stomatologie_part4

7/28/2019 stomatologie_part4

1/234

Rezidentiat 2004682 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 34

Chisturile de maxilar

BIBLIOGRAFIE:

2. C. Burlibaa - Chirurgie orali maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza

in condilul mandibularA.

in ramul ascendent mandibular si unghiB.

in apofiza coronoidaC.

in procesul alveolarD.

Nici un raspunsE.

(pag. 716)

S1334002. Chistul radicular are initial forma:

PiriformaA.

SfericaB.

NeregulataC.

BilobatD.

PoliciclicE.

(pag. 722)

S1334003. Chistul rezidual are frecventa de:

1-5%A.3-13%B.

22%C.

26%D.

50%E.

(pag. 723)

S1334004. Membrana chistului dentiger se insera pe:

Apexul dintelui inclusA.

Suprafata radiculara a dintelui inclusB.

La coletul dintelui inclusC.Pe osul adiacentD.

Pe fibromucoasa gingivalaE.

(pag. 717)

S1434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza:

in jurul coroanei unui canin superior inclusA.

lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontaleB.

in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolteC.

intre radacinile incisivilor centrali superioriD.

intre incisivii laterali si caninii superioriE.(pag. 719)

S1434006. Chistul rezidual ia nastere din:

chist radicular restant, dupa extractia dinteluiA.

682 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


2/234


sacul folicular al unui dinte ramas in incluzieB.

lama adamantina a unui dinte supranumerarC.

resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilareD.

degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontaleE.

(pag. 723)

S1434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea:unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapicalA.

unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicularB.

unui chist folicular care inglobeaza si radacina dinteluiC.

degenerescenei chistice a resturilor epiteliale din parodoniuD.

extinderii unui chist rezidual din vecinatateE.

(pag. 722)

S1434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata:

imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dintiA.

imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dintiB.

imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superioriC.

imagine de radiotransparena neregulata cu insule calcificare de osD.

imagine de radiotransparenta net circumscrisa multilocularaE.

(pag. 724)

S1434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza:

evacuarea continutului chistic prin punctieA.

suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa oralaB.

distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antisepticeC.

extirparea chirurgicala a membranei chisticeD.

extractia dintilor adiacentiE.

(pag. 727)

S1534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza:

existentei epiteliilor in spongioasa osoasa;A.

prezentei dintilor;B.

consistentei osoase;C.

vascularizaiei bogate;D.

drenajului limfatic incrucisat.E.

(pag. 713)

S1534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare:

rezidual;A.

folicular;B.

radicular;C.

nazoalveolar;D.

globulomaxilar.E.

(pag. 721)

S1534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare:

fractura"in os patologic";A. infectarea ;B.

degenerarea maligna;C.

fistulizarea;D.

recidiva.E.



3/234


(pag. 725)

S1534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza:

degenerarii grase a elementelor mezenchimale;A.

suprainfectarii chistului;B.

presiunii coloidosmotice;C.

fistulizarii spontane;D.

dezvoltarii embrionare.E.

(pag. 722)

S1534014. Cum se mai denumeste chistul folicular:

keratochist;A.

dentiger;B.

rezidual;C.

globulomaxilar;D.

de eruptie.E.

(pag. 714)

S1534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca:

keratita opaciforma;A.

nevomatoza bazocelulara;B.

boala Behcet;C.

sindromul Sjogreen;D.

mononucleoza infectioasa.E.

(pag. 715)

S1634016. Chistul calcificat odontogen:

apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibuleiA.histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiateB.

este o forma de chist foarte frecventaC.

este situat intraososD.

celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina.E.

(pag. 718)

S1634017. Chistul de eruptie:

Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adeseatemporar in eruptie

A.

Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliatB.

Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionalaC.

Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosataD.

Chistul are o coloratie alba.E.

(pag. 717)

S1634018. Chistul dentiger:

chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvantA.

se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescentiB.

chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduseC.

deformarile maxilarelor se produc destul de precoceD.

provine din resturile MalassezE.

(pag. 716)

S1634019. Chistul nazolabial:

este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimalA.



4/234


clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenianB.

evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superiorC.

are o consistenta duraD.

radiografia standard este in incidenta de film muscat.E.

(pag. 720)

S1634020. Chistul nazopalatinse dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centraliA.

cresterea in dimensiuni este foarte rapidaB.

continutul chistului este un lichid serosC.

evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisiveD.

sunt diagnosticate intre 20-40 aniE.

(pag. 719)

S1634021. Sindromul Gorlin consta in:

chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cumodificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice

A.

keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinaleB.keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomieC.

chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intensD.

chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.E.

(pag. 715)

S2134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este:

Semnul ValsalvaA.

Semnul DupuytrenB.

Semnul Vincent dAlgerC.

Semnul HeryngD.Semnul Virchow-TroisierE.

(pag. 724)

S2134023. Cea mai frecvent complicaie a chisturilor maxilare este:

Degenerescena malignA.

Deschiderea sinusului maxilarB.

Furunculul nazalC.

Infectarea chistuluiD.

Sindromul FreyE.

(pag. 725)

S2134024. Este considerat chist extraosos:

Chistul globulo-maxilarA.

Chistul radicularB.

Chistul folicularC.

KeratochistulD.

Chistul nazo-labialE.

(pag. 720)

S2134025. Imaginea radiologic caracteristic chisturilor mediane interincisive este:

baloane de spunA.

miez de pineB.

inim cu vrful ntre incisivii centraliC.

soare care rsareD.



5/234


os ptatE.

(pag. 725)

S2134026. Sunt considerate odontogene urmtoarele chisturi, cu excepia (clasificarea OMF, 1990):

Chistul dentiger (folicular)A.

Chistul periodontal lateralB.

Chistul globulo-maxilarC. Chistul gingival al sugaruluiD.

Keratochistul odontogen primordialE.

(pag. 714)

S2234027. In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra:

chistul periapicalA.

chistul radicularB.

chistul dentigerC.

chistul lateral periodontalD.

chistul rezidualE.

(pag. 721-723)

S2234028. In etiopatogenia chistului radicular intervine:

o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicaleA.

o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicaleB.

predispozitia individuluiC.

presiunea osmotica a lichidului interstitialD.

vascularizatia deficitara in zona periapicalaE.

(pag. 722)

S2234029. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual:este situat la nivelul apexului unui dinte vitalA.

este situat lateral de apexul unui dinte vitalB.

este situat la nivelul apexului unui dinte devitalC.

este situat lateral de apexul unui dinte devitalD.

se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretatE.

(pag. 723)

S2234030. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de:

chist calcifiat odontogenA.

chist globulo-maxilarB.chist de eruptieC.

chist gingival al sugaruluiD.

chist anevrismalE.

(pag. 714)


este cel mai frecvent chist de maxilarA.

se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelorB.

se mai numeste si chist de eruptieC.

este de origine inflamatorieD. este un chist neodontogenE.

(pag. 716)

S2234032. Chistul marginal posterior este:



6/234


Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclusA.

chistul median palatin posteriorB.

de origine inflamatorieC.

cel mai frecvent gasit la caninii maxilariD.

o urgenta chirurgicalaE.

(pag. 718)

S2234033. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este:

citrinA.

hemoragicB.

albiciosC.

purulentD.

nu are continutE.

(pag. 724)

S2234034. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele,cu exceptia:

degenerescenta malignaA.

ruperea peretelui chisticB.

avulsia spontana a dintilorC.

fractura spontana "in os patologic" a mandibuleiD.

osteomielitaE.

(pag. 725)

S2234035. Chistul nazo-labial este localizat in:

portiunea inferioara a canalului incisivA.

portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimalB.

portiunea inferioara a canalului infraorbitarC.

dreptul apexului incisivului centralD.portiunea superioara a canalului nazo-lacrimalE.

(pag. 720)

S2234036. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei:

se practica cura radicala sinusalaA.

se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajulB.

se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasuluiC.

se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferiorD.

se practica marsupializareaE.

(pag. 730-731)

S2234037. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza:

un traumatismA.

o boala de sistemB.

eruptia dentaraC.

o incluziune dentaraD.

un chist radicular infectatE.

(pag. 733)

S2234038. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde:tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioareA.

dureri de tip nevralgiformB.

deformarea importanta a contururilor osoaseC.

mobilitate dentaraD.



7/234


partile moi prezinta semne celsieneE.

(pag. 733)

S2234039. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor,cu exceptia:

au tendinta de crestere si liza osoasaA.

durerea apare devremeB.

recidiveaza in proportie de 20-40%C. este un chist de dezvoltareD.

apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolteE.

(pag. 715-716)

S2234040. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar:

sunt de origine inflamatorieA.

sunt chisturi juxta-osoaseB.

sunt chisturi neodontogeneC.

au evolutie foarte rapidaD.

pot fi confundate foarte usorE.

(pag. 720)

S2234041. Rolul esential in cresterea chistului il are:

rezorbtia osoasaA.

presiunea intrachisticaB.

osteoclasteleC.

continutul chisticD.

cristalele de colesterinaE.

(pag. 722)

S2234042. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici:este de origine inflamatorieA.

in interiorul chistului se gaseste keratinaB.

nu are tendinta de crestere si liza osoasaC.

se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclusD.

nu are tratamentE.

(pag. 715)


provine din teaca HertwigA.

apare numai la dintii temporariB.exista posibilitatea transformarii maligneC.

apare extrem de rarD.

prezinta o simptomatologie zgomotoasaE.

(pag. 716-717)

S2234044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false:

este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilarA.

este un chist de dezvoltareB.

este foarte greu de diagnosticatC.

se poate infectaD. initial are forma sfericaE.

(pag. 721-722)

S2234045. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza:



8/234


o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centraliA.

o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor lateraliB.

nu se poate decela radiograficC.

o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centraliD.

o radiotransparenta fara contur netE.

(pag. 719)

S2234046. Chistul periodontal lateral de dezvoltare:

este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilarA.

dispare odata cu aparitia dintelui pe arcadaB.

se formeaza doar in raport cu dinti devitaliC.

degenereaza malign in lipsa tratamentuluiD.

este un pseudochistE.

(pag. 718)

S2234047. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii:

chistul calcifiat odontogenA.

chistul nazo-palatinB.

chistul folicularC.

chistul gingival al sugaruluiD.

nici unulE.

(pag. 714)

S2234048. Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este:

o zona radiotransparenta fara margini preciseA.

mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparentaB.

identica cu a ameloblastomuluiC.

nu se vede radiologicD.o zona radioopacaE.

(pag. 719)

S2234049. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu:

cancerul de mezostructuraA.

mucocelulB.

keratoacantomulC.

chistul sebaceuD.

nici unul din cele de mai susE.

(pag. 720)

S2234050. Chistul rezidual:

este situat la apexul unui dinte devitalA.

este un chist de dezvoltareB.

apare numai pe dintii temporariC.

ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dinteluiD.

apare preponderent la barbatiE.

(pag. 723)

S2234051. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar:este cel mai frecvent utilizata metoda de tratamentA.

consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazalaB.

este metoda de electie in chisturi miciC.

se foloseste numai la chisturile de dezvoltareD.



9/234


are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapidaE.

(pag. 732)

S2334052. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente:

Unice sau multiple zone de radiotransparenA.

Cu contur neregulatB.

n form de parC. Cu resorbii sau deplasri ale rdcinilor dentare cu care vine n contactD.

Coninnd cantiti variabile de material opacE.

(pag. 716)

S2334053. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaz

n condilul mandibularA.

n ramul ascendent mandibulari unghiB.

n apofiza coronoidC.

n procesul alveolarD.

in ramul orizontalE.

(pag. 716)

S2334054. Membrana chistului dentiger se inser pe:

Apexul dintelui inclusA.

Suprafaa radicular a dintelui inclusB.

La coletul dintelui inclusC.

Pe osul adiacentD.

Pe fibromucoasa gingivalE.

(pag. 717)

S2334055. Chistul radicular are iniial forma:PiriformA.

SfericB.

NeregulatC.

BilobatD.

PoliciclicE.

(pag. 722)

S2334056. Chistul rezidual are frecvena de:

1-5%A.

3-13%B.22%C.

26%D.

50%E.

(pag. 723)

S2334057. Afectarea mandibul-maxilar a keratochistului odontogen este ntr-un raport de:

5-0A.

1-6B.

6-1C.

0-5D. 3-5E.

(pag. 715)

S2334058. Chistul calcificat odontogen este o form de chist odontogen:



10/234


rarA.

frecventB.

foarte frecventC.

foarte rarD.

medie ca frecvenE.

(pag. 718)

S2534059. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evideniaz:

dou chisturi radiculare pe ambii incisivi centraliA.

chist dentiger al unui meziodensB.

deformarea peretelui infero-extern al fosei nazaleC.

zon radioopac ntre incisivul lateral i caninD.

radiotransparena n form de *inim* cu vrful n jos.E.

(pag. 719)

S2634060. Imobilizarea temporar a dinilor parodontotici se realizeaz prin:

ligaturi metalice din srmA.

coroane acrilice reunite ntre eleB.

puni stabilizatoareC.

coroane metalice totale sau pariale reuniteD.

coroane semifizionomice sau de substituie reunite.E.

(pag. 296)

S2634061. Imobilizarea permanent prin mijloace mobilizabile se realizeaz prin:

ligaturi metalice din srm de vipl, cupru, aurA.

gutiere din rini acrilice auto- sau termopolimerizabileB.

atela SteigerC.

placa palatin HawleyD.atel acrilici ligatur de srm.E.

(pag. 313)

S2834062. Chistul folicular dentiger provine din:

Lama dentara a unui dinte normalA.

Organul adamantin din jurul unei coroane dentareB.

Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiuC.

Celulele epiteliale din peretii canalelor incisiveD.

Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimalE.

(pag. 716)

S2834063. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in:

MarsupializareA.

ExcizieB.

EnucleiereC.

IncizieD.

Rezectie segmentaraE.

(pag. 718)

S2834064. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este:Zone de transparenta cu contur bine delimitat, fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau eruptA.

Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparentaB.

Zona de radiotransparenta in forma de inima, cu varful in jos,intre incisivii centraliC.

Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale, cu convexitate medianaD.



11/234


Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si caninE.

(pag. 719)

S2934065. Chistul rezidual se dezvolta din:

resturile epiteliale ale lui Malassez;A.

celulele epiteliale ale periodontului;B.

granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular;C. modificarea chistica a organului smaltului;D.

iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.E.

(pag. 722)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1234066. Caile de infectare a chisturilor pot fi:

de la focarul de gangrena dentaraA.

printr-o plaga postextractionalaB.pe cale retrograda,de la o infectie sinusalaC.

pe calea canalului mandibularD.

pe cale hematogenaE.

(pag. 725)

S1234067. Chistul de eruptie este caracterizat prin:

localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptieA.

are coloratie galben citrina, vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acoperaB.

este foarte dureros spontanC.

este usor sensibil la presiuneD.

poate fi confundat cu o tumora malignaE.

(pag. 718)

S1234068. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:

este de origine inflamatorieA.

este un chist neodontogen de dezvoltareB.

se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superioriC.

exteriorizarea se produce oralD.

diagnosticul diferential se face cu chistul radicularE.

(pag. 721)

S1234069. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici:

este un chist extraososA.

este un chist inflamatorB.

se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulareC.

prezinta risc crescut de transformare malignaD.

prin crestere poate obstrua fosa nazalaE.

(pag. 720)

S1234070. Chistul nazo-palatin:

se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centraliA.cresterea in dimensiuni este extrem de rapida, fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viataB.

este un chist odontogen de dezvoltareC.

aspectul radiografic este caracteristic, o radiotransparenta in forma de inima cu varful in josD.

se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodensE.



12/234


(pag. 719-720)

S1234071. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:

perioada de crestere rapidaA.

suprainfectarea chistuluiB.

perioada de latentaC.

perioada de exteriorizareD. recidivarea chistuluiE.

(pag. 723)

S1234072. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive, acestea fiind:

perioada de germinare rapida in viata intrauterinaA.

perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent, mai rar intraosoasaB.

perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent, mai rar extraosoasaC.

perioda de interiorizareD.

perioada de exteriorizareE.

(pag. 723)

S1234073. Complicatiile chisturilor maxilare sunt:

degenerescenta malignaA.

ruperea peretelui chisticB.

avulsia spontana a dintilorC.

fractura spontana"in os patologic"a mandibuleiD.

osteomielitaE.

(pag. 725)

S1234074. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu:

tumora cu mieloplaxeA.diverticuli sinusaliB.

cancer de infrastructuraC.

osteomielita maxilaruluiD.

ameloblastomE.

(pag. 721)

S1234075. In cadrul sindromului Gorlin, chisturile primordiale se asociaza cu:

nevomatoza bazocelularaA.

modificari oculareB.

displazii de smalt si dentinaC.poliartrita reumatoidaD.

modificari vertebraleE.

(pag. 715)

S1234076. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:

cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazaleA.

in chisturile supurate,cand colectia este in tensiuneB.

in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizanteC.

in chisturile din unghiul mandibuleiD.

cand starea generala a pacientului nu permite cura radicalaE.

(pag. 726)

S1234077. Lacuna esentiala a maxilarelor este:

chist hemoragic cu extravazareA.



13/234


chist osos solitaryB.

chist fisuralC.

chist marginal posteriorD.

chist extraososE.

(pag. 732)

S1234078. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:risc crescut de transformare malignaA.

are coloratie albastruieB.

recidiveaza frecventC.

continutul chistic este citrin,usor hemoragicD.

este usor sensibil la presiuneE.

(pag. 718)

S1334079. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt:

Sectionarea nervului facialA.

Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular importantB.

Lezarea trunchiurilor nervoaseC.

Fracturarea mandibuleiD.

Sectionarea canalului StenonE.

(pag. 730)

S1334080. Chisturile epiteliale pot fi:

Chisturi odontogene de origine inflamatorieA.

Chisturi odontogene de dezvoltareB.

Chisturi epiteliale neodontogeneC.

Chisturi osoase anevrismaleD.

Chisturi osoase idiopaticeE.

(pag. 714)

S1334081. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:

Chistul radicularA.

Chistul colateral inflamatorB.

Chistul rezidualC.

Chistul globulo-maxilarD.

Chistul anevrismalE.

(pag. 714)

S1334082. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu:

Displazia fibroasaA.

CondromulB.

Chistul dermoidC.

Tumora cu mieloplaxeD.

Carcinomul adenoid chisticE.

(pag. 724)

S1334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-unplan de tesut:

DensA.

FibrosB.

SubtireC.

LaxD.



14/234


Cu infiltratie cronica limfoplasmocitaraE.

(pag. 722)

S1334084. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este:

RapidaA.

indelungataB.

AsimptomaticaC. DureroasaD.

insotita de congestia partilor moiE.

(pag. 724)

S1334085. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este.

Incizie, drenajA.

Trepanarea lacunei coroaneiB.

Chiuretarea si avivarea peretilor ososiC.

Plombarea cavitaii cu grefe osoaseD.

MarsupializareaE.

(pag. 733)

S1434086. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu:

osteomielita maxilaruluiA.

fractura spontana"in os patologic"B.

sinuzita maxilaraC.

hemoragie prin erodarea vaselor sanguineD.

degenerescenta malignaE.

(pag. 725)

S1434087. Continutul chistului radicular poate fi:lichid sero-citrinA.

lichid clar, ca"apa de stanca"B.

lichid de aspect laptosC.

lichid socolatiuD.

lichid purulentE.

(pag. 723)

S1434088. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:

tumora cu mieloplaxeA.

chistul sebaceuB.lipomulC.

condromul maxilaruluiD.

carcinomul maxilaruluiE.

(pag. 724)

S1434089. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constata:

deformarea tablei osoase vestibulareA.

bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid"B.

zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa duraC.

infiltrarea si aderena parilor moi invecinateD. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionaliE.

(pag. 724)

S1434090. in perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinic



15/234


evidentiaza:

prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulparaA.

absenta dintelui de pe arcadaB.

persistenta unui dinte temporarC.

dureri cu caracter de parodontita apicalaD.

deformarea reliefului ososE.

(pag. 724)

S1534091. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular:

serocitrin;A.

pastos;B.

socolatiu;C.

purulent;D.

laptos.E.

(pag. 723)

S1534092. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial:

este chist extraosos;A.

este chist intraosos;B.

sterge santul nazogenian;C.

sterge sanul labiomentonier;D.

se poate suprainfecta.E.

(pag. 720)

S1534093. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin:

inclina convergent incisivii centrali superiori;A.

poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine;B.

intotdeauna este centrat pe dinti vitali;C.

este chist odontogen;D.

are aspect radiografic de"inima".E.

(pag. 719)

S1534094. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar:

fractura"in os patologic";A.

osteoradionecroza;B.

infectarea;C.

degenerare maligna;D.

cicatrizare.E.

(pag. 725)

S1534095. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II):

incizia Partsch;A.

incizia Pichler;B.

incizia"in romb";C.

incizia verticala;D.

incizia"in trapez".E.

(pag. 728)

S1534096. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu:

abcesul vestibular;A.

abcesul palatin;B.

furunculul nazal;C.



16/234


abcesul mentonier;D.

chist salivar labial superior.E.

(pag. 720)

S1534097. in ce consta chistotomia (Partsch I):

incizie"in trapez";A.

suprimarea unui perete al cavitatii chistice;B. deschiderea sinusului maxilar;C.

transformarea cavitaii chistice intr-o anexa a cavitaii orale;D.

sutura stransa a mucoasei orale.E.

(pag. 726)

S1534098. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt:

keratochistul;A.

chisturi supurate, in tensiune;B.

cand exista riscul dehiscentei;C.

in chisturi parasinusale;D.

chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii.E.

(pag. 726)

S1534099. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu:

biovitroceramica;A.

folii din titan;B.

spongie din creasta iliaca;C.

burei de fibrina;D.

ciment parodontal.E.

(pag. 730)

S1634100. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt:

au o membrana friabila, cu multiple zone de aderentaA.

se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologicB.

Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloraceticC.

Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1%D.

Se indeparteaza eventualele invazii microchisticeE.

(pag. 728)

S1634101. Chistectomia:

operatia Partsch IIA.consta in suprimarea totala a membranei chisticeB.

este indicata doar in chisturile maxilare odontogeneC.

implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicatiD.

este metoda de tratament de electieE.

(pag. 727)

S1634102. Chistul radicular microscopic este alcatuit din:

la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistentA.

intermediar tesut conjunctiv lax bogat vascularizatB.

infiltrat inflamator limfoplasmocitarC. strat intern cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizateD.

in interior lichid chistic de aspect mucoidE.

(pag. 722)



17/234


S1634103. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin:

apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertiafrenului buzei superioare

A.

se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust saratB.

hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioaraC.

incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantareD.

examenul radiografic este caracteristic, reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima.E.(pag. 719)

S1634104. Complicatiile chisturilor de maxilar:

infectarea chistuluiA.

fractura spontana in os patologic a mandibuleiB.

hipoestezia permanenta in teritoriul n. mentonierC.

degenerescenta malignaD.

recidiva pentru keratochist in proportie de 10-15%E.

(pag. 725)

S1634105. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri:

chist osos simpluA.

chist osos solitarB.

chist hemoragic de extravazareC.

chist primordialD.

chist marginalE.

(pag. 733)

S1634106. Marsupializarea:

metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch IA.

consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucaleB.este indicata in chisturile supurateC.

este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomiaD.

este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chisticeE.

(pag. 726)

S1634107. Tratamentul chistului osos solitar consta in:

chistectomieA.

trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososiB.

plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramicaC.

se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizonD.injectarea intracavitara de acid tricloraceticE.

(pag. 733)

S1634108. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii:

crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologiceA.

conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupeB.

conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc.C.

extractia dintilor sanatosi limitrofiD.

decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie.E.

(pag. 726)

S2134109. Chisturile neepiteliale sunt urmtoarele, cu excepia (clasificarea Shear, 1983):

Chistul median mandibularA.

Chistul osos anevrismalB.



18/234


Chistul osos simplu traumaticC.

Caviti osoase idiopaticeD.

KeratochistulE.

(pag. 714)

S2134110. Complicaiile chisturilor pot fi:

Degenerescena malignA. Infectarea chistuluiB.

EpistaxisulC.

Fractura spontan n os patologic a mandibuleiD.

Deschiderea sinusului maxilarE.

(pag. 725)

S2134111. Cura radical, ca metod de tratament a chisturilor de maxilar:

Constituie metoda de elecieA.

Const n extirparea complet a membranei chisticeB.

Se mai numete i operaia tip Partsch IIC.

Se mai numete i marsupializareD.

Este indicat cnd starea general a pacientului este precarE.

(pag. 727)

S2134112. Diagnosticul diferenial al chistului globulo-maxilar se face cu:

AmeloblastomulA.

Chistul periodontal lateralB.

Tumora cu mieloplaxeC.

Chistul folicular (dentiger)D.

Lacuna esenialE.

(pag. 721)

S2134113. Diagnosticul diferenial al chistului nazo-labial se face cu:

Abcesele vestibulareA.

Chistul salivar labial superiorB.

Chistul gingival al sugaruluiC.

Chistul rezidualD.

Furunculul nazalE.

(pag. 720)

S2134114. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear,1983):

Chistul radicularA.

Chistul paradentarB.

Chistul gingival al adultuluiC.

Chistul rezidualD.

Chistul globulo-maxilarE.

(pag. 714)

S2134115. Marsupializarea este indicat:

n chisturile supurate, cnd colecia este n tensiuneA.

La tineriB.

n chisturile de dimensiuni miciC.

n chisturile voluminoase ale mandibulei, cnd exist risc de fractur n os patologicD.

Cnd starea general a pacientului nu permite cura radicalE.



19/234


(pag. 726)

S2234116. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular:

este mai frecvent intre 20-40 aniA.

se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporariB.

are intotdeauna forma sfericaC.

peretele chistului este in general usor decolabil de planul ososD.

peretele chistului este multistratificatE.

(pag. 721-722)

S2234117. Din punct de vedere microscopic,chistul radicular are urmatoarea sructura:

un strat extern fomat din tesut epitelialA.

un strat extern format din tesut conjunctiv densB.

un strat intermediarC.

un strat intern format din tesut conjunctiv laxD.

un strat intern format din epiteliu de tip pavimentosE.

(pag. 722)

S2234118. Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular:

se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal internA.

apare in special la dintii permanentiB.

marimea este variabila,de la 1 la 7-8 cmC.

se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devitalD.

continutul chistic este un lichid sero-citrin,filant,continand cristale de colesterinaE.

(pag. 722)

S2234119. Chistul lateral periodontal(inflamator):

se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberantA.se dezvolta la nivelul unei cai falseB.

se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculareC.

are structura diferita fata de a chistului periapicalD.

apare lateral de apexul unui dinte vitalE.

(pag. 723)

S2234120. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:

perioada de crestere rapidaA.

suprainfectarea chistuluiB.

perioada de dezvoltare latentaC.

perioada de exteriorizareD.

recidivarea chistuluiE.

(pag. 723)

S2234121. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive,acestea fiind:

perioada de germinare rapida in viata intrauterinaA.

perioada de dezvoltare apida,extraosoasa mai frecvent,mai rar intraosoasaB.

perioada de dezvoltare lenta,intraosoasa mai frecvent,mai rar extraosoasaC.

perioada de interiorizareD.

perioada de exteriorizareE.

(pag. 723)

S2234122. Perioada de latenta a evolutei chisturilor:

prezinta o simptomatologie zgomotoasaA.



20/234


este de regula indelungata,asimptomaticaB.

se asociaza uneori cu dureri nevralgiformeC.

este inconstantaD.

este perioada in care diagnosticul este evidentE.

(pag. 724)

S2234123. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor:deformarea conturului ososA.

semnul DupuytrenB.

mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsieneC.

partile moi sunt nemodificate,doar impinse de chistul subiacentD.

dintii adiacenti sunt expulzati din osE.

(pag. 724)

S2234124. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu:

ameloblastomulA.

osteodistrofiile maxilarelorB.

chistul dermoidC.

tumora cu mieloplaxeD.

carcinomul adenoid chisticE.

(pag. 724)

S2234125. In categoria chisturilor fisurale intra :

chistul folicularA.

chistul globulo-maxilarB.

chistul median palatin posteriorC.

chistul paradentarD.

chistul osos anevrismalE.

(pag. 714)

S2234126. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar,in categoria chisturilor de dezvoltare intra:

chistul gingival al sugaruluiA.


chistul lateral periodontalC.

chistul dermoidD.

chistul calcifiat odontogenE.

(pag. 714)

S2234127. Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt:

la mandibula in dreptul caninuluiA.

la maxilar in zona incisivo-caninaB.

la mandibula in regiunea molaraC.

la maxilar in regiunea molaraD.

atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilorE.

(pag. 715)

S2234128. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu:

nevomatoza bazocelularaA. modificari oculareB.

displazii de smalt si dentinaC.

poliartrita reumatoidaD.

modificari vertebraleE.



21/234


(pag. 715)

S2234129. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara:

apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolteA.

apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilarB.

se mai numeste si chist de eruptieC.

evolueaza cu durere atroceD.

se malignizeaza in majoritatea cazurilorE.

(pag. 715-716)

S2234130. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici:

este un chist primordialA.

apare in sindromul GorlinB.

provine din organul adamantinC.

membrana chistica se insera la coletul dintelui inclusD.

uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dintiE.

(pag. 716-717)

S2234131. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:

risc crescut de transformare malignaA.

are coloratie albastruieB.

recidiveaza frecventC.

continutul chistic este citrin,usor hemoragicD.

este usor sensibil la presiuneE.

(pag. 718)

S2234132. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia:

condromulA.goma sifiliticaB.

carcinomul adenoid chisticC.

abcesul laterofaringianD.

tumora cu mieloplaxeE.

(pag. 724)

S2234133. Caile de infectare a chisturilor pot fi:

de la focarul de gangrena dentaraA.

printr-o plaga postextractionalaB.

pe cale retrograda,de la o infectie sinusalaC.

pe calea canalului mandibularD.

pe cale hematogenaE.

(pag. 725)

S2234134. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie:

mucoasa si tegumentul sunt congestionateA.

dureri viiB.

stare generala nealterataC.

stare febrilaD.

nu prezinta nici un fel de simptomatologieE.

(pag. 725)

S2234135. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara:

infectarea chistului pe cale hematogenaA.



22/234


infectarea chistului printr-o punctie exploratorieB.

degenerescenta malignaC.

ruperea peretelui chisticD.

nevralgie trigeminala esentialaE.

(pag. 725)

S2234136. In urma ruperii peretelui chistic se produce:deschiderea chistului in cavitatea bucalaA.

fistule persistenteB.

fractura "in os patologic"C.

degenerescenta malignaD.

osteomielita mandibuleiE.

(pag. 725)

S2234137. Degenerescenta maligna a chisturilor:

apare foarte frecventA.

se produce dupa extirpari incompleteB.

se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizanteC.

apare exceptionalD.

apare mai ales in cazul keratochisturilorE.

(pag. 725)

S2234138. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii:

conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupeA.

conservarea structurilor invecinateB.

extractia tuturor dintilor implicatiC.

pastrarea unei portiuni din membrana chisticaD.

indepartarea completa a tesuturilor patologiceE.

(pag. 726)

S2234139. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include:

punctia evacuatorieA.

extractia dintilor adiacenti chistuluiB.

tratamentul chirurgicalC.

rezectia segmentaraD.

rezectia apicalaE.

(pag. 726)

S2234140. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt:

marsupializareaA.

punctia evacuatorieB.

cura radicalaC.

drenajul continutului chistic prin tub de polietilenD.

incizia si drenajulE.

(pag. 726)

S2234141. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:

este un chist intraososA. este situat juxtaososB.

este dureros spontan si la palpareC.

tratamentul de electie este enucleereaD.

apare foarte frecventE.



23/234


(pag. 718-719)

S2234142. Chisturile neodontogene sunt:

chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilorA.

cunoscute si sub denumirea de chisturi fisuraleB.

chistul osos anevrismal si chistul rezidualC.

cu evolutie rapida spre malignizareD.

de origine inflamatorieE.

(pag. 719)

S2234143. Chistul nazopalatin:

se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centraliA.

cresterea in dimensiuni este extrem de rapida,fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viataB.

este un chist odontogen de dezvoltareC.

aspectul radiografic este caracteristic,o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in josD.

se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodensE.

(pag. 719-720)

S2234144. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de:

chist median anterior al maxilaruluiA.

chist dermoidB.

chist mucoidC.

chistul canalului incisivD.

chist osos idiopaticE.

(pag. 719)

S2234145. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara:

evolutia foarte rapidaA.apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara medianaB.

este intalnit numai la varste tinereC.

incisivii centrali sunt intotdeauna vitaliD.

poate evolua cu mobilitate dentaraE.

(pag. 719)

S2234146. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici:

este un chist cu evolutie endosinusalaA.

se mai numeste si chist nazo-labialB.

este un chist extraososC.

este de origine inflamatorieD.

este situat in grosimea buzei inferioareE.

(pag. 720)

S2234147. Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:


este de origine inflamatorieB.

se face diagnostic diferential cu abcese vestibulareC.

prezinta risc crescut de transfrmare malignaD.

prin crestere poate obstrua fosa nazalaE.

(pag. 720)

S2234148. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu:

abcesul palatinalA.



24/234


abcesul vestibularB.

furunculul nazalC.

chistul sebaceuD.

chistul salivar labial superiorE.

(pag. 720)

S2234149. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu:tumora cu mieloplaxeA.

diverticuli sinusaliB.

cancer de infrastructuraC.

osteomielita maxilaruluiD.

ameloblastomE.

(pag. 721)

S2234150. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:

este de origine inflamatorieA.

este un chist neodontogen de dezvoltareB.

se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superioriC.

exteriorizarea se produce oralD.

diagnosticul diferential se face cu chistul radicularE.

(pag. 721)

S2234151. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:

cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazalaA.

in chisturile supurate cand colectia este in tensiuneB.

in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizanteC.

in chisturile din unghiul mandibuleiD.

cand starea generala a pacientului nu permite cura radicalaE.

(pag. 726)

S2234152. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt:

pastrarea unei parti din membrana chisticaA.

timpul scurt de vindecareB.

timp indelungat de vindecare si supraveghereC.

extirparea in totalitate a membranei chisticeD.

este o metoda curativaE.

(pag. 726)

S2234153. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri,cu exceptia:

in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentariA.

in chisturi supurateB.

numai chisturi neodontogeneC.

in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic"D.

cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exteriorE.

(pag. 726)

S2234154. Operatia tip Partsch I este:

marsupializarea chistuluiA. chistotomieB.

chistectomieC.

cura radicalaD.

metoda de electie in tratamentul chisturilorE.



25/234


(pag. 726)

S2234155. Cura radicala a chistului:

se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogeneA.

se aplica in chisturile inflamatoriiB.

se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogeneC.

constituie metoda de electieD.

se aplica numai in chisturile inflamatoriiE.

(pag. 727)

S2234156. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt:

perforarea mucoasei nazaleA.

edemB.

perforarea mucoasei sinusaleC.

tulburari de sensibilitateD.

lezarea trunchiurilor nervoaseE.

(pag. 730-731)

S2234157. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica:

protejarea cu un decolator a trunchiului nervosA.

exercitarea unei elongari exagerateB.

manopere blande de decolareC.

sectionarea nervuluiD.

tehnici de microchirurgieE.

(pag. 731)

S2234158. Printre complicatiile chistectomiei se numara:

edemul postoperatorA.durerile postoperatoriiB.

hematomul intracavitar evolutivC.

supuratiaD.

perforarea sau sectionarea unui pachet vascular importantE.

(pag. 731)

S2234159. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar:

este metoda de electieA.

este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazalaB.

are avantajul ca se pot proteja crestele alveolareC.

are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai siguraD.

este identica cu operatia tip Partsch IIE.

(pag. 732)

S2234160. Lacuna esentiala a maxilarelor este:

chist hemoragic cu extravazareA.

chist osos solitarB.

chist fisuralC.

chist marginal posteriorD.

chist extraososE.

(pag. 732)

S2234161. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi:

lichid hemoragicA.



26/234


lichid sero-citrinB.

aerC.

tesut moaleD.

colesterinaE.

(pag. 733)

S2234162. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este:la nivelul ramurilor mandibulareA.

la nivelul simfizei mentoniereB.

la nivelul unghiului mandibularC.

la nivelul tuberozitatii maxilareD.

la nivelul maxilarului superiorE.

(pag. 733)

S2234163. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu:

chisturile odontogeneA.

displazia fibroasaB.

carcinomul adenoid chisticC.

tumora cu mieloplaxeD.

ameloblastomulE.

(pag. 733)

S2234164. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu:

chistul anevrismalA.

chistul mucoidB.

chistul dermoidC.

granulomul central cu celule giganteD.

cilindromulE.

(pag. 733)

S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din:

organul smaltului nedezvoltatA.

resturi ale canalului nazo-palatinB.

incluzii de epiteliu glandular salivarC.

resturile MalassezD.

resturi de epiteliu care acopera procesele embrionareE.

(pag. 713)

S2234166. Chisturile neepiteliale sunt:

pseudochisturiA.

chisturi inflamatoriiB.

cavitati esentiale StafneC.

chisturi de dezvoltareD.

chisturi mucoideE.

(pag. 713)

S2234167. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza:

chistul osos hemoragic solitarA. chistul osos anevrismalB.

chistul dermoidC.

chistul sebaceuD.

chistul radicularE.



27/234


(pag. 714)

S2234168. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului:

sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugaruluiA.

are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mmB.

sunt foarte durerosiC.

necesita tratament de urgentaD.

sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoareE.

(pag. 714)

S2234169. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi:

anomalii vertebraleA.

anomalii costaleB.

retard mentalC.

malformatii cardiaceD.

nevomatoza bazocelularaE.

(pag. 715)

S2234170. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici:

se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinteA.

se dezvolta in locul unui dinteB.

se mai numeste si chist primordialC.

este de origine inflamatoieD.

apare in proportie egala maxilar:mandibulaE.

(pag. 715)

S2234171. Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger:

chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendentA.provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formareB.

este un chist inflamatorC.

se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzieD.

simptomatologia este foarte zgomotoasaE.

(pag. 716-717)

S2234172. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere:

este localizat profund in osA.

dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucosB.

chistul are coloratie albastruieC.

este usor sensibil la presiuneD.

continutul este laptosE.

(pag. 717-718)

S2234173. Chistul de eruptie:

are un continut citrin,usor hemoragicA.

apare mai frecvent legat de dintii temporariB.

se mai numeste si chist folicularC.

tratamentul de electie consta in extractia dinteluiD.

este un chist juxtaososE.

(pag. 717-718)

S2234174. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase:

chistul radicularA.



28/234


chistul nazo-labialB.

chistul periodontal lateralC.

chistul calcifiat odontogenD.

chistul globulo-maxilarE.

(pag. 718-720)

S2234175. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici:continutul are un aspect mucoidA.

cresterea in dimensiuni este extrem de lentaB.

incisivii centrali sunt intotdeauna devitaliC.

este dureros spontan si la palpareD.

are forma de inimaE.

(pag. 719)

S2234176. chistul nazo-palatin poate evolua:

palatinalA.

vestibularB.

endosinusalC.

foarte rapidD.

foarte lentE.

(pag. 719)

S2234177. Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu:

chist dentiger al unui meziodensA.


doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centraliC.

chistul nazo-labialD.

cancer de infrastructuraE.

(pag. 719-720)

S2234178. Chistul nazo-alveolar:


se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilarB.

este un chist neodontogenC.

este o varianta a chistului nazo-palatinD.

este situat in osul maxilarE.

(pag. 720)

S2234179. Chistul globulo-maxilar este situat:

intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superioriA.

intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferioriB.

la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal internC.

la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal externD.

intre radacinile incisivilor centraliE.

(pag. 720-721)

S2234180. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu:

chistul salivar labial superiorA. chistul mucoidB.

chistul radicular cu punct de plecare caninul superiorC.

chistul sebaceuD.

furunculul nazalE.



29/234


(pag. 720)

S2234181. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici:

este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilareA.

localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibulaB.

este intalnit frecvent pana la varsta de 10 aniC.

peretele chistic este tristratificatD.

se face doar tratament conservativE.

(pag. 721-722)

S2234182. Infectia chistului duce la:

ingrosarea peretelui chisticA.

aderenta la peretele ososB.

hiperplazia epiteliuluiC.

distructia epiteliuluiD.

rezorbtia chistuluiE.

(pag. 723)

S2234183. Continutul chistului radicular:

este un lichid sero-citrinA.

contine cristale de colesterinaB.

are aspect murdarC.

devine purulent in cazul unei infectii supraadaugateD.

este de consistenta duraE.

(pag. 723)

S2234184. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie:

apare de regula in gingia fixaA.are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapicalB.

dintele adiacent este vitalC.

apare numai pe dintii temporariD.

apare la nivelul unei cai falseE.

(pag. 723)

S2234185. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela:

prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulparaA.

prezenta unui rest radicular pe arcadaB.

persistenta unui dinte temporarC.

dureri violenteD.

tablia osoasa deformataE.

(pag. 724)

S2234186. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:

tumori maligne in stadiu avansatA.

tumori benigneB.

tumori maligne in stadiul de debutC.

tumori de parti moiD.

osteodistrofiile maxilarelorE.

(pag. 724)

S2234187. In perioada de exteriorizare a chisturilor:

apare semnul DupuytrenA.



30/234


apare la palpare senzatia de "minge de celuloid"B.

mucoasa endobucala acoperitoare este lezataC.

durerile sunt insuportabileD.

stare generala alterataE.

(pag. 724)

S2234188. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu:bureti hemostatici rezorbabili de fibrinaA.

hetero si homotransplante osoaseB.

material autopolimerizabilC.

hidroxilapatitaD.

biovitroceramicaE.

(pag. 730)

S2234189. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu:

chisturile foliculareA.

keratochistulB.

ameloblastomulC.

keratoacantomulD.

cilindromulE.

(pag. 718)

S2234190. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu:

ameloblastomulA.

chistul dermoidB.

un dinte inclusC.

odontomulD.

chistul globulo-maxilarE.

(pag. 719)

S2334191. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:

Chistul radicularA.

Chistul colateral inflamatorB.

Chistul rezidualC.


Chistul anevrismalE.

(pag. 714)

S2334192. Chisturile neodontogene sunt:

CheratochisturiA.

Chistul globulo-maxilarB.

Chistul nazo- labialC.

Chistul nazopalatinD.

Chist osos esenialE.

(pag. 719)

S2334193. Peretele chistului radicular este alctuit din esut conjunctiv reprezentat la exterior printr-unplan de esut:

DensA.

FibrosB.

SubireC.

LaxD.



31/234


Cu infiltraie cronic limfoplasmocitarE.

(pag. 722)

S2334194. Chisturile epiteliale pot fi:

Chisturi odontogene de origine inflamatorieA.

Chisturi odontogene de dezvoltareB.

Chisturi epiteliale neodontogeneC. Chisturi osoase anevrismaleD.

Chisturi osoase idiopaticeE.

(pag. 714)

S2334195. Diagnosticul diferenial al chistului nazo-labial se face cu:

Abcesul vestibularA.

Adenomul pleomorfB.

Chistul radicular al caninului superiorC.

Furunculul nazalD.

Chistul salivar labial superiorE.

(pag. 720)

S2334196. Complicaiile chisturilor pot fi:

Infectarea chistuluiA.

Degenerescen malignB.

Fractura spontan n os patologicC.

OsteomielitD.

DiplopieE.

(pag. 725)

S2334197. Tratamentul lacunei eseniale a maxilarului const n:Incizie, drenajA.

Trepanarea lacunei osoaseB.

Chiuretarea i avivarea pereilor osoiC.

Plombarea cavitii cu grefe osoaseD.

MarsupializareaE.

(pag. 733)

S2334198. Accidentele intraoperatorii n tratamentul chisturilor maxilare sunt:

Secionarea nervului facialA.

Perforarea sau secionarea unui pachet vascular importantB.Lezarea trunchiurilor nervoaseC.

Fracturarea mandibuleiD.

Secionarea canalului StenonE.

(pag. 731)

S2334199. Perioada de laten n evoluia chisturilor de maxilar este:

RapidA.

ndelungatB.

AsimptomaticC.

DureroasD. nsoit de congestia prilor moiE.

(pag. 724)

S2334200. Diagnosticul diferenial clinic al chistului de maxilar se face cu:



32/234


Displazia fibroasA.

CondromulB.

Chistul dermoidC.

Tumora cu mieloplaxeD.

Carcinomul adenoid chisticE.

(pag. 724)

S2334201. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda:

podeaua fosei nazaleA.

bolta palatinB.

incisivul lateralC.

sinusul maxilarD.

spina nazal anterioarE.

(pag. 716)

S2334202. Chistul de erupie are urmtoarele caracteristici:

coloraia albstruieA.

elasticB.

fluctuentC.

uor sensibil la presiuneD.

durerosE.

(pag. 718)

S2334203. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt:

o perioad de exteriorizareA.

o perioad de evoluie rapidB.

o perioad de dezvoltare lentC.

o perioad de dezvoltare intraosoasD.o perioad de dezvoltare n pusee succesiveE.

(pag. 723)

S2534204. Chistul periodontal lateral:

este un chist mic cu perete subireA.

se dezvolt lateral n raport cu rdcina unui dinte devitalB.

poate fi gsit la orice grup de diniC.

poate fi gsit numai la nivelul molarilorD.

cel mai adesea se formeaz pe faa distal a molarului 3 maxilar.E.

(pag. 718)

S2634205. Pentru a preveni sau a trata disfuncia ocluzal la bolnavii parodontotici, se practic:

ajustarea prin lefuire a suprafeelor ocluzaleA.

restaurri proteticeB.

tratamentul proceselor carioaseC.

tratamente ortodonticeD.

imobilizriE.

(pag. 279)

S2634206. Sistemele de imobilizare se clasific dup urmtoarele criterii:perioada de timp n care se menine imobilizareaA.

n funcie de gradul de mobilitate dentarB.

n funcie de starea pulpei dentareC.

relaia dintre sistemul de imobilizare i dinii angrenaiD.



33/234


n funcie de modalitatea de realizare.E.

(pag. 294)

S2634207. Imobilizarea permanent prin mijloace fixe se realizeaz cu:

gutiere din rini acrilice auto- sau termopolimerizabileA.

benzi metalice, ortodonticeB.

coroane acrilice reunite ntre eleC. puni stabilizatoareD.

coroane semifizionomice sau de substituie reunite.E.

(pag. 311)

S2634208. ina Mamlock:

este folosit la imobilizarea dinilor frontali vitaliA.

este un mijloc de imobilizare temporarB.

are rigiditate deosebitC.

prezint aspect fizionomicD.

are durabilitate mare.E.

(pag. 312)

S2634209. Imobilizarea intracorona a dinilor laterali cu amalgam:

se realizeaz prin crearea unui simplu an ocluzalA.

reprezint un mijloc de imobilizare temporarB.

se realizeaz prin crearea unor caviti clasice de clasa a II-aC.

poate fi mbuntit prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-CoD.

urmrete imobilizarea mai multor dini laterali mobili ntre ei.E.

(pag. 309)

S2634210. Ligaturile din srm de vipl, cupru, aur, folosite ca mijloace de imobilizare temporar, auurmtoarele dezavantaje:

constituie un factor de retenie pentru detritusurile alimentareA.

necesit corectri periodice, activri, care sunt o surs potenial de rupere a srmeiB.

se pot aplica numai la dinii lateraliC.

executate incorect exercit traumatisme la nivelul prilor moi: buze, obraji, limbD.

pot aluneca spre cervical.E.

(pag. 299)

S2634211. Imobilizarea temporar:

este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinilor parodontoticeA. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite ntre eleB.

se realizeaz prin ligaturi metalice din srm de viplC.

se realizeaz cu aparate ortodonticeD.

se realizeaz cu ajutorul gutierelor acrilice.E.

(pag. 295-296)

S2634212. Imobilizarea prin ligatur de srm n 8:

este un mijloc de imobilizare permanentA.

se face cu srm de vipl de 0,25 mmB.

se aplic pe dinii lateraliC.

executat incorect produce leziuni ale prilor moi nvecinateD.

constituie un factor de retenie pentru resturile alimentare.E.

(pag. 299)



34/234


S2834213. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte:

chistul radicularA.

chistul de eruptieB.

chistul lateral periodontalC.

chistul rezidualD.

chistul dentigerE.

(pag. 714)

S2834214. Keratochistul odontogen are caracteristic:

apare mai frecvent la maxilarA.

este localizat mai frecvent la mandibulaB.

localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventaC.

evolueaza in unghiul mandibularD.

evolueaza catre ramul ascendentE.

(pag. 715)

S2834215. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu:

Chistul nazo-palatinA.

Chistul nazo-labialB.

Chistul periodontal lateralC.


Chistul rezidualE.

(pag. 719)

S2834216. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu:

Abcesul vestibularA.

Chistul radicular al caninului superiorB.

Chistul nazo-alvelarC.

Furunculul nazalD.

Chistul salivar labial superiorE.

(pag. 720)

S2834217. Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu:

Apexul unui dinte devitalA.

Un dinte vitalB.

Un canal aberrantC.

O cale falsaD.

O fractura radicularaE.

(pag. 723)

S2834218. Chistul residual se dezvolta din:

Un granulom apicalA.

Chist radicular care nu a fost chiuretatB.

Un chist periodontal insufficient chiuretatC.

Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimalD.

degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiuE.

(pag. 723)

S2834219. Complicatiile chisturilor sunt reprezentate de:

InfectieA.

Fractura spontanaB.

Fractura in lemn verdeC.



35/234


Ruperea peretelui chisticD.

Degenerescenta malignaE.

(pag. 724)

S2934220. Chistul folicular:

este denumit si chist pericoronar;A.

se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor;B. se intalneste in deosebi la copii si adolescenti;C.

este denumit si chist rezidual;D.

este denumit si chist periodontal apical.E.

(pag. 716)

S2934221. Chistul nazopalatin:

reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;A.

situat interincisiv inferior;B.

ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive;C.

poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;D.

se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.E.

(pag. 719)

S2934222. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:

chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);A.

chistul nazo-palatin (nazal alveolar);B.

chistul globulo-maxilar;C.

chistul de eruptie;D.

chistul dentiger.E.

(pag. 714)

S2934223. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:

chistul radicular;A.

chistul de eruptie;B.

chistul rezidual;C.

chistul dentiger;D.

chistul primordial.E.

(pag. 714)



36/234


Tema nr. 35

Leziuni orale cu potenial de malignizare

BIBLIOGRAFIE:

2. C. Burlibaa - Chirurgie orali maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1235001. Obiectiv, eritroplazia prezinta urmatoarele caracteristici:

este asimptomaticaA.

apare ca o placa alba cu diametrul mai mare de 5 mmB.

este dureroasa la palpareC.

apare ca o pata de culoare rosie vie,catifelataD.

senzatie de usturime la contactul cu alimente iritanteE.

(pag. 818)

S1335002. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG(1985) ca "o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prinstergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".

Lichenul planA.

EritroplaziaB.

LeucoplaziaC.

Lupusul eritematosD.

Candidoza oralaE.

(pag. 819-826)

S1335003. Dupa O.M.S. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este:

LeucoplaziaA.

EritroplaziaB.

Lichenul planC.

Lupusul eritematosD.

Papilomatoza floridaE.

(pag. 818-825)

S1335004. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de:

10-12%A.

5-25%B.

3-6%C.

50-60%D.

90%E.

(pag. 827)

S1435005. Discheratozele orale considerate carcinom"in situ"sunt:

eritroplaziileA.

leucoplaziileB.

manifestarile orale ale lichenului planC.

manifestarile orale ale lupusului eritematosD.papilomatoza fluorida a cavitatii oraleE.

(pag. 818)



37/234


S1435006. Keratoza actinica este consecinta:

expunerii prelungite la razele solareA.

transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionaleB.

arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatoriC.

aciunii unor ageni poluani industrialiD.

radiochimioterapieiE.

(pag. 826)

S1435007. Leucoplazia se manifesta clinic prin:

pete catifelate de culoare rosieA.

placa alb-sidefie, translucida ca fumul alb, laptoase sau alb-galbuiB.

retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de ferigaC.

zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertroficeD.

vilozitati fine, albe, cenusii sau rozeE.

(pag. 820)

S1435008. Nevii reprezinta:

carcinoame"in situ"ale tegumentelorA.

dermatoze precanceroaseB.

tumori cutanate de natura viroticaC.

displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare brunaD.

keratoze senileE.

(pag. 829)

S1435009. Radiodermitele cronice sunt provocate de:

efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelorA.

expunerea prelungita la actiunea razelor solareB.

factori geneticiC.

factori neuro-distroficiD.

factori imunitariE.

(pag. 827)

S1435010. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilo-faciale pot fi:

anestezia unor ramuri nervoase senzitiveA.

paralizia unor ramuri nervoase motoriiB.

odontalgia si mobilitatea dentaraC.

trismusulD.tota raspunsurile de mai susE.

(pag. 835)

S1535011. Care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa:

leucoplazia;A.

eritroplazia;B.

lichenul plan;C.

limba scrotala;D.

candidoza.E.

(pag. 818)

S1535012. Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul epidermoid din punct de vedere histopatologic:

displazia;A.

nuclei in mitoza;B.



38/234


pastrarea integritatii membranei bazale;C.

dezorganizarea arhitectonicii celulare;D.

nuclei"in palisada".E.

(pag. 819)

S1535013. Ce este tumora Ackermann?:

carcinom verucos;A. sarcom ;B.

epiteliom bazocelular;C.

epiteliom spinocelular;D.

keratoacantom.E.

(pag. 826)

S1535014. Ce investigatie poate diagnostica o eritroplazie:

coloratia vitala;A.

citologia exfoliativa;B.

biopsia;C.

tomografia computerizata;D.

antibiograma.E.

(pag. 819)

S1535015. Ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna:

candidoza;A.

lupusul;B.

eritroplazia;C.

leucoplazia;D.

papilomatoza.E.

(pag. 824)

S1535016. in tratamentul lichenului plan oral, Tetraciclina se administreaza:

1-2g/zi timp de 3-4 saptamani;A.

2-4g/zi timp de 6 saptamani;B.

0,5-1g/zi timp de 6-8 saptamani;C.

1g/zi timp de 1 saptamana;D.

1g/zi timp de 2 saptamani.E.

(pag. 834)

S1635017. Cornul cutanat:apare de obicei la persoane tinereA.

sediul este numai la nivelul pielii paroaseB.

nu prezinta risc de malignizareC.

dezvoltarea este rapida, dureroasaD.

apare in urma unor iritatii si traumatisme continuiE.

(pag. 827)

S1635018. Eritroplazia:

afecteaza cu preponderenta sexul femininA.

leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violaceeB. evolutia este de scurta durataC.

reactioneaza bine la tratamentD.

histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ"E.

(pag. 818)



39/234


S1635019. Keratozele actinice:

afesteaza in special adollescentiiA.

apare in urme expunerii prelungite la soareB.

leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperiteC.

se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosieD.

nu prezinta risc de malignizareE.

(pag. 827)

S1635020. Leucoplazia se poate localiza:

pe tegumentele expuse la soareA.

pe mucoasa obrazuluiB.

pe tegumentele acoperiteC.

pe mucoasa conjunctivalaD.

in santul intercuspidianE.

(pag. 820)

S1635021. Leucoplazia:poate fi inlaturata prin stergereA.

apare ca o pata albaB.

are diametrul mai mic de 0,5cmC.

este localizata numai retrocomisuralD.

evolutia bolii este de scurta durataE.

(pag. 819)

S1635022. Melanoza Dubreuilh:

este o afectiune cu risc scazut de malignizareA.

apare ca o leziune de culoare brunaB.afecteaza in special copiiiC.

sediul este oriunde pe suprsfata corpuluiD.

sexul feminin este mai afectatE.

(pag. 831)

S2135023. Acyclovirul se folosete n tratamentul:

Candidozei oraleA.

EritroplazieiB.

Lichenului plan oralC.

Leucoplaziei proase oraleD.

Lupusului eritematosE.

(pag. 822)

S2135024. Asociat cu prezena virusului Epstein-Barr este:

Leucoplazia proas oralA.

Lichenul plan oralB.

EritroplaziaC.

Candidoza oralD.

Papilomatoza oral floridE.

(pag. 822)

S2135025. Etiopatogenia lupusului eritematos este:

ViralA.

BacterianB.



40/234


AutoimunC.

Neuro-distroficD.

Uneori medicamentoasE.

(pag. 824)

S2135026. Exereza prin tehnica micrografic Mohs se folosete n tratamentul:

Lupusului eritematosA. Leucoplaziei proase oraleB.

EritroplazieiC.

Candidozei oraleD.

Papilomatozei orale florideE.

(pag. 819)

S2135027. Leucoplazia se caracterizeaz prin urmtoarele:

Posibil etiologie viralA.

Dimensiuni de pn la 5 mm diametruB.

Prin ndeprtarea stratului superficial se evideniaz microulceraiiC.

Frecven deloc neglijabil n cavitatea oralD.

Dispariia stratului cornos i granulosE.

(pag. 325-327)

S2235028. Eritroplazia, clinic subiectiv, se manifesta:

dureri spontane intermitenteA.

dureri provocate de agenti termiciB.

dureri iradianteC.

senzatii de arsuraD.

asimptomaticE.

(pag. 818)

S2235029. In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de:

lipsa structurii papilareA.

prezenta congestiei periferice in eritroplazieB.

lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplaziceC.

lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplaziceD.

prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplaziceE.

(pag. 819)

S2235030. care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasaleucoplaziaA.

eritroplaziaB.

lichenul planC.

limba scrotalaD.

candidozaE.

(pag. 818)

S2235031. ce diferentiaza eritoroplazia de carcinomul epidermoid din puct de vedere histopatologic

displaziaA.

nuclei in mitozaB. pastrarea integritatii membranei bazaleC.

dezorganizarea arhitectonicii celulareD.

nuclei "in palisada"E.

(pag. 819)



41/234


S2235032. pe baza carei investigatii se pune diagnosticul de certitudine d eritroplazie

coloratia vitalaA.

citologia exfoliativaB.

biopsiaC.

tomografia computerizataD.

antibiogramaE.

(pag. 819)

S2235033. leucoplazia

apare ca o pata albaA.

are diametrul mai mic de 5 mmB.

poate fi inlaturata prin stergereC.

afecteaza preponderent sexul femininD.

apare frecvent inainte de varsta de 40 de aniE.

(pag. 819, 820)

S2235034. prin diferente de potential in etiologia leucoplaziei actioneaza ca factori etiologicitutunulA.

alcoolulB.

lucrarile adjuncte incorect adaptateC.

lucrarile conjuncte incorect adaptateD.

bimetalismE.

(pag. 820)

S2235035. in leucoplazia verucoasa se recomanda

administrarea unei medicatii de protectie cu vitamina AA.

indepartarea factorilor iritativi localiB.aplicarea de substante causticeC.

badijonari cu pantotenat de calciuD.

tratamentul chirurgicalE.

(pag. 821)

S2235036. leucoplazia se poate localiza

pe tegumente expuse l soareA.

pe mucoasa obrazuluiB.

pe tegumente acoperiteC.

pe mucoasa conjunctivalaD.

in santul intercuspidianE.

(pag. 820)

S2235037. lichenul plan oral

este o keratoza cutaneo mucoasaA.

are o componenta displazica severaB.

este o leucokeratozaC.

este o metaplazie epidermoidaD.

este o varietate lezionala intalnita la persoane imunosupresateE.

(pag. 822)

S2235038. In tratamentul licheului plan oral tetraciclina se administreaza

1-2 g/zi timp de 3-4 saptamaniA.

2-4 g / zi timp de 6 saptamaniB.



42/234


0,5-1 g / zi timp de 6-8 saptamaniC.

1 g / zi timp de 1 saptamanaD.

1 g / zi timp de 2 saptamaniE.

(pag. 824)

S2235039. forma benigna a lupusului eritematos este

lupusul eritematos acut sistemicA. lupusul eritematos acut diseminatB.

lupo-eritematoviscerita malignaC.

lupo-eritematoviscerita benignaD.

lupusul eritematos cronic discoidE.

(pag. 824)

S2235040. eruptia din lupusul eritematos

are caracter simetricA.

se observa la nivelul fetelor, mainilorB.

este lenta, apreciat in ani si zeci de aniC.

apare ca o formatiune proeminenta, dura, keratozicaD.

este inconjurata de o colereta acantozicaE.

(pag. 824, 825)

S2235041. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita dePINDBORG(1985)ca "o pata sau placa alba,nu mai mica de 5mm diametru,care nu poate fi inlaturataprin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".

Lichenul planA.

EritroplaziaB.

LeucoplaziaC.

Lupusul eritematosD.Candidoza oralaE.

(pag. 819-826)

S2235042. Ce este tumora Ackerman?

carcinom verucosA.

keratoacantomB.

epiteliom bazocelularC.

sarcomD.

epiteliom spinocelularE.

(pag. 826)

S2235043. Tratamentul lupusului eritematos consta in:

administrarea de antipaludice de sintezaA.

administrarea de antibioticeB.

antiinflamatoare nesteroidieneC.

administrarea Tetraciclinei 1-2mg/ziD.

administrarea de Tigason 0,5-1mg/kg corp/ziE.

(pag. 825)

S2235044. Din punct de vedere histologic papilomatoza florida a cavitatii bucale:

prezinta un aspect benignA.prezinta un aspect malignB.

prezinta degenerescenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazaleC.

se caracterizeaza prin aparitia stratului cornos si fibrosD.



43/234


prezinta caracterele unui carcinom in situE.

(pag. 825)

S2235045. Candidoza orala:

reprezinta o deficienta a sistemului imunA.

este replicata in geneza cancerului oralB.

este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezionalC. este o leucokeratoza sau o metaplazie epidermoidaD.

este singura iesire precanceroasa a mucoasei oraleE.

(pag. 826)

S2235046. Keratozele actinice

afecteaza cu preponderenta persoanele tinere sub 30 de aniA.

presupun expuneri de scurta durata le razele solareB.


debutul este bruscD.

se prezinta sub formaunor pete pigmentare bine delimitateE.

(pag. 826)

S2235047. Riscul de malignizare a keratozelor actinice este de:

50%A.

100%B.

15%C.

10-12%D.

20%E.

(pag. 827)

S2235048. Keratoza actinica este consecinta:expunerii prelungite la razele solareA.

transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionaleB.

arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatoriC.

actiunii unor agenti poluanti industrialiD.

radiochimioterapieiE.

(pag. 826)

S2235049. ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna

candidozaA.

lupusulB.eritroplaziaC.

leucoplaziaD.

papilomatozaE.

(pag. 824)

S2235050. keratozele actinice

afecteaza in special adolescentiiA.

apar in urma expunerii prelungite la soareB.


se prezinta sub forma unor pete de culoare rosieD. nu prezinta risc d

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	bumerandru-andra
View:	226 times
Download:	0 times

stomatologie_part4

Documents