+ All Categories
Home > Documents > stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Date post: 07-Aug-2015
Category:
Upload: nicoletagheorghit1
View: 1,381 times
Download: 18 times
Share this document with a friend
Description:
Ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala
of 108 /108
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala MOTIVATIA LUCRARII Aleg intotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu. Este singurul meu criteriu in preferinta pe care o dau bolnavilor. Chr. Bernard Sanatatea este bunul suprem al omului, elementul principal al calitatii vietii in contact cu sanatatea, boala este o non valoare ce constituie obiectul luptei pentru inlaturarea ca si pentru realizarea valorii de sanatate. Hepatita virala are o incidenta destul de mare datorita in mare parte nerespectarii regulilor de igiena. Pe langa ajutorul pe care il, acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie sa le explicam necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru preintampinarea recaderilor, cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica. Pagina 1 din 108
Transcript
Page 1: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

MOTIVATIA LUCRARII

Aleg intotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu. Este singurul meu

criteriu in preferinta pe care o dau bolnavilor.

Chr. Bernard

Sanatatea este bunul suprem al omului, elementul principal al calitatii vietii in contact

cu sanatatea, boala este o non valoare ce constituie obiectul luptei pentru inlaturarea ca si

pentru realizarea valorii de sanatate.

Hepatita virala are o incidenta destul de mare datorita in mare parte nerespectarii

regulilor de igiena.

Pe langa ajutorul pe care il, acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie sa le explicam

necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru preintampinarea recaderilor,

cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica.

Aceasta preocupare de a nu lasa boala sa eracizeze, de a fi alaturi din punct de vedere

medical si moral de bolnav, sa-l ajuti sa-si recapete linistea sufleteasca si sanatatea, m-a

determinat sa aleg aceasta lucrare.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractusului digestiv

provenind dintr-un mugure al mucoasei duodenale numit diverticul hepatolitic.

Pagina 1 din 68

Page 2: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asezare – se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea

superioara dreapta imediat sub diafragma iar lobul sau stang se intinde pana in epigastru.

Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica.

Configuratie ext.

Are forma unui hemiovoid, asezat transversal in abdomen cu lungimea de aproximativ

28 cm cu diametru anteropost de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1400

g si are culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sange pe care o contine.

Ficatul contine 3 fete:

Fata superioara sau diafragmatica este conversa in sus si vine in raport cu diafragmul

si cu peretele anterior al abdomenului. De aceea i se mai spune si fata antero-superioara.

Pe aceasta fata se observa 2 lobi, lobul drept si lobul stang.

Fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, duodenul,

colonul, nazocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta.

La aceasta fata se afla trei santuri:

- santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea sa anterioara vezica

biliara iar in cea posterioara veca cava inferioara.

- santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon

fibros,

ligamentul rotund provenind din obliterarea venei ombicale, iar in portiunea

posterioara gazduieste ligamentul Arontius provenit din obliterarea canalului venos Arontius

de la fat.

-santul transversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si coincide cu

hilul

ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfaticile, nervii si canalele

hepatice care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.

Cele trei santuri dau aspectul literei h si impart fata inferioara in 4 lobi. Pe laturile

santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang iar intre ele in raport cu santul

transversal se afla lobul patrat dispus inaintea santului transversal si lobul posterior dispus

inapoia acestui sant.

Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele

posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7 – T1. Are pozitia aproape verticala

Pagina 2 din 68

Page 3: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

si pe ea se vad lobul drept, lobul spiegel si lobul stang.

Mijloacele de fixare

Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente care nu sunt alceva decat

pliuri peritonial. Aceste ligamente sunt:

- ligamentul falcoform, care este o formatie peritoneala ce se intinde de la fata

inferioara a diadragmului la fata superioara a ficatului

Sper parte anterioara prezinta o margine care se intinde pana la ombilic si depaseste in

grosimea ei ligamentul rotund.

- ligamentul falcoform imparte fata superioara a ficatului in lobul drept si lobul stang.

Aceasta nu corespunde insa delimitarii anatomicea celor 2 lobi asa cum era considerat mai

inainte.

- ligamentul coronar se intinde de la fata inferioara a diafragmului la fata posterioara a

ficatului de o parte si de alta a ligamentului falcoform pe care il continua, lasa neacoperita o

mica parte numita areaunda.

Este cel mai important mijloc de fixare a ficatului.

Un alt mijloc de fixare este micul epiplon sau omentul luic, care mai este si denumit

ligamentul esofago-duodeno-hepat.

Tot ca mijloace de fixare trebuie considerate vena cava inferioara, prese abdominala si

pendiculul hepatic.

Structura ficatului

Segmentatia ficatului.

Impartirea in lobi a ficatului nu mai este corespunzatoare in practica medicala.

Aceasta segmentatie are la baza o anumita distributie a vaselor sanguine, artera hepatica,

vena porta si caile biliare intrahepatice.

Tinand seama de acest criteriu se pot descrie:

- lobul drept este format dintr-un segment anterior si un segment posterior;

- lobul stang are un segment lateral si un segment median;

Segmentul lateral ii corespunde partea lobului stang aflate la stanga ligamentului

falciform si a santului antero-posterior stang de pe fata inferioara. Segmentului median ii

corespunde restul lobului stang lobul patrat si lobul posterior. Fiecare segment primeste

Pagina 3 din 68

Page 4: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice, o ramura segmentara a venei pote si

un canal segmentar biliar.

Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral care formeaza

ligamentul falciform si ligamentul coronar ramanand neacoperita numai cele de s-au numit

areanude.

Sub aceasta temica se afla o membrana fibroasa de invelis capsule Glisson si apoi

substanta proprie a ficatului sub pareschinul hepatic.

Structura microscopica a ficatului

Capsula Glisson patrunde in ficat prin hil urmarind traiectul vaselor sanguine si

formeaza pereti lametari conjuctivi care impart impreuna cu reteaua vasculara masa de

substanta proprie in formatiuni numite lobuli hepatici.

Lobulul hepatic

Lobulul hepatic reprezinta unitatea sixanatomica si functionala a ficatului. Are forma

unei piramide asezata pe cu baza pe suprafata ficatului si cu varful spre interior in sectiune

transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. In structura lobulului distingem:

formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative.

Vascularizatia

Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine: artera hepatica – ramura a trunchiului

celize care aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional provenind din

intestin, stomac, pancreas si splina.

Prin alaturarea a cel putin 3 lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei spatii

triunghiulare in sectiune, numite spatii portal sau spatii Kiernan care sunt pline cu tesut

conjuctiv si contin o ramura a venei porte, o ramura a arterei hepatice, unul sau doua canale

biliare, limfatice, si filete nervoase. De jur imprejurul spatiilor Kiernan se afla un strat celular

numit lama celulara limitanta, celulele acrestei locul au o mare capacitate de inmultire.

Ramurile venei porte din spatiile Kiernan trimit ramificatii care merg in lungul lobului

de la baza pana la varf. Aceasta se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara

care limiteaza lobulul de periferie. Ajunse in varful acesteia venele parilobulare se unesc intr-

Pagina 4 din 68

Page 5: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

o vena centrala, vena centrolobulara care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza. De

la reteaua nervoasa perilobulara patrund radiar pana la vena centrolobulara numeroase vase

cu traiect sinuos-capilare sinoide care formeaza o retea intralobulara. In peretii acestei

capilare se gasesc niste celule speciale, celulele lisorale sau Kimpffer. Unele dintre ele se pot

desface din capilare capatand insusiri fagocitare iar altele formeaza impreuna reteaua de

reticulina din substanta proprie tesutul Kumfferian sau sistemul reticulo-histocitar al ficatului.

Venele centrolobulare ale diferitelor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene sublobulare care

formeaza in cele din urma 3 vene hepatice: vene hepatice stanga, in care se colecteaza tot

sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara.

Ramurile arterei hepatice din spatiul Kiernan trimite asemenea ramificatii in jurul

lobulilor formand artere care se anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara.

Datorita acestiu fapt in ficate de cele doua feluri de sange nutritiv adus de artera

hepatica si functional adus de vena porta se amesteca in reteaua vasculara intre lobulara asa

ca la nivelul celulelor hepatice ajung un singur fel de sange.

La nivelul ramificatiilor venei porte, al venei centrolobulara al arterei hepatice se afla

sfinctere anatomice, sfinctere de intrare si de iesire care regleaza fluxul de sange in ficat.

Sistemul vascular formeaza un fel de schelet al lobulului pe care celule mari cu forma

poliedrica avand unul sau doi melci mari si o citoplasma a carui aspect variata cu starea

functionala citoplasma contine multe incluziuni de glicogen.

Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar in ochiurile retelei capilare

intralobulare alcatuind cordoanele Remak.

In cadrul acestor cordoane intre celulele hepatice si peretele capilar sanguin se afla un

spatiu de trecere numit spatiul Disse.

Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2-3 alaturate formand-trabecule. Intre cordoane

se formeaza prin simpla lor alaturare spatii inguste numite canalicule biliare. Canalele biliare

se formeaza deci intre cordoanele Remak si nu au pereti proprii, ele se anastomozeaza si

formeaza in interiorul lobului o retea vasta. Spre periferia lobuluicanaliculele biliare isi

constituie un perete numit colangiola.

Colangiolele din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul spatiilor

Kiernan, canale biliare perilobulare, care se unesc intre ele si dau nastere la doua canale

hepatice drept si stang corespunzatoare celor 2 lobi ai ficatului care parasind ficatul la nivelul

hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun.

Dupa un traiect de trei patru centrimetri canalul hepatic comun se uneste cu canalul

cistic si alcatuiesc impreuna canalul coledoc care se deschide in duoden impreuna cu canalul

Pagina 5 din 68

Page 6: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Wirsung la nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare

formeaza caile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc

caile biliare extrahepatice. Prin caile intra si extra hepatice se scurge, bila care reprezinta

secretia externa a ficatului.

Limfaticele

Sunt doua categorii de vase limfatice

- unele superficiale la nivelul tesutului sub peritoneal si care ies prin hil si altele

profunde care formeaza traiectul veselor sanguine si iesind fie prin hil fie pe calea venelor

hepatice care merg spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatici si

ganglionii hiliari.

Inervatia ficatului

Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul celiac si filete parasimpatice de

la nervul vag stang prin micul epiploon.

Functiile metabolice ale ficatului

Metabolismul glucidic

Glucidele sunt absorbite la nivelul tractusului digestiv sub forma de monozaharide in

special sub forma de glucoza. Tot sangele care vine de la intestin, stomac si pancreas se

aduna in vena porta si prin intermediul ei ajunge la ficat. Acest sange numit si sange

functional contine pe langa celelalte substante alimentare organice si minerale, glucoza ca

rezultat al digestiei glucidelor. Glucoza este retinuta in cea mai mare parte de celulele

hepatice si numai o mica parte trece direct mai departe de circulatia generala prin venele

hepatice. In celulele hepatice glucoza este condensata si transformata in polizaharidul

glicogen care este depus sub forma de rezerva in citoplasma lor.

Procesul de sinteza a glicogenului poarta numele de glicogenogeneza si se face sub

influienta hormonului pancreatic insulina, produs de insulele Longerhaus. Ficatul printr-un

proces de desfacere a unei parti din glicogenul de rezerva in glucoza trimite in mod continu

glucoza in organism la muschi prin venele hepatice. Acest proces se pretece sub influienta

Pagina 6 din 68

Page 7: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unui fermentat glicogenolitic din celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a

glucogonului si este cunoscut sub numele de glicogenoloza cu rol de a mentine constanta

contitatea de glucoza in sange.

Reglarea umorala-insulina pancreatica ajunsa la nivelul celulelor hepatice produce

condensarea glucozei in glicogen glicogenogeneza, iar adrenalina si tiroxina produc

desfacerea glicogenului in glucoza-glicogenaliza.

Metabolismul lipidic

Ficatul poate imunoganiza o cantitate oarecare de grasime ca rezerva. In starea de

inanitie a organismului el mobilizeaza grasimea de rezerva din stratul celular subcutanat

pentru acoperirea nevoilor corpului. Acizii grasi si grasimile neutre sub influienta unor

ermenti sunt sintetizate in fosfolipide (lecitine, cefalina, sfirigomielina) forme mai usoare

oxidabile si trecuti apoi in circulatie sanguina. La nivelul ficatului acizii grasi sunt oxidati si

produc energie, CO2 si H2O. Tot in ficat se produce transformarea glucidelor in exces in

grasimi si invers. Aceasta functie a ficatului poarta denumirea de functie adipogenica sau

lipogeneza.

Metabolismul proteic

La nivelul ficatului protidele sufera diferite procese de sinteza si de degradare

necesare compozitiei plasmei si refacerii celulelor.

In metabolismul protidelor vom deosebi:

- functia proteinoformatoare

- functia de echilibru protidic

- functia urogena

Functia proteinoformatoare

In cadrul acestei functii vom urmari formarea fibrinogenului si a protombinei.

Fibrinogenul este o substanta proteica de mare importanta in coagularea sangelui, se

sintetizeaza in ficat si este trecut in plasma.

Protidele nu se depun in ficat sub forma de rezerva. Surplusul de protide este convertit

in grasimi si glucide depozitati in aceasta forma.

Pagina 7 din 68

Page 8: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Functia urogena

Aminoacizii care nu au fost folositi de celulele corpului sunt adusi de sange la ficat.

Aici sunt degradatii la nivelul celulelor hepatice cu formarea de NH3 sau sunt folositi pentru

sinteza glucidelor si lipidelor. In celulele hepatice NH3 se transforma in uree un produs mai

putin toxic care se elimina la nivelul rinichilor si al pielii. Aceasta functie orin care se

formeaza uree se numeste functie uropoietica. Ea are loc in prezenta fermentului arginoza

produs de ficat.

Nucleoprotidele sufera in ficat o serie de transformari de dezasimilatie. Sub actiunea

unor fermenti specifici produsi de ficat ele sunt transformate in acid uric care este eliminat

prin urina.

Metabolismul substantelor minerale

Ficatul realizeaza si metabolismul unor substante minerale cum sunt: fierul, cuprul,

ionii de NA+, K+, CL-.

Fierul – ficatul este organul cel mai bogat in fier, are functie de depozitare a fierului.

La adulti se afla in cantitate de 3 grame depozitat in celulele Kupffer sub forma de compusi

protidoferici si lipoidoferici.

Cuprul – este depozitat in ficat si provine din alimente are rol catalitic in sinteza

hemoglobinei.

Ionii de NA+, K+, CL- provin din alimentatie. Ei se depoziteaza in ficat impreuna cu

apa unde sunt mobilizati in organism la necesitatile acesteia.

Metabolismul apei

Ficatul indeplineste si functia de depozit al apei. Din metabolismele intermediare in

special din oxidarea acizilor grasi nesaturati, in ficat se formeaza circa 100 ml apa prin

degradare a 100 g grasime neutra. Prin functia de neutralizare a hormonului antidiuretic

produs de hipofiza ficatul joaca rol de reglator al apei in intregul organism, daca hormol

creste in sange apa este retinuta in corp.

In legatura stransa cu metabolismul apei este si functia de rezervor sanguin al

ficatului. Ficatul reprezinta un vast rezervor sanguin datorita vascularizatiei sale bogate si

Pagina 8 din 68

Page 9: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

particularitatilor circulatiei intrahepatice.

In stare functionala normala ficatul contine 800-1200 ml sange regland astfel

circulatia de intoarcere a sangelui la inima si ferind in modul acesta inima de o crestere

brusca a cantitatii de sange.

Mecanismul de reglare a venelor hepatice este realizat de muschii peretilor acestora,

mecanismul de reglare a venelor hepatice poarta numele de sistem de baraj.

Metabolismul vitaminelor

In ficat se depoziteaza vitaminele A, B, B2, D, K, PP. Ficatul este organul cel mai

bogat in vitamina A ea se depoziteaza in celulele Kupffer avand 2 surse:

- una din alimente si alta din alimente insa provenind din transformarea la nivelul

ficatului a diferiti coroteni. In ficat vitamina A se afla sub forma de esteri, pentru a fi eliberata

organismului forma esterica este hidrolizata.

Vitamina B.1 provine in ficat prin absortia intestinala la nivelul ficatului ea este

transformata prin fosforilare intr-o substanta care are un rol deosebit in procesul de glucoliza.

Vitamina B.2 se absoarbe din intestin sub forma fosforilara iar la nivelul ficatului se

uneste cu o proteina si da nastere unor fermenti oxidanti.

Vitaminele D si K se afla depozitate in ficat provenind din absortia intestinala in

prezenta bilei. Vitamina K este folosita de ficat pentru sinteza protombinei.

Alte functii ale ficatului

Functia hematopoetica

Aceasta functie se refera in general la globulele rosii. In legatura cu aceasta functie

are loc in ficat 2 procese:

- unul de formare a globulelor rosii si

- altul de distrugerea acestora.

Ficatul formeaza globule rosii numai la fat deci in perioada intrauterina. Dupa nastere

aceasta functie inceteaza si este indeplinita de celelalte organe hematopoetice(maduva osoasa,

hematogenul sistemulreticuloendotelial). Globulele rosii batrane ajung la ficat distruse iar

fierul din hemoglobina este depozitat aici impreuna cu fierul provenit din alimentatie.

Ele sunt mobilizate la nevoie si trimis in organele hematopoetice pentru formarea de

Pagina 9 din 68

Page 10: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

noi globule rosii.

Functia antitoxica

La nivelul intestinului se formeaza in procesul digestiei si substante toxice. Astfel ca

rezultat al actiunii bacteriilor de putrefactie iau nastere indolul, fenolul, scatolul care sunt

produsi toxici. Ficatul primind prin vena porta acesti produsi toxici ii neutralizeaza si ii

elimina. Sunt neutralizati prin conjugare cu sulful glicolul si eliminati prin urina sub forma de

acid hipuric acid indozil sulfuric.

Tot aici sunt inactivati si hormonii estrogeni si androgeni produsi ai glandelor

masculime precum si hormonul hipofizal antidiuretic vasopresiune care conjugandu-se cu

acidul gliconic si cu sulful sunt eliminati prin urina.

Sinteza fermentilor in ficat

Ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fermentii necesari

organismului si anume:

- arginoza si ureaza care intervine in functia uroproteica a ficatului;

- tributiroza care intervine in procesul de oxidare a acizilor grasi;

- fosfatozele si fosforiozele care au rol in fosforizarea grasimilor si a glucidelor;

- histidoza care transforma histideina in histamina;

-colinesteroza care desface si neutralizeaza acetilencolina cu rol deosebit ca mediator

chimic nervos.

In ficat se mai sintetizeaza si fermentii transaminoza si carboxiloza.

Mentinerea echilibrului acido-bazic

Se realizeaza prin:

- secretia bilei care elimina valente alcaline, face ca sangele care paraseste ficatul sa

aiba o - reactie acida mai atenezata, aciditatea acestuia este crescuta datorita acidului

clorhidric produs de stomac.

- transformarea acidului lactic din sange in glucoza si apoi in glicogen.

formarea amoniacului din aminoacizi si prin eliberarea de potasiu, se urmareste

Pagina 10 din 68

Page 11: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

numarul de valente alcaline din plasma.

Functia termoregulatoare

Ficatul participa si la reglarea temperaturii corpului.

Temperatura corpului variaza osciland intre 36,4 si 37° C.

Cand omul se afla in repaus ficatul prin actiunea sa este cel mai important generator

de caldura.

HEPATITE ACUTE VIRALE

Hepatitele virale acute sunt infectii premare ale ficatului specific umane, transmisibile

cu evolutie endemica, epidemica sau sporadica determinate de 4 virusi.

- virusul hepatitei A (VHA)

- virusul hepatitei B (VHB)

- virusul hepatitei non A, non B (VHNANB)

- virusul hepatitei Delta (HVD)

Hepatita virala acuta tip A

Este cea mai frecventa si se intanleste de regula la copil cu exceptia sugarului si

adultului tanar fiind exceptional la varstinic.

Etiologie

Virusul hepatitei A (VHA) este incadrat drept extra entero-virusul 72. Este o partienta

sferica de 27 mm care contine un miez de ARN sub forma de spirala simpla. Se multiplica in

citoplasma hepati=ocitelor si se elimina prin bila in fecale in care este prezent la persoanele

infectate cu 1-2 saptamani inainte de boala clinica si in primele 2 saptamani de boala.

Patogenie

Virusul patrunde in corp de obicei prin apa, alimente, maini murdare si exceptional

parenteral, prin trandfuzie, infectii si invadeaza ficatul unde se inmultesc intens determinand

Pagina 11 din 68

Page 12: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

leziuni directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii.

Din ficat virusul trece in sange dar mai mult in lumenul digestiv provocand,

gastroduodenita acuta. Aceste leziuni perturba functiile hepatocitului rezultand scaderea in

sange a substantelor fabricate de ficat, albumina, factorii de coagulare si fractiunea

esterificata a colesterolului.

Scade de asemenea functia hepatica detoxifianta si cresc in sange o serie de leziuni

care traduc citoliza (TGP) precum si substantele prelucrate de hepatociti: corpi catonici,

glucoza, cuprul, fierul, bilimbina, fosfatoza, alcalina si colesterolul total ca expresie a

corestozei.

De obicei hepatita virala A se vindeca complet in cateva saptamani ea nu cronicizeaza

iar formele grave exceptionale. Imunitatea dupa boala este definitiva.

In hepatita virala persistenta, in formele usoare si medii, vindecarea histologica

completa are loc in 2-3 luni mai rar in 4-6 luni intanlita mai frecvent la copii.

Debutul

Se afirma ca doar 10 % din hepatitele virale primare acute si indeosebi HVA sunt

manifestate clinic. Incubatia variaza intre 2 si 6 saptamani in medie 25 zile. Perioada

prodromala preicterica incepe de obicei brusc si dureaza 4-10 zile la copil, 2-12 zile fiind

marcate de unul sau mai multe sindroame.

- sindromul digestiv prezent la 70-90 % din bonlavi consta din: inapetenta, greturi,

varsaturi, gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept prin distensia capsulei de

catre ficatul marit, cu iradiere in zona apendiculara sau renala, balonari abdominale si la copii

diaree in 20 % din cazuri.

- sindromul pseudogripal cu febra moderata timp de 3-5 zile, mialgii si calor

respirator, survine la 2-4 % din cazuri.

- sindromul pseudoreumatismal consta in mialgii si artrolgii care afecteaza

articulatiile mari, au o intensitate redusa, cedeaza o data cu instalarea icterului.

- sindromul neuropsihic manifestat prin cefalee, astenie marcata si irascibilitate

debutul pseudomeningian cu cefalee intensa poate fi intanlit la scolari.

- sindromul eruptial de tip urticarie, rujeliform, scarlatino form sau purpuric.

Debutul in HVA poate fi uneori:

- debutul de purit;

- debutul de tip abdomen acut ca o apendicita acuta sau colecistica acuta.

Pagina 12 din 68

Page 13: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La copil mai frecvent decat la adult tabloul clinic al hepatitei se limiteaza la perioada

perodromala constituind forma aniferica de boala.

Perioada de stare sau icterica

Icterul sclerotegumentar precedat de urinari hipercrome, se instaleaza relativ rapid

extinzandu-se de la mucoase la tegumente in 1-3 zile dupa aparitie icterului febra si

varsaturile disparcelelate fenomene digestive redreseaza treptat si apetitul revine.

Icterul poate fi discret ca lamaia-franc-portocalie sau rubinie in formele medii si

intens bronzat, pamantie in formele severe.

La aparitia icterului, copii au adesea o masca similara celei din scarlatina: pometi

intens congestionati care contrasteaza cu culoarea din jurul guri, nasului si ochilor.

Icterul dureaza 8-17 zile la copii, 10-28 zile la adulti.

Materiile fecale sunr decolorate pentru o perioada de 7-10 zile iar urina este colorata

galben-portocaliu datorita pigmentilor biliari-urobilingeni si bilimbina si pateaza lenjeria.

Ficatul este marit de volum, consistenta este normala sau usor crescuta cu sensibilitate

la palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se face in medie in 4 saptamani. Splina este

hipertrofiata in special la copii.

Sistemul cardiovascular, bradicardia este curenta la adulti insotita de scaderea TA si

de modificari electrocardiografice consecutive actiunii directe a virusului sau perturbariilor

metabolice.

Pulmonar apar uneori imagini radiologice de pneumonie interstitiala.

Renal se pot intanlirareori albuminuree, hematurie si cilindrurie.

Din partea sistenului nervos este intanlita astenia pronuntata cu apartia din prima

saptamana de icter si direct proportionala cu intensitatea leziunii hepatice.

Evolutie

Intensitatea icterului ajunge la apogeu in decurs de o saptamana se mentine asa timp

de 7-10 zile si dispare spre sfarsitul saptamanii a 3-a. In perioada de covalescenta abaterile

alimentare sau eforturile fizice pot decompensa functiile ficatului, producand scaderi. Aceasta

impune supravegherea clinica si de laborator cel putin 6 luni.

Forme clinice

Pagina 13 din 68

Page 14: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite

anicterigene in 98-95 % din cazuri.

2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting:

- forme usoare

- forme medii

- forme severe

3. In functie de durata evolutiei se disting:

- forme abortive 14 zile

- forme abortive o durata medie 21-30 zile

- forme prelungite cu icter ce depasesc 30 zile

Complicatii

Sunt forme rare in HVA se discuta posibilitatea aparitiei de anemie hemolitica in faza

acuta sau in covalescenta, sau anemie aplastica. Suprainfectii baxteriene de cai biliare pot

surveni in forma colestatice.

Diagnostic

Diagnosticul clinic este doar prezumtiv sugerat de varsta pacientului absenta in

antecedente a hepatitei, debutul digestiv si aspectul bening al bolii.

Examen de laborator

1. Specifice – evidentierea virusului hepatic A prin vizualizarea virionului in filtratul

de materii fecale la microscopul electronic, sau prin R.I.A.-imun electromicroscopie,

cultivarea VHA pe culturi celulare, evidentierea in serul pacientului a antiicorpilor de tip IgH.

2. Teste functionale specifice

- teste de citoliza – cresterea de 20-50 ori a valorii TGP sugereaza hepatita virala.

Pagina 14 din 68

Page 15: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina

serica este normala sau putin scazuta, scade proalbumina serica.

- teste de retentie biliara – creste bilimibenemia fosfatoza alcalina si colesterolul total.

- teste de disproteinomie.

- imunograma – imunoglobulinele de tip M evolueaza paralel cu necroza hepatica.

- proteinoelectroforeza se modifica putin in hepatita acuta si important in hepatita

cronica.

- testul de turbiditate la Hyenol creste la inceputul HVA si persista cateva luni.

Diagnosticul diferential

In perioada prodromala HVA poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,

gastroduodenita, toxiinfectie alimentara, pancreatita, colecistita, apendicita, gripa si alte

viroze respiratorii sau cu boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, RAA,

eruptii urticariene, menigite virale.

In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu

virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,

salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor

biliare: colecestite, angicolite, abcese hepatice cu icterele din parazitoze sau icterul din

hepatitele toxice: tetraclorura de carbon, etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau

hemolitice.

Prognostic

Hepatita A evolueaza obisnuit spre vindecare formele grave sunt rare iar cronicizarea

absenta.

Influienteaza negativ prognosticul: hipertiroidismul, diabetul boli digestive cronice,

lambrioza, alcoolismul, activitatea fizica si intelectuala intensiva.

Tratament

In HVA bonlavii se izoleaza obligatoriu in spital 21 de zile de la debut, daca in acest

Pagina 15 din 68

Page 16: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

timp icterul a disparul si TGP este sub 100 U.I. tratamentul este doar igieno-diatetic si

simptomatic.

Repaosul fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor

intelectuale se recomanda pe toata perioada icterica si de hepatocitoliza. In covalescenta

reluarea activitatii normale se face gradat si intr-un ritm proportional cu forma de boala si

ameliorarea testelor hepatice.

Dieta este larga, sa asigure 200-300 cal/zi cu cateva restrictii in faza digestiva acuta

nu se forteaza ingestia, bonlavul consumand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de

capsuni, fragi, nuci verzi, fie crude sau sub forma de sucuri sau compoturi, legume exceptand

castravetii, conopida, varza, vinete crude sau fierte, supe, borsuri, fainoase, iaurt, lapte.

Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci si untdelemn crud, sare de bucatarie si otetul

sunt permise de la inceput.

Cand incepe sa regreseze se introduce carnea slaba fiarta sau gratar de pasare, vita,

peste si untul prajit. Ouale si smantana se introduc dupa disparitia icterului. Timp de 6 luni de

la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile, conservele si alcoolul.

Tratament simptomatic

- varsaturile se combat cu clordelazon 1 mg./kg C.I.V. sau 1.m, emetiral supozitoare.

- la cei cu toleranta alimentara sau anorexie totala se administreaza I.V. glucoza oral

sau in perfuzie sau injectii cu seringa timp de 5-7 zile.

- pentru prurit se folosesc lotiuni cu alcool mentolat 2-3 %

- in formele colestatice trebuie castigat timp folosind tubaje duodenale, perfuzii cu

glucoza si vitamine, iar in cazurile rebele abia dupa 1-2 luni se poate recurge la Prednison 1-

1,5 mg/kg si zi.

HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B

HVB reprezinta 10-50 % din totalitatea cazurilor de hepatita virala acuta fiind mai

rara la copii.

Prin viremia lunga ea se incadreaza intre infectiile virale persistente. Tabloul clinic

este polimorf cu variate modalitati evolutive si cu prognostic rezervat datorita cronizarii si

letalitatii.

Pagina 16 din 68

Page 17: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Etiologie

Virusul hepatic B face parte din hepatovirusurile. Virusul intreg sau particule Done

are forma sferica si masoara 42 mm.

Obisnuit AgHB se mentine in sange 2 luni. Persistenta lui peste 3 luni de la debutul

bolii inseamna fie cronicizarea bolii, fie trecerea la starea de purtator aparent sanatos.

Antigenul Delta (Rizzetra 1977) este un virus de protidica de 68000 daltoni fara

structura capsivica. El se inmulteste doar concomitent cu VHB obtine invelis de AgBH3 si

determina evolutia hepatitei sub formafulminanta.

Patogenie

Infectia se realizeaza preponderentparentrala dar si digestiva sau prin contract sexual

“hepatita venerica”.

In perioada HVB procesele imunologice au rol esential.

In functie de raspunsul imun infectia cu VHB poate evolua sub urmatoarele aspecte.

- starea de purtator sanatos la subiectii cu toleranta imunologica completa, adica

neproducerea de anticorpi.

- boala inaparenta la subiectii cu raspuns imun direct.

- forma fulminanta de obicei letala cu producerea masiva precoce de antiicorpi,

complet imune, necroza hepatica.

- boala cronica in deficitul imun care determina si manifestari extrahepatice:

poliartrita, exantem, unele glucorulonefrite subacute sau cronice.

La bonlav la care HVB se vindeca (90%) etapele patogenice sunt:

- aparitia AgHB3 in sange la 7-8 zile de la infectie

- citoliza hepatocitelor – cresterea TGP cu 2 saptamani inaintea semnelor clinice

- aparitia sindromului clinic cu febra, artralgii, exanteme urticariene

- aparitia icterului

- convalescenta AgHB3 disparut si cresterea TGP

Aproximativ 10 % din bonlavi nu se vindeca, infectia realizand mai multe aspecte:

- starea de purtator cr, asimptomatic

- forma fulminanta sau subfulminanta

- hepatita cronica la subiectii incapabili sa elimine virusul din ficat

Pagina 17 din 68

Page 18: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- trecerea cu sau fara hepatita cronica activa spre ciroza si cancer hepatic primar

Tablou clinic

Incubatia dureaza in medie 70 zile cu extreme 45-200 zile, bonlavul fiind contagios in

acest interval.

Debutul insidios poate dura 2-5 saptanani cu febra, tulburari digestive, moderate,

frecvente intanlindu-se manifestarii alergice.

Perioada de stern se manifesta prin icter cu instalare lenta, se mentine ridicat 2-3

saptamani, gastro-duodenita, inflamatia cailor biliare, pancreatita catarala, conjuctivite,

pleurezie.

Forme clinice

- forma anicterica

- forma colestatica mai frecventa la adultii cu valori bilinbinemiei intre 5-15 md/dl cu

cresterea fosfatozei alcaline intre 15-30 U.I a globulinelor Alfa 2 si Beta;

- forme prelungite – sunt patru tipuri:

- hepatita virala prelungita simpla

- hepatita virala acuta persistenta – 3 ani

- hepatita virala ondulanta cu scaderi multiple

- hepatita virala prelungita cu potential de cronicizare

- forme grave – hepatita fulminanta survine in primele 2 saptamani de boala la copii si

adultii tineri.

Complicatii

- infectioase: anemii in perioada acuta sau in covalescenta, anemie aplastica,

panarterita nodoasa, suprainfectii biliare sau redesteptarea tuberculozei;

- functionale: vegetative, balonare abdominala, diskinezii biliare, digestia dificila,

hiperbilimbenemia;

- hepatita cronica poate fi persistenta sau agresiva

- ciroza hepatica

Pagina 18 din 68

Page 19: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- cancerul hepatic primar – VHB este primul virus uman sigur oncogen

- starea de purtator cronic, asimptomatic – riscul dezvoltarii de portaj cronic este

maxim la virsta mica.

Diagnosticul HVB

Diagnosticul clinic este sugerat de varsta, de prezenta in copilarie a unei hepatite

virale, de debutul alergic sau reumatismal, de forma clinica si de datele epidermiologice,

efectuate in ultimile 6 luni de injectii, transfuzii, tratament dentar, tatuaj, contact intim cu un

bolnav de HVB sau purtator de AgHB3.

Examene de laborator

1. Specifice: evidentierea particulelor Done in sange sau in heptocit prin

imunodectronominoscropie si evidentierea agentului Delta

2. Teste functionale: testul de disproteinemie tymol este normal. TPG creste lent

ramanand in platon peste o luna de zile.

Diagnosticul diferentiat

In perioada preicterica HVB poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,

gastroduodenita, toxiinfectiile alimnetare, pancreatite, colecistita, apendicita, gripa si alte

viroze respiratorii sau boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, eruptii

urticariene, meningite virale.

In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu

virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,

salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor

biliare: colecestite, angicolite, abcese din hepatitele toxice, tetraclorura de carbon, etilism,

indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau hemolitice.

Prognostic

Prognosticul hepatitei virale acute: bune in general este mai rezervat cand se insoteste

de fenomene nervoase, somnolenta, neliniste, delir, cand varsaturile sunt persistente si icterul

Pagina 19 din 68

Page 20: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile.

Evolutia

Vindecarea in HVB se obtine doar in 80-85 % din cazuri din care 10-15 % se

cronicizeaza, 1-25 % raman purtatori cronici de AgHB1 si 1 % mor.

Tratament

Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos

Tratamentul igieno-dietetic

Repaos fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia

icterului repausul va fi la pat apoi in perioada de covalescenta va fi relativ 10-12 ore culcat

timp de 2-3 luni.

Bolnavul de hepatita odata considerat vindecat va putea sa si reia activitatea abia dupa

2-3 luni cu program de munca redus.

Se recomanda sa fie disoensarizat timp de cel putin 2 ani controlandu-i-se starea de

sanatate la intervale de 2-3 luni.

Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acute exista o hiperfermentatie

gastrica, biliara si panoreatica si deci sa nu se ceara un efort digestiv prea mare.

Dieta este larga sa asigure 2000-3000 cal/zi cu cateva restrictii. In faza digestiva acuta

nu se forteaza indigestia bolnavului consunand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de

capsuni, fragi, nuci verzi.

Regimul vs fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii.

In prima saptamana se vor da compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de

legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci

proaspata, paine prajita.

Din a doua saptamana se vor adauga: oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne

slaba (pui, vitel, vaca) sau peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie.

In a treia saptamana se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse:

conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul,

legume bogate in celuloza.

Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile,

Pagina 20 din 68

Page 21: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

conservele si alcoolul.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos in formele prelungite se indica tratament cu factori

lipotropi si vitamine, colagoge, hepatotrofe.

Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramida iar la nevoie cu Emetiral sau

Torecan.

Corticoterapia este indicata doar in formele severe prelungite .

Se administreaza Prednison 1 mg/kg corp in doza unica la ora 9 sau la 10 dimineatza

o data la 2 zile 7-10 zile cu intrerupere brusca.

Glucoza, vitaminele, aminoacizii, Medicatia hepatodropa nu influienteaza evolutia dar

este util mai ales in formele grave.

Se combate anemia si se controleaza repetat analizele. La bolnavii cu anorexie si

varsaturi se foloseste glucoza in solutie hipertona IV eventual asociata in formele prelungite

sau severe cu arginina si sorbital 10-20 ml/kg.c/zi, vitaminele din complexul B in doze mari,

vitamina C, vitamina E si K.1, K3 in sindromul hemoragic.

Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea lui

morfofunctionala.

Vitamina C si complexul B sunt necesare si dau rezultate bune.

Medicamentele lipotrope si extractele hepatice bine purificate sunt utile in formele cu

evolutie prelungita sau severa.

Corticoterapia va fi indicata in aceleasi situatii – forme severe sau prelungite avand

efecte bune. Scade bilimbinemia, scurteaza durata icterului, combate procesele inflamatorii

intrahepatice creste diureza si stimuleaza apetitul.

Se va avea grija ca regimul sa fie desodat si sa aiba un adaos de clorura de potasiu.

HEPATITA NON A, NON B

Este o boala virala acuta primara cauzata de trei tipuri de virusuri cu tablou clinic

nediferentiat de HVA si HVB diagnosticata prin excluderea altor hepatite, reprezinta o

problema majora prin frecventa ei si prin cronicizarea foarte frecventa.

Etiologie

Pagina 21 din 68

Page 22: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB:

- virusul “transmis prin sange” termolabil inactivat la 60°C in 10 ore sensibil la

formol si cloroform

- virusul “transmis prin factorii antehemolitici 8 si 9” ar masura 27 mm si este

rezistent la cloroform

- virusul “transmis oral”

Hepatita non A, non B este mai frecventa la barbatii in mediul urban si nu are variatii

sezoniere ca si la HVB care are in comun caile de raspandire cu exceptia transmiterii pe cale

sexuala. In schimb transmiterea verticala transplacentara sau in cursul travaliului cand

gravida a contractat HVNANB in trimestrul 3 de sarcina.

Clinica

1. HVNANB posttransfuzionala si prin factori antihemolitici

Incubatia variaza in cea posttransfuzionala intre 2-6 sapatamani, fiind in medie 7-8

saptamani iar in cea prin factori antihemolitici este cea mai scurta uneori numai o saptamana.

Perioada prodomala are o durata de 7-10 zile.

Perioada de stare asemanatoare cu HVA HVB dar prezinta frecventa ridicata forme

cronice. Cresterea in sange a transaminazelor este in general mai mica decat in HVB iar

concentratia de igne mai mica decat in HVA.

2. HVNANB transmisa pe cale “hidrica” are o simtomologie diferita, peste jumatate

din cazuri au febra in perioada prodromala si o treime din cazuri au atralgii. Acest tip ca si

HVA nu duce la cronicizare.

Tratamentul

Ca si in HVA si HVB.

Epidermiologie

In HVA se descriu urmatoarele surse de infectie:

- omul bonlav cu HV acute icterica sau anicterica.

Virusul se elimina prin fecale din a doua jumatate a perioadei de incubatie si dispare

Pagina 22 din 68

Page 23: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sau se reduce la cateva zile dupa aparitia icterului, este prezent scurt timp in sange.

Persistenta virusului in fecale este apreciata in general la 4 saptamani.

- persoane cu infectii aparente

- purtatorii sanatosi de virus

Nu exista stare de purtatori cronici.

- bolnavi cu forme acute icterice sau anicterice

- bolnavi cu hepatita cronica persistenta sau agresiva

- bolnavi cu viroza tip B

- bolnavi cu cancer hepatic, cu AgHBS prezent

- bolnavi cu infectii subchimice

- purtatorii covalescenti si purtatorii cronici de AgHBS prezent mai mult de o tema

- purtatori sanatosi de AgHSB

In HVNANB sursa de infectie este constituita de omul bolnav cu forme icterice si

anicterice si posibil de catre purtatorii asimptomatici.

Mecanism de transmitere

Transmiterea HVA are loc preponderent pe cale intestinal-orala posibil si aerogen

contact strans in familie, colectivitati de copii, institutii de bolnavi neuropsihici, in conditii

igienico-sanitare defectoase, transmiterea indirecta prin intermediul mainilor, apei,

alimentelor si obiectelor contaminate, mustelor.

Posibila transmiterea parenterala a virusului HA prin sange sau fractiuni sanguine

inurma transfuziilor, folosirii in serie a instrumentarului medical contaminat prin taieturi sau

zgarieturi accidentale. Transmiterea prin sange este rara.

Transmiterea HVB se realizeaza primordial in urma contaminarii percutane sau a

mucoaselor cu sange sau diferite fractiuni sanguine, transfuzii, accidente de laborator,

instrumentar medical contaminat, instrumentar chirurgical si stomatologie, in urma operatiilor

de manichiura, tatuaj, perforarii lobului urechii, acupuncturii, a circumciziilor rituale,

injectarea de droguri, utilizarii in comun a obiectelor de toaleta, intepaturi si accidentari

accidentale posibil prin insecte hematofoge, transmiterea prin organe si tesuturi, saliva,

contact sexual. Posibila transmiterea de la persoana la persoana indeosebi printre copii in

regiunile in care HVB este endemica, contaminarea prin mucoase sau solutie de continuitate a

pielii.

Pagina 23 din 68

Page 24: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat.

Modalitati de transmitere in HVNANB

- sange si derivati de sange contaminale

- inocularea accidentala, injectare de droguri

- transmiterea intrafamiliala si verticala

- transmiterea pe cale digestiva prin alimente si apa contaminata

Receptivitatea

Receptivitatea populatiei este generata pentru toate cele 3 forme de hepatita. In HVA

frecventa cea mai mare a imbolnavirilor se inregistreaza mai ales la copii si la persoanele de

varsta tanara. In HVB incidenta este mai mare tot la copii iar in HVNANB este preponderent

posttransfuzionala.

Imunitatea

Imunitatea postinfectioasa este prezenta si specifica pentru fiecare tip de hepatita.

Manifestarile procesului epidemiologic

Evolutia sporadica, sporada-endemica sau ende-epidemica a hepatitei virala A,

sporadico-endemica si rar epidemica a hepatiteor B si non A si non B.

In HVA se remarca o sezonalitate de toamna-iarna cu tendinte de crestere a

imbolnavirilor inca din lunile de vara, morbiditatea cea mai ridicata fiind intanlita la grupele

de varsta scolara si prescolara. De asemenea caracterul de periodicitate, valurile epidemice

evoluand la intervale de 4-7 ani.

HVB nu are sezonalitate si nici periodicitate.

Masuri in focarul de hepatita virala

Masuri privind bolnavii si suspectii: depistare precoce cu internarea cazurilor suspecte

si confirmate in spitale sau sectii de boli infectioase.

Durata minima de izolare: in HVA 14 zile de la aparitia icterului si 21 de zile de la

Pagina 24 din 68

Page 25: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aparitia primelor semne de boala, in HVB este in raport cu evolutia clinica.

Decontaminarea continua a excretelor si urinei bolnavului.Declarare nominala,

obligatorie, conform sistemului informational.

Raportarea prescriptiilor epidemice si a focarelor in cazuri multiple. La externare se

va specifica daca fostul bolnav sau purtator de AgHB. Fostii bolnavi de HVA vor fi

dispensariati minim 6 luni si controlul la 1-3-6-12 luni (TGP, electroforeza). Vor fi respectate

indicatiile privind regulile de igiena individuala, regim dietetic de viata si de munca.

Ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz, va stabili sursa de infectie

si modalitatile de transmitere precum si contactii cu risc epidemiologic crescut.

Masuri privind contactii – vor fi supravegheati clinic si prin examen de laborator

(TGP) in vederea depistarii cat mai precoce in HVA in stadiul preicteric si a formelor

anicterice si inaparente de boala.

Fostii bolnavi de HV vor fi excusi definitiv din randul donatorilor de sange iar

contactii directi ai acestor bolnavi vor fi eliminati de la donarea de sange cel putin 6 luni de

zile de la incetarea contactului infectant.

Decontaminarea curenta si terminala in focare si spitale se adreseaza lenjeriei si

obirctelor contaminate cu produsele patologice ale bolnavilor. Se va folosi solutia de 2%

cloramina sau solutia de var 20% 30 minute pentru lenjeria inainte de spalare, fierberea

vaselei dupa spalare cu detergenti; formolizarea camerei.

Profilaxia cu imunoglobuline in HVB

Administrarea de IgHB trebuie facuta in primele 6 ore si nu mai tarziu de 48 ore de la

instalarea accidentala. Doze 0,06-0,08 ml/kg c I.M, repetare dupa o luna de zile.

Masuri preventive in HVA

Se va institui supravegherea epidemiologica a terisonului in vederea cunoasterii

morbiditatii prin HV in colectivitati de copii si tineret cu aplicarea riguroasa a masurilor de

igiena individuala si colectiva, asigurarea unei cantitati suficiente de apa potabila si

cloraminarea acestor confirm normelor, dezinfectia fantannilor, manipularea igienica a

alimentelor si evitarea consumului de produse in stare cruda, indepartarea si neutralizarea

corecta a rezidurilor fecaloid menajere, epurarea apelor reziduale provenind din spitale si

sectii de boli infectioase ca si a apelor folosite la irigatii; intretinerea in conditii igienice

Pagina 25 din 68

Page 26: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

corespunzatoare a grupurilor sanitare, sterilizarea corecta a instrumentarului medical –

seringi, ace, mometre, patul, educatie sanitara a populatiei.

Masuri preventive in HVB

Pe langa cele expuse anterior se adauga masuri de profilaxie in hepatite

posttransfuzionala, respectarea normelor de protectie a muncii in sectiile de hemoliza,

laboratoare de analize medical, recolectare si conservare de sange, servicii de oncologie

obstretico – ginecologice, boli infectioase, servicii de stomatologie.

Masurile preventive in HVNANB sunt similare celor din hepatitele A si B.

PREZENTARE DE CAZ

III

INTERVIUL BOLNAVULUI

Nume: O

Prenume: I

Data nasterii: 30.09.1972 Varsta: 24 ani

Sex: femeiesc

Statutul socio-profesional: casnica

Domiciliul:comuna Ciresu, judetul Braila

Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizare, a adus adeverinta de la sotul

ei

Situatia familiala: Este buna, sotul lucreaza operator CFA, are o fetita in varsta de 1 an

Descrierea bolnavei: Este in varsta de 24 ani, are 1.68 m inaltime, 56 kg, ochi albastri,

par saten, este sociabila, vorbareata, are spirit de grup, adaptabilitate prompta, este calma, si

stapana pe sine. Se impresioneaza mai greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte

stabile, emotiile nu si le manifesta deschis.

Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: 3

Data internarii: 3.06.1996, ora 14:00, a venit cu salvarea.

Diagnostic la internare: HVA, confirmat pe 7.06.1996

Pagina 26 din 68

Page 27: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Motivele internarii: adinemie, inapetenta, greata, sindrom icteric

Antecedente hetero-colaterale: sotul ulcer gastric

fetita sanatoasa

Antecedente personale:

- Cand ati avut prima menstruatie?

- La 15 ani

- Cate sarcini ati avut si cate ati dus pana la capat?

- Nasteri una, avort 24.05.1996

- Ati avut o viata sexuala normala?

- Da

- Puteti sa-mi spuneti de ce boli ati suferit?

- Apendicectomie la 16 ani, fractura de femur membrul drept inferior acum 3 ani

Alimentatia:

- Ce alimente preferati?

- Friptura, ciorbe, piure de cartofi, salata de rosii

- Ce alimente nu va plac?

- Spanac, varza, carne de miel

- Ce bauturi preferati?

- Suc de fructe

- Nu consuma bauturi alcoolice, nu fumeaza

Eliminari:

- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie

- scaune decolorate

Alergii:

- Sunteti alergica la vreun medicament?

- Nu

Istoric socio-cultural:

- Ocupatia bolnavei – casnica

- Ocupatia sotului – operator CFA

- Unde lucreaza sotul exista mediu toxic?

- Da

- Unde locuiti?

- La casa cu sotul si fetita

- Casa dvs. are tot confortul?

Pagina 27 din 68

Page 28: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Da

- Beti apa multa la masa, in timpul mesei?

- Nu

- Respectati orele de masa?

- Da, pe cat posibil

- Respectati regulile de igiena?

- In general da, cateodata mai mananc fructe nespalate, numai le sterg

- De unde beti apa?

- Avem un canal in curte

- Ati luat sau luati medicamente fara sa cereti vre-un sfat medical?

- Da uneori, mai ales cand sunt racita

- Functiile pe care le-ati avut, sau pe care le aveti, le traiti intens, va obosesc?

- Uneori da

Mod de petrecere a timpului liber

- Cum va place sa petreceti timpul liber?

- Plimbare in aer liber cu sotul si fetita

- Exercitii fizice – Nu obisnuiesc

Din convorbirile cu bolnava reiese ca:

- Debut in urma cu 3 zile manifestat prin: cefalee, asenie, inapetenta, senzatie de

voma, urina tulbure, portocalie, pateaza lenjeria. Tegumente si mucoase icterice. Observand

ca starea sa nu se amelioreaza se prezinta la dispensarul din Chiscani de unde este trimisa cu

Salvarea de boli contagioase cu specificatia pe biletul de trimitere de suspect HAV.

Diagnosticul se confirma pe data de 7,06,1996. Pacienta sustine ca nimeni din familie sau din

cunoscuti nu au avut recent si nu au hepatita.

Investigatii de laborator efectuate:

Examen sange: VSH, hemoleucograma, HT, HGP, Kunkel, cu sulfat de zinc

Examen sumar urina

Plan de recuperare:

Repaos fizic la pat si psihic prin evitatarea traumelor emotionale si a eforturilor

intelectuale.

Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructe,

legume fierte sau sub forma de sucuri. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata,

Pagina 28 din 68

Page 29: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sarea este permisa de la inceput. Dupa 10 zile se include in alimentatie carne slaba fiarta sau

gratar de pasare sau vita.

Se contraindica: capsuni, fragi, nuci verzi, castraveti, conopida, varza si vinete.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE

I. Identificarea problemei pacientului

- hepatita virala

- astenie, anorexie

II. Manifestari de dependinta

- bilimbinemie

III. Sursa de dificultate

- infectie hepatica

IV. Dg. Nurssing

- infectie hepatica datorita infectarii ficatului

V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale

1. A bea si a manca

2. A respira

3. A elimina

4. A se misca si a mentine o buna postura

5. A dormi si a se odihni

6. A se imbraca si a se dezbraca

7. A mentine tempertura corpului in limitele normale

8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.

9. A evita pericolele

10. A comunica cu semeni

11. A actiona dupa credintele si valorile sale

12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza

13. A se recreea

14. A invata, a descoperi

Evaluare S-au atins acest obiective persista

teama de boala si evolutia ei,

S-au atins aceste

obiective, bolnava

R=16 r/min

bolnava respira

Pagina 29 din 68

Page 30: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ta=120/70 mmHg, P=78 p/min,

R=16 r/min T=36,4°C

respecta regimul

alimentar nu necesita

ajutor in a se alimenta

mai usor,

coopereaza

Rol

delegat

Analiza VHS 13mm/h, 27 mm la 2

ore, hematocrit 44%, TGP 176 U.I,

tymol 4,8 nMd, Kunkel cu sulfat de

zinc 14,2 Ush/h

Regim dietetic vitamina

C 200 III cp/zi, vitamina

B.12 f.I.M emiteral

Rol

propriu

Discutii cu bolnavii in ceea ce

priveste evitarea traumelor

emotionale, a eforturilor fizice si

intelectuale. Masurarea functiilor

vitale, au recoltat sange pentru

VHS, hemoleucograma. TGP,

probe hepatice si evidentierea.

AGHBS

Obsevarea modului de

alim. a bolnavei, regimul

dietetic sa asigure 2000-

3000 cal/zi, se

recomanda in primele

zile de la debutul boli,

fructe si legume fierte

sub forma de compoturi,

sucuri de fructe, supe de

zarzavat

Aerisirea

salonului, inspectia

pac in ceea ce

priveste evitarea

Obiective Sa inspiram incredere bolnavului in

ceea ce priveste tratamnetul si

regimul igienico-dietetic precum si

evolutia boli

Instruirea bolnavei in

ceea ce priveste

excluderea din alim. a

unor alimente cum ar fi

varza, conopida, fragi,

castraveti recomandarea

alimentelor ce trebuiesc

consumate in ac. per. a

boli

Aerisirea saonului,

crearea unui

microclimat

favorabil,

bolnavului sa

respire normal.

Dg.

Nurssing

Comunicare ineficace la nivel

intelectual

Alim. Insuficienta in

cantitate si calitate, apetit

diminuat, greata

Anexitate, stres

Surse de

dific.

Lipsa de cunoastere de noi mijloace

de comunicare teama de boala si de

evolutia ei, s tarea de oboseala

Inapetenta, fatigabilitate Dificultate in a

respira

Necesitati A bea Comunicare 03.06.1996 A bea si a manca A respira

Pagina 30 din 68

Page 31: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Evaluare Bolnava este

de religie

ortodoxa,

bolnava este

preocupata

de boala

Nu refuza

de a

participa la

activitati

recreative

Bolnava care

inf. In ceea ce

priveste boala

si evolutia ei

Ta=13/70

mmHg

P=74/min

T=36,4°C

S-au atins

aceste

obiective,

bolnava

respecta reg,

dietetic

Bolnava

respira mai

usor

Rol

delegat

Repaus fizic

si intelectual

obligatoriu

Regim

dietetic, vit

C 200 III

cp/zi vit

B12lf/zi I.M

emetiral

Rol

propiu

Sa capatam

increderea

bolnavei in

ceea ce

priveste

insemnatatea

suferintei

Observarea

interesului

si care sunt

preferintele

pacientei

De a invata

bolnava in ceea

ce priveste

regimuligienico

– dietetic pe

care trebuie sa

se tina, precum

si importanta

acestiua

Limitarea

miscarilor se

recomanda

repaus fizic si

intelectual.

Masurarea

functiilor

vitale

Observarea

modului de

alimentare al

bolnavei, se

recomanda

ceai, sucuri

de fructe

legume

fierte, supe

de zarzavat

Evitarea

eforturilor

fizice a

stresului si

asezarea

bolnavului in

pozitii

confortabile

Obiective Respectarea

diferentelor

constrageri

religioase

Propunem

diferite

actiuni in

functie de

aptitudini

Familiarizare

pacientului cu

simptomele si

evolutia bolii

Limitarea

miscarilor

pentru a nu

obosi

Instruirea

bolnavei in

ceea ce

priveste

evitarea unor

alimente

combaterea

greturilor

stimulare

pofteide

Aerisirea

salonului,

asigurarea unei

respiratii

normale prin

evitarea

prafului

Pagina 31 din 68

Page 32: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mancare

Dg

nurssing

Inacceptarea

bolii

Oboseala

neliniste

lipsa de

activitatii

recreative

in jur

Oboseala,

somnolenta

Hiper-

activitate

Greata

senzatie de

varsaturi

apetit

diminuat

Anxietate stres

oboseala

Sursa de

dific.

Perceperea

bolii ca pe o

deap

Stres

oboseala

neliniste

Oboseala,

gandire

incetinita,

somnolenta

Epuizare este

dinamica in

schimb

oboseste

repede

Inapetenta,

fatigbilitate

Dificultate in a

respira

Necesitate A actiona

dupa

credinta si

valorile sale

A se recrea A invata A mentine o

buna postura

4.06.1996

A bea si a

manca

A respira

Evaluare Prezinata

mictiuni

fizioligice

cu urin

inchise si

scaune

bilioase

Bolnava s-a

putut

odihni

Bolnava este

constienta in

ceea ce priveste

evitarea

pricolelor

Bolnava este

receptiva

S-au atins

aceste

obiective

prezinta

tegumente si

mucoase

icterice

S-au atins

aceste

obiective

Rol

delegat

Diazepan 1

cp pe zi

Se combate

anemia si se

controleaza

repetat

analizele

ampicilina

250 mg la 6 h

I.M

Regim

hepatic

Se combate

anemia adm.de

ampicilina 250

mg/6 h I.M

Rol

propriu

Favorizarea

cond.de

eliminare,

urdiurezei

din 24h si a

Am aerisit

salonul si

crearea

unui

microclimat

Invatarea mas.

de prevenire a

infectiilor prin

evitarea

prafului si a

Explicarea

nec.

Regimului

igienico

dietetic

Respectarea

demnitatii si

pudori

pacientului,

reducerea

Sa inspiram

incredere pac.

In ceea ce

priveste

evolutia bolii c

Pagina 32 din 68

Page 33: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

scaunelor favorabil curentilor de

aer

coloratiei

tegumentelor

are este

favorabila

daca respecta

regimul

igieno-dietetic

Obiective Prevenirea

iritarii

zonelor

sensilibe

Crearea

unui

microclimat

favorabil

Ferirea

bonlavei de

eventuale

pericole, de

intox. si infectii

Familializarea

bolnavei si a

familiei cu

simpt. si

evolutia boli

Obs.

modului de

pastrare si

efect. a

igienei

corporale

Psihoprofilaxia

bolnavei in

ceea ce

priveste

evolutia bolii

Dg.

Nurssing

Scaune

bilioase,

urina inchisa

la culoare

Epuizare Oboseala stres

frica

Altera

tegumentelor

si a

mucoaselor

obosereaala

slabiciune

Frica stres

Surse de

dific.

Tranzit

modificat

Slabiciune

oboseala

Risc fata de

complicatii

Insuficienta

cunoastere a

evolutiei bolii

si a

satisfacerii

nevoilor

Tegumente

colorate

icterice

Teama de

boala si de

evolitia ei

Necesitate A elimina A dormi si

a se odihni

Evitarea

pericolelor

A invata A fi curat si

ingrijit

5.06.1996

A evita

pericolele

Evaluare Mictiuni

fiziologi ce cu

urini inchise si

scaune biliare

R=16 r/min Bolnava sa

putut odihni

Bolnava este

receptiva

Bolnava este

interesata

Rol

delegat

Diazepan 1

cp/zi

Introducerea in

alientatie a

branzei proaspete

Pagina 33 din 68

Page 34: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de vaci

Rol

propriu

Favorizarea

condiitilor de

eliminare urm.

diurezei si a

scaunelor

Sa evite efort

fizic si

emotiile

puternice

Aerisirea

salonului si

crearea unui

microclimat

favorabil

Atragerea

atentiei

bolnavei de la

preocuparile

legate de boala

cusfera

destinderii,

lecturile

activitatii de

divertisment

Explicarea nec.

respectarii

regimului

igienico- dietetic

Obiective Favorizarea

cond. de

eliminare

prevenirea

iritarii zonelor

sensibile

Aerisirea

salonului,

asigurarea

unui

microclimat

favorabil

Crearea unui

microclimat

favorabil

inaturari

factorilor

perturbanti

Propunem

diferite actiuni

in functie de

aptitudini

Familiarizarea

bolnavei cu

simptomatilogiasi

evolutia boli

Dg.

Nurssing

Scaune

bilioaseurini

inchise

Anexitate

oboseala

stres

Epuizare Oboseala lipsa

de acticitate

recreative

Surse de

dific.

Schimbarea

deprinderilor

alim. si trazit

midificat

Dificultate in

a respira

Epuizare

oboseala

slabiciune

Oboseala

slabiciune

Insificienta

cunoasteri

evolutiei bolii in

satisfacerea

nevoilor

Necesitate A elimina A respira A dormi si a

se odihni

A se recreea A invata

Evaluare TA-120/65 mmHG

P-74 p/min bolnava

respecta regimul

Bolnava

prezinta

mictiuni

fiziologice cu

urini inchise

scaune

R – 16 r/min Bolnava s-a

odihnit

Bolnava este

interesata si

coopereaza

Pagina 34 din 68

Page 35: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

decolorate

Rol

delegat

Introducerea in

alimentatie a

branzei de vaci

proaspete, vit C III

cp/zi vit B 12 l.f I.M

emiteral

ex. urina d-

10,5 ph acid

alb. absent

urobilinogen

mult crescut

Diazepan 1

cp/zi

Rol

propriu

Observare

respectarii

regimului dietetic

am administra

medicatia prescrisa

Urmarire

diurezei

observarea

scaunelor a

coloratiei

Aerisirea

salonului,

inlaturarea

factorilor

perturbanti,

instruirea

pacientului

in ceea ce

priveste

evitarea

emotiilor

Inlaturarea

factorilor

perturbanti

aerisirea

salonului

Propunerea

diferitelor

actiuni in

functie de

aptitudini,

recomandarea

revistelor de

divertisment,

sa nu depuna

un efort

intelectual

prea mare

Obiective Instr. Bolnavei in

ceea ce priveste

evitarea unor

alimente

introducerea in

alimentatie a

branzei de vaci

proaspete

Prevenirea

iritarii zonelor

sensibile igiena

organelor

genitale

Aerisirea

salonului,

asigurarea

unui

microcimat

favrabil

Asigurarea

unui

microclimat

favorabil

odihnei

Propunem

diferite

actiuni in

functie de

aptitudini

Dg.

Nurssing

Inapetenta Mictiuni

fiziologice cu

urini inchise

scaun

decolorat,

bilios

Oboseala

stres

anexitate

Epuizare Oboseala

neliniste

Pagina 35 din 68

Page 36: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Surse de

dific.

Inapetenta, greturi

senzatii de varsaturi

Tranzit

modificat

Dificultate

in a respira

Oboseala

slabiciune

Refuz de a

participa la

act. recreative

stres oboseala

neliniste

Necesitati A bea si a manca

6.06.1996

A elimina A respira A dormi si a

se odihni

A se receea

Evaluare Bolnava se alim

corespunzator

Prezinta scaune bilinoase, si

mictiuni fiziologice cu urinarii

portocalii

Pacienta este constienta in ceea

ce priveste evitarea pericolelor

Rol

delegat

Regim dietetic

vit C 200 III

cp/zi vit B12

l.f/zi I.M

Ampicilina 250 mg/6h I.M

Rol

propriu

Observarea

modului de alim

a bolnavei

regimul dietetic

sa-i asigure

2000-3000 cal/zi

Favorizarea cond de eliminare,

urmarirea diurizei in 24 h si a

scaunelor

Ferirea pac de eventuale

pericole, evitarea curentior de

aer, respectarea regulilor de

igiena

Obeiective Bolnava sa se

alimenteze

conform

nevoilor zilnice

Prevenirea iritarii zonelor

mormalizarea scaunelor

Ferirea pac de eventuale

pericole de int si de infectii

Dg.

Nurssing

Apetit diminuat,

greata alim

insuficienta in

cant si cal

Greata scaune bilinoase, urina

inchisa la culoare

Stres oboseala frica

Surse de

dific.

Inapetenta

fatigabilitate

Senzatia de varsaturi tranzit

modificat

Risc fata de complicatii

Necesitati A bea si a

manca

7,06,1996

A elimina A evita pericolele

Pagina 36 din 68

Page 37: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

PREZENTARE DE CAZ

I

INTERVIUL BOLNAVULUI

Nume: A

Prenume: R

Data nasterii: 24.IX.1989 Varsta: 7 ani

Sex: feminin

Statutul socio-profesional: prescolar

Domiciliul: comuna Movila Miresii, judetul Braila

Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea, este insotita de mama sa

Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la FNC Urleasca, mama este casnica, mai

are un frate in varsta de 13 ani elev in clasa a VII-a

Descrierea bolnavei: este o fetita in varsta de 7 ani, 1,5 m inaltime, 28 kg, par saten,

este comunicativa, este o fire deschisa si prezinta un limbaj corect. Se impresioneaza mai

greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, iar emotiile nu si le manifesta

deschis.

Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: nu a mai fost internata

Data internarii: 4.06.1996, ora 13,00, nu a venit cu salvarea.

Diagnosticul de trimitere: S-a prezentat cu bilet de trimitere eliberat de doctorul Berla

N, de la Dispensarul din Comuna Movila Miresii, cu specificatia suspect HAV.

Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 8.06.1996

Motivele internarii: sindrom icteric, adinemie, inapetenta, greata.

Antecedente heredo-colaterale - tata HTA

- mama RAA

- frate sanatos

Antecedente personale: nu a mai fost bolnava

Alimentatia

- Ce alimente prefera?

- Ciorbe, friptura, prajituri de casa

- Ce alimente nu iti plac?

- Fasolea, carnea de miel

Pagina 37 din 68

Page 38: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Ce bauturi preferi?

- Ceai de plante, suc de fructe, compoturi

Eliminari

- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie

- scaune decolorate

Alergii:

- Esti alergic la vreun medicament?

- Nu

Istoric socio-cultural:

- Ocupatia bolnavei: prescolar. Se duce la gradinita din Movila Miresii

- Unde locuiesti?

- La casa, cu mama, tata, fratele meu

- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?

- Nu beau apa multa dar beau in timpul mesei

- Respectati orele de masa?

- Nu intodeauna

- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?

- In general da, dar se mai intampla sa mananc fara sa ma spal pe maini

- Fructele inainte de a manca le speli?

- Nu doar cand sunt murdare

- De unde bei apa?

- De la canal din curte

- Ai auzit de vreun copil de la gradinita care sa fi avut de curand hepatita?

- Nu

- In familie a avut sau are cineva hepatita?

- Nu

Mod de a petrece timpul liber:

- Cum iti place sa petreci timpul liber?

- Vizionand desene animate, jucandu-ma

- Exercitii fizice – nu obisnuesc

Vizitatori:

- Ai o dorinta, o preferinta pentru vizitatori?

- Nu

Pagina 38 din 68

Page 39: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din convorbiri cu bolnava reiese ca:

- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,

senzatie de voma, urina tulbure, galben-portocalie ce pateaza lenjeria, galbena la fata. Dupa

trei zile mama observand ca starea fetitei nu se amelioreaza se prezinta la medic. De la

Dispensarul din comuna Movila Miresii i se da un bilet cu trimitere catre Spitalul de boli

contagioase.

Investigatii de laborator efectuate:

Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc

Examen sumar la urina

Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si

a eforturilor intelectuale.

- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,

legume fierte sub forma de sucuri sau compoturi. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci

proaspata, iar dupa 10 zile se include carnea slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita.

- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE

I. Identificarea problemei pacientului

- hepatita virala

- astenie, anorexie

II. Manifestari de dependinta

- bilimbinemie

III. Sursa de dificultate

- infectie hepatica

IV. Dg. Nurssing

- infectie hepatica datorita infectarii ficatului

V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale

1. A bea si a manca

2. A respira

3. A elimina

4. A se misca si a mentine o buna postura

5. A dormi si a se odihni

6. A se imbraca si a se dezbraca

Pagina 39 din 68

Page 40: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

7. A mentine tempertura corpului in limitele normale

8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.

9. A evita pericolele

10. A comunica cu semeni

11. A actiona dupa credintele si valorile sale

12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza

13. A se recreea

14. A invata, a descoperi

Evaluare S-au atins aceste obiective persista teama

de boala si evolutia ei, tensiunea art. 1

o/70 mm hg P=to p/min R=16 resp/min

T=36,2°C

S-au atins aceste obiective bolnava respecta

regimul alimentar nu necesita ajutor in a se

alimenta. Am administrat medicatia

Rol

delegat

Analize VHS 13mm/h 27mm/2h

hematocrit 44%, TGP-176 U.I, tymol-3,2

uEd. Kunkel cu sulfat de zinc-14,2 U, sh/h

Regim dietetic Vit C 200 III cp, emirateral 1tb/zi

regim desodat

Rol

propriu

Discutii cu blnava in ceea ce priveste

evitarea traumelor emotionale eforturilor

fizice si intelectuale masurarea functiilor

vitale, s-a recoltat sange pentru VHS,

hemoleucograma, TGA, probe hepatice si

evidentiere. Familiarizarea bolnavei cu

date despre evolutia bolii

Observarea modului de alim a bolnavei, regimul

dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi se recomnada

in primele zile de la debutul boliifructe si legume

fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe,

supe de zarzavat

Obiective Sa inspiram incredere bolnavei in ceea ce

priveste tratamentul regimul dietetic

precum si evolutia boii

Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea

din alim a unor alimente cum ar fi varza,

conopida, castraveti, fragi capsuni. Recomandarea

alim ce trebuiesc consumate in aceasta perioada a

bolii

Dg.

Nurssing

Comunicare ineficace la nivel intelectual Alimentatie insuficieta in cantitate si calitate

apetit diminuat, greata

Stare de

dificultate

Lipsa cunoasterii de noi mijloace de

comunicare teama de boala si de evolutia

Inapetenta fatigabilitate

Pagina 40 din 68

Page 41: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ei. Stare de oboseala

Necesitati Comunicare 4.06.1996 A bea si a manca

Evaluare Bolnava respira mai

usor, coopereaza

Prezinta

mictiuni

fiziologice cu

urini portocalii

si scaune

decolorate

Bolnava nu

necesita ajutor in a

se deplasa si a se

misca

Bolnava s-a

putut odihni

Nu necesita

ajutor in a se

imbraca si

dezbraca

Rol

delegat

Diazepan 1

cp/zi

Rol

propriu

Aerisirea salonului

instruirea pacientei

in ceea ce priveste

evitarea emotiilor

incerc sa indepartez

gandul pac de la

boala

Favorizarea

conditiilor de

eliminare

urmarirea

diurezei in 24 h

si a scaunelor

daca sunt

normale

Asezarea lenjeriei

de pat, masurarea

functiilor vitale,

am sfatuit bolnava

sa se aseze comod

in pat

Aerisirea

salonului,

ewducerea

factorilor

stresanti,

discutii pe

diverse teme

pentru

inducerea

somnului

Informarea

pac in ceea ce

priveste

purtarea

hainelor in

functie de

sezon

Obiective Aerisirea salonului

asigurarea unui

microclimat

favorabil si bolnava

sa respire normal

Bolnava sa

aiba scaune sa

urineze normal

si prevenirea

iritarii zonelor

sesibile

Schimbarea

lenjeriei de pat

pozitie adecvata si

disparitia anxietati

Bolnava sa aiba

un somn

linistit,

inlaturarea

factorilor

stresanti

Respectarea

pudorii si

demnitatii

pacientei

Dg.

Nurssing

Anxietate si stres Greata scaune

decoloarate

Anxietate stres Epiuzare Slabiciune

stres

Surse de

dific.

Dificultate in a

respira

Senzatie de

varsaturi tranzit

modificat

Absenta act. ficica Oboseala

slabiciune

Dificultate in

a se imbraca

si a se

dezbraca

Necesitati A respira A elimina A mentine o buna A dormi si a se A se imbraca

Pagina 41 din 68

Page 42: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

postura a se misca odihni si a se

dezbraca

Evaluare Bolnava nu

necesita ajutor

in a mentine

ingiena.

Bolnava a

inteles si

respecta

indicatiile

Bolnava este constienta

in ceea ce priveste

evitarea pericolelor

Bolnava este

de religie

ortodoxa.

Bolnava este

preocupata de

boala

Bolnava

prezinta interes

in ceea ce

priveste

preferintele

sale, muzica,

lectura

S-a atins

acest

obiectiv,

bolnava este

cooperanta

Rol

delegat

Regim hepatic Ampicilina 200 mg/6h

I.M Recoltarea probelor

pentru examenul de

laborator

Rol

propriu

Urmarirea

aspectului

tegumentelor si

a mucoaselor

asig cond de

mentinerea

igienei

Ferirea pacientului de

eventuale pericole prin

avitarea prafului

curentilor, respectarea

regulilor de igiena, urm

si notarea functiilor

vitale evitarea oricarui

pericol

Sa capatam

increderea

bolnavei in

ceea ce

priveste

insemnatatea

suferintei

Luarea de

decizii

impreuna cu

pacienta asupra

actelor sale

Observarea

interesului si

preferintelor

sale ii citesc

bolnavei

literatura

preferata, ii

povestesc

emisiunile

TV

Obiective Asigurarea si

respectarea

regulilor de

igiena,

reducerea

coloratiei

tegumentare

Dg.

Nurssing

Sindrom icteric Frica stres oboseala Inacceptarea

bolii

Oboseala

neliniste lipsa

Pagina 42 din 68

Page 43: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

activitatilor

recreative in

jur

Surse de

dific.

Tegumente

colorate icterice

Risc fata de complicatii Perceperea

bolii ce pe o

pedeapsa

Stres

oboseala

neliniste

Necesitati A fi curat si

ingrijit

Evitarea pericolelor Asi pastra

credinta

A se ocupa de

propria

realizare

A se receea

Evaluare Nu refuza sa

participe la

activitati

recreative

Bolnava

respecta

regimul

Mictiuni

fiziologice cu

urini portocalii,

scaune

decolorate

Bolnava

respira mai

usor

coopereaza

Bolnava s-a odihnit Nu necesita

ajutor in a

se imbraca

si dezbraca

Rol

delegat

Vit.C.200 III

cp, Vit.B.12

emitiral l tb pe

zi

Ex. urina Diazepan 1 cp pe zi

Rol

propriu

De a invata

bolnava in ceea

ce priveste

regimul igieno-

dietetic pe care

trebuie sa-l tina

precum si

importanta

acestuia

Observarea

respectarii

regimului

dietetic

masurarea

functiilor vitale

si

administrarea

medicatiei

Urmarirea

diurezei,

observarea

scaunelor

Aerisirea

salonului,

inlaturarea

factorilor

perturbanti

Aerisirea salonului

asig unui

microclimat si adm

de diazepan

Informarea

pac in ceea

ce priveste

purtarea

hainelor si a

mentinerea

igienei

Obiective Familiarizarea

pac cu

simptomele si

evolutia bolii

Instruirea

bolnavei in

ceea ce

priveste

evitarea unor

alimente.

Prev iritarii

zonelor sensibile

printr-o igiena

corespunzatoare

Aerisirea

salonului

asigurarea

unui

microclimat

favorabil

Asigurarea unui

microclimat

favorabil

indepartarea

factorilor stresanti

Respectarea

pudorii si

demnitatii

pac.

Pagina 43 din 68

Page 44: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Combaterea

greturior si

stimularea

poftei de

mzancare

Dg.

Nurssing

Oboseala

somnolenta

Inapetenta

senzatie de

varsaturi

Mictiuni

fiziologice cu

urini portocalii,

scaune

decolorate

Anxietate

stres

Slabiciune oboseala Neglienta

dezordonata

Surse de

dific.

Oboseala

gandire

incetinita,

somnolenta

Inapetenta

greturi

varsaturi

Tranzit

modificat ficat

senzatie de

varsaturi

Sursa de

dificultate in a

respira

Anxietate apatie

cantitate

necorespunzatoare

de odihna

Necesitati A invata A bea si a

manca

5.06.1996

A elimina A respira A dormi si a se

odihni

A se

imbraca si

dezbraca

Evaluare Bolnava este

interesata,

coopereaza

T.A = 120/60 Hg P =

84/min T = 36,5 °C

S-au atins

aceste

obiective

bolnava

respecta

regimul

dietetic

Bolnava

respira mai

usor,

coopereaza

Prezinta

mictiuni

fiziologice cu

urini

portocalii,

scaune

decolorate

Rol

delegat

Regim

dietetic Vit

C.200 III cp,

vit.B.12 l f

I.M emiteral

l tb pe zi

Ex. urina

Dens. 10,5 pH

acid

albumina-

urme slabe

urobilinogen -

crescut

Rol

propriu

Propunem

diferite actiuni in

Limitarea miscarilor,

se recomanda repaos

Observarea

modului de

Aerisirea

salonului,

Favorizarea

conditiilor de

Pagina 44 din 68

Page 45: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

functie de

aptitudini,

recomandarea

revistelor de

divertisment sa

nu depuna un

efort intelectual

prea mare

fizic si intelectual,

masurarea functiilor

vitale

alim se

recomanda

ceai, sucuri

de fructe,

supe de

zarzavat

instruirea pac

in ceea ce

priveste

evitarea

eforturilor

fizice, a

stresului si a

emotiilor

eliminare

urm. diurezei

si a scaunelor

Obiective Propunem

diferite actiuni in

functie de

aptitudini

Limitarea miscarilor

pentru a nu obosi

disparitia anxietatii

schimbarea lenjeriei

de pat

Instruirea

bolnavei in

ceea ce

priveste

evitarea

unor

alimente

stimularea

poftei de

mancare

Aerisirea

salonului,

asigurarea

unei respiratii

normale prin

evitarea

prafului

Prevenirea

iritarii zonelor

sensibile

Dg.

Nurssing

Oboseala

epuizare lipsa de

act reareative in

jur

Hiperactivitate,

anxietate

Greturi

varsaturi

Oboseala stres

anxietate

Mictiuni

fiziologice cu

urini

portocalii,

scaune

colorate

Surse de

dific.

Neliniste stres

oboseala

Epuizare este

dinamica oboseste

repede

Inapetenta

fatigabilitate

greturi

Dificultate in a

respira

Tranzit

modificat

Necesitati A se recreea A mentine o buna

postura 6.06.1996

A bea si a

manca

A respira A elimina

Evaluare Bolnava s-a putut

odihni

Bolnava nu

necesita ajutor in

a-si mentine

igiena, bolnava a

Bolnava

este

constienta

in ceea ce

Nu necesita de

a participa la

act. recreative

Bolnava este

receptiva si cere

inf. in ceea ce

priveste boala si

Pagina 45 din 68

Page 46: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inteles si respecta

indicatiile

priveste

evitarea

pericolelor

evolitia ei

Rol

delegat

Diazepan 1 tb/zi Regim hepatic Ampicilina

200 mg/6h

I.M

Rol

propriu

Aerisirea salonului,

asigurarea unui

microclimat

favorabil si

administrarea

medicamentelor

Urmarirea

aspectului

tegumentar si

mucoaselor, asig.

conditiilor de

mentinere a

igienei

Invatarea

masurilor

de

prevenire a

infectiei

prin

evitarea

prafului si

curentilor

Integrarea

bolnavei in

grupul si

atmosfera

destinsa din

salon

Explicarea nec.

regimului

igieno-dietetic

pe care trebuie

sa-l respecte si

imp. acestuia

Obiective Asig. unui

microclimat

favorabil bolnavului

sa aiba un somn

linistitor

Respectarea

demnitatii si

pudorii pac. Asig

cond de

respectarea a

igienei

Ferirea

bolnavei de

eventuale

pericole

intoxicatii

si infectii

Prpunem dif

actiuni in

functie de

aptitudini

Familiarizarea

bolnavei si a

fam cu

simptomele si

evolutia bolii

Dg.

Nurssing

Epuizare Sindrom icteric Frica stres

teama

oboseala

Lipsa act

recreative in

jur

Oboseala

somnolenta

Surse de

dific.

Oboseala slabicune Tegumente cu

coloratie icterica

Risc de

complicatii

Oboseala stres

neliniste

Oboseala

gandire

incetinita

somnolenta

Necesitati A dormi si a se

odihni

A fi curat si

ingrijit

Evitarea

pericolelor

A se recreea A invata

Evaluare S-au atins aceste obiective

prezinta tegumente si

mucoase icterice

Bolnava este

constienta in

ceea ce

Mictiuni

fiziologice

cu urini

Bolnava nu

necesita ajutor

in a se deplasa

R = 16 r.min

Bolnava

respira mai

Pagina 46 din 68

Page 47: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

priveste

evitarea

pericolelor

portocalii

scaune

decolorate

si a se misca usor

Rol

delegat

Regim hepatic Se combate

anemia, adm.

de ampicilina

200 mh/6h

I.M

Rol

propriu

Observarea modului de

pastrare si efect. igienei

corporale supravegherea

lenjeriei cearceafului sa

fie curat si bine intins

Sa inspiram

incredere

pacientei in

ceea ce

priveste

evolutia bolii

care este

favorabila

daca respecta

regimul

igieno-

dietetic

Favorizarea

conditiilor

de eliminare,

urma-

diurezei si a

scaunelor

Limitarea

miscarilor,

observarea

modului de

asezare a

lenjeriei. Am

sfatuit bolnava

sa se aseze

comod in pat

Se evita

eforturile

fizice si

intelectuale

Obiective Respectarea demnitatii si

pudorii pacientului

asigurarea si invatarea

igienei corporale,

reducerea coloratiei

tegumentelor

Favorizarea

conditiilor si

phiho

profilaxia in

ceea ce

priveste

evolutia bolii

Favorizarea

conditiilor

de eliminare

prevenirea

iritarii

zonelor

sensibile

Schimbarea

lenjeriei de pat,

pozitie

adecvata disp.

anxietatii

Aerisirea

salonului

asigurarea

unui

microclimat

favorabil

Dg.

Nurssing

Alterarea tegumentelor si

mucoaselor oboseala

slabiciune

Insuficienta

cunoasterii a

necesitatii

igienei, frica,

stres

Insuficienta

cunoasterea

a nec

ingienei,

scaune

decolorate,

Anxietate stres

oboseala

Anxietate

stres

Pagina 47 din 68

Page 48: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

urini inchise

la culoare

Surse de

dific.

Tegumente colorate

icterice

Schimbarea

deprinderilor

alimentare,

teama de

boala si de

evolutia ei

Schimbarea

deprinderilor

alimentare,

tranzit

modificat

Absenta

activitatiilor

fizice

Dificultate in

a respira

Necesitat

i

A fi curat si ingrijit A evita

pricolele

A elimina A se misca si a

mentine o buna

postura

A respira

Evaluare Bolnava s-a

putut

odihni

Nu necesita

ajutor in a

se imbraca

si dezbraca

Bolnava

interesata

nu refuza de

a participa

la activitatii

recreative

Bolnava s-a

alimentat

corespunzator

Prezinta

mictiuni

fiziologice cu

urini portocalii,

scaune

decolorate

Bolnava

este

constienta

in ceea ce

priveste

evitarea

pericolelor

Rol

delegat

Diazepan 1

tb/zi

Regim

dietetic vit.C

200 III cp

vit.B.12 l f

I.M emiteral

1 tb pe zi

Ingerarea unor

cantitati

corespunzatoare

de lichide

Ampicilina

200 mg/6h

I.M

Rol

propriu

Aerisirea

salonului,

bolnava sa

aiba un

somn

linistit

Observarea

modului de

imbracare

si

dezbracare

Atragerea

bolnavei in

sfera

destinderii

lecturilor

act. de

divertisment

Observarea

modului de

alim. a

bolnavei,

regimul

dietetic sa

asigure 2000

– 3000 cal/zi

se recomanda

Favorizarea

conditiilor de

elimnare, urm

diurezeisi a

scaunelor daca

sunt normale

Pagina 48 din 68

Page 49: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ceai, sucuri

de fructe,

puire de

legume

Obiective Asigurarea

unui

microclimat

favorabil

inlaturarea

factorilor

stresanti

Respectarea

pudorii si

demnitatii

bolnavei

Propunem

diferite

actiuni in

functie de

aptitudini

Bolnava sa se

alimenteze

conf nevoilor

zilnice

combaterea

greturilor

stimularea

poftei de

mancare

Bolnava sa aiba

scaune sa

urineze normal,

prevenirea

iritarii zonelor

sensibile

Ferirea pac

de

eventuale

pericole de

intoxicatie

si infectii

Dg.

Nurssing

Epuizare Epuizare Oboseala

lipsa de act

recreative in

jur neliniste

Alimentatie

insuficienta

in cantitate si

calitate

greturi,

senzatie de

varsaturi

Scaune

decolorate,

mictiuni

fiziologice cu

urini inchise la

culoare

Frica stres

oboseala

Surse de

dific.

Oboseala

slabiciune

Dificultate

in a se

imbraca si a

se dezbraca

Stres

oboseala

neliniste

Inapetenta

fatigabilitate

Tranzit

modificat

Risc fata

de

complicatii

Necesitat

i

A dormi si

a se odihni

A se

imbraca si a

se dezbraca

A se recreea A bea si a

manca

8.06.1996

A elimina Evitarea

pericolelor

PREZENTARE DE CAZ

II

INTERVIUL BOLNAVULUI

Nume: F

Pagina 49 din 68

Page 50: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prenume: I

Varsta:19 ani

Sex: Masculin

Statutul socio-profesional: elev

Domiciliul: judetul Braila

Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea

Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la S.C. PROMEX S.A., mama lucreaza la

Braiconf, mai are o sora in varsta de 10 ani eleva in clasa a IV-a

Descrierea bolnavei: Pacientul C.A. in varsta de 19 ani, are 1.70 inaltime, greutate

corporala 72 kg, ochi caprui, par saten. Este sociabil, are spirit de grup, adaptabilitate,

prompta este calm si stapanit de sine. Se impresioneaza mai greu si emotiile nu si le

manifesta deschis.

Prezentarea bolnavului: spitalizari anterioare: nu a mai fost internat

Data internarii:15.05.1996, nu a venit cu salvarea.

Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 17.05.1996

Motivele internarii: sindrom icteric, inapetenta, greata.

Antecedente heredo-colaterale - fara importanta

Antecedente personale: fractura antebratul drept.

Conditiile de viata, de munca - nu fumeaza

- consuma alcool ocazional

Alimentatia – ii plac dulciurile

- ii displac grasimile

- bauturile preferate - racoritoarele

Eliminari

- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie

- scaune decolorate

Alergii: - nu este alergic la nici un medicament

Istoric socio-cultural:

- Ocupatia bolnavului: elev.

- Unde locuiesti?

- La bloc cu parintii si sora

- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?

- In general da

Pagina 50 din 68

Page 51: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Fructele inainte de a manca le speli?

- Da

- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?

- Da

- Respectati orele de masa?

- Nu

- Ai avut vreun coleg bolnav de hepatita?

- Nu

- In familie a avut sau are cineva hepatita?

- Nu

Mod de a petrece timpul liber:

- Plimbari in aer liber impreuna cu prietena si prietenii

- Exercitii fizice – Da

- Somnul fara medicamente

Din convorbiri cu bolnavul reiese ca:

- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,

senzatie de voma, urina tulbure, tegumente icterice si mucoase icterice.

Observand ca starea nu se amelioreaza se prezinta la Dispensarul Din Cartierul Viziru

de unde este trimis la Spitalul de boli contagioase cu specificatie pe biletul de trimitere de

suspect de HAV.

Diagnosticul se confirma pe data de 17.05.1996. Pacientul sustine ca nimeni din

familie sau prieteni nu au avut recent si nu au hepatita.

Investigatii de laborator efectuate:

Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc

Examen sumar la urina

Plan de recuperare: Repaos 4 zile la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si

a eforturilor intelectuale.

- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,

legume, branza de vaci proaspata, iar la 10 zile se include carne slaba fiarta sau gratar de

pasare sau vita.

- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE

Pagina 51 din 68

Page 52: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I. Identificarea problemei pacientului

- hepatita virala

- astenie, anorexie

II. Manifestari de dependinta

- bilimbinemie

III. Sursa de dificultate

- infectie hepatica

IV. Dg. Nurssing

- infectie hepatica datorita infectarii ficatului

V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale

1. A bea si a manca

2. A respira

3. A elimina

4. A se misca si a mentine o buna postura

5. A dormi si a se odihni

6. A se imbraca si a se dezbraca

7. A mentine tempertura corpului in limitele normale

8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.

9. A evita pericolele

10. A comunica cu semeni

11. A actiona dupa credintele si valorile sale

12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza

13. A se recreea

14. A invata, a descoperi

Evaluare S-au atins

aceste ob. Pac

respecta

regimul alim.

nu necesita

ajutor in a se

alim.

Prezinta

mictiuni

fiziologice si

scaune

decolorate

Pacientul nu

necesita ajutor

in a se deplasa

Pacientul s-a

putut odihni

Pacientul este

constient in

ceea ce

priveste

evitarea

pericolelor

Nu necesita

ajutor in a

se imbraca

si dezbraca

Pagina 52 din 68

Page 53: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rol

delegar

Regim dietetic

vit .C. 200 III

cp Vit B 12 i j

I.M emetiral

1/1 tb/zi

TA=120/60

HG T=36,5°C

R=16 resp/min

Ampicilina

recoltarea

probelor pentru

ex de laborator

Rol

propriu

Aerisirea

salonului

incerc sa

departeze

gandul pac

de la boala

Urmarire daca

bolnavul

respecta dieta .

Masuratea si

notarea

greutatii

corporale

Urmarirea si

notarea

diurezei in 24

h si a

scaunelor

Asezarea

lenjeriei de pat

masurarea

fuctilor vitale

Aerisirea

salonului

reducerea

factorilor

stresanti

Ferirea pac de

eventuale

pericole

respectarea

regulilor de

igiena urm si

notarea

functiilor

vitale, evitarea

oricarui pericol

Informarea

pac in ceea

ce priveste

purtarea

hainelor

Obiective Bolnavul

sa respire

normal

Instraurea

bolnavului in

ceea ce

priveste

excluderea din

alim a unor

alim

Normalizarea

scaunelor

Schimbarea

lenjeriei de pat

pozitie

adecvata

Bolnavul sa

aiba un somn

linistit

Ferirea pac de

eventuale

pericole de

intoxicatii si

infectii

Respectarea

pudorii

demnitatii

pacientului

Dg.

Nurssing

Stres

anxietate

oboseala

Oboseala alim

noneficienta in

can si cal

Greata scaune

decolorate

Anxietate stres Epuizare Epuizare frica

stres

Slabiciune

anxietate

Surse de

dific.

Dificultatii

in a respira

Inapetenta

fatigabilitate

Senzatie de

varsaturi -

tranzit

modificat

Absenta activ

fizice

Slabiciune

oboseala

Risc fata de

complicatii

Dificultate

in a se

imbraca si

dezbraca

Necesitati A respira

15.05.1996

A bea si a

manca

A elimina A se misca si a

mentine o

buna postura

A dormi si a

se odihni

A evita

pericolele

A se

imbraca si a

se dezbraca

Evaluare Pacientul nu Pacientul Pacientul respecta regmul alimentar nu Prezinta

Pagina 53 din 68

Page 54: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

necesita ajutor este

cooperant

necesita ajutor in a se alimenta mictiuni

fiziologice,

urina portocalie

si scaune

decolorate

Rol

delegat

Regim hepatic Regim dietetic vit.C.200 vit .B.12 1.j.

I.M emetiral

ex. sumar urina

densitate 1015

ph acid

albumina –

urme slabe

glucoza – abs

orobilirogen –

absent epitelii –

rare

Rol

propriu

Urmarirea

aspectului

tegumentelor si

mucoaselor asig

condiitilor de

mentinere a

igienei

Observarea

interesului si

preferintelor

sale

Observarea modului de alim a

pacientului Reg dietetic sa asigure

2000-3 000 cal/zi, se recomanda fructe

si legume fierte, compoturi, sucuri de

fructe, supe de zarzavat

Supravegherea

si notarea

aspectului urinei

Obiective Sindrom icteric Oboseala

neliniste

lipsa de act

in jur

Excluderea din alimentatie a unor

alimente cum ar fi varza, conopida,

castraveti, capsuni, combaterea

greturilor si stimularea poftei de

mancare

Pacientul sa

aiba scaune si sa

urineze normal.

Prevenirea

iritatii zonelor

scobite

Dg.

Nurssing

Asigurarea si

respectarea

regulilor de

igiena

reducerea

coloratiei

Propunem

diferite

actiuni in

functie de

apt.

Alimentatie insuficienta in calitate si

cantitate greturi

Scaune

decolorate

mictiuni

fiziologice cu

urina portocalie

Pagina 54 din 68

Page 55: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tegumentului

Surse de

dific.

Tegumente

colorate icterice

Oboseala

stres

neliniste

Inapetenta greturi Tranzit

modificat

varsaturi

Necesitati A fi curat si

ingrijit

A se recreea A bea si a manca 16.05.1996 A elimina

Evaluare Pacientul s-a putut

odihni

Pacientul este constient in ceea ce priveste

evitarea pericolelor

Persista teama de

boala si evolutia ei

Rol

delegat

Diazepan 1 tb./zi Ampicilina 200 mg/zi

Rol

propriu

Aerisirea

salonului,

reducerea

factorilor stresanti,

administrarea

medicatiei

Ferirea pac de eventuale pericole respectarea

reg de igiena urmarirea si notarea functiilor

vitale T.A= 120/60 mmHg T=36,4 Ex.

hematologic indica VHS – 13 mm hematocrit

43 % tymol – 2,5 Md leucocite – 6800 mm³

neucocite segmentate 55% glicemie 0,96 g %

kunkel in sulfat de zinc 14,2 Uree – 0,37 g%

Discutii cu bolnavul

in ceea ce priveste

evitarea traumelor

emotionale a

eforturilor fizice si

intelectuale

Obiective Pac. sa aiba un

somn linistit

inlaturarea

factorilor stresanti

Ferirea pacientului de eventuale pericole de

intoxicatii, infectii

Sa inspiram

incredere oac in

ceea ce priveste

tratam, reg igienico

– sanitar, dietetic

precum si evolutia

bolii

Dg.

Nurssing

epuizare Frica epuizare Comunicare

ineficace la nivel

intelectual

Surse de

dific.

Slabiciune

oboseala

Risc fata de complicatii Lipsa conoasteri de

noi mijl de

comunicare. Teama

de boala si evolutie

si stare de oboseala

Necesitati A dormi si a se A evita pericolele Comunicare

Pagina 55 din 68

Page 56: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

odihni 17.05.1996

Evaluare Pacientul nu necesita

ajutor

Pacientul

prezinta

interes in ceea

ce priveste

preferintele

sale, muzica

lectura

Pacientul este

cooperant

Pacientul care

informatii in ceea

ce priveste boala

si evolutia ei

S-au atins

aceste

obiective

pacientul

respecta

regulile

dietetice

Rol

delegat

Regim hepatic Regim

dietetic

regim

desodat

Vit.C.200 III

Vit.B.12 ij

I.M emetiral

Rol

propriu

Urmarirea proiectului

tegumentelor si

mucoaselor Asig

conditiilor de

mentinere a igienei

Luarea de

decizii

impreuna cu

pacientul

asupra actelor

sale

Observarea

interesului si

preferintelor

sale

De a invata pac in

ceea ce priv

regimul igieno –

dietetic pe care

trebuie sa il tina

precum si imp

acestuia

Observarea

modului de

alim se

recomnada

sucuri de

fructe supe

de zarzavat

Obiective Asigurarea si

respectarea regulilor

de igiena, reducerea

colorarii tegumentare

Recunoasterea

de interes a

pac sa se

familiarizeze

cu boala

Propunem

diferite actiuni

in functie de

aptitudini

Familiarizarea

pac cu

simptomele si

evolutia bolii

Instruirea

pac in ceea

ce priveste

evitarea

unor

alimente

stimularea

poftei de

mancare

Dg.

Nurssing

Sindrom icteric Lipsa de act

recreative in

Oboseala

somnolenta

Greturi

apetit

Pagina 56 din 68

Page 57: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

jur neliniste

oboseala

diminuat

Surse de

dific.

Tegumente colorate

icterice

Oboseala

neliniste

Oboseala gandire

incetinita

somnolenta

Inapetenta

senzatii de

varsaturi

Necesitati A fi curat si ingrijit A se ocupa de

propria

realizare

A se recreea A invata A bea si a

manca

17.05.1996

Evaluare R= 16 resp/min bolnavul

respira mai usor

Prezinta

mictiuni

fiziologice,

scaune

decolorate

Pacientul s-a

putut odihni

S-au atins

aceste

obiective

Pac nu

necesita ajutor

pentru a se

misca

Rol

delegat

Repaos fizic

la pat

Rol

propriu

Aerisirea salonului

evitarea eforturilor

fizice, a stresului

asezarea bolnavului intr-

o pozitie confirtabila

pentru a usura respiratia

Favorizarea

cond de

eliminare

urmarirea

diurezei in 24

h, a scaunelor

Aerisirea

salonului, asig

unui

microclimat

favorabil,

administrarea

medicatiei

Limitarea

miscarilor

observarea

modului de

asezare a

lenjeriei

Obiective Aerisirea salonului,

asigurarea unei respiratii

normale prin evitarea

prafului

Prevenirea

iritatiei

zonelor

sensibile

Pac sa aiba un

somn linistit

asig unui

microclimat

favorabil

Integrarea

pac in

grupul si

atmosfera

destinsa din

salon

Schimbarea

lenjeriei de pat

disparitia

anxietatii

Dg.

Nurssing

Anxietate stres oboseala Scaune

decolorate

urina

portocalie

Epuizare Propunem

diferite

actiuni in

functie de

aptitudini

Anxietate stres

Pagina 57 din 68

Page 58: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Surse de

dific.

Dificultate in a respira Tranzit

modificat,

senzatie de

varsatura

Slabiciune

oboseala

Oboseala

slabiciune

Lipsa de

activitatii

fizice

Necesitati A respira A elimina A dormi si a se

odihni

A se recreea A se misca

Evaluare T=36,4°C Pac se alimneteaza

corespunzator

Prezinta

mictiuni

fiziologice,

scaune

Pacientul

este

constient

in ceea ce

priveste

evitarea

pericolelor

Pacientul s-a

putut odihni

Nu necesita

ajutor in a se

imbraca si

dezbraca

Rol

delegat

Regim dietetic

regim desodat vit

B.12 I,J I.M

Ingerarea unei

cant

corespunzatoare

de lichide

Ampicilina

I.M

200.000

Diazepan 1

tb/zi

Rol

propriu

Mas

temperaturii,

observarea

modului in

care

Observareza

modului de alim

regim dietetic sa

asigure 2000-3000

cal/zi

Favorizarea

cond de

eliminarea,

urmarirea

diurezei in 24 h

si a scaunelor

daca sunt

normale. Pac.

sa aiba o

diureza

corespunzatoare

Ferirea pac

de

pericole,

masurarea

si notarea

func vitale

Aerisirea

salonului, red.

Factorilor

stresanti

Informarea pac

in ceea ce

priveste

purtarea

hainelor

Obiective Masurarea

temperaturii

corpului

dimineata si

seara

Pac, sa se alim

conf, nevoilor

zilnice

Pac sa aiba

scaune, sa

urineze normal,

prevenirea

iritarii zonelor

Ferirea pac

de

evantuale

pericole de

intoxicatii

Pac sa aiba un

somn linistit

Respectarea

pudorii,

demnitatii pac.

Pagina 58 din 68

Page 59: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sensibile si infectii

Dg.

Nurssing

Greturi varsaturi Scaune

decolorate,

mictiuni

fiziologice cu

urina inchisa la

culoare

Epuizare Slabiciune

Surse de

dific.

Inapetenta

fatigabilitate

Tranzit

modificat

Risc fata

de

complicatii

Slabicune

oboseala

Dificultati in a

se imbraca si

dezbraca

Necesitati A mentine

temperatura

in limite

normale

18.05.1996

A bea si a manca A elimina A evita

pericolele

A dormi si a se

odihni

A se imbraca si

a se dezbraca

Evaluare Pacientul se alim

corespunzator

Prezinta mictiuni

fiziologice scaune

declorate cu urina

inchisa la culoare

Pac este constient

in ceea ce priveste

evitarea pericolelor

T=36,4°C

Rol

delegat

Regim dietetic regim

desodat vit.C.200 III

cp, vit.B.12 ij I.M

Ingerarea unei cant

coresp de lichide

Ampicilina I.M

200.000 /6h

Rol

propriu

Observarea modului

de liment a bolnavei

regim dietetic sa

asigure 2000-3000

cal/zi

Favorizarea cond de

eliminare, urm diurezei

in 24 h si scaunelor

daca sunt normale

Ferirea pac de

pericole. Masurarea

si notarea fuctiilor

vitale

Masurarea

temperaturi

corpului

Obiective Pac se va alim

conform nevoilor

zilnice

Pac sa aiba scaune si sa

urineze normal

Ferirea pac de

eventuale pericole

de intoxicatii si

infectii

Masurarea

temperaturii

coprului dimineata

si seara

Dg.

Nurssing

Greata apetit diminuat Greata, scaune

decolorate, urina

Frica stres oboseala

Pagina 59 din 68

Page 60: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inchisa la culoare

Surse de

dific.

Inapetenta

fatigabilitate

Senzatie de varsaturi

tranzit modificat

Risc fata de

complicatii

Necesitati A bea si a manca

19.05.1996

A elimina A evita pericolele A mentine

temperatura

corpului in

limitele normale

Tehnici utilizate

Punctia venoasa

Reprezinta patrunderea in lumenul unei vene cu ajutorul unui ac.

Scopul explorator – cercetarea diverselor constante biologice ale organismului.

Locul de electie: la nivelul plicii cotului unde venele antebratului – cefalica si bazilica

se anasonozeaza dand nastere venelor mediane cefalica si mediana bazilica.

Materialele necesare

- ace de punctie venoasa, sterilizate prin fierbere, uscate si verificate ca

permeabilitate.

- garou de cauciuc

- substanta dezinfectanta si degresanta, tampoane

- mansoane sub bratul bolnavului, eventual o perna tare elastica, sub articuatia cotului

pentru o mai buna evidentiere a venelor.

- seringi sterilizate prin fierbere, uscate, de calibre adecvate cantitatilor de sange, care

trebuiesc recoltate.

- recipiente de recoltare – eprubete, curate si uscate goale sau cu substante chimice

anticoagulante

Tehnica

Bolnavul este culcat in decubit dorsal cat mai comod.

Pagina 60 din 68

Page 61: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se descopera bratul ales avand grija ca hainele sa nu impeidice circulatia de

reintoarcere.

Se aseaza sub brat o musama si la nevoie o perna elastica, tinand bratul in extensie

maxima.

La nivelul treimii inferioare a bratului se aplica garoul pentru a opri circulatia

venoasa.

Prin mentinerea aportului de sange in membrane respectiv si oprirea circulatiei de

reintoarcere, presiunea venoasa locala creste, venele se dilata devin turgescente si se

evidentiaza mai bine la suprafata.

Prin miscari energice de deschidere si inchidere se poate activa aportul de sange

arterial in membrul respectiv.

Turgescanta venei se poate provoca si prin loviri usoare si repetate asupra ei cu

tamponul umed precum si prin netezirea de la periferie spre centru a fetei anterioare a

antebratului respectiv.

Asistenta se aseaza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena, seringa se

tine in mana dreapta, bine fixata intre police si restul degetelor.

Perforarea tegumentului se va face in directia oblica dupa care se va repera cu varful

acului rezistenta peretelui venos in directia axului longitudinal al venei. Transversarea

peretelui venos da senzatia invingerii unei rezistente elastice si acul inainteaza in vena 1-2

cm.

Recoltarea sangelui prin punctie venoasa

Recoltarea sangelui se poate face cu sau fara sabstante anticoagulante in functie de

analiza ceruta.

Substantele anticoagulante cel mai des intanlite sunt:

- fluorura de sodiu;

- oxalatul de potasiu;

- amestecul de oxalat de amoniu si potasiu

- heparina

- citratii

Dintre analizele la care se folosesc substante anticoagulante mai importante sunt VHS

– viteza de sedimentare a hematiilor

Materiale necesare

Pagina 61 din 68

Page 62: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- seringa de 2 ml sterila si uscata

- ace de punctie venoasa

- solutie sterile de citrat de sodiu 3,8 %

- stativ si eprubete uscate

Tehnica recoltarii

Recoltarea se face pe nemancate, dimineata in seringa de 2 ml se aspira mai intai 0,4

ml citrat de sodiu 3,8 %, se schimba acul si se punctioneaza vena aspirand 1,6 ml sange.

Continutul seringii se rastoarna intr-o eprubeta curata si uscata care se agita pana cand

sangele va avea o culoare rosu deschis pentru a nu coagula.

Este bine ca recoltarea sa se faca fara garou.

Valori normale - pentru femei 8-12 la o ora

12-20 la 2 ore

- pentru barbati 5-8 la o ora

10-14 la 2 ore

Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma prin care se face numaratoarea

elementelor figurate

Recoltarea se face dimineata pe nemancate prin punctie venoasa de 2 cm³ sange pe

EDTA sau inteparea pulpei degetului.

Valori normale - hematii - femei 5.000.000/cm³

- barbati 4.500.000/cm³

- leucocite - femei 8000 cm³

- barbati 6000 cm³

- neutrofile - nesegmentate 3-5 %

- segmentate 60-65 %

- enzinofile - 2-4 %

- limfocite - 25-35 %

- hemoglobina - femei 14 g %

- barbati 16 g %

Recoltarea sangelui pentru hematocrit

Recoltarea se face dimineata pe nemancate 2 cm³ de sange intr-un flacon in care s-a

pipetat o picatura de heparina sau EDTA

Valori normale - hematocrit - femei 42 %

Pagina 62 din 68

Page 63: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- barbati 45 %

Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

Teste de disproteinemie

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta

anticoagulanta 5-8 ml sange.

Valori normale: Tymol - 5 UML

Kunkel 2-12 USh/H

Transaminaza

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta

anticoagulata 5 ml sange.

Valoare normala TGP 10-40 U.K

Accidente in punctia venoasa

Infiltrarea in tesutul perivenos a sangelui rezultand hematoame.

Starea de hipotimie, pana la starea de colaps.

Ingrijiri dupa punctie

- toaleta regiunii punctionate

- schimbarea lenjeriei stropite cu sange

- supravegherea bolnavului

Injectia intramusculara

Pe aceasta cale se pot introduce substante medicamentoase, izotone, uleioase.

Locul de electie: regiunea supero-externa a fesei deasupra nivelului marelui trohanter

pentru evitarea nervului sciatic si a unor vase sanguine.

Pentru a efectua injectia in regiunea fesiera bolnavul culcat in decubit ventral i se vor

repera urmatoarele puncte: Punctul Smirlov la un lat de deget deasupra marelui trohanter si

Pagina 63 din 68

Page 64: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inapoia lui;

- punctul Berthelemey la iesirea treimii exterioare cu cele 2 treimi interne a liniei ce

uneste Spina iliaca antero-sup cu extremitatea superioara a santului interfesiei;

- zona situata deasupra liniei care uneste spinea iliaca posterioara cu marele trahanter.

Materiale necesare

- seringi sterile, uscate de diferite marimi

- ace sterile uscate in functie de grosimea stratului adipos

- tavita renala

- tampoane sterile, pense sterile

- alcool

- medicamentul de injectat

Tehnica de lucru

Se aseptizeaza pielea, bolnavul este invitat sa-si relaxeze musculatura si sa stea

linistit. Se introduce acul perpendicular in piele, cu rapiditate si siguranta. Pentru a pune in

evidenta o eventuala patrundere intr-un vas, manevra se aspiratie este obigatorie. Se

injecteaza lent lichidul.

Dupa injectare se scoate dintr-odata seringa si acul si se maseaza locul cu tampoane

de alcool.

Incidente, accidente

- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia;

- paralizie prin lezarea nervului sciatic

- hematoni prin lezarea unui vas sanguin

- embolie prin intrducerea accidentala intr-un vas de sange a unei solutii uleioase.

Medicamentul ajuns la plaman provoaca: tuse chinuitoare, dispnee, echimoza, soc.

- supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbite

- ruperea acului

OCROTIREA SANATATII IN TARA NOASTRA

Pagina 64 din 68

Page 65: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ocrotirea sanatatii publice se realizeaza prin activitatea comuna a mai multor sectoare

din Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si se gasesc pe plan judetean in sfera de

activitate a Directiei de munca.

Sectoarele activitatii ocrotirii publice sunt:

- sectorul activitatii curativo-profilactice

- sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice

- sectorul de asistenta sociala

- sectorul balneoclimateric

- sectorul farmaceutic

- sectorul invatamant si cercetare

1. Sectorul activitatii curativo-profilactice are obligatia sa asigure asiatenta curativo-

profilactice

- asigura asistenta medicala de urgenta

- depisteaza bolile in faza incipienta

- asigura examinarea bolnavilor pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea

tratamentului

- efectuarea tratamentului recuperator

- se ocupa cu asigurarea conditiilor igienico-sanitare atat in familie cat si in

colectivitate

Cuprinde:

- institutii care asigura asistenta medicala ambulatorie de medicina generala,

circumscriptii sanitare urbane si rurale, dispensare medicale din intreprinderi

- institutii cu paturi care asigura asistenta medicala de specialitate-spitale cu sectii de

specialitate

- institutii cu paturi microspitale sau stationare

- spitale cu nu singur profil de specialitate, TBC, pediatrie, maternitate

2. Sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice ia masuri de prevenire si combaterea

bolilor transmisibile.

Directia sanitara judeteana raspunde de activitatea sanitara-antiepidemica a teritoriului

respectiv. Centrele de medicina preventiva sunt institutii judetene subordonate Ministerului

Sanatatii. Unitatile sanitare de baza ale sectiei curativo-profilictice au obligatia sa desfasoare

si activitati sanitaro-antiepidemica.

Sectorul de prevederi si asistenta sociala apartine Ministerului Sanatatii si

Pagina 65 din 68

Page 66: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Are ca scop prevenirea oricarei dificultati pe care o

pot intampina diversele colectivitati sau persone particulare in efortul acestora de a beneficia

de nivelul normal de viata.

4. Sectorul balneo-climateric dispune de o Directie Generala, de oretea de dispensare,

policlinici si stationare-sanatorii, cu paturi in diverse statiuni balneo-climaterice, precum si

paturi in fizioterapie

5. Sectorul farmaceutic

Oficiile farmaceutice care deservesc mai multe judete sunt impartite unitatilor retelei

farmaceutice aflate pe teritoriul fiecarui judet si localitate.

Reteaua de farmacii cuprinde: farmacii in circuit inchis in spitale si policlinici,

farmacii cu circuit deschis – puncte farmaceutice amplasate in teritoriu.

6. Sectorul de invatamant

Sectorul de invatamant si cercetare cuprinde institutii superioare medico-

farmaceutice, scoli pentru pregatirea cadrelor mediicale si cadrelor auxiliare.

Probleme de etica si deontologie medicala

Etica profesionala reprezinta stiinta care studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi,

aptitudini si obiceiuri morale specifice activitatii de munca a omului si care se manifesta in

fapte, mod de comportare in cadrul meseriilor si profesiunilor.

Normele eticii se bazeaza pe convingerea si pe opinia publica, pe educatia si puterea

obisnuintei. Apartin eticii medicale acele norme care se refera la atitudinea cadrelor medicale

fata de societate, bolnavi, colegi pe baza educatiei, obisnuintei, traditiei, opiniei. Normele

generale cuprind: dragostea fata de profesiunea aleasa, daruirea, devotamentul, dorinta de a

face ceva util, probitatea profesionala exprimata prin cinste, sinceritate, corectitudine, spirit

novator, initiativa, transmiterea experientei acumulate, spirit colectiv. Notiunile de etica

medicala ii este alaturata si cea de deontologia medicala.

Deontologia medicala studiaza problemele datoriei medicale, conceptul de

deontologie reliefeaza particularitatile conduitei profesionale iar prin conduita etica-medicala

si deontologi, rezulta ansamblul de actiuni si atitudini, normele tehnice si profesionale fara de

care nu e posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societatii.

Munca medicului si a cadrelor medii nu creaza valori de schimb dar vindecarea

bolilor, alinarea suferintelor, constituie indeplinirea unor necesitati sociale. In vederea reusitei

este necesar sa se castige increderea bolnavilor dar si pastrarea acestei increderi conditie

Pagina 66 din 68

Page 67: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

esentiala in exercitarea activitatii noastre.

Constiinta medicala presupune iubire de oameni, spiritul datoriei si raspunderii,

atasamentul fata de profesie si fata de bolnav.

Profilaxia si educatia sanitara

Educatia sanitara reprezinta activitateade ridicare sistematica a nivelului de cultura

sanitara a populatiei si de antrenare a acesteia in sprijinirea si aplicare masurilor sanitare.

Principii de baza a educatiei sanitare:

- sa izvorasca din necesitatea starii de sanatate a populatiei;

- sa tina seama de nivelul de cunoastere pe care il are populatia, de obiceiuri,

superstitii, prejudecati;

- sa aiba caracter optimist, caracter de masa;

Mijloace si metode de educatie sanitara

1. Metoda cuvantului vorbit – fie prin convorbire individuala cu grupuri organizate in

colectivitati, in grupuri omogene, suferinzi de aceeasi boala, conferinte, lectii si instructaje,

educatie sanitara, lecturicu glas tare

2. Metoda cuvantului scris – folosirea articoelor educativ-sanitare, panouri, lozinci.

3. Metode vizuale, cuprinde : coltul sanatatii, afise, planse, albume cu ilustrate

educativ-sanitare, diapozitive.

4. Metoda filmului, diafilmului, expozitiei.

Obiectivul major al educatiei sanitare il constituie profilaxia. Profilaxia urmareste

protectia si promovarea sanatatii prin diferite masuri:

- asigurarea si controlul sanitar al apei potabile;

- prevenirea impuritatii mediului ambiet;

- suprimarea factorilor nocivi de la locul de munca;

- examene medicale periodice a grupurilor socio-profesionale cu expunere la factori

de risc;

- vaccinari preventive;

- controlul periodic al gravidelor;

- actiuni educativ sanitare;

- masuri pentru depistarea precoce a bolilor pentru a impiedica cronicizarea, aplicarea

Pagina 67 din 68

Page 68: stiudiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tratamentului corespunzator;

- reducerea incapabilitatii de munca si prevenirea invalidarii din cauza de boala sau

accident;

Bolile transmisibile isi gasesc cauza in modul neigienic in care diferite alimente sunt

procurate, pastrate conservate, transportate sau pregatite. Mare parte din aceste boli ale

mainilor murdare de aceea in prevenirea si combaterea lor una din cele mai importante

masuri este intretinerea igienica a mainilor prin taierea unghiilor spalarea inainte si dupa

mese.

Spalarea insistenta a fructelor si zarzavaturilor, tratarea termica prin fierbere sau

prajire nu pot pune la adapost impotriva unor boli microbiene sau parazitare;

In prevenirea bolilor transmisibile se impune si o serie de masuri ce privesc igiena

mediului inconjurator, intretinerea curata a locului de munca si locuintei, indepartarea

rezidurilor solide sau lichide, dezinfectie, dezinsectie, deparazitare.

Folosirea numai a apei potabile controlate sanitar si consumate inainte de a fi fiarta si

racita.

Pagina 68 din 68


Recommended