STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂmie.ro/_documente/scheme_grant/doc_referinta/Strategia_APA.pdf ·...

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

A SERVICIILOR PUBLICE DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

“ ROMÂNIA 2025 ”

2

.

C U P R I N S 1. Introducere 2. Evoluţia conceptului despre serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare în Europa 3. Starea actuală a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

3.1 Resursele de apă ale României 3.2. Situaţia actuală a infrastructurii locale. 3.2.1. Alimentarea cu apă a localităţilor 3.2.2. Canalizarea şi epurarea apelor uzate 3.3. Accesibilitatea serviciilor 3.3.1. Alimentarea cu apă potabilă 3.3.2. Canalizarea apelor uzate 3.4. Calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare 3.4.1. Calitatea apei potabile 3.4 2. Calitatea apei deversate 3.4.3. Capacitatea profesională de analiză la nivelul laboratoarelor de

proces 3.5. Cadrul legislativ. Comparaţie cu legislaţia europeană 3.6. Finanţarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare 3.7. Resursele umane implicate în organizarea şi realizarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare 4. Principalele obiective şi priorităţi ale serviciilor publice de

alimentare cu apă şi canalizare

A. Obiective specifice pe termen mediu (2004 – 2007) 4.1. Descentralizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi

canalizare 4.2. Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi

canalizare şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii

4.3. Promovarea principiilor economiei de piaţă 4.4. Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din

domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare 4.5. Promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă şi protecţia

mediului. 4.6. Promovarea parteneriatului social 4.7. Pregătirea profesională – factor major în creşterea nivelului de

calitate a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

B. Principalele obiective strategice pe termen lung (2007–2025)

3

5. Evaluarea costurilor generate de realizarea obiectivelor pe termen mediu şi lung

5.1. Date generale 5.2. Evaluarea necesarului de investiţii pentru serviciile de apă

şi canalizare în mediul urban 5.3. Evaluarea necesarului de investiţii pentru serviciile de apă şi

canalizare în mediul rural 5.4. Evaluarea necesarului total de investiţii pentru serviciile de

alimentare cu apă şi canalizare 6. Surse potenţiale de finanţare a programelor naţionale de modernizare şi dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi canalizare

6.1 Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi - şi multilaterale. 6.2 Utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investiţii în infrastructura locală 6.3. Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat).

7. Reforma administrativă în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

7.1. Raporturile între administraţia publică locală şi operatori 7.2. Relaţiile operatorilor cu ANRSC 7.3. Procesul de reducere a numărului de operatori

8. Creşterea importanţei pregătirii profesionale continue a personalului din serviciile de alimentare cu apă şi canalizare 9. Perspectiva raporturilor dintre operatori şi partenerii sociali 10. Concluzii finale şi recomandări

4

1. Introducere

Sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări majore în ultimii 10 ani, atât din punct de vedere tehnic cât şi organizatoric.

Atât Programul de Guvernare pe perioada 2001- 2004 cât şi Strategia Economică a României pe termen mediu evidenţiază importanţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare şi rolul lor în procesul de ridicare a calităţii vieţii. De aceea, Asociaţia Română a Apei apreciază că este oportun să se elaboreze în acest moment o strategie pe termen mediu (2004 - 2007) şi lung (până în anul 2025) pentru domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, care, având ca punct de plecare analiza situaţiei existente, să creioneze scenariile posibile de modernizare şi dezvoltare a acestor servicii şi să contribuie astfel la luarea unor decizii majore cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.

Analiza va trebui să aibă în vedere că serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare joacă un rol capital pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru lupta împotriva excluderii sociale şi izolării. Ţinând cont de importanţa lor pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate. Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiţie pentru o mai bună integrare economică în Uniunea Europeană. În plus, aceste servicii alcătuiesc un stâlp al cetăţeniei europene, deoarece se numără printre drepturile cetăţenilor europeni şi oferă o posibilitate de dialog cu autorităţile publice, în cadrul unei bune administrări.

Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare se află în centrul

dezbaterii politice, în special din perspectiva rolului pe care îl joacă autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a veghea la buna funcţionare a pieţei şi pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor şi conservarea bunurilor publice atunci când piaţa nu reuşeşte să o facă.

Strategia de faţă plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum sunt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european, având la bază următoarele obiective fundamentale:

• Descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populaţiei;

5

• Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de bază (alimentare cu apă, canalizare, salubrizare) şi creşterea gradului de acces a populaţiei la aceste servicii;

• Restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei şi reconsiderarea raportului preţ/calitate;

• Promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;

• Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale;

• Instituţionalizarea creditului local şi extinderea contribuţiei acestuia la finanţarea serviciilor comunale;

• Promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;

• Promovarea parteneriatului social şi pregătirea continuă a resurselor umane.

6

2. Evoluţia conceptului despre serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare în Europa

Cartea Albă asupra guvernării Europei, lansată în cadrul reuniunii Parlamentului European din 15 februarie 2000, a introdus noul concept de parteneriat democratic între diferitele nivele de guvernare în Europa şi tratează problematica serviciilor publice de interes economic general, inclusiv cele de alimentare cu apă şi canalizare, considerându-le de o importanţă deosebită pentru menţinerea coeziunii sociale, ridicarea calitătii vieţii pe continentul european şi asigurarea dezvoltării durabile.

Principalele probleme care se ridică astăzi în Uniunea Europeană cu privire la viitorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare sunt:

întărirea coeziunii sociale;

globalizarea şi deschiderea pieţei pentru libera concurenţă;

extinderea parteneriatului public-privat;

dezvoltarea durabilă.

Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare trebuie să aibă următoarele caracteristici:

universalitate;

egalitatea tratamentului;

continuitate;

siguranţa persoanelor şi a serviciului;

adaptabilitate şi gestiune pe termen lung;

transparenţă ;

suportabilitate.

Strategia de faţă defineşte principalele obiective de dezvoltare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare în conformitate cu prevederile directivelor europene pentru:

- apă potabilă Nr. 98/83/EEC ;

- apă uzată urbană Nr. 91/271/EEC ;

- apă de suprafaţă pentru apă potabilă Nr.75/440/EEC ;

- poluanţi periculoşi în apă subterană Nr. 80/68/CEE ;

- poluanţi periculoşi în apă de suprafaţă Nr.76/464/CEE .

7

Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului şi Consiliului European stabileşte cadrul de acţiune în domeniul politicii apei şi recunoaşte bazinul hidrografic ca unitate naturală şi fundamentală pentru formarea, utilizarea şi protecţia apelor.

Directiva Cadru aduce o serie de elemente revoluţionare ca:

� gospodărirea apelor la nivel de bazin hidrografic;

� caracterizarea stării apelor în cinci categorii de calitate;

� definirea stării de referinţă pentru apele de suprafaţă;

� definirea “stării bune” a apelor;

� definirea categoriei de ape puternic modificat antropic, pentru care obiectivul este obţinerea potenţialului ecologic bun;

� clarificarea conceptului de reabilitare a râurilor.

Implementarea Directivei Cadru 2000/60/EC presupune elaborarea Planului de Management al Apelor pe Bazine Hidrografice, prin strânsa colaborare a ţărilor din Uniunea Europeană şi a celor aflate în procesul de aderare.

Planul de Management al Apelor pe Bazine Hidrografice reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor, care stabileşte obiective ţintă pe o durată de 6 ani şi propune măsuri pentru asigurarea surselor de apă şi pentru atingerea “stării bune” a apelor în vederea utilizării durabile.

În concluzie, evoluţia actuală a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare poate fi caracterizată astfel :

• Sectorul trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga Europă;

• Deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt două provocări de mare actualitate, la care fiecare ţară membră sau în curs de aderare, trebuie să dea un răspuns;

• Se conştientizează tot mai mult dimensiunea socială a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare şi impactul pe care acestea îl au asupra coeziunii sociale;

• În ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a fost necesară înfiinţarea unor autorităţi de reglementare;

• Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare trebuiesc organizate regional.

3. Starea actuală a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

3.1 Resursele de apă ale României

Teritoriul României dispune de toate tipurile de resurse de apă dulce (râuri, lacuri şi din straturile subterane). Cea mai mare resursă de apă dulce provine din Dunăre şi din râurile interioare. Lacurile naturale, deşi numeroase (3450) au o contribuţie nesemnificativă la volumul resurselor de apă ale României.

Apele interioare sunt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu şi cu o pondere mare în privinţa valorificării economice.

Cel mai important parametru ce caracterizează resursele de apă din râuri îl constituie stocul mediu multianual, exprimat fie sub formă de volum scurs, fie sub formă de debit. România este împărţită în 11 bazine hidrografice, conform fig. 1.

Din punct de vedere absolut cel mai mare aport de apă îl are bazinul Siret

(224 m3/s, 7083 mil.m3) reprezentând 17% din volumul total al resurselor de apă ale ţării. Urmează Mureşul (186 m3/s, 5870 mil.m3) cu 14% şi Oltul (174 m3/s, 5490 mil.m3) cu 13%, cele trei bazine furnizând, împreună, aproape

8

9

jumătate din volumul resurselor de apă ale ţării. Există însă şi bazine care deşi au suprafeţe aproape identice, din cauza condiţiilor diferite de altitudine, relief şi climă prezintă resurse total diferite.

Se poate deci remarca faptul că:

resursele de apă ale României sunt neuniform distribuite în spaţiu. Cele mai bogate în resurse de apă sunt bazinele cu suprafeţe relativ mici dar cu altitudini mari: Nera – Cerna şi Tisa superioară, urmate de Jiu, Someş şi Olt. Cele mai sărace în resurse de apă sunt bazinele Dunării şi Litoralului;

resursele de apă ale râurilor României sunt neuniform distribuite în timp, având mari variaţii sezoniere. La nivel de ţară, în sezonul de primăvară se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, în timp ce în sezonul de toamnă, cel mai secetos sezon din România, scurgerea nu reprezintă decât 14,2% din cea anuală, comparativ cu sezonul de vară când scurgerea atinge 26,7% din cea anuală şi chiar cu cel de iarnă când se scurge 19,4% din stocul mediu multianual.

Totalul resurselor hidrologice de apă al apelor de suprafaţă interioare în condiţii climatice normale însumează 42,089 km3/an iar cele provenite din Dunăre 170 km3/an (la intrarea în ţară).

Apele subterane

Cele mai însemnate (cantitativ) ape descendente constituite în resurse permanente, sunt cele freatice, situate în primul orizont acvifer. În funcţie de unităţile tectonice structurale, denumite regiuni, acestea se caracterizează în funcţie de condiţiile morfo-structurale.

Apele freatice sunt cantonate la adâncimi de 10 – 30 m, capabile să debiteze 1 – 10 l/s km2 şi constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă. Din punct de vedere calitativ acestea nu îndeplinesc condiţiile de potabilitate datorită depăşirii indicatorilor specifici fizico-chimici şi microbiologici.

Apele subterane de adâncime sunt situate sub nivelul zonei schimbului activ şi sunt influenţate de apele superficiale şi în acelaş timp ele depind în mai mică măsura de condiţiile climatice.

În Câmpia Română, cele două depozite de Cândeşti, dinspre Carpaţi şi de Frateşti, în partea sudică, sunt cele mai bogate resurse subterane de adâncime. Stratele de Frateşti ocupa circa 24.000 km2, de la vest de Jiu şi până în Bărăgan, adâncimea ajungând la 300 m. Stratele de Cândeşti sunt şi ele deosebit de dezvoltate, iar adâncimea variază între 50 m şi 200 m, putând debita 1 – 10 l/s.

În Podişul Moldovei, Câmpia de Vest şi Podişul Transilvaniei, resursele de apă se găsesc la adâncimi de 300 – 500 m, unele strate de adâncime fiind mineralizate sub influenţa depozitelor de sare sau gaz metan, de fier sau mangan.

În concluzie, potenţialul teoretic al resurselor de apă ale României totalizează 140,49 km3/an, din care Dunărea contribuie cu 87,8 km3/an, râurile interioare cu 42,089 km3/an, iar apele subterane cu 10,8 km3/an. Raportat la numărul locuitorilor, potenţialul resurselor de apă ale României reprezintă 6450 m3/an/loc, cifră mult

10

superioară mediei europene care este de 4000 m3/an/loc. România ocupă din acest punct de vedere locul al nouălea printre ţările europene.

Asupra potenţialului resurselor de apă ale României trebuie făcute o serie de consideraţii care rezultă din specificul poziţiei geografice, reliefului, geologiei, climei, solului şi vegetaţiei şi anume:

fluviul Dunărea care constituie peste 62 % din potenţialul resurselor de apă este situat pe cea mai mare parte a cursului său la periferia teritoriului României, motiv pentru care s-ar putea utiliza economic numai cca. 20 - 30 km3/an;

reţeaua hidrografică interioară (cea mai accesibilă folosinţelor) este neuniform distribuită pe teritoriul ţării;

debitele râurilor interioare sunt variabile nu numai de la o zonă la alta, de la un anotimp la altul, ci şi de la un an la altul, motiv pentru care în regim natural potenţialul utilizabil se cifrează la doar 5 km3/an, sporit însă cu 8,01 km3/an (volum util) prin cele 1232 lacuri de acumulare realizate;

potenţialul apelor subterane, utilizabile din punct de vedere tehnico-economic, este 5,5 km3/an;

în România se întâlnesc şi ani deosebit de ploioşi, când debitele râurilor cresc foarte mult, producând inundaţii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale;

periodic, pe o bună parte a teritoriului României, se manifestă fenomenul de secetă care conduce la scăderea dramatică a resurselor de apă, uneori până la circa 30% din cele ale unui an normal.

Ţinând cont de aceste consideraţii, rezultă că potenţialul resurselor de apă utilizabile este evaluat la 41 - 51 km3/an, ceea ce înseamnă 1800 ÷ 2250 m3/an/loc. În aceste condiţii unii specialişti consideră că România este o ţară săracă în resurse de apă.

Deşi apa este o resursă naturală regenerabilă, este totuşi limitată în ceea ce priveşte volumul anual disponibil, manifestând chiar tendinţe de scădere în unele bazine hidrografice sau imposibilitatea utilizării în caz de poluare accentuată. Limitări ale utilizării resurselor noastre de apă apar şi din alte cauze, printre care amintim:

transportul resurselor de apă la distanţă prezintă multe dificultăţi sub aspect tehnico - economic, fapt ce face ca ele să fie privite ca o resursă regională, neputându-se realiza un sistem naţional interconectat al acestora;

resursele de apă disponibile pe teritoriul României sunt puternic influenţate, atât cantitativ cât şi calitativ, de activităţile umane: pe de o parte prin prelevări apropiate de limita resurselor socio – economice (bazinul hidrografic Argeş), iar pe de altă parte, printr-o poluare pronunţată (râurile Tur, Lăpuş, Cavnic, Arieş, Târnava, Cibin, Dâmboviţa, Vaslui, Jijia, Bahlui etc.).

11

3.2. Situaţia actuală a infrastructurii locale

3.2.1. Alimentarea cu apă a localităţilor

La recensământul din 18 martie 2002, populaţia României a fost de 21.680.974 locuitori, din care : 11.435.080 locuitori în mediul urban (52,7%) şi 10.245.894 locuitori în mediul rural (47,3%).

Administrativ, România are 42 judete, 268 municipii şi oraşe şi 2686 comune (cca. 15.700 localităţi rurale).

În prezent dispun de sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile 2.915 de localităţi, din care:

• 268 municipii şi oraşe (100%);

• 2647 localităţi rurale, reprezentând cca.17% din numărul total al acestora.

Reţelele de distribuţie a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km, asigurând o echipare în mediul urban de 71 % din lungimea totală a străzilor.

Capacitatea actuală a sistemelor centralizate de alimentare cu apă pentru centrele populate este de 120 mc/s, din care 48 mc/s îi furnizează sursele subterane, iar 72 mc/s sursele de suprafaţă, inclusiv Dunărea.

Cantitatea anuală de apă potabilă distribuită consumatorilor însumează cca. 1.350 milioane mc, din care pentru uz casnic 811 milioane mc.

În ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită în reţea datorată în principal contorizării şi a reducerii activităţilor industriale.

Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării, gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă, poluarea semnificativă a unor râuri interioare, face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă în tot cursul anului, mai ales în perioadele de secetă sau în iernile cu temperaturi scăzute, când zile întregi alimentarea cu apă este întreruptă sau debitele se reduc drastic.

3.2.2. Canalizarea şi epurarea apelor uzate

În prezent, dispun de reţele de canalizare publică un număr de 644 localităţi, din care:

• 266 de municipii şi oraşe;

• 378 de localităţi rurale.

Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 16.812 km, din care, în mediul urban 15.736 km. Lungimea străzilor echipate cu reţele de canalizare în mediul urban este de 51,8% din lungimea totală a străzilor.

În comparaţie cu străzile echipate cu conducte de alimentare cu apă, numai 73% din acestea sunt echipate şi cu reţele de canalizare.

În cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente în România se epurează numai 77 % din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare; 47 de localităţi urbane (printre care: Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Brăila, Galaţi, Tulcea), deversează apele uzate în emisari fără o epurare prealabilă.

3.3. Accesibilitatea serviciilor

12

3.3.1. Alimentarea cu apă potabilă

Din totalul de cca. 21,7 mil. locuitori, în România beneficiază de apă potabilă din reţeaua publică 14,7 mil. persoane (68%), din care 11,3 mil. în mediul urban (ceea ce reprezintă 77% din populatia alimentată cu apă şi 98% din populatia urbană), şi 3,4 mil. în mediul rural (ceea ce prezintă 23% din popuţia alimentată cu apă şi 33% din populaţia rurală ).

Fig.2 Evoluţia numărului populaţiaei cu acces la serviciul public de alimentare cu apă [%]

71 29

6832

0 20 40 60 80 100 120

1976

2002

Populaţie care nu beneficiază de servicul pubic de alimentare cu apăPopulaţie care beneficiază de servicul pubic de alimentare cu apă

Din comparaţia acestor date cu nivelele existente în anul 1976, rezulta o dinamică a numărului de locuitori care beneficiază de apă potabilă din reţeaua publică prezentată în fig. 2.

Într-un interval de 25 de ani s-a realizat o creştere a numărului de utilizatori racordaţi la reţele de apă curentă de la 29% din populaţia ţării

la 68% (fig. 2), în condiţiile în care, în acelaşi interval de timp, s-au produs mutaţi majore şi în raportul dintre populaţia urbană şi cea rurală.

Nivelul de echipare cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă a populaţiei este net defavorabil mediului rural.

13

.3.3 2. Canalizarea apelor uzate

Populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare este de cca. 11,45 mil.

Ca şi în cazul alimentării cu apă potabilă, populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare publică este mult mai mare în mediul urban decât în cel rural : 10,3 mil. locuitori (ceea insemnă 90% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi 90% din populaţia urbană), respectiv 1,15 mil. (ceea ce insemnă 10% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi 10% din populaţia rurală).

Comparativ cu situaţia anului 1976, evoluţia acestui indicator este prezentată în fig. 3.

Fig. 3 Evoluţia numărului de locuitori care beneficiază de serviciul de canalizare [%]

69 31

5248

0 20 40 60 80 100 120

1976

2002

Populaţie neconectată la serviciul public de canalizarePopulaţie conectată la serviciul public de canalizare

Corelând cele două echipări hidroedilitare se poate grupa populaţia ţării în trei mari categorii:

• populaţia care beneficiază de ambele servicii - 52%;

• populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă, dar nu şi de canalizare - 16%;

• populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de canalizare - 32%;

Împărţirea populaţiei ţării în funcţie de modul de acces la cele două servicii este prezentată în fig. 4.

52%

16%

32%

Populatie care beneficiaza de ambele utilitatiPopulatie care beneficiaza doar de serviciul de apa potabilaPopulatie care nu beneficiaza de nici un serviciu

Fig. 4 Accesibilitatea serviciilor publice

Conform recensământului din anul 2002, la nivel naţional, gradul de dotare al locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă este de 53,2% (în mediul urban 87,6%, iar în mediul rural de 15,1%). Repartiţia pe judeţe a echipării locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă faţă de numărul total de locuinţe este reprezentată în fig. 5 :

14

În ceea ce priveşte canalizarea, locuinţele dotate cu astfel de instalaţii reprezintă 51,1% din total la nivel naţional (în mediul urban 85,6%, iar în cel rural 12,9%).

15

tabile

onform datelor cuprinse în Raportul Naţional privind monitorizarea calităţi

Calitatea prin sisteme publice este permanent control

e ale reţelei de distribu

ecorespunzătoare, iar din probele analizate pentru indicatorul Colifor

ţele toxice cum sunt: plumbu

nţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au evacuă ile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, care sunt descăr e mai defavorabile situaţii din acest punct

rbane : Bucureşti, Craiova

3.4. Calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare 3.4.1. Calitatea apei po

Ci apei de băut în mediul urban rezultă următoarele:

apei distribuite ată prin prelevarea de probe. În anul 2000 au fost analizate un

număr de 103.553 probe recoltate din zone reprezentativţie.

Din punct de vedere microbiologic apa distribuită populaţiei a fost sigură. Din totalul de probe analizate pentru indicatorul Coliformi Totali - 3% au fost n

mi Fecali - 1% au fost necorespunzătoare.

Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare a putut fi caracterizată doar prin indicatorii generali de potabilitate, nefiind analizate în rutină substan

l, trihalometanii sau pesticidele. Au fost efectuate analize pentru determinarea substanţelor toxice din apă ( 4% având valori mai mari decât concentraţiile admise), a consumului chimic de oxigen ( 5% având valori mai mari decât cma), a amoniacului ( 5% valori necorespunzătoare) şi a azotaţilor ( 3% rezultate necorespunzătoare).

In concluzie, supravegherea apei potabile a fost eficientă, siguranţa microbiologică fiind asigurată pentru majoritatea populaţiei aprovizionate.

3.4.2. Calitatea apei deversate

O influercate în receptorii naturali. Celde vedere se semnalează în bazinele hidrografice Prut, Argeş-

Vedea şi Litoral. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la sistemele de canalizare ale localităţilor (peste 89%), prelucrări chimice (3%), producerea energiei electrice şi termice (8%). Se constată că în ultimii ani situaţia funcţionării staţiilor de epurare şi pre-epurare nu a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă.

Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafaţă cu substanţe organice, suspensii, substanţe minerale, amoniu, grăsimi, cianuri, fenoli, detergenţi, metale grele sunt marile aglomerări u

, Miercurea Ciuc, Braşov, Sibiu, Râmnicu Sărat, Slatina, Târgovişte, Ploieşti, Slobozia, Bacău, Bârlad, Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Timişoara.

16

mentară, industria celulozei şi hârtiei şi fermele zootehnice.

rămâneri în urmă în domeniul actvităţii laboratoarelor de proces din staţiile p

ea se manifestă la nivelul :

- m rol a calităţii datelor de laborator

în prezent la nivelul parametrilor de calitate ai apei pe ile tehnologice impune reconsiderarea viziunii c ctivitatea de laborator în cadrul sistemelor c t

nţe ;

- ce

lităţii.

u o structura de monitorizare şi intercalibrare a laboratoarelor de proces.

Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare au fost influenţate de diversele transformări organizatorice, tehnice şi admini ităţilor economice din România.

Alţi poluatori importanţi ai cursurilor de ape sunt: industria petrolieră, industria chimică şi de medicamente, exploatările miniere şi prelucrarea metalelor, industria siderurgică şi construcţia de maşini, industria ali

3.4.3. Capaciatea profesională de analiză la nivelul laboratoarelor

de proces

Trebuie menţionat că la nivelul operatorilor apă/canal se constată

de tratare sau staţiile de e urare.

Acest

- dotărilor cu echipamente

- nivelului profesional

anagementul de asigurare şi cont

Exigenţele menifestate fluxur

u care este privită aen ralizate de alimentere cu apă şi canalizare.

Paşii ce sunt necesari în acestă fază se apreciează a fi :

- dotarea laboratoarelor la nivelul exienţelor actuale ;

- instruirea personalului pe nivele de compete

rtificarea şi acreditarea ;

- introducederea sistemelui de asigurare şi control a ca

- implementarea la nivel naţional a unui sistem c

3.5. Cadrul legislativ. Comparaţie cu legislaţia europeană

strative, cauzate de evoluţia instituţională de ansamblu a activ

În prezent se acordă importanţa cuvenită problemelor privind asigurarea şi dezvoltarea serviciilor publice, fiind recunoscut rolul acestora în procesul de ridicare a calităţii vieţii. Prin noile reglementări elaborate în ultimii doi ani, este în curs de instituire un cadru legislativ coerent, care

17

va p

sg

ivind serviciile publice de gospodărie

Lerivind organizarea şi

funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de ă prin Legea nr. 634/2002, modificată şi

rin O.G. nr. 35/2003;

lui privind acordarea licenţelor şi a autorizaţiilor în sectorul serviciilor publice de

e, de

Legislaţie

Directivconsumului u

D ătă în Legea nr. 458/2002 privind calitateas uparametrii de calitate şi valorile lor limită. Clasificarea parametrilor a fost făcută

ermite dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare în concordanţă cu prevederile directivelor europene.

În acţiunea de reglementare coerentă a problemelor privind erviciile publice de interes general, se pot distinge următoarele categorii şi rupe principale de acte normative:

Legislaţie cadru:

Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală

Legea nr. 326/2002 prcomunală

Legea nr. 107/1996 a apelor

Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului

gislaţie specifică : Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 p

canalizare, aprobatcompletată p

Legea nr. 458/2002 privind calitatatea apei potabile

Ordinul nr. 140/2003 al ministrului administraţiei publice pentru aprobarea Regulamentu

gospodărie comunală, condiţiile de suspendarretragere sau modificare a acestora;

Regulamentul-cadru şi Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare

europeană:

a 98/83/CEE privind Calitatea apei destinate man

efiniţia apei potabile, specific apei potabile, este conformă cu cea prevăzută în directivă. În lege

unt stabilite obligaţiile prod cătorilor şi distribuitorilor de apă potabilă,

conform Directivei, renunţându-se astfel la sistemul existent anterior în România.

Directiva Consiliului 91/271/EEC privind Epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în totalitate în legislaţia românească prin

18

a apelor uzate.

acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării i i

e

islaţia r

propusă pentru

HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic

Directiva Consiliului nr. 91/676/EEC privind Protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole a fost transpusă în totalitate prin Hotărârea Guvernului României nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de

cu n traţ din surse agricole.

Celelalte directive al Uniunii Europene în domeniul apei au fost transpuse în legislaţia românească prin următoarele acte normative :

Denumire directivă Transpunere în leg

Data limită

omânească finalizarea implementării

Directiva 75/440/EEC

Decizia 77/795/EEC HG 100 / 2002 1.01.2007

Directiva 76/160/EEC HG 459/2002 1.01.2007

Directiva 76/464/EEC HG 118/2002 1.01.2015

Directiva 80/68/EEC HG 118/2002 1.01.2007

Directiva 78/659/EEC HG 202/2002 1.01.2007

Directiva 79/923/EEC HG 201/2002 1.01.2007

Directiva 79/869/EEC HG 100/2002 1.01.2007

Dlegii 107/1996

irectiva Cadru privind apa 2000/60/EEC

Armonizarea 1.01.2015

3.6. Finanţarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin preţuri şi tarife plătite de consumatori. Aupractică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu ap

e tot mai evidentă.

a oarlope care şi le-a asumat în cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare

torităţile publice nu subvenţionează activitatea de exploatare şi nu se

ă şi canalizare.

În ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor, trebuie remarcat că în această perioadă Bugetul de stat se confruntă cu constrângeri mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă est

De altfel, odată cu intrare în vig e a Legii finanţelor publice cale, bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor

19

inresurse proprii pentru acoperirea nevoilor urgente de investiţii în acest domen

- blocajul financiar şi întârzierea la plată

că

c

are s-au atras fonduri pentru finanţp em

a. mbursabile. Exist

n

la UE pentru finanţarea unor proiecte de investi

- Fonduri obţinute în cadrul unor parteneriate bilaterale, în special cu

ve realizări în acest domeniu sunt: MUDP I (5 municipii), Valea Jiului, MUDP II (10 municipii), cu

împrumuturi de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare totală de cca 120 mil Euro;

r municipiului naţională de

. vernul

ternaţionale. Pe de altă parte, autorităţile locale nu au încă suficiente

iu.

Operatorii de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, fie că este vorba de societăţi comerciale, fie de regii autonome, au posibilităţi financiare foarte limitate, cauzate în principal de:

- rata redusă a profitului acceptat în fundamentarea tarifelor;

a facturilor. Este de menţionat faptul că există localităţi unde perioada medie de încasare a facturilor depăşeşte 200 de zile;

- costurile mari de producţie, generate de starea tehninecorespunzătoare a reţelelor, instalaţiilor şi echipamentelor;

- apacitatea redusă de cumpărare a populaţiei.

Analizând principalele căi pe carea investiţiilor în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare

ut constata următoarele:

Atragerea şi utilizarea unor fonduri neraă câteva realizări notabile în direcţia atragerii şi utilizării de fonduri

erambursabile, dintre care enumerăm:

- Fondurile obţinute de ţii în 16 oraşe cuprinse în programul MUDP;

ţări membre ale UE.

b. Finanţarea investiţiilor prin credite rambursabile

Cele mai semnificati

Reabilita ea sistemului de alimentare cu apă aBucureşti, cu împrumuturi de la Banca InterReconstructie şi Dezvoltare, în valoare totală de 25 mil. Euro ; Programul de alimentare cu apă la sate, aprobat prin HG nr687/1997 şi finanţat din credite externe garantate de GuRomâniei. Până la această dată au fost aprobate 767 proiecte de alimentare cu apă, în valoare de 260 mil. USD şi au fost realizate 109 proiecte, în valoare de 34 mil. USD.

20

Intconsiderabil precum şi aprincipal creşmetode mod în resursele umane

sectoaces

ăţ ţiilor în infrastructura servicii

ţia realizărilor pe anii 2001-2002 în acest domeniu, precum şi prevederile pentru anul 2003 sunt următo

% preziviuni %

rarea într-un astfel de program presupune însă un efort din partea operatorilor şi al autorităţilor locale respective, sumarea unor angajamente pe termen lung. Ele privesc în terea performanţelor operaţionale şi financiare, utilizarea unor erne de management tehnic şi financiar, investiţii

şi în sistemele informaţionale de management.

c. Implicarea capitalului privat şi realizarea unor parteneriate între rul public şi cel privat este la început de drum. Există câteva exemple în

t domeniu: Bucureşti, Ploieşti, Fălticeni, Titu, Moreni.

Cu toate greut ile întâmpinate, valoarea investilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a crescut începând cu anul

2001, atât datorită eforturilor făcute de operatori din surse proprii, cât şi a atragerii de finanţări externe în diferite programme. Situa

arele (Tabelul 1) :

Tabelul 1

An / observaţii

REALIZAT

2001 2002

2002/2001 2003 2003/2001

Valoare investiţii

(miliarde lei) 3143 3477 110 5787 184

Repartizarea efortului investiţional pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii apei nu este uniform la nive ăţ cale. Pe baza cifrelor transmise ă u area di a in iei specif n anul 2002 (fig. 6) :

ă lul autoritrmăto

ilor lostribuţie din teritoriu rezult

ice pe judeţe îvestiţ

Fig. 6 Situaţia investiţiilor in infrastructura serviciilor de alimentare

cu apa în anul 2002, în raport cu nivelul demografic

3.7. Resursele umane implicate în organizarea şi realizarea serviciilor

de alimentare cu apă şi canalizare

Resursa umană – cea care determină în mod decisiv performanţele operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare – a avut evoluţii concordane cu stadiul reformei economice din România. Atomizarea grupurilor judeţene de gospodărie comunală, formarea regiilor autonome la nivelul fiecărui oraş, demararea acţiunii de separare pe principiul specificitaţii serviciului realizat (apă – canal, termoficare, salubritate etc.) a dus la modificarea permanentă a numărului de personal şi a gradului de calificare a acestora. Tendinţa majoră a anilor ’90 a fost de mărire a numărului de personal, în condiţiile în care a existat, pe de o parte, o ofertă – de multe ori – interesantă a celor care nu îşi mai găseau locul şi motivarea în fostele intreprinderi industriale, iar pe de altă parte, o presiune permanentă a acestora asupra managementului unităţilor de apă – canal. Şi aceasta, în condiţiile în care gradul de calificare şi atitudinea faţă de muncă a acestora era – nu de puţine ori – peste media celor ce erau deja salariaţi, unii cu vechi ştate de salarii.

În lipsa unor acţiuni specifice managementului modern al resurselor umane – cerute şi susţinute de voinţa top managementului – acelea de evaluare a numărului posturilor de lucru, a cerinţelor acestora şi, ca o 21

22

consecinţa, a numărului necesar de personal, s-a ajuns, de multe ori, în situaţia creşterii acestui număr prin angajarea celor care îşi ofereau cunoştinţele şi abilităţile profesionale. Dat fiind că noii veniţi aveau o calificare bine apreciată, dar formată în zona industrială, erau necesare – chiar se impuneau – acţiuni de instruire care sunt apropiate termenului de reconversie sau specializare profesională în domeniul alimentării cu apă şi canalizării. Aceste acţiuni erau necesare – în cele mai multe cazuri – şi celor cu ştate vechi de serviciu în acest sector, deoarece anii de după revoluţia din 1989 a adus un întreg cortegiu de noutăţi tehnice, tehnologice, legislative şi nu numai.

Activitatea asociaţiilor profesionale şi patronale a fost prima ce a încercat un răspuns concret la mulţimea de cerinţe din faţa noilor structuri – mai întâi regii autonome, apoi şi societăţi comerciale. Între aceste nevoi, la concurenţă cu cele de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apă şi canalizare, managerii acestora de pe diferite niveluri ierarhice au acordat – dupa criteriul urgenţei şi nevoii imediate – interes acţiunilor de pregătire profesională organizate de tot mai multe instituţii, nu neapărat specializate în domeniul nostru de activitate. Acest aspect este şi în prezent valabil şi se aplică categoriei salariaţilor cu studii superioare şi, uneori, medii, funcţie de existenţa unei pregătiri superioare în companiile mici şi mijlocii. Acest ultim aspect are şi el greutate în remodelarea configuraţiei companiilor de apă din România . Dacă salariaţii cu studii au putut avea şansa participării la acţiuni de instruire (cursuri, seminarii, sesiuni) special concepute, personalul muncitor- calificat şi necalificat, nu a avut şi nu are, deocamdată, aceasta şansă. Cursurile care se vor organiza în curând, pentru această numeroasă categorie de personal (90% din numărul total de personal) şi, totodată, cea care determină nivelul de calitate a lucrărilor executate în mod concret, sunt cursuri de tip vocaţional, unde proporţia instruirii practice este de 80% din durata acestora.

Pentru asigurarea fondurilor necesare abordării profesionale a problemei pregătirii profesionale continue, în Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002, aprobată prin Legea nr. 634/2002, a fost prevăzută o cota de 0,5% din fondul de salarii, care poate fi folosită în acest scop.

23

4. Principalele obiective şi priorităţi ale serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

A. Obiective specifice pe termen mediu (2004 – 2007)

4.1. Descentralizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Responsabilitatea organizării şi funcţionării serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare revine autorităţilor locale. Sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a performanţelor operaţionale şi financiare ale agenţilor prestatori în vederea creşterii siguranţei şi calităţii serviciilor asigurate populaţiei, prin:

1. Elaborarea unei legislaţii speciale care să reglementeze funcţionarea adunărilor generale a acţionarilor şi a consiliilor de administraţie şi a responsabilităţilor care le revin acestora în cadrul societăţilor comerciale care prestează servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare.

2. Eliminarea suprapunerilor de atribuţii ale autorităţii de reglementare cu competenţele autorităţilor locale.

3. Simplificarea legislaţiei în scopul accelerării procedurilor şi mecanismelor de obţinere a aprobărilor şi avizelor necesare operării.

4.2. Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii

Gradul redus de echipare tehnico – edilitară ca şi lipsa surselor în anumite zone îngreunează accesul populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare supuse controlului şi monitorizării autorităţilor. Trebuiesc luate măsuri de extindere a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare centralizate şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii prin :

Promovarea unor noi programe naţionale de investiţii cu finanţare internaţională.

Accelerarea implementării rogramelor de dezvoltare a infrastructurii rurale (Programul de Dezvoltare Rurală, SAPARD).

24

Promovarea unor proiecte de dezvoltare regională a serviciilor de alimentare cu apă (Zetea, Sălaj, Izvarna).

Promovarea de urgenţă a unei legislaţii fiscale care să acorde înlesniri pentru investitorii în infrastructura serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

4.3. Promovarea principiilor economiei de piaţă

Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare au caracter de monopol determinat de situaţia de clienţi captivi a beneficiarilor racordaţi la sistemele centralizate. Pentru asigurarea concurenţei, se vor iniţia măsuri de punere în competiţie a operatorilor de servicii, a capitalurilor de finanţare şi a managementului, prin :

• Obligativitatea scoaterii la licitaţie a serviciilor în toate cazurile în care operatorul înregistrează pierderi financiare sau nu poate asigura o calitate corespunzătoare a serviciilor de apă şi canalizare pe care le prestează.

• Retragerea licenţelor de operare agenţilor prestatori care nu îndeplinesc criteriile de performanţă stabilite.

• Reorganizarea regiilor autonome aflate sub autoritatea administraţiei publice locale.

• Asigurarea transparenţei în procesul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.

4.4. Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Nevoile urgente de investiţii pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice de apă şi canalizare sunt estimate la cca 620 mil. Є/an, în perioada 2004-2007.

Datorită constrângerilor bugetare care caracterizează perioadele de tranziţie, finanţarea acestor investiţii nu poate fi realizată, decît în mică măsură din fonduri publice, atragerea capitalului privat fiind o necesitate stringentă.

De aceea, se vor promova măsuri de atragere a capitalului privat în sfera serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, prin realizarea unor parteneriate de lungă durată între autoritaţile publice locale şi investitorii privati în vederea finanţării investiţiilor urgente. Astfel, se va insista pentru:

25

• Pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii de tip BOT pentru construirea şi extinderea unor staţii de tratare a apei potabile şi staţii de epurare a apelor uzate.

• Stabilirea unor limite minimale de investiţii prevăzute pentru reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare, în cadrul contractelor de concesiune, ce se vor supune licitaţiilor publice.

• Gruparea zonală a operatorilor de servicii publice pentru a fi mai atractivi pentru investitorii strategici şi mai competitivi în raport cu alţi operatori.

4.5. Promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă şi protecţia mediului.

Serviciile de alimentare cu apă sunt direct influenţate de calitatea resurselor naturale de apă, iar cele de canalizare au un impact deosebit asupra acestora. Ele pot participa în mod esenţial la limitarea gradului de poluare prin colectarea şi epurarea eficientă a apelor uzate, dar pot în acelaşi timp să reprezinte un important factor poluator, dacă procesul de epurare este necorespunzător .

Dezvoltarea durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare presupune:

• Imbunătăţirea starii tehnice a infrastructurii prin creşterea capacităţii de înmagazinare, soluţionarea cazurilor de supradimensionare a reţelelor apărute ca urmare a reducerii consumurilor specifice şi refacerea sistemelor în corelaţie cu cea mai bună tehnologie existentă pe plan mondial ;

• Utilizarea eficientă a fondurilor U.E. pentru cofinanţarea programelor care cuprind măsuri de dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apă şi canalizare (ISPA, SAPARD, SAMTID).

• Dezvoltarea unor programe comune cu ţările din bazinul Dunării în vederea protejării mediului din această zonă a Europei.

• Dezvoltarea unor servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare eficiente, gestionate în spiritul unei culturi a calităţii şi performanţei.

4.6. Promovarea parteneriatului social

În cadrul procesului de globalizare la care asistăm, participarea partenerilor sociali la fundamentarea şi luarea deciziilor cu impact major asupra populaţiei are o importanţă deosebită. Rolul profesioniştilor, ONG-

26

urilor şi al marilor operatori de servicii publice este esenţial în asigurarea unor nivele de calitate dorite de clienţi.

Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare au un rol esenţial în solidarizarea socială a cetăţenilor, în asigurarea unui trai decent, în păstrarea păcii sociale.

Pornind de la aceste principii se vor depune eforturi pentru :

• Amplificarea participării structurilor din societatea civilă, în principal a patronatelor şi sindicatelor la elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor sectoriale.

• Realizarea unor parteneriate cu asociaţiile de reprezentare a intereselor beneficiarilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare.

• Transparenţă şi comunicare permanentă cu consumatorii prin mijloace mass media şi prin acţiuni de genul “Ziua porţilor deschise“, pentru cunoaşterea exactă a nevoilor clienţilor.

4.7. Pregătirea profesională – factor major în creşterea nivelului de calitate a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Pe măsură ce performanţele companiilor care realizează servicii publice de

alimentare cu apă şi canalizare vor fi măsurate, evaluate şi monitorizate tot mai atent, managementul resurselor umane va ocupa locul pe care îl merită.

Analiza atentă a diferenţelor între cerinţele posturilor de lucru şi capabilitatea persoanelor ce le ocupă, evaluarea şi ierarhizarea posturilor şi crearea unei ierarhii a salariilor, elaborarea planurilor multi-anuale de formare şi perfecţionare profesională ş.a., sunt acţiuni concrete ce trebuie realizate cu voinţa managerilor, susţinerea sindicatelor şi, mai ales, cu asistenţa profesională a specialiştilor.

Crearea unui buget pentru managementul resurselor umane, cu o linie de buget distinctă pentru pregătirea profesională, a cărei valoare de 0,5% din fondul de salarii a fost expres menţionată în OG nr. 32/2002 aprobată de Legea 634/2002, constituie condiţia de start într-o competiţie managerială pe care perioada următoare o va aduce.

Proiectarea şi realizarea unor centre vocaţionale de formare şi specializare, reconversie şi perfecţionare profesională va conduce la ofertarea unor cursuri adecvate celei mai numeroase categorii de personal, cel muncitor – calificat şi necalificat – ca şi la conceperea unor acţiuni de instruire pentru managerii de nivel ierarhic mediu şi inferior.

Implementarea celor 11 directive europene privind calitatea apei devine în această perioadă (2004 – 2007) o prioritate absolută, atât pentru autorităţile centrale, cât şi pentru administraţiile locale şi respectiv operatorii de servicii de alimentare cu apă şi canalizare. Noile cerinţe, exigenţa şi rigurozitatea aplicării

27

acestora, vor determina un necesar sensibil de acţiuni formative şi informative pentru toate categoriile de personal.

Odată cu începerea procesului de implicare a capitalului privat în gestiunea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare va creşte nivelul de prioritate acordat pregătirii profesionale.

B. Principalele obiective pe termen lung (2007 – 2025)

Principalele obiective pe termen lung sunt: - satisfacerea deplină a cerinţelor de apă a populaţiei; - asigurarea calităţii apei potabile şi încadrarea în cerinţele impuse de

Directiva CE 98/83 EC; - realizarea epurării apelor uzate urbane în concordanţă cu prevederile

Directivei 91/271/EEC; - accesul la informaţie, educarea şi sensibilizarea populaţiei asupra

necesităţii economisirii apei; - corelarea instituţională şi legislativă cu Uniunea Europeană, facilitarea

schimburilor de idei, soluţii, etc; - dezvoltarea cercetării ştiinţifice în vederea unui management integrat

al sectorului, a introducerii programului tehnic şi asigurarea protecţiei mediului;

- monitorizarea continuă a performanţelor în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, asigurea calitatii serviciilor prestate;

- realizarea unor programe de formare şi perfecţionare continuă; - consultarea publicului şi antrenarea lui la definirea politicilor şi

strategiilor în domeniul alimentării cu apă şi canalizării; - cooperare regională în domeniul serviciilor de alimentare cu apă şi

canalizare; organizarea unui centru regional al Europei Centrale şi de Est în România;

- deschiderea controlată a pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare şi stimularea mediului concurenţial în acest domeniu;

- protecţia mediului pentru o dezvoltarea durabilă;

28

5. Evaluarea costurilor generate de realizarea obiectivelor pe termen mediu şi lung

5.1. Date generale

Ipotezele de calcul ale necesarului de investiţii pentru serviciile de apă şi canalizare au avut în vedere următoarele:

perioada de aliniere deplină la nivelul parametrilor ceruţi de directivele U.E. să fie de 15 ani, cu începere din 2007;

prognoza privind evoluţia populaţiei până în anul 2020 arată un spor negativ care pentru total populaţie evoluează de la 22.430.450 loc. în 2001 la 20. 887.500 loc. în 2020, din care:

• În mediul urban evoluţia este de la 12.274.134 loc. în 2001 la 10.808.500 loc. în 2020;

• În mediul rural evoluţia este de la 10.146.564 loc. în 2001 la 10.079.000 loc. în 2020;

populaţia care va beneficia de servicii complete:

• În mediul urban: 10,0 mil. locuitori;

• În mediul rural: 8,0 mil. locuitori.

Clasificarea oraşelor în funcţie de numărul de locuitori este prezentată în tabelul 2:

Tabelul 2

Nr.

crt.

Denumire

categorie oraş

Criteriu de

analiză

(nr. locuitori)

Nr.

de

oraşe

Nr. total de

locuitori

% din total

locuitori

ţară

% din total

locuitori

mediu

urban

1 Oraşe mari şi Peste 100 25 6.583.791 30,37 57,57

foarte mari mii

2 Oraşe În jur de 80 3.222.829 14,80 28,18(cat. 1-3) 20 mii

3 Oraşe mici şi Sub 20 mii 163 1.628.460 7,51 14,25

foarte mici

4 Total mediu urban - 268 11.435.080 52,68 100

5. Total locuitori ţară - - 21.680.974 100 -

Menţionăm că oraşele mici şi foarte mici, unele cu mai puţin de 20 mii locuitori, sunt amplasate în zonele montane, zone balneo-climaterice (peste 40 de oraşe) sau cu un pronunţat caracter agricol, fiind apropiate de mediul rural din care provin.

Satele care au între 500-4000 de locuitori de regulă sunt legate de activitatea agricolă şi foarte rar de alte activităţi: forestieră, minieră, comercială, turistică sau balneo-climaterică.

Costurile pentru investiţii au fost evaluate pe baza unor indicatori specifici care s-au calculat ca un raport al investiţilor necesare pentru modernizarea sistemelor şi numărul de locuitori, plecându-se de la proiecte în curs de execuţie, studii de fezabilitate şi planuri directoare, metodologii şi ghiduri de evaluare a costurilor de conformare.

5.2. Evaluarea necesarului de investiţii pentru serviciile de apă şi canalizare în mediul urban

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate, au rezultat următoarele valori specifice de investiţii pe locuitor necesare pentru modernizarea şi reabilitarea unor capacităţi existente (fig. 7) :

110 EUR

140 EUR

160 EUR

220 EUR

Instalaţii de tratare a apei potabileInstalaţii de distribuţie şi transport a apei potabileReţele de canalizare a apelor uzateStaţii de epurare a apelor uzate

Fig.7 Investiţii specifice pe locuitor pentru reabilitarea sistemelor existente în mediul urban

29

30

Tabelul 3

Număr de locuitori

Denumirea investiţiei

Valoarea specifică

(Euro/loc)

Investiţia totală

(miliarde Euro)

Staţii de tratare a apei potabile

110

1,1

Transport şi distribuţia apei

140

1,4

Total alimentare cu apă

250 2,5

Reţele de canalizare

Staţii de epurare

160

220

1,6

2,2

Total canalizare şi staţie de epurare

380

3,8

10.000.000

TOTAL GENERAL

530

6,3

Aşa cum rezultă din datele prezentate în tabelul 3 necesarul total de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare şi aducerea la parametrii ceruţi de standardele europene este de:

Total investiţii 6,3 miliarde Euro

din care:

- pentru serviciul de apă potabilă 2,5 miliarde Euro

- pentru serviciul de canalizare 3,8 miliarde Euro

În condiţiile unei rate constante anuale a investiţiilor, se poate stabili o valoare medie anuală de circa: 315 milioane Euro/an.

5.3. Evaluarea necesarului de investiţii pentru serviciile de apă şi canalizare în mediu rural

Investiţia specifică pentru lucrări noi de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural a fost calculată în următoarele ipoteze:

alimentarea cu apă a celor 8.000.000 locuitori se va realiza integral până în anul 2017;

într-o prima fază, sistemele de alimentare cu apă potabilă vor asigura apă curentă la cişmele stradale, urmând ca, pe măsură ce se extinde canalizarea, să se treacă la faza a-2-a, de realizare a branşamentelor individuale. Debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om şi zi.

reţelele de canalizare se vor realiza până în anul 2022, iar staţiile de epurare vor fi construite în 2-3 etape, începând cu treapta mecanică şi continuând apoi cu treapta biologică şi treapta terţiară, acolo unde va fi cazul.

În ipotezele de mai sus investiţia specifică va fi (fig. 8):

250 EUR

528 EUR

Alimentarea cu apă potabilăCanalizare şi epurare

Fig. 8 Investiţii specifice pe locuitor pentru lucrări noi de alimentare cu apă

şi canalizare în mediu rural

31

32

Tabelul 4

Număr de locuitori

Denumirea investiţiei

Valoarea specifică

(Euro/loc)

Investiţia totală

(miliarde Euro)

Alimentare cu apă potabilă

250

2,0

Canalizare şi staţii de epurare

528

4,2

8.000.000

TOTAL 778 6,2

Aşa cum rezultă din datele prezentate în tabelul 4, necesarul total de investiţii pentru extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural este de:

Total investiţii 6,2 miliarde Euro

din care:

- pentru serviciul de apă potabilă 2,0 miliarde Euro ;

- pentru serviciul de canalizare 4,2 miliarde Euro .

In condiţiile unei rate constante anuală a investiţiilor pe perioada 2004 - 2017 se poate stabili valoarea medie este de circa 365 mil. Euro/an, iar în perioada 2017 – 2022 valoarea medie este de 220 mil. Euro/an .

5.4. Evaluarea necesarului total de investiţii pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare

Necesarul total de investiţii pentru reabilitarea infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare calculat în subcapitolele 5.2. şi 5.3. este următorul (fig. 9):

alimentare cu apă şi canalizare în mediu urban 6,3 miliarde Euro

alimentare cu apă şi canalizare în mediu rural 6,2 miliarde Euro

TOTAL 12,5 miliarde Euro

reprezentând o valoare medie anuală de 625 miliarde Euro/an.

2,5 24,5

3,8 4,2

8

0

2

4

6

8

10

12

14

Mediu urban Mediul Rural Total

mili

arde

Eur

o

Apa potabila Canalizare

Fig. 9 Necesarul total de investiţii pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare

Pentru apă potabilă aceste valori corespund şi cu Planul de conformare la prevederile legii nr. 458 /2002 consolidat la nivel naţional (Anexa nr 1).

33

34

6. Surse potenţiale de finanţare a programelor naţionale de modernizare şi dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Bugetul de stat se confruntă în această perioadă cu constrângeri mari, reducerea finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă fiind o cerinţă tot mai evidentă.

Pe de altă parte, autorităţile locale nu au încă suficiente resurse proprii pentru acoperirea nevoilor urgente de investiţii în infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. De aceea trebuiesc avute în vedere principalele trei căi de atragere a capitalului în finanţarea acestor servicii:

• utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi multilaterale;

• utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investiţii în infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale ;

• stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat).

6.1 Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi - şi multilaterale.

Este normal că scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din infrastructura urbană a României să aibă în vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la U.E. sau de la statele membre pentru următoarele argumente:

i) este o ţară candidată la integrare;

ii) este parte a eco-sistemului european, ca poluator şi în acelaş timp ca receptor de poluare;

iii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi dezvoltare durabilă.

În această perioadă se află în diferite faze de pregătire şi implementare următoarele programe de investiţii în infrastructura locală finanţate parţial din credite nerambursabile de la U.E : 6.1.1. ISPA ISPA este unul din cele trei instrumente financiare de pre-aderare ale UE

prin care România, alături de celelalte ţări candidate, este asistată să atingă

35

standardele şi cerinţele directivelor europene de mediu şi să se familiarizeze cu politicile şi procedurile Fondurilor structurale şi de coeziune.

Pe componenta de mediu, beneficiarii proiectelor de investiţii sunt autorităţile locale, operatorii serviciilor publice de gospodărie comunală şi populaţia. Astfel, au fost aprobate finanţări din imprumuturi nerambursabile în valoare de peste 680 mil. Euro pentru proiecte de alimentare cu apă şi canalizare în municipiile Arad, Buzău, Brăila, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Focşani, Iaşi, Oradea, Timişoara, Paşcani, Satu-Mare, Sibiu, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Valea Jiului (Anexa nr.2). De asemenea, sunt în fază avansată de pregătire aplicaţiile tehnice ale autorităţilor locale din Bucureşti, Tulcea şi Bacău iar municipiile Baia-Mare, Botoşani, Deva, Hunedoara, Galaţi şi Drobeta-Turnu-Severin beneficiază de asistenţă tehnică (Anexa 2).

6.1.2. SAPARD. Pentru a veni în sprijinul comunităţilor rurale Uniunea Europeană

finanţează programul SAPARD în cadrul Măsurii 2.1 “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” cu următoarele tipuri de proiecte:

• Execuţia unor lucrări noi de alimentare cu apă; • Extinderea şi modernizarea aducţiunilor şi reţelelor de distribuţie, a

rezervoarelor de înmagazinare a apei, staţiilor de pompare şi staţiilor de tratare;

• Execuţia unor lucrări noi de canalizare; • Extinderea şi modernizarea staţiilor existente de epurare şi a canalelor de

evacuare a apelor epurate. Situaţia proiectelor propuse si aprobate : 55 de proiecte cu o valoare totala de 42,897 mii Euro.

6.1.3. Programul de reabilitare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii (SAMTID)

Localităţile cele mai afectate de pe urma reducerii cheltuielilor de investiţii sunt oraşele mici şi mijlocii. Odată cu sistarea transferurilor de fonduri pentru investiţii din Bugetul de stat către bugetele locale, aceste categorii de localităţi, confruntate cu o rată peste medie a şomajului, multe dintre ele mono-industriale, au încetat practic orice activitate de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

36

Prelungirea perioadei de blocare a investiţiilor în infrastructura oraşelor mici şi mijlocii poate determina în scurt timp o criză profundă a serviciilor publice locale, cu urmări grave asupra stării de sănătate a populaţiei şi a stabilităţii sociale.

Având în vedere că în cele peste 230 de oraşe mici şi mijlocii trăiesc

aproximativ şase milioane de locuitori, majoritatea dintre ei cu o situaţie materială modestă şi afectaţi puternic de efectele măsurilor luate în perioada de tranziţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor face eforturi susţinute pentru revigorarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în aceste localităţi, pentru creşterea accesibilităţii şi calităţii acestora. În acest scop, a fost pregătit un Program de reabilitare a infrastructurii locale (SAMTID) menit să sprijine oraşele mici şi mijlocii în rezolvarea problemelor urgente. Necesitatea realizării acestui Program este prevăzuta în Strategia de accelerare a reformei în administraţia publică, aprobată prin HG nr. 1006/2001.

Finanţarea Programului SAMTID este asigurată într-un aranjament multi-

anual prin programul PHARE - CES. De asemenea, s-a solicitat Băncii Europene de Investiţii şi Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare să-şi exprime interesul pentru co-finanţarea programului. Toate aceste instituţii şi-au manifestat disponibilitatea participării la finanţarea şi implementărea lui. Un sprijin substanţial în pregătirea proiectelor a fost asigurat autorităţilor locale de către Programul RIP (Regional Infrastructure Program), finanţat de către USAID în cadrul Pactului de Stabilitate din Balcani.

Suma totală a Programului este estimata la 380 mil. Euro şi urmează a fi

finanţată astfel: • 50% va reprezenta împrumut rambursabil (BERD şi BEI) ; • 50% va reprezenta finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune

Economico-socială şi Fondul Naţional ; • autorităţile locale vor finanţa pregătirea proiectelor şi controlul calităţii

lucrărilor.

PROGRAM PENTRU REABILITAREA INFRASTRUCTURII APEI IN PROGRAM PENTRU REABILITAREA INFRASTRUCTURII APEI IN ORASELE MICI SI MIJLOCII ORASELE MICI SI MIJLOCII -- SAMTIDSAMTID

BERDBERD50 M 50 M €€

BEIBEI140 M 140 M €€

FONDUL NATIONALFONDUL NATIONAL48 M 48 M €€

PharePhareComponenta Componenta MUDPMUDP pentrupentru

SAMTID 142 M SAMTID 142 M €€

M.D.P.M.D.P.190 M 190 M €€

Unitate Unitate de de plati pentru plati pentru componentacomponenta PHARE a SAMTIDPHARE a SAMTID

Judet Judet 4141JudetJudet 22JudetJudet 11

MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICEMINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE190 M 190 M €€

UnitateUnitate de management a SAMTIDde management a SAMTID

41 judete X 4,65 M €(fiecare)

41 judete X 4,65 M €(fiecare)

41 41 judete judete X 9,3 M X 9,3 M €€ fiecarefiecare((mediemedie))

BENEFICIARIBENEFICIARI--6,2 mil. 6,2 mil. persoanepersoane din din mediul mediul urbanurban--230 230 orase mici si mijlociiorase mici si mijlocii

Fig. 10 Schema de finanţare a Programului SAMTID

Până la data scadentă (14 iulie 2003) pentru faza pilot a Programului SAMTID, un număr de 20 de asociaţii ale autorităţilor locale au pregătit şi depus aplicaţii pentru obţinerea de finanţări PHARE – CES 2002.

Trebuiesc continuate eforturile pentru a atrage fonduri nerambursabile bi- şi multilaterale în vederea finanţării unor investiţii în infrastructura locală. Se poate aprecia că o buna organizare a activităţii de pregătire şi derulare a acestor proiecte, care să reducă grija forurilor internaţionale cu privire la capacitatea României de a administra aceste fonduri, ar putea conduce la o rată anuală a acestor ajutoare de peste 300 mil. Euro în intervalul 2004 - 2007.

6.2 Utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investiţii în infrastructura locală

Finanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinse pentru ca:

• alocaţiile de la bugetul de stat devin din ce în ce mai reduse, ca urmare a constrângerilor bugetare;

• interesul capitalului privat este încă mic în comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector;

• creditul impune eficienţă economică şi presupune disciplină financiară, caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector;

37

38

• creditul permite împărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung), pe mai multe generaţii de viitori beneficiari.

De aceea, sunt în curs de pregătire şi implementare următoarele programme de investiţii finanţate partial din credite rambursabile de la instituţii financiare internaţionale:

A. Programul de Dezvoltare Rurală în valoare de 100 mil. USD, finanţat de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În luna februarie 2002, România a negociat cu Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare Acordul de împrumut nr.4654 RO, în valoare de 40,0 milioane USD, destinat finanţării Proiectului de Dezvoltare Rurală. La data de 1 august 2002, condiţiile pentru declararea intrării în vigoare a Acordului au fost îndeplinite şi împrumutul a intrat în efectivitate. Situaţia judeţelor pilot şi a populaţiei beneficiare cuprinse în prima fază a acestui Program este prezentată în tabelul 5 :

Tabelul 5

Judeţe pilot Nr populaţie beneficiară Botoşani 56 868 Călăraşi 86 067 Dolj 68 610 Sălaj 61 895 Tulcea 68 541

B. Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID) care se adresează nevoilor de investiţii în infrastructura oraşelor mijlocii, în domeniul apei potabile şi igienei urbane. Valoarea acestui Program este estimată la 380 mil. Euro, cofinanţarea din împrumuturi rambursabile urmând să fie asigurată de BERD şi BEI.

C. Programul ISPA, componenta de mediu, impune angajarea unor credite rambursabile de la Instituţiile Financiare Internaţionale de cca 400 mil. Euro. Până la aceasta data au fost negociate şi semnate acorduri de împrumut cu garanţie guvernamentală în valoare de 55 mil. Euro (BEI) şi respectiv cu garanţia autorităţilor locale în valoare de 60 mil. Euro (BERD).

Pe această cale vor fi atrase anual fonduri pentru investiţii în valoare de 150 miloane de Euro în perioada 2004 – 2007.

6.3 Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat).

Capitalul privat trebuie implicat în sfera serviciilor publice locale, sub forma parteneriatului public-privat, pentru că:

i) interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului;

ii) concentrează capital pe termen lung în sfera serviciilor publice;

iii) introduce elemente de concurenţă într-un domeniu caracterizat în general ca monopolist, iar concurenţa determină creşterea calităţii.

În prezent, implicarea capitalului privat şi realizarea unor parteneriate solide şi de lungă durată între sectorul public şi cel privat este la început de drum.

În perioada următoare va fi sprijinită implicarea capitalului privat în investiţiile mari, prin aranjamente de tip Construieşte-Operează-Transferă (BOT) necesare pentru realizarea unor lucrări importante de construcţie şi extindere a staţiilor de tratare şi epurare a apelor.

Procesul de licenţiere, obligativitatea îndeplinirii unor criterii de performanţă, scoaterea la licitaţie publică a serviciilor prestate de operatorii care nu au obţinut licenţa, sunt căile avute în vedere pentru deschiderea pieţei serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare către operatorii strategici. Pe această cale va fi atras anual capital privat în valoare de 115 milioane de Euro în perioada 2004 – 2007.

Sursele potenţiale de finanţare avute în vedre pe termen mediu (2004-2007) sunt prezentate în fig. 11.

40

20

300

115

150

0 50 100 150 200 250 300

Buget de statBuget localGrant - EU

PPPImprumuturi

Fig. 11 Structura surselor de finanţare în perioada 2004-2007 (mil.

Euro /an) 39

40

7. Reforma administrativă în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

7.1. Raporturile între administraţia publică locală şi operatori

Din punct de vedere administrativ, serviciile publice de alimentare cu apă

şi de canalizare se organizează şi se conduc de către autorităţile publice locale, conform următoarelor principii:

Autoritatea publică locală are în proprietate bunurile de interes public cu care se operează în realizarea acestor servicii; Operatorii, indiferent de statutul juridic, primesc dreptul de a opera

în baza unui contract de delegare; Contractul de delegare a serviciului şi regulile de atribuire a

acestuia se întocmesc conform unor modele-cadru elaborate de ANRSC; Tarifele vor fi aprobate de autorităţile concedente şi avizate de

ANRSC; Activitatea conducerii operatorilor de servicii va fi evaluată în baza

unor contracte şi criterii de performanţă. Pentru a se obţine nivelele dorite ale raportului preţ/calitate este necesar

să se generalizeze conceptele: evaluării performanţelor operatorilor şi instituţionalizării

procedurilor de benchmarking. separării activităţii de operare de obligaţiile privind protecţia

socială. Protecţia socială a populaţiei cu venituri mici trebuie asigurată prin programe speciale finanţate din surse ale bugetelor locale sau ale Bugetului de stat; echilibrului între costuri şi încasări, cu un control permanent al

tarifului; menţinerii salariilor la nivelul negociat cu federaţiile sindicale, cu

respectarea reglementărilor în vigoare.

7.2. Relaţiile operatorilor cu ANRSC

Relaţiile operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare cu Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC) se stabilesc în conformitate cu prevederile legale în acest domeniu.

Dintre atribuţiile cele mai importante ale ANRSC care vizează relaţia directă cu operatorii din domeniul serviciilor publice, sunt:

• Elaborarea reglementărilor terţiare privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare;

41

• Atestarea/autorizarea operatorilor, indiferent de natura capitalului; • Avizarea preţurilor şi tarifelor de furnizare a apei şi de canalizare în funcţie de

anumiţi parametrii; • Supravegherea desfăşurării licitaţiilor pentru delegarea gestiunii serviciilor; • Asigurarea elaborării şi armonizării standardelor, normativelor şi prescripţiilor

tehnice cu reglementările existente în Uniunea Europeană; • Acordarea licenţelor şi a autorizaţiilor, suspendarea, retragerea sau modificarea

acestora;

7.3. Procesul de reducere a numărului de operatori Mulţi operatori de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare nu pot

oferi performanţă, nu pot susţine programe de dezvoltare şi nu pot fi parteneri eficienţi în procesul de modernizare a infrastructurii locale, datorită dimensiunilor reduse a resurselor disponibile şi a numarului mic de beneficiari. De acea, este necesară reducerea numărului acestora ţinându-se cont de:

- performanţele economico-financiare şi pregătirea profesională a personalului;

- potenţialul de a pregăti, susţine şi implementa programe de dezvoltare ; - managementul integrat pe bazine hidrografice.

Măsurile de restrângere a numărului de operatori în conformitate cu aceste criterii trebuie să aparţină autorităţilor locale. ANRSC se va implica în acest proces numai prin aplicarea procedurilor de licenţiere şi respectiv prin monitorizarea contractelor de delegare a serviciului.

Se poate evalua că dacă această politică va fi condusă corespunzător, se va atinge un nivel de cca. 80 - 100 de operatori de servicii de alimentare cu apă şi canalizare până în 2007 şi cca 40 - 50 până în 2015.

8. Creşterea importanţei pregătirii profesionale continue a personalului din serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare

Organizarea pregătirii profesionale a personalului care lucrează în

serviciile publice de alimenatre cu apă şi canalizare trebuie să asigure: Identificarea periodică a cerinţelor de instruire, plecând de la criteriile de performanţă ale operatorului, asumate de către managementul acesteia; Evaluarea permanentă a nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini profesionale ale întregului personal, pornind de la cerinţele fiecărui post de lucru; Elaborarea programelor multi-anuale de pregătire profesională (formare, specializare, perfecţionare, reconversie); Instruirea continuă a personalului muncitor în cadrul unor centre vocaţionale şi examinarea periodica a gradului de însuşire a tehnicilor de lucru cu materiale, echipamente, instalatii şi tehnologii noi;

42

Organizarea unor cursuri specializate pentru managerii de nivel ierarhic inferior (maiştri, tehnicieni) care să răspundă nevoilor specifice acestei categorii de personal; Atestarea profesională periodică a personalului care lucrează în serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. O importanţă specială pentru managerii cu pregătire medie o are atestarea capabilităţii de operare a calculatorului electronic prin obţinerea ECDL (European Computer Driving Licence).

43

9. Perspectiva raporturilor dintre operatori şi partenerii sociali Pentru a oferi servicii de calitate, adaptate nevoilor specifice ale comunităţilor,

trebuie găsite modalităţi de dialog între toţi partenerii sociali implicaţi în proces, în scopul dezvoltării şi modernizării serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

În România, există cadrul legal necesar dezvoltării unor parteneriate sociale care se pot realiza atât la nivel naţional cât şi local între organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi autorităţi publice.

Este necesară creşterea implicării partenerilor sociali, îndeosebi a asociaţiilor patronale pentru anticiparea necesarului de competenţe, corespunzător modificărilor care se previzionează în sfera ocupaţională, ca urmare a evoluţiei tehnologiilor şi organizării muncii.

În vederea obţinerii unor acorduri privind modernizarea organizării muncii, este necesară menţinerea unui dialog permanent şi susţinerea de negocieri între patronate şi sindicate.

Este de asemenea important ca partenerii sociali să găsească forme de colaborare pentru a pune în practică obiective ca: atragere de finanţări pentru investiţii, formare profesională, asigurarea calităţii şi adaptarea la standardele europene.

Acordul tripartit administraţie – patronat – sindicate va trebui să funcţioneze în conformitate cu principiile UE şi este de aşteptat că cele trei structuri să realizeze acorduri cu privire la :

- Respectarea prevederilor din contractele colective de muncă; - Nivelul salariilor şi modul de indexare; - Pregătirea profesională; - Respectarea normelor de protecţia muncii şi asigurarea condiţiilor

corespunzătoare de muncă; - Asigurarea echipamentelor de protecţie şi a sporurilor pentru munca depusă în

condiţii cu grad ridicat de periculozitate; - Implicarea salariaţilor în programele de îmbunătăţire a performanţelor

societăţii şi creşterea calităţii serviciilor; Un obiectiv important va trebui să fie conştientizarea publicului consumator. Utilizatorii

vor trebui educaţi încă de pe băncile şcolii cu privire la importanţa acestor servicii pentru sănătatea populaţiei şi nivelul de trai al acesteia, prin:

Editarea de broşuri de informare pentru cetăţeni; Realizarea unor filme de scurt metraj care să fie difuzate pe canalele televiziunii

naţionale şi pe canalele locale de televiziune; Dezbateri pe diverse teme cum ar fi: calitatea serviciilor, costul lor, ce înseamnă

neglijenţa şi proasta administrare a reţelelor interioare de alimentare cu apă, etc. Contact personal: consiliere, conferinţe şi dezbateri publice; Evenimente speciale: ziua porţilor deschise, vizite la staţiile de tratare şi de

epurare, etc. Participarea cetăţeanului la deciziile administraţiei, prin instituţionalizarea formelor

de consultare a acestora ; Educarea şi stimularea spiritului civic.

44

10. Concluzii finale şi recomandări

• Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare se încadreaza în sfera mai largă a servicillor publice de interes economic general a căror reglementare unitară a început în Uniunea Europeană prin elaborarea unei Cărţi Verzi care a fost lansată la Bruxelles în luna mai 2003, pentru a fi dezbătută în toate ţările membre şi candidate ;

• Calitatea apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă, protecţia apelor subterane împotriva poluării create de unele substanţe periculoase, protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, calitatea apei destinată consumului uman, epurarea apelor uzate orăşeneşti, gospodărirea apelor la nivel de bazin hidrografic sunt aspecte reglementate prin directive ale Uniunii Europene. Prevederile acestora au fost transpuse în legislaţia românească şi urmează să fie implementate în totalitate pe parcursul perioadei de tranziţie care se negociază cu Comisia Europeană în cadrul procesului de aderare;

• Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare au o dimensiune economică şi o dimensiune socială, indisolubil legate între ele. Din punct de vedere economic ele crează premisele desfăşurării proceselor de producţie la un număr mare de activităţi din alte ramuri ale economiei naţionale şi reprezintă o piaţă de desfacere pentru o serie de produse finite din alte sectoare economice. Din punct de vedere social serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare asigură locuri de muncă pentru un număr mare de salariaţi, dar mai ales asigură apa potabilă necesară vieţii omeneşti şi igienei corporale a unei importante părţi a populaţiei ţării;

• Strategia naţională în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare trebuie elaborată şi monitorizată la nivel central, cu participarea tuturor factorilor interesaţi. Implementarea acestei strategii trebuie susţinută prin măsuri de natură economică, tehnico-ştiinţifică, financiară, legislativă şi instituţională.

• Autorităţile locale trebuie să-şi elaboreze propriile strategii de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare şi sunt direct responsabile de asigurarea populaţiei cu servicii de calitate corespunzătoare şi la un preţ accesibil;

• In elaborarea acestei strategii trebuie avută în vedere dubla dimensiune a apei : calitate şi cantitate. În aceste condiţii alături de activitatea de investiţii este necesar să se concentreze eforturile operatorilor şi a autorităţilor locale în direcţia promovării conceptelor managementului calităţii serviciului, inclusiv calitatea apei ;

• În lucrările de modernizare-dezvoltare vor fi promovate soluţii tehnice corelate cu cele mai noi evoluţii pe plan mondial;

• Vor fi realizate măsuri de creştere a capacităţii de înmagazinare a apei potabile şi vor fi soluţionate cazurile de supradimensionare a reţelelor apărute ca urmare a reducerii consumurilor specifice;

• În vederea extinderii infrastructurii apei şi canalizării în sistem centralizat şi creşterii capacităţii de administrare şi finanţare a respectivelor servicii

45

publice, astfel încât să poată răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene, autorităţile locale trebuie să se asocieze după criteriul apartenenţei la acelaşi bazin hidrografic pentru a delega aceste servicii unor operatori performanţi din punct de vedere tehnic, organizatoric şi financiar ;

• Procesul de licenţiere a operatorilor de către ANRSC trebuie să ducă la creşterea performanţelor celor care rămân pe piaţă şi implicit a calităţii serviciilor oferite populaţiei;

• Sursele proprii ale operatorilor şi cele ale bugetelor locale nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii apei într-o perioadă rezonabilă de timp. De aceea, trebuiesc făcute eforturi pentru atragerea cât mai multor fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi ţările membre ale acesteia, precum şi de la alte instituţii internaţionale donatoare. De asemenea, pentru completarea surselor de finanţare trebuiesc realizate parteneriate public-private, iar acolo unde este cazul şi în urma unor analize aprofundate privind eficienţa economică, pentru investiţiile prioritare şi urgente vor fi atrase şi unele împrumuturi rambursabile, în general pentru cofinanţare;

• Pentru perioada 2004 - 2007 trebuiesc asigurate resurse financiare anuale pentru investiţii în valoare de cca. 625 mil. Euro ;

• Pregătirea profesională va trebui să fie inclusă în sarcinile contractuale pentru toţi operatorii de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, şi va trebui să fie monitorizată ca şi ceilalţi indicatori de performanţă.

• Societatea civilă reprezentată prin patronat şi sindicate, asociaţii profesionale şi ale consumatorilor va trebui să fie o prezenţă activă, alături de autorităţile publice centrale şi locale, în procesul de implementare a strategiei de dezvoltare durabilă a servicillor publice de alimentare cu apă şi canalizare.

46

Anexa nr. 1 Evaluarea costurilor din planurile de conformare la prevederile Legii

nr.458/2002 privind calitatea apei potabile

Lucrari de

extindere si reabilitare

Valoare Lucrari (milioane Euro)

Judet Nr populatie

Nr orase cu sisteme de alimentare

cu apa

Nr comune cu sisteme

de alimentare

cu apa

Statii de tratare

l/s Retele

Km Statii de tratare

Retele de distributie Total

Alba 382.999 11 42 588 426 17,850 57,084 74,934Arad 461.730 8 67 320 2486 10,420 333,124 343,544Arges 653.903 6 57 3732 1928 78,170 271,549 349,719Bacau 708.751 8 20 531 231 16,535 47,232 63,767Bihor 600.223 9 51 627 2352 21,395 318,179 339,574Bistrita-Nasaud 312.325 4 17 603 932 19,365 129,883 149,248Botosani 454.023 4 39 1520 268 32,200 64,867 97,067Braila 373.897 4 27 146 455 4,160 63,003 67,163Brasov 588.366 9 16 500 94 15,000 15,396 30,396Bucuresti 1.921.751 1 18820 800 376,400 107,200 483,600Buzau 494.982 4 53 183 658 6,405 89,172 95,577Calarasi 324.629 5 25 1143 198 34,705 26,532 61,237Caras-Severin 333.396 8 18 1509 759 47,315 145,495 192,810Cluj 703.269 6 67 3205 2511 69,650 344,924 414,574Constanta 715.172 11 44 200 31,800 31,800Covasna 222.274 5 11 385 122 12,750 19,748 32,498Dambovita 541.606 6 32 317 786 9,510 105,324 114,834Dolj 734.823 5 3 1765 117 53,025 15,678 68,703Galati 619.522 4 29 5930 236 120,000 31,624 151,624Giurgiu 298.022 3 4 350 136 10,500 18,524 29,024Gorj 387.407 7 24 203 225 7,105 30,150 37,255Harghita 326.020 9 27 299 237 9,215 37,196 46,411Hunedoara 487.115 13 21 1021 310 30,930 41,794 72,724Ialomita 296.486 4 31 481 299 15,295 40,066 55,361Iasi 819.044 4 21 1350 27,750 27,750Ilfov 300.109 2 28 83 109 2,905 14,606 17,511Maramures 510.688 8 50 1890 271 42,750 37,314 80,064Mehedinti 306.118 5 28 1554 55 33,290 7,370 40,660Mures 579.862 7 48 960 293 28,800 39,673 68,473Neamt 557.084 4 36 420 98 12,600 40,864 53,464Olt 490.276 7 47 401 230 12,935 38,895 51,830Prahova 829.224 14 55 550 479 16,750 64,346 81,096Salaj 248.407 4 37 750 240 22,500 39,960 62,460Satu-Mare 369.096 4 29 996 88 30,610 11,792 42,402Sibiu 422.224 9 9 2196 257 66,320 34,438 100,758Suceava 690.941 8 28 2546 413 57,785 75,442 133,227Teleorman 436.926 5 8 398 92 12,545 13,328 25,873Timis 677.744 7 55 664 698 20,710 93,532 114,242Tulcea 258.639 5 36 1662 325 34,170 43,750 77,920Vaslui 455.550 4 34 1066 355 32,310 47,570 79,880Valcea 413.570 8 27 569 76,246 76,246Vrancea 390.268 4 40 160 113 15,181 32,310 47,491 21.698.461 1.487,811 3.096,980 4.584,791

47

Anexa nr. 2

Situaţia proiectelor ISPA

Proiecte ISPA Denumirea proiectului Total costuri

eligibile ISPA Grant Împrumut BEI,

BERD Euro Euro Euro MEDIU 1. Constanţa Staţie de epurare/Sistem de canalizare 96,556,653 72,417,490 24,139,1632. Iaşi Sistem de epurare al apei 51,378,000 38,533,500 12,844,5003. Valea Jiului Staţia de epurare Danuţoni 9,680,000 7,260,000 2,420,0004. Craiova Sistem de canalizare şi staţie de epurare 70,378,000 52,783,500 17,594,5005. Arad Staţie de epurare 18,000,000 13,500,000 4,500,0006. Brăila Staţie de epurare/Sistem de canalizare 59,877,400 44,908,050 14,969,3507. Cluj Staţie de epurare/Sistem de canalizare 46,755,800 35,066,850 11,688,9508. Focşani Staţie de epurare/Sistem de canalizare 15,876,500 11,748,610 4,127,8909. Oradea Staţie de epurare/Sistem de canalizare 23,906,000 16,734,200 7,171,80010. Timişoara Staţie de epurare/Sistem de canalizare 48,080,000 34,136,800 13,943,20011. Târgu Mureş Apă potabilă şi reabilitarea sistemului de epurare 27,909,400 20,932,050 6,977,35012. Paşcani Sistem de epurare al apei 16,262,000 12,196,500 4,065,50013. Braşov Alimentare cu apă şi staţie de tratare 58,708,624 41,683,123 17,025,50114. Satu Mare Reabilitarea sist. de alim. cu apă şi canalizare 37,355,000 26,522,050 10,832,95015. Buzău Staţie de epurare, sistem de canalizare şi reţea 35,433,550 26,220,827 9,212,723

de distribuţie 16. Sibiu Modernizarea sistemului de apă şi canalizare 37,588,000 25,559,840 12,028,16017. Piatra Neamţ Alimentare cu apă, staţie de tratare a apei 28,594,545 21,159,963 7,434,582

şi sistem de canalizare

Proiecte ISPA Denumirea proiectului Total costuri

eligibile ISPA Grant Imprumut BEI,

BERD Euro Euro Euro

Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor de mediu pe ISPA 1. Bucureşti Asistenţă tehnică 1,810,000 1,357,500 452,500.2. Pregătirea a 5 noi Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor 3,500,000 2,625,000 875,000.

aplicaţii ISPA ISPA - Baia Mare,Botoşani, Drobeta, Deva şi Hunedoara

Date post:	11-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂmie.ro/_documente/scheme_grant/doc_referinta/Strategia_APA.pdf ·...

Documents