz,

se depozitează, se supun procesului de bioremediere sau se neutralizează de către societăţi


109

specializate. S.C. BETAK S.A. a generat în cursul anului 2009 o cantitate de 0,497 tone nămol

chimic, care au fost transportate integral la S.C. APISORELIA Piatra Neamţ.

3. Deşeuri generate de activităţi medicale

Deşeurile medicale periculoase cuprind următoarele categorii: deşeuri infecţioase, deşeuri

anatomo-patologice, deşeuri înţepătoare-tăietoare, deşeuri chimice şi farmaceutice.

Categoriile de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, care sunt supuse

tratamentelor de neutralizare prin sterilizare termică la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud sunt

deşeurile de ambalaje din plastic şi cele care provin de la soluţiile perfuzabile. În cursul anului

2009 au fost supuse sterilizării o cantitate de 10,271 tone deşeuri de acest fel. Cabinetele

medicale individuale din judeţ au încheiat contracte în cea mai mare parte cu două societăţi de

transport deşeuri periculoase – S.C. BIO PAK S.R.L. din Baia Mare şi S.C. MEDTRASH S.R.L.

din Târgu Mureş, care transportă aceste deşeuri la firme autorizate din ţară, în vederea eliminării.

2.2.3. Eliminarea deşeurilor municipale

În prezent, deşeurile municipale generate sunt depozitate la nivelul judeţului într-un număr de 2

depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat,

conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Deşeurile

generate pe teritoriul municipiului Bistriţa au fost colectate de firma de salubritate S.C.

URBANA S.A. şi depozitate pe platforma de stocare temporară a municipiului Bistriţa, pentru

care Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a emis Actul de reglementare nr.

B/800/4.08.2009 în vederea amenajării unui amplasament pentru stocarea temporară a deşeurilor

municipale, pe amplasamentul Bistriţa, str. Zăvoaie. În cursul anului 2010, cantitatea de deşeuri

stocată temporar pe amplasamentul de pe strada Zăvoaie a fost de 75.473 mc. Deşeurile stocate

urmează să fie transportate în noul depozit de deşeuri de la Tărpiu, care face parte integrantă din

proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa Năsăud".

Prin decizia APM BN nr. 261/8.07.2009, depozitul aparţinând S.C. CODRIŞOR S.R.L. a sistat

depozitarea la 16.07.2009 conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Întreaga


110

suprafaţă a depozitului a fost predată Primăriei Municipiului Bistriţa în vederea închiderii prin

proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa - Năsăud". După

termenul de 16.07.2009, deşeurile colectate de către S.C. CODRIŞOR S.R.L. de pe teritoriul

judeţului au fost depozitate pe platforma de stocare temporară a municipiului Bistriţa.

Depozitul aparţinând S.C. URBANA S.A., care a sistat activitatea la 31.12.2006, deţine Avizul

de mediu nr. 14/18.12.2006 pentru stabilirea obligaţiilor de închidere a obiectivului rampă de

deşeuri menajere. Măsurile cuprinse în acest aviz s-au realizat integral şi anume: realizarea

lucrărilor de închidere prin nivelarea şi impermeabilizarea suprafeţei depozitului, stabilizarea

taluzelor, realizarea sistemului de colectare a levigatului şi evacuarea apelor pluviale colectate de

pe suprafaţa depozitului, realizarea sistemului de colectare pasivă a gazelor de fermentaţie,

organizarea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu pentru perioada de execuţie a

lucrărilor de închidere, monitorizarea calităţii factorilor de mediu şi urmărirea comportării

lucrărilor de închidere, măsuri de protecţie a locuitorilor municipiului Bistriţa.

Deşeurile industriale (cca 5000 tone/an) se depozitează în halda de zgură, situată în apropierea

zonei industriale şi aparţinând S.C. ARIO S.A. Bistriţa. În acest depozit ajung în fiecare an

următoarele tipuri de deşeuri: nisip uzat, zgură, miezuri şi forme de turnare.

Prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 147/2009 rivind stabilirea unor

măsuri pentru prelucrarea, neutralizarea şi valorificarea materială şi energetică a deşeurilor

menajere nepericuloase din municipiul Bistriţa a fost aprobat elaborarea unui Studiu de

oportunitate pentru activitatea de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială şi energetică a

deşeurilor menajere nepericuloase din municipiul Bistriţa, ca activitate specifică a serviciului

public de salubrizare.

Concluziile care rezultă din studiul finalizat în iunie 2010 sunt următoarele: valorificarea

energetică a deşeurilor municipale din Bistriţa nu este fezabilă în acest moment deoarece:

1. pe baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale au fost elaborate Strategia Naţională de

Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, care prevăd colectarea

selectivă, valorificarea materială a deşeurilor şi eliminarea finală în depozite regionale;


111

2. judeţul Bistriţa-Năsăud are în derulare proiectul „Sistem de management integrat al

deşeurilor”, care este în concordanţă cu angajamentul asumat de România în cap. 22 din

ACQUIS-ul comunitar de mediu negociat cu Uniunea Europeană;

3. tratarea termică a deşeurilor, conform Directivei nr. 75/442/CEE va deveni fezabilă economic

şi social în România doar după anul 2017, când se preconizează o creştere a valorii puterii

calorice si reducerea umidităţii deşeurilor municipale;

4. ofertele primite de municipiul Bistriţa pentru valorificarea energetică a deşeurilor nu prezintă

garanţii tehnice pentru fiabilitatea obţinerii de energie electrică sau termică, nefiind fondate pe un

bilanţ de materiale şi bilanţ caloric;

5. cantitatea de deşeuri produsă în municipiul Bistriţa şi calitatea acestora nu permit o valorificare

calorică a deşeurilor.

În ceea ce priveşte proiectul “Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Bistriţa-

Năsăud”, acesta este în derulare până la finele anului 2011 şi presupune realizarea unor investiţii

de importanţă majoră pentru protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa-

Năsăud:

construirea unui Centru de management integrat al deşeurilor în comuna Dumitra, a unei

staţii de transfer la Bistriţa, precum şi a 4 puncte de transfer în localităţile: Beclean,

Năsăud, Sângeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei;

construirea în municipiul Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi

D.E.E.E. şi câte un centru de colectare în fiecare oraş al judeţului;

achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru

transportul acestora;

închiderea şi ecologizarea a 4 depozite urbane şi 200 depozite rurale existente

neconforme.

Conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea eligibilă a proiectului este de

141.709.850 lei, 98% reprezentând finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare

Regională şi Bugetul de Stat, restul de 2% reprezentând contribuţia beneficiarului prin bugetele

Autorităţilor Locale (Sursa: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud).


112

2.3. Protecţia naturii şi biodiversitatea

2.3.1. Arii naturale protejate

În municipiul Bistriţa există 2 arii protejate de interes local, care ocupă o suprafaţă totală de 6 ha

şi sunt reprezentate prin:

a) Parcul Municipal Bistriţa, declarat în baza Deciziei nr. 58/1976 a Consiliului

Judeţean Bistriţa-Năsăud şi reconfirmat prin Hotărârea nr. 3/1995, are o suprafaţă de 7 ha din

care 5 ha cu statut de arie protejată şi se află în administrarea Consiliului local al municipiului

Bistriţa. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupaţi în parcele delimitate de alei. Dintre

speciile de arbori prezente, putem enumera: Ginkgo Biloba, Arborele Lalea (Liriodendron

tulipifera), Pinul (Pinus sylvestris), Bradul Argintiu (Abies alba-pectinata), Teiul (Tilia sp.),

Castanul Porcesc (Aesculum hippocastanum), Molidul (Picea abies), Larice (Larix decidua), Tuia

(Thuia orientalis) etc.

b) Grădina dendrologică a Liceului „Liviu Rebreanu”, declarată în baza Deciziei nr.

58/1976 a Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud şi reconfirmată prin Hotărârea nr. 3/1995, are o

suprafaţă de 8393 mp şi este administrată de Colegiul Naţional Liviu Rebreanu. Ea face parte din

categoria rezervaţiilor botanice de tip dendrologic, conţinând specii valoroase ca: Liriodendron,

Magnolia, Abies, Rhododendron, Sequoia, Viburnum, etc.

De asemenea, prin aceeaşi hotărâre au fost declaraţi ca arbori protejaţi şi două exemplare de

Taxus baccata aflate în incinta Spitalului de pe B-dul Independenţei.

2.3.2. Spaţiile verzi

Conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bistriţa, suprafaţa de spaţiu verde din

municipiu a crescut în 2009 faţă de 2008 cu 27,43 ha. Această creştere s-a produs datorita

modificărilor aduse de Legea nr. 313/2009 care modifică Legea nr. 24/2007 privind

reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, care consideră spaţii verzi şi

zonele de protecţie a lacurilor şi cursurilor de apă, precum şi suprafeţele verzi cuprinse în zonele

de agrement. Spaţiile verzi din municipiul Bistriţa se întind in prezent pe o suprafaţă totală de


113

129,9 ha – conform Planului Urbanistic General, distribuită astfel: parcuri, scuaruri, peluze,

plantaţii florale, spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe, spaţii verzi în zona industrială,

terenuri sportive şi cimitire.

Unui bistriţean îi revine în medie aproximativ 15,98 mp spaţiu verde faţă de 26 mp/locuitor, cât

este limita acceptată la nivel internaţional. De menţionat aici este faptul că prin aprobarea

Planului de Urbanism Zonal Complex de sport şi agrement Unirea, o suprafata de 183,5 ha a

primit destinaţia de spaţiu verde şi va fi inclusă în intravilanul municipiului odată cu aprobarea

Planului Urbanistic General, astfel încât ţinta de 26 mp/locuitor va fi depăşită.

În această suprafaţă de spaţii verzi este inclus Parcul Municipal, amenajat în anul 1900 în partea

central-sud-estică a oraşului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat

armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii,

vilele din zonă), cu elementele naturale (Râul Bistriţa şi Pădurea Codrişor). Suprafaţa spaţiilor

verzi se împarte în 76 de parcele de diferite mărimi şi totalizează 1.487 arbori şi 352 arbuşti.

Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi 4.770 arbori de aliniament, speciile

dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%).

În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca. 220.000 plante anuale şi bienale.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a venit în sprijinul îndeplinirii prevederilor acesteia

prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în

localităţi, program care alocă anual fonduri nerambursabile pentru crearea de noi spaţii verzi sau

refacerea celor existente.

2.3.3. Vegetaţia forestieră

Municipiul Bistriţa şi localităţile sale componente beneficiază de o însemnată suprafaţă de

pădure, care contribuie la modificarea sensibilă a climatului, primenind aerul şi asigurându-i o

compoziţie normală, îndulcind extremele de temperatură, mărind umiditatea, frânând viteza

vânturilor, favorizând depunerea zăpezii şi reducând evaporarea. Suprafaţa forestieră este de

3.112 ha, amplasată în jurul municipiului Bistriţa şi în localităţile componente. Geografic, fondul


114

forestier proprietate publică a municipiului este situat în sectorul median al dealurilor Bistriţei

(sursa PAED).

În anul 2009 au fost pregătite două proiecte incluse în Portofoliul de proiecte al Planului Naţional

de Acţiune pentru Protecţia Mediului, şi anume: “Amenajare pădure Schullerward şi construire

Casa naturii”, şi “Amenajarea Parcului Municipal Bistriţa”. De asemenea, Primăria

municipiului Bistriţa a obţinut finanţare de la Fondul de Mediu pentru Proiectul „Reconstrucţia

ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite în perimetrul de ameliorare Viişoara –

Ghinda (12 ha)”.


în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 20,1% dintre respondenţi consideră ca foarte necesară

amenajarea unui parc pe amplasamentul actual al rampei de deşeuri din zona Zăvoaie, iar 43,6%

ca necesară.

2.3.4. Biodiversitatea

Biodiversitatea include toate organismele vii care se găsesc pe uscat şi în apă. Toate speciile au

un rol şi constituie „ţesătura vieţii” de care depindem: de la cele mai mici bacterii din sol, la cele

mai mari balene din ocean. Cele 4 componente de bază ale biodiversităţii sunt: genele, speciile,

habitatele şi ecosistemele.

În judeţul Bistriţa-Năsăud întâlnim aproape întreaga gamă floristică, de la cea colinară, până la

cea alpină. Vegetaţia spontană este alcătuită din asociaţii dispuse în fâşii pe altitudine, care

formează etaje şi subetaje de vegetaţie lemnoasă şi ierboasă. Privită dinspre regiunile montane

spre Câmpia Transilvaniei, vegetaţia prezintă o etajare distinctă.

2.4. Riscuri naturale

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei se poate realiza

prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone. Obiectivele principale

vizează instituirea unui management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc.


115

2.4.1. Ariile cu riscuri de inundaţii

Exista un Plan de Apărare Împotriva Inundaţiilor elaborat pentru toate localităţile din zona de

Sub-bazin hidrografic Bistriţa. Este necesar, de asemenea, să se evalueze impactul direct şi

indirect al Planului de Apărare Împotriva Inundaţiilor din punct de vedere a habitatului şi

speciilor care convieţuiesc în râu. Municipiul Bistriţa a întocmit şi un studiu privind

inundabililitatea, iar propunerile tehnice cuprinse trebuie puse în aplicare.

În termenii de risc la inundaţii este necesară cercetarea aspectelor hidrologice viitoare a Sub-

bazinului hidrografic Bistriţa (precipitaţii şi debite) ca rezultat al încălzirii globale.

2.4.2. Controlul inundaţiilor

În conformitate cu legislaţia în vigoare, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (constituite

în cadrul primăriilor) au planuri de apărare împotriva inundaţiilor, îngheţurilor şi poluărilor

accidentale, care cuprind măsuri operative de intervenţie la atingerea cotelor de apărare.

Pe planurile de situaţie aferente la scara 1:25.000 (color, cu curbe de nivel), sunt evidenţiate

zonele de risc la inundaţii din deversări ale cursurilor de ape.

În aceste planuri sunt evidenţiate şi zonele de refugiu în caz de dezastre naturale de tip inundaţii.

La nivel de Inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la nivel de Primărie există planuri de

evacuare.

În Planul Urbanistic General şi Planul Urbanistic Zonal sunt evidenţiate zonele de risc la

inundaţii şi zonele de protecţie instituite conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi

completările ulterioare. Pe râul Bistriţa, doar municipiul Bistriţa este apărat la nivelul clasei de

importanţă (Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic al râului

Bistriţa).

Barajul Lacului Colibiţa are o capacitate de stocare care asigura controlul debitului pe râu sau

reglarea acestuia în caz de debite scăzute.

Controlul apei râului, prin manipularea nivelului în lac, poate avea impact advers pentru ecologia

râului şi a lacului însuşi. Un debit constant nu este neapărat în beneficiul ecologic al râului pentru

că pierderea dinamicii râului poate conduce la pierderea biodiversităţii.


116

2.4.3. Schema de prevenire a inundaţiilor

Instituţia Prefectului - judeţul Bistriţa-Năsăud şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-

Nasaud sunt îndreptăţiţi să opereze în schema pentru prevenirea inundaţiilor, dacă li se cere de

către autoritatea locală. Există scheme de prevenire a inundaţiilor în aria de captare Bistriţa

agreate de autoritatea locală. Instrumentele pentru prevenirea inundaţiilor şi aparatele de măsură

sunt localizate de-a lungul râului Bistriţa, programate să semnalizeze atunci când râul atinge

nivele predeterminate. La barajul de la Colibiţa, nivelul râului este monitorizat pentru scopuri de

prevenire a inundaţiilor şi instrumentele de măsurare sunt mereu setate pentru a da alarma la

diferite nivele predeterminate. După verificarea validităţii alarmei, ofiţerul de serviciu anunţă

autoritatea locală şi poliţia, care la rândul lor alarmează populaţia (Sursa: Plan Integrat de

Management pentru Sub-bazinul Hidrografic r. Bistriţa)

2.4.4. Întreţinerea cursului de apă, a malurilor râului, albiei râului, podurilor şi a gurilor de

vărsare

Depozitele de balast de pe râu sunt, de obicei, exploatate şi materialele de balastieră sunt utilizate

pentru realizarea de clădiri şi proiecte mici. În câteva locuri, în cursul principal al râului s-au

adunat depozite de pietriş care, prin acumulare, pot contribui la fenomenul de inundaţii. Există

păreri care consideră că aceste depozite ar trebui mutate, dar este un proces costisitor şi ar putea

avea un impact negativ asupra mediului.

Modificarea debitului în aval de construcţiile de beton, cum ar fi podurile sau alte construcţii, pot

creea modificări în morfologia râului, prin formarea de sedimentări. A nu întreţine aceste

structuri, poate însemna neglijenţă, cu consecinţe pentru construcţiile respective şi riscuri de a

inunda terenurile din zonă, dar există şi păreri care susţin că astfel se creează oportunităţi pentru

formarea habitatului râului şi extinderea biodiversităţii în albie şi în zonele adiacente. Există o

diversitate de opinii despre beneficiile sociale, economice şi de mediu ale întreţinerii cursului de

apă şi aici termenul de “lucrări în caz de urgenţă” este un concept care se cere clarificat şi definit.

De aceea, “întreţinerea” cursului de apa trebuie privită în contrapartidă cu strategia de

management a inundaţiilor.


117

Există păreri contradictorii între managerii terenurilor şi autorităţile în domeniu despre ceea ce se

consideră nivel minim de întreţinere şi nivelul cerut de una sau alta dintre autorităţile în domeniu.

(Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic r. Bistriţa)


118

III. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

3.1. Cadrul general. Structura şi dinamica economiei locale

Economia municipiului Bistriţa este una complexă, fiind dominată de sectorul serviciilor, aflat în

plină ascensiune, la care se adaugă un sector industrial bine dezvoltat, orientat către export, care

s-a dezvoltat în ultimii 50 de ani. Deşi beneficiază de un potenţial deosebit şi de condiţii naturale

favorabile, activităţile agricole au o pondere nesemnificativă în economia oraşului, rezumându-se

la practicarea unei agriculturi de subzistenţă.

Din punct de vedere istoric, cele două sectoare dominante ale economiei municipiului – serviciile

şi industria – au o tradiţie îndelungată la nivel local. Municipiul Bistriţa a fost un important

centru comercial în perioada Evului Mediu (sec. XV-XVI), când a beneficiat de sume importante

de bani generate de exploatările de aur şi argint din zona montană a judeţului (Rodna), dar şi de

adoptarea unui model de afaceri german, municipiul fiind un important burg săsesc. Ulterior,

economia locală a cunoscut un declin, rezumându-se la activităţi comerciale, de mică industrie şi

meşteşugăreşti destinate populaţiei oraşului, care era puţin numeroasă. În perioada interbelică,

vechiul judeţ Năsăud, în centrul căreia se afla municipiul Bistriţa, avea un nivel de industrializare

scăzut, cu profil preponderent agricol. Industria se rezuma, la nivelul anului 1937, la 8 mori

sistematice, 1 fabrică de pâine, 2 fabrici de conserve şi mezeluri, 2 de bere, 2 de spirt, 4 de

lichior, 2 de oţet, 1 de hârtie, 8 de cherestea, 2 de tâmplărie şi mobilă, 1 de pensule şi bidinele, 7

de pielărie şi încălţăminte, 1 de sobe şi produse ceramice, 1 de săpun, 1 atelier tehnic, 1 carieră de

piatră şi 1 mină de pirită.


119

Grafic nr. 3.1. Nivelul dezvoltării industriale din judeţele României, în anul 1937

Sursa: Enciclopedia României, vol. II., 1938; Gh. Popescu, 1994, cu modificări

A doua fază importantă de dezvoltare a economiei locale este cea din a doua jumătate a secolului

al XX-lea, când Bistriţa devine reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud (reorganizat administrativ în

1968) şi beneficiază de un volum important de investiţii din partea regimului socialist. Începând

cu jumătatea anilor 60, în partea de vest a municipiului, se construieşte o vastă platformă

industrială de 700 de hectare, în care au fost concentrate toate întreprinderile nou-create, la care

se adaugă alte două platforme de dimensiuni mai mici (cca 100 ha) de-a lungul drumului

european, la intrarea dinspre nord şi sud (zona Cibela şi zona podului înspre Viişoara). Iniţial, au

fost construite întreprinderi care prelucrau materiile prime locale şi care aveau tradiţie în zonă

(lemn, lapte, băuturi alcoolice, lână, etc.), pentru ca ulterior, mai ales în anii 70, să apară fabrici

cu un profil complet nou pentru zona Bistriţei (echipamente electrice, acumulatori, construcţii de


120

maşini şi echipamente, componente auto, etc.). În 1989, în întreprinderile industriale din

municipiul Bistriţa lucrau 21.000 de persoane (mulţi fiind navetişti din zonele învecinate), însă

nivelul de tehnologizare al întreprinderilor era unul uzat moral, ceea ce făcea ca produsele lor să

fie puţin competitive în afara spaţiului C.A.E.R. În paralel, sectorul serviciilor era unul slab

dezvoltat, care se rezuma la unităţile comerciale şi de prestări servicii de stat, slab aprovizionate,

3-4 unităţi bancare, câteva unităţi de cazare şi restaurante.

După 1989, economia locală a cunoscut modificări majore, concretizate în:

- Liberalizarea activităţii economice, apariţia multor întreprinderi private, mai ales în

sectorul serviciilor;

- Privatizarea fostelor întreprinderi de stat;

- Restructurarea sectorului industrial (chiar şi închiderea definitivă a unor capacităţi de

producţie) şi disponibilizări masive de personal.

Cu toate acestea, este de menţionat faptul că activitatea industrială din Bistriţa a fost mai puţin

afectată de modificările structurale din anii 90, dacă privim comparativ cu alte oraşe din

Transilvania (Baia Mare, Cluj-Napoca, etc.), ale căror foste platforme industriale au intrat într-un

declin vizibil. Explicaţia constă în existenţa unor sectoare industriale relativ competitive

(componente auto, echipamente electrice, maşini şi echipamente), în timp ce în oraşele

menţionate domina industria minieră şi cea grea (metalurgie, chimie, etc.), energofagă. Pe de altă

parte, programul de privatizare MEBO a fost un relativ succes la Bistriţa, multe companii fiind

cumpărate de asociaţiile de angajaţi sau de investitori locali.

După anul 2000, activitatea economică din municipiul Bistriţa a cunoscut un reviriment puternic,

susţinută fiind de investitorii locali (care au achiziţionat o bună parte din activele fostelor

întreprinderi sau care şi-au deschis propriile afaceri), de remiterile de valută ale bistriţenilor care

lucrează în străinătate, dar şi de apariţia unor investitori străini, care au generat multe locuri de

muncă (spre exemplu, Leoni).

Cu toate acestea, nivelul de dezvoltare economică al municipiului Bistriţa rămâne unul scăzut în

comparaţie cu polii de dezvoltare din jurul său (Cluj-Napoca, Târgu-Mureş şi chiar Baia Mare),


121

care au populaţie mai numeroasă şi implicit o piaţă de desfacere, respectiv a muncii mai atractivă

pentru investitori. În plus, aceste oraşe sunt importante centre universitare, comerciale şi de

servicii (medicale, de afaceri, financiar-bancare, administrative, etc.).

Deşi nu există date colectate de instituţiile de profil cu privire la Produsul Intern Brut (PIB) la

nivel de localitate, putem estima acest indicator prin raportare la performanţele economiei

Judeţului Bistriţa-Năsăud. La nivelul anului 2008, PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud era de doar

5712,7 mil. lei, ceea ce reprezenta 1,1% din PIB al României şi 9,9% din cel al Regiunii Nord-

Vest.

Grafic nr. 3.2. Evoluţia PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada 2000-2008 (valori

nominale)


Cu toate acestea, rata reală de creştere a PIB judeţean a fost mult mai scăzută în perioada 2000-

2008, pe fondul unei rate ridicate a inflaţiei, mai ales la începutul anilor 2000. Din graficul de

mai jos, rezultă faptul că, în ultimul deceniu, economia judeţului Bistriţa-Năsăud a evoluat în

mod similar cu cea a Regiunii Nord-Vest şi a României. În întreg intervalul analizat, Bistriţa-

Năsăud (alături de Sălaj) a contribuit cel mai puţin la economia regională, dominată de judeţul

Cluj, cu o contribuţie la PIB regional de circa 35%.


122

Grafic nr. 3.3. Contribuţia judeţului Bistriţa-Năsăud la PIB al Regiunii Nord-Vest şi al

României.

Sursa: INS, Tempo Online, 2011. Calcule proprii.

Din punct de vedere al performanţelor economice, judeţul Bistriţa-Năsăud se află detaşat pe locul

4 în Regiunea Nord-Vest, depăşind doar economiile judeţelor Maramureş şi Satu Mare, în timp

ce la nivel naţional se află la jumătatea clasamentului, pe locul 22, alături de judeţe precum:

Sălaj, Iaşi, Vâlcea, Covasna sau Galaţi. La nivelul anului 2008, PIB/locuitor la paritatea puterii de

cumpărare standard (PPS) la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud era de 8.800 Euro, cu 24,8% sub

media naţională şi cu 15,4% mai puţin decât media Regiunii Nord-Vest. Raportat la economia

Uniunii Europene, PIB/locuitor de la nivelul judeţului se afla, în 2008, la 35% din media UE-27.

Faţă de anul 2000, indicatorii macroeconomici ai judeţului Bistriţa-Năsăud au cunoscut

îmbunătăţiri semnificative, în linie cu tendinţa regională şi naţională. Astfel, în anul 2000,

PIB/locuitor (PPS) la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud era de doar 3.900 Euro, ceea ce reprezenta

doar 20% din media UE-27. Cu acea valoare, judeţul Bistriţa-Năsăud se afla tot la jumătatea

clasamentului, fiind cu 22% sub media naţională, respectiv cu 15,3% sub cea regională. Prin

urmare, în ultimii 10 ani, disparităţile de dezvoltare economică între judeţul Bistriţa-Năsăud şi

restul ţării s-au menţinut. De remarcat este faptul că, în intervalul analizat (2000-2008),

PIB/locuitor (PPS) al judeţului a crescut de 2,25 ori.


123

În ceea ce priveşte prognoza dinamicii PIB judeţean în perioada 2009-2014, studiul „Proiecţia

principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014”, elaborat de Comisia

Naţională de Prognoză în primăvara anului 2011, relevă faptul că în anul 2014 PIB al judeţului

Bistriţa-Năsăud va ajunge la 7.579,9 mil. lei, în creştere cu 32,7% (în termeni absoluţi) în

comparaţie cu valoarea din 2008. Cu toate acestea, chiar şi în 2014, judeţul va contribui cu doar

9,3% la economia regională, mai puţin chiar decât în 2008.

După cum indicam anterior, la nivel de localitate nu există informaţii cu privire la PIB, prin

urmare vom estima acest indicator prin raportare la contribuţia municipiului Bistriţa la economia

judeţului, cu ajutorul indicatorului cifră de afaceri, care este cel mai concludent dintre cei

colectaţi la nivel de unitate administrativ-teritorială. Potrivit datelor puse la dispoziţie de Camera

de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, respectiv de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul

anului 2008, cifra de afaceri (preţuri curente) a unităţilor locale active cu sediul în municipiul

Bistriţa a fost de 5146 mil. lei, reprezentând 64% din cifra de afaceri realizată în judeţul Bistriţa-

Năsăud. Prin urmare, putem afirma că aproximativ 2/3 din activitatea economică din judeţ este

concentrată în municipiul Bistriţa, în condiţiile în care oraşul concentrează doar 27% din

populaţia stabilă a judeţului.

În ipoteza în care 64% din PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud este generat de municipiul Bistriţa,

PIB/locuitor la nivelul oraşului este de circa 2,3 ori mai mare decât media judeţeană, după cum

reiese din tabelul de mai jos. Prin urmare, putem afirma că există disparităţi majore de dezvoltare

economică la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, în special între municipiul reşedinţă de judeţ şi

celelalte localităţi.

Prin analogie, dacă PIB/locuitor de la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud reprezenta circa 35% din

media U.E. – 27, PIB/locuitor din municipiul Bistriţa atinge aproximativ 80% din media UE-27

(2,3 x 35%).


124

Tabel nr. 3.1. Estimarea Produsului Intern Brut la nivelul municipiului Bistriţa

% PIB judeţean PIB (mil. lei) –

2008

Nr. de locuitori

(la 1 iulie 2008)

PIB/locuitor (lei) -

2008

Judeţul Bistriţa-

Năsăud

100 5.712 316.689 18.037

Municipiul

Bistriţa

64 3.656 83.571 43.747

Surse: INS, Tempo Online, 2011. Calcule proprii

Un alt indicator relevant pentru estimarea nivelului de dezvoltare economică este cifra de

afaceri/locuitor. La nivelul anului 2008, acest indicator era de 2,4 ori mai mare în municipiul

Bistriţa, raportat la media judeţeană şi cu 35% mai mare decât media naţională. Cu toate acestea,

raportat la valoarea indicatorului pentru municipiul Cluj-Napoca, principalul centru urban din

Transilvania, indicatorul era cu circa 34% mai redus în Bistriţa.

Tabel nr. 3.2. Cifra de afaceri pe locuitor

Cifra de afaceri a

unităţilor locale (mil.

lei) – 2008

Populaţia stabilă la 1

iulie 2008 (locuitori)

Cifra de afaceri

medie/locuitor

(lei/locuitor)

Municipiul Bistriţa 5.146 83.571 61.576

Municipiul Cluj-

Napoca

28.785 308.763 93.226

Judeţul Bistriţa-

Năsăud

7.990 316.689 25.230

Regiunea Nord-Vest 97.639 2.722.063 35.869

România 974.296 21.504.442 45.306 Surse: INS, Tempo Online, 2011. Anuarul Statistic al Judeţului Cluj 2010. Calcule proprii

3.2. Analiza sectorială

Din punct de vedere structural, economia judeţului Bistriţa-Năsăud se bazează în special pe

servicii şi industrie, care contribuiau cu 49,5%, respectiv cu 30,5% la valoarea adăugată brută

(VAB) judeţeană în 2008. Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Bistriţa-

Năsăud are o pondere mai ridicată a sectorului agricol şi industrial, respectiv o pondere mai

redusă a serviciilor şi construcţiilor. Ca şi structură, economia judeţului se aseamănă cu cea din

Sălaj şi Satu-Mare. Ponderea redusă a sectorului de servicii justifică performanţele medii ale


125

economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector

de 70-80%.

Grafic nr. 3.4.

Sursa: EUROSTAT Database

Tabel nr. 3.3. Contribuţia sectoarelor la VAB, în 2008

Nivel teritorial Agricultură,

silvicultură şi

pescuit

Industrie Construcţii Servicii

% din VAB totală

U.E. – 27 1,7 17,9 6,3 74,1

România 7,4 25,8 11,9 54,9

Regiunea Nord-Vest 8,6 26,8 10,8 53,8

Judeţul Bistriţa-

Năsăud

10,1 30,5 9,9 49,5

Sursa: Eurostat, 2011

Economia judeţului Bistriţa-Năsăud, poate fi caracterizată drept o economie influenţată de

ponderea ridicată a populaţiei rurale (2/3 din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural), care

conduce la un procent ridicat al ocupării în sectorul agricol, de existenţa unui puternic centru


126

industrial (Bistriţa) şi de un sector de servicii insuficient dezvoltat, datorită nivelului scăzut de

trai.

Revenind la structura economică a municipiului Bistriţa, aceasta este una dominată de servicii şi

industrie, în timp ce agricultura are o pondere de sub 1% din cifra de afaceri totală generată în

municipiu şi din numărul de salariaţi. Ultimele date statistice colectate, cele pentru 2009, indică

următoarea structură a economiei locale:

Tabel nr. 3.4. Contribuţia sectoarelor la economia municipiului Bistriţa

Sector % Cifra de afaceri

totală

Număr de salariaţi % Total salariaţi

Agricultură-

silvicultură

0,2 218 0,6

Industrie şi construcţii 56,5 16.817 47,9

Servicii 43,3 18.104 51,5

TOTAL 100,0 35.139 100,0 Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010

3.2.1. Agricultura şi silvicultura

Zona depresionară în care este amplasat municipiul Bistriţa dispune de condiţii de relief şi

biopedoclimatice medii pentru practicarea agriculturii, în contextul Regiunii Nord-Vest. Aceste

condiţii fizico-geografice sunt totuşi favorabile practicării unei agriculturi de tip periurban,

orientată către deservirea pieţei de desfacere a municipiului cu produse proaspete.

Suprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa era, în anul 2009, de 8292 de hectare, ceea ce

reprezenta 57% din suprafaţa administrativă totală a localităţii şi 69,2% din extravilan. Peste 90%

dintre terenuri sunt concentrate în gospodării ţărăneşti de mărime mică şi mijlocie, suprafaţa

medie a unei gospodării fiind de doar 0,3 ha/gospodărie. Cu toate că există condiţii favorabile

pentru practicarea agriculturii, activităţile din sectorul agricol sunt nereprezentative pentru

economia municipiului Bistriţa, de vreme ce mai puţin de 1% din salariaţi din localitate lucrează

în acest domeniu (218 persoane în 2009). Pe de altă parte, gradul de mecanizare al agriculturii


127

este unul scăzut, la nivelul municipiului revenind un tractor la circa 99 de hectare, mult sub

media naţională. Dacă suprafaţa arabilă pe cap de locuitor este printre cele mai reduse din ţară

(doar 0,04 hectare/locuitor), suprafeţele ocupate de livezi sunt printre cele mai ridicate din ţară,

cu cele peste 1500 de hectare (0,7% din livezile din România).

Tabel nr. 3.5. Suprafaţa agricolă a municipiului Bistriţa, după destinaţie, în anul 2009 (ha)

Localitate Suprafaţă

agricolă

totală

Terenuri

arabile

Păşuni Fâneţe Vii Livezi

BISTRIŢA 8.292 3.082 1.733 1.964 5 1.508 Sursa: INS, Tempo Online, 2011

Terenurile arabile sunt concentrate în lunca râului Bistriţa, mai ales în zonele Viişoara şi Unirea.

Condiţiile biopedoclimatice din zonă sunt favorabile culturilor de: cartofi, plante furajere,

cereale, legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr şi plante medicinale. În prezent, în structura culturilor

de câmp predomină porumbul boabe (53%), cu o producţie medie de 3000 kg/ha, relativ scăzută

în comparaţie cu potenţialul productiv (5-6.000 kg/ha). Urmează grâul şi secara, pe 15% din

suprafaţă, cu o producţie medie de 2.000 kg/ha. Cartofii sunt cultivaţi pe 11% din suprafaţa

arabilă, fiind cultura cea mai adaptată condiţiilor pedoclimatice şi de relief din zonă. Legumele

ocupă circa 8% din arabil şi sunt cultivate mai ales în sere şi solarii, în localităţile Unirea şi

Viişoara, deservind pieţele agroalimentare din Bistriţa.

Pomicultura a cunoscut o perioadă de declin, deşi a fost bine dezvoltată şi susţinută de prezenţa

unei Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare cu tradiţie în domeniu. Cu toate acestea, Staţiunea

Pomicolă mai administrează doar 54 de hectare, faţă de peste 200 în urmă cu 10 ani, pe fondul

procesului de retrocedare. Un important operator privat este firma POMBIS, cu 300 de hectare de

meri şi pruni. Se cultivă mai ales meri (circa 2/3 din total livezi), cireşi, peri, pruni, vişini, multe

soiuri fiind omologate şi introduse în cultură chiar de cercetătorii din oraş.

Deşi există un potenţial pastoral deosebit (peste 3600 de hectare de păşuni şi fâneţe), precum şi o

importantă pieţă de desfacere, creşterea animalelor este o activitate cu o dezvoltare modestă în

zonă, cu efective reduse şi productivitate mediocră. La baza acestei stări de fapt stă lipsa fermelor

specializate, efectivele de animale fiind concentrate, aproape exclusiv, în gospodăriile populaţiei,

pentru autoconsum. O altă explicaţie constă în dispariţia platformei industriale pentru industrie


128

uşoară a municipiului, industria alimentară fiind slab dezvoltată în oraş. Un număr ceva mai mare

de capete se regăseşte la categoria bovine (Bălţată Românească, Brună de Maramureş şi Holstein

Friza), respectiv la ovine (Ţurcană şi Ţigaie), crescute pentru lapte, carne şi lână.

Pe raza municipiului Bistriţa îşi desfăşoară activitatea 4 societăţi comerciale cu capital privat cu

profil agricol, din care două pomicole, una legumicolă şi una cu culturi de câmp. În sectorul

zootehnic îşi desfăşoară activitatea 37 exploataţii agricole din care: trei de ovine, două de bovine

şi 32 apicole. Au fost constituite 4 asociaţii ale crescătorilor de taurine.

Pădurile ocupă 3842 de hectare şi reprezintă 26,2% din suprafaţa administrativă a municipiului

şi peste 31% din extravilan. Acestea au două valenţe majore: furnizarea de materie primă pentru

industria prelucrării lemnului, respectiv funcţia peisagistică şi de agrement. Pădurile se întind

mai ales pe dealurile limitrofe municipiului (Dealul Jelnei, Dealul Târgului, Dealul Ghinzii,

Dealul Prislopului), al căror indice de împădurire ajunge chiar şi la 80-90%. Circa 40% dintre

păduri au exclusiv rol de protecţie a apelor, terenurilor şi solurilor sau împotriva factorilor

climatici şi industriali, funcţionând ca bariere verzi, cu efecte benefice pentru locuitori. Cea mai

mare parte din fondul silvic al municipiului este administrat de Regia Autonomă Ocolul Silvic

Municipal Bistriţa.

În ceea ce priveşte valorificarea producţiei agricole, nu dispunem de informaţii exacte, mai ales

în lipsa unor exploataţii de mari dimensiuni. Cea mai mare parte a produselor agroalimentare

este consumată în propria gospodărie (autoconsum) iar surplusul este comercializat în pieţele

agroalimentare. Conform Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Bistriţa-Năsăud, în

municipiul Bistriţa există numeroase unităţi de procesare a produselor agricole, care însă

prelucrează materie primă din mediul rural sau din alte zone ale ţării.


129

Tabel nr. 3.6. Procesatorii de produse agroalimentare din municipiul Bistriţa

Denumire companie Obiect de activitate Capacitate de procesare

S.C. AGROINVEST PROD

S.R.L.

Abator 348 t/an

S.C. CARAIMAN S.R.L. Abator porcine 348 t/an

S.C. UNIC CREMONA

SERV S.R.L.

Abator bovine 140 t/an

S.C. REBRIŞOREANA

TRANS S.R.L.

Abator 580 t/an

S.C. CALATIS GROUP

PROD S.R.L.

Brânzeturi 110 t/an

S.C. AGROCOMERCIALA

POMBIS S.A.

Panificaţie 3 t/zi

S.C. ALCES COM S.R.L. Panificaţie 1 t/zi

S.C. CARAIMAN S.R.L. Panificaţie 1,8 t/zi

S.C. CUPTORUL CU

NOROC PROD S.R.L.

Panificaţie 1,5 t/zi

S.C. LETA GABI COM

S.R.L.

Panificaţie

Sucuri din fructe

Alcool etilic

1 t/zi

2600 MGD/an

2278 MGD/an

S.C. PAN AROMA S.R.L. Panificaţie 0,8 t/zi

S.C. VALYBIA COM S.R.L. Panificaţie 4,5 t/zi

S.C. ROMEXINTER S.R.L. Panificaţie 1 t/zi

S.C. TRANSGOSEN S.R.L. Conserve legume-fructe 520 t/an

SCPP Bistriţa Vinificaţie 15 vagoane/an

S.C. ACETIC COMPANY

S.R.L.

Oţet 22000 hl/an

S.C. SALIX S.RL. Oţet

Sucuri din fructe

Alcool etilic

18000 hl/an

2784 MGD/an

11880 MGD/an Sursa: OJCA Bistriţa-Năsăud, 2011

În municipiul Bistriţa se află sediile tuturor instituţiilor implicate în procesul derulării activităţilor

agricole. Dintre acestea amintim:

- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care are în subordine Unitatea de

Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi Unitatea de Protecţie a Plantelor;

- Inspectoratul teritorial pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialul Săditor Cluj,

filiala Bistriţa;

- Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie;


130

- Direcţia Sanitar-Veterinară, care are în subordine circumscripţiile sanitare - control

alimentar din pieţele municipiului Bistriţa şi de la Unităţile de industrie alimentară, un laborator

sanitar-veterinar şi Poliţia sanitară;

- Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu liceul agricol având ca profil: producţia pomicolă şi

zootehnie;

- Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă aparţinând Agenţiei Naţionale de Consultanţă

Agricolă.

3.2.2. Industria şi construcţiile

După cum am indicat anterior, industria şi construcţiile contribuie cu circa 56% la cifra de afaceri

totală realizată de firmele bistriţene şi asigură circa jumătate din locurile de muncă din oraş. De

altfel, ultimul recensământ general al populaţiei şi locuinţelor, cel din 2002, indică faptul că

52,9% din populaţia ocupată a municipiului Bistriţa activa în sectorul secundar, procent

semnificativ mai mare decât cel înregistrat în alte centre urbane din Regiunea Nord-Vest (Cluj-

Napoca, Oradea, etc.), ceea ce confirmă profilul industrial al economiei locale.

Cele mai importante ramuri ale industriei locale, din perspectiva cifrei de afaceri au fost, în anul

2009, industria de echipamente electrice, mase plastice, componente auto şi a maşinilor-

echipamentelor şi construcţiilor metalice.

De remarcat este faptul că, în ultimii ani, industria judeţului a înregistrat schimbări structurale

majore, rezultate în urma atragerii unor importanţi investitori străini, dar şi a investiţiilor realizate

de oamenii de afaceri locali. Astfel, a scăzut semnificativ ponderea unor ramuri precum

prelucrarea lemnului, industria sticlei, industria uşoară, în favoarea industriei de componente auto

(cablaje electrice, acumulatori, radiatoare) şi a industriei de materiale plastice pentru construcţii.

Prin urmare, se remarcă o îmbunătăţire a structurii producţiei industriale, prin creşterea ponderii

produselor cu valoare adăugată mai ridicată, competitive pe piaţa internă şi externă. Ca o

consecinţă, remarcăm şi creşterea ponderii producţiei exportate, mai ales în sectorul de

componente auto.

Sub-sectorul construcţiilor, mai nou analizat separat de cel secundar (al industriei) a înregistrat

cea mai mare creştere în ultimul deceniu, el fiind condiţionat de trendul general al economiei


131

naţionale şi judeţene. Astfel, mai ales după anul 2005, a existat un adevărat boom în domeniul

construcţiilor rezidenţiale, care s-a oprit brusc în 2008, pe fondul crizei globale.

3.2.2.1. Industria

Conform datelor puse la dispoziţie de Borg Design (baza de date ListaFirme.ro), la nivelul

municipiului Bistriţa există peste 700 de agenţi economici care au ca principal obiect de activitate

producţia industrială. Dintre acestea, circa 77% sunt microîntreprinderi, în timp ce doar 6% (sub

40 de firme) au peste 50 de salariaţi. Întreprinderile mijlocii şi mari din domeniul componentelor

auto, electronicii şi electrotehnicii, construcţiilor metalice şi a materialelor plastice constituie

ramuri industriale cu pondere ridicată în economia locală. Per total, în industria municipiului

Bistriţa lucrau, în anul 2009, 14.166 de salariaţi (49,2% din numărul total de salariaţi din oraş şi

68% din salariaţii în industrie din judeţ). Firmele cu profil industrial generau, la nivelul anului

2009, 49% din cifra de afaceri totală înregistrată la nivelul oraşului.

Cei mai importanţi agenţi economici cu profil industrial din municipiul Bistriţa, din perspectiva

cifrei de afaceri şi a numărului de salariaţi, la nivelul anului 2009, erau:

Tabel nr. 3.7. Principalii agenţi economici cu profil industrial din municipiul Bistriţa în

anul 2009

Nr.

crt.

Agent economic Domeniu de

activitate

Cifra de afaceri

(lei) – 31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

1. S.C. LEONI WIRING

SYSTEMS RO S.R.L.

Echipamente

electrice (cablaje)

574.191.113 3.810

2. S.C. ROMBAT S.A. Acumulatori şi

baterii

215.248.888 677

3. S.C. TERAPLAST S.A. Materiale plastice

pentru construcţii

188.255.296 541

4. S.C. ELECTROPLAST

S.A.

Cablaje electrice 89.418.927 145

5. S.C. IPROEB S.A. Cablaje electrice 84.639.406 536

6. S.C. RAAL SA. Componente auto

(radiatoare din

aluminiu)

74.029.908 1.300

7. S.C. ITALTEXTIL

SĂRATA S.R.L.

Fire textile 79.470.112 324


132

Nr.

crt.


activitate

Cifra de afaceri

(lei) – 31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

8. S.C. COMELF S.A. Utilaje pentru

construcţii 71.056.874 902

9. S.C. RCB ELECTRO 97

S.A.


10. S.C. AGRO INVEST

PROD S.R.L.

Carne şi

preparate din

carne

54.822.360 148

11. S.C. COMBIS S.A. Carne şi

preparate din

carne

53.868.759 73

12. S.C. ROSEYARNS S.R.L. Textile 51.056.185 312

13. S.C. POLITUB S.A. Tuburi din plastic 45.295.925 43

14. S.C. MIRO S.A. Utilaje 44.800.154 246

15. S.C. SALIX S.R.L. Băuturi alcoolice 33.890.728 108

16. S.C. BETAK S.A. Tratare metale 23.217.439 160

17. S.C. POLIMED S.R.L. Mase plastice 20.205.900 73

18. S.C. MULTICAB

ELECTRO S.R.L.


19. S.C. ENERGOPLAST S.A. Cablaje electrice 16.793.818 39

20. S.C. ASTRAHAN PROD

S.R.L.

Mase plastice 16.035.191 23

21. S.C. PRODIMA S.R.L. Confecţii

metalice

15.922.683 98

22. S.C. NETEX S.A. Textile 15.630.146 87

23. S.C. LECH LACTO S.R.L. Lactate 11.321.079 63

24. S.C. MEBIS S.A. Echipamente de

ridicat şi

manipulat

10.872.279 191

25. S.C. GOLDPLAST S.A. Mase plastice 10.280.110 65

TOTAL 1.874.096.143 10.081 Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011

După cum se poate observa, primele 25 de firme industriale din municipiu asigură 10.000 de

locuri de muncă (29% din totalul salariaţilor înregistraţi în municipiul Bistriţa, respectiv peste

70% din totalul salariaţilor în industrie, în 2009) şi generează o cifră de afaceri de circa 450 mil.

Euro anual (circa 50% din valoarea producţiei industriale realizate în judeţ).

În ceea ce priveşte ponderea diferitelor sub-sectoare în producţia industrială a municipiului

Bistriţa, se remarcă o aglomerare a activităţii în domeniul producţiei de echipamente electrice


133

(cablaje), unde regăsim 6 din cele 25 firme, care angajează peste 4.800 de persoane şi generează

o cifră de afaceri de aproape 900 mil. lei anual, majoritatea produselor fiind exportate.

Dezvoltarea acestui sector a fost impulsionată de realizarea celei mai mari investiţii străine din

judeţ, la începutul anilor 2000, respectiv Fabrica de Cablaje a Grupului Leoni, care este unul

dintre principalii furnizori ai marilor constructori de automobile din lume.

O a doua ramură importantă a industriei locale este producţia de mase plastice, în special pentru

construcţii. În acest domeniu, activează 6 firme importante, care angajează peste 800 de persoane

şi care realizează o cifră de afaceri anuală de circa 300 mil. lei. Cea mai importantă companie din

domeniu, este Grupul Teraplast, cu acţionariat local, care este liderul pieţei autohtone de soluţii

integrate pentru instalaţii şi construcţii, care a investit circa 5 milioane de Euro în construcţia

unui Parc Industrial privat în localitatea Sărăţel, relocându-se astfel de pe vechea platformă

industrială a municipiului.

A treia ramură importantă a industriei bistriţene este producţia de componente auto (acumulatori

şi radiatoare din aluminiu), domeniu în care activează două companii foarte mari, furnizori ai

companiilor producătoare de autovehicule şi maşini agricole: ROMBAT şi RAAL. Cele două

companii sunt foste întreprinderi comuniste, actualmente privatizate, cu capital autohton, care au

investit sume importante în retehnologizare şi extinderea gamei de produse, pătrunzând şi pe

pieţele externe. Cele două companii au o cifră de afaceri totală de aproape 300 mil. lei anual şi

asigură aproximativ 2.000 de locuri de muncă.

A patra ramură industrială ca importanţă este cea a maşinilor, echipamentelor şi prelucrării

metalelor, unde regăsim companii importante, majoritatea înfiinţate în perioada comunistă.

Acestea sunt specializate în producţia de utilaje pentru construcţii şi protecţia mediului, piese

debitate şi subansamble sudate, echipamente pentru ridicat şi transportat (pneumatice), produse

zincate, articole de robinetărie, diverse confecţii metalice. Aceste companii cu capital autohton

asigură aproximativ 1.800 de locuri de muncă şi realizează o cifră de afaceri anuală de

aproximativ 200 mil. lei.

Industria alimentară este o ramură industrială cu tradiţie în municipiul Bistriţa şi încă bine

reprezentată în peisajul economic al oraşului, deşi unele unităţi au dispărut în ultimii ani (Fabrica

de Bere, ICIL, etc.). Actualele unităţi industriale din sfera producţiei alimentare sunt noi, fiind


134

rezultatul unor investiţii private ale investitorilor locali, multe fiind susţinute financiar şi cu

ajutorul fondurilor europene pentru sectorul agroalimentar. În prezent regăsim firme mici şi

mijlocii în domeniul producţiei de băuturi alcoolice spirtoase, carne şi produse din carne, produse

de panificaţie şi patiserie, lactate şi brânzeturi. Cele mai multe dintre firme şi-au construit unităţi

noi de producţie în zona periurbană o oraşului pentru a îndeplini standardele igienico-sanitare

impuse de autorităţile europene.

Industria textilă este o altă ramură cu tradiţie în zona Bistriţei, actualmente focalizată pe

producţia de fire şi ţesături din lână, respectiv pe cea de textile neţesute. Fabricile din domeniu

sunt rezultatul unor investiţii străine (cu capital italian) şi asigură aproximativ 1.000 de locuri de

muncă iar producţia (în valoare de circa 150 mil.lei anual) merge preponderent la export.

Alte ramuri ale industriei locale sunt cea a prelucrării lemnului, a sticlăriei, respectiv a

materialelor de construcţii. Aceste industrii au cunoscut un declin important după 1989, care a

condus la dispariţia completă a unor unităţi industriale importante (Combinatul de Prelucrare a

Lemnului, Întreprinderea de prefabricate din beton, etc.). Dacă în domeniul prelucrării lemnului

activitatea a fost sistată complet, în domeniul materialelor de construcţii mai funcţionează mici

capacităţi de producţie a betoanelor, iar în domeniul sticlăriei producţia s-a redus semnificativ.

Grafic nr. 3.6. Structura producţiei industriale din municipiul Bistriţa pe sub-sectoare

Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro. Calcule proprii.


135

Dacă avem în vedere faptul că majoritatea producţiei de cablaje electrice realizate în municipiu

are ca destinaţie finală producătorii de autovehicule, putem aprecia faptul că peste 50% din

producţia industrială a oraşului se încadrează în sectorul componentelor auto (automotive). În

contextul crizei economice globale, dependenţa economiei locale de sectorul automotive,

respectiv materiale (plastice) pentru construcţii, două dintre sectoarele cele mai afectate, a avut

impact negativ asupra producţiei industriale şi exporturilor.

Sectorul energetic este unul încă reprezentat de societăţi cu capital public din domeniul furnizării

energiei electrice. Acestea asigură aproximativ 250 de locuri de muncă (sub 1% din total) şi o

cifră de afaceri de 130 mil. lei anual. În municipiul Bistriţa îşi au sediul următoarele unităţi din

domeniul energiei:

Tabel nr. 3.7A. Principalii agenţi economici cu profil energetic din municipiul Bistriţa în

anul 2009

Nr.

crt.


activitate

Cifra de afaceri

(lei) –

31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

1. FFEE ELECTRICA

FURNIZARE

TRANSILVANIA NORD

S.A.

Furnizare

energie electrică

83.600.588 27

2. FDEE ELECTRICA

DISTRIBUŢIE

TRANSILVANIA NORD

S.A.

Distribuţie

energie electrică

45.710.761 213

Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro.

Sectorul de distribuţie a apei, canalizare, salubritate şi de reciclare a deşeurilor este unul care a

cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani, ajungând să asigure în 2009 aproape 800 de

locuri de muncă (2% din total) şi să genereze o cifră de afaceri de 85 mil. lei anual.


136

Tabel nr. 3.7B. Principalii agenţi economici cu profil servicii din municipiul Bistriţa în anul

2009

Nr.

crt.


activitate

Cifra de afaceri

(lei) – 31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

1. S.C. REDIVIVUS IMPEX

S.R.L.

Reciclare deşeuri 34.434.522 77

2. S.C. AQUABIS S.A. Apă-canal 20.671.352 434

3. S.C. REMAT S.A. Reciclare deşeuri 19.223.775 54

4. S.C. URBANA S.A. Colectare deşeuri 8.418.034 195

5. S.C. CODRIŞOR S.R.L. Colectare deşeuri 1.642.080 37 Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro.

3.2.2.2. Construcţiile

Conform datelor puse la dispoziţie de baza de date Borg Design, în municipiul Bistriţa activează

peste 500 de firme în sectorul construcţiilor, dintre care peste 90% sunt microîntreprinderi.

Activitatea acestor firme a crescut semnificativ în perioada 2005-2008, când ritmul construcţiei

de locuinţe a atins valori fără precedent, după care a intrat într-o fază accentuată de regres.

După cum se poate observa din figura de mai jos, numărul locuinţelor din municipiul Bistriţa a

crescut cu peste 2.000 (7,6%) în decurs de doar 5 ani, în timp ce în restul localităţilor din judeţ

creşterea a fost de doar 2%, iar la nivelul Regiunii Nord-Vest de 3,3%, în aceeaşi perioadă.

Grafic nr. 3.7. Numărul locuinţelor finalizate în judeţul Bistriţa-Năsăud şi în municipiul

Bistriţa, în perioada 2005-2009



137

Cele mai importante firme locale din domeniul construcţiilor erau, la nivelul anului 2009,

următoarele:

Tabel nr. 3.8. Principalii agenţi economici cu profil de construcţii din municipiul Bistriţa în

anul 2009

Nr.

crt.


activitate

Cifra de afaceri

(lei) –

31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

1. S.C. GEIGER BOEGL

S.R.L.

Construcţii 71.167.735 143

2. S.C. RECORD S.R.L. Construcţii 30.700.000 110

3. S.C. LUCRARI

DRUMURI SI PODURI

S.A.


4. S.C. A.C.I. BISTRIŢA

S.A.


5. S.C. CIPT PARTENER

S.R.L.


6. S.C. SERBIS S.R.L. Construcţii 11.045.411 53

7. S.C. PIOMAR CONS

S.R.L.


Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011

Aceste firme sunt specializate în construcţii civile, industriale, drumuri şi poduri, respectiv

instalaţii şi dispun de echipamente moderne de transport şi lucru, inclusiv staţii de asfalt, betoane,

balastiere, etc. În 2009, sectorul construcţiilor din Bistriţa angaja 2.651 de persoane din

municipiu (7,5% din totalul locurilor de muncă din oraş şi 67,5% din cele existente în judeţ în

acest sector) şi înregistra o cifră de afaceri anuală de peste 300 mil.lei.

3.2.3. Sectorul terţiar (serviciile)

Sectorul terţiar angaja, la nivelul anului 2009, 51,5% din salariaţii înregistraţi în municipiul

Bistriţa, respectiv 18.104 locuri de muncă. Dintre acestea, 6.561 erau în sectorul serviciilor

publice (administraţie, învăţământ, sănătate), iar 11.543 în sfera serviciilor comerciale (comerţ,

transporturi, depozitare, servicii financiar-bancare, hoteluri-restaurante, etc.). De remarcat este şi

faptul că în sectorul serviciilor activează peste 70% din agenţii economici cu sediul în municipiul


138

Bistriţa, însă aceştia sunt de mici dimensiuni (peste 93% sunt microîntreprinderi şi există doar

două firme cu peste 250 de salariaţi). Din perspectiva cifrei de afaceri, ponderea sectorului terţiar

era, în 2009, de circa 43%.

3.2.3.1. Comerţul

Comerţul şi reparaţiile este subsectorul care a cunoscut cea mai amplă dinamică antreprenorială

după 1989, astfel încât, în prezent, peste 35% din firmele cu sediul în municipiul Bistriţa sunt

active în acest domeniu. Cu toate acestea, 93% dintre firmele cu profil de comerţ sunt de foarte

mici dimensiuni, fiind adesea afaceri de familie. Întreprinderile din domeniul comerţului angajau,

în 2009, 5.225 de persoane (14,9% din total) şi realizau circa 30% din cifra de afaceri totală

realizată în municipiu, ocupând poziţia a doua după industrie, la nivelul oraşului.

În sfera comerţului cu amănuntul de produse alimentare şi de larg consum, reţeaua de unităţi

comerciale din municipiu s-a extins simţitor în ultimii 5 ani, când au apărut în oraş magazine

moderne, care sunt parte a unor reţele comerciale internaţionale: CARREFOUR MARKET,

LIDL, KAUFLAND, BILLA, PROFI, UNICARM, WINMARKT MĂGURA. În prezent, se află

în construcţie al doilea hypermarket KAUFLAND şi un supermarket LIDL.

În domeniul comerţului cu materiale de construcţii, există un magazin al reţelei AMBIENT, iar

retailerul de bricolaj DEDEMAN şi-a manifestat intenţia de a construi un magazin în oraş.

Similar, în domeniul comerţului cu autoturisme, au fost construite showroom-uri moderne:

ROMBAT AUTOMOBILE (VW), VALL AUTO (Ford).

La nivelul municipiului, se află în faza de proiect trei mall-uri:

1. Galleria Mall - are o suprafaţă proiectată de 26.400 de mp şi îşi propune să găzduiască

un supermarket, un cinema multiplex, cafenele-restaurante, fast-food-uri, magazine de

îmbrăcăminte-încălţăminte şi electronice-electrocasnice;

2. Metropolis Mall - este prevăzut a avea peste 15.200 mp. Acest mall va cuprinde spaţii

pentru comercianţi de îmbrăcăminte, electronice şi electrocasnice, un hypermarket şi unităţi de

tip fast-food;

3. Bistriţa Mall –are o suprafaţă propusă de 22.000 mp şi îşi propune să găzduiască un

hypermarket, cinematograf, food-court, parcări şi o zonă de fashion.


139

La aceste unităţi de mari dimensiuni, se adăugă numeroase unităţi comerciale de dimensiuni mai

mici, farmacii, staţii PECO, ateliere de reparaţii, depozite en-gross, etc.

Cele mai importante companii din domeniul comerţului, la nivelul anului 2009, erau:

Tabel nr. 3.9. Principalii agenţi economici cu profil comerţ din municipiul Bistriţa în anul

2009

Nr.

crt.

Agent economic Domeniu de activitate Cifra de afaceri

(lei) –

31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

1. S.C. KAUFLAND ROMANIA

S.R.L. – PUNCT DE LUCRU

BISTRIŢA

Hypermarket 87.417.522 171

2. S.C. OZANA S.R.L. Benzinării 38.323.461 69

3. S.C. UNICARM S.R.L. –

PUNCT DE LUCRU BISTRIŢA

Supermarket 35.836.386 57

4. S.C. VALERON

DISTRIBUTION S.R.L.

Distribuţie textile 30.263.136 6

5. S.C. FRAMSILVER S.R.L. Intermedieri 27.393.132 4

6. S.C. MACON S.R.L. Comerţ materiale de

construcţii

27.283.371 60

7. S.C. PROFI S.R.L. – PUNCT

DE LUCRU BISTRIŢA


8. S.C. HOBBY STAR 94 S.R.L. Distribuţie băuturi 25.216.499 66

8. PETROM S.A. – SUCURSALA

PECO BISTRIŢA

Benzinării 23.862.593 17

9. S.C. TUB INTEGRAL S.R.L. Distribuţie electrice 23.082.979 15

10. S.C. PLUDI S.R.L. – PUNCT

DE LUCRU BISTRIŢA


11. S.C. VARODIMEX S.R.L. Distribuţie alimente 19.161.431 68

12. S.C. ROMBAT AUTOMOBILE

S.R.L.

Showroom auto 18.329.039 46

13. S.C. DOBO BEER IMPEX

S.R.L.

Distribuţie băuturi 17.415.976 36

14. S.C. AUTONET IMPORT

S.R.L. – PUNCT DE LUCRU

BISTRIŢA

Comerţ piese auto 16.920.134 8

15. S.C. COMAT TRADING S.A. Comerţ materiale de

construcţii

15.193.388 42



140

3.2.3.2. Hoteluri şi restaurante

În domeniul turismului şi alimentaţiei publice există aproape 200 de firme, dintre care 95% sunt

microîntreprinderi, acestea operând mici baruri, pizzerii, cafenele sau restaurante, în timp ce doar

câteva se ocupă şi de hotelărie. Aceste firme generează totuşi peste 800 de locuri de muncă şi o

cifră de afaceri anuală de peste 70 mil. lei, ceea ce înseamnă o pondere de doar 1% din economia

locală. Prin urmare, putem afirma că sectorul turistic este unul încă slab dezvoltat în raport cu

potenţialul ridicat al oraşului şi al zonei.

În ceea ce priveşte infrastructura de cazare, există circa 20 de unităţi de cazare, ce oferă în total

puţin peste 1.000 de locuri de cazare şi care sunt administrate de diferite companii private. Cea

mai importantă investiţie realizată în ultimii ani în domeniu este construcţia Hotelului Metropolis

(5 stele, singurul din oraş la această categorie), urmare a unei investiţii de circa 12 mil. Euro.

Cele mai importante companii din domeniu sunt: COROANA TOURISM S.A. (Hotel Coroana

de Aur – 3 stele, cel mai mare hotel din municipiu), AUTO GAMMA S.R.L. (Hotel Diana – 3

stele), MET&MET S.R.L. (baruri şi jocuri de noroc) şi S.C. OZANA S.R.L. (Hotel Ozana – 3

stele), BISTRIŢA S.A. (Hotel Bistriţa – 3 stele), LORDINU S.R.L. (restaurante), etc.

3.2.3.3. Tranzacţii imobiliare

Domeniul imobiliar este unul bine dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, cunoscând o

dezvoltare impresionantă după anul 2000. Numai în perioada 2005-2009, în municipiul Bistriţa

s-au construit peste 2.000 de locuinţe noi. În 2009, la nivelul oraşului, existau 500 de agenţi

economici care aveau ca principal obiect de activitate tranzacţiile imobiliare, cu un număr de

1.500 de salariaţi (4% din total) şi o cifră de afaceri de aproape 200 mil. lei (3% din cifra de

afaceri totală a firmelor din localitate). Peste 96% din aceşti agenţi economici erau

microîntreprinderi, existând un număr foarte mic de firme de mai mari dimensiuni (până la 50 de

salariaţi) ce administrau spaţii comerciale sau industriale.


141

Grafic nr. 3.9. Evoluţia numărului de locuinţe existente în municipiul Bistriţa, în perioada

2005-2009

29216

29623

30137

30970

31440

28000

28500

29000

29500

30000

30500

31000

31500

32000

2005 2006 2007 2008 2009

Anul

Nu

mă

rul

de

lo

cu

inț e


Cele mai importante ansambluri rezidenţiale aflate în construcţie sau în proiect la nivelul anului

2011 sunt: ”Bistriţa Nouă” (959 de apartamente), „500 de case la soare” (500 de vile),

„Subcetate” (70 de case), „Tudela” (372 de apartamente), „Casa8Tima” (124 de apartamente şi

1.400 de mp de birouri), „Zimbrului” (39 de apartamente), „Bistriţa Hills” (75 de vile), etc.

Cele mai importante firme din domeniu sunt: CASA DE INVESTIŢII ALIANŢA (spaţii de

birouri, complex rezidenţial, complex logistic) şi METROPOLIS GROUP (terenuri, spaţii

comerciale, proiecte rezidenţiale), CONSULT MOBIL, MONADAN BARTA (agenţie

imobiliară), etc.

3.2.3.4. Intermedieri financiare şi asigurări

În municipiul Bistriţa există sucursale ale celor mai importante bănci comerciale din România

(BCR, BRD, BANCPOST, CEC, RAIFEISSEN BANK, BT, ROMEXTERRA, VOLSKBANK,

UNICREDIT, etc.), care dispun şi de bancomate amplasate în diverse puncte din oraş. La acestea

se adăugă agenţiile companiilor de asigurări (ARDAF, ASIROM, ASTRA, GROUPAMA,

CARPATICA ASIG, EUROINS, GENERALI, GRAWE, ING, OMNIASIG, UNITA, OTP, etc.).


142

În plus, există diverse societăţi financiare nebancare, case de schimb valutar, brokeri de credite şi

de asigurări, cooperative de credit, etc., care oferă servicii financiare populaţiei.

3.2.3.5. Transport şi logistică

Sectorul de transport şi logistică este unul bine reprezentat la nivelul municipiului Bistriţa,

reunind peste 300 de agenţi economici, cu 1.656 de salariaţi (4,7% din total) şi o cifră de afaceri

de 200 mil. lei (4,2%). În municipiu îşi au sediul companii active în domeniul transportului rutier

şi feroviar de mărfuri şi persoane, poştei şi curieratului, transportului urban şi depozitării. Toate

aceste companii au capital privat şi sunt deţinute de investitori autohtoni, cu excepţia operatorilor

de cale ferată, care sunt încă publici.

Cele mai importante companii din domeniul transporturilor sunt:

Tabel nr. 3.10. Principalii agenţi economici cu profil transporturi din municipiul Bistriţa în

anul 2009

Nr.

crt.


activitate

Cifra de afaceri

(lei) – 31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

1. CFR MARFĂ S.A. –

FILIALA BISTRIŢA

Transport

feroviar de marfă

31.399.915 35

2. S.C. TABITA TOUR

S.R.L.

Transport auto de

persoane

27.136.577 152

3. CFR CĂLĂTORI S.A. –

FILIALA BISTRIŢA

Transport

feroviar de

călători

13.106.381 243

4. S.C. MOIŞAN

TRANSIMPEX S.R.L.

Transport rutier

de mărfuri

14.706.041 112

5. S.C. REEP IMPEX S.R.L. Transport rutier

de mărfuri

11.657.046 21

6. S.C. FILADELFIA S.R.L. Transport rutier

de persoane

11.376.991 55

7. S.C. ART GLAS S.A. Comisionar

vamal

7.209.675 60



143

3.2.3.6. Cercetare-dezvoltare-inovare

Una dintre ţintele Strategiei de la Lisabona stabilea, pentru anul 2010, alocarea a cel puţin 3% din

P.I.B. pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, din care 1% să fie cheltuieli susţinute de

Guvern, iar 2% să fie cheltuieli susţinute de firme. În momentul de faţă acest obiectiv a rămas la

nivel de deziderat, în fapt, cheltuielile afectate cercetării, dezvoltării şi inovării sunt mult mai

reduse decât ţinta prevăzută în cadrul Strategiei de la Lisabona. În 2008, doar 1,9% din PIB al

ţărilor U.E.-27 a fost alocat pentru cercetare-dezvoltare, cele mai ridicate procente fiind

înregistrate în state precum: Suedia (3,75% din PIB), Finlanda (3,73%), Danemarca (2,72%),

Austria (2,67%) şi Germania (2,63%). La polul opus, cu mai puţin de 1% din PIB alocat pentru

cercetare-dezvoltare, regăsim: Bulgaria, Cipru, Letonia, Lituania, Polonia, Malta şi Slovacia, la

care se adaugă şi România, cu doar 0,58% din PIB.

Noua Strategie EU 2020 a păstrat aceeaşi ţintă, de 3%, în timp ce România şi-a asumat o ca ţintă

pentru anul 2020 procentul de 2% din PIB pentru cheltuieli cu CDI.

În cadrul regiunii Nord-Vest, chiar şi cele mai dezvoltate judeţe sunt departe de cota de 2% din

P.I.B., judeţul Cluj alocând, în anul 2008, 1,14% din PIB judeţean pentru CDI, iar media

regională a fost de doar 0,44%, sub cea naţională (0,58%). Judeţul Bistriţa-Năsăud se află pe

locul II la nivel regional, după Cluj, cu o cotă de 0,2% din PIB în 2009.

Grafic nr. 3.10. Ponderea cheltuielilor cu CDI în Produsul Intern Brut

0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2

Regiunea NORD-VEST

Bihor

Bistrita-Nasaud

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj

% din PIB

2008

2007

2006

2005

Sursa: INS, TEMPO Online, 2011


144

Activitatea de cercetare-dezvoltare din judeţ se desfăşoară în principal în cadrul Institutului de

Cercetare-Proiectare în Electrotehnică (ICPE). ICPE Bistriţa a luat fiinţă în anul 1983, ca Filială a

Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Electrotehnică-Bucureşti, derulând atât activităţi de

cercetare – proiectare – dezvoltare, cât şi de producţie de echipamente şi implementare a

tehnologiilor destinate protecţiei mediului. În prezent, ICPE Bistriţa funcţionează ca societate

independentă şi dispune de un număr de 38 de specialişti cu experienţă. Activitatea Institutului,

cuprinzând contracte de cercetare şi lucrări de execuţie, este structurată pe următoarele domenii:

tehnologii şi echipamente de ozonizare, tehnologii şi echipamente pentru epurarea apelor uzate,

şi evaluări de mediu.

A doua entitate cu activitate de cercetare-dezvoltare este Staţiunea de Cercetare-Producţie

Pomicolă Bistriţa, care administrează circa 200 ha de livezi (dintre care 54 ha în proprietate

proprie şi circa 150 în litigiu).

În ceea ce priveşte cererile de brevete de invenţii înregistrate la OSIM, judeţul Bistriţa-Năsăud se

plasează pe unul dintre ultimele locuri pe ţară şi pe locul al IV-lea la nivel regional, departe de

Cluj şi Maramureş.

Tabel nr. 3.11. Cereri de brevete de invenţii înregistrate la OSIM

Regiunea de

dezvoltare 2005 2006 2007 2008

2009

ROMANIA 1.100 1.027 926 1.031 1.091

Nord – Vest 91 84 77 89 97

Bihor 14 13 11 12 13

Bistriţa-Năsăud 17 9 12 9 7

Cluj 35 32 35 41 46

Maramureş 23 27 18 17 25

Satu Mare 1 1 1 5 3

Sălaj 1 2 0 5 3

Sursa: OSIM, Raportul Anual 2009

În unităţile de cercetare publice şi private din judeţul Bistriţa-Năsăud îşi desfăşoară activitatea

circa 200 de salariaţi, ceea ce reprezintă 0,5% din personalul existent la nivel naţional. La 10.000


145

de persoane ocupate, în judeţul Bistriţa-Năsăud revin circa 16 cercetători, mai puţin de jumătate

faţă de media regională şi naţională.

Tabel nr. 3.12. Principalii indicatori ai activităţii de cercetare-dezvoltare, 2007-2009

Regiunea de

dezvoltare

2007 2008 2009

Salariaţi

Salariaţi

la

10.000

pers.

ocupate

civile

Cheltuiel

i

Totale

(mii lei)

Salariaţi

Salariaţ

i la

10.000

pers.

ocupate

civile

Cheltuieli

totale

(mii lei)

Salariaţ

i

Salariaţ

i

la

10.000

pers.

ocupate

civile

Cheltuiel

i

totale

(mii lei)

ROMANIA 42.484 48,7 2.177.33

5 43.502 49,7 2.980.674 42.420 50,4 2.356.907

REGIUNEA

NORD-VEST 3.923 33,1 193.458 4.146 34,9 253.612 4.185 36,2 194.256

JUDEŢUL

BISTRIŢA-

NĂSĂUD

185 14,6 27.315 168 13,1 11.045 199 16,0 11.924

Sursa: INS, Tempo Online, 2011. Calcule proprii.

De remarcat este şi faptul că în municipiul Bistriţa funcţionează un Centru de Informare

Tehnologică – TEHNOINF – în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, parte a

reţelei naţionale RENITT. Tot în cadrul Camerei funcţionează şi un centru de promovare a

proprietăţii industriale subordonat OSIM.

În ceea ce priveşte atitudinea inovatoare a mediului de afaceri din judeţ, un indicator relevant este

procentul firmelor care oferă servicii de sprijin pentru afaceri bazate pe cunoaştere intensivă

(KIBS) din totalul firmelor active în municipiul Bistriţa. Experienţa de la nivel european arată

faptul că KIBS sunt mai active în introducerea inovării tehnice, dar şi non-tehnice. Centrul

European de Monitorizare a Schimbării a stabilit că KIBS corespunde secţiunilor CAEN 72

(Cercetare-dezvoltare), 73 (Publicitate şi activităţi de sondare a opiniei publice) şi 74 (Alte

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice). În anul 2009, în aceste domenii de activitate erau

active, la nivelul municipiului Bistriţa, 108 unităţi economice, ceea ce reprezintă sub 2% din

totalul unităţilor active în judeţ, după cum indică datele Institutului Naţional de Statistică. Spre

comparaţie, media naţională este de 2,6%, iar cea regională de 2,2%. Prin urmare, putem afirma

că potenţialul pentru furnizarea de suport de cunoaştere intensivă pentru procesele de afaceri ale

organizaţiilor din municipiu este unul relativ scăzut.


146

3.2.3.7. Tehnologia informaţiilor şi comunicaţii

Sectorul IT&C este unul slab dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, existând circa 100 de

firme, din care doar 8 au peste 10 salariaţi. În 2009, aceste firme angajau aproape 300 de salariaţi

(sub 1% din totalul celor din oraş) şi generau o cifră de afaceri de circa 50 mil. lei, având o

contribuţie nesemnificativă la economia oraşului. Aceste firme de mici dimensiuni se ocupă cu

realizarea unor softuri la comandă, configurare, comercializare şi reparare calculatoare şi

echipamente periferice, consultanţă şi servicii IT, telecomunicaţii, editare de ziare.

Cele mai importante firme din domeniu sunt: ROMTELECOM S.A. – FILIALA BISTRIŢA

(telefonie fixă, TV cablu, internet), ORANGE ROMANIA S.A. – FILIALA BISTRIŢA

(telefonie mobilă, internet), GRUPUL ELCOM (asamblare-comercializare PC, software),

MESAGERUL DE BISTRIŢA S.R.L, SC CASA DE PRESA SI EDITURA RASUNETUL SRL,

SC PROMO-EMIPA SRL (editare de ziare) etc.

3.2.3.8. Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice

Acest sector este unul relativ slab dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, reunind doar un

număr redus de firme mici în domeniul consultanţei de afaceri şi management, arhitecturii,

ingineriei, publicităţii, design-ului şi serviciilor fotografice. Cele mai importante firme din acest

sector sunt: PRIME FINANCIAL CONSULTING (consultanţă), CAPRICCIO (consultanţă),

PROIECT 90 (arhitectură), GEOLAND (inginerie geo-topo), EDIL CONCEPT (proiectare),

SILVER LINE TRAVEL (ITP), HARDVISION (publicitate), TOURMONT KING (publicitate),

SEPIA PRINT (publicitate), ALEX ART (design), SCALA (fotografie), AMINODAN

(inginerie), etc.

3.2.3.9. Alte servicii

În municipiul Bistriţa funcţionează şi agenţi economici în domeniul serviciilor de pază şi

protecţie, curăţenie, agenţii de turism şi tour-operatori şi jocuri de noroc. De altfel, trebuie

menţionat faptul că în municipiul Bistriţa îşi are sediul cel mai important grup autohton din sfera

jocurilor de noroc – METROPOLIS GROUP – cu o reţea naţională de unităţi.


147

Cele mai importante firme din domeniu sunt:

Tabel nr. 3.12. Principalii agenţi economici cu profil alte servicii din municipiul Bistriţa în

anul 2009

Nr.

crt.


activitate

Cifra de afaceri

(lei) – 31.12.2009

Număr de

salariaţi –

31.12.2009

1. S.C. PHOENIX GAMES

S.R.L.

Jocuri de noroc 29.616.085 2.628

2. S.C. METROPOLIS S.R.L. Jocuri de noroc 5.749.088 66

3. S.C. LUXELA CARIS

S.R.L.

Curăţenie 3.556.301 36

4. S.C. EXECUTIVE

TRAVEL S.R.L.

Agenţie de

turism

2.643.515 5

5. S.C. DIATOURS S.R.L. Curăţenie 2.561.490 120

6. S.C. VALORO ARIDOR

S.R.L.

Jocuri de noroc 2.471.288 104

7. S.C. METROPOLIS G&C

S.R.L.

Jocuri de noroc 1.783.773 48

8. S.C. PROTGUARD S.R.L. Pază şi protecţie 1.289.866 83

9. S.C. FORTA ZERO PAZA

S.R.L.

Pază şi protecţie 1.030.722 37

10. S.C. ALEX DORA S.R.L. Pază şi protecţie 686.295 34 Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011

3.3. Mediul antreprenorial

Numărul agenţilor economici existenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud, indiferent de situaţia lor –

activi, radiaţi, lichidaţi etc., se cifra, conform datelor puse la dispoziţie de Oficiul Registrului

Comerţului Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, la 12.134, din care exclusiv radiate 7.819 (categoria de

firme ce cuprinde agenţii economici în funcţiune, lichidate sau dizolvate). Cu o medie de 21,5

firme la 1.000 de locuitori, judeţul Bistriţa-Năsăud se află mult sub media naţională (25,2‰),

regională (27,9‰) şi a U.E. – 27 (40‰). Prin urmare, spiritul antreprenorial al bistriţenilor este

unul relativ scăzut.

În anul 2010 comparativ cu anul 2006, numărul total al agenţilor economici a crescut cu 3.074

unităţi economice (+14,2%). Cu toate acestea, pe fondul crizei globale, se remarcă o tendinţă de

scădere uşoară a numărului de firme în funcţiune din judeţ, de la 7.954 în 2009, la 7.681 în 2011.


148

Grafic nr. 3.11.

Din punct de vedere al formei de organizare, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud se remarcă o

concentrare a agenţilor economici sub forma ″societăţilor comerciale cu răspundere limitată″

(SRL - 79,4%). 15,4% dintre agenţii economici locali sunt organizaţi sub forma persoanelor

fizice autorizate, 2,6% sunt agenţi economici - ″asociaţii familiale″ şi 1,9% societăţi pe acţiuni.

Grafic nr. 3.12.

9.23610.075

10.88411.512 12.134 12.310

6.723 7.2597.782 7.954 7.819

7.681

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

(trim. I)

Evoluția numărului de agenți economici din municipiul Bistrița

Agenți economici din care, exclusiv radiate

sursa datelor: ORC Bistrița-Năsăud

SRL

79,4%

PFA

15,8%

AF

2,6%

SA

1,9%Alte forme de

organizare

0,3%

Structura agenților economici din municipiul Bistrița pe forme de

organizare în trim. I, anul 2011

total agenți economici exclusiv radiați: 7.681 unități



149

La nivelul anului 2011, cei mai mulţi dintre agenţii economicii au ca şi domeniu de activitate

″serviciile″ (41,1%), 34,2% activează în sfera ″comerţului″ şi 12,9% în sfera ″industriei″.

Grafic nr. 3.13.

Spre comparaţie, în anul 2006, ponderea agenţilor economici al căror principal domeniu de

activitate era ″comerţul″ atingea 39,3 puncte procentuale, iar cei din sfera ″serviciilor″ deţineau

36,7%. Prin urmare, avem de-a face, în ultimii 5 ani, cu o scădere a numărului de agenţi

economici mici din sfera comerţului, fenomen amplificat şi de apariţia unităţilor comerciale

moderne (supermarketuri, hypermarketuri, etc.).

Revenind la municipiul Bistriţa, aici îşi aveau sediul, în 2009, 4.486 de agenţi economici activi,

respectiv 65,6% din totalul celor existenţi în judeţ. Prin urmare, la nivelul municipiului există un

număr mediu de peste 50 firme la 1.000 de locuitori, de circa 2,5 ori mai mult decât media

judeţeană, regională şi naţională.

Numărul de firme active a crescut în perioada în perioada 2006-2008, după care a înregistrat o

scădere abruptă în 2009, când a scăzut cu circa 9%, pe fondul efectelor negative ale crizei

globale. Cu toate acestea, numărul de firme active în 2009 era cu circa 500 mai mare ca în 2006,

ceea ce indică o tendinţă pozitivă pe termen lung.

Servicii

41,1%

Comerţ

34,2%

Industrie

12,9%

Construcţii

6,6%

Agricultură,

silvicultură şi

pescuit

5,2%

Structura agenților economici din municipiul Bistrița după

domenii de activitate în trim. I, anul 2011

total agenți economici exclusiv radiați: 7.681 unități



150

Grafic nr. 3.14. Evoluţia numărului de firme active din municipiul Bistriţa

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud

În ceea ce priveşte structura agenţilor economici pe clase de mărime, în anul 2009, 92% dintre

firmele bistriţene erau microîntreprinderi, procent care a crescut constant în ultimii ani, în timp ce

numărul firmelor mari (250 de salariaţi şi peste) era de numai 9 (faţă de 13 în 2006). Prin urmare,

avem de-a face cu o tendinţă de fragmentare a activităţii economice în unităţi tot mai mici. O altă

explicaţie constă şi din efectele negative ale crizei globale, care au dus la disponibilizări de

personal, implicit la retrogradarea firmelor într-o clasă de mărime inferioară.


151

Grafic nr. 3.15. Numărul de firme din municipiul Bistriţa după clasa de mărime

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud

Ponderea ridicată a IMM-urilor în numărul total de firme (99,8% din total) este identică cu cea de

la nivel naţional şi regional.

Rata de creştere a numărului de firme a fost însă mai ridicată în municipiul Bistriţa comparativ cu

media naţională şi regională, în intervalul analizat, exclusiv pe seama microîntreprinderilor,

dinamica fiind inferioară la celelalte clase de mărime.

Tabel nr. 3.13. Dinamica numărului de întreprinderi, pe clase de mărime, 2006-2009

Clase de mărime ale

întreprinderilor

2009 vs 2006 (%)

România Regiunea

Nord-Vest

Municipiul

Bistriţa

Total 110,3 111,9 113,6

0-9 persoane 112,9 114,5 116,4

10-49 persoane 95,1 96,7 93,4

50-249 persoane 81,1 78,3 72,1

250 persoane şi peste 76,3 66,4 69,2 Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, INS – Tempo Online, 2011. Calcule proprii.

2006

0-9 salariati

10-49 salariati

50-249 salariati

250 de salariati si peste

2009

0-9 salariati

10-49 salariati

50-249 salariati

250 de salariati si peste


152

Deşi reprezintă peste 99% din numărul de agenţi economici din municipiu, IMM au o pondere de

70,4% în cifra de afaceri totală şi de 60,9% în numărul total de salariaţi. Cu toate acestea, IMM

sunt mai competitive decât întreprinderile mari, productivitatea medie a muncii din firmele mici

fiind superioară celei din întreprinderile mari, după cum indică şi tabelul 14.

Tabel nr. 3.14. Principalii indicatori ai întreprinderilor din municipiul Bistriţa, pe clase de

mărime, 2009

Indicator U.M. Total

Clase de mărime

0-9 10-49 50-249 250 şi peste

Cifra de afaceri Lei 4.415.689.123 1.101.765.112 1.030.855.120 974.303.784 1.308.765.107

Numărul mediu de salariaţi pers. 28.465 6.064 6079 5.182 11.140

Productivitatea medie a

muncii

lei/angajat 155.126 181.689 169576 188.017 117.483

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Calcule proprii.

Cifra de afaceri a agenţilor economici cu sediul în municipiul Bistriţa a fost, în 2009, de 4.415,7

mil. lei, în scădere cu 14,2% (în termeni nominali) faţă de anul 2008, când a atins valoarea

maximă. Faţă de anul 2006, în 2009 s-a înregistrat o creştere nominală de 15,5% a cifrei de

afaceri, însă în termeni reali putem vorbi chiar de o uşoară scădere a afacerilor.

Grafic nr. 3.16. Evoluţia cifrei de afaceri a firmelor cu sediul în municipiul Bistriţa, 2006-

2009

Sursa: Directia Finante Publice


153

3.4. Indicatori colaterali

3.4.1. Investiţiile străine

Potrivit Oficiului National al Registrului Comerţului, investiţiile străine din judeţul Bistriţa-

Năsăud îl poziţionează pe locul 3 la nivelul Regiunii Nord-Vest (după Cluj şi Bihor) ca valoare a

capitalului social subscris şi pe locul 5 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate,

cu un total de 1.081 de agenţi economici.

Tabel nr. 3.15.

Mil. Lei Mii USD Mii Euro

Nord-Vest 18.617 5.187.800,00 2.244.324,20 1.606.690,10

Satu Mare 2.147 308.376,90 136.955,90 98.045,40

Maramures 2.189 329.011,40 91.627,60 65.595,30

Bistrita-Nasaud 1.081 481.147,90 360.699,40 258.211,30

Salaj 704 448.172,90 173.764,30 124.396,20

Cluj 6.569 2.411.849,70 1.012.311,00 724.703,70

Bihor 5.297 1.209.241,60 468.966,00 335.728,20

Societăţi comerciale cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris

Regiune / Judet NumarValoarea capitalului social subscris

in perioada 1991 - 2009sold existent la 31 Decembrie 2009

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Cea mai importantă investiţie străină din municipiul Bistriţa este cea realizată de Grupul german

LEONI într-o fabrică de cablaje electrice, cu circa 4.000 de salariaţi (12% din totalul celor

existenţi în oraş) şi o cifră de afaceri anuală de aproape 150 mil. Euro, producţia sa fiind

exportată aproape în totalitate. La acesta se adăugă investiţiile cu capital italian în companiile

textile: ROSEYARNS, ITALTEXTIL, TESSITURA, care asigură peste 700 de locuri de muncă

şi o cifră de afaceri de peste 30 mil. Euro anual, de asemenea orientată preponderent către export.

De remarcat sunt şi investiţiile unor reţele comerciale cu capital străin în unităţi comerciale din

municipiul Bistriţa (KAUFLAND, BILLA, PROFI, PLUS, CARREFOUR, etc.), care au creat

sute de locuri de muncă.

3.4.2. Comerţul exterior

Exporturile FOB realizate de companiile din Judeţul Bistriţa-Năsăud au fost, în anul 2009, de

379,6 mil. Euro, în timp ce importurile CIF s-au cifrat la 309,4 mil. Euro, judeţul fiind unul dintre


154

puţinele din ţară care înregistrau un excedent al balanţei comerciale (+70,2 mil. Euro). Cu toate

acestea, cu un volum al comerţului exterior (importuri + exporturi) de 689 mil. Euro, judeţul are o

pondere de doar 1% în activitatea de comerţ exterior a României.

Grafic nr. 3.17. Volumul exporturilor, importurilor şi soldului balanţei comerciale a

judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada 2005-2009

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

2005 2006 2007 2008 2009

Exporturi FOB

Importuri CIF

Balanta comerciala (FOB/CIF)

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţ-Năsăud, 2010.

În ceea ce priveşte structura exporturilor, aceasta este dominată de maşinile şi echipamentele

electrice (53,6% din total, 203 mil. Euro), textile (21,3% din total, 81 mil. Euro), metale (6,5%

din total, 25 mil. Euro) şi componente auto (6,1%, 23 mil. Euro). În comparaţie cu anul 2005, a

crescut ponderea textilelor, echipamentelor electrice şi a produselor din metal, ca urmare a

investiţiilor străine realizate în judeţ.


155

Grafic nr. 3.18. Structura exporturilor FOB realizate de firmele din judeţul Bistriţa-

Năsăud

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010. Calcule proprii.

Deşi nu sunt colectate date la nivel de localitate, dată fiind concentrarea mare a agenţilor

economici din judeţ în municipiul Bistriţa (în proporţie de peste 60%), mai ales a acelor firme

care activează în domeniile cu un nivel ridicat al exporturilor, putem estima că aproximativ 80%

din exporturile judeţului sunt realizate de firmele din Bistriţa. Cei mai importanţi exportatori din

municipiul Bistriţa sunt: LEONI şi IPROEB (echipamente electrice), ROSEYARNS,

ITALTEXTIL şi TESSITURA (textile), RAAL (componente auto) şi ROMBAT (componente

auto).

În ceea ce priveşte structura importurilor CIF, predomină secţiunea maşini şi echipamente

electrice (39,7%, 123 mil. Euro), textile (18,8%, 58 mil. Euro), materiale plastice şi cauciuc

(16,2%, 50 mil. Euro) şi metale (13,3%, 41 mil. Euro). După cum se poate observa, structura

importurilor este asemănătoare cu cea a importurilor, explicaţia fiind că multe fabrici din judeţ

lucrează în sistem lohn, importând materii prime, pe care le prelucrează şi exportă produse finite

(echipamente electrice şi textile). Ponderea mare a materialelor plastice este explicată prin faptul

că în judeţ îşi au sediul importanţi procesatori de PVC, care este importat.

53,6

21,3

6,5

6,1

3,88,7

2009 (%)

Echipamente electrice

Textile

Metale

Componente auto

Lemn

Altele

47

185,4

7,7

3,1

18,8

2005 (%)

Echipamente electrice

Textile

Metale

Componente auto

Lemn

Altele


156

Grafic nr. 3.19. Structura importurilor CIF realizate de firmele din judeţul Bistriţa-Năsăud

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010. Calcule proprii.

3.4.3. Infrastructură şi servicii de afaceri. Structuri asociative

Piaţa de servicii de afaceri din municipiul Bistriţa este una relativ slab dezvoltată, oferta fiind una

restrânsă la servicii de bază (financiar-bancare, asigurări, anumite tipuri de consultanţă). Prin

urmare, firmele din municipiu sunt obligate să apeleze la serviciile unor furnizori de servicii de

afaceri din afara judeţului (cel mai adesea din Cluj-Napoca).

Oferta de servicii bancare şi de asigurări este una diversificată, în municipiu existând sucursalele

celor mai importante bănci comerciale şi companii de asigurări din România. Acestea gestionează

conturile societăţilor comerciale din municipiu, acordă credite şi consultanţă financiară clienţilor

lor. Piaţa valorilor mobiliare este una slab dezvoltată, din cauza numărului mic de clienţi.

Persoanele fizice sau juridice care doresc să realizeze astfel de investiţii sunt nevoite să se

adreseze firmelor de profil din Cluj-Napoca.

Serviciile de consultanţă se rezumă la un număr de circa 10 firme de talie mică, care realizează,

în principal consultanţă pentru accesarea de fonduri europene. La acestea se adaugă câteva firme

specializate în servicii de publicitate şi inginerie-arhitectură.


157

Camera de Comerţ şi Industrie este un actor local important pe piaţa serviciilor de afaceri din

municipiu. Serviciile sale cuprind: cursuri de formare profesională continuă, informare

tehnologică (CIT InfoTech), promovarea proprietăţii intelectuale (antena OSIM), organizarea de

târguri şi expoziţii, consultanţă de afaceri şi management, arbitraj comercial, etc.

La nivelul municipiului Bistriţa nu există parcuri industriale sau logistice, fiind, alături de Zalău,

singura reşedinţă de judeţ din Regiunea Nord-Vest care nu are o astfel de infrastructură de

sprijinire a afacerilor. De asemenea, la nivelul oraşului nu există incubatoare de afaceri sau spaţii

expoziţionale, ceea ce limitează accesul IMM-urilor din judeţ la serviciile oferite de acestea. În

vecinătatea municipiului, la Sărăţel, există un parc industrial privat, al Grupului Teraplast,

precum şi spaţii logistice private. De asemenea, Primăria Bistriţa a depus spre finanţare un

proiect de înfiinţare a Parcului Industrial Bistriţa-Sud, o investiţie de peste 10 mil. Euro, care

urmează a fi realizată din fonduri europene.

În Bistriţa există o serie de filiale şi sucursale ale unor asociaţii patronale prezente la nivel

naţional. Tot în municipiu există organisme profesionale pentru profesiunile liberale precum:

Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţia evaluatorilor din România (ANEVAR), Ordinul

Arhitecţilor din România.

3.5. Piaţa muncii şi forţa de muncă

Ultimele date statistice concludente cu privire la piaţa muncii din municipiul Bistriţa sunt cele de

la Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002. La acel moment, în oraş

existau circa 42.000 de persoane active, reprezentând aproximativ 52% din populaţia oraşului.

În ceea ce priveşte structura ocupării populaţiei, cele mai multe persoane lucrau în domeniul

serviciilor (49,1%), dintre care 26,9% în servicii comerciale şi 22,2% în servicii publice, urmat de

sectorul industrial (35,4%). În construcţii lucrau 6,3% dintre bistriţeni, iar în agricultură erau

ocupaţi doar 4,4%.


158

Grafic nr. 3.20. Populaţia ocupată din municipiul Bistriţa, pe principalele sectoare ale

economiei, 2002

Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002 – Rezultate finale. Calcule proprii.

În ceea ce priveşte navetismul, 89,2% dintre bistriţeni lucrau în localitate la nivelul anului 2002 şi

doar 2,7% erau plecaţi la muncă în altă ţară. Deşi nu dispunem de date în acest sens (până la

publicarea rezultatelor recensământului din 2011), este de aşteptat să crească ponderea

persoanelor care lucrează în altă localitate din judeţ (spre ex. Sărăţel, unde s-au relocat mai multe

companii) sau în străinătate.

În ceea ce priveşte structura ocupaţională a populaţiei active din Bistriţa, se remarcă faptul că

89% din aceasta desfăşoară munci calificate, cei mai mulţi având pregătire şi experienţă în

domeniul industriei. Acesta este rezultatul dezvoltării extensive a industriei în perioada

comunistă, când 2/3 din forţa de muncă a oraşului lucra în industrie.


159

Tabel nr. 3.16. Structura populaţiei active din municipiul Bistriţa pe principalele categorii

de ocupaţii, 2002

Ocupaţia % din total persoane

ocupate

Membrii ai corpului legislativ, executivului, înalţi funcţionari

publici, conducători etc. 7,6

Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice 11,2

Tehnicieni, maiştrii şi asimilaţi 14,8

Funcţionari administrativi 7,1

Lucrătorii operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi 11,3

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură 3,0

Meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de

reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor 24,0

Operatori la maşini şi instalaţii, asamblori de maşini,

echipamente şi alte produse 10,0

Muncitori necalificaţi 11,0 Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002 – Rezultate finale. Calcule proprii

În ceea ce priveşte nivelul studiilor, cei mai mulţi bistriţeni au studii liceale şi profesionale (48%)

şi gimnaziale (23,4%). Ponderea persoanelor cu studii primare (13,8%) este mai mare decât a

celor cu studii superioare (11,1%). Explicaţia pentru această stare de fapt constă din faptul că

municipiul Bistriţa este un centru universitar în devenire, şi prin urmare majoritatea persoanelor

dornice să facă studii superioare au ales oraşele universitare tradiţionale – Cluj-Napoca,

Timişoara, Târgu Mureş, Bucureşti – multe stabilindu-se în aceste oraşe. În plus, în perioada

comunistă, a existat un puternic aflux de persoane stabilite din mediul rural, cu o educaţie

primară, care au fost angajate în unităţile industriale din oraş. În ultimii ani, prin înfiinţarea unor

extensii universitare la Bistriţa, procentul persoanelor cu studii superioare a crescut. Municipiul

Bistriţa îşi afirmă dorinţa de a sprijini dezvoltarea mediului universitar de calitate şi de a deveni

un centru universitar căutat şi apreciat de tineri.


160

Grafic nr. 3.21. Structura populaţiei active a municipiului Bistriţa, după nivelul studiilor,

2002

Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002 – Rezultate finale. Calcule proprii

La nivelul anului 2009, în municipiul Bistriţa existau 35.139 de salariaţi, ceea ce reprezenta

61,9% din totalul locurilor de muncă din judeţul Bistriţa-Năsăud, respectiv 41,2% din populaţia

stabilă a oraşului. La fiecare 1.000 de locuitori, în oraş există 412 locuri de muncă, dublu faţă de

media naţională (215).

În ceea ce priveşte structura lor pe domenii de activitate, cei mai muţi activau în servicii (18.104

de persoane, 51,5% din total), urmaţi de cei din industrie (14.166, 40,3%) şi construcţii (2.651,

7,5%). În agricultură şi silvicultură lucrau, în 2009, doar 218 salariaţi (0,6% din total).


161

Grafic nr. 3.22. Structura salariaţilor din municipiul Bistriţa pe principalele categorii de

activităţi economice, 2009

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010. Calcule proprii

Numărul de salariaţi din municipiul Bistriţa a crescut cu peste 3.000 în perioada 2006-2008, după

care a scăzut cu peste 6% în doar un an, pe fondul crizei globale, revenind aproape de nivelul din

2006-2007. Analizând însă evoluţia pe principalele categorii de activităţi economice, aceasta a

fost foarte eterogenă. Singurele domenii care au înregistrat creşteri semnificative în perioada

2006-2009 sunt cel al altor servicii (+162%), respectiv al construcţiilor (+31%), în timp ce cele

mai importante scăderi s-au consemnat în industrie (-16,3%) şi agricultură (-9,5%). În sfera altor

servicii, cele mai mari creşteri ale numărului de salariaţi s-au înregistrat la hoteluri-restaurante,

tranzacţii imobiliare, servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice, servicii administrative şi suport.


162

Tabel nr. 3.16. Evoluţia numărului de salariaţi din municipiul Bistriţa, pe principalele

categorii de activităţi

Activitate Număr mediu de salariaţi

2006 2007 2008 2009 2009/2006 (%)

Agricultură şi

silvicultură

241 244 206 218 90,5

Industrie 16.930 16.900 16.130 14.166 83,7

Construcţii 2.024 2.747 3.171 2.651 131,0

Comerţ-

reparaţii

5.477 5.405 5.722 5.225 95,4

Transporturi

şi depozitare

1.635 1.656 1.664 1.656 101,3

Administraţie

publică şi

apărare

2.055 2.198 2.223 2.020 98,3

Învăţământ 2.273 2.279 2.341 2.322 102,2

Sănătate şi

asistenţă

socială

2.118 2.120 2.140 2.219 104,8

Alte activităţi 1.778 1.836 4.073 4.660 262,1

TOTAL 34.531 35.385 37.670 35.137 101,8 Sursa: Fişa localităţii Bistriţa, 2006-2009. Calcule proprii

În ceea ce priveşte nivelul de salarizare, judeţul Bistriţa-Năsăud se poziţionează sub media

naţională şi regională. În august 2011, salariul mediu net din judeţ era de 1.554 de lei, cu 23 %

mai mic decât media de la nivel naţional. Cel mai mare decalaj se înregistra în domeniul

serviciilor (-26,8%) şi în industrie (-19,2%), în timp ce în agricultură salariile se situează la media

naţională.

Tabel nr. 3.17. Nivelul de salarizare, pe principalele sectoare ale economiei naţionale

Domeniul de activitate Salariul mediu net -

România (lei)

Salariul mediu net –

judeţul Bistriţa-

Năsăud (lei)

%

Agricultură şi

silvicultură

1.125 1.131 100,5

Industrie şi construcţii 1.435 1.159 80,8

Servicii 1.479 1.083 73,2

TOTAL 1.455 1.120 77,0 Sursa: Buletin Statistic Lunar nr. 8/2011. Calcule proprii


163

În comparaţie cu luna corespunzătoare din 2010, salariul mediu net din judeţ a crescut în termeni

nominali cu 12,4%, cel mai mult în sectorul serviciilor (+16,8%) şi cel mai puţin în industrie

(+7,8%). Nivelul scăzut de salarizare din sectorul industrial al judeţului poate fi explicat prin

predominanţa ramurilor cu valoare adăugată redusă, manufacturiere (cablaje electrice, textile,

etc.), iar cel din servicii prin puterea redusă de cumpărare a populaţiei, care face ca acest sector să

fie încă slab dezvoltat la nivelul judeţului.

În luna mai 2011, la nivelul municipiului Bistriţa erau înregistraţi 1.339 de şomeri, dintre care

614 bărbaţi şi 725 de femei, conform datelor puse la dispoziţie de Agenţia Judeţeană de Ocupare

a Forţei de Muncă Bistriţa, ceea ce corespunde unei rate a şomajului raportată la populaţia activă

de circa 3,6%. Spre comparaţie, la aceeaşi dată rata şomajului la nivel naţional era de 5%, iar la

nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud de 3,9%. Cu toate acestea, în Bistriţa îşi aveau domiciliul 25%

din şomerii din judeţ.

Grafic nr. 3.22. Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului în municipiul

Bistriţa

Sursa: AJOFM Bistriţa-Năsăud

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

T1 2008T2 2008T3 2008T4 2008T1 2009T2 2009T3 2009T4 2009T1 2010T2 2010T3 2010T4 2010T1 2011T2 2011

Șomeri înregistraţi

Someri …


164

După cum se poate observa, efectele crizei globale s-au resimţit acut în economia municipiului,

astfel că în 2009-2010 numărul de şomeri a depăşit cifra de 3.000, de peste 6 ori mai mulţi în

comparaţie cu anul 2008. Totuşi, după vârful înregistrat la începutul anului 2010, numărul de

şomeri a scăzut continuu, până la circa 1.000 în prezent, cifră care este totuşi dublă faţă de media

anului 2008.

În funcţie de sex şi nivelul de instruire, notăm o creştere mai accentuată a numărului de şomeri cu

un nivel mai ridicat de calificare şi a celor de sex feminin, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.

Concluzii ale anchetei în rândul mediului de afaceri din municipiul Bistriţa

I. Aprecierea dinamicii economiei locale


165

Grafic nr. 3.23.

creștere

economică

18,8%

stagnare

economică

52,5%

descreștere

economică

26,7%

nu știu / nu pot

aprecia

2,0%

După părerea dvs. municipiul Bistrița este în...


Reprezentanţii mediului de afaceri din municipiul Bistriţa consideră că la nivel local se

înregistrează o stagnare economică (52,5% dintre participanţii la studiu menţionând acest aspect).

Pe de altă parte, 18,8% dintre reprezentanţi consideră că municipiul Bistriţa este în creştere

economică, iar la polul opus îi regăsim pe cei care sunt de părere ca la nivel local a fost

înregistrată o descreştere economică (26,7%).

II. Sectoarele economice cele mai dezvoltate

Grafic nr. 3.24.

industrie

prelucrătoare

43,6%

comerț

27,7%

construcții

6,9%transport,

depozitare și

comunicații

4,5%

industrie

extractivă

2,5%alt sector

economic

5,4%

nu știu / nu pot

aprecia

9,4%

Care considerați că este sectorul economic cel mai

dezvoltat în prezent la nivelul municipiului Bistrița?



166

În viziunea bistriţenilor, industria este sectorul cel mai dezvoltat al economiei locale, urmat de

comerţ şi construcţii.

III. Resursele locale:

Principalele resurse locale pe care se poate baza dezvoltarea viitoare a municipiului Bistriţa, în

ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri

participanţi la studiu, sunt: turismul (21,4% dintre menţiuni au fost direcţionate către această

resursă), industria (17,6%), agricultura (14,7%), resursele umane (9,7%).

Grafic nr. 3.25.

turismul21,4%

industria / dezvoltarea fabricilor

17,6%

agricultura14,7%

resursele umane / forța de muncă

9,7%

investițiile autohtone și străine

6,3%

serviciile6,3%

sectorul comercial5,5%

dezvoltarea întreprinderilor mici

și mijlocii

5,0%

alte resurse13,4%

Principalele resurse locale pe care se poate baza

dezvoltare viitoare a municipiului Bistrița


IV. Sectoarele cu cel mai mare potenţial de creştere

În viziunea respondenţilor, sectoarele economice care au cel mai mare potenţial de creştere sunt:

turismul (25,2%), serviciile (17,2%) şi industria (15,1%).


167

Grafic nr. 3.26.

turismul

25,2%

serviciile

17,2%

sectorul industrial

15,3%

transport,

depozitare și

comunicații

4,5%

agricultura

11,7%

sectorul comercial

10,4%

managementul

proiectelor cu

finanțare externă

8,0%

Principalele oportunități de business la

nivelul municipiului Bistrița


V. Atitudinea faţă de inovare

Doar 22,8% dintre agenţii economici intervievaţi au declarat că au investit în inovare în ultimii 3

ani, cei mai mulţi orientându-se către inovarea de proces şi produs.

Grafic nr. 3.27.

Da

22,8%

Nu

77,2%

În ultimii 3 ani compania pe care o reprezentați a

implementat activități de inovare?

inovare de produs

32,6%

inovare de proces

39,1%

inovare

organizatorică

8,7%

inovare de

marketing

19,6%

Tipul de inovare



168

VI. Principalele obstacole în calea dezvoltării afacerilor

Factorii care influenţează negativ economia municipiului Bistriţa sunt, în viziunea

reprezentanţilor mediului de afaceri local, următorii:

Grafic nr. 3.28.

8,4%

17,3%

18,3%

24,8%

52,0%

61,9%

9,9%

10,9%

8,9%

16,3%

10,4%

10,9%

11,4%

20,3%

24,3%

18,3%

19,8%

14,9%

72,3%

79,2%

77,2%

73,3%

50,5%

44,1%

47,5%

14,4%

9,9%

5,9%

4,0%

5,0%

4,5%

6,4%

3,5%

4,0%

3,0%

4,5%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Lipsa terenurilor

Lipsa spațiilor de birouri

Lipsa spațiilor comerciale

Lipsa spațiilor de producție

Accesul la diferite surse de finanțare

Niv. de pregătire al forței de muncă

Infrastructura de transport

Fiscalitatea existentă la nivel local

Birocrația existentă la nivel local

Apreciați oferta existentă la nivelul municipiului Bistrița cu

privire la următoarele aspecte...

mult și foarte mult moderat puțin și foarte puțin deloc nș/nu pot aprecia Sursa: Sondaj de opinie

VII. Forţa de muncă

Grafic nr. 3.29.

slab / insuficient

pregătită

51,0%

calificată / bine

pregătită

34,8% forța de muncă

disponibilă este

dezinteresată

8,6%

suficientă ca

număr

5,6%

Cum ați caracteriza forța de muncă disponibilă

la nivel local?



169

Peste jumătate dintre respondenţi consideră că forţa de muncă din localitate este insuficient

pregătită, ceea ce reprezintă o problemă acută a mediului de afaceri local.

VIII. Formarea profesională continuă

Doar 12% dintre respondenţi au fost implicaţi în programe de formare profesională continuă în

ultimii 2 ani, cei mai mulţi în domenii tehnice şi financiare (14,8%, respectiv 13,1%). Aceste

cursuri au fost organizate fie de angajator (29,5%), fie de instituţiile locale – Direcţia Generală de

Finanţe Publice, Camera de Comerţ şi Industrie, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenţia

Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, etc. (21,3%).

Grafic nr. 3.30.

da

11,6%nu

85,4%

nu răspund

3,0%

Dvs. personal ați participat în ultimii 2 ani la cursuri

de (re)calificare/specializare/perfecționare?

32,8%

3,3%

3,3%

6,6%

6,6%

9,8%

9,8%

13,1%

14,8%

nu răspund

alimentație publică

dezvoltare urbană

intervenție în caz de urgenţă

IT

project management

MRU / protecția muncii

audit / ctb / ec. / finanțe

inginerie / mecanică

domeniu (re)calificare / specializare

45,9%

3,3%

21,3%

29,5%

nu răspund

Crucea Roșie / Inspectoratul

pentru situaţii de urgenţă

instituţiile publice locale

(AJOFM/ITM/CCIA/DGFP)

angajator / mediul privat

organizator cursuri (re)calificare / specializare



170

Grafic nr. 3.31.

da

64,4%nu

29,2%

nș/nu pot aprecia

6,4%

Considerați că forța de muncă disponibilă la nivel local

ar trebui calificată / recalificată?

toate

domeniile

47,3%

servicii

22,3%

sectorul

industrial /

producție

14,3%

construcții /

instalații

9,8%

sectorul

comercial

6,3%

Domenii calificare / recalificare

AJOFM

46,9%

Instituțiile de

învățământ

20,0%

Angajatorii /

instituțiile

private

15,4%

Autoritățile

locale

9,2%

CCIA

8,5%

Domenii calificare / recalificare


În pofida procentului redus al celor care au participat la cursuri de formare profesională, 2/3

dintre respondenţi le consideră necesare, indiferent de domeniul de specializare. În cazul în care

ar dori să urmeze un curs de calificare/recalificare, cei mai mulţi dintre cei care au răspuns s-ar

îndrepta către AJOFM Bistriţa-Năsăud (47%) sau instituţii de învăţământ (20%).

IX. Structuri de sprijinire a afacerilor

Respondenţii consideră necesară construcţia unor infrastructuri de sprijinire a afacerilor de tip

parc industrial şi/sau tehnologic (60% dintre răspunsuri fiind favorabile unei astfel de opţiuni),

însă agreează mai puţin construcţia unui centru expoziţional sau a unor spaţii de birouri în

municipiu.


171

Grafic nr. 3.32.

37,6%

47,5%

58,4%

68,8%

59,9%

48,5%

38,1%

27,7%

2,5%

4,0%

3,5%

3,5%

0% 25% 50% 75% 100%

Parc industrial / tehnologic

Incubator afaceri

Centru expozițional

Centru de afaceri (spații de birouri)

Considerați că ar fi oportună construcția de structuri de

sprijinire a afacerilor în municipiul Bistrița?

Nu Da Nș/nu pot aprecia


X. Parteneriatele public-private

Peste 65% dintre cei intervievaţi consideră că încheierea unor parteneriate public-private este o

iniţiativă bună. Cei mai mulţi dintre cei întrebaţi consideră că acestea vor avea, pe termen mediu

şi lung, un impact pozitiv asupra economiei locale, respectiv a dezvoltării municipiului în

ansamblul său.


172

Grafic nr. 3.33.

foarte bună

15,3%

bună

50,5% nici,nici

16,8%

proastă

4,0%

foarte proastă

1,5%

nu știu / nu pot

aprecia

11,9%

Parteneriatele public-private la nivel local

sunt o inițiativă…


Grafic nr. 3.34.

28,2%

29,2%

48,5%

47,0%

3,5

%4,5

%

8,9

%8,9

%

10,9%

10,4%

0% 25% 50% 75% 100%

generală a municipiului Bistrița

mediului de afaceri din

municipiul Bistrița

Considerați că pe termen mediu și lung parteneriatele

public-private vor contribui la dezvoltarea…

în foarte mare măsură în mare măsură în mică măsură

în foarte mică măsură nș/nu pot aprecia



173

Totuşi, numai o treime dintre reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că ar fi interesaţi să

intre într-un parteneriat public-privat.

Grafic nr. 3.35.


XI. Utilizarea surselor de finanţare

Cei mai mulţi dintre respondenţi (78%) consideră că fondurile europene ar trebuie să fie

principala sursă de finanţare a proiectelor majore ale comunităţii, urmate de taxele şi impozitele

locale, respectiv de fondurile guvernamentale. Cei mai puţini dintre aceştia şi-au îndreptat atenţia

către credite.

foarte interesat

8,9%

interesat

26,7%

nici,nici

24,8%

puțin interesat

14,4%

deloc interesat

19,3%

nu știu / nu

răspund

5,9%

Cât de interesat sunteți de un parteneriat public-privat?


174

Grafic nr. 3.36.

11,4%

78,2%

13,9%

10,4%

28,7%

9,9%

10,4%

9,4%

19,3%

11,4%

9,4%

4,5%

0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%

Creditele

Fondurile din parteneriatele

public-private

Fonduri guvernamentale

Taxele și impozitele locale

Fonduri europene

Care dintre următoarele surse de finanțare considerați că ar

trebuie utilizate cu precădere de autoritățile locale pentru dezvoltarea durabilă a municipiului?

Prioritate 1 Prioritate 2 Prioritate 3



175

IV. RESURSE UMANE

4.1. Demografie

Începând cu anul 1912 numărul populaţiei municipiului Bistriţa a crescut gradual până în 1966

când s-a dublat aproape (de la 13,236 locuitori în 1912 la 25.519 locuitori în 1966). În anul 1930,

populaţia oraşului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177

evrei, 1.363 maghiari ş.a. În perioada 1966-1977 – într-un singur deceniu - a avut loc o creştere

comparabilă cu cea din intervalul 1912-1966 (54 de ani), de 25.519 la 44.339 – o creştere cu

57,55%. Numărul maxim de locuitori s-a înregistrat la recensământul din 1992, când numărul

populaţiei ajunge la 87.710 locuitori. În deceniul următor, populaţia scade la 81.259 locuitori.

Creşterea vertiginoasă din anii comunismului se datorează industrializării forţate şi exodului

populaţiei din mediul rural. După anul 1992, numărul populaţiei scade pentru prima dată cu

7,36% din mai multe cauze, cum ar fi: reducerea semnificativă a activităţilor industriale şi

reîntoarcerea în mediul rural, emigrarea în Occident pentru muncă, în condiţiile liberalizării

circulaţiei forţei de muncă şi scăderii natalităţii ca urmare a liberalizării avorturilor.

Grafic nr. 4.1. Evoluţia populaţiei 1912-2002

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud


176

Conform datelor primite de la Direcţia judeţeană de statistică, prin Fişa localităţii avem

următoarele date statistice privind evoluţia populaţiei municipiului Bistriţa în perioada 2006 –

2009:

Tabel nr. 4.1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în perioada 2006-2009

2006 2007 2008 2009

Populaţia totală la 1 iulie (stabilă) 83.114 83.039 83.671 84.477

Populaţia la 1 iulie – femei 41.583 42.626 43.007 43.450

Populaţia cu domiciliul în localitate

la 1 iulie

83.415 83.599 83.926 84.493

Populaţia totală la 1 ianuarie

(stabilă)

83.224 82.799 83.434 84.155

Populaţia la 1 ianuarie – femei 42.611 42.513 42.877 43.278

Născuţi vii 957 865 970 895

Născuţi morţi 2 5 6 1

Decedaţi – total 606 562 556 542

Decedaţi sub 1 an 12 8 9 7

Căsătorii 751 775 745 675

Divorţuri 330 149 55 160

Stabiliri de domiciliu în localitate 1.212 1.277 1.301 1.152

Plecări cu domiciliul din localitate 1.184 1.258 1.242 1.004

Emigranţi 108 70 66 93

Imigranţi 21 24 36 73 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010

Suprafaţa intravilanului rămânând aceeaşi iar numărul total al populaţiei neînregistrând schimbări

semnificative, densitatea rămâne relativ constantă, situaţie care uşurează mult planificările şi

proiectele în toate sectoarele vieţii social-economice.

Tabel nr. 4.2. Densitatea populaţiei

2006 2007 2008 2009 2010

Număr locuitori 83.114 83.039 83.671 84.477 85.156

Suprafaţă intravilan

(ha)

2.560 2.560 2.560 2.560 2.560

Densitate 32,46 32,43 32,68 32,99 33,26 Sursa: Oficiul de cadastru şi Anuarul statistic Bistriţa-Năsăud, 2010


177

Analizând rezultatele Recensământului din 2002 pe criteriul sex-vârstă, vom observa că avem de

a face cu o populaţie puţin îmbătrânită dacă avem în vedere faptul că, din punct de vedere

demografic o populaţie este considerată tânără dacă are sub 5% persoane peste 60 de ani iar

datele obţinute ne arată că în 2002 procentul este de 8,94%.

Tabel nr. 4.3. Structura populaţiei pe sexe şi vârste la Recensământul din 2002

Bărbaţi Femei

Total 81.259 39.808 41.451

0 -14 ani 15.317 7.810 7.566

15 – 59 ani 58.614 28.928 29.686

60+ ani 7.269 3.070 4.199 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010

Tendinţa de îmbătrânire este confirmată de datele existente la nivelul anului 2010, când procentul

de persoane cu vârste peste 60 de ani creşte la 11,74%, reprezentând o creştere de 2,8%.

În acelaşi timp, procentul populaţiei între 0-14 ani scade de la 18,84% în 2002 la 14,81% în 2010,

reprezentând o scădere de 4,03%.

Grafic nr. 4.2. Structura populaţiei pe sexe şi vârste, 2010

Sursa Anuarul statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud

Total 0 -14 ani 15 – 59 ani 60+ ani

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

Total

Bărbați

Femei


178

Structura pe sexe raportată la Recensământul din 2002 şi la datele din 2010, rămâne relativ

constantă: 48,98% bărbaţi în 2002 şi 48,75% în 2010. Procentul de femei este de 51,01% în 2002

şi 51,68% în 2010.

Dacă urmărim structura pe sexe şi vârste în 2002 şi 2010, notăm o situaţie deosebită la grupa de

vârstă 0-14 ani în 2002 şi anume că numărul persoanelor de sex masculin este mai mare decât al

celor de sex feminin: 7.810 faţă de 7.566, o situaţie relativ echilibrată la grupa 15-59 de ani:

28.928 bărbaţi şi 29.686 femei şi o tendinţă de creştere a ponderii persoanelor de sex feminin la

grupa 60+ ani, respectiv 3.070 bărbaţi şi 4.199 femei.

În anul 2010, situaţia este următoarea: la categoria 0-14 ani avem 6.329 bărbaţi şi 5.087 femei; la

categoria 15-59 de ani avem 30.741 bărbaţi şi 31.674 femei, iar la grupa 60+ ani avem 4.112

bărbaţi şi 5.814 femei. După cum se poate observa tendinţele în 2010 sunt foarte asemănătoare cu

cele din 2002.

În anul 2010 constatăm o scădere a numărului de tineri faţă de 2002, de la 15.317 în 2002 la

12.512 în 2010, fapt cu importante urmări socio-economice pentru viitorul oraşului, o scădere de

18,32%, care aduce în prim plan problema înlocuirii generaţiilor.

Conform datelor prezentate mai jos, centralizate la Recensământul populaţiei din 2002, se

observă că etnia română este majoritară, cu 90,59% din totalul populaţiei, a doua ca nivel de

reprezentare fiind etnia maghiară cu 6,4%, urmată de etnia rromă cu aproximativ 2,5%.

Tabel nr. 4.4. Structura etnică la Recensământul din 2002

Etnie Număr %

Români 73.713 90,59

Maghiari 5.204 6,40

Rromi 2.117 2,50

Germani 370 0,45

Ucraineni 21 0,02

Evrei 15 0,01

Ruşi – lipoveni 7 0,0

Sârbi 7 0,0

Italieni 8 0,0

Turci 5 0,0

Bulgari 4 0,0

Polonezi 3 0,0


179

Slovaci 2 0,0

Cehi 1 0,0

Croaţi 1 0,0

Greci 1 0,0

Altă etnie 33 0,04

Etnie nedeclarată 2 0,0 Sursa: Recensământul populaţiei 2002, INS

În prezent (1 ianuarie 2011), oraşul are o populaţie de 85.156 de locuitori. Majoritatea locuitorilor

sunt români (90,2%), urmaţi de maghiari (6%) şi rromi (3,6%). Populaţia de etnie germană a

scăzut foarte mult (în urma emigrărilor masive spre Germania), ajungând la numai 0,2%.

Din punctul de vedere al apartenenţei religioase, populaţia de religie ortodoxă reprezintă 82,62%

din total, urmată de confesiunile reformată – 4,53%, penticostală – 4,44%, greco-catolică –

3,33% şi romano-catolică – 1,8%. În total sunt 15 religii declarate. Un procent de 1,07% îl

constituie cei fără religie, religie nedeclarată sau atei.

Tabel nr. 4.5. Structura după religie la Recensământul din 2002

Religie Număr %

Ortodoxă 67.138 82,62

Romano-catolică 1.466 1,80

Reformată 3.682 4,53

Penticostală 3.613 4,44

Greco-catolică 2.706 3,33

Baptistă 867 1,06

Adeventistă de ziua a şaptea 239 0,29

Musulmană 21 0,02

Unitariană 79 0,09

Creştină după Evanghelie 99 0,12

Creştină de rit vechi 11 0,01

Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 258 0,31

Evanghelică 88 0,10

Evanghelică de confesiune augustană 89 0,10

Mozaică 16 0,01

Altă religie 607 0,74

Fără religie 93 0,11

Atei 77 0,09

Religie nedeclarată 110 0,13 Sursa: Recensământul populaţiei 2002, INS


180

Cu un mic recul în anul 2007, datorat reducerii natalităţii şi creşterii emigraţiei externe, populaţia

municipiului Bistriţa a crescut, în intervalul 2006-2009 cu 1,62%.

Grafic nr. 4.3. Evoluţia populaţiei totale în perioada 2006-2009, în municipiul Bistriţa

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010

Sporul natural în perioada 2000-2009 este permanent unul pozitiv, cu un vârf de creştere în anul

2008, când sporul este de +5,0%.

Grafic nr. 4.4. Evoluţia numărului decedaţilor şi născuţilor vii în perioada 2006-2009, în

municipiul Bistriţa

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010

2006

2007

2008

2009

82000 82500 83000 83500 84000 84500 85000

Populația totală la 1 iulie

(stabilă)

2006

2007

2008

2009

0 200 400 600 800 1000 1200

Decedați – total

Născuți vii


181

Raportul dintre numărul de născuţi vii şi numărul decedaţilor este permanent în favoarea celor

dintâi, constatându-se în tot intervalul analizat un spor natural pozitiv şi, deci un potenţial de

înlocuire a generaţiilor, pe termen mediu şi lung, favorabil unei dezvoltări socio-economice

echilibrate.

Tabel nr. 4.6. Mişcarea naturală a populaţiei în municipiul Bistriţa

2000 2005 2006 2007 2008 2009

Date absolute

Născuţi vii 817 899 957 865 970 895

Decedaţi 493 532 606 562 556 542

Spor natural + 324 +367 +351 +303 +414 +353

Rate la 1.000 de locuitori

Născuţi vii 9,4 10,9 11,5 10,3 11,6 10,6

Decedaţi 5,7 6,4 7,3 6,7 6,6 6,4

Spor natural +3,7 +4,5 +4,2 +3,6 +5,0 +4,2


În ceea ce priveşte structura pe vârste, dezechilibrul în favoarea populaţiei de sex feminin se

accentuează semnificativ din 2006 în 2009. Astfel, în 2006 proporţia femeilor era de 50,03%, iar

în 2009, era de 51,41%. În general însă, structura populaţiei pe sexe este una destul de echilibrată.

Rata sporului natural este variabilă, cu o scădere mai accentuată în anul 2007 la +3,6, o revenire

în 2008 la +5,0% şi iar o scădere în 2009 la +4,2%. Important este că rata rămâne mereu pozitivă

şi ca atare, pericolul îmbătrânirii populaţiei este diminuat.

Trebuie să menţionăm aici faptul că Bistriţa este unul dintre puţinele municipii ale României în

care sporul natural este permanent pozitiv, observându-se păstrarea tendinţei de creştere a

populaţiei în 2010 comparativ cu 2002.

Pe fondul noii politici de liberă circulaţie, au apărut fluxuri migratorii externe şi interne care au

modificat ponderea grupelor de vârstă.

Tabel nr. 4.7. Mişcarea migratorie a populaţiei în anul 2009

Stabiliri de domiciliu în

localitate

Plecări cu domiciliul în

localitate

Soldul schimbărilor

de domiciliu

Bistriţa 1.079 911 168 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010


182

Tabel nr. 4.8. Migraţia internaţională în anul 2009

Imigranţi Emigranţi Soldul mişcării externe

Bistriţa 73 93 - 20 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010

La nivelul municipiului Bistriţa se constată un sold pozitiv în ceea ce priveşte migraţia internă:

168 şi un sold negativ în privinţa migraţiei externe de -20, puţin semnificativ raportat la numărul

total al populaţiei.

Din datele prezentate se pot trage următoarele concluzii:

- Structura pe sexe raportată la Recensământul din 2002 şi la datele din 2010, rămâne

relativ constantă: 48,98% bărbaţi în 2002 şi 48,75% în 2010. Procentul de femei este de

51,01% în 2002 şi 51,68% în 2010;

- Numărul de născuţi vii depăşeşte numărul decedaţilor, deşi ambii indicatori sunt în

creştere. Sporul natural în perioada 2000-2009 este permanent unul pozitiv, cu un vârf de

creştere în anul 2008, când sporul este de +5,0%;

- Efectivele reduse de populaţie născute după 1990, cu un comportament reproductiv

modern şi caracterizate de o mai mare determinare spre migraţie în contextul liberei

circulaţii a persoanelor vor avea o contribuţie demografică scăzută faţă de generaţiile

anterioare;

- În intervalul de timp analizat se observă schimbări importante în structura pe vârste a

populaţiei, cu consecinţe importante în plan social şi economic, respectiv asigurarea cu

servicii sociale şi cu resurse de muncă pe piaţa economică locală.


183

4.2. Infrastructura şi servicii de educaţie universitară

După cum se poate observa în tabelul de mai jos, evoluţia numărului de unităţi şcolare de toate

tipurile urmează trendul descendent al evoluţiei populaţiei şcolare, dar este determinată şi de alţi

factori, cum ar fi comasarea unor şcoli, sau dispariţia treptată a şcolilor de arte şi meserii

(transformate în licee) sau a şcolilor postliceale.

Tabel nr. 4.9. Infrastructura de învăţământ

2006 2007 2008 2009

Unităţi de învăţământ – total 38 40 39 36

Grădiniţe de copii 14 15 15 13

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 11 12 12 12

Licee 10 10 10 11

Şcoli de arte şi meserii 2 1 1 -

Şcoli postliceale 1 2 1 - Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud

În acelaşi timp, numărul de săli de clasă şi cabinete şcolare rămâne relativ constant, creşte

numărul de laboratoare, ateliere şcolare şi terenuri de sport iar numărul de PC-uri creşte

spectaculos de la 0 în 2006, la 1.136 în 2009, datorită acţiunii susţinute de informatizare a

învăţământului.


184

Tabel nr. 4.10. Situaţia dotărilor din instituţiile de învăţământ

2006 2007 2008 2009

Săli de clasă şi cabinete şcolare 708 722 704 716

Laboratoare şcolare 74 79 88 90

Ateliere şcolare 73 66 68 72

Săli de gimnastică - 37 32 32

Terenuri de sport - 37 27 33

PC - 919 1044 1136 Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud

Populaţia şcolară nu prezintă variaţii semnificative în intervalul de timp analizat, cu excepţia

sectorului Profesional/SAM/Licee tehnologice aflate în lichidare. Efectele numărului mai redus

de elevi în învăţământul preşcolar se vor resimţi în anii următori.

Grafic nr. 4.5. Evoluţia populaţiei şcolare pe niveluri de învăţământ

Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud

2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Preșcolar

Primar

Gimnazial

Liceal

Profesional/SAM/Licee

tehnologice

Postliceal/Maiștri

“A doua șansă”


185

Tabel nr. 4.11. Evoluţia personalului didactic

An 2006 2007 2008 2009

Personal didactic – total 1.441 1.371 1.340 1.335

Personal didactic în învăţământul

preşcolar

194 193 192 195


primar

210 203 198 198


gimnazial

467 448 424 416


liceal

429 404 428 453

Personal didactic în SAM 134 116 98 73


postliceal

7 7 - -


Este de remarcat scăderea puternică a abandonului şcolar într-un timp relativ scurt – de cinci ori

în numai cinci ani, o evoluţie demnă de apreciat în condiţiile în care, la nivel naţional, abandonul

şcolar este o problemă foarte gravă.

Grafic nr. 4.6. Evoluţia ratei de abandon şcolar


2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/1010

0

50

100

150

200

250

300

Municipiul Bistrița


186

Ca element specific în învăţământul din judeţul Bistriţa-Năsăud, în general şi în municipiul

Bistriţa, în special, este existenţa învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, respectiv

maghiară şi germană şi ponderea pe care o au elevii de naţionalitate maghiară atât în

învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. În ceea ce priveşte elevii de naţionalitate germană,

avem de a face cu o fluctuaţie, ei apărând înregistraţi doar în anii şcolari 2005/2006, 2006/2007 şi

apoi în 2008/2009 şi 2009/2010.

Tabel nr. 4.12. Învăţământul primar şi gimnazial în limbile minorităţilor naţionale

2000-

2001

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

Elevi înscrişi total 1.141 1.137 1.122 901 1.028 1.016

- limba maghiară 1.141 943 924 901 824 824

- limba germană - 194 198 - 204 192

Personal didactic total 37 42 37 36 38 34

Elevi înscrişi în clasele I-IV 567 582 585 452 516 522

- limba maghiară 567 481 484 452 415 421

- limba germană - 101 101 - 101 101

Elevi înscrişi în clasele V-VIII 574 555 537 449 512 494

- limba maghiară 574 462 440 449 409 403

- limba germană - 93 97 - 103 91 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010

În ceea ce priveşte învăţământul liceal în limbile minorităţilor naţionale, şi aici predomină elevii

de naţionalitate maghiară numai că, procentual, mai mulţi absolvenţi de gimnaziu germani se

regăsesc în învăţământul liceal.

Tabel nr. 4.13. Învăţământul liceal în limbile minorităţilor naţionale

2000-

2001

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

Elevi înscrişi total 223 271 262 24 241 260

- limba maghiară 147 179 176 157 175 181

- limba germană 76 92 86 87 66 79 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010

După cum se poate observa în graficele de mai jos, realizate în urma sondajului efectuat,

percepţia cetăţenilor municipiului Bistriţa despre calitatea actului educaţional este una majoritar

pozitivă: 69,8% în ceea ce priveşte învăţământul preşcolar, 69,6% cu privire la învăţământul


187

gimnazial şi 63% aprecieri pozitive asupra învăţământului liceal. De o percepţie pozitivă se

bucură şi învăţământul universitar, într-o fază incipientă, printr-o extensie de la Universitatea

Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Grafic nr. 4.7.

16,9%

12,9%

11,8%

26,9%

0,8%

0,9%

2,8%

7,0%

3,0%

2,3%

5,9%

9,7%

9,5%

14,2%

16,5%

15,2%

21,4%

25,0%

24,5%

22,2%

39,7%

35,3%

33,6%

17,1%

8,7%

9,3%

4,9%

1,9%

0% 15% 30% 45%

înv. preşcolar

înv. general

înv. profesional şi liceal

înv. universitar

Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul

educaţional din municipiul Bistriţa

foarte mulţumit(ă) mulţumit(ă) mai degrabă mulţumit(ă)

mai degrabă nemulţumit(ă) nemulţumit(ă) foarte nemulţumit(ă)

nu ştiu / nu răspund

- calitatea actului educaţional -


Starea fizică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ de toate gradele

este apreciată pozitiv, poate şi datorită faptului că multe dintre acestea sunt în curs de

reparare/restaurare – peste 75% din respondenţi sunt mulţumiţi, în diferite grade.


188

Grafic nr. 4.8.

15,0%

11,8%

11,2%

25,2%

1,7%

2,1%

2,1%

2,5%

3,4%

3,2%

4,4%

4,0%

12,3%

11,0%

13,1%

11,6%

26,0%

32,3%

31,7%

27,1%

34,7%

32,3%

32,3%

26,0%

6,8%

7,4%

5,3%

3,6%

0% 15% 30% 45%

înv. preşcolar

înv. general

înv. profesional şi liceal

înv. universitar

Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul

educaţional din municipiul Bistriţa

foarte mulţumit(ă) mulţumit(ă) mai degrabă mulţumit(ă)

mai degrabă nemulţumit(ă) nemulţumit(ă) foarte nemulţumit(ă)

nu ştiu / nu răspund

- starea fizică a clădirilor -


Ca o concluzie sumativă, aproape 90% din respondenţii participanţi la sondaj consideră că

municipiul Bistriţa este un oraş bun (54,1%) sau măcar satisfăcător (34,9%) pentru creşterea şi

educarea copiilor.

Grafic nr. 4.9.

excelent

1,9%

bun

54,1%

satisfăcător

34,9%

nesatisfăcător

3,8%

nu ştiu / nu

răspund

5,3%

Cum caracterizaţi Bistriţa ca municipiu unde să vă creşteţi şi

să vă educaţi copii?



189

4.3. Formare profesională continuă

O modalitate de creştere a şanselor de găsire a unui loc de muncă este aceea de a urma cursuri de

recalificare, pentru adaptarea la cerinţele pieţei de muncă. Aceste cursuri sunt organizate, pentru

şomeri, atât cei indemnizaţi cât şi cei neindemnizaţi (ieşiţi din perioada de şomaj plătit) de către

AJOFM Bistriţa-Năsăud. După cum se poate observa în tabelul de mai jos, numărul cel mai mare

de cursanţi este la forma de re/calificare, cursurile fiind organizate în funcţie de cerinţele pieţei

muncii.

Tabel nr. 4.14. Număr participanţi la cursuri de formare profesională

Nr.

crt.

Ocu

pa

ţia/c

ali

fica

rea

Nu

măr

tota

l şo

mer

i

cup

rin

şi l

a c

urs

uri

ŞOMERI Forme de pregătire

din

car

e fe

mei

Şom

eri

ind

emn

iza

ţi

Şom

eri

nei

nd

emn

iza

ţi

Iniţ

iere

Re/

cali

fica

re

Per

fecţ

ion

are

Sp

ecia

liza

re

0 A 1 2 4 5 6 7 8 9

TOTAL JUDEŢ 810 514 545 265 194 616 0 0

1 Bucătar 76 60 51 25 0 76 0 0

2 Coafor 56 54 29 27 0 56 0 0

3 Cosmetician 26 26 17 9 0 26 0 0

4 Fierar,betonist montator prefabricate 22 0 14 8 0 22 0 0

5

Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi

de gaze 51 0 39 12 0 51 0 0

6 Lucrător în comerţ 177 152 124 53 0 177 0 0

7 Lucrător în structuri pentru construcţii 14 0 1 13 0 14 0 0

8 Manichiurist, pedichiurist 26 26 13 13 0 26 0 0

9 Operator calculator electronic şi reţele 194 132 153 41 194 0 0 0

10

Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de

alimentaţie 27 16 20 7 0 27 0 0

11 Patiser 26 26 20 6 0 26 0 0

12 Sudor 20 2 13 7 0 20 0 0

13 Tehnician maseur 27 20 19 8 0 27 0 0

14 Zidar pietrar, tencuitor 68 0 32 36 0 68 0 0 Sursa: AJOFM Bistriţa-Năsăud


190

Un alt furnizor de formare profesională continuă este Camera de Comerţ şi Industrie, care

organizează cursuri atât pentru şomeri cât şi pentru persoane care nu sunt în situaţie de şomaj, dar

care doresc să se recalifice, să se specializeze sau să promoveze profesional.

Cursurile organizate sunt în mare parte cursuri de limbi străine, competenţe informatice,

competenţe antreprenoriale, managementul proiectelor.

Grupele sunt formate din 12-20 de participanţi, acest număr diferă de la o serie de curs la alta.

Nivelul studiilor cursanţilor diferă de la un curs la altul, în funcţie de cerinţele din dosarul de

autorizare.

Situaţia cursurilor organizate la nivelul anului 2011 este următoarea:

Tabel nr. 4.15. Situaţia cursurilor organizate la nivelul anului 2011

Cursuri de iniţiere Cursuri de perfecţionare şi

specializare

Cursuri de calificare

Competenţe informatice Formator Cameristă hotel

Competenţe antreprenoriale Contabil Operator la maşini-unelte cu

comandă numerică

Comunicare în limba engleză

- începători

Manager proiect

Comunicare în limba

germană - începători

Expert achiziţii publice

Administrator pensiune

turistică

Comunicare în limba engleză

- avansaţi

Comunicare în limba oficială Comunicare în limba

germană – avansaţi

Cadru tehnic cu atribuţii în

domeniul prevenirii şi

stingerii incendiilor

Inspector resurse umane Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud

În urma sondajului efectuat rezultă că 86% din respondenţi consideră astfel de cursuri ca fiind

foarte necesare sau necesare.


191

Grafic nr. 4.10.


Totuşi, 55,4% dintre subiecţi declară că nu au urmat asemenea cursuri, iar dintre cei care au

urmat cursurile, cei mai mulţi au urmat cursuri organizate de către angajator sau de către instituţii

ale statului ca AJOFM, ITM sau DGFP. Este interesant faptul că un număr mare de respondenţi

care spun că au urmat asemenea cursuri nu indică nici calificarea şi nici organizatorul cursurilor.

Ar putea fi vorba de deficienţe în informare sau de neînţelegerea sensului întrebării la care

trebuiau să răspundă.

Grafic nr. 4.11.

da

11,6%nu

85,4%

nu răspund

3,0%



32,8%

3,3%

3,3%

6,6%

6,6%

9,8%

9,8%

13,1%

14,8%

nu răspund

alimentație publică

dezvoltare urbană

intervenție în caz de urgenţă

IT

project management

MRU / protecția muncii

audit / ctb / ec. / finanțe

inginerie / mecanică

domeniu (re)calificare / specializare

45,9%

3,3%

21,3%

29,5%

nu răspund

Crucea Roșie / Inspectoratul

pentru situaţii de urgenţă

instituţiile publice locale

(AJOFM/ITM/CCIA/DGFP)

angajator / mediul privat

organizator cursuri (re)calificare / specializare


foarte necesare 42,7%

necesare 43,3%

putin necesare 10,8%

deloc necesare 0,8%

n?/nr 2,5%

înregistraţi/neînregistraţi din municipiul Bistriţa organizarea de cursuri de recalificare profesională?

Cât de necesară este pentru şomerii


192

Din graficul următor rezultă că urmarea unor cursuri de (re)calificare a fost folositoare celor care

au beneficiat de ele în proporţie mare, 63,9%, atât pentru promovarea pe o poziţie ierarhică

superioară cât şi pentru angajarea într-un domeniu de specialitate. Şi aici este greu de înţeles

numărul mare de non-răspunsuri.

Grafic nr. 4.12.

da

11,6%nu

85,4%

nu răspund

3,0%



19,7%

16,4%

63,9%

nu știu/ nu pot aprecia

nu

da

domeniu (re)calificare este solicitat pe piaţa

muncii de potenţialii angajatori?

44,3%

26,2%

29,5%

nu răspund

vă angajaţi în domeniu de

specializare

promovaţi pe o poziţie ierarhică

superioară

cursurile la care ați participat v-au ajutat să ...


4.4. Cultură

4.4.1. Monumente istorice şi muzee

Municipiul Bistriţa nu dispune de monumente istorice foarte numeroase şi spectaculoase, dar cele

existente definesc destul de clar profilul istoric şi cultural al unei aşezări transilvane importante şi

considerăm că ele sunt impresionante mai ales prin atmosfera pe care o creează. Bistriţa îşi arată

valoarea mai ales dacă este privită ca un întreg istoric, cultural şi economic.


193

Biserica Evanghelică

Biserica evanghelică din Piaţa centrală a fost

construită de comunitatea saşilor din Bistriţa

la sfârşitul secolului al XIII-lea, aproape

odată cu înfiinţarea localităţii. Din vechea

bazilică romanică nu pot fi identificate azi

elemente arhitecturale certe deoarece

construcţia a cunoscut o refacere majoră în

cursul secolului al XIV-lea iar lucrările se

vor finaliza la începutul secolului al XV-lea.

Biserica Evanghelică a fost, este şi va rămâne

simbolul oraşului.

Mânăstirea minorită

Ordinul fraţilor minoriţi, sau ordinul franciscanilor,

după numele fondatorului – sfântul Francisc de

Assisi – a fost întemeiat în anul 1223 şi s-a difuzat

rapid mai ales între coloniştii de origine latină. În

Transilvania, cele mai timpurii convente ale

ordinului au fost întemeiate la Sibiu şi la Bistriţa.

Ordinul franciscanilor a fost atestat la Bistriţa în

anul 1228 şi a întemeiat o mânăstire cu biserică şi

chilii, care a fost menţionată în mai multe

documente din epocă. Din acest ansamblu se mai

păstrează azi vechea biserică a mănăstirii.

Devenită, după 1848, biserică parohială ortodoxă,

este şi astăzi consemnată ca o bazilică de mare

frumuseţe, edificiu demn de vizitat şi propice pentru

reculegere.


194

Cetatea Bistriţei

Bistriţa este cel mai nordic burg al Transilvaniei,

caracterizat în 1564 de către călătorul italian

Giovano Andreea Gramo ca fiind „cel mai frumos

oraş al Transilvaniei”. Prima atestare documentară a

oraşului este consemnată în anul 1241 în contextul

marii invazii tătare, când localitatea este amintită cu

numele de Nosa. La 16 iulie 1264, într-un document

papal, oraşul este însă pomenit cu denumirea latină

Besterche.

Nucleul urban al Bistriţei actuale s-a structurat în

jurul Pieţei Centrale, dominată de biserica

parohială, iar limitele sale spre est şi vest sunt

determinate de cele trei aşezăminte monahale

organizate de franciscani, dominicani şi hospitaliţi

la sfârşitul secolului al XIII-lea.

În preajma acestor mănăstiri s-au format piaţete

medievale dintre care, cea din faţa vechii mănăstiri

franciscane funcţionează încă.

Casa argintarului

Monument de arhitectură de la începutul

secolului al XVI-lea, fostă locuinţă a unui

mare meşter bijutier care i-a înfrumuseţat

faţada (între 1560-1563) cu admirabile

ancadramente de piatră în stilul Renaşterii,

executate de arhitectul elveţian Petrus Italus.


195

Casa Andreas Beuchel

Casa Andreas Beuchel, cunoscută şi sub

numele de casa Ion Zidaru, din Piaţa Centrală

nr.30, este unul dintre cele mai importante

monumente de arhitectură din municipiul

Bistriţa. Clădirea are o frumoasă arhitectură

de gotic târziu, dar şi cu evidente elemente de

arhitectură transilvăneană timpurie,

înregistrată în Lista de monumente istorice în

2004 ca monument arhitectural de interes

naţional şi universal.

Astăzi, în acest edificiu, funcţionează un

atractiv restaurant cu o ofertă culinară

specifică, iar din anul 2010 va putea oferi, la

etaj şi spaţii de cazare cu mobilier şi dotări

deosebite.

Într-una din încăperile imobilului se are în

vedere amenajarea unei colecţii de obiecte

reprezentative ale breslelor bistriţene.

Centrul cultural municipal “George

Coşbuc”

Edificiul cultural municipal, Casa de cultură

a municipiului Bistriţa şi Geverbenverein-ul

(Casa asociaţiei meseriaşilor) din Parcul

Mare al municipiului Bistriţa, situată pe str.

Albert Berger la nr. 10, figurează pe Lista

Monumentelor Istorice emisă în anul 2004,

făcând parte din Ansamblul protejat al

oraşului.

De-a lungul timpului, clădirea a fost pe rând

casă a asociaţiilor meşteşugăreşti, apoi Casă

de cultură, iar acum poartă denumirea de

Centru Cultural, dar menirea ei a fost

dintotdeauna aceeaşi, promovarea actului

cultural.


196

Colegiul naţional “Liviu Rebreanu”

Dezvoltarea a constantă a oraşului şi creşterea

numărului de locuitori impuneau suplimentarea

spaţiilor destinate învăţământului şi astfel, în luna

august 1892, după lungi dezbateri – datorate în

special găsirii fondurilor necesare construcţiei – se

ia decizia de construire a unei clădiri noi pentru

gimnaziul evanghelic. Inaugurarea a avut loc la 11

octombrie 1911, în prezenţa episcopului dr.

Friedrich Teutsch. Acum, în clădire funcţionează

Colegiul naţional “Liviu Rebreanu”.

Piaţa centrală - Marketplatz

Piaţa Centrală şi-a câştigat importanţa prin

caracter (fiind cel mai vechi nucleu al

aşezării umane ce va fi devenit burgul

medieval BISTRITZ), prin amplasament,

prin fondul construit (ca valoare şi

funcţiune). Piaţa este centrul de gravitaţie al

oraşului Bistriţa, situată în inima centrului

istoric protejat al municipiului Bistriţa.

Epicentrul îl reprezintă Biserica Evanghelica

– care a primit chiar rol de reprezentare a

municipiului. De-a lungul istoriei sale oraşul

Bistriţa a avut parte de o dezvoltare

armonioasă, confirmată de structurile

arhitecturale existente care compun un

ansamblu urban valoros, valoare certificată

prin înregistrarea sa in Lista Monumentelor

Istorice ca “Ansamblu urban fortificat de

interes naţional” Trecută prin multe

încercări şi transformări, Piaţa Centrală

rămâne nucleul municipiului Bistriţa şi

punctul de referinţă al istoriei sale.


197

Sugălete

Ansamblul “Sugălete” reprezintă un şir de case cu

arhitectură gotică cu portic, care ocupă încă din

evul mediu frontul de nord al celui mai important

ţesut urban al oraşului pe latura de nord a Pieţei

Centrale, având azi numere de la 13 la 24. Acest

complex este unul dintre cele mai importante

exemple de ansambluri arhitecturale urbane

medievale păstrate în Transilvania.

Alte monumente de arhitectură

Banca Naţională Bistriţa

Colegiul naţional “Andrei Mureşanu”

Poşta veche


198

Monumente de for public

Bustul lui Mihai Eminescu

Portret Corneliu Baba

Bustul lui Alexandru Ioan Cuza

Bustul lui Avram Iancu

Statuia lui George Coşbuc

Bustul lui Liviu Rebreanu

Statuia lui Andrei Mureşanu

Monumentul evreiesc

4.4.2. Lăcaşuri de cult

Caracterul multicultural şi tolerant, paşnic, al comunităţii bistriţene este ilustrat şi prin existenţa

unui număr de 34 lăcaşuri de cult, din care 4 sunt încadrate în categoria monumentelor istorice şi

de cultură.

Biserica Evanghelică (1332)


199

Biserica Ortodoxă din Piaţa Unirii

(fostă mănăstire franciscană)

Biserica Romano-Catolică

(fostă mănăstire a hospitaliţilor)

Sinagoga (1856)


200

4.4.3. Muzee şi expoziţii

Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bistriţa

Muzeul de Sub Poartă, Livezile

Muzeul Casa Argintarului, Bistriţa

Casa Memorială Andrei Mureşanu, Bistriţa

Galeria Arcade 24

ArtGaleria

Galeria de artă Lina

Centrul Cultural Municipal ˝George Coşbuc˝

4.4.4. Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud

Biblioteca este una dintre cele mai active instituţii de cultură la nivelul întregului judeţ Bistriţa-

Năsăud, dar mai ales în municipiul Bistriţa, unde îşi are sediul. Activitatea ei nu se rezumă la a

pune la dispoziţia publicului un număr mare de volume tipărite sau pe suport electronic, aici au

loc lansări de carte, întâlniri cu scriitori, simpozioane şi dezbateri pe teme dintre cele mai variate,

cum ar fi: „Ateliere critice” – manifestare lunară, concursul internaţional de creativitate plastică

„Odată ca niciodată”, Ziua internaţională a limbii materne şi multe altele.

Tabel nr. 4.16. Indicatori Biblioteca judeţeană Bistriţa-Năsăud

ANI

2006 2007 2008 2009 2010

Volume existente – număr 212061 219244 219870 216701 219269

Colecţii electronice – total unităţi fizice 652 1200 1688 1698 1698

Cărţi tipărite şi electronice – titluri 88748 91610 88421 83106 84800

Utilizatori înscrişi 14453 14525 14266 14380 14597

Utilizatori activi 8044 7222 8359 9673 8535

Volume eliberate 142376 141913 159023 195695 202642

Vizite la bibliotecă 73853 77145 81650 89840 94707 Sursa:Biblioteca judeteana Bistrita-Nasaud


201

4.4.5. Activităţi culturale

La nivelul municipiului Bistriţa se desfăşoară o paletă de activităţi culturale foarte bogată şi

variată pe teme de interes local cum ar fi: aniversări, comemorări ale unor personalităţi bistriţene

sau care au avut legături strânse cu istoria sau cultura locală şi evenimente importante din istoria

comunităţii.

Punctul central al activităţii culturale în municipiul Bistriţa este Centrul Cultural “George

Coşbuc”. Oraşul dispune şi de o sala de cinematograf.

De o mare importanţă sunt acele activităţi cu participare regională (Transilvania), naţională şi

internaţională, din două motive: pe de o parte introduc municipiul într-un circuit cultural mai

larg, oferind posibilitatea de a face cunoscute valorile locale, constituind o carte de vizită

culturală a oraşului iar pe de altă parte, atrag turişti din ţară şi străinătate care, pe lângă veniturile

pe care le aduc, devin agenţi culturali şi turistici credibili ai frumuseţilor şi valorilor bistriţene în

locurile/ţările din care vin. Aportul lor în ceea ce priveşte creşterea vizibilităţii şi atracţiei este

foarte important pentru dezvoltarea oraşului.

O menţiune aparte merită acele activităţi care pun în valoare caracterul multietnic şi multicultural

al oraşului cum ar fi: Festivalul Tradiţional al Romilor din judeţul Bistriţa-Năsăud,

"Pfingstenfest" - Festivalul etniilor şi Recitalul cameral organizat la Sinagoga Bistriţa, semn al

unei comunităţi tolerante şi nediscriminatorii, în care fiecare etnie se poate manifesta liber şi îşi

poate arăta propria contribuţie la suma de valori a oraşului.

Printre cele mai importante şi atractive manifestări cultural artistice cu caracter permanent sau

periodic se numără următoarele:

Concerte de muzică cultă;

Gala Culturii Bistriţene;

Stagiunea culturală permanentă - Sinagoga Bistriţa;

“Serbările Bistriţei Medievale” – ultimul week-end din luna iunie;

Festivalul Etniilor de Rusalii "Pfingstenfest";

Zilele municipiului Bistriţa – iulie;

Festivalul internaţional de folclor "Nunta Zamfirei" – august;

Festivalul Tradiţional al Romilor din judeţul Bistriţa-Năsăud – august;

Festivalul Internaţional al Fanfarelor "Mihail Warga" - septembrie


202

Festivalul naţional de interpretare a cântecului popular românesc "Pană de păun" –

noiembrie;

Festivalul "Bistriţa Folk" - noiembrie;

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor "Mărul de Aur";

"Tabăra internaţională de fotografie Bistriţa";

Festivalul – concurs "Transilvania Rock";

Festivalul Naţional de poezie "George Coşbuc";

Festivalul Cultural „Nosa”;

Festivalul Naţional de proză "Liviu Rebreanu";

Festivalul - concurs al cursanţilor Şcolii de Arte “Floare de castan” - festival - concurs al

cursanţilor Şcolii de Arte.

Activităţi culturale realizate în colaborare cu autorităţile locale sau cofinanţate de la bugetul

local al municipiului Bistriţa

Între autorităţile locale - Primărie şi Consiliul local - şi iniţiatorii de proiecte culturale, există o

foarte bună colaborare, realizată şi prin finanţarea pe bază de contract a unor activităţi care

vizează viaţa culturală a municipiului în general şi introducerea Bistriţei în circuitul cultural

naţional şi internaţional, în special, cu beneficii atât sub aspect spiritual cât şi economic, prin

atragerea de participanţi şi turişti din ţară şi străinătate.

În acest sens, demnă de remarcat este activitatea Fundaţiei Culturale „Societatea de Concerte”

Bistriţa, care a conceput o serie de programe, în ideea de a satisface necesităţile culturale şi de

ordin estetic ale locuitorilor municipiului Bistriţa.

Fundaţia culturală “Societatea de Concerte” organizează programe culturale care beneficiază de

cofinanţare de la bugetul local al municipiului Bistriţa şi din alte surse:

Stagiune muzicală permanentă în municipiul Bistriţa;

Cursuri de educaţie muzicală prin prelegeri şi recitaluri (pe viu);

Studio de folclor;

Stagiune muzicală cuprinzând concerte de jazz şi rock;

Stagiune teatrală;

Simpozion Naţional de Pictură;

Tabară internaţională de fotografie;


203

Workshop-uri de regie, actorie, dramaturgie;

Program expoziţional de arte plastice şi fotografie;

Progam editorial prin editura Charmides a fundaţiei: editare de carte, CD-uri, MC-uri,

albume, reviste;

Coproducţii de spectacole teatrale, muzicale.

Menţionăm câteva proiecte cu impact cultural, social şi economic mai deosebit:

Tabel nr. 4.17. Proiecte cu impact cultural, social, economic, derulate în colaborare cu

autorităţile locale sau care beneficiază de finanţare din partea autorităţilor locale

Nr.

crt.

Titlu proiect Domeniu

1. Întâlnirea Saşilor Transilvăneni – ediţia a

XX –a

Relaţii internaţionale

2. Întâlnirile Europene ale Tinerilor – Vara

2010

Relaţii internaţionale

3. Mobilitatea interculturală prin activităţi de

teatru multilingv şi promovarea

internaţională a imaginii municipiului

Bistriţa

Interdisciplinar

4. Manifestări jubiliare la 140 de ani de la

înfiinţarea primei şcoli de agricultură din

Transilvania

Educaţie

5. Educaţia prin muzică. Instrumente muzicale

pentru tinerii artişti bistriţeni

Educaţie

6. Tabăra Cavalerilor Medievali Cultură şi Culte

7. Steagurile Breslelor Bistriţei Medievale Cultură şi Culte

8. Păstrarea Culturii Maghiare Cultură şi Culte

9. Gala Rock-ului Bistriţean Cultură şi Culte

10. Argumente culturale - Festival de poezie şi

Muzica

Cultură şi Culte

Sursa: www.primariaBistriţa.ro


204

4.5. Infrastructură şi servicii pentru sănătate

4.5.1. Infrastructură

Prezentăm mai jos infrastructura şi serviciile de care beneficiază comunitatea bistriţeană,

care se află în administrarea Consiliului Judeţean Bistriţa - Năsăud şi pentru îmbunătăţirea

cărora municipalitatea poate interveni în mod limitat:

Tabel nr. 4.18. Indicatori ai sistemului sanitar din municipiul Bistriţa

2006 2007 2008 2009

Paturi în spitale sector public – număr 1189 1144 1072 1072

Paturi în spitale sector privat – număr - 30 32 32

Paturi în creşe sector public – număr 130 130 130 152

Medici în sector public – persoane 203 201 194 190

Din care: medici de familie sector public –

persoane

39 29 11 13

Medici sector privat – persoane 14 47 55 55

Din care: medici de familie sector privat –

persoane

7 32 32 32

Stomatologi /dentişti sector public – persoane 30 24 18 21

Stomatologi/dentişti sector privat – persoane 62 46 62 41

Farmacişti sector public – persoane 10 9 7 8

Farmacişti sector privat – persoane 64 64 67 72

Personal mediu sanitar sector public – persoane 848 812 780 742

Personal mediu sanitar sector privat – persoane 161 207 211 255

Spitale sector public 1 1 1 1

Dispensare medicale sector public 1 1 1 1

Cabinete medicale şcolare sector public 8 8 7 7

Cabinete medicale individuale (de familie) sector

public

36 12 12 13

Farmacii sector public 3 2 2 2

Puncte farmaceutice sector public 1 1 1 1

Policlinici sector public 1 1 1 1

Centre medicale de specialitate sector public - - - -

Ambulatorii de spital 1 1 1 1

Cabinete stomatologice individuale – sector public 14 14 13 14

Creşe sector public 2 2 2 2

Centre de transfuzie sangvină 1 1 1 1

Spitale sector privat - 1 1 1


205

Cabinete medicale de specialitate sector privat 36 40 42 44

Cabinete stomatologice sector privat 53 5 60 61

Laboratoare medicale sector privat 4 5 7 13

Laboratoare de tehnică dentară sector privat 35 33 33 33

Farmacii sector privat 28 31 32 33

Depozite farmaceutice sector privat 1 1 1 1

Cabinete medicale de familie sector privat 7 32 32 32

Cabinete medicale de medicină generală sector

privat

16 18 16 15

Alte tipuri de cabinete medicale sector public 2 4 5 3

Laboratoare medicale sector public 6 6 6 9 Sursa: Fişa localităţii Bistriţa

Instituţii reprezentative locale:

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa

Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bistriţa

Colegiul Medicilor Bistriţa

Colegiul Medicilor Dentişti Bistriţa

Ordinul Asistenţilor Medicali şi a Moaşelor din România, Filiala Bistriţa

Colegiul Farmaciştilor Bistriţa

Casa de Asigurări de Sănătate Bistriţa

4.5.2. Personalul sanitar

În ceea ce priveşte numărul total de medici, acesta nu suferă schimbări deosebite în intervalul

analizat după 2006, când se înregistrează cel mai mic număr de medici. Nu se înregistrează o

migrare spre alte localităţi sau alte zone (numeric vorbind).

O reducere semnificativă se observă în cazul stomatologilor, al căror număr total scade de la 92

în 2006 la 62 în 2009, o reducere de peste 33%; numărul de farmacişti rămâne relativ constant, cu

o uşoară creştere în 2009 iar în cazul personalului mediu avem de-a face cu o anumită stabilitate.

(1009 în 2006 şi 997 în 2009).


206

Grafic nr. 4.13. Evoluţia personalului sanitar

Sursa: Fişa localităţii Bistriţa

Un aspect interesant este cel al evoluţiei personalului sanitar din municipiul Bistriţa în ceea ce

priveşte sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, public sau privat.

Dacă în anul 2006 doar 6,45% dintre medici lucrau în sectorul privat, în anul următor procentul

creşte la 18,9%, în 2008 ajunge la 22% iar în 2009 la 22,4%.

Grafic nr. 4.14. Evoluţia medicilor în funcţie de sectorul în care activează



207

Situaţia este şi mai evidentă în cazul stomatologilor care prezintă un traseu destul de sinuos.

Astfel în 2006 numărul procentului stomatologilor în sectorul privat raportat la numărul total de

stomatologi pe municipiul Bistriţa, era de 67,39%, în 2007 el ajunge la 65,7%, în 2008 la 77,5%

iar în 2009 la 66,1%. Trebuie menţionată scăderea drastică a numărului de stomatologi atât în

sectorul de stat cât şi în sectorul privat, de unde se poate trage concluzia că nu mai este vorba de

o migrare dintr-un sector în altul ci de plecarea din municipiul Bistriţa.

Grafic nr. 4.15. Evoluţia stomatologilor în funcţie de sectorul în care activează


În ceea ce priveşte farmaciştii, sectorul privat a cunoscut o creştere continuă. În 2006 funcţionau

în sectorul privat un procent de 86,4% din total farmacişti, în 2007 erau 87,6%, în 2008 erau

90,54% iar în 2009 erau 90,0%.


208

Grafic nr. 4.16. Evoluţia farmaciştilor în funcţie de sectorul în care activează


Migraţia către sectorul privat este mult mai redusă în cazul personalului sanitar mediu 15,9% în

2006, 20,3% în 2007, 21,2% în 2008 şi 25,5% în 2009. Procentual, numărul personalului mediu

trecut în sectorul privat a crescut constant, dar numeric ponderea cea mai mare o au cei care

lucrează în sectorul public, unde este mai mare nevoie de personal mediu decât în cabinetele

medicale private.

Grafic nr. 4.17. Evoluţia personalului mediu în funcţie de sectorul în care activează



209

În ceea ce priveşte evaluarea, de către cetăţeni, a calităţii dotărilor şi a actului medical în sine se

poate constata un decalaj enorm între sectorul de stat şi cel privat.

Astfel, în ceea ce priveşte starea fizică şi igienică a clădirilor, 39,4% din respondenţi se declară

mulţumiţi de condiţiile oferite în sectorul de stat (1,3% foarte mulţumiţi) şi 82,6% se declară

mulţumiţi de condiţiile din sectorul privat (15,6% foarte mulţumiţi).

Grafic nr. 4.18.

2,1%

11,8%

21,3%

25,4%

22,4%

15,7%

1,3%

0% 15% 30%

nu pot aprecia

foarte nemulţumit(ă)

nemulţumit(ă)

mai degrabă nemulţumit(ă)

mai degrabă mulţumit(ă)

mulţumit(ă)

foarte mulţumit(ă)

Cum apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul

de sănătate publică din municipiul Bistriţa

starea fizică şi igienică a clădirilor sanitare de stat

(spitale, clinici, cabinete medicale etc.)


Grafic nr. 4.19.

4,6%

1,3%

4,6%

7,4%

20,3%

46,3%

15,6%

0% 15% 30% 45% 60%

nu pot aprecia


nemulţumit(ă)



mulţumit(ă)




starea fizică şi igienică a clădirilor sanitare private

(cabinete medicale, laboratoare analiză etc.)



210

Dotarea cu aparatură de specialitate în sectorul de stat este mulţumitoare pentru 35,1% din

respondenţi (1,9% foarte mulţumiţi), iar în sectorul privat această dotare este apreciată pozitiv de

80,1% dintre respondenţi (16,3% foarte mulţumiţi).

Grafic nr. 4.20.

2,7%

9,9%

19,5%

32,8%

20,3%

12,9%

1,9%

0% 15% 30% 45%

nu pot aprecia


nemulţumit(ă)



mulţumit(ă)




dotarea cu aparatură de specialitate

a unităţilor sanitare de stat


Grafic nr. 4.21.

5,7%

1,5%

3,0%

8,9%

20,9%

43,5%

16,3%

0% 15% 30% 45% 60%

nu pot aprecia


nemulţumit(ă)



mulţumit(ă)




dotarea cu aparatură de specialitate

a unităţilor sanitare private



211

Decalajul dintre sectorul de stat şi cel privat se menţine şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor:

41,1 % sunt mulţumiţi de serviciile sanitare de stat şi 74,6% sunt mulţumiţi de serviciile sanitare

din sectorul privat. Aici trebuie menţionat faptul că decalajul este mai mic pentru că este vorba de

calitatea/competenţa factorului uman care mai atenuează lipsurile datorate finanţării deficitare de

la buget.

Grafic nr. 4.22.

2,3%

12,1%

18,8%

25,6%

25,2%

14,0%

1,9%

0% 15% 30%

nu pot aprecia


nemulţumit(ă)



mulţumit(ă)




calitatea serviciilor sanitare de stat

(profesionalism, pregătire, rapiditate, siguranţă)


Grafic nr. 4.23.

5,7%

3,0%

3,8%

8,2%

23,1%

43,3%

0% 15% 30% 45% 60%

nu pot aprecia


nemulţumit(ă)



mulţumit(ă)



calitatea serviciilor sanitare private

(profesionalism, pregătire, rapiditate, siguranţă)



212

4.6. SPORT

4.6.1. Infrastructură

Raportat la numărul de locuitori, municipiul Bistriţa dispune de un număr de baze sportive

apreciabil, atât pentru sportul de performanţă cât şi pentru sportul de masă, de recreere.

Punctele principale sunt Complexul sportiv Gloria şi Complexul sportiv Sala polivalentă.

Elementul central al Complexului Gloria îl constituie terenul de fotbal şi tribunele aferente dar

complexul dispune şi de pistă pentru atletism şi sectoare pentru alte sporturi practicate în aer

liber.

Complexul sportiv Sala polivalentă dispune de sală de jocuri, sală de gimnastică, sală de

culturism şi haltere, sală de fitness precum şi o serie de facilităţi cum ar fi un microhotel de 64 de

locuri şi o cantină de 80 de locuri, dotări care o fac atractivă pentru organizarea de competiţii cu

participare mai largă, naţională şi chiar internaţională.

Municipiul mai dispune de o serie de baze mai mici, ale unor cluburi sau asociaţii, ca şi de baze

specializate cum ar fi pentru tenis de masă, popice, tenis de câmp sau pârtii şi instalaţii de schi.

Pentru sporturile şi agrementul acvatic oraşul dispune doar de 2 bazine/piscine (dintre care una

acoperită) şi două microbazine.

Tabel nr. 4.19. Prezentarea infrastructurilor sportive existente în municipiul Bistriţa

Complexul Sportiv GLORIA Bistriţa

teren fotbal central gazonat

teren fotbal pregătire gazonat

teren fotbal pregătire – suprafaţă sintetică

Tribuna I cu 3.000 scaune plastic, ce conţine:

2 săli haltere pregătire

1 sala box pregătire

1 saună

4 vestiare cu grupuri sanitare şi băi

Tribuna a II-a cu 3.000 scaune plastic, ce

conţine:

1 sală de atletism - coritan

1 sală pregătire forţă

sală pregătire teoretică

1 saună

1 magazie echipament

4 vestiare cu grupuri sanitare şi băi


213

microhotel –16 camere a 2 locuri + 1 sală

şedinţe

Peluza cu 1.500 scaune plastic, ce conţine: (în

construcţie):

cantină pentru sportive

instalaţie nocturnă suprafaţă sintetică şi, în

construcţie, teren 1 şi 2

pistă atletism 400 m zgură cu sectoare de

aruncări şi sărituri

4 terenuri tenis zgură

Complexul Sportiv - Sala Polivalentă

sală pentru jocuri cu 1 tribună pentru 1.100

locuri

vestiare cu grupuri sanitare

sală protocol

sală culturism cu 8 podiumuri pentru haltere

sală de gimnastică - amenajată cu aparatură

pentru băieţi

microhotel pentru 64 locuri

cantină – restaurant pentru 80 locuri

sală fitness

Sediul administrativ cu 16 birouri

1 sală de şedinţe cu 80 locuri

Sala Olimpică de Tenis de Masă

sală jocuri cu 20 mese

tribună pentru 100 spectatori (demontabilă)

2 vestire cu bai

spaţiu cazare pentru 24 locuri

Baza Sportivă Mecanica

teren fotbal gazonat

tribună pentru 2.000 locuri cu 3 vestiare şi

grupuri sanitare

teren cu dimensiuni reduse pentru pregătire

fotbal

platformă bituminată pentru jocuri (2 terenuri

handbal)

microbazin pentru înot


Baza Sportivă Electrotehnica


3 vestiare cu grupuri sanitare


microbazin de înot

Baza Sportivă "Codrişor"

bazin în aer liber cu dimensiuni regulamentare

1 microbazin - 2 vestiare şi 2 duşuri în afară

1 teren volei


214

Baza Sportivă "Schreiner"

1 bazin de înot acoperit atipic

sală culturism – fitness

sală squash

2 vestiare cu băi

Baza Sportivă Viişoara


3 vestiare cu băi

tribună pentru 200 locuri cu împrejmuire

Baza Sportiva “Alex Dora”

2 terenuri minifotbal cu suprafaţă sintetică şi

unul de baschet

Instalaţie nocturnă

2 vestiare cu băi

Pistă pentru motocros Bistriţa

pistă motocross – omologată FRM – Dealul

Cighir

Baza Sportivă “Electroplast”


2 vestiare cu băi

Baza Sportivă CFR

Pistă plastic popice

sală pentru arte marţiale cu vestiare, duş şi grup

sanitar


Bazin de înot Codrişor bazin de înot de dimensiuni olimpice

Baza Sportivă “Armata” teren fotbal gazonat

9 BAZE SPORTIVE ÎN ŞCOLI

4.6.2. Activităţi sportive

În ceea priveşte activitatea sportivă, se constată un număr constant de asociaţii sportive pe ramuri

de sport şi de cluburi publice (câte 9 şi respectiv 3 în perioada analizată) dar, în acelaşi timp, o

creştere continuă a numărului de cluburi private (de la 24 în 2006 la 41 în 2010). Numărul de

sportivi legitimaţi amatori şi profesionişti cunoaşte puţine fluctuaţii, dar creşte continuu numărul

de medalii obţinute la campionatele internaţionale (de la 21 în anul 2006, la 38 în anul 2010) şi

campionatele şi Cupa României (de la 326 în 2006, la 492 în 2010).

Rezultatele bune constatate trebuie puse în corelaţie atât cu interesul acordat de autorităţi

sportului de performanţă cât şi cu existenţa şi dezvoltarea unei baze sportive uşor accesibile şi

motivante prin facilităţile pe care le oferă.


215

Tabel nr. 4.20. Evoluţia principalilor indicatori legaţi de activitatea sportivă

Nr.

Crt.

Denumirea indicatorilor 2006 2007 2008 2009 2010 2011

la 10.06

2011

1. Structuri sportive

a. Asociaţii jud. pe ramură de

sport

9 9 9 9 9 9

b. Cluburi sp. de drept public 3 3 3 3 3 3

c. Cluburi sp. de drept privat 24 28 31 36 40 41

d. Asociaţii sportive 18 19 19 20 21 22

e. Asociaţii sportive şcolare 3 3 3 3 13 14

2. Sportivi legitimaţi-amatori 1055 1050 1071 1069 1085 1087

Sportivi legitimaţi-profesionişti 45 53 50 43 45 41

3. Sportivi în loturile naţionale 60 54 55 68 57 48

4. Medalii cucerite în competiţii

internaţionale oficiale

21 22 23 26 38 8

Medalii cucerite în competiţii

internaţionale de pregătire şi

verificare

49 20 48 75 76 49

5. Medalii cucerite la etapele

finale ale campionatelor

naţionale şi Cupa României

326 372 437 320 492 205

Sursa: Comisia de sport a Consiliului local Bistriţa

În plan sportiv au fost continuate principalele manifestări care s-au impus de-a lungul timpului în

municipiul Bistriţa şi care au fost apreciate de către tinerii bistriţeni. Devenit deja un brand al

Bistriţei, „Open Cross-ul Gabriela Szabo” înscrie municipiul pe lista oraşelor cu tradiţie sportivă.

Evenimentul s-a desfăşurat în data de 24 aprilie şi a adunat la start peste 800 de participanţi, atât

din judeţul nostru, cât şi din judeţele limitrofe. Concurenţii au fost împărţiţi pe opt categorii de

vârstă şi diferenţiaţi pe sexe, astfel: copii, juniori III, juniori II, juniori I, tineret, seniori, veterani


216

şi open. Câştigătorii au primit premii ce au constat din bani şi cupe, fiind felicitaţi de marea

noastră atletă de talie mondială, Gabriela Szabo.

O altă manifestare sportivă cu tradiţie, „Cupa Primăverii”, s-a desfăşurat în perioada 20-26 mai,

sportivii bistriţeni participând la al treisprezecelea „Turneu Internaţional de fotbal al micilor

campioni”, desfăşurat în oraşul înfrăţit Besancon.

Municipiul Bistriţa - Centrul Naţional de Pregătire Olimpică a juniorilor la gimnastică artistică - a

găzduit Campionatul Naţional Individual de Gimnastică Artistică Masculină, eveniment în

organizarea căruia s-a implicat şi Serviciul Educaţie, Turism din cadrul Primăriei municipiului

Bistriţa. Totodată, serviciul a sprijinit şi desfăşurarea Campionatului Naţional de Gimnastică

Ritmică de Senioare şi Junioare, organizat de către Federaţia Naţională de Gimnastică Ritmică.

La nivelul percepţiei cetăţenilor, activitatea sportivă şi mai ales dotările/facilităţile pe care oraşul

le oferă la ora actuală sunt apreciate pozitiv atât pentru sportul de performanţă cât şi pentru cel de

amatori/agrement, singurele nemulţumiri fiind cele legate de existenţa unui număr insuficient de

amenajări/bazine de înot.

Grafic nr. 4.24.

2,7%

2,7%

8,2%

21,6%

29,0%

30,7%

5,1%

0% 15% 30% 45%

nu știu/nu pot aprecia


nemulțumit(ă)



mulțumit(ă)


Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de

următoarele aspecte municipale

oferta de terenuri şi săli de sport



217

Grafic nr. 4.25.

2,5%

7,4%

13,1%

25,6%

26,0%

20,9%

4,6%

0% 15% 30%

nu știu/nu pot aprecia


nemulțumit(ă)



mulțumit(ă)


Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de

următoarele aspecte municipale

oferta de bazine de înot, piscine


4.7. Asistenţă şi protecţie socială

Direcţia Municipală de Servicii Sociale are în structura sa Căminul pentru Persoane Vârstnice,

Compartimentul Asistenţă Persoane cu Handicap, Compartimentul Prestaţii Sociale, Oficiul

pentru Consilierea Romilor, Cabinetul Stomatologic, Serviciul Financiar Contabil Administrativ,

Biroul Administrativ, Cantina de Ajutor Social, Centrul Casa Speranţei şi Centrul de Cazare

Temporară a Persoanelor fără Adăpost.

Direcţia Municipală de Servicii Sociale este furnizor de servicii sociale acreditat pentru

următoarele tipuri de servicii:

servicii sociale primare - asistenţă pentru persoanele cu handicap, consiliere pentru

persoanele de etnie rromă şi cantină de ajutor social;

servicii sociale specializate - centru de cazare temporară a persoanelor fără adăpost, cămin

pentru persoane vârstnice, asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice, centru de

cazare a tinerelor care provin din instituţii de ocrotire socială.


218

Programele de asistenţă şi protecţie socială ale Direcţiei Municipale de Servicii Sociale au fost

canalizate în principal pe şase direcţii, şi anume:

1. familia şi copiii;

2. asistenţa persoanelor cu venituri reduse şi situaţie socio-economică dificilă;

3. persoanele vârstnice;

4. persoanele cu handicap;

5. integrarea persoanelor de etnie rromă;

6. persoanele lipsite temporar de adăpost şi tinerele provenite din instituţii de ocrotire

socială.

Cantina de ajutor social

Au beneficiat de serviciile cantinei de ajutor social, în medie, 91 de persoane lunar, cheltuielile

fiind de 204.229 lei. Alocaţia de hrană a fost de 6 lei/zi/porţie. Distribuţia beneficiarilor cantinei

de ajutor social a fost următoarea:

Tabel nr. 4.21. Evoluţia numărului mediu de persoane care beneficiază de serviciile

cantinei de ajutor social

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

număr de

beneficiari

91

94

93

83

76

81

87

86

87

99

103

107 Sursa: Primăria municipiului Bistriţa

În medie, lunar, patru beneficiari ai serviciilor cantinei de ajutor social au efectuat muncă în

folosul comunităţii, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al

cantinei de ajutor social.

Căminul pentru persoane vârstnice

Asistenţa socială a persoanelor vârstnice a vizat, prin obiectivele propuse şi serviciile prestate de

personal calificat, îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării sociale şi reintegrarea socială.

Asistenţa socială a persoanelor vârstnice s-a realizat în două forme:

a. instituţionalizată, prin intermediul serviciului „Căminul pentru Persoane Vârstnice”;

b. la domiciliul persoanelor, prin intermediul „Compartimentului de Asistenţă la

Domiciliu a Persoanelor Vârstnice”.


219

Căminul pentru Persoane Vârstnice are o capacitate de 47 locuri, numărul mediu de persoane

vârstnice asistate lunar în anul 2010 fiind 21. În cadrul căminului, îngrijirea persoanelor vârstnice

este permanentă, acestea beneficiind de cazare, preparare şi servire hrană (mic dejun, prânz şi

cină), igienă personală, igiena spaţiilor de locuit, igiena îmbrăcămintei, asistenţă medicală,

psihologică şi socială. Pentru serviciile oferite, s-a stabilit o contribuţie de întreţinere în cuantum

de 577 lei/lună din partea persoanelor vârstnice internate.

Tabel nr. 4.22. Centre rezidenţiale de asistenţă socială

Judeţul Bistriţa-Năsăud

Asistenţa socială pentru copii cu dizabilităţi

- număr centre 1 1 1 1 1 1

- număr copii asistaţi 26 25 33 35 35 36

Asistenţa socială pentru adulţi cu dizabilităţi


- număr persoane asistate 205 231 205 251 263 264

Asistenţă socială pentru vârstnici


- număr persoane asistate 53 54 51 46 48 39 Sursa: Primăria municipiului Bistriţa

Tabel 4.23. Situaţia alocaţiilor familiale complementare şi de susţinere pentru familiile

monoparentale, în plată pe anul 2010:

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Alocaţii

complementare

596 614 623 638 645 657 669 674 685 691 723 729

Monoparentale 286 294 296 307 305 310 314 317 317 338 350 353 Sursa: primăria municipiului Bistriţa

Tabel 4.24. Sumele cheltuite pentru plata alocaţiei familiale complementare şi de susţinere

monoparentală:

luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Comp

lemen

tare

35.105 36.175 36.590 37.435 37.795 38.450 39.070 39.315 40.045 40.400 42.160 42.500

Mono

parent

ală

21.520 22.100 22.235 23.030 22.825 23.175 23.485 23.695 23.685 25.230 26.115 26.325

total 56.625 58.275 58.825 60.465 60.620 61.625 62.555 63.010 63.730 65.630 68.275 68.825

Sursa: Primăria municipiului Bistriţa


220

Tabel nr. 4.25. Evoluţia numărului de persoane cu dizabilităţi în funcţie de tipul de

handicap

2006 2007 2008 2009 2010 2011*

Municipiul Bistriţa

Număr persoane cu handicap

– total, din care

1.111 1.336 1.797 2.381 2.630 2.680

- adulţi 952 1.173 1.614 2.165 2.445 2.448

- copii 159 163 183 216 185 192

Număr persoane cu handicap

în judeţ – total, din care

5.767 6.568 8.424 10.872 12.033 12.192

- fizic 647 998 1.633 2.196 2.513 2.556

- somatic 438 512 1.008 1.337 1.548 1.600

- auditiv 210 245 265 312 333 337

- vizual 1.670 1.931 2.400 2.925 3.033 1.018

- mintal 1.408 1.331 1.195 1.391 1.580 1.649

- psihic 874 830 821 1.010 1.103 1.117

- asociat 1 3 3 3 5 5

- HIV/SIDA 1 3 3 3 4 5

- boli rare 18 3 2 2 5 5

- - 1 - - -

Număr de persoane cu

handicap – total, din care

5.767 6.568 8.424 10.872 12.033 12.192

- uşor 20 7 22 41 36 53

- mediu 477 733 1.104 1.561 1.599 1.544

- accentuat 3.202 3.608 4.661 6.141 6.799 6.946

- grav 2.068 2.180 2.637 3.129 3.599 3.649

Număr de persoane cu

handicap neinstituţionalizaţi –

total, din care

5.599 6.370 8.194 10.625 11.770 11.919

- adulţi 4.869 5.614 7.431 9.769 10.954 11.108

- copii 730 756 763 856 816 811 Sursa: Primăria municipiului Bistriţa

Evoluţia numerică a persoanelor cu diferite tipuri şi grade de handicap este inexplicabilă şi greu

de justificat. Pe total, numărul persoanelor cu handicap creşte, în intervalul 2006-2011 cu

58,55%. Creşterea numărului de persoane cu handicap este mai mare la categoria adulţi - 59,48%,

în timp ce la copii este de doar 17,19%. Pe tipuri de handicap, ponderea cea mai mare o au adulţii

cu handicap vizual şi psihic/mental şi cu un nivel de gravitate accentuat sau grav. Marea

majoritate a persoanelor cu handicap nu este instituţionalizată, atât în cazul adulţilor cât şi al

copiilor.


221

Tabel nr. 4.26. Persoane care primesc venitul minim garantat (VMG)

2006 2007 2008 2009 2010 2011*


Număr persoane care primesc VMG

- număr familii 1.080 690 571 748 1.009 333

- număr persoane 2.470 1.428 947 1.189 2.045 692 * la data de 1 iulie 2011


Numărul familiilor şi al persoanelor care primesc venitul minim garantat a scăzut cu 30-40% în

perioada 2007-2009. Dupa o perioadă de avânt economic, la sfârşitul anului 2010 se revine la un

număr asemănător celui din 2006, ca efect al creşterii şomajului dar şi al reevaluării criteriilor

după care se acordă venitul minim garantat.

Tabel nr. 4.27. Persoane care primesc ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu energie

termică: gaze naturale, lemne, cărbune, combustibili petrolieri

2006 2007 2008 2009 2010


Număr familii care au făcut cerere de ajutor

pentru încălzire

12.197 11.126 10.232 9.482 3.682

Număr familii beneficiare de ajutor pentru

încălzire

12.188 11.092 10.179 9.439 3.582


Numărul familiilor care solicită şi primesc ajutor pentru încălzirea locuinţei cunoaşte un trend

descendent foarte abrupt, o scădere cu 70,62% din cauza creşterii nivelului venitului minim în

funcţie de care se acordă acest ajutor.

Tabel 4.28. Copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

2006 2007 2008 2009 2010 2011*


Număr de familii în care părinţii

sunt plecaţi la muncă în străinătate

la sfârşitul perioadei – total, din care:

- cu ambii părinţi plecaţi la muncă în

străinătate

46 40 203 116 39 36

- cu părinte unic susţinător al familiei

monoparentale plecat la muncă în

străinătate

14 14 41 49 15 18


222

Număr de copii la sfârşitul perioadei

raportate – total, din care:

60 54 244 165 54 54

- număr de copii aflaţi în îngrijirea

rudelor până la gradul IV, fără măsură

de protecţie

58 50 241 164 51 51


Numărul de familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate nu este foarte mare, dar ca

element specific este faptul că în proporţie de peste 99% copiii rămaşi acasă se află în îngrijirea

unor rude, fără o altă măsură de protecţie.

Tabel nr. 4.29. Organizaţii neguvernamentale active în comunitate

Nume ONG Domeniu de activitate

Asociaţia AFI Profamilia Violenţa domestică

Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic –

filiala Bistriţa

Îngrijire şi asistenţă socio-medicală la

domiciliu a persoanelor vârstnice

Asociaţia Clubul Amazoanelor Consiliere socio-medicală a femeilor cu

cancer de sân

Asociaţia Nevăzătorilor Bistriţa Persoane cu dizabilităţi

Asociaţia Benita Grădiniţă socială

Fundaţia Bucurie Tineri cu dizabilităţi

Centrul Creştin de Reintegrare Socială

“Onisim”

Reintegrarea persoanelor care au executat

pedepse privative de libertate

Fundaţia Inocenti Copii şi tineri cu dizabilităţi

Asociaţia Autism Europa Bistriţa Copii cu autism Sursa: Primăria municipiului Bistriţa

Tabel nr. 4.30. Proiecte derulate de fundaţii

Nr.

crt

Beneficiar Titlu proiect

1 Fundaţia “Inocenţii” „Serviciul de intervenţie timpurie pentru copii şi tineri cu dizabilităţi de pe raza Mun. Bistriţa”

2 Clubul Amazoanelor Bistriţene „Participă şi te Ajută”

3 Asociaţia Vera Caritas „Cantina socială, samarinean milostiv, serviciul în cadrul centrului multifuncţional pentru persoane aflate temporar în situaţie de dificultate.”

4 Asociaţia „Benita” „Grădiniţa Socială „Benita”


223

5 Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Judeţeană Bistriţa

„Ghidul persoanei cu dizabilităţi”

6 Consiliul Judeţean al persoanelor vârstnice

„Clubul municipal al persoanelor vârstnice”

7 Asociaţia “Autism Europe Bistriţa”

“Grup de suport social pentru persoanele cu

tulburări din spectrul autist şi tulburări conexe”


În ceea ce priveşte numărul de ONG-uri, se constată un număr destul de mic al celor implicate în

activităţi de sprijin al diferitelor categorii de persoane cu probleme sociale, mult mai puţine decât

al organizaţiilor implicate în activităţi culturale, de mediu, etc.

Pensii

Tabel nr. 4.31. Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară

UM 2000 2005 2006 2007 2008 2009

Pensionari asigurări sociale

de stat

- număr mediu anual pers. 44.128 50.990 51.673 52.161 52.947 54.126

- pensia medie lunară lei * 802.198 230 264 336 503 604

Pensionari agricultori

- număr mediu anual pers. 2.418 17.539 12.677 11.749 10.811 9.883

- pensie medie lunară lei * 180.168 82 111 154 249 295

* din 2005 – lei RON

Sursa: Casa Judeţeană de pensii Bistriţa-Năsăud


224

Grafic nr. 4.26. Structura pe tipuri de pensii


Tabel nr. 4.32. Situaţia pensionarilor la nivelul municipiului Bistriţa

2006 2007 2008 2009 2010 2011

iulie

Număr de

pensionari de

asigurări sociale de

stat

11.993 12.464 12.768 13.455 14.071 13.534

Număr de

pensionari

agricultori

351 321 286 264 245 238

Beneficiari de legi

speciale

1.002 1.019 981 810 856 903

Sursa: Casa judeţeană de pensii Bistriţa-Năsăud

În municipiul Bistriţa, numărul pensionarilor cunoaşte un trend ascendent în cadrul categoriei de

pensionari de asigurări sociale de stat - de la 11.993 în 2006 la 14.071 în 2010 şi 13.534 în iulie

2011. Pe de altă parte, un trend descendent s-a înregistrat la numărul de pensionari agricultori şi

al celor care beneficiază de prevederile unor legi speciale.


225

Grafic nr. 4.27.

Sursa: Casa Judeţeană dePensii Bistriţa-Năsăud

Fondul de pensii înregistrează, în perioada 2006-2011 o evoluţie ascendentă rapidă, practic în

această perioadă volumul fondului de pensii se dublează. Această situaţie trebuie pusă în legătură

şi cu evoluţia ascendentă a numărului de pensionări pe caz de boală şi a celor anticipate, unde o

analiză atentă pare a fi foarte necesară, ca şi în cazul creşterii nejustificate a numărului de

persoane cu handicap.

Grafic nr. 4.28.


2006

2007

2008

2009

2010

2011 iulie

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

Evolutia numarului de pensionari pe caz de boala

2006

2007

2008

2009

2010

2011 iulie

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000

Evolutia fondului de pensii-mii lei


226

Grafic nr. 4.29.


Şomaj

Problemele şomajului şi sărăciei sunt considerate cele mai grave pentru respondenţii din sondajul

efectuat pentru realizarea SDL, cu procente de 37,4% şi 22,2%.

Grafic nr. 4.30.

2.3%

4.0%

5.3%

6.3%

7.4%

9.3%

9.5%

11.6%

17.3%

22.2%

37.4%

numărul ridicat al asistaţilor sociali

lipsa unităţilor şcolare speciale

lipsa locuinţelor sociale şi pentru tineri

indiferenţa / nepăsarea oamenilor

comportamente sociale deviante

traficul de droguri / etnobotanice

cerşetorii / oamenii fără adăpost

grupurile defavorizate fără susţinere

(copii, bătrâni, persoane cu dizabilităţi)

cetăţenii de etnie rromă

sărăcia / nivelul de trai scăzut

rata ridicată a şomajului

Care consideraţi că sunt cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă

comunitatea din municipiul Bistriţa?


2006

2007

2008

2009

2010

2011 iulie

0 200 400 600 800 1000 1200

Evolutia numarului de pensionari anticipati


227

Această percepţie este potenţată şi de convingerea a 45,3% dintre respondenţi că îşi vor găsi

foarte greu un loc de muncă, la care se adaugă 36,8% care consideră că şi-ar putea găsi un loc de

muncă într-o perioadă lungă de timp, respectiv 4-6 luni.

Grafic nr. 4.31.

Da, într-o

perioadă scurtă de

timp (1-3 luni)

12,9%

Da, într-o

perioadă lungă de

timp (4-6 luni)

36,8%

Nu, oferta

locurilor de

muncă vacante

este foarte redusă45,5%

nu răspund

1,3%

nș/nu pot aprecia

3,4%

Credeți că la nivelul municipiului Bistrița populația care are

capacitate de muncă își poate găsi un loc de muncă?


Comunitatea rromă

Oficiul pentru consilierea romilor

Oficiul pentru Consilierea Romilor este un compartiment de specialitate care are ca scop

îmbunătăţirea accesului cetăţenilor de etnie romă la serviciile sociale, în condiţiile prevăzute de

lege şi prevenirea fenomenului de marginalizare socială a persoanelor şi familiilor de etnie romă

din municipiul Bistriţa.

Direcţia Municipală de Servicii Sociale, prin compartimentele de specialitate, facilitează accesul

cetăţenilor romi la serviciile sociale, prin acordarea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare,

precum şi participarea acestora la viaţa economică.

Direcţia Municipală de Servicii Sociale, prin Oficiul pentru Consilierea Romilor, a întreprins o

serie de activităţi care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei romilor din municipiul Bistriţa, după cum

urmează:


228

1. Organizarea de întâlniri trimestriale ale primarului cu reprezentanţii romilor, în

conformitate cu domeniul sectorial „Administraţie publică şi dezvoltare comunitară, comunicare

şi participare civică” - H.G.R. nr. 522/2006. În cadrul acestor întâlniri de lucru au fost discutate

problemele cu care se confruntă cetăţenii de etnie romă din municipiul Bistriţa, printre care

amintim: punerea în legalitate a cetăţenilor de etnie romă din localitatea componentă Sărata cu

privire la actele de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor sau întocmirea anchetelor sociale

pentru cetăţenii de etnie romă care au acumulat datorii la plata chiriei.

2. Identificarea persoanelor care nu au acte de identitate. S-au desfăşurat acţiuni de

identificare a persoanelor fără acte de identitate şi sprijinirea acestora în vederea obţinerii

actelor de identitate. Pe parcursul anului 2010 au fost efectuate 3 anchete sociale pentru scutirea

de la plata penalităţilor acumulate la chirie şi au fost identificate 57 de persoane de etnie romă

care locuiesc pe raza municipiului Bistriţa şi care nu au acte de identitate sau ale căror acte de

identitate sunt expirate. În acest sens s-a colaborat cu Serviciul de Evidenţă Informatizată a

Persoanelor în vederea punerii în legalitate a acestora.

3. Combaterea discriminării pe criteriul etnic şi prevenirea excluziunii/marginalizării

sociale pe criterii etnice. Printre acţiunile desfăşurate se numără creşterea numărului de persoane

de etnie romă care accesează serviciile sociale şi îmbunătăţirea percepţiei asupra comunităţilor de

romi.

Au accesat servicii sociale:

49 de persoane de etnie romă beneficiază de serviciile Cantinei de Ajutor Social;

49 de familii de etnie romă beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul

minim garantat;

120 de familii de etnie romă sunt beneficiare de alocaţii familiale complementare şi de

susţinere pentru familia monoparentală;

au fost acordate ajutoare pentru încălzirea locuinţei pentru perioada ianuarie-martie 2010,

respectiv noiembrie-decembrie 2010, persoanelor de etnie romă care au domiciliul pe raza

municipiului Bistriţa şi folosesc pentru încălzirea locuinţei atât gaze naturale, cât şi

lemne;


229

în baza H.C.L. nr. 82/30.04.2009, 183 de copii de etnie romă au beneficiat de prestaţii

financiare excepţionale pentru prevenirea abandonului şcolar. Valoarea acestor ajutoare se

ridică la suma de 21.960 lei.

4. Crearea unui cadru favorabil de dezvoltare socio-economică a comunităţii de romi din

municipiul Bistriţa. Acţiuni desfăşurate: prevenirea abandonului şcolar şi creşterea interesului

pentru activităţile educaţionale şi şcolare şi creşterea accesului cetăţenilor de etnie romă la

serviciile medicale.

Rezultate:

31 de anchete sociale pentru obţinerea burselor sociale pe motive medicale;

8 anchete sociale pentru obţinerea burselor pentru studenţi „studcard”;

14 anchete sociale efectuate pentru completarea dosarelor în cadrul programului „Euro

200”;

101 anchete sociale pentru Programul „Bani de liceu” destinat elevilor aflaţi în situaţii de

dificultate;

Proiectul Phare 2006 „Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a

Situaţiei Romilor”, cu titlul „Unitate medicală mobilă pentru romii din localitatea

componentă Sărata”, în valoare de 54.014,18 euro.

5. Prevenirea şi combaterea fenomenului de cerşetorie în municipiul Bistriţa. Acţiunile

desfăşurate au constat în identificarea persoanelor care locuiesc fără forme legale pe raza

municipiului Bistriţa precum şi aplanarea conflictelor, reducerea fenomenului de cerşetorie,

prevenirea actelor antisociale şi tulburarea liniştii publice.

6. Activităţi culturale au vizat în principal organizarea Zilei Internaţionale a Romilor - 8

aprilie şi a Festivalului Tradiţional al Romilor - 15 august 2010.

Obiective majore pentru anul 2011:

organizarea de întâlniri trimestriale ale primarului cu reprezentanţii romilor în

conformitate cu domeniul sectorial „Administraţie publică şi dezvoltare comunitară,

comunicare şi participare civică” - H.G.R. nr. 522/2006;

sprijinirea cetăţenilor de etnie romă în vederea obţinerii drepturilor prevăzute de legislaţia

în vigoare (ajutor social, cantina de ajutor social, alocaţii complementare şi de susţinere

monoparentală etc.);


230

sprijinirea cetăţenilor de etnie romă din municipiul Bistriţa în vederea obţinerii actelor de

identitate şi stare civilă;

colaborarea cu reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale statului în vedere

identificării/soluţionării problemelor cu care se confruntă comunitatea romilor din

municipiul Bistriţa.

Din sondajul realizat în rândul comunităţii rrome se pot trage următoarele concluzii:

Abandonul şcolar reprezintă o problemă acută, fiind situat într-un procent de peste 20%;

Cetăţenii neşcolarizaţi sunt în procent de peste 4%,

Persoanele cu dizabilităţi sunt în procent de 2%;

Pensionarii sunt în procent de peste 5%;

Numărul persoanelor angajate nu depăşeşte 14%;

Numărul persoanelor fără ocupaţie depăşeşte 22%;

Numărul persoanelor asistate social se apropie de 20%;

Numărul persoanelor aflate în detenţie depăşeşte 1%;

Numărul persoanelor plecate în străinătate depăşeşte 6%.

Grafic nr. 4.32.


Abandonul scolar - 20%

Cetatenii nescolarizati - 4%

Persoanele cu dizabilitati - 2%

Pensionarii - 5%

Numarul persoanelor angajate - 14%

Numarul persoanelor fara ocupatie - 22%

Numarul persoanelor asistate social - 20%

Numarul persoanelor aflate in detentie - 1%

Numarul persoanelor plecate in strainatate - 6%

0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25


231

Din acelaşi sondaj rezultă că un procent important din subiecţii intervievaţi consideră cetăţenii de

etnie rromă ca o problemă socială gravă – 17,3% - pe locul 3 după “rata ridicată a şomajului” şi

„sărăcia/nivelul de trai scăzut” şi mult înaintea unor probleme cum ar fi „traficul de

droguri/etnobotanice” sau „lipsa locuinţelor sociale pentru tineri”.

Totuşi din răspunsurile privind atitudinea faţă de grupurile defavorizate primite la sondajul

realizat se observă că autorităţile şi societatea civilă acordă cea mai mare atenţie bătrânilor –

62,2% şi cea mai mică atenţie şomerilor – 47,2%. Atenţia mai scăzută acordată ultimei categorii

poate fi explicată prin situaţia temporară a statutului de şomer şi prin faptul că şomerii fac parte,

totuşi, din populaţia activă, chiar dacă nu şi ocupată.

Grafic nr. 4.33.

şomeri înregistraţi

/ neînregistraţi

21,1%

bătrâni

19,2%

persoane cu

dizabilităţi

18,8%

copii

institutionalizăţi

17,6%

persoane cu

venituri reduse

16,1%

nu ştiu / nu pot

aprecia

7,2%

Care grup defavorizat consideraţi că ar trebui sprijinit

mai mult în viitor?


Când este vorba de ceea ce ar dori respondenţii să se întâmple, pe primul loc se situează şomerii,

pe locul 2 bătrânii iar copiii instituţionalizaţi trec de pe locul 2 pe penultimul loc. Explicaţia

credem că are la bază faptul că pentru şomeri nu există, practic, instituţii sau activităţi de sprijin

în perioada în care aceştia se află în dificultate datorită lipsei unui loc de muncă.


232

Grafic nr. 4.34.

2.3%

4.0%

5.3%

6.3%

7.4%

9.3%

9.5%

11.6%

17.3%

22.2%

37.4%

numărul ridicat al asistaţilor sociali

lipsa unităţilor şcolare speciale

lipsa locuinţelor sociale şi pentru tineri

indiferenţa / nepăsarea oamenilor

comportamente sociale deviante

traficul de droguri / etnobotanice

cerşetorii / oamenii fără adăpost

grupurile defavorizate fără susţinere

(copii, bătrâni, persoane cu dizabilităţi)

cetăţenii de etnie rromă

sărăcia / nivelul de trai scăzut

rata ridicată a şomajului

Care consideraţi că sunt cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă

comunitatea din municipiul Bistriţa?


În ierarhia gravităţii problemelor sociale cu care se confruntă comunitatea locală este de reţinut

faptul că problema cetăţenilor de etnie rromă se află pe locul trei, lucru care denotă mai mult o

atitudine decât o gravitate reală în buna funcţionare a comunităţii în general.


233

V. POTENŢIAL TURISTIC

Reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud şi principalul centru urban, administrativ, economic şi

cultural al acestuia, municipiul Bistriţa este, în pofida poziţiei relativ periferice şi a mărimii

demografice care îl poziţionează pe poziţia a cincea ca mărime în contextul teritoriului Regiunii

de Nord-Vest, unul din componentele importante ale armăturii urbane a României, ale cărui

impact şi influenţă se reflectă asupra unui spaţiu dispus de-a lungul unor culoare de urbanizare de

interes naţional şi regional, influenţate fiind de configuraţia reliefului (culoarul Suceava-Bistriţa-

Beclean-Dej, culoarul Bistriţa-Sărăţel-Teaca-Reghin şi culoarul Bistriţa-Năsăud-Maramureş).

Preluând amplasamentele unor importante situri anterioare (descoperirile arheologice relevă urme

ale culturilor neolitice, epoca bronzului – la nord de oraş în locul numit „Sub Cetate”, dacice şi

daco-romane, şi post-romane, ultimele pe terasa Cighir şi la est de oraş) şi graţie amplasării sale

în lungul unei importante artere comerciale care asigură legătura între principalele centre

comerciale din proximitatea acesteia (Baia Mare, Dej, Târgu Mureş) sau la scară mai mare

(Transilvania şi Moldova vecină), Bistriţa a reuşit încă din Evul Mediu timpuriu (sec. XIII-XIV,

perioadă în care, meşteşugurile şi comerţul au devenit activităţi de bază, confirmate de obţinerea

încă din 1353 a dreptului de a ţine târg anual de 15 zile şi primirea dreptului de a poseda pecete

proprie - cap de struţ încoronat, cu potcoava de aur în cioc) – să îşi asigure o dezvoltare prosperă,

conturându-se şi impunându-se treptat şi printr-o evoluţie spiralată, ca unul dintre cele mai

importante oraş al Transilvaniei, alături de Sighişoara, Sibiu şi Braşov (postură asigurată şi de

stabilirea de legături economice durabile, derulate şi în veacurile următoare, cu Valea Rodnei şi

Moldova).

Ansamblul factorilor naturali, precum şi condiţiile social-istorice şi economice au condus, în timp,

la individualizarea unui ansamblu geografic urban complex şi original, cu o rezonanţă puternică

pe multiple planuri, care s-a impus prin componente, în ultima jumătate de secol, şi din punct de

vedere turistic, graţie unei reflectări şi materializări directe şi/sau indirecte în grade diferite într-o

ofertă turistică valoroasă şi diversificată şi în caracteristicile fenomenului turistic la scară local-

regională.

În acest context, se impune prezenţa unui potenţial turistic complex - atât natural, cât mai ales

antropic - care se constituie nu doar ca premisă şi factor fundamental de dezvoltare a turismului,


234

ci şi ca ofertă turistică primară care individualizează municipiul Bistriţa în cadrul Judeţului

Bistriţa-Năsăud şi al Transilvaniei şi fără de care fenomenul turistic nu ar putea exista, din însăşi

lipsa obiectului activităţii sale.

Arealul geografic al municipiului Bistriţa integrează, alături de centrul urban propriu-zis, şase

localităţi limitrofe (Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea, Viişoara) şi se suprapune, din punct

de vedere spaţial peste unitatea colinară a Dealurilor Bistriţei, mai exact, peste una dintre

subcomponente majore ale acesteia – Depresiunea Bistriţa-Livezile – delimitată la N şi NV de

culoarul Someşului Mare, la SV de valea Dipşei până la Şirioara şi în continuare culoarul Şieului

până la confluenţa cu Someşul, iar la E printr-o denivelare de câteva sute de metri care o separă

de Munţii Călimani şi Bârgău.

Pe acest fond, litologia, tectonica şi procesele morfologice au condus la individualizarea, în timp,

a unui relief colinar tipic, de dealuri si depresiuni, fragmentat de o reţea bine reprezentată numeric

de afluenţi ai Şieului (Ghinda şi Valea Tărpiului/Valea Căstăilor, fiind cei mai importanţi pentru

municipiul Bistriţa, chiar dacă au debite reduse). Aceştia au contribuit direct şi nemijlocit la

geneza unei succesiuni de terase bine conturate (îndeosebi pe dreapta râului Bistriţa, caracterizat

în acest sector prin asimetrie, podurile întinse ale acestora oferind condiţii optime pentru

extinderea areală şi desfăşurarea în trepte uşoare a vetrei oraşului), care însă se remarcă cu mai

puţin aplomb sub aspect vizual şi nu au stimulat conturarea unei diversităţi estetico-peisagistice

deosebite.

5.1. Resursele turistice ale cadrului natural reflectă această stare de lucruri şi nu se impun prin

valenţe atractive deosebite, dar îşi aduc aportul la diversificarea şi nuanţarea ofertei turistice

generale a municipiului Bistriţa, coagulând un peisaj antropizat deosebit de personalizat.

5.1.1. Potenţialul turistic peisagistic al reliefului (potenţialul morfoturistic) se distinge prin

câteva amplasamente dominante prezentând contraste morfologice evidente (altitudinea minimă a

vetrei construite, de 345 m, se înregistrează în lunca râului Bistriţa – în partea de SV a oraşului,

iar cea maximă, de 450 m, pe versantul nord-vestic al Dealului Nucet), asigurate de o serie de

unităţi morfologice colinare orientate pe direcţie NE-SV, incluzând: Dealul Cocoşului (520 m),

Nucet (528 m), Mocilor (602 m), Dealul Budacului (475 m) în sud-est, respectiv Dealul


235

Sigmirului (485 m) şi Dealul Cetăţii (681 m), alături de dealul Ruja (475 m), Dealul Schulerwald

(469 m), Dealul Hebel (546 m) de la nord de Bistriţa, oferind posibilitatea surprinderii unui

ansamblu panoramic dublu (spre Bistriţa şi, implicit, asupra întregii depresiuni intracolinare şi

spre nord, înspre depresiunea Dumitra).

O perspectivă şi mai largă asupra întregii arii metropolitane a Bistriţei poate fi percepută graţie

existenţei a două unităţi deluroase dominante, amplasate la periferia acesteia: Culmea Şieului

(647 m, de unde poate fi vizualizată, dinspre vest întreaga zonă în studiu), respectiv Dealul

Cuşmei, găzduind şi cel mai important masiv forestier montan din întreaga zonă, marcat prin

culmi cu roca la zi şi cu versanţi abrupţi şi cu altitudini ridicate (maximul atingând 949 m, cea

mai mare altitudine din zona de referinţă, ce oferă o panoramă largă asupra întregului periurban şi

de unde începe, spre est şi nord-est).

5.1.2. Potenţialul climatic şi bioclimatic-turistic specific municipiului Bistriţei şi arealului său

periurban este caracteristic regiunilor colinare cu altitudini absolute cuprinse în ecartul 300-700

m, cu trăsături specifice legate de prezenţa unităţii depresionare larg deschisă spre vest, închisă în

partea răsăriteană de Munţii Bârgăului şi Călimani, favorizând conturarea unui climat de adăpost,

reflectat prin valorile ridicate ale calmului atmosferic (56,7%, cu valori maxime în decembrie,

80,3%) şi cu manifestarea frecventă în anotimpul rece a inversiunilor de temperatură

(materializate cu precădere în ianuarie şi februarie prin apariţia frecventă a temperaturilor de până

la –250C).

Pe acest fond, principalele elemente care definesc bioclimatul specific zonei au următoarele

valori:

- componenta termică se situează, în profil mediu multianual, în jurul valorii de 8,2 grade

C (la staţia meteorologică Bistriţa, scăzând treptat spre compartimentele marginale pe măsura

creşterii altitudinale), temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -4,40C, iar cea a lunii iulie de

19,10C şi o amplitudine termică medie anuală de 23,5

0C (fapt care denotă un continentalism mai

pronunţat faţă de Câmpia Transilvaniei situată în proximitatea vestică a unităţii analizate, cu

valori amplitudinale cuprinse între 19-200C);

- factorul hidric se implică atât prin precipitaţiile medii anuale ridicate (care ating cca 680

mm şi cresc înspre culmile mai înalte din spaţiul marginal, care determină o intensificare a


236

activităţii frontale şi imprimă un caracter dinamic maselor de aer) cât şi prin umiditatea relativă a

aerului (ridicată pe tot parcursul anului);

- componenta dinamică (vântul) este caracterizată printr-o frecvenţă predominantă din

direcţie vestică, conform circulaţiei generale a atmosferei, dar specificul morfologic (orientarea

reliefului depresiunii pe direcţie NE-SV) şi altitudinal induce o serie de devieri ale acestora pe

direcţie SV şi NE (ultimele se resimt mai pronunţat în perioada de iarnă, datorită pătrunderii

crivăţului pe Culoarul Bârgăului).

Pe fondul general conturat mai sus, oraşul Bistriţa beneficiază de un microclimat specific urban,

în care elementele climatice sunt influenţate şi modificate în varii maniere şi ponderi de prezenţa

ansamblurilor construite, activităţile economice, traficul rutier, etc.

Condiţiile bioclimatice de sejur în această regiune, reprezentate de factorii termici, hidrici

(umezeala) şi cei dinamici ai atmosferei, la care se adaugă radiaţia solară, aeroionizarea

atmosferei, concurează la înregistrarea unor indici climatici favorabili practicării de activităţi

turistice în aer liber (mai ales a aeroterapiei şi helioterapiei).

Astfel, numărul de zile cu confort termic, când organismul uman în repaus şi cu îmbrăcăminte

uşoară nici nu cedează nici nu trebuie să acumuleze căldură, depăşeşte 10 zile în luna iulie.

Comparativ, disconfortul termic este moderat, atât cel prin încălzire cât şi cel prin răcire, care

oscilează între 5-10 zile, în aceeaşi lună (valorile mici din arealele joase datorându-se poziţiei de

adăpost conferită de unităţile montane înconjurătoare şi a unui grad de împădurire relativ ridicat

pe ansamblul regiunii) şi tot atâtea cu disconfort prin răcire (iarna).

Fiind o regiune relativ adăpostită prin baraj orografic, atât faţă de influenţele din nord-est, cât şi cele

din nord-vest, se remarcă un număr ridicat de zile cu confort termic prin adăpost de vânt, de 10-15

zile, medie multianuală pentru luna iulie, la ora 13. În schimb, zilele cu disconfort prin răcire cresc

proporţional cu altitudinea, putând depăşi 10 zile la altitudini de 500-900 m, iar la înălţimile mai

mari din zona montană din estul arealului ajungând să depăşească 15 zile şi chiar mai mult.

Stresul bioclimatic relevă valori medii situate între 30-40, comparativ cu indicele de stres

bioclimatic din regiunea montană înaltă a Călimanilor vecini, unde la altitudini de peste 2000 m

acesta depăşeşte 100.

Toate acestea concură la individualizarea unui bioclimat sedativ, indiferent, de cruţare specific

regiunilor de dealuri şi depresiuni submontane. Factorii climatici sunt mult mai puţin agresivi decât


237

cei din zona de câmpie, dar şi comparativ cu cei din regiunea montană, din care cauză efectul asupra

organismului este mai puţin accentuat. Din aceste motive, organismele persoanelor provenite din

alte regiuni nu trebuie să facă eforturi deosebite de adaptare-aclimatizare. Acest bioclimat este

considerat cel mai indicat pentru cei ce nu suportă contrastele climatice şi stresul factorilor

climatici. Cura în condiţiile bioclimatice de dealuri şi depresiuni submontane este recomandată

unor categorii variate de persoane, cu afecţiuni uşoare cardiovasculare, pentru copii cu stări de

nervozitate sau categorii de persoane convalescente, după afecţiuni hepatice, sau locomotorii. Este

un bioclimat tipic pentru odihnă recomandat şi persoanelor sănătoase, dar cu stări de surmenaj,

sau pentru cei ce nu suportă amplitudini climatice mari, precum căldura excesivă, însorire

puternică, amplitudini termice, umezeală mare sau curenţi de aer umed.

5.1.3. Potenţialul turistic al resurselor de apă

În cadrul reţelei hidrografice (aparţinând bazinului Şieului) se remarcă în primul rând Bistriţa

Ardeleană (afluentul Şieului) cu izvoarele în Munţii Călimani (sub Culmea Viişoara-Străcior-

Bistricioru-Ţuţurgău), al cărui debit mediu anual redus (7,28 3/s) a impus construirea puţin în

amonte de municipiu a unui baraj (la punctul “Cascada”, lacul de acumulare astfel format

asigurând deopotrivă regularizarea cursului şi posibilitatea practicării diverselor forme de

agrement nautic şi pescuit sportiv; în trecut stăvilarul existent aici asigura funcţionarea unei mori

de apă pe derivaţia acestuia – Pârâul Morii). În arealul intravilanului municipiului Bistriţa, râul

este îndiguit în cea mai mare parte, participând astfel la accentuarea esteticii urbane a acestuia,

mai ales în sectorul în care mărgineşte Parcul Municipal şi zona sportivă, principalul spaţiu de

agrement şi promenadă pentru locuitorii oraşului.

Râul Şieu, după confluenţa cu afluentul său principal Bistriţa, se impune prin debit, lunca largă şi

vegetaţia hidrofilă arboricolă şi erbacee, constituind nu doar un sector recunoscut ca domeniu

piscicol specific, ci şi o destinaţie preferată pentru activităţi de agrement de scurtă durată (în

week-end) pentru locuitorii municipiului Bistriţa.

Însă, în pofida unei relative diversificări tipologice – prin categoriile de ape regăsite în perimetrul

analizat – componenta hidrică reprezintă un factor, cel puţin deocamdată, mai puţin implicat în a


238

constitui atractivităţi turistice cu un impact special, „implicarea” turistică a apelor curgătoare fiind

astfel relativ redusă (inclusiv în privinţa efectului de margine indus, prea puţin valorificat de

turismul de scurtă durată, cu excepţia sectorului menţionat), în condiţiile în care relieful fluviatil

de luncă şi terase este dominat de sectoare joase, unele inundabile, iar debitul şi adâncimea redusă

nu permit conturarea unor sectoare propice amenajării în vederea derulării unor activităţi turistice

agrementale organizate sau ad-hoc (înot sau sporturi nautice), singurele capabile să determine

constituirea unor fluxuri turistice convergente mai semnificative.

Resursele hidrominerale constituie componentele cadrului natural care se pretează amenajării şi

valorificării în scop curativ şi agremental. Condiţiile geologice şi tectonice particulare au permis

formarea în cadrul spaţiului analizat a unor categorii diferite de ape freatice şi subterane, din

punct de vedere al compoziţiei hidrochimice şi a debitelor utilizabile.

Cel mai important tip hidrochimic cu valenţe balneoturistice regăsit pe teritoriul de referinţă este

cel clorurat, legat genetic de prezenţa zăcămintelor de sare aproape de suprafaţă în anticlinalele şi

sinclinalele diapire Teaca-Sărăţel, Monariu-Sărata, Slătiniţa, Bistriţa-Tăure (sarea fiind exploatată în

aceste perimetre încă din antichitate, cu deosebire în perioada romană, dar şi în Evul Mediu).

Pe locul exploatărilor abandonate s-au format lacuri sărate (cu extensiuni reduse în suprafaţă şi cu

adâncimi variabile), care ulterior au devenit mlaştini sărate cunoscute şi utilizate empiric în cure

pentru afecţiuni reumatismale şi locomotorii, precum şi ale pielii.

Exemple concrete în acest sens sunt cele de la Sărata şi Slătiniţa (ultima legată organic şi

funcţional şi administrativ de municipiul Bistriţa, dar cu zăcământul hidromineral pe teritoriul

comunei vecine Feldru) şi din câteva localităţi situate în proximitatea municipiului Bistriţa

(Sărăţel, comuna Şieu Odorhei). La acestea se adaugă şi câteva izvoare minerale semnalate la

Cepari şi Dumitra (din comuna vecină Dumitra, legate de acelaşi substrat geologic cu sare la

suprafaţă).

La Slătiniţa, de altfel, a funcţionat din 1905 Societatea Băilor Saline Pintic (ca societate pe

acţiuni), care a construit două bazine în care au fost captate apele sărate, precum şi o locaţie ce

putea adăposti pe durata tratamentului, în anotimpul cald, câteva zeci de curanţi.


239

Amplasamentul zăcământului hidromineral clorurosodic accesibil dinspre Slătiniţa (localitate

apartenentă Bistriţei şi aflată la mică distanţă de acesta) şi concentraţia ridicată de NaCl,

coroborată cu un volum disponibil ridicat al apelor conferă acestor ape minerale certe valenţe

terapeutice şi posibilităţi de valorificare (în cură externă pentru afecţiuni reumatismale şi ale

aparatului locomotor), aspecte care vor determina ca acestea să se implice în continuare în

afirmarea şi diversificarea turismului, permiţând, în perspectivă, amenajarea unei staţiuni locale

balneoclimaterice, care va deveni şi o destinaţie pentru agrement şi turism de sfârşit de

săptămână, dar şi ţintă pentru construirea de reşedinţe secundare (cabane şi vile de vacanţă).

În perimetrul localităţii Viişoara există izvoare cu apă minerală sulfuroasă (singurele din judeţul

Bistriţa-Năsăud) iar în vestul Viişoarei, la poalele dealului Corhana, se păstrează urmele unei

fântâni cu apă minerală aparţinând aceluiaşi tip hidrochimic-sulfuros (foarte rare), conţinând H2S, a

cărui calităţi terapeutice îl recomandă curativ într-o largă gamă de afecţiuni (boli de piele, afecţiuni

reumatismale degenerative, afecţiuni ale sistemului nervos periferic). Şi în cazul amplasamentului

hidromineral Viişoara se vor putea realiza amenajări turistice menite a oferi o alternativă de

valorificare balneoturistică şi agrementală adresată îndeosebi pentru cererea balneoturistică

constituită din segmentul reprezentat de grupa a treia de vârstă, dar nu numai.

Arealul periurban al municipiului Bistriţa este slab reprezentat prin suprafeţe lacustre cu impact

turistic. Există totuşi câteva mici bazinete lacustre de mici dimensiuni însă (nedepăşind câteva

zeci de metri pătraţi) situate în proximitatea camping-ului Km 6, bistriţenii accesând frecvent şi

alte două suprafeţe lacustre artificiale de interes piscicol totalizând trei ha (amplasate în arealul

localităţii limitrofe Dumitra).

5.1.4. Potenţialul turistic biogeografic

Învelişul vegetal este foarte divers sub aspectul asocierii componentelor şi conduce la o

diversitate peisagistică deosebită.

Potenţialul turistic biogeografic este reprezentat cu deosebire de ecosistemul forestier (păduri),

strâns legat, prin repartiţie spaţială şi diversitatea de specii vegetale, de celelalte componente ale

cadrului natural (în primul rând relieful şi clima), care determină răspândirea altitudinală etajată


240

sub formă de fâşii cu lăţimi variabile dispuse etajat de la est la vest, cu dezvoltare verticală

subaeriană diferită, în funcţie de vârstă, având un caracter peren şi o fizionomie determinată de

componenţa în specii şi cu o extensiune spaţială pe suprafeţe relativ ridicate, cu deosebire în

unităţile deluroase care bordurează periferic zona depresionară.

Asociaţiile forestiere regăsite sunt cele caracteristice zonei colinare şi de depresiuni submontane,

peisajul forestier fiind dominat de făgete (Fagus silvatica), gorunete (Quercus petraea) şi

amestecul de goruneto-făgete, speciile de conifere lipsind, practic, din perimetrul de referinţă

(acestea apar doar în arealul Cuşma – apartenent comunei Livezile situate în proximitatea estică a

municipiului Bistriţa, în compartimentul său cel mai înalt – spre altitudini care se apropie de 1000

m, apărând preponderent molidul – Picea excelsa).

Diversitatea de specii nuanţează înfăţişarea trupurilor de pădure în fiecare anotimp, la contactul

dintre etajele forestiere dezvoltându-se fâşii de contact alcătuite din amestec de specii aparţinând

etajelor vecine, aceasta conducând la o diversificare fizionomică şi mai mare, impunând

suprafeţele forestiere îndeosebi peisagistic.

Această situaţie conduce la conturarea unei funcţii turistice pentru vegetaţia forestieră, de

atractivitate, în afara celorlalte funcţii, deoarece arealul silvic se constituie ca o oază de linişte

lipsită de poluare sau cu poluare foarte redusă şi care devine o destinaţie predilectă pentru cei ce

evadează mai ales din mediul urban.

Din punct de vedere al organizării şi gestionării silvice, teritoriul considerat şi delimitat în raport

de unităţile administrativ-teritoriale de bază se suprapune teritoriului unui ocol silvic aflate sub

tutela Direcţiei Silvice Bistriţa (O.S. Bistriţa, respectiv UP II Bistriţa), municipiul Bistriţa

dispunând de un fond forestier extins (3842 ha), respectiv un grad de împădurire de 26,2% din

suprafaţa administrativă a municipiul şi peste 31% din extravilan. Desigur, suprafeţele forestiere

cele mai extinse şi în trupuri compacte se regăsesc pe dealurile din perimetrul municipiului

(Dealul Jelnei, Dealul Târgului, Dealul Ghinzii, Dealul Prislopului), indicele de împădurire al

acestora ajungând la valori mult mai ridicate (chiar şi la 80-90%).

În baza prevederilor Hotărârii Consiliului Local al municipiului Bistriţa nr. 98/21.06.2001 s-a

înfiinţat Ocolul Silvic al Municipiului Bistriţa, care administrează o suprafaţa de pădure

aparţinând municipiului şi comunei Livezile. Ocolul Silvic acoperă o suprafaţă de 4956,3 ha şi


241

este structurat pe 2 districte silvice, fiecare cu un număr diferit de cantoane (UB I Bistriţa,

însumând 3136,6 ha distribuite în 8 cantoane: Viişoara, Sigmir, Poligon, Subpiatră, Unirea,

Feldru, Dorolea, Ghinda; UB II Livezile gestionând o suprafaţă de 18,19,7 ha, divizată în 5

cantoane: Steregoi, Danău, Cuşma, Simige şi Dumbrava).

Chiar dacă circa 40% dintre păduri au exclusiv rol de protecţie a apelor, terenurilor şi solurilor sau

împotriva factorilor climatici şi industriali, funcţionând ca bariere verzi cu efecte benefice

(relevate anterior), din păcate, majoritatea absolută a suprafeţelor forestiere din zonă nu sunt

integrate fondului turistic naţional ca şi componentă de sine stătătoare destinată să deservească

exclusiv funcţia turistică (nu beneficiază de statutul de păduri de agrement si/sau recreere). Ca

urmare, acestea sunt incluse în circuitul economic, materialul lemnos extras fiind orientat cu

precădere înspre valorificarea industrială sau pentru încălzirea locuinţelor din localităţile care nu

beneficiază de sisteme de încălzire pe bază de gaz metan.

Cu toate acestea, pădurile din proximitatea sudică a municipiului Bistriţa, prezintă o valoare

turistico-peisagistică proporţională cu vârsta arboretului şi cu luminozitatea sa, mai ales

gorunetele. Asemănătoare, dar cu predominanţa gorunetelor, sunt spaţiile forestiere de pe

interfluviul dintre depresiunile Bistriţa-Livezile şi Dumitra, în cadrul cărora două locaţii -

Slătiniţa şi Sigmir, vor putea deveni polarizanţi pentru turismul de agrement, week-end şi cu

reşedinţe de vacanţă.

Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi suprafeţele forestiere de gorunet din Dealurile Şieului

care mărginesc la vest periurbanul Bistriţei, aflate la mai puţin de 10 km de acesta.

Din păcate, pădurile se impun mai puţin prin impactul social indus iar efectele de margine şi de

insulă asociate acesteia sunt prea puţin conştientizate şi, în consecinţă, slab valorificate, prin

intermediul unor activităţi de recreativ-agrementale în perioada sezonului estival care să facă din

suprafeţele forestiere din proximitate destinaţii predilecte şi „plămâni verzi” ai oraşului.

Suprafeţele forestiere naturale sunt completate prezenţa unor spaţii verzi amenajate, la nivelul

municipiului Bistriţa acestea ocupând o suprafaţă totală de 114,24 ha şi 12,85 ha de parcuri.

Acestea se impun din plin prin estetica peisajului urban, prin complexitate şi extensiune, prin

influenţarea benefică a microclimatului urban al arealelor limitrofe spaţiilor verzi amenajate şi, nu


242

în ultimul rând, prin alternativa viabilă, cu mare grad de atractivitate, oferită citadinilor, zilnic şi

mai ales la sfârşit de săptămână.

Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi 4.770 arbori de aliniament, speciile

dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%), zonele cu plantaţii florale utilizând

anual cca. 220.000 plante anuale şi bienale. Aspectele benefice proprii spaţiilor verzi sunt

accentuate mai ales de realizarea parcurilor, care se constituie ca şi ansamblu ambiental şi

componentă estetico-peisagistică reprezentativă pentru intravilanul municipiului Bistriţa.

Între acestea se detaşează Parcul Municipal amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a

burgului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul

urban, îmbinând elementele arhitecturale ale vechii cetăţi (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii şi vilele

din zonă), cu elementele naturale (Râul Bistriţa şi Pădurea Codrişor). După 1952, parcul a suferit

modificări prin adăugarea de alei noi, mobilier urban, o serie de amenajări sportive şi agrementale

completând dotările care servesc motivaţiile agrementale cele mai diverse şi pentru toate

categoriile de persoane. Parcul se desfăşoară pe 7 ha, din care 4 ha spaţii verzi şi 3 ha alocate

aleilor. Terenul cu spaţii verzi este subparcelat de alei în 76 parcele cuprinzând peste 1500 de

arbori (mulţi dintre ei seculari) şi peste 350 arbuşti. Predomină arborii din speciile: Acer, Robinia

şi Tilia, la care se adaugă plopii multiseculari, arborele de lalea (Liliodendron) sau arborele-

pagodă.

În acest context, se poate menţiona intenţia de amenajare a zonei turistice Codrişor, proiectul

elaborat în acest sens incluzând modernizarea căilor de acces pentru zona de promenadă,

realizarea de parcări, a unor puncte de belvedere, puncte de informare pentru turişti, trasee pentru

biciclete, pârtii pentru sanie, trasee de escaladă, locuri de joacă sau pentru picnic.

La acestea se adaugă peisajul pomicol, dominat de cultura mărului pe aproape 600 ha pe versantul cu

expoziţie sudică de la nord de Bistriţa şi Viişoara, precum şi livezile din comuna situată în

proximitatea nordică a municipiului Bistriţa (Dumitra).

Chiar dacă nu este situat în perimetrul propriu-zis al municipiului Bistriţa, parcul dendrologic de

la Arcalia este reprezentativ pentru bistriţeni, atât prin prisma valorii istorice (a aparţinut iniţial de

domeniul Bethlen), peisagistice şi ştiinţifice deosebite (conferite de speciile de arbori adăpostite),

cât şi a funcţiei îndeplinite (staţiune de cercetări, iar din 1998 Centru al Francofoniei şi centru

pentru conferinţe al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca). Beneficiind de un


243

microclimat de adăpost faţă de masele de aer vestice-nord vestice oceanice şi arctice, favorizat de

Dealurile Şieului, a fost iniţiat, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, un parc dendrologic întins pe

17 ha, cuprinzând 107 specii de arbori autohtoni şi exotici, astăzi seculari şi biseculari între care

se remarcă bradul balsamier (Abies balsames) provenind din NE Americii de Nord, o specie rară

de molid (Picea voss), o specie de stejar din Europa de sud-vest (Quercus robur f. fortigiata

Schwz) sau salcâmul japonez (Saphora japonica). Acest parc dendrologic are o valoare ştiinţifică

şi peisagistică deosebită, dând o personalitate aparte ansamblului arhitectonic pe care îl

înconjoară.

Componenta faunistică se constituie ca şi element cu rol în diversificarea şi creşterea „cotei”

atractive a teritoriului analizat. Fauna contribuie la individualizarea unor biocenoze cu rol

determinant în menţinerea echilibrului ecologic şi trofic, oferind, de asemenea, şi mobilul

practicării unei forme mai exclusiviste de turism (cinegetic), vânătoarea, aceasta fiind practicată

de un număr redus de persoane interesate, excentrice, dar cu posibilităţi materiale superioare.

Fauna spontană terestră din pădurile de şleau din Dealurile Bistriţei este reprezentată de specii de

interes ştiinţific şi/sau cinegetic precum porcul, căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus

scrofa), iepurele, fazanul, vulpea, lupul şi pisica sălbatică. În sectorul estic din proximitatea

municipiului sau din cadrul zonei montane din vecinătatea sa sud-estică (în domeniul forestier-

cinegetic al localităţii Cuşma) apar specii precum ursul (Ursus arctos) şi cerbul carpatin (Cervus

elaphus).

Vânatul principal din cadrul fondurilor de vânătoare al căror teritoriu se extinde majoritar în

arealul colinar cu păduri de şleau (F.V. Măgheruş şi Dumitra, dar şi Simioneşti şi Mintiu) este

reprezentat de căprior, alături de care apar: mistreţul, iepurele, fazanul, dintre răpitoare

semnalându-se, în număr variabil: vulpi, lupi, pisici sălbatice, viezuri, jderi, dihori, nurci,

nevăstuici, bizami, precum şi fazani, potârnichi, grauri, sitari, raţe sălbatice, ierunci, etc.

În schimb, în cadrul F.V. de interes republican numărul 27 Cuşma, vânatul principal este asigurat

de urs, cerb carpatin şi mistreţ, iar cel secundar este constituit cu precădere din căprior. Dintre

răpitoarele cu păr se întâlnesc: lupul, vulpea, jderul de copac şi piatră, pisica sălbatică, viezurele,

dihorul, nevăstuica şi iepurele (mai rar). Vânatul cu pene este reprezentat de: cocoş de munte,

potârniche şi ieruncă.


244

Fauna acvatică de interes piscicol-sportiv este reprezentată de păstrăv (Salmo trutta fario) pe râul

Bistriţa şi afluenţi în amonte de Livezile şi clean (Leuciscus cephalus), mreană (Barbus fluviatilis)

şi scobar (Chondrostoma nasus) pe râul Şieu.

Ca urmare a condiţiilor propice întrunite în acest sens, practicarea vânătorii în pădurile din zonă este

posibilă, existând posibilitatea obţinerii unor trofee importante, căutate în special de turiştii străini.

Din punct de vedere al organizării şi gestionării fondului cinegetic, zona luată în studiu se

suprapune (total sau parţial) teritoriului mai multor fonduri de vânătoare (F.V.):

- F.V. 21 Măgheruş, situat în bazinul mijlociu al râului Şieu şi în bazinele inferioare ale râurilor

Bistriţa şi Rosua (afluenţi de dreapta ai râului Şieu), extins în raza teritorială a municipiului Bistriţa şi

a comunelor Şieu-Măgheruş şi Şintereag (inclusă parţial în zona considerată);

- F.V. 22 Dumitra, situat în bazinul superior şi mijlociu al pârâului Rosua (afluent de dreapta al

văii Şieului) şi inclus în raza teritorială a municipiului Bistriţa şi a comunelor Dumitra şi Şintereag

(ultima inclusă doar parţial în zona considerată);

- F.V. 27 Cuşma, situat în bazinul mijlociu al râului Bistriţa, afluent de dreapta al Şieului şi al

văii, în raza teritorială a municipiului Bistriţa şi a comunei Livezile.

Acestora li se adaugă alte două fonduri de vânătoare, situate în imediata vecinătate a arealului

administrativ al municipiului Bistriţa, legate funcţional de celelalte fonduri de vânătoare prezentate:

- F.V. 20 Mintiu, situat în bazinul inferior al pârâului Rosua (afluent de dreapta al văii Şieului) şi

în bazinul văii Bratoşa (afluent de stânga al Someşului Mare), suprafaţa acestuia extinzându-se pe

teritoriul comunelor Dumitra, Şintereag (inclusă parţial zonei analizate) şi Nimigea de Jos (situată în

afara zonei considerate);

- F.V. 28 Simioneşti, situat în bazinul râului Şieu, afluent de stânga al Someşului Mare, în zona

colinară (în proximitatea zonei considerate).

În vederea unei cât mai bune gospodăriri a vânatului, fondurile de vânătoare 21 şi 22 (precum şi

20 şi 28 din vecinătate) sunt arondate A.J.V.P.S. Bistriţa (prin arendare de la R.N.P.), acestea

fiind gestionate - din punct de vedere al administraţiei silvice - de către Ocolul Silvic Bistriţa, în

timp ce F.V. 27 Cuşma reprezintă un fond de vânătoare de interes republican, aflându-se sub

tutela Regiei Naţionale a Pădurilor şi arondat Direcţiei Silvice Bistriţa, teritoriul său fiind


245

gestionat din punct de vedere silvic de către Ocolul Silvic Livezile. Direcţia Silvică monitorizează

activitatea de ocrotire şi valorificare a potenţialului cinegetic din cadrul acestui fond de vânătoare.

Efectivele principalelor specii de interes vânătoresc existente în zona analizată se apreciază în urma

recensămintelor care au loc în primăvara fiecărui an la nivelul fiecărui fond de vânătoare, prin

intermediul fişei de evaluare a vânatului întocmite pe baza datelor adunate din teren, urmărindu-se

reflectarea efectivelor optime pentru fiecare specie de interes cinegetic în parte şi a cotelor de extras

(în bucăţi) pentru sezonul de vânătoare următor, precum şi evoluţia efectivelor într-un anumit

interval de timp (sezon). Aceste informaţii sunt centralizate la nivel judeţean şi sunt considerate ca

puncte de reper pentru acţiunile cinegetice viitoare.

Chiar dacă în perimetrul administrativ al municipiului Bistriţa, ariile protejate de interes turistic

lipsesc, în proximitatea sa există câteva astfel de areale, dintre care se detaşează prin importanţa

ştiinţifică rezervaţia “Piatra Cuşmei” (cu un monticol izolat cu vegetaţie arboricolă şi arbustivă -

rezervaţie botanică protejând un relict glaciar Lineea borealis), rezervaţia paleontologică

“Comarnic” (cu marne conţinând resturi de fosile vegetale, în apropierea acesteia găsindu-se şi o

cascadă spectaculoasă şi cu o valoare peisagistică deosebită, întregul ansamblu desfăşurându-se pe

cinci ha), precum şi rezervaţia geologică “Masivul de sare” (care este totodată şi sit arheologic) de la

Sărăţel.

5.2. Patrimoniul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic alcătuieşte o categorie majoră pentru municipiul Bistriţa şi localităţile

sale componente, acesta intrând treptat în aria de interes turistic, pe măsura înclinaţiei omului

modern de a se cunoaşte pe sine prin realizările cele mai semnificative ale comunităţilor pe

diferite trepte ale istoriei acestora. Resursele atractive antropice ale municipiului Bistriţa, ca şi

varietate şi valoare, sunt organic legate de componentele civilizaţiei umane de natură materială şi

spirituală, acestea devenind surse de motivaţii turistice încă din secolul al XIX-lea şi determinând

afirmarea tot mai puternică a uneia din cele mai dinamice tipuri de turism actuale – turismul cultural

(de cunoaştere). Acest tip de turism a „contaminat” treptat grupuri tot mai mari de persoane,

determinând intrarea în circuitul cunoaşterii prin turism a unor noi destinaţii şi obiective cărora, pe

lângă caracteristicile şi funcţionalitatea iniţială, li se adaugă (în ultimele decenii) şi funcţia derivată cu


246

conotaţie complexă - de atractivitate şi obiectiv turistic de sine stătător - prin care sunt percepute

astăzi.

Vestigiile arheologice aparţinând timpurilor preistorice, sunt destul de puţine ca număr şi

conservate precar, dar reprezintă etape emoţionante în antropizarea spaţiului geografic. Acestea

prezintă interes cu deosebire pentru o categorie restrânsă de persoane (arheologi, studenţi şi elevi)

şi sugerează situaţii intuibile, mai ales atunci când sunt expuse în secţiunile muzeelor de istorie

veche şi preistorie. Componentele aparţinând timpurilor istorice din antichitatea daco-romană şi

până în perioada modernă sunt tot mai numeroase, mai bine conservate, unele menţinându-se

chiar intacte sau fiind supuse restaurării în vederea conservării.

Acestea din urmă sunt realizări efective aparţinând societăţii civile sau comunităţilor religioase,

caracteristicile lor structural-compoziţionale, dimensionale şi funcţionale (material de construcţie

utilizat, soluţiile constructive aplicate, stilul, forma culoarea, ornamentaţia, etc.) adaptându-se activ şi

treptat pe fondul unor acumulări anterioare (atât sub aspectul ingineresc, al simţului artistic, cât şi al

inspiraţiei în amplasare) la necesităţile epocii în care au fost construite, aceste caracteristici

conferindu-le atribute atractive diverse şi cu impact diferenţiat (precum unicitate, inedit sau

originalitate).

Un rol foarte important în conturarea patrimoniului cultural al spaţiului vizat revine

interferenţelor între mozaicul etnic specific Transilvaniei şi culturile specifice, componenta

antropică autohtonă a spaţiului bistriţean fiind completată benefic, în timp, atât în mediul urban

cât şi rural din proximitate, de către comunităţi alogene (mai ales cea germană-săsească –

începând cu anul 1206, care marchează prima colonizare a zonei de catre saşi, fiind întemeiată

localitatea Hosen, regiunea din jur purtând numele de Hosnerland), care şi-au pus o amprentă

inconfundabilă asupra habitatului, a modului de utilizare a fondului funciar şi, nu în ultimul rând,

asupra mentalităţii cu privire la valorile primordiale.

Municipiul Bistriţa reprezintă polul complex al unei regiuni cu o cultură materială şi spirituală intrate

în patrimoniul naţional consacrat, a cărei interferenţă şi schimburi cu arealele din proximitate pot

conduce la soluţii originale în vederea valorificării superioare prin intermediul activităţilor turistice.

Patrimoniul turistic antropic, cu o pondere majoritară în structura potenţialului turistic al arealului

analizat, îl va putea completa armonios pe cel natural, iar amenajările adaptate vor putea conduce


247

la tipuri şi forme variate de turism şi la polarizarea unei circulaţii turistice orientate, dimensionate

şi structurate în raport cu acestea.

Municipiul Bistriţa şi localităţile integrate acestuia sunt posesoarele unui bogat şi complex

patrimoniu cultural, a cărui tradiţie istorică multimilenară este dovedită de numeroasele vestigii

arheologice descoperite, de prezenţa unui număr impresionant de monumente istorice, de

arhitectură şi de artă plastică etc.

Condiţiile specifice ale dezvoltării istorice, economice şi social-politice ale evoluţiei centrului

urban, induse de poziţionarea geografică (în partea de nord-est a Transilvaniei) şi de condiţiile

fizico-geografice specifice favorabile (trecute în revistă mai sus), care au permis inserţia şi

adaptarea activă a elementului uman au avut o reflectare particulară în cultura, tradiţiile populaţiei

şi sistemul său de valori, fără însă ca aceasta să-şi piardă sau dilueze particularităţile sociale,

culturale şi economice specifice, bine individualizate în urma unei evoluţii multiseculare strict

personalizate.

Toate acestea au ca şi rezultantă conturarea unei oferte turistice diversificate şi complementare

(prin prisma etalării unor resurse atractive – preponderent antropice – variate structural,

fizionomic şi funcţional) pe de o parte, respectiv constituirea unor fluxuri turistice convergente în

măsură să o valorifice la nivele superioare de eficienţă socială şi economică, pe de altă parte.

Elementele materiale de factură culturală astfel individualizate posedă o certă valoare atractivă şi

constituie o bogăţie inestimabilă a patrimoniului cultural naţional, fapt care a stat la baza acţiunii

de inventariere a celor mai reprezentative dintre acestea şi de înscriere a lor pe listele

“monumentelor istorice” de către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul

Ministerul Culturii şi Cultelor. Numărul total al monumentelor istorice grupate pe raza

administrativ-teritorială a municipiului Bistriţa atinge 209 poziţii (aprobarea listei complete a

monumentelor istorice a fost statuată prin intermediul Ordinului nr. 2314/2004 al ministrului

Culturii şi Cultelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 646 bis din

16.07.2004).

Analiza situaţiei existente privitoare la monumentele istorice existente pe raza administrativ-

teritorială a municipiului Bistriţa, reliefează o distribuţie areală discontinuă, cu o concentrare

deosebită în perimetrul centrului urban propriu-zis (unde şi gradul de diversificare tipologică, a

valorii atractive şi a complexităţii atinge valori deosebite, cu precădere în perimetrul centrului


248

istoric) şi prezenţa mult mai redusă (ca număr, tipologie, dar şi valoare atractivă) sau chiar absenţa

în arealul unora dintre localităţi rurale componente.

Pe ansamblul întregului areal de referinţă se poate concluziona că numărul, varietatea şi

complexitatea monumentelor istorice existente sunt foarte ridicate, fapt care situează acest spaţiu

printre cele mai importante ale ţării (şi din acest punct de vedere), multe dintre acestea suscitând

totodată şi un ridicat interes turistic (pentru cei care practică îndeosebi forma de turism cultural) şi

istoric (pentru turişti şi specialişti), atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Urmărind amplasarea în perimetrul municipiului Bistriţa a elementelor care alcătuiesc patrimoniul

său cultural-istoric, se evidenţiază o grupare diferenţiată a monumentelor istorice ca număr,

varietate tipologică şi, nu în ultimul rând, din punct de vedere al gradului de atractivitate, după

cum urmează:

5.2.1. Vestigii arheologice

Arhitectura spaţială a perimetrului analizat, coroborată cu particularităţile celorlalte elemente ale

cadrului natural (climat, reţea hidrografică, vegetaţie şi faună) au favorizat a străveche populare

dovedită de vestigiile arheologice, numeroase ca amplasament şi diversificate ca şi conţinut,

atestând succesiunea civilizaţiilor pe acest teritoriu şi, implicit, intensa şi continuitatea populării,

precum şi un spectru diversificat de activităţi de exploatare a mediului natural şi a resurselor

acestuia.

Municipiul Bistriţa relevă o concentrare ridicată a unor reminiscenţe materiale preistorice,

diseminate în mai multe locaţii din perimetrul său administrativ, fiind exhumate vestigii

aparţinând unor epoci succesive (grupând generaţii de aşezări neolitice, halstaddiene-epoca

bronzului şi Latene-epoca fierului), cu staţiuni arheologice descoperite şi studiate în mai multe

puncte (“Podirei” - Latene, “Cighir” - epoca bronzului şi o aşezare medievală, „Vama Veche” -

epoca bronzului) sau situri arheologice mai complexe (Vama veche şi Cighir, ultima aparţinând

secolelor XIII-XV), la care se adaugă aşezarea neolitică din localitatea Slătiniţa (punctul numit

„Zeif”).

Siturile arheologice antice romane - au fost descoperite şi datate în numeroase locaţii din arealul

periurban al Bistriţei, cu un inventar de obiecte variate, demonstrând colonizarea romană din perioada

secolelor II-III d.Hr., precum şi un spectru dens de activităţi de exploatare a resurselor naturale


249

(îndeosebi sarea), acest spaţiu marcând în epocă limita nord estică a provinciei Dacia Felix şi a

Imperiului Roman. Cel mai reprezentativ element legat de locuirea romană din zonă este Castrul de la

Livezile, care proteja întreg teritoriul, la care se adăuga o fortificaţie romană la Sărăţel, care proteja

aşezarea şi exploatările de sare de aici, respectiv vestigiile aşezărilor romane din sec. I/II d. Hr.

În perimetrul administrativ al municipiului Bistriţa, vestigiile aparţinând epocii romane sunt

găzduite de localităţile Ghinda (aşezare din sec. II-III, d.Hr. în punctul numit „Podul Paielor”) şi

Sigmir (turn roman din sec. II-III d.Hr., localizat pe Dealul dintre Sigmir şi Caila, la cota 574 m)

Tot din această perioadă istorică, în unele localităţi din proximitatea teritoriului administrativ al

municipiului Bistriţa s-a mai exhumat o fortificaţie romană (Sărăţel, menirea acesteia fiind de a

proteja aşezarea şi exploatările de sare de aici), respectiv la Monariu şi Jelna (comuna Budacu de

Jos) şi Tărpiu (comuna Dumitra) cu urme ale unor aşezări romane din sec. I-II d.Hr.).

Potenţialul de atractivitate turistică al siturilor arheologice diferă în funcţie de o serie de factori

(amplasamentul, natura materialelor de construcţie sau a obiectelor componente, obiectele ce

compun inventarul unui sit arheologic, vechimea, unicitatea şi, mai ales, gradul de conservare –

spre exemplu, o cetate cu incinta fortificată din piatră, chiar dacă a fost edificată în evul mediu,

dar ale cărei ziduri sunt încă bine păstrate este mult mai atractivă în comparaţie cu un oraş roman

îngropat în pământ). Astfel, valoarea ştiinţifică, istorică sau testimonială a unui sit arheologic nu

trebuie confundată cu cea turistică. Valorificarea turistică a unui sit arheologic trebuie sa ţină cont

de un ansamblu de factori care să permită asamblarea sa într-o locaţie menită să atragă turişti şi să

aducă beneficii financiare.

Din aceasta perspectivă, siturile arheologice din arealul de referinţă relevă, în pofida valorii

istorice şi ştiinţifice ridicate (deşi acesta poate creşte la cote încă nebănuite în condiţiile în care

săpăturile arheologice efectuate în multe cazuri nu au fost finalizate), un potenţial de atractivitate

turistică redus, în condiţiile unei conservări precare, a prelevării celei mai mari părţi a inventarului

arheologic găsit aici şi a depozitării sale în instituţiile muzeale (din judeţ sau din alte locaţii)

5.2.2. Obiective cultural-istorice cu funcţii turistice.

Obiectivele cu funcţii turistice aparţinând acestei categorii sunt cele mai reprezentative pentru

municipiul Bistriţa, dar şi pentru o serie de localităţi din proximitatea acestuia. Acestea au fost


250

edificate într-o perioadă lungă de timp, pe parcursul întregului Ev Mediu şi până în Epoca

Modernă, în pragul secolului trecut.

Valoarea şi diversitatea acestora, specificitatea caracteristică obiectivelor legată de civilizaţia

materială, dar şi de componenta cultural-spirituală se leagă nemijlocit de îndelungata locuire, dar

mai ales de coabitarea populaţiilor germane, române, maghiare.

Comunităţile urbane sau rurale au contribuit, cu personalitatea lor şi prin activităţile specifice, la

realizarea în timp a unui peisaj antropizat cu trăsături specifice, cu caracter de originalitate şi chiar

de unicitate în unele cazuri, care particularizează spaţiul nord-est transilvan în cadrul ansamblului

umanizat larg al provinciei Transilvania, atât de divers.

5.2.2.1. Situl istoric al municipiului Bistriţa este unul dintre cele mai reprezentative ansambluri

arhitectonice urbane de tip “burg” din Transilvania, creaţie, în cea mai mare parte, a comunităţii

germane-săseşti, pe parcursul a mai bine de şase secole.

Obiectivele cultural-istorice care coagulează ansamblul arhitectonic urban constituie cele mai

reprezentative elemente atractive ale ofertei sale turistice prin prisma importanţei lor istorice şi

culturale deosebite şi, implicit, a potenţialului de atracţie turistică înmagazinat.

Valoarea şi diversitatea, pe de o parte, precum şi specificitatea caracteristică a obiectivelor legate

de civilizaţia materială şi cultural-spirituală specifică Bistriţei, pe de altă parte, este o reflectare

directă nu doar a evoluţiei stilurilor constructive (şi a influenţelor arhitectonice pătrunse pe

diferite filiere, asimilate, adaptate şi metamorfozate într-un stil care poartă amprenta unei „culori”

locale), ci şi a puterii/prosperităţii economice, rolului politico-administrativ jucat de oraş în

regiune şi de privilegiile (comerciale) de care s-a bucurat în diferite perioade istorice.

Pe acest fond, se poate urmări evoluţia continuă a oraşului până în pragul epocii contemporane,

sub raportul vieţii comerciale şi al dezvoltării edilitar-urbanistice şi arhitectonice, comunitatea

bistriţeană şi cea a aşezărilor individualizate în „umbra” acesteia, contribuind, cu personalitatea

proprie şi prin activităţile specifice, la conturarea treptată a unui peisaj antropizat, cu trăsături de

originalitate care particularizează arealul analizat în cadrul ansamblul umanizat al regiunii

maramureşene.


251

Centrul istoric al municipiului Bistriţa, conturează nucleul cel mai vechi al urbei, a cărui

evoluţie s-a coagulat în jurul zonei delimitate de Bulevardul Republicii şi străzie adiacente, mai

exact latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piaţa Unirii, latura nordică a parcelei din

str. Bistricioarei nr. 1, str. Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu - latura vestică a

parcelelelor, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 14 - aleea Parcului municipal - str. Nicolae Titulescu, str.

Dogarilor - str. Mihail Eminescu).

Dezvoltarea ansamblului fortificat a „demarat” în anul 1464 (registrele de dări întocmite în anii

1461–1462 relevă faptul că oraşul era împărţit în patru cartiere, delimitate de cele patru străzi

principale: a Spitalului - actualmente strada Gheorghe Şincai, a Lemnelor - strada Liviu Rebreanu,

a Trăistarilor - strada Dornei şi Ungurească - strada Nicolae Titulescu) şi s-a extins pe o perioadă

de cca. un secol, conturarea întregului sit istoric al municipiului Bistriţa - unul dintre ansamblurile

arhitectonice urbane reprezentative la nivelul României - acoperind o perioadă de mai multe

secole de evoluţie individualizată, relevând actualmente grade diferite de conservare sau

reabilitare şi aparţinând unui conglomerat de stiluri arhitecturale.

Acesta reprezintă actualmente nu doar “inima” socială şi administrativă a oraşului, ci şi principalul

pol de atracţie pentru turiştii (rezidenţi sau provenind din exterior) care caută să îşi satisfacă nevoia

de cunoaştere şi îmbogăţire a cunoştinţelor, stimulată de accesarea facilă - graţie concentrării lor în

acest perimetru şi în imediata sa vecinătate - a celor mai reprezentative obiective turistice de factură

civilă, cultural-istorică, religioasă şi de interes comunitar, care conferă o personalitate

inconfundabilă municipiului Bistriţa.

“Centrul istoric” al oraşului Bistriţa cuprinde un patrulater cu o suprafaţă în jur de un km pătrat,

dezvoltat treptat în interiorul unei puternice incinte întărite de tip cetate (având în anul 1465 o

lungime de patru km şi un număr de 18 turnuri şi bastioane, apărate de meşteşugarii oraşului

grupaţi în bresle, precum şi 4 porţi principale de acces - ex. “Poarta Spitalului”,” Poarta

Ungurească“ sau “ Poarta Lemnelor”, în partea estică). Iniţial, zidul de apărare era dublat în est şi

vest, cuprinzând parapeţi interiori pentru accesul apărătorilor. Într-o primă fază, a fost protejat de

un acoperiş de şindrilă care a fost înlocuit cu unul de ţiglă.

Cetatea Bistriţei s-a menţinut aproape intactă până în a doua parte a secolului al XIX-lea (mai

precis până în 1863), când s-a considerat că aceste ziduri sunt depăşite din punct de vedere


252

strategic, motiv pentru care s-a procedat la demolarea unor segmente importante ale acestora (în

principal de pe latura de nord, est şi vest).

În prezent se mai păstrează câteva componente ale cetăţii, inclusiv un turn (Turnul Dogarilor, înalt

de 35 de m, construit între 1465-1575 pe trei nivele, în formă de patrulater şi păstrând ferestrele

crenelate, fiind, în prezent, singurul turn rămas din vechea cetate şi care găzduieşte o expoziţie de

măşti şi păpuşi), precum şi Valul Cetăţii (în partea sudică, păstrat pe o lungime de 800-900 m).

Oraşul vechi, dezvoltat în interiorul incintei fortificate, are la bază o tramă stradală rectangulară,

cu străzi care se întretaie în unghi drept. Cele şase străzi principale s-au dezvoltat pe direcţia vest-

est, fiind întretăiate de străzi de legătură între care se remarcă cele 11 străzi-pasaje de legătură, pe

direcţia nord-sud.

Evoluţia oraşului s-a făcut în jurul celor trei pieţe principale din cadrul oraşului vechi (Piaţa

Centrală, Piaţa Mică şi Piaţa Unirii). Acestea au constituit ariile de polarizare pentru dezvoltarea

edilitar-urbanistică a vechiului târg al Bistriţei, pentru zonarea activităţilor la nivelul breslelor şi

concentrarea spaţiilor comerciale, extinderea lor ulterioară producându-se treptat. În cadrul

acestui perimetru şi în imediata sa vecinătate este concentrată cea mai mare parte din edificiile

istorice, religioase, culturale, civile şi de interes comunitar, care dau personalitate unică

municipiului Bistriţa. Acestea au grade diferite de conservare sau reabilitare, au fost edificate într-

un interval de aproape o jumătate de mileniu, cu materiale de construcţie variate şi aparţin unor

stiluri arhitectonice diferite.

Piaţa Centrală, de formă pătrată, una din cele mai unitare şi reprezentative pieţe medievale,

concentrează obiective cu mare valoare istorico-arhitecturală, precum Biserica Evanghelică,

Primăria municipiului Bistriţa, Complexul Şugălete, Casa Argintarului, Casa Ion Zidaru şi

Parohia evanghelică - Casa Peterman.

Obiectivele turistice antropice reprezentative pentru toate comunităţile din perimetrul analizat prin

prisma importanţei lor istorice şi culturale deosebite şi implicit a potenţialului de atracţie turistică

înmagazinat - edificiile religioase (bisericile şi mănăstirile) – reprezintă realizări tehnice şi

artistice remarcabile, cu o mare valoare simbolică şi marchează, prin dimensiuni, stil şi alte

caracteristici arhitectonice (proprii etapei istorice în care au fost edificate), peisajul urban al

burgului şi reprezintă destinaţii de maxim impact turistic.


253

Aria de diseminare a obiectivelor religioase se extinde, practic, la scara întregului municipiu

(inclusiv a localităţilor componente), cu o concentrare mai ridicată în cadrul centrului urban (zona

centrală grupând, desigur, numărul cel mai important).

Dintre acestea se detaşează – prin vechime şi valoare cultural-istorică, artistică şi nu în ultimul rând

turistică, Biserica Evanghelică. Aceasta reprezintă obiectivul major al municipiului Bistriţa, care

marchează şi se confundă cu însăşi istoria oraşului, impunându-se prin dimensiune, stil, semnificaţii

şi multe elemente de detaliu. Localizată în Piaţa Centrală şi vizibilă din orice parte a acestuia,

aceasta poate fi considerat “punctul 0” al urbei, ocupând şi sub aspect poziţional centrul Bistriţei.

Elementele arhitecturale majore relevă un stil compozit (gotic şi renascentist). Biserica

Evanghelică a fost afectată de o serie de incendii (ex. incendiul din 1857, ultimul în 11 iunie

2008), din care cauză a constituit obiectul unor reconstrucţii şi renovări importante în decursul

istoriei sale (ultima renovare majoră având loc în 1926). Cea mai importantă reconstrucţie a avut

loc în a doua parte a secolului al XVI-lea (fiind opera arhitectului elveţian Petrus Lapicidia Italus

de Lugano), când bazilica romanică iniţială (edificată în secolul al XIV-lea, cu trei nave şi cu un

cor poligonal şi două turnuri care flancau intrarea principală a peretelui nordic al corului) a fost

reconstruită în stilul unei bazilici gotice (navele despărţite prin stâlpi octogonali, care au luat în

partea superioară, odată cu refacerea bolţilor, o formă cilindrică, s-au construit mai multe altare şi

capele, ex. altarul închinat apostolilor Petru şi Pavel ridicat la 1499), etapa constructivă derulată

între 1475 şi 1520 imprimându-i caracteristica de biserică-hală în stil gotic şi adăugându-i turnul

gotic în care a fost montat ulterior (1521) şi un ceas (cel actual datează din 1861).

Se impune prin dimensiunile navei sprijinită de pilaştrii şi la exterior cu contraforturi masive,

ferestrele alungite cu arcuri semicirculare şi frânte (ogive dispunând de vitralii realizate ulterior)

şi turnul masiv, lateral amplasat pe partea nordică (înalt de 76 m - cel mai înalt turn de biserică -

având gravat anul 1519, probabil anul încheierii construcţiei sale, având la ultimul nivel patru

turnuri mici la colţuri-mega fleşe).

Pe peretele sudic se găseşte încastrată o piatră funerară cu cea mai veche sculptură gotică din

Transilvania (datând din 1320). Alături de alte detalii demne de interes (stranele renascentiste

realizate de meşterul Johannes Begler în secolul al XVI-lea, prevăzute cu un amplu coronament în

formă de baldachin şi decorate cu intarsii geometrice), în interior se mai găseşte o orgă


254

impresionantă cu decor roccoco, precum şi panoplia cu cele 20 de steaguri ale breslelor (ce

datează din anul 1795), expuse pe cele două coloane de o parte şi alta a navei.

Biserica şi incinta (din care se păstrează doar un fragment) fostei mănăstiri minorite/franciscane

”Sf. Andrei”(astăzi biserica ortodoxă "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”) este obiectivul

religios cel mai vechi din Bistriţa, datând din secolul al XIII-lea (1270-1280). Se remarcă prin

armonie arhitectural-stilistică, cu cadru general romanic profilat apoi armonios pe stilul gotic şi în

care nava are şi un compartiment baroc care conservă la bază şi elemente gotice din secolul al

XIV-lea. Şi în cazul acestui obiectiv monument istoric şi de arhitectură se remarcă orga, dar mai

ales fragmentele de frescă din exterior (pe peretele sudic) considerate printre cele mai vechi,

conservate, din Transilvania.

La acestea se adaugă Biserica Romano-Catolică "Sfânta Treime" şi Şcoala Piariştilor, construite

în secolul al XVIII-lea (între 1781 - 1787, pe locul unei foste construcţii, arse la 1758 şi demolate

în 1779), în stilul baroc vienez. Concomitent a fost construită lângă biserică Şcoala Piariştilor, ce

fusese înfiinţată la Bistriţa la 1720 (a ars şi ea la 1758 şi care va funcţiona aici până la 1879). În

imediata apropiere a acestor două construcţii se afla şi clădirea fostului spital medieval al

Bistriţei, atestat din anul 1295 şi care va da denumirea străzii şi a porţii cetăţii din vecinătate.

Catedrala ortodoxă a fost ridicată între anii 1927–1938, în stilul bizantin, printre principalii

donatori de fonduri pentru edificarea acesteia figurând şi George Enescu (acesta, în anul 1927, a

susţinut un concert în oraş, toate încasările fiind donate în acest scop).

Sinagoga a fost construită în anul 1856 în stil arhitectural eclectic, având o suprafaţă de 580 m²,

putând adăposti circa 300 de locuri, iar în picioare în jur de 200 de persoane.

Ca urmare a emigrării masive a evreilor în SUA şi Israel în perioada regimului comunist,

Sinagoga a ajuns într-o stare de paragină. Prin programul "Cultura 2000", finanţat de Comisia

Europeană, precum şi cu fonduri de la Ambasada SUA şi de la diverse fundaţii europene, dar şi cu

mijloace locale (Consiliul Judeţean, Consiliul Local Bistriţa, Ministerul Culturii şi Cultelor)

edificiul a beneficiat de o reabilitare majoră, fiind transformat interiorul în sală de spectacole de

muzică clasică şi de teatru iar balconul locaţiei fiind destinat expoziţiilor de pictură, sculptură sau

fotografie. De asemenea, locaţia găzduieşte Festivalul Anual de Film.

A doua categorie de obiective bine reprezentată, care ocupă cea mai mare parte a sitului medieval

o reprezintă edificiile de interes public şi cele destinate locuirii, realizate în interiorul


255

perimetrului, dispuse adeseori spate în spate, cu faţadele la două străzi paralele, formând corpuri

unitare, ce închid curţi interioare accesibile din ambele sensuri.

Ansamblul arhitectural gravitând în jurul celor trei pieţe din centrul istoric (îndeosebi Piaţa

Centrală, Piaţa Mică, Piaţa Unirii) şi evidenţiindu-se prin obiectivele amintite, este completat cu

construcţii rezidenţiale - case de locuit, dar şi foste locaţii ale breslelor, cu maximum două nivele,

ce flanchează pieţele, respectiv străzile centrale: Constantin Dobrogeanu Gherea, Dornei,

Independenţei, Liviu Rebreanu, Gheorghe Şincai şi Nicolae Titulescu. Acestea aparţin unor stiluri şi

nuanţe stilistice-arhitectonice diferite, pentru edificarea lor utilizându-se materiale de construcţie

variate.

Din păcate, asupra unora dintre acestea patina vremii şi vicisitudinile de diferite tipuri (incendii,

jafuri etc.) şi-au pus o amprentă vizibilă, afectându-le atractivitatea sau conducând chiar până la

dispariţia lor fizică.

Dintre clădirile din această categorie care au trecut „proba timpului” (în pofida schimbării

destinaţiei iniţiale a multora dintre acestea) au fost selectate 156 de clădiri (cu vechimi variind între

secolul al XV-lea şi al XIX-lea) ca prezentând un interes arhitectural şi istoric deosebit, fiind incluse

pe lista monumentelor istorice (vezi Lista Monumentelor din Judeţul Bistriţa Năsăud, INMI, 2004).

Cele mai relevante obiective din această categorie - prin prisma arhitecturii, poziţiei în cadrul

sitului urban sau funcţiei anterioare sau actuale îndeplinite - sunt reprezentate de:

- Casa argintarului, veche din secolul al XV-lea - începutul secolului al XVI-lea, prezintă

influenţe gotice şi renascentiste (ancadramentele de piatră de pe faţadă executate de pietrarul

italian Petrus da Lugano) şi adăposteşte o secţie de istorie a Muzeului Judeţean, cu exponate

reprezentând burgul medieval şi cu o reflectare a breslelor;

- Casa Andreas Beuchel (cunoscută sub denumirea de Casa Ion Zidaru), clădire din

secolul al XV-XVI-lea, etajată, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii

gotice târzii din Transilvania (regăsite la parter şi planşeu casetat, din lemn, la etaj), suferind

ulterior o serie de modificări în stilul Renaşterii transilvănene;

- Parohia evanghelică Sugălete se remarcă prin elemente arhitectonice precum portalul în

arc frânt, având inserată cifra anului când a fost construit (1480), înscris cu caractere gotice, cu

prezenţa celor două scuturi cu stema oraşului;


256

- Complexul de clădiri Sugălete, datând din secolele XV-XVI, se compune dintr-un

complex de 13 edificii etajate (cele mai tipice construcţii renascentiste din Transilvania)

dezvoltate pe aproape întreaga latură nordică a Pieţei Centrale, având o arhitectură unitară, legate

printr-o galerie la stradă, cu 20 bolţi ogivale sprijinite de 21 stâlpi-pilaştri. Datează din aceeaşi

perioadă de înflorire economico-socială a Bistriţei, beneficiind de o poziţie comercială

privilegiată;

- Claustrul dominican din sec. al XVI-lea, parţial conservat, se impune prin câteva

încăperi boltite cu planşee din lemn şi prin puternicele contraforturi exterioare;

- Clădirea Muzeului Judeţean de Istorie (fostă mânăstire din secolul al XVI-lea, cazarmă

în sec. XIX), prezintă o dublă importanţă: din punct de vedere istoric şi arhitectural, dar şi

funcţional, aici fiind adăpostite secţiile muzeului;

- Primăria municipiului Bistriţa este adăpostită într-un edificiu vechi din secolul al XVI-

lea, care a fost tot sediul administraţiei feudale a Bistriţei, dar care - fiind în repetate ori refăcută

(cu adăugiri succesive până în secolul al XIX-lea) - păstrează foarte puţin din construcţia iniţială;

- Casa Asociaţiei meseriaşilor din Bistriţa („Bistritzer Gewerbeverein”, azi Centrul

Cultural Municipal „George Coşbuc”), ridicată în 1889 în stil neoclasic. Clădirea este încadrată

spre sud de statuia lui George Coşbuc şi parcul municipal, spre vest de zidurile cetăţii medievale

şi Turnul Dogarilor şi în nord–est de o micropiaţă. Clădirea dispune de o sală de spectacole cu

382 locuri, o sală pentru spectacole de teatru cu 100 locuri şi săli de repetiţii sau pentru cercuri

tehnico–aplicative şi pentru diferite cursuri.

Acestora li se adaugă construcţii monumentale cu o arhitectură elevată precum: Protopopiatul

Ortodox, Tribunalul Bistriţa (sec. XVIII - încep. sec. XX), Galeriile de artă şi atelierele Uniunii

Artiştilor Plastici (sec XVIII – XIX), sediul Romtelecom (începutul sec. XX), Comandamentul de

Jandarmi (adăpostit de o clădire din sec. XIX), Sediul Cooperaţiei (sec. XIX), edificiile

liceelor/colegiilor naţionale: Liviu Rebreanu (fostul Gimnaziu Evanghelic Lutheran de Băieţi,

datând de la încep. sec. XX), Andrei Mureşanu (fosta Şcoală Regală Medie de Fete Bistriţa, sec.

XIX), Arte Plastice "Corneliu Baba" (sec. XVIII – XIX), Liceului de Muzică (sec. XIX) şi Şcolii

generale nr. 2 (sf. sec. XIX).


257

Dintre obiectivele culturale cu funcţii turistice pot fi menţionate şi muzeele, acestea adăpostind şi

conservând, în funcţie de profil, vestigii şi obiecte de patrimoniu material şi spiritual reprezentative

pentru istoria şi cultura regiunii,facilitând totodată popularizarea cunoaşterii acestora.

Singura unitate de acest tip, însă reprezentativă la scara întregului judeţ este Complexul Muzeal

Bistriţa-Năsăud – Muzeul Bistriţa (înfiinţat la 1 februarie 1953 într-o aripă a fostei Mănăstiri

minorite şi extins în anul 1955 la 12 săli ce deserveau secţiile de istorie şi artă populară iar în anul

1959 s-a adăugat secţia de ştiinţele naturii), găzduit din 1987 de clădirea fostei cazărmi a

Regimentului 63 Infanterie (clădirea datând din anul 1898-1898) şi organizat în mai multe secţii:

arheologie–istorie, etnografie–artă populară, ştiinţele naturii, gravură şi artă plastică, precum şi un

lapidarium cu monumente romane şi feudale.

Categoria statuilor şi busturilor este reprezentată prin statuia lui George Coşbuc (amplasată

lângă Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” şi Parcul Municipal), statuia lui Andrei

Mureşanu (din Piaţa Centrală), respectiv bustul lui Liviu Rebreanu (localizat în Piaţa Unirii).

5.2.2.2. O categorie modest reprezentată este cea a edificiilor de tipul castelelor şi conacelor, Castelul

Lazar Imre (construit în secolul XIX, astăzi sediul Administraţiei Taberelor Şcolare) din localitatea

Sărata fiind singurul edificiu de acest tip regăsit la scara teritoriului vizat de analiza noastră.

5.2.2.3. În cadrul localităţilor foste rurale care au devenit cartiere sau entităţi geodemografice şi

habituale apartenente municipiului Bistriţa se detaşează în primul rând edificiile de cult.

Cele mai reprezentative sunt cele ridicate de comunităţile rurale germane-săseşti care au constituit

reperele fundamentale ale comunităţii în jurul cărora acestea şi-au organizat existenţa timp de secole,

edificii perfect integrate arhitecturii rurale specifice acestei comunităţi. Cele mai multe au fost

construite între secolele XV-XVII şi aparţin goticului târziu transilvan din ruralul comunităţii

germane. Acestea se remarcă prin diversitate stilistică, prin dimensiune şi masivitate, prin

caracteristicile arhitectonice şi soluţiile constructive ingenioase pentru care s-a optat şi prin

componente specifice funcţiei (regăsim o serie de elemente specifice derivate din funcţia auxiliară

ulterioară celei iniţiale religioase, cea de ordin strategico-militar - unele au dispus şi de incinte

întărite şi turnuri de strajă/apărare - “kirchenburgen”, bastioane cu guri de tragere etc.). Practic,


258

fiecare dintre ele reprezintă realizări tehnice şi artistice remarcabile, cu o arhitectonică aparte,

proprie etapei istorice în care au fost edificate.

Ca urmare a emigrării în masă a populaţiei de etnie germană din satele analizate, multe dintre

aceste biserici au devenit obiective de cult ortodox, cum este cazul bisericilor din Sigmir (1796),

Slătiniţa (din secolele XVI-XIX) şi cele al celor din Unirea şi Viişoara (ambele edificate în

perioada sec. XV-XVIII).

Unul dintre obiective religioase reprezentative aparţinând comunităţii religioase reformate este

biserica din localitatea Sărată (componentă a municipiul Bistriţa) construită în sec. XVIII.

Bisericile de lemn reprezintă o categorie de obiective de cult specifice comunităţilor rurale

româneşti, singura construcţie de acest tip fiind Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”

localizată în Sărata (datând din anul 1755).

Ansamblurile de arhitectură tradiţională rurală sunt caracteristice pentru satele care au fost

locuite de comunităţi germane masive, care au realizat, în timp, adevărate situri rurale cu

personalitate, estetică peisagistică şi funcţionalitate distincte, aflate însă, în mare parte a cazurilor,

într-o stare precară de conservare.

În cadrul acestora, se impun prin arhitectură, impact estetico-vizual şi funcţionalitate ansamblurile

de gospodării rurale aparţinând fostelor comunităţi germane-săseşti, cu valoare arhitecturală

reprezentativă, edificate în secolul al XIX-lea şi începutul secolului trecut, din care au fost

selectate – pentru autenticitatea stilului şi unitatea componentelor în cadrul habitatului elementar

– 15 locuinţe în Unirea şi 10 locuinţe în Viişoara, realizate în cea mai mare parte în secolul XIX,

dar şi la începutul secolului trecut, unele fiind gospodării locuinţe, altele având cu utilitate actuală

publică.

5.3. Infrastructura turistică şi capacitatea de cazare

Repere evolutive (1990-2005)

Sub aspectul dimensiunii, diversităţii şi calităţii componentelor, infrastructura turistică a

cunoscut o evoluţie diferenţiată în timp, anii ’90 marcând un recul sub toate aspectele, atât în ceea


259

ce priveşte structurile de primire turistică şi capacităţile de cazare aferente acestora, cât şi calitatea

şi diversitatea serviciilor oferite.

Similar situaţiei consemnate pe plan naţional, ultima decadă a perioadei totalitariste (1980-1989)

– când unei perioade anterioare marcată de evoluţii semnificative ale bazei materiale turistice în

general şi a bazei de cazare în special (creştere cu precădere în plan cantitativ) i-a urmat una

caracterizată printr-o stagnare treptată, pentru ca sfârşitul acestei perioade să fie marcat de

manifestarea unui fenomen continuu de degradare a bazei materiale turistice (accentuat după

1990), turismul bistriţean s-a încadrat – în linii mari – în „tiparele” epocii.

Cu toate acestea, municipiul Bistriţa a beneficiat de puţine structuri de cazare (o singură categorie

tipologică şi cu un nivel de confort redus), localizate exclusiv în perimetrul oraşului propriu-zis

(doar trei unităţi de tip hotelier - Coroana de Aur, Bistriţa, Codrişor), cumulând 360 locuri de

cazare.

Schimbările radicale de după 1989 au avut un impact deosebit şi asupra turismului, pe multiple

planuri, regresul general al activităţilor de profil având ca şi cauze majore lacunele cadrului

legislativ şi organizatoric (Legea nr. 15/1990 şi HG nr. 1228/1990), viteza redusă a reformei din

domeniul turismului, trenarea procesului de privatizare etc.

Dacă înainte de 1990 întreaga bază de cazare turistică aparţinea unor instituţii ale statului

specializate în turism (Ministerul Turismului cu componentele sale ONT, OJT şi BTT) sau unor

ministere şi instituţii, implementarea treptată a procesului de privatizare a condus la o

diversificare continuă a paletei proprietarilor (societăţi comerciale, persoane particulare) .

Iniţiativele private, orientate cu precădere înspre edificarea de baze turistice noi (din categoria

hotelurilor, apărând însă şi o categorie nouă - cea a pensiunilor turistice, atât în mediul urban, dar

şi în ruralul apartenent municipiului), cu o capacitate mai redusă, însă cu o funcţionalitate,

flexibilitate şi adaptabilitate mai ridicată la nevoile, preferinţele şi gusturile unei cereri turistice

aflate într-o continuă diversificare şi rafinare, dar şi înspre modernizarea şi readaptare funcţională

a vechilor stabilimente turistice (acţiuni mult mai costisitoare, fără a asigura însă certitudinea

recuperării rapide a investiţiilor), au reuşit să suplinească parţial carenţele majore menţionate şi să

atenueze declinul pronunţat al sectorului turistic. Această stare de fapt s-a reflectat şi asupra bazei

de cazare turistică, atât sub aspect cantitativ, cât mai ales calitativ.


260

Toate aceste tendinţe au condus, pe de o parte, la creşterea semnificativă a capacităţii de cazare

într-un interval de 15 ani (1990-2005) şi la diversificarea categoriilor de unităţi turistice, la

impunerea şi generalizarea privatizării turismului şi nu în ultimul rând, la apariţia unor locaţii

turistice în mediul rural apartenent municipiului Bistriţa.

Tabel nr. 5.1. Structurile de cazare turistică din Municipiului Bistriţa – număr locuri şi

categorie de confort (2004)

Tip structură de

cazare

/ denumire

Localitatea Nr.

locuri Categoria

Total 843

Hotel „Coroana de aur” Bistriţa 231 3 stele

Hotel „Bistriţa” Bistriţa 89 3 stele

Hotel „Codrişor” Bistriţa 42 2 stele

Hotel „Decebal” Bistriţa 32 2 stele

Hotel „Cora” Bistriţa 32 3 stele

Hotel „Diana” Bistriţa -Unirea 300 3 stele

Hotel „Flamingo” Bistriţa 35 2 stele

Pensiunea „Ştefan”* Bistriţa 12 2 stele

Pensiunea „Roza

Vânturilor” Bistriţa 7 2 stele

Pensiunea „Scrif” Bistriţa-Unirea 14 2 stele

Pensiunea „Azuro”* Bistriţa-Viişoara 20 2 stele

Pensiunea „Simona” Bistriţa-Viişoara 20 1 stea

Pensiunea „Orizont” Bistriţa (D.

Jelnii) 6 2 stele

Pensiunea „Robu II” Bistriţa (Podirei) 20 1 stea

Camping „km 6” Bistriţa-Unirea 14 2 stele *Propuse şi acceptate pentru clasificare hotel

Sursa: Amenajarea teritoriilor periurbane. Studiu de caz: zona periurbană Bistriţa, 2007

Evoluţia specifică perioadei 2005-2010

Curba evolutivă a numărului unităţilor de cazare aferente municipiului Bistriţa în intervalul

(2005-2010) relevă o relativă stabilitate, oscilaţiile minime consemnate fiind cuprinse între 11

unităţi în 2005 şi 10 unităţi în toţi ceilalţi ani de referinţă (cu excepţia anului 2009 când numărul

lor a scăzut la o cotă minimă de 9 unităţi (pe fondul condiţiilor economice globale dificile care au


261

atins inevitabil şi sectorul turistic), revenind la valoarea de 10 unităţi în ultimul an din şirul

analizat (conform altor surse statistice, numărul unităţilor de cazare la nivelul municipiului

Bistriţa se situează la 13 unităţi).

Valorile consemnate în dreptul municipiului Bistriţa (11 unităţi dintr-un total de 24 existente în

cadrul ansamblului judeţean, conform statisticii oficiale) relevă poziţia de monopol pe care o deţine

la nivelul judeţului, acesta concentrând o pondere importantă din totalul structurilor de cazare

existente pe ansamblul întregului judeţ (45,83% în 2005, în anul 2010 ponderea scăzând la „doar”

36%).

Conform datelor disponibile, la nivelul anului 2010, pe raza municipiului Bistriţa nivelul de top al

clasificării pe categorii de confort (5 stele) lipseşte din oferta de cazare iar criteriile aferente

categoriei 4 stele sunt îndeplinite de o singură structură de cazare – pensiunea turistică Romance.

Chiar dacă analiza noastră vizează intervalul temporal 2005-2010, menţionăm că în prima parte a

anului 2011 tabloul capacităţilor de cazare de confort superior a suferit o modificare demnă de

reţinut, prin apariţia primei unităţi care întruneşte criteriile de clasificare aferente categoriei

maxime (5 stele) – Hotelul Metropolis din Bistriţa. Construcţia, edificată pe locaţia fostului

restaurant Phoenix, dispune de 60 de camere, un centru SPA (cu sală de fitness, saloane de masaj,

cosmetică şi înfrumuseţare, saună şi piscină), o parcare de 80 de locuri, două săli pentru

conferinţe, un restaurant cu o capacitate de 200 de locuri (cu posibilitatea extindere până la 400 de

locuri, unde pot fi organizate diverse evenimente - nunţi, botezuri, aniversări, zile onomastice), şi

cu un meniu care oferă deopotrivă preparate cu deschidere internaţională şi din bucătăria

autohtonă. Complexul hotelier este materializarea unei investiţii de cca. 12 milioane de euro,

amortizarea fiind prevăzută a se face în 2-3 ani.

În schimb, majoritatea unităţilor de cazare existente (mai exact 9) sunt clasificate la categoria de

confort de 3 stele (o pensiune turistică şi toate hotelurile, cu excepţia hotelului Decebal, încadrat

la 2 stele), categoriei inferioare (2 stele) revenindu-i doar 4 din cele 13 unităţi de cazare

identificate pe raza municipiului (Popasul turistic de la km 6, o pensiune turistică urbană –

amplasată în cartierul Unirea, motelul Azzuro şi hotelul Decebal, deja menţionat - aspect

îmbucurător şi în totală contradicţie cu situaţia din urmă cu 10-15 ani, când acestea erau

dominante numeric).


262

Lipsa unităţilor de cazare de confort superior este, aparent, una paradoxală, mai ales în contextul

în care turismul de afaceri – cel care asigură un segment important din fluxurile consemnate la

nivelul municipiului Bistriţa - a înregistrat o evoluţie ascendentă în ultimii ani (cu un recul după

debutul crizei economice).

Tabel nr. 5.2. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de

structuri la nivelul municipiului Bistriţa în intervalul 2005-2010

Judeţ/localitate Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Judeţul

Bistriţa-

Năsăud

Total

număr 24 25 25 25 25 27

Municipiul

Bistriţa

Total 11 10 10 10 9 10

Hoteluri 6 6 6 6 6 7

Moteluri 1 1 1 1 1 0

Pensiuni

turistice 4 3 3 3 2 0

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Pe acest fond, indicatorii aferenţi unităţilor hoteliere au înregistrat cea mai pronunţată creştere în

privinţa numărului de unităţi (de la 3 în 1989 la 6 unităţi în 2005 şi 7 în 2010 - după statistica

oficială, inventarierea noastră consemnând 8 unităţi hoteliere funcţionale).

Tabel nr. 5.3. Structurile de cazare turistică din municipiului Bistriţa – număr locuri şi

categorie de confort (2010)

Tip structură de cazare /

denumire Localitatea

Nr.

locuri Categoria

Total 657

Hotel Codrişor Bistriţa 35 3 stele

Hotel Decebal Bistriţa 50 2 stele

Hotel Diana Bistriţa 168 3 stele

Hotel Don Bistriţa 0 3 stele

Hotel Krone Bistriţa 88 3 stele

Hotel Minerva Bistriţa 36 3 stele

Hotel Mya Bistriţa 30 3 stele

Hotel Select Bistriţa 38 3 stele

Hostel D & D Bistriţa 20 3 stele


263

Motel Azzuro Bistriţa 46 2 stele

Pensiune turistică Lisa Bistriţa 16 3 stele

Pensiune turistică Romance Bistriţa 27 4 stele

Pensiune turistică urbană

SHERIFF Bistriţa 35 2 stele

Popas turistic KM.6 Bistriţa-

Unirea 68 2 stele


Grafic nr. 5.1. Număr total structuri de primire turistică

0

5

10

15

20

25

30

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Bistri ta-Nasaud

MUNICIPIUL BISTRITA

Numar total structuri

de primire turistica


În cadrul acestora se detaşează hotelurile din categoria trei stele (relativ recent construite – Diana,

Krone, Minerva, Decebal, Mya, Select, respectiv hotelurile Coroana de Aur - hotelul etalon al

municipiului, cu 188 locuri şi Codrişor, cu 35 de locuri).

În paralel cu creşterea numărului hotelurilor private de dimensiuni mici (sub 50 de locuri, în

care se încadrează majoritatea celor edificate după 1990: Decebal - 50 locuri, Codrişor – 35,

Select – 38, Minerva – 36 şi Mya – 30 locuri) şi medii (Coroana de Aur – 188 locuri, Diana -

168 locuri şi Krone - 88 locuri), dublate de iniţierea unor ample lucrări de renovare a unităţilor

hoteliere cu tradiţie din cadrul municipiului (Coroana de Aur, Codrişor) asistăm la

diversificarea tipologică a structurilor de cazare prin apariţia pensiunilor turistice (Lisa şi

Romance), a pensiunilor turistice urbane (Sheriff) şi hostel (municipiul Bistriţa deţine, dealtfel,

singurele pensiuni turistice şi de tip hostel regăsite la scara întregului judeţ Bistriţa-Năsăud).


264

Cu toate acestea, gradul de diversificare tipologică a structurilor de cazare este unul foarte redus,

din oferta de cazare din anul 2010 a judeţului lipsind (din varii motive - fie datorită închiderii

unora dintre ele în ultimii ani, a problemelor juridice privind proprietatea, a disfuncţiilor

generalizate cauzate de criza economică, a lipsei investiţiilor pentru reabilitare-modernizare etc.)

o serie de structuri clasice (a celor de tip cabană, vilă turistică, sat de vacanţă, cabană de vânătoare

etc.), dar şi structurile de cazare de tip “lowcost” (tabere de elevi etc.).

Comparativ cu unităţile hoteliere, a căror evoluţie în intervalul de referinţă 2005-2010 a înregistrat o

evoluţie relativ constantă din punct de vedere numeric şi al capacităţii de cazare, în ultimii doi ani ai

acestui interval (suprapuşi crizei economice) structurile de tip motel şi pensiune turistică de pe raza

municipiului Bistriţa s-au înscris pe o curbă descendentă (pensiunile turistice începând cu anul

2008).

Unicul motel a „rezistat” până în anul 2009 cu un număr constant de locuri de cazare puse la

dispoziţia turiştilor (48), anul următor consfinţind închiderea sa.

Numărul pensiunilor turistice a urmat o evoluţie descendentă în intervalul de referinţă (2005-

2010), de la 4 la începutul intervalului analizat (2005), la 3 în intervalul 2006-2008, pentru ca, o

dată cu debutul crizei economice, numărul lor să scadă la doar 2 unităţi în 2009 iar în anul 2010

această categorie de cazare practic să dispară din evidenţele statistice oficiale. La pensiunile

turistice regăsite în statisticile oficiale se pot adaugă pensiunile turistice din Unirea şi Viişoara

(câte două în ambele localităţi şi acestea „beneficiind” de o soartă similară celor din municipiu,

două dintre acestea, Ştefan şi Azuro, fiind neclasificate şi închise sau incluse, ulterior, în categoria

hotelurilor sau motelurilor).

Tot în acest context, trebuie consemnată o altă tendinţă foarte dinamică specifică perioadei de

trecere la economia de piaţă şi a acestui tip de economie: proliferarea deosebită a unui tip de

locaţie - vila/casele de vacanţă - reşedinţe secundare, acestea nefiind însă reflectate de către

statistica oficială, numărul lor exact scăpând astfel unei evidenţe stricte. Apariţia şi multiplicarea

lor rapidă (în sute de obiective) este un rezultat al liberalizării iniţiativei particulare după 1990 şi a

ridicării interdicţiei impuse de regimul comunist ca o familie să dispună de mai multe imobile

proprietate personală (case, case de vacanţă).


265

Orientarea predilectă a acestora către arealele cu potenţial peisagistic deosebit a generat apariţia

unor concentrări (aglomerări) de astfel de habitate turistice. Arealul vizat de acest fenomen a fost

în primul rând arealul periurban aparţinând administrativ de Bistriţa (cu deosebire Viişoara şi

Unirea, cu afectarea, din păcate, a peisajului pomicol), Sărata, Sigmir, Slătiniţa, dar şi al

localităţilor apartenente comunelor limitrofe Livezile (aici existând chiar un perimetru concentrat

pe 6 ha grupând peste 50 parcele pentru reşedinţe secundare, obiect al unui proiect de urbanizare

la Cuşma), Dumitra, Şieu Măgheruş şi Budacu de Jos.

Beneficiind de amplasamente favorabile, valenţe estetico-peisagistice atractive proprii unui peisaj

colinar şi montan care le conferă o ambianţă naturală deosebită, dublate de existenţa unui bioclimat de

cruţare, a apelor minerale amenajabile (Slătiniţa), a suprafeţelor forestiere compacte pe mari suprafeţe

şi a unui fond cinegetic valoros (Cuşma), localităţile Valea Măgheruş, Slătiniţa şi Cuşma relevă atuuri

importante pentru a deveni în viitor chiar locaţii de tip staţiune cu vile de vacanţă.

Capacitatea de cazare turistică

Analiza indicatorilor privind capacitatea de cazare turistică (exprimat prin indicatorul număr de

locuri) relevă contraste frapante în raport cu numărul structurilor de cazare datorită evoluţiei lor

invers proporţionale (structurile de cazare înregistrând o creştere constantă după 1992 iar numărul

de locuri oferite o scădere accentuată de la un an la altul pe parcursul întregii perioade, pe tot

parcursul anilor ’90 ai secolului trecut).

Corespunzător, a crescut sensibil şi ponderea acestora în raport cu numărul total de unităţi şi de

locuri de cazare, de la 23,7%, respectiv 40,31% în 1989 la 29,2%, respectiv 58,8% în 2002, în

timp ce mărimea medie a unei unităţi hoteliere a cunoscut o diminuare în acelaşi interval de

referinţă (de la 203 la 167 locuri) urmare a închiderii unor unităţi nerentabile şi mai ales a

modificărilor interne în structura şi funcţionalitatea structurilor de cazare turistică (remodelarea /

readaptarea funcţională a spaţiilor existente şi a utilizării mai eficiente a acestora).


266

Tabel nr. 5.4. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire

turistică în intervalul 2005-2010

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Total Bistriţa-

Năsăud 2.660 2.705 2.730 2.728 2.689 2.626

Total Mun. Bistriţa 679 687 712 716 706 876

Hoteluri 557 573 606 610 605 777

Moteluri 48 48 48 48 48 48

Pensiuni turistice 74 66 58 58 53 51 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

După anul 2005 situaţia a cunoscut o evoluţie mai echilibrată în privinţa raportului dintre unităţile

de cazare şi capacitatea de cazare existentă, numărul relativ constant de structuri de cazare

reflectându-se în menţinerea unei corespondenţe similare (cu oscilaţii reduse de la un an la altul) a

locurilor de cazare puse la dispoziţia turiştilor (cu excepţia anului 2010 - vezi tabelul de mai sus).

În anul 2010, la nivelul municipiului Bistriţa, capacitatea de cazare turistică existentă a cumulat

un număr de 876 locuri, în creştere cu 170 de locuri faţă de anul precedent (în 2009 fiind

consemnate statistic 706 locuri de cazare, alte surse statistice indicând un număr de 657 locuri

grupate în 340 de camere), creşterea menţionată datorându-se aproape exclusiv aportului

structurilor de tip hotelier, locurile de cazare hoteliere crescând de la 605 locuri la 777), celelalte

tipuri de structuri de cazare menţinându-şi capacitatea de cazare la parametri similari perioadei

anterioare.


267

Grafic nr. 5.2.

Capacitatea de cazare existentă în intervalul 2005-

2010

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Nr.

lo

cu

ri

Mun. Bistriţa

Bistrita-Nasaud


Din perspectivă teritorială, raportat la cifrele de la nivel judeţean, Bistriţa monopolizează o pondere

ridicată (33,36%) din capacitatea totală de cazare existentă la nivel judeţean (2626 locuri în 2010),

aspect care evidenţiază postura de pol major de atracţie judeţean pe multiple planuri (cultural, artistic,

ştiinţific, afaceri, sănătate, politic, sportiv etc.) şi a cărui ofertă şi facilităţi motivează o pondere mult

mai ridicată de persoane să descindă aici în comparaţie cu celelalte centre urbane.

Capacitatea de cazare concentrată în Bistriţa (876 locuri) poziţionează municipiul pe locul secund

la nivel judeţean, fiind depăşit doar de oraşul Sângeorz Băi (graţie statutului său de staţiune

balneoclimaterică şi a celor 1002 locuri de cazare deţinute, grupate în cadrul celor două complexe

hoteliere balneare – Hebe şi Someşul şi a celor 120 de locuri ale taberei de elevi şi preşcolari),

depăşind, în schimb, net (cu valori variabile, mergând până la de 16 ori) capacitatea de cazare a

celorlalte oraşe din judeţ, a căror ofertă de cazare – atât din punct de vedere tipologic, cât mai ales

al numărului de locuri şi al categoriei de confort – se plasează la valori incomparabil mai reduse

(urmare şi a unei cereri turistice mai reduse care nu au justificat – cel puţin până în prezent -

astfel de amenajări): Beclean cu 56 locuri grupate într-o unitate de tip hotel şi un motel, respectiv

Năsăud, cu 48 de locuri într-o singură unitate hotelieră.


268

Pe tipuri de structuri, cele mai multe locuri de cazare existente la nivelul municipiului Bistriţa,

revin, firesc, hotelurilor (777 locuri în 2010, respectiv 88,7% din totalul locurilor de cazare din

municipiu, 37,57% din totalul locurilor de cazare din hotelurile de pe raza judeţului şi 29,59% din

totalul locurilor de cazare din judeţ, cu o creştere semnificativă faţă de anii anteriori, în 2009 fiind

înregistrate doar 605 locuri de cazare în hoteluri, cu o pondere de 28,34% din totalul locurilor de

cazare din hotelurile din judeţ şi 22,5% din totalul locurilor din judeţ),

Celorlalte tipuri de structuri regăsite în oferta de cazare a municipiului le revin, evident, ponderi

mult mai reduse, direct proporţionale cu cererea relativ limitată pentru acestea: unitatea de tip

motel (Azzuro) şi-a menţinut un număr constant de locuri de cazare pe toată perioada până în

2009 (48), pentru ca în 2010 unitatea neregăsindu-se în statisticile oficiale, iar pensiunile turistice

au înregistrat o scădere continuă pe toată durata intervalului 2005-2010 (de la 74 locuri în 2005 la

58 în anii 2007-2008, apoi 53 în 2009 şi doar 51 în 2010). Aceste valori reflectă, dealtfel, destul

de fidel şi dimensiunile şi ponderea cererii turistice la nivelul tipurilor şi formelor de turism

practicate şi regăsite în opţiuni predilecte pentru anumite categorii de cazare (turism de afaceri şi

cultural – hoteluri, turism de tranzit – motel şi popas turistic).

Tabel nr. 5.5. Capacitatea de cazare turistică în intervalul 2005-2010 pe diferite niveluri

spaţiale de raportare

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Regiunea Nord-

Vest 26.019 26.816 26.805 26.484 27.886 26.103

Bistriţa-Năsăud 2.660 2.705 2.730 2.728 2.689 2.626

Mun. Bistriţa 679 687 712 716 706 876 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune de la nivelul municipiului Bistriţa (exprimând numărul

de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către unităţile de cazare turistică, pe baza

numărului de zile cât funcţionează efectiv unităţile în perioada considerată) a fost, în anul 2010,

de 318806 locuri-zile, în creştere cu peste 31,5% faţă de anul 2005 şi cu 16,4% faţă de anul

precedent (reflectând creşterea numărului locurilor de cazare cu cca. 170 faţă de anul 2009).


269

În profil temporal, în întregul interval analizat (2005-2010), capacitatea de cazare turistică în

funcţiune a fost caracterizată de evoluţii constant ascendente, ceva mai moderate în intervalul

2005-2009 (de la 242374 în 2005 la 273854 în 2009, respectiv o creştere de aproape 13%), fapt

care relevă, în condiţiile în care numărul de locuri a cunoscut o evoluţie ascendentă modestă (de

la 679 la 706 între 2005 şi 2009, respectiv de aproape 4%), o utilizare mai eficientă a capacităţii

existente.

Cea mai mare parte din capacitatea de cazare în funcţiune la nivelul municipiului este grupată în

unităţile de tip hotelier (88,5% din totalul existent la nivelul municipiului şi 39,25% din capacitatea

totală de cazare în funcţiune a judeţului), urmată la mare distanţă de pensiunile turistice (6,01%), şi

motel (5,48%), în timp ce, pentru comparaţie, la nivel naţional hotelurile deţin peste 66% din

capacitatea în funcţiune, fiind urmate, la mare distanţă, de pensiunile turistice şi cele agroturistice.

Tabel nr. 5.6. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire

turistică în intervalul 2005-2010

Localitate/

judeţ/

regiune

Tipuri de

structuri de

primire

turistică

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Număr locuri-zile

Regiunea

Nord-Vest Total 7.103.463 7.371.338 7.486.729 7.760.485 7.575.096 8.105.382

Bistriţa-

Năsăud Total 839.078 834.545 766.878 818.012 704.169 718.709

Municipiul

Bistriţa

Total 242.374 246.554 252.010 260.341 273.854 318.806

Hoteluri 202.883 205.564 214.058 221.862 236.070 282.152

Moteluri 17.520 17.520 16.992 17.568 17.472 17.472

Pensiuni

turistice 21.971 23.470 20.960 20.911 20.312 19.182


Din perspectivă teritorială, la nivelul anului 2010 capacitatea de cazare a municipiului Bistriţa

reprezintă o pondere de 44,35% din cea existentă la nivel judeţean (în creştere cu aproape 6% faţă de

anul precedent, când deţinea doar 38,9%) şi doar 3,93 % din cea a Regiunii de Nord-Vest (faţă de

3,61% în 2009), valoare care poziţionează municipiul Bistriţa într-o poziţie privilegiată în raport cu

celelalte centre urbane sau localităţi care deţin structuri de cazare din judeţ, a căror capacitate de


270

cazare se situează la cote mult inferioare: Tiha Bârgăului cu 55 692 număr locuri-zile şi Şieu

Măgheruş cu 30946 – acestea deţinând poziţii următoare Bistriţei în prezenta ierarhie, depăşind

celelalte centre urbane (cu excepţia oraşului Sângeorz-Băi): Beclean cu 20358 număr locuri-zile şi

Năsăud (care în anul 2010 nu mai figurează în evidenţele statistice cu structuri de cazare autorizate),

desigur, în strânsă corelaţie cu oferta de cazare existentă (ale cărei caracteristici dimensionale şi

calitative – regăsite fidel şi în dimensiunile acestui indicator - au fost trecute în revistă anterior).

Tabel nr. 5.7. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune la nivelul localităţilor în

intervalul 2005-2010

Localitate

judeţ

regiune

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Număr locuri-zile

Regiunea

Nord-Vest 7.103.463 7.371.338 7.486.729 7.760.485 7.575.096 8.105.382

Bistriţa-Năsăud 839.078 834.545 766.878 818.012 704.169 718.709

Municipiul

Bistriţa 242.374 246.554 252.010 260.341 273.854 318.806

Beclean 17.285 20.621 20.440 20.496 20.384 20.358

Năsăud 9.996 11.760 17.520 10.224 10.224 0

Sângeorz-Băi 496.332 489.415 409.349 459.201 339.471 290.747

Şieu-Măgheruş 6.732 8.030 8.030 8.052 8.904 30.946

Tiha Bârgăului 48.545 48.545 48.545 48.678 49.872 55.692

Budacu de Jos 4.248 4.380 4.284 4.320 372 0

Măgura Ilvei 0 0 0 0 1.088 2.160

Teaca 1.840 5.240 6.700 6.700 0 0

Telciu 11.726 0 0 0 0 0 Sursa: Institutul Naţional de Statistică


271

Grafic nr. 5.3.

Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri

de structuri de primire turistica în intervalul 2005-

2010

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Nr.

lo

cu

ri-z

ile


Bistrita-Nasaud


5.4. Circulaţia turistică

Datele statistice cu privire la circulaţia turistică au la bază sosirile turiştilor în structurile de

cazare, respectiv ale celor care se cazează în afara localităţii de domiciliu/reşedinţă pentru cel

puţin o noapte. Celelalte categorii de persoane (vizitatorii, persoanele cazate în cabanele

proprietate privată din zonele de agrement sau care nu apelează la o structură de cazare oficială)

nu sunt consemnate statistic şi, implicit, nu se regăsesc în datele privitoare la acest indicator.

Astfel, la nivelul anului 2010, unităţile de cazare de pe raza municipiului Bistriţa au înregistrat

(conform datelor INS) un număr de 38891 de sosiri ale turiştilor, în scădere semnificativă (cu

peste 38%) în comparaţie cu anul 2006 (50029 turişti), anul de maxim aflux turistic la nivelul

municipiului din intervalul de referinţă 2005-2010. Ulterior, acest indicator s-a înscris pe un trend

descrescător, iniţial cu valori reduse (în anii 2002-2008), pentru ca începând cu anul 2009, pe

fondul condiţiilor economice dificile, numărul anual de sosiri să înregistreze un recul semnificativ

(o scădere cu -25,14% faţă de anul 2008 şi cu -27,19% faţă de anul 2006). Anul 2010, odată cu


272

îmbunătăţirea uşoară climatului economic, marchează reluarea trendului crescător, încă timidă şi

departe de valorile anterioare anului 2008 (creştere cu 6,75% faţă de 2009).

În contextul dominanţei structurilor hoteliere în oferta de cazare a municipiului (numeric şi din

punct de vedere al locurilor puse la dispoziţia turiştilor), analiza numărului de sosiri la nivelul

hotelurilor reflectă cu acurateţe evoluţiile generale ale indicatorului pe ansamblu. Astfel, numărul de

sosiri hoteliere urmează, ponderal şi temporal, un curs similar: punctul maxim (45045) din anul

2006 a fost urmat de scăderi treptate şi cu valori reduse în următorii doi ani ai intervalului (2007 –

44129 şi 2008 - 42765) pentru ca în anul 2009 să fie consemnat punctul de minimă inflexiune al

curbei evolutive (31081 sosiri), reflectând astfel “apetitul” mult mai diminuat pentru activităţile

turistice generat de contextul economic dificil caracteristic acestei perioade, cu efectele asociate –

scăderea puterii de cumpărare, a nivelului de trai şi a veniturilor direcţionate spre alte activităţi decât

cele de strictă necesitate, precum cele turistice). Minimul consemnat a fost urmat de un uşor

reviriment în 2010, pe fondul îmbunătăţirii climatului economic, a unei creşteri a puterii de

cumpărare şi a atractivităţii mediului urban mai degrabă pentru pseudoturişti (cei sosiţi cu scop de

afaceri, profesional, sportiv, învăţământ şi mai puţin pentru turiştii veritabili, motivaţi de cultură sau

agrement-divertisment).

Tabel nr. 5.8. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică din municipiul Bistriţa în

intervalul 2005-2010

Localitate

Tipuri

de

structuri

de

primire

turistică

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Număr persoane

Municipiul

Bistriţa

Total 42.747 50.029 49.725 48.661 36.429 38.891

Hoteluri 38.127 45.045 44.129 42.765 31.081 33.513

Moteluri 2.031 1.569 1.994 1.926 2.119 1.601

Pensiuni

turistice 2.589 3.415 3.602 3.970 3.229 3.777 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţiile numărului anual de sosiri consemnate în dreptul celorlalte tipuri de structuri de cazare

(motel şi pensiune turistică) au fost sinuoase în intervalul de referinţă (2005-2010), mai


273

neregulate decât în cazul sosirilor hoteliere (cu creşteri şi/sau descreşteri de la un an la altul, fără a

urma un curs uniform, şi chiar contradictorii, însă cu valori (în cifre absolute şi relative) şi mai

puţin abrupte faţă de evoluţiile consemnate în cazul hotelurilor.

Grafic nr. 5.4.

Sosiri pe tipuri de structuri de primire turistica in

Municipiul Bistrita, 2010

86%

4%

10%

Hoteluri

Moteluri

Pensiuni turistice


La nivelul anului 2010, opţiunile de cazare ale turiştilor sosiţi în municipiul Bistriţa s-au

îndreptat, evident, într-o pondere foarte ridicată spre hoteluri (86,17%), pe fondul dominanţei

turismului de afaceri, cultural-ştiinţific şi de tranzit, un număr considerabil mai redus apelând la

pensiunile turistice (3777 persoane, respectiv 9,71% din total) şi motel (1601, respectiv 4,11%),

în timp ce ponderile consemnate la nivel judeţean ale celor cazaţi în hoteluri relevă o pondere de

circa 86,5%, mult superioară mediei ponderale consemnate la nivel regional (Regiunea de Nord-

vest - 65%) sau naţional (circa 74%).


274

Grafic nr. 5.5.

Evoluţia sosirilor de turişti în intervalul 2005-2010

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Ani

Nr.

pers

oan

e

Bistriţa-Năsăud

Mun. Bistriţa


Tabel nr. 5.9. Evoluţia sosirilor de turişti la nivel de localităţi în intervalul 2005-2010

pe

Localitate

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Număr persoane

Bistriţa-Năsăud 65.762 71.182 72.570 67.576 51.972 52.934

Mun. Bistriţa 42.747 50.029 49.725 48.661 36.429 38.891

Beclean 876 1.440 1.496 1.442 748 838

Năsăud 474 726 1.044 110 109 0

Sângeorz-Băi 14.206 12.330 13.248 11.281 10.548 4.832

Budacu de Jos 253 220 336 255 5 0

Măgura Ilvei 0 0 0 0 28 49

Şieu-Măgheruş 365 750 827 1.202 395 3.985

Teaca 73 253 211 359 0 0

Telciu 396 0 0 0 0 0

Tiha Bârgăului 6.372 5.434 5.683 4.266 3.710 4.339 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Din perspectivă teritorială, se remarcă cu uşurinţă dominanţa Bistriţei pe plan judeţean şi în ceea

ce priveşte numărul de înnoptări, sosirile turiştilor în municipiul Bistriţa surclasând practic (cu

valori variabile, pe cele ale celorlalte localităţi care dispun de unităţi de cazare (ex. de la 7-8 ori –

cazul Oraşului Sângeorz-Băi, până la 50 de ori în cazul oraşului Beclean sau 800 de ori – Măgura


275

Ilvei), reflectare a modului în care diverşi factori îşi pun amprenta asupra motivaţiei turistice şi a

fluxurilor efectiv înregistrate (oferta turistică de ansamblu, calitatea ofertei de cazare, tipul sau

forma de turism practicată, promovarea turistică etc.).

Evoluţia numărului de înnoptări relevă - în intervalul 2005-2010 - o tendinţă similară celei

consemnate la indicatorul sosiri turişti (cu un decalaj de un an la altul), atât pe ansamblul

municipiului, cât şi la nivelul tipurilor de structuri de cazare: un trend pronunţat ascendent până în

2007 (anul de maxim aflux turistic) de la 71499 în 2005 la 82983 în 2007, urmat de aceeaşi scădere,

iniţial mai moderată (la 79616 în anul 2008, anul de debut al crizei economice), la o prăbuşire în 2009,

accentuată din raţiunile deja menţionate (ajungând la 57170, respectiv o scădere cu peste 31% faţă de

2007).

Grafic nr. 5.6.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

MUNICIPIUL BISTRITA

Bistri ta-Nasaud

Innoptari in structuri

de primire turistica


Anul 2010 a consemnat, şi la acest indicator, similar celui de sosiri turişti, un uşor reviriment

(60651, respectiv o creştere cu 6,08% faţă de anul de maximă „depresiune” – 2009).

Analiza în profil teritorial relevă o dată în plus poziţia privilegiată a Bistriţei pe plan judeţean şi în

ceea ce priveşte numărul de înnoptări realizate, valorile consemnate pe ansamblul municipiului


276

surclasând practic (cu valori de până la 8-9 ori) pe cele ale celorlalte localităţi care dispun de unităţi de

cazare (cu excepţia oraşului Sângeorz-Băi, din raţiunile deja trecute în revistă).

Grafic nr. 5.7.

Innoptari pe tipuri de primire turistica judetul

Bistrita-Nasaud, 2010

86%

6%0%

4%

4%0%

1 2 3 4 5 6


Tabel nr. 5.10. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri şi localităţi

în intervalul 2005-2010

Tipuri de

structuri

de primire

turistică

Localitate

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Număr persoane

Total

general Bistriţa-Năsăud 274.784 260.665 253.267 239.143 178.850 137.873

Hoteluri

Total Bistriţa-

Năsăud 262.646 242.527 233.727 214.992 162.295 117.789

Mun. Bistriţa 65.779 72.992 74.572 70.257 50.060 53.087

Beclean 1.140 1.146 1.105 1.813 536 822

Năsăud 520 2.310 6.045 235 443 0

Sângeorz-Băi 187.948 159.525 145.230 137.535 106.679 53.323

Şieu-Măgheruş 0 0 0 0 0 5.199

Tiha Bârgăului 7.259 6.554 6.775 5.152 4.577 5.358

Moteluri

Total Bistriţa-

Năsăud 2.655 3.312 3.551 5.904 3.495 8.783


277

Mun. Bistriţa 2.393 1.572 2.167 2.217 2.564 1.822

Beclean 0 571 1.020 3.378 926 6.961

Budacu de Jos 262 1.169 364 309 5 0

Vile

turistice

Total Bistriţa-

Năsăud 348 549 13 0 0 0

Sângeorz-Băi 348 549 13 0 0 0

Tabere de

elevi si

prescolari

Total Bistriţa-

Năsăud 5.369 7.008 8.517 9.459 7.191 4.986

Sângeorz-Băi 4.653 7.008 8.517 9.459 7.191 4.986

Telciu 716 0 0 0 0 0

Pensiuni

turistice

Total Bistriţa-

Năsăud 3.327 5.715 6.244 7.142 4.546 5.742

Mun. Bistriţa 3.327 5.715 6.244 7.142 4.546 5.742

Pensiuni

agroturistice

Total Bistriţa-

Năsăud 439 1.554 1.215 1.646 1.323 573

Măgura Ilvei 0 0 0 0 138 60

Şieu-Măgheruş 366 767 916 1.228 1.018 264

Teaca 73 787 299 418 0 0

Tiha Bârgăului 0 0 0 0 167 249 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

La nivelul municipiului Bistriţa, indicele de utilizare net al capacităţii de cazare reflectă cu

fidelitate evoluţiile indicatorilor trecuţi în revistă anterior, urmând un curs crescător - pe fondul

sporului numărului de sosiri şi al înnoptărilor realizate - până în anul 2007 (de la 29,5% în 2005 la

32,93% în 2007), pentru ca ulterior, debutul crizei economice să îşi pună amprenta şi asupra

acestui coeficient (care a scăzut la 30,58% în 2008 iar ulterior, în decurs de numai un an (2008-

2009) s-a prăbuşit de la 21,73% la 20,88%, fără însă ca anul 2010 să marcheze revirimentul uşor

consemnat la ceilalţi indicatori analizaţi anterior (sosiri turişti) şi să semnaleze astfel mult

aşteptata depăşire a recesiunii sectorului turistic şi revenirea pe o curbă evolutivă ascendentă.

Evoluţiile înregistrate în dreptul duratei medii a sejurului aferente municipiului Bistriţa au urmat,

practic, trendurile „îmbrăţişate” de indicatorii corespondenţi la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud,

Regiunii de NV şi României, chiar dacă cifrele ponderale aferente municipiului Bistriţa

consemnează valori sub mediile celor trei nivele spaţiale superioare de raportare (judeţean,

regional şi naţional). Valorile diferă, desigur, de la un nivel la altul (cu o creştere proporţională a

valorilor consemnate în funcţie de scara de raportare - de la municipiu la judeţ şi mai departe la


278

nivelul regiunii Nord-Vest şi a ansamblului naţional) însă păstrează – în linii mari – diferenţele

dintre ele pe durata întregului interval şi la nivelul fiecărui an din şirul de referinţă (2005-2010),

Tabel nr. 5.11. Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a indicelui de

utilizare netă a capacităţii de primire turistică în intervalul 2005-2010

Indice de utilizare

netă a capacităţii

de primire

turistică

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

%

România 33,42 33,61 36,04 35,02 28,35 25,16

Regiunea N-V 32,24 32,06 34,05 32,69 27,70 23,25

Judeţul Bistriţa-

Năsăud 32,75 31,23 33,03 29,23 25,40 19,18

Municipiul Bistriţa 29,50 32,56 32,93 30,58 20,88 19,02 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Pe fondul celor consemnate, figura de mai jos relevă faptul că, dacă în perioada 2006-2007,

evoluţiile indicelui de ocupare a locurilor de cazare din judeţ în raport cu mediile consemnate la

nivelul municipiului au fost alternante (ambele menţinându-se sub mediile regionale şi naţionale

însă la diferenţe mai reduse - între 1 şi 2 puncte procentuale între nivelul municipal, judeţean şi

regional şi cca. 3% faţă de media naţională), după 2008 diferenţa dintre valorile la nivelul

municipiului şi celelalte niveluri de raportare s-a accentuat.


279

Grafic nr. 5.8. Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a indicelui de

utilizare netă a capacităţii de primire turistică în intervalul 2005-2010

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Romania

Regiunea NV

Judetul BN

Municipiul Bistrita


Astfel, în 2009 gradul de ocupare a locurilor de cazare din municipiul Bistriţa a înregistrat o diferenţă de

la aproape 5 puncte procentual faţă de media judeţeană, de 7 puncte faţă de cea regională şi nu mai puţin

de 8 puncte faţă de cea naţională, iar în 2010 decalajul existent aproape s-a egalizat în raport cu nivelul

judeţean şi s-a redus la 4, respectiv 5 puncte procentuale faţă de nivelul regional şi naţional.

În ceea ce priveşte durata medie a sejurului aferent municipiului Bistriţa, aceasta a înregistrat, atât

la nivelul anului 2010, cât şi pe durata întregului interval de referinţă 2005-2010, valori foarte

reduse (sub 1,7 zile), cu mult sub cea înregistrată la celelalte niveluri de raportare (judeţean,

regional şi naţional – circa 40 % mai mici în 2010, în anii anteriori decalajele consemnate fiind

mai evidente în raport cu toate nivelurile spaţiale cu care s-a făcut comparaţia, depăşind chiar

100%, diferenţe chiar mai ridicate fiind consemnate între municipiul Bistriţa şi judeţul Bistriţa-

Năsăud).


280

Tabel nr. 5.12. Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a duratei

medii a sejurului în intervalul 2005-2010

Durata sejur Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

zile

România 3,16 3,06 2,95 2,91 2,82 2,64

Regiunea N-V 3,12 3,03 2,87 2,79 2,87 2,68

Judeţul Bistriţa-

Năsăud 4,18 3,66 3,49 3,54 3,44 2,60

Municipiul Bistriţa 1,67 1,60 1,67 1,64 1,57 1,56 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Explicaţia acestei situaţii derivă din specificul tipurilor şi formelor de turism practicate (cu

predominanţa turismului de tranzit şi a celui de afaceri şi cultural de scurtă durată), a ofertei puţin

diversificate şi foarte puţin valorificate, coroborate cu absenţa din oferta turistică a municipiului a

turismului balnear (şi regăsirea sa în cazul nivelului judeţean prin aportul staţiunii Sângeorz-Băi

care îşi pune amprenta pe diferenţele mari între indicatorii de la nivel judeţean în comparaţie cu

cei ai municipiului), cel care, prin specificul său, determină o sedentarizare mai îndelungată a

turiştilor pentru derularea unei cure complete de tratament.

Grafic nr. 5.9.

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Romania

Regiunea N-V

Judetul Bistrita-NasaudMunicipiulBistrita

Durata sejur in zile



281

Practic, se observă că dacă trendul evolutiv şi valorile consemnate la nivel regional şi naţional au

urmat o evoluţie similară, cu scăderi constante (dar cu valori reduse de la un an la altul) ale

duratei sejurului, la nivel judeţean trendul a fost similar (de scădere continuă) dar cu valori mai

mari şi, pe alocuri, mai abrupte de la un an la altul (scăderea cea mai pronunţată fiind consemnată

în anul 2010 în raport cu anul precedent, de la 3,44 la 2,60 zile). În schimb, durata medie a

sejurului la nivelul municipiului Bistriţa relevă o evoluţie pe acelaşi trend generalizat

descrescător, însă cu valori mult mai „temperate” în raport cu mediile la nivel judeţean (unde

cauza se datorează, cum s-a menţionat, în primul rând evoluţiilor consemnate la Sângeorz-Băi,

care influenţează decisiv valorile acestui indicator).

5.5. Produse şi servicii turistice, facilităţi pentru agrement şi divertisment

În municipiul Bistriţa funcţionează un centru de informare turistică – singurul, dealtfel, la

scara întregului judeţ - aflat sub tutela primăriei.

Există însă o serie de primării (inclusiv în mediul rural) care au solicitat aviz pentru proiecte de

înfiinţare, fără ca vreuna dintre aceste iniţiative să se materializeze efectiv până în prezent.

Centrul de Informare din Bistriţa a fost înfiinţat în anul 2010, cu scopul de a promova

potenţialul turistic al oraşului şi a facilita informarea celor interesaţi de oportunităţile pe care le

poate oferi municipiul ca şi destinaţie turistică propriu-zisă, încercând să pună în evidenţă

patrimoniul istoric, arhitectural şi cultural al oraşului şi zonei din proximitate, prin organizarea şi

promovarea unor activităţi diverse. În acest scop, CIT pune gratuit la dispoziţia turiştilor

materiale promoţionale şi informaţii de specialitate pentru a-i ajuta să identifice reperele de

interes turistic din oraş (pliante, hărţi, fotografii şi ghiduri turistice), precum şi unităţile de

cazare, alimentaţie-restauraţie şi de agrement-divertisment (cluburi, agenţii de turism) sau diverse

servicii/facilităţi existente), oferind totodată accesul la internet pentru informaţii de interes

turistic.

CIT Bistriţa este amplasat în centrul istoric al oraşului, în apropierea sediului primăriei, pe una

dintre cele mai importante artere pietonale şi comerciale – Strada Nicolae Titulescu, nr. 6.


282

Pe piaţa turistică bistriţeană operează un număr de 29 de agenţii de turism, care pun la dispoziţia

turiştilor diverse programe turistice în ţară şi străinătate, multe dintre acestea oferind şi servicii de

ticketing pentru cele mai importante companii de transport aerian. Majoritatea agenţiilor de turism

(27) sunt agenţii turoperatoare, doar 2 dintre acestea având profilul detailist.

Sectorul de alimentaţie publică – restauraţie relevă o „consistenţă” redusă, atât ca număr (16

unităţi autorizate), cât şi ca tipologie (slab diversificată - vezi mai jos), distribuţia unităţilor

încadrate acestei categorii relevând prezenţa a 12 restaurante clasice şi a unui restaurant-pensiune,

a doar două baruri de zi şi a unui singur cafe-bar. Practic, din „peisajul” de profil lipsesc

majoritatea unităţilor regăsite în nomenclatorul de unităţi încadrabile categoriei analizate (precum

cele de tip bar de noapte, bistro, berărie, braserie, cofetării, crame, disco-bar, grădină de vară,

pizzerie, snack-bar, etc.), fără a mai pune în discuţie lipsa restaurantelor cu specific (nici naţional,

nici a celor proprii unor bucătării naţionale cunoscute în domeniu), fapt care are cu impact negativ

semnificativ în percepţia turiştilor (români, dar mai ales străini).

Criteriul calitativ, respectiv categoria sau numărul de stele al acestor unităţi relevă o situaţie

omogenă la nivelul unităţilor autorizate (regăsindu-se doar categoriile 2 şi 3 stele), criteriile

aferente categoriei 3 stele fiind întrunite de 10 unităţi (8 de tip restaurant şi cele două baruri de

zi), pentru care în dreptul categoriei 2 stele să fie consemnate doar 6 unităţi (5 restaurante şi un

cafe bar).

Tipologia unităţilor din această categorie este întregită de prezenţa unor cluburi şi discoteci (Afro

Club, Metropolis, Club Seven, Moonlight, Ambasador, Anytime, Baby Blue, Amantes,

Red&White, Disco Galaxy).

Sectorul de agrement-divertisment turistic relevă o prezenţă foarte modestă şi puţin diversificată

pe raza municipiului, fiind reprezentat de doar câteva produse clasice destinate sezonului estival

(Pădurea Schulerwald, ştrandul municipal Codrişor, care a beneficiat recent de o serie de lucrări de

modernizare – reducerea adâncimii bazinului mare prin turnarea unui strat de beton, instalarea de

duşuri, toalete ecologice, coşuri de gunoi etc.) şi mai puţin hibernal (inclusiv datorită limitării

majore induse de condiţiile morfoclimatice specifice, bistriţenii utilizând ani la rândul un areal la


283

sud de municipiul, pe un versant prelung de pe raza comunei Budacu, unde se practică schiul de

către publicul larg, fără a beneficia de amenajări speciale, respectiv patinoarul artificial amenajat pe

perioada sezonului rece în parcarea din faţa Sălii Sporturilor). Trebuie menţionat faptul că

municipalitatea a iniţiat un proiect destinat construirii unei pârtii de schi în viitorul complex sportiv

şi de agrement Wonderland, al cărui studiu de fezabilitate a recomandat oportunitatea construirii

unei singure pârtii (în loc de trei cum se dorise iniţial, cu o lungime de 1062 m, 875 m, 992 m),

valoarea estimată a investiţiilor ridicându-se la 7,8 milioane Euro. Viitoarea amenajare va include

alături de pârtia de 1083.56 m lungime, o bretea de 369 m, un telescaun cu o lungime de 962 m şi o

capacitate de 1200 de persoane pe oră, precum şi alte componente adiacente specifice unei

asemenea amenajări (lac acumulare, reţea de aducţiune, conductă presiune, 4 tunuri de zăpadă,

clădiri pentru staţia de plecare etc.).

Se remarcă lipsa din oferta turistică a municipiului a produselor neclasice (ex. cazul parcurilor

tematice) sau reprezentarea lor modestă (precum festivalurile tematice Serbările Bistriţei

medievale, Festivalul internaţional de folclor „Nunta Zamfirei” şi altele - vezi mai jos), cu mult

sub nivelul la care resursele existente, pe de o parte, şi intenţiile autorităţilor locale, a ONG-urilor

şi promotorilor privaţi de a susţine afirmarea acestora ar putea îndreptăţi ca aceste componente să

se regăsească cu o participare mult mai consistentă în oferta turistică a municipiului Bistriţa şi să

contribuie astfel la atragerea unor fluxuri turistice mai ridicate şi, implicit, să conducă la rezultate

economice pe măsura aşteptărilor.

Această stare de fapt are toate şansele de remediere sensibilă, în contextul realizării unui obiectiv

important care figurează pe agenda administraţiei publice locale – complexul sportiv şi de

agrement Wonderland – prevăzut a se extinde pe o suprafaţă de cca. 300 de hectare, în perimetrul

cărora se vor circumscrie, alături de spaţii de cazare şi birouri, atât dotări destinate sezonului

estival (aquapark, înot, polo, badminton, ciclism, călărie, golf, tenis, baschet, fotbal), cât şi pentru

sporturile de iarnă (schi, patinaj).

Târgurile şi expoziţiile se constituie în centre de polarizare temporară (durata variabilă) a unor

activităţi cu specific comercial sau expoziţional (de regulă produse noi şi avangardiste) şi a interesului

specialiştilor şi vizitatorilor.


284

Dacă târgurile nu figurează în calendarul evenimentelor de acest gen, expoziţiile organizate în

Bistriţa relevă – la nivelul anului 2010 – o prezenţă modestă, inclusiv datorită lipsei unui spaţiu

adecvat care să ofere facilităţi optime derulării unor evenimente de anvergură de acest tip. Spaţiile

pe care le pune la dispoziţie Sala Polivalentă sunt improprii desfăşurării manifestărilor

expoziţionale, în intenţia municipalităţii figurând construirea unui complex care să includă un

parc tehnologic, un centru de afaceri şi un spaţiu expoziţional ultramodern, care va fi amplasat fie

în parcul industrial de la Sărata, fie în spaţiul fostului CPL.

Expoziţiile organizate în Bistriţa sub egida Camerei de Comerţ şi Industria Bistriţa-Năsăud

sunt:

- EXPO Bistriţa, ajuns la ediţia a XVII-a, derulat în anul 2011 în intervalul 17-20 martie,

participanţii (producători şi comercianţi) – în număr de 30 – expunând o gama variată de produse

şi bunuri de larg consum (confecţii pentru femei şi bărbaţi, haine din piele, tricotaje, articole de

lenjerie, încălţăminte, articole de marochinărie, produse de curăţenie şi întreţinere, produse

cosmetice, bijuterii, artizanat, biciclete. Centrul Europe Direct din cadrul Camerei de Comerţ a

pus la dispoziţia vizitatorilor materiale informative privind Uniunea Europeană şi informaţii

despre proiectele aflate în derulare şi acţiunile de promovare organizate. Pe parcursul desfăşurării

expoziţiei, în standul Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud au fost organizate

concursuri de cunoştinţe generale privind Uniunea Europeană.

- Bistriţa CONSTRUCT, ajuns la ediţia a XX-a în acest an (perioada de derulare fiind între 02-05

iunie 2011), grupând un număr de 32 de expozanţi cu profiluri foarte diversificate (producători,

comercianţi, distribuitori de materiale de construcţii, materiale pentru instalaţii, decoraţiuni

interioare şi exterioare, mobilă, echipamente pentru amenajare şi întreţinere spaţii verzi, articole

electrotehnice şi de iluminat, aparate pentru purificarea apei, aerului, echipamente de filtrare,

soluţii moderne pentru încălzirea locuinţei, servicii bancare, oferte imobiliare, autoturisme).

Festivalurile şi evenimentele culturale de diferite tipuri reprezintă manifestări artistice din

domenii variate care se adresează segmentului de practicanţi ai turismului cultural (film-

cinematografie, muzică clasică, teatru, folclorice, muzică modernă - începând de la jazz, la muzică


285

electronică, pop şi rock -, poezie, epigrame, umor, chitară etc.) şi pot avea caracter naţional sau

internaţional.

Dintre evenimentele cu impact semnificativ găzduite şi derulate în municipiul Bistriţa se pot

reţine:

- Festivalul Concurs - Blow Music & Dance- festival naţional - concurs de muzică uşoară şi dans

(aflat la prima ediţie în 2011);

- Festivalul Pfingstfest derulat la Bistriţa şi Livezile în jurul datei de 16 iulie, în cadrul

manifestărilor „Zilelor Municipiului Bistriţa”. Festivalul a fost fondat prin iniţiativa Comitetului

Naţional al Grupurilor Folclorice – I.G.F. Romania, Fundaţia „Marylen” şi Asociaţia Folclorică

„Balada” Bistriţa, la care se adaugă Centrul Cultural Municipal Bistriţa şi, desigur, comuna

Livezile. Organizarea Pfingfestului a avut ca unul dintre principalele scopuri întâlnirea pe

meleagurile natale a saşilor plecaţi din zonă şi stabiliţi în state de limbă germană din Europa.

Prezenţa unor ansambluri germane din străinătate şi din ţara, dar şi a unor ansambluri româneşti

de prestigiu, conferă acestei manifestări cultural-artistice un farmec şi o atractivitate deosebită;

- Festivalul internaţional de folclor „Nunta Zamfirei” s-a derulat deja pe parcursul a 15 ediţii, în

perioada sfârşitului lunii iulie şi începutului lunii august, cu participare internaţională. În anul

2011, festivalul a fost organizat între 29-31 iulie şi a reunit ansambluri din: Cehia, Rusia, Franţa,

Cipru, Croaţia, Israel, Spania, Turcia, Serbia, Ucraina şi bineînţeles, Romania (Bistriţa, Bacău şi

Arad).

- Festivalul Concurs "TRANSILVANIA ROCK" - desfăşurat în luna august;

- Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti - organizat în data de 15 august (Ziua Fecioarei Maria) sub

patronajul Primăriei Municipiului Bistriţa, manifestările (dominate de cântec, joc şi petreceri în

stil propriu) derulându-se atât în centrul istoric (unde sunt amenajate scene în aer liber), cât şi în

diferite grădini de vară din oraş;

- Festivalul Internaţional al Fanfarelor "Mihai Warga", ajuns la a V-a ediţie, iniţiat de Centrul

Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa, cu participare internă (cinci formaţii româneşti, trei

din ţară - Fanfara Municipiului Reghin, Fanfara „Albini” din Cluj-Napoca şi Fanfara Bisericii

Creştine Baptiste din Lugoj, la care se adaugă şi două formaţii bistriţene - Muzica Militară a

Garnizoanei Bistriţa şi Fanfara Bisericii Creştine Baptiste Bistriţa) şi străină (ex. orchestra de


286

suflători din Salgatorjan şi Fanfara din localitatea Csorvas – ambele din Ungaria, Bursa Mehter

din Turcia);

- Festivalul Concurs Naţional "Bistriţa Folk" - organizat sub egida Centrului Cultural

Municipal Bistriţa şi ajuns în 2010 la ediţia a XI-a;

- Festivalul Naţional de Teatrul Profesionist “Liviu Rebreanu”- ajuns în 2010 la cea de a VI-a

ediţie (s-a derulat în perioada 24-28 noiembrie), cu o paletă largă de evenimente şi activităţi (pe

lângă spectacolele propriu-zise, aparţinând tuturor speciile genului dramatic: drame, tragedii sau

comedii, având loc un târg de carte şi expoziţii cu vânzare de carte, expoziţii foto şi de afişe,

întâlniri cu actori şi scriitori etc.);

- Festivalul "Rădăcinile Eternităţii", vizând cu precădere repunerea în scena a obiceiurilor şi

datinilor şi revigorarea şi păstrarea nealterată atât a tradiţiilor de factură religioasă legată de

Naşterea lui Iisus Hristos, cât şi a unor obiceiuri de Anul Nou, în cea mai mare parte a lor de

esenţă laică, precreştină (ex. Capra, Ursul etc.). Festivalul este organizat în perioada 1 – 30

decembrie de Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa, ajungând în anul 2010 la cea

de-a XXV-a ediţie. În perioada derulării găzduieşte numeroase activităţi cultural – artistice

susţinute de către colective artistice din ţară şi străinătate, care pun în valoare obiceiuri şi tradiţii

folclorice specifice sărbătorilor de iarnă din zonele şi ţările de provenienţă.

- Serbările Bistriţei medievale, ajunse la ediţia a V-a în 2011 (derulate în perioada 24 – 26 iunie,

la Turnul Dogarilor şi pe Pietonalul Liviu Rebreanu), eveniment organizat de Asociaţia Culturală

Bistriţa Medievală şi Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc” Bistriţa, cu sprijinul Primăriei

şi Consiliului Local Bistriţa, Centrului Judeţean pentru Cultură şi Complexului Muzeal Bistriţa-

Năsăud, AJOFM, Asociaţiei saşilor bistriţeni din străinătate şi al Asociaţiei Nösner Land Bistriţa.

Evenimentul îşi propune să redescopere şi să valorifice istoria medievală bogată a oraşului,

Bistriţa (Bistritz), cândva unul dintre cele şapte oraşe-cetate medievale săseşti care au dat numele

german al Transilvaniei, „Siebenbürgen“: Braşov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaş

(Mediasch), Orăştie (Broos), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighişoara (Schassburg). Pe durata

festivalului, se organizează şi Târgul de vară al saşilor bistriţeni (găzduit de Pietonalul bistriţean).


287

VI. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

La nivelul competenţelor legale, legislaţia cadru privind funcţionarea structurilor administraţiei

publice locale este reglementată prin legislaţia primară (Legea nr. 215 din 2001 a administraţiei

publice locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare), dar şi prin legislaţia

secundară (Legea nr. 51 din 2006 a serviciilor comunitare şi de utilităţi publice, Legea nr. 273 din

2006 privind finanţele publice locale, Legea nr. 195 din 2006 - Legea-cadru a descentralizării,

Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 262 din 19 iulie 2007 pentru

modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554 din 2004, Ordonanţa

Guvernului nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi

completările ulterioare, Legea nr. 351 din 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, Legea nr. 96 din 18 martie 2003

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53 din 2002 privind Statutul-cadru al unităţii

administrativ-teritoriale). O serie de aspecte privind cooperarea dintre autorităţile locale sunt

cuprinse, pe lângă textele normative menţionate mai sus, şi în Legea 246 din 2005 pentru

aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cât şi în Legea

nr. 315 din 2004 privind dezvoltarea regională în România.

Activitatea structurii administrative locale a municipiului Bistriţa se desfăşoară în conformitate cu

reglementările legale menţionate, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează

autonomia locală fiind reprezentate de: Consiliul Local – ca autoritate deliberativă şi Primarul - ca

autoritate executivă.

Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă

treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.


288

Consiliul Local al municipiului Bistriţa

Conform Legii 215/2001, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează

şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,

eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în

soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Printre atribuţiile consiliului local putem menţiona, conform Regulamentului de organizare şi

funcţionare al Consiliului Local al municipiului Bistriţa aprobat prin Hotărârea nr. 250/26

noiembrie 2009 a Consiliului local al municipiului Bistriţa:

(1) - Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes

local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau

centrale.

(2) - Consiliul local al municipiului Bistriţa exercită următoarele categorii de atribuţii, în

condiţiile art. 36 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al Primarului

municipiului Bistriţa, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor

comerciale şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a municipiului;

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al municipiului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

f) alte atribuţii stabilite prin lege.

Consiliul local este format din 21 de consilieri şi este structurat în trei comisii: Comisia

economică, Comisia pentru dezvoltare urbană şi Comisia juridică şi administraţie publică locală.

Primăria municipiului Bistriţa este o instituţie publică cu activitate permanentă, care duce la

îndeplinire hotărârile consiliului local şi soluţionează problemele curente ale cetăţenilor

municipiului Bistriţa. Principalele activităţi desfăşurate de către Primaria municipiului Bistriţa

sunt:

- elaborarea proiectelor de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a

unităţii administrativ-teritoriale;


289

- coordonarea realizării serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul

serviciilor de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii

publice şi de utilitate publică de interes local;

- administrarea domeniul public şi privat al municipiului;

- elaborarea planurilor de organizare şi dezvoltare urbanistică şi de amenajare a

teritoriului;

- organizarea de studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-

socială, de organizare şi amenajare a teritoriului;

- stabilirea şi colectarea impozitelor si taxelor locale.

Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului, împreună cu aparatul de specialitate al Primarului

constituie Primăria municipiului Bistriţa.

Conducerea Primăriei municipiului Bistriţa este asigurată de Primar, cei doi Viceprimari,

Secretarul municipiului impreuna cu directorii, şefii de servicii şi de birouri.

Atribuţiile primarului:

a) asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a

prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui

Romîniei, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin

pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi

conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului

judeţean;

b) asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care

apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptarea acesteia îl sesizează pe

prefect;

c) consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes

deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local, ia masuri pentru organizarea acestei consultări, în

condiţiile legii;


290

d) prezentarea, anual sau ori de cate ori este necesar, a informării, privind starea

economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor

administraţiei publice locale, precum şi a informării asupra modului de aducere la îndeplinire a

hotărârilor consiliului local;

e) întocmirea proiectul bugetului local şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi

supunerea lor spre aprobarea consiliului local;

f) exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite;

g) verificarea, din oficiu sau la cerere a încasării şi cheltuirii sumelor din bugetul local şi

comunicarea de îndată consiliului local a celor constatate;

h) asigurarea prevenirii şi limitării urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor,

epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate

mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea

fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe

tipuri de dezastre;

i) asigurarea ordinii publice şi a liniştii locuitorilor, prin intermediul poliţiei,

jandarmeriei, agenţilor de pază, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să

răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;

j) luarea măsurilor de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a

altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la

ordinea şi liniştea publică;

k) asigurarea prevenirii şi combaterii pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii;

l) îndeplinirea funcţiei de ofiţer de stare civila;

m) exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară.

Structura organizatorică a aparatului de specialitate al Primarului municipiului Bistriţa şi a

serviciilor publice de interes local, precum şi numărul maxim de posturi, sunt prevăzute în

organigramă:


291

1. Direcţii şi servicii subordonate Primarului:

Arhitect Şef

o Serviciul urbanism

o Serviciul monumente istorice

Direcţia Economică

o Serviciul urmărire şi încasare

o Serviciul constatare şi impunere

o Compartiment executare creanţe

o Compartiment contabilitate

o Compartiment buget şi executare bugetară

o Compartiment financiar şi salarizare

Direcţia Comunicare

o Serviciul relaţii publice comunicare

o Serviciul educaţie turism

o Compartiment tehnologia informatiei

Direcţia Integrare Europeană

o Serviciul managementul proiectelor

o Serviciul implementare proiecte cu fonduri externe nerambursabile

o Compartiment protecţia mediului

Serviciul Audit Intern

Serviciul Achiziţii Publice

Biroul Resurse Umane, Organizare

Poliţia Locală

o Serviciul siguranţă publică, pază, intervenţii

o Birou siguranţă publică

o Compartiment intervenţii

o Compartiment siguranţa circulaţiei

o Birou financiar contabil administrativ

o Serviciul control

o Birou disciplina în construcţii


292

o Birou inspecţie şi coordonare

Serviciul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenta

Centrul Municipal de Cultură „George Coşbuc”

Direcţia Municipală de Sănătate Bistriţa

2. Direcţii şi servicii subordonate viceprimarilor

Direcţia Servicii Publice

o Serviciul mecanizare

o Serviciul întreţinere spaţii verzi

o Serviciul transport administrare circulaţie

o Serviciul tehnic marketing

o Serviciul salubrizare

o Birou administrare cimitire, ecarisaj

o Direcţia Producţie

Serviciul întreţinere străzi

Serviciul întreţinere imobile şi mobilier urban

Serviciul exploatare centrale termice instalaţii

Serviciul deratizare dezinsecţie dezinfecţie

o Direcţia Economică

Serviciul financiar contabil

Serviciul termoficare

Serviciul salubrizare

Birou depozitare

Direcţia de Administrare a Pieţelor

o Compartiment buget salarizare contabilitate

o Compartiment Decebal

o Compartiment Independenţei Nord

o Compartiment Calea Moldovei

o Complex de agrement Heidenfeld

o Compartiment Piaţa Tărpiu


293

Direcţia Tehnică

o Serviciul investiţii

o Compartiment imobile învăţământ şi sănătate

o Compartiment energetic

Direcţia Patrimoniu

o Serviciul administrare domeniu public şi privat

o Compartiment administrare fond locativ

o Oficiul buget salarizare contabilitate

Direcţia Municipală Servicii Sociale

o Serviciul financiar contabil administrativ

o Compartiment administrativ

o Cantina ajutor social

o Centrul Casa Speranţei

o Centru cazare persoane fără adăpost

o Căminul pentru persoane vârstnice

o Compartiment prestaţii sociale

o Compartiment persoane cu handicap

o Oficiul pentru consilierea romilor

o Cabinet stomatologic

Ocolul Silvic Municipal Bistriţa

3. Direcţii şi servicii subordonate secretarului

Direcţia Administraţie Publică Juridic

o Direcţia administraţie

Compartiment cadastru şi evidenţa proprietăţii

Compartiment pregătire documente contencios

o Direcţia juridic

Compartiment juridic şi evidenţa documentelor

Compartiment arhivare documente

Compartiment autoritate tutelara


294

Birou administrativ

Serviciul Public Comunitar de Evidenta Persoanelor

o Serviciul stare civilă

o Serviciul evidenţa persoanelor

În tabelele următoare prezentăm resursele umane şi financiare existente la nivelul Primăriei

municipiului Bistriţa.

Tabel. Numărul de angajaţi din structura primăriei

Nr.

crt Denumire direcţie/serviciu

Număr de angajaţi

Total, din

care:

Funcţionari

publici

Personal

contractual

1. Aparatul propriu 188 171 17

2. Serviciul de Voluntariat pentru Situaţii de

Urgenţă

5 5

3. Direcţia Servicii Publice 289 56 233

4. Direcţia de Administrare a Pieţelor 31 8 23

5. Direcţia Municipală Servicii Sociale 44 21 23

6. Serviciul Public Comunitar de Evidenţă

Persoanelor

15 15

7. Poliţia Locală 74 58 16

8. Direcţia Patrimoniu 18 18

9. Centrul Municipal de Cultură „George

Coşbuc”

32 32

10. Ocolul Silvic Municipal Bistriţa 25 25

11. Direcţia Municipală de Sănătate Bistriţa 107 107

12. Total 828 347 481 Sursa: Primaria Bistrita

Resurse financiare:

An Indicator/an

Prevederi Încasări Plăţi

2010 163.578.000 156.427.983 140.428.264

2009 145.234.000 139.773.557 137.135.078

2008 144.042.000 133.062.044 130.244.653

2007 117.092.000 114.184.141 102.867.995

2006 99.104.950 97.185.122 91.706.051 Sursa: Primaria Bistrita


295

Proiecte contractate de Municipiul Bistriţa

Municipiul Bistriţa a contractat 13 proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional, în

valoare de 107.607.408,82 lei (25 milioane de euro), din care 5 pe axa Sprijinirea dezvoltării

durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, unul pe axa Dezvoltarea durabilă şi promovarea

turismului şi 7 pe axa Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi 2 proiecte în cadrul PO DCA, în

valoare de 752.940 lei (175.102 euro), din care un proiect pe Domeniul major de intervenţie

„Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ” şi altul pe

domeniul “Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale”, din cadrul axei Îmbunătăţiri de structură şi

proces ale managementului ciclului de politici publice.”

De asemenea, în cadrul programelor de cooperare teritorială, Primăria municipiului Bistriţa a

implementat 3 proiecte de cooperare, din care 2 pe Programul de Cooperare Teritorială

INTERREG IV C şi un proiect pe Programul de Cooperare Interregionala URBACT II.

Programul Operaţional Regional

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de creştere

Domeniul Major de Intervenţie 1.1.: Planuri integrate de dezvoltare urbană

Operaţiunea indicativă: Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane,

inclusiv transportul urban.

Proiecte:

1. Reabilitarea şi modernizarea Parcului Municipal Bistriţa;

2. Reabilitarea şi modernizarea străzilor din zona centrală a municipiului Bistriţa;

3. Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistica 1, 2, 3;

4. Restaurarea şi consolidarea clădirii monument istoric de categoria A-strada Nicolae

Titulescu nr. 8 - Centru de artă tradiţională "Casa cu lei";

5. Sisteme de supraveghere în prevenirea criminalităţii în centrul istoric al municipiului

Bistriţa.


296

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Domeniul Major de Intervenţie 5: Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii

necesare;

Operaţiunea indicativă: Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea

promovării produselor turistice

Titlu proiect: Promovarea turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa

Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Domeniul Major de Intervenţie 3.4.: Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale

preuniversitare, universitare şi a infrastructurii.

Operaţiunea indicativă: Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale pre-universitare şi

universitare

Proiecte:

1. Consolidarea şi modernizarea corpului A (clădirea veche) Colegiul Naţional Andrei

Mureşanu, municipiul Bistriţa;

2. Consolidarea şi modernizarea Şcolii generale Viişoara - municipiul Bistriţa;

3. Consolidarea si modernizarea ateliere Şcoală Liceul cu program Sportiv;

4. Ateliere Şcoală - Grup Şcolar Forestier;

5. Consolidarea şi modernizarea clădirii cls. I-IV, "Colegiul Naţional Andrei Mureşanu";

6. Consolidarea şi modernizarea internatului Colegiului Tehnic INFOEL.

Axa Prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Domeniul Major de Intervenţie 3.2.: Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea

infrastructurii serviciilor sociale

Operatiunea indicativă: Reabilitarea şi echiparea clădirilor pentru centre sociale rezidenţiale

Titlu proiect: Centru de noapte şi cazare pentru persoane fără adăpost

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici

publice


297

Domeniul Major de Intervenţie 1.1.: Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel

politico-administrativ

Titlu proiect: Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Bistriţa pentru perioada

2010-2030

Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici

publice

Domeniul Major de Intervenţie 1.3.: Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale

Titlu proiect: Dezvoltare competenţe şi abilităţi profesionale ale personalului din Primăria

municipiului Bistriţa

Programul de Cooperare Teritorială Interreg IV C

1. Titlu proiect: OSEPA “Source software usage by European Public Administrations”

2. Titlu proiect: SUFALNet4EU – „Sustainable Use of Former and Abandoned Landfills

Network for You”

Programul de Cooperare Interregionala Urbact Ii

1. Titlu proiect: „ESIMEC – Economic Strategy and Innovation in Medium size Cities”


298

CAPITOLUL II.

ANALIZA

SWOT


299

Analiza SWOT este un instrument de analiză atât a mediului intern cât şi a celui extern în care acţionează o organizaţie sau în care se

plasează o localitate/regiune/ţară. Denumirea reprezintă un acronim provenit din limba engleză, însemnând: Strenghts (puncte tari),

Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi) şi Threats (ameninţări).

Efectuarea analizei SWOT asupra Municipiului Bistriţa a permis identificarea factorilor relevanţi aferenţi fiecăreia dintre cele patru

categorii menţionate, iar rezultatele nu s-au rezumat numai la menţionarea factorilor care descriu situaţia economică şi socială curentă

şi condiţiile de potenţial ale localităţii, ci şi la identificarea celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la

dezvoltarea economică şi coeziunea socială a localităţii în perioada 2010-2030.

La baza elaborării analizei SWOT au stat informaţiile culese la faţa locului, furnizate de reprezentanţi ai instituţiilor publice existente

la nivel local. Acest lucru a permis identificarea unor concluzii importante legate de direcţiile strategice care trebuie luate în

considerare în vederea unei mai bune exploatări a potenţialului economic, social şi de mediu al localităţii.

Dezvoltare urbană şi infrastructura de transport

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Dezvoltare urbană

1. Municipiul Bistriţa este un centru

urban de importanţă judeţeană, cu

rol de echilibru local

2. Existenţa unei disponibilităţi

importante de terenuri agricole şi

forestiere în extravilan şi

periurban

3. Existenţa unui nucleu central bine

prezervat şi delimitat, cu funcţiuni

complexe şi cu o mare

concentrare de obiective turistice

1. Izolare relativă faţă de

coridoarele majore de transport

(paneuropene)

2. Impact negativ al extinderii

rapide a funcţiei de locuire

asupra mediului înconjurător şi

modului de utilizare a terenurilor

3. Oferta deficitară de spaţii de

alimentaţie publică, cumpărături,

servicii culturale, etc. din zona

centrului istoric

1. Construcţia unei

autostrăzi/drum expres

care să lege Moldova

de Transilvania, care

asigură legătura între

coridoarele 5, 4 şi 9,

respectiv între Europa

Centrală, fostul URSS

şi zona Balcanilor (cf.

PNAT secţiunea I)

2. Disponibilitatea

1. Perpetuarea unui

climat macroeconomic

mondial dificil

2. Existenţa unor

concurenţi regionali

puternici (Municipiul

Cluj-Napoca)


300

4. Creşterea rapidă a numărului de

locuinţe noi, superioare calitativ,

în ultimul deceniu

5. Suprafaţa medie a locuinţelor din

Bistriţa relativ mare, iar noile

locuinţe construite sunt mai

spaţioase decât cele existente.

6. Îmbunătăţirea infrastructurii de

transport, utilităţi şi socio-

culturală din localităţile

componente

7. Existenţa unei zone industriale

compacte, uşor accesibile, în curs

de restructurare

8. Reconversia unor spaţii

industriale de tip brownfield în

spaţii comerciale şi rezidenţiale

9. Reţea de sistem de transport în

comun eficientă

10. Existenţa unor spaţii adecvate

pentru amenajarea unor zone

pentru activităţi sportive şi

recreative

11. Existenţa unei zone periurbane

extinse, care ofertă condiţii

propice pentru spaţii de locuire şi

funcţiuni complexe.

4. Cartierele de locuinţe din

Municipiu nu sunt clar delimitate

şi nu beneficiază de suficiente

spaţii verzi, de relaxare şi

socializare

5. Scăderea numărului de locuinţe

noi în 2009 şi scăderea

numărului de autorizaţii de

construire din acelaşi an

6. Degradarea unor imobile de

locuinţe vechi, proprietate

privată, din cauza lipsei banilor

pentru repararea şi întreţinerea

acestora.

7. Apariţia unor zone rezidenţiale

noi, nesistematizate, cu profil

rural, lipsite de infrastructură de

bază

fondurilor europene

pentru realizarea de

proiecte de investiţii

(Programul Operaţional

Regional, finanţat de

FEDR, pentru proiecte

de infrastructură de

transport, servicii

sociale, spaţii verzi,

siguranţa cetăţeanului,

etc.

3. Accesul şi alte fonduri

din celelalte programe

operaţionale (POS

DRU, POS MEDIU,

PO DCA, POS CCE,

etc.), la care se adaugă

PNDR pentru

comunităţile din zona

periurbană)

4. Construcţia de locuinţe

în parteneriat public-

privat sau creşterea

numărului celor

construite prin ANL.

Infrastructura de transport şi Servicii publice

1. Străzile principale şi trotuarele

din centrul oraşului, dar şi o parte

din cele din cartiere, sunt într-o

stare bună, fiind recent reabilitate

1. Căi de acces neadecvate către

multe obiective turistice

2. Zone pietonale insuficiente

3. Lipsa accesului direct spre ţările

1. Folosirea fondurilor

europene pentru

construcţia/reabilitarea

infrastructurii de acces

1. Apariţia unor riscuri

naturale cu efecte în

deteriorarea

infrastructurii


301

2. Pieţele beneficiază de iluminat

public stradal

3. Reţeaua electrică şi cea de gaz

metan funcţionează la parametri

normali

4. Reabilitarea şi extinderea

sistemului de alimentare cu apă şi

canalizare în zona Bistriţa în

cadrul programului ISPA

europene

4. Străzile secundare şi trotuarele

de la periferie necesită reabilitări

5. Clădirile publice de interes

turistic şi cultural nu beneficiază

în totalitate de iluminare

arhitecturală

6. Număr insuficient al locurilor de

parcare

7. Număr scăzut al străzilor

asfaltate

8. Iluminatul public este

nesatisfăcător în zona periferică

şi în cartiere, fapt care poate

conduce spre creşterea

infracţionalităţii 9. Lipsa unei strategii integrate care

să ia în considerare siguranţa

traficului

10. Lipsa unui sistem de

monitorizare şi management al

traficului

11. Lipsa pistelor pentru biciclişti

12. Lipsa reţelelor de preluare a

apelor uzate în unele zone ale

oraşului unde există reţele de

alimentare cu apă.

(rutier, feroviar, aerian,

transport şi utilităţi) 2. PLANUL

URBANISTIC

GENERAL -ul este in

proces de actualizare

concomitentă cu

realizarea strategiei de

dezvoltare

3. Realizare proiect

“Extindere şi

modernizare

infrastructură de

alimentare cu apă şi apă

uzată” (incluzând staţia

de epurare).

2. Creşterea volumului

de trafic greu mai

repede decât volumul

investiţiilor în

infrastructură

3. Slab interes financiar

şi operaţional pentru

promovarea

investiţiilor din partea

operatorilor privaţi


302

Mediu şi energie


1. Existenţa unor staţii automate de

monitorizare a calităţii aerului, a

radioactivităţii mediului

înconjurător

2. Tendinţă pozitivă de scădere a

gradului de poluare a aerului

3. Monitorizarea nivelului de

zgomot ambiental

4. Monitorizarea solurilor afectate

de depozitări de deşeuri

5. Monitorizarea pH-ului şi

metalelor grele din sol şi

vegetaţie, a apelor uzate, a

calităţii apei din precipitaţii şi a

apelor de suprafaţă

6. Existenţa pe raza oraşului a

Râului Bistriţa

7. Râul Bistriţa se încadrează în

categoria I a de calitate conf.

STAS 4706/1988 sau categoria

A2 conf. HG 100/2002, în

secţiunea de potabilizare

8. Existenţa unor colectori de

deşeuri reciclabile: hârtie, carton,

fier, anvelope uzate, echipamente

electrice şi electronice

9. Existenţa în cadrul primăriei a

unui serviciu public specializat

care administrează spaţiile verzi.

10. Existenţa pe teritoriul

1. Existenţa unor soluri cu

procente ridicate de aciditate sau

salinizare, exces de umiditate şi

inundabilitate, compactitate,

eroziune, alunecări şi ravene.

2. Degradarea calităţii apelor râului

Bistriţa, aval de evacuarea staţiei

de epurare orăşeneşti, datorită

depăşirii limitelor admise la

nutrienţi.

3. Aspectul Râului Bistriţa

4. Degradarea calităţii aerului,

datorită stării infrastructurii

edilitare, numărului mare şi stării

tehnice a autovehiculelor,

calităţii combustibilului şi

salubrizării ineficiente

5. Poluarea istorică a solului cu

metale grele

6. Lipsa sistemelor de management

de mediu certificate ISO 14001

la agenţii economici poluatori

7. Funcţionarea unor companii

poluatoare cu sisteme de reţinere

ineficiente.

8. Lipsa unor colectori de deşeuri

reciclabile în domeniul uleiurilor

uzate

9. Aspectul punctelor gospodăreşti

10. Absenţa sistemului integrat de

1. Cadru legislativ complet

în domeniul protecţiei

mediului.

2. Politici naţionale care

stimulează producerea şi

utilizarea „energiei

verzi„

3. Realizare proiect cu

finantare europeană

„Reabilitarea şi

modernizarea Parcului

municipal Bistriţa” 4. Continuare

implementare program

“Casa verde” şi

reabilitarea termică a

clădirilor 5. Ariile protejate

beneficiază de protecţie

legislativă şi au

administratori

6. Adoptarea şi utilizarea

surselor de energie

regenerabilă: eoliene,

solară, biomasă

7. Realizare sistem integrat

de gestionare a

deşeurilor şi finalizarea,

depozitului ecologic de

deşeuri orăşeneşti

1. Resurse umane,

financiare şi materiale

insuficiente pentru

protecţia mediului

2. Experienţa şi

capacitatea moderată

ale actorilor locali în

gestionarea unor

programe complexe de

dezvoltare durabilă

incluzând

componentele

economice, sociale şi

de mediu

3. Supraexploatarea

resurselor naturale

regenerabile şi

neregenerabile pentru

a alimenta procesele

de producţie din

economie

4. Creşterea si

diversificarea surselor

de poluare cu efect în

intensificarea

procesului de poluare

5. Zona industrială cu

potenţial ridicat de

poluare accidentală

6. Descărcarea în reţeaua


303

municipiului Bistriţa a două arii

naturale protejate şi a unor arbori,

monumente ale naturii, care

îndeplinesc multiple funcţii:

estetice, recreative, sanogene, etc.

11. Suprafaţa mare de vegetaţie

forestieră situată în jurul


12. Iniţiative locale în parteneriat cu

alte instituţii cu rol de

conştientizare şi educare a

populaţiei

13. Existenţa unei colecţii

dendrologice cu specii valoroase

care reprezintă un excelent

material didactic pentru elevi.

14. Derularea programului privind

instalarea sistemelor de încălzire

care utilizează energie

regenerabilă, inclusiv înlocuirea

sau completarea sistemelor clasice

de încălzire “Casa verde”

15. Folosirea gazelor naturale în

detrimentul combustibililor

tradiţionali care sunt mai poluanţi.

16. Funcţionarea Centrului de

informare şi educaţie ecologică in

cadrul Primăriei

17. Participarea publicului la luarea

deciziilor de mediu

gestionare a deşeurilor pe întreg

teritoriul municipiului

11. Suprafaţa insuficientă a spaţiilor

verzi in raport cu nr. de locuitori

şi administrarea deficitară a

spaţiilor verzi aferente blocurilor

de locuinţe

12. Calitatea necorespunzătoare a

spaţiilor verzi din zonele mai

puţin centrale

13. Suprafaţa limitată şi lipsa

amenajărilor utilitare şi estetice a

Parcului municipal

14. Salubrizarea ineficientă a

arterelor de circulaţie datorită

dotărilor tehnice

necorespunzătoare şi a parcării

autovehiculelor

15. Personal insuficient în instituţiile

publice cu atribuţii în domeniul

protecţiei mediului.

16. ONG-uri cu slabă implicare în

domeniul protecţiei mediului

17. Educaţie ecologică deficitară în

cadrul sistemului de învăţământ.

Tarpiu

8. Închiderea haldei de

deşeuri Zăvoaie şi

ecologizarea

amplasamentului

acesteia (prin

amenajarea unui parc de

agrement sau a unui

parc cu celule

fotovoltaice de energie

solara)

9. Realizare campanii de

conştientizare şi

implicare a locuitorilor

municipiului Bistriţa, în

special al copiilor şi

tinerilor, în protejarea şi

conservarea mediului

înconjurător prin

programe şi acţiuni de

educaţie ecologică

10. Existenţa fondurilor

nerambursabile ale UE

pentru proiectele

prioritare de mediu

11. Parteneriate şi colaborări

între autorităţile şi

instituţiile publice

locale, agenţi economici

şi ONG-uri.

de canalizare a unor

ape care nu se

încadrează în

prevederile NTPA 002

7. Diminuarea spaţiilor

verzi în favoarea

amplasării de obiective

economice şi edilitare.

8. Potenţial risc de

poluare a apei râului

Bistriţa, amonte de

Staţia de tratare, din

cauza activităţilor

economice

neconforme


304

Dezvoltare economică


1. Ponderea ridicată a capitalului

autohton în companiile din

municipiu (mediu de afaceri local

solid)

2. Existenţa unei baze industriale

solide (rata mare de supravieţuire

a întreprinderilor construite în

perioada comunistă)

3. Existenţa unui număr important

de diverşi procesatori de produse

agroalimentare (carne, lactate,

panificaţie, alcool, legume-fructe,

etc.)

4. Existenţa unui mare investitor

străin în domeniul echipamentelor

electrice

5. Existenţa unei aglomerări de

companii în domeniul cablajelor

electrice

6. Dezvoltarea comerţului modern

(supermarketuri)

7. Dinamică pozitivă a sectorului

imobiliar

8. Existenţa a două institute de

cercetare viabile

9. Existenţa unui grup puternic în

industria jocurilor de noroc

10. Creşterea volumului exporturilor

şi balanţa comercială pozitivă

11. Disponibilitatea unei forţe de

1. Nivelul scăzut de dezvoltare

economică a judeţului, în context

naţional şi european

2. Ponderea relativ redusă a

sectorului terţiar în economia

locală

3. Practicarea unei agriculturi de

subzistenţă şi lipsa unor

exploataţii agricole viabile

4. Dependenţa economiei locale de

sectorul automotive şi al

construcţiilor

5. Declinul unor ramuri industriale

tradiţionale (sticlărie, materiale

de construcţii, pielărie, etc.)

6. Slaba dezvoltare a sectorului

turistic

7. Reducerea numărului de

întreprinderi mijlocii şi mari

8. Procentul mic din PIB alocat

cheltuielilor cu CDI

9. Numărul redus de brevete de

invenţie generat de agenţii

economici din municipiu

10. Rata scăzută a antreprenoriatului

11. Sectorul IT&C sub-dezvoltat

12. Ponderea redusă a

întreprinderilor inovative

13. Valoarea redusă a investiţiilor

străine directe

1. Diversitatea programelor

de finanţare naţională

pentru sprijinirea IMM-

urilor

2. Apariţia comerţului

electronic

3. Dezvoltarea de

parteneriate publice-

private

4. Acordarea de facilităţi

fiscale pentru mediul de

afaceri de către

legislativul local

5. Creşterea cerinţelor

pentru produsele

agroalimentare

ecologice pe piaţa UE cu

posibilităţi pentru

producătorii români de a

practica agricultura

ecologică.

1. Schimbări ale

legislaţiei în domeniul

economic

2. Declin economic la

nivel naţional,

european şi mondial

3. Creşterea concurenţei

pe o piaţa europeană

integrată

4. Scumpirea creditelor

ca urmare a crizei

economice mondiale

5. Creşterea interesului

firmelor pentru

relocare în Asia sau

alte destinaţii mai

favorabile pentru

investiţii


305

muncă calificate în industrie

12. Creşterea numărului de salariaţi în

domeniul serviciilor

13. Rata scăzută a şomajului

14. Existenţa unei tradiţii îndelungate

în domeniul pomiculturii

14. Oferta restrânsă de servicii de

afaceri pentru firmele din

municipiu

15. Lipsa unor infrastructuri de

sprijinire a afacerilor şi inovării

(parcuri industriale şi

tehnologice, incubatoare de

afaceri, spaţii expoziţionale, etc.)

16. Productivitatea scăzută a muncii

în întreprinderile mari din

Bistriţa

17. Ponderea redusă a forţei de

muncă cu studii superioare

18. Nivel scăzut de salarizare în

industrie şi servicii

Resurse umane


Demografie

1. Structură relativ omogenă a

populaţiei.

1. Reducerea cu peste 18% în

perioada 2002 - 2009 a

populaţiei între 0 – 14 ani

2. Reducerea la jumătate a

populaţiei ocupate şi dublarea

populaţiei asistate

3. Scăderea nr. de locuitori,

conform datelor preliminare ale

recensământului din 2011

1. Revenirea în oraş a

persoanelor plecate să

muncească în străinătate

2. Crearea asociaţiei

intercomunitare.

1. Ritm lent de

dezvoltare economică

care nu devine atractiv

pentru forţa de muncă

2. Modernizarea

societăţii cu efecte în

schimbarea modelelor

de comportament

(copii puţini,

îmbătrânire, etc.).

Educaţie

1. Procent ridicat de şcolarizare –

peste 94%.

2. Scăderea de cinci ori a ratei

1. Lipsa unei universităţi

2. Dotări insuficiente, iar multe

unităţi necesită reabilitări

1. Dezvoltarea de

parteneriate cu alţi factori sociali

1. Perpetuarea salariilor

mici

2. Scăderea nivelului de


306

abandonului şcolar în perioada

2005-2009.

3. Infrastructura, în special pentru

şcoli, este relativ bună

4. Extinderea reţelei de unităţi

şcolare conectate la Internet şi

creşterea gradului de utilizare a

tehnologiei informaţionale

5. Stimularea performanţei şcolare

prin acordarea unor abonamente

sportive, burse postliceale pentru

elevii cu rezultate deosebite,

6. Recompensarea elevilor cu

rezultate la olimpiade

7. Diversificarea activităţilor

extracurriculare

3. Utilizarea insuficientă a

metodelor interactive

4. Lipsa spaţiilor destinate

activităţilor recreative şi de timp

liber.

5. Managementul deficitar la

nivelul şcolilor

6. Oferte educaţionale şcolare

insuficient adecvate cerinţelor de

pe piaţa muncii

7. Componenta de dezvoltare a

spiritului antreprenorial este slab

reprezentată în pregătirea şcolară

8. Bibliotecile sunt dotate

insuficient

2. Implicarea agenţilor

economici în finanţarea

sistemului de educaţie

3. Dezvoltarea şi

implementarea de

alternative educaţionale

4. Dezvoltarea proiectelor

care au ca ţintă

populaţia rroma şi alte

grupuri defavorizate

5. Implicarea mai

accentuată a

administraţiei publice în

gestionarea sistemului

de educaţie

6. Suplimentarea /

creşterea veniturilor

financiare ale cadrelor

didactice

7. Dezvoltarea

învăţământului privat

8. Obiective investiţionale

sprijinite prin finanţări

nerambursabile prin

Fondurile Structurale.

trai cu efecte în

creşterea abandonului

şcolar

3. Perpetuarea unui

management ineficient

în unităţile de

învăţământ

Formare profesională continuă

1. Implementarea de programe de

cursuri de formare profesională a

adulţilor

2. Creşterea de la an la an a

numărului de persoane care se

orientează spre cursuri de formare

1. Slabă calificare a personalului

mediu

2. Pondere majoritară a studiilor

medii

3. Nivel de calificare deficitar în

turism, construcţii, confecţii şi

1. Crearea de centre de

formare profesională a

forţei de muncă

2. Implicarea mediului

privat în ofertarea de

servicii de formare

1. Scăderea ofertei de

forţă de muncă

comparativ cu cererea

2. Migrarea

specialiştilor, şi a

forţei de muncă în


307

profesională. comerţ

4. Slab interes al forţei de muncă

spre formare profesională.

5. Slabă reprezentare a serviciilor

de formare profesională a

adulţilor

6. Inexistenţa serviciilor şi a cererii

pentru programe de dezvoltare a

abilităţilor, în special pentru

persoanele cu funcţii cheie în

firme şi instituţii.

profesională a adulţilor

3. Conştientizarea

angajatorilor pentru o

orientare către investiţii

în resurse umane

4. Existenţa legii care

prevede angajarea pe

posturi calificate doar a

persoanelor calificate în

acele meserii



nerambursabile prin

Fondurile Structurale.

6.

general, către alte

localităţi

3. Deteriorarea mediului

economic.

Sănătate

1. A crescut accesul la servicii şi

deschiderea medicilor de familie

2. Peste 90% din populaţie sunt

persoane asigurate

3. Reabilitarea Unităţii de Primire

Urgenţe

4. Existenţa mediatorilor sanitari în

relaţia cu populaţia rroma

5. Implementarea Programului

Naţional de Profilaxie.

1. Dotare precară a sistemului de

sănătate, multe secţii fiind

învechite din punctul de vedere

al infrastructurii, inclusiv

Serviciul de Ambulanţă

2. Insuficiente centre de recuperare

şi de tratament ambulatoriu de

noapte şi week-end

3. Număr insuficient de specialişti

4. Număr insuficient de cadre la

total populaţie

5. Insuficienţa cadrelor medicale în

cadrul serviciilor de urgenţă

6. Slab interes al cadrelor medicale

pentru implicarea în centrele de

permanenţă

1. Implementarea unor

strategii la nivel naţional

privind dezvoltarea

sănătăţii

2. Creşterea finanţărilor

pentru investiţii

3. Creşterea salariilor

4. Descentralizarea

sistemului de sănătate



nerambursabile prin

Fondurile Structurale,

6. Creşterea accentuată a

sectorului privat în

domeniul serviciilor

medicale care prezintă

1. Nestabilirea exactă a

nivelului şi limitelor

de competenţă dintre

unităţile sanitare şi

instituţiile faţă de care

sunt subordonate

2. Funcţionarea

ineficientă a

descentralizării, în

special la nivel

organizatoric,

putându-se astfel bloca

anumite iniţiative şi

acţiuni

3. Perpetuarea salariilor

mici, în special pentru

medicii rezidenţi


308

un grad mai mare de

încredere din partea

populaţiei municipiului

4. Continuarea migrării

cadrelor medicale în

străinătate

5. Implementarea lentă a

reformei

6. Cadrul legislativ în

continuă schimbare

7. Degradarea factorilor

de mediu

Social

1. Existenţa unui număr important

de organizaţii private implicate în

activităţi de prestare de diverse

servicii sociale

2. Scade numărul de persoane

asistate social de către

municipalitate cu venitul minim

garantat

3. Parteneriate dezvoltate între

administraţie şi ONG-uri

4. Existenţa în municipiu a Centrului

Comunitar pentru Tineret prin

intermediul căruia se organizează

cursuri gratuite pentru elevi la

materiile din aria curriculară şi

vocaţională precum şi a Centrului

de educaţie ecologică „Şcoala

Verde”

1. Preponderenţa măsurilor pasive

în detrimentul celor active

2. Probleme mari: cerşetorii,câinii

fără stăpân

3. O problemă socială nouă şi cu

efecte în viitor: copii ai căror

părinţi sunt plecaţi la muncă în

străinătate

4. Implicarea insuficientă a cultelor

religioase în rezolvarea

problemelor sociale

5. Fonduri insuficiente pentru

sprijinirea serviciilor sociale

6. În ceea ce priveşte minoritatea

Rroma, în general, reprezintă o

problemă prin implicarea în

activităţi ilegale şi acces limitat

la piaţa legală a muncii

7. Insuficiente şi/sau ineficiente

măsuri de accesibilitate pentru

persoanele cu handicap

locomotor, auditiv, olfactiv.

1. Crearea de noi centre

sociale pentru grupe

diferite (femei,

handicap, rroma, copii,

bătrâni, etc.) şi pe tipuri

diferite (de zi, de

noapte, de urgenţă,

temporare, permanente,

alternative)

2. Parteneriate cu ONG-uri

pentru dezvoltarea

serviciilor sociale

3. Pentru minorităţi:

dezvoltarea funcţiei de

mediator comunitar, a

planning-ului familial

4. Crearea unei comisii

locale mixte pentru

rromi

5. Crearea de parteneriate

cu biserica



1. Întârzieri în crearea şi

implementarea legilor

privind măsurile cu

impact social

2. Creşterea nivelului de

sărăcie pentru anumite

categorii de populaţie


309

nerambursabile prin


Cultură, sport, tineret

1. Existenţa unui număr peste medie

de obiective culturale şi

religioase.

2. Oferte de evenimente culturale

diversificate (stagiune muzicală,

stagiune teatrală, vernisaje, etc.)

3. Numeroase evenimente culturale

destinate tinerilor din municipiu

(festival de teatru, concursuri de

creaţie literară, etc.)

4. Oraş simbol a numeroase

personalităţi (scriitori, muzicieni,

artişti plastici, sportivi etc.)

5. Activitate sportivă înscrisă în linii

medii

6. Infrastructură sportivă atât pentru

elevi, cât şi generală

7. Dezvoltarea de complexe sportive

polivalente.

8. Există structuri voluntare de

tineret (Consiliul Local al

Tinerilor, Consiliul Judeţean al

Elevilor)

1. Insuficienţă ca disponibilitate şi

ca parametri de zone /

posibilităţi de agrement din

prisma unui oraş turistic

2. Stare de degradare a multor

clădiri culturale şi investiţii

reduse în reabilitarea

infrastructurii culturale

3. Slabă implicare a mediului de

afaceri în susţinerea activităţilor

culturale şi în susţinerea

sportului de performanţă

4. Resurse financiare precare de a

susţine sportul profesionist

5. Puţine ONG-uri pentru tineret.

1. Dezvoltarea oraşului ca

oraş turistic.

2. Asimilarea de tehnici

moderne de

management şi

promovare în domeniul

turistic şi cultural

3. Implicarea mediului

economic în acţiuni de

susţinere şi sponsorizare



nerambursabile prin


5. Programe naţionale

privind sportul pentru

toţi

6. Legislaţie care să

determine programe de

educaţie fizică

7. Stimularea interesului

tinerilor pentru cultură,

tradiţie, ca elemente

care pot fi transformate

în elemente „în trend” şi

de viitor

8. Creşterea numărului de

ONG-uri pentru tineret

1. Scăderea nivelului de

trai

2. Infrastructură de

transport precară

pentru accesul în oraş

dinspre alte mari

centre culturale

3. Deteriorarea clădirilor

culturale

4. Proprietatea privată

asupra unor clădiri de

patrimoniu

5. Lipsa resurselor pentru

susţinerea noii

generaţii de tineri

orientaţi către cultură

6. Lipsa programelor de

educare a cetăţenilor

privind actul cultural

7. Scăderea interesului

pentru sport odată cu

atracţia către alte

forme de divertisment

8. Ineficienţa financiară a

sportului profesionist

9. Perpetuarea

caracteristicilor

societăţii de consum la

nivelul tinerilor în

detrimentul


310

consumului cultural.

Turism


1. Poziţia geografică favorabilă a în

lungul unei axe majore de

tranzit/legătură între Transilvania

şi Moldova, recent reabilitată

2. Poziţionarea geografică în

proximitatea spaţiului montan,

coroborată cu elementele cadrului

natural specific arealului

depresionar asigură municipiului

un decor estetico-peisagistic de

fundal care exclude „monotonia

turistică”

3. Aşezarea la poalele munţilor şi

proximitatea Castelului Dracula

4. Bistriţa concentrează cea mai

mare parte a valorilor

patrimoniale ale judeţului,

dispune de un patrimoniu

cultural-istoric diversificat,

complex şi complementar, capabil

să motiveze şi să susţină

segmente variate de turişti cu

profil cultural

5. Municipiul Bistriţa este posesorul

unui centru istoric medieval

original, cu un specific local

autentic şi cu clădiri laice şi

religioase bine conservate,

1. Accesibilitate deficitară

feroviară şi rutieră mai ales spre

arealele rurale din proximitate,

dinspre zona montană, precum

şi spre unele obiective

punctuale

2. Neamenajarea sau amenajarea

minimală şi la standarde

necorespunzătoare a resurselor

hidrominerale şi termale cu

efect terapeutic

3. Starea avansată de degradare a

multora dintre edificiile istorice

din zona centrală, coroborate

existenţa unor probleme de

conservare şi reabilitare ale unor

monumente istorice, clădiri şi

ansambluri cu valoare estetico-

peisagistică urbană, în unele

cazuri din cauza regimului

juridic neclar, a resurselor

financiare insuficiente sau

inexistente.

4. Predominarea turismului de

tranzit în circuite organizate şi

cu automobilul personal, cu o

durată scurtă a sejurului şi cu o

eficienţă economică redusă;

1. Creşterea numărului

celor care consideră

turismul ca o şansă a

dezvoltării locale şi

regionale, inclusiv a

promotorilor unor

activităţi specifice în

domeniul turismului

2. Consolidarea unei

mentalităţi pro turism în

rândul populaţiei,

autorităţilor locale,

ONG-urilor, cercul

investitorilor şi

susţinerea de către

acestea a şanselor oferite

de domeniul turistic

pentru revitalizarea

socio-economică a

oraşului prin

valorificarea

patrimoniului cultural

construit şi a moştenirii

culturale, prin stimularea

interesului pentru

cultura locului etc.

3. Crearea unei imagini de

marcă şi promovarea

1. .Menţinerea în stare

latentă, ineficientă

economic şi social, a

valorificării

potenţialului atractiv al

municipiului şi

judeţului, grefată pe

lipsa unui concept

integrator privind

turismul orientat pe

termen mediu şi lung,

a lipsei unei strategii

sectoriale şi a planului

de acţiune pentru

turism

2. Reorientarea unei părţi

a cererii interne spre

destinaţii situate în

afara judeţului, a

Regiunii de NV şi

chiar a ţării, care oferă

aceleaşi tipuri de

produse turistice sau

similare care şi-au

conturat deja strategii

turistice, şi au iniţiat

investiţii în amenajări

turistice şi reuşesc să


311

delimitat de perimetrul fostei

cetăţi medievale fortificate

(Bistritz), configuraţia medievală

a reţelei stradale (inclusiv cu

pasajele de legătură dintre

acestea), pieţelor, cvartalelor şi

parcelelor ansamblului urban

fortificat

6. Municipiul este recunoscut prin

multiculturalism, interferenţa şi

coabitarea între cultura naţională

şi cea a minorităţilor naţionale

(îndeosebi săsească) având ca şi

rezultantă coagularea şi unei

culturi materiale şi spirituale

originale

7. Diversificare sectorială a ofertei

turistice

8. Gamă diversificată de festivaluri

culturale, artistice, de tradiţii şi

folclor

9. Investiţii private în structuri de

cazare, oferta structurilor de

cazare în creştere, cu creşterea

ponderii celor de confort

competitiv (3 stele), cu număr de

locuri în capacităţile de cazare în

funcţiune în creştere

10. Existenţa unui număr ridicat de

servicii şi operatori în turism care

organizează sau intermediază

servicii turistice în ţară şi

străinătate

5. Concentrarea locurilor de cazare

în unităţi de tip hotelier, în

detrimentul altor tipuri de

structuri de cazare precum

motelul sau pensiunile turistice

rurale, ce ar putea fi dezvoltate

în localităţile componente ale

municipiului.

6. Ofertă turistică pentru tineret

(structuri “lowcost”)

inexistentă, dublată de

neconcordanţa frecventă între

preţurile şi tarifele percepute şi

gama puţin diversificată şi

calitatea necorespunzătoare a

serviciilor oferite;

7. Unele obiective turistice nu au

orar de vizionare.

8. Numărul redus al traseelor

pietonale şi a programelor de

vizitare aferente sau a celor de

cicloturism în municipiu

9. Sectorul de agrement-

divertisment turistic relevă o

prezenţă foarte modestă şi puţin

diversificată pe raza

municipiului

10. Absenţa din oferta turistică a

produselor turistice neclasice

(ex. cazul parcurilor tematice)

sau reprezentarea lor modestă

(precum festivalurile tematice)

11. Prezenţa modestă a

municipiului Bistriţa ca

destinaţie turistică,

inclusiv prin

atragerea/angrenarea

operatorilor de turism la

târgurile naţionale şi

internaţionale

4. Posibilitatea accesării

unor fonduri interne şi

europene în vederea

reabilitării a

monumentelor

arhitectonice laice şi

religioase în vederea

introducerii acestora în

circuitele turistice

funcţionale (tematice

sau mixte),

5. Posibilitatea accesării de

fonduri structurale

europene pentru

dezvoltare a activităţilor

şi infrastructurilor

turistice

6. „Fortificarea” (prin

îmbunătăţirea

managementului şi a

promovării)

manifestărilor culturale

şi folclorice de impact

organizate anual în

diferite locaţii şi

iniţierea unor

astfel să atragă turişti

(ex. Sibiu, Braşov,

Cluj-Napoca etc.).

3. Atractivitatea

destinaţiilor turistice

din afara judeţului, în

special înspre turismul

montan şi litoral

4. Lipsa de adaptabilitate

la noile tendinţe ale

cererii turistice dublată

de crearea unei

imagini negative

asupra unor obiective

turistice prin vectorul

unei cereri turistice

nesatisfăcute;

5. Distanţa relativ

ridicată faţă de pieţele

turistice majore

6. Tergiversarea

acţiunilor menite a

găsi soluţii rapide şi

eficiente pentru

rezolvarea juridică a

statutului de

proprietate al clădirilor

din centrul istoric, a

rezolvării statutului

unora dintre spaţiile

comerciale inadecvate

centrului istoric,

precum şi a siguranţei


312

11. Volum de turişti în creştere

constantă până în 2007-2008 şi cu

perspective de reluare a creşterii

pe fondul depăşirii recesiunii

economice

12. Existenţa preocupărilor pentru

promovarea turistică a Bistriţei şi

pentru crearea unui brand turistic

focusat pe centrul istoric

13. Conştientizarea autorităţilor

locale a rolului turismului în

revitalizarea socio-economică a

municipiului şi creşterea

interesului pt. integrarea

turismului în strategiile de

dezvoltare locală şi pentru

programe de finanţare (locale,

judeţene, guvernamentale şi/sau

europene)

14. Prezenţa „aurei” mitului Dracula

în proximitatea municipiului

15. Existenţa conştiinţei civice asupra

centrului istoric atât din partea

cetăţenilor, cât şi a organizaţiilor

care aduc în discuţie/dezbatere şi

militează pentru rolul şi

importanţa acestuia pentru

comunitate

16. Organizarea unor cursuri de

perfecţionare în diferite meserii

turistice şi de ospitalitate de către

firme specializate şi acreditate

17. Existenţa diferitelor niveluri

evenimentelor expoziţionale şi,

în consecinţă, impactul

economic şi turistic redus

12. Deficienţe şi disfuncţionalităţi

la nivelul ofertelor, programelor

şi produselor turistice existente,

promovării acestora

13. Profesionalismul scăzut al

lucrătorilor din sectorul

ospitalităţii, atitudini şi

comportamente rigide,

sensibilitate şi adaptabilitate

limitată faţă de nevoile şi

exigenţele turiştilor, dublat de

un management bazat pe

întâmplare, fără a dezvolta

parteneriate profesioniste cu

touroperatorii

14. Lipsa semnelor de direcţionare

într-o limbă de circulaţie

internaţională

15. Acoperirea deficitară dpdv

numeric cu instituţii

indispensabile informării şi

organizării activităţilor turistice

16. Slaba cooperare între

instituţiile/firmele şi agenţii

economici, respectiv autorităţi,

lipsa diseminării informaţiilor

referitoare la politica turismului

şi a modelelor de bune practici

în domeniu

17. Bistriţa este slab promovată în

evenimente şi festivaluri

şi în alte locaţii şi

perioade ale anului;

7. Creşterea relativă a

nivelului de culturalizare

a populaţiei

8. Creşterea interesului

pentru turismul cultural

şi de patrimoniu, pentru

activităţi de relaxare, de

păstrare şi refacere a

sănătăţii, pentru servicii

de tip wellness

9. Dezvoltarea de produse

turistice inovative,

adaptabile

10. Interes crescând faţă de

turismul balnear

11. Interesul locuitorilor din

centrele urbane faţă de

liniştea şi autenticitatea

spaţiului rural, pt. stiluri

de viaţă tradiţionale şi

alimente naturale, pe

care spaţiul rural din

proximitatea Bistriţei le

oferă

12. Extinderea şi

îmbunătăţirea reţelei de

informare turistică astfel

încât să răspundă

nevoilor turiştilor

13. Includerea Bistriţei în

publice

7. Întârzierea demarării

investiţiilor publice şi

private în amenajări

cultural-expoziţionale,

de agrement şi

divertisment, balneare

8. Lipsa de diferenţiere

între ofertele turistice

specifice municipiului

în raport cu cele

regăsite în oferta

turistică a altor oraşe

sau zone turistice

9. Nivel scăzut al

cooperării între

operatorii liniilor

aeriene şi agenţiile de

turism

10. Pierderea încrederii

actorilor locali faţă de

profitabilitatea

activităţii turistice (pe

fondul scăderii

accentuate a

veniturilor ca urmare a

crizei economice) şi

renunţarea la afacerile

de primire a turiştilor

care poate duce la

închiderea unor unităţi

şi la pierderea unor

locuri de muncă în


313

pentru profilul de învăţământ

turistic, asigurat de funcţionarea

unei instituţii de învăţământ

superior ce asigură forţa de

muncă înalt calificată necesară

18. Distanţă mică faţă de

aeroporturile internaţionale din

Cluj – Napoca şi Târgu Mureş

19. Legături CFR şi auto la intervale

scurte de timp cu nodurile de cale

ferată de la Sărăţel şi Beclean

20. Existenţa unui aerodrom pentru

avioane uşoare

21. Deschiderea a două unităţi de

cazare de 5, respectiv 4 stele

22. Unităţi de cazare dotate cu Săli de

conferinţă de capacitate medie şi

mare, clasificate de la 3, la 5 stele,

23. Cel puţin 3 restaurante cu specific

românesc (Crama Veche, Casa

Someşană, Restaurant Central)

24. Reabilitarea Bisericii Evanghelice

şi a turnului (singurul dotat cu lift

din Romania)

25. Distanţa mică între obiectivele

turistice

circuitele tur operatorilor

18. Nu există o platformă virtuală

pentru rezervări cazări online

19. Nu există un spaţiu amenajat ca

şi camping / parc rulote

20. Penuria de hărţi şi ilustrate cu

Bistriţa în librării

21. Slaba reprezentare a

magazinelor cu suveniruri

circuitul celor 7 cetăţi

Siebenburgen şi

recunoaşterea în

patrimoniul UNESCO

14. Potenţial pentru turismul

de vânătoare, pentru

sporturi extreme de tip

off-road

domeniu

Capacitate administrativă


1. Există un program de protecţie

civilă

2. Existenţa strategiilor sectoriale la

1. Lipsa unui sistem informatizat

eficient pentru gestionarea

serviciilor publice

1. Implementarea unui

Birou de Consiliere

pentru Cetăţeni,

1. Conflicte interne la

nivelul resurselor

umane


314

nivelul municipiului şi a zonei

periurbane

2. Slabă activitate şi

reprezentativitate a mediului

ONG în municipiu

3. Slabă implicare comunitară a

cetăţeanului

4. Inexistenţa unui centru de

resurse pentru ONG-uri.

interdisciplinar

2. Operaţionalizarea

serviciilor, a pregătirii

profesionale şi a relaţiei

funcţionar – contribuabil

3. Orientarea către surse

alternative de venituri



nerambursabile prin


5. Multitudinea de

finanţări specifice

pentru ONG-uri

6. Politica Uniunii

Europene ca orientare

către promovarea

sistemului ONG.

2. Lipsa de iniţiativă în

crearea de ONG-uri.

315

CAPITOLUL III.

Planul de

acțiune


316

III.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BISTRIȚA

Fiecare oraş are o serie de caracteristici (trecute, prezente şi prognozate pentru viitor funcţie

de tendinţele existente la nivel politic, economic, social) care îl definesc şi care îl diferenţiază

regional şi naţional de celelalte oraşe.

Pe lângă acest aspect mai trebuie ţinut cont şi de faptul că perioada contemporană este, la

nivelul ţării, una foarte dinamică, plină de convulsii generate de efortul de schimbare a societăţii

în ansamblul ei, fiind momentul în care se schimbă şi se prefigurează un nou model de viaţă, în

toate dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administraţie publică, antreprenoriat, mediu

privat, relaţii politice interne şi externe, energie, mediu, egalitate de şanse, tehnologie,

comunicaţii etc.

În ceea ce priveşte municipiul Bistrita, pentru orientarea strategiei s-a plecat de la

următoarele premise ca elemente pozitive:

Municipiul are o istorie, tradiţie şi cultură impresionante, care definesc un potenţial

turistic;

Serviciile şi turismul joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea oraşului în această perioadă

istorică caracterizată de creşterea fenomenului turistic;

Are o aşezare geografică cu potenţial natural si turistic, situată la poalele muntilor, fiind

in acelaşi timp legătura între Moldova si Ardeal;

Are acces la infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroport);

Există posibilităţi de dezvoltare urbană spre zona periurbană;

Noile tehnologii de comunicare şi informaţionale transced dincolo de barierele fizice;

Există în perioada următoare surse de finanţare disponibile pentru investiţii mari care

pot hotărî direcţia de dezvoltare;

Existenţa potenţialului dezvoltării industriei de nisa;

Existenţa unui potenţial economic, comercial şi administrativ;

Municipiul Bistriţa este un centru de dezvoltare urbană;


317

Orientarea administraţiei publice către gândire şi acţionare strategică;

Creşterea calităţii vieţii;

Spirit civic cu potenţial prin tradiţie.

Cheia şi rolul hotărâtor pentru schimbare sunt reprezentate de om, resursa umană. Din acest punct

de vedere, starea de fapt identificată prin prisma aprecierilor venite din partea resursei umane

locale pe mai multe trepte de referinţă (cetăţeni, experţi, politicieni, reprezentanţi ai

administraţiei) şi care caracterizează momentan municipiul Bistriţa, nu poate fi considerată a fi

favorabilă, putând fi descrisă prin următoarele caracteristici:

Bistrita este considerat relativ izolat deoarece are o poziţie periferică faţă de principalele

retele europene de transport;

Dezvoltare locală accentuată spre centrul municipiului;

Elementele definitorii ale oraşului nu sunt suficient de bine exploatate;

Potenţial turistic local existent dar insuficient exploatat economic;

Investiţiile din mediul privat relativ scăzute;

Grad de antreprenoriat încă puţin exploatat;

Neexploatarea potenţialului conferit de râul Bistriţa, din cauza costurilor de investiţii

ridicate;

Lipsa unei universitati

Pondere mica a populatiei cu studii superioare

Pondere mare a forţei de muncă calificate plecată să muncească în străinătate;

Colaborare redusa între institutiile relevante la nivel local;

Serviciile turistice necesită îmbunătăţiri;

Mediul ONG este putin reprezentat.

Prognoze pe termen mediu şi lung luate în calculul elaborării strategiei:

Numărul populaţiei în municipiu va fi staţionar sau într-o uşoară creştere, pe baza unui

fenomen de revenire a celor care muncesc în străinătate şi a migrării forţei de muncă din

mediul rural spre municipiu;

Populaţia municipiului va îmbătrâni şi procentul populaţiei active va scade;


318

Creşterea diferenţelor între clasele sociale medie şi de vârf;

Scăderea numărul elevilor;

Manifestarea intenţiei de construire a locuinţelor individuale în cartierele de la periferia

municipiului, şi deci creşterea numărului de familii care vor locui în locuinţe individuale;

Creşterea numărului de familii care vor avea două locuinţe;

Accentuarea presiunilor pentru dezvoltarea localitatilor componente;

Accentuarea gradului de degradare, a clădirilor vechi şi de patrimoniu din cauza

investiţiilor insuficiente alocate reabilitării acestora;

Creşterea gradului de uzură a locuinţelor colective;

Creşterea producţiei industriale, ca una dintre resursele municipiului;

Creşterea numărul locurilor de muncă;

Dezvoltarea turismului sub toate formele acestuia, ca una dintre resursele municipiului;

Dezvoltarea activităţilor culturale, ca una dintre resursele municipiului;

Conştientizarea de către publicul larg (de la nivel local, regional, naţional şi în zonele de

interes internaţional) a conceptului de “burg modern”, parte din cele 7 burguri

transilvănene

Veniturile municipale vor creşte, atât ca urmare a creşterii veniturilor proprii din

activităţi locale;

Cheltuielile municipale vor creşte pe fondul schimbării structurii acestora, prin creşterea

procentului alocat investiţiilor publice;

Va creşte capacitatea municipiului de a contracta credite pentru investiţii publice şi de a

atrage finanţări europene nerambursabile;

Din punct de vedere al mişcărilor geo – politice, se poate preconiza pe termen lung o

deschidere continuă a Uniunii Europene şi lărgire a ei, aspect pentru care municipiul

poate fi pregătit prin prezenta strategie pe termen lung pentru a extrage şi beneficia de

acest viitor context.


319

Prognoze pe termen scurt luate în calculul elaborării strategiei:

Creşterea ponderii clasei medii şi orientarea acesteia spre zone rezidenţiale de la

periferia municipiului;

Creşterea mai rapidă a populaţiei ocupate în servicii şi comerţ şi mai lentă a populaţiei

ocupate în industrie şi agricultură;

Creşterea numărului de agenţi economici în domeniul serviciilor şi comerţului;

Creşterea activităţii financiar – bancare;

Creşterea cererii pentru construirea de locuinţe pentru tineri şi sociale;

Se vor exercita presiuni către eficientizarea procesului de gestionare a deşeurilor;

Creşterea suprafeţei de clădiri industriale dezafectate;

Condiţiile de mediu cerute a fi respectate vor deveni mai dure şi activitatea de

monitorizare, impunere şi sancţionare va deveni mai eficientă;

Necesitatea amenajării râului Bistrita;

Va creşte cerinţa în zonele noi pentru alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie

electrică;

Vor creşte expectanţele consumatorilor cu privire la calitatea sistemelor de alimentare cu

apă, canalizare, gaz metan, energie electrică;

Vor creşte cerinţele şi presiunile către un sistem de transport eficient;

Va creşte numărul de autoturisme;

Se va intensifica transportul rutier de mărfuri care va tranzita municipiul;

Eficientizarea serviciilor publice.

Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a municipiului Bistrita este reprezentat de:

Asigurarea unei dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a Municipiului Bistriţa şi a

zonei periurbane a acestuia, sub aspectul activităţilor economice, sociale, al dotărilor, al

accesibilităţii şi al calităţii mediului, al existenţei condiţiilor de viaţă şi de muncă echitabile

pentru toţi cetăţenii.


320

Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare, prin scenariile de dezvoltare, creează viziunea

de dezvoltare şi fundamenteaza brand-ul de localitate „Bistriţa – Poarta Transilvaniei”.

Strategiile de dezvoltare pentru îndeplinirea acestui obiectiv principal sunt propuse a se crea pe

două direcţii paralele, fiecare cu riscuri şi beneficii specifice.

Cele două direcţii care se întrepătrund sunt:

A. Bistriţa – burg modern – valorifică potenţialul istoric şi-l transformă dintr-un burg

tradiţional într-un municipiu modern prin promovarea patrimoniului istoric cu ajutorul

unor mijloace si mecanisme moderne;

B. Bistriţa – municipiu competitiv, municipiu european – dă valoare istoriei comerciale a

oraşului şi transformă oraşul din oraş aflat în “umbra” polilor vecini într-un oraş vizibil şi

competitiv prin dezvoltarea economiei locale şi creşterea calităţii vieţii fiind bază

comercială şi de producţie de nişă la nivel regional.


321

Evaluarea celor două strategii de dezvoltare privind dezvoltarea municipiului Bistriţa este

următoarea:

Evaluare A. Bistriţa - burg modern B. Bistriţa - municipiu competitiv,

municipiu european

Motivaţie

principală

Bistriţa este una dintre cele şapte

cetăţi medievale din Transilvania.

Bistriţa este unul dintre puţinele

oraşe care a păstrat şi promovat

industria specifică dezvoltând

mărci de renume regional şi

naţional.


322

Elemente

determinante

majore care

trebuie să existe

şi/sau să fie

create imediat

Reabilitarea obiectivelor

culturale, istorice şi religioase

Dezvoltarea infrastructurii

turistice (în special cazare, agenţii

de turism, agrement şi a unui

comitet local public – privat de

coordonare)

Reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii rutiere de acces în

municipiu (acces la autostradă pe

drumuri rapide)

Implementarea unui program de

evenimente şi a unei politici

agresive de comunicare la nivel

naţional; câteva exemple:

- Poarta Transilvaniei; trebuie

realizate evenimente culturale de

top la nivel naţional

- Festivalul tradiţiilor NOSA

- Evenimente de artă plastică

remarcabilă

- Andrei Mureşanu este o marcă de

valoare – realizarea de evenimente

literare specifice

Menţinerea şi dezvoltarea în

continuare a municipiului ca oraş

în armonie cu natura „exemplu că

Modernizarea/ extinderea

infrastructurii rutiere de acces

către şi dinspre municipiu (acces

la autostradă pe drumuri rapide)

Modernizarea şi extinderea

aerodromului pentru utilizarea

acestuia inclusiv pentru avioane

uşoare

Dezvoltarea infrastructurii

comerciale şi logistice

Infiinţarea unui centru

universitar in municipiu în

vederea obţinerii de resurse

umane de calitate care să aducă

valoare adăugată locului în care

s-au născut şi în care societatea

şi-ar dori să muncească

Atitudine proactivă a

administraţiei locale în relaţia cu

investitorii

Dezvoltarea pozitivă a relaţiilor

politice şi economice dintre

România şi Uniunea Europeană


323

se poate” la nivel naţional

Dezvoltarea afacerilor

tradiţionale şi a industriei

alimentare, inclusiv ecologice

Raport risc –

beneficii

o Riscul este mediu, depinzând de

investiţii medii realizabile din

buget local şi central şi prin

atragerea de fonduri europene

o Beneficiile sunt medii, creându-se

o imagine centrală la nivel naţional

pe acest segment al culturii şi

tradiţiei şi venituri medii din

activităţile directe şi indirecte

o Riscul este ridicat, depinzând de

investiţii mari pentru crearea de

elemente noi de infrastructură şi

de lista de priorităţi privind

promovarea acestor investiţii la

nivel judeţean, regional şi

naţional;

o Beneficiile sunt ridicate,

activităţile, prin volumul mare,

caracteristice unei baze de

producţie şi comerciale,

determinând venituri financiare

mari, şi de asemenea crearea unei

imagini naţionale

Efecte

multiplicatoare

Dezvoltarea industriei turistice ca

mijloc de realizare a scenariului

(şi nu ca obiectiv al viziunii), prin

crearea unui produs turistic

complex şi diversificat: cultural,

istoric, agrement sportiv şi de

afaceri

Dezvoltarea serviciilor de creare

de evenimente

Dezvoltarea industriei alimentare

Creşterea producţiei de nişă

Crearea de baze de producţie de

alimente ecologice

Dezvoltarea serviciilor de

transport marfă

Dezvoltarea comerţului en-gross

şi terminalelor logistice

Dezvoltarea activităţilor de

procesare simplă adiacente


324

şi a băuturilor, ca efect al imaginii

de oraş tradiţional, iar tradiţia este

legată în primul rând de mediul

rural şi agricultură; dezvoltarea şi

a industriei alimentare – produse

tradiţionale şi ecologice

Dezoltarea industriei de obiecte

tradiţionale, artizanale şi

suveniruri

Dezvoltarea serviciilor de

transport persoane

Atragerea investiţiilor, deoarece

cultura creează o atmosferă elitistă

unde oamenii de afaceri, români şi

străini, se simt comfortabil

Dezvoltarea construcţiilor şi

sectorului imobiliar

activităţilor de logistică

comercială (sortare, ambalare,

operaţiuni simple de procesare)

Dezvoltarea serviciilor adiacente

activităţilor de logistică

comercială (comisionariat

vamal, servicii de inventariere,

etc.)

Dezvoltarea construcţiilor şi

sectorului imobiliar

Sinergia între

cele două

strategii

Localitatea Bistriţa a apărut şi s-a dezvoltat din punct de vedere tradiţional şi

istoric ca bază meşteşugărească şi comercială între Moldova şi Ardeal

Fiecare strategie poate reprezenta premisă pentru cealaltă strategie


325

Astfel, municipiul Bistriţa se va dezvolta în baza celor două strategii având ca viziune de

dezvoltare:

"În anul 2030, municipiul Bistriţa va fi cel mai modern burg din Transilvania,

cu o economie competitivă, diversificată şi inovativă, care valorifică sustenabil

resursele zonei, atractiv pentru turiştii aflaţi în căutarea comorilor trecutului, dar

şi pentru investitorii care valorifică oportunităţile prezentului, cu o calitate

ridicată a vieţii pentru locuitorii săi, educaţi şi sănătoşi, ataşaţi de comunitatea

lor şi implicaţi activ în dezvoltarea, în armonie cu natura, a acesteia, cu lideri

capabili să răspundă schimbărilor şi să se implice responsabil în construirea

viitorului."

cheile de verificare ale strategiei fiind:

patrimoniu;

tradiţie;

turism;

nod comercial inter regional;

protecţia mediului;

egalitatea de şanse;

tehnologia informaţiei;

comunicare;

cetăţean responsabil;

administraţie pro-activă;

întreprinzător dinamic.


326

III.2. Planul de dezvoltare locală al municipiului Bistriţa

Pentru atingerea şi îndeplinirea obiectivelor propuse, planul de dezvoltare locală cuprinde

promovarea unui set de măsuri specifice domeniilor sectoriale şi care acţionează din perspectiva

sectorului specific asupra realizării obiectivelor strategice, principale şi secundare.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE I.

DEZVOLTARE URBANĂ

DOMENIUL SECTORIAL I.1.: TERITORIUL MUNICIPIULUI BISTRIŢA

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de extinderea ariei

de dezvoltare a municipiului Bistrita.

Se va pune accent pe finalizarea Planului Urbanistic General care să ducă la o reglementare

judicioasă a zonelor de dezvoltare şi care să ofere baza pentru noua orientare strategică a oraşului

condiţionată şi de crearea asociaţiei intercomunitare pe termen scurt cu premize de adâncire a

acesteia pe termen mediu şi lung. Acest demers va veni în preîntâmpinarea noului model de

funcţionare a unei aglomerări urbane care caracterizează o societate modernă la nivel european,

caracterizat prin adâncirea interdependenţelor dintre zona urbană şi zonele rurale învecinate care

se manifestă la nivel de rezidenţă, schimb de forţă de muncă, afaceri în general, această

interdependenţă fiind luată ca un avantaj şi nu ca o piedică în calea dezvoltării locale.

Pentru aceste deziderate, se va ţine cont de aspectul pozitiv actual determinat de existenţa unui

grad ridicat de utilizare şi de faptul că municipiul Bistrita are o aşezare deosebită din punct de

vedere natural, urmărindu-se rezolvarea următoarelor probleme: circulabilitate, inclusiv prin

crearea asociaţiei intercomunitare; existenţa unei delimitări coerente între zonele cu diferite

destinaţii (rezidenţial, comercial, turistic, industrial); accent pus pe dezvoltarea turismului;

preservarea şi extinderea zonelor verzi; diminuarea efectelor negative ale construcţiilor

neconforme din punct de vedere urbanistic; finalizarea Planului Urbanistic General pe noile nevoi

de dezvoltare.


327

Măsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt

următoarele:

În primul rând este necesară finalizarea Planului Urbanistic General conform obiectivelor

Strategiei de Dezvoltare prin dezvoltarea oraşului pe zone rezidenţiale, comerciale,

industriale, culturale/turistice/agrement, permiţând astfel în primul rând investitorilor să

poate identifica corect amplasarea afacerilor şi investiţiilor, iar pentru mediul public va

reprezenta baza pentru orientarea reglementată a investiţiilor şi a aprobării lor; finalizarea

Planului Urbanistic General se va baza o viziune pe termen mediu şi lung şi va trebui să

corespundă unor principii de aplicare clare şi stricte în acelaşi timp: încetarea practicii de

a deroga semnificativ de la Planul Urbanistic General prin Planuri Urbanistice Zonale şi

Planuri Urbanistice de Detaliu (prin care este o practică ca prin acestea să nu se respecte

liniile date prin Planul Urbanistic General ci se dau obiective de utilizare şi dezvoltare

uneori chiar opuse), aplicarea strictă a Planului Urbanistic General şi a legislaţiei de

urbanism şi amenajarea teritoriului, de autorizare a executării lucrărilor de construcţii şi

de protecţie a patrimoniului construit;

Realizarea unui inventar a tuturor terenurilor şi evaluarea lor care poate reprezenta o bază

de date cu informaţii generale (terenuri existente, terenuri disponibile, evaluarea lor şi

preţuri, caracteristici) care să poată fi accesată de posibili investitori;

Conform noii orientări în domeniul politicilor publice în vederea eficientizării acestora

prin scăderea gradului de risc determinat de problema proprietăţii, vor trebui realizate

achiziţii de terenuri pentru a se dezvolta proiecte de interes public;

Măsuri de eficientizare a folosinţei intravilanului municipiului, acţiuni care vor avea ca

efect şi decongestionarea dezvoltării centrale şi orientarea către o dezvoltare multicentrică

şi spre periferie, pentru a oferi municipiului o dezvoltare echilibrată şi mult mai eficientă;

Identificarea zonelor pentru dezvoltare turistică – infrastructura reprezentată de obiective

turistice culturale şi naturale, structuri de cazare şi agrement, transport


328

Identificarea de zone propice dezvoltării rezidenţiale şi crearea unui program prin care se

oferă teren tinerilor dacă îşi construiesc o locuinţă în vederea atragerii tinerilor să se

stabilească aici şi pentru rezolvarea unor probleme sociale.

DOMENIUL SECTORIAL I.2.: DEZVOLTARE EDILITARĂ

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea

noilor obiective conform Planului Urbanistic General în spiritul strategiei.

Se va urmări dezvoltarea urbană pe baza Planului Urbanistic General actualizat care să ducă la o

reglementare judicioasă a regimului construcţiilor inclusiv reglementări urbanistice din punct de

vedere arhitectural şi cromatic şi care să ofere baza pentru noua orientare strategică a oraşului şi

să valorifice potenţialul turistic al zonelor cultural – istorice şi naturale.

Strategia va continua şi va îmbunătăţi liniile pozitive existente, municipiul fiind un oraş verde, cu

un grad de risc al structurii clădirilor sub media naţională, şi există deja în implementare proiecte

de reabilitare termică şi mansardare a clădirilor care reprezintă un început puternic în această

direcţie. Iar noua orientare a strategiei va căuta să rezolve o serie de probleme actuale: evitarea ca

populaţia oraşului să se concentreze doar pe câteva artere principale; găsirea de soluţii în

parteneriat pentru rezolvarea destinaţiei unor clădiri abandonate; remodelarea faţadelor clădirilor

care sunt deteriorate mult sub cerinţe; stoparea gradului de degradare a clădirilor de patrimoniu;

evaluarea şi marcarea clădirilor cu risc; încurajarea construcţiilor de spaţii locative în general spre

periferie şi lăsând terenul să respire; rezolvarea problemelor privind gradul de uzură al

instalaţiilor care este foarte ridicat; crearea unor zone de protecţie între zonele de locuit şi zonele

industriale sau de transport.


următoarele:

Realizarea unui inventar a tuturor cladirilor si evaluarea lor, inclusiv pentru scopul

de a achiziţiona clădiri de interes public, în special clădirile din Centrul Istoric şi alte clădiri

istorice, culturale sau cu destinaţie specială

Reabilitarea fatadelor cladirilor publice si a cladirilor de locuit multietajate


329

Reabilitarea termica a cladirilor publice si a celor de locuit multietajate, inclusiv

promovarea de proiecte în parteneriat cu asociaţiile de proprietari pentru înlocuirea acoperişurilor

nesatisfăcătoare din punct de vedere al condiţiilot tehnice şi de mediu cu acoperişuri din

materiale nepericuloase la clădirile de locuit multietajate;

Construirea de locuinte inclusiv sociale

Companie de promovare a obiectivelor de dezvoltare prevazute prin noul Plan

Urbanistic General pe zone

Dezvoltarea retelei de fântâni publice din municipiu

DOMENIUL SECTORIAL I.3.: REVITALIZAREA URBANĂ A

MUNICIPIULUI BISTRIŢA

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de revigorarea

Centrului Istoric al municipiului Bistriţa in vederea creşterii durabile a calităţii vieţii

cetăţenilor şi a atractivităţii municipiului pentru turişti şi investitori.

Zona centrală a municipiului Bistriţa este una relativ bine delimitată şi cu funcţiuni complexe

(politico-administrative, comerciale, turistice şi religioase), fiind elementul definitoriu al oraşului.

Ca şi în cazul altor oraşe transilvănene, centrul istoric, specific unui burg german, este bine

prezervat şi prezintă o mare concentrare de obiective de patrimoniu.

PIDU Bistriţa a evidenţiat faptul că în zona centrală sunt doar 12 unităţi de alimentaţie publică,

care deşi diversificate ca şi tipologie (restaurant, cramă, bar, bistro, club, cofetărie, patiserie), au

o ofertă insuficientă pentru o zonă cu aspiraţii de atragere a unui flux mare de turişti. De remarcat

este şi lipsa teraselor pe puţinele trasee pietonale. În schimb se regăsesc activităţi comerciale sau

de prestări servicii incompatibile cu o zonă centrală turistică (comerţ materiale de construcţii-

decoraţiuni, piese auto, pompe funebre, etc.). De asemenea, lipsesc unităţi comerciale sau ateliere

pentru suveniruri sau obiecte tradiţionale, apreciate de turişti.

Pe de altă parte, zona centrală înregistrează cele mai înalte valori de trafic şi are un deficit cronic

de spaţii de parcare (spre ex. nu există nicio parcare pentru autocare). Traseele pietonale şi cele

auto se intersectează, ceea ce împiedică dezvoltarea unui turism intensiv.


330


următoarele:

Reabilitarea imobilelor şi clădirilor de patrimoniu şi a celor monumente istorice

Realizarea de intervenţii de suprafaţă şi în profunzime la nivelul infrastructurii de

acces inclusiv a reţelelor tehnico-edilitare aferente zonei şi a celei de iluminat architectural şi

ambiental

Realizarea de intervenţii la nivelul infrastructurii de spaţii verzi şi parcuri

DOMENIUL SECTORIAL I.4.: INFRASTRUCTURĂ DE ACCES:

STRĂZI, PODURI/PASAJE, PARCĂRI, TROTUARE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de satisfacerea

interesului general de transport pe raza municipiului Bistriţa prin asigurarea condiţiilor

optime şi sigure de circulaţie, parcare şi staţionare, atât pentru conducătorii auto cât şi pentru

pietonii participanţi la trafic cu asumarea şi implementarea mijloacelor de reducere a emisiilor

de gaze cu efect de seră.

Se va urmări în principal modernizarea infrastructurii locale existente pe termen scurt şi crearea

de infrastructură nouă pe termen mediu, şi de asemenea de modernizarea căilor de acces spre

infrastructura de transport naţională şi europeană în parteneriat cu administraţia judeţeană şi

naţională.


următoarele:

Reabilitarea arterelor principale si a celor de acces în municipiu şi localităţile componente

Reparaţii capitale, realizarea de covoare asfaltice, precum şi reabilitarea străzilor din zona

istorică cu materiale specifice.

Amenajarea intersecţiilor, pasajelor si traversărilor sub/supraterane şi reabilitarea celor

existente


331

Amenajarea de poduri noi şi reabilitarea celor existente

Realizarea de intevenţii în vederea creşterii gradului de siguranţă în circulaţie

Realizarea unei artere suplimentare pentru preluarea traficului greu din interiorul oraşului

Executarea lucrărilor de construire, modernizare şi întreţinere a infrastructurii stradale şi a

drumurilor numai pe baza planurilor şi documentaţiilor de urbanism, studiilor de circulaţie şi de

trafic, cu respectarea procedurilor tehnice de execuţie pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii

Amenajarea locurilor de parcare din parcările de reşedinţă din municipiu şi realizarea de

noi parcaje

DOMENIUL SECTORIAL 1.5: TRANSPORT PUBLIC DURABIL


echilibrată a sistemului local de transport, care să asigure o infrastructură şi servicii de

transport moderne şi durabile, creşterea condiţiilor de siguranţă şi a calităţii serviciilor,

compatibilitatea cu mediul, respectându - se totodată angajamentele luate de România ce

vizează domeniul serviciilor comunitare.

Municipiul Bistriţa îşi doreşte intervenţii la nivelul infrastructurii de transport care să reducă

emisiile de gaze cu efect de seră datorate transportului şi propune pe lângă proiectele de

eficientizare a transportului public din municipiu şi către şi dinspre localităţile componente, şi un

proiect îndrăzneţ de realizare a liniilor pentru tramvai/ metrou de suprafaţă, care este un transport

ecologic. Din punct de vedere al transportului extern, municipiul dispune de terminal de cale

ferată şi are acces la aeroporturile învecinate.


următoarele:

Investiţii pentru modernizarea infrastructurii şi mijloacelor de transport existente, pentru

crearea condiţiilor moderne şi ecologice de transport public de persoane, creşterea

gradului de utilizare şi eficientizarea a acestuia


332

Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi dispecerizare a serviciului de transport public

local de persoane;

Asigurarea unui sistem de informare performant al călătorilor în toate staţiile de

transport, prin afişarea graficului de circulaţie şi a hărţii traseelor de transport în toate

staţiile;

Creşterea gradului de siguranţă şi a confortului călătorilor în mijloacele de transport;

Organizarea traficului în sistem prioritar pentru mijloacele de transport pe traseele

principale de transport;

Generalizarea sistemelor nodale (intermodale) dintre transportul public local şi alte

mijloace de transport (tren, interregional, etc.);

Promovarea transportului ecologic;

Stimularea transportului ecologic prin acordarea de către primărie de facilităţi

Înlocuirea parcului de transport public existent al municipiului Bistriţa cu vehicule

ecologice

Realizarea infrastructurii aferente transportului electric

DOMENIUL SECTORIAL I.6.: ILUMINATUL PUBLIC

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de creşterea

nivelului de trai al locuitorilor din municipiul Bistriţa prin reabilitarea reţelei existente de

iluminat şi extinderea ei spre periferie, la standarde europene în spiritul eficienţei energetice.

În acest moment, în municipiul Bistriţa, iluminatul public este considerat ca fiind relativ

mulţumitor în zona centrală, însă, prin strategie, se urmăreşte ca prin dezvoltarea parteneriatului

cu operatorul privat să se diminueze problemele reprezentate de faptul că iluminatul public este

nesatisfăcător în zona periferică.


următoarele:

Extinderea sistemului de iluminat public


333

Reabilitarea/ modernizarea sistemului de iluminat public

Realizarea de investitii de aducere a iluminatului public in zonele centrale si periferice la

standarde, în spiritul eficienţei energetice

Eficientizarea ariei urbane şi implicit optimizarea extinderii sistemului de iluminat public

în zonele periferice

Introducere în canalizaţii subterane a reţelelor de utilităţi cu prevederea unor cămine de

acces pentru intervenţii

DOMENIUL SECTORIAL I.7 - ENERGIA ELECTRICĂ

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de reabilitarea si

modernizarea reţelelor existente de energie electrica si extinderea lor spre zonele deficitare, la

standarde europene.

Dacă reţeaua electrică funcţionează la parametri relativ normali, sunt încă zone care nu sunt

racordate la reţeaua de energie electrică, la periferie sunt zone în care la reţeaua aeriană de joasă

tensiune apar mici fluctuaţii de tensiune, iar ritmul investiţiilor este scăzut. Astfel, prin strategie

şi prin dezvoltarea parteneriatului cu operatorii privaţi, reţeaua de alimentare cu energie electrică

trebuind să fie eficientizate.


următoarele:

Eficientizarea ariei urbane şi implicit optimizarea extinderii reţelei de alimentare cu

energie electrică în zonele periferice şi în zonele unde există doar parţial

Eficientizarea alimentaţiei cu energie electrică la nivelul municipiului




334

DOMENIUL SECTORIAL I.8.: REŢEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI

CANALIZARE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de reabilitarea

reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare şi extinderea ei spre periferie, la standarde

europene.

Municipiul Bistrita are o sursă de apă de calitate şi suficientă raportată la populaţie, are un

operator regional cu forţă care duce la creşterea şanselor pentru accesarea fondurilor

nerambursabile. Râul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei

municipiului Bistriţa, atât din apa de suprafaţă, cât şi din subteran.

Măsura identificata a fi promovată pentru îndeplinirea obiectivului operaţional este următoarea:

Investiţii, în parteneriat cu operatorul regional, pentru reabilitarea reţelei existente de

alimentare cu apă şi canalizare şi extinderea ei spre zonele cu deficit (inclusiv a staţiei de tratare

şi de epurare) cu accent pus asupra creării unei reţele eficiente de colectare a apelor pluviale şi în

concordanţă cu politica judeţeană în domeniu.

DOMENIUL SECTORIAL I.9.: ALIMENTARE CU GAZ METAN

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de reabilitarea si

modernizarea reţelelor existente de gaz metan si extinderea lor spre zonele cu deficit, la

standarde europene.

Reţeaua de gaz metan funcţionează la parametri relativ normali, însă sunt zone care nu sunt

racordate la reţeaua de gaz metan în special zonele de la periferie şi sunt zone, de asemenea,

acoperite parţial. Astfel, prin strategie şi prin dezvoltarea parteneriatului cu operatorii privaţi,

reţeaua de alimentare cu gaz metan trebuind să fie eficientizată.


următoarele:

Investiţii în parteneriat cu operatorul privat pentru reabilitarea reţelei existente de

alimentare cu gaz metan şi pentru extinderea ei spre periferie


335



DOMENIUL SECTORIAL I.10.: SIGURANŢA CETĂȚEANULUI

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de modernizarea şi

eficientizarea serviciilor publice de asigurare a siguranţei cetăţeanului concomitent cu

dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor

Dacă la nivelul municipiului există poliţia de proximitate, prin strategie trebuie să se urmărească

rezolvarea unor probleme de siguranţă cum ar fi: sunt puţine programe de combatere a

infracţionalităţii, infracţionaltatea creşte dar efectivele de ordine publică scad, spiritul civic al

cetăţeanului trebuie susţinut, existenţa unor zone clar identificate cu risc mai mare al

infracţionalităţii faţă de media pe oraş.


următoarele:

Implementarea continuă de campanii de promovare pentru combaterea infracţionalităţii şi

dezvoltarea comportamentului civic în parteneriat cu poliţia

Investiţii pentru introducerea unui sistem de supraveghere video în zonele cu risc mare de

infracţionalitate, intersecţii principale, şcoli, etc.


336

DOMENIUL DE INTERVENŢIE II.

MEDIU ŞI ENERGIE

DOMENIUL SECTORIAL II.1.: GESTIONAREA DEŞEURILOR

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea

sistemului de colectare selectivă a deşeurilor concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al

cetăţenilor.

Prin măsurile care vor fi promovate, strategia va fi orientată spre un management integrat al

deşeurilor, prin nivelurile de intervenţie la nivel local şi racordarea acestuia la sistemul judeţean

de gestionare a deşeurilor.


următoarele:

Implementarea de campanii de educare a cetăţenilor privind comportamentul lor în ceea

ce priveşte gestionarea deşeurilor, campanii ce sunt foarte costisitoare şi pe termene lungi,

dar fără de care implementarea sistemelor moderne de gestionare a deşeurilor nu aduc

rezultatele scontate fără implicarea corectă a cetăţenilor. Astfel de exemple pot fi: ce

înseamnă colectarea selectivă a deşeurilor şi care este rolul cetăţenilor; editarea de broşuri

cu sfaturi pentru evitarea deşeurilor; încurajarea consumatorilor de a folosi produse cu o

durată lungă de viaţă, uşor de reparat şi care nu conţin substanţe nocive; reintroducerea în

circuitul economic a deşeurilor urbane, prin reciclare; stimularea producătorilor de a

fabrica produse ecologice şi taxarea activităţilor generatoare de deşeuri. Se va urmări

astfel implementarea unei campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului

civic al cetăţenilor în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, cu efect în corectarea

factorilor de mediu, reducerea cantităţilor de deşeuri, creşterea gradului de valorificare a

deşeurilor, dezvoltarea comportamentului civic orientat şi spre gestionarea deşeurilor

Investiţii pentru extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul

municipiului, cu investiţii în platformele de colectare, transportul deşeurilor şi în sortarea

şi valorificarea lor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor


337

Construirea sistemelor specifice de management al deşeurilor solide periculoase (plăci de

azbociment, deşeuri din sistemul de sănătate etc)

Reabilitarea şi inchiderea Depozitelor de Deşeuri Urbane precum şi a celor din localităţile

componente neconforme din municipiul Bistriţa şi alinierea acestuia la standardele

necesar a fi impuse la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud

Investiţii în întreţinerea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase şi DEEE

Reabilitarea siturilor poluate

Depoluarea fostelor depozite de deşeuri

DOMENIUL SECTORIAL II.2.: CALITATEA AERULUI APEI SI A SOLULUI

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de sustinerea unei

dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a teritoriului Municipiului Bistriţa şi a zonei

periurbane a acestuia, sub aspectul asigurării la standarde europene a calitatii aerului şi apei.

În Municipiul Bistriţa nu se înregistrează depăşiri ale indiciilor de poluare sau efecte deosebite în

urma activităţii agenţilor economici, principalele surse de poluare fiind traficul rutier aglomerat şi

poluarea rezultata din surse stationare (poluare industriala, incalzirea locuinţelor).


următoarele:

Îmbunătăţirea gestionării resurselor oferite de componentele capitalului natural: aer, apă,

sol, vegetaţie, faună, evitarea exploatarii lor excesive şi cresterea gradului de accesabilitate a

cetăţenilor la acestea

Creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apă sol, zgomot) în conformitate cu normele şi

legislaţia UE.

Reducerea impactului negativ asupra mediului prin implementarea unui sistem integrat de

gestionare a deşeurilor


338

Cresterea gradului de conştientizare şi implicare a locuitorilor municipiului Bistriţa în

protejarea şi conservarea mediului înconjurător

Aplicarea si respectarea legislatiei si standardelor de mediu

Amendarea poluatorilor

Cresterea performantei de mediu prin implementarea sistemelor de management de mediu

ISO 14001 si inregistrarea EMAS

DOMENIUL SECTORIAL II.3.: POLUAREA FONICĂ ŞI RISCURILE

NATURALE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de sustinerea unei

dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a teritoriului Municipiului Bistriţa şi a zonei

periurbane a acestuia, sub aspectul intervenţiilor promte pentru decongestionarea punctelor

poluate fonic peste limite si preîntâmpinarea şi combaterea riscurilor naturale


următoarele:

Realizarea unui plan de monitorizare si combatere a riscurilor naturale inclusiv prin

introducerea notiunii de implicare civică şi voluntariat

Evaluarea capacităţii resurselor din sub-bazinul hidrografic Bistriţa;

Investiţii pentru implementarea unui sistem modern de monitorizare a nivelului de zgomot

în concordanţă cu studiile acustice realizate

DOMENIUL SECTORIAL II.4.: PARCURI ŞI SPAŢII VERZI

Obiectivul operaţional în cadrul acestui sectorial este reprezentat de crearea accesului la zona

verde la o distanţă de maxim 15 minute, îngrijirea parcurilor şi spaţiilor verzi şi crearea unora

noi, concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor.

Municipiul Bistriţa este un oraş verde prin prisma fondului existent în jurul municipiului, însă în

interiorul oraşului spaţiul verde este sub norma europeană. Totuşi, municipiul dispune de parcuri

frumoase în oraş şi lacuri, rezervaţii naturale, păduri şi spaţii verzi inclusiv în exteriorul oraşului,


339

remarcându-se îndeosebi spaţiile verzi aflate în administrarea Primăriei care sunt curate (cetăţenii

fiind mulţumiţi de acestea). Totuşi există o serie de probleme care au fost identificate şi care se

urmăresc a fi rezolvate prin strategie: spaţiile verzi dintre blocuri care ţin de asociaţiile de locatari

sunt neamenajate şi necesită îngrijire; spiritul civic lasă de dorit şi referitor la mentenanţa

spaţiilor verzi; spaţiile verzi şi parcurile sunt insuficiente, îmbătrânite şi parţial neamenajate;

multe spaţii verzi sunt transformate ad-hoc în parcări; spaţiile verzi s-au diminuat în zona

centrală.

Astfel, strategia va fi orientată spre preservarea zonelor verzi existente şi crearea de noi zone

verzi, la o distanţă confortabil de mers pe jos pentru cetăţeni şi turişti.


următoarele:

Orientare consistentă către protejarea, replantarea şi modelarea peisagistică a spaţiilor

împădurite aferente municipiului;

Implementarea unui program complex, eventual în parteneriat cu asociaţiile de locatari,

pentru amenajarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele de periferie şi dintre blocuri,

cu efect în dezvoltarea atitudinii civice a cetăţeanului şi a creşterii gradului de confort al

cetăţenilor şi în special al copiilor, acţiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri

Investiţii pentru reabilitarea si modernizarea parcului municipal Bistrita, la standarde

moderne de arhitectură şi curăţenie, ca simbol al oraşului, cu efecte în creşterea gradului

de confort al cetăţenilor şi în special al tinerilor, dar şi în creşterea atractivităţii turistice

Reabilitare si extindere spatii verzi, publice si de agrement si dezvoltarea perdelelor de

protectie si a aliniamentelor stradale;

Idetitificarea şi investiţii pentru amenajarea de zone de agrement (Padurea Schullerwald,

Codrişor), la standarde moderne de arhitectură, ofertă de agrement şi curăţenie, cu efecte

în creşterea gradului de confort al cetăţenilor de toate vârstele, dar şi în creşterea

atractivităţii turistice;


340

Implementare de campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului civic în

ceea ce priveşte menţinerea curăţeniei spaţiilor verzi şi dezvoltarea acestora – crearea

sentimentului de respect pentru “verde” şi pentru viitor;

Amenajareade noi spaţii verzi, locuri de joacă, zone umede, scuaruri, gradini publice;

Replantare de arbori pe spatiile verzi dintre blocuri si pe bulevarde;

Investitii pentru impăduriri terenuri degradate proprietati publice dar si private

DOMENIUL SECTORIAL II.6.: ENERGIA

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de promovarea

folosirii energiei regenerabile (solare, biomasa, geotermala, eoliene şi hidro) şi a sistemelor de

incalzire din surse neconventionale de energie precum şi creşterea efectivă a ponderii acestora

în total energie utilizată.

Pentru a-şi urmări aura de oraş curat şi prietenos cu mediul, municipalitatea trebuie să aibă o

orientare prioritară în direcţia promovării utilizării energiei regenerabile. Însă, în această direcţie,

provocarea este mare deoarece acele tehnologii de creare a energiei regenerabile şi nepoluante

care sunt deja testate şi eficiente la nivel global necesită accesarea know-how – ului şi investiţii

deosebite:

- municipiul are acces la reţea hidrografică propice pentru producerea energiei hidro

- harta vânturilor locală identifică zone şi elemente favorabile instalării de echipamente

pentru producerea energiei eoliene

- puterea solară are elemente favorabile instalării de echipamente pentru producerea

energiei solare

- energia geotermală şi existenţa biomasei constituie oportunităţi


următoarele:


341

Utilizarea energiei eoliene şi montarea de panouri solare pentru valorificarea potentialului

energetic neconventional al zonei municipiului Bistriţa

Campanie susţinută a administraţiei pentru promovarea folosirii de către consumatori,

privaţi şi publici, a energiei regenerabile (solare, eoliene, hidro)

Investiţii publice şi private în producerea de energie regenerabilă

Reabilitarea termică a blocurilor şi aplicarea de către proprietarii de clădiri a unor soluţii

ecologice prin acordarea de către primărie de facilităţi

Introducerea soluţiilor ecologice în procesele productive şi în dezvoltarea serviciilor şi

comerţului

Inovare şi producere de soluţii ecologice

Dezvoltarea de politici de creştere a ofertei de mijloace de transport public şi

infrastructură în vederea introducerii treptate a electrificării în transportul public, dar şi

creşterea utilizării de biocombustibili.

DOMENIUL SECTORIAL II.6 BIODIVERSITATE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de conservarea

sustenabilă a biodiversitatii.

Aşa cum am subliniat şi mai sus municipiul Bistriţa este un oraş verde şi dacă este să privim şi

din prisma biodiversităţii, aceasta contribuie semnificativ la indicatorii în ceea ce priveşte

numărul de metri pătraţi spaţiu verde per locuitor reglementaţi de UE în interiorul municipiului.

Totuşi, o conştientizare puternică a acestui fapt se impune în vederea prezervării biodiversităţii

pentru a nu prejudicia generaţiile viitoare de bucuria spaţiului adiacent celui locuit.


următoarele:

Monitorizarea şi creşterea calităţii mediului în domeniul biodiversităţii


342

Implementarea normelor naţionale şi comunitare privind biodiversitatea

Acţiuni de conştientizare şi de programe de educare

DOMENIUL SECTORIAL II.7 CADRUL NATURAL

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de conservarea

durabilă şi de amenajarea habitatului în vederea prezervării cadrului natural specific.

Cadrul natural al municipiului, în concordanţă cu spaţiile verzi şi cu biodiversitatea, este pitoresc

şi în general bine prezervat din punctul de vedere al intervenţiilor umane. Totuşi se impun măsuri

de reglementare a aspectelor ce ţin de locuirea umană în concordanţă cu natura.


următoarele:

Amenajarea râului Bistriţa şi a pânzei de apă a municipiului Bistriţa în general cu

respectarea prezervării cadrului natural în conformitate cu legislaţia naţională şi cea

comunitară

Amenajarea forestieră în mod ecologic

Acţiuni de conştientizare şi de programe de educare


343

DOMENIUL DE INTERVENȚIE III.

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

DOMENIUL SECTORIAL III.1.: DEZVOLTAREA AFACERILOR ŞI A

INVESTIȚIILOR


infrastructurii pentru afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru crearea unui

mediu industrial competitiv care să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de

muncă, în spiritul asigurării coeziunii sociale şi teritoriale.

La nivel local, sprijinirea acestei direcţii strategice se poate baza pe un potenţial deja existent:

potenţial turistic deosebit, specific turismului montan şi cultural; existenţa unor mărci locale cu

renume naţional şi internaţional; existenţa Camerei de Comerţ şi Industrie cu o activitate

dinamică; există o serie de ramuri dezvoltate, cum ar fi industria maselor plastice şi a

acumulatorilor, industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului, confecţii şi textile bazate

pe existenţa materiilor prime agricole în judeţ. Se observă de asemenea un trend crescător pentru

afacerile în domeniul imobiliar şi IT. Însă există şi o serie de deficienţe cum ar fi: nivel al

investiţiilor redus, acces greoi la finanţarea investiţiilor, lipsa terenurilor pentru investiţii, puţine

mărci locale cu impact naţional, piedici birocratice în calea investiţiilor, educaţie antreprenorială

precară.

Se va urmări prin strategie în principal implementarea de acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea

unui mediu economic competitiv care să ducă la stimularea iniţiativei locale (prin accentuarea

programelor de dezvoltare antreprenorială şi crearea infrastructurii de afaceri necesară) şi la

atragerea investiţiilor străine, crearea unei orientări coerente a dezvoltării economice.


următoarele:

Iniţiativă pentru crearea Consiliului de Dezvoltare Economică al municipiului Bistrita,

care va trebui să cuprindă pe lângă reprezentanţii administraţiei şi reprezentanţi ai


344

mediului de afaceri, ai mediului ONG, ai altor instituţii publice descentralizate, ai

instituţiilor judeţene, şi care vor crea un pol de coordonare a orientării economice

conforme noii strategii şi promovării în acelaşi timp a potenţialului de dezvoltare local

Investiţii pentru realizarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor în zonele destinate prin

Planul Urbanistic General

Investiţii pentru realizarea unui centru de informare pentru investitori, unde să se

regăsească informaţii ca: orientarea strategică locală privind dezvoltarea locală,

reglementări birocratice locale, baze de date cu terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte

locale, baze de date cu parteneri de afaceri, printuri de prezentare ale oportunităţilor

locale, etc.

Realizarea unui catalog de prezentare a municipiului Bistrita din punct de vedere

economic în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie şi alte organizaţii ale mediului

de afaceri care să promoveze noua linie strategică de dezvoltare a municipiului şi

oportunităţile existente în această direcţie

Realizarea unei burse anuale a oportunităţilor pentru afaceri, ca oferte / oportunităţi pentru

loalizarea afacerilor oferite de municipiu

Implementarea unui program continuu de pregătire antreprenorială pentru pregătirea în

primul rând a persoanelor care doresc să iniţieze afaceri, iar în al doilea rând pentru

persoanele care deja au o afacere şi care nu au cunoştinţe de antreprenoriat; această

activitate va contribui la dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor, ca fundament şi

dezvoltare sănătoasă ale activităţii economice

Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării serviciilor de consultanţă, ca suport privat pentru

dezvoltarea afacerilor, prin pregătirea personalului din firme şi prin servicii profesionale

în diverse domenii ale consultanţei pentru afaceri

Investitii pentru revitalizarea zonei industriale


345

DOMENIUL SECTORIAL III.2.: CERCETARE, INOVARE, TRANSFER

TEHNOLOGIC – DEZVOLTARE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de orientarea spre

activităţi de inovare şi cercetare inclusiv în domeniul soluţiilor ecologice şi asigurarea

transferului tehnologic din mediul academic în industrie.

Municipiul Bistriţa îşi doreşte o abordare duală pe două axe, una rezervată prin crearea

infrastructurii necesare dezvoltării şi una curajoasă în ceea ce priveşte domeniile cercetării,

dezvoltării, inovării şi transferului tehnologic prin dezvoltarea unui pol de competitivitate la

nivelul acestuia pe termen scurt bazându-se pe dezvoltarea inovativă a sectoarelor economice de

nişă cu potenţial regional şi naţional, inclusiv a celor din domeniul soluţiilor ecologice, şi pe

cercetarea realizată în cadrul mediului academic proxim existent în vederea realizării transferului

tehnologic şi pe termen lung prin implicarea viitorului mediu academic ce se va dezvolta în

municipiu, în concordanţă cu strategia.


următoarele:

Investiţii în direcţia creării infrastructurii de cercetare – dezvoltare şi inovare inclusiv

pentru dezvoltarea soluţiilor ecologice în zonele destinate prin Planul Urbanistic General

Crearea clusterelor de importanţă regională şi naţională în concordanţă cu potenţialul

existent

Crearea condiţiilor de infrstructură, servicii şi administrative necesare realizarii unui pol

de competitivitate


346

DOMENIUL SECTORIAL III.3.: TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ŞI

COMUNICAŢIEI


accesibilităţii la informaţii relevante şi implementarea la toate nivelurile (public şi privat) a

tehnologiilor IT&C.

În municipiul Bistrita, piaţa comunicaţiilor şi de IT, din punct de vedere al utilizării, este aproape

de nivelul celei naţionale. Însă lipsa resurselor umane calificate în aceste domenii face ca aceste

sectoare să fie slab dezvoltate, aproape inexistente, firme industriale nu au departamente de

cercetare dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic. Din punct de vedere al potenţialului, zona

Bistrita este una propice dezvoltării soluţiilor ecologice privind producere de energie

regenerabilă.

Măsura identificată a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt următoarele:

Stimularea şi sprijinirea investiţiilor private pentru racordarea municipiului la marile

reţele de internet, în special de tip broadband, prin implicarea administraţiei în parteneriat

cu mediul privat pentru dezvoltarea infrastructurii specifice tehnologiei informaţionale şi

pentru racordarea mediului local la marile reţele de e-business, permiţând astfel

racordarea pieţei locale la piaţa naţională şi globală, fiind astfel unul dintre mijloacele

principalele ale strategiei prin care piaţa locală se poate transforma într-o piaţă centrală

virtuală;

DOMENIUL SECTORIAL III.4.: ACTIVITĂŢI ECONOMICE SPECIFICE

LOCALITĂŢILOR COMPONENTE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de sprijin pentru

dezvoltarea industriei în sectorul secundar prin valorificarea potenţialului local de realizare a

produselor artizanale, meştugăreşti, producţie şi procesare, inclusiv alimente ecologice.


următoarele:


347

Investiţii în direcţia creării infrastructurii agro-industriale inclusiv a celei ecologice în

zonele destinate prin Planul Urbanistic General

Investiţii în direcţia revitalizării unor zone cu tradiţie destinate prin Planul Urbanistic

General (spre exemplu soiul Steiniger)

Promovarea potenţialului local

DOMENIUL DE INTERVENȚIE IV.

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

DOMENIUL SECTORIAL IV.1.: INFRASTRUCTURĂ ŞI SERVICII DE EDUCAŢIE

PREUNIVERSITARĂ

Obiectiv operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea

metodelor moderne de educaţie primara, gimnaziala, preuniversitara şi de reabilitare a

infrastructurii educaţionale aferente.

Strategia va urmări în principal dezvoltarea actului de învăţământ preuniversitar, printr-o

coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implicaţi: instituţii publice de profil,

resursa umană, firme, unităţile de învăţământ, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a

prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice.


următoarele:

Program de reabilitare a infrastructurii fizice a unităţilor şcolare;

Achiziţionarea de echipamente IT şi materiale didactice;

Dezvoltarea unui sistem didactic alternativ modern, inclusiv generalizarea sistemului

step-by-step;

Promovarea grupelor/claselor de învăţământ în limbi străine;

Introducerea în licee a modulelor de educare antreprenorială;

Campanii de promovare (creare de imagine) pentru şcolile profesionale şi de meserii;

Dezvoltarea de campusuri şcolare;


348

Implementarea unui program de monitorizare a educaţiei categoriilor defavorizate,

inclusiv a copiilor care au părinţi plecaţi în străinătate;

Crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea cadrelor didactice de calitate;

Realizarea unui eveniment local de anvergură pentru aprecierea elevilor cu rezultate

deosebite;

Dezvoltarea rolului şi activităţilor unei case culturale a copiilor şi tinerilor în spiritul

obiectivului strategic privin cultura şi tradiţia;

Implementarea de sisteme educaţionale pe perioada verii;

Proiecte de implicare comunitară, şi în special din partea agenţilor economici, pentru

finanţarea sistemului de educaţie;

Vizualizarea modelelor oferite de alte ţări şi organizarea unor schimburi de experienţă

prin proiecte de mobilităţi.

DOMENIUL SECTORIAL IV.2: INFRASTRUCTURĂ ŞI SERVICII DE

EDUCAŢIE UNIVERSITARĂ

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de crearea unui

centru universitar în municipiul Bistriţa prin dezvoltarea infrastructurii educaţionale aferente

şi oferirea de servicii educaţionale competitive.

În baza analizei situaţiei existente a domeniilor resurse umane şi dezvoltare economică apare o

nevoie stringentă de resurse umane calificate inclusiv cu studii superioare cât şi corelarea

puternică cu domeniile economice necesar a fi competitive şi inovative pe termen lung. În aceste

condiţii municipiul Bistriţa a ales o abordare ofensivă în concordanţă cu indicatorii Strategiei UE

2020 venind în sprijinul cetăţenilor şi al mediului de afaceri prin infiinţarea serviciilor de

învăţământ universitar proprii, adiacente celor deja existente ca filiale ale unor centre universitare

vecine şi în completarea acestora.


următoarele:

Crearea unui centru universitar

Promovarea serviciilor centrului universitar nou creat


349

DOMENIUL SECTORIAL IV.3.: FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ


gradului de calificare a forţei de muncă în vederea acoperirii necesarului.

Strategia va urmări în principal promovarea de intervenţii active privind dezvoltarea gradului de

calificare a resursei umane, printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor

implicaţi: instituţii publice de profil, resursa umană, firme, organizaţii de formare profesională,

organizaţii de orientare profesională, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de

dezvoltare şi a orientărilor strategice.


următoarele:

Crearea unui centru de formare profesională a adulţilor, cu accent pe formarea în

domeniile ţintă ale strategiei şi care sunt deficitare (turism, soluţii ecologice, industrie

alimentară, servicii, comerţ, construcţii), şi realizarea unei conexiuni permanente a

acestuia la realitatea pieţei în vederea corelării şi previzionării corecte a raportului dintre

cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie să aibă loc printr-un parteneriat activ

realizat între sistemul de educaţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia

publică şi mediul de afaceri; acest centru va trebui să realizeze periodic studii ale pieţei

muncii pentru identificarea corectă şi la timp a caracteristicilor pieţei muncii şi nevoilor

de dezvoltare;

Crearea, în parteneriat cu organizaţii de formare profesională, a unui centru de dezvoltare

a abilităţilor forţei de muncă în vânzări, comunicare, relaţii publice, management,

antreprenoriat, etc.

DOMENIUL SECTORIAL IV.4.: ŞOMAJUL ŞI PROMOVAREA OCUPĂRII

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea

de măsuri active de ocupare în vederea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă.

Strategia va urmări în principal promovarea de intervenţii active privind stimularea ocupării,

printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implicaţi: instituţii publice de

profil, resursa umană, firme, organizaţii de formare profesională, organizaţii de orientare


350

profesinală, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor

strategice.


următoarele:

Campanie de promovare privind respectarea normelor de sănătate, securitate şi protecţia

muncii şi stimualrea înfiinţării mai multor cabinete de medicina muncii şi a medicilor

specializaţi în medicina muncii;

Implementarea în parteneriat cu organizaţii de formare profesională de proiecte de

formare profesională a adulţilor în meserii cerute de piaţa muncii, atât pentru şomeri cât şi

pentru personalul necalificat angajat;

Implementarea în parteneriat cu organizaţii de orientare profesională de servicii de

sprijinire a şomerilor pentru căutarea unui loc de muncă;

Campanii de combatere a muncii la negru şi a muncii la gri, în vederea reglementării

pieţei muncii şi asigurarea principiilor concurenţiale reale;

Implementarea în parteneriat cu organizaţii de formare profesională de proiecte pentru

dezvoltarea abilităţilor de antreprenor, în vederea stimulării şomerilor să dezvolte afaceri

în domeniile de competenţă;

Realizarea în parteneriat cu organizaţii de profil de două ori pe an a unui târg al locurilor

de muncă, în vederea punerii faţă în faţă a cererii cu oferta de forţa de muncă, în special

pentru a veni în sprijinul tinerilor, prin aceste evenimente putându-se lua şi pusul real al

pieţei muncii;

Stimularea implementării de proiecte pentru dezvoltarea abilităţilor în domeniul resurselor

umane de către angajatori, cu efecte în eficientizarea utilizării resurselor umane care au

rol determinant în eficientizarea şi creşterea rezultatelor economice;

Implicare în crearea unui mecanism de facilităţi pentru stimularea revenirii în localitate a

forţei de muncă care lucrează în străinătate şi a specialiştilor care nu se mai întorc după

absolvirea unităţilor de învăţământ superior.


351

DOMENIUL SECTORIAL IV.5.: INFRASTRUCTURĂ ŞI SERVICII SOCIALE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea de

măsuri şi infrastructură pentru intervenţia socială asupra diverselor grupuri dezavantajate în

vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora.

Din punct de vedere social, strategia va pune accentul pe dezvoltarea gamei de servicii sociale

furnizate de administraţia locală şi pe dezvoltarea parteneriatelor cu ONG-urile pentru

eficientizarea şi dinamizarea actului de intervenţie socială la nivel local.

Măsurile identificate a fi promovate, la nivelul propriu al primăriei prin Direcţia de Asistenţă

Socială sau în parteneriat cu instituţii specializate şi ONG-uri de la caz la caz, pentru îndeplinirea

obiectivului operaţional sunt următoarele:

Implicarea în susţinerea sprijinirii grupurilor defavorizate;

Implicarea în vederea introducerii în societate a copiilor fără părinţi;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social pentru persoanele cu handicap la standarde

moderne care să aibă ca rezultate intoducerea acestora în societate;

Programe de formare profesională a tinerilor / persoanelor cu handicap / rromilor pentru

integrarea pe piaţa muncii;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru socio – medical pentru victimele violenţei

domestice, care să acorde consiliere psihologică şi juridică şi asistenţă medicală

victimelor care preponderent sunt femei şi copii;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social de noapte pentru oamenii străzilor;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru modern de adăpostire a câinilor comunitari, în

acelaşi timp cu implementarea unei echipe mobile profesionale de ecarisaj;

Investiţii pentru dezvoltarea unui serviciu de monitorizare a copiilor ai căror părinţi sunt

plecaţi la muncă în străinătate, în parteneriat cu sistemul de învăţământ şi cu cel sanitar în

vederea eliminării riscurilor de alunecare a acestor copii pe panta infracţionalităţii sau

spre nedezvoltare personală conforme propriilor capacităţi;

Campanii de educare privind egalitatea între femeie şi bărbat în societatea modernă;

Campanii de educare privind rolul, implicarea, datoria şi responsabilitatea socială a

agenţilor economici


352

Investiţii pentru dezvoltarea facilităţilor pentru persoanele cu handicap pe domeniul

public, în clădirile publice şi în mijloacele de transport în comun;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social pentru bătrâni, atât cazare permanentă, cât

şi servicii mobile pentru acasă, cât şi zone de petrecere a timpului în sistem deschis;

Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de droguri, ca viciu modern care

distruge în general vieţi tinere şi societatea în ansamblul său dacă fenomenul nu este

controlat şi diminuat;

Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de alcool.

DOMENIUL SECTORIAL IV.6 - INTEGRAREA COMUNITĂŢII RROME

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea de

măsuri de incluziune socială cu respectarea drepturilor omului şi implicarea activă în viaţa

socială a comunităţii bistriţene a membrilor comunităţii rroma în vederea îmbunătăţirii

calităţii vieţii acestora.

În baza auditului situaţiei existente se relevă faptul că implicarea comunităţii rroma este neesară

şi chiar o condiţie sine qua non pentru dezvoltarea municipiului în viitorul apropiat, deoarece

implicaţiile directe ale acesteia se remarcă în mai multe domenii: la nivel de infrastructură – prin

faptul că o densitate mare de reprezentanţi ai comunităţii rroma locuiesc în centrul istoric, care

este punct de atracţie pentru municipiu şi constituie motor de dezoltare pentru acesta; la nivel

economic – prin faptul că reprezentanţii comunităţii rroma pot genera mini-afaceri cu motive

tradiţionale proprii sau intreprinderi sociale şi pot constitui forţă de muncă tânără pentru agenţii

economici dacă sunt calificaţi îndeajuns, şi aici ajungem la confluenţa cu domeniul resurselor

umane; la nivelul resurselor umane – prin faptul că la nivelul comunităţii se remarcă o creştere

continuă a populaţiei, populaţie care necesită îngrijire (sprijin social), educaţie (şcolarizare

elementară pentru toate vârstele), formare (calificarea sau recalificarea celor aflaţi în căutarea

unui loc de muncă) şi informare (cu privire la oportunităţile ce le poate genera mediul de afaceri

local).


353


următoarele:

Crearea infrastructurii de consiliere si asistenta socială pentru persoanele din comunitatea

rroma aflate în dificultate

Acţiuni de educaţie şi instruire pentru toate vârstele

Prevenirea abandonului şcolar

Incluziunea socială a copiilor care practică cerşetoria

Stimularea spiritului antreprenorial al populatiei comunitatii

Informarea si constientizarea populatiei rroma cu privire la posibilitatile de îmbunătăţire a

creşterii calităţii vieţii

DOMENIUL SECTORIAL IV.7.: SĂNĂTATE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii de sănătate şi implementarea unui sistem adecvat de atragere şi

menţinere a specialiştilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Strategia în domeniul sănătăţii va avea ca prioritate modernizarea infrastructurii de sănătate şi

implementarea de politici de atragere a cadrelor medicale la nivel local şi de dezvoltare a

competenţelor profesionale şi de orientare către pacient.


următoarele:

Realizarea de investiţii privind reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate

pentru aducerea acesteia la standarde moderne de realizare a actului medical care să se

respecte bolnavul şi cetăţeanul în general şi să asigurea condiţiile prestării unor servicii

medicale de calitate;

Sprijin pentru crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea specialiştilor în

domeniul medical în vederea creşterii calităţii şi gamei serviciilor medicale la nivelul

municipiului;


354

Monitorizarea în parteneriat cu sistemul sanitar şi îmbunătăţirea condiţiilor de igienă din

unităţile de învăţământ;

Stimularea implementării de proiecte de educare sexuală a tinerilor, proiecte promovate în

parteneriat cu ONG-uri cu activitate în sectorul de sănătate;

DOMENIUL SECTORIAL IV.8.: CULTURĂ


actului cultural şi de dezvoltarea intensă a infrastructurii culturale şi de petrecere a timpului

liber pentru asigurarea atât a unei dezvoltări armonioase a cetăţenilor, dar şi pentru

asigurarea creşterii atractivităţii oraşului către turişti şi oameni de afaceri.

În aceste timpuri când municipiul Bistrita caută să-şi refundamenteze indentitatea proprie, pentru

stimularea dezvoltării economico – sociale, unul dintre principalele atu-uri locale este reprezentat

de patrimoniul cultural şi istoric. Până în acest moment, însă, nu se poate vorbi de o politică

locală susţinută pentru a da viaţă acestei surse, ci mai degrabă , ca urmare a constrângerilor

financiare, de o politică de asigurare a investiţiilor de subzistenţă pentru unele obiective sau chiar

abandon pentru altele.

Astfel, strategia va urmări:

- atragerea tinerilor spre a rămâne să se dezvolte şi să se împlinească la nivel local şi

concentrarea cu prioritate asupra lor a acţiunilor cu impact privind schimbarea de

mentalitate: acces la informaţie, dezvoltarea implicării civice, dezvoltarea

comportamentului antreprenorial, programe educaţionale;

- din punct de vedere cultural, măsurile vor consta în reabilitarea obiectivelor culturale,

dinamizarea vieţii culturale, crearea cadrului comercial, dezvoltarea turismului şi crearea

de brand-uri la nivel naţional şi internaţional.


următoarele:

Sprijin pentru crearea de noi spaţii cu funcţiune specifică domeniului culturii;


355

Organizarea de manifestări culturale (festivaluri, serbări, simpozioane, conferinţe,

expoziţii, târguri).

DOMENIUL SECTORIAL IV.9- TINERET ŞI SPORT


sportului ca instrument de educaţie şi recreere şi dezvoltarea infrastructurii sportive şi de

petrecere a timpului liber pentru asigurarea atât a unei dezvoltări armonioase a cetăţenilor şi

în special a noilor generaţii de tineri.

Strategia va urmări dezvoltarea sportului, ca factor de preservare a sănătăţii şi ca factor de

stimulare a gândirii şi a acţiunii proactive şi optimiste, pe cele trei paliere: sportul pentru copii şi

tineri, sportul de masă, sportul de performanţă.


următoarele:

Investiţii pentru construirea de baze sportive multifuncţionale în localităţile componente,

pentru stimularea dezvoltării sportului de performanţă dar şi cel de masă;

Investiţii pentru organizarea unui spaţiu pentru practicarea noilor sporturi de masă pentru

tineri (role, biciclete, baschet de stradă, etc.)

Sprijin pentru organizarea unei „Olimpiade sportive” locale, cu efect în dezvoltarea

practicării sportului la nivel local, ca mijloc de păstrare a sănătăţii, iar o societatea

sănătoasă este şi una optimistă şi dinamică, cu resurse suficiente pentru a realiza fapte

mari;

Investiţii pentru crearea de parcuri de joacă pentru copii în cartierele de locuit;

Investiţii pentru modernizarea bazelor sportive şcolare;

Implementarea de programe educaţionale pentru tineri (comportament civic, acces la

informaţii sectoriale, abilităţi antreprenoriale, etc.), atât prin programe impuse, dar şi prin

promovarea unei educaţii non-formale, prin implicarea directă a tinerilor în organizaţii de

tip ONG, astfel încât educarea să fie promovată de ei şi să aibă loc între ei şi pe multiple


356

planuri: petrecerea timpului liber şi sport, cultură, formare profesională, antreprenoriat,

implicare comunitară, sănătate şi educaţie sexuală, etc.

DOMENIUL DE INTERVENȚIE V.

TURISM

DOMENIUL SECTORIAL V.1- TURISMUL URBAN


complexităţii, complementarităţii, atractivităţii şi competitivităţii ofertei turistice a

municipiului Bistriţa şi alinierea sa la standardele de calitate şi securitate europene si

acordarea unei importanţe sporite dezvoltării de noi produse şi servicii turistice elevate cu

respectarea identităţii locale şi componentei de promovare turistică (marketingul destinaţiei la

nivelul municipiului Bistriţa) în vederea impunerii municipiului Bistriţa ca una dintre

destinaţiile turistice majore pe plan regional, naţional şi internaţional (marketingul

destinaţiei).

În urma analizei auditului existent se relevă crearea şi punerea la dispoziţia cererii turistice

potenţiale a unei oferte turistice complexe, complementare, originală, atractivă, competitivă care

să integreze funcţional produsele turistice, tipurile şi formele de turism practicate sau care relevă

potenţial de afirmare, vizată deopotrivă de cererea turistică internă, cât şi internaţională ca o

condiţie sine qua non de realizare a unui motor de dezvoltare specific prin turism.


următoarele:

Stabilirea specificităţii locale şi regionale a resurselor atractive şi transpunerea acesteia la

nivelul componentelor întregului sistem turistic (structuri de cazare, alimentaţie, ofertă,

produs turistic etc.) din fiecare locaţie cu identitate clar conturată

Reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului turistic antropic ca premisă

a satisfacerii cererii potenţiale pentru turismul cultural cu o ofertă diversificată,


357

complementară şi competitivă, precum şi a exploatării eficiente, protecţiei şi conservării

sale

Valorificarea centrului istoric al municipiului Bistriţa şi transformarea lui în zonă turistică

atractivă.

DOMENIUL SECTORIAL V.2 - TURISMUL PENTRU SPORT ŞI AGREMENT

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de realizarea unei

infrastructuri de acces şi turistice (de primire şi conexe) diversificate tipologic, adaptate

dimensional şi de un înalt nivel calitativ, conform standardelor atinse de ţările cu turism

dezvoltat (prin modernizarea, readaptarea funcţională a bazelor de agreement si sportive

existente şi dezvoltarea de noi amenajări) şi serviciilor turistice şi agregarea acesteia într-un

sistem funcţional, cu feed-back dinamic şi echilibrat.

În urma analizei auditului existent se relevă un nou motor de dezvoltare a turismului local:

valorificarea integrală a resurselor hidrografice, morfoclimatice şi morfopeisagistice şi realizarea

unei oferte turistice diversificate, complexe şi complementare care să acopere/satisfacă o gamă

cât mai largă de opţiuni, necesităţi şi posibilităţi materiale ale clientelei potenţiale din municipiul

Bistriţa, din judeţul Bistriţa-Năsăud şi din afara acestuia.


următoarele:

Stimularea edificării unor dotări tehnico-edilitare moderne, complexe şi funcţionale în

vederea dezvoltării activităţilor sportive şi de agrement-divertisment

Valorificarea turistică a brandului Dracula şi conectarea la aceasta a ofertei turistice a

oraşului Bistriţa

Multiplicarea, diversificarea tipologică, dimensionarea cantitativă a structurilor de

primire, în paralel cu modernizarea şi ridicarea calităţii infrastructurii de cazare


358

Extinderea structurilor de primire cu funcţiuni de alimentaţie cu specific şi calificare-

calitate ridicată

Identificarea şi protecţia resurselor hidrominerale în vederea exploatării turistice prin

intermediul curei balneare şi agrementului estival

Amenajarea unor destinaţii ecoturistice şi elaborarea planurilor de dezvoltare şi

management a acestora

Dezvoltarea de noi produse şi servicii turistice cu respectarea identităţii locale şi

componentei de promovare turistică (marketingul destinaţiei la nivelul municipiului

Bistriţa)

Conceperea unor pachete turistice integrate care sa includă trasee, circuite, produse

turistice, specifice sau complementare, dezvoltate în parteneriat cu zonele învecinate

Susţinerea/dezvoltarea sporturilor şi activităţilor de recreere

DOMENIUL SECTORIAL V.3- TURISMUL CULTURAL

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de integrarea

obiectivelor culturale si a Centrului Istoric în dezvoltarea culturală si turistică a orasului prin

amenajarea si modernizarea obiectivelor culturale (muzee, galerii, librarii) si organizarea de

evenimente culturale (expozitii, târguri, festivaluri) pentru valorificarea economică superioară

a resurselor culturale prin intermediul turismului.

În baza auditului existent putem afirma că reducerea sezonalităţii şi prelungirea duratei de sejur

prin diversificarea ofertei de servicii turistice complexe menite a oferi alternative viabile pentru

petrecerea timpului liber, dezvoltarea diferitelor tipuri de petrecere a timpului în aer liber

(outdoor), cât şi în interior (indoor), activităţi de natură culturală sau agremental-recreativă,

reprezintă ţintele imediate în ceea ce priveşte turismul cultural în municipiul Bistriţa.


următoarele:


359

Amenajarea/ dezvoltarea în centrul istoric al municipiului Bistriţa a unor locatii si

obiective cu scop cultural (spre exeplu: pinacotecă)

Conceperea de noi produse şi servicii turistice cu profil cultural şi cu specific bistriţean

(cu respectarea identităţii locale)

Organizarea de manifestări cultural-artistice

Introducerea în circuitul turistic intern şi internaţional a Cetăţii Medievale Bistriţa

Susţinerea artelor şi a culturii ca instrumente de promovare a imaginii urbane

Dezvoltarea şi/sau sprijinirea afirmării turismului rural în comunităţile săteşti din

proximitatea municipiului Bistriţa

DOMENIUL SECTORIAL V.4- TURISMUL STIINŢIFIC ŞI DE AFACERI

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de stimularea

practicării unor noi forme de turism (specializate) prin dezvoltarea turismului pe dimensiunea

academică/ stiintifică si de afaceri, precum si prin dezvoltarea structurilor de tip cluster.

În baza auditului existent putem afirma că este necesară dezvoltarea cantitativă, diversificarea

tipologică şi ridicarea nivelului calitativ al capacităţii de cazare în vederea stimulării turimului de

nişă (afaceri şi congrese, evenimenţial, incentive etc.), cultural, toate acestea contribuind efectiv

la identificarea şi realizarea unui cluster în domeniul turismului la nivelul municipiului.


următoarele:

Asigurarea dotărilor tehnice şi infrastructurale specifice turismului de afaceri, congrese şi

evenimenţial

Construirea de noi corpuri de infrastructura necesare sustinerii turismului de afaceri

(hoteluri, spatii de conferinte si evenimente, restaurante cu diferite specifice etc)

Promovarea serviciilor de calitate pentru sustinerea turismului de afaceri (organizare

evenimente, catering, vanatoare etc)

Crearea unui cluster in domeniul turismului


360

DOMENIUL DE INTERVENȚIE VI.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE

DOMENIUL SECTORIAL VI.1.: RESURSELE UMANE DIN ADMINISTRAŢIA

PUBLICĂ


resurselor umane specifice administraţiei publice din municipiul Bistriţa în vederea asigurării

unei funcţionări optime.

Se constată în baza auditului situaţiei existente nevoia de investiţie la nivelul resursei umane

aflată în administraţia publică, iar strategia vine cu propunerea unor măsuri active de susţinere a

acestora.


următoarele:

Organizarea de cursuri de perfecţionare, training-uri formale şi training on the job

Actualizarea constantă a ROF, ROI

Organizarea de seminarii, conferinţe, campanii de conştientizare în vederea furnizării de

informaţii către publicul larg

DOMENIUL SECTORIAL VI.2.: IMPLEMENTAREA SOLUŢIILOR IT&C

LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de alinierea

municipiului Bistriţa la nivelul comunităţilor omologe din UE în ceea ce priveşte soluţiile

IT&C.

Tot în vederea eficientizării actului public municipiul Bistriţa îşi propune implementarea

soluţiilor de tip IT&C în concordanţă cu normele UE, Strategia 2020 şi ca soluţie a nevoilor

identificate prin auditul existent.


361


următoarele:

Aplicarea unor soluţii informatice

Continuarea procesului de informatizare al activităţilor autorităţilor administraţiei publice

si a serviciilor publice din subordinea acestora

DOMENIUL SECTORIAL VI.3.: DOCUMENTE DE REFERINŢĂ LA CARE

SE RAPORTEAZĂ COMUNITATEA

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de actualizarea

periodică a documentelor ce stau la baza dezvoltării urbane a municipiului Bistriţa în mod

strategic şi reglementat.

Este de la sine înţeles că activitatea oricărei administraţii publice este eficientă atât timp cât există

deschiderea necesară pentru actualizarea continuă sau periodică a documentelor la care se

raportează. Astfel strategia prevede aceste aspecte şi le susţine prin măsuri active.


următoarele:

Elaborarea/actualizarea documentelor de planificare strategică şi urbană

Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor

DOMENIUL SECTORIAL VI.4.: ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎN RELAŢIA

CU CETĂŢEANUL

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de asigurarea de

servicii de calitate în condiţii transparente pentru cetăţeni din partea municipalităţii.

Toate măsurile care vor fi luate în baza prezentei strategii descrise în acest capitol vor trebui

făcute cunoscute publicului larg (cetăţeni, mediu ONG, instituţii publice, mediul de afaceri) în

vederea asigurării susţinerii strategiei, promovării acesteia şi implementării acesteia într-un mod

transparent.


362


următoarele:

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor cu impact direct asupra cetăţenilor

Creşterea gradului de transparenţă, informare şi implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor

Eficientizarea serviciilor publice şi îmbunătăţirea furnizării acestora


363

TABELE CENTRALIZATOARE PRIVIND PLANUL DE

ACŢIUNE

1. DEZVOLTARE URBANĂ

DOMENIUL SECTORIAL OBIECTIVE OPERAŢIONALE

TERITORIUL

MUNICIPIULUI

BISTRIŢA

Extinderea ariei de polarizare a municipiului Bistriţa

DEZVOLTARE

EDILITARĂ

Dezvoltarea obiectivelor de dezvoltare conform Planului Urbanistic

General în spiritul strategiei.

REVITALIZAREA

URBANĂ A

MUNICIPIULUI

BISTRIŢA

Revigorarea Centrului Istoric al municipiului Bistriţa în vederea

creşterii durabile a calităţii vieţii cetăţenilor şi a atractivităţii

municipiului pentru turişti şi investitori.

INFRASTRUCTURĂ DE

ACCES: STRĂZI,

PODURI/PASAJE,

PARCĂRI, TROTUARE

Satisfacerea interesului general de transport pe raza Municipiului

Bistriţa prin asigurarea condiţiilor optime şi sigure de circulaţie,

parcare şi staţionare, atât pentru conducătorii auto cât şi pentru pietonii

participanţi la trafic cu asumarea şi implementarea mijloacelor de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

TRANSPORT PUBLIC Dezvoltarea echilibrată a sistemului local de transport, care să asigure o

infrastructură şi servicii de transport moderne şi durabile, creşterea

condiţiilor de siguranţă şi a calităţii serviciilor, compatibilitatea cu

mediul, respectându - se totodată angajamentele luate de România ce

vizează domeniul serviciilor comunitare.

ILUMINATUL PUBLIC Creşterea nivelului de trai al locuitorilor din municipiul Bistriţa prin

reabilitarea reţelei existente de iluminat şi extinderea ei spre periferie,


364

la standarde europene în spiritul eficienţei energetice.

ENERGIA ELECTRICĂ Reabilitarea şi modernizarea reţelelor existente de energie electrică şi

extinderea lor spre zonele neacoperite, la standarde europene.

REȚEAUA DE

ALIMENTARE CU APĂ

ŞI CANALIZARE

Reabilitarea reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare şi

extinderea ei spre periferie, la standarde europene.

ALIMENTARE CU GAZ

METAN

Reabilitarea şi modernizarea reţelelor existente de gaz metan şi

extinderea lor spre zonele neacoperite, la standarde europene.

SIGURANȚA

CETĂȚEANULUI

Modernizarea şi eficientizarea serviciilor publice de asigurare a

siguranţei cetăţeanului concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al

cetăţenilor

2. MEDIU SI ENERGIE

DOMENIUL

SECTORIAL

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

GESTIONAREA

DEŞEURILOR

Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor

CALITATEA AERULUI

APEI SI A SOLULUI

Susţinerea unei dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a

teritoriului Municipiului Bistriţa şi a zonei periurbane a acestuia, sub

aspectul asigurării la standarde europene a calităţii aerului şi apei.

POLUAREA FONICĂ SI

RISCURILE

NATURALE

Susţinerea unei dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a

teritoriului Municipiului Bistriţa şi a zonei periurbane a acestuia, sub

aspectul intervenţiilor promte pentru decongestionarea punctelor

poluate fonic peste limite si preîntâmpinarea şi combaterea riscurilor

naturale

PARCURI ŞI SPAŢII

VERZI

Crearea accesului la zona verde la o distanţă de maxim 15 minute,

îngrijirea parcurilor şi spaţiilor verzi şi crearea unora noi, concomitent

cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor.


365

ENERGIA Promovarea folosirii energiei regenerabile (solare, biomasă,

geotermală, eoliene şi hidro) şi a sistemelor de încălzire din surse

neconvenţionale de energie precum şi creşterea efectivă a ponderii

acestora în total energie utilizată.

BIODIVERSITATE Conservarea sustenabilă a biodiversităţii.

CADRUL NATURAL Amenajarea habitatului în vederea conservării durabile şi prezervării

cadrului natural specific.

3. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

DOMENIUL

SECTORIAL


DEZVOLTAREA

AFACERILOR ŞI A

INVESTIȚIILOR

Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri şi dezvoltarea spiritului

antreprenorial pentru crearea unui mediu industrial competitiv care să

stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în spiritul

asigurării coeziunii sociale şi teritoriale.

CERCETARE,

INOVARE, TRANSFER

TEHNOLOGIC -

DEZVOLTARE

Orientarea spre activităţi de inovare şi cercetare inclusiv în domeniul

soluţiilor ecologice şi asigurarea transferului tehnologic din mediul

academic în industrie.

TEHNOLOGIA

INFORMAȚIEI ŞI

COMUNICAȚIEI

Cresterea accesibilităţii la informaţii relevante şi implementarea la

toate nivelurile (public şi privat) a tehnologiilor IT&C.

ACTIVITĂŢI

ECONOMICE

SPECIFICE

LOCALITĂŢILOR

COMPONENTE

Sprijin pentru dezvoltarea industriei în sectorul secundar prin

valorificarea potenţialului local de realizare a produselor artizanale,

meşteşugăreşti, producţie şi procesare, inclusiv de alimente ecologice.


366

4. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

DOMENIUL

SECTORIAL


INFRASTRUCTURĂ ŞI

SERVICII DE

EDUCAȚIE

PREUNIVERSITARĂ

Implementarea metodelor moderne de educaţie primară, gimnazială,

preuniversitară şi de reabilitare a infrastructurii educaţionale aferente.

INFRASTRUCTURĂ ŞI

SERVICII DE

EDUCAŢIE

UNIVERSITARĂ

Crearea unui centru universitar în municipiul Bistriţa prin dezvoltarea

infrastructurii educaţionale aferente şi oferirea de servicii educaţionale

competitive.

FORMARE

PROFESIONALĂ

CONTINUĂ

Creşterea gradului de calificare a forţei de muncă în vederea acoperirii

necesarului.

ŞOMAJUL ŞI

PROMOVAREA

OCUPĂRII

Implementarea de măsuri active de ocupare în vederea creşterii

gradului de ocupare a forţei de muncă.

INFRASTRUCTURĂ ŞI

SERVICII SOCIALE

Dezvoltarea de măsuri şi infrastructură pentru intervenţia socială

asupra diverselor grupuri dezavantajate în vederea îmbunătăţirii

calităţii vieţii acestora.

INTEGRAREA

COMUNITĂŢII RROME

Dezvoltarea de măsuri de incluziune socială cu respectarea drepturilor

omului şi implicarea activă în viaţa socială a comunităţii bistriţene a

membrilor comunităţii rrome în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii

acestora.

SĂNĂTATE Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi

implementarea unui sistem adecvat de atragere şi menţinere a

specialiştilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii.

CULTURĂ Promovarea actului cultural şi dezvoltarea intensă a infrastructurii


367

culturale şi de petrecere a timpului liber pentru asigurarea atât a unei

dezvoltări armonioase a cetăţenilor, dar şi pentru asigurarea creşterii

atractivităţii oraşului către turişti şi oameni de afaceri.

TINERET ŞI SPORT Promovarea sportului ca instrument de educaţie şi recreere şi

dezvoltarea infrastructurii sportive şi de petrecere a timpului liber

pentru asigurarea atât a unei dezvoltări armonioase a cetăţenilor şi în

special a noilor generaţii de tineri.

5. TURISM

DOMENIUL

SECTORIAL


TURISMUL URBAN Creşterea complexităţii, atractivităţii şi competitivităţii ofertei turistice

a municipiului Bistriţa şi alinierea sa la standardele de calitate şi

securitate europene şi acordarea unei importanţe sporite dezvoltării de

noi produse şi servicii turistice elevate cu respectarea identităţii locale

şi componentei de promovare turistică (marketingul destinaţiei la

nivelul municipiului Bistriţa) în vederea impunerii municipiului

Bistriţa ca una dintre destinaţiile turistice majore pe plan regional,

naţional şi internaţional (marketingul destinaţiei).

TURISMUL PENTRU

SPORT SI AGREMENT

Modernizarea, readaptarea funcţională a bazelor de agreement si

sportive existente şi dezvoltarea de noi amenajări, adaptate din punct

de vedere tipologic, dimensional şi calitativ standardelor atinse de ţările

cu turism dezvoltat, precum şi agregarea serviciilor turistice într-un

sistem funcţional, cu feed-back dinamic şi echilibrat.

TURISMUL

CULTURAL

Integrarea obiectivelor culturale şi a Centrului Istoric în dezvoltarea

culturală şi turistică a oraşului prin amenajarea şi modernizarea

obiectivelor culturale (muzee, galerii, librării) şi organizarea de

evenimente culturale (expoziţii, târguri, festivaluri) pentru valorificarea

economică superioară a resurselor culturale prin intermediul turismului.


368

TURISMUL ŞTIINŢIFIC

ŞI DE AFACERI

Stimularea practicării unor noi forme de turism (specializate) prin

dezvoltarea turismului pe dimensiunea academică/ ştiinţifică şi de

afaceri, precum şi prin dezvoltarea structurilor de tip cluster.

6. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

DOMENIUL

SECTORIAL


RESURSELE UMANE

DIN ADMINISTRAŢIA

PUBLICĂ

Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică a municipiului

Bistriţa în vederea asigurării unei funcţionări optime a acesteia.

IMPLEMENTAREA

SOLUŢIILOR IT&C LA

NIVELUL

ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE LOCALE

Alinierea municipiului Bistriţa la nivelul comunităţilor omologe din

UE în ceea ce priveşte soluţiile IT&C.

DOCUMENTE DE

REFERINŢĂ LA CARE

SE RAPORTEAZĂ

COMUNITATEA

Dezvoltarea urbană a municipiului Bistriţa în mod strategic şi

reglementat.

ADMINISTRAŢIA

PUBLICĂ ÎN RELAŢIA

CU CETĂŢEANUL

Asigurarea de servicii de calitate în condiţii transparente pentru

cetăţeni din partea municipalităţii.


369

III.3. Lista proiectelor prioritizate în timp

Pentru conturarea imaginii de ansamblu asupra strategiei adoptate de municipiu până în anul

2030, Anexa 1 prezintă fișele de proiect.


370

CAPITOLUL IV.

PORTOFOLIUL DE

PROIECTE


371

PROIECTE PRIORITARE PENTRU DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BISTRIŢA


DOMENIUL SECTORIAL I.1.: TERITORIUL MUNICIPIULUI BISTRIŢA

SERVICII

1. Program: Reglementarea teritoriului municipiului

1.1. Proiect : Reducerea limitei intravilanului mun. Bistriţa (în zonele neconstruite) şi

extinderea acţiunii în mod controlat

1.2. Proiect : Reglementarea şi denumirea cartierelor, delimitarea zonelor de locuinţe

compacte

1.3. Proiect: Realizarea de achiziţii de terenuri pentru a dezvolta proiecte de interes

public

1.4. Proiect: Dezvoltarea unui program de gestiune a datelor din cadastrul imobiliar

edilitar şi reţelele edilitare rezultate din lucrarea de GIS şi utilizarea lor privind domeniul

public şi privat al municipiului Bistriţa, care să includă şi inventarul tuturor terenurilor şi

evaluarea lor – subsecvent proiectului Bistriţ@windows – Bistriţa, fereastră spre lume.

1.5. Proiect: Dezvoltarea unui program de gestiune şi actualizare continuă a datelor din

lucrarea de cadastru general precum şi utilizarea lor în proiectele demarate de primărie,

inclusiv realizarea arhitecturii programului.

1.6. Proiect: Campanie de promovare a obiectivelor de dezvoltare prevăzute prin noul

PUG pe zone

1.7. Proiecte viitoare.


372

DOMENIUL SECTORIAL I.2.: DEZVOLTARE EDILITARĂ

INFRASTRUCTURA

2. Program: Construirea de locuinţe pentru tineri

2.1. Proiecte: Construire locuinţe prin ANL etapa III – 138 unităţi locative – cartier

Subcetate;

2.2. Proiect: Construire locuinţe prin ANL etapa IV – 200 unităţi locative – cartier

Subcetat

2.3. Proiecte viitoare

3. Program: Construirea de locuinţe sociale şi de necesitate

3.1. Proiect: Asigurarea unor pachete de locuinţe ieftine pentru categoriile defavorizate,

aflate sub controlul primăriei

3.2. Proiect: Construire locuinţe sociale etapa I – 200 apartamente – Viişoara;

3.3. Proiect: Construire locuinţe sociale etapa II – 160 apartamente – Viişoara;

3.4. Proiect: Construire locuinţe sociale 80 apartamente – Subcetate

3.5. Proiect: Construire locuinţe de necesitate


4. Program pentru monumente de for public

4.1. Proiect: Realizarea unei statui ecvestre

4.2. Proiect: Realizarea iluminatului artistic al monumentelor de for public

5. Program: Dezvoltarea reţelei de fântâni publice din municipiu.

5.1. Proiect: Amenajarea fântânilor arteziene în cartierele Stefan cel Mare,

Independenţei Sud (Str. Panait Cerna), Andrei Mureşanu (str. Florilor ) precum şi în alte

cartierele unde este necesar



373

SERVICII

6. Program: Achiziţii de clădiri de interes public, în special clădirile din Centrul Istoric şi alte

clădiri istorice, culturale sau cu destinaţie specială


DOMENIUL SECTORIAL I.3.: REVITALIZAREA URBANĂ A MUNICIPIULUI

BISTRIŢA

INFRASTRUCTURA

7. Program: Regenerarea Centrului istoric al municipiului Bistriţa

7.1. Proiect: Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistica 1, 2, 3

Proiect: Restaurarea ansamblului Şugălete

7.2. Proiect: Reabilitarea Centrului Municipal de Cultură“George Coşbuc” –Bistriţa,

monument istoric de categoria A

7.3. Proiect: Restaurarea şi consolidarea clădirii monument istoric de categoria A,

Strada Nicolae Titulescu, nr.8 – Centru de Artă tradiţională “Casa cu Lei"

7.4. Proiect: Reabilitarea imobilelor proprietate publică şi privată din centrul istoric, cu

materiale specifice centrului istoric

7.5. Proiect: Reconstrucţie clădire funcţiune birouri, Str. Gh. Sincai, nr.2 Bistriţa -

Primăria municipiului Bistriţa

7.6. Proiect: Reabilitare şi consolidare imobil Piaţa Centrala nr. 1

7.7. Proiect: Reabilitare şi consolidare imobil Piaţa Centrala nr. 2

7.8. Proiect: Reabilitarea Bisericii Evanghelice

7.9. Proiect: Reabilitarea Bisericii Minoriţilor

7.10. Proiect: Reabilitarea Turnului Dogarilor

7.11. Proiect: Fortificaţia burgului Bistriţa- Marcarea traseului Zidului Cetăţii,

inclusiv refacerea porţilor medievale (Proiect PIDU – Etapa a-II-a)

7.12. Proiect: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii din zona centrală a

Municipiului Bistriţa (str. Dornei, Piaţa Unirii, Piaţa Centrală, Piaţa Petru Rareş, Strada

Liviu Rebreanu, etc.) (valoare totala 12.842.010,13 lei)


374

7.13. Proiect: Modernizare străzi cu materiale specifice centrului istoric:

Dogarilor, Baba Novac, Ţibleşului, Zorilor, V. Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Lupeni,

I. L. Caragiale, B. Şt. Delavrancea ş.a

7.14. Proiect: Extinderea zonei pietonale din centrul istoric Bistriţa prin

amenajare pietonal:

7.14.1. Etapa II: Piaţa Centrală ,

7.14.2. Etapa III: P-ţa Unirii, Str. Dornei, P-ţa Centrală (în continuarea străzii Dornei).

7.15. Proiect: Parcare subterană în zona P-ţa Centrală

7.16. Proiect: Modernizarea Pieţei Centrale, piaţa medievală

7.17. Proiect: Modernizarea Pieţei Unirii

7.18. Proiect Modernizarea Pieţei Petru Rareş

7.19. Proiecte de infrastructură din politica publică „Regenerarea Centrului Istoric al

municipiului Bistriţa”.

7.20. Proiect: Reabilitarea iluminatului arhitectural şi ambiental (prin înlocuirea

stâlpilor degradaţi cu stâlpi având corpuri de iluminat în stil istoric, integrarea

elementelor de mobilier urban, realizarea de iluminat din pavaj, montarea mobilierului

urban cu motive care utilizează sigla oraşului)

7.21. Proiect: Articularea zonei medievale intramuros la zonele de agrement prin

realizarea de bretele verzi, plantaţii de aliniament şi favorizarea acceselor pietonale care

să lege zona de NV a centrului istoric de parcul municipal

7.22. Proiect: Legarea Parcului municipal de pădurea Codrişor cu încă cel puţin 2

punţi pietonale şi pentru biciclete în zona stadionului


SERVICII

8. Program: Regenerarea Centrului istoric al municipiului Bistriţa

8.1. Proiect: Promovarea Centrului istoric al municipiului prin realizarea educaţiei

cetăţeneşti începută timpuriu (lecţii despre istoria oraşului) şi continuată prin centrul de

informare turistică.

8.2. Proiect: Interzicerea accesului autovehiculelor în centrul istoric, cu excepţia

autovehiculelor nepoluante


375


DOMENIUL SECTORIAL I.4.: INFRASTRUCTURĂ DE ACCES: STRĂZI,

PODURI/PASAJE,PARCĂRI,TROTUARE

INFRASTRUCTURA

9. Program: Realizarea de spaţii de parcare colective si reabilitarea celor existente

9.1. Proiect: Construcţia de noi parking - uri sub şi supraterane adiacente Centrului

istoric şi în zonele de locuinţe colective: Mihai Eminescu, Bistricioarei, Petre Ispirescu,

Piaţa Decebal, Str. Gării, Piaţa Independenţei Nord, Aleea Iasomiei.

9.2. Proiect: Extinderea numărului de parcaje ecologice

9.3. Proiect: Realizarea de parcări pentru biciclete în punctele de interes turistic şi staţii

pentru închiriat biciclete


10. Program: Crearea, modernizarea si/sau extinderea infrastructurii de acces în municipiul

Bistriţa

10.1. Proiect: Creare acces rutier între str. Arţarilor şi str. Lucian Blaga

10.2. Proiect: Modernizarea bulevardelor: Independenţei, Republicii, Decebal

10.3. Proiect: Realizarea şoselei ocolitoare de centură (Construire centură de

ocolire a Municipiului Bistriţa, inclusiv cu racordarea Parcului Industrial Sărăţel,

Parcului Industrial Bistriţa - Sud, a Aerodromului, a zonei de agrement Codrişor, a

lacului de agrement şi a zonelor rezidenţiale noi - Zăvoaie, Valea Budacului, Valea

Jelnei, Valea Ghinzii)

10.4. Proiect: Modernizare 20 de străzi etapa a II –a (30.816.946,53 lei)

10.5. Proiect: Reabilitare şi modernizarea străzii Sigmirului şi a pasajului

denivelat peste calea ferată (valoarea totala 13.585.487,25 lei),

10.6. Proiect: Transformare actualei şosele de centură (Drumul Cetăţii) în stradă

urbană (clasa tehnică II lărgirea la 4 benzi) şi prelungirea acesteia (drum de ocolire

Cartier Unirea) până în Comuna Livezile cu scopul de a fluidiza traficul acumulat din

localităţile componente


376

10.7. Proiect: Modernizarea drumurilor de interes local către localităţile

componente ale municipiului şi localităţile din zona periurbană (Slătiniţa, Ghinda)

10.8. Proiect: Modernizarea străzilor din cele 6 localităţi distribuite astfel:

Viişoara, Unirea, Slătiniţa, Sigmir, Ghinda, Sărata.

10.9. Proiect: Modernizare 25 de străzi – etapa a III - a

10.10. Proiect: Modernizare 35 de străzi – etapa a IV – a

10.11. Proiect: Asfaltarea anuală a câte 10 străzi de pământ/piatră din cvartalele noi de

locuinţe

10.12. Proiect: Realizarea - modernizarea/reabilitarea drumurilor rutiere în vederea

asigurării accesului facil la destinaţiile turistice reprezentative, stimulării investiţiilor în

turism şi/sau asigurării interconectării componentelor ofertei turistice (locaţii, baze

turistice, obiective turistice etc.):

10.13. Proiect: Realizare inel de legătură între DN 17 şi Str. Simion Mândrescu

10.14. Proiect: Înfiinţarea a doi poli de schimb pentru traficul de mărfuri şi de

persoane

10.15. Proiect: Amenajarea unor benzi de decelerare de-a lungul axei nord - sud

(DN17)

10.16. Proiect: Punere în valoare a legăturii rutiere între DJ 173 si DJ 173C în

zona Codrişor

10.17. Proiect: Realizarea etapizată a unei reţele de piste de biciclete de tip utilitar,

de agrement şi turistic, care să facă legătura între zonele de locuinţe, zonele comerciale,

zonele industriale, zonele de agrement, zonele turistice şi localităţile componente cu

municipiul Bistriţa (min 80 km);

10.18. Proiect: Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje

precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a

circulaţiei rutiere

10.19. Proiect: Realizare trecere la nivel cu calea ferată pe str. Romană

10.20. Proiect: Modernizarea trecerilor la nivel de cale ferată – str. Libertăţii, Cuza

Vodă, Ioan Slavici, Lucian Blaga.



377

11. Program: Amenajarea de pasaje subterane şi supraterane şi reabilitarea celor

existente pentru eficientizarea traficului şi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere

11.1. Proiect: Realizarea de pasaje subterane şi supraterane pietonale şi auto în

zonele Gării–Tărpiului, Decebal - Cuza Vodă, Independenţei – Iosif Vulcan.

11.2. Proiect: Realizarea unor pasaje subterane pietonale la principalele intersecţii

cu probleme majore de trafic: Piaţa Petru Rareş cu b - dul Republicii, bdul Independenţei

cu str. Gării, b - dul Republicii cu str. Gării, str. G - ral Grigore Bălan cu str. Avram

Iancu şi Calea Moldovei, str. 1 Decembrie– Calea Moldovei cu str. Năsăudului, etc.


12. Program: Amenajarea de poduri şi reabilitarea celor existente

12.1. Proiect: Construcţia de noi poduri şi pasarele peste râul Bistriţa: Viişoara,

Zăvoaie, Independenţei, Poligon-MHC.

12.2. Proiect: Pod rutier in zona Zavoaie pentru legatura DJ 173C si str. Petru

Maior în zona Kaufland

12.3. Proiect: Pod rutier în zona Valea Ghinzii - Unirea pentru legătura rutieră

între DJ 173 (Valea Jelnei) şi DN 17 în loc. Comp. Unirea


SERVICII

13. Program: Elaborarea de studii de fundamentare proiecte de infrastructură

13.1. Proiect: Studiu privind posibilitatea realizării unor parcaje subterane în zona

centrală a municipiului.



378

DOMENIUL SECTORIAL 1.5: TRANSPORT PUBLIC DURABIL

INFRASTRUCTURA

14. Program: Modernizarea durabilă a transportului public la nivelul municipiului

14.1. Proiect: Construcţia unui centru de transport intermodal

14.2. Proiect: Realizarea unei linii electrificate de transport în comun care să

traverseze zona centrală a oraşului Viişoara - Centrul Istoric - Unirea

14.3. Proiect: Sistem integrat de management al transportului public prin:

realizarea unui sistem computerizat de informare a călătorilor şi comunicare cu

clienţii;

dotarea cu sistem de poziţionare globală a vehiculelor( GPS );

dispecerizarea centralizată, urmărirea modului de exploatare, reglarea computerizată a

traficului aferent transportului public local de persoane;

introducerea sistemului de ticketing în transportul public

instalarea de camere de supraveghere în toate autobuzele de transport public.

14.4. Proiect: Amenajarea de alveole în 23 staţii de transport public

14.5. Proiect: Amenajare de terminale la capetele de trasee ale liniilor 1, 2, 3 şi 13

14.6. Proiect: Realizarea unei linii de transport "Metrou de suprafaţă" Sărăţel -

Livezile - Prundu Bargaului, pe actuala infrastructură a căii ferate, coroborat cu

reorganizarea liniilor de transport public şi stabilirea ca punct terminus pentru transportul

CF, staţia Sărăţel.


SERVICII

15. Program: Elaborarea de studii necesare fundamentarii proiectelor de transport public

15.1. Proiect: Elaborarea unui plan de mobilitate


16. Program: Susţinerea utilizării transportului public clasic şi a transportului durabil

16.1. Proiect: Susţinerea călătoriilor gratuite pentru pensionari.


379

16.2. Proiect: Campanii de educare a cetăţenilor spre folosirea altor mijloace de

transport (transport public, biciclete) decât autoturisme proprii.

16.3. Proiect: Achiziţionare de biciclete şi punerea lor la dispoziţia cetăţenilor şi

turiştilor din municipiul Bistriţa - FREE CYCLE.


DOMENIUL SECTORIALI.6 - ILUMINATUL PUBLIC

INFRASTRUCTURA

17. Program: Reabilitare, modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public

17.1. Proiecte: Modernizare sistem de iluminat public prin utilizare de corpuri noi

cu surse de lumină cu eficientă luminoasă ridicată.

17.2. Proiect: Extinderea sistemului de iluminat pentru 94 străzi şi zone tip alei,

parcări

17.3. Proiect: Iluminat ANL cartier Subcetate – iluminat public – etapa II


DOMENIUL SECTORIAL I.7 - ENERGIA ELECTRICĂ

INFRASTRUCTURA

18. Program: Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică spre periferie şi în

zonele neracordate, precum şi îmbunătăţirea nivelului de tensiune.

18.1. Proiect: Extinderea reţelei de energie electrică în zonele unde există doar

parţial (străzile Cascadei, George Matheiu, Gherasim Domide, Ioan Sabău, Lempeş,

Remus Cristian Bucur, Valea Budacului)


19. Program: Program de introducere în canalizaţii subterane a reţelelor de utilităţi cu

prevederea unor cămine de acces pentru intervenţii

19.1. Proiect: Proiect referitor la eliminarea reţelelor de date, telefonie şi

comunicaţii, energie electrică, prin introducerea lor în canalizații subterane


380

19.2. Proiect: Proiect referitor la eliminarea reţelelor electrice aeriene de medie şi

înaltă tensiune prin introducerea lor în canalizații subterane


DOMENIUL SECTORIAL I.8 - REŢEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI

CANALIZARE

INFRASTRUCTURA

20. Program: Reabilitare, modernizare şi extindere infrastructură de apă potabilă

20.1. Proiect: Extindere reţele de apă potabilă în zonele în care acestea lipsesc

(strada Armoniei, Drumul Dumitrei Nou, Strada Subcetate, Strada Lempes, Strada

Cantonului, ş.a).

20.2. Proiect: Extindere reţea apa în localitatea componentă Slătiniţa

20.3. Proiect: Lucrări extindere reţele de apă în zona ansamblului de locuinţe

Subcetate pentru blocurile ANL etapa IV

20.4. Proiect: Lucrări extindere reţele apă Complex sportiv polivalent din

extravilanul municipiului Bistriţa Unirea


21. Program: Reabilitare, modernizare şi extindere infrastructură de reţea de canalizare

21.1. Proiect: Extindere reţele de canalizare în zonele în care acestea lipsesc

(Strada Burgului, Strada Cantonului, Drumul Dumitrei Nou, Strada Subcetate, Strada

Valea Ghinzii, ş.a) în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor

21.2. Proiect: Extindere reţele de canalizare în zona Ansamblului de locuinţe,

Subcetate, etapa III

21.3. Proiect: Extinderi retele de canalizare în zona ansamblului de locuinţe

Subcetate pentru blocurile ANL, etapa IV

21.4. Proiect: Lucrări extindere reţele de canalizare Complex sportiv polivalent

Unirea

21.5. Proiect: Staţie de epurare şi reţele de canalizare în localitatea componentă

Slătiniţa.


381

21.6. Proiect: Staţie de epurare şi reţele de canalizare în localitatea componentă

Sărata

21.7. Proiect: Modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate.

21.8. Proiecte viitoare şi aflate în derulare gestionate de către operatorul regional SC

Aquabis SA.

22. Program: Realizarea de sisteme de colectare şi evacuare a apelor meteorice colectate de

pe suprafaţa străzii şi a trotuarelor şi dirijarea lor către sistemul general de canalizare al



DOMENIUL SECTORIAL I.9 - ALIMENTARE CU GAZ METAN

INFRASTRUCTURA

23. Program: Reabilitare, modernizare şi extindere infrastructură de reţea de distribuţie

gaze

23.1. Proiect: Relocarea staţiei de reglare/măsurare gaze de pe Drumul Cetăţii într

- o zonă în extravilanul municipiului Bistriţa

23.2. Proiect: Extindere reţea de alimentare cu gaze în localitatea componentă

Sărata;

23.3. Proiect: Extindere reţea de alimentare cu gaze în localitatea componentă

Slătiniţa;

23.4. Proiect: Extindere reţea de alimentare cu gaze naturale a blocurilor de

locuinţe sociale Viişoara;

23.5. Proiect: Extindere reţea de alimentare cu gaze naturale a Parcului Industrial

Bistriţa Sud;


24. Program: Program de introducere în canalizaţii subterane a reţelelor de utilităţi cu

prevederea unor cămine de acces pentru intervenţii


382

24.1. Proiect: Proiect referitor la eliminarea reţelelor de gaze naturale prin

introducerea lor în canalizații subterane


DOMENIUL SECTORIAL I.10 - SIGURANŢA CETĂŢEANULUI

INFRASTRUCTURA

25. Program: Asigurarea ordinii publice şi prevenirea infracţionalităţii

25.1. Proiect : Implementarea unui sistem de supraveghere în vederea prevenirii

infracţionalităţii în centrul istoric al municipiului Bistriţa

25.2. Proiect : Extinderea sistemului de supraveghere în vederea prevenirii

infracţionalităţii, etapizat, în celelalte cartiere ale municipiului Bistriţa


SERVICII

26. Program: Campanii de promovare şi educare a cetăţeanului în vederea cultivării spiritului

civic

26.1. Proiect: Campanii de promovare pentru combaterea infracţionalităţii şi

dezvoltarea comportamentului civic.


2. MEDIU ŞI ENERGIE

DOMENIUL SECTORIAL II.1 GESTIONAREA DEŞEURILOR

INFRASTRUCTURA

1. Program: Managementul deseurilor

1.1. Proiect: Implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor menajere

pentru zona Bistriţa.


383

1.2. Proiect: Redezvoltarea zonei în care a funcţionat depozitul de deşeuri Zăvoaie

Bistriţa în vederea introducerii ei în peisajul urban prin implementarea Planului Local de

Actiune elaborat în cadrul proiectului SUFALNET 4EU.

1.3. Proiect: Reabilitare sit poluat – Uzina termică


SERVICII

2. Program: Conformarea cu politica de deşeuri si atingerea ţintelor propuse în domeniul

gestionării deşeurilor

2.1. Proiect: Implementarea unor măsuri tehnice de reducere a cantităţii de deşeuri pe

baza unui studiu privind fluxul de deşeuri realizat după funcţionarea sistemului integrat

de management al deşeurilor în care se monitorizează cantitativ şi calitativ deşeurile

produse.


3. Program: Încurajarea investiţiilor pentru instalaţii de reciclare a deşeurilor şi ulterior de

valorificare a produselor rezultate


4. Program: Dezvoltarea de acţiuni de conştientizare şi de programe educaţionale

4.1. Proiect: Organizarea unor campanii de educare a cetăţenilor privind

responsabilitatea lor în ceea ce priveşte: colectarea selectivă a deşeurilor şi rolul

cetăţenilor; încurajarea consumatorilor pentru utilizarea produselor cu ciclul de viaţă

mare, ecologice, reutilizabile.


5. Programul “Poluatorul plăteşte”.

5.1. Proiect: Îmbunatatirea sistemului de gestionare a deşeurilor prin elaborarea unor

mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management integrat

bazat pe taxe convenabile pentru cetăţenii care reduc cantitatea de deşeuri şi care de

asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată.


384


DOMENIUL SECTORIAL II.2 CALITATEA AERULUI, APEI SI A SOLULUI

INFRASTRUCTURA

6. Program: Monitorizarea calităţii factorilor de mediu

6.1. Proiect: Înfiinţarea unui Centru de monitorizare a factorilor de mediu pentru

informarea şi prevenirea populaţiei din Municipiul Bistriţa cu privire la calitatea apei

potabile, nivelul de poluare (hartă de zgomot), poluări accidentale, etc, constând într-o

reţea tehnică de colectare şi interceptare a parametrilor factorilor de mediu, personal

calificat pentru interpretarea datelor şi o reţea de distribuţie a informaţiilor.


SERVICII


7.1. Proiect: Organizarea unor campanii de conştientizare publice cu privire la

beneficiile transportului cu emisii reduse de carbon în atenuarea schimbărilor climatic.


8. Program: Elaborarea de studii în vederea creării condiţiilor necesare implementării

măsurilor pentru creşterea calităţii factorilor de mediu

8.1. Proiect: Promovarea demonstrării, dezvoltării şi transferului de tehnologii cu emisii

reduse de carbon, la nivelul comunităţii.


9. Programul “Poluatorul plăteşte”.

9.1. Proiect: Instituirea, unei taxe de acces în municipiu a mijloacelor de transport

marfă, diferenţiată în funcţie de norma de poluare a fiecărui autovehicul şi a unor taxe de

acces a autovehiculelor în zona centrala.



385

DOMENIUL SECTORIAL II.3 POLUAREA FONICĂ SI RISCURILE NATURALE

SERVICII

10. Program: Managementul riscurilor naturale

10.1. Proiect: Evaluarea capacităţii resurselor din sub-bazinul hidrografic Bistriţa

şi elaborarea unei hărţi cu resursele de apă disponibile pe râul Bistriţa .

10.2. Proiect: Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul

resurselor de apă din sub-bazinul Bistriţa (în scop potabil, industrial, piscicol, agricol şi

producere energie) pentru a planifica nivelele viabile de consumuri pe perioada de până

în 2030 .

11. Program: Elaborarea de studii în vederea creării condiţiilor necesare implementării

măsurilor pentru creşterea calităţii factorilor de mediu.

11.1. Proiect: Realizarea hărţii acustice a municipiului


DOMENIUL SECTORIAL II.4 PARCURI ŞI SPAŢII VERZI

INFRASTRUCTURA

12. Program: Crearea, modernizarea si extinderea infrastructurii de parcuri şi îmbunătăţirea

accesului la spatii verzi

12.1. Proiect: Elaborarea programului de dezvoltare a spaţiilor verzi pentru

atingerea ţintei de 26 mp/loc stabilită prin reglementarile legale, cu respectarea

principiilor ecologice.

12.2. Proiect: Reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi publice din cartierele

Independenţei Nord şi Independenţei Sud, 13,5 ha

12.3. Proiect: Dezvoltarea perdelelor de protecţie, a aliniamentelor stradale, cu

respectarea sortimentului majoritar, şi a scuarurilor în cartierele Municipiului Bistriţa.

12.4. Proiect: Îmbunătăţirea calităţii mediului prin reabilitarea scuarului din str.

Avram Iancu – 0,7 ha

12.5. Proiect: Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Decebal – 7,6 ha,


386

12.6. Proiect: Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Ştefan cel Mare – 5,1 ha

12.7. Proiect: Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Andrei Mureşanu

12.8. Proiect: Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Calea Moldovei

12.9. Proiect: Reabilitarea şi modernizarea Parcului municipal – 6,2 ha

12.10. Proiect: Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului Naţional

Liviu Rebreanu Bistriţa, în suprafaţă de 8.525 mp.

12.11. Proiect: Amenajarea unui parc în cadrul Complexului Sportiv Polivalent –

localitatea componentă Unirea, pe o suprafaţă de 100 ha.

12.12. Proiect: Amenajare alei de acces, spaţii verzi şi locuri de joacă pe traseul

DN 17 în loc. componentă Unirea – 5,5 ha

12.13. Proiect: Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul

DN 17 in loc. comp. Viişoara – 6 ha

12.14. Proiect: Extinderea şi întreţinerea perdelelor vegetale de protective dintre

zonele industriale şi cele de locuit pentru reducerea nivelului de poluare a aerului şi a

nivelului de zgomot, precum si pentru conservarea şi regenerarea biodiversităţii.


SERVICII

13. Programul: Implementarea unor măsuri de încurajare a comunităţii spre protecţia

mediului şi reducerea poluării .

13.1. Proiect: Susţinerea prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi diverse,

atât persoanelor fizice cât şi celor juridice, care doresc să aplice „acoperişul verde” pe

terasele sau clădirile pe care le gestionează.


DOMENIUL SECTORIAL II.5 ENERGIA

INFRASTRUCTURA

14. Program: Producerii energiei din surse regenerabile

14.1. Proiect: Realizarea de plantaţii de salcie energetică pe o suprafaţă de minim

10 ha


387

14.2. Proiect: Amenajarea unui parc fotovoltaic cu o putere electrică instalată de

10 Mwh pe un teren special destinat producţiei de energie electrică de tip fotovoltaic din

zona Sigmir.

14.3. Proiect: Dezvoltarea unui centrale cu biomasă de putere cuprinsă între 4-10

MWh.

14.4. Proiect: Înlocuirea centralei termice ce utilizează gaz metan, de la Serele

oraşului cu o centrală ce utilizeaza biomasa.


15. Program: Promovarea măsurilor de eficienţă energetică şi utilizarea surselor de energie

regenerabilă

15.1. Proiect: Proiect demonstrativ reţeaua eco: Şcoala Eco- Piaţa Eco - Strada

iluminată exclusiv cu panouri fotovoltaice, Locuri de joacă eco, Staţii auto eco.

15.2. Proiect: Proiect demonstrativ „acoperiş verde” la Centrul de Informare şi

Educaţie Ecologică, imobil Primăria Municipiului Bistriţa, „garaje semi-ingropate”

C.R.Vivu.

15.3. Proiect: Utilizarea panourilor voltaice pentru unele extinderi de reţele

electrice de iluminat public - proiect pilot pe 10 străzi.

15.4. Proiect: Dotarea clădirilor de interes public aflate în proprietatea

municipalităţii (clădirile administrative ale primăriei şi 10 unităţi de învăţământ) cu

instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile (solară, geotermală)

15.5. Proiect: Eficientizarea iluminatului în spaţiile comune (holuri, băi, casa

scării) în clădirile administrative ale Primăriei municipiului Bistriţa, prin montarea de

senzori de prezenţă.

15.6. Proiect: Promovarea achiziţiilor verzi în conformitate cu legislaţia

europeană şi naţională; adoptarea reglementărilor referitor la efectuarea de achiziţii verzi

pentru cel puţin 10% din totalul achiziţiilor publice efectuate de primărie pentru produse

şi servicii.

15.7. Proiect: Înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme de încălzire pe

combustibil geotermal – pompe de căldură şi panouri solare pentru apă caldă menajeră la

un nr. de 7 grădiniţe.


388

15.8. Proiect: Amenajarea după conceptul de casă activă din punct de vedere

energetic a unui „Centru de educaţie în domeniul energiei durabile”, centru specializat

pentru eficienţă energetică şi surse regenerabile de energie, destinat copiilor şi elevilor,

precum şi publicului larg .

15.9. Proiect: Schimbarea sistemului de încalzire apă clasic cu centrale pe

biomasa la cartierele noi (ANL, locuinte sociale, Viişoara).

15.10. Proiect: Creşterea performanţei energetice a clădirilor existente în sectorul

terţiar prin: îmbunătăţirea sistemului de aer condiţionat şi a sistemului de climatizare,

prin izolarea termică şi prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a clădirilor.


16. Program: Reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, precum şi a clădirilor

publice

16.1. Proiect: Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Bistriţa

construite înainte de anul 1990, anual câte 30.

16.2. Proiect: Reabilitare termică a clădirilor administrative ale primăriei


SERVICII


17.1. Proiect: Organizarea unor acţiuni de conştientizare privind beneficiile

utilizării „energiei verzi”.

17.2. Proiect: Conştientizarea comunităţii privind necesitatea modernizării şi

eficientizării instalaţiilor de iluminat interior - înlocuire bec filement cu becuri ecologice,

schimbarea aparaturii electrocasnice cu aparate noi cu clasa de eficienţă A+.


18. Program: Implementarea de soluţii energetice alternative.

18.1. Proiect: Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la sursa

(capacităţi până în 10 kw) din surse regenerabile, prin scutirea de taxe şi acordarea de


389

facilităţi diverse, atat persoanelor fizice cât şi juridice, cu scopul asigurării independenţei

energetice faţă de sistemele clasice de alimentare electrică şi/sau ca resursă de back out.

18.2. Proiect: Susţinerea prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi diverse

persoanelor fizice care aplică şi finalizează programul de finanţare local „Casa verde”.


DOMENIUL SECTORIAL II.6 BIODIVERSITATE

INFRASTRUCTURA

19. Program: Conservarea şi managementul ecosistemelor din municipiul Bistriţa

19.1. Proiect: Evaluarea capitalului natural al municipiului Bistriţa şi constituirea

unei reţele de arii protejate care să acopere întreaga varietate de ecosisteme din Bistriţa şi

localităţile componente.


SERVICII

20. Program: Monitorizarea şi creşterea calităţii mediului în domeniul biodiversităţii

20.1. Proiect: Elaborarea auditului privind biodiversitatea locală.

20.2. Proiect: Finalizarea cadastrului verde al municipiului Bistriţa - Registrul

spaţii verzi

20.3. Proiect: Stabilirea unor ţinte de calitate pentru parametrii biodiversităţii

locale (faună, floră, habitate) şi a unor criterii pentru monitorizarea acestora.

20.4. Proiect: Reglementarea speciilor de arbori care urmează a fi plantaţi astfel

încât să satifacă multiple criterii: rezistenţă la poluare, conservare şi regenerare a

biodiversităţii (specii autohtone, neinvazive, care să deschidă calea spre instalarea unor

ecosisteme de tip natural).


21. Program: Implementarea normelor privind protecţia ecosistemului acvatic în contextul

executării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor



390


22.1. Proiect: Organizarea prin Centrul de informare şi Educaţie Ecologică de

acţiuni pentru marcarea evenimentelor din calendarul ecologic: 2 februarie - Ziua

Internaţională a Zonelor Umede; 1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor; 22 mai - Ziua

Biodiversităţii, 22 martie - Ziua mondială a apei; Luna pădurii; 22 aprilie - Ziua int. a

Pământului; 5 iunie - Ziua Mediului; săptămâna Europeană a mobilităţii; 8 oct. - Ziua

mondială a reducerii dezastrelor naturale, 8 nov. - Ziua internaţională a zonelor urbane.

22.2. Proiect: Dezvoltarea Programului de educaţie ecologică desfăşurat prin

Centrul de informare şi Educaţie Ecologică, prin cuprinderea în cadrul acestuia a tuturor

claselor de la nivelul primar (clasele I-IV)

22.3. Proiect: Crearea de site-uri pentru creşterea conştientizării populaţiei asupra

importanţei problemelor referitoare la biodiversitate.

22.4. Proiect: Organizarea unor acţiuni de voluntariat în vederea îmbunătăţirii

calităţii zonelor verzi de interes comunitar, monitorizării biodiversităţii, etc şi înfiinţarea

unei reţele de voluntari.


DOMENIUL SECTORIAL II.7 CADRUL NATURAL

Obiectivul operational în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de conservarea

sustenabila si de amenajarea habitatului in vederea prezervarii cadrului natural.

INFRASTRUCTURA

23. Program: Amenajarea râului Bistriţa cu respectarea prezervării cadrului natural, în

conformitate cu Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE

23.1. Proiect: Curăţarea apelor râului Bistriţa prin tehnologii adecvate sau prin

crearea unei zone de decantare în amonte de Bistriţa.

23.2. Proiect: Dezvoltarea turistică şi energetică a zonei MHC, amenajarea zonei

în scop turistic şi de promenadă

23.3. Proiect: Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul MHC – Kaufland

23.4. Proiect: Extinderea parcului Avram Iancu spre râul Bistriţa.

23.5. Proiect: Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul Kaufland – Sărata


391

23.6. Proiect: Amenajarea malurilor râului Bistriţa .

23.7. Proiect: Amenajare zonă de agrement Schifferberg (Codrişor).

23.8. Proiect: Amenajarea afluenţilor râului Bistriţa:

23.8.1. Amenajare Valea Slătiniţa (amonte pod DN 17).

23.8.2. Amenajare Valea Rusului.

23.8.3. Amenajare Valea Căstăilor.

23.8.4. Amenajare Valea Ghinzii.


24. Program: Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate

24.1. Proiect: Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite

în perimetrul de ameliorare Viişoara – Ghinda (12 ha).

24.2. Proiect: Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate – alte zone

(200 ha).


25. Program: Protecţia izvoarelor de apă de la Cuşma


SERVICII

26. Program: Amenajarea râului Bistriţa cu respectarea prezervării cadrului natural

26.1. Proiect: Promovarea râului Bistriţa ca zona de agrement prin activităţi

culturale, sportive şi de mediu



392

3. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

DOMENIUL SECTORIAL III.1 DEZVOLTAREA AFACERILOR ŞI A

INVESTIŢIILOR

INFRASTRUCTURA

1. Program: Crearea de noi structuri de sprijinire a afacerilor

1.1. Proiect: Crearea unui centru de afaceri, inclusiv cu spaţiu expoziţional şi de

evenimente, prin reconversie spaţiu brownfield (locaţie propusă: actuala zonă industrială,

sau o alta locatie).

1.2. Proiect: Realizarea obiectivului de investiţii „Parc Industrial Bistriţa Sud”, în

localitatea Sărata.

1.3. Proiect: Înfiinţarea unui parc logistic pentru transport de mărfuri (în cadrul Parcului

Industrial Sărata sau în zona adiacentă).

1.4. Proiect: Dezvoltarea arealului (delimitare: DJ 154 Reghin – zona industrială Sărata

- Sărăţel) cu includerea în PUG a Parcului industrial privat SĂRĂŢEL.


2. Program: Amenajarea pieţelor din municipiul Bistrita.

2.1. Proiect: Amenajare Piaţa Decebal.

2.2. Proiect: Amenajare Piaţa Independenţei Sud.

2.3. Proiect: Amenajare pieţe volante în cartierele municipiului.

2.4. Proiect: Organizarea de pieţe agroalimentare si meşteşugăreşti în Piaţa Centrală şi/

sau strada Liviu Rebreanu.


SERVICII

3. Program: Susţinerea activă de către APL a investiţiilor, inclusiv a celor străine.

3.1. Proiect: Crearea infrastructurii rutiere şi a utilitătilor şi acordarea de facilităţi

fiscale pentru o perioadă de 5 ani, în funcţie de valoarea investiţiei, în vederea populării

parcului industrial.



393

DOMENIUL SECTORIAL III.2 CERCETARE, INOVARE, TRANSFER

TEHNOLOGIC - DEZVOLTARE

INFRASTRUCTURA

1. Program: Program privind dezvoltarea şi consolidarea profilului competitiv al

municipiului Bistrita.

1.1. Proiect: Realizarea unui parc tehnologic (pe locul sitului Uzina termică sau o altă

locaţie)


2. Program: Dezvoltarea unui pol de competitivitate în Municipiul Bistriţa.

2.1. Proiect: Dezvoltarea de clustere economice


SERVICII

3. Program: Program privind dezvoltarea şi consolidarea profilului competitiv al


3.1. Proiect: Elaborarea politicii de dezvoltare economică, competitivitate şi inovare şi

configurarea parteneriatului intersectorial aferent


4. Program: Configurarea de clustere economice.

4.1. Proiect: Promovarea şi susţinerea polului de competitivitate al municipiului.


5. Program: Promovarea şi implementarea PPP-ului ca măsură activă de implicare directă a

mediului privat.

5.1. Proiect: Constituirea unei societăţi de administrare a parcului industrial. (PPP)

5.2. Proiect: Constituirea unei societăţi de administrare a clusterelor identificate. (PPP)



394

DOMENIUL SECTORIAL III.3 TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI

INFRASTRUCTURA

6. Program: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pe direcţia IT&C


SERVICII

7. Program: Promovarea activă a IT&C în mediul de afaceri bistritean.

7.1. Proiect: Stimularea şi sprijinirea investiţiilor private pentru racordarea municipiului

la marile reţele de internet, în special de tip broadband, prin implicarea administraţiei în

parteneriat cu mediul privat pentru dezvoltarea infrastructurii specifice tehnologiei

informaţionale şi pentru racordarea mediului local la marile reţele de e-business;


DOMENIUL SECTORIAL III.4 ACTIVITĂŢI ECONOMICE SPECIFICE

LOCALITĂŢILOR COMPONENTE

INFRASTRUCTURA

8. Program: Crearea de spaţii logistice de procesare şi comercializare agro-industriale pentru

municipiul Bistrita.

8.1. Proiect: Crearea unui parc logistic agro-industrial, care să deservească producătorii

din zona periurbană şi consumatorii din municipiu.


9. Program: Valorificarea potenţialului natural.

9.1. Proiect: Revitalizarea zonei tradiţionale viticole (Steiniger).


SERVICII

10. Program: Promovarea potenţialului local de realizare a produselor artizanale,

meşteşugăreşti, producţie şi procesare, inclusiv alimente ecologice.

10.1. Proiect: Promovarea produselor meşteşugăreşti şi artizanale în parteneriat

cu actorii interesaţi.


395

10.2. Proiect: Încurajarea înfiintării în localitătile componente a unor unităti de

productie de alimente ecologice (sere, solare, ciupercării, etc.)

10.3. Proiect: Promovarea comercializării în magazine şi pieţe a produselor

autohtone.


4. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

DOMENIUL SECTORIAL IV.1 - INFRASTRUCTURĂ ŞI SERVICII DE EDUCAŢIE

PREUNIVERSITARĂ

INFRASTRUCTURA

1. Program: Înfiinţarea de noi grădiniţe, creşe şi centre after-school în cartierele

municipiului, cu precădere în cele noi (Viişoara, Subcetate etc.), precum şi reabilitarea

celor existente

1.1. Proiect: Crearea de creşe şi grădiniţe pentru acoperirea necesarului prezent de cca.

300 locuri.

1.2. Proiect: Construire “Grădiniţa cu program prelungit’’, strada Nicolae Bălcescu

nr.38/a-Municipiul Bistrita,

1.3. Proiect: Construire “Grădiniţa cu program prelungit cartier Subcetate, Bistrita;

1.4. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa nr. 1, str. Ecaterina Teodoroiu

Bistrita ;

1.5. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa nr. 3, str. Stefan cel mare, Bistriţa ;

1.6. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa nr. 6, str. Cerbului, Bistriţa ;

1.7. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa nr. 11, str. Zimbrului, Bistriţa ;

1.8. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa nr. 12, str. Andrei Mureşanu ,

Bistriţa ;

1.9. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa nr. 13, str. Petre Ispirescu, Bistriţa ;

1.10. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa nr. 14, str. Rodnei, Bistriţa ;

1.11. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa Sărata , Municipiul Bistriţa ;


396

1.12. Proiect: Reabilitare şi modernizare Grădiniţa Viişoara , Municipiul

Bistriţa


2. Program: Reabilitarea infrastructurii unităţilor şcolare.

2.1. Proiect: Reabilitare şi modernizare Corp B, Şcoala Generală nr. 1, Bistriţa

2.2. Proiect: Reabilitare şi modernizare Sală de sport la Şcoala generală nr. 1 Bistriţa

2.3. Proiect: Reabilitare Scoala Generală nr. 2, corp A si B, Bistriţa

2.4. Proiect: Reabilitare Sală de sport la Şcoala Generală nr. 2 Bistriţa str. Alexandru

Odobescu .

2.5. Proiect: Reabilitare corp B, Şcoala Generală nr.3 - Avram Iancu - Bistriţa str.1

Decembrie;

2.6. Proiect: Reabilitare Sală de sport la Şcoala Generală nr. 3 - Avram Iancu - Bistriţa

str.1 Decembrie.

2.7. Proiect: Reabilitare clădire corp A,B si C, Şcoala Generală nr.4 - Bistriţa

str.Florilor nr.3-5;

2.8. Proiect: Reabilitare clădire corp principal la Şcoala Generală nr. 5 - Lucian Blaga -

Bistriţa str. Garoafei, nr.8

2.9. Proiect: Reabilitare Sală de sport la Şcoala Generală nr. 5 - Lucian Blaga - Bistriţa

str. Garoafei, nr.8.

2.10. Proiect: “Edificare şi construire Campus Scolar Colegiul National “Liviu

Rebreanu” Bistrita”;

2.11. Proiect: Reabilitare şcoala generală localitatea componentă Ghinda,

municipiul Bistriţa ;

2.12. Proiect: Reabilitare scoala generală clasele I-IV, localitatea componentă

Viişoara, municipiul Bistriţa ;

2.13. Proiect: Reabilitare scoala generală localitatea componentă Slătiniţa,


2.14. Proiect: Reabilitare scoala generală localitatea componentă Sigmir,



397


3. Program: Crearea de noi spaţii cu funcţiune educaţională

3.1. Proiect: Înfiinţarea unui bazin de înot didactic


4. Program: Achiziţionarea de echipamente IT şi materiale didactice.


SERVICII

5. Program: Susţinerea elevilor cu rezultate remarcabile în municipiu.

5.1. Proiect: Demararea unui Program de burse de merit pentru elevii cu rezultate

remarcabile, pe modelul burselor pentru studenţi


6. Program: Crearea de noi servicii şi facilităţi educaţionale în municipiul Bistriţa

6.1. Proiect: Înfiinţare “Piaţa cărţii” (funcţională în Piaţa Mică, sau în pasaje- Spiru

Haret)


7. Program: Stimularea elevilor prin diverse programe educaţionale aplicative

7.1. Proiect: Stimularea elevilor prin organizarea de şcoli de “practică de vară”, în care

elevii să fie răsplătiţi pentru rezultatul muncii lor.

7.2. Proiect: Ajutorarea elevilor cu performanţe şcolare scăzute prin organizarea de

cursuri tip „after-school”

7.3. Proiect: Educarea elevilor cu privire la valorile culturale prin introducerea unui

opţional de istorie, cultură şi civilizaţie locală.

7.4. Proiect: Realizarea unor cursuri pentru ghizi turistici-voluntari la Centrul de

Informare Turistică.



398

8. Program: Susţinerea şi atragerea de specialişti din domeniu.

8.1. Proiect: Acordarea de facilităţi în scopul atragerii specialiştilor tineri (spre

exemplu: asigurarea de locuinţe, gratuităţi în transport, facilităţi sociale şi de sănătate,

oferirea de alternative adecvate de petrecere a timpului liber – culturale şi de agrement )


DOMENIUL SECTORIAL IV.2 - INFRASTRUCTURĂ ŞI SERVICII DE

EDUCAŢIE UNIVERSITARĂ

INFRASTRUCTURA

9. Program: Crearea unui centru universitar

9.1. Proiect: Crearea a două cămine pentru studenţi.

9.2. Proiect: Amenajarea/ crearea unei clădiri în care să se desfăşoare cursurile (alta

decât cea existentă).


SERVICII

10. Program: Crearea unui centru universitar

10.1. Proiect: Realizarea unui studiu de identificare a nevoilor neacoperite de

invăţare în învăţământul superior din regiune, în vederea creării potenţialului de

dezvoltare a centrului universitar bistriţean.


DOMENIUL SECTORIAL IV.3- FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

INFRASRUCTURA

11. Program: Formarea adultilor

11.1. Proiect: Crearea unui centru de formare profesională a adulţilor, cu accent

pe formarea în domeniile care sunt deficitare pe piaţa muncii (turism, industrie

alimentară, servicii, comerţ, construcţii).



399

SERVICII

12. Program: Formarea adulţilor

12.1. Proiect: Calificarea personalului pentru creşe în funcţie de specificul vârstei

copiilor.


13. Program: Corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.

13.1. Proiect: Înfiinţarea unui centru de evaluare şi formare a tinerilor meseriaşi,

denumit generic „Casa meseriilor”( dezvoltarea de programe pentru tineri în vederea

inserţiei pe piaţa muncii, derularea de campanii de schimbare a mentalităţii,

conştientizare cu privire la importanţa practicării unei meserii, revalorizarea, în

conştiinţa publică a meseriaşilor ).


DOMENIUL SECTORIAL IV.4 - ŞOMAJUL ŞI PROMOVAREA OCUPĂRII

INFRASRUCTURA

14. Program: Susţinerea activă a populaţiei în vederea asigurării incluziunii sociale a

şomerilor şi a promovrii ocuparii

14.1. Proiect: Crearea unui centru de informare a populatiei cu privire la

promovarea ocuparii si la institutiile abilitate care pot sustine individul in reintegrarea in

campul muncii.

14.2. Proiect: Crearea unui centru de consiliere socială şi ocupaţională (“Piaţa

muncii volantă”- muncă pentru zilieri)

14.3. Proiect: Campanii de combatere a muncii la negru şi a muncii la gri, în

vederea reglementării pieţei muncii şi asigurarea principiilor concurenţiale reale



400

DOMENIUL SECTORIAL IV.5 - INFRASTRUCTURĂ ŞI SERVICII SOCIALE

INFRASTRUCTURA

15. Program: Crearea de noi spaţii cu funcţiune socială

15.1. Proiect: Realizarea unui Centru de zi pentru persoane cu dizabilităţi

(Locaţie: Punctul termic str. Rodnei sau CAP Ghinda), incluzând un atelier pentru

ocupaţii tradiţionale pe care aceştia le pot deprinde.

15.2. Proiect: Construirea unui Complex de servicii sociale pentru vârstnici la

Sigmir

15.3. Proiect: Realizarea unui Centru de zi pentru vârstnici (Locaţii: Punctul

termic str. Florilor sau Punctul termic str. O. Goga)

15.4. Proiect: Crearea unui Centru pentru victimele violentei in familie.

15.5. Proiect: Functionarea unei gradinite sociale pentru copiii din grupuri

defavorizate.

15.6. Proiect: Înfiinţare Centru de cazare şi noapte pentru persoanele fără

adăpost.


SERVICII

16. Program: Formarea adulţilor

16.1. Proiect: Formarea profesională a persoanelor cu handicap/a însoţitorilor

acestora/a rromilor pentru integrarea pe piaţa muncii.


17. Program: Campanii de conştientizare şi responsabilizare a opiniei publice cu privire la

problematici sociale

17.1. Proiect: Derularea unor campanii de responsabilizare a cetăţenilor cu privire

la consecinţele cauzate de încurajarea cerşetoriei “Nu-i îmbogăţi pe cei care nu vor să

muncească”.



401

DOMENIUL SECTORIAL IV.6 - INTEGRAREA COMUNITĂŢII RROME

INFRASRUCTURA

18. Program: Susţinerea activă a populaţiei comunităţii rrome

18.1. Proiect: Crearea unui centru de consiliere şi asistenţă socială pentru

persoanele din comunitatea rromă aflate în dificultate (inclusiv consiliere maternală

pentru tinerele mame ) în care să fie cooptat şi un reprezentant al comunităţii rrome.

18.2. Proiecte privind reducerea abandonului scolar în rândul copiilor rromi.


SERVICII

19. Program: Resposabilitatea socială a comunităţii rrome

19.1. Proiect: Program educativ de incluziune socială a copiilor care practică

cerşetoria.


20. Program: Implicarea mediului public în promovarea incluziunii populaţiei comunităţii

rrome

20.1. Proiect: Informarea şi conştientizarea populaţiei rromă cu privire la

posibilităţile de îmbunătăţire a creşterii calităţii vieţii.

20.2. Proiect pilot: Stimularea spiritului antreprenorial al populaţiei comunităţii rromă

prin susţinerea acestea în mini afaceri de tipul colectare şi procesare ciuperci

naturale/fructe de pădure, etc. provenite din vecinătatea municipiului.

20.3. Proiect: Organizarea periodică a unor târguri de arte şi meserii tradiţionale

ale rromilor.


DOMENIUL SECTORIAL IV.7- SĂNĂTATE

INFRASTRUCTURA

21. Program: Crearea de noi spaţii cu funcţiuni specifice domeniului sănătăţii în



402

21.1. Proiect: Crearea unui Centru de permanenţă al medicilor stomatologi din


21.2. Proiect: Crearea unui Centru de permanenţă al medicilor de familie din


21.3. Proiect: Crearea unui Centru de respiro pentru persoanele cu handicap

mintal grav.

21.4. Proiect: Crearea unui Serviciu medical specializat pentru consumatorii de

droguri.


SERVICII


22.1. Proiect: Crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea specialiştilor

în domeniul medical.


DOMENIUL SECTORIAL IV.8–CULTURĂ

INFRASTRUCTURA

23. Program: Crearea de noi spaţii cu funcţiuni specifice domeniului culturii in municipiul

Bistrita, inclusiv reabilitarea celor existente

23.1. Proiect: Realizarea unui spaţiu cultural polivalent: teatru, filarmonică,

operă, cinema, cu mai multe săli de diverse mărimi, pentru cca. 2000 locuri, inclusiv

spaţii neconvenţionale pentru activităţi artistice.

23.2. Proiect: Reabilitarea clădirilor cu funcţiune culturală (Căminele culturale

din localităţile componente)


SERVICII

24. Program: Organizarea de manifestări culturale


403

24.1. Proiect: Susţinerea şi dezvoltarea notorietăţii manifestărilor şi

evenimentelor devenite tradiţionale organizate în municipiul Bistriţa: Festivalul

Pfingsteen, Serbările Bistriţei Medievale, Zilele Municipiului Bistriţa, Festivalul

Internaţional de Folclor Nunta Zamfirei, Festivalul Internaţional al Fanfarelor, Festivalul

tradiţiilor Nosa

24.2. Proiect: Atragerea şi organizarea de manifestări culturale naţionale şi

internaţionale: simpozioane, conferinţe, expoziţii, festival film etc.

24.3. Proiect: Crearea de manifestări şi evenimente culturale cu scopul de

valorificare a cadrului istoric prin organizarea de evenimente culturale de tip târg cultural

medieval, manifestări în jurul Bisericii Evanghelice care să atragă public: expoziţie de

artă în aer liber, fanfară, car alegoric


25. Program: Susţinerea şi atragerea de specialişti din domeniu

25.1. Proiect: Stimularea ofertanţilor culturali de a păstra, dezvolta şi promova

diversitatea culturală şi artistică prin acordarea de facilităţi.


DOMENIUL SECTORIAL IV.9- TINERET ŞI SPORT

INFRASTRUCTURA

26. Program: Reabilitarea infrastructurii de sport în municipiul Bistrita.

26.1. Proiect: Reabilitarea bazelor sportive din cartierele municipiului.


27. Program: Crearea de noi spaţii cu funcţiuni specifice domeniului sport în municipiul

Bistriţa.

27.1. Proiect: Construirea de baze sportive multifuncţionale în localităţile

componente.

27.2. Proiect: Dezvoltarea unui circuit de motocross – omologată FRM – Dealul

Cighir


404


28. Program: Reabilitarea infrastructurii pentru tineret în municipiul Bistriţa.

28.1. Proiect: Reabilitarea şi modernizarea Centrului comunitar pentru Tineret -

Strada Liviu Rebreanu, nr. 18.


29. Program: Crearea de noi spaţii cu funcţiuni specifice domeniului “tineret” în

municipiul Bistriţa

29.1. Proiect: Realizarea unui „TinCamp” – centru/campus pentru tineri (va

include spaţii de cazare şi sală de mese; sală de conferinţe, proiecţii, săli de curs,

spectacole, ateliere de creaţie, etc.; teren de sport multifuncţional, spaţii amenajate pentru

tabere tematice; centru de documentare şi informare cu mediatecă/ludotecă/sală de

lectură; „Casa ONG-urilor” – spaţiu destinat exclusiv interacţiunii şi elaborării de

programe comune a tuturor ONG-urilor de tineret din municipiu; Centrul municipal de

educaţie non formală; Cabinete de consiliere psihologică pentru tineri; Locaţia

campusului: Wonderland).


SERVICII

30. Program: Dezvoltarea de programe de petrecere a timpului liber pentru tineri.

30.1. Proiect: Organizarea unui spaţiu pentru practicarea noilor sporturi dedicate

tinerilor (role, biciclete, baschet de stradă, etc.).


31. Program: Susţinerea activităţii sportive de performanţă in municipiul Bistrita.

31.1. Proiect: Susţinerea activităţii sportive desfăşurate de Asociaţia „Club Fotbal

Gloria 1922” Bistriţa

31.2. Proiect: Susţinerea activităţii sportive desfăşurate de echipa de handbal

feminin şi masculine a Clubului Sportiv Municipal.


405

31.3. Susţinerea activităţii sportive desfăşurate de forurile naţionale la Bistriţa (Tenis,

haltere, gimnastică, etc.).


32. Program: Organizarea de manifestări sportive

32.1. Proiect: Organizarea unei manifestări sportive de anvergură: “Jocurile

sportive Siebenburgen”, cu participarea sportivilor din cele 7 oraşe şi din oraşele înfrăţite

32.2. Proiect: Crearea unor campionate sportive între şcoli şi între cartiere.

32.3. Proiect: Atragerea unor competiţii de nivel european şi mondial în

municipiu cu scopul promovării sportului la nivel local dar şi ca şi un mijloc de

dezvoltare economică locală.



33.1. Proiect: Recompensarea sportivilor de performanţă pentru păstrarea lor în

comunitate (ex. construirea unui bloc cu apartamente de serviciu pentru sportivii activi,

de valoare ai municipiului).


34. Program: Promovarea cluburilor şi ONG-urilor sportive.

34.1. Proiect: Realizarea unei platforme sportive, în mediu virtual, cu scopul

creşterii vizibilităţii, unde cluburile sportive şi ONG-urile cu profil sportiv să îşi prezinte

serviciile oferite şi calendarul de activităţi.



406

5. TURISM

DOMENIUL SECTORIAL V.1- TURISMUL URBAN

INFRASTRUCTURA

1. Program: Transformarea centrului istoric al municipiului Bistriţa în zonă turistică

atractivă prin reabilitarea, restaurarea şi conservarea clădirilor istorice şi valorizarea lor

turistică

1.1. Proiect: Amenajarea curţilor interioare ca spaţii comerciale şi servicii

interconectate la străzile/piaţele din zona centrală;

1.2. Proiect: Încurajarea amenajării de mici hoteluri/pensiuni în casele vechi situate în

zona Centrului istoric

1.3. Proiect: Amenajarea unui sistem de orientare, semnalizare şi informare turistică în

şi spre zona centrală;

1.4. Proiect: Trasarea liniei albastre care să unească atracţiile turistice principale

(conceperea unor trasee turistice tematice);

1.5. Proiect: Crearea unui sistem de transport turistic specializat în interiorul oraşului;

1.6. Proiect: Amenajarea unor puncte de belvedere asupra oraşului (de ex. Turnul

Saşilor);

1.7. Proiect: Amenajarea unei locaţii conectate la mitul Dracula („Casa Dracula”, pe str.

Liviu Rebreanu,);

1.8. Proiect: Amenajarea mai multor puncte de informare turistică, precum şi

reamenajarea centrului de informare turistică.


SERVICII

2. Program: Dezvoltarea componentei de promovare şi marketing turistic a municipiului

Bistriţa

2.1. Proiect: Promovarea brandului municipiului (şi, unde este cazul, a unor branduri

locale specifice) şi crearea de activităţi pentru susţinerea lor;


407

2.2. Proiect: Elaborarea de materiale de promovare atractive, dinamice, unitare şi de

calitate (tematice sau diversificate) cu descrierea tuturor componentelor sistemului

turistic (cazare, alimentaţie, agrement-divertisment, hartă cu localizarea în teritoriu a

acestora, posibilităţile de acces etc.);

2.3. Proiect: Editarea şi promovarea unui ghid turistic al municipiului Bistriţa (cu

prezentarea tuturor posibilităţilor de practicare a turismului, cu detaliile aferente fiecărei

componente în parte, iar în cazul manifestărilor organizate, precizarea locaţiei, perioadei

de derulare, posibilităţilor acces, cazare, restauraţie, program al manifestărilor,

posibilităţi de practicare a unor activităţi conexe, obiective turistice din proximitate etc.);

2.4. Proiect: Iniţierea şi derularea unor campanii tematice de comunicare, diseminarea

materialelor de promovare prin centre/birouri de informare turistică din judeţ sau din

afară, din ţară şi străinătate, participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale;

2.5. Proiect: Organizarea unor târguri de turism anuale/ 2 ani/4 ani.

2.6. Proiect: Includerea produselor şi serviciilor turistice bistriţene în cataloagele cu

oferte de profil ale agenţiilor de turism locale şi/sau străine;

2.7. Proiect: Promovarea produselor şi serviciilor turistice bistriţene pe site-ul

municipalităţii (subdomenii) şi pe cel destinat cetăţii Bistriţa (www.cetateabistrita.ro) şi

prin includerea ofertelor în materialele de promovare judeţene/naţionale.

2.8. Proiect: Conceperea unor programe de atragere a artiştilor în zona pietonală şi a

unui calendar de evenimente intens animate în zona pietonală;

2.9. Proiect: Dezvoltarea unor servicii de animaţie turistică cu regularitate;


3. Program: Dezvoltarea şi diversificarea educaţiei în turism şi schimburi de experienţă

3.1. Proiect: Cursuri specializate pentru meşteşugari

3.2. Proiect: Proiecte de schimb de experienţă în turism cu oraşele înfrăţite

3.3. Proiect: Iniţierea unor programe de formare de interpreţi, secretariat de profil,

instruire a personalului, cunoaşterea regulilor în afaceri.



408

DOMENIUL SECTORIAL V.2 - TURISMUL PENTRU SPORT ŞI AGREMENT

INFRASTRUCTURA

4. Program: Stimularea edificării unor dotări tehnico-edilitare moderne, complexe şi

funcţionale în vederea dezvoltării activităţilor sportive şi de agrement-divertisment

4.1. Proiect: Realizarea Complexului sportiv şi de agrement Unirea -Wonderland, cu

întreaga gamă de dotări tehnico-edilitare şi servicii aferente prevăzute :

Aqualand: bazin olimpic acoperit (va avea spaţii special amenajate pentru gimnastică

aerobică şi recuperare sportivă, saună, masaj şi un centru spa); doua bazine în aer

liber, unul de dimensiuni olimpice şi unul pentru copii; plajă artificială cu dotările

aferente;

zona de camping;

terenuri de fotbal cu gazon natural şi artificial, alte terenuri sportive (badminton, tenis,

baschet, etc.);

teren de golf

alte dotări destinate sporturilor practicabile în sezonul estival (ciclism, trasee pentru

mountain byke, pistă de karting, zone de alpinism);

sală polivalentă cu 4.000 locuri (se vor putea desfasura antrenamente şi competiţii de

fotbal in-door, handbal, volei, tenis, bascket, gimnastica, scrima şi ping-pong.);

centru hipic, cu un teren pentru concursuri de sărituri peste obstacole;

Patinoar (cu posibilitatea practicării hockei în sezonul de iarna, iar în sezonul estival

pentru demostraţii sportive cu role, skateboard).

pârtia de schi, cu trei variante de coborare (una de lungime de 1.062m, a doua de

875m, iar a treia de 992m); pentru urcarea în zona înaltă a pârtiei se va construi o

instalaţie de telescaun cu lungime de 827m.

modernizarea şi extinderea aerodromului pe 5 ha;

spaţii de cazare (pensiuni turistice etc.), spaţii pentru alimentaţie publică şi birouri;

amenajarea zonei de pădure cu zone de promenadă şi piste de biciclete.

4.2. Modernizarea Complexului Heidenfeld.

4.3. Proiect: Modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice şi de agrement în

Pădurea Schullerwald, transformarea ei în „Pădure parc”.


409

4.4. Proiect: Realizarea unui Centru multifuncţional “Casa naturii” pentru funcţiunile:

didactic, centru de conferinţe, coktailuri, expoziţii de artă plastică etc. în Pădurea

Schullerwald.

4.5. Proiect: Amenajare Cabană ”Dealul Târgului”

4.6. Proiect: Amenajare Cabană ”Tabără”


5. Crearea de infrastructurii turistice utilizând resursele naturale de apă sarată

5.1. Proiect: Sat de vacanţă Slătiniţa, constând în amenajarea unui lac de agrement şi a

unor unităţi de cazare.

5.2. Proiect: Înfiinţarea unor baze de tratament cu ape sărate, sulfuroase şi termale care

să valorifice resursele naturale din zonă.

SERVICII

6. Program: Conceperea unor pachete turistice integrate care sa includă trasee, circuite,

produse turistice, specifice sau complementare, dezvoltate în parteneriat cu zonele

învecinate

6.1. Proiect: Conceperea şi oferirea unor programe complexe ecoturistice (colaborare cu

agenţiile de turism şi unităţile de servicii) care să vizeze/integreze şi rezervaţiile naturale

din proximitatea Bistriţei (rezervaţia “Piatra Cuşmei” rezervaţia paleontologică

“Comarnic”, rezervaţie geologică “Masivul de sare” de la Sărăţel, parcul dendrologic de

la Arcalia);

6.2. Proiect: Dezvoltarea de circuite/itinerarii/trasee turistice cu zonele montane

învecinate (Turism montan în nordul Carpaţilor Orientali, turism de vânătoare, Circuitul

Dracula, Lacul Colibiţa);

6.3. Proiect: Includerea Municipiului Bistriţa în circuitele turistice regionale şi naţionale

prin obiectivele sale culturale (Firul cultural ce leagă provinciile istorice româneşti;

Circuitul cetăţilor medievale transilvănene (în 2 variante); Festivalul transilvănenilor –

cântec, dans şi veselie; În pelerinaj din Moldova în Transilvania);


410

6.4. Proiect: Iniţierea unor actiuni de promovare, mediatizare şi constientizare a

publicului larg, în general, şi a locuitorilor din zonele învacinate despre existenţa şi

valoarea obiectivelor naturale vizate pentru circuite turistice;

6.5. Proiect: Elaborarea unor planuri de dezvoltare ale acestor locaţii care să includă:

amplasarea în locurile optime de indicatoare şi panouri informaţionale, cartografierea

traseelor, amenajarea locurilor de odihnă, amplasarea recipientelor pentru gunoi de-a

lungul traseelor (în locurile unde există astfel de posibilităţi);


7. Program de susţinere/dezvoltare a sporturilor şi activităţilor de recreere

7.1. Proiect: Proiecte de combinare a turismului cu evenimente sportive relevante

7.2. Proiect: Proiecte de combinare a turismului cu programe de sport şi recreere

7.3. Proiect: Dezvoltarea altor tipuri de activităţi cu potenţial turistic: paintball, team-

bulding, skate-board, cicloturism, activităţi off-road, etc


DOMENIUL SECTORIAL V.3- TURISMUL CULTURAL

INFRASTRUCTURA

8. Program: Amenajarea/ dezvoltarea în centrul istoric al municipiului Bistriţa a unor locaţii

şi obiective cu scop cultural

8.1. Proiect: Organizarea unei pinacoteci cu caracter permanent (care să expună operele

de artă ale artiştilor bistriţeni şi nu numai) în perimetrul Galeriei de Artă gazduită de

Casa cu lei.


SERVICII

9. Program: Conceperea de noi produse şi servicii turistice cu profil cultural şi cu specific

bistriţean (cu respectarea identităţii locale) şi promovarea asiduă a turismului cultural

9.1. Proiect: Organizarea şi promovarea unor evenimente cultural-artistice şi mediatice

prilejuite de sărbătorile tradiţionale (târguri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă)


411

şi organizarea cât mai multor evenimente culturale, naţionale şi internaţionale, axate pe

tradiţii şi obiceiuri (festivaluri tematice, zilele oraşului, târguri de meşteşuguri, tradiţii şi

obiceiuri, port, dans popular, gastronomie, sărbători religioase sau de altă natură etc.);

9.2. Proiect: Organizarea de manifestări cultural-artistice în oraşul înfrăţit Zielona Gora

- Bistritzfest în Zielona Gora, precum şi în celelalte oraşe înfrăţite.

9.3. Proiect: Organizarea de evenimente/festivaluri folclorice (personalităţi cu

rezonanţă printre iubitorii genului) sau combinate (inclusiv din alte domenii);

9.4. Proiect: Editarea unui calendar de evenimente (anual) al municipiului, în care sunt

introduse toate evenimentele de gen cultural, istoric, de artă, folclorice, de muzică, de

dans, religioase, etc. cu rol de informare şi promovare;


10. Program: Introducerea în circuitul turistic intern şi internaţional a Cetăţii Medievale

Bistriţa

10.1. Proiect: Dezvoltarea de noi produse şi servicii turistice, cu respectarea

identităţii locale, conceperea de pachete şi circuite turistice tematice şi diversificate:

oferte calate exclusiv pe municipiul Bistriţa;

oferte pentru grupurile aflate în tranzit pe rutele principale prin

modificarea/prelungirea traseului de circuit existent; excursii de ½ - 1 zi (la Reghin,

Sighişoara, Târgu Mureş, ca alternativă la cele oferite deja);

sejururi tematice de 3-4 zile (Bistriţa şi împrejurimi) pentru un public cu interese

conforme cu tematică dorită;

organizarea unui circuit turistic tematic care să se cupleze la brandul/imaginea

conturată Siebenburgen (acest lucru impune colaborarea cu oraşe din Siebenburgen în

vederea promovării comune a conceptului), dar care să ofere un produs turistic parţial

diferit şi motivaţii suplimentare faţă acestea, colaborarea cu alte autorităţi din nord-

vestul Transilvaniei (judeţele Satu Mare, Maramureş, Bihor);

conceperea şi organizarea de circuite turistice mixte; Ex. un circuit bazat în principal

pe integrarea castelelelor medievale maghiare din zonă (ex. castelele Teleki de la

Comlod şi Posmuş, castelul Bannfy din Urmeniş etc.) intercalate cu obiective


412

aparţinând comunităţii săseşti (burgul medieval al Bistriţei, diferite edificii de tip

biserică fortificată sau sate cu arhitectură specific săsească din proximitatea Bistriţei

etc.);


11. Program de susţinere a artelor şi a culturii ca instrumente de promovare a imaginii urbane

şi creatoare de plusvaloare

11.1. Proiect: Iniţierea de tabere tematice de artă, ecologice, de creaţie, etc.


12. Program: Dezvoltarea şi/sau sprijinirea afirmării turismului rural în comunităţile săteşti

din proximitatea municipiului Bistriţa cu „vocaţie” şi potenţial certificat în acest sens

12.1. Proiect: Stimularea edificării de pensiuni turistice şi agroturistice în mediul

rural, a reşedinţelor secundare-case de vacanţă ca destinaţii ale turismului de week-end

(în localităţile rurale legate de Bistriţa sau cele aparţinând comunelor limitrofe – Unirea,

Viişoara, Sărata, Cuşma, Sigmir, Slătiniţa, Valea Măgheruşului);

12.2. Proiect: Derularea unor campanii de informare a locuitorilor asupra

avantajelor, dar şi a constrângerilor pe care le presupune aderarea la reţeaua de turism

rural;

12.3. Proiect: Organizarea unor programe de formare a promotorilor de

turism/animatori locali care să se ocupe de informarea populaţiei şi să facă demersurile

necesare pentru omologarea gospodăriilor şi să menţină colaborarea cu forurile

superioare;

12.4. Proiect: Derularea unor programe de identificare a elementelor de unicitate

şi originalitate ( obiceiuri, tradiţii, activităţi meşteşugăreşti, gastronomie etc.) proprii

fiecărei localităţi (mai ales în raport cu alte localităţi) pentru a permite conturarea unei

oferte unice, specifică fiecărui sat în parte ;



413

DOMENIUL SECTORIAL V.4- TURISMUL ŞTIINŢIFIC ŞI DE AFACERI

INFRASTRUCTURA

13. Program: Dezvoltarea cantitativă, diversificarea tipologică şi ridicarea nivelului calitativ

al capacităţii de cazare în vederea stimulării afirmării turismului ştiinţific, de afaceri,

congrese şi expoziţional

13.1. Proiect: Asigurarea dotărilor tehnice şi infrastructurale specifice turismului

de afaceri, congrese şi evenimenţial (ex. săli de conferinte, săli pentru întâlniri de afaceri,

utilaje tehnice, interpreti, secretariat, tipărire) în cadrul unor locaţii cunoscute sau nou

înfiinţate (unităţi hoteliere, edificii remodelate/adaptate funcţional, special construite)


SERVICII

14. Program: Dezvoltarea de clustere în turism

14.1. Proiect: Elaborarea studiului de fundamentare privind potenţialul

configurării unui cluster turistic.

14.2. Proiect: Elaborarea unui plan de acţiune pentru dezvoltarea clusterului.

14.3. Proiect: Dezvoltarea unui cluster turistic (Proiect: Crearea unor relaţii de

colaborare active între agenţiile de turism, societăţile de profil, scoli, administratie, etc.

în vederea includerii Bistriţei în programele turistice specifice regionale, dar şi naţionale.

14.4. Proiect: Încheierea unor parteneriate între autorităţile de cultură locale, în

vederea organizării unor manifestări de profil precum: festivaluri, expoziţii de prezentare

şi demonstraţii, evenimente, concursuri, olimpiade la nivel regional, naţional şi

internaţional



414

6. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

DOMENIUL SECTORIAL VI.1.: RESURSELE UMANE DIN ADMINISTRAŢIA

PUBLICĂ

SERVICII

1. Program: Dezvoltarea unor module de cursuri de perfecţionare, adresate funcţionarilor

publici

1.1. Proiect: Profesionalizarea resurselor umane prin programe pentru pregatirea

continuă a funcţionarilor publici, finanţate prin fonduri structurale;

1.2. Proiect: Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine,

dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc


2. Program: Organizare internă

2.1. Proiect: Îmbunătăţirea organizării interne prin adaptarea Regulamentului de

Organizare şi Funcţionare la cerinţele legislaţiei în vigoare, compatibile legislaţiei

administraţiei europene;

2.2. Proiect: Realizarea metodelor şi instrumentelor de gestiune publică, introducerea

unor metode moderne de gestionare a documentelor şi a legislaţiei specifice, promovarea

parteneriatului public-privat in vederea sporirii resurselor financiare alocate domeniilor

prioritare.


3. Program: Creşterea responsabilizării administraţiei publice

3.1. Proiect: Imbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de măsurare a performanţelor şi de

raportare, inclusiv a mecanismelor de feedback asupra activităţii administraţiei publice,

luându-se în considerare opinia societăţii civile şi a publicului larg (cetăţenilor).

3.2. Proiect: Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării

performanţelor administraţiei centrale şi locale către beneficiarii direcţi ai serviciilor

publice şi către grupurile de cetăţeni.


415

3.3. Proiect: Training în tehnici de măsurare a performanţelor şi tehnici de raportare,

inclusiv în elaborarea indicatorilor de performanţă, în monitorizare şi evaluare.

3.4. Proiect: Organizarea de seminarii, conferinţe, campanii de conştientizare în vederea

furnizării de informaţii către publicul larg în legătură cu activitatea administraţiei

publice;


DOMENIUL SECTORIAL VI.2.: IMPLEMENTAREA SOLUŢIILOR IT&C LA

NIVELUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

INFRASTRUCTURĂ

4. Program: Informatizarea serviciilor publice

4.1. Proiect: Implementare la nivelul municipiului sistem integrat de e-sănătate

4.2. Proiect: Implementarea la nivelul municipiului soluţii de tip e-guvernare.

4.3. Proiect: Implementarea sistemului integrat de e-administraţie la nivelul Primăriei

4.4. Proiect: Introducerea noilor tehnologii ale informaţiilor si comunicaţiilor;

4.5. Proiect: Evaluarea performanţelor tehnice ale aparaturii din dotare si achiziţionarea

de aparatură IT performanta;

4.6. Proiect: Achiziţionarea de programe performante specifice activităţilor din

administraţie;

4.7. Proiect: Asigurarea pregătirii continue a funcţionarilor publici, cu prioritate pentru

obţinerea certificării ECDL;

4.8. Proiect: Atragerea fondurilor europene în vederea informatizării, pregătirea de

proiecte în vederea participării la licitaţii de proiecte.



416

DOMENIUL SECTORIAL VI.3.: DOCUMENTE DE REFERINŢĂ LA CARE SE

RAPORTEAZĂ COMUNITATEA

SERVICII

5. Program: Elaborarea/actualizarea documentelor de planificare strategică şi urbană

5.1. Proiect: Elaborare/actualizare strategii locale/sectoriale şi

microregionale/periurbane de dezvoltare

5.2. Proiect: Elaborare/actualizare/implementare Strategii, PUG, PUZuri, inclusiv la

nivelul localităţilor componente.

5.3. Proiect: Crearea unui forum de dialog pentru întărirea colaborării între mediul

privat şi administraţia publică

5.4. Proiect: Consolidarea mecanismelor privind parteneriatul public privat


6. Program: Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor

6.1. Proiect: Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai

ales din sectorul de educaţie (inclusiv pentru reprezentanţii autorităţilor locale în

consiliile de administraţie ale şcolilor), şi din sectorul de sănătate pentru a implementa

eficient noile servicii descentralizate;


DOMENIUL SECTORIAL VI.4.:ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎN RELAŢIA CU

CETĂŢEANUL

SERVICII

7. Proiect: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor cu impact direct asupra cetăţeanului

7.1. Proiect: Optimizarea funcţionării compartimentului de relaţii cu publicul;

7.2. Proiect: Combaterea birocraţiei in activitatea de relaţii cu publicul;

7.3. Proiect: Formarea personalului din cadrul compartimentului de relaţii cu publicul

în domeniul comunicării si relaţiilor publice.


417

7.4. Proiect: Consultarea şi dezbaterea publică a proiectelor strategice legate de:

dezvoltare urbanistica, investitii în infrastructură, instituţii sociale şi de cultura, protecţia

mediului;

7.5. Proiect: Folosirea pârghiei fiscale pentru atragerea investitorilor aducători de

venituri sporite în bugetul local;

7.6. Proiect: Promovarea investiţiilor, exporturilor, oportunitaţilor de afaceri,

facilitătilor de dezvoltare locală prin: conferinţe, expoziţii şi târguri, oraşe infrăţite,

atragerea reprezentanţelor diplomatice şi comerciale străine, oferirea de terenuri cu

infrastructră industială şi locativă realizată, practicarea de taxe, impozite şi preţuri

stimulative

7.7. Proiect: Promovarea strategiilor de participare cetăţenească la elaborarea deciziilor

publice;

7.8. Proiect: Ȋnfiinţarea cluburilor de cartier, consiliilor de cartier, punctelor de

colectare a taxelor şi impozitelor, a incubatoarelor pentru afaceri prin transformarea

punctelor termice dezafectate.

7.9. Proiect: Ȋnfiinţarea unui centru modern de informaţii şi consiliere pentru cetăţeni

7.10. Proiect: Realizarea de puncte de informare a cetăţenilor, panou de afişaj

electronic, infochioşcuri şi panouri de afişaj stradale


8. Program: Creşterea gradului de transparenţă, informare şi implicare a cetăţenilor în

luarea deciziilor

8.1. Proiect: Constituirea ghişeului unic

8.1.1. Oferirea de informaţii privind documentele necesare pentru eliberarea diverselor

tipuri de acte;

8.1.2. Distribuirea de formulare tip;

8.1.3. Preluarea solicitărilor cetăţenilor;

8.1.4. Distribuirea solicitărilor cetăţenilor către departamentele de resort;

8.1.5. Preluarea răspunsurilor oferite de departamentele de resort şi transmiterea lor către

cetăţeni.


418

8.1.6. Existenţa unui punct de informare cu documente tipărite ce ţin de accesul la

informaţii de interes public în baza legii 544/2001. Acest punct de lucru ar putea

avea şi o formă electronică (existenţa unui check-point).

8.1.7. Oferirea de informaţii privind dezbaterile publice organizate de către administraţia

locală

8.2. Proiect: Formarea Comitetelor Consultative Cetăţeneşti

8.3. Proiect: Organizarea de dezbateri publice pentru consultarea cetăţenilor cu privire

la proiecte de acte normative;

8.4. Proiect: Stabilirea şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu universităţi şi centre

de cercetare, în special a celor cu activitate relevantă pentru domeniul administrativ, şi

implementarea produselor şi tehnologiilor realizate de aceste unităţi de cercetare-inovare

care se dovedesc a fi relevante pentru activitatea desfăşurată de autorităţile locale.


9. Program Eficientizarea serviciilor publice

9.1. Proiect: Elaborarea şi adoptarea de standarde de calitate

9.2. Proiect: Elaborarea unui cod de conduită pentru funcţionari publici

9.3. Proiect: Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-

administrativ


10. Program: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor

10.1. Proiect: Folosirea mecanismelor electronice, de exemplu, portaluri internet

şi baze de date;

10.2. Proiect: Realizarea unui sistem de arhivare electronică a informaţiilor si

documentelor din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa, în vederea simplificării fluxului

informational şi a reducerii costurilor operaţionale.


419

CAPITOLUL V.

MONITORIZAREA

PUNERII ÎN

APLICARE A

STRATEGIEI


420

Pentru a se asigura implementarea cu succes a strategiei, prin realizarea proiectelor

prioritare stabilite şi astfel susţinerea obiectivelor operaţionale în vederea atingerii

obiectivului general, au fost identificate activităţi care ar trebui întreprinse pe termen scurt,

mediu şi lung, menţionând instituţiile responsabile.

În stabilirea planului de acţiune au fost avute în vedere acţiuni pregătitoare pentru implementarea

strategiei, acţiuni derulate pe perioada de dezvoltare şi implementare a proiectelor, acţiuni de

monitorizare a progresului implementării strategiei, evaluarea implementării strategiei şi acţiuni

corective în vederea actualizării acesteia, precum şi pregătirea pentru următoarea perioadă de

programare.

Susţinerea obiectivelor operaţionale ale strategiei în vederea atingerii obiectivului general

al acesteia, este posibilă doar prin utilizarea unor importante resurse umane, financiare şi

de timp prin care se pot realiza proiectele propuse în portofoliul de proiecte prioritare şi

prin realizarea măsurilor necesare.

Resursele umane necesare implementării cu succes a strategiei sunt deja pregătite prin

implementarea cu succes a diferitelor proiecte, schimburi de experienţă, infuzie şi absorbţie de

expertiză şi know how datorate interesului municipalităţii de a realiza dezvoltarea capacităţii

tehnice, administrative şi instituţionale a Aparatului Primarului în vederea asigurării unor

intervenţii sustenabile.

Resursele de timp au fost calculate astfel încât să se poată asigura continuitatea aceleiaşi direcţii

de dezvoltare pentru o periodă suficient de lungă astfel încât valoarea adăugată a primelor

rezultate să poată constitui premisă pentru obţinerea celor viitoare.

Resursele financiare vor fi asigurate nu doar de bugetele locale şi centrale, ci şi prin atragerea de

surse private, respectiv atragerea de asistenţă financiară din fonduri europene sau alte surse

disponibile.


421

Acţiuni de întreprins pe termen scurt (2011-2015)

Acţiuni Responsabili

Aprobarea strategiei de către Consiliul Local al municipiului

Bistriţa prin Hotărâre de Consiliu Local

Consiliul Local al


Numirea unei comisii de monitorizare şi actualizare, prin

Dispoziţie a Primarului municipiului Bistriţa

Primarul municipiului

Bistriţa

Sortarea proiectelor de către comisie şi stabilirea responsabilităţilor

fiecărei direcţii din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa

Comisia de monitorizare şi

actualizare

Finalizarea proiectelor aflate în implementare în actuala perioadă

de programare

Direcţiile şi serviciile

Primăriei municipiului

Bistriţa numite prin

Dispoziţie a primarului

Consultanţi externi

Realizarea/actualizarea unor studii de profunzime a diferitelor

aspecte sectoriale legate de dezvoltarea municipiului, cu prioritate

în domeniile economic în general şi turismului în particular:

- Evaluarea potenţialului de aglomerare (cluster) la nivelul

întregului teritoriu al municipiului;

- Studiu pentru identificarea de idei de afaceri pentru

comunitate;

- Analiza potenţialului pol de competitivitate;

- Specializare funcţională a teritoriului (identificarea

sectoarelor prioritare în diferite zone ale municipiului);

- Studii de piaţă privind valorificarea potenţialului comunelor

componente;

- Studiu privind identificarea şi evaluarea potenţialului de

producere a energiilor regenerabile;

- Studiu privind identificarea şi evaluarea potenţialului de

implementare a campusului universitar.


actualizare

Instituţii de cercetare şi

învăţământ

Alte instituţiile relevante în

domeniul analizat prin studiu

(ex. ISJ, AJOFM, APM,

DSP etc.)

Mediul de afaceri


Parteneri din alte municipii


Pregătirea documentaţiilor necesare pentru a aduce proiectele din

lista de proiecte prioritare a municipiului în stadiu de maturitate

pentru a putea fi depuse pentru finanţare (Pre-SF, SF, PT, plan de

afaceri, cerere de finanţare etc.)


actualizare


Identificarea partenerilor publici şi privaţi pentru dezvoltarea şi

implementarea proiectelor prioritare


actualizare

Realizarea de acorduri de parteneriat între Consiliul Local şi

parteneri din mediul universitar, de cercetare şi mediul de afaceri

pentru realizarea proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare


actualizare

Mediul de afaceri

Instituţii de învăţământ şi de

cercetare

Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele

necesare pentru implementarea proiectelor prioritare şi stabilirea

graficului de derulare/implementare a strategiei (includerea în

bugetul multianual a investiţiilor propuse ca fiind prioritare în

Consiliul Local al



actualizare


422

vederea pregătirii lor)

Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane pentru

implementarea cu succes a proiectelor prioritare


actualizare


Elaborarea de strategii sectoriale de dezvoltare şi alte studii de

planificare strategică


actualizare


Evaluarea intermediară a strategiei Comisia de monitorizare şi

actualizare

Evaluator independent

Evaluarea intermediară a PLANUL URBANISTIC GENERAL Comisia de monitorizare şi

actualizare


Acţiuni de întreprins pe termen mediu (2016-2025)


Continuarea activităţilor pe termen scurt care nu au fost finalizate

(acţiunile noi şi diferite faţă de cele anterioare)

Aceiaşi responsabili ca şi pe

termen scurt

Realizarea de parteneriate public private pentru dezvoltarea

proiectelor mari de infrastructura de la nivelul municipiului


actualizare

Camera de Comerţ şi

Industrie

Mediul de afaceri

Facilitarea implementării proiectelor prioritare (concesionare

terenuri, facilitare construcţii, facilităţi pentru capacităţi de

producţie, reducerea/înlăturarea barierelor administrative, etc.)


actualizare

Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor private în domeniile

prioritare şi complementare proiectelor prioritare


actualizare

Implementarea proiectelor prioritare Comisia de monitorizare şi

actualizare


Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel regional, naţional şi

internaţional


actualizare

Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din portofoliul

de proiecte prioritare şi realizarea unor rapoarte de progres


actualizare

Structurile parteneriale

formate la nivelul

municipiului pentru


(grupuri de lucru sectoriale)


Evaluarea intermediară periodică a strategiilor sectoriale de Comisia de monitorizare şi


423

dezvoltare şi a altor studii de planificare strategică (la maxim 4

ani)

actualizare


Revizuirea strategiilor sectoriale de dezvoltare şi ale altor studii de

planificare strategică pe baza evaluării, luarea de măsuri corective,

dacă este cazul şi actualizarea periodică a acestora (la maxim 4

ani)


actualizare


Evaluarea intermediară periodică a strategiei (la maxim 4 ani) Comisia de monitorizare şi

actualizare


Revizuirea strategiei pe baza evaluării, luarea de măsuri corective,

dacă e cazul şi actualizarea periodică a strategiei (la maxim 4 ani)


actualizare


Evaluarea intermediară a PLANUL URBANISTIC GENERAL

(la maxim 10 ani)


actualizare


Revizuirea PLANUL URBANISTIC GENERAL pe baza

evaluării, luarea de măsuri corective, dacă este cazul şi

actualizarea acestuia (la maxim 10 ani)


actualizare


Acţiuni de întreprins pe termen lung (2025-2030)


Continuarea activităţilor pe termen mediu care nu au fost

finalizate (acţiunile noi şi diferite faţă de cele anterioare)

Aceiaşi responsabili ca şi pe

termen mediu

Finalizarea implementării proiectelor prioritare Comisia de monitorizare şi

actualizare


Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel naţional şi

internaţional


actualizare

Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor în domeniile prioritare şi

complementare proiectelor prioritare


actualizare

Consiliul Local al


Evaluarea finală a strategiei Comisia de monitorizare şi

actualizare


Pregătirea strategiei de dezvoltare a municipiului Bistriţa pentru

următoarele perioade de programare


actualizare

Structurile parteneriale

formate la nivelul


424

municipiului pentru


(grupuri de lucru sectoriale)


Tehnici şi metode de analiză calitativă a nivelului bunăstării sociale în urma implementării

acţiunilor pe termen scurt, mediu şi lung din cadrul strategiei:

1. Pentru evaluarea fezabilităţii politicilor publice se poate folosi TEHNICA DELFI, care constă în

consultarea unor experţi autonomi, respectînd următoarele :

1) Anonimitatea (toţi experţii sunt anonimi şi răspund separat) ;

2) Iteraţia (judecăţile individuale sunt adunate şi comunicate tuturor experţilor

participanţi, care se întîlnesc în două sau mai multe runde şi-şi condruntă opiniile,

fiind permisă modificarea judecăţilor anterioare) :

3) Feedback-ul controlat (transmiterea judecăţilor adunate se face sub forma unor

măsuri de sinteză pe baza răspunsurilor date la întrebările puse) ;

4) Răspunsul statistic de grup (sinteza răspunsurilor individuale e prezentată sub forma

unor măsuri ale tendinţei centrale, de obicei mediana, dispersiei şi distribuţiilor de

frecvenţă) ;

5) Consensul experţilor (scopul central este de a crea condiţiile în care un consens între

experţi este posibil să aibă loc, ca produs final şi cel mai important).

Cîteva exemple de întrebări ce pot fi utilizate în cadrul metodei Delfi, dar şi separat, sunt :

a) A fost atins vreun rezultat valorizat ? (Eficacitate) ;

b) De cît efort (cheltuială) este nevoie pentru a se ajunge la un rezultat valorizat ?

(Eficienţă) ;

c) În ce măsură atingerea unui rezultat valorizat rezolvă problema ? (Pertinenţă) ;

d) Costurile şi beneficiile sunt distribuite în mod echitabil între diferitele grupuri

sociale ? (Echitate) ;

e) Rezultatele politicilor satisfac nevoile, preferinţele sau valorile anumitor

grupuri sociale ? (Reacţie) ;


425

f) Merită, sau sunt valoroase (adecvate), rezultatele (obiectivele) scontate ?

(Adecvare).

2. Se mai pot efectua analize de sensibilitate, sau senzitivitate (de ex.: sensibilitatea costurilor de

transport la o modificare a preţurilor carburanţilor), şi/sau analize de plauzibilitate (pentru a

vedea dacă recomandările făcute pe baza analizei cost/beneficiu rezistă la zece afirmaţii

concurente).

3. De asemenea, pentru monitorizarea politicilor publice, se pot folosi următoarele metode :

a) Contabilitatea sistemelor sociale, care reprezintă o abordare şi un set de

metode ce permit monitorizarea schimbărilor ce au loc în condiţii sociale

obiective şi subiective, de-a lungul timpului. Cel mai utilizat este Indicatorul

social, care reprezintă un set de statistici care măsoară condiţiile sociale şi

schimbările petrecute în timp, pe segmente variate de populaţie ;

b) Experimentarea socială, care reprezintă un număr mai mare sau mai mic de

încercări reuşite şi nereuşite, efectuate pentru a vedea ce anume funcţionează

cel mai bine şi de ce :

c) Auditarea socială, monitorizează relaţiile dintre inputuri, procese, outputuri şi

impactul produs ;

d) Sinteza între cercetare şi practică, reprezintă o abordare a monitorizării ce

presupune compilarea, compararea şi evaluarea sistematică a rezultatelor

eforturilor anterioare de a pune în aplicare servicii publice.

Toate aceste tehnici, metode de analiză calitativă a nivelului bunăstării sociale şi indicatorii

caltativi pe care ii vom prezenta în continuare, pot fi folosiţi la nivelul ansamblului

comunitar, sau pe domenii, grupe de populaţie, servicii publice, cartiere etc şi, desigur, la

diferite perioade de timp, pentru a da prilej unor comparaţii ilustrative.

Indicatorii de monitorizare se impart in două categorii in functie de perioada la care vor fi

masurati:

1. Indicatori masurati anual

Indicatorii calitativi de monitorizare şi evaluare a strategiei de dezvoltare locală


426

Urmărim în special : sporirea bunăstării individuale, protejarea bunăstării

minimale, maximizarea bunăstării nete (beneficii totale – costuri totale) şi maximizarea

bunăstării redistributive (reducerea inegalităţilor), considerînd că dezvoltarea nu este un

scop în sine, ci vizează ameliorarea condiţiilor sociale pentru individ şi comunitate.

Indicatorii calitativi de monitorizare şi evaluare a investiţiilor realizate prin strategie sunt:

- Venitul real/ locuitor (Venitul nominal ponderat cu indicele puterii de cumpărare) ;

- Creşterea populaţiei ocupate cu studii superioare

- Creşterea ratei de ocupare a populaţiei

- Creşterea cifrei de afaceri

- Creşterea nr de turişti

- Creşterea procentuală a sectorului turistic la cifra de afaceri a municipiului

- Raportul Cost/Beneficiu (cost unitar, beneficii nete, scontarea ş.a) pentru fiecare

obiectiv operaţional al strategiei;

- Analiza Cost/Eficacitate (Costul-eficacitatea a două sau mai multe alternative este

reprezentat de cheltuiala pe unitatea de bunuri şi servicii, sau costul unitar) pentru fiecare

obiectiv operaţional al strategiei;

- Indicele Gini (al inegalităţilor) :

GI = ( ΣXi xYi+1) – (ΣXi+1 x Yi) / ΣXi xYi+1

Xi – distribuţia cumulativă procentuală a numărului de arii (ex. : cartiere) ;

Yi – distribuţia cumulativă a populaţiei sau a unei anumite activităţi (ex. :

infracţionalitatea) ;

- Gradul de internalizare a costurilor de producţie (suportarea din buget şi/sau din

fonduri atrase a unei părţi din costurile serviciilor publice, de impact social major, astfel

încît preţul serviciilor publice să fie mai uşor suportabil, mai ales de către persoanele

defavorizate)

- Beneficiul public (pentru intreprinderile publice, regii, societăţi din sistemul economiei şi

administraţiei locale) :


427

Bp = BpN + Id + Cf - Vf – S + A + CAS, unde :

BpN = beneficiul privat net ;

Id = Impozitele directe plătite ;

Cf = Cheltuielile financiare ;

Vf = Veniturile financiare ;

S = Subvenţiile primite ;

A = Amortizarea activelor fixe ;

CAS = Cost de ajustare structurală (costuri suplimentare ce rezultă din politicile publice :

personal excedentar, preţuri administrate ş.a.).

2. Indicatori masurati la 5 ani

Indicatori de monitorizare şi evaluare a investitiilor realizate prin strategie sunt urmatorii:

Dezvoltare urbană

Domeniu sectorial Indicatori

Teritoriul


- Număr cartiere delimitate şi denumite

- Sistem GIS implementat

- Număr ha de teren achiziţionate pentru dezvoltarea de proiecte de

interes public

- Cadastru general finalizat

- Număr campanii de promovare a obiectivelor din PLANUL

URBANISTIC GENERAL organizate

Dezvoltare edilitară - Număr de unităţi locative pentru tineri (ANL) construite

- Număr de tineri care locuiesc în blocurile ANL

- Număr locuinţe sociale construite

- Număr locuitori în locuinţele sociale construite

- Număr locuinţe de necesitate construite

- Statuie ecvestră realizată

- Număr monumente de for public realizate

- Număr fântâni arteziene amenajate

- Număr de clădiri de interes public achiziţionate

Revitalizarea urbană

a municipiului

Bistriţa

- Axe turistice realizate (regenerare urbană-centru istoric regenerat)

- Centru de artă tradiţională „Casa cu lei” restaurat şi consolidat

- Ansamblul Șugălete reabilitat

- Număr imobile proprietate publică reabilitate (cu materiale specifice

centrului istoric – faţade)

- Număr imobile proprietatea privată reabilitate (cu materiale specifice

centrului istoric – faţade)


428

- Sediu birouri primarie dat în folosinţă (patrimoniu)

- Număr imobile Piaţa Centrală reabilitate şi consolidate

- Număr biserici reabilitate

- Turn reabilitat

- Traseul Zidului Cetăţii evidentiat si exploatat turistic

- Porti medievale refacute si exploatate turistic

- Număr km /Număr străzi reabilitate şi modernizate

- Număr km /Număr străzi modernizate cu materiale specifice centrului

istoric

- Număr mp pietonal amenajat

- Parcare subterană realizată

- Număr de pieţe modernizate

- Număr punţi pietonale şi pentru biciclete între parcul municipal şi

pădurea Codrişor

- Număr corpuri de iluminat în stil istoric

- Număr km de bretele verzi

- Număr km de plantaţii de aliniament

- Număr clase/grupe care învaţă despre istoria municipiului în şcoli şi

centrul de informare

- Număr ore despre istoria municipiului în şcoli şi centrul de informare

- Număr de participanţi la cursurile de educaţie cetăţenească

Infrastructură de

acces: străzi,

poduri/pasaje,

parcări, trotuare

- Studiu privind posibilitatea realizării de parcaje subterane în zona

centrală realizat

- Număr de parcări noi construite, din care

- Număr locuri de parcare supraterane

- Număr locuri de parcare subterane

- Număr staţii de închiriere de biciclete realizate

- Număr parcări pentru biciclete realizate

- Număr km /Număr piste de biciclete realizate

- Număr de bulevarde modernizate

- Şosea de centură realizată

- Număr km /Număr străzi modernizate

- Număr km /Număr străzi asfaltate

- Număr km de stradă urbană realizată

- Număr km de drumuri de interes local modernizate

- Număr benzi de decelerare realizate

- Număr treceri la nivel de cale ferată modernizate

- Număr de pasaje supraterane pietonale realizate

- Număr de pasaje subterane pietonale realizate

- Număr de poduri rutiere peste râul Bistriţa realizate

Transport public - Plan de mobilitate realizat

- Centru de transport intermodal construit

- Număr de alveole amenajate în staţiile de transport public

- Terminale amenajate

- Sistem de management integrat al transportului public realizat


429

- Număr km linie de tramvai realizaţi

- Linie de transport „Metrou de suprafaţă” realizat

- Număr de pensionari beneficiari ai călătoriilor gratuite

- Număr de campanii de educare a cetăţenilor pentru folosirea altor

mijloace de transport decât autoturismul personal organizate

- Număr de biciclete achiziţionate pentru a fi puse gratuit la dispoziţia

cetăţenilor şi turiştilor

Iluminat public - Număr de corpuri noi cu surse de lumină cu eficienţă luminoasă

ridicată utilizate

- Număr km de reţea de iluminat public modernizaţi

- Număr km de reţea de iluminat public realizaţi

Energie electrică - Număr km de reţea de energie electrică modernizaţi

- Număr km de reţea de energie electrică realizaţi

- Număr de gospodării racordate la reţeaua de energie electrică

- Număr km de canalizaţii subterane pentru reţelele de utilităţi realizate

- Număr cămine de acces pentru intervenţii realizate

Alimentare cu apă şi

canalizare

- Număr km de reţea de alimentare cu apă potabilă modernizaţi

- Număr km de reţea de alimentare cu apă potabilă realizaţi

- Număr de gospodării racordate la reţeaua de alimentară cu apă potabilă

- Număr km de reţea de canalizare modernizaţi

- Număr km de reţea de canalizare realizaţi

- Număr de gospodării racordate la reţeaua de canalizare cu apă potabilă

Alimentare cu gaz

metan

- Număr km de reţea de alimentare cu gaze modernizaţi

- Număr km de reţea de alimentare cu gaze realizaţi

- Număr de gospodării racordate la reţeaua de alimentară cu gaze

Siguranţa

cetăţeanului

- Număr camere de supraveghere montate

Mediu şi energie


Gestionarea

deşeurilor

- Procentul de acoperire a populatiei deservite de servicii de salubritate

- Cantitatea de deseuri municipale colectata anual (tone/locuitor) pe tip

major de deşeu

- Reducerea % a cantităţii de deşeuri produse

- Cantitatea de deseuri recuperabile colectata anual (tone/an) pe tip major

de deşeu

- Numarul campaniilor de colectare a deseurilor recuperabile

- Valoarea investitiei, suprafata de teren redata circuitului agricol in zona

ecologizată

- Număr situri poluate reabilitate

- Număr de campanii de educare a cetăţenilor privind colectarea selectivă

a deşeurilor şi utilizarea produselor cu ciclu mare de viaţă, ecologice,

reutilizabile


430

- Număr de cetăţeni beneficiari ai campaniilor de educare

Calitatea apei,

aerului şi solului

- Centru de monitorizare a factorilor de mediu înfiinţat

- Număr de zile în care concentraţia de poluanţi atmosferici depăşeşte

valoarea maximă admisibilă

- Număr de determinări în care parametrii fizico-chimici, biologici şi

bacteriologici ai apei depăşesc valorile prescrise în standardele

internaţionale (OMS)

- Număr taxe de acces plătite pentru mijloacele de transport marfă

- Număr taxe de acces în centru plătite de posesorii de autoturisme

Poluarea fonică şi

riscurile naturale

- Populaţie expusă nivelului de zgomot superior valorii de 65 db (media

pe 24h)

- Hartă acustică a municipiului

- Strategie integrată pentru managementul resurselor de apă din sub-

bazinul Bistriţa dezvoltată

Parcuri şi spaţii

verzi

- Număr ha spaţii verzi reabilitate

- Parc municipal reabilitat şi modernizat

- Parc dendrologic din cadrul CN Liviu Rebreanu reabilitat

- 100 ha de parc amenajate în Complexul sportiv Polivalent

- Număr ha spaţii verzi amenajate în localităţile componente

- Număr km de perdele de protecţie dezvoltate

Energie - Parc fotovoltaic realizat

- Centrală pe biomasa dezvoltată

- Număr ha plantaţii de salcie energetică

- Număr clădiri de interes public dotate cu instalaţii de producere a

energiei din surse regenerabile

- Număr locuinţe dotate cu centrale pe biomasă

- Număr blocuri de locuinţe reabilitate/izolate termic

- Număr campanii de conştientizare privind beneficiile utilizării

„energiei verzi”

Biodiversitate - Audit privind biodiversitatea locală realizat

- Cadastru verde finalizat

- Număr evenimente din calendarul ecologic organizate de Centul de

informare şi educaţie ecologică

- Număr participanţi la evenimente

- Număr elevi participanţi la programul de educaţie ecologică

- Număr acţiuni de voluntariat în vederea îmbunătăţirii calităţii zonelor

verzi de interes comunitar derulate

Cadrul natural - Număr km de albie amenajată

- Număr ha de văi amenajate

- Număr ha împădurite

- Număr de activităţi realizate pentru promovarea râului Bistriţa


431

Dezvoltare economică


Dezvoltarea

afacerilor şi a

investiţiilor

- Centru de afaceri, inclusiv spaţiu expoziţional şi de evenimente creat

- Număr de firme din centrul de afaceri

- Număr zile de evenimente expoziţionale realizate

- Număr de firme participante la evenimente şi expoziţii

- Parc industrial Bistriţa Sud realizat

- Număr de firme plasate în parcul industrial

- Număr parcuri logistice realizate

- Număr pieţe amenajate

- Număr zile pieţe volante realizate

- Număr firme nou înfiinţate

- Incubatoare de afaceri realizate

- Număr de evenimente de promovare a investiţiilor, exporturilor,

oportunităţilor de afaceri, facilităţilor de dezvoltare locală organizate

- Creşterea cifrei de afaceri în sectoarele industrie şi comerţ

Cercetare, inovare,

transfer tehnologic –

dezvoltare

- Parc tehnologic realizat

- Polul de competitivitate realizat

- Număr clustere potenţiale identificate

- Număr de parteneriate încheiate pentru formarea de clustere

Tehnologia

informaţiei şi

comunicaţiei

- Număr de furnizori de servicii de internet şi de tip broadband

- Număr de consumatori de servicii de internet şi de tip broadband

Activităţi economice

specifice

localităţilor

componente

- Parc logistic agro-industrial creat

- Număr ha plantaţii de vie

- Număr ha plantaţii pomicole

- Număr evenimente de promovare a produselor meşteşugăreşti şi

artizanale realizate

- Număr de meşteşugari şi artizani participanţi la evenimente

Dezvoltarea resurselor umane şi asistenţă socială


Infrastructură şi

servicii de educaţie

primară, gimnazială

şi preuniversitară

- Număr grădiniţe create

- Număr creşe create

- Număr grădiniţe reabilitate şi modernizate

- Număr creşe reabilitate şi modernizate

- Număr şcoli generale reabilitate

- Număr săli de sport ale şcolilor reabilitate

- Bazin de înot educaţional realizat

- Număr mediu anual de elevi

- Număr mediu anual de educatori şi profesori care predau în mediul

preuniversitar


432

- Număr de burse de merit acordate elevilor cu rezultate remarcabile

- Număr de evenimente „Piaţa cărţii” organizate (Număr participanţi)

- Număr cursuri de tip after-school organizate

- Număr de elevi beneficiari ai cursurilor de tip after-school

- Număr şcoli de „practică de vară” organizate

- Număr de elevi participanţi la şcolile de tip „practica de vară”

- Număr de elevi participanţi la cursul opţional de istorie, cultură şi

civilizaţie locală

- Număr cursuri pentru ghizi turistici voluntari organizate

- Număr de participanţi la cursuri pentru ghizi turistici voluntari

Infrastructură şi

servicii de educaţie

universitară

- Cămine pentru studenţi realizate

- Clădire desfăşurare cursuri amenajată

- Studiu de identificare a nevoilor neacoperite de invăţare în învăţământul

superior din regiune, în vederea creării potenţialului de dezvoltare a

centrului universitar bistriţean

- Număr mediu anual de studenţi

- Număr mediu anual de profesori care predau în mediul universitar

- Creşterea populaţiei ocupate cu studii superioare

Formare

profesională

continuă

- Centru de formare profesională a adulţilor creat

- Număr de cursuri de formare profesională realizate

- Număr de beneficiari ai cursurilor de formare profesională

Şomajul şi

promovarea ocupării

- Centru de consiliere socială şi ocupaţională creat

Infrastructură şi

servicii sociale

- Centru de zi pentru persoane cu dizabilităţi creat

- Număr persoane beneficiare ale serviciilor oferite de centrul de zi

- Număr centre de zi pentru vârstnici create

- Număr de persoane vârstnice beneficiare ale serviciilor oferite de centrele

de zi

- Centru pentru victimele violenţei în familie realizat

- Număr de victime ale violenţei în familie beneficiare ale serviciilor oferite

de centru

Integrarea

comunităţii rrome

- Centru de consiliere şi asistenţă socială pentru rromi creat

- Număr de persoane rrome beneficiare ale centrului

- Scăderea ratei de abandon şcolar în rândul copiilor rromi

- Număr de mini-afaceri dezvoltate de persoane de etnie rromă

- Număr târguri de arte şi meserii tradiţionale ale rromilor organizate

- Număr de rromi participanţi la târguri

Sănătate - Centru de permanenţă al medicilor stomatologi creat

- Centru de permanenţă al medicilor de familie creat

- Centru de respiro pentru persoanele cu handicap mintal grav creat

- Serviciu medical specializat pentru consumatorii de droguri creat

Cultură - Spaţiu cultural polivalent creat

- Număr evenimente culturale derulate în cadrul centrului cultural polivalent

- Număr de spectatori


433

- Număr cămine culturale reabilitate

- Număr de manifestări culturale realizate

Tineret şi sport - Număr baze sportive reabilitate

- Centru comunitar pentru tineret reabilitat şi modernizat

- Centru/campus pentru tineri creat

- Spaţiu pentru practicarea noilor sporturi pentru tineri realizat (role,

biciclete, baschet)

- Număr manifestări sportive organizate

- Număr campionate sportive între şcoli/cartiere realizate

- Platformă electronică sportivă realizată

- Număr cluburi/ONGuri utilizatori ai platformei

Turism


Turismul urban - Sistem de orientare, semnalizare şi informare turistică realizat

- Număr puncte de belvedere amenajate

- Număr trasee turistice tematice realizate/marcate

- „Casa Dracula” realizată

- Număr puncte de informare turistică amenajate

- Număr materiale de promovare turistică elaborate şi difuzate

(broşuri/pliante)

- Ghid turistic al municipiului editat şi promovat

- Număr participări la târguri de turism naţionale

- Număr participări la târguri de turism internaţionale

- Număr de târguri de turism organizate

- Număr de participanţi la târguri de turism

- Număr de schimburi de experienţă în domeniul turismului realizate

- Număr cursuri specializate pentru meşteşugari

- Număr participanţi la cursuri de meşteşugari

- Număr de programe de formare de interpreţi, secretariat, reguli în afaceri

în domeniul turismului organizate

- Număr de participanţi la programele de formare

- Creşterea % sectorului turistic la cifra de afaceri a municipiului

Turismul pentru

sport şi agrement

- Complex sportiv şi de agrement Unirea-Wonderland realizat

- Centru multifuncţional „Casa naturii” realizat

- „Pădure parc” realizată

- Număr cabane amenajate

- Număr unităţi de cazare amenajate în satul de vacanţă Slătiniţa

- Lac de agrement amenajat în localitatea Slătiniţa

- Baze de tratament cu ape sărate, sulfuroase şi termale înfiinţate

- Număr programe ecoturistice concepute şi oferite

- Număr de circuite/trasee turistice în parteneriat cu localităţile din

vecinătate realizate


434

- Număr circuite turistice judeţene/regionale/naţionale realizate (în care este

inclus şi municipiul)

Turismul cultural - Calendar anual al evenimentelor cultural-tradiţionale şi artistice din

municipiul Bistriţa editat şi distribuit

- Pinacotecă cu caracter permanent organizată

- Număr de evenimente cultural-artistice şi mediatice organizate

- Număr manifestări cultural artistice organizate în alte oraşe înfrăţite

- Număr evenimente/festivaluri folclorice organizate

- Număr circuite turistice interne şi internaţionale în care este inclusă

Cetatea medievală Bistriţa

- Număr de tabere tematice (artă, ecologice, creaţie) organizate

- Număr pensiuni turistice şi agroturistice edificate

- Număr de pensiuni turistice incluse în reţeaua de turism rural

- Număr de programe de formare a promotorilor de turism/animatori locali

- Număr participanţi la programele de formare

Turismul ştiinţific şi

de afaceri

- Număr spaţii dotate pentru turismul de afaceri, ştiinţific, de congrese (săli

de conferinţă create, săli pentru întâlniri de afaceri)

- Cluster turistic dezvoltat

- Număr parteneriate încheiate între autorităţile de cultură locale

Dezvoltarea capacităţii administrative


Resursele umane din

administraţia

publică – dezvoltare

şi desfăşurarea

activităţii

- Număr module de pregătire pentru funcţionarii publici

- Număr de funcţionari publici formaţi

- Număr seminarii, conferinţe, campanii de informare a populaţiei în

legătură cu activitatea administraţiei publice

Implementarea

soluţiilor ITC la

nivelul

administraţiei

publice locale

- Programe informatice specifice achiziţionate

- Forum de dialog cu mediul privat realizat

- Număr panouri afişaj electronic realizate

- Număr portaluri internet

- Număr baze de date

- Sistem de arhivare electronică realizat

Documente de

referinţă la care se

raportează

comunitatea

- Număr strategii sectoriale elaborate

- Număr strategii locale/sectoriale actualizate

- Număr documentaţii de urbanism elaborate

- Număr documentaţii de urbanism actualizate

Administraţia

publică în relaţia cu

cetăţeanul

- Număr persoane formate în domeniul comunicării şi relaţiilor publice

- Număr de consultări/dezbateri publice realizate

- Ghişeu unic constituit

- Număr parteneriate încheiate cu mediul de afaceri

- Număr de parteneriate încheiate cu şcoli/universităţi şi centre de cercetare

- Standarde de calitate adoptate


435

- Cod de conduită pentru funcţionarii publici elaborat

- Centru de informaţii şi consiliere pentru cetăţeni înfiinţat

- Număr cluburi de cartier/consilii de cartier/puncte de colectare a taxelor şi

impozitelor înfiinţate

- Număr puncte de informare a cetăţenilor/infochişcuri, panouri de afişaje

stradale realizate


436

CAPITOLUL VI.

ANEXE


437

VI.1 Fișe de proiect


Domeniu sectorial Program Proiect Termen

Valoare

estimată-

euro

I.1.:

TERITORIUL

MUNICIPIULUI

BISTRIŢA

Reglementarea

teritoriului

municipiului

Reducerea limitei intravilanului mun. Bistriţa (in zonele

neconstruite) şi extinderea acţiunii în mod controlat 2012 0,00

Reglementarea cartierelor, delimitarea zonelor de

locuinte compacte 2014 0,00

Campanie de promovare a obiectivelor de dezvoltare

prevăzute prin noul PUG pe zone 2012-2020 5.000,00

Dezvoltarea unui program de gestiune şi actualizare

continuuă a datelor din lucrarea de cadastru general

precum şi utilizarea lor în proiectele demarate de

primărie, inclusiv realizarea arhitecturii programului

2013-2014 350.000,00

Dezvoltarea unui program de gestiune a datelor din

cadastrul imobiliar edilitar ţi reţelele edilitare rezultate

din lucrarea de GIS şi utilizarea lor privind domeniul

public şi privat al municipiului Bistriţa, care să includă şi

inventarul tuturor terenurilor şi evaluarea lor –

subsecvent proiectului Bistriţ@windows – Bistriţa,

fereastră spre lume.

2013-2015 581.400,00

Realizarea de achiziţii de terenuri pentru a dezvolta

proiecte de interes public. - 2.300.000,00

I.2.:

DEZVOLTARE

EDILITARĂ

Construirea de

locuinţe pentru

tineri

Construire locuinte prin ANL etapa III – 138 unitati

locative – cartier Subcetate; 2013 3.450.000,00

Construire locuinte prin ANL etapa IV – 200 unitati

locative – cartier Subcetate 2014 4.850.000,00

Construirea de

locuinţe sociale

şi de necesitate

Asigurarea unor pachete de locuinte ieftine pentru

categoriile defavorizate, aflate sub controlul primariei 2011 230.000,00

Construire locuinte sociale etapa I – 200 apartamente –

Viisoara; 2012 4.600.000,00

Construire locuinte sociale 80 apartamente – Subcetate; 2012 1.200.000,00

Construire locuinte sociale etapa II – 160 apartamente –

Viisoara; 2014 3.900.000,00

Construire locuinţe de necesitate 2012-2014 740.000,00

Program pentru

monumente de

for public

Realizarea iluminatului artistic al monumentelor de for

public 2014 115.000,00

Realizarea unei statui ecvestre 2016 250.000,00

Dezvoltarea

reţelei de

fântâni publice

din municipiu.

Amenajarea fântânilor arteziene în cartierele Stefan cel

Mare, Independenţei Sud (Str. Panait Cerna), Andrei

Mureşanu (str. Florilor) precum şi în restul cartierelor.

2013 920.000,00

Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa

turistica 1, 2, 3 2012-2013 10.350.000,00

mailto:Bistri%C5%A3@windows%20-%20Finalizarea%20Cadastrului%20general








438

I.3.:

REVITALIZARE

A URBANA A

MUNICIPIULUI

BISTRIȚA

Regenerarea

Centrului

istoric al

municipiului

Bistriţa

Restaurarea şi consolidarea clădirii monument istoric de

categoria A, Strada Nicolae Titulescu, nr.8 – Centru de

Artă tradiţională “Casa cu Lei"

2012 870.000,00

Reconstrucţie cladire funcţiune birouri, Str. Gh. Sincai,

nr.2 Bistriţa - Primăria municipiului Bistriţa 2012 1.060.000,00

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii din zona

centrală a Municipiului Bistriţa (str. Dornei, Piaţa Unirii,

Piaţa Centrală, Piaţa Petru Rareş, Strada Liviu Rebreanu,

etc.)

2012 3.000.000,00

Reabilitarea Centrului Municipal de Cultură“George

Coşbuc” –Bistriţa, monument istoric de categoria A 2013 4.000.000,00

Reabilitare si consolidare imobil Piaţa Centrala nr. 1 2013 280.000,00

Reabilitarea Bisericii Evanghelice 2013 4.500.000,00

Promovarea Centrului istoric al municipiului prin

realizarea educaţiei cetăţeneşti începută timpuriu (ore

despre istoria oraşului) şi continuată prin centrul de

informare.

2013 11.500,00

Modernizarea Pieţei Centrale, piaţa medievală 2014 3.450.000,00

Modernizarea Pieţei Unirii 2014 1.250.000,00

Reabilitarea imobilelor proprietate publică şi privată din

centrul istoric, cu materiale specifice centrului istoric 2015 4.600.000,00

Reabilitare si consolidare imobil Piaţa Centrala nr. 2 2015 990.000,00

Reabilitarea Bisericii Minoriţilor 2015 4.500.000,00

Modernizare străzi cu materiale specifice centrului

istoric: Dogarilor, Baba Novac, Ţibleşului, Zorilor, V.

Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Lupeni, I. L. Caragiale,

B. Şt. Delavrancea ş.a

2015 5.750.000,00

Extinderea zonei pietonale din centrul istoric Bistrita prin

amenajare pietonal 2015 2.500.000,00

Interzicerea accesului autovehiculelor in centrul istoric,

cu exceptia autovehiculelor nepoluante 2015 5.000,00

Modernizarea Pieţei Petru Rareş 2016 2.300.000,00

Parcare subterană în zona P-ţa Centrală 2017 6.700.000,00

Reabilitarea Turnului Dogarilor 2018 460.000,00

Reabilitarea iluminatului arhitectural şi ambiental (prin

înlocuirea stâlpilor degradaţi cu stâlpi având corpuri de

iluminat în stil istoric, integrarea elementelor de mobilier

urban, realizarea de iluminat din pavaj, montarea

mobilierului urban cu motive care utilizează sigla

oraşului)

2018 2.300.000,00

Articularea zonei medievale intramuros la zonele de

agrement prin realizarea de bretele verzi, plantaţii de

aliniament şi favorizarea acceselor pietonale care să lege

2020 1.150.000,00


439

zona de NV a centrului istoric de parcul municipal

Legarea Parcului municipal de pădurea Codrişor cu încă

cel puţin 2 punţi pietonale si pentru biciclete in zona

stadionului

2030 1.150.000,00

Proiecte de infrastructură din politica publică

„Regenerarea Centrului Istoric al municipiului Bistriţa”. 2012-2018 7.700.000,00

Restaurarea ansamblului Sugălete 2015-2017 2.300.000,00

Fortificaţia burgului Bistriţa: Marcarea traseului Zidului

Cetăţii, inclusiv refacerea porţilor medievale (Proiect

PIDU – Etapa a-II-a)

2015-2017 25.000.000,00

I.4.:

INFRASTRUCT

URĂ DE ACCES:

STRĂZI,

PODURI/

PASAJE,

PARCĂRI,

TROTUARE

Realizarea de

spaţii de

parcare

colective si

reabilitarea

celor existente

Extinderea numărului de parcaje ecologice 2012 380.000,00

Realizarea de parcări pentru biciclete în punctele de

interes turistic şi staţii pentru închiriat biciclete 2013 115.000,00

Construcţia de noi parking - uri sub şi supraterane

adiacente Centrului istoric şi în zonele de locuinţe

colective: Mihai Eminescu, Bistricioarei, Petre Ispirescu,

Piaţa Decebal, Str. Gării, Piaţa Independenţei Nord,

Aleea Iasomiei.

2025 34.500.000,00

Crearea,

modernizarea

si/sau

extinderea

infrastructurii

de acces in

municipiul

Bistriţa

Modernizarea drumurilor de interes local către localităţile

componente ale municipiului şi localităţile din zona

periurbană (Slătiniţa, Ghinda)

2012 4.000.000,00

Realizare trecere la nivel cu calea ferată pe str. Romană 2013 50.000,00

Realizarea şoselei ocolitoare de centură (Construire

centură de ocolire a Municipiului Bistriţa, inclusiv cu

racordarea Parcului Industrial Sărăţel, Parcului Industrial

Bistriţa - Sud, a Aerodromului, a zonei de agrement

Codrişor, a lacului de agrement şi a zonelor rezidenţiale

noi - Zăvoaie, Valea Budacului, Valea Jelnei, Valea

Ghinzii)

2015 170.000.000,0

0

Asfaltarea anuală a câte 10 străzi de pământ/piatră din

cvartalele noi de locuinţe 2015 3.500.000,00

Punere in valoare a legaturii rutiere intre DJ 173 si DJ

173C in zona Codrisor 2015 750.000,00

Creare acces rutier între str. Arţarilor şi str. Lucian Blaga 2016 1.200.000,00

Modernizarea trecerilor la nivel de cale ferata – str.

Libertăţii, Cuza Vodă, Ioan Slavici, Lucian Blaga. 2016 460.000,00

Realizarea etapizată a unei reţele de piste de biciclete,

care să facă legătura între zonele de locuinţe, zonele

comerciale, zonele industriale, zonele de agrement,

zonele turistice şi localităţile componente cu municipiul

Bistriţa (min 80 km);

2017 2.500.000,00

Modernizarea bulevardelor: Independenţei, Republicii, 2020 2.300.000,00


440

Decebal

Modernizarea străzilor din cele 6 localităţi distribuite

astfel: Viişoara, Unirea, Slătiniţa, Sigmir, Ghinda, Sărata. 2020 5.750.000,00

Infiintarea a doi poli de schimb pentru traficul de marfuri

si de persoane 2020 1.600.000,00

Amenajarea unor benzi de decelerare de-a lungul axei

nord - sud (DN17) 2020 1.855.000,00

Transformare actualei şosele de centură (Drumul Cetăţii)

în stradă urbană (clasa tehnică II lărgirea la 4 benzi) si

prelungirea acesteia (drum de ocolire Cartier Unirea)

până în Comuna Livezile cu scopul de a fluidiza traficul

acumulat din localităţile componente

2025 23.000.000,00

Realizare inel de legătură între DN 17 şi Str. Simion

Mândrescu 2025 1.500.000,00

Reabilitare şi modernizarea străzii Sigmirului şi a

pasajului denivelat peste calea ferată 2012-2013 3.050.000,00

Modernizare 20 de străzi etapa a II a 2013-2015 7.100.000,00

Modernizare 25 de străzi – etapa a III - a 2014-2016 8.000.000,00

Modernizare 35 de străzi – etapa a IV – a 2016-2018 11.500.000,00

Realizarea - modernizarea/reabilitarea anual drumurilor

rutiere în vederea asigurării accesului facil la destinaţiile

turistice reprezentative, stimulării investiţiilor în turism

şi/sau asigurării interconectării componentelor ofertei

turistice (locaţii, baze turistice, obiective turistice etc.)

permanent 1.000.000,00

Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi

marcaje precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor

necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei

rutiere

permanent 580.000,00

Amenajarea de

pasaje

subterane si

supraterane si

Realizarea de pasaje subterane si supraterane pietonale si

auto in zonele Garii–Tărpiului, Decebal - Cuza Voda,

Independentei – Iosif Vulcan.

2015 3.500.000,00

reabilitarea

celor existente

pentru

eficientizarea

traficului si

imbunatatirea

infrastructurii

rutiere

Realizarea unor pasaje subterane pietonale la principalele

intersecţii cu probleme majore de trafic: Piaţa Petru Rareş

cu b - dul Republicii, bdul Independenţei cu str. Gării, b -

dul Republicii cu str. Gării, str. G - ral Grigore Bălan cu

str. Avram Iancu şi Calea Moldovei, str. 1 Decembrie–

Calea Moldovei cu str. Năsăudului, etc.

2020 11.500.000,00

Amenajarea de

poduri si

Construcţia de noi poduri şi pasarele peste râul Bistriţa:

Viişoara, Zăvoaie, Independenţei, Poligon-MHC. 2013 800.000,00


441

reabilitarea

celor existente



Pod rutier in zona Zavoaie pentru legatura DJ 173C si str.

Petru Maior in zona Kaufland 2015 1.320.000,00





Pod rutier in zona Valea Ghinzii - Unirea pentru legatura

rutiera intre DJ 173 (Valea Jelnei) si DN 17 in loc.

Comp. Unirea

2028 1.220.000,00

Elaborarea de

studii de

fundamentare

proiecte de

infrastructură

Studiu privind posibilitatea realizării unor parcaje

subterane în zona centrală a municipiului. 2015 90.000,00

I.5:

TRANSPORT

PUBLIC

DURABIL

Modernizarea

transportului

public la

nivelul

municipiului

Sistem integrat de management al transportului public

prin: - realizarea unui sistem

computerizat de informare a călătorilor şi comunicare cu

clienţii;

2015 700.000,00

Dotarea cu sistem de poziţionare globală a vehiculelor(

GPS);

2015 1.000.000,00

Dispecerizarea centralizată, urmărirea modului de

exploatare, reglarea computerizată a traficului aferent

transportului public local de persoane;

2015

407.000,00

Introducerea sistemului de ticketing în transportul public 2015 100.000,00

Instalarea de camere de supraveghere în toate autobuzele

de transport public 2015 60.000,00

Construcţia unui centru de transport intermodal 2016 2.000.000,00

Realizarea unei linii electrificate de transport în comun

care să traverseze zona centrală a oraşului Viişoara -

Centrul Istoric - Unirea

2016 7.000.000,00

Amenajarea de alveole în 23 staţii de transport public 2017 14.000,00

Amenajare de terminale la capetele de trasee ale liniilor

1, 2, 3 şi 13 2017 740.000,00

Realizarea unei linii de transport "Metrou de suprafaţă"

Sărăţel - Livezile - Prundu Bargaului, pe actuala

infrastructură a căii ferate, coroborat cu reorganizarea

liniilor de transport public şi stabilirea ca punct terminus

pentru transportul CF, staţia Sărăţel.

2030 15.000.000,00


442

Elaborarea de

studii pt.

fundamentarii

proiectelor de

transport public

Elaborarea unui plan de mobilitate 2015 20.000,00

Sustinerea

utilizarii

transportului

public sau

alternativ

Sustinerea călătoriilor gratuite pentru pensionari. 2014 150.000,00

Achizitionare de biciclete si punerea lor la dispozitia

cetatenilor si turistilor din municipiul Bistriţa - FREE

CYCLE.

2030 400.000,00

Campanii de educare a cetăţenilor spre folosirea altor

mijloace de transport (transport public, biciclete) decât

autoturisme proprii.

permanent 2.800,00

I.6 -

ILUMINATUL

PUBLIC

Reabilitare,

modernizarea şi

extinderea

sistemului de

iluminat public

Iluminat ANL cartier Subcetate – iluminat public – etapa

II 2014 50.000,00

Modernizare sistem de iluminat public prin utilizare de

corpuri noi cu surse de lumină cu eficientă luminoasă

ridicată.

2015 3.500.000,00

Extinderea sistemului de iluminat pentru 94 străzi şi zone

tip alei, parcări 2016 37.000,00

I.7 - ENERGIA

ELECTRICĂ

Extinderea

reţelei de

alimentare cu

energie

electrică spre

periferie si in

zonele

neracordate,

precum şi

îmbunătăţirea

nivelului de

tensiune pe

măsura

expansiunii

municipiului

Extinderea reţelei de energie electrică în zonele unde

există doar parţial (străzile Cascadei, George Matheiu,

Gherasim Domide, Ioan Sabău, Lempeş, Remus Cristian

Bucur, Valea Budacului)

2018

2.500.000,00

Program de

introducere în

canalizaţii

subterane a

reţelelor de

utilităţi cu

prevederea

unor cămine de

acces pentru

intervenţii

Proiect referitor la eliminarea reţelelor de date, telefonie

şi comunicaţii, energie electrică.

(etapizat: centru 2014, axa est-vest 2018, cartiere 2022)

2014-2022) 2.500.000,00

Proiect referitor la eliminarea reţelelor electrice aeriene

de medie şi înaltă tensiune.

(etapizat: centru 2014, axa est-vest 2018, cartiere 2022)

2014-2022 2.000.000,00


443

I.8 - REŢEAUA

DE

ALIMENTARE

CU APĂ ŞI

CANALIZARE

Reabilitare,

modernizare şi

extindere

infrastructură

de apă potabilă

Lucrari extindere retele apa Complex sportiv polivalent

din extravilanul municipiului Bistriţa Unirea 2012 550.000,00

Extindere retea apa Slatinita 2013 750.000,00

Lucrari extindere retele de apa in zona ansamblului de

locuinte Subcetate pentru blocurile ANL etapa IV 2015 92.000,00

Extindere reţele de apă potabila în zonele în care acestea

lipsesc (strada Armoniei, Drumul Dumitrei Nou, Strada

Subcetate, Strada Lempes, Strada Cantonului, ş.a).

2019 460.000,00

Reabilitare,

modernizare şi

extindere

infrastructură

de reţea de

canalizare

Lucrari extindere retele de canalizare Complex sportiv

polivalent Unirea 2012/2013 170.000,00

Extindere retele de canalizare in zona Ansamblului de

locuinţe, Subcetate, etapa III 2013 90.000,00

Modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate. 2013 2.619.000,00

Extinderi retele de canalizare in zona ansamblului de

locuinte Subcetate pentru blocurile ANL, etapa IV 2015 120.000,00

Extindere reţele de canalizare în zonele în care acestea

lipsesc (Strada Burgului, Strada Cantonului, Drumul

Dumitrei Nou, Strada Subcetate, Strada Valea Ghinzii,

ş.a) în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor

2020 920.000,00

Statie de epurare si retele de canalizare in localitatea

componenta Slatinita şi în Sărata 2025 1.500.000,00

I.9 -

ALIMENTARE

CU GAZ

METAN

Reabilitare,

modernizare şi

extindere

infrastructură

de reţea de

distribuţie gaze

Extindere retea de alimentare cu gaze natural a blocurilor

de locuinte sociale Viisoara; 2012 300.000,00

Extindere retea de alimentare cu gaze in localitatea

componentă Sărata; 2013 430.000,00

Extindere reţea de alimentare cu gaze natural a Parcului

Industrial Bistrita Sud; 2013 140.000,00

Extindere retea de alimentare cu gaze in localitatea

componentă Slătinita; 2015 550.000,00

Relocarea staţiei de reglare/măsurare gaze de pe Drumul

Cetăţii într - o zonă în extravilanul municipiului Bistriţa 2025 2.750.000,00

Introducerea în

canalizaţii

subterane a

reţelelor de

utilităţi

Eliminarea reţelelor de gaze naturale cu prevederea unor

cămine de acces pentru intervenţii 2014-2022 2.000.000,00

Asigurarea

ordinii publice

si prevenirea

infractionalitatii

Implementarea unui sistem de supraveghere în vederea

prevenirii infractionalitatii în centrul istoric al

municipiului Bistriţa (proiect în derulare)

2012 490.000,00

Extinderea sistemului de supraveghere în vederea

prevenirii infractionalitatii, etapizat, în celelalte cartiere

ale municipiului Bistriţa

2015 250.000,00


444

I.10.: -

SIGURANŢA

CETĂŢEANULUI

Campanii de

promovare si

educare a

cetateanului in

vederea

cultivarii

spiritului civic

Campanii de promovare pentru combaterea

infracţionalităţii şi dezvoltarea comportamentului civic.

Permanent

5.000,00

TOTAL 477.554.700

2. MEDIU SI ENERGIE

Domeniu

sectorial Program Proiect Termen

Valoare

estimată-

euro

II.1

GESTIONARE

A

DEŞEURILOR

Managementul

deseurilor

Redezvoltarea zonei in care a funcţionat depozitul de

deşeuri Zăvoaie Bistriţa în vederea introducerii ei în

peisajul urban prin implementarea Planului Local de

Actiune elaborat în cadrul proiectului SUFALNET 4EU.

2014 6.300.000,00

Implementarea sistemului integrat de gestionare a

deşeurilor menajere pentru zona Bistriţa. 2016 10.700,00

Reabilitare sit poluat – Uzina termică 2020 4.600.000,00

Conformarea cu

politica de

deşeuri si

atingerea ţintelor

propuse in

domeniul

gestionarii

deşeurilor

Implementarea unor masuri tehnice de reducere a

cantitatii de deseuri pe baza unui studiu privind fluxul de

deseuri realizat dupa functionarea sistemului integrat de

management al deseurilor in care se monitorizeaza

cantitativ si calitativ deseurile produse.

2020 15.000,00

Dezvoltarea de

actiuni de

conştientizare si

de programe

educaţionale

Organizarea unor campanii de educare a cetăţenilor

privind responsabilitatea lor în ceea ce priveşte:

colectarea selectivă a deşeurilor şi rolul cetăţenilor;

încurajarea consumatorilor pentru utilizarea produselor

cu ciclul de viaţă mare, ecologice, reutilizabile.

Incepand cu

anul 2013 1.000,00

“Poluatorul

plăteşte”.

Îmbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor prin

elaborarea unor mecanisme economico-financiare care sa

permita organizarea unui management integrat bazat pe

taxe convenabile pentru cetatenii care reduc cantitatea de

deseuri si care de asemenea, sa acopere costurile de

colectare, tratare si depozitare controlata.

2025 0,00


445

II.2

CALITATEA

AERULUI,

APEI SI A

SOLULUI

Monitorizarea

calităţii factorilor

de mediu

Înfiinţarea unui Centru de monitorizare a factorilor de

mediu pentru informarea şi prevenirea populaţiei din

Municipiul Bistriţa cu privire la calitatea apei potabile,

nivelul de poluare (hartă de zgomot), poluări accidentale,

etc, constând într-o reţea tehnică de colectare şi

interceptare a parametrilor factorilor de mediu, personal

calificat pentru interpretarea datelor şi o reţea de

distribuţie a informaţiilor.

2016 10.000,00

Dezvoltarea de

actiuni de

conştientizare si

de programe

educaţionale

Organizarea unor campanii de conştientizare publice cu

privire la beneficiile transportului cu emisii reduse de

carbon în atenuarea schimbărilor climatic.

2013 2.000,00

Elaborarea de

studii in vederea

crearii conditiilor

necesare

implementarii

masurilor pentru

cresterea calitatii

factorilor de

mediu

Promovarea demonstrării, dezvoltării şi transferului de

tehnologii cu emisii reduse de carbon, la nivelul

comunităţii.

2015 35.000,00

“Poluatorul

plăteşte”

Instituirea, unei taxe de acces in municipiu a mijloacelor

de transport marfă, diferenţiată în funcţie de norma de

poluare a fiecărui autovehicul şi a unor taxe de acces a

autovehiculelor în zona centrala

2015 0,00

II.3

POLUAREA

FONICĂ SI

RISCURILE

NATURALE

Managementul

riscurilor naturale

Evaluarea capacităţii resurselor din sub-bazinul

hidrografic Bistriţa şi elaborarea unei hărţi cu resursele

de apă disponibile pe râul Bistriţa .

2017 25.000,00

Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul

resurselor de apa din sub-bazinul Bistriţa (in scop

potabil, industrial, piscicol, agricol si producere energie)

pentru a planifica nivelele viabile de consumuri pe

perioada de pana in 2030 .

2017 20.000,00

Elaborarea de

studii in vederea

crearii conditiilor

necesare

implementarii

masurilor pentru

cresterea calitatii

Realizarea hărţii acustice a municipiului 2014 180.000,00


446

factorilor de

mediu.

II.4 PARCURI

ŞI SPAŢII

VERZI

Crearea,

modernizarea si

extinderea

infrastructurii de

parcuri şi

imbunatatirea

accesului la spatii

verzi

Elaborarea programului de dezvoltare a spaţiilor verzi

pentru atingerea ţintei de 26 mp/loc stabilită prin

reglementarile legale, cu respectarea principiilor

ecologice.

2012 15.000,00

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin reabilitarea scuarului

din str. Avram Iancu – 0,7 ha 2012 140.000,00

Reabilitarea şi modernizarea Parcului municipal – 6,2 ha 2012-2013 4.050.000,00

Reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi publice din

cartierele Independenţei Nord şi Independenţei Sud, 13,5

ha

2013 225.000,00

Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Decebal – 7,6 ha, 2014 5.000,00

Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe

traseul DN 17 in loc. componenta Unirea – 5,5 ha 2014 1.300.000,00

Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe

traseul DN 17 in loc. comp. Viisoara – 6 ha 2014 1.300.000,00

Dezvoltarea perdelelor de protecţie, a aliniamentelor

stradale, cu respectarea sortimentului majoritar, şi a

scuarurilor în în cartierele Municipiului Bistriţa

2015 1.000.000,00

Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Ştefan cel Mare – 5,1

ha 2015 200.000,00

Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Andrei Mureşanu -

ha 2015 200.000,00

Extinderea şi întreţinerea perdelelor vegetale de

protective dintre zonele industriale şi cele de locuit

pentru reducerea nivelului de poluare a aerului şi a

nivelului de zgomot, precum si pentru conservarea şi

regenerarea biodiversităţii.

2015 1.000.000,00

Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Calea Moldovei -_

ha 2016 200.000,00

Amenajarea unui parc în cadrul Complexului Sportiv

Polivalent – localitatea componentă Unirea, pe o

suprafaţă de 100 ha, în vederea atingerii ţintei de 26 mp

spaţiu verde/locuitor, conform standardelor europene (în

cadrul Wonderland).

2016 2.500.000,00

Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului

Naţional Liviu Rebreanu Bistriţa, în suprafaţă de 8.525

mp.

2019 200.000,00


447

Implementarea

unor măsuri de

încurajare a

comunităţii spre

protecţia

mediului şi

reducerea

poluării .

Sustinerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilitati

diverse, atat persoanelor fizice cat si celor juridice, care

doresc sa aplice „acoperisul verde” pe terasele sau

cladirile pe care le gestioneaza.

2016

500.000,00

II.5 ENERGIA

Producerea

energiei din surse

regenerabile

Realizarea de plantatii de salcie energetica pe o suprafată

de minim 10 ha 2017 500.000,00

Amenajarea unui parc fotovoltaic cu o putere electrică

instalată de 10 Mwh pe un teren special destinat

producţiei de energie electrică de tip fotovoltaic din zona

Sigmir.

2017 35.000.000,0

0

Dezvoltarea unui centrale cu biomasă de putere cuprinsa

intre 4-10 MWh. 2025 4.200.000,00

Înlocuirea centralei termice ce utilizează gaz metan, de la

Serele oraşului cu o centrală ce utilizeaza biomasa. 2020 950.000,00

Promovarea

măsurilor de

eficienţă

energetică şi

utilizarea surselor

de energie

regenerabilă

Utilizarea panourilor voltaice pentru unele extinderi de

reţele electrice de iluminat public - proiect pilot pe 10

străzi.

2013 1.252.000,00

Promovarea achiziţiilor verzi în conformitate cu legislaţia

europeană şi naţională; adoptarea reglementărilor

referitor la efectuarea de achiziţii verzi pentru cel puţin

10% din totalul achiziţiilor publice efectuate de primărie

pentru produse şi servicii.

2014 0,00

Eficientizarea iluminatului in spatiile comune (holuri,

bai, casa scarii) in cladirile administrative ale Primariei

municipiului Bistrita, prin montarea de senzori de

prezenta.

2015 3.000,00

Proiect demonstrativ „acoperiş verde” la Centrul de

Informare şi Educaţie Ecologică, imobil Primăria

Municipiului Bistriţa, „garaje semi-ingropate” C.R.Vivu.

2016 15.000,00

Amenajarea după conceptul de casă activă din punct de

vedere energetic a unui „Centru de educaţie în domeniul

energiei durabile”, centru specializat pentru eficienţă

energetică şi surse regenerabile de energie, destinat

copiilor şi elevilor, precum şi publicului larg

2017 1.200.000,00

Dotarea clădirilor de interes public aflate în proprietatea

municipalităţii cu instalaţii de producere a energiei din

surse regenerabile (solară, geotermală) (clădirile

administrative ale primăriei + 10 unităţi de învăţământ).

2018 1.250.000,00

Înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme de

încălzire pe combustibil geotermal – pompe de căldură şi

panouri solare pentru apă caldă menajeră la un nr. de 7

grădiniţe.

2019 4.900.000,00


448

Proiect demonstrativ reţeaua eco: Şcoala Eco- Piaţa Eco -

Strada iluminată exclusiv cu panouri fotovoltaice, Locuri

de joacă eco, Staţii auto eco.

2020 1.500.000,00

Schimbarea sistemului de încalzire apă clasic cu centrale

pe biomasa la cartierele noi (ANL, locuinte sociale,

Viisoara).

2020 850.000,00

Creşterea performanţei energetice a clădirilor existente în

sectorul terţiar prin: îmbunătăţirea sistemului de aer

condiţionat şi a sistemului de climatizare, prin izolarea

termică şi prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a

clădirilor.

2020 0,00

Reabilitarea

termică a

clădirilor de

locuit

multietajate,

precum şi a

clădirilor publice

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din

municipiul Bistriţa construite înainte de anul 1990, anual

câte 30.

Incepand cu

anul 2013

96.800.000,0

0

Reabilitare termică a clădirilor administrative ale

primăriei 2015 3.000.000,00

Dezvoltarea de

actiuni de

conştientizare si

de programe

educaţionale

Organizarea unor acţiuni de conştientizare privind

beneficiile utilizării „energiei verzi”. 2012 10.000,00

Conştientizarea comunităţii privind necesitatea

modernizării şi eficientizării instalaţiilor de iluminat

interior - înlocuire bec filement cu becuri ecologice,

schimbarea aparaturii electrocasnice cu aparate noi cu

clasa de eficienţă A+.

2012 5.000,00

Implementarea

de solutii

energetice

alternative.

Sustinerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilitati

diverse persoanelor fizice care aplica si finalizeaza

programul de finantare local „Casa verde”.

2014 0,00

Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la

sursa (capacitati pana in 10 kw) din surse regenerabile,

prin scutirea de taxe si acordarea de facilitati diverse, atat

persoanelor fizice cat si juridice, cu scopul asigurarii

independentei energetice fata de sistemele clasice de

alimentare electrica si/sau ca resursa de back out.

2020 5.000,00

Conservarea si

managementul

ecosistemelor

Evaluarea capitalului natural al municipiului Bistrita şi

constituirea unei retele de arii protejate care sa acopere

intreaga varietate de ecosisteme din Bistrita si localitatile

componente.

2018 20.000,00

Monitorizarea şi

creşterea calităţii

mediului în

domeniul

Finalizarea cadastrului verde al municipiului Bistriţa

(Registrul spaţii verzi) 2013 15.000,00

Stabilirea unor ţinte de calitate pentru parametrii

biodiversităţii locale (faună, floră, habitate) şi a unor

criterii pentru monitorizarea acestora.

2015 0,00


449

II.6 BIO-

DIVERSITATE

biodiversităţii Reglementarea speciilor de arbori care urmeaza a fi

plantati astfel încât să satifacă multiple criterii: rezistenţă

la poluare, conservare şi regenerare a biodiversităţii

(specii autohtone, neinvazive, care să deschidă calea spre

instalarea unor ecosisteme de tip natural).

2016 15.000,00

Elaborarea auditului privind biodiversitatea locală. 2020 30.000,00

Dezvoltarea de

actiuni de

conştientizare si

de programe

educaţionale

Organizarea prin Centrul de informare şi Educaţie

Ecologică de acţiuni pentru marcarea evenimentelor din

calendarul ecologic: 2 februarie - Ziua Internaţională a

Zonelor Umede; 1 aprilie – Ziua internaţională a

păsărilor; 22 mai - Ziua Biodiversităţii, 22 martie - Ziua

mondială a apei; Luna pădurii; 22 aprilie - Ziua int. a

Pământului; 5 iunie - Ziua Mediului; săptămâna

Europeană a mobilităţii; 8 oct. - Ziua mondială a

reducerii dezastrelor naturale, 8 nov. - Ziua internaţională

a zonelor urbane.

2012 10.000,00

Dezvoltarea Programului de educaţie ecologică

desfăşurat prin Centrul de informare şi Educaţie

Ecologică, prin cuprinderea în cadrul acestuia a tuturor

claselor de la nivelul primar (clasele I-IV)

2014 6.000,00

Crearea de site-uri pentru creşterea conştientizării

populaţiei asupra importanţei problemelor referitoare la

biodiversitate.

2015 1.500,00

Organizarea unor acţiuni de voluntariat în vederea

îmbunătăţirii calităţii zonelor verzi de interes comunitar,

monitorizării biodiversităţii, etc şi înfiinţarea unei reţele

de voluntari.

2015 4.000,00

II.7 CADRUL

NATURAL

Amenajarea

râului Bistriţa cu

respectarea

prezervării

cadrului natural,

în conformitate

cu Directiva

Cadru a Apei

2000/60/CE

Amenajarea afluenţilor râului Bistriţa: Valea Slătiniţa,

Valea Castailor, Valea Rusului, Valea Ghinzii 2012-2013 500.000,00


Valea Castailor, Valea Rusului, Valea Ghinzii 2014 300.000,00

Extinderea parcului Avram Iancu spre raul Bistrita. 2015 100.000,00


Valea Castailor, Valea Rusului, Valea Ghinzii 2015 200.000,00

Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul MHC –

Kaufland 2016 2.500.000,00

Amenajarea malurilor râului Bistriţa 2017 2.000.000,00

Amenajare zonă de agrement Schifferberg (Codrişor). 2018 4.000.000,00

Dezvoltarea turistica şi energetică a zonei MHC,

amenajarea zonei în scop turistic şi de promenadă 2020 1.500.000,00

Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul Kaufland

– Sărata 2020 3.000.000,00


450

Curăţarea apelor râului Bistriţa prin tehnologii adecvate

sau prin crearea unei zone de decantare în amonte de

Bistriţa.

2020 1.000.000,00


Valea Castailor, Valea Rusului, Valea Ghinzii

2020

250.000,00

Reconstrucţia

ecologică

forestieră pe

terenuri

degradate

Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate

constituite în perimetrul de ameliorare Viişoara – Ghinda

(12 ha).

2012 75.000,00

Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate –

alte zone (200 ha). 2030 100.000,00

Amenajarea

râului Bistriţa cu

respectarea

prezervării

cadrului natural

Promovarea râului Bistriţa ca zona de agrement prin

activităţi culturale, sportive şi de mediu 2021 10.000,00

TOTAL 191.110.200

3. DEZVOLTARE ECONOMICA

Domeniu


Valoare

estimată-

euro

III.1

DEZVOLTAREA

AFACERILOR

ŞI A

INVESTIŢIILOR

Crearea de noi

structuri de

sprijinire a

afacerilor

Crearea unui centru de afaceri, inclusiv cu spatiu

expoziţional şi de evenimente, prin reconversie spaţiu

brownfield (locaţie propusă: actuala zonă industrială, sau

o alta locatie).

2014

9.200.000

Realizarea obiectivului de investiţii „Parc Industrial

Bistriţa Sud”, în localitatea Sărata. 2014

8.400.000

Înfiinţarea unui parc logistic pentru transport de mărfuri

(în cadrul Parcului Industrial Sărata sau în zona

adiacentă).

2015

5.750.000,00

Dezvoltarea arealului (delimitare: DJ 154 Reghin – zona

industrială Sărata - Sărăţel) cu includerea în PUG a

Parcului industrial privat SĂRĂŢEL.

2015

4.600.000,00

Amenajarea

pieţelor din

municipiul

Bistrita.

Organizarea de pieţe agroalimentare si meşteşugăreşti în

Piaţa Centrală sau strada Liviu Rebreanu 2013 12.000,00

Amenajare Piaţa Decebal. 2014 340.000,00

Amenajare Piaţa Independenţei Sud. 2015 340.000,00

Amenajare pieţe volante în cartierele municipiului. 2015 12.000,00


451

Sustinerea activa

de catre APL a

investitiilor,

inclusiv a celor

straine

Crearea infrastructurii rutiere si a utilitatilor si acordarea

de facilităţi fiscale pentru o perioada de 5 ani, in functie

de valoarea investitiei, în vederea popularii parcului

industrial

2013 115.000,00

III.2

CERCETARE,

INOVARE,

TRANSFER

TEHNOLOGIC –

DEZVOLTARE

Program privind

dezvoltarea şi

consolidarea

profilului

competitiv al

municipiului

Bistrita.

Realizarea unui parc tehnologic (pe locul sitului Uzina

termică sau o alta locatie) 2016 3.500.000,00

Elaborarea politicii de dezvoltare economica,

competitivitate si inovare si configurarea parteneriatului

intersectorial aferent

2019 30.000,00

Dezvoltarea unui

pol de

competitivitate în

Municipiul

Bistriţa.

Dezvoltarea de clustere economice 2030 690.000,00

Configurarea de

clustere

economice.

Promovarea si susţinerea polului de competitivitate al

municipiului. 2030 570.000,00

Promovarea şi

implementarea

PPP-ului ca

măsură activă de

implicare directă

a mediului privat.

Constituirea unei societati de administrare a parcului

industrial. (PPP) 2013 25.000,00

III.3

TEHNOLOGIA

INFORMATIEI

ŞI

COMUNICATIEI

Promovarea

activa a IT&C in

mediul de afaceri

bistritean

Stimularea şi sprijinirea investiţiilor private pentru

racordarea municipiului la marile reţele de internet, în

special de tip broadband, prin implicarea administraţiei

în parteneriat cu mediul privat pentru dezvoltarea

infrastructurii specifice tehnologiei informaţionale şi

pentru racordarea mediului local la marile reţele de e-

business

2020 350.000,00

III.4

ACTIVITĂŢI

ECONOMICE

SPECIFICE

LOCALITATILOR

COMPONENTE

Crearea de spaţii

logistice de

procesare şi

comercializare

agro-industriale

Crearea unui parc logistic agro-industrial, care să

deservească producătorii din zona periurbană şi

consumatorii din municipiu.

2025 5.800.000,00

Valorificarea

potentialului

natural.

Revitalizarea zonei traditionale viticole (Steiniger). 2013 1.200.000,00

.Promovarea

potentialului

Promovarea comercializării în magazine si piete a

produselor autohtone. 2012 10.000,00


452

local de realizare

a produselor

artizanale,

mestugaresti,

productie si

procesare,

inclusiv alimente

ecologice.

Promovarea produselor meşteşugăreşti şi artizanale în

parteneriat cu actorii interesati. 2012 58.000,00

Încurajarea înfiintării în localitătile componente a unor

unităti de productie de alimente ecologice (sere, solare,

ciupercării, etc.)

2015 50.000,00

TOTAL 23.477.000

4. TURISM

Domeniu


Valoare

estimată-

euro

IV.1-

TURISMUL

URBAN

Transformarea

centrului istoric

al municipiului

Bistriţa în zonă

turistică atractivă

prin reabilitarea,

restaurarea şi

conservarea

clădirilor istorice

şi valorizarea lor

turistică

Trasarea liniei albastre care să unească atracţiile turistice

principale (conceperea unor trasee turistice tematice); 2012 20.000,00

Amenajarea unor puncte de belvedere asupra oraşului (de

ex. Turnul Saşilor); 2012 50.000,00

Încurajarea amenajării de mici hoteluri/pensiuni în casele

vechi situate în zona Centrului istoric 2014 10.000,00

Amenajarea unui sistem de orientare, semnalizare şi

informare turistică în şi spre zona centrală; 2014 25.000,00

Amenajarea mai multor puncte de informare turistică,

precum şi reamenajarea centrului de informare turistică. 2014 400.000,00

Amenajarea unei locaţii conectate la mitul Dracula („Casa

Dracula”, pe str. Liviu Rebreanu, nr._); 2015

1.500.000,0

0

Crearea unui sistem de transport turistic specializat în

interiorul oraşului; 2018 500.000,00

Amenajarea curţilor interioare ca spaţii comerciale şi

servicii interconectate la străzile/piaţele din zona centrală; 2022

1.000.000,0

0

Dezvoltarea

componentei de

promovare şi

marketing turistic

a municipiului

Bistriţa

Promovarea brandului municipiului (şi, unde este cazul, a

unor branduri locale specifice) şi crearea de activităţi pentru

susţinerea lor;

2011 200.000,00

Elaborarea de materiale de promovare atractive, dinamice,

unitare şi de calitate (tematice sau diversificate) cu

descrierea tuturor componentelor sistemului turistic (cazare,

alimentaţie, agrement-divertisment, hartă cu localizarea în

teritoriu a acestora, posibilităţile de acces etc.);

2012 250.000,00

Organizarea unor târguri de turism anuale/ o dată la 2 ani/4

ani. 2012 200.000,00

Includerea produselor şi serviciilor turistice bistriţene în

cataloagele cu oferte de profil ale agenţiilor de turism locale

şi/sau străine;

2012 15.000,00


453

Conceperea unor programe de atragere a artiştilor în zona

pietonală şi a unui calendar de evenimente intens animate în

zona pietonală;

2012 50.000,00

Editarea şi promovarea unui ghid turistic al municipiului Bistriţa

(cu prezentarea tuturor posibilităţilor de practicare a turismului,

cu detaliile aferente fiecărei componente în parte, iar în cazul

manifestărilor organizate, precizarea locaţiei, perioadei de

derulare, posibilităţilor acces, cazare, restauraţie, program al

manifestărilor, posibilităţi de practicare a unor activităţi conexe,

obiective turistice din proximitate etc.);

2013 100.000,00

Iniţierea şi derularea unor campanii tematice de comunicare,

diseminarea materialelor de promovare prin centre/birouri

de informare turistică din judeţ sau din afară, din ţară şi

străinătate, participarea la târguri de turism naţionale şi

internaţionale;

2013 250.000,00

Promovarea produselor şi serviciilor turistice bistriţene pe

site-ul municipalităţii (subdomenii) şi pe cel destinat cetăţii

Bistriţa (www.cetateabistrita.ro) şi prin includerea ofertelor

în materialele de promovare judeţene/naţionale.

2013 10.000,00

Dezvoltarea unor servicii de animaţie turistică cu

regularitate 2013 5.000,00

Dezvoltarea si

diversificarea

educaţiei în

turism si

schimburi de

experientă

Proiecte de schimb de experienta in turism cu orasele

infratite 2012-2020 100.000,00

Cursuri specializate pentru mestesugari 2015 25.000,00

Iniţierea unor programe de formare de interpreţi, secretariat

de profil, instruire a personalului, cunoaşterea regulilor în

afaceri.

2015 25.000,00

IV.2 -

TURISMUL

PENTRU

SPORT SI

AGREMENT

Stimularea

edificării unor

dotări tehnico-

edilitare

moderne,

complexe şi

funcţionale în

vederea

dezvoltării

activităţilor

sportive şi de

agrement

divertisment

Modernizarea Complexului Heidenfeld 2011 100.000,00

Modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice şi de

agrement în Pădurea Schullerwald, transformarea ei în

„Pădure parc”.

2014 5.000.000,0

0

Realizarea Complexului sportiv şi de agrement Unirea -

Wonderland, cu întreaga gamă de dotări tehnico-edilitare şi

servicii aferente prevăzute: Aqualand, zona de camping,

terenuri sportive, teren de golf, alte dotări destinate

sporturilor practicabile în sezonul estival (ciclism, trasee

pentru mountain byke, pistă de karting, zone de alpinism),

sală polivalentă, centru hipic, patinoar, pârtie de schi, spaţii

de cazare, zone de promenadă şi piste de biciclete,

aerodrom modernizat şi extins.

2016

10.000.000,

00

(pârtia de

schi)

Realizarea unui Centru multifuncţional “Casa naturii”

pentru funcţiunile: didactic, centru de conferinţe, coktailuri,

expoziţii de artă plastică etc. în Pădurea Schullerwald.

2020 1.200.000,0

0


454

Amenajare Cabană ”Dealul Târgului” 2020 500.000,00

Amenajare Cabană ”Tabără” 2025 400.000,00

Crearea de

infrastructurii

turistice utilizând

resursele naturale

de apa sarata

Sat de vacanta Slătinita, constând în amenajarea unui lac de

agrement si a unor unităţi de cazare. 2018

2.000.000,0

0

Înfiinţarea unor baze de tratament cu ape sărate, sulfuroase

şi termale care să valorifice resursele naturale din zonă. 2030

3.000.000,0

0

Conceperea unor

pachete turistice

integrate care sa

includă trasee,

circuite, produse

turistice,

specifice sau

complementare,

dezvoltate în

parteneriat cu

zonele învecinate

Dezvoltarea de circuite/itinerarii/trasee turistice cu zonele

montane învecinate (Turism montan în nordul Carpaţilor

Orientali, turism de vânătoare, Circuitul Dracula, Lacul

Colibiţa);

2015 50.000,00

Includerea Municipiului Bistriţa în circuitele turistice

regionale şi naţionale prin obiectivele sale culturale (Firul

cultural ce leagă provinciile istorice româneşti; Circuitul

cetăţilor medievale transilvănene (în 2 variante); Festivalul

transilvănenilor – cântec, dans şi veselie; În pelerinaj din

Moldova în Transilvania)

2016 100.000,00

Conceperea şi oferirea unor programe complexe ecoturistice

(colaborare cu agenţiile de turism şi unităţile de servicii)

care să vizeze/integreze şi rezervaţiile naturale din

proximitatea Bistriţei (rezervaţia “Piatra Cuşmei” rezervaţia

paleontologică “Comarnic”, rezervaţie geologică “Masivul

de sare” de la Sărăţel, parcul dendrologic de la Arcalia);

2018 10.000,00

Initierea unor actiuni de promovare, mediatizare şi

constientizare a publicului larg, în general, si a locuitorilor

din zonele învacinate despre existenţa si valoarea

obiectivelor naturale vizate pentru circuite turistice;

2018 15.000,00

Elaborarea unor planuri de dezvoltare ale acestor locaţii

care să includă: amplasarea în locurile optime de indicatoare

şi panouri informaţionale, cartografierea traseelor,

amenajarea locurilor de odihnă, amplasarea recipientelor

pentru gunoi de-a lungul traseelor (în locurile unde există

astfel de posibilităţi);

2019

20.000,00

Program de

susţinere/dezvolt

are a sporturilor

şi activităţilor de

recreere

Dezvoltarea altor tipuri de activităţi cu potenţial turistic:

paintball, team-bulding, skate-board, cicloturism, activităţi

off-road, etc

2016 75.000,00

Proiecte de combinare a turismului cu evenimente sportive

relevante 2020 50.000,00

Proiecte de combinare a turismului cu programe de sport si

recreere 2025 50.000,00

Amenajarea/

dezvoltarea în

Organizarea unei pinacoteci cu caracter permanent (care să

expună operele de artă ale artiştilor bistriţeni şi nu numai) 2017 20.000,00


455

IV.3-

TURISMUL

CULTURAL

centrul istoric a

unor locatii si

obiective cu scop

cultural

în perimetrul Galeriei de Artă gazduită de Casa cu lei.

Conceperea de

noi produse şi

servicii turistice

cu profil cultural

şi cu specific

bistriţean (cu

respectarea

identităţii locale)

şi promovarea

asiduă a

turismului

cultural

Editarea unui calendar de evenimente (anual) al

municipiului, în care sunt introduse toate evenimentele de

gen cultural, istoric, de artă, folclorice, de muzică, de dans,

religioase, etc. cu rol de informare şi promovare;

2012 5.000,00

Organizarea de evenimente/festivaluri folclorice

(personalitaţi cu rezonanţă printre iubitorii genului) sau

combinate (inclusiv din alte domenii);

2013 15.000,00

Organizarea de manifestări cultural-artistice în oraşul

înfrăţit Zielona Gora - Bistritzfest în Zielona Gora, precum

şi în celelalte oraşe înfrăţite.

Începând cu

2013 13.000,00

Organizarea şi promovarea unor evenimente cultural-

artistice şi mediatice prilejuite de sărbătorile tradiţionale

(târguri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă) şi

organizarea cât mai multor evenimente culturale, naţionale

şi internaţionale, axate pe tradiţii şi obiceiuri (festivaluri

tematice, zilele oraşului, târguri de meşteşuguri, tradiţii şi

obiceiuri, port, dans popular, gastronomie, sărbători

religioase sau de altă natură etc.);

permanent 50.000,00

Introducerea în

circuitul turistic

intern şi

internaţional a

Cetăţii Medievale

Bistriţa

Dezvoltarea de noi produse şi servicii turistice, cu

respectarea identităţii locale, conceperea de pachete şi

circuite turistice tematice şi diversificate

2017 15.000,00

Program de

susţinere a artelor

şi a culturii ca

instrumente de

promovare a

imaginii urbane

Iniţierea de tabere tematice de artă, ecologice, de creaţie, etc 2016 20.000,00

Dezvoltarea

şi/sau sprijinirea

afirmării

turismului rural

în comunităţile

săteşti din

proximitatea

municipiului

Bistriţa cu

„vocaţie” şi

potenţial

certificat în acest

Stimularea edificării de pensiuni turistice şi agroturistice în

mediul rural, a reşedinţelor secundare-case de vacanţă ca

destinaţii ale turismului de week-end (în localităţile rurale

legate de Bistriţa sau cele aparţinând comunelor limitrofe –

Unirea, Viişoara, Sărata, Cuşma, Sigmir, Slătiniţa, Valea

Măgheruşului);

2014 5.000,00

Organizarea unor programe de formare a promotorilor de

turism/animatori locali care să se ocupe de informarea

populaţiei şi să facă demersurile necesare pentru

omologarea gospodăriilor şi să menţină colaborarea cu

forurile superioare;

2014 10.000,00

Derularea unor programe de identificare a elementelor de 2014 12.000,00


456

sens unicitate şi originalitate (în obiceiuri, tradiţii, activităţi

meşteşugăreşti, gastronomie etc.) proprii fiecărei localităţi

(mai ales în raport cu alte localităţi) pentru a permite

conturarea unei oferte unice, specifică fiecărui sat în parte ;

Derularea unor campanii de informare a locuitorilor asupra

avantajelor, dar şi a constrângerilor pe care le presupune

aderarea la reţeaua de turism rural;

2015 3.000,00

IV.4-

TURISMUL

STIINTIFIC SI

DE AFACERI

Dezvoltarea

cantitativă,

diversificarea

tipologică si

ridicarea

nivelului calitativ

al capacitătii de

cazare în vederea

stimularii

afirmarii

turismului

stiintific, de

afaceri, congrese

si expozitional

Asigurarea dotărilor tehnice şi infrastructurale specifice

turismului de afaceri, congrese şi evenimenţial (ex. săli de

conferinte, săli pentru întâlniri de afaceri, utilaje tehnice,

interpreti, secretariat, tipărire) în cadrul unor locaţii

cunoscute sau nou înfiinţate (unităţi hoteliere, edificii

remodelate/adaptate funcţional, special construite)

2018 0,00

Dezvoltarea de

clustere în turism

Încheierea unor parteneriate între autoritătile de cultură

locale, în vederea organizării unor manifestări de profil

precum: festivaluri, expozitii de prezentare si demonstratii,

evenimente, concursuri, olimpiade la nivel regional,

naţional şi internaţional

2012 2.000,00

Elaborarea studiului de fundamentare privind potentialul

configurarii unui cluster turistic. 2016 15.000,00

Elaborarea unui plan de actiune pentru dezvoltarea

clusterului. 2018 10.000,00

Dezvoltarea unui cluster turistic (Proiect: Crearea unor

relaţii de colaborare active între agenţiile de turism,

societăţile de profil, scoli, administratie, etc. în vederea

includerii Bistriţei în programele turistice specifice

regionale, dar şi naţionale.

2020 5.000,00

TOTAL 27.505.000

5. RESURSE UMANE

Domeniu sectorial Program Proiect Termen

Valoare

estimată-

euro

Înfiinţarea de

noi grădiniţe,

creşe şi centre

Construire “Gradinita cu program prelungit in regim de

inaltime d+p+1e+m strada Nicolae Balcescu nr.38/a”-

municipiul Bistrita

2013 800.000,00


457

V.1 –

INFRASTRUC

TURĂ ŞI

SERVICII DE

EDUCAȚIE

PRE

UNIVERSITARĂ

after-school în

cartierele

municipiului,

cu precădere în

cele noi

(Viişoara,

Subcetate etc.),

precum şi

reabilitarea

celor existente

Construire “Gradinita cu program prelungit cartier

Subcetate , Bistrita; 2014 690.000,00

REABILITARE si modernizare gradinita nr. 1, str.

Ecaterina Teodoroiu Bistrita

Etapa

cumparare

2014

490.000,00

REABILITARE si modernizare gradinita nr. 3, str. Stefan

cel Mare, Bistrita ; 2018 570.000,00


Cerbului, Bistrita 2018 184.000,00


Zimbrului, Bistrita ; 2018 570.000,00


Andrei Muresanu , Bistrita ; 2018 570.000,00

REABILITARE si modernizare gradinita nr. 13, str. Petre

Ispirescu, Bistrita ; 2018 207.000,00


Rodnei, Bistrita ; 2018 570.000,00

REABILITARE si modernizare gradinita Sarata , mun.

Bistrita ; 2018 92.000,00

REABILITARE si modernizare gradinita Viisoara , mun.

Bistrita 2018 100.000,00

Crearea de crese si gradinite pentru acoperirea necesarului

prezent de cca. 300 locuri.

2030

esalonat

1.150.000,0

0

Reabilitarea

infrastructurii

unităţilor

şcolare.

.

Proiect: Reabilitare scoala generala localitatea componenta

Ghinda, municipiul Bistrita ;

2014

183.000,00

Reabilitare scoala generala clasele I-IV, localitatea

componenta Viisoara, municipiul Bistrita ; 2016 183.000,00

Reabilitare scoala generala localitatea componenta

Slatinita, municipiul Bistrita 2016 183.000,00

Reabilitare scoala generala localitatea componenta Sigmir,

municipiul Bistrita 2016 183.000,00

“Edificare si Construire campus scolar Colegiul National

“Liviu Rebreanu” Bistrita” 2021

8.050.000,0

0

REABILITARE si modernizare Corp B, Scoala Generala

NR. 1, Bistrita

Esalonat

pana in 2020 800.000,00

Reabilitare şi modernizare Sală de sport la Şcoala generală

nr. 1 Bistriţa

Esalonat

pana in 2020 340.000,00

Reabilitare Scoala Generala NR. 2, corp A si B, Bistrita Esalonat

pana in 2020 840.000,00

Reabilitare Sală de sport la Şcoala Generală nr. 2 Bistriţa

str. Alexandru Odobescu

Esalonat

pana in 2020 280.000,00

Reabilitare corp B, Şcoala Generală nr.3 - Avram Iancu -

Bistriţa str.1 Decembrie

Esalonat

pana in 2020 210.000,00


458

Reabilitare Sală de sport la Şcoala Generală nr. 3 - Avram

Iancu - Bistriţa str.1 Decembrie

Esalonat

pana in 2020 340.000,00

Reabilitare clădire corp A,B si C, Şcoala Generală nr.4 -

Bistriţa str.Florilor nr.3-5

Esalonat

pana in 2020

2.100.000,0

0

Reabilitare clădire corp principal la Şcoala Generală nr. 5 -

Lucian Blaga - Bistriţa str. Garoafei, nr.8

Esalonat

pana in 2020 820.000,00

Reabilitare Sală de sport la Şcoala Generală nr. 5 - Lucian

Blaga - Bistriţa str. Garoafei, nr.8.

Esalonat

pana in 2020 690.000,00

Crearea de noi

spatii cu

functiune

educatională

Înfiinţarea unui bazin de înot didactic 2016 500.000,00

Infiintare “Piata cartii” (functionala spre exemplu în Piaţa

Mică, sau in pasaje, Spiru Haret) 2026 11.500,00

Sustinerea

elevilor cu

rezultate

remarcabile

Stimularea elevilor prin organizarea de şcoli de “practică de

vară”, în care elevii să fie rasplătiţi pentru rezultatul muncii

lor.

2012

11.500,00

Stimularea

elevilor prin

diverse

programe

educationale

aplicative

Realizarea unor cursuri pentru ghizi turistici-voluntari la

Centrul de Informare Turistică. 2013 5.700,00

Demararea unui Program de burse de merit pentru elevii cu

rezultate remarcabile, pe modelul burselor pentru studenţi 2014 28.000,00

Educarea elevilor cu privire la valorile culturale prin

introducerea unui opţional de istorie, cultură şi civilizaţie

locală.

2014 8.000,00

Ajutorarea elevilor cu performanţe şcolare scăzute prin

organizarea de cursuri tip „after-school” 2016 17.000,00

Sustinerea si

atragerea de

specialisti din

domeniu.

Acordarea de facilităţi în scopul atragerii specialiştilor tineri

(spre exemplu: asigurarea de locuinţe, gratuităţi în transport,

facilităţi sociale şi de sănătate, oferirea de alternative

adecvate de petrecere a timpului liber – culturale şi de

agrement )

2013 500.000,00

V.2 -

INFRASTRUCTU

RĂ ŞI SERVICII

DE EDUCAŢIE

UNIVERSITARĂ

Crearea unui

centru

universitar

Crearea a două cămine pentru studenţi. 2030 1.800.000,0

0

Amenajarea/ crearea unei clădiri în care să se desfăşoare

cursurile (alta decât cea existentă). 2030

2.750.000,0

0

Realizarea unui studiu de identificare a nevoilor neacoperite

de invăţare în învăţământul superior din regiune, în vederea

creării potenţialului de dezvoltare a centrului universitar

bistriţean.

2030 5.700,00

V.3- FORMARE

PROFESIONALĂ

CONTINUĂ

Formarea

adultilor

Crearea unui centru de formare profesională a adulţilor, cu

accent pe formarea în domeniile care sunt deficitare pe piaţa

muncii (turism, industrie alimentară, servicii, comerţ,

construcţii).

2018 92.000,00

Calificarea personalului pentru creşe în functie de specificul

varstei copiilor. 2020 11.500,00


459

Corelarea

ofertei

educaţionale cu

cerinţele pieţei

muncii.

Înfiinţarea unui centru de evaluare şi formare a tinerilor

meseriaşi, denumit generic „Casa meseriilor”( dezvoltarea

de programe pentru tineri în vederea inserţiei pe piaţa

muncii, derularea de campanii de schimbare a mentalităţii,

conştientizare cu privire la importanţa practicării unei

meserii, revalorizarea, în conştiinţa publică a meseriaşilor )

2022 183.000,00

V.4 - ŞOMAJUL

ŞI

PROMOVAREA

OCUPĂRII

Sustinerea

activa a

populatiei in

vederea

asigurarii

incluziunii

sociale a

somerilor si a

promovarii

ocuparii

Crearea unui centru de consiliere socială şi ocupaţională

(“Piaţa muncii volantă”- muncă pentru zilieri) 2015 40.000,00

Campanii de combatere a muncii la negru şi a muncii la gri,

în vederea reglementării pieţei muncii şi asigurarea

principiilor concurenţiale reale

2015 2.000,00

Crearea unui centru de informare a populatiei cu privire la

promovarea ocuparii si la institutiile abilitate care pot

sustine individul in reintegrarea in campul muncii.

2020 6.000,00

V.5 -

INFRASTRUCTU

RĂ ŞI SERVICII

SOCIALE

Crearea de noi

spatii cu

functiune

socială pentru

grupurile

defavorizate ale

comunitatii

bistritene.

Creare Centru de cazare şi noapte pentru persoanele fără

adăpost. 2012 430.000,00

Realizarea unui Centru de zi pentru persoane cu dizabilităţi

(Locaţie: Punctul termic str. Rodnei sau CAP Ghinda),

incluzând un atelier pentru ocupaţii tradiţionale pe care

aceştia le pot deprinde.

2014 500.000,00

Construirea unui Complex de servicii sociale pentru

vârstnici la Sigmir 2014

2.500.000,0

0

Realizarea unui Centru de zi pentru vârstnici (Locaţii:

Punctul termic str. Florilor sau Punctul termic str. O. Goga) 2015 400.000,00

Functionarea unei gradinite sociale pentru copiii din grupuri

defavorizate. 2016 200.000,00

Crearea unui Centru pentru victimele violentei in familie. 2022 800.000,00

Formarea

adultilor

Formarea profesională a persoanelor cu handicap/a

însoţitorilor acestora/a rromilor pentru integrarea pe piaţa

muncii.

2020 30.000,00

Campanii de

conştientizare

şi

responsabilizar

e a opiniei

publice cu

privire la

problematici

sociale

Derularea unor campanii de responsabilizare a cetăţenilor

cu privire la consecinţele cauzate de încurajarea cerşetoriei

“Nu-i îmbogăţi pe cei care nu vor să muncească”

2012 20.000,00

Sustinerea

activa a

Proiecte privind reducerea abandonului scolar în rândul

copiilor rromi. 2014 200.000,00


460

V.6 -

INTEGRAREA

COMUNITATII

RROME

populatiei

comunitatii

rrome

Crearea unui centru de consiliere si asistenta socială pentru

persoanele din comunitatea rroma aflate în dificultate

(inclusiv consiliere maternală pentru tinerele mame rrome )

în care să fie cooptat şi un reprezentant al comunităţii

rrome.

2025 300.000,00

Resposabilitate

a sociala a

comunităţii

rrome

Program educativ de incluziune socială a copiilor care

practică cerşetoria.

2015

40.000,00

Implicarea

mediului public

in promovarea

incluziunii

populatiei

comunitatii

rroma

Informarea si constientizarea populatiei rroma cu privire la

posibilitatile de îmbunătăţire a creşterii calităţii vieţii. 2016 10.000,00

Organizarea periodică a unor târguri de arte şi meserii

tradiţionale ale rromilor. 2016 10.000,00

Stimularea spiritului antreprenorial al populatiei comunitatii

rroma prin sustinerea acesteea in mini afaceri de tipul

colectare si procesare ciuperci naturale/fructe de pădure,

etc. provenite din vecinatatea municipiului.

2017 100.000,00

V.7-

SĂNĂTATE

Crearea de noi

spatii cu

functiune

specifică

domeniului

sanatatii in

municipiul

Bistrita.

Crearea unui Centru de permanenta al medicilor de familie

din municipiul Bistrita. 2015 200.000,00

Crearea unui Centru de permanenta al medicilor

stomatologi din municipiul Bistrita. 2018 200.000,00

Crearea unui Centru de respiro pentru persoanele cu

handicap mintal grav. 2018 400.000,00

Crearea unui Serviciu medical specializat pentru

consumatorii de droguri. 2018 40.000,00

Sustinerea si

atragerea de

specialisti din

domeniu

Crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea

specialiştilor în domeniul medical. 2013 25.000,00

V.8

CULTURĂ

Crearea de noi

spatii cu

functiune

specifică

domeniului

culturii in

municipiul

Bistrita,

inclusiv

reabilitarea

celor existente

Realizarea unui spaţiu cultural polivalent: teatru,

filarmonică, operă, cinema, cu mai multe săli de diverse

mărimi, pentru cca. 2000 locuri, inclusiv spaţii

neconvenţionale pentru activităţi artistice.

2016 8.400.000,0

0

Reabilitarea clădirilor cu funcţiune culturală (Căminele

culturale din localităţile componente) 2017 150.000,00

Organizarea de

manifestări

culturale

Crearea de manifestări şi evenimente culturale cu scopul de

valorificare a cadrului istoric prin organizarea de

evenimente culturale de tip târg cultural medieval,

manifestări în jurul Bisericii Evanghelice care să atragă

public: expoziţie de artă în aer liber, fanfară, car alegoric

2013

25.000,00


461

Susţinerea şi dezvoltarea notorietăţii manifestărilor şi

evenimentelor devenite tradiţionale organizate în municipiul

Bistriţa:Festivalul Pfingsteen, Serbările Bistriţei Medievale,

Zilele Municipiului Bistriţa, Festivalul Internaţional de

Folclor NUNTA ZAMFIREI, Festivalul Internaţional al

Fanfarelor, Festivalul tradiţiilor NOSA

permanent 115.000,00

Atragerea şi organizarea de manifestări culturale naţionale

şi internaţionale: simpozioane, conferinţe, expoziţii, festival

film etc.

permanent 11.000,00

Sustinerea si

atragerea de

specialisti din

domeniu

Stimularea ofertanţilor culturali de a păstra, dezvolta şi

promova diversitatea culturală şi artistică prin acordarea de

facilităţi.

permanent 25.000,00

V.9

TINERET ŞI

SPORT

Reabilitarea

infrastructurii

pentru tineret in

municipiul

Bistrita.

Reabilitarea bazelor sportive din cartierele municipiului. 2015 120.000,00

Reabilitarea şi modernizarea Centrului comunitar pentru

Tineret - Strada Liviu Rebreanu, nr. 18. 2017 600.000,00

Crearea de noi

spatii cu

functiune

specifică

domeniului

sport in

municipiul

Bistrita.

Construirea de baze sportive multifuncţionale in localităţile

componente. 2016

1.200.000,0

0

Construirea unei piste motocross – omologată FRM –

Dealul Cighir 100.000,00

Realizarea unui „TinCamp” – centru/campus pentru tineri

(va include spaţii de cazare şi sală de mese; Sală de

conferinţe, proiecţii, săli de curs, spectacole, ateliere de

creaţie, etc.; Teren de sport multifuncţional, spaţii

amenajate pentru tabere tematice; Centru de documentare şi

informare cu mediatecă/ludotecă/sală de lectură; „Casa

ONG-urilor” – spaţiu destinat exclusiv interacţiunii şi

elaborării de programe comune a tuturor ONG-urilor de

tineret din municipiu; Centrul municipal de educaţie non

formală; Cabinete de consiliere psihologică pentru tineri;

Locaţia campusului: Wonderland)

2018 4.500.000

Dezvoltarea de

programe de

petrecere a

timpului liber

pentru tineri.

Organizarea unui spaţiu pentru practicarea noilor sporturi

dedicate tinerilor (role, biciclete, baschet de stradă, etc.).

2015

115.000,00

Susţinerea

activităţii

sportive de

performanţă in

municipiul

Bistrita.

Susţinerea activităţii sportive desfăşurate de Asociaţia

„Club Fotbal Gloria 1922” Bistriţa permanent 450.000,00

Susţinerea activităţii sportive desfăşurate de echipa de

handbal feminin şi masculine a Clubului Sportiv Municipal. permanent 95.000,00

Susţinerea activităţii sportive desfăşurate de forurile

naţionale la Bistriţa (Tenis, haltere, gimnastică, etc.). permanent 185.000,00


462

Organizarea de

manifestări

sportive

Organizarea unei manifestări sportive de anvergură:

“Jocurile sportive Siebenburgen”, cu participarea sportivilor

din cele 7 oraşe şi din oraşele înfrăţite

2013 200.000,00

Crearea unor campionate sportive între şcoli şi între

cartiere. 2013 200.000,00

Atragerea unor competiţii de nivel european şi mondial în

municipiu cu scopul promovării sportului la nivel local dar

şi ca şi un mijloc de dezvoltare economică locală.

2019 230.000,00

Sustinerea si

atragerea de

specialisti din

domeniu.

Recompensarea sportivilor de performanţă pentru păstrarea

lor în comunitate (ex. construirea unui bloc cu apartamente

de serviciu pentru sportivii activi, de valoare ai

municipiului).

2019 460.000,00

Promovarea

cluburilor si

ONG-urilor

sportive.

Realizarea unei platforme sportive, în mediu virtual, cu

scopul creşterii vizibilităţii, unde cluburile sportive şi ONG-

urile cu profil sportiv să îşi prezinte serviciile oferite şi

calendarul de activităţi.

2014 45.000,00

TOTAL 46.297.900

6. CAPACITATEA ADMINISTRATIVA

Domeniu


Valoare

estimată-

euro

Dezvoltarea unor

module de

cursuri de

perfecţionare

Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice,

ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi

managementul proiectelor, etc

2013 100.000,00

Profesionalizarea resurselor umane prin programe pentru

pregatirea continuă a funcţionarilor publici, finanţate prin

fonduri structurale;

permanent/

annual 50.000,00

Organizare

internă

Îmbunătăţirea organizării interne prin adaptarea

Regulamentului de Organizare şi Funcţionare la cerinţele

legislaţiei în vigoare, compatibile legislaţiei administraţiei

europene;

2013 30.000,00

Realizarea metodelor şi instrumentelor de gestiune publică,

introducerea unor metode moderne de gestionare a

documentelor şi a legislaţiei specifice, promovarea

parteneriatului public-privat in vederea sporirii resurselor

financiare alocate domeniilor prioritare.

2018 50.000,00

Imbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de măsurare a

performanţelor şi de raportare, inclusiv a mecanismelor de

feedback asupra activităţii administraţiei publice, luându-

se în considerare opinia societăţii civile şi a publicului larg

(cetăţenilor).

2020 200.000,00

Training în tehnici de măsurare a performanţelor şi tehnici

de raportare, inclusiv în elaborarea indicatorilor de 2017 150.000,00


463

VI.1

RESURSELE

UMANE DIN

ADMINISTRAŢI

A PUBLICĂ

Creşterea

responsabilizăriia

dministraţiei

publice

performanţă, în monitorizare şi evaluare.

Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei

raportării performanţelor administraţiei centrale şi locale

către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către

grupurile de cetăţeni.

2018 150.000,00

Organizarea de seminarii, conferinţe, campanii de

conştientizare în vederea furnizării de informaţii către

publicul larg în legătură cu activitatea administraţiei

publice;

permanent 50.000,00

VI.2

IMPLEMENTAR

EA

SOLUŢIILOR

IT&C LA

NIVELUL

ADMINISTRAŢI

EI PUBLICE

LOCALE

Informatizarea

serviciilor

publice

Implementarea sistemului integrat de e-administraţie la

nivelul Primăriei 2016 480.000,00

Implementarea la nivelul municipiului soluţii de tip e-

guvernare. 2019

1.600.000,0

0

Implementare la nivelul municipiului sistem integrat de e-

sănătate 2020 150.000,00

Evaluarea performanţelor tehnice ale aparaturii din dotare

si achiziţionarea de aparatură IT performanta;

permanent/

anual 30.000,00

Achiziţionarea de programe performante specifice

activităţilor din administraţie; permanent 250.000,00

Asigurarea pregătirii continue a funcţionarilor publici, cu

prioritate pentru obţinerea certificării ECDL permanent 150.000,00

Atragerea fondurilor europene în vederea informatizării,

pregătirea de proiecte în vederea participării la licitaţii de

proiecte.

permanent/

anual 50.000,00

VI.3.

DOCUMENTE

DE REFERINŢĂ

LA CARE SE

RAPORTEAZĂ

COMUNITATEA

Elaborarea/actual

izarea

documentelor de

planificare

strategică şi

urbană

Elaborare/actualizare strategii locale/sectoriale şi

microregionale/periurbane de dezvoltare 2012-2030 250.000,00

Elaborare/actualizare/implementare Strategii, PUG,

PUZuri, inclusiv la nivelul localitătilor componente. 2012 850.000,00

Consolidarea mecanismelor privind parteneriatul public

privat 2013 10.000,00

Crearea unui forum de dialog pentru întărirea colaborării

între mediul privat şi administraţia publică 2014 10.000,00

Sprijin pentru

procesul de

descentralizare

sectorială a

serviciilor

Training pentru funcţionarii publici din administraţia

publică locală, mai ales din sectorul de educaţie (inclusiv

pentru reprezentanţii autorităţilor locale în consiliile de

administraţie ale şcolilor), şi din sectorul de sănătate pentru

a implementa eficient noile servicii descentralizate;

Permanent 50.000,00

VI.4

ADMINISTRAŢI

A PUBLICĂ ÎN

RELAŢIA CU

CETĂŢEANUL

Optimizarea funcţionării compartimentului de relaţii cu

publicul;

permanent/

anual 10.000,00

Combaterea birocraţiei in activitatea de relaţii cu publicul; permanent/

anual 10.000,00

Formarea personalului din cadrul compartimentului de

relaţii cu publicul în domeniul comunicării si relaţiilor

permanent/

anual 15.000,00


464

Îmbunătăţirea

calităţii

serviciilor cu

impact direct

asupra

cetăţeanului

publice.

Consultarea şi dezbaterea publică a proiectelor strategice

legate de: dezvoltare urbanistica, investitii în

infrastructură, instituţii sociale şi de cultura, protecţia

mediului;

permanent/

anual 5.000,00

Folosirea pârghiei fiscale pentru atragerea investitorilor

aducători de venituri sporite în bugetul local;

permanent/

anual 50.000,00

Promovarea investiţiilor, exporturilor, oportunitaţilor de

afaceri, facilitătilor de dezvoltare locală prin: conferinţe,

expoziţii şi târguri, oraşe infrăţite, atragerea

reprezentanţelor diplomatice şi comerciale străine, oferirea

de terenuri cu infrastructră industială şi locativă realizată,

practicarea de taxe, impozite şi preţuri stimulative

permanent/

anual 45.000,00

Infiintarea unui centru modern de informatii si consiliere

pentru cetateni

2018

500.000,00

Realizarea de puncte de informare a cetatenilor, panou de

afisaj electronic, infochioscuri si panouri de afisaj stradale 2018 250.000,00

Promovarea strategiilor de participare cetăţenească la

elaborarea deciziilor publice; 2025 12.000,00

Infiintarea cluburilor de cartier, consiliilor de cartier,

punctelor de colectare a taxelor si impozitelor, a

incubatoarelor pentru afaceri prin transformarea punctelor

termice dezafectate

2030 250.000,00

Creşterea

gradului de

transparenţă,

informare şi

implicare a

cetăţenilor în

luarea deciziilor

Constituirea ghişeului unic 2016 60.000,00

Formarea Comitetelor Consultative Cetăţeneşti 2024 30.000,00

Organizarea de dezbateri publice pentru consultarea

cetăţenilor cu privire la proiecte de acte normative

permanent/

anual 30.000,00

Stabilirea şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu

universităţi şi centre de cercetare, în special a celor cu

activitate relevantă pentru domeniul administrativ, şi

implementarea produselor şi tehnologiilor realizate de

aceste unităţi de cercetare-inovare care se dovedesc a fi

relevante pentru activitatea desfăşurată de autorităţile

locale.

2013 25.000,00

Eficientizarea

serviciilor

publice

Elaborarea şi adoptarea de standarde de calitate 2018 35.000,00

Elaborarea unui cod de conduită pentru funcţionari publici 2018 1.000,00

Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel

politico-administrativ 2018 15.000,00

Îmbunătăţirea

calităţii şi

eficienţei

furnizării

serviciilor

Folosirea mecanismelor electronice, de exemplu, portaluri

internet şi baze de date

Permanent/

anual 30.000,00

Realizarea unui sistem de arhivare electronică a

informaţiilor si documentelor din cadrul Primăriei

municipiului Bistriţa, în vederea simplificării fluxului

informational şi a reducerii costurilor operaţionale

2014 500.000,00

TOTAL 6.433.000


465

Date post:	10-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa …...ANALIZA SWOT III. PLANUL DE ACŢIUNE...

Documents