+ All Categories
Home > Documents > Stoica Adina HT}UCATIE PN-ASTNffiA A WN-A plastica - Clasa 6...Orice picturS, desen trebuie sX...

Stoica Adina HT}UCATIE PN-ASTNffiA A WN-A plastica - Clasa 6...Orice picturS, desen trebuie sX...

Date post: 07-Nov-2019
Category:
Upload: others
View: 7 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
11
Elena Stoica MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE Adina Serbinoiu Adina Grigore HT}UCATIE PN-ASTNffiA , GLASA A WN-A
Transcript

Elena Stoica

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Adina Serbinoiu Adina Grigore

HT}UCATIE PN-ASTNffiA,

GLASA A WN-A

CUPRINS

INSTRUCTTUNI DE UTTLTZARE A MANUALULUT ...............................5

CoMPETENTE GENERALE $r COMPETENTE SPECTFTCE.. .................7

Recapitulare - evaluare inifiali ......................9

1. Tehnici grafice - valoralia prin linie gi suprafali in creion gi cirbune.

2.Tratarea picturald ...........59

3. Tratarea decorativi .............

Nottr: Lucrdrile de arti la care nu sunt precizali autorii apartin coautorilor manualului.

SggfyJT_$r ALE TTMBA1uLuI rua s1,l,.gffi,Punctul Linia Forma

Orice picturS, desen trebuie sXtransmit5 o idee, r,rn gand, un mesaj.

Aceasta se poate realiza cu ajutorulelementelor de limbaj plastic: punct,linie, formi, volum, valoare, culoare etc,penku ci elementele de limbaj plastic au omu[ime de posibilitdli de expresie, sensurigi semnificafii.

Gdsegte elemen-tele de limbajplastic folosite si'w mesajul transmis

de fiecare dintre imaginilealiturate.

. EXPRESIVITATEA PUNCTULUI

Punctul in arta plasticdPuncful este orice formd plani de mici dimensiuni in raport cu suprafafa.

Efectul spafial al punctuluiPrin dispunerea lor pe o suprafaEd., punctele pot sugera apropiere - depdrtare,

greutate, l umin ozitate, sens.

Eintr-o picturi/ desen

formele din naturd potdeveni puncte (case, pomi,flori etc).

I-

E

Linia este un semn plastic, un rnijloc de comunicare a afectivitXtii gi a inteligen{eiumane. Are o mullime de posibilitigi de expresie, o suiti intreagi de sensuri gi desemnificalii. Aceasta poate transmite: siguranf5, nesiguranfi, hotirAre, vigoare, energie,sensibilitate, elegan{d etc.

-

Ca formd, linia poate fi:r nemodulati - pe parcursul ei are aceeagi grosime;o modulati - pe parcursul ei are diferite ingrogiri.Ca semn plastic, linia poate exprima armonie, migcare, viafi.*trtid-r,\ y-\ry -a s-q 1 ^A

Alege din'imaginea alSturath expresivitbs ale liniei

ftegx+sF, tKrff; ff ;" :,# :ry" *'

gb g"9;)$Y ::llffi:#l*uil:."'"prd care cornunicd o idee' un

S-ffid tfl ( @ *r *i;'i*, ::;' : ;r,i i i : : !:r,, ;i ; r p a s a u c' m p u s a

*'-'.r/.v,-:'<-':r t9 0 U{\-)

e

. FORMA. ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC

Forma reprezinti, ir general, aspecful exterior, infiligarea sub care se prezintiorice lucru, fiinli etc.

o formi cu doui dimensiuni (bidimensionald);artele vizuale, forma are doub ipostaze:

OA In aar-tmo formd cu trei dimensiuni (tridimensionali).in artele plastice,

forma este de doui tipuri:o forma spontand>

o imagine a unui obiectsau o structuri din naturi

o forma elaborati>forma creati de om prinactul de creafie, prin carepoate comunica idei, sen-timente etc.

Expresivitatea formei elaborate poate fi obginutd prin investirea ei cu anumiterela{ii de migcare, de lumind gi de culoare.

in funclie de liniile din care sunt compuse, formele au anumite expresivitdfi:

ffi

-ll.ei

o gAndire superioard, aspiralie, agresivitate (linie oblici);

r simbolul perfecfiunii, al miscirii (linia curbd).

Redd ideea de aspiralig initare, stabilitate, perfecfune, miEcare etc.Alege formele cu care vrei sX redai o stare, sd transmili o idee, un mesai cdtre privitor.Forma aleasi va fi transformatd adiugAnd in interior si in exterior tot ce doregtipentru a transmite ideea.

/\

(,n

'sa

.-.

cAnd spunem valorim, in pictur5, in desen" trebuie sd facem diferen{a dintrevaloare gi valorafie.

Valoarea este calitatea culorii prin care deosebim luminozitatea sau intunecimeaacesteia. A valora inseamnd a dirija logic Ei conqtient lumina gi umbra cu ajutorulgradafiilor creionului, ale cdrbunelui, ale culorii pe o suprafali pland (redarea luminiigi a umbrei).

Valoratia devine evidenti cAnd pe fiecare element desenat apar toate intensitdlilede lumini (redarea volumului).

Se valoreazi cu ajutorul liniilor alittrate sau suprapuse pe direc{ii diferite ftas_ udlA hagura inseamnd a alitura linii, grupuri de linii paralele, egale ca grosime,

trasate la aceeaEi distan{d una de cealalti.

Traseazi o spiralX mare. Suprapune o serie de alte spirale pe prima spiralX.Haqureazi unele forme, la alegere cu degradeuri de griuri (o gami). Ce aiobfinut?

tuHtF'e . LINIAVALORATA

Desenul presupune: raport, comparatie, proportie, armonie etc. Pentru a realizacAt mai bine toate acestea, se folosesc linia simpid gi linia modulati.

Linia modulatS, prin diferitele ei ingrosXri, poate deveni valoare.Linia valorati pune in evidenli lumina gi umbra. Partea luminati va fi redatd

cu linie subtire, fini Ei se va accentua in partea umbritd cu ingroEiri diferite.

o Deseneazi un cerc.o Traseazi o spirali in jurulcercului, cu o linie sublirenemodulatS. Pentru a valoralinia, accentueazd partea umbritX

(lumina vine din stAnga) cu o linie maigroasi, iar partea luminatd cu o linie maisubtire (find).

Traseazd cat mai multe linii

@

PATA VA.IORATA CONTRIC CA MI LOC DE EXPRESIE PLAS'

?

alorate gi reprezinti o idee a ta.

. PATAVALORATA

Pata valorati poate fi cromatici sau acromatici.Pata cromatici poate deveni valoratd prin proportia de lumini si de umbrd pe

care o contine prin amestecul unei culori cu o nonculoare (tonuri cromatice). Valoareaintensifici expresivitatea culorilor pentru a sublinia mesajul transmis.

Vincent Van Gooh

'La urau cu prerstct tn ltoare'

Luminozitatea culorilor depinde de intensitatea tonurilor acestora.

l

Pata valorati acrornatici se ob[ine prin degradeuri din alb si negru.

Obfine pete cromatice valorate (tonud de inchis - deschis), pornind de la o figurdeometricd. De exemplu: triunghi, cerc, petrat dreptunghi, romb etc.

-'1

I

-lrl

II

. CONTRASTULVALORICCA MIJLOC DE EXPRESIE PLASTICA

,,Unde nu e opozilie nu e strdlucire."

Contrastul, in generaf este oopozilie, o deosebire izbitoare intredoud sau mai multe lucruri, situafii,culori, nonculori etc.

in artele frumoase sunt cu-noscute confuaste cromatice (intreculori) gi contraste de valoare (intrenonculori).

Contrasful de valoare esteun efect artistic obtinut prin jux-tapunerea nonculorilor, a tentelorhagurate pentru a obline strelu-cire, Iuminozitate.

Contrastul de valoare este

acela in care culoarea nu intervine, cise aldturX alb lAngX negru, alb lAngigri deschis etc.

Eug6ne Delacroix

"a

Rea\zeazd un contrast valoric acromatic {olosind amesteculalb gi negru.De exemplu, pe un fond negru in formi de pitrat saucerg reprezinti in interior alte petrate qi cercuri de

diferite dimensiuni qi de diferite valori.

'Ri. Folosind amestecul a1b gi negru, creeazd o droni a viitorului, care poate hansporta

insecte, forme din naturX etc.i sau o maEind care proteieazi mediul inconiuritor. Te pof, inspira de laf

it


Recommended