STRATEGIA DE DEZVOLTARE

A

ORAŞULUI URICANI

2006 - 2013

URICANI 2006

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILA

AL ORAŞULUI URICANI

2006 - 2013 COMITETUL LOCAL DE INITIATIVĂ – PRIMĂRIA ORAŞULUI URICANI 1.BUHĂESCU-ODAGIU DĂNUł - Primarul oraşului Uricani 2.STANCU CONSTANTIN - Viceprimarul oraşului Uricani 3.RAKOS ILEANA - Consilier Comp. Dezvoltare Economică şi Integrare Europeană 4.MOARĂ IULIANA - Inspector Birou Urbanism şi Amenajarea Teritoriului 5.HORVATH ALIN - Inspector Birou Urbanism şi Amenajarea Teritoriului 6.PITUL IOAN MARIUS - Inspector Birou Urbanism şi Amenajarea Teritoriului 7.LEUCĂ DORINA - Consilier Juridic Comp. RelaŃii cu publicul 8.NEMECESK CRISTIAN - Inspector Comp. AchiziŃii Publice 9.PISC LUMINITA - FuncŃionar Comp. Dezvoltare Economică şi Integrare Europeană 10.GETE FLORINA - Consilier Comp. Dezvoltare Economică şi Integrare Europeană 11.FRENł CRISTIAN - Inspector Comp. Dezvoltare Economică şi Integrare Europeană 12.MUZURAN CRISTIAN - Inspector Comp. Dezvoltare Economică şi Integrare Europeană 13.PANłI DUMITRU - Expert rromi Primăria oraşului Uricani COMITETUL LOCAL DE INITIATIVĂ – COMUNITATEA ORAŞULUI URICANI 1. BUHĂESCU-ODAGIU DĂNUł - Primarul oraşului Uricani 2. STANCU CONSTANTIN - Viceprimarul oraşului Uricani 3. FLORI-NELU DĂNUł - Secretarul primăriei oraşului Uricani 4. CREłU PETRACHE - Preot Biserica ortodoxă Uricani 4. BĂLOI DUMITRU - Preot Biserica ortodoxă Valea de Brazi 5. BRAIA CORNEL - Consilier Local 6 .BĂUTU ŞTEFAN - Consilier Local 7. ZAHARIA VIOREL - Consilier Local 8. STANCI JENICA - Consilier Local 9. CUREŞ LILIANA - Consilier Local 10.STAN CONSTANTIN - Consilier Local 11.CRIŞAN IOAN - Consilier Local 12.ASAVINEI VIOLETA - Consilier Local

13.TOACSEN IOAN - Director E.M. Uricani 14.PÂRVAN ILIE - Director Şc.Gen.Nr.1 Uricani 15.TUTOR EMIL - Doctor Medicină Generală 16. SANDA SORIN - Serviciul Salvamont 17.MORARU VASILE-DANIEL - Consilier Local 18.TODEA CORNEL - Consilier Local 19.STOI NICOLAE - Consilier Local 20.STOI COZMA - Consilier Local 21.STĂNESCU ION - Consilier Local 22.PAVEL GHEORGHE - Administrator S.C.”Elovi” S.R.L. Uricani 23. FLUIERAŞ MIRON - PROFESOR 24. HIRGHIDUŞ ION - Profesor universitar 25. UDREA PETRE - Profesor Şc.Gen.Nr.2 Uricani 26. FRENł VIOREL - Profesor Şc.Gen.Nr.2 Uricani 27. COCOTĂ DANA - A.J.O.F.M.L 28. HAMZ TRAIAN - Pensionar 29. PODEA BOGDAN - Sistemul Hidrotehnic Petroşani 30. OBREJA IOAN - Enel SC „Electrica-Banat” SA Filiala Uricani 31. BRÂNDUŞE CONSTANTIN - Administrator S.C.”Amiral” S.R.L. Uricani 32. PĂRĂU EMIL - Administrator S.C. „Comexim R” SRL Lupeni 33. POPESCU IONEL - Inginer şef la E.M.Uricani 34. PANłI DUMITRU - Preşedinte Partida Romilor 35. ŞANDRU ION - Pensionar 36. DOBRESCU COSTIN - Doctor Medicină Generală 37. POSTOLACHE MARIANA - Inspector AdministraŃia FinanŃelor Publice Uricani COORDONATORI DIN PARTEA ANDZM COLECTIVUL ZONAL PETROŞANI MITRACHE IULIAN - Coordonator programe CZ ANDZM Petroşani HICIU DORA - Asistent programe CZ ANDZM Petroşani MIHALCĂ CIPRIAN - Asistent programe CZ ANDZM Petroşani

- CUPRINS -

Cuvânt introductiv Partea I CAP 1.EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL 1.1. Prezentare generală a zonei Uricani 1.1.1. Scurt istoric 1.1.2. Aşezarea geografică 1.1.3. Relieful 1.1.4. Clima 1.1.5. Resursele naturale 1.1.6. RezervaŃii şi arii naturale ocrotite 1.1.7. Fauna şi flora ocrotita 1.2. Calitatea factorilor de mediu 1.2.1. Surse de poluare a atmosferei 1.2.2. Calitatea aerului 1.2.3. Calitatea apei 1.2.4. Solul şi subsolul 1.2.5. Spatii verzi şi parcuri publice 1.2.6. Managementul deşeurilor 1.2.7. Zgomotul 1.2.8. EducaŃie ecologică şi activităŃi comunitare specifice CAP 2.EVALUAREA CAPITALULUI ANTROPIC 2.1.SituaŃia economică 2.1.1. Mediul de afaceri 2.1.2. Agricultura 2.1.3. Industria 2.1.4.Turismul 2.2. Urbanism şi amenajarea teritoriului 2.2.1. Infrastructura de utilităŃi (transport, electricitate, apă- canal)

CAP 3. EVALUAREA CAPITALULUI SOCIAL 3.1. PopulaŃia şi forŃa de muncă 3.2. Sănătatea populaŃiei 3.3. AsistenŃa socială 3.4. EducaŃia şi învătământul 3.5. Cultura şi sport 3.6. Mass-media 3.7. SiguranŃa cetăŃeanului CAP.4 ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ URICANI 4.1.Structura A.P.L.

4.2. Organigrama CAP.5 ANALIZA DE POTENłIAL 5.1. Analiza mediului extern 5.2. Analiza mediul intern 5.3. Analiza factorilor de decizie Partea a II-a Cap.1. VIZIUNE Cap.2. OBIECTIVE STRATEGICE 2.1. Obiective strategice principale 2.2. Principiile managementului urban 2.3. Acte si documente internaŃionale, legislaŃia interna în baza cărora s-au fixat obiectivele generale si se întocmeşte planul de acŃiune pentru oraşul Uricani 2.4. Criterii în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă 2.5. Perspective ale administraŃiei locale (administraŃia ideala) eGov-e – Uricani

Partea a III-a CAP. 1. CONSIDERAłII GENERALE CAP. 2. PRINCIPII ŞI CONDIłII CAP. 3. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE (PLA) - Preambul 3.1.IDENTIFICAREA PROBLEMELOR ŞI STABILIREA PRIORITĂłILOR STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILA 3.1.1. Identificarea problemelor 3.1.2. PriorităŃile Strategiei de Dezvoltare locală 3.1.3. Plan de dezvoltare a acŃiunii sociale 3.1.3.1. Programul : Persoane defavorizate 3.1.3.2. Programul : Persoane vârstnice si cu handicap 3.1.3.3. Programul : Tineret 3.1.3.4. Programul : Petrecerea timpului liber 3.1.3.5. Programul : Comunicare

Partea a IV-a CAP.1. ANALIZA SWOT 1.1. Industria şi IMM 1.2. Infrastructura 1.3. Turism 1.4. Resurse umane şi piaŃa forŃei de muncă 1.5. Calitatea factorilor de mediu 1.6. Dezvoltare rurală, agricultură şi silvicultură

CAP.2. SEMINARUL PLANIFICĂRII STRATEGICE 2.1. Seminarul viziunilor 2.2. Seminarul contradicŃiilor

2.3. Seminarul direcŃiilor strategice CAP.3. PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIAL- ECONOMIC A ORAŞULUI URICANI 3.1. Planul de acŃiuni pentru anul 2006 3.2. Planul de acŃiuni pentru anul 2006-2010

Cuvânt introductiv

”Planul de Dezvoltare socio – economică” al unei localităŃi este un

proiect care permite colectivităŃii locale sa-şi fixeze obiective de dezvoltare durabilă conforme cu realitatea locală şi să le realizeze.

”Planul de Dezvoltare socio – economică” necesită regândirea politicii de dezvoltare a oraşului şi definirea unei restructurări a acŃiunilor publice, o “revoluŃie“ a mentalităŃii care necesită implicarea, în primul rând, a factorilor de decizie.

Obiectivul fundamental este realizarea unei Strategii de Dezvoltare Durabilă pe termen mediu la nivelul localităŃii, care să evalueze priorităŃile sociale, economice şi de mediu. Strategia trebuie să aibă sprijinul tuturor segmentelor societăŃii civile, autorităŃilor locale, comunităŃii oamenilor de afaceri, sindicatelor şi trebuie elaborată în cadrul unui proces participativ la care să participe şi reprezentanŃi din afara Comitetului Local de Dezvoltare.

Dezvoltarea locală se reflectă în economia regională. Acest lucru presupune din partea actorilor dezvoltării locale şi a factorilor decizionali, manifestarea unei mai mari flexibilităŃi în înŃelegerea şi adaptarea rapidă la schimbările pieŃei. Dezvoltarea locală presupune existenŃa unui parteneriat local şi a unei strategii coerente de dezvoltare. InformaŃiile dobândite în cadrul procesului de elaborare a strategiei constituie un instrument important, pe care le vom utiliza în activitatea de planificare urbană.

Dezvoltarea durabilă şi “Strategia de Dezvoltare” sunt un răspuns la necesitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă comunitatea noastră, printr-o viziune strategică unitară, exprimată în obiective specifice concretizate pe domenii de interes, cu responsabilităŃi clar definite.

Dezvoltarea durabilă înseamnă capacitatea de a răspunde necesităŃilor generaŃiilor prezente, fără a diminua posibilităŃile generaŃiilor viitoare.

Trei principii fundamentează conceptul dezvoltării durabile: principiul solidarităŃii între oameni în timp şi spaŃiu, principiul precauŃiei - (alegerea de azi trebuie să fie reversibilă) şi principiul democraŃiei participative - (colaborarea cetăŃenilor şi factorilor socio-economici la stabilirea direcŃiilor de dezvoltare).

Elementul motor al elaborării unei strategii de dezvoltare este mobilizarea societăŃii civile. Astfel, se iniŃiază dialogul între factorii locali (cetăŃeni, producători, comercianŃi, asociaŃii, instituŃii) pentru a negocia obiectivele comune pentru o dezvoltare durabilă în oraşul lor. Etapele necesare implementării sunt: acceptarea conceptului strategiei, identificarea disfuncŃionalităŃilor şi a cauzelor acestora, formularea

obiectivelor, prioritizarea problemelor, identificarea opŃiunilor pentru acŃiune şi fixarea termenelor, stabilirea programelor în concordanŃa cu termenele, elaborarea planului de acŃiune, implementare şi monitorizare, evaluare şi feedback. Punerea în practică a “planului de dezvoltare” începe cu o fază de “diagnosticare“ care va permite colectivităŃii să facă un bilanŃ al activităŃilor sale (economic, social, de mediu), în urma analizei problemelor şi evaluării priorităŃilor rezultând prima propunere a unui plan de măsuri strategice. De asemenea, acest plan va trebui sa ofere oportunitatea unui dialog real între grupurile sociale şi colectivitate. CetăŃenii informaŃi asupra realităŃilor locale, implicaŃi în dezbaterile privind direcŃiile de dezvoltare şi participând activ la realizarea acestora, pot aprecia corect rezultatele acŃiunilor publice.

Concluzionând, putem spune ca orice strategie se constituie într-un cadru de lucru ce ne oferă posibilitatea de a ne imagina cum va arăta comunitatea noastră în viitor. Strategia locală de dezvoltare trebuie să stea la baza administraŃiei locale, fiind procesul prin care autorităŃile locale lucrează în parteneriat cu toate sectoarele comunităŃii pentru a întocmi planuri de acŃiune realiste care să propună acel model de dezvoltare economică care să fie în deplin acord cu rezolvarea problemelor sociale, precum şi cu exploatarea raŃională a resurselor şi protejarea mediului ambiant din zona noastră.

STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ !

Noi credem că fiecare generaŃie îşi are propriile provocări, iar de-a

lungul istoriei acestea s-au confruntat cu responsabilităŃi diferite. Responsabilitatea generaŃiei actuale este de a crea o societate durabilă. Trebuie să asigurăm generaŃiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de minimum de cerinŃe pentru o viaŃă sănătoasă. Pentru a nu da greş în îndeplinirea acestei responsabilităŃi istorice, vom realiza documentul, "Strategia de Dezvoltare Durabilă a Oraşului Uricani", iar prin ceea ce el reprezintă, comunitatea Uricaniului va deveni sperăm o verigă importantă în cadrul mişcării regionale, naŃionale şi mondiale care promovează conceptul de dezvoltare durabilă.

Fără îndoială că Uricaniul este un oraş dinamic, în continua extindere şi schimbare. Una din caracteristicile comunităŃii uricănene este aceea că este deschisă către schimbare şi prezintă abilitatea de a urma noi iniŃiative.

Realizând împreună strategia locală vom da cetăŃenilor acestui oraş posibilitatea de a-şi aduce contribuŃia la creşterea gradului de bunăstare, de a lua atitudine şi de a avea un cuvânt de spus - acŃionând împreună cu toate sectoarele comunităŃii pentru a crea un viitor cât mai durabil.

Vom reveni asupra acestei strategii în mod regulat pentru a-i aduce îmbunătăŃiri astfel încât ajustarea să corespundă schimbării continue. Acest document va fi un răspuns al comunităŃii şi oferă oportunitatea reală de a identifica şi de a adopta practici ale dezvoltării durabile.

În încheiere, vă invităm să vă imaginaŃi un joc de puzzle: fiecare dintre noi, cetăŃenii acestui oraş, deŃinem o piesă. AveŃi grijă să nu o pierdeŃi; ea este importantă pentru a contura viitorul tablou al oraşului nostru. Când toate piesele vor fi puse la locul lor chiar şi Dumneavoastră veŃi fi surprinşi ce

tablou minunat aŃi ştiut să faceŃi. Împreună vom face din Uricani oraşul dorit de noi toŃi!

Aducem pe această cale mulŃumirile noastre, întregii comunităŃi, cetăŃenilor, instituŃiilor, firmelor, ONG-urilor, Centrului Zonal Petroşani pentru solidaritatea, puterea şi energia alocată elaborării acestui document. Viitorul nostru, al copiilor noştri si al cetăŃii noastre depinde de puterea noastră de a ne găsi resurse interne morale şi materiale pentru a ne alinia lumii civilizate !

PRIMAR,

Buhăescu - Odagiu DănuŃ

INTRODUCERE

Prezentul document este strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Uricani. Strategia a fost elaborată participativ de catre liderii comunităŃii, membrii comunităŃii şi alŃi parteneri în colaborare cu AgenŃia NaŃională a Zonelor Miniere – Colectivul Zonal Petroşani – JudeŃul Hunedoara.

Dezvoltarea este un concept larg utilizat începând cu al doilea război mondial. Există multe teorii care se concentrează asupra celei mai bune metode de a realiza dezvoltarea, însă cheia dezvoltării durabile constă în „acceptanŃa clientului” adică în satisfacerea necesităŃilor pe care cetăŃenii le percep şi în soluŃionarea problemelor care le afectează viaŃa. Prin urmare, dacă prin definiŃie dezvoltarea durabilă este aceea care face legătura între generaŃii înseamnă că generaŃiile de azi vor hotărî viitorul celor care urmează, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmaşii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu colaborarea lor şi mai ales cu acceptul lor.

Principiul programării este unul din elementele esenŃiale ale

operaŃionalizării Fondurilor Structurale şi se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre printr-o serie de etape succesive. Planurile trebuie realizate de jos în sus pentru a cuprinde necesităŃile reale, identificate obiectiv.

În timpul elaborării planului strategic al comunităŃii s-a pornit de la

necesităŃile locale, care au fost împărŃite pe domenii de interes cu scopul delimitării domeniilor de cuprindere a strategiei care mai apoi sa fie integrate în strategiile de dezvoltare ale judeŃului Hunedoara.

Planul strategic de dezvoltare social-economică a oraşului Uricani a fost

elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanŃilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaŃiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-economică va contribui la creşterea spiritului de iniŃiativă a oamenilor din comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităŃii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraŃia publică locală, organizaŃiile comunitare şi businessul privat în direcŃia soluŃionării problemelor comunitare.

DESCRIEREA PROCESULUI DE ELABORAREA A PLANULUI

STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICĂ A ORAŞULUI URICANI

1. INIłIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

AdministraŃia publică locală a oraşului Uricani a înŃeles necesitatea

elaborării planului de dezvoltarea socio-economică a localităŃii în mod participativ în vederea unei dezvoltări durabile a localităŃii.

AgenŃia NaŃională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) a sprijinit acest proces prin componenta „Creşterea CapacităŃii ComunităŃilor” din programul „Regenerare Socio-Economică” finanŃat de Banca Mondială şi Guvernul României.

Procesul a început cu întâlnirea Comitetului de Local de IniŃiativă (CLI) înfiinŃat şi facilitatorul ANDZM, când facilitatorul a explicat importanŃa elaborării planului, paşii de urmat în vederea elaborării participative. După legiferarea CLI, prin dispoziŃia primarului oraşului Uricani, membrii CLI au fost instruiŃi de către facilitator cu privire la metodele de abordare şi consultare a comunităŃii în vederea identificării necesităŃilor pentru stabilirea domeniilor de cuprindere a strategiei şi identificarea potenŃialilor lideri care să facă parte din Comitetul de Dezvoltare Socio- Economică a oraşului Uricani.

Au fost expuse metodele de consultare a comunităŃii: sondaje, focus-grupuri, audieri publice, transparenŃă decizională, medoda discuŃiei, şedinŃa de analiză, chestionare. Membrii CLI au decis să utilizeze metoda audierilor publice şi a focus-grupurilor. Procesul de abordare a comunităŃii a durat 4 săptămâni, după care a urmat şedinŃa de analiză a cercetării efectuate în rândul cetăŃenilor, concluziile fiind cele de mai jos:

CONCLUZII

rezultate în urma consultării comunităŃii, în vederea elaborării Planului de Dezvoltare Socio-Economică a oraşului Uricani

Comitelul local de iniŃiativă format prin DispoziŃia primarului oraşului Uricani, a efectuat în perioada 15.05.2006 – 25.06.2006 un exerciŃiu de cercetare în oraşul Uricani în vederea elaborării Planului de Dezvoltare Socio-Economică a oraşului. Pentru efectuarea cercetării s-au organizat focus-grupuri cu cetăŃenii şi s-au aplicat chestionare unui număr de ........gospodării din oraşul Uricani şi cele două localităŃi componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag în vederea identificării principalelor probleme pentru care cetăŃenii solicită rezolvare şi pentru identificarea liderilor locali care să-i reprezinte în Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE). De asemenea s-a cercetat şi percepŃia cetăŃenilor faŃă de autorităŃile locale şi modul cum aceştia văd implicarea în rezolvarea problemelor locale. În urma centralizării rezultatelor cercetării s-au tras următoarele concluzii:

1. CetăŃenii solicită sprijinul autorităŃilor locale, ____% declară că au apelat de mai multe ori la autorităŃile locale însă problemele pentru care apelează la autorităŃi se reduc în mare parte la două situaŃii şi anume: ajutoare sociale şi alte forme de asistenŃă socială,.......... Deşi constatăm că au fost nominalizate nenumărate probleme ale comunităŃii care s-ar dori rezolvate, nici unul dintre subiecŃi nu a solicitat sprijin pentru ele până în prezent?. Prin urmare cetăŃenii se adresează autorităŃilor locale mai mult pentru probleme personale decât pentru cele care privesc întreaga comunitate.

2. ProporŃia în care problemele au fost soluŃionate este ____ %, însă cum

am mai spus ele se referă mai mult la probleme personale ale cetăŃenilor decât la probleme cumune.

3. Interesul autorităŃilor faŃă de problemele localităŃii este considerat:

� Foarte mare 37 % � Mare 21% � Suficient 22 % � Scazut 4 % � Insuficient 16% Deşi proporŃia celor care consideră interesul autorităŃilor mare şi foarte

mare este de peste 50 % , trebuie acordată o atentie deosebită şi faptului că 20 % consideră interesul insuficient sau scăzut.

4. CetăŃenii conştientizează destul de bine faptul că în rezolvarea

problemele locale trebuie implicaŃi mai mulŃi actori locali şi este necesar sprijinul altor actori externi, aceştia reprezentând..... % din respondenŃi, ... % considerând că primarul este responsabil de toate problemele comunităŃii.

5. Din modul cum apreciază cetăŃenii anumite domenii, accesul la utilităŃi

şi servicii se observă:

� Starea drumurilor care leagă comunitatea de exterior cât şi cele interne

foarte proastă – 98 % apreciază negativ acest domeniu; � Posibilitatea petrecerii timpului liber – este iarăşi un domeniu cu

apreciere profund negativa, ___ % consideră că nu au oportunităŃi de petrecerea a timpului liber atât ca locaŃie cât şi ca evenimente;

� Veniturile obŃinute din agricultură – 86 % consideră nesemnificativă această sursă de venit;

� Alte surse de venituri – 85 % apreciază posibilitatea de a obŃine alte venituri proastă şi foarte proastă;

Referitor la cele două capitole care se referă la venituri nu a fost nici un răspuns care să le aprecieze cu foarte bine şi nesemnificativ ca număr de răspunsuri pentru bine. Sunt singurele puncte din întreg chestionarul unde la aprecierea de “foarte buna” suma raspunsurilor este “0”.

Acestor domenii enumerate va trebui să li se acorde o importanŃă deosebită în elaborarea Planului de Dezvoltare, ele putând fi catalogate ca domenii problemă.

6. NecesităŃile exprimate de cetăŃeni în mare parte se suprapun

domeniilor identificate ca deficitare. Principalele doleanŃe ar fi următoarele:

Domeniu Problemă identificată INFRASTRUCTURA � Drumuri de

acces Drumuri vicinale (interne) Drumuri externe

� Poduri Pod Pod

� Infrastructură utilităŃi

� Infrastructura Amenajare groapă de gunoi ecologică

de mediu

DOTĂRI EDILITARE

� şcoli Renovare Şcoala Generală nr.1 Uricani Amenajare teren sport Sala de sport Renovare/ dotare grădiniŃe

� sănătate Unitate de asistenŃă medico-socială Cabinet stomatologic Salvare

� spaŃii culturale şi recreative

Renovare Casa de Cultură Infiintare club tineret Amenajarea unui muzeu Parcuri de recreere pentru copii şi adulŃi Amenajare pârtii de schi Amenajare ştrand Construirea unei baze sportive

� alte dotări Telefoane publice în mai multe locaŃii Amenajare grupuri sociale (WC public Uricani, Câmpu lui Neag, zona Cheile BuŃii) Modernizarea şi dotarea Gărzii de intervenŃie Pompieri Uricani şi a Serviciului SMURD Uricani

ECONOMIC � industrie Fabrica prelucrare lemn

Centru brichetare rumeguş Fabrica tricotaje Fabrica de biscuiŃi

� agricultura/ silvicultura

Centru colectare lapte Centru de colectare şi prelucrare fructe de padure

� comert, servicii

Amenajare târg comunal la Câmpu lui Neag

SOCIAL � copii, elevi CondiŃii mai bune pentru desfăşurarea actului

educaŃional în şcoli şi grădiniŃe ÎnfiinŃarea unei creşe cu program prelungit

� tineri Locuri de muncă MigraŃia spre locurile de munca din celelalte localităŃi ale Văii Jiului

� rromi Ajutor social acordat lunar

INFORMARE, COMUNICARE, PROMOVARE

Atragerea investitorilor pentru valorificarea resurselor locale Promovarea potenŃialului turistic şi agroturistic

Informarea cetăŃenilor privind fondurile externe

Această sumă a problemelor identificate până în prezent urmează a fi analizată împreună cu CDSE, urmând a fi redefinită astfel încât să fie punctuală, şi găsirea soluŃiilor optime pentru rezolvarea acestor probleme.

7. În urma cercetării au fost identificaŃi liderii locali care vor face parte din CDSE şi au fost desemnate de către cetăŃeni şi membrii Comitetului Local de IniŃiativă ::::: de persoane cărora le acordă încrederea de a-i reprezenta.

2. ÎNFIINłAREA CDSE

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a fost constituit pe baza

propunerilor exprimate de cetăŃeni, care au nominalizat liderii locali în care au investit încrederea pentru a-i reprezenta şi a le exprima doleanŃele. Pe lângă cele ..... de persoane nominalizate de cetăŃeni, membrii Comitetului Local de IniŃiativă au făcut propuneri astfel încât să fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Membrii propuşi să facă parte din CDSE au fost consultaŃi de către Comitetul Local de InŃiativă, în legătură cu voinŃa de a face parte în mod voluntar din CDSE, iar în urma consultărilor a fost stabilită componenŃa finală a CDSE care a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. ____din _________ al oraşului Uricani. De asemenea a fost aprobat şi Regulamentul de Organizare şi FuncŃionare al CDSE.

ComponenŃa CDSE:

Numele si prenumele Numele si prenumele 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

3. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE SOCIO-

ECONOMICĂ AL ORAŞULUI URICANI

CDSE împreună cu facilitatorul din partea ANDZM au întocmit planul de activităŃi în vederea elaborării planului de dezvoltarea socio – economică. În prima etapă s-a trecut la instruirea CDSE în vederea elaborării planului şi diseminării rezultatelor înspre cetateni, apoi la elaborarea planului prin

metoda fundamentală de seminar care a presupus un ciclu de patru seminarii interactive.

Elaborarea planului a început cu seminarul pregătitor în care au fost expuse:

- necesitatea elaborării planurilor strategice participative; - importanŃa planificării participative; - surse de finanŃare existente şi viitoare; - analiza SWOT - factori implicati, factori de decizie- analiza stakeholders;

POZE

Partea I CAP. 1.EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL 1.1.Prezentare generală a zonei Uricani 1.1.1.Scurt istoric

Oraşul Uricani îşi are începuturile în vechime şi evoluŃia sa se încadrează într-un proces firesc, determinat de nevoia oamenilor de a exista într-un spaŃiu care îi apără, dar mai ales le asigură resursele pentru a putea trăi. Există mărturii care ne fac să credem că viaŃa socială a pulsat în această parte a Văii Jiului încă din antichitatea dacică şi romană. În anul 1965, Uricaniul a fost declarat oraş, iar satele Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag intră în componenŃa acestuia. Despre satul Câmpu lui Neag, o legendă spune că ar fi fost întemeiat de un haiduc celebru, pe nume Neagu, care s-a ascuns de turci în munŃi. El ar fi marcat vatra viitorului sat, înfigând în pământ o piatră (un monolit) de vreo 2 m lungime care avea încrustată în ea 2 filoane de cuarŃ alb dispuse în formă de cruce. Cert este faptul că pe la 1850 preotul din sat Constantin Stanci, a găsit această piatră prăvălită pe malul Jiului, a luat-o cu o sanie trasă de boi şi a plantat-o în curtea casei sale, care de la 1890 şi până la 1936 a servit şi ca şcoală sătească. Piatra a stat înfiptă aici peste 100 de ani, după care, un descendent al familiei, călugărul Dănilă Berinde a montat-o împreună cu alte relicve familiale în locul numit Brădet, de la intrarea în satul Câmpu lui Neag unde se poate vedea şi astăzi. Lângă această piatră tronează busturile lui Traian şi Decebal. Unii concetăŃeni, apreciază că satul Câmpu lui Neag ar fi fost întemeiat de un cneaz sau haiduc de origine haŃegană. Un eveniment de seamă al secolului al XVll-lea a fost trecerea lui Matei Basarab prin Uricani (1631) împreună cu alŃi boieri şi cu oastea sa strânsă de prin łara HaŃegului, în pribegia lor prin Ardeal au intrat, prin pasul Vâlcan, şi în Uricani.

În a doua jumătate a secolului al XVlll-lea, mai exact în anul 1788, Uricaniul are mult de suferit de pe urma invaziilor turcilor adalai (de la Ada-Kale). Aceştia surprind populaŃia în biserică, robesc 16 persoane, preotului îi taie capul pe pragul bisericii, iar biserica o incendiază. Unirea de la 1859 a Principatelor Române (Muntenia şi Moldova), a produs multă bucurie şi la Uricani, unde oamenii au jucat Hora Unirii. ParticipanŃii la joc au fost ridicaŃi de jandarmi şi legaŃi în lanŃuri, au fost purtaŃi pe la HaŃeg şi Deva, în cele din urma fiind eliberaŃi întrucât nu există o lege care să condamne acest joc. În timpul primului război mondial, Uricaniul a fost teatrul unor lupte crâncene. În toamna anului 1916, localitatea a fost de trei ori pierdută şi recucerită de trupele romane. În tot acest timp, populaŃia a fost evacuată în łara HaŃegului pentru a nu stânjeni operaŃiunile militare. Oraşul Uricani, ca multe alte localităŃi din România este în aparenŃă, fără istorie sau cu o istorie puŃină şi lipsită de semnificaŃie. Întreaga valoare a acestei localităŃi pare să fie legată de evoluŃia şi importanŃa mineritului în Valea Jiului. Depăşind încă imperativele economice, neglijate oarecum în ultimul deceniu, se poate demonstra că Uricaniul are o istorie, bazată pe evenimente concrete, aşa cum reiese din datele pe care le prezentăm aici. Istoria oraşului Uricani nu poate fi prezentată în afara istoriei Văii Jiului, fiind parte componentă a acesteia. Teritoriul localităŃii Uricani, întreaga Vale a Jiului şi łara HaŃegului au făcut parte în secolul al Xlll-lea din Voievodatul lui Litovoi (łara Litua). Deşi aici se va extinde mai târziu autoritatea maghiară, vor exista legături aproape neîntrerupte cu łara Românească, chiar făcând parte din această vreme. Atestarea documentară a Văii Jiului datează din 19 aprilie 1461, când într-un ucaz al lui Lepeş LoranŃ, Voievod al Ardealului, se menŃionează că Muzina )Margina), cneaz din Densus (łara HaŃegului), vinde posesiunile lui, între care şi Sylotena, situată în Valea Jiului. Sylotena (sau Valea Vacii) este un teritoriu de 10 km, situat între Pârâul Valea Vacii la est şi Pârâul Sterminos la vest, apa Jiului la sud şi muntele Dealu Mare la nord. Acest teritoriu este situat 90 % pe raza localităŃii Uricani, în lunca Mailatului. Prima atestare documentară, prin care localitatea Uricani este menŃionată sub numele de Hobiceni- Uricani este recesământul Csibaky din anul 1818. Această denumire dublă va fi purtată timp de un secol, până la Unirea din anul 1918. Numele localităŃii Uricani se trage de la localităŃile HobiŃa şi Uric din HaŃeg, ca urmare a procesului de roire, (colonizare) a locuitorilor din łara HaŃegului. Aceasta este o ipoteză plauzibilă, aşa cum reiese din lucrarea lui Romulus Vuia, łara HaŃegului şi regiunea Pădurenilor, unde HobiŃa este atestată documentar în anul 1411, iar Uric-ul în 1473. După anul 1918 se va folosi numai denumirea de Uricani. După Marea Britanie din anul 1918, Uricaniul va cunoaşte şi el acelaşi proces istoric prin care va trece România interbelică. Va fi abandonată denumirea de Uricani- Hobiceni, păstrându-se doar cea de Uricani. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi intrarea sub regimul comunist controlat direct de Moscova, va duce la amplificarea procesului de exploatare a resurselor naturale, în principal a cărbunelui. ConsecinŃa directă va fi

creşterea treptată a populaŃiei şi construirea blocurilor de locuinŃe pentru aceştia. În anul 1964, comuna Uricani este declarată oraş. Localitatea Uricani cunoaşte o profundă schimbare prin deschiderea exploatării miniere. Astfel vor veni să lucreze alături de localnici, de autohtoni, oameni din aproape toate colŃurile Ńării: maramureşeni, moldoveni, olteni, ardeleni, bănăŃeni, dobrogeni constituind o populaŃie eterogenă. După anul 1965 localitatea Uricani devine oraş, cu o populaŃie de peste 4000 de locuitori. Între anii 1968-1970 prin strădania preotului Bociat Lucian şi a păstoriŃilor săi jertfeinici se construieşte o nouă biserică, pe locul celei vechi, de dimensiuni mult mai mari în care sătenii şi orăşenii, ca o singură familie, să se poată ruga. După o păstorire rodnică de 35 de ani se săvârşeşte, după grele încercări, preotul iconom Lucian Bociat. În actuala biserică generaŃii de-a rândul s-au unit în simŃire şi rugăciune la toate evenimentele parohiei. Hramul ei este „ÎnălŃarea Domnului”, prilej în care, la Monumentul Eroilor din incinta cimitirului se fac înălŃătoare rugăciuni pentru toŃi eroii neamului, cât şi pentru toŃi ctitorii, slujitorii şi jertfitorii Sfintei Biserici. Hramul sau nedeea - manifestare specific creştinească şi românească- prilejuieşte întâlnirea multor creştini din diverse localităŃi, este un mod concret în care se realizează acel climat de pace, armonie şi comuniune, prin care s-a menŃinut şi unitatea de credinŃă şi de neam, de lege românească. ProveniŃi din diverse părŃi ale Ńării, unii dintre cei nou veniŃi vor aduce cu sine şi credinŃele lor, iar alŃii, în număr destul de redus, îmbrăŃişându-le pe parcurs. După anul 1990 viaŃa religioasă, în ciuda multor greutăŃi de ordin material sau social, a cunoscut o continuă ascensiune spre Dumnezeu, contribuind la crearea unui micro-climat ecumenic de pace, de toleranŃă, de unitate în diversitate. Oraşul are în subordine administrativă două localităŃi: Câmpu lui Neag (atestată documentar din 1493) şi Valea de Brazi.

1.1.2.Aşezarea geografică

Oraşul Uricani este situat în partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani, la poalele munŃilor Retezat şi Vâlcanului, pe Jiul de Vest (Românesc) la altitudini de 650 – 725 m deasupra nivelului Mării Negre, fiind oraşul cu cea mai mare suprafaŃă din Ńară 25.141 ha.

Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt: - meridianul de 23°25' longitudine estică si paralela de 45°45' latitudine nordică faŃă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul CarpaŃilor Meridionali. Face parte integrantă din marea unitate de relief din CarpaŃii Meridionali numită depresiunea tectono – erozivă „Valea Jiului” sau „Petroşani”, fiind situat în partea vestică a depresiunii Petroşani; localitatea este dominată de culmile muntoase Retezat şi masivul Vâlcan, cu o deschidere largă spre est şi tot mai îngustă spre vest (spre masivul Retezat).

Localitatea Uricani este aşezată la vest de municipiul Petroşani, la circa 26 km Km şi la 10 km faŃă de oraşul Lupeni, la o altitudinea de aproximativ 715 m deasupra nivelului Mării Negre.

SuprafaŃa totală a localităŃii (extravilan+intravilan), este de 25.141 ha şi se află în partea sudică a judeŃului Hunedoara, la circa 125 Km de municipiul Deva, reşedinŃa şi centrul administrativ al judeŃului.

Oraşul Uricani se află la 29 km de Petroşani şi la 125 km de localitatea Deva reşedinŃa judeŃului. Accesul spre Uricani se realizează prin intermediul DN 66 A (în curs de modernizare), care va lega Transilvania de sud-vestul României, prin celebra staŃiune Băile Herculane. DistanŃe: - oraşe apropiate: Municipiul Lupeni 6 km, Municipiul Vulcan 10 km, Orasul Aninoasa 18 km, Municipiul Petrosani 29 km, Oraşul Petrila 33 km.

1.1.3. Relieful

În variaŃia reliefului localităŃii Uricani deosebim următoarele unităŃi: Cadrul muntos privit de la scara reliefului întregii Ńări, apare ca o treaptă uriaşă, dar care văzută mai îndeaproape este o multiplă succesiune de suprafeŃe sau trepte care coboară de la pareta cea mai înaltă a crestelor şi culmilor alpine până la bordura sudică pusă în evidenŃă de treapta de eroziune GornoviŃa. Relieful este preponderent montan, localitatea Uricani fiind mărginită la nord de Masivul Retezat, iar la sud de MunŃii Vâlcan. Limita acestui vast teritoriu, raportat la numărul mic de locuitori, este la est până la Văile Vacii şi Tusului, la vest marele Parc NaŃional Retezat, respectiv aliniamentul determinat de vârfurile Custura (2457m), Piule (2081m) şi Coasta Oslei (1899m), ultimul aparŃinând lanŃului munŃilor Vâlcan. La nord delimitarea merge pe cumpăna de ape, având ca repere aliniamentul vârfurilor Custura, Lazărul (2282m), Tulişa (1782m) şi Dealu Mare (1509m), toate aparŃinând grupului munŃilor Retezat. La sud, tot cumpăna de ape de pe aliniamentul vârfurilor Coarnele (1789m), Şiglăul Mare (1682m), Arcanu (1760m) şi Coada Oslei, toate aparŃinând munŃilor Vâlcanului, separă depresiunea şi împrejurimile sale de vecinătatea la sud a Gorjului şi sud-vest de cea a MehedinŃiului. Din cele evidenŃiate se observă cu claritate că principala componentă a reliefului, în aceste frumoase locuri, o constitue muntele care determină şi celălalte forme de relief, reŃeaua bogată a apelor, complexul de factori pedo-climatici, flora şi fauna. Toate culmile muntoase din împrejurimi aparŃin CarpaŃilor Meridionali, atât la nivelul oraşului Uricani cât şi al depresiunii Văii Jiului şi sunt împărŃiŃi în două lanŃuri muntoase. La sud cu o uşoară orientare sud-vestică se află masivul munŃilor Vâlcanului, iar la nord, cu o orientare nord-est, începe marele grup al munŃilor Retezat. Între cele două masive muntoase, capătul vestic al depresiunii Petroşanilor (Valea Jiului), include oraşul Uricani şi localităŃile aparŃinătoare

Velea de Brazi şi Câmpu lui Neag şi are o lăŃime de 1-3 km pe o lungime de 11-12 km. Atât rama nordică a munŃilor Vâlcanului, cât şi cea sudică a Retezatului între cele patru repere ale vârfurilor menŃionate anterior, sunt tăiate de numeroase văi care coboară din versanŃii înconjurători, având o adâncime între 200-400m şi o lungime între 1-4 km. Acestea poartă frumoase nume româneşti, cele mai importante fiind pe versantul nordic de la est le vest: Beca, Murgoni, Săcet, Peştera, Bulzu, Cheia, Sterminos, Şerpilor; Valea cu Brazi, Oponilor, Bilugu, TopliŃa, Ursasca, Lazărul, Gruniu, Mării şi BuŃii. Pe versantul sudic tot de la est la vest: Slătioara, Horii, Cimpoieru, Tirsa, Garja, PoieniŃa, Vâncu, Aschioara, Arsa, Şiglăul, Valea de Peşti. Struguru, Rostoveanu, Gârbovu, Boului şi NedeiuŃa. Dealurile piemontane fac trecerea de la zona montană la zona joasă a depresiunii formând o fâşie continuă la marginea masivelor cristaline. 1.1.4. Clima

Clima este continental moderată, cu temperaturi medii multianuale de tipul climatului montan, fără geruri mari iarna şi călduri caniculare vara. Temperaturile medii anuale variază în jurul a 7˚C. Temperaturile medii cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie (-15˚C), iar cele mai ridicate în luna iulie (20˚C). PrecipitaŃiile sunt ambudente, media anuală fiind între 900 mm – 1000 mm. CurenŃii de aer sunt neregulaŃi, predominând din direcŃia S-E şi N-E, cu o forŃă de gradul 4-5.

1.1.5. Resursele naturale

Cea mai importantă resursă naturală o constitue cărbunele. Exploatarea zăcământului de cărbuni datează din anul 1947, ca urmare a identificărilor de rezerve prin lucrări miniere de cercetare care s-au făcut la Uricani. Creşterea competitivităŃii, asigurarea de perspective concrete de evoluŃie în viitorul apropiat, sunt cerinŃe îndeplinite de subunitatea minieră Uricani, care au consecinŃe directe în asigurarea unui bun standard de viaŃă pentru angajaŃii minei şi implicit cu o contribuŃie hotărâtoare în dezvoltarea oraşului Uricani şi a zonei vestice a Văii Jiului.

O altă resursă deosebit de importantă a zonei este cuarŃul, fiind cel mai pur din Europa, având o puritate de 98%.

Oraşul Uricani beneficiază de o reŃea hidrografică importantă, fiind străbătut de la Vest la Est de râul Jiul de Vest în care se varsă numeroase pâraie: Lazărul, Valea de Peşti, Buta, Bilugu etc. 1.1.6.RezervaŃii şi arii naturale ocrotite Parcul NaŃional Retezat ÎnfiinŃarea în anul 1934 a Parcului NaŃional Retezat, primul Parc NaŃional din Ńara noastră, din iniŃiativa savantului şi naturalistului de renume mondial Alexandru Borza, marchează începutul acŃiunii de ocrotire a

peisajului de excepŃie al acestor munŃi, ale căror caractere de unicat l-au recomandat a fi inclus din anul 1980 în reŃeaua mondială a rezervaŃiilor biosferei. În 2000, iubitorii naturii au sărbătorit 65 de ani de la înfiinŃarea primului Parc NaŃional din Ńara noastră, din iniŃiativa savantului şi naturalistului de renume mondial Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, şi a unor personalităŃi ale vieŃii politice, ştiinŃifice, istorice şi culturale din România. La cea de-a şasea Sesiune a Consiliului internaŃional de Coordonare a Programului Om- Natura , care a avut loc la Paris in 1979, Parcul NaŃional Retezat a fost declarat de către UNESCO "RezervaŃie a Biosferei". În prezent, Parcul NaŃional Retezat, care cuprinde mai multe zone funcŃionale, se întinde pe o suprafaŃa de aproape 38.100 ha. În ultima decadă a lunii iunie 1979, Consiliul JudeŃean Hunedoara, la propunerea AdministraŃiei Parcului NaŃional Retezat, a aprobat Regulament de organizare şi funcŃionare a Parcului NaŃional Retezat - RezervaŃie a biosferei. Regulamentul elaborat cuprinde un număr de patru capitole ce reglementează o serie de activităŃi referitoare la managementul parcului, cercetarea ştiinŃifică, păşunat, construcŃii, silvicultura, pescuit construcŃii, serviciul de Salvamont, finanŃare şi sancŃiuni. O secŃiune cu totul aparte tratează multiplele probleme ale turismului, ale regulilor ce trebuie respectate în Parcul NaŃional. Iată câteva dintre acestea:

• Accesul în parcul NaŃional, începând cu data intrării în vigoare a noului Regulament, se face numai pe la Cabanele Gura Zlata, Baleia, Pietrele, Rotunda, Râuşor, Buta, Câmpuşel, precum şi pe la Stâna de Râu

• Pe întreaga durata a excursiei în Parcul National, turiştii sunt obligaŃi să se deplaseze numai pe potecile marcate.

• Camparea în MunŃii Retezat este permisa numai în zonele cabanelor Pietrele, Gura Zlata, Rotunda, Baleia, Buta, Câmpuşel, în locurile special amenajate de deŃinători ai acestor terenuri, precum şi în Poiana Pelegii şi la Stana de Rau. În zona centrală a Parcului National, camparea este admisă, de asemenea, în marea caldare a Bucurei, în imediata apropiere a refugiului formaŃiei Salvamont, ce funcŃionează în permanenŃă în perioada sezonului turistic de vară. În regim cu totul special, pentru o singura noapte, camparea cu cortul se permite şi în caldarea Lacului Zanoaga, lângă punctul permanent al formaŃiei serviciului Salvamont. Se interzice cu desăvârşire săparea şanŃurilor în jurul locurilor de amplasare a corturilor.

• Aprinderea focurilor de orice natură este permisă numai în vetrele special amenajate în acest scop la locurile de campare din zona cabanelor Pietrele şi Gura Zlata, precum şi în Poiana Pelegii, cu lemne de foc asigurate de administratorii acestor locuri de campare. Este interzisă, de asemenea, aprinderea focurilor în golurile alpine, precum şi în fondurile forestiere. În locurile de campare din golul alpin, nu se

asigură lemne de foc. Se interzice adunatul şi defrişarea vegetaŃiei lemnoase de orice natură pentru aprinderea focurilor.

• În apele curgătoare, precum şi în lacurile alpine, este interzisă utilizarea detergenŃilor pentru spălarea diferitelor obiecte de uz casnic sau îmbracăminte, precum şi scaldatul.

• Utilizarea diferitelor ambarcaŃiuni în lacurile alpine pentru pescuit şi agrement se amendează.

• Organizarea diferitelor competiŃii şi manifestări sportive, turistice, culturale şi educative se poate efectua numai cu acordul şi aprobarea AdministraŃiei Parcului NaŃional Retezat şi a serviciilor publice ale formaŃiilor Salvamont din judeŃul Hunedoara.

• O reglementare foarte importantă a noului regulament se referă la accesul câinilor în Parcul NaŃional, ce este permisă numai în condiŃiile în care animalele sunt Ńinute în mod permanent în lesă şi se achită şi pentru ei taxa de intrare.

Parcul National Retezat cuprinde urmatoarele zone functionale: Rezervatia Stiintifica Gemenele, cu o suprafata de 1.630 ha, constituind o zona de protectie integrală; Zona Centrala a Parcului National Retezat, cu o suprafaŃă de peste 16.885 ha. Turismul montan controlat, ca şi alte activităŃi cultural educative, este admis în Zona Centrală. Cetatea alpina a Retezatului, cu peste 60 de inaltimi care depaşesc media altitudinală a Muntilor Făgăraş, impresionează prin dezvoltarea şi salbăticia reliefului, clădit pe o structura geologică complexă şi modelat atât de original în timpul cuaternarului, cand intr-un climat specific s-au format gheŃarii puternici, de circ şi de vale.

Retezatul păstrează ca nimeni altul în CarpaŃi, amprentele glaciaŃiunii cuaternare, cele mai grandioase şi mai complexe circuri galciare; cel mai mare număr de lacuri (85), dovezi ale desfăşurării celui mai lung gheŃar de vale (Lapuşnicul, cca 8 km), cel mai adanc lac (Zanoaga, 29 m), cel mai intins lac (Bucura, cca 9 ha), cele mai numeroase blocuri eratice, morene, berbeci glaciari (roci montane), apar la tot pasul, marturie a asprei încleştări dintre munte şi gheaŃă.

1.1.7.Fauna şi flora ocrotită Flora ocrotită din zona Uricani este reprezentată de 1050 de specii de plante, speciile lemnoase fiind incluse în areale protejate sau declarate monumente ale naturii. Fauna ocrotită este reprezentată prin 19 specii, respectiv: ursul, lupul, vulpea, mistreŃul, capra neagră, râsul, pisica sălbatică, cerbul, căpriorul, veveriŃa, iepurele comun, jderul de copac, vidra, viezurele, nevăstuica, hermina si lupul.

Flora localităŃii este central-europeană, cu elemente arcto - alpine, în părŃile înalte ale munŃilor şi infiltraŃii mediteraneene în locurile adăpostite şi cu condiŃii ecologice potrivite, ca formaŃiunile calcaroase.

În jurul localităŃii predomină, atât pe versanŃii sudici cât şi pe cei nordici pădurile de fag, care în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul, pinul, lariŃa, paltinul de munte, frasinul, carpenul, mesteacănul ce formează pâlcuri mai întinse în partea inferioară a pădurii de fag. În făgete şi în zona colinară sunt întâlniŃi numeroşi arbuşti: cununiŃa, caprifoiul, alunul, socul roşu, păducelul şi diferite specii de mur. În zonele defrişate prin tăieri se instalează zmeurişul, iar în poiene şi liziera pădurii se găsesc zone întinse de merişor şi afin.

Şi lumea plantelor inferioare au o bună reprezentare astfel: pe scoarŃa fagilor întâlnim licheni de genurile Parnelia şi Lecanora, muşchii formează adevărate covoare, iar ferigile bordeiază pâraiele de munte. Ciupercile cum ar fi: bureŃii de fag, pitoanca, iuŃari, crăiŃele, gălbiorii, ghebele şi altele îi determină pe orăşeni să părăsească oraşul în căutarea lor.

Specific pădurilor de munte sunt: cocoşul de munte, ierunca, găinuşa de munte, mierla gulerată, sturzul de piatră, ciocănitoarea neagră, corbul, cerbul, râsul, ursul brun, jderul de pădure. Au mai fost semnalate exemplare de bufniŃă. Dintre răpitoarele de zi amintim gaia roşie şi specii de ulii de genul Accipiter. În afara speciilor amintite mai semnalăm prezenŃa următoarelor specii: bursucul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, dihorul, nevăstuica, mistreŃul, veveriŃa, şoarecele de pădure, iepurele, specii de lilieci şi ariciul.

Masivul Retezat reprezintă un fenomen unic în întregul lanŃ carpatic, prin înfăŃişarea alpină, dar şi prin numărul şi mărimea lacurilor. Aici sunt prezente toate superlativele CarpaŃilor: cel mai mare număr de lacuri (85), cel mai adânc lac (Zănoaga - 29 m) şi cel mai întins lac (Bucura, aproximativ 10 ha).

Mândria Retezatului o constituie populaŃia de capre negre. Alte animale rare şi protejate de lege: râsul, acvila de munte(cea mai puternică pasăre răpitoare din Ńară), cocoşul de munte. 1. 2. Calitatea factorilor de mediu 1.2.1. Surse de poluare a atmosferei Calitatea atmosferei în oraşul Uricani este afectată de poluanŃi emişi de surse de tip industrial şi de tip urban, la niveluri ce depăşesc limitele pentru protecŃia receptorilor: populaŃia, mediul natural şi mediul construit. Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier şi de arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenŃiale, instituŃionale şi industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere. 1.2.2.Calitatea aerului Calitatea aerului (anul 2005) la principalii indicatori urmăriŃi de AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Deva este în limita reglementărilor legale,

neînregistrându-se depăşiri pentru poluanŃii gazoşi şi pulberi în suspensie, poluări accidentale sau accidente majore de mediu. 1.2.3. Calitatea apei Alimentarea cu apa potabilă şi industrială a oraşului Uricani are ca sursa Lacul de acumulare Valea de Peşti cu un volum util de 4,2 milioane mc, cu o lungime de 2,5 km şi suprafaŃa de 10 ha, fiind amplasat la 8 km de oraşul Uricani, la o distanŃă de 3 km de drumul DN 66 A, la 920 m altitudine. În decursul unui an, în mare parte apa lacului se încadrează în categoria a-I-a de calitate impusa de STAS 4706/1988 pentru apele de suprafaŃă ce urmează a fi folosite pentru prepararea apei potabile, cu excepŃia indicatorului fier total ionic, a cărui concentraŃie depăşeşte valoarea maxima admisă.

Apele menajere si industriale Principalele surse de ape uzate din oraşul Uricani provin din:

• activităŃi miniere E.M. Uricani de la care provine apa uzată( băi, cantină, grupuri sanitare)

• activitati menajere si sociale Aşezarea geografica a oraşului Uricani permite colectarea si transportul apelor uzate menajere, industriale si pluviale spre StaŃia de epurare în regim gravitaŃional. ReŃeaua de canalizare are o lungime de12,1 km. Apele uzate menajere provin de la :

• populaŃie 67% (565 l/sec) • industrie 33% (280 l/sec)

StaŃia de epurare a apelor menajere este amplasata în partea de est a oraşului Uricani si cuprinde două trepte de tratare: mecanica şi biologica, având o capacitate de epurare suficienta debitului actual al apelor uzate menajere. Apele uzate industriale evacuate în apele de suprafaŃa provin din industria minieră. Din categoria surselor de poluare industriale, cu tipuri de poluanŃi specifici profilului de activitate se evidenŃiază industria miniera de exploatare: - E.M.Uricani 1.2.4. Solul şi subsolul Calitatea solului este afectată atât din surse antropice cât şi din cauze naturale. Principalele surse de poluare a solului, în zona Uricani sunt haldele de steril de mina, rezultate în urma activităŃilor de exploatare, apele de mina care se evacuează din galeriile existente în zona. Din analiza solurilor din punct de vedere agrochimic, se apreciază ca aproximativ 75-80% din suprafaŃa agricolă sunt soluri cu reacŃie acidă (pH mai mic de 5,8), soluri care necesită aplicarea amendamentelor calcice.

Cu privire la sol în această zonă întâlnim şisturile cristaline, roci detritice, cărbuni bruni, roci bitumoase şi concreŃiuni biochimice de calcar şi sferosiderite. 1.2.5. Spatii verzi şi parcuri publice

SuprafaŃa intravilan este de 402 ha, din care suprafaŃa totală a spatiilor verzi din oraşul Uricani este de aproximativ 8,6 ha, întreŃinute de către Serviciul Public Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi proprietate privată. Punctele vizate în scopul de agrement sunt reprezentate de zonele: Rostoveanu, Cheile BuŃii, Câmpuşel, Câmpul Mielului, Buta şi Valea de Peşti de o frumuseŃe aparte, precum şi zona Câmpu lui Neag unde există un lac de acumulare în fosta carieră de exploatarea a cărbunelui. 1.2.6. Managementul deşeurilor

A. Deşeuri urbane Serviciul public de salubritate în oraşul Uricani este concesionat de

S.C.”Goscomloc” S.A.Uricani care are ca acŃionar unic Consiliul Local Uricani, fiind subordonată Primăriei oraşului Uricani. Depozitarea deşeurilor se realizează într-un depozit suprateran existent, respectiv depozitul de deşeuri menajere Valomir, care are o capacitate de 600.000 mc, fiind situată pe valea cu acelaşi nume la cca. 150 m de localitatea Uricani. Rampa de gunoi a fost preluată de la Exploatarea Minieră Uricani în anul 1986 şi de atunci este utilizată ca rampă de depozit a gunoiului menajer. Colectarea deşeurilor în oraşul Uricani fără o sortare prealabilă, capacitatea de colectare şi transport a deşeurilor sub dimensionată, depozitarea şi incinerarea necontrolată a deşeurilor, lipsa asigurării contra inundaŃiilor a depozitului de deşeuri amenajat în apropierea albiei pârâului Valomir, constituie o reală problemă care trebuie avută în vedere. Rata actuală de colectare a deşeurilor este de 4.050 t/an

CompoziŃia deşeurilor

5%

5%5%

20%

10%

55%

Hartie

Sticla

Metale

Plastice

Textile

Deseuri organice

B. Deşeuri industriale

Principalul generator de deşeuri industriale este Exploatarea Minieră Uricani, societăŃile de prelucrare primară a lemnului, populaŃia şi agenŃii

comerciali. Pentru colectarea deşeurilor de la exploatarea minieră au fost construite halde de steril unde este depozitat sterilul rezultat în urma lucrărilor de exploatare a cărbunelui şi a celorlalte categorii de deşeuri rezultate în urma funcŃionării acesteia. Pe raza oraşului Uricani nu există deşeuri toxice sau periculoase, iar deşeurile industriale sunt produse de către Exploatarea Minieră Uricani, fiind depozitate necontrolat.

C. Deşeuri lemnoase

Pe raza oraşului Uricani este estimat un număr de 7 agenŃi economici cu activitate în prelucrarea primară a lemnului, volumul estimat de deşeuri generat fiind estimat la 720 mc/anual. Depozitarea se realizează prin depunere directă (fenomen regăsit în special pe malurile cursurilor de apă) în depozitul de resurse menajere a oraşului. Depozitarea necontrolată duce la poluarea apelor de suprafaŃă. 1.2.7.Zgomotul În urma măsurătorilor efectuate la solicitarea unor cetăŃeni ai oraşului s-a sesizat depăşirea nivelului de zgomot pe timp de şi datorită activităŃilor productive ale unor persoane particulare cu ateliere de tâmplărie, tinichigerie, prelucrări de materiale de construcŃii sau sifonerii, amplasate la parterul blocurilor, brutării. 1.2.8.EducaŃie ecologică şi activităŃi comunitare specifice În oraşul Uricani sunt înregistrate un număr de 2 organizaŃii neguvernamentale dedicate protecŃiei mediului şi conservării biodiversităŃii naturale. Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii şi a diversităŃii biologice, informare şi sensibilizare publică, managementul deşeurilor şi crearea reŃelelor comunitare de analiză şi monitorizare comparativă. Din punct de vedere al protecŃiei mediului şi calităŃii vieŃii ambientale reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar şi impactului antropic asupra mediului înconjurător:

• poluare urbană, exprimată prin degradarea stării de sănătate a populaŃiei, calitatea şi cantitatea apei potabile, gestiunea şi managementul deşeurilor;

• poluarea factorilor de mediu, exprimată prin poluarea apelor de suprafaŃă, subterane, atmosferei, fonică, solului;

• impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural şi pericolele naturale;

• surse ale poluării, exprimate prin urbanizarea mediului. CAP 2. EVALUAREA CAPITALULUI ANTROPIC 2.1. SituaŃia economică 2.1.1. Mediul de afaceri

Având în vedere preocuparea continuă a administraŃiei publice locale privitor la creşterea atractivităŃii zonale, prin revitalizarea şi revigorarea mediului de afaceri şi atragerea investitorilor străini, cu efect benefic în ridicarea nivelului calitativ standardului de viaŃă al comunităŃii din zona. În spiritul ideilor de „ dezvoltare comunitară locală prin iniŃiativa şi comunicare” prin suportul special acordat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii ca bază a dezvoltării economice locale. Mediul de afaceri din oraşul Uricani, este încă fragil (afaceri extrem de puŃine ca număr şi mici ca cifra de afaceri).

Începând cu 1990, pe raza oraşului Uricani s-au înfiinŃat 197 de firme, din care funcŃionează doar 118 firme.

Aceste firme au diverse obiecte de activitate, ca de exemplu: 26 de firme au ca obiect de activitate prestare servicii, 68 de firme au ca obiect de activitate comerŃul cu amănuntul, 15 firme au ca obiect de activitate producŃia, 3 firme desfăşoară activităŃi de intermediere şi 6 firme sunt practic unităŃi de cazare alimentaŃie publică. Dintre cele mai importante amintim: Nr.Crt. Denumire societate Nr.

angajaŃi Domeniu de activitate

1. S.C. SERV. COM. AMICII S.R.L.

5 AlimentaŃie publică

2. S.C. ATEXCON S.R.L. 5 ComerŃ cu amănuntul produse alimentare

3. S.C. BBS NET S.R.L. 7 TelecomunicaŃii 4. S.C. BRAICOR PROD

S.R.L. 10 ComerŃ cu amănuntul

produse alimentare 5. S.C. BUY CAM ALCOM

IMPEX S.R.L. 6 ComerŃ cu amănuntul

produse alimentare 6. S.C. CLEOPATRA

COMEXIM S.R.L. 6 ComerŃ cu amănuntul

produse alimentare 7. S.C. COSMA COMPREST

S.R.L. 5 ComerŃ cu amănuntul

produse nealimentare 8. S.C. COMTUR MERIDIAN

S.R.L. 11 Transport

9. S.C. ELOVI S.R.L. 8 ComerŃ cu amănuntul produse alimentare

10. S.C. GOSCOMLOC S.A. 94 Producerea şi distribuirea energiei termice

11. S.C. MARIBEL PRODCOM S.R.L.

18 ComerŃ cu amănuntul produse alimentare

12. S.C. PROD FARM S.R.L. 8 ComerŃ cu amănuntul produse farmaceutice

13. S.C. SORFED S.R.L. 5 ComerŃ cu amănuntul produse alimentare

14. S.C. UPCONF COLLECTION S.R.L.

13 Fabrica articole îmbrăcăminte

15. S.C. VESTI MARIMPEX S.R.L.

5 ComerŃ cu amănuntul produse alimentare

16. S.C. VITALI LANCOMPREST S.R.L.

7 ComerŃ cu amănuntul produse nealimentare

• mici meşteşugari declaraŃi – 2 (coafor şi croitorie) • nr .puncte comerciale – 14 •

Participarea la piaŃa muncii

Structura populaŃiei ocupate la recensământul din 2002, pe activităŃi ale economiei naŃionale relevă faptul că majoritatea populaŃiei active din oraşul Uricani, este cuprinsă în ramuri industriale şi mai puŃin în sfera agriculturii, transporturilor sau comunicaŃiilor, aşa cum se poate observa din diagrama de mai jos. Oraşul Uricani - JudeŃul Hunedoara

0200400600800

10001200140016001800

Agricultura sisilvicultura

Industrie Servicii

Sursa: DirecŃia judeŃeană de Statistică Hunedoara 2.1.2 Agricultura

Se practică o agricultură de subzistenŃă, neperformantă, pentru autoconsum. Înainte de 1989 s-au cultivat cartofi, porumb, sfeclă. Oraşul Uricani având cea mai mare suprafaŃă din Ńară, are aproximativ 18.000 ha de pădure, din care 13.000 de ha sunt cumpărate de către un întreprinzător austriac. Zona este pretabilă pisciculturii.

Viitorul şi mult doritul drum peste munŃi, până la Băile Herculane este un vis care se apropie tot mai repede de a fi împlinit. El va porni în continuarea lui DN 66 A, de la Uricani, Câmpu lui Neag, urmând de a ieşi spre vest din strâmtoarea dintre MunŃii Retezat şi Vâlcan, prin Pasul Jiu- Cerna, trecând apoi în zona Banatului, printre piscuri şi văi, printr-o zonă între MunŃii Cernei şi cei ai MehedinŃilor, urmând apoi ca după cca.35 km, şoseaua să coboare în localitatea Băile Herculane. Cu siguranŃă vor apărea pe traseu numeroase oportunităŃi turistice, deja „deschiderea„ fiind făcută de apariŃia unor case de vacanŃă precum şi Complexul turistic Cheile BuŃii. Păşunatul se face liber atât la bovine cât şi la ovine. La bovine se organizează în 5-6 tabere de vară care nu sunt împrejmuite, adăpostirea vacilor pe timp de noapte se face în adăposturi deschise, mulsul se face normal. Păşunatul ovinelor se organizează în 7 stâne care nu sunt împrejmuite, fiind formate dintr-un saivan unde se adăpostesc pe timp de noapte, o strungă unde oile se mulg normal şi o locaŃie unde se prelucrează laptele. Pe raza oraşului Uricani sunt înregistrate un număr de 800 de bovine, 2600 de ovine şi 800 porcine. Înainte de 1989 s-au cultivat cartofi, porumbi, sfeclă. Din totalul păşunei 500 de ha aparŃin populaŃiei, iar 400 de ha aparŃine primăriei. Pe raza oraşului Uricani este înregistrat un Fond Vânătoresc 62 Câmpuşel. SuprafaŃa de teren: - teren arabil 9015 ha - păduri 15.125 ha - suprafaŃa intravilan 1.148 ha -unităŃi industriale şi depozite 2.250 ha -instituŃii şi servicii de interes public 56 ha

Structura terenurilor din oraşul Uricani este: -arabil 36% -păşuni 19% -fâneŃe 16% -păduri 61% -livezi 1% -ape şi bălŃi 1%

păduri

arabil

păşuni

fâneŃelivezi Ape şi bălŃi

arabilpăduri păşunifâneŃeliveziApe şi bălŃi

Structura terenurilor din oraşul Uricani 2.1.3.Industria Exploatarea zăcământului de cărbuni datează din anul 1947, ca urmare a identificărilor de rezerve prin lucrări de cercetare care s-au făcut la Uricani. În momentul actual extragerea şi valorificare cărbunelui se subordonează legilor pieŃei, creşterea producŃiei nemaifiind o cerinŃă în sine. Preocuparea constantă a întregului colectiv al E.M. Uricani, începând cu personalul tehnico-ingineresc şi de conducere, continuând cu toŃi cei implicaŃi nemijlocit în activitatea productivă şi până la angajaŃii din serviciile auxiliare, o constituie îndeplinirea sarcinilor planificate, încadrarea în indicatorii de consumuri şi preŃuri de cost, respectul faŃă de mediu, în paralel cu ridicarea constantă a calităŃii produsului livrat. Activitatea de bază a locuitorilor o reprezintă mineritul, astfel pe raza oraşului funcŃionează întreprinderea minieră E.M.Uricani cu un număr de aproximativ 1159 de salariaŃi. În ceea ce priveşte industria uşoară pe raza oraşului îşi desfăşoară activitatea o societate comercială, având ca profil de activitate confecŃii şi tricotaje şi anume S.C.UPCONF COLLECTION S.R.L. Uricani cu un număr de 13 angajaŃi. 2.1.4.Turism Există potenŃial turistic în zonă, oraşul Uricani fiind situat la poalele Masivului Retezat. Datorită acestui lucru oraşul Uricxani dispune de o vastă zonă care poate fi utilizată de către investitori, aceştia putând să construiască şi să-şi dezvolte propria afacere. Propunerile pentru dezvoltare pot veni oricând, Consiliul Local al Oraşului Uricani fiind deschis pentru axe de iniŃiative din partea investitorilor atât din Ńară cât şi din străinătate.

ConcepŃia de echipare şi amenajare turistică a zonei a prins contur odată cu deschiderea lucrărilor la drumul spre StaŃiunea Băile Herculane şi e în continuă dezvoltare.

Un factor esenŃial este refacerea calităŃii mediului înconjurător şi a atractivităŃii zonei, atât de necesară practicării unui turism modern, deci cât şi condiŃiilor de habitat ale populaŃiei locale prin ecologizarea zonei (depresiune şi arie montană) şi protecŃia mediului şi a resurselor turistice. În MunŃii Vâlcan, în zona Şarba- Câmpuşel sunt complexele turistice montane Cheile BuŃii, Valea de Peşti precum şi satele turistice Valea de Brazi, Câmpu lui Neag, Buta ideale pentru practicarea agroturismului. Arealul Şarba- Câmpuşel din MunŃii Vâlcanului este situat pe Valea Jiului de Vest, Casa de Vânătoare Câmpuşel la cca.13 km de Cabana Cheile BuŃii şi 17 km de satul Câmpu lui Neag, la cca.1230m alt.; teren parŃial împădurit, aflat pe domeniul public, peisaj de pădure de conifere, păşuni, lunca şi Valea Jiului. Uricaniul este poarta de intrare în Parcul NaŃional Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic , ce oferă drumeŃului imagini inegalabile: creste şi custuri dantelate, căldări glaciare. Masivul Retezat are o suprafaŃă de cca.700 kmp, fiind constituit din mai multe creste alpine aliniate pe două şiruri aproape paralele. Retezatul are peste 20 de vârfuri de peste 2000m altitudine, cel mai înalt Peleaga are 2509m altitudine. Are un peisaj în general uniform, cu circuri şi văi glaciare de mari dimensiuni dispunând de păşuni alpine şi subalpine, stâncării, peste 80 de lacuri glaciare (Bucura cel mai mare din Ńară). Gazdă primitoare, Retezatul oferă condiŃii de odihnă şi recreere al toate altitudinile:

• Pensiunea „Retezat” aflată în Câmpu lui Neag lângă pârâul Răchitei la cota 855m altitudine, este un modern stabiliment dotat cu tot confortul de ultimă oră. Pensiune dispune de camere cu două şi trei paturi şi de un restaurant cu 36 de locuri, unde se pot servi delicioase produse culinare;

• Complexul turistic „Cheile BuŃii”, construit în stil tradiŃional, dispune de cinci construcŃii tip cabană, cu toate dotările necesare unui confort real. Restaurantul în stil rustic dispune de 100 locuri;

• Cabana „Câmpuşel”(1180m alt.), la 22 km de Uricani, se află în apropierea Cheilor Scorotei, dispune de 25 locuri de cazare;

• Motel „Valea de Peşti”, o perlă turistică a locului al 8 km de oraşul Uricani. Dispune de spaŃii de cazare de 120 de locuri, el aflându-se într-un peisaj pitoresc, cu culmi împădurite, pe malul unui lac de baraj cu o suprafaŃă de 16 ha, cu apă limpede, având spre nord imaginea superbă a Retezatului;

Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat şi variat constituind destinaŃii turistice cu un mare grad de atractivitate. Elemente de atractivitate turistică:

- aspecte peisagistice variate şi pitoreşti: carstice cu peşteri, abrupturi, chei, cascade, forme carstice de suprafaŃă, avene, forme glaciare, puncte de belvedere;

- fond cinegetic şi piscicol;

- domenii pentru speoturism, sporturi de aventură (mountain-bike, parapanta), escalada, schi-alpinism;

- bioclimat tonic- stimulent

2.2. Urbanism şi amenajarea teritoriului 2.2.1 Infrastructura de utilităŃi Potrivit datelor din baza de date a administraŃiei publice locale şi a DirecŃiei Generale de Statistică a judeŃului Hunedoara - Deva, pe raza oraşului Uricani există un singur drum comunal DC 69, din DN 66A - spre cabana Câmpu lui Neag, în lungime de 350 m, cu lăŃimea de trei metri, îmbrăcăminte din balast şi pământ stabilizat, înregistrându-se un număr mare de cca.25 drumuri vicinale cu îmbrăcăminte din balast şi pământ stabilizat, în lungime totală de 78.445m şi lăŃime medie de 3m. De asemenea, în oraşul Uricani există un număr de 13 străzi cu îmbrăcăminte în principal din beton de ciment 13, cu trotuare aferente, precum şi 5 străzi de legătură, din care 3 între strada Republicii şi strada 1 Mai, iar 2 străzi sunt paralele cu strada 1 Decembrie 1918 şi cu strada Republicii. Infrastructura localităŃii în prezent nu dispune de o structură adecvată dezvoltării turismului, aceasta fiind pe lista de priorităŃi a strategiei de dezvoltare a localităŃii.

ReŃeaua de distribuŃie a apei potabile, are lungimea de 17,9 km, existând însă câteva zone în care reŃeaua de alimentare este învechită şi pe anumite porŃiuni colmatată; fiind necesară o redimensionare a reŃelei şi modernizarea acesteia în strategia de dezvoltare a localităŃii au fost incluse zonele afectate. Administrarea reŃelei de distribuŃie a apei potabile, este realizată de Regia Autonomă a Văii Jiului.

Lungimea reŃelei de canalizare, în prezent este de 12,1 km, dar reŃeaua de canalizare nu este într-o stare foarte bună, în unele locuri este subdimensionată, creând deseori probleme, iar unele gospodării Ńărăneşti acesta lipseşte complet.

ReŃeaua de distribuŃie a gazelor este în construcŃie. ReŃeaua de termoficare este în fază de studii de fezabilitate. ReŃeaua de distribuŃie a energiei electrice este structurată astfel:

- linii electrice aeriene de medie tensiune 58,5 km; - linii electrice subterane 16,2 km; - linii electrice aeriene de joasă tensiune 43,1 km; - linii electrice în cablu joasă tensiune 17,1 km.

În domeniul telecomunicaŃiilor în oraşul Uricani funcŃionează un oficiu, iar numărul abonaŃilor telefonici este de cca.1300. ReŃelele telefonice sunt în curs de extindere şi modernizare, se înlocuiesc traseele uzate cu sisteme moderne.

În domeniul noilor tehnologii, în comunicaŃii există tendinŃe deosebit de favorabile în domeniile:

1. comunicaŃii mobile GSM înregistrându-se peste 1500 de utilizatori. 2. internet: 2 firme cu profilul Cafe-Internet şi 2 firme autorizate pentru

servicii Internet- S.C„BBS-NET”SRL şi S.C.”MILENIUM SHOPING”

SRL şi o altă reŃea este în cadrul primăriei oraşului care are un site de prezentare cu următoarea adresă www.oraşuluricani.ro

3. televiziune locală prin cablu - punct de lucru Uricani- S.C. RAMSAT SRL Craiova Benzinărie Există o benzinărie mobilă, tip container pe raza oraşului Uricani care

momentan nu este funcŃională, cea mai apropiată staŃie de benzină se află la 10 km în localitatea Lupeni.

Ca urmare a reluării în acest an a lucrărilor de construire a drumului DN 66 A Câmpu lui Neag- Băile Herculane va fi necesară construirea unei benzinării pe raza oraşului Uricani.

PotenŃialii consumatori vor fi locuitorii oraşului Uricani cu cele două localităŃi componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag, precum şi călătorii care tranzitează oraşul nostru înspre şi dinspre Băile Herculane.

InstituŃii publice, bănci. Servicii publice locale În oraşul Uricani funcŃionează următoarele instituŃii publice

descentralizate: DirecŃia de FinanŃe a JudeŃului Hunedoara- AgenŃia Uricani.

Bănci: CEC- agenŃia Uricani

Servicii publice locale: S.C.”Goscomloc” S.A. Uricani (subordonată Consiliului Local Uricani),

servicii de salubrizare şi activităŃi conexe, servicii de furnizare agent termic. CAP 3. EVALUAREA CAPITALULUI SOCIAL 3.1.PopulaŃia şi forŃa de muncă

Pe teritoriul oraşului Uricani trăiesc 10.227 de persoane. Media de vârstă a populaŃiei oraşului Uricani este de aproximativ 37 de ani, numărul femeilor fiind mai mare decât cel al bărbaŃilor, respectiv 5156 femei şi 5071 bărbaŃi.

Distributia populatiei oraşului Uricani pe cele doua medii, urban şi rural, este urmatoarea:

- în mediul urban trăiesc 9.219 locuitori; - în mediul rural trăiesc 1.008 locuitori, respectiv 441 locuitori în Valea

de Brazi şi 567 de locuitori în Câmpu lui Neag. Oraşul Uricani este o zona de interferenŃă a mai multor etnii, limbi,

obiceiuri şi culturi. Din punct de vedere al structurii confesionale a populaŃiei oraşului Uricani, se constată că ortodocşii sunt majoritari (80%), urmaŃi de romano-catolici (5%). Celelalte confesiuni se găsesc într-o proporŃie mult diminuată, sub 3%. Indicatori comparativi oraşului Uricani – judeŃul Hunedoara Nr. crt.

INDICATORI U/M ANUL ORAŞUL URICANI

JUDEłUL HUNEDOARA

1. PopulaŃia Pers. 2002 10.227 482.415 2. Densitatea Pers/10000m2 2002 2 68,8 3. Structura

populaŃiei pe grupe de vârstă:

- 0 – 14 ani

- 15 – 16 ani

- 65 şi peste

%

2002 2661 942 252

15,2 70,9 13,9

4. Structura populaŃiei ocupate - agricultură şi silvicultură - industrie şi c-Ńii - servicii

%

2002

4 40 56

26, 3 36,6 37,1

5. Rata şomajului % 2002 53,4 10,9 6. Durata medie a

vieŃii: - masculin - feminin

ani 2001 - 2003

65 72

69,07 66,34 73,60

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Hunedoara - Deva SituaŃia demografică Disponibilizările masive din sectorul minier, din anii 1997-1999, au dus la scăderea nivelului de trai în această zonă şi creşterea semnificativă a ratei şomajului la nivel local faŃă de rata şomajului la nivel naŃional. La nivel local rata şomajului este 33%, dar rata reală este în jur de 60%, deoarece sunt multe persoane care au ieşit din evidenŃa oficiului pentru ocuparea forŃei de muncă. În această situaŃie a început fenomenul de migraŃie, fiind unul din principalii factorii care au contribuit la scăderea numerică a populaŃiei. Astfel dacă la începutul anului 1990, populaŃia oraşului Uricani se situa la un număr de 11.845, în prezent sunt înregistrate un număr de 10.227 de persoane.

PopulaŃia din oraşul Uricani se află în continuă scădere, cu 1.618 persoane mai puŃin în 2005, faŃă de 2000. Ocuparea populaŃiei

Perioada de tranziŃie pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus la creşterea semnificativă a ratei şomajului. Disponibilizările care au avut loc a condus la dispariŃia multor locuri de muncă nu numai în sectorul

minier ci şi în activităŃile conexe. Din păcate nu au fost găsite soluŃii de creare a unor alternative.

Practic în toate domeniile cu excepŃia a unora dintre servicii (comerŃ, învăŃământ, sănătate, asistenŃă socială şi administraŃie publică), populaŃia ocupată a înregistrat scăderi. Astfel de reduceri semnificative ale populaŃiei ocupate au fost înregistrate în special în domeniul mineritului. ForŃa de muncă şi şomajul

DistribuŃia numărului mediu de salariaŃi pe ramuri ale economiei evidenŃiază următoarele: cea mai mare parte se regăseşte în industrie 1159, urmată de comerŃ - 214, construcŃii - 107, sănătate şi asistenŃă socială – 85, învăŃământ – 52. La finele lunii decembrie 2005, la AgenŃia JudeŃeană pentru Ocupare şi Formare Profesională erau înregistraŃi 474 şomeri, din care 145 sunt şomeri indemnizaŃi, iar 329 sunt şomeri neindemnizaŃi.

46%

10%8%5%4%

Industrie

Comert

Constructii

Sanatate

Invatamant

Structura salariaŃilor pe ramuri ale economiei 3.2. Sănătatea populaŃiei

Aplicarea reformei sanitare, care a început în 1999, vizând iniŃial asistenŃa medicală primară, a determinat reoganizarea sistemului sanitar. Au fost desfiinŃate dispensarele urbane, atât o parte din medicii din dispensare cât şi o parte din medicii de întreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie faŃă de spital, subordonaŃi fiind Casei JudeŃene de Asigurări de Sănătate, cu care au încheiat contracte. La ora actuală asistenŃa medicală profilactico-curativă a populaŃiei estimată la 10.227 de locuitori este asigurată de către 5 medici de familie, care îşi desfăşoară activitatea în 5 cabinete de specialitate din cadrul clădirii viitoarei unităŃi de asistenŃă medico-socială.

Organizarea şi asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaŃie în anul 2005 au fost realizate prin reŃeaua unităŃilor sanitare publice, mixte şi particulare, alcătuită din: 2 farmacii, 5 cabinete medicale, 1 cabinet stomatologic, 1 laborator medical.

3.3. AsistenŃă socială

În localitate nu funcŃionează nici un centru în care să se asigure

asistenŃă atât persoanelor cu handicap, cât şi persoanelor care se află în situaŃii critice: copii maltrataŃi, femei victime ale violenŃei în familie etc. Sperăm să putem ajuta persoanele aflate în dificultate atât din oraşul Uricani, cât şi din întreaga Vale a Jiului, după darea în funcŃiune a unităŃii de asistenŃă medico-socială.

3.4. EducaŃia şi învăŃământul

La nivelul oraşului există 4 şcoli generale şi două grădiniŃe, în care predau un număr de 85 cadre didactice, este structurat pe forme variate de învăŃământ:

Sintetizând evoluŃia învăŃământului uricănean, în anul 2006, acesta se prezintă astfel:

- Şcoala Generală nr.2 Uricani în care învaŃă 931 elevi şi 153 de preşcolari îndrumaŃi de un număr de 56 cadre didactice (20 învăŃători, 6 educatoare, 30 profesori);

- Şcoala Generală nr.1 Uricani cu un efectiv de 26 cadre didactice, în care învaŃă un număr de 400 elevi;

- O şcoala primară cu 21 de elevi – învăŃământ simultan – situată în Câmpu lui Neag şi 3 cadre didactice şi o grădiniŃă cu 19 preşcolari;

- O şcoală primară la Buta, care a fost de curând modernizată. EducaŃia şi învăŃământul uricănean reprezintă un puternic potenŃial de dezvoltare locală, insuficient orientat însă spre zona dezvoltării durabile, în special în domeniile ecologiei şi reciclării, turismului şi mai ales al tehnologiilor informatice şi comunicaŃiilor. Construirea unei reŃele de Centre de Dezvoltare Comunitară focalizată în jurul instituŃiilor de învăŃământ reprezintă una dintre preocupările Primăriei Uricani. 3.5. Cultura şi sport

Cultura din Uricani poartă amprenta condiŃiilor speciale şi aparte ale acestei zone. În devenirea sa este cultura rezultată din interacŃiunea datinilor şi tradiŃiilor şi obiceiurilor populaŃiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. Începând cu mijlocul sec. al XIX-lea, odată cu începerea mineritului carbonifer, pe aceste meleaguri au trăit la un loc românii localnici – momârlanii, românii veniŃi din alte zone ale Ńării, unguri, nemŃi, polonezi, cehi, italieni, austrieci, etc. În anii socialismului s-a produs o regresie – o estompare – a manifestărilor culturale specifice, a obiceiurilor şi tradiŃiilor.

În prezent se încearcă redescoperirea şi punerea în valoare a culturii, indiferent de forma sa: muzică, pictură, literatură, fotografie, folclor, etc.

De-a lungul anilor, au existat diverse formaŃii de dansuri, care au adus numeroase premii, prin participarea la diverse festivaluri naŃionale.

După anul 2001 în cadrul Casei de Cultură a oraşului Uricani a luat fiinŃă „Ansamblul de dansuri - Uricani”. Piesele preluate din folclorul local şi

prezentate la diverse festivaluri, spectacole, emisiuni televizate şi concursuri au avut un mare succes şi au fost premiate. Există în oraşul nostru o bibliotecă, o casă de cultură şi un ansamblu folcloric. În luna septembrie, timp de trei zile se desfăşoară sărbătoarea oraşului, denumită simbolic „Zilele oraşului Uricani”. În oraşul Uricani există un club sportiv denumit „Minerul Uricani” a cărui echipă de fotbal activează în Divizia C. 3.6. Mass-media În oraşul Uricani există o reŃea de televiziune prin cablu S.C.”Ramsat” S.R.L.Uricani. Presa scrisă este reprezentată de ziarul „Oraşul Uricani”. 3.7. SiguranŃa cetăŃeanului

Combaterea criminalităŃii, asigurarea liniştii publice

În Uricani, cele mai multe infracŃiuni cu violenŃă se petrec în mediul familial, pe fondul consumului excesiv de alcool, numărul acestora fiind în creştere faŃă de anul trecut. Totuşi, numărul de infracŃiuni cu violenŃă în care sunt implicaŃi minori a scăzut semnificativ. În şcoli se organizează periodic întâlniri cu caracter educativ-preventiv, la care participă elevi, cadre didactice, poliŃişti. În anul 2005 s-au înregistrat 66 de infracŃiuni intrafamilial.

ProtecŃie civilă, stingerea incendiilor Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pe teritoriul oraşului, instituŃia abilitată este Detaşamentul de Pompieri „Iancu de Hunedoara” a judeŃului Hunedoara. În anul 2005 au avut loc un număr de 10 intervenŃii, din care 2 intervenŃii de protecŃie civilă şi 3 incendii. În cadrul Primăriei Uricani există un serviciu special de protecŃie civilă, care funcŃionează în regim permanent în situaŃiile speciale (riscuri majore, calamităŃi etc). CAP.4 ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ URICANI 4.1.Structura A.P.L.

Aşa cum se poate observa din tabelul de mai jos, în cadrul Primăriei

oraşului Uricani, există un număr de funcŃionari publici, dintre care 6 persoane deŃin diferite funcŃii publice de conducere:

FuncŃii demnitate publică 2 FuncŃii publice de conducere numite 1 FuncŃii publice de conducere 6 FuncŃii publice de execuŃie 44 Personal contractual 28 TOTAL POSTURI APARATUIL PROPRIU 78 TOTAL POSTURI INSTITUłIE 80

4.2. Organigrama

CAP.5 ANALIZA DE POTENłIAL 5.1.Analiza mediului extern

În cel de-al V-lea Program de AcŃiune pentru Mediu al Uniunii Europene - «Către Durabilitate»- se recunoaşte faptul că «autorităŃile locale deŃin un rol deosebit de important în asigurarea durabilităŃii dezvoltării, prin exercitarea funcŃiilor lor statutare de autorităŃi competente faŃă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităŃii».

5.2.Analiza mediului intern

Dat fiind faptul ca Uricaniul este cunoscut ca "zona critică din punct de vedere al poluării" în Valea Jiului, deşi dispune de amplasare într-un cadru natural atractiv, analiza dinamică şi strategică a ecosistemului este tratată în detaliu. Valorificarea resurselor naturale, alături de controlul riguros al poluării sunt elemente cheie care vor influenŃa major strategia şi planurile de acŃiune.

SWOT mediu natural

Factori pozitivi Factori negativi

Factori interni

Puncte tari : • Capital si Mediul Natural

(diversitate, varietate) • SuprafaŃa forestiera şi

geomorfologia zonei • Atractivitatea zonei urbane

si periurbane • "Oraşul Florilor" • TendinŃe pozitive în

reducerea poluării • Număr mare de ONG-uri • Expertiza umana ridicata în

domeniul eco, natura, turism • Plan JudeŃean si Local de

AcŃiune pentru Mediu • Existenta unor structuri-

instituŃii organizate de : protecŃie civila, dezastre, a unui centru pentru dezvoltare durabila UrbaNET si a unui inspectorat de mediu IPM activ, AgenŃia de Dezvoltare a Zonelor Miniere (ANDZM), Garda de Mediu

Puncte slabe: • Degradarea mediului natural

(aer, apă, sol) şi a ambientului urban

• FuncŃionarea în continuare a unor companii industriale poluatoare

• Lipsa programelor de conformare pentru toŃi agenŃii economici poluatori

• Utilizare ineficienta a resurselor naturale (apa), uzura a infrastructurilor specifice

• Imaginea unui Oraş poluat • Structura industriala (minerit) cu

impact specifice în arealul urban • Relativa Pasivitate a ONG-urilor

si cetăŃenilor (lipsa de resurse organizaŃionale )

• Inexistenta unor sisteme integrate de management al mediului (eco-management)

• Inexistenta unei Gropi de gunoi Ecologice

• Neutilizarea intensivă a mijloacelor de transport ecologice (biciclete), în condiŃii urbane perfect adecvate - lipsa unor zone amenajate (parcări-trasee)

• InsuficienŃa unor resurse-fonduri de mediu locale Neaplicarea standardelor de mediu ISO14000

Factori externi

OportunităŃi: • Atragerea investitorilor care

au resurse financiare în implementarea tehnologiilor curate

• Implementarea unor programe / proiecte de mediu

• Dezvoltări în zonele industriilor şi serviciilor nepoluante, de tehnologii înalte şi valoare adăugată ridicată, inclusiv în sectoarele Eco_Business Eco_Turism, Recycling

• Aplicarea principiului „Poluatorul Plăteşte”

• Reformarea sistemului de învăŃământ în direcŃiile eco, turism, dezvoltare durabilă

• Globalizarea • PoziŃionarea geografică )

defavorabilă din punct de vedere Mediu - Poluare(apa, aer)

Pericole/riscuri : • Scăparea de sub control a

fenomenului poluării • Neconformarea cu cerinŃele

legale de mediu a unor agenŃi / activităŃi umane

• Riscuri aferente infrastructurilor urbane (apa, canal) inclusiv in zone de colectare - deversare (baraj Valea de Peşti)

• Neaplicarea strategiilor modulare şi a investiŃiilor mici cu impact mare asupra calităŃii mediului

• Exploatare iraŃională a resurselor forestiere în zonele apropiate, efecte în timp scurt, mediu, lung

• Neadecvarea cu Acquis-ul comunitar (costuri de retehnologizare şi de depoluare accelerată)

• Globalizarea

5.3. Analiza factorilor de decizie Factorul de decizie Care sunt

aşteptările factorului de decizie

Ce facem pentru a îndeplinii aşteptările factorului de decizie

Ce se va întâmpla dacă aşteptările acestuia nu sunt îndeplinite

În ce mod ne influenŃează factorul de decizie

Care sunt aşteptările noastre faŃă de factorul de decizie analizat

ImportanŃa lui pentru succesul proiectului puŃin – 1 important – 2 f import. - 3

A. P. L. - Realizarea planului de dezvoltare strategică - Promovarea imaginii instituŃiei pe care o reprezintă - Dezvoltarea durabilă a localităŃii

- Respectarea întocmai a strategiei elaborate, oferirea de informaŃii periodice despre stadiul acŃiunii - Implicare activă

- Nu va participa din punct de vedere financiar

- In mod esenŃial. Fără contribuŃia financiară / materială a acestuia nu se pot îndeplini obiectivele

- TransparenŃă - SusŃinere materială / financiară - Cooperare

3

AGENłI ECONOMICI - Promovarea imaginii firmei - Accesarea de fonduri, finanŃări, dezvoltare şi prosperitate

- Informări despre proiecte, programe de finanŃare - Cooperare în realizarea proiectelor - Publicitate

- Nu va participa din punct de vedere financiar - Nu se va implica ; va pune în pericol realizarea unuia / mai multor proiecte

- ContribuŃia financiară a acestora influenŃează amploarea acŃiunilor

- Cooperare 2

ORGANIZAłII NON GUVERNAMENTALE (ONG)

- Promovarea obiectivelor acestora

- Armonizare interese ONG / comunitate

- Neimplicare în accesarea unor finanŃări specifice - Riscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri Ńintă specifice

- Indirect - O buna colaborare

1

BISERICA - O buna

convieŃuire a oamenilor

- CompetenŃă prin activităŃile desfăşurate - Implicare activă.

- Nu ne va ajuta in dezvoltarea spiritului civic al cetăŃeanului

- La nivelul mentalităŃi grupului Ńintă

- O buna implicare in viaŃa comunităŃii

2

INSTITUłII DE ÎNVĂłĂMÂNT

- Să promoveze şi să educe tinerii în spiritul competiŃiei şi al implicării în viaŃa societăŃii civile

- Ne facem datoria şi ne motivăm strategia pe înŃelesul lor, putem vorbi de o traducere a evenimentelor , dar mai ales a implicaŃiilor pe care acestea le au asupra vieŃii tinerilor

- Daca nu reuşim sa cooptam de partea noastră acest factor de decizie atunci e foarte greu sa reuşim o transform are durabila si definitiva.

- In mod esenŃial. - Implicarea acestui factor conduce la reuşită

- Implicare activa in dezvoltarea imaginii municipiului - Conştientizare / implicarea directă a tinerilor – beneficiari direcŃi ai dezvoltării durabile

3

MASS - MEDIA - Să se realizeze o campanie transparentă, ampla şi realistă, pe termen lung cu rezultate cuantificabile

- Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acŃiune pe care o desfăşuram, facem publice planurile strategice si suntem foarte deschişi la toate întrebările pe care mass media ni le adresează (vox populi)

- Riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabilă - Neimplicare activă a grupurilor Ńintă, datorată lipsei comunicării

- In mod esenŃial deoarece el este cel care influenŃează in modul cel mai sigur si amplu grupul Ńintă.

- O colaborare fructuoasă

3

CONSILIUL JUDEłEAN HUNEDOARA

- Dezvoltarea durabilă a zonei

- Ne implicăm, informăm şi ne consultăm cu acest factor de decizie - Reducerea costurile proprii pentru anumite proiecte

- Întârzieri în realizarea unor proiecte

- Direct - Acordare de avize, aprobări - Implicare financiară

3

FURNIZORI DE - Reducerea - Implicare activă - Calitate slabă a - Interese - Punere la 2

UTILITĂłI costurilor proprii

serviciilor comune şi complementare

dispoziŃie de informaŃii specifice - Sustenabilitatea proiectelor - Sprijin în obŃinerea de avize / acorduri / autorizaŃii

ASOCIAłIILE DE PROPRIETARI

- ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de trai

- Comunicare / colaborare / implicare

- Dezinteres datorat creşterea gradului de nemulŃumire a membrilor AsociaŃiilor de Proprietari

- Direct, esenŃial - Schimbarea în bine a mentalităŃii prin participarea activă

2

AGENłIA JUDEłEANĂ DE OCUPARE A FORłEI DE MUNCĂ

- Ocuparea forŃei de muncă

- Informare / consultare / participare

- Îngreunarea procesului de ocupare a forŃei de muncă disponibile

- Indirect - TransparenŃă - Furnizare de informaŃii

2

DIRECłIA DE MUNCĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ ŞI A FAMILIEI

- Extinderea serviciilor sociale

- Promovare proiecte de interes social

- Neimplicare - Direct - Sprijin / cooperare

2

Partea a II-a Cap.1. VIZIUNE Viziunea

Viziunea de dezvoltare economico - socială este de a promova oportunităŃi extinse şi diversificate privind crearea de noi locuri de muncă, a unui sector de afaceri puternic care să sprijine şi să pună în evidenŃă calitatea vieŃii noastre.

În anul 2013 oraşul nostru va fi un oraş curat şi civilizat cu o rată scăzută a şomajului care va asigura o bază de impozite sănătoasă generând noi venituri ce vor fi investite în dezvoltarea comunităŃii noastre.

Întrun fel visăm să constituim un oraş complex care să includă o comunitate de afaceri revigorată cu o zonă turistică atractivă. IniŃiativele se vor focaliza pe atragerea investitorilor şi a investiŃiilor în diverse domenii.

Misiunea

Dezvoltarea economico-socială, culturală şi educativă, ridicarea nivelului de trai, colaborarea interetnică, cresterea calităŃii mediului înconjurător, dezvoltarea infrastructurii şi a patrimoniului oraşului Uricani.

Cap.2. OBIECTIVE STRATEGICE 2.1.Obiective strategice principale

Obiectivul strategic pe termen mediu şi lung al oraşului Uricani este generarea unui mediu socio – economic stabil, sănătos şi diversificat capabil să asigure prosperitatea generală a populaŃiei şi dezvoltarea durabilă a oraşului.

- Crearea unui mediu economic favorabil pentru atragerea de investitori;

- Stimularea comunităŃiilor inter-etnice în programe comune; - Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit

al populaŃiei şi consumatorilor industriali la această infrastructură a oraşului Uricani;

- ProtecŃia mediului; - Regenerarea urbană (regenerarea capitalului natural, în special a

terenurilor şi a resurselor de ape contaminate, precum şi reabilitarea urbană prin refacerea şi dezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate în afara perimetrului istoric delimitat, precum şi punerea în valoare a clădirilor prin reamenajarea faŃadelor şi a funcŃiunilor lor de bază sau redefinirea acestor funcŃiuni;

- Întărirea coeziunii sociale, a solidarităŃii comunitare, reducerea sărăciei;

- Asigurarea unei administraŃii locale profesioniste; - Crearea de centre informaŃionale educative; - ÎmbunătăŃirea imaginii oraşului. Dezvoltarea oraşului Uricani se va întemeia pe comunicare,

transparenŃa actului de conducere publică, precum şi pe un proces de

învăŃare continuă, care să ducă la întărirea solidarităŃii comunitare şi creşterea gradului de coeziune socială. Obiective specifice

- Realizarea unui parc industrial ecologic; - Dezvoltarea utilităŃiilor; - Finalizarea DN 66A Câmpu lui Neag - Băile Herculane; - Atragerea potenŃialilor investitori străini şi autohtoni; - Reactualizarea PUG, elaborarea PUZ-urilor; - Întocmirea cadastrului general al oraşului Uricani; - Includerea tuturor factorilor publici în programe de formare

profesională; - Reabilitarea bazei sportive; - Amplasarea unor obiective turistice.

2.2. Principiile managementului urban

Având în vedere că o aşezare urbană nu este un sistem închis iar realizarea obiectivelor generale se bazează pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltarea şi/sau regenerare urbană, politicile, planificarea strategică urbană, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii:

• dezvoltarea durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaŃie şi operatorii de piaŃă;

• realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat; • realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le

poate realiza; • întărirea capacităŃii instituŃionale: prin management eficient, definirea

servicilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu doleanŃele şi cerinŃele comunităŃii;

• analiza capacităŃii tehnice de execuŃie; • evaluarea eficienŃei utilizării resurselor financiare şi umane; • evaluarea viabilităŃii financiare a unui program sau proiect prin prisma

veniturilor fiscale obŃinute; • identificarea nevoilor comunităŃii locale şi a priorităŃilor acesteia,

corespondenŃa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităŃii;

• evaluarea nevoilor comunităŃiilor sărace şi a capacităŃii de a asigura accesul acestora la locuinŃă, locul de muncă şi serviciile publice de bază;

• protecŃia mediului; • asigurarea publicităŃii informaŃiilor cu impact în investiŃii (informaŃii

topofrafice, informaŃii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal)

Principiile de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de urbanism general, sunt:

• planificarea unei întregi zone de locuit va fi integrată astfel încât să cuprindă clădiri de locuit (individuale sau colective, potrivit sistemului de design arhitectonic), clădiri cu destinaŃie comercială, parcări, şcoli şi infrastructură edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale rezidenŃilor;

• zona de locuit conŃine o diversitate de clădiri; • zona de locuit are un centru care combină funcŃiunile comerciale cu

cele civice, culturale şi de agrement; • zona conŃine spaŃii deschise, spaŃii de verdeaŃă şi parcuri; • terenurile naturale - forestiere, cu vegetaŃie florală sau cu luciu de apă

vor fi păstrate pe cât posibil sau integrate în parcuri; • comunitatea va respecta regulile de conservare a resurselor şi de

reducere a deşeurilor; • comunitatea va utiliza în mod raŃional resursele de apă; • orientarea străzilor şi plasamentul clădirilor contribuie la creşterea

eficienŃei energetice.

2.3. Acte şi documente internaŃionale, legislaŃia internă în baza cărora s-au fixat obiectivele generale şi se întocmeşte planul de acŃiune pentru oraşul Uricani

LEGISLAłIA INTERNĂ, după cum urmează:

• Legea administraŃiei publice locale nr 215/2001 • Legea serviciilor publice de gospodărirre comunală nr 326/2001 • Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale • Legea nr. 189/1998 privind finanŃele publice locale • Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului • Legea locuinŃei nr.1141996 republicată • Legea nr. 213/.1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al

acesteia • Legea nr219/1998 privind regimul concesiunilor • Legea protecŃiei mediului nr. 137/1995 republicată • Legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G nr.78/2000 privind regimul

deşeurilor.

2.4. Criterii în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă Realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă va lua în considerare

următoarele criterii: Criterii Social

(planuri sociale)

Economic (planuri economice)

Mediu (planuri ecologice)

Tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor (planuri de dezvoltare

TIC) Solidaritatea cetăŃenilor

Creşterea coeziuni sociale a cetăŃenilor

Creşterea nr de locuri de muncă

Creşterea coeziuni ecologice a cetăŃenilor

Creşterea gradului de accces a cetătenilor la informaŃie

Puterea oraşului

Creşterea puteri socila a oraşului

Creşterea puteriie conimice a oraşului

Reducerea poluării,reabilitarea urbană

Creşterea puteri tehnologice a oraşului(infrastructuri urbane)

Dezvoltarea durabilă

Mari probleme sociale

Probleme economice majore

Minore probleme de mediu

Accesul tinerei generaŃii la IT&C

Dezvoltare calitativă

Aliniere standarde social europene

Aliniere standarde economice europene

Aliniere standarde de mediu europene

Aliniere la standarde tehnologice europene mondiale

Capacitatea strategiei şi a planurilor de acŃiune de a răspunde nevoilor

actuale, utilizând eficient resursele existente şi adaptându-se viziuni generaŃiior tinere reprezintă de asemenea un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore descrise în acest capitol.

Planuri de reabilitare a infrastructurilor urbane (apă-canal-gaze) reŃele de transport urban (drumuri etc).

Controlul poluării urbane şi reabilitarea zonelor şi structurilor urbane degradate industrial, ecologic, urban, astfel:

-Zone miniere degradate : -Zone urbane : -Zone riverane : Infrastructuri urbane -zone de trafic auto : -infrastructuri apă-canal : -infrastructuri tehnologice: gaze, electricitate, telecomunicaŃii ProtecŃia mediului -depozitare ecologică şi colectare selectivă: -conservarea biodiversitătii şi protecŃia naturii: -dezvoltarea şi întreŃinerea spaŃiilor verzi şi a parcurilor publice: -utilizarea optimă a potenŃialului natural în dezvoltarea eco-turismului şi

agrementului: -plan de management şi administrarea a ariilor protejate: Regenare urbană -creşterea puterii economice a oraşului prin stimularea şi atragerea

investiŃiilor publice şi private, în scopul creării de noi locuri de muncă în domenii cu potenŃial local (valorificare şi valorizare resurse locale, climat de afaceri atractiv)

-parteneriate pe direcŃii prioritare de dezvoltare economică, atragere de capital (public, privat, înfrăŃire între oraşe)

2.5. Perspective ale administraŃiei locale (administraŃia ideală) eGov-e – Uricani

În principiu prin eAdm se înŃelege dezvoltarea relaŃiei între participanŃii la procesul de administrare locală, prin mijloace electronice, specifice erei INTERNET.

Cele două tipuri de relaŃii „electronice” relaŃii de bază, pot fi clasificate astfel:

-relaŃii externe, între grupuri A2C (AdministraŃie Locală – cetăŃean) şi A2B (AdministraŃie Locală – mediu de afaceri)

-relaŃii interne G2A (între instituŃii guvernamentale – AdministraŃie Locală) şi A2E (AdministraŃie Locală – salariaŃi ai administraŃiei locale)

În oraşul Uricani, considerăm că relaŃia AdministraŃie Locală – Sistem EducaŃional, ar trebui inclusă în sistemul eAdm, chiar dacă în lucrările teoretice acest lucru nu este prevăzut explicit.

Noul logo al oraşului „ORAŞUL CARE ÎNVAłĂ” justifică o asemenea amplasare în centrul relaŃiilor comunitare a sistemului educaŃional, iar eforturile Primăriei Uricani în acest sens au o deplină justificare, Ńinând seama şi de argumentele introducerii principiilor managementului performant şi alinierea la standardele europene ISO 90000 şi ISO 14000 etc.

Partea a III-a CAP. 1. CONSIDERATII GENERALE

Planul Local de AcŃiune (PLA) – ca instrument de planificare şi implementare – conŃine un set de politici pe domenii de activitate ce se aplică într-un termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de acŃiune trebuie să corespundă termenului de 10 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD).

Periodic, Planul Local de AcŃiune trebuie revizuit astfel încât Ńintele fixate să Ńină cont de evoluŃia macroeconomică la nivel naŃional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităŃii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinŃa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că pe măsură ce se înaintează în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică. Din acest motiv se recomandă ca Planul Local de AcŃiune ce va fi întocmit să fie revizuit în fiecare an, chiar dacă este proiectat pentru cca.5 ani.

CAP. 2. PRINCIPII ŞI CONDIłII

Planul Local de AcŃiune se adresează comunităŃii locale, drept pentru care măsurile, numărul acestora şi prioritizarea lor (probabil punctul cel mai sensibil din cuprinsul PLA), precum şi mecanismele instituŃionale de aplicare trebuie să Ńină cont de interesele acestei comunităŃi, respectiv de asociaŃii ale oamenilor de afaceri, sindicate, asociaŃii şi fundaŃii cu activitate caritabilă, culturală, de protecŃie a patrimoniului cultural şi arhitectonic, asociaŃii pentru protecŃia mediului sau/şi animalelor, congregaŃii religioase etc.

PLA orice măsură ce se concretizează întrun program, sub-program ori proiect trebuie să Ńină cont de următoarele aspecte:

• concordanŃa între Ńintele fixate în programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele generale cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a oraşului Uricani;

• existenŃa unor resurse financiare limitate, condiŃie ce influenŃează modalitatea de finanŃare şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un program, sub-program sau proiect (de ex. împrumut bancar, împrumut extern, obligaŃiuni orăşeneşti, concesiune, vânzare, închiriere, parteneriat public-privat întemeiat pe un set de contracte de concesiune, vânzare ori de altă natură etc.);

• evitarea efectului de evicŃiune (ca noŃiune economică) potrivit căruia o creştere a cheltuielilor publice determină o reducere a consumului sau a investiŃiilor private, în condiŃiile în care resursele sunt limitate. Autoritatea publică trebuie să evalueze permanent oportunitatea realizării unei investiŃii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, dar şi cu cele viitoare, precum şi cu opŃiunile populaŃiei, astfel încât să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală, precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală;

• gradul de popularizare (cunoaştere publică) al unui program, sub-program, proiect, prin diseminarea informaŃiei în rândul comunităŃii locale. În acest sens, PLA va trebui să cuprindă mecanismul dezbaterii publice la analiza programelor şi sub-programelor ce urmează a fi realizate;

• implicarea părŃilor interesate în realizarea unui program, sub-program sau proiect;

• norme de reglementare versus norme de autoreglementare. Autoritatea locală va avea în vedere că sunt situaŃii în care organizaŃiile nonprofit sau asociaŃiile profesionale ale oamenilor de afaceri îşi pot fixa reguli pe baze voluntare în situaŃia realizării unui proiect fără intervenŃia autorităŃii publice, prin reglementări. De aceea este bine să se evite supra- reglementarea. De asemenea, există situaŃii în care, pentru realizarea unui proiect, reglementările autorităŃii publice locale se combină cu cele voluntare, în special în cazul parteneriatului public-privat.

CAP. 3. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE (PLA) - Preambul Planul Local de AcŃiune pentru implementarea Strategiei Locale de

Dezvoltare Durabilă (SLDD) a comunităŃii oraşului Uricani reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităŃii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăŃii moderne, astfel încât durabilitatea să devină punctul tare al comunităŃii locale.

Scopul documentului Planul Local de AcŃiune (PLA) îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a Dezvoltării Durabile, astfel încât procesul de dezvoltare să poată fi evaluat continuu în complexitatea factorilor SEMT (social-economic

mediu-tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităŃii) selecŃionaŃi ca relevanŃi pentru oraşul Uricani.

Necesitatea unui plan de acŃiune este dată de amploarea şi complexitatea acŃiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Uricani. Imaginea de ansamblu a proceselor PLA_Uricani este prezentată în diagrama de mai jos:

La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt

necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate: 1. Planul de dezvoltare al PLA (planificare activităŃilor) 2. Planul de executare al PLA (implementarea activităŃilor) 3. Planul de monitorizare al PLA (evaluarea activităŃilor). Pentru a avea o dezvoltare coerentă, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:

- AdministraŃia Locală - prin InstituŃia Primăriei şi Consiliului Local, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea instituŃională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar PLA;

- Comunitatea Locală - cetăŃeni şi organizaŃii, actori principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă

- Mediul de afaceri - firme şi instituŃii finanŃatoare, drept suport financiar şi logistic (informaŃii şi tehnologii moderne).

3.1. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR ŞI STABILIREA PRIORITĂłILOR STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILA 3.1.1.Identificarea problemelor

Rata mare a şomajului; Utilizarea combustibilului solid cu putere calorică mică, de calitate

proastă şi cost ridicat; IzolaŃia termică nesatisfăcătoare a locuinŃelor şi a spaŃiilor de producŃie; Emisii de poluanŃi de la cele 3 centrale termice; Lipsa capitalului autohton; Lipsa unei infrastructuri adecvate; MigraŃia populaŃiei spre zone dezvoltate; Valorificarea insuficientă a potenŃialului turistic;

Lipsa investitorilor; Colectarea deficitară a veniturilor la bugetul local; InsuficienŃa proiectelor de ecologizare; Întârzieri în retrocedarea terenurilor; Colaborare slabă între instituŃiile locale; Reabilitarea imaginii Văii Jiului alterată de mineriade; Eliminarea decalajului existent faŃa de zonele dezvoltate; Dezinteresul faŃă de parteneriatul public-privat; Lipsa specialiştilor datorită emiterii de OrdonanŃe de Guvern care

blochează accesul la angajarea personalului specializat; Pierderea valorilor tradiŃionale.

3.1.2.PriorităŃile Strategiei de Dezvoltare locală P.1 Infrastructura locală A. Infrastructura de transport A1. Reabilitarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii de transport rutier local A1.1. Reabilitarea drumului de centură în vederea devierii traficului greu

din centrul oraşului A1.2. Continuarea lucrărilor la drumul Campu lui Neag - Băile

Herculane A1.3. Conectarea cu celelalte oraşe din Valea Jiului şi din judeŃul

învecinat prin drumuri modernizate A1.4. Refacerea infrastructurii rutiere de acces spre zonele turistice

importante din zonă B. Infrastructura de mediu B1.Alinierea la normele UE în domeniul calităŃii mediului prin investiŃii în

infrastructură B1.1. Managementul deşeurilor urbane (construirea unei rampe de

gunoi ecologice pentru deşeuri) B1.2. Implementarea de sisteme de monitorizare a factorilor de poluare

(apă, aer, sol) B1.3. ReconstrucŃia ecologică a zonelor degradate şi protejarea

patrimoniului natural B1.5. Construirea sistemului de drenare a apei freatice C. Infrastructura socială C1.SusŃinerea şi dezvoltarea infrastructurii sociale C1.1. InvestiŃii în infrastructura socială a unităŃilor şcolare în vederea

formării iniŃiale şi continue C1.2. Reabilitarea spitalului oraşenesc şi transformarea lui în Unitate

de asistenŃă medico-socială C1.3.Dotarea şcolilor (inclusiv IT) şi înfiinŃarea de cabinete şcolare C1.4. Extinderea reŃelei de informare a cetăŃeanului D. UtilităŃi publice

D1.Modernizarea şi completarea dotărilor publice de bază din localitatea Uricani

D1.1. Reabilitare şi extindere reŃele de apă şi canal (atât în mediul urban cât şi în cel rural) privind transportul, tratarea şi evacuarea apelor uzate

D1.2. Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea reŃelei de gaze naturale

D1.3. Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea reŃelelor de energie electrică

D1.4. Înlocuirea sistemului de alimentare cu energie termică al oraşului Uricani, prin transformarea centralelor termice în puncte termice

D1.5. Modernizarea şi dotarea Gărzii de intervenŃie Pompieri Uricani şi a Serviciului SMURD Uricani.

E. Reabilitare urbană E1. InvestiŃii în reabilitarea urbană a noilor cartiere şi a clădirilor din

centrele civice E1.1. Construirea şi/sau reabilitarea reŃelei stradale şi a spaŃiilor

pietonale E1.2. Reabilitarea monumentelor şi site-urilor istorice, conservarea

patrimoniului cultural E1.3. Reabilitarea sistemului de iluminat public stradal P2. Sprijinirea afacerilor A. Sprijinirea IMM-urilor A1. Dezvoltarea de servicii pentru sprijinirea sectorului IMM A1.1. Dezvoltarea capacităŃii IMM-urilor în domeniile specifice:

planificarea afacerilor, marketing, management, design, internaŃionalizare, export

A1.2. Sprijin pentru introducerea de noi tehnologii competitive A1.3. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de granturi pentru IMM

susŃinut de către bănci A1.4. Sprijin financiar la export pentru IMM-uri, prin îmbunătăŃirea

accesului pe pieŃele externe A1.5. Sprijin în creşterea competitivităŃii IMM-urilor, prin implementarea

standardelor UE în domeniul calităŃii şi protecŃiei mediului A1.6. Introducerea în circuitul economic, spre folosinŃă IMM, a siturilor

industriale neutilizate B. Consiliere, training şi promovare B1. Dezvoltarea de servicii de promovare, consiliere şi trining, creare

de reŃele de comunicare, conferinŃe, târguri B1.1. Traininguri specifice în domeniul managementului de proiect B1.3. ÎnfiinŃare de centre de promovare şi consultanŃă B1.4. Crearea unui centru expoziŃional şi organizarea de târguri

tematice cu participare internaŃională B1.5. Consiliere privind dezvoltarea spiritului antreprenorial şi a

serviciilor de consultanŃă pentru IMM şi micro-întreprinderi

B1.6. Crearea unui centru regional în domeniul competitivităŃii P3. Turism A. Infrastructura de turism A1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii turistice A1.1. Reabilitarea staŃiunilor turistice existente şi crearea unor circuite

turistice A1.2. Crearea unui punct de informare turistică A1.3. Implementarea unui sistem integrat de marcare şi inscripŃionare

în mai multe limbi a obiectivelor turistice din zonă A1.4. Creare/reabilitare/renovare spaŃii de cazare şi tratament cu

potenŃial turistic în mediul rural A1.5. Modernizarea/crearea dotărilor de agrement B. Marketing turistic şi îmbunătăŃirea serviciilor B1. Diversificarea ofertei turistice B1.1. Crearea şi promovarea produselor turistice locale B1.2. Valorificarea în turism a creaŃiei artizanale, meşteşuguri populare,

arhitectură populară şi a manifestărilor folclorice din zonă B1.3. Dezvoltarea turismului durabil în Parcul NaŃional Retezat B1.4. Dezvoltarea unor trasee tematice de turism B1.5. Amenjare iazuri pentru pescuit sportiv B2. Dezvoltarea serviciilor în turism B2.1. Formarea profesională în turism şi campanii de informare în

agroturism B2.2. Pregătirea de personal de calificare medie şi superioară, adaptat

cerinŃelor unui turism de mileniul III, prin clase/ secŃii în cadrul liceelor şi a UniversităŃii Petroşani

B2.3. ÎmbunătăŃirea reŃelelor de comunicare (dispecerat integrat de alarmare şi comunicare interactivă între unităŃi de intervenŃie: poliŃie, pompieri, ambulanŃă. Jandarmerie, protecŃie civilă, salvamont)

B2.4. Servicii de consultanŃă pentru firmele care au ca obiect de activitate turismul

C. Dezoltarea turismului transfrontalier C1. IniŃierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria şi

Serbia-Muntenegru C1.1. Crearea de circuite turistice transfrontaliere C1.2. Sprijin pentru contacte locale şi reŃele transfrontaliere P.4 Dezvoltare rurală A. Diversificarea activităŃilor economice alternative din mediul rural A1. ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi promovarea

diversificării activităŃilor economice A1.1. Creşterea competitivităŃii sectorului agricol prin sprijinirea tinerilor

fermieri în dezvoltarea afacerilor

A1.2. Crearea şi dezvoltarea de reŃele de producŃie şi distribuŃie a produselor biologice alimentare şi tehnice

A1.3. Încurajarea activităŃilor agro-turistice şi meşteşugăreşti A1.4. Conservarea mediului, a patrimoniului şi a tradiŃiilor specifice

zonei A1.5. Campanii de informare şi promovare a oportunităŃilor de afaceri în

spaŃiul rural B. Dezvoltarea infrastructurii rurale B1. Dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comunicaŃii

şi energetice B1.1. Crearea şi dezvoltarea reŃelelor de alimentare cu apă şi

canalizare B1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaŃii C. AsistenŃă specifică mediului rural C1. Asigurarea accesului populaŃiei din zonele rurale la servicii de

sănătate şi educaŃie la nivelul celor urbane C1.1. Acordarea de ajutoare financiare pentru cadrele sanitare şi

cadrele didactice ce doresc să iniŃieze o practică privată C1.2. Realizarea educaŃiei igienico-sanitare a populaŃiei rurale prin

acŃiuni adresate tineretului şcolar, populaŃiei adulte, tinerelor mame, populaŃiei vârstnice.

P.5 Resurse umane A. ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în regiune, prin abordarea aspectului

ocupării forŃei de muncă atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ A1. Asigurarea egalităŃii de şanse pentru obŃinerea unei calificări A1.1. Facilitarea participării la formarea profesională pentru elevii care

provin din grupuri dezavantajate, încurajând mobilitatea intraregională A1.2. Asigurarea transportului şi/sau burse de sprijin pentru elevii din

mediul rural A1.3. Elaborarea unui program de incluziune a elevilor din categoriile

defavorizate A2. Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare şi informare privind

cariera A2.1. Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând

aspiraŃiile personale cu nevoile pieŃei A2.2. Dezvoltarea abilităŃilor profesorilor diriginŃi pentru activităŃile de

consiliere şi orientare A2.3. Angajarea unui psiholog pentru unităŃile şcolare A2.4. Oferirea de şanse de reconversie, recalificare, completarea

studiilor, obŃinerea unei calificări persoanelor excluse sau cu dificultăŃi în integrare socio-profesională, incluzând aici persoanele expuse şomajului din întreprinderile aflate în restructurare

A3. Creşterea gradului de ocupare prin ameliorarea cunoaşterii pieŃei forŃei de muncă şi adaptarea ofertei la cerere

A3.1. Elaborarea unor programe de formare şi de calificare în vederea: A3.2.a. - încurajării mobilităŃii geografice şi a mobilităŃii ocupaŃionale A3.2.b. – adaptării ofertei de formare la nevoile specifice ale

angajatorilor A3.3. Dezvoltarea de servicii de informare, orientare şi consiliere pentru

carieră şi de dezvoltare personală precum şi pentru o cultură a învăŃării de-a lungul vieŃii

P6. Mediu A. Aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă în domeniul protecŃiei

mediului A1. Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor A1.1. Gestiunea integrată a deşeurilor (colectare, transport, depozitare

şi reciclare) şi înfiinŃarea unui depozit ecologic A1.2. Organizarea sistemelor centralizate de gestiune a deşeurilor în

zonele turistice de intervenŃie prioritară A2. Conservarea naturii şi protecŃia biodiversităŃii A2.1. Definirea ariilor speciale de protecŃie “Natura 2000” şi stabilirea

planurilor de gestiune B. Creşterea gradului de conştientizare a populaŃiei, a actorilor publici şi

privaŃi pentru problemele mediului B1. Încurajarea activităŃilor economice în domeniul protecŃiei mediului B1.1. Acordarea de asitenŃă tehnică şi financiară IMM-urilor care

activează în domeniul protecŃiei mediului B1.2. Promovarea tehnologiilor favorabile mediului şi dezvotării durabile B1.3. Ecologizarea zonelor industriale cu unităŃi productive falimentate B2. Schimbarea mentalităŃii şi a comportamentului faŃă de mediu B2.1. Realizarea unor proiecte pilot de sisteme colective performante

de termoficare pe bază de combustibil lemnos sau energie solară pentru zonele izolate

B2.2. Crearea de programe de educaŃie de mediu B3. Atenuarea efectelor ecologice negative determinate de exploatrea

industrială neraŃională B3.1. Introducerea de tehnologii ecologice pentru revalorificarea

haldelor de steril B3.2. Reconstituirea potenŃialului ecologic B3.3. Reintegrarea urbanistică a spaŃiilor de producŃie afectate de

restructurare P7. Inovare A.Infrastructura de inovare, comunicaŃii şi IT

A1.1. Crearea unui parc industrial A1.2. ÎnfiinŃarea de incubatoare pentru întreprinderi bazate pe

tehnologie (high-tech, tehnologii emergente), cu accent pe “spin-off”-urile (ideile de afaceri) provenite din Universitatea Petroşani 3.1.3. Plan de dezvoltare a acŃiunii sociale Societatea actuală este confruntată cu o reală problemă de adaptare în domeniul social, unde răspunsurile sunt puŃine şi nu par să stopeze fluxul crescând al marginalizării sociale, în expresiile ei cele mai perceptibile, sărăcia şi precaritatea, dar şi de asemenea în formele mai puŃin mediatizate, izolarea şi dezinteresul faŃă de sine şi faŃă de societate. În actuala stare de criză pe care o traversează comunităŃile locale şi în special oraşele, este imperioasă o restructurare a răspunsului şi este necesară adaptarea acestuia la nivelul cerinŃelor şi mai ales la precaritatea resurselor. Şi în domeniul social, ca şi în alte domenii, este mai important, mai eficient şi mai ieftin să previi apariŃia fenomenelor şi a cazurilor sociale decât să le rezolvi. Pentru o asemenea acŃiune preventivă este necesară crearea unei reŃele de asistenŃă socială la nivelul localităŃii, ceea ce presupune o desfăşurare de mijloace de care administraŃia locală nu dispune. Se impune deci o armonizare a abordărilor din partea administraŃiei publice şi a vieŃii asociative locale, o dezvoltare şi încurajare a iniŃiativelor care favorizează implicarea comunităŃii în rezolvarea problemelor sociale. Programele de asistenŃă socială se vor desfăşura cu respectarea unor norme de calitate stabilite pentru serviciile sociale. Aceste norme se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sau decizia conducătorului unităŃii de asistenŃă socială care le finanŃează, cu respectarea obligatorie a criteriilor prevăzute de reglementările în vigoare. Potrivit legilor asistenŃei sociale, administraŃia locală va putea organiza servicii comunitare (sociale şi medico-sociale) adresate persoanelor defavorizate, le va finanŃa /subvenŃiona, le va monitoriza şi evalua potrivit unor standarde de calitate pe care le va stabili. Bunăstarea beneficiarilor ar trebui să fie în centrul preocupărilor pentru orice standard de calitate care se stabileşte şi care trebuie să recunoască şi să respecte dreptul la intimitate şi demnitate al indivizilor, diversitatea şi individualitatea, să le aducă independenŃă prin oferirea posibilităŃii de a face propriile alegeri, conferindu-le astfel control asupra propriilor vieŃi. Grupul de lucru în domeniul social a identificat 5 programe prioritare, în cadrul cărora s-au definit mai multe subprograme, rezultând următoarele măsuri:

3.1.3.1.Program: Persoane defavorizate Sub-program: persoane fără locuinŃă - identificarea persoanelor care se încadrează în această categorie prin realizarea unei baze de date; - crearea unor adăposturi temporare-azil de noapte care să constituie prima treaptă în procesul de reinserŃie socială a acestor persoane;

- realizarea unor adăposturi sociale care să ofere o găzduire pe termen mai lung acestor persoane cu care debutează etapa propriu-zisă a reinserŃiei sociale, obiectiv complex la care concurează un număr mai mare de factori; - realizarea unor adăposturi gen " cămin" care constituie o soluŃie pe termen mai lung; - construirea de locuinŃe sociale pentru două categorii de persoane: cele provenind din rândul asistaŃilor reintegraŃi social şi a familiilor sau persoanelor cu venituri mici. Sub-program: tineri proveniŃi din casele de copii - identificarea persoanelor care fac parte din această categorie şi realizarea unei baze de date corespunzătoare; - reglementarea unor sisteme de plasare în munca la angajatori; - pentru contracararea handicapului de plasare a acestor tineri în raport cu ceilalŃi tineri, s-a stabilit ca necesară o discriminare pozitivă a acestor tineri, de către administraŃie. Sub-program: familii în dificultate - identificarea persoanelor care fac parte din această categorie prin realizarea unei baze de date şi trierea cazurilor sociale pe baza dovezii de bunăvoinŃă în a accepta diverse oferte de angajare ar reduce substanŃial numărul cazurilor efectiv de rezolvat; - acordarea la timp a ajutoarelor legale prevăzute de lege; - recuperarea handicapului la învăŃătură prin ajutarea copiilor din aceste medii în cadrul unor centre de meditaŃii; - remedierea decalajelor existente între aceşti copii şi copiii din medii sănătoase prin înfiinŃarea unor laboratoare educaŃionale şcolare şi a unor laboratoare educaŃionale ocupaŃionale; - asigurarea unei mese pe zi reprezintă un ajutor minim pentru subzistenŃa acestor persoane; - „adopŃia” de la distanŃă practicată de către familii din străinătate, ameliorând o parte din problemele materiale cu care aceste familii se confruntă; -stimularea implicării ONG-urilor ar fi mai mult decât necesară, prin parteneriate cu administraŃia. Sub-program: servicii în cartiere - crearea unor cantine sociale de cartier care să deservească în mod direct persoanele din acele cartiere; - birouri de asistenŃă socială de cartier; - crearea centrelor sociale multifuncŃionale care ar combina într-un mod fericit acordarea mai multor tipuri de servicii sociale necesare; - magazin de tip ECONOMAT; - îngrijirea acordată la domiciliu reprezintă ajutorul individualizat acordat persoanelor nevoiaşe. Sub-program: reconversie profesională

- facilitarea accesului reciproc la bazele de date al factorilor implicaŃi; - înfiinŃarea unor ateliere protejate pentru persoanele aflate în dificultate ar fi un prim pas în rezolvarea acestei probleme. 3.1.3.2.Program: Persoane vârstnice şi cu handicap Sub-program: îngrijire la domiciliu - identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie şi realizarea unei baze de date; - specializarea îngrijitorilor ar însemna saltul calitativ atât de necesar pentru eficientizarea unei activităŃi; - îngrijire la domiciliu centralizată este o alternativă mai economică la cea a îngrijitorului personal. S-a constatat că este necesar existenŃa unui dispecerat care să gestioneze printr-un centru de îngrijire la domiciliu cererile exprimate; - înfiinŃarea unor servicii cu plată ar dinamiza şi fluidiza acordarea îngrijirilor necesare. Sub-program: îngrijire în instituŃii - înfiinŃarea unor ateliere protejate care ar asigura un venit suplimentar acestei categorii de persoane şi un mod mai plăcut de petrecere a timpului liber constituind totodată un element de terapie ocupaŃională; - cluburile de cartier sunt cu atât mai necesare cu cât s-a constatat situaŃia de izolare în rândul acestor persoane; - centrele de recuperare pentru copiii cu handicap sunt o necesitate stringentă, numărul beneficiarilor fiind extrem de mare atât din rândul celor cu certificat de încadrare într-o categorie de persoană cu handicap cât şi din rândul celor ce posedă într-o oarecare măsură un handicap motor pentru care nu s-a acordat un certificat de handicap; - implicarea şi sprijinul acordat de către ONG-uri pentru dotarea centrelor de zi prin stabilirea unor parteneriate cu administraŃia; - înfiinŃarea unui centru de bătrâni în oraşul nostru este o soluŃie cerută de un număr foarte mare de vârstnici cu situaŃii nerezolvate cât şi de lipsa alternativelor. 3.1.3.3.Program: Tineret Sub-program: programe educaŃionale pentru tineri - dezvoltarea unor programe de educare (a tuturor categoriilor de vârstă) la nivel de oraş, care să aibă ca rezultat schimbarea conduitei populaŃiei cu privire la îmbunătăŃirea sănătăŃii mediului urban; - diseminarea rezultatelor proiectelor de succes: informarea comunităŃii cu privire la rezultatele proiectelor de succes în vederea reaplicării acelor tipuri de proiecte la diferite nivele/segmente ale populaŃiei, finalizate eventual în proceduri (coduri) de bună practică în domeniu; - reŃele de specialişti: dezvoltarea unei echipe de specialişti pe diferite sectoare de activitate care să se ocupe de programele desfăşurate la nivel de oraş în domeniile respective; - mai bună informare despre acŃiunile ONG-urilor (centru informaŃional

pentru tineri, implicarea mass-mediei locale în procesul de informare): înfiinŃarea unui centru de informare destinat tinerilor care să ofere diferite servicii: centralizarea informaŃiei despre programele ONG destinate tinerilor, elaborarea de programe proprii: educaŃionale şi de petrecerea timpului liber, de reducere/eliminare a excluderii sociale în rândul tinerilor. Sub-program: CetăŃenie - educaŃia spiritului civic: dezvoltarea competenŃelor civice ale tinerilor astfel încât aceştia să devină promotorii democraŃiei participative la nivel de oraş; - stimularea vieŃii asociative: promovarea de programe care să presupună implicarea tinerilor în diferite tipuri de activităŃi (eventual înfiinŃarea unui centru local care să organizeze/elaboreze aceste programe), formarea de lideri care să angreneze tinerii în aceste programe; - reprezentativitate (existenŃa unui forum anual); organizarea unui forum anual al structurilor de tineret, unde să fie identificate şi discutate (în vederea găsirii unor soluŃii) problemele specifice acestei categorii de vârstă; - cunoaşterea InstituŃiilor Europene, naŃionale şi locale: furnizarea de informaŃii accesibile tinerilor referitoare la InstituŃiile Europene, naŃionale şi locale precum şi la modul de funcŃionare ale acestora. 3.1.3.4.Program: Petrecerea timpului liber Sub-program: sport pentru toŃi - înfiinŃarea unor spaŃii/centre sportive (de petrecere a timpului liber) care să ofere diferite posibilităŃi de practicare a sportului la nivel de oraş; - dezvoltarea unor materiale informaŃionale/sesiuni de informare etc. care să promoveze beneficiile activităŃilor sportive cum ar fi: dezvoltarea armonioasă a corpului uman, dezvoltarea intrapersonală (a caracterului) precum şi a relaŃiilor interpersonale; - oferirea unui Calendar competiŃional mai bogat; - dezvoltarea unei oferte sportive locale accesibile pentru o categorie cât mai largă a populaŃiei şi mediatizarea corectă a acesteia. Sub-program: manifestări culturale - permanentizarea manifestărilor culturale; - înfiinŃarea unui centru cultural care să găzduiască ateliere de promovare/practicare a meseriilor tradiŃionale, spaŃii de expunere, etc.); - stimularea creativităŃii (târguri de artă), schimburi culturale între diferitele regiuni ale Ńării precum şi la nivel internaŃional. Sub-program: locuri de agrement - păstrarea şi monitorizarea zonelor de agrement: eventuala concesionare a acestor zone pentru o mai bună gestionare; - educarea cetăŃenilor (concursuri, măsuri de constrângere, stimulente); - identificarea de noi amplasamente pentru zone de agrement; - crearea de zone verzi pe lângă bazele sportive.

Sub-program: spaŃii de joacă pentru copii

- inventarierea spaŃiilor de joacă; - amenajarea spaŃiilor de joacă existente: creşterea numărului de acŃiuni civice în cadrul comunităŃii pentru reabilitarea unor terenuri cu potenŃial de risc crescut; - instalaŃii (complexe de joacă) adecvate: îmbunătăŃirea dotărilor existente pentru a oferi copiilor o gamă cât mai largă de posibilităŃi recreative constructive; - activităŃi recreative în cartiere. 3.1.3.5.Program: Comunicare Activitatea din ultimii ani a instituŃiilor publice locale relevă o serie de disfuncŃionalităŃi care derivă, nu în ultimul rând, din carenŃele informaŃionale. Fără îndoială, nu putem nega faptul că societatea românească parcurge o perioadă marcată de modificări structurale esenŃiale pentru procesul democratizării. Un obiectiv important îl constituie promovarea comunicării eficiente către administraŃia publică şi cetăŃean. Sub-program: Baze de date - structurare eficientă a bazei de date; - interconectare printr-o reŃea de căi electronice; - simplificarea procedurilor de accesare a informaŃiei. Sub-program: Canale informaŃionale - eficientizarea canalelor informaŃionale; - dezvoltarea componentei educaŃionale; - promovarea unor forme stimulative de informare. Sub-program: Consultarea populaŃiei - întruniri publice în cartiere: stimularea exprimării libere a problemelor cetăŃenilor prin diferite mijloace; - informarea şi educarea cetăŃenilor; - consultarea permanentă a populaŃiei; - acŃiuni de conştientizare a populaŃiei cu privire la importanŃa comunicării dintre administraŃie şi cetăŃeni.

Partea a IV- a Cap.1. ANALIZA SWOT

Din cercetarea efectuată în rândul cetăŃenilor oraşului Uricani, au rezultat domeniile de interes în vederea elaborării planului de dezvoltare socio-economică a localităŃii şi s-au evidenŃiat următoarele: infrastructura economia şi turismul, dotările edilitare, serviciile sociale şi administraŃia publică. 1.1. INFRASTRUCTURA PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Telefonie fixă şi mobilă, internet • Posibilitatea de plată electronică

a impozitelor şi taxelor locale (e-taxe);

• Localitate situată pe drumul DN 66A;

• Calitate satisfăcătoare a reŃelei rutiere din cadrul comunităŃii;

• ExistenŃa unor clădiri-spaŃii care pot acoperi unele activităŃi economice productive;

• ExistenŃa sistemului de alimentare cu apă şi a unei staŃii de epurare a apei

• ExistenŃa unei reŃele de transport auto ce asigură legătura cu municipiul Petroşani şi cu celelalte oraşe din Valea Jiului

• Posibilitatea deschiderii înspre judeŃele limitrofe

• ExistenŃa dotărilor edilitare (şcoli, Casă de Cultură, muzeu tradiŃional, cabinet stomatologic, farmacii, săli de informatică

• Aşezarea instituŃiilor la drumul de acces spre DN 66 A

• ExistenŃa a două apartamente de tip familial pentru copiii defavorizaŃi

• Lipsa unei infrastructuri adecvate în special drumuri pentru acces facil în zonele turistice

• Poluarea apelor (Jiul de Vest, pâraie)

• Cursuri de ape neregularizate • Lipsa unei rampe ecologice

pentru gunoi • Sistem slab de management al

deşeurilor (colectare, transport şi depozitare a gunoaielor menajere)

• Lipsa locuinŃelor • Izolare din punct de vedere al

accesului (drum european) • Lipsa infrastructurii în sprijinul

turismului • Lipsa utilităŃiilor în zonele turistice • Starea proastă a drumurilor din

localităŃile componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag

• SpaŃii de locuit deteriorate • Cale ferată ne-operaŃională • Sistem nefuncŃional de încălzire • DeficienŃe în sistemul/reŃeaua de

alimentare cu apă-canalizare • Lipsa reŃelelor de alimentare cu

gaz metan • Degradarea spaŃiilor existente din

lipsa investitorilor • Infrastructura în sănătate slab

dezvoltată • Lipsa unităŃilor de învăŃământ

preuniversitar • InexistenŃa spaŃiilor de agrement • Lipsa grupurilor sociale ecologice • Imobile disponibile nereabilitate • DesfiinŃarea Centrului de

plasament, care găzduia peste 80 de copii

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

• ExistenŃa unor programe cu finanŃare internaŃională şi naŃională pentru dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii

• Concesionarea sau vânzarea de spaŃii comerciale către agenŃii economici

• Modernizarea infrastructurii urbane

• Proiecte şi studii de reabilitare • Parteneriat public-privat

eficient • Integrarea unui management

al calităŃii modern şi eficient • Dezvoltarea voluntariatului

local

• Imaginea unui oraş minier sărac

• Degradarea în timp a infrastructurii duce la nefuncŃionalitatea acesteia

• Dezvoltarea ne corespunzătoare a infrastructurii de afaceri

• Creşterile preŃurilor la serviciile de telecomunicaŃii şi transport

• ExistenŃa unor infrastructuri de transport insuficient exploatate

• Neadaptarea infrastructurii de transport la cererea existentă

• Alte zone din cadrul judeŃului considerate prioritare în alocarea fondurilor

• Nerezolvarea problemelor legate de depozitarea şi reciclarea deşeurilor

• Necorelarea politicilor macroeconomice (bugetare, monetare şi fiscale) cu realităŃile şi nevoile existente

• Lipsa sprijinului financiar judeŃean

• Degradarea dotărilor unor instituŃii de educaŃie

• CalamităŃi naturale

1.2. INDUSTRIA ŞI IMM PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Situarea oraşului la extremitatea Văii Jiului şi deschiderea vadului comercial oferit de lucrările la drumul DN 66 A ce face legătura cu Băile Herculane

• TradiŃia industrială a oraşului-mineritul şi exploatarea lemnului

• ExistenŃa unei forŃe de muncă bine calificată şi ieftină instruită în industrie

• Fond forestier cu bogate resurse silvice

• Fond piscicol protejat şi de interes • ExistenŃa unei game variate de

• Zonă monoindustrială în curs de restructurare şi care se confruntă cu acute probleme sociale

• InexistenŃa industriei cu tehnologie de vârf

• Număr extrem de redus de IMM-uri

• Somaj ridicat • Lipsa unei baze de date privind

cererea şi oferta forŃei de muncă pe meserii

• ExistenŃa unor spaŃii de producŃie şi capacităŃi de producŃie slab folosite

materii prime necesare industriei • Disponibilitatea administraŃiei

publice locale pentru sprijinirea investitorilor şi atragerea lor

• ExistenŃa unui compartiment în cadrul primăriei în atragerea surselor de finanŃare şi sprijinirea iniŃiativelor în dezvoltarea lor

• InexistenŃa unui sistem stimulativ pentru înfinŃarea de IMM-uri în domeniile economice deficitare

• Lipsa infrastructurii de susŃinere a activităŃii IMM

• Declin economic al industriei grele tradiŃionale

• Slaba dezvoltare econpomică a serviciilor către populaŃie

• InvestiŃii reduse în segmente cu valoare adăugată

• Slaba colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul local

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI • Mediatizarea oportunităŃilor de

afaceri din zonă • Programele de finanŃare a

parcurilor industriale şi a parcurilor tehnologice

• Construirea drumului spre Băile Herculane va avea un impact semnificativ atât pentru dezvoltarea firmelor care pot oferi produse/servicii în faza de construcŃie a drumului cât şi în creşterea atractivităŃii zonei şi a potenŃialilor investitori

• Întărirea/ specializarea instituŃiilor care oferă servicii de consultanŃă

• IMM-urile sunt generatoare de noi locuri de muncă

• Creşterea plafonului fondurilor Uniunii Europene pentru România

• Transferul de tehnologie şi know-how spre firmele care lucrează în lohn, care în condiŃiile creării de mărci proprii şi a unei imagini create din exterior se pot dezvolta

• Evaluarea potenŃialului de resurse naturale (crearea de centre de colectare a ciupercilor, fructelor de pădure etc.)

• FacilităŃi fiscale acordate firmelor • FacilităŃi pentru meşteşugarii locali • ExistenŃa unor programe de

stimulare a dezvoltării industriilor nepoluante şi a industriilor de reciclare a materialelor refolosibile

• Invadarea pieŃei cu produse din import în defavoarea celor indigene au ca rezultat posibilitatea limitată de dezvoltare a acestora

• Scăderea nivelului de trai, respectiv scăderea salariilor va conduce la mutarea în alte localităŃi/regiuni a populaŃiei active şi disponibile

• Neadaptări la condiŃiile de calitate impuse de UE

• Specializarea îngustă din această zonă precum şi lipsa unor programe de reorientare profesională coerente reduce atractivitatea acestor zone pentru investitori

• Posibilitatea neadaptării la condiŃiile de calitate impuse de UE

• Lipsa unei corelări ale programelor de dezvoltare ale infrastructurii şi nevoile de echipare a zonei cu potenŃial de dezvoltare a IMM

• Creşterea nivelului de trai, respectiv creşterea salariilor va conduce la mutarea în alte localităŃii/regiuni a clienŃilor firmelor care produc în lohn şi la depopularea zonei

• Fiscalitatea împovărătoare • ForŃa de muncă angajată la negru • Instabilitatea legislaŃiei • CompetiŃia neloială datorată pieŃei

negre • Continuarea politicii de « ajutoare

sociale » • Declinul economic al activităŃilor

industriale majore 1.3. TURISM PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Zonă alpină cu vârfuri de peste 2500 m ideală pentru turismul sportiv de vară şi de iarnă, arealul Oslea - Şarba – Câmpuşel – Câmpu Mielului - MunŃii Retezat

• Natură în mare parte neatinsă « virgină » şi nepoluantă cu vegetaŃie forestieră bogată şi variată

• Lipsa unui plan cadastral, lipsa planurilor urbanistice zonale, neactualizarea planurilor urbanistice generale, datorându-se lipsei resurselor financiare ale AdministraŃiei Publice Locale

• Lipsa unui sistem unitar de administrare a zonei protejate care să permită practicarea

• Oraşul cu cea mai mare suprafaŃă din România, are peste 80 % din suprafaŃă acoperită de păduri

• ExistenŃa unor servicii specifice turismului montan : salvamont, servicii de ghizi turistici, punct de observare şi informare a Parcului NaŃional Retezat, jandarmerie montană

• Lacuri de acumulare integral, parŃial sau deloc amenajate, lacul Valea de Peşti, luciul de apă de la Câmpu lui Neag etc.

• Zonă protejată cu suprafeŃe întinse – Parcul NaŃional Retezat (suprafaŃa de 700 kmp)

• Peisaj natural deosebit • Libertatea relativ mare de acŃiune

a turiştilor activi • Localitatea este străbătută de DN

66 A • Zonă carstică deosebită (peste 80

de peşteri) • ExistenŃa unor structuri de cazare

(Motel Valea de Peşti, Complexul Cheile BuŃii, Cabana Buta, Casa de vânătoare Câmpuşel, Pensiunea Retezat)

• PotenŃial de vânătoare şi piscicol • PotenŃial turistic exploatabil pe

toată durata anului calendaristic în special în zona turistică Retezat

• Atractivitate ridicată pentru turiştii cu venituri medii şi reduse

• Bun potenŃial de dezvoltare turistică: rezervaŃii naturale, clima corespunzătoare, păduri extinse, floră şi faună variată, reŃea hidrografică ;

• PopulaŃie deosebit de ospitalieră şi prietenoasă

• Obiceiuri şi tradiŃii rare în zonă: măsuratul oilor, nedei câmpeneşti, zilele oraşului, tradiŃii culinare

• Excedent de spaŃii de locuit în gospodării

• ExistenŃa caselor construite în stil tradiŃional

• AdministraŃia publică locală este receptivă, acordă sprijin potenŃialilor investitori şi beneficiază de un management deschis la nou şi transparent

turismului în această zonă • Lipsa informaŃiei şi a hărŃilor

turistice • Lipsa infrastructurii de acces

către obiectivele turistice • Lipsesc resursele umane

specializate în domeniu • Lipsa organizaŃiilor de promovare

a turismului • Nu există reglementări pentru

posibilitatea folosirii bazelor din silvicultură în cadrul circuitului turistic

• Lipsa colaborării cu operatorii de turism

• Lipsa reŃelei de utilităŃi în zona turistică

• Lipsa sistemului de colectare a gunoiului menajer

• Oferta de servicii turistice este de slabă calitate

• InexistenŃa panourilor stradale cu referire la turism

• Mediatizarea slabă a oraşului şi a potenŃialului turistic

• ExistenŃa reperelor în zonele turistice

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI • Posibilitatea construirii unor pârtii

de schi dotate cu teleschiuri şi a unor telescaune

• Accesare programe SAPARD pentru agroturism

• Atragerea investiŃiilor în sectorul turistic prin creşterea calităŃii ofertei de servicii de turism şi agrement

• Posibilitatea practicării următoarelor forme de turism :

- turismul de recreere şi odihnă, incluzând drumeŃii şi sejururi

- turismul sportiv cu practicarea sporturilor de iarnă (ski alpin, ski fond, snow-bording,sanie, zborul cu parapanta, alpinism etc.) de vară (zborul cu parapanta, mountain-bike etc.)

- turism ecvestru • Dezvoltarea în zonele alpine

izolate a turismului montan • Meşteşuguri artizanale • Implementarea relativ simplă şi cu

investiŃii mici a pensiunilor rurale • Implementarea relativ simplă a

unor trasee de drumeŃie, reabilitarea cabanelor montane

• Posibilitatea de ameliorare a traseelor turistice cu sterilul de mină

• Reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi întreŃinerea acestora ca urmare a practicării turismului

• Amenajarea căilor de acces în zona montană de o frumuseŃe aparte

• Conservarea peşterilor • ApariŃia unor fonduri pentru

dezvoltarea gospodăriilor mici FIDA

• Utilizarea fondurilor pentru spaŃiul rural SAPARD

• Promovarea zonei pentru

• InvestiŃii scăzute în domeniul turismului

• Sacrificarea turismului activ pe « altarul » greşit interpretat al protecŃiei mediului

• Ofertele de produse turistice ale zonei pe plan internaŃional

• Calitatea mediului în unele zone influenŃează negativ dezvoltarea turismului

• Insuficienta folosire a oportunităŃilor acordate turismului rural

• Confuzie între noŃiunile de musafir şi turist

• Frica de a primi străini în casă • ConcurenŃa puternică din partea

localităŃilor învecinate şi a Ńărilor vecine

introducerea în circuitul turistic internaŃional, contactarea tur-operatorilor internaŃionali

• Regimul silvic reglementat legal poate avea efecte favorabile asupra mediului şi turismului

• Perspectiva găzduirii turiştilor în agropensiuni conduce la îmbunătăŃirea dotărilor

• ConvergenŃa de interese pentru dezvoltarea turismului la nivel regional, local şi internaŃional

• Crearea pe DN 66 A a unei reŃele de panouri stradale tip “ city-light”

• Motivarea şi formarea administraŃiei publice locale în ceea ce priveşte activitatea turistică prin formare şi schimb de experienŃă cu organizaŃii de relevanŃă din Europa

• Dezvoltarea de activităŃi culturale locale

• Realizarea şi amplasarea de panouri publicitare şi informative

1.4. DOTĂRI EDILITARE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• ExistenŃa dotărilor edilitare (şcoli, grădiniŃe, centru de primire urgenŃe, Casă de Cultură, muzeu)

• Amplasarea instituŃiilor la drumul de acces

• ExistenŃa releului de telefonie • Clădiri spaŃioase, adecvate

activităŃilor ca şi arhitectură

• UtilităŃi insuficiente în special alimentare cu apă şi încălzire

• Lipsa ambulanŃei • InsuficienŃa dotărilor la şcoli,

unitatea de asistenŃă medico-socială, primărie

• Nu există spaŃii de agrement amenajate sau pentru petrecerea timpului liber (sala sport, club etc.)

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

• Surse de finanŃare externe, programe de finanŃare

• Sprijin din partea autorităŃilor judeŃene, (consiliul judeŃean, direcŃia de sănătate publică, direcŃia pentru cultură, inspectoratul şcolar, etc.)

• Voluntariat local;

• degradarea în timp în lipsa intervenŃiilor care va duce la nefuncŃionalitatea lor;

• retragerea autorizaŃiilor de funcŃionare pentru neîndeplinirea standardelor minime;

• reticenŃa specialiştilor faŃă de localitate datorită dotărilor şi condiŃiilor necorespunzătoare;

• transferul elevilor în alte şcoli; • deteriorarea stării generale de

sănătate a populaŃiei; Concluzii în urma analizei:

o ExistenŃa lor pe raza oraşului trebuie să aducă un plus de valoare, nu să fie doar o povară pentru bugetul local. Acest lucru nu se poate întâmpla decât prin funcŃionalitatea lor la cote maxime.

1.5. SERVICII SOCIALE Puncte tari Oportunitati

• cadre didactice pregătite şi calificate în şcoli

• condiŃii optime de studiu la şcolile Câmpu lui Neag, Şc.Gen.nr.1 şi 2 Uricani

• existenŃa serviciilor de învăŃământ • existenŃa a două farmacii

• programe de finanŃare în domeniu social

• plasarea zonei ca prioritate în strategiile naŃionale de dezvoltare

Puncte slabe Amenintari • lipsa oportunităŃilor de ocupare a

forŃei de munca • resurse umane insuficiente în

sănătate • lipsa dotărilor în sănătate care

afectează calitatea serviciilor sanitare

• spor demografic negativ • dotare insuficientă a şcolilor • lipsa posibilităŃilor de petrecere a

• migratia populatiei tinere • reticenta specialiştilor în servicii

sociale faŃă de zonă • posibilitatea comasării şcolilor

datorită numărului insuficient de elevi

timpului liber, a activităŃilor recreative şi culturale

• resurse insuficiente de susŃinere din bugetul local

Concluzii în urma analizei:

o atenŃia în acest domeniu va trebui îndreptată înspre serviciile de educaŃie şi sănătate în special;

1.6. RESURSE UMANE ŞI PIAłA FORłEI DE MUNCĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Dinamica pieŃei de forŃei de muncă determinate de dinamica economiei regionale

• FacilităŃi sociale, culturale şi recreative acceptabile (bibliotecă, casă de cultură, obiective turistice)

• ForŃă de muncă masculină disponibilă rezultată în urma disponibilizărilor din minerit

• AdministraŃia publică locală este activă în căutarea de soluŃii şi oportunităŃi precum şi în procesul de creare a parteneriatelor cu sectorul civic şi mediul de afaceri

• Cadre didactice bine pregătite • CondiŃii optime de studiu

• Rata ridicată a şomajului • Lipsa aplicării măsurilor active

pentru combaterea şomajului • CoexistenŃa fenomenelor aparent

contradictorii de şomaj, excedent de forŃă de muncă şi cerere de forŃă de muncă calificată

• Oferta de calificare nu este de diversificată şi nu există o concurenŃă între ofertanŃii de formare

• Oferta educaŃională nu este adaptată nevoilor de calificare viitoare

• MigraŃia tinerilor datorată lipsei alternativelor ocupaŃionale

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI • Dezvoltarea agroturismului oferă

posibilitatea reconversiei forŃei de muncă disponibilizate

• ApariŃia altor investiŃii în zonă, în alte domenii ale economiei şi cu productivitate sporită

• InvestiŃiile de tip lohn constituie o soluŃie pe termen scurt pentru absorŃia forŃei de muncă disponibile

• ExistenŃa programelor de finanŃare din partea UE şi finanŃarea naŃională pentru resurse umane

• Întâlniri cu cetăŃenii pentru identificarea nevoilor populaŃiei

• Migrarea forŃei de muncă calificată şi mai ales înalt calificată către Ńările membre ale UE este un proces cu tendinŃe de creştere cu efecte pe termen mediu şi lung

• Extinderea practicii muncii la negru

• Creşterea şomajului în rândul absolvenŃilor de liceu şi de instituŃii de învăŃământ superior

• Scăderea natalităŃii • Posibilitatea comasării şcolilor

datorită numărului insuficient de elevi

• Pasivitatea forŃei de muncă aptă de muncă, disponibilă, determină reticenŃa investitorilor faŃă de localitate

1.7. DEZVOLTARE RURALĂ, AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

CRITERIUL PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Forme variate de relief • Ponderea mare a

zonelor forestiere • RezervaŃia Parcul

NaŃional Retezat recunoscută

• ExistenŃa unor zone rurale care amplasate în areale cu factori naturali de risc (alunecări de teren, inundaŃii)

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

1.FIZICO

GEOGRAFIC

• ÎnfrăŃirea oraşului cu localităŃi ale Ńărilor membre UE

• Schimbarea destinaŃiei terenurilor

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Densitatea mică a

populaŃiei • Sărăcia populaŃiei • BalanŃa negativă a

migraŃiei • Grad mare de

îmbătrânire a populaŃiei • Rata natalităŃii mică

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

2.DEMOGRAFIC

• ApariŃia legislaŃiei care să contracareze emigrarea

• Lipsa ofertei locurilor de muncă

• Migrarea populaŃiei tinere către zonele urbane

• Lipsa unor facilităŃi pentru localnici de a nu părăsi zona

• Lipsa şansei de înnoire a forŃei de muncă

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • TradiŃie în cultivarea

cartofului • Lipsa de informaŃii în

domeniu • Productivitate scăzută

în agricultură cauzată de preponderenŃa zonei muntoase

• Îmbătrânirea forŃei de muncă

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

3. ECONOMIC AGRICULTURA

• PreŃul scăzut al terenurilor

• ExistenŃa unor fonduri pentru spaŃiul rural SAPARD şi FIDA

• ÎnfiinŃarea de asociaŃii agricole

• Neefectuarea de lucrări privind eroziunea solului şi a alunecărilor de teren

• CondiŃii dificile de viaŃă

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• SuprafaŃă mare de pădure pe locuitor

• Sursă principală de venituri (cărbune, lemn şi vânat), sursă suplimentară de venituri (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale)

• Drumurile forestiere deservesc şi comunităŃile rurale

• Sursă de venituri prin exploatarea pădurilor şi a fondului cinegetic

• Nu există reglementări pentru protejarea gospodăriilor populaŃiei împotriva stricăciunilor produse de animale sălbatice

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

4.SILVICULTURA

• Regimul silvic reglementat legal are efecte favorabile

• Valorificarea terenurilor agricole degradate şi nevaloroase

• Sursă pentru o serie de activităŃi în rural

• Distrugerea patrimoniului privat prin nerespectarea reglementărilor existente

• Slaba corelare între planurile dezvoltate din silvicultură şi agricultură

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • ExistenŃa caselor

construite în stil tradiŃional

• Excedentul de spaŃii în gospodăriile din zonă

• Lipsa de cunoştiinŃe a celor care vor să practice turismul rural

• Lipsa reclamei • Slaba diversificare a

serviciilor agro-turistice • Lipsa colaborării cu

operatorii de turism OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

5.TURISMUL RURAL

• ExistenŃa fondurilor pentru dezvoltarea acestor activităŃi

• OportunităŃi create de spaŃiul natural, cultural şi construit al zonei

• Calitatea proastă a serviciilor

• Insuficienta folosire a oportunităŃiilor acordate turismului rural

• Ideile preconcepute PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

6.INDUSTRIAL

• ExistenŃa unui număr mare de personal calificat sau policalificat

• Lipsa locurilor de muncă pentru cei de vârstă mijlocie şi mare

• Lipsa investiŃilor în vederea diversificării economiei rurale

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

• LegislaŃia favorizează angajarea şomerilor şi a tinerilor

• ExistenŃa unor spaŃii adecvate unor activităŃi industriale

• Lipsa de încredere a locuitorilor din mediul rural pentru realizarea actvităŃilor industriale

• ReticenŃa faŃă de produsele industriale fabricate în mediul rural

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Majoritatea locuinŃelor

sunt construite înainte de 1970

• Multe locuinŃe nu beneficiază de reŃele de utilităŃi (apă, canal)

• Lipsa unui sistem eficient de asigurări a locuinŃelor împotriva dezastrelor şi calamităŃilor

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

7.LOCUINłA, MODUL DE LOCUIRE ŞI ECHIPAREA LOCALITĂłIILOR

• Perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăŃirea dotărilor

• Scăderea numărului populaŃiei rurale conduce la pierderea interesului pentru modernizarea spaŃiului de locuit

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • existenŃa telefoniei

mobile • Lipsa cabinetelor şi a

medicilor în mediul rural OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

8.SOCIAL

• Creşterea şi mai mare a numărului de pacienŃi pe medic

• Creşterea numărului de copii neşcolarizaŃi

• Probleme sociale datorate restructurării întreprinderilor miniere

PUNCTE TARI • SpaŃiul rural nepoluat,

în special în zonele înalte

PUNCTE SLABE • InexistenŃa sistemului

de colectere a deşeurilor menajere în mediul rural

• Zone întinse acoperite de păduri având un important rol în asigurarea echilibrului ecologic

• Parcul NaŃional Retezat

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

9.ECOLOGIE • Introducerea facilităŃilor fiscale pentru agenŃii economici care investesc în proiecte de protecŃia mediului

• PosibilităŃi de acces la fonduri nerambursabile în scopul soluŃionării problemelor de mediu

• Lipsa unor politici concentrate pentru protecŃia mediului

• Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu prin nerespectarea legislaŃiei

1.8.AUTORITATEA PUBLICĂ

Puncte tari OportunităŃi • TransparenŃă crescută; • Este percepută o îmbunătăŃire a

comunicării cetăŃenilor cu autoritatea locală

• Acces bun la mijloace de informare: presă, telefonie, internet;

• Buna mediatizare a acŃiunilor întreprinse

• Alte mijloace de comunicare modernă

• Plasarea zonei ca prioritate în strategiile naŃionale de dezvoltare

• Programe de instruire privind angajaŃii APL

• Mediatizarea prin pagina web a localităŃii

• LocaŃia primăriei adecvată Puncte slabe AmeninŃări

• Lipsa informaŃiilor în ce privesc oportunităŃile de accesare a unor fonduri

• Promovare slabă a potenŃialului turistic • Mobilizare insuficientă a cetăŃenilor în

problemele comunităŃii • Insuficienta exploatare a potenŃialului

istoric • Lipsa conexiune internet, în localităŃile

componente Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag care limitează comunicarea şi informarea

• Dotări insuficiente şi servicii insuficient dezvoltate

• Scăderea sprijinului din partea autorităŃilor judeŃene

• Autonomia locala • Instabilitate politică

Concluzii in urma analizei:

o APL este deschisă discuŃiilor libere cu cetăŃenii comunităŃii, dar trebuie îmbunătăŃită comunicarea dinspre ambele sensuri.

1.9. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• ExistenŃa unor zone întinse acoperite de păduri, având un important rol în asigurarea echilibrului ecologic în zonă

• Nivelul scăzut al managementului informaŃiei de mediu

• Nivelul scăzut al cunoştiinŃelor comunităŃii pentru problemele de

• SpaŃiul rural neafectat şi curat • Capital natural de valoare

deosebită din punct de vedere al: peisajului, biodiversităŃii, resurselor de apă, genofondului etc.

• ExistenŃa unei RezervaŃii Naturale şi StinŃifice - Parcul NaŃional Retezat

• FacilităŃi investiŃionale oferite ca zonă defavorizată

• PrezenŃa resursei umane specializate în protecŃia mediului

mediu • Zonă industrială afectată de

poluare • Lipsa politicilor pentru

minimizarea/reciclarea deşeurilor rezultate din activităŃi economice

• Probleme nesoluŃionate legate de colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor

• Lipsa lucrărilor pentru combaterea eroziunii şi a alunecărilor de teren

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI • Promovarea investiŃiilor de

mediu în zonă • Disponibilitatea resursei

umane pentru activităŃi de reconversie profesională spre aşa numitele « meserii verzi »

• Elaborarea de proiecte pe programe de gestiune a deşeurilor urbane cu accent pe reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor

• Posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul soluŃionării problemelor de mediu

• Programele guvernamentale bilaterale între România şi diverse Ńări UE

• Fondurile alocate de către guvernul României pentru închiderea unor perimetre de exploatări miniere (E.M. Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag)

• Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu deoarece viitorul industriei extractive şi cel al ramurilor conexe rămâne incert

• Pericolul unui dezastru ecologic

Concluzii generale a analizei :

Din toate domeniile analizate care sunt interdependente între ele se pot observa anumite deficienŃe care afectează toate domeniile analizate.

� În principal starea drumurilor DN 66A Bărbăteni – Uricani, Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag pe o lungime de aproximativ 10 km şi a celor vicinale care prezintă un grad avansat de deteriorare. Pentru acestea trebuiesc depuse toate eforturile spre a depăşi această problemă. Este nevoie să fie sensibilizate toate autorităŃile care pot şi trebuie să sprijine infrastructura rutieră. Fără depăşirea acestui handicap nici o strategie locală nu îşi mai are rost.

� Pe termen lung reducerea izolării prin crearea drumurilor de

acces înspre judeŃele limitrofe este o oportunitate care trebuie valorificata prin orice mijloace.

� Mediatizarea şi promovarea agresivă a localităŃii, obiceiurilor şi tradiŃiilor, potenŃialului turistic.

� Asigurarea utilităŃilor necesare în zona Câmpu lui Neag, Cheile BuŃii înspre Băile Herculane în special a apei curente şi a energiei electrice, întrucât este o strictă necesitate care se regăseşte în toate domeniile analizate.

3.2 Planificarea dezvoltării prin metoda fundamentală de seminar

Procesul presupune parcurgerea a patru seminarii după cum urmează:

� Seminarul viziunilor – etapa la care au fost identificate realizările realiste pe care le pecepe comunitatea la un moment dat şi anume la finalul perioadei pentru care s-a elaborat planul;

� Seminarul contradictiilor – etapa la care au fost identificate obstacolele care stau în calea realizarii viziunilor;

� Seminarul directiilor strategice – etapa la care au fost identificate soluŃiile pentru depăşirea obstacolelor enunŃate la seminarul anterior, vor fi identificate activităŃile care vor fi întreprinse ;

� Seminarul implementării (planul de actiune) – concretizează paşii care se vor întreprinde pentru realizarea fiecarei activităŃi. Tot aici sunt stabilite termene de implementare şi responsabilităŃi. S-a elaborat planul de activitati pe termen lung 2006 – 2013, din care apoi a fost extras planul de acŃiuni pe o perioadă de 1 an.

Rezultatele fiecărui seminar au fost diseminate în comunităŃi şi s-a trecut la pasul următor după ce membrii comunităŃii au fost de acord cu cele stabilite.

CAP.2. SEMINARUL PLANIFICARII STRATEGICE Obiectiv general : Elaborarea participativa a planului de dezvoltare socio-economica a orasului Uricani in perioada 2006 – 2013

Intrebare generala : Cum vom actiona in vederea elaborarii planului strategic de dezvoltare economico sociala a oraşului Uricani

2.1.SEMINARUL VIZIUNILOR Intrebarea seminarului : Ce vedem realizat in oraşul Uricani in anul 2013?

Obiectivul seminarului : Identificarea realizarilor comunitatii oraşului Uricani peste 5 ani

SISTEM

TERMIC

REABILITAT

TRADITII

PROMOVATE

CONSTRUCTII

PUBLICE DE

INTERES LOCAL

ZONE DE

AGREMENT

REALIZATE

ALTERNATIVE

ECONOMICE

DEZVOLTATE

SISTEM

ECOLOGIC

FINALIZAT

DRUMURI SI

ALEI

MODERNIZATE

SISTEM APA-

CANAL

REABILITAT

SERVICII

SOCIALE

Realizate

FATADE

ACOPERISURI

BLOCURI

FINALIZATE

ZONA

TURISTICA

AMENAJATA

ReŃele termice in scoli finalizate

Nedeie uricăneană-nedeie europeană activă

Supermarket pe faleza Jiului - finalizat

5 zone de agrement realizate

Minifabrica pentru prelucrarea lemnului înfiinŃata

StaŃie reciclare deşeuri- realizată

Alei betonate reabilitate în cele două cartiere

InstalaŃie apa-canal funcŃionala

Un centru de reconversie , asistenŃă socială, de interculturalitate, sediu PoliŃia comunitară -realizat

Blocuri reabilitate(faŃade, acoperiş) centrul vechi finalizate

Infrastructura proiect turistic realizat

Înlocuirea sistemului de alimentare cu energie termică al oraşului Uricani, prin transformarea CT în PT şi construirea a trei puncte termice noi - finalizat

Amplasare monument în zona Tulişa

Unitatea Medico-Socială (realizare şi împrejmuire) funcŃională

Amenajare faleză pe malul stâng al Jiului de Vest între cele două poduri Bucura I şi Bucura II

Construirea unui parc industrial

Ecologizarea haldei de gunoi Valomir

Amenajarea parcului de lângă RomTelecom

Executarea unei reŃele de distribuŃie apă şi canalizare, fose septice moderne pentru populaŃie şi agenŃii economici din zona Câmpu lui Neag-Buta

ReparaŃii Cămin Câmpu lui Neag

Imaginea oraşului schimbată (faŃade)

Infrastructura (utilităŃi) arealul Câmpu lui Neag – Câmpuşel – Câmpu Mielului - Rostoveanu

Montarea unei

Muzeul mineritului

Montarea de dispozitive

Realizarea

Străzile Al.Ghiocelul

Canalizare reabilitată

Alimentare cu gaze naturale

FaŃade acoperişuri

Construirea a 7 pârtii de

centrale termice la Casa de Cultură Uricani şi la Căminul Cultural Câmpu lui Neag

înfiinŃat fluorescente de limitare a vitezei pe şosele în zonele cu şcoli , grădiniŃe şi instituŃii publice

branşamentului la energia electrică la Casa de Copii

ui, Al.Jiului, RevoluŃiei, 1 Mai, Plopilor, Al.Trandafirilor, Al.Teilor şi Progresului, Republicii, precum şi zona centrală din Câmpu lui Neag- asfaltate şi bordurate, după caz

cartierul Oraşul Nou - realizat

a oraşului Uricani - realizat

finalizate ski, a 2 telescaune, 2 teleschi-uri şi o telegondolă Şiglău----___

Înlocuirea reŃelei de transport agent termic între sediul Primăriei oraşului Uricani şi GrădiniŃa nr.1, cu teavă preizolată - finalizat

Şcolile generale 1 şi 2 Uricani în colaborare europeană

Ansamblul de locuinŃe bloc 13, cartier Bucura VI, Bd.Muncii, cu destinaŃie de locuinŃe pentru tineri - finalizat

Înlocuirea corpurilor de la iluminatul public cu corpuri economice pe străzile: Muncii, Republicii, Progresului, Teilor, Brazilor, Sterminos, DN 66 A traseul Uricani – Câmpu

Reabilitarea drumurilor vicinale - realizat

WC public -realizat

Introducerea gazului metan în zonele şi cătunele limitrofe - realizat

Transformarea oraşului Uricani în zonă turistică

lui Neag

Construirea unei stâne moderne în Muntele Şerpi

Unitatea Medico-Socială - funcŃională

Regularizarea afluenŃilor Jiului de Vest: łiganilor, Şopronilor

Reabilitarea drumurilor: Stânconi, Tulişa, Buta, Şerponi - realizat

SALVITAL infiintat

Reabilitarea Cabanei Câmpu lui Neag

Reabilitarea stănelor Buta şi Dealul Mare

Biserica Ortodoxă din centrul civic al oraşului Uricani - finalizat

Amenajare mal Jiu între cele două poduri

Construire pod Arsa- Petroasa

Realizare reŃea electrică pentru electrificare zonei din intersecŃia de la Cheile BuŃii DN 66 A (pentru dezvoltarea turismului)

Construirea a 17 staŃii de autobuz moderne pe traseul Uricani-Buta

Ecologizarea pâraielor: Beca, Mailat, Sterminos, Şerponi, Arsa, Valea de Brazi, Petroasa, Stânconi, Valomir, Strugurelui, Păroasa

ReparaŃii drumuri cu îmbrăcăminte din zavură: Sterminos, Păroasa, Dodoconi, Valea Paroşenilor Strugurelui, Valea de Peşti, Bilugu, Petroasa, Popeşti, Valomir

, Vâncu

Construire staŃii taxi

Realizarea iluminatului exterior la şcolile generale

ReparaŃii la drumul spre Cabana Câmpu lui Neag

Construirea unor garaje

Asfaltarea şi bordurarea drumului de la Betania

Construire rampe de acces pe drumurile principale şi la instituŃiile publice pentru persoanele cu dizabilităŃi

Placarea trotuarelor existente pe malul stâng al râului Jiul de Vest cu contur poligonal marmură şi executarea unui trotuar nou în prelungirea celui existent până la pod Bucura I

Construirea Muzeului satului - realizat

Construire Pod peste Jiu spre Biserica Câmpu lui Neag şi asfaltare drum de

acces

Asfaltarea terenului de tenis de la Casa de Cultură şi a terenului de sport de la Şcoala Gen.Nr.1

ReparaŃii piloni de susŃinere la podul Câmpu lui Neag spre Cabana Câmpu lui Neag

Construirea reŃelei de comunicaŃii radio

Construire punte pietonală peste Jiu

Amenajare parcări şi construire parcări acoperite

Construirea unei baze sportive -realizat

Modernizarea şi dotarea Gărzii de intervenŃie Pompieri Uricani şi a Serviciului SMURD Uricani

SEMINARUL PLANIFICARII STRATEGICE Obiectiv general : Elaborarea participativa a planului de dezvoltare socio-economica a oraşului Uricani in perioada 2006 - 2013

Întrebare generala : Cum vom acŃiona in vederea elaborării planului strategic de dezvoltare economico sociala a oraşului Uricani

2.2. SEMINARUL CONTRADICłIILOR Obiectiv general : identificarea obstacolelor care pot împiedica realizarea viziunilor comunităŃii Uricani până în anul 2013 Întrebare generală : care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităŃii Uricani până în anul 2013 ?

MANAGEMENT DEFECTUOS AL IMAGINII

RETICENłĂ LA

SCHIMBARE

IMPLICARE INSUFICIENTĂ

A CETĂłENILOR

ÎN DEZVOLTARE

A LOCALĂ

PLAN URBANISTIC NEACTUALI

ZAT

SISTEM TERMIC

NERENTABIL

PARTENERIATE NEDEZVOLTAT

E LA NIVEL COMUNITAR

STRATEGIE DURABILĂ

DE DEZVOLTAR

E INCOMPLET

Ă

MĂSURI NEIDENTIFI

CATE PENTRU ATRAGERE DE INVESTITORI

SURSE FINANCIARE INSUFICIENTE LA NIVEL

LOCAL

ABANDON ŞCOLAR

SISTEM SANITAR

ŞI DE MEDIU

NEFUNCłIONAL

Promovarea insuficientă a

localităŃii (APL, comunitate)

ReticenŃa tinerilor faŃă

de tradiŃii

PriorităŃile nu sunt identificate

participativ

SpaŃii pentru producŃie

necorelate cu solicitările

investitorilor

Reducerea numărului de beneficiari ai

sistemului termic

InconştienŃa factorilor de

decizie implicaŃi în proiecte europene

Strategie durabilă de dezvoltare incompletă

Strategia administraŃiei de

atragere a investitorilor

precară

Surse financiare

neidentificate pentru

proiectele comunităŃii

Abandon şcolar

Sistem sanitar şi de

mediu nefuncŃional

Promovarea defectuoasă a imaginii Văii

Jiului

Mentalitatea greşită a

cetăŃenilor

Dezinteresul comunităŃii faŃă

de aspectul oraşului

Nerentabilitatea investiŃiilor în sistemul termic

actual

Colaborarea insuficientă între factorii de decizie

în dezvoltarea comunităŃii

FacilităŃi locale

nestabilite

Surse financiare

insuficiente la nivelul

comunităŃii

Parteneri interesaŃi în

proiect neidentificaŃi

InconsecvenŃa persoanelor implicate în realizarea proiectelor

Surse financiare

insuficiente pentru

realizarea inestiŃiei

CapacităŃi insuficiente în atragerea de

investitori străini

Imaginea nefavorabilă a investitorilor despre Valea

Jiului

MANAGEMENT DEFECTUOS AL IMAGINII

RETICENłĂ LA

SCHIMBARE

IMPLICARE INSUFICIENTĂ

A CETĂłENILOR

ÎN DEZVOLTARE

A LOCALĂ

PLAN URBANISTIC NEACTUALI

ZAT

SISTEM TERMIC

NERENTABIL

PARTENERIATE NEDEZVOLTAT

E LA NIVEL COMUNITAR

STRATEGIE DURABILĂ

DE DEZVOLTAR

E INCOMPLET

Ă

MĂSURI NEIDENTIFICA

TE PENTRU ATRAGERE DE INVESTITORI

SURSE FINANCIARE INSUFICIENTE LA NIVEL

LOCAL

ABANDON ŞCOLAR

SISTEM SANITAR

ŞI DE MEDIU

NEFUNCłIONAL

2.3. SEMINARUL DIRECTIILOR STRATEGICE

ÎNTREBAREA SEMINARULUI : „Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele ce împiedică realizarea viziunilor?”

OBIECTIVUL SEMINARULUI : Identificarea direcŃiilor strategice

1. DirecŃia strategică : DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

Realizare şi modernizare sistem de

canalizare: - zona Câmpu lui Neag - Buta

Întocmirea studiului de fezabilitate

pentru utilităŃi (alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaze, alimentare cu apă potabilă, canalizare) pentru zona Câmpu lui Neag – Valea de Peşti - Câmpuşel – Câmpu Mielului – Cheile BuŃii

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare lucrare

Refacere faŃade blocuri şi acoperişuri – din oraşul Uricani

Modernizare drumuri, alei şi trotuare Al.Ghiocelului, Al.Jiului, RevoluŃiei, 1 Mai, Plopilor, Al.Trandafirilor, Al.Teilor şi Progresului, Republicii, precum şi zona centrală din Câmpu lui Neag- asfaltare şi

bordurare

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

Extindere reŃea de gaz metan la locuinŃele individuale

Locuri de joacă pentru copii (zona cartier Bucura VI, zona şcolilor generale nr.1 şi nr.2, zona centru vechi, zona Câmpu lui Neag, zona Buta )

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

Dispensar (cu farmacie) construit pentru persoane asistate social

Creşă – grădiniŃă construită pentru copii proveniŃi din familii cu venituri reduse

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

Modernizare sistem de iluminat public Casă de cultură reabilitată – muzeu al tradiŃiilor locale

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

� Întocmire Studiu de fezabilitate, Proiect � Contractare Lucrare

2. DirecŃia strategică :CREAREA UNUI CADRU FAVORABIL INVESTITORILOR

Stabilirea de facilităŃi pentru investitori

� Stabilirea de facilităŃi pentru investitori prin AdministraŃia Publică Locală

� Acordarea prin hotărâre a Consiliului local a tuturor facilităŃilor legale pentru investitori

� Promovarea facilităŃilor acordate pentru investitori

3. DirecŃia strategica : ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE PROMOVARE A ORAŞULUI URICANI

Promovarea imaginii oraşului Uricani

� Promovarea imaginii oraşului prin mass – media locala si naŃionala � Elaborarea unei strategii pentru promovarea imaginii localităŃii (pliante, broşuri, presa, TV) � Realizarea unui catalog de promovare a localităŃii � Promovarea pe web a strategiei de dezvoltare

� Angajarea unei firme specializate in publicitate

4. DirecŃia strategică : IMPLICAREA CETĂłENILOR ÎN VIAłA COMUNITĂłII

Promovarea voluntariatului Informarea şi consultarea cetăŃenilor

� ÎnfiinŃarea unui comitet de iniŃiativă � Promovarea voluntariatului în rândul cetăŃenilor

� Implicarea larga a comunităŃii pentru susŃinerea

proiectelor mari � Analizarea direcŃiilor de acŃiune locala cu

cetăŃenii

� Consultarea si informarea cetăŃenilor asupra problemelor comunităŃii

� Organizarea de seminarii pentru informarea

cetăŃenilor

� Seminarii pentru cetăŃeni – « Un oraş curat » � Organizarea seminarului – « Banul tău este aici »

5. DirecŃia strategica : ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI

Activarea si întărirea biroului de integrare Atragerea de finanŃări

� Activarea si întărirea compartimentului de

integrare � Accesarea de fonduri externe prin

compartimentului specializat din cadrul C.L.

� Formarea de experŃi (A.P.L.) pentru atragerea / implementarea proiectelor

� Crearea unui O.N.G. reprezentativ pentru

atragerea unor fonduri extrabugetare � ObŃinerea prin O.N.G. , in parteneriat cu A.P.L.

de finanŃări

� Stabilirea de parteneriate funcŃionale la nivel de comunitate

� Accesarea de programe pentru grupurile

vulnerabile

6. DirecŃia Strategica : MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Modernizarea sistemului de încălzire Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor

� Implementarea studiilor de fezabilitate pentru

modernizarea reŃelelor termice � Contorizarea si înlocuirea reŃelei termice

� Rentabilizarea sistemului termic prin contorizare

si reabilitare conducte

� Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor

7. DirecŃia strategica : REALIZAREA DE ÎNFRĂłIRI CU ALTE COMUNITĂłI

Realizarea de înfrăŃiri cu alte comunităŃi

� Realizarea de înfrăŃiri cu comunităŃi din Ńară şi/sau din U.E.

8. DirecŃia strategica : ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC

Reactualizarea planului urbanistic

� Revizuire / actualizare Plan Urbanistic General � Crearea unei baze de date cu toate terenurile / clădirile care pot fi puse la dispoziŃia investitorilor

� Revizuirea periodica a planului urbanistic

9. DirecŃia strategica : EXTINDEREA SERVICIILOR DE ASISTENłĂ SOCIALĂ

Extinderea serviciului de asistenŃă socială

� Instituirea serviciului de asistenta sociala la domiciliu

10. DirecŃia strategica : CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC

Ridicarea gradului de educaŃie civica Stabilirea unor reguli si masuri privind mediul si igiena

� Ridicarea gradului de educaŃie civica prin şcoală,

biserici, aplicare masuri coercitive

� Stabilirea unor reguli si masuri privind mediul si

igiena si urmărirea respectării lor

CAP.3. PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIAL- ECONOMIC A ORAŞULUI URICANI 3.1. PLANUL DE ACłIUNE PENTRU ANUL 2006

DirecŃia strategică 1. DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE ŞI A PROIECTULUI TEHNIC PENTRU „MODERNIZARE DRUMURI , ALEI ŞI TROTUARE ÎN ORAŞUL URICANI (Al.Ghiocelului, Al.Jiului, RevoluŃiei, 1 Mai, Plopilor, Al.Trandafirilor, Al.Teilor şi Progresului, Republicii, precum şi zona centrală din Câmpu lui Neag- asfaltate şi bordurate, după caz)”

1 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR SELECTAREA PROIECTANTULUI; ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ŞI PREDAREA STUDIILOR

40.000 10.000 30.000

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

2 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR. SELECTAREA PROIECTANTULUI, ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE PROIECTARE ŞI PREDAREA PROIECTULUI

100.000 20.000 80.000

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU UTILITĂłI (ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA, ALIMENTARE CU GAZE, ALIMENTARE CU APA POTABILA, CANALIZARE) PENTRU ”ZONA CÂMPU LUI NEAG – VALEA DE PEŞTI –CÂMPUŞEL –CÂMPU MIELULUI – CHEILE BUłII – ROSTOVEANU - MUNłII RETEZAT ”

1 ORGANIZAREA LICITAłIEI PENTRU SELECTAREA PROIECTANTULUI; ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ŞI PREDAREA STUDIULUI

100.000 10.000 90.000

2 ORGANIZAREA LICITAłIEI

PTR. SELECTAREA PROIECTANTULUI, ÎNCHEIEREA

CONTRACTULUI DE PROIECTARE ŞI PREDAREA

PROIECTULUI

200.000

20.000

180.000

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE ŞI A PROIECTULUI TEHNIC PENTRU „REFACERE FAłADE BLOCURI ŞI ACOPERIŞURI – ORAŞUL URICANI”

1 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR SELECTAREA PROIECTANTULUI; ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ŞI PREDAREA STUDIULUI

20.000 2.000 18.000

2 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR. SELECTAREA PROIECTANTULUI, ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE PROIECTARE ŞI PREDAREA

PROIECTULUI TEHNIC

150.000 25.000 125.000

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU: „MODERNIZARE SISTEM INFRASTRUCTURA DRUM ACCES TULIŞA”

1. ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR SELECTAREA PROIECTANTULUI; ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ŞI PREDAREA STUDIULUI

50.000 5.000 45.000

2. ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR. SELECTAREA PROIECTANTULUI, ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE PROIECTARE ŞI PREDAREA PROIECTULUI TEHNIC

100.000 10.000 90.000

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU ÎNLOCUIREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ AL ORAŞULUI URICANI, PRIN TRANSFORMAREA CT-URILOR ÎN PT-URI :

1 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR. SELECTAREA EXECUTANTULUI, ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE EXECUłIE

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

ÎNTOCMIREA PROIECTULUI TEHNIC : „MODERNIZARE SISTEM DE ILUMINAT PUBLIC”

1 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR SELECTAREA PROIECTANTULUI; ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ŞI PREDAREA PROIECTULUI TEHNIC

150.000 20.000 130.000

DirecŃia strategică 2 CREAREA UNUI CADRU FAVORABIL INVESTIłIILOR

INVENTARIEREA TUTUROR CLĂDIRILOR ŞI TERENURILOR DISPONIBILE

1 COMISIE DE INVENTARIERE (DIN CADRUL APARATULUI PROPRIU) NUMITĂ

2 INVENTARIERE TERMINATĂ

3 CENTRALIZARE ŞI COMPARARE DATE CU BAZA DE DATE EXISTENTĂ FINALIZATĂ

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

4 IDENTIFICARE BUNURILOR

IMOBILE CE VOR FI ATRIBUITE/OFERITE INVESTITORILOR

TERMINATĂ

STABILIREA DE FACILITĂłI PENTRU INVESTITORI PRIN ELIMINAREA TAXELOR DE CONCESIUNE / ÎNCHIRIERE

PENTRU INVESTITORI PENTRU O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA 10

ANI, CU GARANTAREA CONSILIULUI LOCAL

1 HOTĂRÂRE CONSILIUL LOCAL URICANI EMISĂ STABILIRE FACILITĂłI PENTRU INVESTITORI (NEPLATA DE TAXE DE ÎNCHIRIERE ŞI/SAU DE CONCESIUNE PENTRU O PERIOADĂ DE 10 ANI)

MEDIATIZAREA FACILITĂłILOR ŞI A

LOCAłIILOR DE TERENURI/IMOBILE PUSE LA

DISPOZIłIA INVESTITORILOR

1 BULETINE INFORMATIVE 200 BUC. EMISE

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2007, lei

Locale, lei

Externe, lei

2 EMISIUNI RADIO, TV LOCAL ŞI ARTICOLE ÎN PRESĂ DIFUZATE PRIVIND BUNURILE IMOBILE CE VOR FI ATRIBUITE/OFERITE ŞI A FACILITĂłILE ACORDATE INVESTITORILOR

▀ 30min/săpt. TV

Radio,1 articol/lună

▀ 30min/săpt. TV Radio,1 articol/lună

3 PAGINA DE WEB A PRIMĂRIEI URICANI ACTUALIZATĂ, INFORMAłII PRIVIND BUNURILE IMOBILE CE VOR FI ATRIBUITE/OFERITE ŞI FACILITĂłI ACORDATE INVESTITORILOR PUBLICATE

▀

săptămânal ▀

săptămânal

4 DIFUZAREA DE „FLUTURAŞI”, BROŞURI PLIANTE PUBLICITARE

500 buc. 500 buc.

DirecŃia strategică 3 ELABORAREA ŞI IMPEMENTAREA STRATEGIEI DE PROMOVARE A ORAŞULUI

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

REALIZAREA PAGINA WEB A ORAŞULUI PENTRU ATRAGEREA DE POTENłIALE LOCALITĂłI CU CARE SĂ NE ÎNFRĂłIM ; PROMOVARE IMAGINE ŞI ZONE TURISTICE

1 REALIZAREA CONEXIUNE PERMANENTĂ LA INTERNET MINIM 128 KB/S, CONFIGURARE SERVER WEB, DESIGN PAGINĂ WEB

Actualizarea paginii web a

oraşului terminată

Actualizarea terminată

EDITAREA DE PLIANTE ŞI CD - URI DE PREZENTARE A ORAŞULUI URICANI

1 ADUNARE INFORMATII, PRELUCRARE SI EDITARE. SE VOR FACE 500 DE PLIANTE ŞI CD – URI

Adunare informaŃii, prelucrare terminată

Editarea a 500 de pliante şi CD – uri terminată

ELABORAREA UNUI GHID TURISTIC EN - RO CARE SĂ FIE DISTRIBUIT GRATUIT

1 ADUNARE INFORMAłII, PRELUCRARE SI EDITARE

- -

Adunare informaŃii terminată

Prelucrare informaŃii terminată

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Costul total pe activitate 2006, lei

Locale, lei

Externe, lei

PUBLICAREA DE ARTICOLE DESPRE URICANI ÎN MASS-MEDIA DE SPECIALITATE

1 ADUNARE INFORMAłII,

PRELUCRARE ŞI PUBLICARE. CONTRACTE CU PUBLICAłII PENTRU PUBLICAREA TRIMESTRIALA SUNT UNELE PUBLICAłII OFICIALE IN CARE SE POT PUBLICA GRATUIT

Contracte cu publicaŃii

pentru publicare

trimestrială

Adunare informaŃii,

prelucrare şi publicare terminate

NEDEIE URICĂNEANĂ – NEDEIE EUROPEANĂ

1 ORGANIZAREA NEDEII URICĂNENE, INVITAREA UNOR PERSONALITĂłI DIN AFARA TĂRII, INVITAREA UNOR VEDETE INTERNAłIONALE

Nedeia

Uricaneană terminată

DirecŃia strategică 4 IMPLICAREA CETĂłENILOR ÎN VIAłA COMUNITĂłII

EDUCAłIE CIVICĂ PENTRU UN MEDIU CURAT ŞI SĂNĂTOS

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

1 COMITET DE INIłIATIVĂ FORMAT(REPREZENTANłI ŞCOALĂ, REPREZENTANłI BISERICĂ, REPREZENTANłI CETĂłENI, ŞI ALTE ONG-URI)

X

2 SEMINARII ORGANIZATE (4 SEMINARII/ AN)

X X X X

3 PLIANTE TIPĂRITE X 4 PLIANTE DISTRIBUITE

X X

5 ACłIUNI DE ECOLOGIZARE ŞI ÎNFRUMUSEłARE A ZONELOR VERZI, PLANTAT POMI(DE 2 ORI/ AN)

X X

6 REGULI SI MASURI STABILITE PRIVIND MEDIUL ŞI IGIENA ORAŞULUI, URMĂRIREA RESPECTĂRII LOR

X

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

7 PANOURI PUBLICITARE AMPLASATE (MOTO-URI CARE SA INDEMNE LA RESPECTAREA MEDIULUI)

X

PROMOVAREA VOLUNTARIATULUI ÎN RÂNDUL

CETĂłENILOR

1 COMITET DE INIłIATIVĂ FORMAT (REPREZENTANłI SCOALĂ, REPREZENTANłI BISERICĂ, REPREZENTANłI CETĂłENI)

X

2 MEDIATIZAT, POPULARIZAT LEGEA UNIVERSALĂ A VOLUNTARIATULUI (RADIO/TV LOCALĂ, PRESĂ, BULETINE INFORMATIVE)

X X

3 TIPĂRIT CONTRACTE DE VOLUNTARIAT, TIPĂRIT CHESTIONARE

X

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

4 VOLUNTARIAT PROMOVAT ÎN RÂNDUL CETĂłENILOR (ÎNCHEIAT CONTRACTE DE VOLUNTARIAT SEMESTRIAL)

X X

5 SEMINARII ORGANIZATE ( 4 SEMINARII / AN, PARTICIPAREA LA CURSURI DE PERFECłIONARE ŞI PREGĂTIRE PE DOMENII DE ACTIVITATE)

X X

6 IMPLICAREA ACTIVĂ A VOLUNTARULUI ÎN VIAłA COMUNITĂłII ÎN FUNCłIE DE PROIECTELE DERULATE ŞI SITUAłIILE DATE

X X

7 SONDAJE DE OPINIE, CHESTIONARE, MONITORIZARE, ETC. (2 ORI PE AN)

X X

8 PARTENERIATELE DE COLABORARE ÎNCHEIATE X X

INFORMAREA ŞI CONSULTAREA CETĂłENILOR

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

1 SPATIU AMENAJAT SI ECHIPAT X

2 COMITET DE CONSULTANłĂ CETĂłENEASCĂ CREAT

X X

3 PLIANTE, BROŞURI, AFIŞE, BULETINE TIPĂRITE (TRIMESTRIAL), PANOUL CETĂłEANULUI CREAT

X X

4 PLIANTE, BROŞURI, AFIŞE, BULETINE DISTRIBUITE X X

5 ÎNCHEIAT CONTRACTE ANUALE PENTRU COMUNICARE PRIN RADIO /TV LOCAL, SIT-URI DE WEB, PREZENTĂRI PUBLICE, COMUNICATE PUBLICE

X X

6 CHESTIONARE TIPĂRITE, CONDICI DE SUGESTII, CUTIA POŞTALA SI PANOUL CETĂłEANULUI CREATE

X X

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

7 SONDAJE DE OPINIE ORGANIZATE, AUDIERI PUBLICE, VOT DELIBERATIV (TRIMESTRIAL), MONITORIZARE, EVALUARE SI RAPORTARE

X X

8 SEDINTE DE LUCRU, SEMINARII ORGANIZATE (4 SEMINARII /AN)

X X

DirecŃia strategică 5 ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI

ALOCAREA DIN BUGETUL LOCAL A MINIM 10% PENTRU

ÎNTOCMIREA DE STUDII DE FEZABILITATE PENTRU PROIECTE ÎN VEDEREA

OBłINERII DE FINANłĂRI

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

1 HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL URICANI -ALOCAREA DIN BUGETUL LOCAL URICANI A SUMEI CE REPREZINTĂ 10% DIN BUGET PENTRU ÎNTOCMIREA DE STUDII DE FEZABILITATE PENTRU PROIECTE ÎN VEDEREA OBłINERII DE FINANłĂRI EMISĂ

- - - -

SPRIJINIREA ÎNFIINłĂRII UNEI ORGANIZAłII

NEGUVERNAMENTALE (ONG) REPREZENTATIVE PENTRU ACCESAREA FONDURILOR DISPONIBILE ÎN ACEASTĂ

DIRECłIE (ONG PARTENERIAT PUBLIC – PRIVAT)

1 ADUNARE PUBLICĂ CU

REPREZENTANłII COMUNITĂłILOR SI DELEGAREA REPREZENTANłILOR CARE FAC PARTE DIN MEMBRII FONDATORI REALIZATĂ

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

2 STATUT ÎNTOCMIT

3 ONG ÎNREGISTRAT

ÎNTĂRIREA COMPARTIMENTULUI

DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ AL

PRIMĂRIEI ORAŞULUI URICANI (MĂRIREA

NUMĂRULUI PERSONALULUI, PERFECłIONAREA ACESTUIA,

DOTAREA CU TEHNICĂ DE CALCUL ŞI INFORMAłIONALĂ)

1 NUMĂR DE PERSONAL DIN CADRUL COMPARTIMENTULUI DE ZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ (+1 PERSOANĂ) MĂRIT

- - X - - -

2 PERSONALUL COMPARTIMENTULUI DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ AL PRIMĂRIEI URICANI SPECIALIZAT/ PERFECłIONAT

-

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

3 DOTARE CU TEHNICĂ DE CALCUL (……PC, 1 PLOTTER, 1 LAPTOP/NOTEBOOK, 1 IMPRIMANTĂ LASER COLOR FORMAT A3/A4, ), ŞI PROGRAME / SOFT DE SPECIALITATE REALIZATE

-

DirecŃia strategică 6 MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE ŞI A PROIECTULUI TEHNIC PENTRU „ MODERNIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE A DEŞEURILOR PE RAZA ORAŞULUI URICANI„

1 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR SELECTAREA PROIECTANTULUI; ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ŞI PREDAREA STUDIULUI

Sursele financiare Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV Locale,

lei Externe,

lei

2 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR. SELECTAREA PROIECTANTULUI, ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE PROIECTARE ŞI PREDAREA PROIECTULUI

DirecŃia strategică 7 REALIZAREA DE ÎNFRĂłIRI CU ALTE COMUNITĂłI

CĂUTAREA UNOR LOCALITĂłI PENTRU ÎNFRĂłIRE ŞI

TRANSMITEREA DE SCRISORI DE INTENłIE

1 CONSULTARE PAGINI WEB, TRIMITERE DE E-MAILURI PRIN CARE SE VOR STABILII PRIMELE CONTACTE, TRIMITEREA SCRISORILOR DE INTENłIE

Trimitere de e-mailuri prin care se vor

stabili primele contacte terminate

Trimiterea scrisorilor de

intenŃie terminată

Stabilirea primelor contacte terminată

Acordul de înfrăŃire cu o

localitate terminat

DirecŃia strategică 8 ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC

Sursele financiare Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV Locale,

lei Externe,

lei

ÎNTOCMIREA PROIECTULUI ÎN VEDEREA REVIZUIRII/

ACTUALIZĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR. SELECTAREA PROIECTANTULUI, ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ŞI PREDAREA DOCUMENTAłIEI AVIZATĂ DE OFICIUL JUDEłEAN DE CADASTRU PENTRU RIDICĂRI TOPO-CADASTRALE.

1 ORGANIZAREA LICITAłIEI PTR. SELECTAREA PROIECTANTULUI, ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE PROIECTARE ŞI PREDAREA PROIECTULUI

DirecŃia strategică 9 EXTINDEREA SERVICILOR DE ASISTENłĂ SOCIALĂ

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

LOCUINłE PENTRU TINERI

BLOC 13, BD.MUNCII 1 LUCRARE REALIZATĂ

PARłIAL

X X

SERVICII DE ASISTENłĂ SOCIALĂ ŞI SERVICII DE ÎNGRIJIRE SOCIAL –MEDICALĂ 1 SPAłIU AMENAJAT,

DOTĂRI MATERIALE ŞI LOGISTICE NECESARE

X X

2 ECHIPAMENT DE PROTECłIE ŞI MATERIALE CONSUMABILE ACHIZIłIONATE

X X

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

3 PARTENERIAT PUBLIC ŞI PRIVAT CU FURNIZORI DE SERVICII SOCIALE ÎNCHEIAT,

X X

4 PROIECT IMPLEMENTAT, PERSONAL AUTORIZAT ANGAJAT ŞI VOLUNTARIAT

X X

5 MONITORIZAT, EVALUAT, REPARTIZAT, PERMANENT CAZURILE ÎN FUNCłIE DE COMPETENłELE FURNIZORILOR DE SERVICII

X X

6 OPORTUNITĂłI CREATE PENTRU REALIZAREA ACTIVITĂłILOR ADUCĂTOARE DE VENIT(ATELIER DE LUCRU MANUAL- ARTIZANAL, ORGANIZAREA DE FESTIVITĂłI CARITABILE, EXPOZIłII CULTURAL ARTISTICE )

X X

7 SEMINARII DE PREGĂTIRE ŞI PERFECłIONARE ORGANIZATE(4 SEMINARII/ AN)

X X

DirecŃia strategică 10 CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul

Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

MODERNIZAREA BIBLIOTECII DIN CASA DE CULTURĂ

1 SPAłIU AMENAJAT X X X X

CONSULTAREA CETĂłENILOR PE PROBLEME SOCIAL -

SANITARE 1 SPAłIU AMENAJAT

X X

2 IMPLICAREA REPREZENTANłILOR FURNIZORILOR DE SERVICII SOCIAL-SANITARE (INSTITUłII, ONG-URI, ETC. )

X X

3 PLIANTE, AFIŞE, BROŞURI, TIPĂRITE X X

4 SEMINARII ORGANIZATE (4 SEMINARII PE AN )

X X

Sursele financiare

Denumirea activităŃii /

Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Trimestrul I

Trimestrul

Trimestrul III

Trimestrul IV

Locale, lei

Externe, lei

5 PLIANTE DISTRIBUITE X

6 MASS MEDIA (TV ŞI PRESĂ LOCALĂ), SEMESTRIAL, PAGINI WEB (FORUM)

X X

3.2. PLANUL DE ACTIUNI PENTRU ANII 2006-2010 DirecŃia strategică : DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

Responsabili : FRENł CRISTIAN, NEMECSEK CRISTIAN, MOARĂ IULIANA, PITUL MARIUS, GETE FLORINA, PISC LUMINIłA, RAKOS ILEANA, MUZURAN CRISTIAN, POENAR PETRU, Nr. crt

Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Termenii de implementare

Cost lei Responsabili Note

1.

REALIZARE SISTEM DE CANALIZARE:

- ZONA ŞARBA-CÂMPUŞEL

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare contractată

3.01.2007 – 30.03. 2007 15.04.2007 – 15.11.2007 1.03.2008 – 30.10.2010

100.000

2.000.000

40.000.000

POENAR PETRU

2.

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU UTILITĂłI (ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA, ALIMENTARE CU GAZE, ALIMENTARE CU APA

POTABILA, CANALIZARE) PENTRU ZONA „ŞARBA -

CÂMPUŞEL”

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare contractată

10.01.2007 – 1.10.2007 1.12.2007 – 31.12.2010

750.000

3.000.000

65.000.000

POENAR PETRU

MOARĂ IULIANA RAKOS ILEANA FRENł

CRISTIAN

3. MODERNIZARE SISTEM a. Studiu de fezabilitate realizat 1.08.2006 – 50.000 POENAR

INFRASTRUCTURA DRUM TULIŞA

- LicitaŃie organizată, şi proiectant selectat

- Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare contractată

1.12.2006 1.02.2007 – 1.07.2007 15.08.2007 – 31.10.2010

100.000

15.000.000

PETRU NEMECSEK CRISTIAN MOARĂ IULIANA

4. MODERNIZARE SISTEM

INFRASTRUCTURA DRUM

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare contractată

1.01.2007 – 15.05.2007 1.06.2007 – 15.09.2010

5. REFACERE FAłADE

BLOCURI ŞI ACOPERIŞURI – ORAŞUL URICANI

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

1.02.2007 – 1.10.2010

25.000

200.000

c. Lucrare contractată 28.000.000

6.

MODERNIZARE DRUMURI, ALEI ŞI TROTUARE

(Al.Ghiocelului, Al.Jiului, RevoluŃiei, 1 Mai, Plopilor,

Al.Trandafirilor, Al.Teilor şi Progresului, Republicii, precum şi zona centrală din Câmpu lui Neag- asfaltare şi bordurare)

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare contractată

15.03.2007 – 1.10.2010

50.000 200.000

15.000.000

7. EXTINDERE REłEA DE GAZE NATURALE LA

LOCUINłELE INDIVIDUALE

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare contractată

1.03.2007 – 30.06.2007 15.07.2007 – 30.09.2007 15.11.2007 – 15.10.2009

1.500.000

MOARĂ IULIANA

8. LOCURI DE JOACĂ PENTRU

COPII a. Proiect întocmit

1.01.2007 – 1.04.2007

9. a. Proiect întocmit

- LicitaŃie organizată, şi proiectant selectat

- Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare executată (finalizată)

15.12.2007

10.

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare executată (finalizată)

15.02.2007 – 20.04.2007 15.06.2007 – 01.12.2007 1.03.2008 – 01.07.2009

11.

CREŞĂ – GRĂDINIłĂ CONSTRUITĂ PENTRU COPII PROVENIłI DIN FAMILII CU

VENITURI REDUSE

a. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrări de amenajare executate (finalizate)

5.02.2007 – 5.04.2007 1.05.2007 – 30.11.2007

12. MODERNIZARE SISTEM DE

ILUMINAT PUBLIC a Lucrare contractată

13. CASĂ DE CULTURĂ CONSTRUITĂ – MUZEU AL TRADIłIILOR LOCALE

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi proiectant

selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi proiectant

1.05.2007 – 1.08.2007 1.09.2007 – 1.02.2008

selectat - Contract încheiat - Proiect predat

c. Lucrare executată

15.04.2008 – 1.07.2010

DirecŃia strategică : CREAREA UNUI CADRU FAVORABIL INVESTITORILOR Responsabili : CHERECHEŞ SORINA-LIVIA, FRENł CRISTIAN, RAKOS ILEANA, GETE FLORINA, MIHĂILESCU VIOREL, FLORI NELU DĂNUł, BUZEA FLORIN,

Nr. crt.

Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Termenii de implementare

Cost (lei) Responsabili Note

1.

INVENTARIEREA TUTUROR CLĂDIRILOR

ŞI TERENURILOR DISPONIBILE

- Numirea unei comisii de inventariere (din cadrul aparatului propriu)

- Inventarierea propriu zisă - Centralizarea şi compararea

datelor cu baza de date existentă

- Identificarea bunurilor imobile ce pot fi atribuite/oferite investitorilor

6 luni

2.

STABILIREA DE FACILITĂłI PENTRU INVESTITORI PRIN

ELIMINAREA TAXELOR

- Emiterea unei Hotărâri a Consiliului local Orăşenesc Uricani privind stabilirea de facilităŃi pentru investitori :

6 luni

DE CONCESIUNE / ÎNCHIRIERE PENTRU

INVESTITORI PENTRU O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA

10 ANI, CU GARANTAREA

CONSILIULUI LOCAL AL ORAŞULUI URICANI

neplata de taxe de închiriere şi/sau de concesiune pentru o perioadă de 10 ani.

3.

MEDIATIZAREA FACILITĂłILOR ŞI A

LOCAłIILOR DE TERENURI/IMOBILE PUSE LA DISPOZIłIA

INVESTITORILOR

- Informare prin buletine informative

- Difuzarea în mass-media a bunurilor imobile ce pot fi atribuite/oferite şi a facilităŃilor acordate investitorilor

- Actualizarea paginii de web a Primăriei Uricani, publicarea informaŃiilor privind bunurile imobile ce pot fi atribuite/oferite şi a facilităŃilor acordate investitorilor

- Difuzarea de „fluturaşi”, pliante publicitare

12 luni

DirecŃia strategică ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE PROMOVARE A ORAŞULUI

Responsabili NEMECSEK CRISTIAN, FRENł CRISTIAN, GETE FLORINA, PISC LUMINIłA, MUZURAN CRISTIAN, ADRIANA DOBÂRCEANU, LEUCA DORINA, RAKOS ILEANA,

Nr Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Termenii de implementare

Cost (lei) Responsabili Note

1

EDITAREA DE PLIANTE SI CD - URI DE

PREZENTARE A ORAŞULUI URICANI

Adunare informaŃii, prelucrare si editare. Se vor face 500 de pliante şi CD – uri terminată

1 Ianuarie 2007 – 30 Iunie 2007

50 000

NEMECSEK CRISTIAN, ADRIANA

DOBÂRCREANU

2

ELABORAREA UNUI GHID TURISTIC EN - RO

CARE SĂ FIE DISTRIBUIT GRATUIT

Adunare informaŃii, prelucrare si editare terminată

1 Iulie 2007 – 30 decembrie

2007 16 500

NEMECSEK CRISTIAN ADRIANA

DOBÂRCREANU

3

REALIZAREA UNEI PAGINI WEB A

ORAŞULUI CARE ARE CA SCOP ATRAGEREA

DE POTENłIALE LOCALITĂłI CU CARE

SĂ NE ÎNFRĂłIM ŞI PROMOVAREA

IMAGINII ORAŞULUI ŞI A ZONELOR TURISTICE

Realizarea si actualizarea permanentă ai paginii web a oraşului

Toată perioada de derulare a proiectului

NEMECSEK CRISTIAN

4

PUBLICAREA DE ARTICOLE DESPRE VULCAN ÎN MASS-

MEDIA DE SPECIALITATE

Adunare informaŃii, prelucrare si publicare. Contracte încheiate cu respectivele publicaŃii pentru publicarea trimestriala, sunt unele publicaŃii oficiale in care se poate publica gratuit

Toată perioada de derulare a proiectului

7 000

5 EDITAREA DE CD –URI

CU FORMAłIILE LOCALE

Contactarea unui studio specializat, Înregistrare formaŃii şi lansare CD. Se fac 100 de pliante şi CD - uri

1 Ianuarie 2007 – 30 Iunie 2007

30 000

6

ÎNFIINTAREA UNEI REVISTE DE CULTURA A ORAŞULUI URICANI

CARE SA AIBA O APARITIE

TRIMESTRIALA

Adunare informaŃii, prelucrare si publicare. Se publică în 100 de exemplare şi va avea apariŃie trimestrială.

Toată perioada de derulare a proiectului

20 000 NEMECSEK CRISTIAN,

7 SEMINAR NAłIONAL

DE AGROTURISM

Organizarea seminariilor la nivel local şi invitarea celor interesaŃi, participarea populaŃiei interesate din zona la seminarii de acest gen din alte locuri

Toată perioada de derulare a proiectului

8 000

8 ÎNFIINTAREA UNUI

ATELIER DE Alocarea unui spaŃiu în care persoanele cu veleităŃi în

1 iulie 2007 – 30 Iunie 2008

25 000

ARTIZANAT domeniu sa poată realiza piese artizanale care apoi sa fie vândute turiştilor

9 NEDEIE URICĂNEANĂ – NEDEIE EUROPEANĂ

Organizarea Nedeii Uricănene, invitarea unor personalităŃi din afara Ńării, invitarea unor vedete internaŃionale

Toată perioada de derulare a proiectului

500 000

10

PARTICIPAREA ORAŞULUI URICANI LA EXPOZITII NATIONALE SI INTERNATIONALE

IN DOMENIUL MINERITULUI

Identificarea şi contactarea colecŃionarilor din zonă şi facilitarea participării acestora la expoziŃii naŃionale şi internaŃionale în domeniul mineritului

Toată perioada de derulare a proiectului

10 000

DirecŃia strategică : IMPLICAREA CETĂłENILOR ÎN VIAłA COMUNITĂłII

Responsabili : CREłU PETRACHE, DANIEL GROSU, FRENł CRISTIAN, LEUCA DORINA, MORARU DANIEL-VASILE, PODEA BOGDAN, SILVIA CHIRIAC, MOARĂ IULIANA, PITUL MARIUS, MIHĂILESCU VIOREL, ADRIAN VREME, RAKOS ILEANA, GETE FLORINA, PISC LUMINIłA, PODEA DANIEL,

1 EDUCAłIE CIVICĂ PENTRU UN MEDIU

CURAT ŞI SĂNĂTOS

a. Comitet de iniŃiativă format(reprezentanŃi scoală, reprezentanŃi biserică, reprezentanŃi cetăŃeni, şi alte ONG-uri) b. Seminarii organizate (4 seminarii/ an) c. Pliante tipărite, d. Pliante distribuite, e. AcŃiuni de ecologizare şi înfrumuseŃare a zonelor verzi, plantat pomi(de 2 ori/ an) f. Reguli si masuri stabilite privind mediul şi igiena municipiului, urmărirea respectării lor, g. panouri publicitare create (moto-uri care sa indemne la respectarea mediului )

2007

2 PROMOVAREA

VOLUNTARIATULUI ÎN a. Comitet de iniŃiativă format (reprezentanŃi

2007 112 500

RÂNDUL CETĂłENILOR

scoală, reprezentanŃi biserică, reprezentanŃi cetăŃeni) b. Mediatizat, popularizat legea universală a voluntariatului ( radio/TV locală, presă, buletine informative) c.Tipărit contracte de voluntariat, tipărit chestionare d. Voluntariat promovat în rândul cetăŃenilor (încheiat contracte de voluntariat semestrial) f. Seminarii organizate ( 4 seminarii / an, participarea la cursuri de perfecŃionare şi pregătire pe domenii de activitate) e. Implicarea activă a voluntarului în viaŃa comunităŃii în funcŃie de proiectele derulate şi situaŃiile date g. Sondaje de opinie, chestionare, monitorizare, etc. (2 ori pe an)

h. Parteneriatele de colaborare încheiate

3

INFORMAREA ŞI CONSULTAREA CETĂłENILOR

a.Spatiu amenajat si echipat b. Comitet de consultanŃă cetăŃenească creat c. Pliante, broşuri, afişe, buletine tipărite (trimestrial), panoul cetăŃeanului creat d. Pliante, broşuri, afişe, buletine distribuite e. Încheiat contracte anuale pentru Comunicare prin radio /TV local, sit-uri de web, prezentări publice, comunicate publice f. Chestionare tipărite, Condici de sugestii, cutia poştală si panoul cetăŃeanului create g. Sondaje de opinie organizate, audieri publice, vot deliberativ (trimestrial), monitorizare, evaluare si raportare h. Şedinte de lucru,

2007

seminarii organizate (4 seminarii /an)

DirecŃia strategică : ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI Responsabili : FRENł CRISTIAN, GETE FLORINA, RAKOS ILEANA, MUZURAN CRISTIAN, PISC LUMINIłA, NEMECESK CRISTIAN, CHERECHES SORINA-LIVIA, SIMION GABRIELA, DORINA CIORA, ADRIANA DOBÂRCEANU,

Nr. crt.

Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Termenii de implementare

Cost (lei) Responsabili Note

1.

ALOCAREA DIN BUGETUL LOCAL A MINIM 10% PENTRU ÎNTOCMIREA DE STUDII DE FEZABILITATE PENTRU PROIECTE ÎN VEDEREA OBłINERII DE FINANłĂRI

- IniŃierea si emiterea unei hotărâri a Consiliului local al oraşului Uricani a unei Hotărâri prin care să se stabilească alocarea din bugetul local al oraşului Uricani a unei sume ce reprezintă 10% din buget pentru întocmirea de studii de fezabilitate pentru proiecte în vederea obŃinerii de finanŃări

3 luni 500

2.

SPRIJINIREA ÎNFIINłĂRII UNEI ORGANIZAłII NEGUVERNAMENTA

- Stabilirea membrilor fondatori ai ONG-ului

- Întocmirea statutului - Demararea procedurilor

6 luni 2 300

LE (ONG) REPREZENTATIVE PENTRU ACCESAREA FONDURILOR DISPONIBILE ÎN ACEASTĂ DIRECłIE (ONG PARTENERIAT PUBLIC – PRIVAT)

locale pentru înregistrarea ONG-ului

3

ÎNTĂRIREA COMPARTIMENTULUI DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ AL PRIMĂRIEI ORAŞULUI URICANI (MĂRIREA NUMĂRULUI PERSONALULUI, PERFECłIONAREA ACESTUIA, DOTAREA CU TEHNICĂ DE CALCUL ŞI INFORMAłIONALĂ)

- Mărirea numărului de personal din cadrul Compartimentului Dezvoltare Economică şi Integrare Europeană (+1 persoane)

- Participarea personalului la cursuri de perfecŃionare / specializare

- Dotare cu tehnică de calcul (PC, 1 plotter, 1 laptop/notebook, 1 imprimantă laser color format A3/A4, ), programe / soft de specialitate

12 luni 45.300

DirecŃia strategică : MODERNIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE A DEŞEURILOR

Responsabili : MIHĂILESCU VIOREL, CRIŞAN VIOREL, BĂIESCU DANIEL, ANGHELINA MARCEL, COCOTĂ IOAN,

1 SELECTAREA DEŞEURILOR MENAJERE

a. Studiu de fezabilitate realizat - LicitaŃie organizată, şi

proiectant selectat - Contract încheiat - Studiu predat

b. Proiect întocmit - LicitaŃie organizată, şi

proiectant selectat - Contract încheiat - Proiect predat c. Lucrare contractată

1.02.2007

15.05.2007 – 1.02.2008

5 110 000

DirecŃia strategică REALIZAREA DE ÎNFRĂłIRI CU ALTE COMUNITĂłI Responsabili FRENł CRISTIAN, GETE FLORINA, MUZURAN CRISTIAN, PISC LUMINIłA, NEMECSEK CRISTIAN, RAKOS ILEANA,

Nr Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii

Termenii de implementare

Cost (lei) Responsabili Note

1

CĂUTAREA UNOR LOCALITĂłI PENTRU

ÎNFRĂłIRE ŞI TRANSMITEREA DE

SCRISORI DE INTENłIE

Consultare pagini web, trimitere de emailuri prin care se vor stabilii primele contacte, trimiterea scrisorilor de intenŃie

Toată perioada de derulare a proiectului

1 000

2

REALIZAREA UNUI FILM DE SCURT METRAJ DESPRE

URICANI ŞI TRANSMITEREA LUI LA

AMBASADELE ŞI CONSULATELE

VIITORILOR PARTENERI PENTRU

ÎNFRĂłIRE

Adunare informaŃii, prelucrare înregistrare pe DVD si trimitere la ambasadele şi consulatele viitorilor parteneri pentru înfrăŃire

1 Ianuarie 2007 – 30 Iunie 2007

20 000

3

PREZENTAREA PRIN EXPOZIłII PE DIVERSE

TEME A ORAŞULUI URICANI ÎN

Identificarea şi contactarea colecŃionarilor din zonă şi facilitarea participării

Toată perioada de derulare a proiectului

20 000

VIITOARELE LOCALITĂłI PARTENERE

acestora la expoziŃii naŃionale şi internaŃionale

DirecŃia strategică : REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC

Responsabili : MOARĂ IULIANA, POENAR PETRU, PITUL MARIUS, HORVATH ALIN, NEMECESK CRISTIAN

Nr Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru

realizarea activităŃii Termenii de

implementare Cost (lei) Responsabili Note

1

ÎNTOCMIREA PROIECTULUI ÎN

VEDEREA REVIZUIRII/ ACTUALIZĂRII

PLANULUI URBANISTIC GENERAL

a. Efectuarea de ridicări topo-cadastrale.

- LicitaŃie organizată, şi executant selectat

- Contract încheiat - DocumentaŃie topo-

cadastrală predată b. . Proiect întocmit

- LicitaŃie organizată, şi proiectant selectat

- Contract încheiat - Proiect predat

DirecŃia strategică : EXTINDEREA SERVICIILOR DE ASISTENłĂ SOCIALĂ Responsabili ROŞU MIA, PUNGARIU ILEANA, NAGZ YITA, NEACŞU SIMONA, RAKOS ILEANA, NEMECSK CRISTIAN,

Nr Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru

realizarea activităŃii Termenii de

implementare Cost (lei) Responsabili Note

1

DISPENSAR (CU FARMACIE)

CONSTRUIT PENTRU PERSOANE

DEPENDENTE SOCIAL

a. SpaŃiu amenajat, implicit obŃinerea autorizaŃiilor b. Echipamente şi mobilier achiziŃionate c. Efectuat anchete sociale , monitorizat date d. Proiect implementat, personal autorizat angajat,

15.05.2007 – 15.10.2009

1 500 000

2 UNITATEA MEDICO -

SOCIALĂ

a. SpaŃiu amenajat, implicit obŃinerea de autorizaŃii c. Echipament şi mobilier achiziŃionat d. Proiect implementat (personal autorizat angajat, persoane vârstnice selectate)

01.04.2007- 30.08.2007 1.08.2007 – 15.12.2007 1.02.2008 – 1.04.2008

3 LOCUINłE PENTRU TINERI, BLOC 13, BD. MUNCII

Lucrare în curs de realizare

01.01.2007 – 31 12 2007

4

CREŞĂ – GRĂDINIłĂ PENTRU COPII

PROVENIłI DIN FAMILII CU VENITURI

MICI

a. SpaŃiu creşă - grădiniŃă amenajat b. Mobilier şi echipamente achiziŃionate c. Anchete sociale efectuate (monitorizare permanentă a cazurilor) d. Proiect implementat (personal autorizat angajat)

5.02.2007 –30.11.2007

15.07.2007 – 30.11.2007

5.12.2007 – 10.02.2010

01.12.2007- 30.01.2008

5

SERVICII DE ASISTENłĂ SOCIALĂ

ŞI SERVICII DE ÎNGRIJIRE SOCIAL -

MEDICALĂ

a. SpaŃiu amenajat, dotări materiale şi logistice necesare b. Echipament de protecŃie şi materiale consumabile achiziŃionate c. Parteneriat public şi privat cu furnizori de servicii sociale încheiat d. Proiect implementat, personal autorizat angajat şi voluntariat e. Monitorizat, evaluat, repartizat, permanent a cazurilor în funcŃie de competenŃele furnizorilor de servicii f. OportunităŃi create pentru realizarea activităŃilor aducătoare de venit(atelier de lucru manual- artizanal, organizarea de festivităŃi caritabile, expoziŃii cultural artistice) g. Seminarii de pregătire şi perfecŃionare organizate(4 seminarii/ an)

DirecŃia strategică : CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC Responsabili :

Nr Denumirea activităŃilor Paşii întreprinşi pentru

realizarea activităŃii Termenii de

implementare Cost (lei) Responsabili Note

1 MODERNIZAREA

BIBLIOTECII DIN CASA DE CULTURĂ

SpaŃiu amenajat

2

CONSULTAREA CETĂłENILOR PE

PROBLEME SOCIAL - SANITARE

a. SpaŃiu amenajat b. Implicarea reprezentanŃilor furnizorilor de servicii social-sanitare (instituŃii, ong-uri, etc.) b. Pliante, afişe, broşuri, tipărite c. Seminarii organizate (4 seminarii pe an ) d. Pliante distribuite e. Mass media (TV şi presă locală), semestrial, pagini web (forum),

3 CASĂ DE CULTURĂ -

MUZEU AL TRADIłIILOR LOCALE

a. SpaŃiu amenajat (implicit autorizat) b. Echipamente şi mobilier achiziŃionate c. Popularizarea, mediatizarea, (pliante, broşuri, ) intrarea in circuit turistic

01.04.2009- 30.06.2009 01.07.2009 – 30.08.2009 01.07.2009-

30.12.2010

4

ÎNFIINłAREA UNUI CENTRU PENTRU ALFABETIZAREA

SEGMENTULUI DE POPULAłIE CU GRAD

DE RISC

a. SpaŃiu amenajat b. Promovarea parteneriatului public privat c. Echipament şi material didactic achiziŃionat