strategia de dezvoltare 2014-2020

1

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE DURABILA

A ORASULUI RECAS

2014-2020

Studiu realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității de

planificare strategică la nivelul autorităților administrației

publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul

Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

2

Manager proiect:

DORIN CIOMAG

Expert Cheie:

LORENA STOICA

Expert:

ADRIAN BALLAI

Expert Politici Publice:

BERZESCU DORU ADRIAN

Expert Managementul Proiectelor:

STIRBU ELEONORA

3

Beneficiarul proiectului:

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice

Parteneri

Asociația Orașelor din România

Asociația Secretarilor Orașelor din România

Perioada de implementare

21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)

Obiectivul general al proiectului

Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale.

Scopul proiectului:

Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la

nivelul oraşelor din România

4

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

PRIMĂRIA RECAȘ

5

PARTEA I

DATE MONOGRAFICE

1.1 IZVOARE ISTORICE

Recaş

Izvoarele istorice nescrise atestă existenţa unei aşezări pe teritoriul centrului de comună, încă

din timpul romanilor. Această aşezare romană este plasată în secolele III -IV e.n. Primele ştiri scrise

apar despre Recaş în epoca feudală cu ocazia unor danii făcute de regele Ungariei unor nobili care i-

au slujit cu credinţă. Astfel la 1318 Dominik de Saar cere reînnoirea donaţiei sale pe care a primit-o

la 1311, moşia Rygachtelkue

(Recaş) semn deci că aşezarea

există de mai multă vreme. În

drumul său spre Ţara

Românească, Carol Robert de

Anjou, se opreşte la sud de

Recaş, între râuri adică, pe

actuala poziţie a satului Bazoşul

Vechi.

În 1359 este pomenit

numele de Rykas (Lukinich E. - Budapesta 1941). În listele decimale de la Roma însă Rykas (adică

Recaşul) nu este amintit, dovadă că populaţia nu era de religie catolică, ci ortodoxă, românească.

În istoria Recaşului există câteva perioade distincte:

6

o 1318 - 1552 - domeniu feudal, cetate, târg (de care aparţineau cincisprezece sate).

o 1552 - 1716 - administraţie turcească perioadă în care ştirile ne lipsesc nefiind

traduceri

o 1716 - 1778 - administraţie austriacă

o 1778 - 1921 - comitatul de Timiş, - administraţie maghiară

În 1890 Recaşul făcea parte din comitatul Timiş, districtul Recaş, era reşedinţă de comună şi

avea 3637 locuitori. Din 1921 face parte din judeţul Timiş-Torontal, plasa Recaş; din 1956 face parte

din regiunea Banat, raionul Timişoara, era reşedinţă de comună aparţinându-i şi satul Izvin. Din 1968

face parte din judeţul Timiş aparţinându-i şi satele Bazoşu Vechi, Izvin, Petrovaselo, Stanciova,

Hemeacova şi Nadăş, formulă în

care se prezintă şi în prezent.

Din anul 1784-1786 se

menţionează venirea populaţiei

germane la Recaş, din părţile

Oberhain, Regensburg, Schwaben,

Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt,

Wurzburg, Hessen şi Koln.

La 1735 au ajuns în Recaş

bulgarii care fugeau din calea

turcilor, dar care ulterior şi-au

continuat drumul spre Vinga, Lovrin

şi Dudeştii-Vechi. Dupa 1763 vin

colonişti români din ţinuturile Ardealului. În 1899 începe colonizarea maghiarilor tăindu-se 2500

iugăre de pădure, fiecare familie de maghiari primind 20 iugăre şi o casă de locuit. Colonizarea

7

masivă a maghiarilor a avut loc între 1905 - 1907. în Recaş au fost colonizaţi şi croaţi după anul

1744. Au format un nucleu compact în partea centrală a actualei vetre a satului, după ce s-au

strămutat de lângă Bega.

Primele familii de rromi apar între anii 1926 – 1930.

În anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser” Zeitung cu apariţie săptămânală

care costa 10 florini.

În anul 1886 Recaşul devine reşedinţă de pretură. Judecătoria a luat fiinţă în 1872, biroul cărţii

funciare s-a creat în 1894, percepţia Recaş îşi începe activitatea în 1895, iar fabrica de cărămidă s-a

construit în 1894 cu 100 de muncitori angajaţi.

Urmând tendinţele de

emigraţie din Transilvania şi

Banat către America, de la

începutul secolului XX, în anul

1906, din Recaş au plecat un

număr de 76 persoane.

În primul război mondial

au căzut 110 recăşeni pe

câmpurile de lupta din Galiţia,

Italia, Franţa, Serbia. După terminarea

războiului, Adunarea electorală a cercului electoral Timiş Recaş din comitatul Timiş, ţinută la 25

noiembrie 1918 la Izvin alege ca delegaţi pentru Marea Adunare de la Alba- lulia pe Teodor Novac,

Costa Vuia din Izvin, pe Dr. Sever Bugariu de la Recaş. De la Bazoşu Vechi a participat o delegaţie

formată din Iosif Belut, Trăilă Belu, Păun Buha, Iosif Clipici, Iosif Jugariu, Păun Jugariu.

8

În mai 1920 armata română intră în Recaş, iar la 20 iunie 1920 funcţionarii din comună au

depus jurământ pentru Coroana României.

În anul 1914 s-a construit biserica romano-catolică, iar în 1924 a fost edificată biserica

ortodoxă română. în perioada interbelică localitatea Recaş dispunea de şcoală primară, şcoală

confesională catolică, grădiniţă, cazinou, reuniune a pompierilor, cerc de lectură, club sportiv, cerc

agricol german. În privinţa activităţilor economice, în afară de fabrica de cărămidă, existau o moară,

o fabrică de sifon, diferite societăţi

comerciale şi un oficiu poştal.

Anul 1946 marchează în

comună înfiinţarea Gospodăriei

Agricole de Stat, iar în 1952 ia fiinţă

Gospodăria Agricolă Colectivă. În

perioada socialistă Recașul a avut

statutul de comună cu 6 sate

aparținătoare.

Izvin

Primele semne de populare a localiăţii constau în descoperirea unui mormânt în care au fost

găsite obiecte de bronz şi cercei cu pietre rotunde de granit din epoca bronzului. Primele informații

cunoscute privind existența acestei localități se leagă de atestarea bisericii, și anume în consemnarea

de zeciuială a protopopiatului catolic Timișoara, unde apare sub denumirea de Evsen, și în care se

arată că preotul Nicolae din Evsen a plătit în anul 1333 suma de 27 banali.

Parohia atestată sub formele Evsen, Ewzin a făcut parte din arhidiaconatul de Timiș, decanatul

de Timiș și Bârzava, doar în anul 1355 fiind consemnată între parohiile din arhidiaconatul de Sebeș.

După o scrisoare din 1361, aceasta a fost proprietatea familiei Posafi Balasz.

9

În 1359 comuna Recaș este colonizată cu nobili români cu numele de Stan, Neagu, Vlaicu,

Nicola și Vlad, care în 1361 stau în proces cu marele proprietar din Izvin, Posafi Balazs pentru

oarecare pământuri, pe care ar fi vrut să le ocupe.

În anul 1552 Banatul cade sub stăpânire otomană.

Populația Izvinului nu se pleacă turcilor; invaziile

otomane subjugă populația, distrug bunuri materiale și

ocupă teritorii, înrobind populația. Primarul Izvinului se

refugiază în Cetatea Timișoarei (cu banii comunei),

împreună cu primarul Bazoșului, îndemnând la aceeași

faptă și pe primarul Girocului.

Sub oranduirea habsburgică, Harta lui Mercy o

numeşte Iesvin, iar harta oficială din 1761 o arată

nelocuită. La 1783 este din nou populată cu români. Sub

Împărăteasa Maria-Terezia (1770), ulația Izvinului se

ocupa și cu vieritul (vinificaţia). Dealurile din partea

nordica a satului sunt plantate cu viţa de vie; culesul se făcea numai prin ordin suprem, în ziua de

Sfântul Mihail, care corespunde cu ziua Cuvioasei Paraschiva.

La 13 nov. 1923, această comună fruntaşă este vizitată de Regele Ferdinand I.

În perioada interbelică (1935) localitatea avea 1459 locuitori (români ortodocşi şi greco-

catolici) şi dispunea de un fond de locuit de 407 case, de o biserică unită (construită în 1832), o

biserică ortodoxă (construită în 1878), o şcoală primară, o grădiniţă, casă naţională,oficiu poştal şi un

monument al eroilor.

Tot atunci exista în Izvin o fanfară şi un cor mixt.

10

Bazoş

Prima atestare documentară a localității datează din 1723, atunci când apare menționată pe

harta Contelui Mercy cu numele de Bazos. Nu s-au descoperit mărturii documentare dinainte de

1700, cu toate că în perimetrul satului a fost descoperită o așezare daco-romană. Harta oficială

întocmită în 1761 arată localitatea nelocuită, ea existând doar ca prediu (localitate părăsită). Peste

puțin timp apare din nou locuită, cu români. În 1783 apare cu numele de Bassosch. A fost pentru mult

timp proprietate a erariului. De la erariu trece în 1867 în proprietatea fraților Ambrozy. A fost tot

timpul o localitate românească. De-a lungul secolului XIX, administrația maghiară a stabilit aici circa

30 de familii de maghiari. Localnicii se ocupau în principal cu creșterea vitelor, ovinelor, cultura

plantelor, cu albinăritul și cu meșteșugul roților pentru carele cu boi.

Între 1909 și 1914 Ludovic Ambrozy a amenajat și a populat pădurea aparținând moșiei

familiei cu zeci de specii botanice provenind de pe continentul nord-american, în special de la

arboretumul Universității Harvard. Astfel a luat ființă Parcul Dendrologic Bazoș care aparţine de

localitatea Bazoșu Nou.

În 1926, pe hotarul de vest al satului, pe moșia care aparținuse lui Ludovic Ambrozy, au fost

aduse circa 46 de familii de ardeleni din jurul Sibiului și s-a înființat o nouă localitate cu numele de

Bazoșu Nou, localitate ce aparține de comuna Bucovăț.

În perioada interbelică satul avea cca 1600 locuitori români ortodocşi şi 400 case. Localitatea

dispunea de o biserică ortodoxă română (construită în 1901), de o şcoală, o casă culturală, şi de un


11

Herneacova

Primele semne de populare a localiăţii constau în

descoperirea la nordul localităţii a unei aşezări

fortificate din periada Hallstatt. Este atestată

istoric în prima jumătate a sec al XlV-lea (1349)

sub numele de Aranyasa. În timpul lui Iancu de

Hunedoara a fost locuită de români şi sârbi, care l-

au schimbat numele în Haranag. În 1477 apare

consemnată cu numele Hernyakoviczi. Pe harta contelui Mercy

în 1723 se numea Arankoszelo iar în cea din 1761 se numea Hernyakovo.

În prima jumătate a sec al XlX-lea familia Bydeskuthy a cumpărat localitatea de la erariu

(fisc) şi a colonizat unguri şi slovaci romano-catolici din Hanusfalva. În 1948 devine proprietate a

familiei Ambrozy.

În perioada interbelică localitatea dispunea de de o biserică ortodoxă română (construită în

1872), o biserică romano-catolică (construită în 1825), şcoală primară, moară, fabrică de spirt, poştă

şi post de jandarmi.

Petrovaselo

În documentul primei atestări (1359) apare cu numele maghiarizat Horvathpeturfalva

(horvath=croat, falva=localitate) deci „aşezarea lui Petru Croatul”.

În alte diplome medievale apare cu numele Petrova-Sella. La 1477 era proprietatea lui Nicolae

şi Iacob Banffi. Indiciile lăsate de Luigi Marsigli in „Danubius Pannonico-Mysicus” arată că

localitatea a fost locuită şi în perioada ocupaţiei turceşti a Banatului. Harta contelui Mercy o numeşte

Petrova-Sello. în această perioadă a fost locuită de români.

12

Locuitorii sârbi sunt colonizaţi aici din Muntenegru, prin anii 1760-1770.

În perioada interbelică localitatea

avea cca. 690 locuitori, în majoritate sârbi

ortodocşi. Fondul de locuit era compus din

102 case şi localitatea dispunea de o

biserică (datând din 1901), o şcoală

confesională sârbă, un oficiu poştal şi un

post de jandarmi. Astăzi satul continuă să

fie majoritar sârbesc, deşi proporţia

românilor a crescut în ultimele decenii ale

secolului trecut.

Stanciova

Pe teritoriul satului, în punctul „Grădişte”, a fost descoperită o aşezare din mileniul VI î.Hr

(paleolitic). Situl arheologic face parte din patrimoniul istoric naţional. Este atestată documentar din

1456, când era proprietatea lui Iancu de Hunedoara. Tradiţia orală păstrează legenda înfiinţării satului

de către doi păcurari muntenegreni care au creat în jurul colibelor lor satele Stanciova şi Godenova

(cartier al Stanciovei disparut în prezent) La 1462 trece în proprietatea lui Matei Pan purtând numele

Stanschevo.

La conscripţia generală din 1717 apare cu numele de Stanscheva, cu 12 case. Între anii 1718-

1722 se aşează o populaţie slavă din Muntenegru. Pe harta din 1761 apare ca sat aparţinător

districtului Lugoj. Sârbii au avut o biserică de lemn, atestată la 1796. Ea a fost dărâmată şi reclădită

din cărămidă, între 1890-1894. În 1852-1853 au fost aduşi colonişti slovaci din regiunea Trencsen.

Slovacii nu s-au stabilizat şi cu timpul s-au răsfirat în alte sate slovăceşti precum Brestovăţ, Butin sau

Nădlac. Între anii 1905-1907 se aşează colonişti unguri, circa 150 de familii. În consecinţă s-a

construit în 1910 şi o biserică catolică. În 1925 au sosit circa 200 de români transilvăneni. Românii

13

şi-au construit biserica în 1929. În perioada

interbelică a cunoscut o dezvoltare puternică,

populaţia ajungând la aproape 2.000 de

locuitori. Numele ei a fost pentru o perioadă

unul puternic românizat – la 1924 se numea

Stăneşti.

În 1935 satul are 1968 locuitori şi

434 case. în acceaşi perioadă dispune de 3

biserici - biserica ortodoxă română (1929),

biserica sârbă (1899), biserica romano-catolică (1910), de o şcoală primară, o şcoală confesională

sârbă, o bibliotecă publică, un oficiu poştal şi o moară.

Nadăş

Nadășul are o vechime de cel puțin 750 de ani. El a fost pentru prima dată menționat

documentar în documente maghiare din secolul XIII, mai precis în diplome de proprietate din anii

1247 și 1256. Atunci se numea Nadasd și aparținea de Cenad.

În anul 1379 Capitulul (adunarea călugărilor catolici) de Arad oferă acest sat lui Ioan, fiul lui

Nicolae de Nadasd. În anul 1471 existau 3 sate toate cu

numele de Nadasd situate în apropierea actualei vetre a

satului. În diverse documente istorice ce datează din anii

1479 si 1483 localitatea este amintită ca aparținând de

Castelul de Sarad situat între Pișchia şi Giarmata. În timpul

în care Banatul s-a aflat sub stăpânirea turcă nu avem

informații referitoare la existența satului.

După cucerirea Banatului de către austrieci,

Nadășul apare din nou locuit. Conform conscripției

14

administrației habsburgice din 1717, avea 17 case și era locuit. Pe harta contelui Mercy din 1723-

1725, apare cu numele Buboki-Natasch. Harta militară de la 1761 arată satul Dubski Nadosch,

aparținand de Plasa Barași din districtului Lipova.

În anul 1776, pe harta întocmită de Griselini o întâlnim cu numele de Duboxinados. Prima

atestare a școlii din Nadăș este în anul 1776 ceea ce dovedește că localitatea avea la acea dată o

dezvoltare remarcabilă. Până în 1804 în sat locuiau numai români și șârbi, dar din anul acela în

localitate sunt aduși coloniști maghiari din zona Szeghedului. În anii următori aceștia au construit o

capelă catolică.

În anul 1828 Nagy confirmă existența satului Mely-Nádas, iar documentele istorice

mărturisesc că în acest an este ridicată prima biserică ortodoxă ce a fost construită din lemn. E posibil

însă ca aceasta să fi fost ridicată mai devreme dovadă fiind matricolele de consemnare a botezurilor,

cununiilor şi înmormântărilor care încep cu anul 1779.

În 1851 istoricul Fenyes Elek prin cartea sa Geographiai Szatara spune că în Melinádas

locuiau români, șârbi, și maghiari și era proprietatea familiei Tormasy. În 1890 făcea parte din

comitatul Timiș, Districtul Recaș şi era centru de comună. În 1921 Nadășul a făcut parte din Județul

Timiș-Torontal, Plasa Recaș și aparținea de comuna Herneacova. În perioada interbelică comuna are

cca 660 locuitori, români şi maghiari. În acceaşi perioadă localitatea are 154 de case, o biserică

ortodoxă română (construită în 1901), biserica catolică, o casă naţională, o şcoală primară, un


În anul 1956 face parte din regiunea Timișoara, Raionul Timișoara și aparținea de comuna

Recaș. În 1966 face parte din regiunea Banat, Raionul Timișoara, aparținând tot de comuna

Herneacova. În anul 1971 populaţia înregistrată era de 218 locuitori, în 1977 trăiau 42 locuitori, iar în

1984 satul era locuit de 31 persoane. Din 1972 face parte din Județul Timiș și aparține de comuna

Recaș, situație în care se află și în prezent.

15

1.2 RECAŞUL DE-A LUNGUL ANILOR

- 1528 – conform unei hărţi Recaşul era un punct special fortificat, avea turn de pază, bastioane

puternice, trei castele fortificate;

- 1551- fortificaţia a fost ocupată de turci;

- 1740 - se înfiinţează Administraţia Locală, Birou de Judecător, de Avocatură, Oficiu de

Pensii;

- 1788 – se înfiinţează Oficiul Poştal

- 1791 – se înfiinţează Staţia de Poştă

- 1791 – Recaşul este Raion şi aparţine de judeţul Lipova;

- 1805 - se aprobă organizarea de piaţa agricolă săptămânală;

- 1805 - se construieşte şoseaua Szeged - Sibiu care trece prin Recaş, recăşenii au adus cu

căruţele pietriş din Mureş, pentru a construi partea noastră de şosea.

- 1835 - apare la Recaş prima farmacie

- 1837 – se realizează ecluza de la Coştei, recăşenii participa cu care cu boi si forţă de muncă

manuală

- 1848 - trei recăşeni sunt aleşi deputaţi în comitatul de Timisoara;

- 1848 - avem un deputat în Parlamentul imperial de la Viena;

- 1853 – apare primul medic în sat; s-a fondat Asociaţia Mesteşugarilor;

- 1854 – se puteau trimite şi primi telegrame;

- 1866 – Alexandru Ioan Cuza - în drumul său spre exil poposeşte în comuna noastră,

recăşenii îi pregătesc o mare primire

- 1872 – Recaşul devine comună; se înfiinţează Judecătoria de Ocol;

- 1877 - se construieşte gara;

16

- 1880 – se înfiinţează formaţia voluntară de pompieri (împaratul Franz Iosef ofera formaţiei

noastre 100 de guldeni pentru achiziţia de recuzită);

- 1884 – se înfiinţează Asociaţia de Economisire şi Creditare (2 bănci);

- 1894 – se înfiinţează Cancelaria de Carte Funciare, Birou Notarial;

- 1895 – se înfiinţează Administraţia Financiară;

- 1896 – se înfiinţează Şcoala de Ucenici şi Meserii;

- 1902 – apare primul ziar;

- 1904 – se constituie Asociaţia de gimnastică;

- 1910-1912- Asociaţia Sportivă Recaş;

- 1923 – regele Ferdinand vizitează Izvinul, Biserica Ortodoxă, se întâlneşte cu corul bisericii,

se întreţine cu sătenii;

- 1936 - se construieşte primul stadion din Recaş;

- 1942-1952- sediu de plasă de care aparţineau 18 comune;

- după anii 1900 se constituie: Asociaţia Ţăranilor, Asociaţia de Susţinere, Asociaţia Tinerilor,

Societarea Civilă de Lectură, Asociaţia de Instruire Autodidactă, Asociaţia de Înmormântare,

Fondul de Invaliditate şi de Pensie pentru Muncitori, Asociaţia de Apărare, Asociaţia

Sportivă.

- Primul stadion din Recaş a fost construit de dr Iosif Stitzl, cel care a consimţit în timpul vieţii

la sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din localitatea noastră un puternic centru

atletic.

- 1997 – Regele Mihai şi Regina Ana poposesc la Recaş. A fost primit de Administraţia Locală

şi de cetăţeni.

17

1.3 PERSONALITĂŢI REMARCANTE

Ion Cojar

În cea mai frumoasă constelaţie a cerurilor de

iarnă, (9.01.1931) la Recaş, a văzut lumina zilei, cel

căruia destinul i-a hărăzit un drum deosebit în viaţă şi

i-a purtat paşii departe de locurile natale. A fost actor,

regizor, director la Teatru Mic din Bucureşti (1969-

1972), director general al Teatrului Naţional I L

Caragiale Bucureşti (1997-2001), profesor universitar

la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. În 1999

a fost numit cetăţean de onoare al comunei Recaş, iar

în 2001 este decorat cu ordinul „Steaua României în

grad de ofiţer”. În 2005 primeşte o diplomă de

excelenţă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi

Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti pentru

50 de ani de activitate pedagogică, tot în acelaşi an i

se acordă titlul de Doctor Honoris Causa de către

Universitatea de Artă Teatrala din Târgu- Mureş.

Chiar şi numai întâlnirile în gând cu domnia sa, sunt

pentru noi, recăşenii, o veşnică sărbătoare a spiritului, pe care

întotdeauna o salutăm, o preţuim şi ne străduim să o prelungim,

de-a lungul fiecărei generaţii.

18

Elek Schwartz

Născut la Recaş în 1908. A bătut mingea la Recaş, a jucat la Clubul Atletic Timişoara, la

Kadima, Formaţia Evreilor din Timişoara. A cunoscut consacrarea la marea echipă a Ripensiei

Timişoara. În 1932, pleacă intr-un turneu cu Ripensia la Paris, nu s-a mai întors niciodată în

România. Se stabileşte în Franţa, unde îşi începe fabuloasa carieră de antrenor. În 1957, Elek, preia

Naţionala Olandei timp de 7 sezoane. Din Olanda a plecat la celebra echipă Benfica Lisabona, pe

care în 1965 a condus-o în finala Cupei Campionilor Europeni. Este primul antrenor român care a

disputat o finală a Cupei Campionilor Europeni şi primul antrenor cărui i s-a spus mister. A murit în

anul 2000.

Ioca Cosic s-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A lucrat în administraţia de stat,

îndeplinind funcţia de notar comunal, a fost dascăl şi inspector şcolar. În contextul muncii culturale, a

reînviat activitatea societăţii corale şi de lectură a croaţilor. A colaborat la periodice literare din ţară şi

străinătate. A publicat zeci de colinde locale.

Emilia Lungu

A trăit la Recaş, este prima învăţătoare româncă din Banat, a înfiinţat în anul 1874 prima

şcoală de fete în limba română din Banat. Este prima romancieră din literatura română, şi prima

ziaristă profesionistă din Banat şi Ardeal. Este înmormântată la cimitirul din Calea Buziaşului din

Timişoara. Pentru că nu a reuşit să obţină concesiuni pentru înfiinţarea şcolii de fete la Timişoara,

Emilia Lungu a apelat la doctorul Pavel Vasici-Ungureanu şi la episcopul Meţianu din Arad şi, cu

ajutorul acestora, a reuşit să înfiinţeze şcoala de fete într-un sat din apropierea Timişoarei, la Izvin, în

1874. Cu toate că nu absolvise cursurile de profil, datorită pregătirii ei superioare, ea a fost numită

învăţătoare în noua şcoală, devenind astfel prima învăţătoare româncă din Banat. Timp de doi ani a

predat la Izvin, timp în care a urmat şi cursurile Institutului pedagogic din Arad, iar după 4 ani a

primit titlul de învăţătoare.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Pavel_Vasici-Ungureanu

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Izvin

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1874

19

Francisc Nemes A fost cel mai mare sportiv al

clubului atletic din Recaş, obţinând de mai multe ori titlul de

campion al României la 400m plat; a fost vicecampion

balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al

României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din

1936. A alergat în seriile probei de 400 m plat. În cariera sa

sportivă a avut marea onoare de a fi premiat de Majestăţile

lor regale Carol al II-lea şi Elena.

Ilonca Neimann

Neobosit om de cultură, animatoare a mişcării culturale maghiare. A înfiinţat Clubul Femeilor

Maghiare, a pregătit echipe de teatru în limba maghiară. Organiza întâlniri între generaţii.

Iosif Stitzl

S-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A fost doctor. A consimţit atât cât a trăit la

sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din Recaş un puternic centru atletic. A fost preşedintele

de onoare al formaţiei de pompieri şi al Clubului Atletic din Recaş. A pregătit echipe de atletism

handbal şi fotbal. În 1936, a construit primul stadion din Recaş.

Martha Bugariu Kessler

Marea artistă a Recaşului şi a României, prim solistă a Operei din Bucureşti, mezzo-soprană

în cvartetul vocal al Filarmonicii din Bucuresti timp de 30 de ani. A cântat în toată Europa. În Statele

Unite şi pe alte continente. S-a născut la Recaş în anul 1930 şi a trecut la cele veşnice în Bucureşti în

anul 2000.

Tass Antal (1876 -1937) – astronom, conducătorul observatorului din Budapesta, director al

Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria.

20

Mihailich Gyozo – (1887- 1966) – cel care a proiectat podul Decebal din Timisoara in 1909.

a fost distins cu diplomă de onoare la expoziţia internaţională de la Paris din 1910. A fost o mare

personalitate în domeniul construcţiilor, profesor la Universitatea din Budapesta, a proiectat poduri în

Budapesta şi în Europa.

Ovidiu Giulvezan – (n. 1940) s-a născut la Herneacova şi este Univ. Conf. Dr., compozitor,

muzicolog şi publicist.

Oberten Janos – prozator, se naşte la Herneacova în 1944.

Sava Petrovici (1794 - 1857) – pictor român, cel care a pictat iconostasul Bisericii Sârbeşti

din cartierul Mehala Timişoara.

Teodor Novac, Costa Vuia din Izvin şi doctor Sever Bugariu din Recaş au fost delegaţi la

Unirea de la Alba Iulia din 1918.

Suntem mândri că la Recaş s-au născut şi au trăit 2 foşti primari ai Municipiului Timişoara:

Iosif Gemmel, Iohann Preyer.

- Johann Nepomuk Preyer născut la Lugoj, a copilărit

şi a trăit la Recaş şi a ajuns primar al oraşului

Timişoara (1844 - 1858). A scris prima monografie a

oraşului Timişoara.

- Jozsef Gemmel – recăşean, a fost primar al Timişoarei

între anii 1914 - 1919

http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Nepomuk_Preyer

http://ro.wikipedia.org/wiki/1844

http://ro.wikipedia.org/wiki/1858

21

1.4. DATE GENERALE

Amplasare

Recaşul este unul dintre

cele mai noi oraşe pe harta

României, dobândind acest statut

în aprilie 2004. Acesta se află în

partea de vest a ţării, în judeţul

Timiş la o distanţă de 25 km de

Timişoara şi 35 km de Lugoj.

Căile de acces spre oraşul nostru

sunt: şoseaua europeană E 70

(care trece prin centrul localităţii),

aeroportul Timişoara la 18 km de

oraşul nostru şi calea ferată care

trece în sudul localităţii.

Localitatea Recaş şi-a menţinut rolul polarizator în zonă, creându-se premizele transormării ei

în oraş, astfel ca din anul 2004 Recaşul dobândeşte statutul de oraş. În prezent, Oraşul Recaş are o

suprafaţă administrativă de 22988,21 ha şi 7 localităţi componente: Izvin, Bazoş, Herneacova,

Petrovaselo, Stanciova şi Nadăş din care una este depopulată (Nadăş).

UAT Recaş este situat în partea central-nordică a judeţului şi se învecinează cu teritoriile

administrative ale comunelor:

- nord - Bogda

- sud - Chevereşu Mare, Racoviţa

- est - Topolovăţu Mare, Brestovăţ

22

- vest- Remetea Mare, Pişchia

Poziţia geografică a localităţlor este caracterizată prin următoarele coordonate:

- Herneacova: 45°51'28.86"N, 21°30'57.32"E

- Recaş: 45°47'55.60"N, 21°30'10.46"E

- Izvin: 45°47'57.81"N, 21°27'41.16"E

- Bazoş: 45°44'13.04"N, 21°29'45.98"E

- Petrovaselo: 45°48'56.00"N, 21°34'53.99"E

- Stanciova: 45°51'57.62"N, 21°34'14.31"E

- Nadăş: 45°54'10.53"N, 21°32'34.83"E

Date administrative

În prezent, UAT Recaş are o suprafaţă administrativă de 22988,21 ha şi 6 sate aparţinătoare:

Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadăş, având totodată peste 9000 de locuitori.

Limbi vorbite în zonă sunt maghiara, sârba, croata, germana, engleza, franceza. Printre punctele

noastre tari se numără multiculturalitatea, condiţiile locale favorabile dezvoltării economice precum

şi localizarea privilegiată în zona de vest a ţării.

În plus administraţia locală este deosebit de interesată de dezvoltarea zonei şi oferă

investitorilor interesaţi diferite facilităţi cum ar fi concesionarea de terenuri, sprijin pentru obţinerea

operativă a documentelor administrative. De asemenea suntem deosebit de deschişi ideii de

parteneriate cu actori locali, (euro)regionali, naţionali sau internaţionali, în vederea realizării de

proiecte care să conducă la modernizare şi dezvoltare durabilă a comunităţilor locale.

Ne mândrim cu multietnicitatea noastră, cu viile Recaş care sunt foarte cunoscute, cu oamenii

locului care sunt harnici şi serioşi, cu tot ceea ce ne înconjoară: instituţii şi oameni de valoare, cu

mulţi tineri care au învăţat aici şi s-au realizat în ţară sau peste hotare.

23

De-a lungul istoriei, localităţile din prezenta unitate administrativ teritorială (UAT) Recaş au

cunoscut perioade de înflorire, stagnare sau declin în funcţie de conjunctura politică a respectivelor

vremuri. În timp ce localitatea Recaş a avut un parcurs ascendent liniar, devenind un centru

polarizator al zonei, celelalte localităţi au cunoscut o dezvoltare mai zbuciumată, adesea presarată cu

perioade de depopulare totală (sub ocupaţie turcească sau în perioada comunistă). Asemănător cu

evoluţia localităţii Nadăş care a fost depopulată complet după anii 1980 dar care în prezent trezeşte

interes pentru revitalizare, în zonă au mai existat localităţi care au dispărut de-a lungul timpului

precum: Andrica, Bichigiu Nou, Godenova, Laz, Lighet, Odaia, Câmpu Lat, Golgovăţ.

Localităţile comunei au cunoscut în perioada regimului comunist un declin sub aspect social,

cultural şi spiritual.

Populaţia din Recaş a crescut atât prin sporul natural, cât şi prin atragerea forţei de muncă din

alte regiuni mai sărace ale ţării, în activităţile agricole sau industriale (fabrica de cărămizi). În

celelalte localităţi ale comunei însă, populaţia a scăzut faţă de perioada interbelică, cu o scădere

spectaculoasă în Herneacova, unde s-a înjumătăţit, în Bazoş şi Stanciova, în timp ce satul Nadăş a

fost depopulat. Modificări esenţiale au avut loc şi în privinţa structurii pe naţionalităţi a populaţiei,

odată cu emigrarea majorităţii populaţiei germane înainte de 1989 şi imediat după 1990 şi venirea

după 1994-1995 a localnicilor ţigani.

Din punct de vedere al evoluţiei spaţiale a localităţilor, epoca regimului comunist şi-a pus

amprenta în sensul restrângerii intravilanelor satelor comunei. Această perioadă a marcat şi starea

fondului construit privat, care, în lipsa lucrărilor de reparaţii, renovări şi consolidări se află în mare

parte în stare mediocră sau rea. Deşi în perioada comunisă a crescut într-o anumită măsura nivelul de

trai prin introducerea canalizării în Recaş, a reţelei de distribuire a apei potabile în Recaş, şi alte sate

aparţinătoare, a dezvoltării reţelei de energie electrică şi gaze naturale, multe dintre aceste facilităţi au

fost pierdute odată cu degringoladă ce a urmat evenimentelor din 1989. După evenimentele din 1989,

viaţa economico-socială a comunei a cunoscut o profundă transformare şi restructurare ca urmare a

24

modificărilor legislative, a procesului de privatizare, a schimbărilor în structura populaţiei pe

naţionalităţi, a forţei de muncă, etc.

Clima

UAT Recaş, prin aşezarea sa geografică se încadrează (potrivit tratatului de geografie a

României din anul 1983) în sectorul de climă temperat continentală, cu o uşoară influenţă sud-

mediteraniană, cu ierni în general blânde, primăveri scurte, veri călduroase, toamne lungi şi treceri

bruşte de la iarnă la vară.

Relief şi resurse locale

UTR Recaş se caracterizează printr-un teren de coline (foarte însorite, favorabile agriculturii),

ce fac trecerea de la dealurile din partea nordică la câmpia aşezată în sud.

În partea nordică a comunei relieful este format în proporţie de 45% din dealurile Lipovei,

care fac racordul dintre piemontul Banatului şi Câmpia de vest. Această zonă (Stanciova,

Herneacova, Nadăş) are un aspect piemontan, ce se caracterizează prin înclinare generală de la nord-

nord-est spre sud sud-vest cu o altitudine cuprinsă între 280-178m.

Sub acţiunea proceselor de eroziune areală şi liniară în cadrul platformei ferestruită de şiroaie,

revene, torenţi şi pâraie, s-au realizat o serie de elemente ale formelor de relief, care se grupează

astfel:

- culmile în general prelungi, ondulate, cu lăţimi de până la 400-500 m, sunt uşor înclinate

spre periferie, racordându-se în 2-3 nivele cu câmpia înaltă.

- versanţii, cu o înclinare a pantelor ce variază de la 3-8% la 25% şi frecvent peste 25%.

Versanţii nordici sunt mai abrupţi, în timp ce aceia cu expoziţie sudică au pante mai domoale.

25

Formele de versanţi sunt: de alunecare, versanţi drepţi, rectilinii, concavi, sau convecşi precum şi cei

în amfiteatru de alunecare.

Profilul în trepte de alunecare este rezultatul unor alunecări de teren astăzi relativ stabilizate

local, cu zone de reactivare. în cadrul amfiteatrelor de alunecare se întâlnesc alunecări active mixte .

Alunecările active întâlnite pe terenuri sunt alunecări în brazde ori în valuri şi afectează suprafeţe

reduse, propagându-se pe adâncimi mici.

- văile intracolinare, au lărgimi cuprinse între cîteva zeci de metri şi 180-450m. Sensul lor de

curgere este în general de la NE spre S sau SV. Se întâlnesc luncile pâraielor Băcin, Barcaş şi

Gherteamoş.

Recaşul se află între câmpie şi deal. De aceea, noi considerăm fiecare element care ne

înconjoară ca fiind o resursă care poate fi exploatată. Dintre resursele locale sunt prezente: Bega şi

Timişul care curg la sud de Recaş respectiv Bazoş (un sat aparţinător), pădurile de la Bazoş, Nadăş,

Herneacova, solurile propice pentru culturi de legume ş viţă de vie, viile Recaşului care sunt

exploatate de Cramele Recaş, dar şi de proprietarii particulari.

Cultura

Viaţa culturală este reprezentată de diverse instituţii: Casa de Cultură (sală de spectacole cu o

capacitate de 400 locuri, spaţiu expoziţional, sală de conferinţe), Biblioteca oraşenească (oferă

cititorilor săi aproximativ 15.000 volume în limbile română, germană, maghiară, sârbă, franceză şi

engleză), Muzeu de istorie (secţii: Istorie, Etnografie, Artă şi Sport). Dintre formaţiile culturale active

amintim: Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, ansambluri sârbeşti de dansuri “Mihailo

Andreevici” din Petrovaselo, “Sveti George” din Stanciova, “Creanga de Aur” din Herneacova,

“Recăşeana” din Recaş, Fanfara germană „Rekaser Blasmusik”. Anual se organizează numeroase

evenimente culturale legate de tradiţia viticolă, serbări religioase şi ale diferitelor grupuri etnice.

26

Economia şi atracţii turistice

Principale ramuri economice: agricultura (viticultura în principal, cultură mare şi creşterea

animalelor), industria uşoară şi serviciile. Cei care trec prin oraşul nostru au mai multe opţiuni: pot să

se oprească la principala atracţie Cramele Recaş aflat pe traseul drumului vinului, care dispune de

magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sală de vinotecă şi sala

barrique. Iubitorii de animale pot admira caii de la Herghelia Izvin, iar pasionaţii de sport pot juca

golf la Clubul Tite. Momentele de odihnă pot fi petrecute la hotelul din Izvin, un sat aparţinător.

Pentru pasionaţii de istorie, avem Muzeul de Istorie unde pot vizita încăperi care reflectă identitatea şi

istoria localităţii.

27

PARTEA II

ANALIZA SWOT

U.A.T. RECAS

........................................

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice

pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune

de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe,

Oportunitati si Amenintari.

Puncte Tari

Puncte Slabe

Oportunitati

Amenintari

Asezarea geografica si cadrul natural

Populatia si resursele umane

Infrastructura

Economie

Turism

Educatie si Invatamant

Cultura ,Mass media si Sport

Sanatate si Asistenta sociala

Mediul inconjurator

Administratie si locuinte

28

Asezarea geografica si cadrul natural

Puncte Tari

Localizarea in apropierea granitelor cu Iugoslavia si Ungaria, in zona

de contact cu UE, la o distanta sub 700 km de 13 capitale europene;

Accesibilitate: situare pe drumul european E70, magistrala principala

de cale ferata (Timisoara-Bucuresti), 20 km fata de aeroportul

international Timisoara

Teritoriul orasului este traversat la sud de raul Timis si de canalul

Bega.

Conditii geografice (climatice , hidro-geologice, pedologice) foarte

favorabile

Prezenta in apropiere a unor poli de atractie urbana: Timisoara,

Lugoj, cu impact pozitiv asupra schimburilor comunitatii locale cu

exteriorul (marfuri, educatie, locuri de munca, etc.)

Retea hidrografica bogata in zona

Zona vini-viticola Recas cu soiuri recunoscute

Nod feroviar important pe ruta Timisoara-Bucuresti

Autostrada Timișoara-Lugoj-Nădlac-București traversează UAT

Recas

Teren agricol fertil

Potenţialul economic al localităţilor;(industrie, agricultura, comert si

turism).

Puncte Slabe slabe resurse de subsol;

alternanta de ani secetosi si umezi;

Oportunitati Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate dezvoltarii

zonei

Deschiderea institutiilor publice din zona la relatii de parteneriat;

Retrocedarea terenurilor agricole si forestiere catre fostii proprietari,

proces care a relansat piata funciara in zona

Incadrarea ariei geografice a orasului in aria de eligibilitate a

programului de finantare prin fonduri structurale al Uniunii

Europene;

Dezvoltarea agriculturii și desfacerea produselor în locuri special

amenajate (piață agroalimentara, targuri, puncte de vânzare special

29

amenajate);

Dezvoltarea viticulturii cu extindere spre micii producători și

desfacerea produselor viticole în locuri special amenajate;

Amenintari Extinderea fenomenului de baltire a solului cu posibile consecinte

grave pe termen lung.

Resursa umană și lipsa specialiștilor în implementarea proiectelor pe

termen mediu și lung;

Lipsa investitorilor în zonă ;

Cadrul legislativ în continua modificare ;

Cofinanțarea și sustenabilitatea proiectelor

Populatia si resursele umane

Puncte Tari grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;

nivel ridicat de instruire, peste media pe tara;

ponderea majora a populatiei din grupa de varsta adulta (20-60 ani)

peste 50% din totalul populatiei;

Numar relativ redus al inadaptatilor sociale;

Rata infractionalitatii extrem de scazuta;

Rata șomajului în scădere;

Existenta unor specialisti in domenii relativ variate de activitate;

Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor;

Apropierea de polii urbani, Timisoara, Lugoj, cu rol important in

satisfacerea nevoilor de asistenta medicala si sociala, educatie,

cultura;

Puncte Slabe - Bilant demografic general negativ;

- Reproducere demografica simpla– atitudine denatalista;

- Plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce lene

sociala;

- Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si vârstnice la

schimbarile si provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul

mobilitatii

- Migratia populatiei calificate in tarile membre UE pentru obtinerea

unui castig salarial mai bun

Oportunitati Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii,

Deschidere la realizarea de parteneriate;

30

Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa ;

Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale,

pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri;

Atragerea investitorilor romani si straini in zona avand ca rezultat

crearea de noi locuri de munca

Existenta unor spatii si cladiri, in conservare, posibil a fi utilizate de

catre intreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale

Programe de formare si instruire in domeniul:

- managementul productiei si valorificarii in domeniul agricol

- managementul turistic

- managementul cultural, prestari servicii, utilizarea tehnologiei

informationale, industrie alimentara, asigurarea calitatii

Proiect de investitii private in crearea unui Centru de instruire in

servicii turistice si ospitaliere prin stabilirea locatiei si conditiilor in

cadrul P.U.G.

Amenintari Scaderea gradului de instruire scolara a populatiei tinere;

Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din

viata activa;

Infrastructura

Puncte Tari Orasul este situate pe drumul European E 70, reabilitat

Proiecte de modernizare a drumurilor din interiorul localitatilor si dintre

localitati (DC 75 Recas – Petrovaselo, DC 66 Herneacova – Recas), in

lungime de 40 km in parteneriat cu Consiliul Judetean, în curs de

finalizare

Nod feroviar important pe ruta Timisoara-Bucuresti

Dezvoltarea unei infrastructuri IT si de comunicatie in oras care sa ofere

posibilitatea conectarii tuturor institutiilor si cetatenilor la servicii

precum: telefon, TV, internet, pâna in anul 2009.

Sisteme de distributie a energiei electrice pe intreg teritoriul orasului

Retea de gaz metan in Recas si Izvin

Majoritatea locuitorilor din mediul urban sunt conectati la reteaua de

telefonie fixa

Infrastructura corespunzatoare pentru exploatarea resurselor de apa

subterana (rezerva mare de apa potabila de foarte buna calitate)

31

Transportul in comun este asigurat de un autobuz care transporta si elevii

care fac naveta zilnic

Autostrada Timișoara-Lugoj-Nădlac-București traversează UAT Recas

Puncte Slabe Parțial starea tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere (drumuri

judetene si orasenesti, in interiorul satelor apartinatoare)

Lipsa unei centuri ocolitoare ale localitatilor, pentru traficul greu si de

tranzit

Conditii de trafic nesigure pe E70 datorita lipsei traseelor alternative

pentru vehicule cu tractiune animala si agricole

Strazi nemodernizate in satele apartinatoare

Oportunitati Programe guvernamentale pentru incurajarea initiativelor locale in

domeniul agricol

Extindere proiecte de modernizare a drumurilor din interiorul localitatilor

si dintre localitati

Amenajarea si dotarea tehnica pentru intersectii

Modernizare retele Electronice Locale (RECL), primarie, școli

gimnaziale, biclioteci, Punct de Acces Public la Informație.

Condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică

Interconectarea localitatilor in cadrul UAT Recas

Amenajarea de parcuri, locuri de joaca pentru copii şi spaţii verzi

Amenintari Neutilizarea de catre oras a resurselor financiare disponibile prin

programe ale Uniunii Europene

Economia

Puncte Tari Pozitie geo – situarea in extremitatea vestica a tarii

Este foarte apropiat de Timisoara, cel mai mare oras din judet, ceea ce

poate atrage usor investitorii;

Forta de munca calificata

Principale ramuri economice: agricultura (viticultura in principal, cultura

mare si cresterea animalelor), industrie usoara, servicii

Pondere importanta a IMM-urilor in ocuparea fortei de munca

Predominarea propietatii private asupra propietatii de stat

Piața agro-alimentară modernizată

Târgul de animale amenajat

32

Existența unei planificari urbanistice coerente pentru crearea de zone

industriale, pentru a reduce coexistenta acestora cu zone de locuinte si

dotari sociale

Puncte Slabe Infrastructura necorespunzatoare, absenta retelei de alimentare cu apa si a

canalizarii în zona rurală

Echipamente si tehnologii invechite

Parcelarea terenului – productivitate scazuta

Scaderea productiilor medii la aproape toate culturile

Management de calitate slaba si pregatirea antreprenoriala scazuta

Ponderea redusa a sectorului IMM-urilor in oras si satele apartinatoare

Ponderea redusa a sectoarelor industriale cu tehnologii noi in domenii de

vârf

Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii activitatilor

economice

Infrastructura de circulatie slab dezvoltata - lipsa unor centuri de ocolire

pentru traficul greu si de tranzit

Lipsa unei corelari intre cererea si oferta de forta de munca si investitii

reduse in resursele umane

Existenta unor spatii de productie necorespunzatoare cerintelor

economiei de piata

Inexistenta unui sistem stimulativ pentru infiintarea IMM-urilor in

ramurile economice deficitare

Gama redusa a serviciilor bancare pentru IMM-urile aflate in afara

orasului

Lipsa unui sistem informational adecvat pentru obtinerea de date necesare

realizarii unor studii de piata pentru diversificarea serviciilor si a

activitatilor productive

Ponderea redusa a firmelor care au introdus sisteme de calitate ISO

pentru produse si servicii

Pondere redusa a activitatilor complementare agriculturii (servicii,

prelucrarea produselor agricole si animale, turism rural) care conduce si

la depopularea satelor

Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti in domeniul sanatatii si a

invatamântului

Slaba tendinta de asociere

Oportunitati Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil de a fi accesate prin

utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene

Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru activitati

antreprenoriale

33

Disponibilitatea autoritatilor locale de a incheia relatii de parteneriat cu

investitorii locali si straini

Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrativ cu unitati

teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara ti strainatate

Creşterea calităţii managementului întreprinderilor mici şi mijlocii

Sprijinirea firmelor locale în asigurarea resurselor umane şi asigurarea

pieţelor de desfacere pentru produsele fabricate prin stabilire locatie piata

viticola , targ de animale

Atragerea investitorilor locali si straini prin crearea unui parc industrial in

orasul Recas prin stabilirea locatiei in cadrul P.U.G., dezvoltarea retelei

de drumuri, idem si la Izvin

Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în

agricultură prin modernizarea drumurilor de exploatare din extravilan,

modernizarea constructiilor hidrotehnice

Punerea în folosinţă a terenurilor neagricole, scoase de sub exploatare

agricola

Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei orasului

Recas

Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor si fructelor si

conectarea. acestora la retele regionale de productie si distributie.

Amenintari Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale

Cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de

recuperate

Reducerea ponderei populatiei active

Continuarea migrarii populatiei catre alte zone mai dezvoltate si catre alte

tari.

Lipsa infrastructurii pentru a putea oferi servicii de calitate ,in special in

mediul rural – satele apartinatoare

Servicii financiare bancare putin accesibile in mediul rural

Turism

Puncte Tari Infrastructura rutiera (drumuri nationale si europene modernizate si

pozitia geografica favorizeaza dezvoltarea turismului de tranzit si de

afaceri)

Proiecte de investitii private in domeniul turismului – Centrul de

Agrement – in localitatea Herneacova

Populatie deosebit de ospitaliera si prietenoasa

34

Folclorul si traditiile culinare ale regiunii

Podgoria Recas unde se organizeaza degustari de vinuri

Natura in mare parte bine conservata si nepoluata

Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie internationala

(engleza, germana, franceza) a locuitorilor si ospitalitatea populatiei

Obiceiuri, traditii si artizanat cu multiple influente culturale etnice,

maghiare si germane, ce atrag turisti din alte tari

Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-servicii

diversificate

Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-servicii

diversificate

Atractii in zona: Cramele Recas (degustare de vin), Herghelia Izvin

(specializata in rasele Pur Sânge englez si Nonius), trasee cicloturism,

pescuit

Evenimente culturale traditionale

Inmdicatoare turistice rutiere

Puncte Slabe Drumuri nemodernizate si infrastructura edilitara insuficienta in zonele

agro-turistice (retele de apa, canalizare si telefonie, statii de epurare)

Lipsa notiunilor de management, legislatie si a tehnicilor de comunicarea

celor implicati in turismul rural.

Amenajare peisagera deficitara

Numarul redus al pensiunilor cu specific agroturistic

Lipsa unor centre de informare turistica a zonei Recas in Punctele de

trecere a frontierei, in gara si la Primarie

Lipsa informatiilor si a hartilor turistice

Insuficienta organizatiilor de promovare a turismului

Colaborarea slaba cu operatori de turism

Insuficienta promovare a atractiilor locale si a programelor si

activitatilor de interes turistic

Lipsa unui sistem de indicatoare turistice rutiere

Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-artistic

Insuficienta unor activitati de agrement attractive- hipism

Lipsesc resursele umane specializate in domeniu

Mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate fizic si

moral, necorespunzatoare si numeric insuficiente

Oferta slaba si nediversificata a souvenir-urilor

Grad scazut de folosire a instrumentelor financiar-bancare moderne (carte

de credit, virament prin internet)

Potential turistic nevalorificat

35

Oportunitati Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in domeniul turismului, in

contextul realizarii Euro-Regiunii Dunare, Mures, Cris, Tisa

Stabilirea de parteneriate si derularea de proiecte cu orase din alte tari:

Italia, Spania, Germania, Austria, Franta

Abordarea unor concepte si strategii de dezvoltare turistica regionala,

proiecte comune in cadrul Regiunii de dezvoltare 5 Vest (Arad, Caras-

Severin, Hunedoara, Timis)

Oportunitatea finantarii interne si externe a programelor in care turismul

este domeniu tinta

participarea la târguri de turism nationale si internationale - Bucuresti,

Budapesta, Viena, Berlin

Existenta unor mesteri populari capabili sa transmita cunostintele lor

tinerilor

Existenta fondurilor structurale ale UE pentru promovarea turismului

Variante de trasee de cicloturism.

Amenintari vecinatatea / concurenta zonelor cu potential turistic bine dezvoltat si

valorificat atat din judetul Timis cat si din judetele invecinate

pierderea traditiilor si obiceiurilor in zona rurala

depopularea satelor si migrarea tinerilor la Timisoara sau in tarile UE

nerespectarea reglementarilor legale care are ca rezultat afectarea

mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor

Educatie si Invatamant

Puncte Tari Procent de scolarizare ridicat ( peste 80 % )

Retea de invatamant general si liceal

Centrul scolar de educatíe incluziva

Promovabilitate ridicata a absolventílor de liceu

Modernizarea institutiilor de invatamant

Puncte Slabe Nivelul scazut al salariilor in sistemul educational

Dotari tehnico-sanitare precare

Desfiintarea scolilor gimnaziale din mediul rural

Oportunitati cresterea calitatii invatamantului preuniversitar prin :

- descentralizare

- proiect de investitii private in crearea unui Centru de instruire in

servicii turistice si ospitaliere

- derularea unor parteneriate si a unor proiecte educationale cu

finantare interna si externa

- promovarea invatamantului particular

36

Amenintari Pe fondul scaderii natalitatii si al imbatrânirii populatiei, scade continuu

numarul de elevi

Scaderea interesului adolescentilor fata de studiile universitare, fata de

scoala in general

Scaderea atractivitatii sistemului de invatamânt datorita salariilor mici din

acest sector

legislatia in domeniu in continua modificare

mentinerea decalajelor intre performantele elevilor din mediul urban si

mediul rural

Cultura , Mass media si Sport

Puncte Tari Casa de Cultura Ion Cojar cuprinde utilitati precum sala de spectacole cu

o capacitate de 400 locuri, spatiu expozitional, sala de conferinte si de

lectura precum si biblioteca oraseneasca ce ofera cititorilor sai

aproximativ 15.000 volume in limbile romana, germana, maghiara,

sarba, franceza si engleza.

Muzeul de istorie, infiintat in septembrie 1987, sub forma unei expozitii

permanente, a fost reorganizat si redeschis in anul 2002. In prezent

cuprinde urmatoarele sectii: Istorie, Etnografie, Arta si Sport. Liceul

Teoretic Recas coordoneaza activitatea tuturor unitatilor de invatamant

din zona, cu un numar total de 1250 de elevi.

formatiile culturale active:Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii

Ortodoxe, Ansablul sarbesc de dansuri Sveti George din Stanciova,

Fanfara germana „Rekaser Blasmusik” , Ansamblul de Dansuri

,,Recaseana,,

Anual se organizeaza numeroase evenimente culturale – „Ziua orasului

Recas”, Ruga Recasului si a fiecaruia dintre localitatile apartinatoare,

Zilele Toamnei si alte manifestari legate de traditia viticola, serbari

religioase si ale diferitelor grupuri etnice.

Existenta atat in Recas cat si in satele apartinatoare de asociatii in ONG

implicate active in dezvoltarea culturala a orasului

Exista ziare locale : Jurnalul de Recas, cu aparitie lunara, care se

distribuie gratuit, cu informatii utile despre viata economica, sociala si

culturala din Recas

Desfasurarea de activitati sportice prin existenta in localitate de cluburi si

asociatii sportive

Amenajarea cimitirelor de pe teritoriul orasului si satelor apartinatoare

37

prin stabilirea locatiei si conditiilor in cadrul P.U.G.

Al doilea lacas de cult , in curs de finalizare, constructie noua

Puncte Slabe Lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si centre de

cultura

Sprijinirea insuficienta a artei si culturii

Neimplicarea oamenilor de afaceri in sprijinirea si restaurarea unor

edificii

Implicarea in prea mica masura a tinerilor in viata culturala si artistica

Numarul mic al manifestarilor cu scop caritabil

Implicare subiectiva a mass media in semnalarea si rezolvarea

problemelor comunitatii

Oportunitati Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si dezvoltare a

culturii si traditiilor

Valorificarea la maxim a traditiilor si culturii

Promovarea internationala a traditiilor locale

Promovarea de la vârste fragede a valorilor si traditiilor

Organizarea de spectacole cu scop caritabil

Acordarea unor facilitati fiscale celor ce sponsorizeaza activitatile

sportive, si cultural-artistice

Incurajarea tinerilor pentru sportul de performanta si sport in general

Constructia unei Biserici Ortodoxe la Recas

Amenajarea cimitirelor de pe teritoriul orasului si satelor

apartinatoare stabilirea locatiei si conditiilor in cadrul P.U.G.

Amenintari Insuficienta sustinere a vietii culturale de catre societatea civila

Diminuarea in si mai mare masura a interesului tinerilor pentru

cultura, arta, traditii si sport

Scaderea fondurilor pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii

muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc.

Salariile mici din cultura, sport, arta

Promovarea culturii strazii in detrimentul culturii autentice

Intensificare procesului de migratie a populatiei de la sat la oras si de

la oras in strainatate, fapt ce duce la pierderea unei verigi importante

in lantul cauzal al transmiterii valorilor traditionale.

38

Sanatate si Asistenta sociala

Puncte Tari Centrul de Plasament nr. 8 de la Recas se afla 246 de copii cu

handicap mediu, cu vârste cuprinse intre 3 si 20 de ani.

Exista cabinete private atat in orasul Recas, cat si in fiecare dintre

localitatile apartinatoare

Administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru

protectie sociala

Cresterea numarului de cabinete private si structuri medicale cu dotari

la standarde europene

Existența unor parteneriate intre administratia publica si ONG-uri

pentru rezolvarea problemelor sociale

Utilizarea resurselor comunitare si extra comunitare pentru

ameliorarea problemelor sociale

Implicare din partea Consiliului Local in dezvoltarea serviciilor

comunitare pentru copil si familie

Existența unui Serviciu Public de Asistență Socială și Asistență

Medicală cu personal specializat

Demararea unui proiect de înființare a unui centru de zi pentru

prevenirea separării copilului de familia sa, (construcție nouă) în

cadrul S.P.A.S.A.M.

Functíonarea serviciului de urgenta in cadrul Dispensarului Uman

Recas

Puncte Slabe Starea rea a cladirilor si dotarilor pentru sanatate si servicii de

asistenta sociala

Centralizare excesiva – lipsa posibilitatii coordonarii politicii de

sanatate la nivel local ;

Numar insuficient de personal medical in mediul rural

Numarul ridicat al copiilor ocrotiti in sistem rezidential

Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de persoane

defavorizate

Numar mare de pacienti pe medic

Slaba dotare a cabinetelor si lipsa specialistilor

Intretinere curenta nesatisfacatoare

Implicarea insuficienta a societatii

Lipsa unui centru de recuperare

Slaba profilaxie

Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri extrabugetare

39

Oportunitati Dezvoltarea sistemului de asigurari private

Continuarea procesului de modernizare si retehnologizarea unitatilor

de profil existente

Distribuirea mai eficienta a banilor proveniti de la CAS

Integrarea europeana inseamna si obligativitatea alinierii la standarde

sociale europene

Cresterea implicarii la nivel social mai ales din partea tinerilor, prin

incidenta noilor tehnologii (IT, Internet in special) apar resurse

suplimentare pentru comunicare, eficientizare

Legislatia actuala care implica direct si activ comunitatile locale

Orientarea politicilor la nivel judetean spre activitatile de mentinerea

in familia naturala a persoanelor cu handicap, in nevoi;

Crearea unei gamei de servicii specializate ,prin cerintele legislatiei,

in functie de nevoile beneficiarilor (centre rezidentiale, centre de zi,

camine pentru persoane varstnice, centre de criza, case de tip familial)

;

Cresterea alocarii de resurse financiare prin sistemul de stat pentru

servicii de asistenta sociala;

Incurajarea parteneriatelor public – privat in vederea infiintarii de

servicii alternative;

Amenintari Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a procesului de

imbatrânire a populatiei

Cresterea numarului de imbolnaviri datorate degradarii factorilor de

mediu

Migrarea unui numar tot mai mare de specialisti in domeniul medical

si social

Cresterea ratei abandonului familial

Cresterea riscului parasirii copilului de familia sa

Cresterea numarului de persoane varstnice singure, fara sprijin

Cresterea numarului asistatilor sociali

40

Mediul inconjurator

Puncte Tari Apa potabila de buna calitate in subteran

Spatiul rural neafectat, foarte curat in special in zonele de deal

Retea de invatamânt cu traditie, care pe parcursul anilor a asigurat

mare parte din cadrele tehnice in domeniul protectiei mediului

Existenta unei politici de dezvoltare euroregionale in domeniul

protectiei mediului

Locuinte construite din materiale durabile

Locuinte cu suprafete si grad de dotari peste media pe tara

Existența unui serviciu de salubritate la nivel local

Existența unui proiect de modernizare a stațiilor de epurare a apei,

precum și înlocuirea în totalitate a rețelei de apă-canal

Reducerea poluarii cauzate de fum prin extinderea, a retelei de gaze

naturale in toate satele apartinatoare

Puncte Slabe Indice scazut de zona verde/locuitor

Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor

Insuficienta statiilor si instalatiilor de epurare pentru procesarea

integrala a debitelor de ape uzate provenite din activitatile industriale,

agrozootehnice sau din gospodariile populatiei, cu repercusiuni ca:

poluarea apelor de suprafata, subterane, degradarea solului

Inexistenta unui sistem de monitorizare adecvat pentru a utiliza

informatiile legate de mediu

Oportunitati "Ape curate Recas" –proiect de investitii pentru sistemul integrat de

management al apelor uzate in Recas

Colectarea selectivă a rezidurilor menajere și reciclarea acestora

Extinderea colaborarii si implicarea organizatiilor neguvernamentale

si a scolilor in programe comune de educatie ecologica.

Incurajarea activitatilor economice in domeniul protectiei mediului

Reducerea poluarii cauzate de fum prin extinderea retelei de gaze

naturale in toate satele apartinatoare;

Amenintari Extinderea eroziunii solului cu consecinte grave pe termen lung daca

nu se intervine la timp

Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia mediului (mai

ales la nivelul populatiei tinere).

Sporirea numarului de autoturisme dupa 1990

41

Poluarea solului de catre unii agenti Economici

Alunecarile de teren din zona Herneacova

Inundatii in special in Zona Stanciova

Administratie si locuinte

Puncte Tari Deschiderea administratiei actuale catre Investitii

Infratirea cu orase din alte tari: Serbia,Germania

Disponibilitatea administratiei publice locale

de a oferi facilitati pentru investitori strategici

Cresterea numarului de constructii din oras

Modernizare cartier locuințe pentru tineri și nu numai cu respectarea

P.U.Z.-ului

Realizare cartier locuinte sociale acordate persoanelor fara adapost

Zonificarea funcţională a teritoriului localităţilor şi stabilirea

regimului juridic al

Acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

Amenajare si modernizare sediul principal al primariei si sediile

secundare

Primaria structurata pe servicii si birouri

Reducerea numarului de constructii edificate fara autorizare de

constructie

Emiterea certificatelor de urbanism in conformitate cu prevederile

noului P.U.G.

Puncte Slabe Existenta unor constructii cu grad avansat de uzura, in special in

Bazosul Vechi

Zone inundabile in intravilan in localitatea Izvin

Locuinte lipsite de echipare sanitara corespunzatoare

Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte

Capacitate insuficienta de cofinantare a Proiectelor

Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat

Insuficienta implicare civica la nivelul comunitatii

Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la nivelul

tuturor institutiilor publice ceea ce ingreuneaza accesul la

informatie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Serbia

42

Lipsa lobby-ului politic si economic organizat la nivelul

institutiilor centrale ale statului

Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, in

cele mai multe dintre institutiile si unitatile orasului

Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice

locale

Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi , agroalimentare

Existenta in zonele de locuit a unor functiuni incompatibile cu

locuirea

Slaba colaborarie intre institutiile statului la elaborarea

strategiilor de dezvoltare

Lipsa unei strategii de dezvoltare turistica , lipsa analizei si

rezolvarea problemelor de legatura urban-periurban, lipsa unui

studiu de impact asupra mediului.

Oportunitati Dezvoltarea parteneriatului public-privat

Implementarea unor sisteme de management pe proiect la nivelul

administratiei publice locale

Colaborarea in vederea eficientizarii procesului administrativ, intre

administratia locala si unitatile descentralizate ale ministerelor in

teritoriu

Sporirea colaborarii cu institutii ale administratiei publice locale din

tara si din strainatate si dezvoltarea de proiecte comune

Continuarea procesului de descentralizare si asigurarea unei

autonomii locale reale

Implicarea ONG-urilor specializate in rezolvarea problemelor

comunitatilor sigrupurilor pe care le reprezinta

Sprijinul autoritatilor locale in construirea de locuinte, prin alocarea

de fonduri, ducerea utilitatilor si dezvoltarea parteneriatului

publicprivat

Volumul şi structura potenţialului uman, resurse de

muncă,dezvoltarea demografica

Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

Dezvoltarea Sectorului de Servicii pentru a raspunde nevoilor mereu

crescânde ale comunitatii

Infiintarea unui Birou de Consiliere pentru Cetateni

Stimularea disciplinei în constructii prin implementarea unor masuri

de verificare a conformitatii specificatilor din autorizatile de

constructie

Amenintari Lipsa unei coordonari a actiunilor de atragere de investitori straini

43

Lipsa unei culturi de implicare a cetatenilor in problemele comunitare

Putere redusa a sectorului ONG de a asigura retele de asistenta pentru

categoriile defavorizate

Neatingerea obiectivelor din P.U.G. va duce la sufocarea orasului ;i

dezvoltarea sa in mod haotic fara posibilitatea de extindere a

intravilanului

Orasul se va dezvolta extrem de lent in lipsa unei strategii de utilizare

a noilor sisteme de infrastructura majore , cat si in lipsa unei strategii

de dezvoltare a retelei locale de transport

PARTEA III

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A U.A.T. RECAȘ

44

Avand in vedere potentialul zonei in viziunea asupra dezvoltarii strategice a orasului Recas, acesta

va deveni:

ORAS IN PLIN PROCES DE DEZVOLTARE

cu multiple oportunitati de dezvoltare a unor activitati conexe activitatilor economice principale

DESTINATIE TURISTICA DE TOP LA NIVEL EUROPEAN

ce include produse turistice diferite conturate in raport cu identitatea fiecarei zone

UN ORAS IN CARE COMUNITATEA DECIDE SI ACTIONEAZA

in parteneriat si dialog permanent cu autoritati locale responsabile si deschise

Stabilirea acestei viziuni de dezvoltare se bazeaza pe constienizarea colectiva a nevoii de cooperare

intre toti actorii implicati si fiecare membru al comunitatii locale.

Pentru fiecare dintre liniile trasate anterior viziunea propusa are la baza urmatoarele considerente:

Recas va deveni un oras puternic valorificand toate oportunitatile date de existenta unor activitati

economice de anvergura care dau caracteristicle generale ale economiei locale (turism si agricultura-

viticultura) dar care la randul lor genereaza activitati conexe permanente sau sezoniere. Mentionam

ca tendintele general manifestate si in alte localitati din vestul Romaniei indica depasirea fazei de

transport, tranzitare, depozitare a marfurilor, prelucrare a materiilor prime si generarea in timp a unor

activitati de productie, si in final delimitarea unei zone industriale complexa.

Aceste activitati conexe pot conduce la dezvoltarea zonelor invecinate.

Ca destinatie turistica de top la nivel European, orasul Recas va prelucra oferta actuala de turism

luand in considerare atat potentialul turistic local cat si tendintele inregistrate pe plan international.

Dezvoltarea turistica a zonei Recas se va concentra pe promovarea potentialului viticol al zonei,

recunoscute fiind vinurile de Recas.Aceasta propunere are la baza o analiza a nevoilor si sugestiilor

venite din partea turistilor cat si din partea membrilor comunitatii locale.

Pentru a dobandi calitatea de localitate in care comunitatea decide si actioneaza administratia publica

locala a adoptat o politica de implicare publica constientizand ca acesta este un instrument important

in activitatile de dezvoltare locala, imprimând calitate in procesul decizional si intarind autoritatea

deciziilor prin suportul oferit de public in implementarea acestora. Aceasta masura adoptata si

aplicata de curand va fi continuata si instrumentele de consultare a comunitatii vor fi parte integranta

a unei strategii permanente de consultare a comunitatii asupra tuturor proiectelor majore pe care

administratia publica le are sau le va planifica.

45

In 2020, Recas va fi un oras european, modern, deschis mediului de afaceri si turistilor, un oras plin

de viata – primitor, curat si frumos.

Suntem gata sa muncim impreuna in urmatorii ani pentru a creste economia locala si a atrage

investitorii, atât români cât si straini.

Avem de parcurs un drum dificil si lung in realizarea unui viitor mai bun pentru orasul nostru – un

drum pe care suntem pregatiti sa mergem impreuna.

Credem in traditia noastra europeana de peste 2000 de ani si este rolul nostru sa contribuim la

diversitatea culturala si prosperitatea economica a României ca parte a Uniunii Europene.

Ne asumam toata responsabilitatea in crearea premiselor pentru ca noi, locuitorii orasului Recas, sa

beneficiem de perspectiva prefigurata in strategie.

PRIORITATI

PRIORITATEA 1:

“Recas – un oras modern”

Principalele noastre tinte

Dorim ca Recasul se dezvolte ca un important oras rezidential pentru oamenii din regiune si, mai

ales, pentru cei care lucreaza in regiunea sudica a judetului Timis..

Dorim o dezvoltare urbana moderna si organizata a orasului Recas si pentru a atrage noi investitii in

vederea dezvoltarii economice a orasului, sunt necesare:

Elaborarea unui nou Plan Urbanistic General Modern pentru Recas care sa ofere servicii

pentru aproximativ 10.000 de locuitori pâna in 2016 (aflat în curs);

Extinderea, pâna in 2020, a zonei urbane, prin noi cartiere rezidentiale si zone

industriale pe baza unui Program Operational pentru modernizarea urbana si refacerea

46

infrastructurii, cu obiective pe termen scurt, mediu si lung;

Construirea unui Plan de Actiune pentru Modernizarea Infrastructurii pe perioada 2014-

2020, compus din proiecte de modernizare a infrastructurii care vor fi implementate cu

ajutorul Fondurilor Structurale ale UE pentru perioada 2014-2020 si al altor tipuri de

finantari;

Imbunatatirea infrastructurii generale a orasului: extinderea retelei de gaz metan,

finalizarea retelei de canalizare, refacerea infrastructurii rutiere, etc

Introducerea unui sistem local de trasport si a unui serviciu de transport organizat, rapid

si frecvent intre Recas si Timisoara, pâna in 2016;

Extinderea unei infrastructuri IT si de comunicatie in oras care sa ofere posibilitatea

conectarii tuturor institutiilor si cetatenilor la servicii precum: telefon, TV, internet,

pâna in anul 2020.

Analiza si Recomandari

Planul Urbanistic actual al Recasului ofera doar o vedere generala care nu acopera contextul si

dezvoltarea urbanistica moderna conform modelelor folosite de UE. Un nou Plan Urbanistic General

este necesar prin care sa se asigure ca viziunea auspra Recasului din din Strategia orasului va fi pe

deplin respectata. Acesta va fi implementat pe o perioada de peste 10 de ani (2015-2025) si va

include proiecte cu privire la cresterea populatiei. Procesul va implica, de asemenea, o cartografie

digitala si va asigura integritatea urbanistica sectoriala totala a unor domenii cum ar fi: infrastructura

rutiera si de transport, mediu, infrastructura IT, etc.

Situarea Recasului in apropierea municipiului Timisoara (resedinta judetului Timis) si : situare pe

drumul european E70 prezinta avantaje care nu au fost exploatate destul pâna acum. Orasul poate

folosi aceasta oportunitate, impreuna cu lipsa terenurilor publice disponibile in Timisoara, pentru a

atrage populatie si investitori in Recas. Un nou cartier rezidential poate fi construit in Recas, la

iesirea spre Timisoara. De asemenea, exista teren suficient pentru atragerea investitorilor intr-un Parc

Industrial si de Afaceri.

47

Primaria cunoaste va atrage resursele necesare fie prin parteneriate publice-private (PPP), fie prin

Fonduri Structurale ale UE, pentru a dezvolta infrastructura de baza necesara pentru desfasurarea

acestor proiecte.

In acest fel beneficiile pentru oras vor fi foarte mari prin atragerea populatiei in Recas, ceea ce va

duce la cresterea activitatii economice locale, orasul Recas devenind astfel o importanta sursa de

locuri de munca pentru judet.

Punerea in practica a castor proiecte va putea avea loc numai daca Consiliul Local Recas si Primaria

vor dezvolta un Plan de Actiune pentru Infrastructura care sa fie transformat in Fise de Proiect, iar

mai apoi in Proiecte pentru Fondurile Structurale.

Sunt necesare investitii majore in orasul Recas, care trebuie sa fie prioritare:

- extinderea retelei de gaze naturale pentru cetateni si industrie;

- introducerea retelei de apa si canalizare;

- reabilitarea statiei de epurare a apei;

- extinderea sistemului intern de pavare si asfaltare a strazilor;

- refacerea retelei de drumuri comunale

Pentru a asigura o mobilitate mai mare a populatiei trebuie introdus, cât mai curând posibil, un sistem

intern de transport public, intrucât Recasul, desi este un oras mic din punct de vedere al populatiei,

are o suprafata teritoriala destul de mare. Transportul dintr-un capat in altul al orasului, incluzând aici

si satele care ii apartin, dureaza 25 - 30 de minute.

Legatura dintre Recas si Timisoara, asigurata in principal prin transportul rutier cu microbuze si

masini private, va ramâne vitala pe parcursul anilor urmatori,. Este necesara introducerea unor

autobuze care sa circule intre cele doua orase la fiecare 15 minute pe parcursul zilei si la fiecare ora

pe parcursul noptii.

Ar trebui infiintate statii de autobuz special amenajate si programe de circulatie a autobuzelor

marcate clar. In viitor, calea ferata ar trebui sa fie mai bine exploatata pentru transportul calatorilor si

al marfurilor. Una din investitiile private care ar atrage cu siguranta mai multi turisti in zona este

infiinatrea unui tren pitoresc al vinului.

Sectorul IT si de comunicatii este din ce in ce mai dezvoltat in Recas. Vom atrage mai multi

investitori in acest sector odata cu dezvoltarea orasului. Noul Plan Urbanistic General include si

sectorul TIC (Tehnologii ale informatiei si comunicarii).

Noul Parc de Afaceri va atrage investitori in sectorul IT, care-si pot demara noi activitati in zona

noastra, contribuind la dezvoltarea economiei locale.

48

Sectorul IT este principalul motor al economiei mondiale moderne si atragerea de noi investitii este o

pre-conditie pentru a avea o infrastructura IT puternica.

Eforturile administratiei locale se vor concentra, de asemenea, pe elaborarea unui plan general

privind managementul inundatiilor, pe elaborarea si implementarea unui program pentru

managementul catastrofelor naturale si pe identificarea celor mai potrivite, mai eficiente si mai ieftine

solutii de infrastructura pentru devierea scurgerilor de pe versanti si prevenirea inundatiilor in zonele

urbane si rurale ale Recasului.

PRIORITATEA 2:

“Dezvoltare economica prin atragerea de investitori”

Cresterea intregii comunitati poate fi asigurate prin dezvoltarea economiei locale.

Principalele noastre tinte sunt:

Analiza si recomandari

Recasul are potential ridicat de atragere a investitorilor din România si trebuie sa profite de

pozitionarea sa pe drumul European E70. In afara de aceasta, prezenta caii ferate constituie un alt

mare avantaj. Toate acestea contribuie la crearea premiselor necesare pentru ca viitorii investitori sa

vina in oras.

Faptul ca resedinta de judet, Timisoara, este situat la doar 20 km departare este un alt factor care,

daca este bine valorificat, ajuta la cresterea economica. In conditiile in care Timisoara a cunoscut o

dezvoltare economica fara precedent in ultimii ani,

Elaborarea unui Program de Revitalizare a Economiei prin cresteri a productiei

industriale, cresteri ale exporturilor si accesarea unor noi piete de desfacere pâna in

2020;

Dezvoltarea Sectorului de Servicii cu 25% pâna in 2020 pentru a raspunde nevoile

mereu crescânde ale comunitatii;

49

In ultima perioada exista aici o lipsa de forta de munca acuta iar pretul terenurilor pentru investitii a

crescut foarte mult. Orasul Recas detine insa destul teren disponibil si trebuie urmarita imbunatatirea

infrastructurii pentru a construi un mediu prietenos pentru potentialii investitori.

Conducerea a orasului doreste sa imbunatateasca imaginea Recasului prin punerea in valoare a

traditiei acestuia, precum si prin potentialul sau de a deveni un actor important in economia regionala.

Economia curenta se bazeaza in principal pe productia de vin, aici producându-se unele dintre cele

mai cunoscute vinuri din România. Noile industrii introduse recent sunt cele de produse lactate si

industrie usoara. Deschiderea Primariei in relatie cu noii investitori devine foarte cunoscuta in

regiune si, treptat, in toata tara.

Pentru a indeplini obiectivul de a avea o economie puternica, orasul trebuie sa atraga investitori intr-

un parc industrial modern. Orasul, prin intermediul Fondurilor Structurale si al parteneriatelor

public-private, va aloca terenul si va asigura infrastructura necesara.Infintarea unui Parc Industrial va

genera o dezvoltare a intregii comunitati. Aceasta va genera locuri de munca pentru somerii din

Recas si din satele apartinatoare si va atrage noi muncitori din zonele din apropiere sau chiar din

Timisoara.

In afara de Parcul Industrial, orasul va fi gata sa primeasca si alte investitii din domeniul serviciilor.

Vor fi incurajate, in special, intreprinderile mici si mijlocii, care introduc tehnologii nepoluante si

care sunt orientate spre export.

Principalii actori economici din oras vor trebui incurajati sa participe la forumuri si initiative care sa

le deschida orizonturile cu privire la perspectivele economice, legislative si de dezvoltare ale UE.

Un potential pentru dezvoltarea activitatilor economice din oras il constituie construirea unui centru

de vânzare cu amanuntul (care sa faciliteze prezenta principalelor lanturi comerciale din România).

In prezent, piata cu amanuntul din Recas este caracterizata de mici magazine locale individuale

raspândite prin oras si care nu ofera o mare varietate de produse in acelasi spatiu, spatii de parcare cu

plata, nu au restaurante in apropiere, terenuri interioare de joaca pentru copii etc. care sa incurajeze

consumul in rândul clientilor, cum se intâmpla in orasele europene moderne.

Primaria trebuie sa ia in considerare faptul ca infiintarea unui centru de vânzare cu amanuntul

(supermarket) in vecinatatea Recasului, pe drumul spre Timisoara, poate aduce un plus de valoare

procesului de dezvoltare a activitatilor economice si de colectare a impozitelor din oras.

Industria vinului va continua sa joace un rol important in comunitate, insa se vor depune eforturi

pentru diversificarea economiei locale prin facilitarea afacerilor din domeniile prelucrarii laptelui,

industriei usoare, etc.

50

O alta metoda care poate fi folosita pentru atragerea investitorilor si dezvoltarea proiectelor viitoare

este infratirea oraselor. In prezent, Recasul este implicat intr-un singur proiect de acest tip cu

localitatea Nova Crnja, Serbia.

Infratirea oraselor ofera oportunitatea de a afla mai multe despre viata de zi cu zi a cetatenilor din

alte tari ale Europei, de a vorbi si a schimba pareri cu acestia, si de a dezvolta proiecte comune pe

teme de interes reciproc, cum ar fi: integrarea locala, mediu, dezvoltarea economica si diferente

culturale.

Comisia Europeana acorda fonduri nerambursabile activitatilor de infratire care includ programe

educationale pe teme europene de actualitate. Prioritate au activitatile ce implica orase si municipii

din tarile UE, organizarea procesului de infratire, proiectele ce implica orase mici sau municipii din

zone geografice dezavantajate, precum si activitatile multilaterale si proiectele ce implica tineretul

sau grupurile dezavatajate.

PRIORITATEA 3:

“Orasul Recas isi asteapta turistii”


Recasul este deja cunoscut in România pentru vinurile sale, dar potentialul sau turistic nu este

exploatat pentru moment.

Planurile noastre sunt de a obtine, prin implementarea acestei prioritati, venituri locale suplimentare

si de a crea noi locuri de munca, prin valorificarea mostenirii noastre, naturale culturale si istorice.

Astfel, tintele noastre in atingerea acestui scop sunt:

Elaborarea unei Strategii de Promovare si de Marketing a orasului pâna in 2020 pentru

ca Recasul sa fie cunoscut ca o importanta destinatie, oferind ca alternativa turismul

promovat prin drumul vinului care include vizitarea a numeroase Centre locale de

Degustare a Vinului, Institutul de Cercetare a Vinului pentru Marketing si Promovare si

un Muzeu al Vinului in Recas;

Lansarea, incepând din 2016, a unui program de gazduire anuala a celui mai mare

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nova_Crnja&action=edit

http://ro.wikipedia.org/wiki/Serbia

51

Festival de Vin din judetul Timis;

Implementarea si dezvoltarea agroturistismului si a turismului ecologic


Orasul Recas are o indelungata istorie si un patrimoniu cultural divers. Luând in considerare si

resursele naturale ale zonei, se poate considera ca orasul are un potential deosebit pentru atragerea

turistilor. Din pacate, acest potential nu a fost exploatat niciodata pâna in acest moment.

Daca cineva din România este astazi intrebat ce stie despre Recas, va raspunde: vin. Cele mai bune

produse de vin ale noastre au o istorie indelungata in România. Trebuie sa exploatam acest avantaj

mai intâi pentru turistii din România si, treptat, pentru turistii straini. Dorim ca Recasul sa devina un

important punct turistic pe Drumul Vinurilor din zina Banatului.

Aceasta va insemna, in primul rând, dezvoltarea infrastructurii turistice din

zona, incepând cu drumurile de acces spre Recas si spre locurile din

imprejurimi. Este necesar in primul rand finalizarea modernizarii drumului

European DE 70.

Acest proiect poate fi realizat in asociere cu Consiliul Judetean si

comunele inconjuratoare prin accesarea Fondurilor Strcturale ale UE. De

asemenea, este necesara atragerea investitiilor private in sectorul

serviciilor turistice, mai ales in ceea ce priveste cazarea, restaurantele,

locurile de distractie.

Pentru a atrage investitori in sectorul turistic, Primaria va promova, de asemenea, imaginea orasului

prin:

crearea unui logo sau a unui marci pentru acesta, care va fi afisat pe bannere mari la marginea

orasului, pe principalele drumuri ce duc spre Recas sau in interiorul orasului.

Creerea un web site in mai multe limbi pentru ca potentialii turisti sa afle mai multe despre

oras si despre atractiile sale. Modalitati de promovare: pliante, afise, CD-uri de prezentare,

panouri digitale ade afisare, infochioscuri, participarea la târguri internationale.

Initierea unei campanii de lobby la nivel international prin care personalitati din Romania si

internationale sa promoveze aceasta zona turistica.

52

Firmele locale implicate in producerea vinului si micii producatori locali vor putea sa deschida centre

de degustare a vinului pentru turistii care calatoresc pe Drumul Vinului. In acest scop, Primaria

orasului Recas va incuraja producatorii locali sa urmeze modelul Cramelor Recas – cel mai mare

producator local din zona.

Acest lucru va constitui o oportunitate pentru promovarea mai buna a produselor acestora catre

potentialii clienti, dar va aduce si recunoastere zonei datorita prin infintarea pe traseul Drumului

Vinului cu noi centre de degustare situate fie direct in vii, fie in numeroasele pivnite ale zonei.

Potentialul turistic va putea astfel sa fie imbunatatit urmand modelul tavernelor situate in apropierea

vienei unde localnicii producatori de vinuri au amenajat mici terase pentru degustarea vinurilor si

servirea meniurilor traditionale.Turistii care poposesc in tavernele respective vor putea si cumpara

vin vrac sau imbuteliat.

Prin Parteneriatele Public-Private dintre Primarie si firmele locale se va deschide un Institut de

Cercetare a Vinului. Acesta va contribui la promovarea si recunoasterea marcilor de vinuri locale in

România si in intreaga lume. Totodata, Institutul de Cercetare a Vinului va oferi sprijin pentru

atragerea unui grup specific de turisti in zona, format din specialisti si studenti in acest sector.

Crearea unui Muzeu al Vinului din Recas va fi un alt punct cheie pentru atragerea turistilor pe

Drumul Vinului. Acesta va fi realizat in cooperare cu Muzeul Judetean Timis si cu firmele locale si

va prezenta istoricul zonei in productia vinului si tehnologiile folosite si va expune sticle de vin

produse de-a lungul timpului in zona.

O alta atractie turistica a zonei ar fi infiintarea unui tren turistic in zona Recas – Stanciova –

Timisoara unde turistii vor putea degusta vinurile si ar primi informatii despre istoria si podgoriile

Recasului. Acest proiect ar putea fi realizat prin parteneriat public privat impreuna cu un investitor

privat.

Intentionam ca sarbatorirea anuala a Zilelor Recasului sa se transforme intr-un eveniment regional si

sa fie asociat cu un Festival al Vinului si un Concurs de Degustare a Vinului.

Implementarea si dezvoltarea agroturistismului si a turismului ecologic

Amenajarea de

camping-uri

Pentru a fi realizat un turism ecologic, este necesara organizarea de camping-uri,

dotate cu apa potabila, WC-uri, cabine de dus solare, mese si scaune din lemn,

recipiente selective pentru deseuri etc.

Amenajarea de

trasee turistice

vor fi amenajate trasee marcate prin padurile din vecinatatea Recasului pentru

mers pe jos si cu bicicleta.

In locurile de popas, de-a lungul traseelor, vor fi amenajate mese si scaune,

recipiente selective pentru deseuri.

53

Amenajarea unor

locuri de recreere

Vor facilita realizarea unor locuri de recreere pentru copii (topogan, bârbna,

balansoar), pentru tineri (mese de tenis de masa, terenuri de fotbal, volei, baschet)

si pentru adulti.

Promovarea

ofertelor de turism

si agroturism

Realizarea de materiale promotionale si de promovare brosurii, a paginii Web,

prin anunturi in mass-media si institutiile specializate (Camera de Comert, firme

de turism etc.).

Sprijin logistic

pentru fermele

agroturistice

Prin intâlniri publice si prin intermediul publicatiei locale, vor fi explicate

avantajele si probleme pe care le au fermele agroturistice. De asemenea,

gospodariilor ce doresc sa devina ferme agroturistice, li se va oferi consultanta de

catre specialisti

Viata culturala a orasului Recas se afla intr-o continua dezvoltare, iar prin dezvoltarea mostenirii

culturale prin intermediul turismului, sectorul cultural va inregistra un progress considerabil. Casa de

Cultura si Muzeul de Istorie pot fi locuri importante pentru reuniuni si evenimente artistice.

Faptul ca orasul Recas este o zona cu potential turistic ridicat o dovedeste si implicarea investitorilor

private in constructia si amenajarea unei zone de agreement la Herneacova.

Târgul de struguri

Acest obiectiv va avea caracter predominant comercial dar şi turistic prin manifestările artistice

folclorice ce se vor desfăşura periodic şi prin structurile de primire turistică şi de agrement propuse.

Tirgul propus va cuprinde o serie de construcţii şi amenajări specifice, unde se vor comercializa

produse agricole (fructe, legume, cereale, animale), unelte şi obiecte necesare în prelucrarea

strugurilor, produse de artizanat şi de uz gospodăresc. De asemenea, periodic se vor desfăşura diverse

manifestări folclorice.

Târgul va cuprinde:

platformă betonată acoperită pentru vânzare la tarabe

spaţii comerciale (magazine, bar, mustării), iar la etaj birouri ale administraţiei pieţei;

ţarcuri pentru vânzarea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări);

chioşcuri cu suveniruri de artizanat local;

parcaj pentru autovehicule.

54

Alăturat târgului se mai propun:

- teatru în aer liber cu scenă şi bănci;

- un mic parc de distracţii;

- loc de picnic prevăzut, plajă şi chioşcuri pentru comercializarea unor produse alimentare

preambalate şi băuturi răcoritoare;

- camping cu căsuţe din lemn de către două locuri

- restaurant prevăzut cu sală de mese si terasă

PRIORITATEA 4:

“Ne educam copiii nostri pentru un viitor mai bun“

Principalele noastre tinte:

Infiintare unui CENTRU COMUNITAR DE FORMARE PROFESIONALA

Implementarea unui program pentru reconstruirea tuturor gradinitelor si orasului, si a

satelor apartinatoare conform standardelor europene, pâna in anul 2018.

Construirea, pâna in 2009, a unui modern Centru pentru Tineret, care sa reprezinte un

punct de sprijin al tuturor proiectelor si initiativelor tineri. Centrul va pune la dispozitia

tinerilor informatii, va oferi consiliere, trainingurisi deasemenea va fi locatia pentru

desfasurarea variatelor activitati ale acestora.

Construirea pana in anul 2020 a unui Centru Sportiv modern care sa include pe langa

Sala a Sporturilor, piscina si terenuri de sport pentru fotbal, tennis, handbal, volei si

baschet.

Constructia unei scoli noi in Izvin pentru copiii din sat

Crearea unui Centru de instruire in servicii turistice si ospitaliere

55


Intentionam sa cream un CENTRU COMUNITAR DE FORMARE PROFESIONALA pentru a

crea conditii ca piata de munca locala sa beneficieze de forta de munca de calitate, calificata si

specializata.

Orasul Recas dispune de un invatamant de calitate gimnazial si liceal, dar pentru pregatirea si

reconversia profesionala a adultilor, in acest moment lipsesc orice fel de programe. Dorim ca acest

process educational sa se desfasoare la standarde europene.

Copiii nostrii trebuie sa beneficieze de o educatie moderma, la standarde europene.Va fi o prioritate

preocuparea noastra de a investi in cresterea gradului de educatie al tinerei generatii si de cresterea

gradului de confort in desfasurarea activitatii educationale.

Poriecte de imbunatatire a infrastructurii in scoli si gradinite, inclusiv cu echipamente IT). Aceste

proiecte vor include reconstruirea, extinderea si consolidarea cladirilor existente, imbunatatirea

sistemului de incalzire, a grupurilor sanitare, modernizarea claselor si a mobilierului utilizat,

echiparea laboratoarelor, dotarea bibliotecilor, dar si echiparea cu tehnica IT si conectarea la internet;

Vom continua sa investim in reabilitarea scolilor si gradinitelor din Recas si din celelalte sate

apartinatoare si ne propunem sa construim o scoala noua pentru copiii din Izvin.

In domeniul tineretului, unul din obiectivele principale este sa crestem numarul de tineri participanti

active la viata comunitatii sub diferite aspecte: politica, afaceri, administratie, etc.

Vom pune accentul pe construirea si consolidarea de parteneriate cu Autoritatea Nationala pentru

Tineret si cu Autoritatea Nationala pentru Sprijinul Initiativelor Tinerilor, cu organizatii de tineret

europene, cu scopul de a largi orizontul European al tinerilor din orasul Recas.

Din acest motiv sustinem infiintarea unui Centru pentru Tineret in Recas. Centrul va fi un loc de

sprijin al initiativelor si proiectelor comunitare ale tinerilor, prin furnizarea de informatii, servicii de

consultanta, training, oferirea de locatii pentru diferite activitati. In cadrul acestui centru va functiona

un cinematograf.

Orasul Recas trebuie sa investeasca mai mult in dezvoltarea diferitelor activitati sportive, pentru

sanatatea cetatenilor nostril. Tinta noastra principala este sa cream si sa sprijinim un „Centru

Sportiv al orasului” care va fi un cadru profesionist de practicare a sporturilor de performanta, dar,

in acelasi timp, va reprezenta un loc pentru toti cei ce vor sa-ti mentina conditia fizica. Finantarea

acestui club va fi asigurata din diverse surse: contributia bugetului local, subventii de la Agentia

Nationala pentru Sport, sponsorizari etc.

56

PRIORITATEA 5:

“Recas – o comunitate responsabila“


Plecând de la situatia existentul nostru, pâna in 2020 ne angajam sa realizam urmatoarele:

serviciile de asistenta sociala furnizate vor fi la standarde europene pâna in 2018

reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate;

elaborarea si implementarea unui plan operational pentru realizarea unui Centru

Medical si introducerea unui system functional efficient pentru Asistenta de Urgenta

infiintarea pana in anul 2018 a unui Centru de Resurse ONG

realizarea Centrului Civic al orasului si construirea unui nou sediu al Primariei Recas

infiintarea unui Birou de Consiliere pentru Cetateni


Principalul furnizor de asistenta sociala din oras este Serviciul Public de de Asistenta Sociala și

Asistență Medicală ( SPASAM ) subordonat Consiliului Local Recas, si care lucreaza in colaborare

cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) a Consiliului Judetean

Timis.

Serviciul Public de Asistenta Sociala și Asistență Medicală ( SPASAM ) ofera, de asemenea, servicii

de baza precum informararea si consilierea persoanelor cu nevoi. Acesta se ocupa cu distribuirea de

ajutoare sociale asigurate de Guvernul Romaniei. Serviciul are la baza functionarii sale:

Regulamentul de organizare si functionare, Legea 416/2001(Venitul minim garantat), Legea

57

343/2004 (protectia persoanelor cu dizabilitati), Legea 61/1993 si Ordonanta de Urgenta 105/2003

(privind alocatia de stat a copilului) si alte acte normative cu referire la investigatiile sociale, sprijin

in completarea de formulare necesare sistemului national de ajutoare sociale etc.

Noi avem responsabilitatea si ne angajam sa realizam si sa furnizam accesul egal la servicii de

asistenta sociala diversificate si de calitate pentru a acoperi nevoile individuale sau de grup. In acest

proces vom implica toti factorii cheie din comunitate. Noi dorim sa realizam un oras Modern si

Prosper, având la baza standardele europene

In ceea ce priveste furnizarea serviciilor sociale si sa incurajam fiecare cetatean al comunitatii noastre

pentru a atinge potentialul sau maxim, ca astfel sa contribuie efectiv la dezvoltarea bunastarii sociale

a comunitatii. Aceasta munca o vom realiza impreuna si prin consultarea cu Directia Generala pentru

Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis (DGASPC).

Conform Axei 1 din Planul National de Dezvoltare Regionala 2013-2016, prioritatea noastra va fi sa

investim in restructurarea si modernizarea infrastructurii sectorului social, prin realizarea de proiecte

ce privesc reabilitarea, modernizarea serviciilor sociale pentru o mai buna livrare a acestora catre

beneficiari.

Serviciul de Sanatate din orasul Recas si satele apartinatoare este asigurat de un un numar de 10

cabinete medicale cu 10 medici de familie si 10 asistenti medicali.

Pentru asigurarea serviciilor medicale si pentru acoperirea echilibrata a zonelor rurale s-a dispus la

nivel judetean infiintarea de centre de permanenta.

Sunt 9 centre de permanenta: in Ciacova, Dudestii Vechi, Fibis, Gataia, Liebling, Nitchidorf, Recas,

Sacosu Turcesc, Teremia Mare; Acestea functioneaza zilnic in intervalul orar 20.00-08.00 si non stop

in zilele de sâmbata, duminica si sarbatori legale.

Aceasta infrastructura nu este de ajuns pentru a satisface nevoile medicale ale locuitorilor din Recas.

In plus, lipsa unui management eficient si a investitiilor in ultimii 15 ani a condus la o degradare

continua a spatiilor si serviciilor.

Pentru imbunatatirea serviciilor medicale dorim infiintarea unui Centru de Urgenta care sa preia

cazurile de urgenta de pe raza orasului Recas si a comunelor invecinate.Acest centru va fi dotat cu cu

echipamentele necesare si cu una-doua ambulante. Vom dezvolta un sistem de baze de date IT

integrat cu cel al altor spitale din judet prin stabilirea de partneriate sub autoritatea Autoritatii de

Sanatate Publica Timis.

58

Vom incuraja, de asemenea, investitorii privati interesati in deschiderea de clinici specializate la

Recas, care pot atrage “turismul medical” adica pacienti din România sau strainatate. Primaria va

oferi terenuri si acces la utilitati pentru orice fel de investitie medicala de acest gen.

Societatea civila este foarte putin dezvoltata la nivelul orasului nostru. Doar câteva ONG-uri care

apartin sectorului social si alte câteva ONG-uri regionale desfasoara proiecte in zona noastra. Aceasta

situatie conduce la o slaba participare a cetatenilor la viata urbei in cadrul unor activitati organizate.

Pentru ca oraul Recas sa devina un oras Modern si Prosper, trebuie sa imbunatateasca participarea

organizata a cetatenilor la viata comunitatii. In anii urmatori:

Vom promova si incuraja infiintarea de organizatii non-profit si de caritate cu activitati in

diferite domenii ale vietii de zi cu zi (asistenta sociala, protectia mediului, democratie locala,

egalitatea sexelor, consilierea cetatenilor, etc.) cu care Primaria va intra in parteneriat pentru

diverse proiecte finantate de UE si de alte organizatii ale donorilor;

Vom promova si incuraja cooperarea dintre ONG-urile din Recas si cele judetene, nationale si

internationale, dintre acestea si institutiile si entitatile publice si private, si vom asista ONG-

urile locale pentru identificarea unor viitori colaboratori atât nationali cât si internationali.

Vom infiinta un Centru de Resurse ONG la nivelul Primariei cu scopul de a promova un

comportament asociativ, de a sprijini initiativele si proiectele ONG-urilor, de a contribui la

construirea si intarirea capacitatii acestui sector cu scopul unei mai bune functionari in cadrul

societatii locale. Centrul va oferi servicii de informare, asistare si sprijin atât ONG-urilor cu

activitate in Recas, cât si celor din imprejurimi.

Primaria Recas a initiat si va desfasura proceduri de consultare publica pentru toate deciziile. Vor fi

initiate o serie de interviuri si intâlniri de consultare publica cu privire la selectarea celor mai

importante proiecte pentru dezvoltarea orasului. Biroul de Consiliere pentru Cetateni va pregati

lunar rapoarte si statistici referitoare la opiniile cetatenilor, in colaborare cu reprezentantii ONG-

urilor, care vor fi prezentate la intâlnirile Consiliului Local.

59

PRIORITATEA 6:

“Recas – un oras curat“


Implementarea și finalizarea, pâna in 2016, a unui program pentru modernizarea Statiei de

Epurare a apei pâna in 2016;

Extinderea infrastructurii de apa si de canalizare in zona rurala pâna in 2016;

Organizarea transportuluiu deseurilor solide catre o groapa de gunoi ecologica si

obtinerea unui procent de 40% deseuri reciclate

Implementarea unui program pentru cresterea procentului de spatii verzi ale orasului pâna

la 30% pâna in 2018;

Reducerea poluarii cauzate de fum prin extinderea, pâna in 2020, a retelei de gaze naturale

in toate satele apartinatoare;

Una dintre cele mai mari surse de poluare din Recasi este reprezentata de incalzirea caselor pe baza

de combustibil lemnos, in special in satele apartinatoare unde nu este introdus gazul metan.

O prioritate importanta pentru oras este reprezentata de realizarea unui sistem de furnizare a gazului

natural si in aceste sate, asigurând astfel nu numai un mediu mult mai curat, dar si o importanta

economie de energie (odata cu reabilitarea cladirilor si conservarea lemnului ca resursa naturala.

Actuala Statie de Furnizare a Apei se află în curs de modernizareși va fi realizată conform

standardelor europene, care sa asigure calitatea apei potabile livrate cetatenilor.

60

OBIECTIVE SPECIFICE

ŞI

PROIECTE IDENTIFICATE

1. INFRASTRUCTURA

Nr.

crt.

Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului

1. Îmbunătăţirea calităţii drumurilor si a

trotuarelor, străzilor și aleilor pe întreg

teritoriul orasului Recas si a satelor

apartinatoare

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Refacerea drumurilor, trotuarelor,

aleilor și străzilor in orasul Recas si

in satele apartinatoare

2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru

vehicole cu tractiune animala si

agricole in orasul Recas

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Drumuri pentru vehicole cu tractiune

animala si agricola in orasul Recas.

3. Modernizarea intersectiilor orasului

Recas

FNR UE,

BL, BJ, BS

Modernizarea intersectiilor orasului

Recas

61

4. Modernizarea, reabilitarea şi extinderea

reţelei de apă potabilă, a reţelei de

canalizare menajeră şi pluvială,

depistarea legăturilor dintre sistemele

de canalizare in orasul Recas si satele

apartinatoare

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Modernizarea,

reabilitarea şi

extinderea reţelei

de apă potabilă, a reţelei de

canalizare, apa

menajeră şi

pluvială, depistarea

legăturilor dintre

sistemele de

canalizare in orasul Recas si satele

apartinatoare.

5. Pietruire străzi rurale în satele

apartinatoare orasului Recas: Izvin,

Bazosul Vechi, Petrovaselo, Stanciova,

Herneacova

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Pietruire străzi

rurale în satele apartinatoare orasului

Recas

6. Reabilitare drum de legătură intre

orasul Recas si satele apartinatoare:

Stanciova si Nadas.

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Reabilitare drum de legătură intre

Recas – sate apartinatoare.

7. Reabilitare clădire extensie - Primărie

FNR UE,

BL, BJ, BS.

PTE şi dotări

8. Extindere și dotare cu utilități a zonei

unde sunt construite locuinţele sociale

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studiu de

prefezabilitate,

fezabilitate şi

execuţie

9. Introducerea colectării selective a

deşeurilor şi refolosirea acestora

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studiu de

fezabilitate cu

privire la

introducerea

selectivă a

deşeurilor.

Introducerea

colectării selective

şi refolosirea

deşeurilor.

62

10. Extinderea și amenajarea de parcuri,

locuri de joaca pentru copii şi spaţii

verzi, perdele forestiere

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studii geo, topo si dotari.

11. Amenajarea unui alt teren de sport in

Recas

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studii geo, topo si dotari

12. Extindere Reţea iluminat public și

înlocuire rețea pentru a reduce

consumul (energie solară)

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studii geo, topo,

Studiu de

fezabilitate, PTE şi dotari.

13. Modernizarea staţiei de epurare

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studiu de

prefezabilitate,

fezabilitate şi

execuţie.

14. Delimitarea perimetrului de protecţie a

puţurilor de captare a apei potabile şi

urmărirea sistematic a evoluţiei

cantitative şi calitative a apei din orasul

Recas si satele apartinatoare

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Delimitarea perimetrului de protecţie

a puţurilor de captare a apei potabile

şi urmărirea sistematic a evoluţiei

cantitative şi calitative a apei din

orasul Recas si satele apartinatoare

15. Extindere sediu Unitate de pompieri.

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studii geo, topo,

Studiu de

fezabilitate, PTE şi dotări.

16.

Modernizare si extindere a retelei de

gaz metan

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studii geo, topo,

Studiu de

fezabilitate, PTE şi dotări.

63

2. MEDIUL DE AFACERI

Nr.

crt.


1. Creşterea calităţii

managementului

întreprinderilor mici şi

mijlocii

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Cursuri de perfecţionare pentru

conducerea firmelor mici şi mijlocii:

management marketing finanţarea

întreprinderilor.

2. Sprijinirea firmelor locale în

asigurarea resurselor umane şi

asigurarea pieţelor de desfacere

pentru produsele fabricate.

FNR UE, BL,

BJ, BS.

Crearea unui birou care să dispunã de o

bază de date cu expoziţiile care urmează

să fie organizate.

Sprijinirea participării firmelor la

expoziţii şi târguri.

Înfiinţarea unei societăţi comerciale

pentru recrutarea şi instruirea forţei de

muncă.

Crearea unui birou care se ocupă cu

monitorizarea posibilităţilor de atragere

de capital (fonduri nerambursabile,

credite preferenţiale).

Crearea unui birou unic pentru

antreprenorii la inceput de drum.

3. Retehnologizarea

societătilor

comerciale

FNR UE, BL,

BJ, BS.

Credite de investiţii.

Încurajarea retehnologizării prin

acordarea de facilităţi de către Primărie

la impozitele şi taxele locale pe o

anumită perioadă de timp.

Retehnologizarea propriu-zisă a firmelor.

Retehnologizarea prin programe din

fonduri nationale.

4. Dezvoltarea sectorului de servicii

pentru a raspunde nevoilor

comunitatii

FNR UE, BL,

BJ, BS

Dezvoltarea sectorului de servicii pentru

a raspunde nevoilor comunitatii

64

5. Informarea si stimularea

implementarii sistemelor de

calitate ISO, HCCP pentru produse

si servicii

FNR UE, BL,

BJ, BS

Inplementarea sistemelor de calitate ISO

si HCCP pentru produse si servicii.

6. Atragerea investitorilor locali si

straini prin existența parcului

industrial in orasul Recas

FNR UE, BL,

BJ, BS

Dezvoltare zonă industrială in orasul

Recas și satele aparținătoare

3. AGRICULTURĂ, SILVICUTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Nr.

crt.


1. Evaluarea suprafeţelor

agricole, crearea categoriilor

calitative de soluri locale, crearea

planului de exploatare a suprafeţelor

agricole,

folosirea mai eficientă a

suprafeţelor agricole.

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Evaluarea complexă a

suprafeţelor

agricole din Iecea Mare

(fertilitate,

nivelul poluării,caracteristicile

ecologice, etc). Îmbunătăţirea

efectivelor de animale,

eficientizarea

activităţilor agricole

2. Asigurarea condiţiilor pentru crearea

unor activităţi rentabile în

agricultură.

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Dezvoltarea infrastructurii

agricole din comuna Iecea

Mare (grajduri, adăpătoare,

etc.)

Sprijinirea economiei

autohtone (mai

ales a industriei alimentare)

prin

acordarea unor subvenţii,

sprijinirea

cheltuielilor de închiriere.

Alcătuire stand pentru

producatorii

locali.

65

3. Punerea în folosinţă a

terenurilor neagricole, scoase de sub

exploatațiile agricole

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Crearea unei zone de

agrement

4. Amenajare parc auto pentru utilajele

Primariei orasului Recas

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Amenajare parc auto pentru

utilajele Primariei orasului

Recas

5. Sprijin şi consultanţă

profesională pentru

întreprinzători agricoli.

Sprijinirea inovaţiilor.

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Organizarea unor cursuri în

domeniul agriculturii -

creşterea animalelor

- cultura plantelor (cartofi şi

plante

furajere). Crearea unui centru

de

calificare a produselor şi a

alimentelor

ecologice (bioalimente).

6. Îmbunătăţirea calităţii produselor

agricole.

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Dezvoltarea parteneriatelor

formate între producători şi

prelucrători

- organizarea unor întâlniri

profesionale

- organizarea seminariilor

- prezentarea cât mai largă a

valorilor naturale

- promovarea metodelor

bioculturale

7. Dezvoltarea IMM-urilor

în industria alimentară si comert

FNR UE, BL, BJ,

BS.

IMM – uri competitive

8. Crearea si dezvoltarea unor centre de

colectare a legumelor si fructelor si

conectarea acestora la retele

regionale de productie si distributie

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Infiintarea centrelor de

colectare legume-fructe.

66

9. Sprijin pentru imbunatatirea

ambalarii si etichetarii produselor

agricole.

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Sprijin pentru inbunatatirea

ambalarii si etichetarii

produselor agricole.

10. Sprijin in dezvoltarea, protejarea si

valorificarea produselor locale (local

branding).

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Sprijin in dezvoltarea,

protejarea si valorificarea

produselor locale (local

branding).

11. Sprijin pentru ridicarea productiei

micilor producatori in sectorul viticol

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Dezvoltarea sectorului viticol

4. DEMOGRAFIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

Nr.

crt.


1. Creşterea calităţii vieţii

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Traininguri cu tema

modalităţilor de

petrecere a timpului liber.

2. Creşterea speranţei de

viaţă.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema

afecţiunilor produse de

stres.

Training cu tema vieţii

sănătoase

Prezentări despre efectele

negative ale

fumatului, consumul de

alcool şi droguri

Prezentări despre igienă.

Prezentări pe tema

îmbolnăvirilor virale.

3. Crearea unor noi locuri de muncă.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema atragerii

investitorilor străini.

67

Training de marketing şi

strategii de Vânzări

Training de programe.

Training de atragere a

fondurilor.

Training de scriere a

proiectelor.

4. Fiecărui cetăţean al oraşului trebuie să

i se ofere posibilitatea de a desfăşura o

activitate, având în vedere

posibilităţile fizice şi intelectuale ale

fiecărei persoane aflată în dificultate.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Program de instruire şi de

orientare profesională.

Studiu privind calitatea

vieţii în comunitate.

5. Reabilitarea, extinderea si dotarea

dispensarelor necesare orasului si

satelor apartinatoare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea, extinderea si

dotarea dispensarelor

necesare orasului si satelor

apartinatoare

6. Constructie, amenajare si dotare

policlinica si maternitate in orasul

Recas

FNR UE, BL, BJ, BS.

Constructie, amenajare si

dotare policlinica si

maternitate in orasul Recas

5. INVATAMINT - EDUCATIE

Nr.

crt.


1. Reabilitarea, extinderea şi

modernizarea scolilor din satele apartinatoare

Fonduri

Nerambursabile UE,

buget local,

judeţean şi de

stat

(FNR, BL, BJ, BS)

Studiu de

fezabilitate,

Proiect tehnic de

execuţie şi dotare

şcoală

68

2. Construirea unei scoli noi la Izvin

FR, FNR, BL,BJ,BS

Constructie scoala

noua la Izvin

3. Achiziţionare centrale

termice pentru scolile modernizate si noi

construite

FR, FNR, BL,BJ,BS

Achiziţionare

centrale

termice

3. Reabilitare, extindere şi

modernizare Gradinite

FNR UE, BL,BJ,BS

Studiu de

fezabilitate,

Proiect tehnic de

execuţie şi dotare

gradinite.

4. Programe de formare si instruire in domeniul:

- managementul productiei si valorificarii in

domeniul agricol

- managementul turistic

- managementul cultural, prestari

servicii, utilizarea tehnologiei

informationale, industrie alimentara,

asigurarea calitatii

FNR UE, BL,BJ,BS

Programe de formare

si instruire

5. proiect de investitii private in crearea unui

Centru de instruire in servicii turistice si

ospitaliere

FNR UE, BL,BJ,BS Programe de formare

si instruire

6. SOCIAL

Nr.

crt.


1. Servicii specializate pe problematica

copilului aflat în stiuație de risc major

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Creşterea

numărului copiilor

rromi care

frecventează

instituţiile de

învăţământ

69

preşcolar şi şcolar.

Asigurarea

participării

tuturor copiilor,

proveniţi din familii

dezavantajate la

educaţie la vârsta

prescrisă de lege şi fără

discriminări.

2. Înfiinţarea unui centru de permanenţă

pentru persoane de vârsta a III-a.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centru de

permananţă pentru

bătrâni.

3. Centrul de consiliere a persoanelor

abuzate

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul de

consiliere a

persoanelor abuzate

4. Unitate medico-socială

FNR UE, BL, BJ, BS.

Oferirea unor

servicii medicale în

sistem integrat.

5. Ajutorul acordat persoanelor şi

familiilor care nu îşi pot asigura

singure cele necesare unui trai decent

trebuie să se bazeze pe un sistem bine

stabilit şi bazat pe profesionalism.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Îmbunătăţirea

serviciilor publice

de asistenţă socială.

Training pentru

funcţionari publici.

6. Reducerea la minimum posibil al

numărului copiilor instituţionalizaţi

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu privind

valorile acceptate

de familiile din

localitate.

Program de

conştientizare a

valorilor umane de

bază.

7. Extinderea reţelei de ajutor social

acordat persoanelor în vârstă, care

necesită îngrijire la domiciliu

FNR UE, BL, BJ, BS.

Asistenţă medicală

şi socială la

domiciliu pentru

persoane în vârstă.

70

7. OBIECTIVE CULTURALE

Nr.

crt.


1. Modernizarea, reabilitarea căminelor culturale

din orasul Recas si satele apartinatoare.

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Reabilitarea si extinderea

căminului cultural

din Recas si satele

apartinatoare.

2. Programe culturale

reprezentative.

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Ruga Recasului si ruga

satului

Festival de muzica

traditionala sarba

3. Extindere si modernizare biblioteca

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Achiziţie de cărţi, dotare cu

calculatoare, modernizarea

spatiului alocat.

4. Editarea unor publicații locale FNR UE,

BL, BJ, BS.

Editarea unui ziar local

5. Reabilitarea cladirii - Muzeul de Istorie Recas FNR UE,

BL, BJ, BS.

Reabilitarea cladirii -

Muzeul de Istorie Recas

6. Crearea de centre de tineret pentru petrecerea

timpului liber

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Centre de tineret pentru

recreere.

7. Păstrarea tradițiilor etno-culturale

UE, BL Promovare tradiții

71

8. CULTE

Nr.

crt.


1. Amenajarea cimitirelor

de pe teritoriul orasului si satelor

apartinatoare

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Extinderea cimitirului şi

împrejmuirea acestuia

2. Construcţie casă mortuară in orasul

Recas si in satele apartinatoare

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate şi de execuţie.

3. Dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de

parteneriat dintre biserici,prin programe

comune religioase şi caritabile.

FNR UE,

BL, BJ, BS.

Comisie mixtă privind acţiunile

caritabile creştine.

4. Reabilitarea lacaselor de cult FNR UE,

BL, BJ, BS.

Reabilitarea lacaselor de cult

9. SPORT

Nr.

crt.


1. Modernizare și dotare sală de

sport, cu utilităţile aferente in orasul

Recas

FNR UE,

BL,BJ,BS

Studii geo, topo,

Studiu de

fezabilitate, PTE şi

dotari

2. Construirea pina in anul 2020 a unui

centru sportiv modern, compus din:

- sala sporturilor

- piscine

- teren de fotbal, tennis, baschet,

volei si handbal

FNR UE,

BL,BJ,BS

Studii geo, topo,

Studiu de


dotari

72

3. Reabilitare, amenajare şi

modernizare baza sportiva

FNR UE,

BL,BJ,BS

Studii geo, topo,

Studiu de


dotari

10. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Nr.

crt.


1. Infochioşc (1-2 aparate)

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Acces la informaţii publice

2. Extindere reţea calculatoare

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Extindere reţea calculatoare

3. Birou de consiliere cetateni. FNR UE, BL, BJ,

BS.

Birou de consiliere cetateni.

4. Birou pentru promovarea dezvoltarii

rurale.

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Birou pentru promovarea

dezvoltarii rurale.

5. Infiintarea unui centru de resurse ONG FNR UE, BL, BJ,

BS.

Centrul resurse ONG

6. Realizarea centrului civic al orasului

Recas

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Centrul civic Recas

7. Finalizare plan urbanistic general

actualizat

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Plan urbanistic general

8. Achizitionare mijloace transport scolar; FNR UE, BL, BJ,

BS.

Extindere parc auto transport

scolar

73

9. Amenajare parc auto pentru utilajele

Primariei orasului Recas

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Parc auto Primarie

11. TURISM

Nr.

crt.


1. Construirea unei piste pentru

roleri

FNR UE, BL,

BJ, BS.

Studiu de fezabilitate, executie si dotari

2. Elaborarea si implementarea

unor programe turistice

integrale

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Centrul olimpic pentru crearea unor

evenimente sportive, tabere pentru

sportivi si profesionisti (retea, apa,

canalizare, reconstructia drumului,

energie electrica, piscina, hotel,

camping, alei, spatii agrement, crearea

unui habitat adecvat pentru fauna si

flora, crearea zonelor de protectie si

construirea unei parcari)

3. Promovarea turismului cultural,

istoric, balnear si de agrement

Asistenta si instruire personal

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Expozitii si conferinte turistice,

instruire personal turistic, asistenta de

specialitate, schim de experienta.

4. Promovarea orasului Recas prin

infiintarea centrelor locale de

degustarea vinului, Institutul de

cercetare a vinului si Muzeul

vinului in Recas

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Elaborarea unei strategii de promovare

si de marketing.

5. Lansarea festivalului de vin din

orasul Recas

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Festivalul vinului

6. Implementarea si dezvoltarea

agroturismului si a turismului

ecologic

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Dezvoltarea turismului ecologic

74

7. Infiintarea pistelor pentru

biciclete

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Piste pentru biciclet

8. proiecte de investitii private in

domeniul turismului –

FNR UE, BL, BJ,

BS.

Centrul de Agrement “Grand Spa &

Country Club” – in localitatea

Herneacova

Propunere de proiect 01

Titlul proiectului Extinderea alimentarii cu apa si introducerea

canalizarii

Potential leader al proiectului Primaria orasului Recas

Obiectiv Asigurarea cu apa potabila si de buna calitate a

locuitorilor

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2

Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis 2,3,4

Resurse

Intrare Analiza situatiei actuale a alimentarii cu apa si

canalizarii

Analiza nivelului serviciilor

Plan urban

Echipa proiectului

Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea alimentarii cu apa si canalizare a

localitatii

Îmbunatatirea nivelului serviciilor

Îmbunatatirea accesibilitatii

Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin asigurarea apei

potabile de buna calitate

Dezvoltarea unei retele de canalizare

75

Resurse financiare

Buget indicativ

Surse de finantare Fonduri structurale

Fonduri locale

Fonduri nationale

Fonduri judetene

Finantare proprie

Potentiali parteneri

Consiliul local

Consiliul judetean

Asociatii intercomunitare

Agentia de dezvoltare rurala

Experti în domeniul apei


Titlul proiectului Refacerea drumurilor, strazilor si trotuarelor din

oras


Obiectiv Inbunatatirea calitatii drumurilor, strazilor si

trotuarelor pe intreg teritoriul orasului




Resurse

Intrare Analiza situatiei actuale a drumurilor si trotuarelor

Plan rural

Echipa proiectului


Iesire Îmbunatatirea calitatii drumurilor, strazilor si a

76

trotuarelor

Îmbunatatirea accesibilitatii in oras

Rezultat Îmbunatatirea drumurilor si trotarelor in vederea

cresterii posibilitatilor de circulatie cu mijloace de

transport si pietonal

Dezvoltarea unei retele de drumuri si trotuare

necesare orasului

Resurse financiare

Buget indicativ


Fonduri locale

Fonduri nationale

Fonduri judetene

Finantare proprie


Consiliul local

Consiliul judetean


Experti în domeniul drumurilor


Titlul proiectului Introducerea colectarii selective a deseurilor si

refolosirea acestora


Obiectiv Inbunatatirea calitatii vietii din punct de vedere al

mediului orasului




Resurse

77

Intrare Analiza situatiei actuale pentru colectarea deseurilor

si refolosirea lor

Plan de mediu

Echipa proiectului


Iesire Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluarii

Îmbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluarii

si cresterea calitatii mediului inconjurator

Construirea unei rampe de colectare a deseurilor

Resurse financiare

Buget indicativ


Fonduri locale

Fonduri nationale

Fonduri judetene

Finantare proprie


Consiliul local

Consiliul judetean

Agentia de mediu

Experti în domeniul mediului


Titlul proiectului One-stop shop pentru antreprenorii aflati la inceput

de drum

Potential leader al proiectului Orasul Recas

Obiectiv Crearea unui birou unic pentru sprijinirea

antreprenorilor aflati la inceput de drum din Orasul

Recas

78


Referire la tema 2.2

Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii

Dezvoltarea regionala

(axa POR 1, 4)

Resurse

Intrare Serviciile economice ale orasului

Analiza procedurilor legate de înfiintarea afacerilor

Analiza nevoilor pentru înfiintarea afacerilor

Expertiza privind dezvoltarea afacerilor

Iesire serviciu integrat pentru înfiintarea unei afaceri

consolidarea sprijinului pentru tinerii aflati la

început de drum

integrarea procedurilor

transparenta procedurilor

intensificarea schimbului de experienta

evaluarea unor noi idei de afaceri

Rezultat o economie mai competitiva

promovarea dezvoltarii afacerilor

un oras mai dinamic

consolidarea profilului orasului

Resurse financiare

Buget indicativ


Finantare locala

Finantare privata

Fonduri nationale

Finantare proprie


OTIMMC

Camera de comert

birourile de înregistrare

79

institutii financiare

ministerele respective

Agentia de dezvoltare regionala


Titlul proiectului Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a

legumelor si fructelor si conectarea acestora la

retele regionale de productie si distributie

Potential leader al proiectului Primaria Orasul Recas

Obiectiv Inbunatatirea posibilitatilor de comercializare a

legumelor si fructelor din productie proprie




Resurse

Intrare Analiza situatiei actuale a posibilitatilor de

comercializare a productiei proprii din gospodariile

orasului si a satelor apartinatoate

Plan rural

Echipa proiectului


Iesire Îmbunatatirea posibilitatilor de conectare la retelele

regionale de productie si distributie

Îmbunatatirea promovarii produselor din productie

proprie

Rezultat Centrele infiintate asigura colectarea legumelor si

fructelor din productie proprie.

Dezvoltarea unei retele de comercializare a

produselor.

80

Resurse financiare

Buget indicativ


Fonduri locale

Fonduri nationale

Fonduri judetene

Finantare proprie


Consiliul local

Consiliul judetean


Experti în domeniul agricol

APIA

Camera de comert


Titlul proiectului Birou pentru promovarea dezvoltarii proiectelor in

mediul urban


Obiectiv Crearea unui birou specializat pentru promovarea

programelor si proiectelor pentru dezvoltarea locala

din fonduri nerambursabile nationale si UE.


Referire la tema 4

Referire la fondurile structurale Dezvoltarea administrativa POR axis 4, OP 4

Resurse

Intrare Programe de dezvoltare locala

81

Proiecte de dezvoltare locala

Departamentul UE al orasului

Planul de dezvoltare al orasului


Plan urban

Plan de mobilitate

Plan de patrimoniu

Planul de mediu al orasului

Iesire Înfiintarea unui birou specializat pentru promovarea

programelor si proiectelor .

Rezultat Cresterea constientizarii cetatenilor comunei despre

programelor si proiectelor UE de dezvoltare locala

Utilizarea eficienta a fondurilor europene si

nationale.

Resurse financiare

Buget indicativ


Fonduri locale

Fonduri private

Fonduri judetene

Fonduri nationale.

Finantare proprie


Agentii de consultanta

Agentii de marketing

ONG-uri

Administratia locala

Agentii de inginerie

Organizatii ce se ocupa de patrimoniu

Camera de comert

82


Titlul proiectului Biroul de consiliere cetateni

– Un instrument de comunicare in interiorul

orasului Recas


Obiectiv Îmbunatatirea comunicatiei publice de la si catre

cetateni.


Referire la tema 4

Referire la fondurile structurale - Dezvoltare administrativa POR axis 4, OP 4

Resurse

Intrare Plan de comunicatii

Definirea produselor de comunicatie

Tehnologie

Experti în comunicatii si echipe de comunicatie

Iesire Îmbunatatirea comunicatiei dintre consiliul local si

populatia locala

Rezultat Îmbunatatirea imaginii orasului

Îmbunatatirea calitatii vietii

O comunicare mai directa între consiliul local si

populatie

Resurse financiare

Buget indicativ


Fonduri nationale

Fonduri private si sponsorizari

Fonduri locale

Finantare proprie

83


Camera de comert

Media locala

Universitatea Timisoara

Experti în comunicatii


Titlul proiectului Îmbunatatirea infrastructurii locurilor de joaca si a

spatiilor verzi


Obiectiv Amenajarea de parcuri si spatii verzi.



Referire la fondurile structurale Dezvoltarea regionala

Dezvoltarea infrastructurii

Îmbunatatirea competitivitatii economice

Axa POR 1,4

Resurse

Intrare Un plan de dezvoltare recreationala pentru copiii

din oras.

Evaluarea infrastructurii recreationale pentru

copiii din Recas.

Evaluarea nevoilor de recreere a copiilor din

Recas

Plan de dezvoltare economica

Plan de investitii, legat de cerintele calitative

Plan de urbanism

- Plan de dezvoltare a orasului.

Iesire Îmbunatatirea calitativa si cantitativa a ofertei

infrastructurii locurilor de joaca pentru copii

o participare sociala mai buna la activitatile

comune

o mai buna socializare

84

un plan de actiune în vederea cresterii ofertei de

locuri de joaca si infrastructura

Rezultat cresterea atractivitatii Orasului Recas

consolidarea profilului social si economic al

Orasului Recas

cresterea calitatatii vietii în oras

stimuleaza coeziunea sociala în oras.

Resurse financiare

Buget indicativ


Cofinantare

Finantare locala

Finantare judeteana

Finantare nationala

Finantare proprie


Agentia de dezvoltare

Administratia locala

Departamentul de planuri de urbanism, serviciile

de siguranta si securitate

Organizatiile sportive din comuna

ONG


Titlul proiectului Socializarea persoanelor vârstnice


Obiectiv Grija activa pentru persoanele vârstnice dar

sanatoase, în special crearea de cluburi


85


Referire la fondurile structurale

Resurse

Intrare - spatii disponibile detinute de primarie;

- carti de la bibliotecile existente;

- sponsorizari constând în mâncare usoara / uscata

si bauturi nealcoolice (de la restaurante mari sau

companiile puternice de catering);

- liste de persoane batrâne, dar sanatoase de la

preoti si invitatii;

Iesire - cluburi pentru vârstnici

Rezultat În unele activitati persoanele vârstnice pot ajuta

comunitatea sau alte persoane vârstnice.

Resurse financiare

Buget indicativ

Surse de finantare Bugetul local + sponsorizari

Finantare proprie

Potentiali parteneri - potentialul si expertiza ONG-urilor existente

deja implicate în îngrijirea persoanelor vârstnice,

dar bolnave.

- organizatii studentesti (punând la dispozitie

bibliotecari, chelneri, etc.)

- bisericile ortodoxe si catolice.

86

Titlul proiectului Crearea unui centru de training pentru promovarea

turismului


Obiectiv Crearea unui centru de specializare pentru

promovarea turismului in Orasul Recas



Referire la fondurile structurale Dezvoltarea capitalului uman

Îmbunatatirea competitivitatii economice

(ROP Axis 4/ OP 4)

Resurse

Intrare Plan de dezvoltare a turismului

Plan de mobilitate

Evaluarea mediului

Grup de comunicare si experti lingvistici

Centru profesional de specializare

Iesire Înfiintarea unui centru de specializare

Definirea unui pachet de specializari având ca

tema promovarea turismului si orientarea

asupra clientului

Rezultat O mai buna calitate a serviciilor

Mai multa concentrare asupra clientilor si

turistilor

Mai multi furnizori de servicii profesionale

pentru potentialii turisti

O mai buna cunoastere a limbilor straine


87

Resurse financiare

Buget indicativ

Surse de finantare fonduri structurale

bugetul local

finantari private

împrumuturi bancare

Finantare proprie


primaria Orasul Recas

furnizori de servicii turistice

centrul de specializare

centrul de perfectionare lingvistica

camera de comert

Organizatia hotelurilor, restaurantelor si

barurilor

Organizatia taximetristilor


Titlul proiectului Plan de dezvoltare turistica


Obiectiv Elaborarea unui studiu, având în vedere

potentialul turistic local si regional din Timis si a

unui plan de actiune adecvat.

Durata proiectului 1 an


Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii economice (ROP

– Axis 4/Axis 5 + OP 2)

Dezvoltarea capitalului uman

88

Resurse

Intrare Plan de dezvoltare socio-economica

Analiza sectorului turismului

SWOT pentru sectorul turismului în Timis

Analiza valorilor turistice din Orasul Recas

Analiza potentialului de dezvoltare turistica

Iesire Plan de dezvoltare turistica

Plan de actiune pentru dezvoltarea turismului

Rezultat Îmbunatatirea calitatii turismului

Consolidarea legaturii dintre turism si

dezvoltarea socio-economica

Îmbunatatirea imaginii in Orasul Recas

Principii pentru consolidarea sectorului

turismului

Resurse financiare

Buget indicativ

Surse de finantare fonduri structurale

bugetul local

împrumuturi bancare

Finantare proprie


Consiliul Judetean Timis

Sindicatul hotelurilor, restaurantelor si

barurilor

Parteneri sociali

Administratorii patrimoniului

Administratia orasului


Titlul proiectului Analiza impactului dezvoltarii turismului asupra

dezvoltarii locale si regionale

Potential leader al proiectului Primaria Orasului Recas

89

Obiectiv Analiza impactului dezvoltarii turismului asupra

potentialului de dezvoltare locala si regionala.



Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii economice ROP axis

4

Resurse

Intrare Analiza sectorului turistic în Timis si în

regiune

Analiza sectorului economic în Timis si în

regiune

Strategia de dezvoltare locala si regionala

Strategia de dezvoltare turistica

Echipa proiectului

Consultanta si experti

Iesire Analiza impactului socio-economic al

turismului asupra dezvoltarii locale

Analiza impactului socio-economic al

turismului asupra dezvoltarii regionale

Definirea strategiei pentru consolidarea

dezvoltarii locale si regionale prin dezvoltarea

turismului

Rezultat Viziune privind impactul turismului asupra

dezvoltarii locale si regionale viitoare

Identificarea sistemului de monitorizare

privind acest impact

Resurse financiare

Buget indicativ


Fonduri private

Fonduri locale

Finantare proprie

90


Consultanta si experti

Agentia de dezvoltare economica (locala si

regionala)

Agentia de dezvoltare turistica

Camera de Comert

PARTEA IV

INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ

2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ

Orașul Recaș ocupă o suprafaţă

de 23198 hectare (2,66 % din

suprafaţa totală a Judeţului Timiş), din

care cea mai mare suprafață (84,30 %)

o reprezintă terenul agricol 19558 Ha.

După forma de proprietate,

terenul agricol este deținut în proporție

de peste 84,3 % de proprietari privați,

în timp ce terenul neagricol este

deținut într-o proporție de 9,38 % de

stat.

Conform legii 213 mai există și proprietatea privată a statului.

91

Tabel nr.1- Împărțirea suprafeței administrative, după forma de proprietate

Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total

ha % ha % ha

Proprietate publică a UAT 254 1,29 76 3,49% 330

Proprietate privată a UAT 3949 20,19 1711 78,59% 5660

Proprietate privată 15355 78,51 390 17,91% 15745

TOTAL 19558 100 2177 100 21.735

Sursa – Biroul Agricol, Primăria Recaș

Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței administrative

a orașului s-a modificat după cum se poate observa din datele prezentate mai jos, mici variații

înregistrându-se la categoria vii și livezi / teren agricol / păduri / ape și bălţi etc.

Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

Categorie de folosință Suprafața (ha / km)

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010

Teren agricol, din care: 19558 19558 19872 19872 19872

- arabil 12121 12121 13112 13112 13112

- pășuni și fânețe 5611 5718 4780 4780 4780

- vii și livezi 1819 1819 1965 1965 1980

Păduri şi alte terenuri cu

vegetație forestieră 1810 1810 1810 1810 1810

Ape și bălți 403 403 403 403 403

92

Teren intravilan 467 872 872 872 872

Drumuri (km) 510 510 410 410 410

Neproductiv 450 450 450 450 160

Suprafața totală 23198 23198 23817 23527 23527

Sursa- Biroul Agricol Primăria Recaș

Suprafața agricolă totală este alcatuită din teren arabil în cea mai mare parte – 12121 ha (61,97 %),

pășuni și fânețe 5611 ha (28,68 %) și vii şi livezi 1819 ha (9,30%).

Fondul forestier acoperă 1810 hectare, ocupând locul 2 în structura suprafeței administrative a

orașului (7, 80 % din totalul suprafeței administrative) și este reprezentată de păduri și alte terenuri cu

vegetație forestieră.

Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Recaş este de 403 hectare, reprezentând 1,73 % din

suprafața totală a orașului și este alcătuit din ape şi bălți.

Intravilanul

localității

93

Terenul intravilan al orașului Recaş ocupă în prezent o suprafaţă de 1001,919 hectare (4,318

% din total suprafață administrativă).

Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan

ZONE FUNCŢIONALE

An 2014 An 2006

Suprafaţa

(ha)

Procent (% )

din total

intravilan

Suprafaţa (ha)

Procent (% )

din total

intravilan

Locuinţe şi funcţiuni

complementare 650,069 64,882

591,81 62,720%

Unităţi industriale şi depozite 7,22 0,72 7,22 0,765

Unităţi agro-zootehnice 132,81 13,255 132,81 14,075

Instituţii şi servicii de interes

public

15,83 1,57 15,83 1,68

Căi de comunicaţie şi transport

(rutier)

149,04 14,87 149,04 15,795

Spaţii verzi, sport, agrement,

protecţie

2,50 0,249 2,50 0,264

Construcţii tehnico-edilitare şi

Zone protecţie

0,60 0,59 0,60 0,06

Gospodărire comunală, cimitire 6,25 0,62 6,25 0,66

Destinaţie specială 37,6 3,75 37,6 3,985

TOTAL INTRAVILAN 1001,919 100 943,57 100

Sursa: P.U.G.

Zona funcțională – Locuințe și funcțiuni complementare a înregistrat o creștere a suprafeței

totale deoarece s-au elaborat noi P.U.Z.-uri care au dus la modificarea suprafeței teren intravilan prin

94

trecerea în această categorie a terenului extravilan în suprafață de 61,37 ha (pășune extravilan și teren

privat).

2.1.1. Fondul locativ

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,

inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale

pentru bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi locative în alte

construcţii utile pentru locuit.

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:

fondul locativ public -

fondul locativ care se află în

proprietatea statului şi în

deplină administrare

gospodărească a

întreprinderilor de stat; fondul

locativ municipal care se află

în proprietatea raionului

(oraşului), municipiului,

precum şi fondul care se află în

administrarea gospodărească a

întreprinderilor municipale sau în administrarea operativă a instituţiilor municipale;

fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit individuale,

apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele cooperativelor de

construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor juridice (create în baza

proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii;

95

fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală, în

proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private;

proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea întreprinderilor mixte

cu participare străină.

Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Recaş în perioada 2010-2014

An Total locuințe

(număr)

Total suprafață

locuibilă

(mp)

Proprietate

publică

(număr)

Proprietate

privată

(număr)

Proprietate

privată

(mixtă)

2002 2879 345.480 135 2744 0

2010 3050 366.000 128 2922 0

2011 3055 366,600 128 2927 0

2012 3068 368,160 128 2940 0

2013 3120 374,400 123 2997 0

2014 3150 378,000 123 3027 0

Sursa: Birou Urbanism, Primăria Recaş

Propunerile de mărire a intravilanelor localităţilor UAT Recaş s-au realizat având în vedere:

Intravilanele existente puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru Agricol şi Organizarea

Teritoriului Agricol Timiş.

Ordinul nr.13 N/10.03.1999 MLPAT - Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul

cadru al P.U.G. indicativ G.P. 038 / 99 - privind modul de calcul al intravilanului existent cât şi al

celui propus. Suprafeţele intravilane propuse s-au realizat prin includerea în intravilanul existent a

suprafeţelor din teritoriul extravilan, necesare dezvoltării funcţiunilor localităţilor.

96

Asupra suprafeţelor noi cuprinse în intravilan s-a instituit interdicţie temporară de construire

până la elaborarea şi aprobarea P.U.Z. s-au P.U.D. ce se vor întocmi pentru aceste zone, precum şi a

scoaterii din circuitul agricol, conform prevederilor legale, art. 20 aliniat 2 din Legea 50/1991 corelat

cu prevederile din Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 republicată. Noul Plan Urban Modern ar

trebui să ia în considerare integritatea durabilă a zonelor suburbane şi a zonei centrale, precum şi

promovarea turismului şi creşterea calităţii vieţii în ceea ce priveşte transportul, sănătatea, protecţia

mediului şi incluziunea socială.

Principalele obiective de interes public se află în zona centrală a oraşului. Zona de activităţi

economice cu profil industrial şi agrozootehnic se află în partea de vest şi sud a localităţii.

La nivelul oraşului Recaş sursele de încălzire sunt lemnele, gazul metan, parţial alte surse

locale.

Mărirea intravilanului a determinat extinderea zonelor

funcţionale şi anume: a zonei de locuit, a zonelor pentru

activităţi economice industriale, de depozitare sau

agrozootehnice, a zonelor rezervate pentru obiectivele

de utilitate publică, a zonelor de agrement, spaţii verzi

şi sport. Zonificarea funcţională a ţinut cont de

funcţiunea dominantă a teritoriului.

Ca principiu s-a urmărit:

o Valorificarea eficientă a spaţiului intravilan prin

funcţionalizarea terenurilor libere existente;

o Accesibilitatea maximă la serviciile de utilitate publică prin rezervarea de terenuri pentru

completarea acestora;

97

o Asigurarea compatibilităţii depline a funcţiunilor nou create (structuri industriale, agro-

zootehnice) cu mediul ambiant;

o Conservarea, protecţia şi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi;

o Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului.

Sub aspectul proprietăţii, terenurile ce preiau dezvoltările localităţilor sunt fie proprietate privată

a consiliului local, fie proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

Localitatea RECAŞ

Propunerile de urbanism pentru localitatea Recaş prezintă un intravilan mărit, suprafeţele nou

introduse fiind destinate extinderii zonei de locuit şi a funcţiunilor complexe, organizării zonelor de

agrement, sport şi spaţii verzi, a zonei de activităţi economico-industriale şi agrozootehnice.

Extinderea zonei de locuit a fost propusă în partea de nord şi nord-est a teritoriului intravilan Recaş,

această zonă prezentând şi condiţii geotehnice corespunzătoare.

În zona de locuit se vor admite şi funcţiuni complementare la parterele locuinţelor, dotări

pentru servicii, mici dotări comerciale alimentare şi nealimentare, dotări de alimentaţie publică, dotări

de sport, spaţii verzi. Zona activităţilor economice industriale şi agrozootehnice păstrează suprafeţele

existente, respectiv unităţile agrozootehnice situate în jurul localităţii, parţial în trupuri independente.

Ferma zootehnică (fost CAP) şi moara au fost legate de trupul principal al intravilanului. În zona de

vest sud-vest au fost incluse suprafeţe de teren ce pot prelua activităţi industriale, depozitare, prestări

servicii.

Zonificarea propusă a rezervat terenuri pentru instituţii şi servicii publice atât în vederea

completării celor existente situate în zona centrală, instituţii necesare odată cu dezvoltarea localităţii

respectiv trecerea în categoria oraşelor, cât şi rezervările din zonele extinse pentru locuinţe.

98

Pentru agrement, sport şi spaţii verzi s-au prevăzut:

în zona sălii de sport - amenajarea unui parc cu plantaţii de talii diferite, spaţii de joc pentru

copii şi mobilier urban;

în zona de nord - un teren de sport şi spaţii plantate;

plantaţii de protecţie în jurul cimitirelor şi realizarea unei plantaţii de protecţie în lungul

D.N.6

în sudul localităţii s-a inclus în intravilan zona cu exces de umidităţi pentru amenajarea unei

zone de agrement, plantată masiv în vederea reabilitării ecosistemului (regularizarea pârâului

şi a bălţii existente)

în nord estul localităţii s-a inclus în intravilan teritoriul cuprins între DC 66 (Recaş -

Herneacova) barajul acumulării Recaş şi Ferma „2000" în vederea amenajării unei zone de

agrement, puternic plantată. Zonificarea propusă a asigurat rezerva de teren pentru cimitirele

ortodoxe ale localităţii.

99

Trama stradală se va extinde cu noi trasee asigurând accesul la toate zonele funcţionale. Se impune

modernizarea întregii reţele de circulaţie.

DEMOGRAFIE

Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Recaş reprezintă elemente de interes

major pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și lung.

Din acest motiv am sintetizat următoarele informații ca fiind relevante.

Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al judeţului Timiş

Localitatea

Populație stabilă (numar

persoane)

RPL 2011 Reactualizare RPL 2014 prin

serviciul de evidenţă a populaţiei

JUDEŢ Timiş 649 777 682 939

ORAŞ Recaş 9 091 9 439

Raportat la nr total al populaţiei, oraşul Recaş se află pe locul 220 la nr de locuitori

Sursa: Recensământul populației 2011 şi informaţii de la serviciul de evidenţă a populaţiei

Densitatea populației în orașul Recaş este de

0,40 locuitori/kmp, situându-se sub media pe județ

(74,7 locuitori / kmp). Cea mai ridicată densitate din

regiunea în care locuim s-a înregistrat în Timiş, dar

tot sub media naţională.

100

După etnie, locuitorii din Recaş sunt formaţi din 6423 de români, 635 de maghiari, 356 sârbi,

178 romi, 76 croaţi, 65 de germani, 13 ucrainieni, 5 slovaci, 4 persoanereprezintă alte etnii, 575 nu şi-

au declarat etnia. La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a

religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut

să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost

colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste caracteristici.

La recensământul din 2002 s-au înregistrat următoarele date: români 6514 – 76,09 %,

maghiari 936 -10,93 %, sârbi 581 – 6,78 %, romi

253 – 2,95 %, croaţi 119 – 1,39 %, germani 116

– 1,35 %, ucrainieni 21 – 0,24 %, slovaci 17 –

0,19 %, turci 1 – 0,01 %, bulgari 1 – 0,01 %,

polonezi 1 – 0,01 %.

Recensământul din 1992 oferă

următoarele informaţii: ca din totalul de 8665 de

persoane, 6334 adică 73,0 % erau români, 1082

maghiari – 12,4 %, 658 sârbi 7,7 %, 222 germani – 2,5 % , alte naţionalităţi 369 – 4,4 %.

Comparând cele două recensăminte

(2011 şi 2002), putem spune că procentul

care îi reprezintă pe români a scăzut în

2011 faţă de 2002, adică sunt mai puţini

români decât la recensământul precedent

din 2002. Se poate spune că acest procent

este considerabil mai mic şi poate chiar

îngrijorător din punct de vedere social,

astfel putem da vina pe migraţia masivă a

populaţiei spre strainătate. Întorcându-ne

101

puţin în timp, nu acelaşi lucru putem afima despre datele de la primul recensământ de după

Revoluţie, adică din 1992, când românii deţineau un procent însemnat în ponderea etniei, având 73%

din populaţia de atunci a Recaşului.

În ceea ce îi priveşte pe etnicii maghiari,

care se situau pe locul 2 (adica 12,4 % - 1082

de persoane) în ceea ce privea etnia în 1992,

începând de la recensământul din 2002

observăm că numărul acestora a început să

scadă, ajungând la 936 de persoane, totalizând

un procent de 10,93 %. Venind mai incoace, în

2011, datele şi mai actuale confirma scăderea

acestora din totalul populaţiei.

Sârbii s-au aflat pe locul trei la ultimul recensământ în clasificarea etniilor recăşenilor la fel ca

în 2002. În 1992, sârbii erau în număr de 658, adică 7,7 % din totalul populaţiei prezente la

momentul recensământului. Cei mai mulţi etnici din unitatea administrativ teritorială a localităţii

noastre Recaş sunt din satele Stanciova şi Petrovaselo. După Revoluţie, lipsa locurilor de muncă din

satul de baştină a făcut ca marea majoritate de sârbi adulţi şi apţi de muncă au migrat spre oraşul care

le asigură un servici.

În 2011, 178 din locuitorii oraşului erau reprezentaţi de etnicii romi. Comparativ cu anul

2002, când însumau 2,95 % din total, chiar şi aceştia au suferit o scădere a procentelor la

recensământul din 2011. Ca o mică observaţie, la ultimul recensământ, s-a constatat că unii etnici

romi care au fost intervievaţi s-au declarat români, acest aspect reducând considerabil număr real al

acestora în comunitate.

O scădere destul de importantă a

germanilor s-a observat începând de la

102

recensământul din 1992 când erau 2,55% din recăşeni, în 2002 ajungând la 1,35 %, o scădere cu 1,2

%, considerată destul de ridicată. În 2011, ei au ajuns să numere 65 de suflete. Scăderea masivă a

numărului etnicilor germani se pune pe seama migraţiei acestora în special după Revoluţie spre ţările

germanice în special Austria, Germania dar nu numai. Rezultatele căsătoriilor mixte, adică copii,

poate fi un alt motiv al reducerii celor care se declară „nemţi”. În Recaş, s-a constatat în urma

observaţiilor participative, ca într-o familie cu mama româncă şi tatăl german, copii sunt declaraţi

germani, în schimb când mama este de etnie germană şi tatăl român, copilul va fi declarat român. Cel

mai fericit şi logic caz este atunci când ambii părinţi sunt de etnie germană şi copii sunt crescuţi

conform etniei lor.

Împărțirea populației pe grupe de vârstă

Tabel nr.6 - Populația din orașul Recaş pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane

2011 2014

Procent %

2011 2014

sub 5 ani 485 483 5,33% 5,11%

5 – 9 ani 534 544 5,87% 5,76%

10-14 ani 596 581 6,55% 6,15%

15-19 ani 619 630 6,80% 6,67%

20-24 ani 762 687 8,38% 7,27%

25-34 ani 1372 802 15,09% 8,49%

35-49 ani 1856 2096 20,4% 22,20%

50-59 ani 1128 1103 12,40% 11,68%

60-64 ani 459 484 5,04% 5,12%

65-74 ani 689 702 7,57% 7,43%

103

75-84 ani 461 515 5,07% 5,45%

peste 85 ani 130 158 1,42% 1,67%

TOTAL POPULAŢIE 9091 9439

Sursa: Recensământul populației 2011 şi Direcţia de Statistică Timiş

La recensământul populaţiei din 2011, copii sub 5 ani au fost în număr de 485 din totalul de

9091 de persoane de pe raza oraşului, iar peste 3 ani, conform datelor furnizate de serviciul de

evidenţă a populaţiei,

numărul acestora era mai

mic cu 2 copii, ajungând la

483 din 9439. Următoarea

grupă de vârstă, 5-9 ani,

înregistrează o creştere cu

10 copii în 2014. Numărul

copiilor cu vârste cuprinse

între 10 şi 14 ani subliniază

o scădere în 2014 faţă de

2011 când erau cu 15 copii mai mulţi. Tinerii între 15 şi 19 ani sunt mai mulţi în 2014 cu 11 suflete

faţă de ultimul recensământ. Pentru cei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani, se constată o scădere

cu 75 de persoane în 2014 faţă de 2011 când numărul acesta era de 762. Grupa de vârstă 25-34 de ani

însuma un număr de 1372 de actori sociali, un număr mai mare cu 75 de persoane faţă de 2011 când

erau 802 încadraţi în această grupă. Începând de la această categorie de vârstă se poate observa că

reprezintă o parte însemnată din

populaţia unităţii administrative. O

diferenţă de 240 de persoane exista

între anii de referinţă 2011 şi 2014. La

recensământ erau 1856 de oraşeni cu

104

vârstă cuprinsă între 35 şi 49 de ani, iar în 2014 erau 2096 din totalul populaţiei. Grupa de vârsta 50 -

59 de ani aduna în statistici 1128 de persoane în 2011 cu 25 de persoane faţă de 1103 în 2014.

Avansând în ani, cei între 60 şi 64 de ani, realizează o creştere cu 25 de indivizi în 2014, când erau

484. Pentru cei doi ani de referinţă pentru persoanele vârstnice cu vârsta cuprinsă între 65 – 74 de

ani, nu se evidenţiază o diferenţă prea mare. Seniorii cuprinşi între 75 şi 84 de ani, în 2011 erau 461

de persoane, iar în 2014 - 515. Cei peste 85 de ani, reprezentau în 2011 - 130 de persoane din totalul

populaţiei, iar în 2014 - 158 de persoane.

Starea civilă a populației din orașul Recaş

Tabel nr.7 - Starea civilă a populației din orașul Recaş

Orașul Recaş

POPULAŢIA

STABILĂ

TOTAL

S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA

CIVILĂ

DE FAPT

Persoane care

trăiesc în

uniune

consensuală

Necăsătorit (ă) Căsătorit

(ă)

Văduv

(ă)

Divorţat(ă) Informaţie

nedisponibilă

Ambele sexe 8336 3570 3567 897 302 - 424

Masculin 4083 1986 1784 161 152 - 212

Feminin 4253 1584 1783 736 150 - 212

Sursa: Recensământul populației 2011

Privind cu atenţie datele recensământului din 2011 cu privire la starea civilă, putem

afirma faptul că din totalul populaţiei, cele mai multe persoane

necăsătorite sunt de sex masculin, adică 1986, iar referitor la

cei căsătoriţi există o diferenţă de o persoană, adică 1784 de

bărbaţi şi 1783 de femei din totalul populaţiei intervievate.

Diferenţa o putem pune pe baza migraţiei. Referitor la

văduvi, persoanele de sex feminin deţin un număr

semnificativ mai mare, 736, faţă de 161 de barbaţi care s-au

declarat văduvi. Se poate concluziona în acest caz, că pe raza

105

localităţii noastre, femeile au o viaţă mai lungă decât barbaţii. Situaţia divorţaţilor nu arată diferenţe

prea mari, barbaţii sunt în număr de 152, iar femeile 150. Diferenţa dintre cele două sexe, se poate

justifica prin migraţia celor divortaţi, adică se poate că unul să se mute din localitate sau să-şi

stabilească reşedinţa pe raza oraşului după pronunţarea despărţirii de partener/ă. La declararea

implicării într-o uniune consensuală, 212 persoane atât de sex masculin, cât şi feminin. Privind în

ansamblu, cei mai mulţi sunt necăsătoriţi, apoi în mod logic urmează cei căsătoriţi. Persoanele

văduve (897) sunt în număr mai mare decât cele divorţate (302). Având în vedere că persoanele

văduve sunt mai în vârstă, se poate justifica numărul mai ridicat în rândul acestora faţă de persoanele

divorţate, sunt de regulă persoane până în 50 de ani.

Nivelul de educație a populației

Tabel nr. 8 - Nivelul de educație a populației din orașul Recaş

Orașul

Recaş

POPULAŢIA

STABILĂ

DE 10 ANI

ŞI PESTE

TOTAL

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L

V I T E

Superior

Post-

liceal

şi de

maiştri

Secundar

Primar

Fără şcoală

absolvită

Total

din care:

Total

Superior

Inferior

(gimnazial) Total

din

care:

Univer-

sitar

de

licenţă

Liceal

Profesional

şi de

ucenici

Pers

oane

analf

a-

bete

Total,

din

care: 8336 578 522 114 5105 1661 890 2554 1336 239 88

Mascu

lin 4083 288 267 49 2620 848 637 1135 533 114 33

Femin

in 4253 290 255 65 2485 813 253 1419 803 125 55

Sursa: Recensământul populației 2011

106

Privind asupra nivelului de studii, din totalul populaţiei, 578 de locuitori deţin o diplomă de

studii superioare, mai exact, femeile în număr de 290, cu 2 în plus faţă de bărbaţi (288).

Accesabilitatea

la forme de învăţământ

superior din oraşele din

apropiere Timişoara,

Arad, Lugoj, ajută membrii

comunităţii să se înscrie şi

să absolve o facultate.

65 de femei deţin au

urmat o şcoală

postliceală sau de maiştri,

faţă de 49 de bărbaţi care au urmat aceleaşi unităţi. Un număr de 1661 din populaţie au urmat

cursurile liceului; împărţind pe sexe, bărbaţii sunt mai mulţi 848 în comparaţie cu 813 femei. De la

şcoala profesională au obţinut diplome 890 de persoane, 637 de barbaţi, un număr semnificativ mai

mare decât cel a femeilor

253, motivul fiind cu

precădere stabilit de

profilul tehnologic.

La gimnaziu au fost 2554

de persoane, din care mai

multe femei – 1419 şi 1135

de bărbaţi. Şcoala

primară a fost declarată la

studii absolvite de 1336 de respondenţi, din care persoane de sex feminin 803 şi masculin 533. Cei

care s-au declarat fără o şcoală absolvită sunt în număr de 239, din care 125 femei şi 114 bărbaţi.

107

Chiar daca trăim într-un secol în care nu putem practic exista fără tehnologie, iată că în rândul

comunităţii se mai înregistrează totuşi 88 de analfabeţi, din care mai multe femei 55 la număr şi 33

de persoane de sex masculin. Mici comentarii pe acestă temă se pot face stabilind faptul că numărul

femeilor este mai ridicat decât cel al bărbaţilor, şi persoanele de etnie romă sunt majoritare în privinţa

celor care se declară analfabeţi. La categoria aceasta pot intră şi copii care încep şcoala apoi o

abandonează. Cauzele abandonului sunt diverse, nivelul de trai scăzut predominând în topul acestora.

Ca o mică paranteză, analfabetismul este o problemă globală. Potrivit UNESCO, sunt peste 770 de

milioane de oameni în toată lumea care nu ştiu să scrie sau să citească. Analfabetismul are un impact

mai puternic în rândul femeilor.

Aproape două treimi din femeile adulte ale planetei nu ştiu să citească.

Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

An

Născuți vii Decedați Sporul natural

Jud. Timiş Oraș Recaş Jud. Timiş Oraș

Recaş Jud. Timiş Oraș Recaş

2010 6837 99 7853 119 -1016 -20

2011 6497 91 7687 93 -1190 -2

2012 6573 108 7520 95 -947 +13

2013 6731 93 7447 77 -716 +16

2014 6499 104 7534 96 - 1035 +8

Sursa – www.insse.ro

Privind datele care reprezinta copii născuţi vii în ultimii ani în judeţul Timiş, putem afirma că

în 2010 erau 6837 de născuţi vii, iar în următorul an s-a constatat o scădere de 340 de persoane. În

2012 se observă o creştere cu 76 de suflete, faţă de anul precedent. Tot o creştere la acest capitol are

loc în 2013, însumând cu 158 de copii mai mulţi ca în 2012. În 2014, numărul celor născuţi vii ajunge

la 6499, deci are loc o nouă scădere.

http://www.insse.ro/

108

Referitor la oraşul nostru, în 2010 şi 2011 se constată o diferență mică a numărul de născuţi vii. În

2012 se înregistrează o creștere a celor născuți vii, adică cu 17 de copii mai mulţi. În 2013, urmează

o scădere, ajungând la 93 de născuţi vii. În 2014 apare o mică creştere, fiind înregistraţi 104 de copii.

Analizând datele privitoare la

decedaţi, în 2010 în statistici apar 7853 de

persoane moarte, iar în următorul an,

numărul decedaţilor a scăzut cu 166 de

persoane. Scăderea continuă şi în următorii

ani, ajungând la 7520 în 2012, apoi la 7447 în

2013. În 2014, decedaţii ajung la 7534 de

persoane, numărul acestora fiind în continuă

creştere.

Decedaţii din localitatea noastră apar în date ca fiind 119 în 2010, numărul acestora scad în

următorul an la 93 (2011), apoi din nou depăşeşte numărul lor cu încă 2, adică 95 de morţi (2012). În

2013, se înregistrează 77 de decese, apoi în 2014 mor 96 de persoane, cu 19 persoane în plus faţă de

precedentul an.

După evoluția numărului populației, sporul natural în judeţul Timiş este negativ, adică

numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților. În 2010 se înregistrează cu 1016

oameni decedaţi mai mulţi decât cei născuţi-vii, în 2011 cifrele indică cu 1190 mai puţini născuţi vii;

în 2012 cu 947 de indivizi mai puţin s-au născut în judeţ. Următorul an, 2013, sporul natural este tot

negativ înregistrându-se o diferenţă de 716 persoane, iar în 2014, 1035 de persoane

Sporul natural pe oraşul Recaş este negativ pe primii doi ani de referinţă, în 2010 se găseşte o

diferenţă de 20 persoane, iar în 2011, sunt 93 decedaţi faţă de 91 născuţii vii. În următorii ani se

produce o diferenţă referitor la sporul natural care de această dată este unul pozitiv, născându-se cu

13 persoane mai multe decât cele decedate în 2012. În 2013, apare acelaşi fenomen pozitiv, fiind cu

109

16 indivizi mai mult decât la cei trecuţi la cele veşnice. În 2014, sporul natural este tot pozitiv,

înregistrându-se o creştere nu foarte mare, dar care totuşi contează în înscrisurile demografice ale

judeţului. Cel mai mare beneficiu al unui spor natural pozitiv ar fi îmbunătăţirea structurii pe vârste a

populaţiei.

Starea de ocupare a forței de muncă și gradul de sărăcie

Tabel nr. 10 - Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2

(număr persoane)

JUD. Timiş

RECAȘ 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL, din care 84,46% 80,82% 76,71% 75,94% 76,81%

AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI

PESCUIT 24,8% 22,5% 20,05% 20,00%

21,58%

INDUSTRIE 26,4% 22,3% 20% 18,5% 16,05%

CONSTRUCŢII 18,22% 20,05% 20,00% 21,05% 20,85%

COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU

AMĂNUNTUL 13,27% 14,20% 14,78% 14,54%

16,35%

TRANSPORT ŞI DEPOZITARE 1,77% 1,77% 1,88% 1,85% 1,98%

Sursa – INSSE Tempo online

În ceea ce priveşte populaţia ocupată în domeniul agriculturii, silviculturii şi a pescuitului,

observăm că în anul 2010 apare un procent de 24,8 %, apoi în anul următor se constată o scădere,

ajungându-se la 22, 5 %. Diminuarea procentelor continuă şi în 2012, scăzând cu 2,45 %. Procentele

din 2013 nu au scăzut vertiginos, înregistrându-se cu 0,05% mai puţine persoane care se ocupă de

domeniul mai sus amintit. În 2014, putem vedea o creştere, ajungându-se la 21,58 %, creştere

110

binevenită după atâtea reduceri în ultimii ani de referinţă. Uitându-ne la evoluţia anilor 2010 şi 2014,

vedem o scădere cu 3,22%.

Industria anului 2010 indică faptul că

26,4 % din populaţia activă al

Recaşului lucrează în acest domeniu.

La fel ca în domeniul agriculturii se

constată o scădere în 2011, cu 4,1%.

Scăderea persistă în 2012, procentul

fiind de 20%. În 2013 se ajunge la

18,5 % iar în 2014 16,05%. Iată că, din 2010 până în 2014 diminuarea celor care au activităţi în acest

domeniu este de 10,05%.

Persoanele care au activităţi în domeniul construcţiilor adună 18,22 % în 2010, iar în anul următor se

constată o creştere uşoară cu 1,83%, apoi în 2012 o scădere cu 0,5 %. În 2013, procentele indică

21,05% a celor care activează în acest domeniu, iar în 2014 urmează o nouă scădere şi se ajunge la

20,85%. Evoluţia între anii 2010-2014 este una pozitivă, creşterea finală fiind de 2,63%.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul reprezintă ocupaţia a 13,27% din totalul populaţiei ocupate

active în 2010, iar în următorul an, procentele se vor mări cu 0,93%. Anul 2012 aduce o nouă

schimbare, pozitivă, adică ponderea celor care se ocupă cu comerţul se măreşte la 14,78%. În 2013 se

diminuează uşor procentele cu 0,24%, iar în 2014 se ajunge la 16,35%. Dacă privim evoluţia din

2010 până pe 2014 se observă o creştere cu 3,08% în acest domeniu de activitate.

La categoria de transporturi şi depozitare, procentele nu sunt foarte ridicate, în 2010 şi 2011

are loc o stagnare în ceea ce priveşte procentele deţinute de persoanele care desfăşoară activităţi în

această categorie. În 2012, se înregistrează 1,88%, urmând în 2013 o scădere nesemnificativă, apoi în

2014 se ajunge la 1,98%.

111

Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al exploataţiilor

agricole

An 2010 ORAŞ RECAŞ JUDEŢ TIMIŞ

Total , din care: 2116 79568

Exploataţii agricole fără

personalitate juridică 2063 78040

Exploataţii agricole cu personalitate

juridică 53 1528

Sursa – Recensământul agricol 2010

Exploataţii agricole fără personalitate juridică pe judetul Timiş însumează 78 040,

semnificativ mai mare decât a celor cu personalitate juridică 1528.

Localitatea Recaş se încadrează în tipologia localităţilor rurale cu activităţi mixte, iar

localităţile Izvin, Bazoşu Vechi, Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova sunt localităţi rurale cu

activităţi preponderent agricole. Situarea localităţilor pe o cale de acces bună (DN59), face ca

potenţialul lor de dezvoltare să fie ridicat.

În orașul Recaş se desfăşoară activităţi grupate pe sectoare de activitate după cum urmează:

• Sectorul primar: agricultură (cultura plantelor, creşterea animalelor), silvicultură

• Sectorul secundar: industrie prelucrătoare (alimentară), construcţii, depozitare

• Sectorul terţiar (servicii): administraţie publică, învăţământ, sănătate, cultură, culte, comerţ,

activităţi financiar-bancare, poştă şi telecomunicaţii

112

Activităţi agricole

Conform datelor privitoare la

fondul funciar oferite de

O.C.A.O.T.A. (suprafaţa agricolă de

pe teritoriul administrativ al orașului

Recaş este de 19205,45 ha

(extravilan), reprezentând cca. 87 %

din suprafaţa totală. Din totalul

suprafeţei agricole, 60,8 % este

ocupată de terenuri arabile

(extravilan), iar 8,2% este ocupată

cu vii. Izlazul comunal are 2758,86 ha, păşunea comunală existentă având 2185,45 ha.

În privinţa calităţii terenurilor agricole se remarcă preponderenţa terenurilor din clasa a III-a

de calitate, respectiv o suprafaţă de 8785 ha. Clasa a II-a de calitate cuprinde 2953 ha, în timp ce

5865 ha sunt încadrate în clasa a IV-a de calitate şi 2313 ha în clasa a V-a.

Agricultura este principala

ramură de activitate ce se desfăşoară

în oraș Recaş, deţinând cca. 30% din

locurile de muncă ale comunei

(salariaţi). Activitatea agricolă de

bază o constituie producţia vegetală.

Terenurile arabile sunt cultivate în

special cu cereale (porumb, grâu, orz,

orzoaică, ovăz), legume, floarea

soarelui, sfeclă de zahăr, etc.

113

O ramură reprezentativă pentru producţia agricolă a orașului este viticultura. Cultura viţei de

vie pe acest teritoriu are o tradiţie seculară, fiind menţionată într-un document din anul 1447. În

ultima perioadă viticultura se desfăşura în cadrul societăţii SC. CRAMELE RECAȘ S.A., iar în

prezent activitatea a fost preluată de SC VITNERS TRANSILVANIA. Soiurile cultivate sunt

următoarele Burgund Mare, Cabemet Sauvignon, Cadarcă, Pinot Noir, Merlot, Riesling, Fetească

regală, etc. Vinul de Recaş a cucerit numeroase medalii în competiţiile naţionale şi internaţionale:

1958 - Cadarcă - medalie de argint Budapesta, Pinot Noir - medalie de aur Budapesta, Pinot Noir -

medalie de aur Ljubljana, Cabernet - medalie de aur Budapesta; 1966 - Cabernet - medalie de aur

Budapesta, în 1968 - Burgund - medalie de argint Bucureşti; 1966 - Pinot Noir - medalie de argint

Bucureşti.

Unitatea producătoare de vinuri dispune de o cramă cu o capacitate de 800 vagoane de vin şi

de o staţie de îmbuteliere a vinului, situate la nord de localitatea Recaş.

Viticultura se mai practică şi de către producătorii individuali din satele Izvin, Petrovaselo, şi

Herneacova, dar din cauza costurilor ridicate ale lucrărilor agricole, această activitate prezintă un

regres în sectorul privat individual.

114

Zootehnia este o ramură slab reprezentată în ultima perioadă, după dezafectarea fermei

zootehnice a SC RECATIM, care dispunea de numeroase adăposturi cu o mare capacitate de cazare

pentru bovine. De asemenea ferma COMTIM, care se ocupa cu creşterea suinelor şi-a încetat

activitatea.

Activităţile zootehnice se desfăşoară cu o mai mică amploare în prezent, în exploataţiile

private individuală.

Activităţile agricole se desfăşoară în următoarele forme de organizare:

Societăţi comerciale agricole cu capital de stat

Societăţi comerciale private

Societăţi agricole private (conf. Legii 36/1991)

Asociaţii familiale

Exploataţii individuale

Societăţile agricole cu capital preponderent de stat sunt:

S.N.Herghelia Izvin

Obiectul de activitate al societăţii îl

constituie producţia animală (cabaline de

rasă), fiind orientată pe profil exclusiv

hipic: herghelie şi depozit de armăsari.

Utilizează baza hipică din municipiul

Timişoara. Unitatea dispune de 358 ha

teren arabil (pentru producţia vegetală

destinată hranei cabalinelor) şi 93 ha

păşuni;

S.C. SEMTIM SA Timiş - unitate amplasată la Izvin, aparţinând de Societatea

Comercială de Exploatare a Pajiştilor.

115

Exploataţiile agricole din sectorul privat sunt următoarele:

Societăţile comerciale agricole cu capital privat (conform Legii nr. 31/1990) şi societăţi agricole

private (conform Legii 36/1991) sunt următoarele:

S.C. CRAMELE S.A. dispune de terenuri proprii. Are ca obiect de activitate

producţia agricolă;

S.C. HORTI - EXPRESS SRL - dispune de 270 ha teren agricol

S.C. CLAUMAR SRL - cultivă o suprafaţă de 450 ha teren agricol

S.C. JAKETS FOR YOU SRL - societatea se ocupă cu producţia vegetală pe o

suprafaţă de 453 ha

S.C. BOMBIX - producţie agricolă pe 51,14 ha

S.C. VITNERS- TRANSILVANIA - societate care a preluat în lissing de la

S.C. RECATIM cca. 620 ha de vie. Deţine 8 ferme şi este dotată şi cu un

atelier mecanic. Numărul de angajaţi permanenţi este de cca. 70, iar angajaţii

sezonieri sunt în număr de cca. 200 anual.

S.C. RECOSEMTRACT S.R.L. RECAS;

S.C. ROMANA AGRI S.R.L. TIMIȘOARA;

Asociaţiile agricole familiale de pe teritoriul orașului Recaş sunt în număr de 38 şi deţin cca.

2000 ha, iar producătorii individuali dispun de o suprafaţă de cca. 16000 ha.

Servicii de mecanizare în agricultură sunt oferite de societăţile: S.C. AGROMEC SA Recaş,

S.C. OKROS SRL- Bazoşu Vechi.

Localitatea Recaş dispune de un abator şi unitate de producţie de mezeluri: S.C. RECOSEM

TRACT- unitate cu capital privat.

În ultimii ani s-a înregistrat o situaţie de declin în domeniul agriculturii, provocată în special

de tranziţia de la sistemul etatist la cel privat. Potenţialul economic, tehnic şi financiar redus al

producătorilor a contribuit la această criză. La această se adaugă situaţia neclară încă a proprietăţii

asupra terenurilor.

116

Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților

AN Oraș RECAŞ

(număr persoane)

JUD. TIMIŞ

(număr persoane)

2010 992 187 470

2011 1009 195 913

2012 1051 201 782

2013 1609 202 777

2014 1700 290 393


În ultima perioadă există aici o lipsă de forţă de muncă acută iar preţul terenurilor pentru

investiţii a crescut foarte mult. Rata oficială a şomajului este foarte scazută, de la 1,2%, (date

statistice AJOFM Timiş la data de 31.10.2007) a scăzut la 0,97 % la data de 01.01.2015, iar aceasta

de datorează modului în care

statisticile sunt realizate în România

şi se referă doar la cei ce primesc

ajutor pentru şomaj. Nu există

posibilitatea de a se estima câţi

şomeri sunt în oraş, dar se poate

afirma că numărul lor este mare.

Totodată se datorează atragerea

investitotilor, precum și naveta

persoanelor active la întreprinderi

din Lugoj și Timișoara.

Privind cifrele referitoare la salariaţii din Recaş. În 2010 observăm că erau 992 de persoane,

numărul acestora creşte nesemnificativ la 1009 în următorul an, apoi măreşte de la an la an până la

117

1700 în 2014. Pe judeţul Timiş, situaţia stă în felul următor în 2010 sunt 187 470 de salariaţi, în anul

următor numărul creşte la aproape 196 000. Creşterile continuă şi în anii următori şi se ajunge la 290

393 de salariaţi.

Tabel nr. 13 - Evoluţia numărului şomerilor înregistraţi şi Rata șomajului

Şomerii înregistraţi la din care: Rata

şomajului

Rata

şomajului

Anii Agenţiile pentru ocuparea femei - total (%) - femei (%)

forţei de muncă (număr

(număr persoane) persoane)

2010 145 87 1,68 1,01

2011 120 68 1,38 0,78

2012 125 71 1,44 0,82

2013 98 62 1,04 0,64

2014 92 67 0,97% 0,70%


Numărul şomerilor în anul 2010 era de 145 de persoane, acest număr scăzând de la an la an,

până s-a ajuns la 92 în 2014. În 2010 din totalul de 145, 87 erau femei, rata şomajului la persoanele

de sex feminin era de 1,01%. Rata şomajului per total era de 1,68%. Anul următor, din 120 de

persoane, numărul femeilor a scăzut la 68, ele înregistrând rata de 0,78%. Rata şomajului per total a

fost de 1,38%. În 2012, rata şomajului a fost de 1,44%, iar la femei rata a fost de 0,82%. În 2013

numărul şomerilor a scăzut la 98, din care 62 erau femei, ele însumând un procent de 0,64% rata

şomajului. În anul 2014, şomerii au ajuns la 92 de persoane, din care 67 femei, rata şomajului

ajungându-se la 0,97%.

118

Trebuie să avem în vedere faptul că statisticile din România privind şomajul nu sunt realizate

la un nivel profesionist şi detaliat şi se referă doar la cei ce primesc ajutor pentru şomaj. Nu se poate

exprima cu exactitate numărul fix, dar se poate afirma că numărul acestora este destul de mare şi în

continuă creştere. O parte din locuitori au iniţiat în ultimii 10 ani un proces al „migraţiei pentru

muncă” către alte ţări precum: Italia, Spania şi Germania. Aceştia se întorc ocazional în ţară, în

special în perioada sărbătorilor. Migraţia spre un loc de muncă în special spre străinătate este un efect

al şomajului. Alţii caută un loc de muncă în Timişoara sau alte localităţi din apropiere.

INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ

2.1.2. Căile de acces

Principalele căi de acces sunt

reprezentate de E70, DN6, care realizează

legătura orașului Recas cu municipiul

Timisoara și Lugoj care străbate orașul de la

vest la est, DJ 609 E Herneacova (până în

dealul viilor) apoi DC 149, DC 147 Bazoş,

DC 75 Petrovaselo, Nadăş, Stanciova, DC

62 Bazoşul Vechi – Bazoşul Nou. Aceste

drumuri sunt foarte importante pentru

circulaţie, importanţă sporită și de numărul

mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.

Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Recaş, este în prezent

în lungime de aproximativ 420 km, din care 220 km drumuri și 24 km trotuare.

119

Tabel nr.15 - Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul Recaş

Categorie drum

Număr

Total km

Total km

trotuare

Total km alei

pietonale

Număr locuri

de parcare

Drum comunal 10 54 0 0 125

Drum vicinal 1 3 0 0 0

Străzi 112 79,05 44 206 0

TOTAL 123 136,05 44 206 125

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Recaş

Starea tehnică a drumurilor în

orașul Recaș este în curs de modernizare,

98% din drumuri fiind asfaltate. Practic,

cea mai mare parte din drumuri este

modernizată, drumurile sunt pietruite, cu

balast sau balast în amestec cu pietriș și

se încadrează în categoria de trafic ușor.

Accesul pietonal este mai puțin dezvoltat,

nu sunt amenajate trotuare decât pe 24

km, acostamentele sunt în marea majoritate din pământ înierbat.

Oraşul Recaş are propriul plan urbanistic zonal, din anul 2002, iar în prezent noul Plan

Urbanistic General se află în lucru. Acesta a reprezentat un avantaj în ultimii ani în dezvoltarea

condiţiilor de viaţă urbane decente în zona centrală.

120

Astfel, urmărind cele mai recente evoluţii ale aplicării standardelor UE cu privire la planurile

de urbanism moderne în multe oraşe din România, îi vom conferi planului nostru urbanistic o viziune

spaţială urbană şi elemente de durabilitate spaţială, aplicabilitate GIS etc. pentru a fi în măsura să

suporte dezvoltarea infrastructurii integrate care include transportul, turismul, mediul şi aspectele

sociale.

Caracteristicile principale

ale zonei locuite sunt următoarele:

- zona de locuit

reprezintă aproximativ 62,72 %

din intravilan.

- zona centrală,

având case cu aspect urban în ceea ce priveşte volumul şi echiparea. Instituţiile şi serviciile de interes

public sunt concentrate în zona centrală a localităţii. În zona centrală sunt concentrate Primăria,

Liceul Teoretic Recaş (unde se desfăşoară învăţământul primar, gimnazial şi liceal), dispensarul

uman, sala de sport. Unul din proiectele de viitor este construirea unui Centru Civic al oraşului Recaş.

- zonele suburbane, dezvoltate printre podgorii, cu aspect rural, cu case cu înfăţişare

asemănătoare celor de la sate, gospodăria având anexate magazii, grajduri, etc.

Noul Plan Urban Modern ar trebui să ia în considerare integritatea durabilă a zonelor

suburbane şi a zonei centrale, precum şi promovarea turismului şi creşterea calităţii vieţii în ceea ce

priveşte transportul, sănătatea, protecţia mediului şi incluziunea socială.

În ceea ce privește sistemul de colectare și evacuare ape pluviale aferent drumurilor, acesta

este ineficient, deoarece este realizat din șanțuri de pământ, în mare parte colmatate. În aceste

condiții, nu se realizează un drenaj corespunzător al apelor pluviale și prin urmare starea drumurilor

este direct afectată.

121

Tabel nr.16 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Recaş

Categorie drum

Lungime drumuri (km)

Total (km),

Drumuri asfaltate Drumuri

de pământ

Drumuri

din care:

Reabilitate* /

modernizate în

perioada 2008-2013

Drum comunal 58 18 3 km 3,68 km

Drum vicinal 3 0 0 0

Străzi 79 0 0 0

TOTAL 140 18 3 3,69

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria RECAȘ

Transportul

Transportul public de persoane înspre Timişoara

în mod direct, lipseşte. Locuitorii apelează la autobuze

care tranzitează oraşul şi care vin dinspre Lugoj, Făget,

Deva, Brad, Drobeta Turnu Serverin, Caransebeş şi

altele.

În timpul anului şcolar, elevii au transportul

gratuit asigurat prin autobuzul primăriei şi al

microbuzelor şcolare. Pe teritoriul orașului sunt

amenajate 2 stații pentru autobuzele care tranzitează

Recaşul şi încă două pentru staţiile spre satele

aparţinătoare. Nu există transport în comun în oraş.

Există mijloace de transport pe ruta Timişoara - Recaş şi

122

către satele aparţinătoare. Încă două staţii există în localitatea Izvin, amenajate pentru cursele care

tranzitează acest sat.

Consiliul local asigură cursa de transport interurban pe ruta Recaş – Timişoara cu o frecvenţă

de 2 ori / zi. Consiliul local asigură, de asemenea, în

zilele lucrătoare pentru elevi pe rutele Recaş –

Herneacova – Stanciova şi Recaş – Bazoşu Vechi cu

o frecvenţă de 2 ori / zi.

Transport feroviar în orașul Recaș există la

circa 2 km distanţă de oraş. Recaş este traversat de o

linie ferată electrificată pe direcţia est – vest şi

anume magistrală de cale ferată Bucureşti –

Timişoara, ceea ce reprezintă un avantaj economic

pentru transportul călătorilor, în mod special al

navetiştilor dar şi al mărfurilor.

Exista zone rezervate parcărilor, acestea fiind marcate. În centrul oraşului există, de

asemenea, spaţii de parcare. Toate locurile de parcare sunt gratuite.

Pentru buna desfăşurare a circulaţiei rutiere şi pietonale au fost montate indicatoare rutiere de

semnalizare cu lumina galbenă intemitentă pe DN 6 Timişoara – Lugoj, în localităţile Recaş (centrul

localităţii, Biserica Ortodoxă Română, Postul de Poliţie) şi Izvin.

Traficul staţionar

În prezent în oraș sunt amenajate doar 120 locuri de parcare în regim public.

2.1.3. Alimentare cu apă şi apă uzată

Pe teritoriul oraşului Recaş există 2 sisteme de canale de desecare:

123

la nord de Bega sistemul Recaş – Chizătău care cuprinde zona localităţilor Recaş, Izvin şi

Petrovaselo.

la sud de Bega sistemul Sag – Topolovăţ în care este cuprinsă localitatea Bazoşu Vechi

Partea de nord – zona localităţilor Nadăş, Herneacova, Stanciova - nu dispune de un sistem de

desecare.

Alimentarea cu apă a localităţilor oraşului Recaş se face astfel:

În Recaş există un sistem centralizat de alimentare cu apă format din 8 puţuri forate la 90 –

120 m adâncime. Există o reţea de distribuţie prin conducte de oţel și polietilenă cu o lungime de

17,20 km dotată cu 4 hidranţi şi cişmele publice stradale.

În Recaș se modernizează rețeaua de canalizare pentru deversarea apelor uzate.

În Izvin există un sistem centralizat de alimentare cu apă format din foraj echipat cu o

electropompă submersibilă, staţie de pompare cu hidrofor, conductă de aducţiune foraj – staţie de

pompare şi reţea de distribuţie prin conducte de oţel cu o lungime de 4 km.

În Herneacova, există un sistem centralizat de alimentare cu apă format din foraj, rezervor de

înmagazinare, conductă de aducţiune foraj – rezervor şi reţea de distribuţie prin conducte de oţel cu

lungimea de 2,5 km.

În Bazoşu Vechi, există un sistem local de alimentare cu apă format din foraj, echipat cu o

electropompă submersibilă, staţie de pompare cu hidrofor care alimentează cu apă şcoală generală din

localitate.

Petrovaselo nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, dar există o fântână

arteziană forată la o adâncime de 110 m.

124

Canalizarea cu apă:

- în Recaş există un sistem centralizat de canalizare cu o lungime de 22 km.

- localităţile Petrovaselo, Bazoşu Vechi, Herneacova, Izvin nu dispun de sistem

centralizat de canalizare menajeră.

2.1.3.1. Rețeaua de alimentare cu apă

Sursa de apă

În orașul Recaș, principala sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă

realizându-se prin extragerea din puțuri forate. Există 8 puțuri forate cu apă potabilă.

Pentru localitatea Recaş s-a avut în vedere realizarea unei conducte de aducţiune comună

pentru cele 8 foraje existente. Pentru ca apa să corespundă din punct de vedere calitativ conform

STAS 1342 , se lucrează la realizarea unei staţii de tratare pentru deferizarea şi demanganizarea apei,

la înlocuirea tronsoanelor din reţeaua de distribuţie realizate din oţel şi extinderea reţelei de

distribuţie a apei pe toată vatra localităţii.

Sursa de apă o constituie apa subterană care este captată prin cele 8 foraje existente, echipate

cu pompe submersibile. Fiecare foraj va fi prevăzut cu o cabină subterană în care se va monta

instalaţia hidraulică (manometru, contor de apă, vane, clapetă de reţinere, tablou electric). Apa

captată de la cele 8 foraje va fi transportată printr-o conductă din ţeavă de polietilenă cu Dext = 125

mm, PN 6, în lungime totală de 3,23 km, la gospodăria de apă unde va fi tratată şi apoi înmagazinată

în rezervoarele de apă existente. Din condiţiile asigurării unei siguranţe maxime în exploatarea şi

funcţionarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, se află în lucru modernizarea instalaţiei de

tratare a apei în condiţiile constatării pe parcursul exploatării a unui conţinut ridicat de fier şi mangan

în apa captată din foraje.

125

Procesul de deferizare - demanganizare a apei se compune dintr-o treaptă de oxidare şi două

trepte de filtrare în filtre închise sub presiune. Pavilionul de exploatare se află în incinta gospodăriei

de apă şi cuprinde spaţiile necesare pentru analize fizico - chimice şi bacteriologice ale apei, tabloul

general de distribuţie (TGD), încăpere pentru paznic, grupuri sanitare, staţie de clorinare pentru

dezinfecţia apei.

Înmagazinarea volumului de compensare maxim orar şi a rezervei intangibile de incendiu se

va face în cele două rezervoare din beton armat, cu capacităţile de 300 mc fiecare. Din aceste două

rezervoare de înmagazinare apa va fi pompată prin intermediul unei staţii de pompare cu hidrofor, la

castelul de apă existent cu o capacitate de 300 mc şi cu o înălţime, H = 35 m, de unde apa va fi

distribuită în mod gravitaţional la consumatori. Reţeaua de distribuţie propusă pentru înlocuire, cât şi

pentru extindere se realizează din tuburi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn =

110 ... 160 mm, în lungime totală de 21,16 km. Reţeaua de distribuţie este echipată cu cămine de

vane şi cu hidranţi de incendiu subterani. Amplasarea în plan a obiectivelor gospodăriei de apă şi a

reţelei de distribuţie se va face conform planului de situaţie existent. Dimensionarea gospodăriei de

apă şi a reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit QZi max = 20,83 l/s, la o populaţie de 5085 locuitori

şi conform STAS 1343/1 - 1995 pentru zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi

canalizare, cu preparare locală a apei calde.

Pentru localitatea Izvin, ţinându-se seama de situaţia existentă, se propune realizarea unei

staţii de tratare pentru deferizarea şi demanganizarea apei, înlocuirea tronsoanelor din reţeaua de

distribuţie realizate din oţel şi extinderea reţelei de distribuţie a apei pe toată vatra localităţii. Sursa de

apă o constituie apa subterană care va fi captată prin cele 2 foraje existente, echipate cu pompe

submersibile. Fiecare foraj va fi prevăzut cu o cabină subterană în care se va monta instalaţia

hidraulică (manometru, contor de apă, vane, clapetă de reţinere, tablou electric). Apa captată de la

cele 2 foraje va fi transportată printr-o conductă din ţeavă de polietilenă cu Dext = 125 mm, PN 6, în

lungime totală de 1465 m, la gospodăria de apă unde va fi tratată şi apoi înmagazinată în rezervorul

de apă propus. Din condiţiile asigurării unei siguranţe maxime în exploatarea şi funcţionarea

126

sistemului centralizat de alimentare cu apă, se propune realizarea unei instalaţii de tratare a apei în

condiţiile constatării pe parcursul exploatării a unui conţinut ridicat de fier şi mangan în apa captată

din foraje. Procesul de deferizare - demanganizare a apei se compune dintr-o treaptă de oxidare şi

două trepte de filtrare în filtre închise sub presiune. Pavilionul de exploatare se propune a se executa

în incinta gospodăriei de apă şi va cuprinde spaţiile necesare pentru analize fizico - chimice şi

bacteriologice ale apei, tabloul general de distribuţie (TGD), încăpere pentru paznic, grupuri sanitare,

staţie de clorinare pentru dezinfecţia apei. Înmagazinarea volumului de compensare maxim orar şi a

rezervei intangibile de incendiu se va face în rezervorul din beton armat, cu capacitatea de 300 mc.

Din acest rezervor de înmagazinare apa va fi pompată prin intermediul unei staţii de pompare cu

hidrofor în reţeaua de distribuţie. Reţeaua de distribuţie propusă pentru înlocuire, cât şi pentru

extindere se va realiza din tuburi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn = 110 ...

160 mm, în lungime totală de 7,34 km. Reţeaua de distribuţie va fi echipată cu cămine de vane şi cu

hidranţi de incendiu subterani. Amplasarea în plan a obiectivelor gospodăriei de apă şi a reţelei de

distribuţie se va face conform planului de situaţie anexat. Dimensionarea gospodăriei de apă şi a

reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit Qzimax = 5,74 l/s, la o populaţie de 1400 locuitori şi

conform STAS 1343/1 - 1995 pentru zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi

canalizare, cu preparare locală a apei calde.

În localitatea Herneacova se propune extinderea reţelei de distribuţie de alimentare cu apă.

Apa subterană este captată cu un foraj existent, echipat cu o pompă submersibilă. Forajul este

prevăzut cu cabină subterană în care se va monta instalaţia hidraulică. Apa captată este trimisă în

rezervorul de înmagazinare printr-o conductă de aducţiune în lungime, L = 400 m. Înmagazinarea

volumului de compensare maxim orar şi a rezervei intangibile de incendiu se va face în rezervorul

din beton armat, cu capacitatea de 100 mc. Din acest rezervor de înmagazinare apa va fi trimisă în

mod gravitaţional în reţeaua de distribuţie, acest lucru este posibil deoarece rezervorul este amplasat

la o cotă superioară localităţii. Reţeaua de distribuţie propusă pentru extindere se va realiza din tuburi

de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn = 110 - 160 mm, pe o lungime de 1475 m.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie va fi L = 5,98 km. Reţeaua de distribuţie va fi echipată cu

127

cămine de vane, cu hidranţi de incendiu subterani şi cu cişmele publice stradale. Dimensionarea

gospodăriei de apă şi a reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit Qzi max= 0,36 l/s, la o populaţie de

472 locuitori şi conform STAS 1343/1 - 1995 pentru zone în care apa va fi distribuită prin cişmele

amplasate pe străzi.

În localitatea Bazoşu Vechi se propune realizarea unui sistem centralizat de reţea de

distribuţie de alimentare cu apă pe toată vatra localităţii, un foraj, un rezervor şi o staţie de pompare.

Sursa de apă o constituie apa subterană, care este captată printr-un foraj existent, echipat cu o pompă

submersibilă. Forajul este prevăzut cu o cabină subterană în care se va monta instalaţia hidraulică.

Apa captată va fi trimisă în rezervorul de înmagazinare a volumului de compensare orară şi a rezervei

intangibile de incendiu, cu o capacitate de 100 mc . Din acest rezervor de înmagazinare apa va fi

pompată cu ajutorul unei staţii de pompare cu hidrofor în reţeaua de distribuţie. Reţeaua de distribuţie

propusă se va realiza din tuburi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn = 110 ...

160 mm, în lungime totală, L= 9,88 km. Reţeaua de distribuţie va fi echipată cu cămine de vane, cu

hidranţi de incendiu subterani şi cu cişmele publice stradale. Amplasarea în plan a obiectivelor

gospodăriei de apă şi a reţelei de distribuţie se va face conform planului localităţii anexat.

Dimensionarea gospodăriei de apă şi a reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit Qzi max = 0,69 l/s, la

o populaţie de 912 locuitori şi conform STAS 1343/1-1995 pentru zone în care apa se distribuie prin

cişmele amplasate pe străzi.

Pentru localităţile Petrovaselo şi Stanciova se va menţine sistemul de alimentare cu apă

existent (fântâni individuale).

Sistem de colectare şi depozitare

Apa extrasă din puțuri este colectată într-o stație de tratare a apei rezervoare cu o capacitate

de 300 mc/fiecare şi un turn de 300 capacitatea totală fiind de 900. mc. Potabilizarea apei se face

printr-o preclorinare cu hipoclorit și trecerea acesteia prin stația de filtrare și clorinare înainte de

depozitare.

128

Stația de tratare a apei, una

dintre cele mai mari din țară, a beneficiat

de lucrări de modernizare din anul 2010,

cu scopul de a asigura locuitorilor din

Recaş apă potabilă. Cu toate acestea,

sistemul de alimentare cu apă nu

funcționează corespunzător, apa extrasă

nu poate fi adusă la parametrii igienico-

sanitari impuși de lege.

Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 24,445 km și a fost pusă în funcțiune

în 1970. Există un număr de 18 de cișmele.

Din totalul de 3150 de locuințe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă sunt

racordate 1332 , adică un procent de 76,03% %.

Canalizare

Se află în lucru extinderea reţelei de canalizare menajeră pe raza localităţii Recaş, în faza

finală aceasta ajungând să aibă o lungime, L= 20,84 km, iar pe raza localităţii Izvin se propune

realizarea unei reţele de canalizare menajeră, care în faza finală va avea o lungime de 7,34 km.

În faza finală lungimea reţelelor de canalizare menajere de pe vatra celor două localităţi va fi

de, L= 28,18 km, ele propunându-se a se realiza din tuburi de polietilenă cu diametrii nominali Dn=

250 ... 400 mm. De asemenea, se propune realizarea unei staţii de epurare, compacte, mecano -

biologică, ce va deservi localităţile Recaş şi Izvin fiind amplasată între aceste două localităţi.

Realizarea obiectului de investiţie se propune a se executa în două etape astfel:

129

În prima etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare menajeră de la 4,5 km existenţi, la

10,39 km pe raza localităţii Recaş, această extindere executându-se preponderent în zona centrală a

localităţii. Tot în această etapă se va executa staţia de epurare dimensionată la un Quz_zi max= 9,83

l/s, corespunzător unui număr de 3000 locuitori. De asemenea în această etapă se va asigura suprafaţa

de teren necesară pentru construirea staţiei de epurare egală cu 7500 mp (inclusiv pentru extinderea

staţiei de epurare în etapa următoare). În jurul staţiei de epurare se va crea, prin împrejmuire şi

plantaţii, o zonă de protecţie sanitară.

Etapa a II-a corespunde cu etapa finală de execuţie a obiectului de investiţie, realizându-se

extinderea reţelei de canalizare menajeră în zonele periferice ale localităţii Recaş, şi executarea

reţelei de canalizare menajeră în intravilanul localităţii Izvin. De asemenea se va realiza extinderea

staţiei de epurare pentru a fi capabilă să preia un debit, Quz zi max= 24,28 l/s corespunzător unui

număr de 6385 locuitori. Pe reţelele de canalizare menajere se vor prevedea cămine de vizitare

amplasate la o distanţă de maxim 60 m unul de celălalt.

Staţia de epurare:

La proiectarea şi dimensionarea staţiei de epurare se va ţine cont de protecţia calităţii apelor

conform Legii 137 (Legea mediului), a ordinului 125 (privind procedura de reglementare a activităţii

economice şi sociale cu impact asupra mediului) şi conform normativelor privind condiţiile de

evacuare în emisar (NTPA 001/1997). Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor

descărcate în emisar în procedeul tehnologic al epurării de la staţia de epurare Recaş se prevăd două

trepte de epurare: una mecanică şi una biologică. Pentru dimensionarea staţiei de epurare s-au luat în

considerare următoarele date de bază:

Apele uzate menajere colectate de reţelele de canalizare propuse sunt transportate de către

canalele colectoare principale în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare, de unde prin intermediul

unei pompe autoamorsate este refulată în treapta de epurare mecanică. Pentru atingerea eficienţelor

de epurare stabilite se propune realizarea unei staţii de epurare mecano - biologică cu aerare

130

prelungită pentru stabilizarea nămolului. Fluxul tehnologic se compune din următoarele: staţia de

pompare apă brută, sită deasă - treaptă de epurare mecanică cu compactarea şi deshidratarea

materialului reţinut, bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat, cu aerare prelungită,

decantor secundar, aer lift pentru pomparea nămolului recirculat în exces, suflantă.

Treapta de epurare mecanică se compune dintr-o instalaţie compactă din oţel inoxidabil ce

îndeplineşte următoarele funcţii: sitarea apelor uzate care se realizează printr-o sită deasă cu fante de

1 mm, transportul, compactarea şi deshidratarea materialului reţinut; deznisiparea; transportul,

deshidratarea şi evacuarea nisipului.

În treapta mecanică sunt reţinute prin procedee fizice suspensiile grosiere, suspensiile

nedizolvate sedimentabile sau cele ce pot fi îndepărtate prin flotare. Treapta de epurare biologică se

compune din: bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat cu aerare prelungită; decantor

secundar; staţia de suflante.

Încălzirea staţiei de epurare se va realiza electric cu radiatoare de acumulare a căldurii, cu

ulei. Acestea vor fi prevăzute cu termostat. Pentru o bună funcţionare a staţiei de epurare este necesar

să se asigure o temperatură minimă de 10 - 12°C. Amplasamentul construcţiei a fost stabilit în raport

cu rezerva de spaţiu necesară unei extinderi viitoare într-o etapă viitoare. Zona perimetrală va fi

plantată în cea mai mare parte pe direcţia precipitaţiilor şi vânturilor dominante, având rolul de

protecţie naturală şi atenuarea factorilor perturbatori în situl / mediul natural înconjurător.

Accesul rutier la staţia de pompare se va realiza prin amenajarea unui drum de acces racordat

la drumul existent. Canalizarea apelor meteorice se va face prin şanţuri şi rigole stradale.

Pentru localităţile Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova nu se propune în această etapă un

sistem centralizat de canalizare. Evacuarea apelor menajere se va face prin intermediul unor fose

septice vidanjabile.

131

Tabel nr.17 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014:

TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la reţea

alimentare cu apă

CASE PARTICULARE 1264

POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele oraşului)

Contracte individuale la blocuri 0

Contractecte cu asociaţiile de proprietari şi locatari 16

AGENŢI ECONOMICI 27

UNITĂŢI UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar, piaţă,

unitatea de pompieri) 25

TOTAL 1332

Consumul de apă potabilă

Tabel nr. 18 - Consumul de apă potabilă în orașul Recaş în perioada 2010-2014:

ANUL

CONSUM

metri cubi / zi

2010 850

2011 890

2012 974

2013 980

2014 1054

132

În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă de apă

pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii necesarului

fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).

Surse de poluare a apei în oraș

Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în agricultură,

existenței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită structurii solului.

Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații și cei mai periculoși nitriții.

Preţurile şi tarifele practicate

Potrivit prevederilor din contractul încheiat cu furnizorul de servicii apă-canal începând cu

data de 01.01.2010 se aplică următoarele prețuri pentru apa potabilă livrată în orașul Recaș:

- Preț pentru populație – 2,85 lei/mc

- Preț pentru restul de utilizatori – 2,85lei/mc

Prețurile la apă pentru populație conțin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul utilizatorilor nu

conțin TVA.

Din informaţiile analizate, este mai mult decât evident faptul că necesarul de apă nu este

acoperit și este nevoie de eforturi în acest sens, soluțiile fiind conturate de reprezentanții autorității

locale în proiecte de investiții.

Rețeaua de ape uzate

Canalizare

Se propune extinderea reţelei de canalizare menajeră pe raza localităţii Recaş, în faza finală

aceasta ajungând să aibă o lungime, L= 20,84 km, iar pe raza localităţii Izvin se propune realizarea

133

unei reţele de canalizare menajeră, care în faza finală va avea o lungime de 7,34 km.

În faza finală lungimea reţelelor de canalizare menajere de pe vatra celor două localităţi va fi

de, L= 28,18 km, ele propunându-se a se realiza din tuburi de polietilenă cu diametrii nominali Dn=

250 ... 400 mm.

De asemenea se propune realizarea unei staţii de epurare, compacte, mecano - biologică, ce

va deservii localităţile Recaş si Izvin fiind amplasată între aceste două localităţi.

Realizarea obiectului de investiţie se propune a se executa în două etape astfel:

În această etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare menajeră de la 4,5 km existenţi,

la 10,39 km pe raza localităţii Recaş, această extindere executându-se preponderent în zona centrală

a localităţii. Tot în această etapă se va executa staţia de epurare dimensionată la un Quz_zi max=

9,83 l/s, corespunzător unui număr de 3000 locuitori. De asemenea în această etapă se va asigura

suprafaţa de teren necesară pentru construirea staţiei de epurare egală cu 7500 mp (inclusiv pentru

extinderea staţiei de epurare în etapa următoare). În jurul staţiei de epurare se va crea, prin

împrejmuire şi plantaţii, o zonă de protecţie sanitară.

În etapa a II-a corespunde cu etapa finală de execuţie a obiectului de investiţie, realizându-se

extinderea reţelei de canalizare menajeră în zonele periferice ale localităţii Recaş, şi executarea

reţelei de canalizare menajeră în intravilanul localităţii Izvin. De asemenea se va realiza extinderea

staţiei de epurare pentru a fi capabilă să preia un debit, Quz zi max= 24,28 l/s corespunzător unui

număr de 6385 locuitori. Pe reţelele de canalizare menajere se vor prevedea cămine de vizitare

amplasate la o distanţă de maxim 60 m unul de celălalt.

Staţia de epurare:

La proiectarea şi dimensionarea staţiei de epurare se va ţine cont de protecţia calităţii apelor

conform Legii 137 (Legea mediului), a ordinului 125 (privind procedura de reglementare a activităţii

economice şi sociale cu impact asupra mediului), şi conform normativelor privind condiţiile de

evacuare în emisar (NTPA 001/1997).

Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor descărcate în emisar în procedeul

tehnologic al epurării de la staţia de epurare Recaş se prevăd două trepte de epurare: una mecanică şi

134

una biologică. Pentru dimensionarea staţiei de epurare s-au luat în considerare următoarele date de

bază:

Apele uzate menajere colectate de reţelele de canalizare propuse sunt transportate de către

canalele colectoare principale în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare, de unde prin intermediul

unei pompe autoamorsate este refulată în treapta de epurare mecanică.

Pentru atingerea eficienţelor de epurare stabilite se propune realizarea unei staţii de epurare

mecano - biologică cu aerare prelungită pentru stabilizarea nămolului.

În treapta mecanică sunt reţinute prin procedee fizice suspensiile

grosiere, suspensiile nedizolvate sedimentabile sau cele ce pot fi îndepărtate

prin flotare.

Canalizarea apelor meteorice se va face prin şanţuri şi rigole stradale.

Pentru localităţile Herneacova, Petrovaselo si Stanciova nu se propune în această etapă un

sistem centralizat de canalizare. Evacuarea apelor menajere se va face prin intermediul unor fose

septice vidanjabile.

2.1.4. Energia termică

Energia termică este energia conținută de un sistem fizic și care poate fi transmisă sub formă

de căldură altui sistem fizic pe baza diferenței dintre temperatura sistemului care cedează energie și

temperatura sistemului care primește energie. Clădirea se consideră că are instalaţie de încălzire dacă

aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apă caldă de la centrale electrice, centrale

termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii şi îl transmit în sistemul de

distribuţie în interiorul clădirii, constituit din conducte şi radiatoare - calorifere, indiferent de

combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum şi prin intermediul sobelor

încălzite cu gaze/convectoarelor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_fizic

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83ldur%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83

135

Sistemul de termoficare propriu centrale

Comunităţile urbane au alte criterii de a alege sistemul de încălzire decât proprietarii de

imobile. Comunitatea cere ca încălzirea să nu afecteze mediul, siguranţa în exploatare, continuitatea

încălzirii în cazuri excepţionale, sănătatea populaţiei, având în vedere, nu în ultimul rând, criteriul pur

economic. În schimb, proprietarul apartamentului nu ia în considerare decât criteriul economic

raportat la apartament, fără să ţină seama de celelalte implicaţii. În mod normal, dacă sistemul de

încălzire prin termoficare este bine condus şi nu apar factori perturbatori, cum ar fi pierderile mari de

căldură prin reţea, cheltuieli nejustificate ale celor care produc şi transportă energia, necolectarea

integrală a datoriilor, neaducerea costurilor pentru producerea şi furnizarea energiei electrice la

valorile reale fără a impovara sistemul de termoficare (cum este în prezent), încălzirea prin

termoficare cu CET-uri trebuie să fie mai ieftină cu cel puţin 25% faţă de încălzirea cu centrale

termice individuale, chiar fara subvenţii. Faptul că există mereu pericolul de explozie, care poate

curma vieţi, atât pentru deţinătorul de centrale termice, cât şi pentru vecini reprezintă, de asemenea,

un dezavantaj.

Alimentare cu gaze

La nivelul oraşul Recaş se înregistrează furnizarea de gaze către consumatorii casnici dar şi

instituţii. Gazele sunt utilizate la nevoile menajere ale cetăţenilor (încălzire apă de consum, maşini de

gătit); instalaţii de ardere pentru obţinerea energiei termice necesare încălzirii sau în procese

tehnologice. Gazele naturale sunt amestecături de hidrocarburi, acestea pot conţine impurităţi şi sunt

inodore, incolore şi combustibile. Acestea sunt captate cu ajutorul sondelor.

136

Încălzire pe lemne

Pe raza localităţii mai ales la case, cetăţenii încă mai au încălzire pe lemne în număr

destul de ridicat. Tipul de combustibil care se alege pentru sistemul de încălzire al casei este

dat de costurile sale, distanţa de la care trebuie transportat cât şi tendinţele pe plan mondial. În

zonele de munte, este logic ca sistemul de încălzire cu lemne să reprezinte o soluţie bună. De

asemenea, în mediul rural este la dispoziţie masă

lemnoasă. De la fiecare hectar de pădure se pot

procura anual cca. 8 mc lemne numai din

igienizare. În acest caz, cu 2,5 – 3 ha pădure, o

gospodărie rurală poate să-şi asigure necesarul de

încălzire.

O sobă poate asigura independenţa faţă de

preţurile fluctuante şi nesigure ale energiei şi

gazului – sobele se dovedesc a fi o soluţie

eficientă şi sigură în situaţii de criză. În prezent,

tot mai mulţi proprietari de locuinţe optează

pentru sobele de teracotă ca şi o soluţie de

încălzire a întregii case.

Cantitatea de lemne care se consumă pentru încălzirea unui spaţiu depinde atât de

randamentul cazanului şi de calitatea combustibilului, cât şi de temperatura exterioară, gradul de

izolare a casei, înălţimea planşeelor, suprafeţele vitrate. Ca dezavantaj se poate spune că instalaţia e

masivă, deci necesită un spaţiu destul de mare pentru instalare şi funcţionare. De asemenea, trebuie

întreţinută periodic, deoarece coşurile se afumă constant. Durata de viaţă a cazanului pe lemne este

cuprinsă între 5 şi 12 ani, destul de scurtă.

137

2.1.5. Rețeaua de iluminat public

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de

distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,

instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,

armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul public.

Reţeaua de iluminat public din orașului Recaș aparţine S.C. ENEL S.A. și are o lungime de

145 km. Localitatea Recaș este alimentată din rețeaua aeriană de 20 kV racordată la stația 110/20 kW

Pădurea Verde.

Pe teritoriul localității propriu-zise există nouă posturi de transformare aeriene și unul în

cabină de zid destinate consumului casnic și terțiar și trei posturi de transformare aeriene destinate

unor agenți economici. Celelalte posturi de transformare sunt amplasate pe teritoriul din preajma

localității și alimentează agenți economici, cu excepție postului de transformare aerian care

alimentează locuințele IAS.

Lungimea liniilor aeriene de 20 KV de pe teritoriul localității este de aproximativ 3,7 km, iar

a liniilor în cablu 3 este de aproximativ 250 m.

Distribuția energiei electrice de joasă tensiune se face prin linii aeriene cu stâlpi de beton

armat, cu excepția zonei blocurilor de locuințe unde există și linii în cablu. Liniile sunt comune

distribuției de energie și iluminatului public. Atât rețeaua de alimentare cu energie electrică cât și cea

de distribuție satisfac cerințele de consum ale localității.

Localitatea Recaş

În cadrul dezvoltării localităţii vor apare următorii consumatori noi:

- locuinţe în zona de nord: 92 de parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 552kW şi

o putere cerută din reţea de 116kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de

transformare 2413 prin amplificarea sa şi prin realizarea unor linii aeriene de joasă tensiune pentru

138

distribuţia energiei electrice; linia aeriană de 20kV care trece prin zona de locuinţe va trebui deviată

pentru a fi pusă de acord cu traseul viitoarelor străzi;

- locuinţe în zona de nord-est: 126 de parcele cu locuinţe care vor avea o putere instalată de

756kW şi o putere cerută de 161 kW; alimentarea lor se va putea face din postul de transformare 24

1, prin amplificarea lui şi prin linii aeriene de joasă tensiune pentru distribuţie;

- locuinţe în zona de est: 50 de parcele cu case de locuit însumînd o putere instalată de 300kW

şi o putere cerută din reţea de 64kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de

transformare 2577 amplificat şi prin extinderea liniilor de distribuţie de joasă tensiune; traseul liniei

de 20kV din zonă va trebui corelată cu traseul străzii;

- locuinţe în zona de sud-est: 92 de parcele, însumînd o putere instalată de 72kW şi o putere

cerută din reţea de 16kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de transformare

2577 prin prelungirea actualelor linii de distribuţie;

- zona industrială din sud-vestul localităţii; alimentarea noilor consumatori se va putea face fie

din posturile din zonă (12506, respectiv 12508, posturi care mai pot fi amplificate), fie, în cazul unor

puteri mai mari, din posturi de transformare noi; în funcţie de configuraţia zonei va fi poate necesară

şi o deviere a liniilor de medie tensiune care traversează amplasamentul. În celelalte zone creşterea

consumului de energie electrică poate să facă necesară în viitor amplificarea unora din posturile de

transformare.

Localitatea Izvin

Se preconizează apariţia următorilor consumatori noi;


oputere cerută din reţea de 147kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de

transformare 12406 prin amplificarea sa şi prin realizarea unor linii aeriene de joasă tensiune pentru

139

distribuţia energiei electrice; se recomandă corelarea străzilor cu traseul liniei aeriene de 20kV din

zonă pentru a nu fi necesară devierea ei;

- locuinţe în zona de nord-est: 40 de parcele cu locuinţe care vor avea o putere instalată de

240kW şi o putere cerută de 51 kW; alimentarea lor se va putea face din postul de transformare din

zonă, prin amplificarea lui şi prin prelungirea unor linii aeriene de joasă tensiune existente pentru

distribuţie;

- locuinţe în zona de sud: 55 de parcele, însumînd o putere instalată de 330kW şi o putere

cerută din reţea de 70kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face, pentru cele de lângă fostul

SMA, din postul de transformare 2432 prin prelungirea actualelor linii de distribuţie iar pentru cele

din sud-est, din postul de transformare utilizat şi pentru alimentarea viitoarelor locuinţe din zona

nord-estică;

- locuinţe în zona de vest: 130 de parcele cu locuinţe care vor avea o putere instalată de

780kW şi o putere cerută de 166kW; alimentarea lor se va putea face, în funcţie de gradul de

încărcare a reţelei existente, fie din posturile de transformare 12406 şi 2432, prin amplificarea lor şi

prin prelungirea unor linii aeriene de joasă tensiune pentru distribuţie, fie printr-un post de

transformare nou, amplasat în zona de vest, cu racord din LEA 20kV care trece prin nordul localităţii;

- zonă industrială şi de depozitare în sudul localităţii; se poate alimenta printr-un branşament

de joasă tensiune.

Localitatea Bazoş

Se preconizează apariţia în zona de nord a 65 de parcele cu locuinţe însumînd o putere

instalată de 390kW şi o putere cerută din reţea de 83kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face

din posturile de transformare 2452 şi 2494 eventual prin amplificarea sa şi prin prelungirea unor linii

aeriene de joasă tensiune pentru distribuţia energiei electrice; se recomandă corelarea străzilor cu

traseul liniilor aeriene de 20kV din zonă pentru a nu fi necesară devierea lor.

140

Localitatea Herneacova

Se preconizează apariţia următorilor consumatori noi:


o putere cerută din reţea de 26kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de

transformare 2458 prin prelungirea liniilor aeriene de joasă tensiune care distribuie energia electrică

în zona nord-vestică a localităţii; se recomandă corelarea străzilor cu traseul liniei aeriene de 20kV

din zonă pentru a nu fi necesară devierea ei;

- o zonă agroindustrială în sudul localităţii, în zona fostului CAP; alimentarea acesteia se va

face în funcţie de puterea consumatorilor care vor apărea, fie din reţeaua de joasă tensiune a localităţii

(prin eventuala amplificare a liniei aeriene care alimentează zona) fie prin prelungirea racordului

aerian de medie tensiune de la PTA 2480 până la un post de transformare aerian nou, amplasat în

zona agroindustrială.

Localitatea Petrovaselo

Se preconizează apariţia următorilor consumatori noi:

- locuinţe în zona de vest: 50 de parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 300kW şi o

putere cerută din reţea de 64kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de

transformare din centrul localităţii, de lîngă biserică, prin prelungirea liniilor aeriene de joasă

tensiune care distribuie energia electrică în zona vestică a localităţii şi, dacă postul se va dovedi

încărcat la nominal în momentul apariţiei locuinţelor, prin amplificarea postului;

- locuinţe în zona de sud: 12 parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 72kW şi o

putere cerută din reţea de 15kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de

transformare din centrul localităţii prin prelungirea liniilor aeriene de joasă tensiune care distribuie

energia electrică în zona sudică a localităţii;

141

- o zonă agroindustrială în nordul localităţii, în zona fostului CAP; alimentarea acesteia se va

face din postul de transformare existent 5320.

Localitatea Stanciova

În cadrul dezvoltării localităţii vor apare

următorii consumatori noi:

- locuinţe în zona de sud: 20 de parcele cu

locuinţe însumînd o putere instalată de 120kW şi o

putere cerută din reţea de 26kW; alimentarea

acestor locuinţe se va putea face din postul de

transformare existent în sudul localităţii prin

prelungirea liniei aeriene de joasă tensiune care

distribuie energia electrică în zona sudică a

localităţii;

- o zonă agroindustrială în nordul localităţii,

în zona fostului CAP; alimentarea acesteia se va face din postul de transformare existent 5320.

Localitatea Izvin este alimentată printr-o linie aeriană de 20 kV racordată la stația 110/20kV

Pădurea Verde.

Localitatea Bazoș este alimentată printr-o rețea aeriană de 20 kV racordată la stația 110/20KV

Pădurea Verde.

Localitatea Petrovaselo este alimentată printr-o linie aeriană de 20 kV racordată la stația

110/20KV Pădurea Verde.

Localitatea Stanciova este alimentată printr-o rețea aeriană de 20 KV racordată la stația

110/20KV Pădurea Verde.

142

Localitatea Herneacova este alimentată printr-o rețea aeriană de 20 KV racordată la stația

110/20 KV Pădurea Verde.

Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Stâlpi de iluminat aparţinând

companiei/primarie ......... 2100 2250 2250 2500 2500

Corpuri de iluminat 2100 2250 2250 1300 1300

Sursa: Primăria Recaş

Din cele 1300 corpuri de iluminat, cele pe LED sunt 32 bucăți, economice – 1268 bucăți.

În ceea ce privește consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituții

importante și în același timp mari consumatoare de energie, se observă o tendință de creștere a

consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice

printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste

unități.

Tabel nr.20 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraș Recaş

Tipuri de utilizatori Consumuri anuale (kw/h)

2013 2014 2015 estimat

Primărie 950 1180 1300

Liceu Teoretic Recaș 33120 33964 40000

Școala nr.1 Izvin 7240 8141 9000

Școala nr. 2 Bazoș 6346 6426 6500

143

Școala nr. 3 Petrovaselo 890 944 1000

Școala nr. 4 Herneacova 490 525 600

Școala nr. 5 Stanciova 125 155 200

TOTAL 49.161 50.155 58.600

Sursa: Primăria Primăria Recaş, Liceul Teoretic Recaş

2.1.6. Poșta si telecomunicații

Pe teritoriul orașului Recas funcționează un oficiu poștal.

Orașul este conectat la serviciile de telefonie fixă

TELEKOM, serviciile de telefonie mobilă cu acoperire

corespunzătoare pentru toate zonele din localitate -

VODAFONE, ORANGE, DIGI, COSMOTE,

TELEKOM, servicii de televiziune prin satelit, AKTA,

DOLCE , FOCUS SAT și BOOM TV, televiziune prin

cablu AKTA, TELEKOM, RDS, ORANGE.

Rețeaua de internet este asigurată de TELEKOM, AKTA,

ORANGE, VODAFONE, RDS, TELEKOM.

144

2.2. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

2.2.1. Serviciile de sănatate

Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Recas funcţionează Dispensarul medical. Această

clasă include unităţi care deservesc unitatea administrativ-teritorială și care se limitează la afecțiuni

cu grad mic de complexitate.

Totodată, în localitate funcționează 5 cabinete medicale familiale și 2 cabinete de specialitate

medicina în Dispensarul Recaş dispune de o cladire nouă situată în zona centrală a localităţii.

Clădirea cuprinde 5 cabinete de medici de familie, 2 cabinete de stomatologie şi 2 laboratoare.

Celelalte cabinete stomatologice sunt în cladiri private. Pe raza oraşului Recaş există 3 farmacii – 2

farmacii în Recaş şi o farmacie în Izvin.

În total există atât în Recaş cât şi în

satele aparţinătoare un număr de 10 cabinete

medicale cu 10 medici de familie şi 10

asistenţi medicali.

Pentru efectuarea analizelor medicale

există 2 laboratoare private.

Pentru asigurarea serviciilor medicale

şi pentru acoperirea echilibrată a zonelor

rurale s-a dispus la nivel judeţean înfiinţarea de centre de permanenţă. Sunt 9 centre de permanenţă:

în Ciacova, Dudeştii Vechi, Fibiş, Gătaia, Liebling, Niţchidorf, Recaş, Sacoşu Turcesc, Teremia

Mare. Acestea functionează zilnic în intervalul orar 20.00-08.00 şi non stop în zilele de sâmbătă,

duminică şi sărbători legale.

145

Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate

NR. CRT. Furnizori de servicii de sănătate

Unitate de stat / Privată

1. Dispensar Privat

2. Cabinete medicină de familie Privat

3. Cabinete medicale stomatologice individuale Privat

4. Laborator de analize Privat

Sursa – Dispensarul medical

Tabel nr. 22 - Indicatori servicii de sănătate

Indicatori Spitale

Cabinete

Medicale

Stomatologice

Individuale

Cabinete Medici

de Familie Farmacii

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numărul

unităților 0 0 0 5 5 0 0 2

Numărul de

paturi 0 0 0 5 0 5 0 0

Numărul de

medici

specialiști

0 0 0 4 0 4 0 0

Numărul de

asistente 0 0 0 8 0 4 0 2

Sursa – Dispensarul medical

146

Nr.

Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Număr medici de familie 5 5 5 5 5

2 Număr medici specialişti 4 4 4 4 4

2.2.2. Serviciile de asistenţă socială

Strategia în domeniul social se constituie ca un îndrumar destinat să ajute persoanele

defavorizate şi pe cele chemate să le asiste, să le sprijine şi să le facă viaţa mai uşoară. Se adresează

persoanelor şi familiilor marginalizate din punct de vedere social, specialiştilor, reprezentanţilor

autorităţi publice locale, care au responsabilităţi în

domeniu, precum şi altor categorii de persoane

interesate de problematica fenomenului

marginalizării.

Proiectul încearcă a fi o fereastră ,,spre noi

înşine” pentru a deveni mai conştienţi de realizările

noastre în materie de servicii sociale, spre comunitatea locală, spre ceea ce este de fapt în acest

domeniu, spre viitoarele servicii care răspund la ,,ce se întâmplă de fapt” ceea ce reprezintă în esenţă

scopul strategiei.

Strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale

alături de copii, cât şi actorilor sociali imlicaţi în procesul de promovare şi respectare a drepturilor

copilului.

Creşterea şi îngrijirea copiilor în familia de origine constituie obiectivul principal din lista

de priorităţi a sistemului de asistenţă socială. După mai multe decenii de experimentări, s-a ajuns la

concluzia că cel mai bine pregătit pentru viaţa de adult este copilul crescut de proprii părinţi alături de

fraţi şi surori, în acelaşi mediu familial. În afara familiei natale, copilul este, de regulă, nefericit,

discriminat şi incapabil să se ataşeze sau să se stabilească.

147

Obiectivul general al strategiei este de a promova şi respecta drepturile copilului prin

implicarea comunităţii în procesul de rezolvare a problemelor familiei.

Prezenta strategie cuprinde obiectivele prioritare care garantează ameliorarea situaţiei

copiilor din sistemul de protecţie specială, accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare, tratamentul

corect şi echitabil al tuturor

copiilor în societatea noastră, în

exercitarea drepturilor de către

copii.

Strategia subliniază rolul

primordial al familiei în creşterea,

îngrijirea şi educarea copilului şi

faptul că eforturile societăţii

trebuie îndreptate în direcţia întăririi şi susţinerii familiei în asumarea responsabilităţii faţă de copil.

Totodată, se recunoaşte faptul că responsabilizarea familiei în spiritul noului pachet legislativ în

domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului nu se poate realiza fără o abordare sistemică a

problemelor cu care se confruntă copiii şi familiile acestora. Astfel, resursele pentru depăşirea unor

situaţii dificile, trebuie căutate pe rând în familia extinsă, reţeaua socială a familiei, profesioniştii care

intervin la un moment dat în viaţa copilului, comunitatea prin intervenţia structurilor consultative,

autorităţilor locale şi serviciilor sociale primare, de prevenire şi în ultimă instanţă în intervenţia

specializată.

Scopul strategiei este schimbarea, pornind de la certitudinea deplină că fiinţa omenească,

creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, este locuită de un suflet superior care atinge cerul şi

care este o emanaţie a Domnului. De aceea, existenţa noastră va căpăta un sens atunci când vom

intra în contact cu acest suflet universal care este lumină, armonie şi putere. Este imposibil să

schimbăm lumea, dar ceea ce ni se cere nouă este să ne hotărâm să transformăm cel puţin o creatură

de pe pământ, pe noi înşine.

148

Asistenţa socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, din cauza unor motive

de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale, să îşi

dezvolte propriile capacităţi şi componente pentru integrarea socială.

Domeniul protecţiei copilului se bucură astăzi de interesul societăţii, alături de alte aspecte

aflate sub lupta integrării europene, ei fiind în continuă transformare, dar şi un teritoriu unde se

intersectează patimi şi este nevoie de profesionalism. Când un părinte se confruntă cu dificultăţile

creşterii şi educării copiilor săi, modul în care reuşeşte să găsească soluţii este o expresie a maturităţii

sale emoţionale şi sociale. Similar, considerăm că, dacă o societate se confruntă cu dificultăţile

copilului, modul în care se soluţionează este o problemă a maturităţii acelei societăţi. Or, maturitatea

unor acte nu trebuie discutată doar în plan afectiv, emoţional, ci în plan logic, raţional. Dat fiind

apelul frecvent la dragostea faţă de copii şi la caritate, care par să guverneze în România activităţile

de protecţie a copilului, dar şi apariţia unei categorii de profesionişti, de servicii, de specialişti şi de

cercetări în acest domeniu, între cele două modalităţi de reacţie sunt contradicţii care trebuie

conştientizate nu pentru a exclude vreuna dintre cele două abordări, ci pentru a permite integrarea

aspectelor afective şi a celor raţionale, profesionale în răspunsuri societale mature, adică necesitatea

asocierii logicii raţiunii la compasiunea faţă de copii.

Obiectivul general are drept scop, prevenirea marginalizării sociale prin dezvoltarea

serviciului public de asistenţă socială menit să răspundă nevoilor persoanelor marginalizate din punct

de vedere social.

Mijloacele prin care se urmăreşte atingerea scopului sunt legate de următoarele aspecte:

identificarea aspectelor specifice familiilor marginalizate social ;

identificarea nevoilor acestor familii în vederea dezvoltării serviciului public de

asistenţă socială;

evidenţierea rolului asistentului social precum şi a altor persoane din

comunitate menite să vină în ajutorul persoanelor marginalizate social, în ceea

ce priveşte autodeterminarea clientului de a-şi depăşi condiţia şi situaţia în care

trăieşte;

149

utilizarea unor metode de prevenire a abandonului şcolar şi familial în rândul

familiilor sărace;

Serviciul Public de Asistenţă Socială Recaş deserveşte comunitatea Recaş şi satele

aparţinătoare Herneacova, Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Stanciova şi Nadăş (în curs de repopulare) cu o

populaţie totală de aproximativ 9439 de locuitori.

Beneficiarii serviciilor noastre cuantificaţi în cifre:

180 persoane adulte cu handicap;

50 persoane minore cu handicap;

150 copii cu orientare spre Şcoala Incluzivă;

65 asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav, încadraţi pe baza contractului

de muncă;

20 cazuri de persoane care au fost înregistraţi tardiv

15 cazuri delicvenţă juvenilă;

30 cazuri de plasament a copiilor în familia lărgită;

15 copii cu risc de abandon, separaţi în fapt de familia de origine;

15 situaţii de intervenţie în familie, forme de abuz şi neglijare asupra copiilor;

Anual 30 studii de caz pentru instanţă, în situaţie de divorţ cu încredinţare copii la unul

din părinţi;

45 cazuri de copii cu risc de separare de familiile de origine pentru care s-au elaborat

şi implementat planuri de servicii ;

un număr de 7 cazuri copii reintegraţi în familie ;

un număr de 25 copii care nu mai continuă cursurile şcolare după clasa a VIII;

un număr de 12 cazuri închise deoarece s-au eliminat factorii de risc existenţi;

20 cazuri curatelă;

5 cazuri de adopţie;

7 cazuri tutelă;

25 familii beneficiare de ajutor social potrivit legii nr. 416/2001

150

45 beneficiari ajutor încălzire pe perioada sezonului rece;

20 familii beneficiare de alocaţie de susţinere;

30 cazuri persoane vârstnice reprezentate;

5 cazuri persoane vârstnice aflate în situaţie de risc;

Alte situaţii constând în sesizări, etc.

55 familii pentru care se depun eforturi deosebite de integrare în comunitate.

Serviciul Public de Asistență Socială înființat în anul 2006 (acreditat conform legislației în

vigoare) s-a dezvoltat și transformat în Serviciul Public de Asistență Socială și Asistență Medicală și

oferă servicii de informare, consiliere şi sprijin, fiind este o forma de prevenţie, dar şi intervenţie a

„Centrului de Zi Sfinții Apostoli Petru și Pavel Recaș ” ( în curs de înființare) şi reprezintă un sprijin

acordat copiilor aflaţi în dificultate şi familiilor acestora . Acesta se foloseşte în funcţie de evaluarea

nevoilor copilului şi familiei, pentru prevenirea situaţiilor de risc la care este expus atât copilul cât şi

familia.

Serviciile se acordă în funcţie de necesităţile specifice ale copilului şi familiei pentru a

elimină factorii de risc la care este expus atât copilul cât şi familia. Sprijinul poate fi acordat în

următoarele situaţii:

- Situaţii care necesită o intervenţie focalizată şi pe termen scurt pentru facilitarea

reintegrării copiilor (situaţie de criză). Acesta poate fi acordat accidental, pentru un copil o

singură dată pe durata de funcţionare a serviciului.

- Situaţii care necesită o intervenţie/sprijin pe termen lung, când este pusă în pericol

situaţia copilului cu risc de abandon (situaţie de risc). Acesta poate fi acordat, lunar, pe o

perioadă maximă de 10 luni.

- Dependent de situatia copilului şi a familiei sale, acesta poate beneficia de sprijin pe termen

scurt sau pe termen lung sau combinat.

151

Nevoi identificate:

• nevoi legate de populaţia ţintă;

• informarea beneficiarilor cu privire la drepturi (beneficii, servicii, prestaţii) şi obligaţii

• sprijin familiilor defavorizate;

• planing şi educaţie pentru sănătate;

• legătura individului cu serviciile oferite de comunitate;

• consilierea familiei şi a individului;

• reintegrare şcolară;

Direcţii propuse:

• Scopul este de a răspunde nevoilor copilului şi familiei pentru întărirea şi susţinerea

familiei în asumarea responsabilităţilor faţă de copil;

• Mijloacele sunt legate de activităţile oferite:

- Identificarea nevoilor comunităţii;

- Identificarea resurselor necesare în acordarea de servicii;

- Concentrarea pe potenţiali parteneri deschişi pentru dezvoltarea de proiecte;

- Implicarea liderilor formali şi informali;

- Implicarea beneficiarilor în serviciile dezvoltate;

- Îndreptarea atenţiei către perfecţionarea personalului care acordă servicii;

- Identificarea ariilor potenţiale de dezechilibru între individ şi mediu şi întărirea

potenţialului individului şi al comunităţii;

- Legarea oamenilor de resurse, servicii şi oportunităţi prin mijloace de comunicare;

152

Obiectivele strategiei:

• Servicii de informare:

- respectarea dreptului fiecărei familii de a fi informată cu privire la drepturile şi

obligaţiile ce le revin;

- informare prin presa locală, afişier la sediul instituţiei, întâlniri cu beneficiarii,

prezentări şi dezbateri în consiliu;

- informaţii oferite la contactul cu beneficiarul;

- dezvoltarea centrului de informare de la sediul S.P.A.S.-ului;

• Servicii de consiliere juridică;

- Oferirea de informaţii juridice cu privire la orice informaţie de interes public;

- actualizarea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale şi punerea în aplicare;

- modalităţi de informare în masă a populaţiei privind drepturile şi îndatoririle ce le au

conform legislaţiei în vigoare;

• Servicii de consiliere şi sprijin în rezolvarea problemei clientului;

- facilitarea accesului la serviciile comunitare;

- conştientizarea familiei de rolul pe care îl îndeplineşte acela de conservare a valorilor

sociale şi umane;

- sprijin în identificarea împreună cu beneficiarul, a dezechilibelor care apar între el şi

mediu;

- întărirea potenţialului clientului;

- consiliere parentală;

153

• Servicii de prevenire a situaţiilor de risc;

- identificarea resurselor şi exploatarea acestora pentru eliminarea situaţiilor de risc;

- facilitarea în ceea ce priveşte accesarea serviciilor şi prestaţiilor din comunitate;


- diversificarea modalităţilor de intervenţie în vederea prevenirii situaţiilor de risc;

- consultanţă pentru deferirea cazurilor altor instituţii sau organizaţii

nonguvernamentale;

- implicarea comunităţii în eliminarea situaţiilor de risc social;

- informaţii privind serviciile de planning familial;

- servicii medico-sociale în colaborare cu cadrele medicale din localitate;

• Servicii de reintegrare în familie;

- facilitarea menţinerii legăturii dintre părinţi şi copil;

- găsirea unor parteneri specializaţi în protecţia copilului;

- monitorizarea post-reintegrare;

• Servicii de reintegrare şcolară;

- stimularea frecventării şcolii de către copiii în dificultate;

- sprijinirea elevilor care provin din familii defavorizate, cu ajutoare materiale;


- creşterea nivelui educaţional prin programe dezvoltate în cadrul şcolii;

- evaluarea factorilor de risc(dinamica familială şi individuală, vulnerabilitatea) în

colaborare cu psihologul Liceului Teoretic Recaş;

154

• Servicii de reintegrare şi supraveghere din partea comunităţii;

- programe de reintegrare şi supraveghere comunitară a copiilor care au săvârşit fapte

penale şi nu răspund penal, în colaborare cu Penitenciarul Timişoara şi D.G.AP.S.P.C. Timiş;

Rezultatele aşteptate sunt strâns legate de protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

• diversitatea modalităţilor de informare a familiei cu privire la respectarea drepturilor

copilului;

• întărirea capacităţilor parentale prin asumarea responsabilităţilor faţă de creşterea,

îngrijirea şi educarea propriilor copii;

• stabilirea rapidă a identităţii copiilor;

• menţinerea legăturilor fireşti ale copilului cu familia de origine;

• scăderea numărului de cazuri de copii abandonaţi;

• accesabilitatea copiilor cu dizabilităţi la servicii de recuperare şi reabilitare;

• scăderea numărului copiilor cu risc şcolar de abandon;

• prevenirea şi/sau eliminarea cazurilor de violenţă domestică şi a oricărei forme de

abuz;

• dezvoltarea de servicii specializate în domeniul protecţiei copilului;

• reintegrarea şcolară a copiilor;

• scăderea numărului de copii instituţionalizaţi;

• scăderea numărului de cazuri în care se încalcă drepturile copilului;

• cel puţin 200 de şedinţe de consiliere individuală vor fi implementate – metodă de

verificare = rapoartele de consiliere

• cel puţin 500 de persoane vor beneficia de servicii de informare

• cel puţin 300 de persoane vor beneficia de acompaniere în relaţia cu alte instituţii

155

• cel puţin 1000 de fluturaşi cu circuit intern vor fi distribuiţi beneficiarilor care solicită

informaţii (aceştia sunt fluturaşii proveniţi din consumabile despre care am vorbit – nu ştiu

dacă este în regulă să figureze printre realizări)

• cel puţin 3 comunicate de presă vor fi transmise mass-media pentru publicare;

• cel puţin 2 întâlniri anuale ale Centrului Comunitar Consultativ, pentru diseminarea

informaţiei;

• 1 masă rotundă va fi organizată în vederea diseminării finale a informatiei;

• Creşterea profesionalismului administraţiei publice locale;

• Creşterea capacităţii de analiză, sinteză şi planificare a membrilor Consiliului Local

• Pagina web complexa cu o informaţii privind acordarea prestaţiilor şi serviciilor

sociale;

• Reducerea semnificativa a timpilor de aşteptare la intrarea în serviciu;

• Broşură privind ghidul de utilizare a noilor servicii şi mecanisme implementate, din

perspectiva utilizatorilor externi instituţiei

La nivelul administraţiei publice locale:

• dezvoltarea unui sistem descentralizat, deschis, specializat pe domeniul protecţiei

copilului;

• un buget local suficient pentru aplicarea şi implementarea strategiei;

• dezvoltarea managementului de caz la nivel local;

• dezvoltarea S.P.A.S.-ului la nivel local;

• elaborarea de noi strategii care să vină în sprijinul copiilor şi familiilor acestora;

• extinderea limitelor decizionale ale responsabilului de caz;

• competenţă şi profesionalism în activitatea S.P.A.S.-ului;

• implicarea comunităţii în abordarea problematicii copilului;

• crearea de parteneriate durabile cu sectorul non-guvernamental;

156

Tabel nr. 23 - Bugetul oraşului Recaş pentru asistenţă socială în perioada 2010 - 2014

ANUL BUGETUL (lei)

2010 1.239.000

2011 703.100

2012 730.770

2013 926.600

2014 1.122.000

Sursa: Primăria Recaş

2.3. INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Tabel nr. 24 - Infrastructura de învățământ din orașul Recas în anul 2014

Nr.

crt. Unitate de învăţământ Adresa

Personalitate juridică

/Arondată

Acreditată /

Autorizată

Învăţământ

public /

privat

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

1. Grădiniţa cu program

prelungit Recaş

Recaş, str.

Florilor, nr.7

Fără personalitate juridică

Este arondată da public

2. Grădiniţa cu PN Izvin

Izvin, Str.

Preot Traian

Pelea, nr. 53

Cu personalitate juridică da public

3. Grădiniţa cu PN Bazoşu

Vechi Bazoş

Fara personalitate juridică


4. Grădiniţa cu PN

Petrovaselo Petrovaselo



5. Grădiniţa cu PN

Herneacova

Str.

Principală, nr

19, A



157

6. Grădiniţa cu PN Stanciova

Stanciova,

Str.

Principală



ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

1. Şcoala primară şi

gimnazială Recaş - LTR

Recaş, str.

George

Coşbuc, nr. 1


2. Şcoala Gimnazială Izvin

Izvin, Str.

Preot Traian

Pelea, nr. 53


3. Şcoala Primară Bazoş Bazoş

Fără personalitate

juridică

Este arondată

da public

4. Şcoala Primară

Herneacova

Herneacova,

Str. Principală,

nr 19, A

Fără personalitate

juridică

Este arondată

da public

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL

1. Liceul Teoretic Recaş

Recaş, str.

George

Coşbuc, nr. 1


Sursa: Liceul Teoretic Recaş

Școala primară Herneacova

158

Şcoala Gimnazială Izvin

Grădiniţa cu PN Petrovaselo

Școala din Bazoş

159

Liceul Teoretic Recaş

Grădinţa cu Program normal Stanciova

160

Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul

preuniversitar, în oraşul Recaş

Nr.

crt. Specialitatea catedrei (postului)

Norme / posturi

didactice

(număr)

Norme / posturi didactice acoperite

cu:

Titulari Suplinitori

1 Educatoare 8 4 4

2 Învăţători 11 10 1

3 Profesori 29,24 22,51 6,73

4 Discipline tehnice -

TOTAL 48,24 36,51 11,73


Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din oraşul Recas s-a realizat

conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscriși un numar total

de 873 elevi, din care preșcolari 142.

Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul

preuniversitar, în Izvin şi Bazoş

Nr.

crt. Specialitatea catedrei (postului)

Norme / posturi

didactice

(număr)

Norme / posturi didactice acoperite

cu:

Titulari Suplinitori

1 Educatoare 3 3 -

2 Învăţători 7 5 2

3 Profesori 10,56 8,62 1,94

4 Discipline tehnice - - -

TOTAL 20,56 16,62 3,94

161

Sursa : Şcoala Gimnazială Izvin

Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din Izvin şi Bazoşul Vechi s-

a realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013 - 2014 au fost înscriși un

număr total de 266 elevi, din care preșcolari 60.

Tabel nr. 26 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari

Tip instituţie / Nr. înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Grădiniţe 170 180 142 142

Şcoli generale 569 535 558 545

Licee 196 190 211 186

TOTAL 935 905 911 873


Tabel nr. 26 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari Izvin şi Bazoşul Vechi

Tip instituţie / Nr. înscrişi 2010-2011

I-VIII

2011-2012

I-VIII

2012-2013

CLASA

PREGATI-

TOARE - VIII

2013-2014

CLASA

PREGATI-

TOARE - VIII

Grădiniţe 74 85 63 60

Şcoli generale 229 216 216 206

Licee - - - -

TOTAL 303 301 279 266

Sursa : Şcoala Gimnazială Izvin

162

Tabel nr. 27 - Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014

Unitatea de

învăţământ

Nr.

înscrişi Clasa

Nr.

promovaţi Repetenţi

Abandon

şcolar

Rata

promovabilităţii

Scoala Gimnaziala

Izvin+structu

ra Bazosul Vechi

18

16

24

21

18

34

25

27

23

Pregătitoare 19 0 0 100%

I 14 0 1 92,85%

II 19 0 1 94,73%

III 19 1 1 89,47%

IV 17 0 0 100%

V 31 2 0 93,54%

VI 24 0 0 100%

VII 27 0 0 100%

VIII 23 0 0 100%

Liceul Teoretic

Recaş +

Şcoala Herneacova

Pregătitoare 49 - - 100 %

I 43 - - 100%

II 58 1 - 98,27 %

III 59 3 - 94,91%

IV 59 - 100%

V 75 6 1 89,55%

VI 60 9 81,63%

VII 70 10 4 74,54%

VIII 61 1 98,27%

IX 59 5 2 88,13%

X 46 1 97,82%

163

XI 40 100%

XII 29 100%

Sursa: Liceul Teoretic Recaş şi Şcoala Gimnazială Izvin

Rezultatele elevilor la examenele naţionale

Tabel nr. 28 - Situaţia testărilor naţionale

An școlar Nr.elevi

înscriși Nr.elevi prezenți

Nr. elevi care au

promovat

Procent Promovabilitate

*** raportat la nr de elevi

prezenţi

2011/2012 50 50 32 64 %

2012/2013 67 67 35 52,23%

2013/2014 56 54 38 70,37

Sursa: Liceul Teoretic Recas

An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi

prezenți

Nr. elevi care au

promovat

Procent Promovabilitate

*** raportat la nr de elevi

prezenti

2011/2012 34 34

2012/2013 24 23

2013/2014 12 12

Sursa: Şcoala Gimnazială Izvin

Tabel nr. 29 - Situația Examenului de Bacalaureat

An școlar Nr. elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi care au

promovat

Procent

Promovabilitate

2011/2012 28 28 22 78,57

2012/2013 30 30 22 73,33

2013/2014 26 26 18 69,23


164

Burse acordate elevilor

Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de

stat pot beneficia de burse de merit, de studiu şi de

ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat

reprezintă o formă de sprijin material vizând atât

protecţia socială cât şi stimularea elevilor care obţin

rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină.

Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:

- Burse de ajutor social

- Burse de merit

- Burse de studiu

- Burse de performanţă

Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare

Nr.

Crt.

Denumire unitate de

învăţământ Ani şcolari

Burse de

performanţă

Burse de

merit

Burse sociale,

medicale şi de

orfani

1. Liceul Teoretic Recaş

2011-2012 - 118 42

2012-2013 -

88,

de studiu 15 74

2013-2014 -

2. Şcoala Gimnazială

Izvin

2011-2012 - 25+3 49

2012-2013 -

2013-2014 - 12 65

TOTAL Izvin 40 Izvin 114

165

Sursa: Liceul Teoretic Recaş, Şcoala Gimnazială Izvin

2.4. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT

număr biblioteci 1 bibliotecă oraşenească, 1 bibliotecă şcolară

număr case de cultură 1- Casa de Cultură „Ion Cojar”

număr de muzee 1 – Muzeul de Istorie

cămine culturale şi muzee 5 cămine culturale

monumente istorice 3

număr ONG 3

publicatii şi reviste 1 publicaţia administraţiei locale

formaii de dans (popular, modern) 3 formaţii de dans popular

Muzeul de Istorie Casa de Cultură Ion Cojar

166

Sărbători şi tradiţii cu specific local

Ruga/Hramul bisericii

Biserica Ortodoxă Recaş I– Rusalii,

Biserica Ortodoxă Recaş II – Petru şi Pavel

Biserica Romano-Catolică – croați 24 iunie de Sfântul Ioan Botezătorul;

maghiari – 15 august Adormirea Maicii Domnului;

germani 1 octombrie

Biserica Ortodoxă Izvin: “Duminica Tomii”, prima duminică dupa Paşte

Biserica Ortodoxă Bazoş: a II-a zi dupa Paşte

Biserica Ortodoxă Petrovaselo

Biserica Ortodoxă sârbă Stanciova de “Sfântul Gheorghe”

Biserica Ortodoxă Herneacova 26 octombrie de “Sfântul Dumitru”

Biserica Ortodoxă Nadăş la 25 iunie “Petru şi Pavel”

167

Alte sărbători:

Balul Sportivilor - februarie;

Balul Pompierilor – februarie / martie

Balul Primăverii - martie (eveniment organizat în cadrul Liceului)

Ziua Oraşului Recaş - 4 aprilie

Balul Bobocilor – octombrie (eveniment organizat în cadrul

Liceului)

Festivalul Sărbătoarea Toamnei, Festivalul Ciorchinele de Aur

Ziua Bibliotecii – Decembrie

Concert Colinde – Decembrie

Lăcaşuri de cult pe confesiuni

Recaş

168

2 lăcaşuri de cult ortodoxe

1 lăcaş de cult romano-catolic

2 lăcaşuri de cult penticostale

1 lăcaş de cult baptist

169

Izvin

1 lăcaş de cult ortodox

1 lăcaş de cult greco-catolic


1 lăcaş de cult penticostal

Bazoşul Vechi




1 lăcaş de cult penticostala

Herneacova




170

Petrovaselo

1 lăcaş de cult ortodox sârb


1 lăcaş de cult nazarineni

1 lăcaş de cult Adventistă de Ziua a Șaptea

Stanciova

1 lăcaş de cult ortodox sârb

1 lăcaş de cult ortodox român (improvizat)



Locuri de agrement:

Recaş

1 sală de sport, 1 stadion sportiv, 1 teren golf,

2 terenuri de joacă pentru copii

171

Izvin

1 sală de sport

1 teren de joacă pentru copii

1 hergehelie de cai

Stanciova

1 teren de joacă

Bazos

1 Teren de fotbal în curtea școli , 1 mic stadion de fotbal

172

Herneacova

1 Centru de echitație

173

2.5. ECONOMIA

Tabel nr. 31 - Structura agenților economici din Recaş, în funcție de domeniul lor de activitate

STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI, ÎN FUNCŢIE

DE DOMENIUL DE ACTIVITATE

Nr

crt Domeniul de activitate

Număr

societăţi

Pondere în

totalul

societăţilor

1 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi

motocicletelor

102 comert,

3 repararea

autoveh.

45,85%

2 Hoteluri şi restaurante 2 hoteluri

3 rest. 2,183%

3 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 10 4,366

4 Agricultura, Silvicultura şi Pescuit

1 - APIA

1 – ocol silvic

1 - pescuit

53 –

exploatații

agricole cu

personalitate

juridică

24,454%

5 Industria prelucrătoare 6 2,620%

6 Distribuţia apei; Salubritate; Gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare

1 – Aquatim

1 – firma de

salubrizare

proprie

primariei

1,310%

174

Gestionare

deseuri 1

7 Transport şi depozitare 2 depozite

Recaş 0,873%

8 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 7 3,056%

9 Informaţii şi comunicaţii 5 2,183%

10 Construcţii 8 3,493%

11 Intermedieri financiare şi Asigurări 10 4,366%

12 Activităţi de spectacole culturale şi recreative 8 3,493%

13 Alte activităţi de servicii (pompe funebre, frizerie, vulcanizare,

florărie, tipografie) 10 3,412%

TOTAL 229 100

Din totalul celor 229 societăți active, 174 sunt microintrepinderi, respectiv au maxim

9 angajați şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.

Tabel nr. 32 - Evoluția societăților din orașul Recaș în perioada 2011-2014

Tipuri de societăţi 2014 2013 2012 2011

Microintreprinderi 174 168 154 123

Intreprinderi mici 56 64 73 78

Intreprinderi inactive 12 4 6 3

Total societati existente, din care: 242 236 233 204

- noi înfiinţate 6 3 29 38

- active 230 232 227 201

175

Principalii agenți economici care își desfășoară activitatea în orașul Recaș sunt prezentați în

tabelul de mai jos:

Tabel nr. 33 - Lista cu principalii agenţii economici de pe raza orașului Recaş

Nr.

crt.

Denumire

societate Localitatea

Nr.

angajaţi

Cifra de

afaceri Profit

Domeniul de

activitate

1.

S.C.CRAMELE

RECAŞ

S.A.

RECAŞ 150 80.000.000

lei

10.000.000

lei Vinificație

2. RECOSEMTRACT

S.R.L. RECAŞ 102

22.000.000

lei

30.000

lei

Producție carne și

mezeluri

3. CRAMELE

PETROVASELO PETROVASELO 26 2.100.000 205.000 lei Viticultură Vinificație

4. S.C. SODACMA

S.R.L. RECAȘ 16 600.000 euro 20.000 euro Construcții Metalice

5. S.C. LACTITALIA

SRL IZVIN 38

22.300.000

lei

1.955.000

lei

Fabricare produse lactate

și brânzeturi

6. S.C. ADELADAM

SRL RECAȘ 21

1.729.372

lei

163.245

lei Panificație

7. HERGHELIA IZVIN IZVIN 48 605.000

LEI 1.600 lei Creștere cabaline

8. CLUB BITE GOLF

RESORT RECAȘ 3

50.000

euro

5.000

euro Golf

9 S.C. CINDEI SRL RECAȘ 24 600.000

lei

1150

lei Comerț

176

10.

S.C.WEST

AGREMENT CLUB

SRL

HERNEACOVA 9 200 lei Nou

înființată

Agrement centru

echitație

2.5.1. Industria

Localitatea Recaş se încadrează în tipologia localităţilor cu activităţi mixte, iar localităţile

Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadăş sunt localităţi rurale cu activităţi

preponderent agricole.

Situarea localităţilor pe drumul naţional DN6 (european E70), face ca potenţialul lor de

dezvoltare să fie ridicat.

În Recaş se desfăşoară activităţi grupate pe sectoare de activitate după cum urmează:

SECTORUL PRIMAR: Agricultură (cultura plantelor, creşterea animalelor), silvicultura

SECTORUL SECUNDAR Industrie prelucrătoare (industria alimentară), construcţii,

industria uşoară, depozitare

SECTORUL TERŢIAR Administraţie publică, învăţământ, sănătate, cultură, culte,

comerţ, activităţi financiar-bancare, poştă şi telecomunicaţii.

Aflat într-o zonă de deal, Recaşul se mândreşte cu cea mai renumită zonă viticol din vestul

României.

Cramele Recaş, companie privată romano-britanică având ca şi moto „Rafinamentul

Gustului” cultivă o suprafaţă de 900 ha atat cu soiuri autohtone (Fetească Regală, Cadarcă,

Mustoasă) cât şi cu soiuri consacrate (Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel,

Pinot Noir, Burgund, Traminer, Merlot, Cabernet Sauvignon)

177

Cramele Recaş deţin 900 de ha de vie: 500 ha soiuri pentru vinuri albe şi 400 ha pentru vinuri

roşii.

Din 1999 până în acest an inclusiv se vor fi investit 5,8 milioane USD în utilaje pentru

îmbunătăţirea tehnologiei de vinificaţie şi în înfiinţarea a 160 de ha de vie nobilă. Cheltuielile pentru

înfiinţarea unui hectar dintr-o nouă plantaţie viticolă se ridică la 15-17.000 euro.

Firma dispune de un complex de vinificaţie dotat cu utilaje de ultimă generaţie şi cu un spaţiu

de depozitare de circa 7 milioane litri vin. Garanţia calităţii este asigurată de specialişti de renume

români şi străini. Ca o recunoaştere a valorii vinurilor produse de Cramele Recaş, de-a lungul anilor

acestea au obţinut peste 100 medalii de aur şi argint la diverse concursuri naţionale şi internaţionale.

Imagini Cramele Recaş

178

Alte ramuri economice (industrie şi servicii) se află în plină dezvoltare, poziţia geografică şi

condiţiile locale atrăgând investiţii cu capital român şi străin. Principalele companii italiene active în

zonă sunt Eurocheese (produse lactate), Vigna (viticultură), Falcodoro, Enotria, Agripaola,

Scarpparo, Romanagri (agricultura şi creşterea animalelor), Tehnotab (industrie uşoară), hala

prelucrarea laptelui Izvin – firma Lactitalia.

Activităţi în sectorul terţiar prestatoare de servicii în Recaş: tâmplărie, benzinărie, coafură,

frizerie.

Activităţile mesteşugăreşti s-au dezvoltat de asemenea în oraşul nostru, acestea fiind

organizate în mici secţii de producţie. În ultima vreme, comerţul s-a dezvoltat mult, mai ales prin

iniţiativă privată.

În prezent, există în oraşul nostru peste 100 de companii.

Comparativ cu alte oraşe, Recaşul înregistrează o activitate de dezvoltare economică relativ

slabă deşi este înconjurat de şase sate. Prin intermediul unei dezvoltări economice bine gândite,

oraşul nostru ar putea înregistra din nou o creştere a populaţiei, putând avea peste 10000 de locuitori

în 2016, în condiţiile unei activităţi economice eficiente şi profitabile.

Administraţia locală este deosebit de interesată de dezvoltarea zonei şi oferă investitorilor

interesaţi diferite facilităţi cum ar fi concesionarea de terenuri şi sprijin pentru obţinerea operativă a

documentelor administrative.

2.5.2. Agricultura

Tabel nr.34 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014:

Categorii de folosinta Suprafata (ha) Ponderea suprafeţelor (ha)

- arabil 12121 61,97%

179

- păşuni şi fâneţe 5618 28,72%

- vii şi livezi 1819 9,30%

Total teren agricol 19558 100

Sursa- Serviciul Urbanism Primăria Recaș

Orașul Recaș ocupă o suprafaţă de 23198 hectare (2,66 % din suprafaţa totală a Judeţului

Timiş), din care cea mai mare suprafață (84, 30 %) o reprezintă terenul agricol 19558 Ha.

După forma de proprietate, terenul agricol este deținut în proporție de peste 84,3 % de

proprietari privați, în timp ce terenul neagricol este deținut într-o proporție de 9,38 % de stat.

Agricultura este principala ramura de activitate ce se desfăşoară în Recaş, deţinând aproximativ 30 %

din locurile de muncă ale localităţii (salariati). Activitatea agricolă de bază o constituie producţia

vegetală – porumb, grâu, orz, orzoaică, ovăz, legume, floarea soarelui, sfeclă de zahăr. O ramură

importantă pentru producţia agricolă este viticultura. Cultura viţei de vie pe acest teritoriu are o

tradiţie seculară, fiind menţionată documentar încă din anul 1447.

În ultima perioadă viticultură se desfăşoară în cadrul SC CRAMELE RECAŞ SA, dar există

de asemenea peste 100 mici producători de vin, dintre care 10 prelucrează viţă de vie de pe o

suprafaţă mai mare de 10 ha. Datorită costurilor prea ridicate de producţie pentru micii producători,

această activitate este în regres în sectorul individual.

Zootehnia este o activitate slab reprezentată în ultima perioadă, în special după închiderea

fermei Comtim şi dezafectarea adăposturilor pentru bovine ai SC RECATIM SA.

În urma intrării în posesie a terenurilor agricole, unii titulari au ales calea înstrăinării prin

vânzare, alţii au cumpărat sau chiar l-au lăsat în paragină, datorită vârstei înaintate, a resurselor

financiare foarte mici. Menţionăm că pentru unii locuitori pământul este singura sursă de venit,

singurul mod prin care îşi asigură existenţa.

180

181

2.5.2.1. Situația terenurilor, pe categorii de folosință, potrivit Recensământului agricol din anul 2010

Tabel nr. 35 - Suprafaţa agricolă utilizată, suprafaţă agricolă neutilizată şi alte suprafeţe (hectare), pe categorii de folosinţă

Localitate

Suprafaţa agricolă utilizată

Suprafaţa

agricolă

neutilizată

Suprafaţa

împădurită

din care:

Suprafeţe

ocupate cu

clădiri,

curţi,

drumuri,

cariere etc.

Heleştee,

iazuri,

bălţi

Suprafaţa

totală a

exploataţiei

agricole

Teren

arabil

Grădini

familiale

Păşuni şi

fâneţe

Culturi

permanente Total

Crânguri în

sistem de

rotaţie pe

termen

scurt

JUDEŢ Timiş 509015 7089 134949 9683 660738 29154 30881 59 9670 608 731052

Oraşul Recaş 8305 474 1732 6158 19558 704 210 0 301 193 2077

Pondere (%) 2,38 % 6,68% 4,16% 18,78% 2,96% 2,41% 0,68% 0 3,11% 31,74% 0,28%

182

Tabel nr.36 - Exploatații agricole (număr), cu suprafața agricolă utilizată, pe categorii de folosință

Localitate

Suprafaţa agricolă utilizată

Suprafaţa

agricolă

neutilizată

Suprafaţa

împădurită

din care: Suprafeţe

ocupate

cu

clădiri,

curţi,

drumuri,

cariere

etc.

Heleştee,

iazuri,

bălţi

Suprafaţa

totală a

exploataţiei

agricole

Teren

arabil

Grădini

familiale

Păşuni şi

fâneţe

Culturi

perma-

nente

Total

Crânguri

în sistem

de rotaţie

pe termen

scurt

JUDEŢ Timiş 531472 118671

28632 108574

29908

construc

ţii

19382

cai com.

Si cai

ferate

15275

Orasul Recaș 8305 474 1732 9047 19558 704 210 0 301 193 2077

183

Tabel nr.37 - Exploatații agricole (număr) după modul de deţinere a suprafeței agricole utilizate

Modul de detinere a suprafetei Oraș RECAŞ jud. Timiș

În proprietate 6312 71428

În concesiune 0 378

În arendă 1412 886

În parte 0 263

Utilizat cu titlu gratuit 32 555

Alte moduri 549 1687

Total 8305 75197

Sursa- Recensământul agricol 2010

Tabel nr. 38 - Exploatații agricole (număr) care utilizează terenul arabil, după modul de deținere al

acestuia

Modul de detinere al terenului arabil Oraș Recaș jud. Timiș

În proprietate 2406 49704

În concesiune 0 92

În arendă 538 750

În parte 0 265

Utilizat cu titlu gratuit 12 402

Alte moduri 210 1155

Total 3167 52368


184

Tabel nr.39 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Clase de marime Oras Recaș jud. Timiş

Sub 0,1 ha 5507

0,1 - 0,3 ha 8767

0,3 - 0,5 ha 2904

0,5 - 1 ha 5660

1-2 ha 8397

2-5 ha 11820

5-10 ha 5813

10-20 ha 2139

20-30 ha 515

30-50 ha 344

50-100 ha 296

peste 100 ha 216

Total 52368


2.5.2.1. Cultura plantelor

Tabel nr.40 - Suprafețele cultivate în Recaş, conform Recensământului agricol 2010

Culturi

Oraș Recaş Jud. Timiş

Suprafaţa cultivată

(hectare)

Pondere din teren

arabil

Suprafaţa cultivată

(hectare)

Grâu comun şi grâu spelt 2487 1,93% 128216

Porumb 2126 2,56% 117911

185

Plante tehnice (floarea soarelui,

rapiță şi soia) 1436 2,54% 56496

Legume, pepeni (în câmp şi în

sere) 265 12,85% 2062

Plante de nutreţ (fân şi masă verde,

leguminoase pentru nutreţ- lucernă,

trifoi)

928 4,54% 20408

Cartofi 65 3,88% 1671

Alte culturi 998 10,68% 917,65

TOTAL ARABIL (din suprafața

agricolă utilizată) 8305 38,98 327681,65

Tabel nr. 41 - Suprafețele cultivate în Recaş

Cultura Suprafaţa cultivată

(hectare) Pondere

Meri 5 0,91%

Pruni 20 3,66%

Alti pomi fructiferi 45 8,24%

Struguri de masă 268 49,08%

Struguri de vin 208 38,09%

TOTAL 546 100%


186

Productivitatea sectorului agricol

Tabel nr. 42 - Situația producțiilor la principalele culturi în oraşul Recaş

Denumire cultură U.M Producţia

2011

Producţia

2014

Diferenţa

+/-

Diferenţa

%

Grâu Kg/ ha 2 900 4 200 1 300 18,30%

Porumb Kg/ ha 3 300 5 200 1 900 22,35%

Pepeni verzi şi galbeni Kg/ ha 35.000 35.000 0 0

Cartofi tone 130 150 20 tone 7,14%

Prune tone 140 160 20 tone 6,66%

Meri tone 35 40 5 6,66%

Struguri tone 3 128 000 3 142 000 14 000 0,22%

Sursa-INSSE Tempo online

2.5.2.2. Creșterea animalelor

Tabel nr. 43 - Efectivele de animale din localitatea Recaş, conform Recensământului agricol 2010

Efective de animale (capete) Jud. Timiş Recaş

Bovine 37443 capete 326 capete

Ovine 582 124 capete 21 093 capete

Caprine 14380 capete 420 capete

Porcine 636 759 capete 1 982 capete

Păsări 1 463 883

capete 20 000 capete

Cabaline 6548 capete 504 capete

Familii de albine 36 558 610

TOTAL 2 777 695 44 935

187

2.6. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

2.6.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)

Calitatea apei

Zona Recaşului se încadrează din punct de vedere hidrografic în bazinul Timiş - Bega.

Apele curgătoare din zonă au avut cursuri rătăcitoare prezentând braţe şi meandre formau mai

apoi zone mlăştinoase şi bălţi. De-a lungul vremii prin procedee de regularizare şi asanări în zonă

Timişului şi al Begăi, acestea au primit albii fixe, iar braţele şi mlaştinile au fost reduse.

Bega, care străbate unitatea administrativă a localităţii, poate fi o sursă de apă pentru

populaţie, dar datorită faptului că are o calitate inferioară şi costurile potabilizării ar fi foarte

ridicate, se preferă folosirea apei de adâncime pentru alimentarea cu apă a cetăţenilor.

Apele subterane

Structura hidrologică a orizontului freatic de adâncime medie este cunoscută datorită

studiilor efectuate de Apele Române, dar şi prin forajele executate pentru alimentare cu apă a

utilităţilor economice ale urbei. Privind profilele litologice observăm că s-a dezvoltat un orizont

188

acvifer, format din pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri. Acest orizont se află la adâncimi diferite,

în funcţie de morfologia terenului, în zona de luncă fiind la 1,5 - 6 m cu o grosime de 15-20 m,

chiar 40 m la Bazoşul Vechi şi Recaş. În zonă dealurilor Herneacova, Stanciova nu sunt studii

referitoare la freatic. Curgerea subterană este N, N-E, S, S-V pe partea dreaptă râului Bega şi N-

E, S-V pe interfluviul Bega-Timiş. Drenajul este mai puternic spre Timiş, datorită albiei care este

mai coborâtă ca a Begăi. În partea de nord spre câmpia înaltă fluxul subteran este direcţionat N-S

spre zona câmpiei joase.

Apele de suprafaţă

Recaşul face parte din grupa sistemelor hidrografice sud-vestice, bazinul hidrografic

Timiş – Bega. Cele mai importante cursuri de apă sunt râul Timiş şi Bega, pârâurile Băcin,

Lipari, Valea Ţiganului, Curaşiţa, Gherteamoş şi Iarcoş.

Canalul Bega împarte la sud, pe o lungime de aproximativ 3 km, zona Recaşului de zona

comunei Topolovăţul Mare, după care îl străbate pe 10 km pe direcţia est spre vest, ieşind în

partea de vest în perimetrul oraşului, aproape de locul în care captează pârâul Gherteamoş.

Datorită inundaţiilor din 1887 s-a pus problema regularizării canalului pentru alte debite,

regularizarea s-a făcut între 1900 – 1912.

În partea de sud a oraşului, râurile Timiş şi Bega se apropie cel mai mult la o distanţă de

4,5 km unul de celălalt. O trăsătura comună a celor două ape curgătoare o constituie cel mai mult

la relativ timpuriu al apelor mari de primăvară care durează 1-2 luni (februarie - martie), după

care urmează apele scăzute din viiturile din lunile mai şi iunie. Din iulie până în noiembrie se

instalează ape mici cu unele întreruperi.

Râul Timiş delimitează la sud la aproximativ 9 km de perimetrul Recaşului de cel al

comunei Chevereşu-Mare.

Pârâul Gherteamoş curge în partea central nordică a oraşului de 11 km direcţia nord - est

spre sud – vest, trece prin Stanciova, unde primeşte pârâul Barcoş în dreptul pădurii Ianova, după

care revine la vest de Izvin circa 3 km până la confluenţa cu Canalul Bega.

Pârâul Băcin îşi colectează apele din partea de nord a oraşului, trecând prin Nadăş.

Pârâul Lipari curge în partea de est a oraşului, trecând prin satul Petrovaselo, tot pe el

aflându-se acumularea Şuştra, apoi se varsă în pârâul Mociur.

189

Pârâul Curaşiţa curge în partea estică şi sudică a Recaşului, pe el aflându-se acumularea

Recaş - cramă şi se varsă apoi în valea Ţiganului (Izvin).

Valea Ţiganului este un pârâu ce curge pe la est de satul aparţinător Izvin, vărsându-se în

Bega.

Pârâul Iarcoş, este un braţ mai vechi al Timişului, care străbate interfluviul Bega – Timiş

de la est la vest pe 9 km, pe la nord de satul Bazoşul Vechi, vărsându-se apoi în Timiş.

Apele freatice

Lunca Timișului este un sit de importanță comunitară desemnat în scopul protejării

biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei

sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Acesta străbate printre altele și teritoriul acoperit de Recaș. Având în vedere demersurile de

protejare împotriva factorilor poluanți din amonte și a celor proveniți din activitățile agricole,

Recașul se afla sub restricțiile impuse de Programul Natura 2000 în ceea ce priveste zona Lunca

Timișului.

Apa potabilă şi staţia de epurare

În ceea ce priveşte calitatea apei, Recaşul deţine din 2014 o nouă staţie de epurare a

apelor uzate, care este proiectată să funcţioneze cu un debit maxim de 105 metri cubi pe oră şi

pentru a deservi până la 5.500 locuitori echivalenţi. Tehnologia de epurare cuprinde treapta

mecanică, treapta biologică şi treapta de epurare avansată (terţiară) pentru eliminarea fosforului

şi azotului şi dezinfecţia cu ultraviolete. Tehnologia include şi tratarea nămolului, prin îngroşare

şi deshidratare până la 35% substanţă uscată. Funcţionarea staţiei este monitorizată on-line şi

automatizată, achiziţia de date şi conducerea proceselor de tratare se face cu echipamente

comandate la distanţă, prin sistemul SCADA. Siguranţa staţiei este asigurată printr-un sistem

modern de supraveghere video. Efluentul staţiei de epurare se deversează în râul Timiş.

Mai precizăm că această investiţie va fi completată cu cea de extindere şi

reabilitare a reţelei de canalizare însumând 21 de kilometri, preconizată a fi finalizată la finalul

anului şi care face parte din acelaşi Proiect „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare

190

cu apa şi canalizare în judeţul Timiş”. Atât reţeaua veche cât şi cea nouă de canalizare sunt

sisteme separative.

Calitatea aerului

În ceea ce privește calitatea aerului, trebuie menționat că pe teritoriul administrativ al

unităţii administrative Recaș nu se identifică factori poluanți majori, mai mult, ca urmare a HCL

nr. 133 din 30.07.2014 emisă de Primăria Orașului Recaș a fost interzisă amplasarea oricărei

instalații de incinerare deșeuri pe teritoriul administrativ al Orașului Recaș.

În conformitate cu ordinul MAPM nr. 592 / 2002 pentru aprobarea Normativului privind

stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului

de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului,

monoxidului de carbon şi ozonului în aerul încojurător, se pot da următoarele concluzii privind

calitatea aerului în zona Recaş: la dioxidul de sulf, dioxidul şi oxizii de azot, monoxidul de

carbon – toate valorile medii orare şi zilnice înregistrate s-au situat sub valoarea limită.

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule mici şi picături de

lichid provenite din surse naturale (eroziunea rocilor, furtuni de nisip, dispersia polenului) şi

antropice (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei), dimensiunea acestora

cauzând diferite efecte asupra sănătăţii. Ameninţarea cu care se confruntă Recaşul dar şi

celelelate localităţi din judeţul nostru o reprezintă depăşirile frecvente ale limitelor impuse pentru

pulberile în suspensie.

Circulaţia intensă pe drumul E70 care tranzitează oraşul produce poluare cu gaze de

eşapament, care ar putea fi diminuată prin realizarea unui traseu rutier spre autostrada de leagă

Timişoara de Lugoj, ceea ce va uşura traficul din localitate.

Calitatea solului

Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor

pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Timiş este cuprins în anexa

acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Recaşul nu

191

este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o scară intensivă la nivelul localității,

nivelul de poluare cu nitrați se încadrează în limitele admise.

O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare

a deșeurilor.

Radioactivitatea mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost

înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea şi controla respectarea prevederilor legale

privind radioprotecţia mediului.

La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor

pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul

Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.

2.6.2. Managementul deșeurilor

Prin Hotărarea Consiliului Local Recaș nr. 1/21.01.2014 a fost aprobată înființarea

Serviciului de salubrizare al orașului Recaș, fiind dat în administrare serviciul de salubritate,

compartimentului salubritate, fără personalitate juridică, organizat în cadrul aparatului de

specialitate al primarului orașului Recaș.

Totodată, prin H.C.L. nr. 78/08.04.2014 se aprobă darea în administrare a serviciului de

salubrizare – activitatea de precolectare, colectare și transport al deșeurilor orășenești,

inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere, cu excepâția celor cu

regim special de pe raza orașului Recaș și a localităților aparținătoare acestuia Izvin,

Stanciova, Herneacova, Nadăș, Petrovaselo, Bazoș cât și a infrastructurii tehnico-edilitare

aferente acestuia, către Compartimentul Salubritate, compartiment funcțional, fără

personalitate juridică, organizat în structura aparatului de specialitate al primarului

orașului Recaș.

192

Sursele de deșeuri din Recaș sunt: deșeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii

economici, deșeuri stradale, deşeuri grădini, spaţii verzi, parcuri, deșeuri menajere spitaliceşti.

Compoziţia deșeurilor menajere din oraşul Recaș:

- material organic cu umiditate ridicată – 22,98 %.

- hârtie 8,90 %

- metale 4,25 %

- sticlă5,15 %

- cenuşă 5,89 %

- diverse alte reziduuri 52,92 %

Cantitatea de deșeuri menajere colectate anual în perioada 2009 - 2013 – cca. 2000 tone/an

2.6.3. Spațiile verzi

Tabel nr. 44 - Repartiţia spaţiilor verzi

Tipuri de spații verzi

Spaţii verzi publice cu acces

nelimitat

Parcul central

4,00 ha

Spaţii verzi publice cu acces

limitat

Zonă pomi ornamentali – 1,00 ha

2.6.4. Fondul forestier

Tabel nr. 44 – Fondul forestier jud. Timiş

An Suprafata fondului forestier (ha) Volumul de lemn recoltat (mc)

2009 705,5 2735

2010 705,5 2113

2011 705,5 2756

2012 705,5 1795

193

Sursa: INSSE, Tempo online

2.6.5. Riscuri naturale

a) Riscuri generate de deșertificare

b) Riscuri generate de inundaţii

c) Incendii de pădure, pajişti comunale

d) Alunecari de teren

e) Cutremur

Nu s-au înregistrat riscuri generate de deșertificare, inundații, incendii pădure, pajiști

comunale, alunecări de teren, cutremur, dat fiind faptul că în prezent nu s-au făcut tăieri masive

de material lemnos, tăierile realizate au fost judicioase, (tăieri curățire) , zona nu este inundabilă,

măsurile de prevenire împotriva incendiilor au fost eficiente, la nivel local funcționând o unitate

voluntară de pompieri, alunecările de teren nu au existat, zona fiind împădurită, iar zona nu are

risc seismic.

2.6.6. Situaţii de urgenţă

Situaţia de urgenţă reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin

amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile

materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare

adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar

al forţelor şi mijloacelor implicate.

În Recas funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:

1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi

principale:

- informare publică şi prevenire;

- intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a formaţiunilor profesioniste

specializate.

Serviciul are 25 de voluntari care intervin în situaţii de urgenţă.

194

Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de SVSU, cu următoarele utilaje:

- autogreder – 1 inchiriat

- tractoare - 1

- buldoexcavator - 1

- camion - 0

2. Poliţia locală a orașului Recaş, cu următoarea structură:

- total 9 funcții din care 1 funcţie de conducere, 8 funcţii de execuţie. Serviciul

funcționează într-o altă clădire aparținătoare primăriei, este un serviciu nou înființat,

cu patru posturi ocupate, iar celelalte posturi urmând a fi ocupate.

2.7. ADMINISTRAȚIA LOCALĂ

Administraţia publică în orașul Recaş este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor

Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului

Local.

Administraţia publică din oraș se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor

autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei

publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes

deosebit.

Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,

constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la

îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente

ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,

în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în

condiţiile legii.

195

În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El

este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei

publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a

administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în

relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi

în justiţie.

Consiliul Local al orașului Recaş este compus din 15 consilieri locali pe perioada 2012-

2016, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea

pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislației, numărul membrilor

fiecărui consiliu local se stabililește prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia oraşului,

raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în

care se fac alegerile sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.

Aparatul de specialitate al Primăriei orașului Recaş cuprinde 87 de posturi, structurate pe

departamente de specialitate, astfel:

- Demnitari - 2

- Funcții publice - 48 (din care 8 funcţii publice de conducere şi 40 funcții publice de

execuție)

- Contractuali - 37 (4 de conducere şi 33 de execuţie )

Din totatul de 87 de posturi, 55 sunt ocupate, iar 32 sunt declarate vacante.

196

197

198

Indicatori ai cheltuielilor operaţionale sau care reflectă rigiditatea acestora (RCO)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

RCO1 Cheltuieli totale de personal 4315701 3713410 4674532 5037983 5595226

RCO1a Cheltuieli totale de personal pe locuitor

475 408 514 554 593

RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de personal în cheltuielile

operaţionale

41,27 38,73 22,98 38,70 30,97

RCO2 Cheltuieli de personal autonome (fără învăţământ)

2174292 1742576 2102512 2652997 2803665

RCO2a Cheltuieli de personal autonome (fără învăţământ) pe

locuitor

239 192 231 292 297

RCO2b Ponderea cheltuielilor de personal autonome (fără învăţământ)

în cheltuielile operaţionale

20,79 18,17 10,34 20,38 15,52

RCO3 Cheltuieli de personal, cu subvenţii pentru acoperirea

diferenţelor de preţ şi tarif şi cu asistenţa socială

652244 545604 493947 582783 673359

RCO3a Cheltuieli de personal, cu subvenţii pentru acoperirea

diferenţelor de preţ şi tarif şi cu asistenţa socială pe locuitor

72 60 54 64 71

RCO3b Ponderea cheltuielilor de personal, cu subvenţii pentru

acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif şi cu asistenţa socială în total

cheltuieli operaţionale

6,24 5,69 2,43 4,48 3,73

RCO4 Cheltuieli operaţionale 10457314 9588483 20342687 13017145 18068881

RCO4a Cheltuieli operaţionale pe locuitor

1150 1055 2238 1432 1914

RCO4b Ponderea cheltuielilor operaţionale în total cheltuieli

99,20 99,93 99,76 100,00 99,75

199

CAPACITATEA DE INVESTIRE ŞI DE CONTRACTARE DE ÎMPRUMUTURI (CID)


CID1 Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei

309082 119662 32995 0 308614

CID1a Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei pe locuitor

34 13 4 0 33

CID1b Ponderea cheltuielilor cu finanţarea serviciului datoriei în total

cheltuieli

2,93 1,24 0,16 0 1,70

CID2 Serviciul anual al datoriei ca pondere în veniturile curente totale

(autonome)

3,05 1,33 0,29 0 1,97

CID3 Cheltuieli totale cu investiţiile 4236126 2205537 6492986 2656196 3388640

CID3a Cheltuieli totale cu investiţiile pe locuitor

466 243 714 292 359

CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu investitiile în total cheltuieli

40,18 22,98 31,84 20,41 18,71

CID4 Ponderea serviciul datoriei pentru împrumuturile pe termen lung în cheltuielile totale cu investiţiile

7,30 5,43 0,51 0 9,11

Capacitate de Management Financiar (CMF)


CMF1 Rezultatul (excedentul sau deficitul) operaţional brut

2844533 -1499375 -3822682 7402284 2219045

CMF1a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operaţional brut în

21,38 -18,54 -36,34 51,34 12,84

200

total venituri operaţionale

CMF2 Ponderea rezervelor în total cheltuieli

0 0 0 0 0

CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul) operaţional net

2844533 -1499375 -3822682 7402284 2219045

CMF3a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operaţional net în total

venituri operaţionale

21,38 -18,54 -36,34 51,34 12,84

Indicatori privind evaluarea veniturilor:

INDICATORI AI VENITURILOR SAU CARE REFLECTĂ CAPACITATEA DE A

GENERA VENITURI (CGV)


CGV1 Venituri din impozitul pe proprietate 1137191 1626519 1951164 2571069 2795662

CGV1a Venituri din impozitul pe proprietate pe locuitor 125 179 215 283 296

CGV1b Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate în total venituri

8,31 16,33 14,09 17,49 15,54

CGV2 Venituri proprii fiscale 9561369 8252808 7160964 10371243 10903515

CGV2a Venituri proprii fiscale pe locuitor 1052 908 788 1141 1155

CGV2b Ponderea de venituri proprii fiscale în total venituri 69,85 82,85 51,70 70,57 60,61

CGV3 Veniturile curente proprii (fiscale şi nefiscale) 10129396 9029007 11320478 14496966 15697214

CGV3a Venituri curente proprii (fiscale şi nefiscale ) pe locuitor 1114 993 1245 1595 1663

CGV3b Ponderea veniturilor curente proprii (fiscale şi nefiscale) în totalul veniturilor

74,00 90,65 81,73 98,64 87,25

CGV4 Venituri curente totale (autonome) 10129396 9029007 11320478 14496966 15697214

CGV4a Venituri curente totale (autonome) pe locuitor 1114 993 1245 1595 1663

CGV4b Ponderea veniturilor curente totale (autonome) în total venituri

74,00 90,65 81,73 98,64 87,25

201

CGV5 Venituri operaţionale 13301847 8089108 10520005 14419429 17287926

CGV5a Venituri operaţionale pe locuitor 1463 890 1157 1146 1832

CGV5b Ponderea veniturilor operaţionale în total venituri 97,18 81,21 75,95 98,11 96,09

CGV6 Venituri pentru investiţii 2568356 896871 327834 189498 559369

CGV6a Venituri pentru investiţii pe locuitor 283 99 36 21 59

CGV6b Ponderea veniturilor pentru investiţii în total venituri 18,76 9,00 2,37 1,29 3,11

CGV7 Total venituri pe locuitor 1506 1096 1524 1617 1906

CGV8 Gradul de colectare a veniturilor proprii fiscale

Gradul de colectare a veniturilor dintr-un anumit impozit - raportul dintre încasările efective dintr-un impozit anume şi totalitatea obligaţiilor de plata ale contribuabililor aferente acelui impozit.

Gc = Încasari/Debit

Gradul de colectare a tuturor impozitele locale - media ponderată a gradelor de colectare ale diferitelor impozite în raport cu încasările din aceste impozite:

Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj

73,66

73,66

77,60

77,60

79,57

79,57

98,40

98,40

92,40

92,40

CGV9 Nivelul fiscalităţii locale

Nivelul fiscalităţii pentru un anumit impozit - raportul dintre nivelul efectiv (procent sau suma absolută) şi nivelul maxim permis de lege pentru anul respectiv:

Nf = Nef/Nmax

Nivelul fiscalităţii agregate (pentru toate impozitele locale) - media ponderată a nivelurilor fiscalităţii pentru impozitele locale în raport cu încasările din respectivele impozite.

Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj

202

Conform recomandărilor Manualului de Planificare Strategică, Secretariatul General al Guvernului, noiembrie 2009 va rugam sa ne prezentati raportarile pe care le-ati intocmit si predat pentru politicile publice la nivelul Orasului.

Indicator

Se precizează titlul indicatorului

Modalitate de calcul Formula pentru calculul valorii indicatorului

An n-2 n-1 n-1 n n+1 n+2 n+3 TS

Valoare Vn-2 Vn-1 V/n-1 Vn Vn+1 Vn+2 Vn+3 VTS

Frecvenţa măsurării într-o perioadă dată

Se precizează perioada de timp în care este măsurat indicatorul (pentru indicatori de output de obicei anual, indicatorii de outcome la intervale mai mari)

Sursa informaţiilor Se precizează instituţia care este responsabilă cu strângerea datelor pentru indicatori: instituţia în cauză, o instituţie subordonată, sau o altă instituţie. Dacă pentru măsurarea indicatorului este necesar un studiu (de exemplu un sondaj de opinie publică), instituţia care va elabora sau va comanda studiul respectiv trebuie şi ea menţionată în această secţiune.

Mecanismul de colectare a datelor

Se menţionează metoda de cercetare calitativă sau cantitativă care este utilizată în strângerea datelor sau dacă este vorba de un sistem interinstituţional sau intrainstituţional de colectare şi monitorizare a datelor

Ultimul rezultat cunoscut An: anul ultimei

colectări de date

Valoare: ultima valoare cunoscută

Tendinţa prognozată a evoluţiei

Evoluţia anticipată, fie crescător sau descrescător

Notă: Valorile indicatorilor sunt aceleaşi cu cele prezentate în sinteză:

Indicator Descrierea concisă a indicatorului

n-2, n-1...n+3 Anii la care se înregistrează valorile indicatorilor, unde n este primul an de

203

planificare (ex. Planul strategic 2010 - 2013, n este 2010)

TS Tinta strategică – valoare a indicatorului care este urmărită a fi obţinută pe termen mediu

Valoare Se precizează valoarea reală/estimată a indicatorului astfel

Vn-2 valoarea pentru indicator înregistrată cu doi ani în urmă faţă de anul pentru care se elaborează strategia (valoarea reală rezultată în urma monitorizării)

Vn-1 valoarea prevăzută în Strategia anterioară pentru indicator în anul precedent faţă de primul an al planificării (este valoare estimată în planul strategic anterior sau în buget)

VIn-1 valoarea intermediară pentru anul n-1 rezultând în urma monitorizării până la acel moment şi estimărilor pentru perioada rămasă din anul n-1 (va fi mai apropiată de realitate decât Vn-1)

Vn ... Vn+2 valorile estimate/indicative pentru anii n ...n+2

VTS valoarea indicatorului în concordanţă cu ţinta strategică (arată unde trebuie să se situeze pe termen mediu valoarea indicatorului)

Primarie –Directia Economica, Serviciul Buget-Finante, Serviciul Impozite si Taxe:

1.Indicatori execuţii buget local pentru fiecare din anii 2010-2014:

Total venituri

Total venituri pe locuitor

Baza de impozitare - venitul global.

Investiţii (cheltuieli de capital, inclusiv serviciul datoriei pentru împrumuturile pe

termen lung)

Total cheltuieli

Total Ajutoare sociale

2. Alte date necesare, anuale, 2010-2014:

204

Număr beneficiari ajutoare sociale.

Număr clădiri utilizate ca locuinţă, pentru care se datorează impozitul pe clădiri

majorat

Sume încasate din impozitul pe proprietate majorat - proprietăţi secundare persoane

fizice

Număr agenţi economici pentru care s-a eliberat/vizat anual autorizaţia privind

desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică :

Restaurante:

- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) de până la 50 mp;

- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 51 – 100 mp;





- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) de peste 301 mp.

Pieţe

Număr agenţi economici de la care s-a încasat taza hotelieră, pe tipul unităţilor de

cazare:, Campinguri şi moteluri, Hoteluri cu circuit închis, neclasificate conform Normelor

stabilite de Ministerul Turismului, Alte unităţi de cazare (pensiuni ş.a.)

2.10 Condiţii care asigură mediul adecvat pentru dezvoltare durabilă

cooperare intra-judeteană, intra-regională, natională şi internatională (oraşe înfrătite,

colaborări şi schimb de experientă, parteneriate locale)

205

administraţia locală (autonomie locală, decizii majore, timpul de rezolvare a

problemelor, programe finantate prin UE, pregătire profesională a funcţionarilor)

politica de taxe (situaţia impozitelor şi a taxelor - colectare; bugetul local: categorii

de venituri şi cheltuieli bugetare)

investiţii locale (române şi străine) situaţia pe piaţa imobiliară (preţul caselor şi

apartamentelor), preţul terenului

2.11 INDICATORI PRIVIND INVESTITIILE PUBLICE finanţate prin proiecte

N

R

ctr

Proiect -

nume

Nume

finantator

Obiectiv

general

Rezultate Valoare

totala

MII

LEI

Contrib

uţie

proprie

MII

LEI

Finantare

nerambur

sabilă/

Rambursa

bilă

MII LEI

1. CENTRU

DE ZI

SFINȚII

APOSTOL

I PETRU

ȘI PAVEL

RECAȘ

BANCA DE

DEZVOLTARE

A CONSILIULI

EUROPEI

SERVICII

COMUNITA

RE DE

PREVENIRE

A

SEPARĂRII

COPILULUI

DE FAMILIA

SA

SCADERE A

RATEI

ABANDONU

LUI

FAMILIAL

515,919 132,508 339,633

206

ACEASTĂ LUCRARE NU AR FI FOST POSIBILĂ FĂRĂ SPRIJINUL

PRIMĂRIEI ORAȘULUI RECAȘ

PRIMAR

ING. TEODOR PAVEL

„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus,

dacă vrei să poţi să vezi foarte departe...” (Constantin Brâncuşi)

Date post:	31-Dec-2016
Category:	Documents
Upload:	truongcong
View:	248 times
Download:	2 times

strategia de dezvoltare 2014-2020

Documents