+ All Categories
Home > Documents > str. Tudor Vladimirescu 2 · societăţi democratice, prin dezvoltarea unui CDŞ/ CDL specific,...

str. Tudor Vladimirescu 2 · societăţi democratice, prin dezvoltarea unui CDŞ/ CDL specific,...

Date post: 28-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 14 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
90
1
Transcript

1

2

str. Tudor Vladimirescu 2

tel. fax 0262/354888 [email protected]

[email protected]

3

COLECTIVUL DE ELABORARE

COLECTIVUL DE ELABORARE

PARTENERI SOCIALI

prof. CIOLPAN GABRIELA-LETIȚIA– Director

prof. ZAVACZKI OTILIA– Director adjunct

prof. OLAH MARIA-ELVIRA– Consilier educativ

prof. CREȚ MINETA -Responsabil CEAC

prof. ROȘCA LAURA - Responsabil arie curriculară tehnologii

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREȘ

CASA CORPULUI DIDACTIC MARAMUREȘ

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ȘI ASISTENŢĂ

EDUCAȚIONALĂ MARAMUREȘ

PRIMĂRIA ORAȘULUI VIȘEU DE SUS

CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI VIȘEU DE SUS

AGENȚI ECONOMICI VIȘEU DE SUS

CENTRUL CULTURAL ȘI SOCIAL VIȘEU DE SUS

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

4

PLANUL DE ACŢIUNE ŞCOLARĂ

PARTEA I CONTEXTUL

1.1. PREZENTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

LICEUL TEHNOLOGIC VIȘEU DE SUS

Tipul şcolii: liceal

Felul unităţii: unitate cu personalitate juridică

Forme de învăţământ: zi

Formă de proprietate: publică, de interes naţional şi local

Formă de finanţare: bugetul statului

Tip de predare: normală

Limba de predare: limba română/limba germană

1.2. VIZIUNEA, MISIUNEA, ȚINTE ȘI OPȚIUNI STRATEGICE

VIZIUNEA

3R - RESPECT - RESPONSABILIZARE – REUȘITĂ

„Trebuie să învățăm cât timp trăim.” (Seneca)

Educaţia este cel mai puternic motor al schimbării sociale şi al dezvoltării, dar

pentru activarea acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă

posibilă dezvoltarea unei societăţi echitabile bazată pe cunoaştere. Pornind de la

această idee Liceul Tehnologic Vișeu de Sus îşi propune să stimuleze

alternative educaţionale, experimente pedagogice în procesul de învăţământ în vederea

creșterii progresului școlar, a gradul de inserţie al absolvenţilor pe piața muncii, în

vederea introducerii în practică a sistemului de management al calităţii în învăţământ.

Dezvoltarea şi implementarea unui management educaţional de calitate atât la

nivelul şcolii cât şi la nivelul ariilor curriculare, care să aibă ca finalitate un

învăţământ viabil şi competitiv, astfel încât elevii liceului să atingă performanţele

cuprinse în standardele de evaluare având la baza următoarele obiective:

formarea unui corp profesoral de elită;

promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate, centrat pe elev;

realizarea unui management financiar eficient şi competitive;

crearea, menţinerea şi dezvoltarea în rândul elevilor a unei atmosfere propice

unui învăţământ de calitate;

formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe în învăţare, în scopul

unei orientări şcolare şi profesionale în concordanţă cu posibilităţile şi calităţile

educaţionale de care dispune elevul și raportate la piața muncii;

atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţele

educaţionale ale societăţii, în contextul definirii idealului educaţional al şcolii

5

româneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualităţii umane în

formarea personalităţii autonome şi creative.

atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltării bazei materiale, stimulării

şi motivării elevilor, prin activităţi extraşcolare, parteneriate, colaborări,

sponsorizări, programe specifice.

menţinerea de către echipa managerială a relaţiilor de colaborare permanente,

deschise, transparente cu întregul colectiv, cu reprezentanţii Primăriei, cu membrii

Consiliului Local, ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, cu reprezentanţii

O.N.G.-urilor, cu Poliţia de Proximitate etc.

Până la sfârşitul anului 2020, Liceul Tehnologic va fi recunoscut pe plan naţional

pentru finalitatea pregătirii profesionale: absolventul ȘCOLII VIȘEU DE SUS,

profesionist şi cetăţean european, bun cunoscător al limbajului informatic, a unei

limbi de circulaţie internaţională.

MISIUNEA

Şcoala noastră promovează identificarea și dezvoltarea calităţilor și aptitudinilor

fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze unei

societăţi democratice, prin dezvoltarea unui CDŞ/ CDL specific, prin crearea de

competenţe de comunicare socială, prin centrarea managementului resurselor umane pe

motivarea profesorilor pentru obţinerea de rezultate, prin asigurarea accesului tuturor

elevilor la tehnologia modernă şi nu în ultimul rând prin consolidarea unui curriculum

ascuns adecvat unei bune educaţii a elevilor prin directa implicare a părinţilor.

Direcţiile de acţiune ale ofertei noastre educaţionale sunt:

Promovarea principiilor învãţãmântului diferenţiat, în funcţie de posibilitãţile

individuale ale elevului

Eradicarea abandonului şcolar

Introducerea necesităţii schimbării, în plan pragmatic, a atitudinii şi mentalităţii

cadrelor didactice

Introducerea, în cadrul orelor de consiliere, a temelor de educaţie multiculturală

Valorile promovate de întregul colectiv educaţional sunt:

Calitate şi profesionalism

Comunicare

Spirit de echipă

Creativitate şi realism

Integritate

Responsabilitate

Implicare

Toleranţă

Spirit civic

Incluziune si integrare

MISIUNEA Liceului Tehnologic Vișeu de Sus este să ofere educaţie şi instruire

la un înalt standard de calitate în contextul naţional şi european, pentru dezvoltarea

intelectuală, socială şi profesională a elevilor, în vederea asigurării resurselor umane

în domeniul profilelor de pregătire, ca o premiză de îmbogăţire economică şi culturală

a zonei Vișeu.

6

ŢINTE STRATEGICE 1. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie

2. Formarea continuă a corpului profesoral

3. Dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a şcolii

4. Dezvoltarea unor parteneriate pe plan intern / extern şi a unor programe naţional-

europene

5. Asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor furnizate de instituţie

6. Activitatea ştiinţifică a profesorilor şi pregătirea elevilor în vedera obținerii

performanţei școlare

OPŢIUNI STRATEGICE

Dezvoltarea curriculară

Dezvoltarea resurselor umane

Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale

Dezvoltarea relaţiilor comunitare

Formarea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale

Asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor furnizate de instituţie

Activitatea ştiinţifică a profesorilor şi pregătirea elevilor pentru obținerea

performanței

Programul activităţilor şcolare şi extraşcolare

1.3 PROFILUL ȘCOLII

SCURT ISTORIC

Liceul Tehnologic Vișeu de Sus se înscrie în tradiția învățământului românesc, al

pregătirii și formării tinerei generații pentru a contribui la dezvoltarea societății

românești. Are o vechime apreciabilă și a apărut în peisajul școlar maramureșean ca o

cerință a orașului nostru, a educării copiilor români și a celor de etnie germană sau

maghiară din zona.

Liceul Tehnologic este situat în centrul oraşului Vișeu de Sus lângă râului Vaser .

1886 - școală funcţionează cu 4 săli de clasă din lemn cu limba de predare română.

1896 - școală are 10 săli de clasă având limba de predare maghiră.

1919 - se înființează gimnaziul "Bogdan Vodă" cu limba de predare română.

1931 - din motive de economie bugetară se desfiinţează gimnaziul "Bogdan Vodă", iar

școală funcţionează numai cu clasele I - IV.

1945- se reînființează gimnaziul "Bogdan Vodă".

1948 în urma reformei învățământului gimnaziul se transformă în școală elementară cu

două cicluri.

1949 - se înființează secţia germană.

1952 - 1961 - în școală funcţionează clasele I -XI.

1961 - clasele IX - XI se muta în localul nou - actualul liceu.

1969 - localul se extinde cu 8 săli de clasa și un laborator.

1981 - școală funcţionează cu 1356 de elevi, 54 cadre didactice, 21 săli de clasă, 1 sală

gimnastică, 2 ateliere școală și 2 laboratoare.

1987-1991 - școală cu clasele I – X școală profesională cu profil mecanic și de industrie

uşoara, liceu - curs seral

7

1991- 2005 - școală cu clasele I - VIII și clase complementare de ucenici.

2005 - Școala de Arte și Meserii.

2007 – Grup Școlar

2012 – Liceul Tehnologic până în prezent

CONTEXT ADMINISTRATIV-GEOGRAFIC

Din anul 1956 Vișeu de Sus este declarat oraș. Astăzi Vișeu de Sus are 6 unităţi

şcolare: Liceul teoretic „Bogdan Vodă” cu structura Școala nr.2, Liceul tehnologic nr.4

cu structura Școala nr. 5, Liceul Tehnologic cu structură Grădinița cu program prelungit

nr. 2, Școala gimnazială nr. 7 cu structură Școala nr.3, Grădinița „Veronica”, Grădinița cu

program prelungit nr.1 cu structură Grădinița nr.8 unde învață elevi de șapte confesiuni.

Cei aproximativ 16.000 de locuitori trăiesc în 5.731 de locuinţe, iar după etnii populaţia

se prezintă astfel: români-13.064, germani-1.704, maghiari-707, ucrainieni-436,țigani-60.

Călătorul îndrăgostit de frumos va găsi la Vișeu de Sus: izvoare cu ape minerale,

trasee turistice sălbatice, poieni liniştite, ape repezi și curate, animale sălbatice pentru

vânat, păstrăvi și lostrite pentru pescuit, linie de cale ferată îngustă pe care circulă

Mocănița, arhitectura clădirilor unui oraș de influență germană, toate acestea constituie

un demers spre calea afirmării economiei de turism și un pas în deschiderea interesului

pentru descoperirea frumuseților zonei.

În condiţiile restructurării învățământului românesc școală noastră s-a orientat spre

domenii de formare profesională solicitate pe plan local și judeţean. Școală noastră a

asigurat pregătirea elevilor în domeniul industriei uşoare și mecanică în anul 1991, în

anul 2005, clasele de arte și meserii în domenile: industria textilă și pielărie și fabricarea

produselor din lemn. Din 2007 fucționează o clasa de liceu cu profil tehnic în domeniul

fabricării produselor din lemn, iar din 2009 o clasă de liceu cu profil servicii în domeniul

turism și alimentație.

Elevii noştri provin din oraşul Vișeu de Sus și localităţile Vișeu de Jos, Repedea,

Ruscova, Poinile de sub Munte. Cursurile se desfăşoară pe două schimburi, dimineaţa

învățământul preşcolar, primar (clasele I -IV), gimnazial și liceal, iar după masa clasele II

–III învățământul primar. Școala are personal didactic format din 57 persoane, 5 cadre

didactice auxiliare și 11 persoane personal nedidactic.

În anul școlar 2005-2006 s-a proiectat un plan de modernizare al școlii care

cuprinde introducerea centralei termice în școală, amenajarea cu grupuri sanitare

moderne, amenajarea unui atelier de tâmplărie și introducera unui sistem audio-video,

sistem care în prezent nu mai fucționează. În anul școlar 2006-2007 s-au efectuat lucrări

de înlocuire a sarpantei vechi (țigla) cu tabla Ruki, iar în anul școlar 2007-2008 s-au

înlocuit ușile și ferestrele cu termopan. Școala a utilizat pentru modernizare fonduri de la

Administraţia publică locală, de la MEN, de la Asociaţia Albert-Schweitzer-Kinderdorf

din Germania, sponsorizări din Austria și de la comitetul de părinţi din școală.

În anul școlar 2008-2009 s-a derulat parteneriatul româno-german printr-un nou

proiect ce a constat în contruirea unui spațiu de școlarizare destinat pregătirii elevilor în

domeniul alimentației și turismului.Cheltuielile de construcție au fost suportate de MECI,

iar utilarea de către partea germană. În anul școlar 2009-2010 s-a realizat o anexa

destinată activităților sportive din bugetul de investiții. În anul 2010-2011 s-a reparat o

sală de clasă, fiind schimbată pardoseaua, iar în present este destinată studiului sau unor

ședințe ale cadrelor didactice.

8

Noul Planul de acţiune al școlii pe baza unei analize obiective a situaţie actuale

propune obiective și ţinte noi, precum și acţiuni, care vor avea în vedere modernizarea

spațiilor existente, dotarea laboratorului de informatică cu calculatoare performante,

punerea în funcțiune a laboratorului AEL prin repararea sursei și reînoirea contractului cu

Siveco, dotarea altor laboratoare sau ateliere, utilarea birourilor cu laptopuri și

imprimante multifuncționale, reamenajarea spațiului din bibliotecă, modernizarea sălilor

de clasă, pavoazarea coridoarelor și a sălilor de clasă, realizarea unui site al școlii,

asfaltarea zonelor libere din curtea școlii, construirea unei magazii de lemne pentru

grădiniță, construirea unei porți necesare fluidizării ieșirii elevilor din ciclul primar,

amenajarea spațiului verde din fața școlii.

Liceul Tehnologic Vișeu de Sus respectă prevederile din Legea învățământului

1/2011, Legea 273/1994 și completată HG 940/2006, Legea 50/1991 cu completările și

modificările ulterioare, OUG 34/2006 şi este organizată pe principii nediscriminatorii,

fără deosebire de naţionalitate, sex, religie, fiind o școală incluzivă. Ea funcționează cu

program indice 2, între orele 8 -17.

Directorii, care au funcţionat în cadrul şcolii noastre și-au pus fiecare amprenta

deloc neglijabilă, asupra oamenilor şi lucrurilor, punând câte o cărămidă în înălţarea

acestui edificiu măreţ care este ŞCOALA.

PROFILUL ACTUAL AL ȘCOLII

Liceul Tehnologic Vișeu de Sus funcționează în mediu urban și a fost înfiinţat în

2012. Amplasamentul este situat pe malul râului Vaser.

a). Tipul şcolii : este Liceu Tehnologic cu următoarele niveluri de şcolarizare :

- Liceu tehnologic cu clasele IX – XII – învăţământ de zi

- Învățământ profesional

- Învățământ gimnazial, primar, preșcolar

b). Profile de studiu :

- Filieră tehnologică, profil tehnic cu specializările: DESIGNER

MOBILĂ ȘI AMENAJĂRI INTERIOARE

- Filieră tehnologică, profil servicii cu specializările : TEHNICIAN IN

TURISM

- Învățământ profesional cu profil prelucrarea lemnului cu specializarea:

TÂMPLAR UNIVERSAL

c). Liceul Tehnologic este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din

resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ de zi.

d). Predarea este normală, în limba română și limba germană. e). Limbi străine studiate : engleza şi germană

1.3.1 SERVICII OFERITE

Liceul Tehnologic oferă următoarele servicii:

a). Pregătire în vederea calificarii tehnician in turism

b). Pregătire in vederea calificarii tehnician designer mobilă și amenajări interioare

c). Pregătire in vederea calificarii tâmplar universal

1.3.2 CONSTRUCŢIA ŞCOLII

Numărul total al clădirilor este 3 (1 școală+1 spațiu de școlarizare pentru instruire

practică + 1 grădiniță)

9

a). Liceul Tehnologic dispune de :

- 1 școală

- 1 grădiniță

- 1 spațiu destinat activităților sportive

- 1 spațiu școlar cu săli pentru instruire practică profil servicii;

- bibliotecă ( 10143 volume) cu sală de lectură;

- teren de sport în aer liber

b) Clădirile sunt în proprietate publică a Consiliului local Vișeu de Sus

1.3.3 UTILITĂŢI

a). Liceul Tehnologic dispune de toate utilităţile necesare: curent electric, apă din

reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă, telefon, internet.

1.3.4 ELEMENTE DE DOTARE

a). Mobilierul şcolar este în cantitate suficientă, într-o stare medie

b). Biblioteca şcolară dispune de 10143 volume

c). Numărul calculatoarelor este 16 din care:

- 10 utilizate de elevi în cadrul cabinetului de informatică+ 1 PC profesor

- 1 calculator direcțiune

- 5 calculatoare utilizate de personalul nedidactic (secretariat, contabilitate,

bibliotecă)

d). este conectat la Internet prin cablu si wireless

e ) dispune de 3 copiatoare A3

1.3.5 INFORMAȚII DE TIP CALITATIV

a)Populaţia şcolară - în anul şcolar 2012- 2013

Total elevi : 735

Preşcolari

56

Învăţământ primar

270

Învăţământ gimnazial

258

Liceu profil tehnic

67

Liceu profil servicii

69

Învățământ profesional

15

10

b)Mediul de provenienţă al elevilor :

85% din numărul de elevi provin din mediul urban;

majoritatea provin din familii cu nivel de şcolarizare mediu 75%;

rata de promovabilitate – 75 % nivel liceal 89 % nivel profesional;

ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune (345 elevi)

frecvenţa abaterilor prin note scăzute la purtare ( 49elevi)

promovabilitatea la examenul de bacalaureat –5,7 %

promovabilitatea la examenul de certificare a competenţe lor profesionale -

100 %

rata abandonului şcolar – 1,17 %

c)Evaluarea elevilor :

EVALUARE NATIONALA 2012/2013 Nr.

crt.

Clasa Limba romana Matematica

1 VIII Inscrisi 62 62

Absenți 1 1

Promovati 61 61

BACALAUREAT 2013:

Numărul elevilor înscrişi : 40 Numărul elevilor promovaţi : 7 Procent promovabilitate : 5,7%

NIVEL

CLASE

(ANUL)

ÎNSCRIŞI LA

ÎNCEPUTUL ANULJUI

ŞCOLAR

ELEVI LA

SFÂRŞITUL

ANULU ŞCOLAR I

PROMOVAŢI ÎN SITUAŢIA DE

REPETENŢIE

ABANDON

0 23 22 22 p

rim

ar

I 58 56 56

II 57 55 53 2

III 65 66 64 2

IV 67 69 69

gim

na

zia

l V 69 69 64 5

VI 63 66 65 1

VII 65 65 62 3

VIII 61 62 62

lice

al

IX 25 24 17 7

X 21 23 20 3

XI 51 52 43 9

XII 39 39 37 2

XI P 15 13 12 1

11

EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA LICEU 2012/2013 NIVEL III

Numărul elevilor înscrişi : 37/21 fete

Numărul elevilor promovaţi : 37/ 21 fete

d) Performanțe școlare :

Olimpiada scolara judeteana – Limba romana -premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B

-premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D

- premiul II – Rad Andra Gabriela clasa a V –a D

-premiul III – Riskovics Karla Beatrice clasa a V –a D

-premiul III – Machedon Alexandrina clasa a V –a D

- mențuine – Cornea Cristina Elena clasa a VIII –a D

- mențuine – Ganea Alice Alexandra clasa a VI –a D

Olimpiada scolara judeteana – Limba germană

- premiul I Szedlak Jessica clasa a VIII –a D

- premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D

Olimpiada scolara națională – Limba germană

Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D (8, 30)

Szedlak Jessica clasa a VIII –a D (7, 50)

Olimpiada scolara judeteana – Matematică

-premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B

- premiul II – Domboș Iulia clasa a VI –a D

-premiul II – Iusco Lorena clasa a VI –a A

-premiul II- Olah Paula clasa a IV –a D

-premiul III – Cosma Daria clasa a IV –a A

-premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A

-premiul III – Chira Alexandra clasa a IV –a A

- mențuine – Opriș Adonis clasa a IV –a A

Olimpiada scolara judeteana – Religie

-premiul III – Bercsuc Bogdan clasa a VI –a A

Olimpiada națională a sportului școlar-tenis de masă

- locul I Tomoiagă Tudor clasa a VIII –a B

- locul II Masniță Miruna clasa a IV –a D

Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa județeană locul I Baia-Mare

Echipa băieți: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,

Tomoiagă Andrei

Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa de zonă locul IV Oradea

Echipa baieti: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,

Tomoiagă Andrei

Atletism tetratlon atletic școlar fete etapa județeană locul II Baia-Mare

Echipa fete: Andreica Andreea, Barany Patricia, Giurgi Roxana, Fărâmă Roxana,

Melniciuc Daniela Concurs interjudețean de matematică „Tinere speranțe”

- mențiune Iusco Lorena Clasa a V-a A

12

Concurs județean de matematică „Micii matematicieni”

- premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A

Concurs Plus_Minus poezie

- mențuine – Urda Crina clasa a VI –a A

- mențuine – Iusco Lorena clasa a V –a A

Concurs internațional „ Cangurul matematic”

Proba baraj: Domboș David clasa a V –a D

Marincat Antonia clasa a V –a D

Varga Tudor clasa a VI-a D

Concurs internațional „ Cangurul lingvist”

-Locul I Urda Luca clasa a IV-a D

Concurs național „Smart”

Proba baraj: Toth Clara clasa a III-a B

Tomoiagă Alberto clasa a III-a B

Tomoiagă Laurențiu clasa a II-a B

Andreica Anamaria clasa a III-a A

Opriș Adonis clasa a III-a A

Urda Luca clasa a IV –a D

Concurs național de creație literară și artistico-plastică„Ferestre spre lumină”

- locul I Rus Damian, Pop Maria, Scopeț Daniela,Toth Clara clasa a III –a B

Concurs național de evaluare în educație „Constantin Năstăsescu”

-Locul I Iusco Lorena clasa a V-a A

-Locul I Dombos Iulia clasa a VI-a D

- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A

- Locul I Urda Crina clasa a VI-a A

- Locul I Balea Denisa clasa a VII-a A

- Locul I Hortzos Călin clasa I D

- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A

- Locul I Opriș Adonis clasa a IV-a A

- Locul I Chira Alexandra clasa a IV-a A

- Locul I Oncsa Maria clasa a IV-a A

- Locul I Olah Raluca clasa a IV-a D

- Locul I Burlacu Alexandra clasa a IV-a A

e) Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii

Studiile

absolvite

Număr

absolvenţi 2013

Admişi în învăţământul

universitar/continuă studiile

Angajaţi în

producţie Someri

LICEU 37 1 3 33

13

f. Evaluarea personalului :

Personalul didactic :

Profesori : 46 foarte bine, 6 bine

Maiştri instructori : 4 bine

Personal auxiliar: 5 foarte bine

Personalul nedidactic : 10 foarte bine, 1 bine 1.3.6 CONTEXTUL LEGISLATIV a). Liceul Tehnologic este organizat pe principii nediscriminatorii.

b). Recrutarea şi admiterea elevilor se realizează în conformitate cu reglementările

legale elaborate de M.E.N.

c). Examenele de absolvire ale diferitelor forme de şcolarizare se organizează

conform reglementărilor elaborate de M.E.N.

d). Posturile didactice au fost ocupate în condiţiile prevăzute în statutul Personalului

Didactic şi ale reglementărilor M.E.N.

1.4. INDICATORI DE STARE

1.4.1. INFORMAŢII PRIVIND ANUL ŞCOLAR ( 2013-2014)

a). Informaţii privind clasele și efectivele de elevi :

Anul

școlar

Învățământ

preprimar

Învățământ

primar

Învățământ gimnazial

Învățământ liceal

Nr.

clase

Nr.elevi Nr. clase Nr.

elevi

Nr. clase Nr.elevi Nr.

clase

Nr.elevi

2010-

2011

3 76 14 294 12 267 6 181

2011-

2012

3 74 13 272 12 260 7 186

2012-

2013

3 57 13 270 12 258 7 136

14

b) Situaţia numerică a populaţiei şcolare, în anul şcolar 2013/2014

Total clase: 35

Elevi: 727

NIVEL CLASE

PREPRIMAR Grupa PPG Grupa PPR Grupa normală

Nr

grupe/Efective

de elevi 1/17

1/20 1/20

PRIMAR

Clasa

pregătioare A,

B+ D

Clasa I Clasa a II-a A,

B+ D

Clasa a III-a

A, B+ D

Clasa a IV-a

A, B+D

Nr

clase/Efective

de elevi

3/66

1/23 3/56

3/53

3/64

GIMNAZIAL

Clasa a V-a A, B+D Clasa a VI-a

A, B+D

Clasa a VII-a

A, B+D

Clasa a VIII-a

A, B+D

Nr

clase/Efective

de elevi

3/69 3/65

3/67

3/63

LICEAL

Clasa a IX-a A,

D

Clasa a X-a D Clasa a XI-a D

Clasa a XII-a A

Clasa a XII-a D

Nr

clase/Efective

de elevi

2/48

1/20 1/23

1/23

1/20

Învățământ

profesional

Clasa a IX-a A,

D

Nr

clase/Efective

de elevi

1/12

Structura etnică a elevilor : 727

Români : 87,5% 667

Ucrainieni : 11,50% 56

Rromi: 1,00% 4

15

Structura efectivelor de elevi din şcoală, în funcţie de domiciliul acestora

Ponderea elevilor din Vișeu de Sus 395 76 %

Ponderea elevilor din altă localitate 24 12 %

Ponderea elevilor care fac naveta zilnică 24 12 %

Ponderea elevilor care stau în gazdă 0 0 %

Numărul elevilor care beneficiază de ajutoare :

Bani de liceu: 31

rechizite şcolare : 56

c) Personalul didactic și nedidactic în anul şcolar 2013 – 2014 :

Personal didactic

5 educatoare: 4 titulare-1 suplinitor calificat

13 de învăţători: titulari – 12, detașați - 1

39 profesori, din care 22 titulari, 6 suplinitori calificaţi, 1 suplinitor calificat în

alt domeniu, 2 detașați

Personalul nedidactic este format din:

7 îngrijitori

2 paznici

2 muncitori de întreţinere.

Personalul didactic auxiliar este format din:

1 bibliotecară

2 secretare

1 administrator de patrimoniu

1 contabil

0,5 adminstrator de retea;

Gradul

didactic

Profesori Invăţători Educatoare Total

Gradul I 11 10 1 20

Gradul II 5 1 1 7

Definitiv 8 2 2 12

Debutanți 5 - 1 5

Necalificați 13 - - 13

16

1.4.2 INFORMAȚII DE TIP CANTITATIV RESURSE UMANE

Personal didactic 57 profesori din care: titulari 38 = 67,00% detașați 3 = 0,05% suplinitori calificați 7= 0,12% suplinitori cu studii superioare în alt domeniu 1=0,01% personal asociat 4=0,07% pensionari 2= 0,03% profesori calificați PCO 2=0,03%

Total calificaţi = 100 %

a)Informaţii privind personalul angajat: 48

Personalul didactic

titulari: 35

detașați: 4

suplinitori calificați: 8

suplinitori necalificați: 1

personal didactic asociat: 4

INDICATOR TOTAL

DIN CARE : OBS.

PRESCOLAR-5

PRIMAR-13

GIMNAZIAL-22,32

LICEU-12,54

ÎNV.PROF.-1,47

NUMĂR POSTURI/ NORME

DIDACTICE DIN CARE : 54,33 41,26

12,64

0,43

OCUPATE DE TITULARI 34,71 13,12+12+4=29,22 5,49 -

SUPLINITORI ŞI DETAŞAŢI

19,62 1+1+10,14=12,14

7,05

0,43

Personalul de conducere

Numărul directorilor : 2

Catedre rezervate:2 Specialitatea :

învățători 1,00 motivul director

limba germană maternă 1,00 motivul director adjunct

17

Informatii privind directorii:

Distribuţia pe grupe de vechime :

VECHIME DEBUTANT 2-6- ani 6-10 ani 10-14ani 14-18 ani 18-22 ani 22-25 ani

25-30 ani 30-35 ani

35-40ani

peste 40

ani

În

învăţământ 10 1 5 10 7 3 4 5 1 9 2

În unitate 10 1 5 10 7 3 4 5 1 9 2

Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe :

Sub 25

ani

25 – 29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani 60 – 65 ani

Peste

65 ani

TOTA

L

M 1 2 1 1 1 1 2 1 4 2 16

F 4 4 6 7 9 6 - 4 - 1 41

T 5 6 7 8 10 7 2 5 4 3 57

Structura personalului didactic în funcţie de localitatea de domiciliu:

- Ponderea personalului didactic cu domiciliul în Vișeu de Sus 71%

- Ponderea personalului didactic cu domiciliul în altă localitate şi face naveta

zilnică 29%

Discipline neacoperite cu personalul didactic calificat : nu este cazul

FUNCŢIA SPECIALITATEA GRAD / VECHIME ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

DIRECTOR

Pedagogia

învățământului primar și

preșcolar

Gradul I / 29

DIRECTOR

ADJUNCT

Limba și literartura

germană

Gradul I / 24

18

Personalul didactic auxiliar

Total personal didactic auxiliar : 5,50

Gradul de acoperire a posturilor existente conform normativelor 90 %

Funcţia Număr

personal

Calificat Studii Obs.

Secretar 2 da S

Contabil 1 da S

Bibliotecar 1 da S

Administrator

patrimoniu 1 da S

Administrator de

retea 0,5 - -

Solicitat spre

deblocare

Personal nedidactic (administrativ)

Total personal didactic auxiliar : 11,50

Gradul de acoperire conform normativelor în vigoare : 90 %

FUNCŢIA NUMĂR

PERSONAL CALIFICARE STUDII

Îngrijitor 7 DA medii

Muncitor calificat 0,5 - -

Fochist/paznic 2 DA medii

Muncitor calificat 2 DA medii

19

1.4.3 RESURSE MATERIALE- SPAȚII ȘCOLARE

35 săli de clasă 3 ateliere 2 săli de sport şi 1 teren de sport

1 bibliotecă

1 cabinet psihopedagogic

1 sală profesorală

3 săli material didactic

1 arhivă

1 birou serviciu secretariat

1 birou serviciu contabilitate

1 birou administrator

1 birou director

1 birou director adjunct

Aspecte cantitative privind spaţiul de învăţământ :

- total săli de clase : 35- necesită modernizare

- laboratoare / cabinete : 2 necesită modernizare și dotare

- ateliere şcolare : 1 – necesită reparatii 20%

Procesul de învăţământ se desfăşoară în unitate cu excepţia instruirii practice care, parţial

se desfăşoară şi la agenţi economici.

Gradul de încărcare al şcolii :

- indice de ocupare : 1,55

- numărul de schimburi pe zi : 2 schimburi -

Gestionarea spaţiilor de învăţământ :

- laboratoarele şi cabinetele sunt utilizate conform destinaţiei lor;

- şcoala nu are cabinete sau laboratoare închiriate altor unităţi de învăţământ sau

alţi beneficiari;

- atelierul şcolar este utilizat în exclusivitate pentru procesul didactic din scoala.

Laboratoare de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor:

1 laborator AEL (10 +1 calculatoare ; )

1 laboratoare I/TIC/TAC ( în curs de utilare 10+1 calculatoare )

20

Dotările laboratoarelor/ atelierelor - starea lor fizică şi morală

Laborator AEL, stare în curs de amenajare

Laborator I/TIC/TAC stare acceptabilă, în curs de amenajare și utilare cu calculatoare noi

Atelier tâmplărie, stare foarte bună

Spațiu turism/servicii, stare foarte bună

Bucătărie, stare foarte bună

1.4.4 RESURSE FINANCIARE :

Bugetul pe anul calendaristic 2013: 2395 mii lei:

1. cheltuieli de personal 2089 mii lei

2. bunuri si servicii 287 mii lei

3. burse elevi 19 mii lei

4. naveta cadre 10 mii lei

Pana 30 septembrie s-au cheltuit:

cheltuieli de personal 1497 mii lei

bunuri si servicii 138 mii lei

naveta elevi 5 mii lei

burse elevi 11 mii lei

bani de liceu 43 mii lei

plata examene nationale -

mobilier clasa pregătitoare 5 mii lei

Financiar, şcoala este susţinută de Consiliul Local al orașului Vișeu de Sus, iar ca

surse extra-bugetare putem aminti: veniturile realizate prin închirierea unor săli de clasă,

precum și prin închirierea unei porţiuni din terenul din perimetrul scolii unui chioşc

alimentar ce deserveşte elevii. Şcoala colaborează cu comitetul de părinţi care se implică

prin muncă fizică şi financiar, după posibilităţi, la buna funcţionare a şcolii.

1.5. PRIORITĂȚI NAȚIONALE

Regiunea Nord-Vest [Transilvania de Nord] are o poziţie geografică strategică, fiind

poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina.

Maramureşul, ca poziţie geografică, reprezintă poarta de intrare în România dinspre

Uniunea Europeană şi Ucraina. Aceast avantaj îi oferă multe oportunităţi de dezvoltare

economică.

Pentru a valorifica oportunităţile de dezvoltare, judeţul trebuie să-şi dezvolte şi

modernizeze infrastructura rutieră, feroviară şi aeriană .

21

Economia judeţului Maramureş este caracterizată drept o economie industrial -

agrară, specializată în industria uşoară, industrie electronică, construcţii, industrie

alimentară şi producţie de mobilier.

Printre servicii, turismul este un vector important pentru dezvoltarea economiei

judeţului datorita potenţialului natural, de valoare ridicată. Deşi interesul şi numărul de

turişti este în creştere, se simte o lipsă de produse turistice şi lipsa suportului de creare de

branduri locale.

Analiza dinamicii PIB (produsul intern brut) regional şi local pe perioada 2000-

2006, scoate în evidenţă faptul că a avut loc o creştere în valoare absolută până în anul

2005 ca apoi să scadă în anul 2006.

În acelaşi timp, pentru perioada următoare, conform datelor Comisiei Naţionale

de Prognoză („Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL

TERITORIAL până în 2014”), valoarea produsului intern brut, pentru perioada 2007-

2014, în milioane lei, la preturi curente, este prognozată a fi în creştere.

Valoarea produsului intern brut

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Maramureş 7012,7 7998,5 7604,7 7908,7 8351,1 9175,8 10099,0 11068,5 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în

PROFIL TERITORIAL până în 2014

Valoarea adăugată brută (VAB) măsoară excedentul valorilor bunurilor şi

serviciilor produse peste valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producţie,

reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producţie.

Valoarea adăugată brută (VAB) înregistrează o creştere până în anul 2006, în

miliarde lei, la preţurile curente.

miliarde lei (ROL)- preţuri curente

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nord – Vest

total = 84362.5 122516.2 161897.9 215010.1 270093.1 305718

360067

MARAMUREŞ 12299.3 17544.0 23753.5 31360.5 40155.3 45028 52782

Sursa : Conturi Naţionale Regionale 2007 şi 2008

Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizării intensive a

potenţialului uman şi exprimă eficienţa cu care este utilizat personalul angajat de către

întreprindere, este o categorie economică complexă şi dinamică si reprezintă însuşirea

muncii de a crea o anumită cantitate de valori de întrebuinţare într-o unitate de timp,

reflectând în ultimă instanţă, eficienţa cu care este cheltuită o cantitate de muncă.

Creşterea gradului de ocupare şi diminuarea dezechilibrelor pieţei muncii sunt

legate în principal, de sporirea producţiei şi productivităţii pe ansamblul economiei, iar

politica naţională de ocupare va da rezultatele aşteptate numai în condiţiile conlucrării şi

cooperării dintre forţele economice şi politice responsabile.

În Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2013-2020 negociat cu Uniunea

Europeană în vederea finanţării, dezvoltarea resurselor umane reprezintă o prioritate

naţională majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii

sociale. Prioritatea este stabilită în acord cu Agenda Lisabona şi cu prevederile Strategiei

Europene de Ocupare revizuite, cu Liniile Directoare pentru politicile de ocupare, care

22

trebuie să sprijine trei obiective strategice interdependente: ocuparea deplină, calitatea şi

productivitatea muncii şi coeziunea şi incluziunea socială.

Obiectivul UE de a deveni cea mai dinamică şi competitivă economie din lume,

solicită sistemelor educaţionale şi de formare din ţara noastră adaptarea la cerinţele

societăţii cunoaşterii şi la cerinţele crescânde ale pieţei muncii.

În judeţul Maramureş, procesul de planificare se raportează în mod constant la un

concept menit să călăuzească eforturile tuturor părţilor implicate, concept care reprezintă

de fapt: VIZIUNEA de dezvoltare a judeţului pe termen lung [2027].

Una dintre priorităţile Strategiei Europa 2020 se referă la creşterea favorabilă

incluziunii. Acţiunile din cadrul acestei priorităţi vizează modernizarea şi consolidarea

politicilor în materie de ocupare a forţei de muncă, de educaţie şi formare, precum şi a

sistemelor de protecţie socială. Ţinta asumată prin Strategia Europa 2020, în domeniul

ocupării forţei de muncă, este atingerea, până în anul 2020, a unui nivel de 75% pentru

rata de ocupare a forţei de muncă (grupa de vârstă 20-64 ani). Strategia Europa 2020 va

utiliza instrumentele prevăzute prin Strategia Europeană privind Ocuparea Forţei de

Muncă, inclusiv liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă adoptate anual.

Obiective de guvernare in România

1. Echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă.

2. Creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii.

3. Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la

dezvoltarea economică şi socială.

Direcţii de acţiune

Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în anul 2013.

Creşterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populaţia în

vârstă de muncă între 25-64 de ani;

susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale.

Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de

restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei

ocupate, menţinerea şomajulu ila la valori relative constante (cu excepţia perioadelor de

recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Nord-Vest reflectă în mare tendinţele de la nivel

naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au

dat şi în judeţul Maramureş o noua dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la

cerinţele pieţei.

În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din

România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM

) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele

două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi

metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate

oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe.

AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi

compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

Obiectivele politicii de dezvoltare naţională , cuprinse în Strategia de dezvoltare

a României pe termen mediu şi lung cer corelarea obiectivelor dezvoltării naţionale cu

fondul deja dobândit în Europa de Vest, în privinţa calităţii vieţii umane şi cu deosebită

23

atenţie faţă de generaţiile viitoare.

Obiectivele politicii de dezvoltare regională vin şi ele în întâmpinarea politicilor de

dezvoltare naţională.

Judeţul Maramureş are un potenţial turistic apreciabil: rezervaţii naturale, lacuri de

acumulare, staţiuni balneo-climaterice, condiţii favorabile practicării turismului montan,

de agrement şi odihnă. În Maramureş, există, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice

care au permis dezvoltarea agro-turismului.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică în anul

2010 a fost de 1394183 locuri-zile, mai mică cu 3,2% faţă de anul 2009.

În anul 2010 hotelurile au deţinut cea mai mare pondere (48,2%) în totalul

capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice 17,2%,

pensiuni turistice 14,2%, tabere de elevi şi preşcolari 9,1%, hosteluri 3,9% şi celelalte

tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 7,4%.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în anul 2010 a

fost de 14,1% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, iar pe tipuri de

structuri de primire turistică, indicii de utilizare au fost : tabere de elevi şi preşcolari

(28,5%), hoteluri (17,2%), hosteluri (14,0%), vile turistice (9,1%), pensiuni turistice

(8,5%) etc.

În anul 2010, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au

fost înregistrate 162967 înnoptări la turiştii români (83,0%) şi 33409 înnoptări la turiştii

străini (17,0%).

Comparativ cu anul 2009, numărul înnoptărilor a scăzut cu 3,4% pe total, cu 4,0%

la turiştii români şi cu 0,4% la turişti străini.

În acest sens, Liceul Tehnologic Vișeu de Sus are propriile sale obiective vizând

accesul egal şi sporit la educaţie, formarea profesională de calitate iniţiată în sprijinul

creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă prin specializările pe care le

promovează, încurajând astfel egalizarea şanselor pe piaţa muncii.

Există de asemenea un număr important de ramuri care-şi păstrează pe termen

mediu şi lung locul în economia regională: comerţul are o pondere mare la formarea

Cifrei de Afaceri a judeţului.

Piaţa muncii în Maramureş este într-o schimbare profundă, astfel:

a. Industria de exploatare a lemnului este foarte bine reprezentată şi considerăm

noi că se va menţine în următorii ani;

b. Industria de prelucrare a lemnului și finisarea produselor din lenm va cunoaşte

o mare dezvoltare, în special prelucrarea cu înaltă valoare adăugată;

c. Serviciile de toate tipurile vor cunoaşte o dezvoltare rapidă, urmând ca până în

anul 2020 ponderea populaţiei ocupate în acest domeniu să se dubleze la

nivelul judeţului nostru;

d. Serviciile din turism şi ocupațiile din agricultură vor cunoaşte o mare

dezvoltare atât ca număr, dar în mod special ca diversitate şi calitate a

ocupaţiilor;

e. Ocupaţiile legate de soft, de electronică, vor fi din ce în ce mai cerute, chiar

dacă ele vor favoriza ocuparea într-o altă meserie.

In condiţiile unei dependenţe a ratei şomajului de nivelul de calificare, este

preferabilă trecerea în sistemul IPT, de la calificări de nivel 1 spre calificări de nivel 2 şi

24

3, care oferă absolvenţilor noştri şanse mai mari de a se integra pe piaţa muncii.

În acest scop, Liceul Tehnologic Vișeu de Sus vizează îmbunătăţirea serviciilor de

consiliere şi orientare profesională pentru elevi, evaluarea nevoilor de formare a

consilierilor şi diriginţilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor precum

şi dezvoltarea competenţelor existente şi introducerea de noi competenţe pentru

specializarea funcţională astfel încât elevii să se poată adapta la dinamica pieţei muncii.

Pentru realizarea acestor obiective este necesară dezvoltarea şi sprijinirea programelor de

formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice.

1.6.PRIORITĂȚI, OBIECTIVE ȘI ȚINTE REGIONALA/LOCALE

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice,

ale pieţei muncii şi economiei regionale [din perspectiva cererii actuale şi viitoare de

educaţie], precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic regional

[oferta de educaţie şi formare profesională].

Constatările - formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a

învăţământului profesional şi tehnic regional - sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol

de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la

diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit

pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se mai reţin din

analiza demografică, diversitatea etnică specifică regiunii, gradul ridicat de urbanizare al

regiunii dar şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale din judeţul Maramureş. Bilanţul

demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldul negativ al

migraţiilor, care a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană sau continentul nord-

american.

Scăderea demografică din ultimul deceniu a afectat cu preponderenţă aşezările

situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi de principalele centre polarizatoare,

precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţată şi de volumul şi calitatea

fluxurilor migraţionale.

Bilanţul demografic general negativ este o consecinţă directă a celui deficitar

migratoriu, rezultat al migraţiei orientate, în special, spre principalul centru polarizator al

judeţului, municipiul Baia Mare. Declinul speranţei de viaţă la naştere, cât şi migraţia

externă a accelerat procesul de îmbătrânire a populaţiei cu efecte majore asupra

sistemului educaţional viitor.

Având în vedere evoluţiile ultimului deceniu, se anticipează reducerea

contingentului populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani,

concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste.

Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi

creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB

pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.

Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care

vor fi ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită,

cât şi un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra populaţiei active din

regiune, anume cel al migraţiei externe. Previziunile privind numărul viitor de clase şi de

elevi din sistemul TVET vor ţine cont şi de aceste fenomene demografice.

25

Constatările demografice recomandă măsuri la nivelul reţelei şcolare pentru

raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială

[segmentarea ofertei prin diferenţierea/eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial

apropiate], asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională, cu accent pe calitatea

serviciilor şi varietatea opţiunilor. De asemenea, şcolile vor colabora în reţea şi îşi vor

diversifice oferta de servicii [în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea

pierderilor de populaţie şcolară].

Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor

economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia

regională [având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional], precum şi dinamica

construcţiilor. Se desprind concluziile cu privire la creşterea încurajatoare a investiţiilor

[industrie, transport, depozitare, comunicaţii, comerţ] şi a firmelor cu capital străin;

înfiinţarea unor parcuri industriale în toate judeţele regiunii [orientări strategice spre

ramuri cu valoare adăugată mare: materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea

de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.]. În

paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi

personalul din întreprinderile mici şi mijlocii [care în 2004 totalizau 64% din totalul

salariaţilor la nivel regional].

În condiţiile în care zona montană acoperă aproape jumătate din suprafaţa regiunii,

o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii din zona montană, din

perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor, a mediului şi dezvoltării

durabile - conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi

formare profesională în toate judeţele regiunii. Economia locală indică un ritm constant

de creştere anual. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 25% din valoarea

adăugată brută pe anul 2001 în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori. Şi

ponderea valorii adăugate brute din construcţii a crescut de la 3,6% în 1999 la 5% în

2001. La nivelul local, ca şi la nivelul regiunii, s-a înregistrat acelaşi trend care s-a

manifestat la nivel naţional generând scăderea ponderii agriculturii şi a sectorului

industrial şi creşterea ponderii sectorului de servicii.

Din analiza ANIMMC, precum şi din analiza indicatorilor studiaţi rezultă un indice

de specializare funcţională a Regiunii Nord-Vest în următoarele ramuri: IT&C,

Învăţământ superior şi cercetare, turism, agricultură, Industria alimentară şi a bunurilor de

consum [mobilă şi confecţii], Industria de maşini şi echipamente.

Coroborând specializarea funcţională a judeţului precum şi evoluţiile ramurilor din

PIB se va ţine seama, şi în prognoza sistemului educaţional, de trendurile şi prognoza

economică, astfel:

1 Evoluţia agriculturii este prognozată la o creştere cu 3,0% în perioada analizată

pe fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură.

2 Sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rată de creştere proiectată

de peste 5,8 % în intervalul analizat. Acest lucru va fi determinat de investiţiile în

infrastructura de turism cât şi în cea de afaceri având ca efect direct un impact

asupra forţei de muncă care va fi angrenată în domeniu.

3 Un alt sector care va avea o creştere susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare;

ramuri ca industria alimentară sau industria confecţiilor îşi continuă creşterea

chiar dacă mai lentă decât a economiei pe ansamblu; totuşi datorită eliminării

26

barierelor vamale sau a dislocării industriei ponderea pe care o ocupa acest sector

se poate diminua.

4 Activităţile legate de serviciile de învăţământ [în special superior] vor înregistra

creşteri importante de până la 3,6 %. .

5 Sectorul serviciilor în special cel de înaltă tehnologie are o valoare adăugată mare.

Cea mai mare pondere a şomerilor o deţine populaţia cu vârste între 15 şi 25 de

ani, urmată de cea cu vârsta de 25-34 de ani. Pentru prima grupă de vârstă, pe plan

educaţional se impune o completare a cunoştinţelor care se dovedesc a fi insuficiente

pentru cerinţele de pe piaţa muncii, coroborata cu fixarea cunoştinţelor din ultimii ani de

învăţământ pentru ca absolvenţii să stăpânească mult mai bine deprinderile practice care

fac să le crească şansele de ocupare a unui loc de muncă.

Cea de-a doua grupă de vârstă va avea de ales între specializarea sau

perfecţionarea pe o anumită meserie, sau reorientarea spre dobândirea competenţelor

specifice unei alte meserii cerute pe piaţa muncii. Acest lucru se poate realiza prin

cursurile de calificare şi recalificare oferite de centrele de formare profesională din

cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi de către agenţii

economici autorizaţi în acest sens, pe baza studiilor pieţei muncii prin raportul cerere -

ofertă de locuri de muncă la nivel local şi regional.

In acest sens, învăţământul pentru adulţi este o oportunitate care trebuie valorificată

maximal. Instituţiile care ar putea la fel de bine să satisfacă cerinţele de calificare pentru

adulţi, atât din punctul de vedere al personalului de predare cât şi din punct de vedere al

bazei materiale şi dotărilor, sunt instituţiile de învăţământ.

Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:

4 industria prelucrătoare

5 construcţii

6 comerţ

7 transport - depozitare - comunicaţii

8 hoteluri şi restaurante.

În ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesională la nivelul Liceului

Tehnologic Vișeu de Sus este vizată analiza contextului european şi naţional, precum şi

principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare,

cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic,

condiţiile de învăţare [baza materială], cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi

ce revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării

partenerilor sociali, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile

elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele

de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc.

Liceul Tehnologic Vișeu de Sus vizează punerea la dispoziţia elevilor specializări

de viitor pentru adaptarea la dezvoltarea economică a regiunii. Domeniile de excelenţă

ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ de ,,dezvoltare tehnologică’’ şi

poziţionare pe pieţele europene a produselor regionale sunt: industria alimentară/a

bunurilor de consum şi turismul.

Piaţa muncii se doreşte a fi una competitivă , într-o economie bazată pe cunoaştere. În

27

acest sens individul trebuie pregătit pe tot parcursul vieţii pentru a-i actualiza permanent

competenţele pentru a face faţă exigenţelor pieţei.

Priorităţi naţionale:

1. Asigurarea orientării profesionale şi consilierii pentru construirea carierei

2. Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici, instituţii şi ONG - uri

3. Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală

4. Elaborarea şi dezvoltarea standardelor de formare profesională

5. Formarea continuă [metodica specifică]

6. Asigurarea calităţii în educaţie prin predare - învăţare şi chiar cercetare care să

contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a elevilor.

7. Implementarea metodelor de învăţare centrată pe elev.

8. Utilizarea tehnicii de calcul [ITC] în predare.

9. Modernizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic.

10. Asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă .

11. Oferirea de şanse egale în educaţie indiferent de naţionalitate, sex sau

minoritate.

12. Dezvoltarea unor auxiliare materiale didactice pentru formare diferenţiată

13. Asigurarea condiţiilor pentru integrare europeană

28

Strategia regională / judeţeană de dezvoltare a

Învăţământului Profesional şi Tehnic

2014-2020

Obiectivul general

Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea produselor

educaţionale pentru adulţi

Priorităţile identificate la nivelul regiunii :

1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ

2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, prin

crearea de produse educaţionale noi in parteneriat

3. Dezvoltarea parteneriatului social [pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET]

4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi

adulţi

5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin dezvoltarea profesională a

resurselor umane

6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea

excluziunii sociale 1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ

1.1. Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a Consorţiului

Regional TVET

Măsura

1.1.1

Revizuirea componentei Consorţiului TVET prin introducerea reprezentanţilor

Prefecturii, CRFPA, UIP POSDRU, OIPOSDRU

Măsura

1.1.2

Restructurarea componentei Consortului la doua niveluri: nivel decizional

[directori instituţii] şi nivel lucrativ [persoane nominalizate de instituţii pentru a

face parte din Grupul de lucru cu caracter permanent]

Măsura

1.1.3

Identificarea – prin fişele de post şi Curriculum Vitae – a competenţelor

întrunite de membrii Consorţiului care formează Grupul de lucru responsabil cu

planificarea şi monitorizarea implementării PRAI şi PLAI

Măsura

1.1.4

Susţinerea şi extinderea la nivel judeţean a procesului de planificare şi

monitorizare în învăţământ prin implicarea Grupului de lucru

Măsura

1.1.5

Elaborarea unor proceduri de lucru privind corelarea PRAI cu PLAI,

informarea periodică, colaborarea dintre instituţii şi managementul proceselor

de planificare, implementare şi monitorizare

Acţiuni Responsabili Termen

Crearea grupului de lucru restrâns

Realizarea a trei proceduri de lucru privind :

Informarea periodică şi colaborarea dintre instituţii

Managementul proceselor de planificare,

implementare şi monitorizare

Corelarea dintre PDR, PRAI, PRAO, PLAI

ADR NV

Grupul de lucru

restrâns

Octombrie 2013

Indicatori Procedurile de lucru realizate

1.2. Dezvoltarea capacităţii de management la nivelul unităţilor şcolare

Măsura

1.2.1

Restructurarea consiliilor de administraţie ale şcolilor prin includerea

reprezentanţilor asociaţiilor sectoriale patronale prioritare locale

Acţiuni Responsabili Termen

Restructurarea CA în judeţele pilot, conform legii

descentralizării: CJ si SM

ISJ Octombrie 2014

29

Restructurarea CA în judeţele: BH, BN, MM şi SJ ISJ Octombrie 2014

Indicator Consiliile de administraţie din cele 6 judeţe restructurate şi funcţionale, prin

includerea reprezentanţilor agenţilor economici

Măsura

1.2.2

Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia

Acţiuni Responsabili Termen

Propuneri de restructurare a reţelei şcolare în conformitate

cu domeniile prioritare din judeţ, anual, prin proiectul

planului de şcolarizare

ISJ/CLDPS anual

Indicator Reţeaua şcolara din cele 6 judeţe este adaptată la cerinţele pieţei muncii

Măsura

1.2.3

Instruirea managerială pentru personalul implicat în gestiunea şi managementul

şcolilor

Acţiuni Responsabili Termen

Organizarea de cursuri de formare pentru managerii şcolari ISJ/CCD anual

Indicator Număr de manageri care au urmat cursuri de formare managerială

2.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, prin crearea de produse educaţionale

noi în parteneriat

Măsura

2.1

Creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii

Acţiuni Responsabili Termen

Creşterea ponderii calificărilor în sectoarele prioritare,

astfel încât acestea să fie de cel puţin 50%

ISJ/CLDPS/

unităţi de

învăţământ

2020

Creşterea numărului de absolvenţi TVET cu nivelul de

calificare 3, astfel încât acestea să reprezinte 85% din totalul

absolvenţilor

ISJ/ unităţi de

învăţământ /

CJAPP

2020

Indicatori 1.Numărul de elevi pe niveluri de calificare în domeniile prioritare

2.Numărul de elevi care finalizează ciclul superior al liceului (ruta directa + ruta

SAM)

Măsura

2.2

Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi, cu scopul valorificării

potenţialului de dezvoltare economică al regiunii

Acţiuni Responsabili Termen

Dublarea numărului de calificări/specializări/ocupaţii

pentru adaptarea la dezvoltarea economică a regiunii

AJOFM/

Agenţi

economici/ISJ

2013

Indicator Număr de califiăari/specialiăari/ocupţtii noi introduse în regiune faţă de 2013

Măsura

2.3

Dezvoltarea competenţelor existente şi introducerea de noi competenţe, pentru

specializarea funcţională, încurajarea inovaţiei şi adaptarea la dinamica pieţei

muncii

Măsura

2.4

Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale

Acţiuni Responsabili Termen

Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin

introducerea în CDL , astfel încât ponderea acestora să fie

de 40%

ISJ/CLDPS/

unităţi de

învăţământ

2020

Indicator Structura şi conţinutul Curriculumului în Dezvoltare Locală (CDL) faţă de

structura actuală

Măsura Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi

30

2.5 adulţilor

Acţiuni Responsabili Termen

2020

Indicatori 1.Număr de absolvenţi SAM/liceu tehnologic care urmează cursuri universitare,

din care în specialitatea proprie

2.Număr de adulţi care participă la cursuri de recalificare şi care urmează

cursuri univ./postuniversitare

3. Dezvoltarea parteneriatului social [pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET]

Măsura

3.1

Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei

educaţionale la specificul pieţei muncii

Acţiuni Responsabili Termen

Realizarea a 20 parteneriate funcţionale între univesităţile

din regiune, agenţi economici, unităţi de învăţământ şi alte

organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei

educaţionale la specificul pieţei muncii

Instituţiile din

Consorţiu

regional/ unităţi

de învăţământ

/agenţi

economici

2020

Indicator Număr de parteneriate realizate la nivel regional

Măsura

3.2

Stabilirea unui cadru pentru recunoaşterea calificărilor [credite transferabile]

care să faciliteze continuarea studiilor la nivel superior, atât pentru elevi, cât şi

pentru adulţi

[ se realizează la nivel naţional]

Măsura

3.3

Modernizarea infrastructurii şi dotarea corespunzătoare a unităţilor TVET

Acţiuni Responsabili Termen

Dotarea cu echipamente didactice şi modernizarea

infrastructurii la cel puţin 80% din unităţile de învăţământ

TVET

ISJ/

unităţi de

învăţământ

/OIPOSDRU

2020

Indicator Număr de şcoli dotate şi modernizate conform cerinţelor europene

Număr de şcoli implicate în proiecte pentru accesare de fonduri

europene

4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi

Măsura

4.1

Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor şi diriginţilor cu privire la

orientarea carierei profesionale a elevilor şi adulţilor

Acţiuni Responsabili Termen

Realizarea de sondaje în unităţile de învăţământ de către

CJAPP pentru identificarea nevoilor de formare

CJAPP/ISJ

Decembrie

2020

Indicator Număr de consilieri şi diriginţi la nivelul regiunii care au nevoie de formare

Măsura

4.2

Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de

formare din fiecare judeţ

Acţiuni Responsabili Termen

Creşterea numărului de consilieri astfel încât 500 de elevi să

fie consiliaţi de 1 profesor consilier

CJAPP/ISJ

2020

Indicator Număr de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii

Măsura

4.3

Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa clienţilor

[elevi, diriginţi, părinţi]

Acţiuni Responsabili Termen

Activităţi de formare a consilierilor şcolari privind reţeaua CJAPP/CCD/C Decembrie

31

şcolară, PRAI, PLAI, domenii prioritare în regiune RFPA 2020

Indicator 100% profesori consilieri din regiune formaţi

Măsura

4.4

Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psiho-pedagogică (cu materiale

informative privind reţeaua şcolară, profile ocupaţionale, baterii de teste de

aptitudini etc.)

Acţiuni Responsabili Termen

Realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri în

vederea dotării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică

ISJ/ unităţi de

învăţământ

/OIPOSDRU

Decembrie

2020

Indicator Număr de cabinete dotate la nivelul standardelor

Măsura

4.5

Atragerea adulţilor în TVET prin servicii integrate de consiliere, orientare şi re-

orientare profesională

Acţiuni Responsabili Termen

Creşterea numărului de beneficiari de cursuri de

calificare/recalificare prin sistemul TVET cu 500%

CJAPP/CCD/C

RFPA

2020

Indicator 15.000 de adulţi participanţi la cursuri de calificare/recalificare prin sistemul

TVET

5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin dezvoltarea profesională a resurselor umane

Măsura

5.1

Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională

pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET în sectoarele

economice aflate în dezvoltare

Acţiuni Responsabili Termen

Realizarea la nivelul inspectoratelor şcolare a strategiei de

dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu cerinţele

pieţei muncii

ISJ/

Universităţi

2020

Indicator Număr de cadre didactice participante la cursuri de recalificare pe domenii

prioritare

Măsura

5.2

Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET

pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi

Acţiuni Responsabili Termen

Organizarea de cursuri de formare a formatorilor, la care să

participe cel puţin 50% din cadrele didactice din TVET

Restructurarea modului pedagogic pentru dobândirea de

competenţe necesare în educaţia adulţilor

CCD/

Universităţi

Universităţi

2018

2018

Indicator Număr de cadre didactice participante la cursurile de formare a formatorilor

pentru educaţia adulţilor

Măsura

5.3

Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice TVET în educaţia antreprenorială

Acţiuni Responsabili Termen

Organizarea de cursuri de educaţie antreprenorială la care

să participe cel puţin 80% din numărul total de cadre

didactice din TVET

CRFPA/alţi

furnizori

abilitaţi de

formare/

Universităţi

2020

Indicator Număr de cadre didactice participante la cursurile de formare în educaţie

antreprenorială

Măsura

5.4

Externalizarea serviciilor de evaluare a calităţii

[conform legii calităţii]

32

Măsura

5.5

Perfecţionarea cadrelor didactice din TVET în specialitatea proprie pentru

adaptarea la noile tehnologii

Acţiuni Responsabili Termen

Realizarea a cel puţin 90 de credite transferabile prin

participarea cadrelor didactice din TVET la perfecţionarea

periodică, masterat, doctorat.

Universităţi/ alţi

furnizori

abilitaţi de

formare

2020

Indicator Număr de cadre didactice participante la cursuri de perfecţionare

(odată la 5 ani) şi postuniversitare pentru perfecţionarea în predarea

tehnologiilor moderne

Măsura

5.6

Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de

predare-învăţare

Acţiuni Responsabili Termen

Activităţi de formare pentru predarea metodelor

participative de predare-învăţare

CCD/ISJ/

inspectorii de

specialitate

2020

Indicator Număr de profesori din sistemul TVET care utilizează metode moderne de

predare

6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale

Măsura

6.1

Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de

învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională

speciale

Acţiuni Responsabili Termen

Realizarea de clase integrate în învăţământul de masă

Integrarea a 50% din elevii cu nevoi speciale în

învăţământul de masă

Centrul de

resurse şi

asistenţă

educaţională

2020

Indicator Număr de elevi din învăţămâtul special integraţi în învăţământul de masă

Măsura

6.2

Modernizarea infrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice

adecvate tipului de handicap

Acţiuni Responsabili Termen

100% din unităţile TVET vor asigura condiţii de învăţare

pentru persoanele cu handicap

Directorii unit.

de învăţământ

2020

Indicator Număr de unităţi de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru

persoane cu handicap

33

PARTEA a II-a ANALIZA DIAGNOSTICĂ

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

A fost făcută pe baza PLAI din ultimii trei ani, cu date relevante pentru şcoala noastră.

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă

a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi

financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu

niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. Cadrul

general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi

definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010. Printre tintele strategiei amintite se

numara: reducerea rata abandonului şcolar timpuriu la max 10% astfel incat cel

puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar, dezvoltarea

parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii şi asigurarea dobândirii şi

recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea

adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru

angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

În vederea realizarii acestor tinte care vizează sistemul educational se are in

vedere actionarea pe urmatoarele linii:

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure

competenţe-cheie şi excelenţă

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe

cunoaştere

Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii

profesionale pentru tineri

Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor

Sprijinirea tinerilor cu risc

Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

Pe baza consultărilor sale, Comisia propune concentrarea eforturilor cooperării

europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale în anii care au rămas până în

2020 asupra unui număr de patru obiective strategice:

realizarea în practică a învăţării de-a lungul vieţii şi a mobilităţii cursanţilor;

îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei ofertei de educaţie şi formare profesională şi a

rezultatelor;

promovarea echităţii şi a cetăţeniei active;

stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate

nivelurile de educaţie şi de formare profesională.

Aceste provocări ar trebui abordate printr-o politică adresată tuturor sistemelor ca

un întreg (învăţământul şcolar, învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională

(VET) şi educaţia adulţilor). Prin urmare, învăţarea de-a lungul vieţii reprezintă o

perspectivă fundamentală pentru toate obiectivele menţionate mai sus.

Contextul naţional

Pe plan naţional Programul Naţional de Reformă 2011-2013 întocmit în

coformitate cu ţintele Strategiei Europene, are la bază proiectarea unei traiectorii

descendente a ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional, previzionându-se o

34

scădere de la 16,3% căt este în 2010 la 11,3% în 2020. În acest sens se propun ca măsuri

cheie:

Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii,

Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile

dezavantajaterii,

Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi

diversificarea programelor în domeniu,

Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul

preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire

profesională,

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-

liceale.

În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la

Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la

realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de menţionat că

propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada

de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de

atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea

competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.

Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în

vârstă de 15 ani), România trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea

motivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor

planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele

destinate adulţilor.

Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea

abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului

secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.

În conformitate cu anexa 2 a HG 39/2009 privind Programul de Guvernare 2009-

2012 se vor avea în vedere următoarele direcţii de acţiune:

realizarea unui sistem educaţional stabil, eficient şi relevant

transformarea educaţiei timpurii în bun public

descentralizarea învăţământului preuniversitar şi introducerea unui curriculum şcolar

bazat pe competenţe

asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat

stimularea educaţiei permanente şi obţinerea unor calificări noi, a extinderii

specializării şi perfecţionării

generalizarea programului „Şcoala de după şcoală”

2.1.1Aspecte demografice

Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a României cu Ucraina, cuprinde

vechile "pământuri" ale Maramureşului, Chioarului, Lăpuşului şi Depresiunii Baia Mare.

Acum populaţia este alcătuită din români [81%], maghiari [10,5 %], ucraineni [6,8 %],

rromi [1,3 %], germani [0,6 %] şi alte naţionalităţi.

35

Din suprafaţa de 6.215 kmp a judeţului, zona montană ocupă 43 %, cu Munţii

Rodnei şi Masivul Pietrosul [2.303 m]- cel mai înalt din Carpaţii Orientali - şi zona

vulcanică cu Munţii Gutâi şi Ţibleş [1.300-1.800 m]; 30 % din suprafaţă sunt dealuri şi

platouri, iar 27 % depresiuni, lunci şi terase. În mijlocul Maramureşului, a Munţilor

Rodnei, Gutâi şi Ţibleş se găseşte Depresiunea Maramureşului, cea mai mare din

România [75 km lungime şi 20 km lăţime].

Dinamica populaţiei la nivel judeţean

Judeţul Maramureş are în 2010 o populaţie de 511.093 locuitori din care 251.311

bărbaţi şi 25973.611 femei, iar evoluţia numărului de persoane a judeţului rezultată din

Analiza Comisiei Naţionale pentru Statistică - Oficiul de studii şi cercetări demografice

ne indică un spor natural negativ [ritmul mediu anual estimat până în anul 2020 fiind de -

0,54 la mia de locuitori; în anul 2004, sporul natural pentru judeţul Maramureş a fost de -

1,3 la mia de locuitori]. Sporul natural negativ are drept efect, pe de o parte, schimbarea

ponderilor între diferite contingente de vârstă şi pe de altă parte, un fenomen general de

îmbătrânire a populaţiei. Această scădere este rezultatul interacţiunii unui set de factori

de influenţă complecşi, o parte a acestora cu implicaţii directe asupra sistemului ÎPT:

„exodul de materie cenuşie” - numeroşi absolvenţi, tineri specialişti şi personal

înalt calificat pleacă pentru a se stabili în Europa, Statele Unite, Australia, Noua

Zeelandă sau Canada, în căutarea unor slujbe mai bine plătite şi cu perspective

mai mari. In regiunea N-V rata migraţiei atinge maximum la judeţul

Maramureş;

un alt fenomen care ia amploare este cel al plecării cu contracte de muncă în

străinătate, în unele zone, ponderea populaţiei masculine în total populaţie este

serios afectată ca urmare a acestui fenomen. Principalele destinaţii sunt Spania,

Italia şi Franţa, existând deja chiar o anumită „specializare” geografică a

muncitorilor, în funcţie de localitatea de provenienţă;

speranţa de viaţă în scădere, plasând regiunea pe ultimul loc la nivel naţional. Din

punctul de vedere al îmbătrânirii populaţiei, Maramureşul are indicele de

îmbătrânire situat în jurul a 0,5 [“judeţ tânăr”][v. Anexa 1, fig.1].

Populaţia din mediul urban este în 2005, în judeţul Maramureş, mai mare decât

cea din mediul rural (52,90%urban faţă de 47,1% rural).

Migraţia În ceea ce priveşte mobilitatea ocupaţională în perioada 1990-2003, judeţul

Maramureş se situează deasupra mediei naţionale, cu 43% emigranţi din totalul populaţiei

Români

Maghiari

Rromi

Germani

Ucrainieni

Turci

T?tari

Sârbi

Slovaci

Grafic privind structura populaţiei judeţului Maramureş pe etnii la 18 martie 2002

36

active a judeţului. [Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 2008-2009]. Deteriorarea

standardului de viaţă a lucrătorilor din industrie sau pensionări înainte de termen a împins

oamenii caute soluţii alternative, fie să se mute la ţară unde agricultura de subzistenţă a

devenit o sursă de trai, fie să se alăture celor care lucrează în străinătate.

Anul IMIGRANTI EMIGRANTI SOLDUL

MIGRATORIU

Natura

migratiei

TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F

2008 139 91 48 179 79 100 -40 12 -52

2009 121 70 51 273 116 157 -152 -46 -106 Migraţia internaţională a populaţiei judeţului Maramureş, după natura migraţiei,

pe sexe, 2008-2009

Concluzii: Eficientizarea reţelei şcolare va trebui sa ia în considerare numărul de intrări care

vor fi evaluate ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie

îmbătrânită, populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, de asemenea acel

fenomen de deşertificare rurală în anumite areale [Zona Codrului], cât şi un fenomen mai

recent, dar cu efecte foarte mari asupra populaţiei active din regiune, anume cel al

migraţiei externe. Numărul viitor de clase din sistemul TVET va ţine cont de toate aceste

fenomene.

Implicaţiile schimbărilor de la nivel demografic asupra planificării ÎPT din judeţ

si mai ales asupra planificării reţelei şcolare estimăm că vor fi următoarele:

Eficientizarea reţelei şcolare trebuie să ţină cont, pe termen scurt – următorii 3-4

ani - de schimbările în numărul de intrări ce vor rezulta ca urmare a modificării

sporului natural;

reduceri ale contingentului de vârstă şcolară se vor traduce prin reduceri ale

numărului de elevi în clase, mai ales pe fondul unei mobilităţi inter-judeţene

reduse a elevilor;

nu toţi absolvenţii din sistem vor fi absorbiţi pe piaţa regională, unii dintre ei

preferând să plece din ţară în căutarea unor oportunităţi de angajare mai atractive.

Ca atare, stabilirea calificărilor relevante şi mai ales dimensionarea numărului de

clase trebuie să ţină seama şi de asemenea pierderi de ieşiri din sistem. O

asemenea situaţie se manifestă mai pregnant în profilurile construcţii şi lucrări

publice, turism şi alimentaţie publică, mecanică, electromecanică sau

electrotehnică si automatizări.

Analiza populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară din regiune pune în evidenţă

existenţa în prezent a două categorii de judeţe:

judeţe cu o populaţie de vârstă şcolară redusă – Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare şi

Sălaj;

judeţe cu o populaţie de vârstă şcolară ridicată – Bihor, Maramureş şi Cluj.

Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare pe intervalele 7-14 ani şi

14-24, cu 24,3%, respectiv cu 22,3%. Este încurajator faptul că populaţia din intervalul 3-

6 ani va creşte pe termen lung cu 59,5 %. [v. Anexa 5.1]

Pe niveluri de educaţie, dinamica populaţiei şcolare între anii 1990-2002, în

regiunea Nord-Vest, indică scăderi de efective, în învăţământul primar [cu 36,4 mii

persoane], gimnazial [cu 33,4 mii persoane] şi liceal [cu 32,9 mii persoane], în timp ce

efective mai mari se înregistrează numai în învăţământul superior [cu 59,1 mii persoane].

37

Putem pune în evidenţă anumite schimbări de structură:

reducerea marcantă şi constantă a numărului de elevi în ciclul primar şi gimnazial,

ceea ce confirmă previziunile demografice nefavorabile amintite mai sus;

creşterea semnificativă şi constantă a numărului de studenţi, ceea ce implică o

anumită reflecţie asupra influenţei asupra sistemului TVET.

Indicatori demografici privind sistemul TVET: Analizând graficul privind indicatorii demografici se constată următoarele:

În perioada 1990-2002, populaţia şcolară din învăţământul profesional şi de

ucenici din regiunea NV a scăzut cu 12,2 mii persoane;

Populaţia din învăţământul postliceal şi de maiştri a crescut cu 4,3 mii persoane,

pe un trend marcat de o creştere spectaculoasă în intervalul 1990-2000, şi o

scădere semnificativă, dar pe un interval mult mai scurt în perioada de după 2000.

Scăderea populaţiei şcolare în învăţământul profesional şi tehnic se datorează în

primul rând declinului demografic, deoarece raportul între numărul de elevi din

învăţământul liceal teoretic şi învăţământul profesional şi tehnic s-a menţinut aproximativ

constant.

2.1.2 Piaţa muncii

Forţa de muncă în regiune Populaţia activă din regiunea Nord-Vest număra, în 2003, 1228 mii persoane,

respectiv 13,1% din populaţia activă a ţării, iar în judeţul Maramureş populaţia activă era

în 2005 de 207.500, ceea ce reprezintă 40,7% din totalul populaţiei judeţului [având

26,3% pensionari şi 4,2% şomeri].

Menţinerea la nivel relativ ridicat a populaţiei active din regiune se datorează

faptului că nu a fost puternic afectată de dezechilibrul economic din acea perioadă. Mai

mult decât atât, resursele naturale ale regiunii au permis o continuare a activităţilor

existente, astfel încât populaţia a rămas în câmpul muncii, iar rata de activitate nu a fost

afectată.

Structura pe vârste a populaţiei active indică o distribuţie relativ echilibrată pe

cele două sexe. Populaţia activă din grupa 15-24 ani deţine un procent de 12,8% din total

populaţie, fiind mai numeroasă pentru sexul masculin faţă de sexul feminin [13,5% faţă

de 12,1%].

Distribuţia pe medii rezidenţiale a populaţiei active arată diferenţe însemnate pe cele

două medii rezidenţiale: o distribuţie relativ uniformă pentru mediul rural şi o una

concentrată în grupele 35-49 ani ]14,9% diferenţă] şi 25-34 ani [6,6% diferenţă] în

mediul urban. Pentru grupa 15-24 ani diferenţele sunt mai mici în ceea ce priveşte

populaţia activă [3,2 procente].

Rata de activitate Evoluţia ratei de activitate în regiunea Nord-Vest s-a plasat pe o tendinţă de scădere.

Scăderea ratei de activitate se datorează în mare măsură fenomenului şomajului,

accentuat în anii 2001 si 2002, care se constituie ca vechime în muncă, cu toate că

persoana beneficiară de şomaj nu este în fapt activă pe piaţa muncii. Dezechilibrul

provocat de alternanţa perioadelor de activitate şi cele de şomaj în viaţa unei persoane

active a dus la scăderea ratei de activitate, persoanele inactive pe perioade mai lungi [mai

mari de 6 luni], obţinând tot mai greu un nou loc de muncă.

38

POPULAŢIA OCUPATĂ A REGIUNII

195.6 197

217.1

200.1197.6 198.6 198

195.3

180

190

200

210

220

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

populatia ocupata in judetul Maramures in anul 2009

East

De-a lungul perioadei 1990-2002, populaţia ocupată din regiune a cunoscut o

evoluţie similară celei a populaţiei active, înscriindu-se pe un trend de scădere, de

asemenea cu ritmuri mai lente comparativ cu nivelul naţional.

Rata de ocupare Rata de ocupare, la nivelul regiunii Nord-Vest, a scăzut de la 66,1% în 1997 la

51,5% în 2002, adică o pierdere de 14,6 procente, trendul fiind puternic descrescător

începând cu anul 2000 [v.Fig. 6]. Pe sexe, reducerea a fost de 15,1% pentru sexul

masculin, faţă de 14,2% pentru sexul feminin şi de 17,8 % pentru mediul rural, faţă de

11,3% pentru mediul urban.

Femeile, care reprezintă un grup-ţintă în statisticile privind ocuparea forţei de

muncă, înregistrează o rată de ocupare mai mare decât a bărbaţilor. Acest lucru se

datorează declinului din sectoarele grele ale regiunii, în care marea majoritate a

salariaţilor erau din rândul bărbaţilor. Reducerile de personal, precum şi nivelul scăzut al

salariilor pe ramură au dus la diminuarea numărului locurilor de muncă şi implicit, la

creşterea numărului de şomeri bărbaţi. Pe de altă parte, dezvoltarea comerţului în regiune

a dus la crearea de locuri de munca în domeniul serviciilor, unde ponderea mare a

salariaţilor o deţin femeile.

Tendinţa de creştere a ratei de ocupare a femeilor se înscrie în tendinţa din

Uniunea Europeană, unde rata de ocupare este de 57%. Emanciparea femeii, egalitatea

şanselor, adaptarea în unele sectoare de activitate, în special în meseriile în care relaţiile

cu publicul, sunt determinante. În domeniul serviciilor, majoritatea locurilor de muncă

sunt ocupate de femei, spre deosebire de industria grea, unde numărul angajatelor este

mai scăzut. În mediul de afaceri, precum şi în profesiile liberale, femeile câştigă de

asemenea din ce în ce mai mult teren.

Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire În ceea ce priveşte nivelul de instruire a populaţiei ocupate, în Regiunea Nord-

Vest [v.Anexa nr. 3], cea mai mare pondere o deţine populaţia ocupată cu nivel de

instruire liceal [29,9% din total, în 2003], urmată de populaţia cu nivel de pregătire

gimnazial [26,4% în 2003] şi populaţia cu nivel de instruire profesional [23% din total, în

2003].

Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire pe cele două sexe indică

preponderenţa populaţiei de sex masculin cu instruire profesională [cu 14%] şi cu

instruire superioară [cu 0,1%] şi preponderenţa populaţiei de sex feminin pentru nivelul

39

de instruire primar, gimnazial, liceal şi postliceal [v.Anexa nr. 4]. Se poate remarca o

diferenţă netă între profilurile de pregătire: populaţia de sex feminin are un nivel de

pregătire de tip teoretic mai ridicat comparativ cu populaţia de sex masculin [diferenţă de

7,4 procente la populaţia ocupată cu nivel liceal, în favoarea femeilor]. De asemenea, se

remarcă două modele distincte pentru cele două medii rezidenţiale: unul bazat pe

dominanţa nivelului de instruire primar şi gimnazial în mediul rural [56% din totalul

populaţiei ocupate] şi unul bazat pe dominanţa nivelului de instruire liceal şi profesional

în mediul urban [67,4% din total populaţie ocupată].

Analiza pe grupe de vârstă relevă faptul că populaţia ocupată cu nivel de instruire

primar şi gimnazial se regăseşte predominant în grupele de vârstă de peste 50 ani, iar

populaţia cu nivel de instruire profesional şi liceal se încadrează în grupele 35-49 ani,

respectiv 25-34 ani.

Ocuparea pe sectoare economice şi grupe de vârstă Pe grupe de vârstă, pentru populaţia ocupată în agricultură repartiţia este relativ

echilibrată: 50-64 ani [29,9%], 35-49 ani [24,9%], 25-34 ani [17,9%], în timp ce pentru

industrie este dominantă grupa 35-49 ani ([46,3%], urmată de 25-34 ani [31,3%], la fel ca

şi pentru servicii unde grupa 35-49 ani deţine locul 1 [39,4%], iar grupa 25-34 ani locul 2

[cu 35,5%].[v. Anexa II]

Între cele două sexe nu există diferenţe prea mari în ceea ce priveşte repartiţia pe

sectoare economice, dar reţinem ponderea mare a populaţiei din grupa 15-24 ani ocupată

în agricultură [în special pentru sexul masculin].

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate o reprezintă salariaţii [63,2% din

totalul populaţiei ocupate, 61,9% din populaţia ocupată masculină şi 64,6% din populaţia

ocupată feminină]. Pe medii rezidenţiale, ponderii cvasimajoritare a populaţiei salariate

din urban [91,3% din populaţia ocupată] i se opune ponderea mică a populaţiei salariate

[36,2%] din mediul rural. În aceasta din urmă, remarcăm ponderi ridicate ale populaţiei

cu statut de lucrător pe cont propriu [35% din populaţia ocupată] şi lucrător familial

neremunerat [28,9% din populaţia ocupată] din mediul rural.

O proiecţie în viitor a ocupării forţei de muncă până în anul 2013 [v.Anexa nr. 6]

sugerează o scădere a disponibilului de forţă de muncă din rândul populaţiei active, faţă

de cererea în creştere previzionată pentru aceeaşi perioadă.

Se remarcă tendinţa de creştere a cererii de forţă de muncă în industria

prelucrătoare, construcţii, comerţ, transport-depozitare-comunicaţii şi hoteluri şi

restaurante. Descreşterea cea mai pronunţată se previzionează în agricultură, concluzia

evidentă fiind de reorientare dinspre sectoarele deficitare înspre cele cu tendinţe de

dezvoltare.

Şomajul Populaţia şomeră din regiunea Nord-Vest, reprezentând 10,7% din populaţia

şomeră a României, număra 74 mii persoane în 2003. Din punct de vedere al evoluţiei, în

perioada 1997-2003, la nivelul regiunii NV, populaţia şomeră a crescut uşor, cu ritmuri

mai rapide decât cele la nivel naţional.

Populaţia şomeră din judeţul Maramureş [8.729 la 31.08.0226] reprezenta 10,0%

din populaţia şomeră a României care număra 446.484 persoane aflate în căutarea unui

loc de muncă la 31.08.2006]. Din punctul de vedere al evoluţiei, în perioada 1997-2006,

la nivelul judeţului Maramureş, populaţia şomeră a crescut datorită disponibilizărilor din

industria minieră, cu ritmuri mai rapide decât cele la nivel naţional, ajungând la un vârf

40

de 11,2 % înregistrat în luna aprilie 1999. Începând cu anul 2001 rata şomajului

înregistrează un trend descrescător, trend care se păstrează si la nivel naţional [v. tabelul].

Maramureş Şomerii înregistraţi la

AJOFM

(număr persoane)

din care:

femei

(număr

persoane)

Rata

şomajului

- total (%)

Rata

şomajului

- femei (%)

2000 21303 9794 9,2 8,5

2001 15731 6443 6,9 5,8

2002 13928 4806 6,5 4,7

2003 11213 4808 5,4 4,8

2004 9551 3858 4,6 3,8

2005 9449 4082 4,5 4,0

2006 8153 3144 4,0 3,2

2007 7068 2825 3,4 2,9

2008 7577 3435 3,7 3,5

2009 13282 2258 6,4 5,5

2010 12490 5487 5,99 5,36

Rata şomajului În anul 2001, numărul de şomeri în mediul urban a crescut cu 2,8% faţă de anul

2000, înregistrându-se în schimb o scădere a efectivelor în mediul rural. Declinul

economiei, care s-a simţit mai pregnant la oraşe, a determinat persoanele rămase fără

locuri de muncă să „migreze” înspre mediul rural, acolo unde pământul poate să asigure

în mai mare măsură roadele pentru traiul de zi cu zi al unei familii. În aceeaşi perioadă se

înregistrează şi o dezvoltare a sectorului tranzacţiilor imobiliare, din cauza părăsirii

locuinţelor de la oraş, în căutarea altora în mediul rural.

Tot în aceeaşi perioadă, se înregistrează o creştere a numărului de firme înfiinţate,

afacerile pe cont propriu fiind o oportunitate pentru multe persoane care au fost

disponibilizate şi au primit plăţi compensatorii.

Astfel se explică uşoara scădere pe care o înregistrează rata şomajului în anul

2001. Rata şomajului în rândul absolvenţilor de învăţământ [sub 25 de ani] a scăzut

începând cu anul 2002, când au început să fie aplicate măsurile active pentru combaterea

şomajului, care prevăd ca măsură activă distincta atât subvenţionarea locurilor de muncă

pentru absolvenţii de învăţământ, cât şi subvenţionarea locurilor de muncă pentru

persoanele în vârsta de peste 45 de ani şi unicii întreţinători de familie. Aceste măsuri, ca

şi celelalte aplicate prin Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă au ca efect reducerea ratei şomajului.

În anul 2005, 2006 şi 2007, numărul de şomeri în mediul urban a crescut faţă de

anul 2003, înregistrându-se în schimb o scădere a efectivelor în mediul rural.

41

Număul şomerilor (pe regiune şi judeţ) pe sexe

Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Regiunea

NV

64897 56603 46870 49632 66988 35901 40230 84109 72918

Femei 26280 24050 20767 22729 28663 15913 18824 36111 30965

Bărbaţi 38617 32553 26103 26903 38325 19988 21406 47998 41953

Judeţul

Maramureş

13928 11213 9551 9449 10069 7068 7577 13282 12490

Femei 4806 4808 3858 4082 3945 2825 3435 5661 5487

Bărbaţi 9122 6405 5693 5367 6124 4243 4142 7621 7003

Sursă: AJOFM

Şomajul pe grupe de vârstă Diferenţierea grupelor pe vârstă în orice analiză a şomajului este foarte

importantă. Persoanele neangajate cu vârste cuprinse între 50 şi 55 de ani vor întâmpina

dificultăţi majore în găsirea unui loc de muncă pentru că mulţi angajatori sunt reticenţi în

a le oferi un post. Soluţii creative se pot găsi atunci când se cooperează cu organizaţiile

partenerilor sociali şi cu instituţiile de formare. Uneori, cursurile de management pot

constitui o soluţie eficientă datorită experienţei acumulate de persoanele în vârstă.

Soluţionarea se adresează întreprinderilor în scopul realizării de pachete cu soluţii

combinate ce includ cursuri de formare, îndrumare şi consiliere şi locuri de muncă cu

normă parţială.

Cea mai importantă problemă [cel puţin după cum s-a observat în multe dintre

ţările din vestul Europei] este cea a şomajului în rândul tinerilor absolvenţi care trebuie să

acumuleze experienţă în muncă. Experienţa arată că e posibil ca tinerii care devin şomeri

pe termen lung să fie în pericol de a nu mai fi capabili să îşi găsească un loc de muncă

obişnuit pe piaţa muncii; îşi pierd încrederea în propriile forţe şi ajung uneori chiar să

aibă probleme serioase.

Tinerii absolvenţi care prezintă riscul de a deveni şomeri pe termen lung trebuie

analizaţi atent de către şcoală sau sistemul educaţional. În cazul în care există un tipar în

mentalitatea tinerilor [ca de ex. „educaţia este demodată”] trebuie să se ia măsuri. În

cazul în care tiparul apare numai în anumite şcoli, atunci acestea trebuie să ia măsurile

necesare pentru redresarea situaţiei.

Statisticile privind dezechilibrele de pe piaţa muncii servesc scopurilor unor

planificatori din învăţământ. În primul rând, toate instituţiile de formare contribuie la

găsirea unor soluţii pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în sensul formării şi

dezvoltării de competenţe în rândul elevilor, apoi angajaţilor şi al şomerilor. Cu toate

acestea, statisticile şi tendinţele sunt indicatori ai nesatisfacerii actuale a cererii de către

oferta de pe piaţa de muncă .

Şomajul este cel mai important indicator al necesităţii modernizării sistemului

educaţional. Şomajul printre muncitorii calificaţi reprezintă un indicator important al

irosirii resurselor, de vreme ce instruirea sau formarea acestor muncitori pare a fi un eşec.

Eşecul se răsfrânge asupra şomerilor, însă sectorul de învăţământ este în parte responsabil

pentru lipsa anumitor competenţe individuale ale persoanelor fără un loc de muncă.

42

repartizarea someriolor pe grupe de varsta in jud

Maramures in 2010

0

1000

2000

3000

4000

sub 25 ani 25-39 30-39 40-49 50-55 peste 55

East

Servicii de calificare şi reconversie profesională oferite de A.J.O.F.M. Maramureş

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş organizează,

gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri. Persoanelor aflate în căutarea unui

loc de muncă li se oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice

specifice unei noi meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Structura

serviciilor de calificare/ recalificare porneşte de la cursuri de meserii, până la cursuri de

perfecţionare. De asemenea, sunt organizate şi cursuri de iniţiere în termenii de bază ai

economiei de piaţă sau cursuri de pregătire pentru crearea de întreprinderi mici.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea

ocupării forţei de muncă prevede că serviciile de formare profesională se acordă, gratuit,

următoarelor categorii de persoane, astfel:

a. au devenit şomeri [indemnizaţi sau neindemnizaţi];

b. nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ

sau după satisfacerea stagiului militar;

c. au obţinut statutul de refugiat sau alta formă de protecţie internaţională,

conform legii;

d. nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din

detenţie.

Conform Legii nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2004

a fost extinsă gama de beneficiari ai cursurilor gratuite de formare profesională, fiind

suportate cheltuielile şi pentru:

- persoanele încadrate în muncă, la revenirea din concediul pentru creşterea

copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului

cu handicap;

- persoanele care şi-au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;

- persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de

munca după pensionarea pentru invaliditate;

- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural şi nu realizează

venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de

şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;

- persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, în locuri de detenţie

anume destinate, şi care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de

executare a pedepsei.

Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesională au

următoarele drepturi:

- să beneficieze de pregătire teoretică şi practică pe toată durata cursului;

43

- să beneficieze de rechizite şi materiale de instruire şi să primească în folosinţă

manuale;

- să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii

practice;

- să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de

abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de

decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasări în cursul

unei luni, dacă nu se poate deplasa zilnic la unitatea de pregătire, în condiţiile

prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi

regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în

altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de

serviciu;

- persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la

o distanţă mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cât

participă la pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă

de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în

vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific

deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi în

cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de serviciu.

Cofinanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a programelor de

formare profesională organizate de către angajatori pentru salariaţii proprii. O altă măsură nouă, cuprinsă în Legea nr. 107/2004, este cofinanţarea din bugetul

asigurărilor pentru şomaj a programelor de formare profesională organizate de către

angajatori pentru salariaţii proprii. In scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor

de muncă prin creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor

încadrate în muncă, angajatorilor care organizează, în baza planului de formare

profesională, programe de formare profesională pentru propriii angajaţi, derulate de

furnizori de servicii de pregătire profesională, autorizaţi în condiţiile legii, se acordă, din

bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile

de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul

angajat. Angajatorii pot beneficia de cofinanţare pentru derularea unui singur program de

formare profesională în cursul unui an. Suma se acordă din bugetul asigurărilor pentru

şomaj. Angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale

persoanelor participante la programul de formare profesională, pentru care s-a acordat

cofinanţarea, cel puţin 3 ani de la data acordării sumei.

Prin Legea nr. 107/2004 care a modificat şi completat Legea nr.76/2002, s-au

creat noi oportunităţi de orientare a activităţii de formare profesională către mediul rural

şi către anumite grupuri ţintă care până acum nu beneficiau de servicii de formare

profesională gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesională beneficiază şi

următoarele categorii:

- persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri

lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi

care sunt înregistrate la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă;

- persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului

pentru creşterea copilului;

- persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii

de muncă după pensionarea pentru invaliditate;

44

- persoane angajate care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;

- persoanele aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la

ultima zi de executare a pedepsei;

În scopul prevenirii şomajului, angajatorii pot organiza programe de formare

profesionalã pentru proprii angajaţi, cheltuielile de formare fiind suportate din bugetul

asigurărilor pentru şomaj, în proporţie de 50% pentru un număr de cel mult 20% din

personalul angajat.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncã, care beneficiază de servicii

gratuite de formare profesionalã, au următoarele drepturi:

- sã beneficieze de pregătire teoreticã şi practicã pe durata cursului;

- sã beneficieze de rechizite, materiale de instruire şi manuale;

- sã beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun

pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire;

- sã beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale;

- persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la

o distantã mai mare de 50 km de unitatea de pregătire, au dreptul sã

beneficieze de cazare si masã pe durata cât participã la pregătirea

profesionalã.

ALŢI INDICATORI DE PE PIAŢA MUNCII

Un studiu despre costurile muncii şi despre indicii de preţuri de consum indică

faptul că sunt necesare câteva schimbări în cadrul sistemului de producţie şi plată

(indicând că în viitorul apropriat câteva domenii de activitate se vor afla sub o presiune

puternică). Sectorul agricol şi cel al industriei de textile şi pielăriei vor suporta câteva

schimbări din cauza presiunii exercitate de către muncitori în contextul creşterii continue

a preţurilor. În ultimii doi ani, în România s-a constatat o creştere reală negativă a

salariilor, ceea ce pare a fi un aspect îngrijorător în comparaţie cu creşterile reale de

salariu înregistrate în alte ţări europene. În ultimii ani au apărut noi locuri de muncă ceea

ce a dus la apariţia în nomenclatoare a noi meserii cerute pe piaţa mereu în schimbare a

forţei de muncă.

INFORMAŢII PARŢIALE

Calificarea de nivel înalt Studiile realizate pe piaţa muncii reflectă fluctuaţia mare de personal în

întreprinderile care necesită forţă de muncă bine pregătită şi specializată şi ne oferă

indicii în ceea ce priveşte nivelul scăzut de specializare în domeniile respective. Aceste

informaţii sunt importante pentru planificarea şcolară.

Cursurile de calificare oferite de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de

muncă vin în sprijinul tinerilor absolvenţi, în sensul că dacă aceştia nu se încadrează în

muncă după absolvire, pot să se înscrie în evidenţele agenţiilor si pot urma cursuri

gratuite suportate din fondul bugetului pentru asigurările de şomaj. De asemenea, dacă se

încadrează în muncă imediat după absolvire şi doresc să urmeze cursuri de calificare sau

recalificare, din acelaşi fond se acoperă parte din cheltuielile de şcolarizare necesare

pentru urmarea cursurilor organizate de către agenţii, cealaltă parte fiind suportată de

către agentul economic angajator.

Un studiu asupra situaţiei economice şi sociale din Uniunea Europeană a

identificat unele caracteristici ale deficitului de ocupare a forţei de muncă. Acestea sunt:

45

capcana serviciilor – U.E. are un nivel mult mai scăzut al angajării în sectorul

serviciilor;

capcana generată de gen – numai jumătate din femeile din UE sunt angajate, faţă

de două treimi din SUA;

capcana vârstei – rata angajării în grupa de vârstă 55-65 de ani este scăzută;

şomajul structural pe termen lung – aproape jumătate din cei aflaţi în afara pieţei

muncii sunt în şomaj de mai mult de un an;

dezechilibrul pieţelor regionale – şomajul este cel mai ridicat în regiuni specific

mai puţin dezvoltate, regiuni periferice de declin industrial.

2.1.3 Activitatea economică

Dinamica economică în România şi la nivelul Regiunii Nord-Vest

După cum arată şi raportul lui W. Koke, obiectivul central stabilit la Lisabona în

anul 2000 este acela de a transforma Uniunea Europeană în cea mai competitivă

economie bazată pe cunoaştere în decurs de zece ani. România ca ţară care a semnat

tratatul de aderare la Uniune şi care se ghidează după principiile şi normele comune în

uniune inclusiv de dezvoltare economică de investiţii în cercetare şi în resursele umane.

Pe parcursul ultimilor ani România a trecut prin caruselul recesiunilor economice

[1990-1992, 1997-1999] şi creşterii susţinute [2000-2004]. Reducerea inflaţiei a cunoscut

de asemenea un ritm simţitor mai ales în ultimii 5 ani când s-a transformat dintr-o inflaţie

mare [40-50% pe an] într-o inflaţie sub 10% totuşi peste media EU şi chiar a celor 10 ţări

proaspăt admise. Dinamica preţurilor de consum a fost influenţată în principal de

majorări de preţuri şi tarife aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile prime,

deprecieri ale cursului valutar.

Produsul Intern Brut al Regiunii Nord Vest în anul 2001 totaliza 136.673,0

miliarde lei, reprezentând 11,7% din PIB al României.

Indicii de disparitate ai PIB/ locuitor la nivelul anului 2001 arată că este în

scădere faţă de anii 1998-2000. Cel mai mic indice de disparitate din regiunea N-V se

înregistrează în Maramureş, fiind de doar 68,9% faţă de media naţională de 100% ;

această valoare se află într-o scădere importantă faţă de perioada anterioară 1998-2000

aflându-se în apropierea pragurilor atinse în judeţele sărace ale ţării.

La formarea valorii adăugate brute pe ramuri de activitate pentru anul 2001 din

total preţuri curente industria prelucrătoare are cea mai mare valoare dintre toate ramurile

economiei regionale. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 25% din valoarea

adăugată brută pe anul 2001, în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori.

Deşi turismul aduce doar o contribuţie relativ modestă totuţi este într-o creştere ca

pondere între ramurile de activitate regionale – locul 9 în anul 2001 faţă de locul 11 în

anul 2000.

In plan teritorial pentru anul 2001 pentru ramura de activitate agricultură, jud.

Bihor este pe primul loc la formarea VAB, urmat de Cluj şi Maramureş. Nu acelaşi lucru

se întâmplă pentru industria prelucrătoare unde poziţiile sunt inversate [ jud. Cluj , Bihor,

Satu-Mare].

46

Numărul firmelor din regiune şi judeţ Numărul firmelor înregistrate din industrie, comerţ şi servicii din regiunea Nord-

Vest era de 7077 la finele anului 2001. Dinamica acestora se plasează pe o tendinţă

puternic descrescătoare [numărul de firme s-a redus cu 4,7 mii].

Din datele prezentate sintetic mai sus, reiese o creştere spectaculoasă a numărului

de Societăţi cu Răspundere Limitată înregistrate în anul 2003 în judeţul nostru, ceea ce

indică o relansare economică certă care va avea implicaţii asupra gradului de ocupare a

forţei de muncă.

La nivelul regiunii, judeţul Maramureş înregistrează un număr de firme active

important; judeţele de la coada clasamentului care concentrează cea mai mică capacitate

antreprenorială fiind judeţele Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.

Structura firmelor după tipuri de activitate Dintre firmele active în 2002, în ceea ce priveşte tipul activităţii CAEN [v. Anexa

nr. 2], la nivelul regiunii NV, majoritatea îşi desfăşurau activitatea în comerţ [51,3], pe

locul doi plasându-se, la distanţă mare, industria prelucrătoare [18,2%], urmată de

activităţile de tranzacţii imobiliare [9,3%].

Pe judeţe, cea mai mare pondere a firmelor active în comerţ se înregistrează în

Bihor [59,8%, cu 8,5 puncte procentuale peste medie], iar cea mai mică în Bistriţa-

Năsăud (48,7%, cu 2,6 puncte procentuale sub medie). În industria prelucrătoare cea mai

mare pondere a firmelor active o găsim în Maramureş [24%, cu 5,8 puncte procentuale

peste medie], iar cea mai mică în Bihor [13,9%, cu 4,3 puncte procentuale sub medie].

Activitatea de tranzacţii imobiliare este mai bine reprezentată în Cluj [13,4%, cu 4,1

puncte procentuale peste medie], iar activitatea de transport, depozitare şi comunicaţii

este cel mai bine reprezentată în Sălaj [9,9% din numărul de firme, cu 2,3 puncte

procentuale peste medie].

Dinamica firmelor cu capital străin În ceea ce priveşte dinamica firmelor cu capital străin la nivelul regiunii Nord-

Vest, se poate spune că aceasta a fost fluctuantă, înregistrând un minim în perioada 1995-

1996, după care numărul lor reîncepe să crească, tendinţa general fiind de uşoară creştere

[Sursa: INS, Statistica teritorială, 2005].

Structura economică sectorială Cifra de afaceri regională a fost de 2658998 mld. lei în anul 2002. Ramurile

economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri în regiune la

nivelul anului 2002 sunt în ordine: Comerţul cu ridicata - 40,7% contribuie la formarea

CA cu 2,36% peste media naţională; Industria prelucrătoare-35,4% a doua ramură ca

importanţă la nivel regional Transport, depozitare şi comunicaţii - 7,36%, Construcţii -

5,55 % la formarea cifrei de afaceri regionale. Cifra de afaceri în industria extractivă

relevă faptul că aceasta a deţinut 2,3% din cea totală. Pe ansamblu industria prelucrătoare

a înregistrat creşteri ajungând în anul 2002 să ocupe o pondere importantă în industria

regională cu o pondere de 35,4%. Principalele activităţi din industria prelucrătoare au

fost: industria alimentară şi de băuturi, maşini şi echipamente, produse textile, prelucrarea

lemnului, celuloza, hârtie şi produse din hârtie, pielărie şi încălţăminte.[v. Anexa III

figura 1].

Industria prelucrătoare concentrează cea mai mare parte a bunurilor supuse

exportului – ind. confecţiilor, ind. de mobilă. Această industrie poate fi considerată ca o

47

industrie de specializare a regiunii având o pondere de peste 1/3 din cifra de afaceri

regională şi peste media naţională de 31,9%. Tot în anul 2003, ponderea activităţii

sectorului energie electrică şi termică, gaze şi apă a fost de 4,9% menţinându-se

procentual sub valoarea de la nivel naţional de 8,2% - aici înregistrându-se cea mai mare

diferenţă de -3,24% la formarea CA.

O pondere la fel de importantă o are sectorul comerţului care generează 40% din

cifra de afaceri regională. Surprinde aportul redus pe care îl are turismul la formarea CA -

1% fiind considerat un procent nesatisfăcător şi mult prea puţin faţă de ceea ce aduce

turismul în economia ţărilor din vecinătate.

Investiţiile străine

Dinamica investiţiilor străine se plasează pe un trend crescător, în perioada 1998-

2001, după care are loc o reducere semnificativă între 2002 şi 2003.

Pe judeţe, numărul de firme cu capital străin au crescut în toate judeţele. În ceea

ce priveşte volumul capitalului străin subscris, acesta a crescut semnificativ în Cluj

[355.6 mld. lei] şi aproape nesemnificativ în Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu-Mare şi

Sălaj şi se reduce semnificativ în Bihor [cu 107 mld. Lei].

Exporturile

Conform datelor oferite de INS, analiza a exporturilor Regiunii Nord-Vest pune în

evidenta o specializare în domeniul următoarelor produse:

- bunuri de consum: mobilier;

- maşini şi echipamente;

- bunuri ale industriei uşoare: tricotaje, încălţăminte. [v. Anexa III Figura 2].

Cele mai importante produse de export sunt cele de încălţăminte, articole de

îmbrăcăminte [industria textilă] şi tricotaje, articolele de mobilier, maşini, aparate şi

articole de lemn. Deşi importantă ca ramură economică, industria produce puţin către

export, dar totuşi volumul este în creştere în anul 2003 comparativ cu anii anteriori. Este

semnificativ faptul că ramurile economice care furnizează marea parte a produselor

pentru export şi care oferă o specializare funcţională a regiunii - industria uşoara

[încălţăminte, îmbrăcăminte, textile], industria bunurilor de consum [mobilier],

industria de maşini şi echipamente, înregistrează creşteri importante în perioada

2001-2003, ocupând mare parte din volumul total al exportului regional. In perioada 2001-2003 se constată că anumite sectoare au avut creşteri

spectaculoase în privinţa volumului exporturilor. Astfel, ramuri ca agricultura, industria

materialelor plastice sau industria producătoare de maşini au cunoscut creşteri de peste 10

ori fiind de aşteptat ca acest trend să se continue în perioadele următoare. Motorul

exporturilor în Regiunea Nord-Vest îl reprezintă judeţul Bihor, în vreme ce judeţul

Bistriţa-Năsăud, predominant rural, participă foarte puţin la ansamblul exporturilor

Regiunii. Alături de Bihor o pondere importantă o au judeţele Cluj şi Satu-Mare.

Specializarea regională In România nu se constată încă o specializare foarte puternică la nivel de sectoare

economice. Conform analizei indicelui de specializare funcţională regiunea nord-vest este

subspecializată în sectorul serviciilor- având un indice de 95 comparativ cu regiunile

Bucureşti-Ilfov [107] şi sud-est [103].

48

Dimpotrivă, pe sectorul serviciilor, Nord - Vestul, Centrul şi Vestul deţin o serie

de întreprinderi industriale aflate peste media naţională, cu indici economici locali de 130

în Centru, 125 în Nord-vest, 120 în Vest. Regiunile Bucureşti sunt specializate în

construcţii, în timp ce regiunea sud are un indice mai mare pe agricol, regiunea nord-

vest având un indice mai slab.

Astfel pe baza indicelui de specializare, Regiunea Nord-Vest are avantaje

comparative pe anumite sectoare ale economiei[v. Anexa IV]

Evoluţii economice viitoare

Previziunile de creştere economică la nivel de Regiune Nord-Vest sunt optimiste

pentru următorii ani. Astfel, conform scenariului elaborat de Institutul Naţional de

Cercetare Ştiinţifică, ratele medii proiectate de creştere economică sunt pozitive pe toate

activităţile economice, atât pentru sectorul terţiar care înregistrează rate mai mari –în

activităţi cum ar fi hoteluri şi restaurante, transporturi, comerţ cât şi în industrie. Aflate

pe un trend ascendent ramuri ca agricultura sau industria vor creşte ca urmare a sporului

de productivitate. Cel mai probabil scenariu de evoluţie a sectoarelor economice pentru

Regiunea Nord-Vest în perioada 2007-2013 arată rate medii anuale proiectate mari de

creştere a PIB pentru agricultură, hoteluri şi restaurante, industrie prelucrătoare, transport

şi comunicaţii care este dublată de o creştere a ratei medii a productivităţii muncii.

De remarcat ca sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rată de

creştere proiectată de peste medie de 5,8 % în intervalul analizat; acest lucru va fi

determinat de investiţiile în infrastructura de turism, cât şi în cea de afaceri având ca

efect direct un impact asupra forţei de muncă, ce va fi angrenată în domeniu. In sfera

serviciilor şi activităţile legate de serviciile de învăţământ [în special superior] vor

înregistra creşteri importante de până la 3,6%.

Aşa cum se observa din tabelul din Anexa evoluţii importante vor avea loc şi în

sectoarele primar şi secundar. Astfel, sectorul agricol va creşte cu 3,0% în perioada

analizată pe fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură [determinate

de o creştere a productivităţii muncii importantă]; totuşi, acest sector va înregistra scăderi

ale forţei de muncă de aproximativ -1,5 % anual. Un alt sector care va avea o creştere

susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare; ramuri ca industria alimentară sau industria

confecţiilor îşi continuă creşterea chiar dacă mai lentă decât a economiei pe ansamblu;

totuşi, datorită eliminării barierelor vamale sau a dislocării industriei lohn ponderea pe

care o ocupa acest sector se poate diminua.

Pe baza datelor economice prezentate precum şi a strategiei de dezvoltare

regionale au fost identificate ca având un potenţial de creştere important şi avantaje

competitive la nivel regional următoarele:

Sectoare de susţinere - în dezvoltarea cărora sunt interesate mai multe judeţe ale

Regiunii, existând condiţii favorabile pentru a construi competenţe specifice ale Regiunii

Nord-Vest şi pentru a asigura avantaje competitive în competiţia pe plan naţional şi

global:

1. IT&C,

2. Învăţământ superior şi cercetare,

3. Turism,

4. Agricultura,

5. Industria alimentara si a bunurilor de consum [mobilă şi confecţii],

6. Industria de maşini şi echipamente.

49

Sectoare de menţinere -aceste sectoare au o pondere ridicată a ocupării,

asigurând suportul economic pentru zone importante: Industria metalurgică, Industria

cauciucului. Există de asemenea un număr important de ramuri care-şi păstrează pe

termen mediu şi lung locul în economia regionala: comerţul are o pondere mare la

formarea Cifrei de Afaceri Regională, având aproape 50% din totalul CA Regiunii Nord-

Vest.

2.1.4 Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PLAI

Indicatori demografici privind educaţia Dimensionarea reţelei şcolare va trebui să ţină seama de previziunile pe termen

mediu şi lung ale evoluţiei populaţiei de vârstă şcolară în diferitele judeţe ale regiunii.

Este necesară susţinerea în continuare a învăţământului la toate nivelurile în limba

maternă.

Atenţie deosebită se va da creşterii accesului la educaţie a elevilor de etnie rromă

şi a creşterii şanselor acestora de integrare pe piaţa muncii. De asemenea este necesară

implicarea unor mediatori comunitari pentru a conştientiza populaţia rromani de

necesitatea de a-şi şcolariza copiii, asigurarea manualelor şi a cadrelor didactice

specializate. Sunt necesare investiţii în infrastructura clădirilor, o majoritate covârşitoare

nu dispun de amenajări speciale pentru accesul persoanelor cu deficienţe.

Indicatori demografici privind sistemul TVET Trecerea la finanţarea per capita, prin descentralizarea financiară şi a deciziei de

personal, va avea consecinţe negative asupra bugetului alocat unităţilor de învăţământ cu

clase cu număr mic de elevi.

In învăţământul TVET un număr mai mare de elevi pe cadru didactic, va permite

efectuarea orelor de laborator şi instruire practică pe grupe, având ca efect creşterea

calităţii procesului educaţional, participarea profesorilor ingineri şi a maiştrilor la cursuri

postuniversitare, respectiv şcoli postliceale, în specializări deficitare, o mai bună

colaborare cu universităţile pentru o mai bună corelare a specializărilor cu cererea de pe

piaţa muncii.

Procesul educaţional Creşterea capacităţii de orientare şi consiliere a elevilor rămâne o prioritate la

nivelul regiunii. Nu este suficientă creşterea numărului de profesori consilieri, ci acţiunile

realizate de către aceştia trebuie să determine modificări în comportamentul elevilor,

privind opţiunea pentru carieră.

Rezultatele acestei situaţii se regăsesc atât în amonte de sistemul TVET - într-o

optare relativ redusă pentru şcolile de arte şi meserii în rândul elevilor claselor a VIII-a,

cât şi în aval – nu toţi absolvenţii îşi găsesc locuri de muncă potrivite specializarii lor

[acesta e cazul mai ales al persoanelor cu nevoi speciale, care, în lipsa unei consilieri

adecvate, nu îşi valorifică potenţialul pe piaţa forţei de muncă].

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în particular în

TVET sunt mici. Implicarea agenţilor economici [sursa ISJ-urile din judeţe] nu se face

resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse

materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de învăţământ prin

parteneriate reale, eficiente.

50

Menţinerea deciziei de angajare a personalului didactic la nivel supracentralizat

[repartizare computerizată] afectează de asemenea procesul educaţional în general,

unităţii de învăţământ nu îi revine nici un rol în acest proces. Generalizarea experienţei

din judeţele pilot, va diminua în viitori ani acest neajuns.

Oferta TVET trebuie să fie prezentată elevilor din perspectiva ieşirilor din

sistem [orice elev care doreşte să studieze poate finaliza cursurile liceale prin cele două

rute de profesionalizare] şi nu a intrărilor [liceu şi învățământ profesional] ceea ce

contribuie la scăderea atractivităţii rutei de profesionalizare progresivă, în condiţiile în

care proiecţiile privind profilul dezirabil al resurselor umane în perspectiva anului

2020 este corelat cu un nivel educaţional ridicat [ISCED 3].

Infrastructura educaţională Cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-

VET 9405 şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale,

unităţile şcolare din regiune nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în atelierele

şcoală şi în cabinetele de specialitatesau cu sprijinul agenţilor economici locali.

Este necesară implicarea comunităţii locale, a agenţilor economici, participare în

proiecte, pentru realizarea unei baze materiale corespunzătoare în unităţile de învăţământ

TVET. Deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară

creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea

accesului elevilor şi cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul

educaţional.

EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

Au fost analizate priorităţile şi obiectivele, acţiunile şi indicatorii specifici şi a

fost făcută aprecierea progresului în baza datelor înregistrate în situaţia la finalizarea

PLAI 2007-2013, până la semestrul I din anul şcolar 2008-2009. Privind în ansamblu

progresul înregistrat în implementarea PLAI se poate observa un progres bun, au fost

înregistrate diferenţe în sens pozitiv pentru majoritatea Obiectivelor din cadrul

Priorităţilor la data de februarie 2009 când a fost realizată monitorizarea faţă de situaţia la

finalizarea PLAI 2008.

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management in învăţământul

profesional si tehnic

Obiectivul: Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS

Concluzii: In anuil scolar 2010-2011 membri ai CLDPS au realizat actiuni de consiliere a

unitatilor IPT din judet in vederea intocmirii si monitorizarii PAS

Obiectivul: Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia

Concluzii: S-a restructurat reţeaua şcolară prin reducerea numărului de şcoli de arte şi

meserii sau a numărului de clase acolo unde există elevi puţini sau nu au agenţi

aconomici

Obiectivul: Formarea în domeniul managerial a directorilor unitatilor de învăţământ din

judeţ

Concluzii: Cursurile de formare manageriale urmate de managerii din judeţ sunt cursuri

de Master de Management educaţional organizate de Universitatea „Vasile Goldiş”

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea

calităţii în TVET)

Obiectivul: Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare a ofertei

educaţionale la specificul pieţei muncii

51

Concluzii: Nu s-au realizat proiecte pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul

pieţei muncii, dar s-au realizat multe parteneriate.

PRIORITATEA 4: Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională

pentru elevi şi adulţi

Obiectivul: Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si diriginţilor cu privire la

orientarea carierei profesionale a elevilor

Concluzii: Toţi consilierii şi diriginţii din judeţ au fost formaţi

Obiectivul: Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa

clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi)

Concluzii: Toţi profesorii consilieri au fost formaţi

Obiectivul: Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psiho-pedagogică (cu materiale

informative privind reţeaua şcolara, profile ocupaţionale, baterii de teste de aptitudini

etc.)

Concluzii: Peste 30% din numărul total de şcoli au fost dotate cu cabinete psiho-

pedagogice la nivelul standardelor

PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin

realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane (si prin

accesarea FSE)

Obiectivul: Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET

pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi

Concluzii: Profesorii de specialitate din şcolile TVET din m s-au format toţi pentru

educaţia adulţilor

Recomandările sunt date pentru fiecare obiectiv în parte şi se regăsesc în fişa de

monitorizare la nivel de prioritate şi obiectiv. În principal ele se referă la:

Continuarea procesului de restructurare a reţelei şcolare în conformitate cu cerinţele

pieţei muncii şi crearea în mediul rural de centre care să şcolarizeze elevii din

bazinele învecinate;

Creşterea nivelului profesional al managerilor prin perfecţionarea lor continuă;

Activităţi de consiliere a elevilor în vederea promovării nivelelor ridicate de calificare,

funcţie de particularităţile locale şi zonale

Autorizarea tuturor unităţilor de învăţământ TVET, ca furnizoare de formare pentru

educaţia adulţilor şi depunerea de proiecte finanţate din FSE ( Axa 2 DM 2.3)

Depunerea, de către ISJ la următorul apel, de proiecte pe AXA 2, DM 2.1 pentru

elaborarea CDL şi formarea CLDPS pentru avizare;

Realizarea de proiecte privind inserţia absolvenţilor de către CJRAE la nivelul

judeţului;

Atragerea de noi parteneri sociali şi adaptarea ofertei educaţionale;

Continuarea procesului de accesare de fonduri structurale care să permită dotarea şi

modernizarea şcolilor conform cerinţelor UE

Monitorizarea impactului formării în activitatea cadrelor didactice la nivelul

conducerilor de şcoli;

Participarea profesorilor consilieri la cursuri privind orientarea şcolară şi profesională

în raport cu tendinţele pieţei muncii

Realizarea de proiecte din FSE pentru dotarea cabinetelor de asistenţă

psihopedagogică.

Creşterea numărului de participanţi la stagii de formare cu agenţi economici şi

reconversie profesională

Participarea profesorilor la cursuri de formare ca formatori şi corelarea ofertelor

52

universitare la posibilităţile financiare ale cadrelor didactice;

Implicarea financiară a CCD-urilor în procesul de perfecţionare a cadrelor didactice

privind si educaţia antreprenorială, pentru sprijin financiar

Creşterea şi diversificarea ofertei universităţilor prin program autorizat privind

prefecţionarea la 5 ani, modulul de specialitate pentru profesori ingineri şi maiştri

instructori

Continuarea consilierii elevilor cu CES şi a părinţilor privind integrarea in

învăţământul de masă;

Atragerea agenţilor economici în procesul de modernizare/adaptare a condiţiilor

(cabinete, grupuri sanitare, etc) din şcoli, pentru persoanele cu handicap

PRIORITATEA 7: Monitorizarea insertiei absolventilor IPT pe piata muncii

Obiectivul: Cresterea numarului de absolventi care se angajeaza

Concluzii: Membrii CLDPS care s-u intalnit cuagenti economici care au contracte de

parteneriat scoli IPT au sugerat acostora oportunitatea angajarii absolventilor care au

desfasurat practica in cadrul acestor societati comerciale

REFERITOR LA ORAȘUL VIȘEU DE SUS:

1.DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC SI DEMOGRAFIC

a). Mediul economic nu este prea generos prin numărul mic şi structura agenţilor

economici cu capital privat :

Totalul agenţilor economici :20 din care :

- 80%în domeniul servicii

- 20/% in constructii

b). Populaţia orașul Vișeu de Sus este de 1610 locuitori (51,4 % femei, 48,6 % bărbaţi).

Judeţul Maramureş are o populaţie de 511.093locuitori.

c). Sporul natural al populaţiei în general este pozitiv ceea ce permite prognozarea

creşterii tineretului şcolar, chiar dacă într-un ritm foarte lent. La nivelul judeţului se

înregistrează un spor uşor negativ.

d). Rata de natalitate a scăzut începând cu anul 1990.

e). Rata de mortalitate infantilă se situează la nivele medii

f). Efectele celor mai sus se vor resimţi în schimbarea ponderilor între diferite

contingente de vârstă. Apare fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.

g). Distribuţia populaţiei active pe ramuri este :

- în agricultura 85,8 %

- în comerţ : 3,1 %

- în construcţii : 6,7 %

- în învăţământ : 5,1 %

53

- alte 1 ,3%

h). Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul de toate gradele este de peste 500

Personalul didactic angrenat în activitatea de învăţământ este de peste 40.

i). Judeţul Maramureş şi orașul Vișeu de Sus se confruntă şi cu fenomenul (ce ia

amploare) de plecare cu contracte de muncă în străinătate. În comuna acest fenomen este

pregnant în special în rândurile populaţiei masculine. Această situaţie se manifestă

deosebit de pregnant în profilul construcţii şi lucrări publice, dar şi în altele.

j). Judeţul Maramureş si se caracterizează prin faptul că populaţia de vârstă şcolară

(inclusiv peste 15 ani) este ridicată chiar dacă în general (la nivelul Regiunii Nord Vest)

este în scădere.

La nivelul judeţului Maramureş analiza populaţiei de vârstă preşcolara si şcolară scoate în evidenţă următoarele aspecte :

în intervalul 2001- 2011 populaţia şcolară a judeţului a scăzut cu aproximativ 20%

populaţia şcolară în mediul urban depăşeşte cu mult cea din mediul rural (în 2010,

populatia şcolară din mediul urban era dublă faţă de cea din mediul ruralra în

mediul urban)

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

2000/2001 2002/2003 2004/2005 2006/2007 2008/2009 2010/2011

Evolutia populatiei scolare in procente in judetul Maramures

total populaţie şcolară

M

F

urban*

rural*

2. DIN PUNCT DE VEDERE AL EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII

a). Baza materială a învăţământului din Vișeu de Sus este formată din:

- 35 săli de clasă

- 2 laboratoare

- 2 atelier şcolar

54

b). Întrucât se prognozează creşterea semnificativă în mai multe domenii de activitate

(prelucrarea lemnului, alimentație publică și turism, etc.) este de presupus creşterea

semnificativă a nevoilor şi în domeniul lucrărilor publice – construcţii. În domeniul

construcţiilor – nevoile şi competenţele previzionate sunte legate în special de

reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor existente pentru a

corespunde nevoilor şi standardelor de calitate (tehnologii noi pentru structuri de

rezizenţă, finisaje moderne, tâmplărie PVC şi aluminiu etc.).

c). Factorii interesaţi în formarea profesională sunt agenţii economici din domeniul

serviciilor, iar aşteptările lor se îndreaptă, în special, spre nivelul 2 şi 3 de pregătire, fără

să necesite cheltuieli suplimentare pentru recalificări sau perfecţionări în vederea

dobândirii de noi competenţe (după angajare).

d). La nivelul Judeţului Maramureş în domeniul lucrărilor publice nu mai sunt alţi

furnizori de formare profesională (iniţiali sau continuă).

e). Şcoala are în prezent ca parteneri 3 agenţi economici care sunt colaboratori în

atingerea obiectivelor (ţintelor) stabilite.

Prognozăm creşterea numărului partenerilor în special agenţi economici, datorită cererii

tot mai mari de forţă de muncă calificată în domeniul serviciilor..

3.DIN PUNCT DE VEDERE A FINANŢĂRII

a). Atitudine pozitivă din partea Consiliului local şi al Primăriei faţă de nevoile şcolii, ce

s-a manifestat prin asigurarea la nivelul solicitărilor, a resurselor financiare.

b).Asigurarea unor resurse financiare atrase în baza unor parteneriate cu părinţii (donaţii),

cu agenţi economici, etc.

c). Atragerea de resurse financiare pentru dezvoltare din surse externe pe baze de proiecte

(programe).

55

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

2.2.1 Predare- învăţare

Situaţia la învăţătură la sfârşitul anului şcolar 2012-2013 se prezintă

astfel:

Nivel de

învăţământ

Cu situaţia

neîncheiată

Corigenţi % promovabilitate

La un

obiect

La două obiecte La trei sau mai

multe obiecte

Învăţământ

primar

- - - Inscriși268 /264 /repetenți 4

98,50%

Învăţământ

gimnazial

- - 3 262/ 253/repetenți 9

96,56%

Liceu zi tehnic

- - - 67/60/ repetenți 7

89,55%

Liceu zi servicii

71/57/repetenți 14

80,28%

Invățământ

prof

15/1/13/ abandon 1

86,66%

Numărul mediilor generale peste 7 se prezintă astfel:

Nivel de învăţământ Medii generale între :

7 – 7,99 8 – 8,99 9 – 10

Gimnaziu 29 29 32

Liceu zi 35 34 6

Total 79 74 38

Participare la educaţie [facilităţi acordate elevilor]

În România, dreptul la educaţie pentru toţi copiii şi tinerii, indiferent de origine

socială sau etnică, de sex sau apartenenţă religioasă, precum şi gratuitatea învăţământului

de stat sunt garantate prin Constituţie.

Burse elevi: pe motiv de boală 10, pe bază de venit pe membru de familie 10.

Programul „Euro 200”:

Programul a fost lansat de Guvernul României pentru acordarea unui ajutor financiar

în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare:

Anul Număr cereri

depuse

Număr cereri

avizate favorabil

Număr bonuri

valorificate

Număr bonuri

nevalorificate

2012– 2013 1

1 1 -

56

Programul „Bani de liceu”:

Anul Număr dosare

depuse

Număr dosare

avizate favorabil

Număr contestaţii Număr contestaţii

avizate favorabil

2012– 2013 56

56 - -

Fenomenul abandonului şcolar [considerăm aici elevii retraşi] la nivelul şcolii

noastre este permanent monitorizat şi se încearcă reducerea lui substanţială, chiar dacă nu

putem elimina direct cauzele abandonului şcolar.

O oglindă a abandonului şcolar înregistrat în anul şcolar precedent este redată în

continuare:

An şcolar 2012- 2013

Treapta / nivelul de

învăţământ

Număr de elevi

înscrişi

Abandon şcolar /

retraşi

Cauze

Liceal

IX-XII

138 -

Invățămînt prof 15 1

TOTAL 138 -

2.2.2. Resurse şi materiale de învăţare

S-au facut demersurile necesare pentru autorizaţia sanitară

Amenajarea şi dotarea cu mobilier a unui cabinet de informatică

Începerea amenajării unei salide studiu/sedinte

S-au reamenajat directiunea, secretariatul şi contabilitatea şcolii

S-au executat lucrări de igienizare si modernizare la Liceul Tehnologic

S-au efectuat lucrări de reamenajare la grupurile sociale pentru elevi din toate

locaţiile amintite mai sus

S-au înlocuit uşile , geamurile, instalatia electrica din clădirea şcolii generale,

îmbunătăţindu-se astfel confortul elevilor

S-au executat lucrări de zugrăvire în majoritatea claselor din toate locatiile Liceului

Tehnologic

2.2.3 Succesele elevilor

Olimpiada scolara judeteana – Limba romana -premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B

-premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D

- premiul II – Rad Andra Gabriela clasa a V –a D

-premiul III – Riskovics Karla Beatrice clasa a V –a D

-premiul III – Machedon Alexandrina clasa a V –a D

57

- mențuine – Cornea Cristina Elena clasa a VIII –a D

- mențuine – Ganea Alice Alexandra clasa a VI –a D

Olimpiada scolara judeteana – Limba germană

- premiul I Szedlak Jessica clasa a VIII –a D

- premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D

Olimpiada scolara națională – Limba germană

Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D (8, 30)

Szedlak Jessica clasa a VIII –a D (7, 50)

Olimpiada scolara judeteana – Matematică

-premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B

- premiul II – Domboș Iulia clasa a VI –a D

-premiul II – Iusco Lorena clasa a VI –a A

-premiul II- Olah Paula clasa a IV –a D

-premiul III – Cosma Daria clasa a IV –a A

-premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A

-premiul III – Chira Alexandra clasa a IV –a A

- mențuine – Opriș Adonis clasa a IV –a A

Olimpiada scolara judeteana – Religie

-premiul III – Bercsuc Bogdan clasa a VI –a A

Olimpiada națională a sportului școlar-tenis de masă

- locul I Tomoiagă Tudor clasa a VIII –a B

- locul II Masniță Miruna clasa a IV –a D

Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa județeană locul I Baia-Mare

Echipa băieți: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,

Tomoiagă Andrei

Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa de zonă locul IV Oradea

Echipa baieti: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,

Tomoiagă Andrei

Atletism tetratlon atletic școlar fete etapa județeană locul II Baia-Mare

Echipa fete: Andreica Andreea, Barany Patricia, Giurgi Roxana, Fărâmă Roxana,

Melniciuc Daniela Concurs interjudețean de matematică „Tinere speranțe”

- mențiune Iusco Lorena Clasa a V-a A

Concurs județean de matematică „Micii matematicieni”

- premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A

Concurs Plus_Minus poezie

- mențuine – Urda Crina clasa a VI –a A

- mențuine – Iusco Lorena clasa a V –a A

Concurs internațional „ Cangurul matematic”

Proba baraj: Domboș David clasa a V –a D

Marincat Antonia clasa a V –a D

Varga Tudor clasa a VI-a D

Concurs internațional „ Cangurul lingvist”

-Locul I Urda Luca clasa a IV-a D

Concurs național „Smart”

Proba baraj: Toth Clara clasa a III-a B

Tomoiagă Alberto clasa a III-a B

Tomoiagă Laurențiu clasa a II-a B

58

Andreica Anamaria clasa a III-a A

Opriș Adonis clasa a III-a A

Urda Luca clasa a IV –a D

Concurs național de creație literară și artistico-plastică„Ferestre spre lumină”

- locul I Rus Damian, Pop Maria, Scopeț Daniela,Toth Clara clasa a III –a B

Concurs național de evaluare în educație „Constantin Năstăsescu”

-Locul I Iusco Lorena clasa a V-a A

-Locul I Dombos Iulia clasa a VI-a D

- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A

- Locul I Urda Crina clasa a VI-a A

- Locul I Balea Denisa clasa a VII-a A

- Locul I Hortzos Călin clasa I D

- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A

- Locul I Opriș Adonis clasa a IV-a A

- Locul I Chira Alexandra clasa a IV-a A

- Locul I Oncsa Maria clasa a IV-a A

- Locul I Olah Raluca clasa a IV-a D

- Locul I Burlacu Alexandra clasa a IV-a A

59

Resurse

Umane

Elevi Părinţi

Profesori

PPrriioorriittăăţţii aallee

ppoolliittiicciiii

eedduuccaaţţiioonnaallee

pprriivviinndd

aaccttiivviittăăţţiillee

eexxttrraaşşccoollaarree

şşii

eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree

Calitate, implicare activă

Colaborare

ISJMM, ONG-

uri, Primăria

Vișeu de Sus

Diversitatea componentelor

educative

Tinereţea

Unitatea

Rădăcinile

Iniţiativa

Speranţa

Munca

IMPLICARE, RESPONSABILIZARE, CREATIVITATE

SUCCES

60

2.3.4 ACTIVITATI EXTRASCOLARE SI EXTRACURRICULARE

PLANUL MANAGERIAL privind activităţile cu caracter extraşcolar şi

extracurricular pentru anul şcolar 2013 - 2014 este fundamentat pe:

Obiectivele strategice ale MEN pentru perioada 2014-2020;

Alinierea la Strategia managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş

pentru perioada 2013-2014 şi are în vedere următoarele priorităţi ale politicii

educaţionale a MEN:

Obiectivele generale

Reconsiderarea rolului, prestigiului şi statutului cadrului didactic;

Respectarea hotărârilor judecătoreşti privind drepturile salariale ale

profesorilor;

Creşterea performanţei şcolare;

Asigurarea siguranţei în şcoli;

Asigurarea unui management al unităţilor de învăţământ şi al clasei în scopul

realizării unui climat educaţional normal;

Asigurarea de şanse egale în vederea accesului tututor copiilor la educaţie;

Asigurarea calificării tinerilor la finalizarea fiecărei forme de învăţământ

astfel încât aceştia să poată fi preluaţi de piaţa muncii;

Corelarea sistemului de învăţământ cu piaţa muncii;

Alocarea resurselor financiare, materiale şi umane necesare;

Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional şi mediul

economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene;

Dezvoltarea unei relaţii de parteneriat cu piaţa muncii;

Definirea portofoliului educaţional drept criteriu fundamental de promovare în

carieră;

Stimularea initiaţivelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului.

Argument

Aceste activităţi au drept scop realizarea unui demers educativ aplicabil noilor

cerinţe ale reformei, demersurile educaţionale vizând dezvoltarea personalităţii

elevilor, impunându-se participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora în

propria formare.

Complexitatea finalităţilor educaţionale presupune îmbinarea orelor de dirigenţie

cu activităţile educative extraşcolare, depăşind cadrul limitat la educaţia teoretică şi

tehnologică.

Accentul se pune pe implicarea activă a elevilor în programe cu caracter educativ,

cultural şi de divertisment, având în vedere faptul că perspectivele şi şansele de

progres şi emancipare ale unei naţiuni depind, într-o foarte mare măsură, de

configuraţia, pregătirea, calitatea şi randamentul factorului motor esenţial în dinamica

socioculturală şi economică: resursa umană.

Protecţia României în viitor prin prisma tendinţelor de evoluţie manifestate în

61

plan global şi regional, precum şi prin anticiparea şi pregătirea etapelor de dezvoltare

necesare integrării ţării noastre în structurile politice, economice şi strategice la nivel

european şi euro-atlantic, trebuie construită pornind de la capacitatea resursei umane

de a realiza toate aceste premise, la modul concret, rolul predominant revenind

educaţiei complexe primite în şcoală.

Idealul educaţional Idealul educaţional al acestor activităţi se aliniază celui propus de MEN, vizând

dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea

personalităţii autonome şi creative.

Activităţile educative extracurriculare vin ca o completare a educaţiei formale din

trunchiul comun, sprijinind inserarea facilă şi flexibilă a fiecărui individ în

comunitate.

Activităţile cu caracter extraşcolar si extracurricular şi relaţii sistemice

comunitare

Implicarea membrilor comunităţii în viaţa şcolară se poate dovedi benefică pentru

viitorii absolvenţi ai anumitor trepte de şcolarizare. Contactul nemijlocit al elevilor cu

angajatori, manageri ai unităţilor şcolare de toate tipurile [economice, culturale, de

servicii, etc.], cu angajaţi reprezentativi pentru anumite domenii profesionale se dovedesc

experienţe de comunicare interpersonală utile pentru toţi “actorii” de pe piaţa muncii:

angajatori şi viitori solicitanţi de locuri de muncă.

Elevul este prins într-o reţea de tipul parteneriatului social, în cadrul căreia cele

mai semnificative legături le are cu comunitatea locală [familie, şcoală, primărie, poliţie],

prin reprezentanţii săi. Atâta vreme cât aceştia îl vor considera o persoană imatură,

intervenţiile lor vor fi la nivel superficial. Reala apreciere a adolescentului ar însemna

conceperea unor proiecte de colaborare autentică, de exploatare a disponibilităţilor

multiple ale generaţiei tinere, în vederea armonizării discursului democratic al adulţilor

învestiţi cu autoritate.

Implicarea elevilor de la diferite niveluri şi forme de şcolarizare în elaborarea şi

derularea planurilor comunitare ar aduce la acelaşi numitor comun cererea şi oferta de

studiu, de petrecere a timpului liber, de pregătire pentru viaţa profesională, de învăţare

socială.

Mijloacele de informare în masă, purtătoare ale informaţiei între factorii interesaţi

de educarea tinerei generaţii, sunt responsabile de calitatea şi relevanţa mesajelor

transmise spre uzul public. Odată conectate la circuitul informaţiei, toate instituţiile

interesate au obligaţia de a contribui la îmbogăţirea spectrului de cunoaştere a realităţii si

dinamicii educaţionale şi ocupaţionale.

Instituţia noastră şcolară îşi propune prin acţiunile sale cu caracter extraşcolar şi

extracurricular să reorganizeze şi să intensifice flexibilitatea abordării componentei

educative şi responsabilizarea elevilor în propria formare prin dezvoltarea activităţilor de

relaţionare socială şi formarea conduitei participative la viaţa socială. În acest sens, s-au

întreprins o serie de activităţi şi acţiuni în parteneriat cu comunitatea locală, încercându-

se aplicarea unei paradigme moderne în procesul educativ care să promoveze valorile

reale din rândul elevilor şi să încurajeze contribuţia specifică a acestora astfel încât să

focalizeze atenţia societăţii civile. Se impune astfel diversificarea actului educaţional

bazat, în general, pe monopolul instituţional al scolii şi facilitarea contactului viitorilor

adulţi cu alte medii sociale, pentru îndepărtarea angoasei de necunoscutul vietii.

62

Reorganizarea şi creşterea flexibilităţii abordării componentei educative şi responsabilizarea

elevilor în propria formare

Obiective specifice:

1 Dezvoltarea activităţilor de relaţionare socială şi formarea conduitei participative la viaţa

socială

2 Adaptabilitatea, flexibilitatea, maleabilitatea - trăsături importante ale tânărului mileniului 3

3 Dezvoltarea capacităţilor de valorizare maximă a potenţialului propriu şi dezvoltarea

capacităţii decizionale

4 Cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale ale societăţii democratice

5 Dezvoltarea deprinderilor de management al timpului şi folosirea eficientă a timpului liber

Programul activităţilor şcolare şi extraşcolare anul școlar 2013-2014

coordonator programe si proiecte educative, prof. Olah Elvira

OBIECTIVE ACTIVITĂŢI EDUCATIVE DATA

RESURSE UMANE

ŞI

INSTITUŢIONALE

Prof. şi diriginţii îşi

propun:

- să cunoască obiectivele

urmărite pe parcursul

anului şcolar

1. Studiul programului managerial

anual

2. Proiectarea planului de activităţi

educative anual, semestrial

Sept-oct

2013

Diriginţii

Consilier educativ

- să cunoască grupul de

elevi cu care lucrează, să

formeze şi să dezvolte

capacităţile de

identificare şi

soluţionare a nevoilor de

grup, să formeze

atitudinea responsabilă

şi iniţiativa elevilor

3. Observarea situaţiei la învăţătură

a elevilor

4. Contactul permanent cu elevii şi

problemele acestora

5. Colaborarea cu colectivul de

profesori ai clasei şi cu familia

Oct 2013

Permanent

Periodic

Diriginţii

Consilier educativ

- să se implice în

activităţi de educaţie

alternativă, să formeze

şi să dezvolte

creativitatea elevilor şi

spiritul de obsevaţie

asupra realităţilor

exterioare şi interioare

6. Demararea unor proiecte şi

parteneriate şi continuarea celor

începute în anii precedenţi

Sept.

2013-

iunie 2014

Consilier educativ

Echipele de proiect

- să dezvolte capacităţi

de autocunoaştere,

competiţie, cooperare,

solidaritate

7. Organizarea şi desfăşurarea unor

activităţi referitoare la

componentele educaţionale

Permanent

Conform

planificări

lor

Diriginţii

Consilier educativ

- să dezvolte la elevi 8. Desfăşurarea activităţilor Conform Diriginţii

63

interesul pentru starea

de sănătate personală şi

colectivă, a igienei

clasei, locuinţei, etc

educative cu tematica adecvată planificări

lor

- să formeze criteriile,

metodele şi tehnicile de

planificare a vieţii

personale şi a timpului

liber

9. Ziua Porţilor Deschise

10. Organizare şi participare la

festivaluri, simpozioane, sesiuni de

referate şi comunicări

11. Serbări şcolare

12. Participare la activitati

educative inscrise in Calendarul de

activitati al MECT si ISJMM

Periodic

Diriginţii

Profesorii

Consilier educativ

- să conştientizeze elevii

asupra câtorva

modalităţi de organizare

a timpului liber

13. Clubul de lectură

14. Realizarea revistei ,,Porţi spre

cunoaştere’’

Periodic

Iunie 2013

Profesorii

organizatori

Consilier educativ

- să implice elevii în

activităţi de educaţie

alternativă

15. Realizarea si intretinerea site-

ului liceului 2013-2014 Echipa desemnata

- să implice elevii în

activităţi de educaţie

alternativă

16. Organizarea activităţilor în

săptămâna ,,Şcoala altfel’’

Aprilie

2013

Profesorii

Diriginţii

- să implice elevii în

activităţi de educaţie

alternativă

17. Încheierea unor parteneriate

educative şi stabilirea

responsabilităţilor în cadrul

echipelor de proiect

Periodic

Consilier educativ

Diriginţii

Directorii

-să implice elevii în

activităţi de educaţie

alternativă

18. Organizarea de proiecte

educative şcolare şi extraşcolare în

parteneriat cu Consiliul elevilor,

Comitetele de părinţi, reprezentanţi

ai comunităţii locale

Periodic

Consilier educativ

Diriginţii

- să conştientizeze elevii

asupra câtorva

modalităţi de organizare

a timpului liber

19. Excursii, vizite, spectacole de

teatru, prezentări de carte

Conform

planificări

lor

Diriginţii

- să stimuleze elevii

pentru afirmarea şi

valorizarea personală în

vederea

autoperfecţionării

continue

20. Olimpiade şi concursuri şcolare Periodic Profesorii

organizatori

-să sprijine elevii în

activităţile lor de

instruire

21. Analiza situaţiei la învăţătură

22. Colaborarea permanentă cu

profesorii şi diriginţii

23. Colaborarea cu părinţii

Permanent Diriginţii

Consilier educativ

- să analizeze periodic

frecvenţa şi disciplina

elevilor

24. Informarea permanentă asupra

frecvenţei

25. Informarea părinţilor asupra

Periodic

Diriginţii

Consilier educativ

64

situaţiei şcolare

- să organizeze şedinţe

cu părinţii, cu comitetele

de părinţi pe clase

26. Colaborarea cu părinţii pt

problemele gospodăreşti ale clasei

şi şcolii

Periodic Diriginţii

- să îndrume elevii spre

acţiunile de consiliere

individuală şi de grup

organizată la cabinetul

de consiliere

psihopedagogică al

şcolii

- să colaboreze cu

coordonatorul de

programe şi proiecte

27. Colaborarea prof. diriginţi cu

Comisia de disciplină, consilierul

educativ, discutarea cazurilor

problemă în consiliul profesoral

28. Completarea şi menţinerea la zi

a dosarelor de dirigenţie

Permanent

Diriginţii

Consilier educativ

Comisia de disciplină

Alte programe locale, naţionale şi internaţionale în care se implică şcoala :Junior Achievement, Competiţii sportive

[prin Direcţia Judeţeană de Sport], Alege Viaţa! [campanie antidrog], olimpiade şi concursuri şcolare

2.2.5 ANALIZA SWOT

65

PUNCTE TARI

Resurse materiale şi umane - Realizarea în procent de 100% a planului de şcolarizare

- Încadrarea în proportie de 90/%cu personal didactic

calificat

- Dispunem de 16 săli de clasă, laboratoare şi cabinete

- Toate lucrările de reparaţii şi întreţinere s-au efectuat cu

ajutorul personalului de intretinere si a parintilor

- Dotarea unui cabinet de informatică cu echipament I.T.

prin programul S.E.I.

- Atragerea de venituri extrabugetare prin sponsorizari

- Introducerea accesului la Internet la nivelui fiecărei

catedre

Calitatea procesului de predare – învăţare

- Responsabilitate şi competenţă din partea

personalului didactic pentru însuşirea şi aplicarea

corectă a planului cadru şi a curriculelor

- Alegerea atentă şi competentă a manualelor şcolare

- Proiectarea activităţilor de predare – învăţare în condiţii

foarte bune la majoritatea catedrelor

- Elaborarea curriculum-ului la D.Ş. şi C.D.L.

- Folosirea metodelor activ – participative

- Organizarea unor activităţi de pregătire suplimentară

pentru pregătirea Testelor Nationale

- Rezultate foarte bune la olimpiade şi concursuri pe

meserii la faza naţională

Management

- Utilizarea rapoartelor de analiză şi autoevaluare

- Gestionarea corespunzătoare a conflictelor din cadrul

şcolii: elev-elev; elev-profesor; profesor-părinte

- Strategie adecvată pentru dezvoltarea şcolii

- Monitorizarea rezultatelor şi evaluării sunt folosite la

întocmirea planurilor de acţiune pe termen lung şi scurt

şi a planului de dezvoltare al şcolii

- Încheierea de parteneriate cu agenţi economici, Camera

de Comerţ şi Industrie, Primărie, Cluburi Sportive

-

- Acţiuni de popularizare a şcolii (pliante, întâlniri cu

elevii, profesorii din şcolile generale)

PUNCTE SLABE

Resurse materiale şi umane

- Dotarea insuficientă cu mobilier

- Lipsa unui atelier de instruire pentru servicii

Fond de carte insuficient

- Slaba dotare a atelierelor cu S.D.V-uri

- Procentaj relativ mare de elevi ce manifestă dezinteres faţă de

şcoală

Calitatea procesului de predare – învăţare

- Unii elevi nu ating standardele de performanţă

- Aplicarea încă în mică măsură a învăţării centrate pe elev

- Diversificare insuficientă a metodelor de evaluare

- Dezvoltarea sistemului de evidenţă a progresului elevului pe

perioada şcolarizării

- Elaborarea instrumentelor de evaluare complexe şi

diversificate

Management

- Abordarea comună în evaluare

- Nerealizări în ceea ce priveşte participarea la programe de

finanţare (Comenius, Leonardo da Vinci, Socrates)

- Dezvoltarea insuficientă a mijloacelor de comunicare cu

părinţii

OPORTUNITĂŢI - Valorificarea valenţelor parneteriatelor cu diferiţi agenţi

economici

- Stabilirea regulamentului de utilizare a noului laborator

de informatică

- Conştientizarea cadrelor didactice în legătură cu

indicatorii de bună practică în raport cu instrumentele

de evaluare şi proiectul de dezvoltare al şcolii

- Analiza strategiilor de ameliorare a comportamentului

în clasă şi în afara clasei

- Revizuirea regulamentului şcolar de ordine interioară

- Implementarea unui “program de sprijin în învăţare”

- Eficientizarea comitetului de părinţi prin implicarea

unui număr mare de părinţi în activităţile

extracurriculare

- Publicitatea şi popularizarea rezultatelor individuale

foarte bune ale elevilor şi ale şcolii în oferta

educaţională

PERICOLE

- Tendinţele unor elevi spre distrugere

- Continuarea subfinanţării învăţământului

- Abandonul şcolar datorită înrăutăţirii condiţiilor materiale ale

populaţiei şcolare

- Lipsa motivaţiei pentru continuarea studiilor.

- Salarizare non stimulatoare pentru personalul din învăţământ

66

2.2.6.Aspecte ale procesului de dezvoltare

Una dintre cele mai importante ţinte urmărite de ţara noastră de la integrarea ei în Uniunea

Europeană este trecerea de la o economie centralizată la o economie de piaţă.

Din acest punct de vedere este important ca şcoala să-şi analizeze cu atenţie rolul şi poziţia

strategică urmărind aspecte precum:

1 corelarea ofertă - nevoi de formare

2 orientarea şi informarea în carieră

3 reabilitarea infrastructurii

4 competenţele profesionale şi resursele umane

5 parteneriatele

6 şansele egale pentru tineri.

Autoevaluarea activităţii şcolii a relevat faptul că priorităţile în dezvoltarea învăţământului

profesional şi tehnic, identificate la nivel regional şi local, au constituit ţinte strategice pentru şcoala

noastră, necesitând dezvoltarea în continuare, dar a scos în evidenţă şi unele probleme:

1 starea infrastructurii spaţiilor şcolare – inadaptarea acestora la cerinţele derulării procesului

instructiv -educativ în sistemul TVET;

2 dotarea laboratoarelor - cabinetelor nu este adaptată în totalitate noilor cerinţe;

3 necesitatea îmbunătăţirii aspectului punctelor de informare din şcoală

4 în vederea îmbunătăţirii procesului instructiv-educativ este necesară participarea unui număr cât

mai mare de cadre didactice la acţiuni de formare;

5 îmbunătăţirea performanţei şcolare

Au fost identificate priorităţi noi ale şcolii pentru perioada următoare, care necesită stabilirea de

obiective şi acţiuni prin Planul de Acţiune al Şcolii.

Principalele aspecte care necesită dezvoltare în perioada următoare, în şcoala noastră, pot fi grupate

astfel:

1. Priorităţi regionale şi locale stabilite prin ţintele strategice, atinse prin planurile operaţionale din

perioada 2014-2020 care necesită dezvoltare în continuare până în 2025;

Dezvoltarea bazei didactico-materiale şi atragerea de resurse financiare;

Dezvoltarea parteneriatelor existente şi identificarea de noi parteneriate;

Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin asigurarea accesului la formarea continuă a

personalului didactic şi nedidactic, în funcţie de nevoile identificate;

2. Priorităţi identificate pentru intervalul 2014-2020:

Dezvoltarea profesională a resurselor umane

Dezvoltarea capacităţii de orientare şcolară şi profesională

Promovarea şcolii către orizonturile europene

Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice pregătirii în TVET în concordanţă cu

standardele europene

67

2.2.7 Direcțiile prioritare ale Liceului Tehnologic Vișeu de Sus

PRIORTATEA 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE

ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 1

Dezvoltarea competenţelor profesorilor consilieri (diriginţi) în utilizarea unor instrumente specifice,

cunoaşterea şi vehicularea informaţiilor certe despre lumea ocupaţiilor şi valorificarea fiecărei

discipline şcolare în această direcţie.

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE) :

1. Pregătirea prin cursuri de formare a1 unui profesor consilier ca formator pentru diriginţii din

şcoală;

Orizont de timp : 2020

2. Îmbunătăţirea abilităţilor de consiliere şi orientare a diriginţilor prin forme de pregătire

diverse.

Orizont de timp : 2020

3. Elaborarea unor suporturi informaţionale necesare diriginţilor în activitatea de consiliere şi

orientare (5 materiale auxiliare pentru activitatea diriginţilor) .

Orizont de timp : 2020

4. Înbunătăţirea abilităţilor profesorilor de a valorifica mai eficient valenţele fiecărei discipline

în consilierea privind cariera (formarea competenţelor generale ). Cel puţin un suport

informaţional la nivelul fiecărei catedre.

Orizont de timp : 2020

5. Pregătirea a cel puţin 3 profesori ca formatori (consilieri) pentru educaţia (instruirea) adulţilor.

Orizont de timp:2020

6. Autorizarea școlii ca furnizor de pregătire profesională continuă pentru 2 calificări

profesionale

Orizont de timp : 2020

7. Program de promovare pentru dobândirea de competenţe şi abilităţi în 2 domenii.

Orizont de timp : 2020

PRIORITATEA NR. 2. DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI

ŞCOALĂ – COMUNITATE LOCALĂ

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 2

Formarea abilităţilor necesare pentru creşterea eficienţei lucrului în parteneraiat cu comunitatea

locală în vederea sprijinirii învăţământului profesional şi tehnic. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat la

nivel naţional şi internaţional.

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE) :

1. Întărirea importanţei Liceului Tehnologic Vișeu de Sus

68

2. În perspectiva dezvoltării economice şi socio – culturale a orașului Vișeu de Sus şi a zonei se

va urmări ca filierele, profilurile, specializările (oferta curriculară - de şcolarizare) să

concorde cu nevoile locale de formare profesională, cel puţin la nivelul de 90 %;

Orizont de timp : 2020

3. Realizarea unor relaţii de parteneriat durabile (în baza unor acte juridice) cu următoarele

instituţii :

- AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

MARAMUREŞ

- CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ

- OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI

- DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ MARAMUREŞ

- DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL

CULTURAL NAŢIONAL

- DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE TINERET ŞI SPORT

- CONSORŢIILE REGIONALE

- COMITETUL LOCAL DE DEZVOLTARE A PARTENERIATULUI SOCIAL DE

FORMARE PROFESIONALĂ

- PRIMĂRIE

- SECȚIA DE POLIȚIE

- BISERICA

- AGENȚI ECONOMICI

Orizont de timp : 2020

4. Stabilirea a cel puţin 10 contracte (protocoale, parteneriate) durabile cu agenţi economici

reprezentativi pentru domeniul nostru de activitate din zonă pentru asigurarea condiţiilor de

desfăşurare a instruirii practice a elevilor şi angajarea absolvenţilor la finalizarea studiilor (în

proporţie de 90 %). Atragerea unor surse de la agenţi economici interesaţi pentru acordarea de

burse de studiu.

Orizont de timp : 2020

5. Atragerea unor agenţi economici în relaţii de parteneriat pentru sponsorizare cu materie primă

a atelierelor şcolare, pentru sponsorizare cu alimente a bucătăriei

Orizont de timp : 2020

6. Asigurarea desfăşurării activităţii de pregătire de specialitate (prin laborator tehnologic şi

instruire practică) prin baze proprii de instruire şi / sau prin relaţii de parteneriat astfel ca, cel

puţin 90 % din exigenţele curriculelor şi normativelor în vigoare să fie realizate.

Orizont de timp : 2020

7. Realizarea a cel puţin unei relaţii de parteneriat pe termen lung cu o unitate şcolară similară

din Germania sau Austria și a 4 relaţii de parteneriat cu şcoli similare din ţară .

Orizont de timp : 2020

69

PRIORITATEA NR. 3. CREŞTEREA ABILITĂŢILOR GENERALE ŞI

SPECIFICE . CREŞTEREA EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII

DE PREDARE – ÎNVĂŢARE

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 3

Dezvoltarea competenţelor specifice, de comunicare (inclusiv într-o limbă străină), dezvoltarea

gândirii critice (creatoare), abilităţi antreprenoriale şi manageriale, dezvoltarea spiritului de echipă, a

abilităţilor manageriale a timpului şi de management de proiect, conduită civică.

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)

1. Cel puţin 90 % dintre absolvenţii şcolii vor obţine un loc de muncă în primul an de absolvire

şi le vor putea menţine minimum un an de la angajare sau se vor integra într-o treaptă

superioară de şcolarizare.

Orizont de timp : 2020

2. Rata de promovabilitate pe an şcolar va fi în creştere de la an la an şi va fi cel puţin egală cu

rata medie de promovabilitate la nivel judeţean.

3. Rata medie de repetenţie se va reduce de la an la an şi va fi sub rata medie pe judeţ.

4. Ponderea elevilor participanţi la examenele de finalizare ale cursurilor (bacalaureat, atestat şi

examen de absolvire) va fi de cel puţin de 85 % în fiecare an şcolar.

5. Ponderea elevilor prezenți care au promovat examenele de finalizare a cursurilor (examen de

bacalaureat, atestat, examen de absolvire şcoală profesională etc.) va fi de cel puţin de 80 %.

6. Se vor organiza fazele locale pentru toate concursurile şcolare pe discipline şi meserii.

Performanţele propuse vor fi :

- clasarea anuală a cel puţin unui elev între primii 20 din judeţ la toate disciplinele din ariile

curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţele naturii, om şi societate

- clasarea în primii 10 pe judeţ la cel puţin 2 meserii în fiecare an şcolar în cadrul concursurilor

pe meserii

- echipele de jocuri sportive vor obține cel puţin un titlu județean cu echipe ale altor școli din

județ

7. Se va monitoriza, în proporţie de cel puţin 90 % situaţia elevilor după absolvirea diferitelor

forme de învăţământ din cadrul şcolii

8. Frecvenţa medie pe şcoală se va cifra la 97 – 98 %

9. Ponderea elevilor cu note scăzute la purtare se va reduce de la an la an şi nu va fi mai mare de

4 – 5 %, iar a celor exmatriculaţi de 1 %

70

PRIORITATEA NR. 4. TRANSFER DE BUNE PRACTICI

ÎNBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ACTULUI DE

PREDARE – ÎNVĂŢARE

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 4

Înţelegerea temeinică a conceptului de învăţare centrată pe elev şi de a elabora strategii de

implementare a acestui concept. Cunoaşterea planurilor cadru de învăţământ, a standardelor de

pregătire, a curriculelor .

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)

1. Identificarea unei game de cel puţin 5 strategii de predare la nivelul catedrelor

Orizont de timp : 2020

2. Identificarea stilurilor de învăţare la cel puţin 60 – 70 % dintre elevii unei clase

Orizont de timp : 2020

2. Elaborarea la nivelul fiecărei catedre a planurilor de lecţii şi a materialelor de studiu în funcţie de

stilurile de învăţare ale elevilor

Orizont de timp : 2020

3. Parcurgerea cursurilor de formare (grade didactice, cursuri de perfecţionare, dezvoltare de noi

competenţe etc.) de către cel puţin 70 % dintre profesori şi maiştri instructori.

Orizont de timp : 2020

4. Personalul didactic va dobândi în proporţie de 100 % abilităţi de utilizare a calculatorului în

activitatea de predare – învăţare.

Orizont de timp : 2020

5. Participarea profesorilor în proporţie de 100 % la toate întâlnirile metodice pe specialitate

Orizont de timp : 2020

6. Responsabilul comisiei metodice va efectua cel puţin o asistenţă / semestru la colegii de aceeaşi

specialitate sau altă specialitate.

Orizont de timp : 2020

7. Normele didactice vor fi acoperite cu personal didactic calificat în proporţie de 100 % .

Orizont de timp : 2020

8. Raportul elevi / cadru didactic va fi anual, în medie 12,5 – 14, în jurul mediei pe judeţ ( + / - 2 )

Orizont de timp : 2020

9. Toţi profesorii şi maiştri instructori se vor înscrie la examenele de obţinere a gradelor didactice în

cadrul termenelor prevăzute în metodologia în vigoare.

Orizont de timp : 2020

71

10. Personal didactic va participa la toate stagiile de perfecţionare didactică şi ştiinţifică prevăzute de

actele normative în vigoare.

Orizont de timp : 2020

11. Personal didactic cu performanţe în activitatea didactică şi ştiinţifică (masterat, doctorat, activităţi

susţinute în cadrul catedrelor de specialitate, publicaţii, elaborare de manuale, mijloace didactice

auxiliare, participări la sesiuni ştiinţifice etc.) va fi cel puţin 50 % din totalul personalului

Orizont de timp : 2020

12. Personalul didactic care îşi va continua activitatea în cadrul şcolii de la un an şcolar la altul va fi de

cel puţin 90 % din total (personal didactic titular şi cu normă de bază).

Orizont de timp : 2020

13. Personalul didactic auxiliar va fi calificat şi angajat conform legii în proporţie de 100 % acoperind

normativele în vigoare.

Orizont de timp : 2020

14. Personalul didactic va realiza planificările anuale şi semestriale conform reglementărilor în vigoare ,

în proporţie de 100 % va concepe şi va aplica un sistem coerent de evaluare, adoptând metode

alternative raportat la obiectivele generale şi specifice în conformitate cu standardele prevăzute în

curriculele naţionale.

Orizont de timp : 2020

15. Școala va proiecta şi va realiza programe coerente de activitate extraşcolară şi de interes comunitar în

toate domeniile de interes (educaţie sanitară, rutieră, pentru pace, democraţie, ecologică, cultural

artistică etc).

Orizont de timp : 2020

16. La evaluarea anuală personalul didactic va obţine o proporţie de cel puţin 80 % calificative “bine” şi

“foarte bine”.

Orizont de timp : 2020

17. Personalul didactic va elabora curricule pentru discipline opţionale care vor fi aprobate de

Inspectoratul Şcolar al Județului Maramureș în proporţie de 100 %.

Orizont de timp : 2020

18. Se va asigura în permanenţă existenţa planurilor de învăţământ, programelor şcolare, în proporţie de

100 % , iar a auxiliarelor curriculare în proporţie de cel puţin 90 % (manuale, caiete de lucru,

ghiduri, culegeri de probleme).

Orizont de timp : 2020

PRIORITATEA NR. 5. DEZVOLTAREA RESURSELOR

MATERIALE ALE SCOLII

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 5

Îmbunătăţirea condiţiilor oferite pentru desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul procesului

de învăţare – predare.

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)

72

1. Organizarea de cabinete şi laboratoare de specialitate . La sfârşitul perioadei vor funcţiona 5

cabinete şi laboratoare de specialitate. Acoperire 100 %

Orizont de timp : 2020

2. Dotarea în proporţie de cel puţin 80 % cu mijloace de învăţământ prevăzute de normativele de

dotare minimală în vigoare pentru fiecare disciplină sau arie curriculară din planul de

învăţământ.

Orizont de timp : 2020

3. Asigurarea pentru cadrele didactice din școală a unui calculator performant şi a unei

imprimante.

Orizont de timp : 2020

4. Completarea laboratorului de informatică cu încă 10 calculatoare

Orizont de timp : 2020

5. Numărul elevilor / calculator va fi : 1 în cadrul orelor la gimnaziu/ liceu – curs zi

6. Numărul de schimburi în care va funcţiona şcoala pentru forma liceu – gimnaziu a fi 100 %

într-un schimb.

Orizont de timp : 2020

7. Școala va avea toate autorizațiile normative în vigoare în proporţie de 100 %.

Orizont de timp : 2020

8. Baza materială va avea asigurate toate condiţiile igienico – sanitare şi de protecţia muncii,

conform actelor normative în vigoare.

Orizont de timp : 2020

9. Mobilierul şcolar va fi înlocuit în proporţie de 80 % (în cabinete şi laboratoare) cu mobilier

care să respecte condiţiile ergonomice, astfel ca la sfârşitul perioadei în proporţie de 100 %

mobilierul din dotare să respecte aceste condiţii.

Orizont de timp : 2020

10. Biblioteca şcolară va fi dotată cu cel puţin 1500 titluri noi de carte, adecvate nivelului nostru

de învăţământ şi cu soft educaţional, conform normativelor în vigoare pentru evidenţa fluxului

de elevi. Biblioteca va fi dotată cu mobilier adecvat.

Orizont de timp : 2020

11. Se va asigura confortul termic corespunzător în toate clădirile şcolii (inclusiv sală de sport,

ateliere etc.) prin finalizarea lucrărilor propuse.

Orizont de timp : 2020

PRIORITATEA NR. 6. PREVENIREA ŞI REDUCEREA

ABANDONULUI ŞCOLAR

73

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 6

Reducerea numărului de elevi care nu obţin cel puţin nivelul 1 de calificare.

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)

1. Elaborarea unor studii privind grupele de risc din punct de vedere al abandonului şcolar.

Orizont de timp : 2020

2. Elaborarea unor strategii de acţiune pe termen scurt şi mediu cu menirea de a asigura

tuturor celor care intră în şcoală o calificare la nivelul 1 cel puţin.

Orizont de timp : 2020

PRIORITATEA NR. 7. PROGNOZE SECTORIALE

PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 7

Cunoaşterea temeinică a pieţei muncii din zonă, a aşteptărilor agenţilor economici privind

competenţele absolvenţilor din sistemul învăţământului profesional şi tehnic, precum şi a aspiraţiilor

elevilor din învăţământul gimnazial. Cunoaşterea nevoilor comunităţii privind competenţe şi abilităţi noi

:

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)

1. Bază de date cu prognoze sectoriale privind piaţa muncii din zonă şi la nivel naţional.

Orizont de timp : 2020

2. Bază de date privind evoluţia populaţiei şcolare, grupa de vârstă 15 – 19 ani.

Orizont de timp : 2020

3. Bază de date privind imaginea Liceului în comunitate

Orizont de timp : 2020

PRIORITATEA NR. 8. EFICIENTIZAREA REŢELEI ŞCOLARE

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 8

Realizarea planului de şcolarizare la nivelul aprobat şi în concordanţă cu tendinţele de dezvoltare

economico – socială a zonei

REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)

1. Nivelul optim de acoperire a tuturor claselor conform legislaţiei în vigoare.

Orizont de timp : 2020

2. Grad de absorbţie a absolvenţilor minim 90 % pe piaţa muncii şi în învăţământul superior.

Orizont de timp : 2020

74

PARTEA a III- a 3. PLANURILE OPERAŢIONALE

3.1 Priorităţile şcolii

3.2 Planul operaţional 1

PRIORITATEA : DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A RESURSELOR UMANE

Obiectiv: Creşterea calităţii procesului educaţional Ţinta-rezultate măsurabile pentru acest obiectiv:

- Număr de cadre didactice care au participat la cursuri de formare şi perfecţionare;

- Număr de cadre didactice care au promovat examenele pentru obţinerea gradelor didactice;

- Număr de cadre didactice care aplică în activitatea la clasă metodele de învăţare centrate pe elev;

- Număr de cadre didactice care au participat la activităţi metodico – ştiinţifice şi psihopedagogice;

- Număr de cadre didactice care au participat la sesiuni de comunicări, simpozioane şi schimburi de experienţă.

Context:

Sistemul de învăţământ este la ora actuală în continuă schimbare, cadrele didactice trebuie să se adapteze permanent, să contribuie la elaborarea

curriculum-ului, să găsească soluţii pentru schimbarea mentalităţii părinţilor, elevilor şi chiar a lor, să fie deschise la nou.

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului:

[Ce anume trebuie să

se întâmple?]

Rezultate aşteptate

[măsurabile]

Data

până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de

finanţare

Participarea

profesorilor

la examenele pentru

acordarea gradelor

didactice

Număr de cadre didactice

care au participat la

examenele pentru

acordarea gradelor

didactice

Anual

Responsabilul cu

perfecţionarea

cadrelor didactice,

Secretarul unităţii

de învăţământ

ISJMM

Universităţi

Profesorii

interesaţi

Resurse de timp

Resurse financiare

Resurse materiale

Fonduri ale

MEN

Autofinanţare

Participarea cadrelor Nr. cadre didactice, care Periodic Director ISJMM Resurse de timp Fonduri

75

didactice la activităţi

metodico – ştiinţifice şi

psihopedagogice, la

nivelul şcolii sau pe

grupe de şcoli [comisii

metodice, arii

curriculare, consilii

profesorale cu temă,

consfătuiri ale

cadrelor didactice], în

scopul informării

cadrelor didactice cu

privire la noutăţile

curriculare, metodice,

de specialitate

şi legislative

au participat la activităţi

metodico – ştiinţifice şi

psihopedagogice

Director adjunct

Responsabili

comisii

Responsabili arii

curriculare

Responsabilul cu

perfecţionarea

cadrelor didactice

Unităţi de

învăţământ

Profesorii

interesaţi

Resurse materiale

bugetare

Participarea cadrelor

didactice la sesiuni

metodico – ştiinţifice

de comunicări,

simpozioane şi

schimburi de

experienţă, pe

probleme de

specialitate şi în

domeniul ştiinţelor

educaţiei

Nr. cadre didactice, care

au participat la sesiuni de

comunicări, simpozioane

şi schimburi de experienţă

Permanent Director

Responsabili arii

curriculare

Responsabilul cu

perfecţionarea

cadrelor didactice

ISJMM

Universităţi

CCD

Unităţi de

învăţământ

Profesorii

interesaţi

Resurse de timp

Resurse financiare

Resurse materiale

Fonduri ale

MEN

Autofinanţare

76

Planul operaţional 2

PRIORITATEA : DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

Obiectiv: Dezvoltarea competenţelor profesorilor-consilieri în utilizarea unor instrumente specifice, vehicularea informaţiilor certe despre lumea

ocupaţiilor şi asigurarea echităţii sociale prin democratizarea permanentă a accesului la educaţie şi formare profesională, cât şi prin ameliorarea continuă

a utilizării resurselor umane de care dispune instituţia noastră şcolară

Ţinta:

Funcţionarea optimă a reţelei de orientare şi consiliere profesională organizată de şcoală;

Abilităţi îmbunătăţite şi suport informaţional mai relevant pentru profesorul consilier şi diriginţi în acordarea de consultanţă şi asistenţă pentru

orientare;

Informare şi documentare personală a profesorilor consilieri prin consultarea de profiluri ocupaţionale, lucrări de specialitate, firme de

orientare şcolară şi profesională, etc.

Informare şi educaţia pentru carieră desfăşurate sistematic în şcoală sau în cadrul orelor de activităţi extraşcolare;

Exersarea, în cadrul orelor de consiliere, a diferitelor rute de formare profesională iniţială sau simularea situaţiilor favorabile bunei integrări

profesionale.

Context:

Procesul de consiliere este asigurat respectând următorul traseu: profesori consilieri → diriginţi → elevi.

Pe acest traseu apar probleme în ambele puncte de transfer - atât profesorii consilieri, cât şi diriginţii nu dispun de suficiente informaţii / materiale despre

situaţia actuală a pieţei forţei de muncă / prognoze ale acesteia pe termen scurt, mediu şi lung şi abilităţi relevante pentru a asigura o formare

corespunzătoare nivelului imediat următor

Mijloacele utilizate până de curând în şcoală nu sunt perimate, ci trebuie supuse unui proces de adaptare, de adecvare la realitate, actualizate şi integrate

noilor conţinuturi ale învăţământului prevăzute de curriculum-ul naţional

Primele elemente de orientare şcolară şi profesională vor fi informaţii şi cunoştinţe simple, din mediul cunoscut elevului, constând şi în informarea

detaliată despre rutele şcolare posibile, niveluri de învăţământ, posibilităţi de continuare a pregătirii profesionale într-un ciclu superior. Acest tip de

punere în relaţie a obiectelor şcolare cu ulterioarele dezvoltării profesionale ale acestor domenii se pliază pe profilul şcolii noastre, educaţia pentru cariera

putând fi efectuată şi în cadrul orelor de consiliere şi în cele incluse în curriculum-ul şcolii, la aria curriculară Tehnologii, care pregăteşte specialişti în

domenii cerute de piaţa muncii. În acest caz, performanţele şcolare în anumite direcţii duc, cu o probabilitate mai mare, către anumite profesii şi

facilitează realizarea în carieră.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului:

[Ce anume trebuie să se

întâmple?]

Rezultate aşteptate

[măsurabile]

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa

de

finanţa

re

Participare la cursuri de formare

a profesorilor consilieri privind

diriginţii beneficiari ai

cursului de formare

noiembrie

Consilier educativ

Olah Elvira

Casa Corpului Didactic

ISJ MM

Resurse

materiale

Autofin

anţare

77

orientarea carierei şi

implementarea noului

curriculum

[vor fi antrenati în

aceasta activitate toţi

diriginţii din cadrul

scolii

2020

-chestionare

-fişe de

autoevaluare

Resurse de

timp

Aplicarea competenţelor

dobândite în cadrul orelor de

consiliere

Elevi mai bine

informaţi în domeniul

orientării şcolare şi

profesionale

Iunie

2020

Prof. Olah Elvira

Toţi profesorii

consilieri

CCD, AJOFM Resurse

materiale

Autofin

anţare

profeso

ri

consilie

ri

Evaluarea gradului de dobândire

a competenţelor profesorilor

consilieri si a elevilor

Evaluarea

participanţilor la

cursurile de formare

vizând însuşirea

abilităţilor predate şi

evaluarea elevilor prin

teste de impact

Iunie

2020

Director

Responsabil CEAC

Consilier educativ

Profesori consilieri

Conslier scolar

Urda Monica

Resurse

materiale

-chestionare

Resurse de

timp

Autofin

anţare

78

Planul operaţional 3

PRIORITATEA : PROMOVAREA ŞCOLII CĂTRE ORIZONTURI ROMANESTI

Obiectiv: Creşterea eficienţei lucrului în parteneriat pentru sprijinirea învăţământului profesional şi orientarea dinamicã a întregului proces instructiv-

educaţional spre formarea unor absolvenţi de valoare, a căror pregătire să răspundă exigenţelor de pe piaţa muncii în U.E.

Ţinta: Stabilirea unei strategii în realizarea unui număr mai mare de parteneriate din Romania

Context:

- insuficienta susţinere a procesului de învăţământ prin intervenţiile partenerilor;

- implicarea personalului didactic în realizarea unor parteneriate locale sau regionale

- părinţii elevilor nu conştientizează rolul care le revine în asigurarea unui proces educaţional şcolar corespunzător

Acţiuni pentru

atingerea

obiectivului:

[Ce anume trebuie

să se întâmple?]

Rezultate aşteptate [măsurabile] Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana

/persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de

finanţare

Formarea echipelor

manageriale ale

proiectelor în curs şi

demararea înfiinţării

grupelor de elevi

participanţi

Număr de parteneriate funcţionale

la nivelul şcolii

Noiembrie

2020

Managerii

Prof. Ciolpan

Gabriela

Prof. ZavaczkiOtilia

Prof. Roșca Laura

Prof. Olah Elvira

Şcolile partenere

din Romania

(Sibiu, Suceava,

Cluj, Alba Iulia,

Bihor)

Resurse materiale

- rechizite

- calculatoare cu

acces la internet

Resurse de timp

Resurse umane:

profesori

coordonatori şi

elevi

Fonduri

proprii

Organizarea unor

schimburi de

Număr de contacte între elevii

implicaţi în proiect

Ianuarie 2020

Echipa managerială

a proiectelor

Scoli partenere Resurse materiale

- calculatoare

Sponsoriz

79

informaţii între elevii

implicaţi în proiect,

vizându-se elaborarea

unei agende de lucru

cu acces la

internet

Resurse de timp

Resurse umane:

profesori

coordonatori si

elevi

ari

Organizarea şi

derularea primei

întâlniri de lucru

[proiect şcolar

,,Tineri pentru tineri!)

Schimb de informaţii privind

domeniul de activitate al

proiectului, obstacolele

întâmpinate şi elaborarea unui

chestionar vizând potenţialele

dificultăţi

Martie 2014 Echipa managerială

a proiectului

Liceul Tehnologic

Vișeu de Sus

Resurse materiale

- calculatoare

cu acces la

internet

Resurse de timp

Resurse umane:

profesori

coordonatori si

elevi

Fonduri

proprii

80

Planul operaţional 4

PRIORITATEA: CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII OFERTEI EDUCAŢIONALE LA CERINŢELE PIEŢEI MUNCII

Obiectiv: Formarea continuă prin TVET şi dezvoltarea produselor educaţionale în parteneriat

Ţinta: Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi în concordanţă cu sectoarele economice prioritare judeţului Maramureş

Adaptarea serviciului educaţional din şcoală nevoilor economice şi sociale

Îmbunătăţirea ofertei de formare a competenţelor de înaltă calitate

Context:

Sistemul de învăţământ este în prezent în decalaj cu potenţialul de dezvoltare economică a regiunii.

Strategia educaţională nu este adaptată în suficientă măsură la dinamica pieţei.

Educaţia antreprenorială nu este încă percepută de către elevi, profesori şi părinţi ca o prioritate europeană.

Insuficienta susţinere a procesului de învăţământ prin intervenţiile partenerilor;

Implicarea personalului didactic in realizarea unor parteneriate locale sau internaţionale este redusă.

Acţiuni pentru

atingerea

obiectivului:

[Ce anume trebuie

să se întâmple?]

Rezultate aşteptate

[măsurabile]

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana

/persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de

finanţare

Un program de

practică a elevilor

extinsă la reţeaua de

turism judeţean

Număr de elevi pe nivel de studiu

cuprinşi în program.

Noiembrie

2020

Managerii

Maiştrii

Diriginţii

Agenţii economici

parteneri

Resurse de timp

Resurse umane:

profesori

coordonatori şi

elevi

Fonduri

proprii

Conceperea unei

Pagini WEB care

actualizează locurile,

calificările şi

cursurile oferite ca

servicii judeţului

Număr de cursuri de specialitate

martie 2020 Catedra de

informatică

ISJ Maramures

AJOFM

Prof. informatica

Resurse

materiale:

calculatoare cu

acces la internet

Fonduri

proprii

81

Planul operaţional 5

PRIORITATEA : Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice pregătirii în VET în concordanţă cu standardele europene

Obiectiv: Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şcolii corespunzătoare cu echipamentele specifice profilului şcolii conform standardelor Uniunii

Europene

Ţinta: Amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de învăţământ

Context: Şcoala dispune de 2 corpuri de clădire; corpul A necesită reabilitare in continuare, iar corpul B este funcțional

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate

[măsurabile]

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana

/persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de

finanţare

Demararea unui proiect

de finanţare în vederea

realizării fațadei școlii

obiectiv de patrimoniu

Pregătirea documentaţiei necesare

solicitării finanţării

Decembrie

2020

Director

Responsabil

CEAC

MEN

ISJMM

Primăria Vișeu de

Sus

Uniunea

Europeană

Primăria Vișeu

de Sus

Realizarea unei anexe și

bucătării Structura GPP

nr. 2

Mapa cu documente necesare

demarării lucrărilor

Februarie

2020

Director

Director adjunct

Contabil şef

Administrator

patrimoniu

ISJ MM

Consiliul local

Fundația

Humanitäre

Unterstützung

Landkreis Cham

Germania

ISJ MM

Consiliul local

MEN

Constituirea unui grup

de lucru pentru

dezvoltarea bazei

didactico-materiale şi

atragerea de resurse

Din grupul de lucru face parte cel

puţin 1 reprezentant al fiecărei arii

curriculare

Decembrie

2020

Echipa

managerială

ISJMM

MEN

82

financiare

Identificarea

necesarului de

echipamente didactice

pentru fiecare nivel de

calificare

Lista de echipamente performante

pentru fiecare cabinet şi laborator

Decembrie

2020 Grupul de lucru

- -

Elaborarea proiectului

de dotare didactico-

materială a şcolii.

Identificarea surselor de procurare a

echipamentelor didactice

Ianuarie 2020 Grupul de lucru

Agenţi economici

ISJMM - -

83

3.2 Planul de şcolarizare pentru 2013-2014

NUMĂR DE CLASE PE SPECIALIZARI ŞI ANI DE STUDIU LICEU/

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL

NR.

DE

CLAS

E

AN DE STUDIU PROFIL/ SPECIALIZARE

1 IX A Tehnic/Produse fabricate din lemn

1 IX D Servicii/Tehnician în turism

1 X D Servicii/Tehnician în turism

1 X I A Tehnic/Produse fabricate din lemn –înv. profesional

1 XI D Servicii/Tehnician în turism

1 XII A Tehnic/Produse fabricate din lemn

1 XII D Servicii/Tehnician în turism

84

3.3 Planul de parteneriat

COMISIA DE PARTENERIATE

GRAFICUL ACŢIUNILOR DIN CADRUL

COMISIEI DE

PARTENERIATE

în anul şcolar 2013-2014

Obiective operaţionale:

- Consolidarea prestigiului Liceului Tehnologic Vișeu de Sus prin preocuparea constantã

ca instituţia să fie cunoscuta pe plan judetean si national .

- Orientarea dinamică a întregului proces instructiv-educaţional spre formarea unor

absolvenţi de valoare, a căror pregătire să răspundă exigenţelor actuale,

- Asigurarea în interiorul colegiului a unei atmosfere de muncã, seriozitate şi

responsabilitate faţă de misiunea de formare profesională şi educare a tinerilor, cărora să

le inducã şi motiveze aspiraţia spre performanţă profesională.

Obiective specifice:

- Pregătirea elevilor pentru piaţa muncii atât la nivel teoretic performant, cât şi la nivel

practic, prin depăşirea cadrului virtual şi simulativ al economiei de piaţă cu ajutorul unui

proiect ce vizează înfiinţarea unui laborator de Alimentaţie publică

-Asigurarea deschiderii absolvenţilor faţă de piaţa muncii din statele Uniunii Europene

prin trezirea conştiinţei de cetăţean european, prin încurajarea dezvoltării personale şi

profesionale la cel mai înalt nivel

Nr.

crt.

Acţiune Responsabil Termen

1. Alcătuirea echipelor manageriale ale

proiectelor propuse

Întocmirea deciziilor de numire a

echipelor

Director Ciolpan

Gabriela

Dir. adj. Zavaczki

Otilia

15 noiembrie, 2013

3 Organizarea unor schimburi de informaţii

între elevii implicaţi in proiecte, vizându-

se elaborarea unei agende de lucru

Echipa managerială a

proiectului

Ianuarie, 2014

4 Organizarea şi derularea întâlnirii de lucru Director

Echipa managerială a

Ianuarie, 2014

85

proiectului

6 Mobilitate de elevi în vederea schimbului

de experienţă cu școlile partenere

Director

Echipa managerială a

proiectului

Noiembrie, 2013

3.4 Planul de dezvoltare profesională a personalului

Formarea continuă a cadrelor didactice şi finanţarea acesteia se axează pe două

componente:

Formarea continuă prin grade didactice

Analiza în ceea ce priveşte formarea continuă prin grade didactice arată preocuparea

cadrelor didactice pentru obţinerea gradelor didactice.

Participarea cadrelor didactice la perfecţionarea periodică [o dată la 5 ani]

Se realizează în conformitate cu O.M.Ed.C. nr. 4796/2001 – privind organizarea şi

funcţionarea sistemului de perfecţionare periodică a personalului didactic, O.M.Ed.C. nr.

3553/2002, O.M.Ed.C. nr. 5398/2005 şi O.M.Ed.C. nr. 5655/2005, prin participarea la

diverse programe de perfecţionare acreditate, formare directori, precum şi alte modalităţi

de formare.

Sumele alocate formării continue se alocă prin bugetul fiecărui an şi ele diferă

de la un judeţ la altul. Ele constituie capitol bugetar separat şi este necesar ca

acestea să fie cunoscute, de către inspectorii cu dezvoltarea profesională pentru a

fi utilizate în scopul formării.

1. Formarea continuă:

Cadrele didactice şi -au demonstrat interesul în acest domeniu, participând la

diverse cursuri de formare.

În acest sens, se pot menţiona :

cursuri de formare organizate de ISJ şi CCD MM, cum ar fi:

Iniţiere utilizare calculator;

Utilizare AEL;

Consiliere şi orientare în carieră;

Managementul conflictului la nivelul clasei de elevi, etc.;

cursuri de formare pentru evaluatori de manuale;

cursuri de formare formatori pentru educaţia adulţilor ;

diverse cursuri postuniversitare de specializare, urmate de cadre didactice ale

unitatii, pentru dobândirea unei specializări suplimentare: spre exemplu: cursurile

de “AEL“, „Doctorat”, “Masterat“ din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare,

Babes Bolyai Cluj Napoca, Universitatea Oradea

86

2. Activitatea de perfecţionare

În cadrul scolii s-au desfăşurat următoarele tipuri de activităţi de perfecţionare:

activităţi la nivel de arii curriculare, Consfătuiri ale cadrelor didactice,

care au ca scop informarea cadrelor didactice cu privire la noutăţile

curriculare, metodice, de specialitate şi legislative;

consilii profesorale cu temă, dintre care amintim:

Asigurarea calităţii în educaţie şi constituirea Comisiei de

evaluare;

Elaborarea şi utilizarea materialelor de învăţare;

Elaborarea portofoliului profesorilor diriginţi;

De asemenea, în scopul perfecţionării, cadrele didactice ale scolii au fost şi sunt

implicate în :

activităţi de diseminare a seminariilor organizate prin Phare si CCD

Maramures

diverse cursuri master de perfecţionare, organizate de instituţii de

învăţământ superior :

cursurile “Management educaţional“-

colaborare in publicarea unor carti de specialitate:

învățători și profesori

Participarea la sesiuni de comunicări şi referate ştiinţifice:

învățători și profesori

87

PARTEA a IV- a

Consultare, monitorizare şi evaluare

4.1 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS

În vederea elaborării PAS, au fost consultaţi următorii parteneri ai Liceul Tehnologic

Vișeu de Sus

- PRAI

- ISJ Maramureş

- PLAI

- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

- reprezentanţi ai comunităţilor locale

Pentru mediul extern –martie-august 2013 - întâlniri şi discuţii: elevi, părinţi,

AJOFM, CJAPP, parteneri economici, parteneri sociali şi educaţionali, cadre didactice

ale şcolii, directori de şcoli generale.

Pentru mediul intern – aprilie-septembrie 2013

Statistici anuale ale şcolii, statistici examen bacalaureat, fişe de evaluare, teste de

evaluare iniţială, portofoliile profesorilor şi ale elevilor, rapoarte ale responsabililor

comisiilor metodice, fişe de asistenţe ale directorilor şi responsabililor comisiilor

metodice, programul Consiliului de Administraţie şi al directorilor de monitorizare a

activităţii din şcoală, sondaje părinţi-elevi, programul de formare continuă şi dezvoltare

profesională a personalului şcolii, rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare, execuţia

bugetară 2013.

4.2 Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a PAS

Ţinând seama de faptul că instituţia responsabilă de elaborarea şi aplicarea PLAI

este ISJ Maramureş şi că PAS este derivat din PLAI, considerăm că monitorizarea şi

evaluarea PAS va fi de competenţa ISJ Maramureş şi se va realiza semestrial în baza fişei

de evaluare. O primă evaluare a PAS va fi realizată de către Consiliul de Administraţie al

Liceului Tehnologic, după care va fi supus aprobării Consiliului profesoral, Comisiei de

Asigurare a Calităţii, iar după ce vor fi făcute eventualele corecţii, va fi transmis ISJ

Maramureş.

Documentul va fi considerat adoptat şi va fi utilizat în şcoală.În principiu,

procesul de revizuire a PAS se va face anual şi presupune completarea descrierii

mediului economic şi educaţional cu date statistice noi şi ajustarea

previziunilor/prognozelor, precum şi regândirea ofertei curriculare în concordanţă cu

noile condiţii.

Monitorizarea PAS se va face de către Consiliul de Administraţie al Grupului

Şcolar Industrial Cavnic, iar evaluarea anuală se va realiza de către Inspectoratul Şcolar

al Judeţului Maramureş, prin inspectorul de specialitate - discipline tehnice.

În cadrul Liceului Tehnologic Vișeu de Sus, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea

PAS va fi coordonată de către directorul, prof. Ciolpan Gabriela- Letiția, conform

programului activităţii de monitorizare şi evaluare.

88

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Acţiuni

monitorizate

Persoane responsabile Persoane implicate Frecvenţa

monitorizării şi

datele de analiză

Înregistrarea rezultatelor

Acţiunile pentru

Prioritatea 1

Director

Director adjunct

Responsabilul cu perfecţionarea

cadrelor didactice

Contabilul şef

Comisia de Asigurare a

Calităţii

Şefii de catedre

Trimestrial

Septembrie

Decembrie

Martie

Iulie

Procese verbale ale

întâlnirilor,

Raport de autoevaluare

Acţiunile pentru

Prioritatea 2

Director

Director adjunct

Coordonatorii PPE

Inspector Amelia Bănică

Şefii de catedre

Diriginţii

Preşedintele comitetului de

părinţi pe şcoală

Comisia de Asigurare a

Calităţii

Semestrial

Decembrie

Iunie

Procese verbale ale şedinţelor

de catedră

Dosarele coordonatorilor PPE

Acţiunile pentru

Prioritatea 3

Director

Director adjunct

Responsabilul Comisia Parteneriate

Comisia de Asigurare a

Calităţii

Şefii de catedre

Diriginţii

Anual

Convenţii pentru efectuarea

practicii

Acorduri de colaborare

Acorduri de parteneriat

Procese verbale ale întâlnirilor

Acţiunile pentru

Prioritatea 4

Director

Director adjunct

Responsabilul Comisia Curriculum

Comisia de Asigurare a

Calităţii

Şefii de catedre

Diriginţii

Anual

Procese verbale ale întâlnirilor

Înregistrări ale aprecierilor

primite

Acţiunile pentru

Prioritatea 5

Director

Director adjunct

Contabil şef

Administrator Patrimoniu

Comisia de Asigurare a

calităţii

Şefii de catedre

Diriginţii

Trimestrial

Octombrie

Decembrie

Martie

Iunie

Procese verbale ale întâlnirilor

Raport de autoevaluare,

Înregistrări privind necesarul

lucrărilor de reparaţii

Listele de echipamente

necesare

Vișeu de Sus octombrie 2013 Director, prof. Ciolpan Gabriela

89

90

CUPRINS

Partea 1 Contextul .........................................................................…………………………………….. pag. 4

1.1 Prezentarea unității de învățământ ..................……....……………………………………….. pag. 4

1.2 Viziune, Misiune, Ţinte şi Opţiuni strategice ………………………………………………… pag. 6

1.3 Indicatori de stare..........................................…………………………………………………… pag. 6

1.4 Priorităţi naţionale……………………………………………………………………………… pag. 20

1.5 Priorităţi, obiective şi ţinte regionale şi locale………………………………………………..... pag. 24

Partea a 2-a Analiza nevoilor

2.1.Analiza mediului extern

2.1.1. Aspecte demografice…………………………………………………………………………. pag. 34

2.1.2 Piaţa muncii…………………………………………………………………………………... pag. 37

2.1.3 Activitatea economică………………………………………………………………………... pag. 45

2.1.4 Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PAS pag. 49

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Predare-învăţare……………………………………………………………………………... pag. 55

2.2.2. Resurse şi materiale de învăţare…………………………………………………………… pag. 56

2.2.3Succesele elevilor……………………………………………………………………………….. pag. 56

2.2.4 Activitati extrascolare si extracurriculare....……………………………………………….. pag. 60

2.2.5 Analiza SWOT………………………………………………………………………............... pag. 64

2.2.6 Aspecte ale procesului de dezvoltare..……………..........................................……………..... pag. 66

2.2.7 Directiile prioritare ................................................................................................. ....................... pag.67

Partea a 3-a Planurile operaţionale 6.1 Acţiuni pentru şcoală:

3. 1. Priorităţile şcolii…………………………………………………………..………………….... pag. 74

3.2 Planul de şcolarizare 2013– 2014……………………………………………………………... pag. 83

3.3 Planul de parteneriat……………………………………………………………………………. pag. 84

3.4 Planul de dezvoltare profesională a personalului..................................................................... pag.85

Partea a 4-a Consultare, monitorizare şi revizuire.................................................................................. pag. 87

4.1 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS................................................ pag. 87

4.2 Organizarea activităţilor de monitorizar, evaluare şi revizuire a PAS................................ pag. 88


Recommended