L I. V.
II
13 0ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICES E R I A III. TOMUL XIX. M E M . 2.
STIRI NOI DESPRE SFARSITULSECOLULUI AL XVI-LEA
ROMANESCDE
NICOLAE IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
( Atli/DIMkk'
MONITORUL OFICIALSI IMPRIMERI1LE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA
DEPOZITUL GENERALCAR TEA ROMANEASCAB-DUL ACADEMIEI 3-5
BUCURESTI'937
ll
497 I'm iq
r.
LiOTE-d1,4
`\--:,!1.(fitiPIPOLARt 1°."
r,
[1,
.1
\eo,
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III Lei
TOMUL I, (1922-23):
TOMUL II, (1923-24):
TOMUL III, (1924-26):
TOMUL IV, (1924):
TOMUL V, (1925-26):
TOMUL VI, (1926-27):
TOMUL VII, (to271:
TOMUL VIII, (1927-28):
TOMUL IX, (1928-29):
TOMUL X, (1929):
TOMUL XI, (193o):
TOMUL XII, (1931-32):
TOMUL XIII, (1932):
100.130.840.160.160.300.-300.320.-200. -
400.340--
3oo.
300.N. IORGA. Un cugetator politic moldovean dela jumatatea secolului al
XIX-lea: $tefan Scar lat Dascalescu 45.N. IORGA. Doamna Elina a Tarii-Romanwi ca patroana literary . 10.I. I. NISTOR. Bisericile §i §coala greco-romans din Viena 45.N. IORGA. Ceva din legaturile domniilor romane§ti cu Ierusalimul 20.N. IORGA. Doua scrisori ale lui Atanase Anghel 10.N. IORGA. Domnitorii romani Vasile Lupu, Serban Cantacuzino §i Const.
Brancoveanu in legatura cu Patriarhii Alexandriei 5.N. IORGA. Radu Cantacuzino
IORGA. Donatiile romanesti pentru Megaspileon ci Vlah-Sarai . 5.N. IORGA. B. P. Hasdeu ca istoric 5.N. IORGA. In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun 1o.I. I. NISTOR. Contributii la relatiunile dintre Moldova §i Ucraina 3o.ION I. NISTOR. Din corespondents lui Todleben dela Plevna . . 40.ALEX. LAPEDATU. Campania polona in Moldova la 1686 25.N. IORGA. Un pedagog a moldovean s pe la 1800 5.N. IORGA. Cateva observatii asupra celui mai vechiu tezaur cultural ro-
mftnesc 5.N. IORGA. Legaturile romanesti cu Muntele Sinai 5.I. LUPA$. Inceputul domniei lui Matei Basarab relatiunile lui cu Tran-
silvania 15.I. C. FILITTI. Oameni dependenti §i cultivatori liberi in Principatele
Romane in sec. XVXVII 15.TOMUL XIV, (1933): 300.N. IORGA. Opinia publics germana §i Romania lui Carol I, inainte gi
dupe razboiul de independents 20.-G-ral R. ROSETTI. Faptuirea razboiului dela moartea lui Stefan cel Mare
la acea a lui Matei Basarab. V. Strategia 70.N. IORGA. Din vieata socials a Brailei subt Turci
IORGA. Un observator englez asupra Romanilor din epoca lui TudorVladimirescu
N. IORGA. Un om de severs munca ci apriga autoritate: D. A. Sturdza20.-5
.
.
to.N.
si
to.N.
. . .
. .. . . ...... . . . . . .. . . . . .
. ...... . . . ...... . . . . . . . . . .
13a-
it
ColaI a
ICU Tee
*TIRI NOI DESPRE SFARSITULSECOLULUI AL XVI-lea ROMANESC
DE
NICOLAE IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
S'edinta dela 23 Octomvrie 1936
I
DANIILE ROMANESTI LA MANASTIREA MAICIIDOMNULUI DIN PATMOS BSI GENEALOGIA LUI
PETRU-VODA SCHIOPUL
Nu se poate lauda in deajuns cercetarea pe care o face intoate partile Rasaritului cineva care nu e un istoric, ci, scriitorinsarcinat cu functiuni consulare, arata un asa de mare interespentru un trecut romanesc de care inaintasii sai romani dinMacedonia s'au impartasit prea putin. D. Marcu Beza ni-aadus si acum doua saptamani unele stiri de folos din partileunde a strabatut, luand pretutindeni, pe sama sa, excelentefotografii, si ni-a presintat, promitandu-ni si posesiunea ei,asa de frumoasa pecete de argint pe care se vad chipul luilVlihnea menit turcirii si al acelei Doamne regente Ecaterina acarii figura s'a desemnat tot mai clay, ca buns si stradalnica sta.-panitoare si ca ocrotitoare de sfintele lacasuri, in deceniile dinurma : o importanta opera a mesterilor nostri giuvaergii.
Dintr'una din aceste calatorii, d. Beza a mai adus si patrufotografii de documente din insula scrierii Apocalipsului, cu asade venerata manastire a Sfantului Joan, Patmos, si a avutbunatatea sa mi le incredinteze spre publicare.
A. R. Memo,. Sectiunii Istorice. Serra III. Torn. XIX. Mem. 2.
RIBUOTE.2.;
MaiRialetE f10
A C A Df 2 LI I
1H''-51:----.14?w4'il
..
. -
. .
. ,
- .
-
r
4
t GO-
2 NICOLAE IORGA 34
Primul act e de cea mai mare importanta. Prin el, la 30August 7092, deci 1584, cu binecuvantarea sefilor Bisericiimoldovenesti, mitropolitul Teofan, Agafton, episcopul de Ro-man si Gheorghie de Radauti, si cu marturia fiilor, Stefansi Vlad, a boierilor : Bucium Vornic de Tara-de-Jos, Ie-remia Movila, de Tara-de-Sus, Gheorghe si Cocorea, par-calabi de Hotin, Gavril si Vasile, de Neamt, David si Bejan, deRoman, Andrei, Portar al Sucevei, Bartolomeiu Bruti (Brut),vestitul Postelnic de origine albano-venetiana, BarladeanulSpatar, Iani, amestecat in atatea lucruri, pana si la inaltarearudei sale, Mihai Viteazul, ca Vistier, un Ceasnic al carui numes'a sters, un Sava ca Stolnic, un Stan in rost de Comis, se facedanie manastirii memorabile a Evanghelistului.
Priceputul pisar Crastea Mihailescul dat cele mai marisilinti pentru a redacta inteo slavona ornata, cu termini rani,un document dupa toate regulele artei.
El se infatiseaza, si cu o scrisoare deosebit de aleasa, astfel:
[E] HArk CaT11,A H G Hilt% H CKATOr0 ASKA, CE 13 pA6 KAAAKIKIII imofroIVC1rCA XplICTA H HOKAOHHK CKAT*11 EAHHOCAULIWkH H >KHKOTKOIALLIEH H
FIEN13,1,-kAHMAII TOMO EH >KE 114MAAWLECIA H CAS}KA H NIKO-FAA A,t;r0N1!VOHSl flOAKOCAAKHIH rocnoAH111% IW ILET(rh KOEROAA, AAHAOCTI10 Ron*rocnoAnfrn WhCEH MOAAOKAAKYHCKOH 3EXIAFI RAArOCAOKEll whew nirksnariiiBorn MICE KEC Chl 6AAr0[11]CTIIHHH 11>KE H36pAKIH AAA H3 HAKA AIATEOEMOM H MOOKA AIRt 11,,AKTKONI H KOEKOACTKOAI 3EA1Hk1 H 3A 11(1-klt-hCKC+A-1141660I'AT'ItCTKA CROIX AHIAOCTH HONCHO 860 6AAPOAARITE fiord noAosaiT, raKoWT141%3E HAM AKEPH AM /10CW' CKOEX H CK-kT 13A3SAM H 1103 flairMKO HOOCH CAAKA CTOHT HA SEWN 1lEflp*AOKHA H C-hAlp-hT41 FIEFIMIACTFIA,HX. MKO 111,K-kT OIrK-kAAET H MKO Cliff AMMO rrkAET H pa3M18111AFTC/AK-hrkK LIAM*Wh.
Tint. RAArOKOAEHIFAI H C'h 110C11-kIIIEHTEM H C'h r\-kVICTKOA101/ATOP0 ASKA EAAr011p0H3KOAHK rOCI10ACTKO A111 H OlfCcrhAHEM KEA1111,MAiflACHAMIKCJA IchCEAN WHOM A8inex H IchrkA1 CrhAll,ENI H KrkKON. Kirk-novel& H K'hadY. AUICAIX. H HAHN.% ,1,061I0A KCMG% H WT floranostotigia H ASOAEHIEM FIALIHCTIZ, KAAA1141111A HAMA, 11 Rorop0A1-114,ii H110HCHGA-kKli Illp*CTATEAH1111,A, MHOS H Rita rOCAOKIHIEM 111AWC1341-114EHVIKIK H K'hCWCKANHIEFIIIHK TpEK WT11,6)C H CHAT.. A1CAAAKCKKIX"Oftvihati, muTponomiT Gto-husanix H IWO flI tAQH, EIHICK011 POAIAHCKKIX H
si-a
H 611,4;kr
GDT11,4 011114
IchCEA
(11411.1.1i,
KV'p
35 STIR/ NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 3
KVp rEWPVTE, f MIMI! PAAOKCKHK, HONK NOKAK APEUrkHELI HAI NpAKOCAAKHHM
11,4PTE11 H POCHOMPTE HIKE Wit IIPAKOCAAKTE HPOCTIJK OCAAOKATH CTO.
HAM 11K H SEA1111t1N1 11,i1PCTKOA1 H POCEIOACTKOM H MEECH FIX 131%CflPTATTF1
110A$11HTH.
GEPO (MAT A1tIAIITEA1 KH 11111idli flPIAAAAPOCTH Ich3P11110KAK FOCHOACTKA MIN
11t13KATHCA1 Nolan KTHTOP $ PRATO MON ACTLIP raaro% MId AIECTO 11ATA10,
HAENCE ECT VAN\ CRATON/ H 11110EKKAAHAr0 ivArrEAHCTIH iWt1F1i1 BOVOCAOKA
H Amor H C'KTKO1HK OM-MIN OROPOK CK1AT*11 A1ONACTH pH HET THC*4
ACnpN WT roA Ao roA H pl1KOA*11.1HAI 6PATTI3A1 CEIEHS$ THC*11 ACHPH WTcoroAmmaro MN cT-kmarlia. 'Miyake $60 WTH,H CK /ATM MOMIM 1111 C/A Mt
H MENEM 160NCTEM H CUATOPO lEVAPTIAHCTA IWANHA liOPOCAOLGA AA 111111WHTE
HA VOCHOACTKA MW K h CKATTH HOA1*HEK 11V HETPIt H POCHONG,A,11 roc-noAcTita mid illAPT/A H 911AE4IIHK qmAti rocnoAcTita MIA GTE4SAHAE.AAM KOEKOAOKE H CcrliA0111,1 PAPA rOCHOACTKA A1H rOCHONCAH &VIA H
CK iAT01101-111K HI 11K POAHTEATH VOCHOACTKA KOEKOM H MATH roc-
H OACTKA MIA 11,ECHHHA H ENVIE POCHOACTIL1 MN 11111X11* KOEKOAA H RAIIAA
KOEKOM H 111HAOILIE KOEKOAA H KOEKOM H CECTPIt FOC 110,..1,CT114 MN
P OCEIONCAH Map 1 H Go4s11a H POI1H AA H AECHH11,1 N GAM*HPA H HpHCHO
Aa KitCHONI*11$HTE 11 AC Kb MATRIX AIOANTKAK 11 Kb CKATOE
HPOCKOAAH ATE, N AA ClITKOPHT HAM HAMM WT roA AO roA WANK,K'KCKOLIJET CTAT11 CKATAA A10IIaCTHp. I MIN DPI AhHH NOHOWrOCHOACTKA MM AltANC H 11 H A1h1 110A1HAOK,ITH 11 Olf141*11HTH CKATIAli A10..
FIACT1111 CitC CIE Kil WEPPIEFI HOE W6OPW11 HA WkrkKO A*TO RUTH CK/AT*H
MONACTHIM1 SK irkflAEHTE, A ECONECTKEHH AA HHOKOM Kb 11H141X, A VOCHOA-
CTKA MW H POAHTEAEA1 POCHOACTKA AIM K-k4110E KitC110A11111111TE. 11 HA TO
ECT it*pa H HI Er0 VOCIIOACTKA KH WEN HCA 1111APO HETPA KOEKOAH H IrkpAINAKIt31110 KAEH HK H OAP4H.1NX NAAFI rOCHOACTKA MIN GTE*114 A H RAAA4
KOEKOAOKE H [K*PA 6]0130 HAWN : HAMA il.841M1A AKOPIHKA AOAH*11
SEWN, K*PA HAN A PEA. AKOPN H KA rOPHiiH BEMAH, It*PA NAHA FEWPPTE
H 111141 KOKOP* [111PIAS-Iii1,1]ROKE XOTHHCKHX, rkPA HAW raison. H UNA
EAC H ATE no'hKlult11101i6 HEMED,K 11K, 11*PA DANA AtiltH,A,d H NAHA fiEHMHA
K iNAtIROKE PO[AIMICKHK, K-kpa Haw] /MAMA HOPTAirk G84AKCKAPO, 11*Pit
HAIM ROT 110CTEA1111Kil, K*PA naII licrhAliAtH$A CIrkTiltrk, K-kpa minBUN KHCT*1/[11H Ka, skit HAIM rEWPPTE] 4L1W 1111K K*P1 NAHA GL1KA
CTOANHKA, It*PA NAHA GTAN KOA1HCA, H K*PA IcItC*X ROMP HA III FIX A10A-
MKCKhIX, KEAHK H [AMAX. II HO 114 MEM ]1111]110T* KTO KSAET POCHOAAP
WT AITHX HdWHX HAIl WT HAW EP° POM HAN !UK &SAFI KOPO Boris
.r*
Sitar%
MN Hpqa
a1l-414A
HAW FiX
fort
It%
Hp-K-
H
KAPA
4 NICOLAE IORGA 36
H36EllfT I'OCHOMPEA1 HA111&H liI0AMKCT*H 3EA1411 1)
POCIIOACTKA AM! AAAOK H HOMFIAOKAK CLINE. A14HACTHP7 AAE 6H ALIA HSKp MINA CKA TAA MOHACTHil. II HA 60411HE KAIIOCT1 H HOTK}110KAEHIETOE K'hCE 11k111161111CAHHOE KEAAH ECA111 Ha HEMS K*11110A18 H HOLITHIHGAIS
E0A-kpH1101,' IMH GaTc1011,1 KEAHKOAAS A0r04iETS HHCATH H lima UNLIT 1-111-
KliCHTH K HEMS HCT1111H0A18 AHCTS HAMM. ITHCAA K(11s.CT* ifillrItlIAECKOVA
or IfICOK K A'k'ro ,Stig ArkC/MI,A clisrveTa A.
El, documentul, a servit de model intaririlor care urmeazasi din care e de nevoie sa se reproduce intreg numai aceladela Grigore-Voda Ghica.
Duca-Voda, cu blagoslovenia episcopilor sai : Ghedeon mi-tropolitul, Dosoftei de Roman, Efrem de Radauti, Ioan deHusi, da o sums aceleiasi manastiri. Marturi: fiul Constan-tin si boierii : Miron Costin Mare Vornic de Tara-de-Jos,Grigorie Habasescul de Tara-de-Sus, Necula Racovita Hat-man, Prodan Draganescul si Hajdau, parcalabi de Hotin,Constantin Mare Postelnic, Gavril Costachie Mare Spatar,Talmaciu Mare Ceasnic, Lascarachie Mare Vistier, Ilie Sturd-zea Mare Stolnic, Ion... rovici Mare Comis.
Impodobirea in stil curat popular, cum am gasit-o si demana unei femei din sat langa Manastirea Humorului, e deo-sebit de interesanta, ca si curioasa sterna zugravita deasuprapecetii.
Unul din ultimele frumoase documente slavone iesite dincancelaria Moldovei e actul prin care, din Iasi, la 29 Iunie7214 (1706), Antioh Cantemir, cu binecuvantarea soboruluisau de vladici: Misail mitropolitul, Lavrentie, episcop deRoman, Ghedeon, episcop de Radauti, Varlaam, episcop deHusi, da manastirii Bogoslovului dela Patmos 4.000 de niturkstiApoRrimx, in fiecare lung a lui Septemvrie, la Santamaria Mica,manastirea fiind a ca o corabie pe mare ». E de folos lista mar-turilor in acest act solemn, supt iscalituri, dar purtand peceteacea mica. Se pomeneste fiul Ioan Voevod, care nu era sa dom-neasca niciodata, si fratele Dimitrie, apoi boierii NeculaiCostin (nu Costan; deci de atunci apare noua ortografiepentru numele familiei) Mare Vornic de Tara-de-Jos, Lupul
1) Rupt §i text ilizibil. Lecture e a d-lui Damian Bogdan.
RUTH . . . . . .. -
.-
.1
:
-
.
37 $TIR1 NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 5
Costachi Mare Vornic de Tara-de-Sus, Antiohie Jora Hat-man si parcalab de Suceava (Inca vechiul titlu), Maxut MarePostelnic, Ion Neculcia Mare Spatar, Dabija Sera let MareCeasnic, Ilie Cantacuzino Mare Vistier, Ion Sturdzea MareStolnic, Gheorghie Mare Comis. Nu se scrie, ci se lass inalb ( !), numele Marelui Logofat. Numele invatatului mesterde slavonie nu este dat.
Ultimul act pentru Patmos e acesta, in romaneste:
intru numele Tatalui si a Fiiului si a Svantului Duhu, Troita intruo fiinta si nedespartita, iata eu, robul stapanului mieu, Domnului Dum-nedzaului si Mantuitoriului nostru Isus Hristos si a Troitai adevaratinchinator, not Io Grigorie Ghica Voevod, cu mila lui DumnedzauDomn tarsi Moldovii, blagoslovit prea-bunul Dumnedzau, carele sin-gur iaste bunatate, carele m'au ales din pantecele maicii mele si m'audaruit cu Domnie si Voevozie tarii, din pre-covarsita bogatie a miliisale, pururea dard a multumi lui Dumnedzau sa cade ca ni-au deschisnoao usa milii sale si lumina intalegirii, am vadzut si am cunoscut canice o marire nu este pre pamant neschimbata si mortii nepartasita,ce ca floare sa vestejeaste si ca umbra treace si sa rasipeaste totti omul.Pentru aceaia cu buns invoire Parintelui si cu sirguiala Fiiului si culucrare Svantului Duhu bine au voit Domnie Mea cu a noastra bunsinvoire, cu curata inima din totti sufletul nostru de la Dumnedzauagiutoriu si cu rugile preasvintei si pre-blagoslovitii stapanii noastrede Dumnedzau nascatoarei si purure feCoarei Marie si cu blagosloveniea patru arhierei moldovenesti: chir Gheorghie mitropolit Moldovii sichir Athanasie episcop la Roman si chir Calistru episcop de Radaut,si chir episcop de Hus si cu vrere a totti sfatul nostru a boiarilornostri moldovenesti, a mari si mici, rahnind (sic) altor Domni rapo-sati care au fostu innainte noastra, cari au miluit si intarit svintele mana-stiri, asia si Domnie Mea am rahnit si am cugetat ca de asiamine saluam driapta datorie, precum singur Is: Hrs. graiaste intru svanta Evan -ghelie: fericiti cei milostivi, ca aceia vor fi miluit. Pentru aceaia si Dom-nie Mia, precum mai sus scriem, am luat pre Hristos Dumnedzau intruagiutoriu si den stransura noastra ce ni-au dat noaao, dupa datorieam fagaduit aceai mari svinte besareci ce sa chiama Patmos, unde estemarele si minunata a svantului Ioan Bogoslov, unde s'au scris si svantaEvanghelie, in tot anii vietii noastre, ca sa fim datori aceai svinte mana-stiri cu 4.000 de bani manunti; insa miluire noastra ae'asta si baniiaceastii care mai sus s'au scris, ce am fagaduit ca sa sa dea in luna lui Sap-tevrii, la Nastere Presvintei de Dumnedzau nascatoare, pentru caci aciasfanta manastire iaste ca o corabie care pururea innoata prin valurileunii mari si niciodata nu poate agiunge la locul sau si iaras am socotittisi calugarilor carii yin la gasta milostenie de la acea sfanta manastire
.
.
.
-.
.
-
.
6 NICOLAE IORGA 38
li-am datu deosabitti ca sa le fie for de la Domnii Mea Cate o suta debani manunti de cheltuiala. Si pentru aceaia este credinta Domnii Mealecare mai sus m'am scrisu Io Grigorie Ghica Voevoda, Domnul tariiMoldovii, si credinta pre-iubit fiiului Domnii Meale Io Scarlat Voe-voda, si credinta boiarilor nostri Darie Donici Vel Vornic de Tara -de-gos, Costantin Rusetu Vel Vornic de Tara-de-sus i Costantin CostachieHatman i parcalab sueayschi, i Iamandiiu Vel Postialnic i IordachiiCantocozono Vel Spatar i Andronachii Vel Paharnic i Sandul SturdzeVel Vistiiarnic i Costachi Vel Stolnic i Mihalachi Vel Comis i AndreiuRusat Vel Cluciar si credinta tuturor boiarilor nostri, a mari si mici. Taradupa moarte noastra pe cine va aleage Dumnedzau a fi Domnu on dinfiii nostri sau pe cine a aleage Dumnedzau a fi Domnu in tara noastra aMoldovii, poftim ca sa nu strace a noastra danie si miluire, ce mai vartossa aiba a da si a milui si a intari aeasta svanta manastire care mai susscrisa, Patmos. heft' pentru mai multa vartute si intaritura am poruncitualui nostru credineos si cinstit boiar dumnialui Gavril Miclescul MamieLogofat, care au scris, sa (sic) al noastra peciate sa pue. Aeasta scriem.
Io Grigorie Ghica Voevoda. U Iasoh, vlto 7236, April 30, mortar°rcart, c'r Ka .
Pecete pentagonala mica, de inel.
*i in formula noua se incepe cu invocatia Treimii, care in actulprim e « cea de o fiinta si de viata datatoare si nedespartita ».Si multameste apoi lui Dumnezeu care alege pe Domni « dinpantecele mamei for » si li darueste « Domnie si Voevozie »,din bogatia milostivirii sale. Pisarul lui Voda-Ghica urmeazaapoi caz rar cu traducerea celorlalte inflorituri de stil,cu « usa milii », cu « floarea care se vestejeste » si « umbra caretrece ». Se arata invoirea inaltului cler al Moldovei, dupaalte fraze care apar mai pe scurt in documentul secolului alXVIII-lea. Patmosul, prezintat in deosebitele versiuni ca ocorabie in mijlocul marii, care nu va ajunge niciodata
scrie dupa greceste CPO metal» = 'g ray edaruit cu o sutra de bani anuala, de luat, in cinstea MaiciiD omnului, de Santamaria Mica: cei 5.000 de aspri dela ince-put devin 4.000 de « bani marunti » la capat, pe langa ce seda de cheltuiala calugarului care, dela 1584 inainte, tot veneala Iasi cu hrisovul de danie.
Dar Petru-Voda singur introdusese, inainte de obisnuiteleformule care lass donatia in sama si a urmasilor, insemnarea,atat de pretioasa, a familiei daruitorului.
.
Ilcivp,ov,Mi-
hailescu
39 $T1R1 NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 7
El zice, aratand pe aceia cari, ca multamita, trebue sa figu-reze in pomelnicul manastirii: « Io Petru Voevod si cu DoamnaDomniei Mele Maria » Maria Amirali din Rodos, pe care ocunosteam si cu iubitii fii ai Domniei Mele », carifigureazaapoi si ca marturi « Stefan si Vlad Voevod si prea-iubitafiica a Domniei Mele, Doamna Maria » acea care s'a mari-tat pe rand cu Zotu Tigara si cu Polo Minio, lasand o odraslasi_ in aristocratia venetiana, « si sfant-raposatii parintii Dom-niei Mele.. . ».
Se stie ca Petru e fiul lui Mircea pretendentul, fiu el insusial lui Mihnea. Si documentul urmeaza deci:
« Mircea Voevod ». Dar iatd cd apare si numele maicii, si acestnume aminteste pe al Doamnei lui Neagoe Basarab, Despina:
si mama Domniei Mele, Despina ».Numele fratilor sunt de tot ciudate, pdrdnd cd aratd o con-
fuzie la scriitor. Lipseste Alexandru, Domnul Tarii-Romainesti,desi legatura frdteascd e mdrturisitd nu odatd de izvoare, si langafratele Milos, Si el o cunostintd veche, apar ca frati nepotii, si eiDomni munteni, Mihnea si Vlad: «si fratii Domniei Mele MihneaVoevod si Vlad Voevod si Milos Voevod si Mircea Voevod ».
In stars*, o revelatie e numele a trei surori: una Maria, oa doua Despina si alte trei, Sofia, Ruxanda si Zamfira:surorile Domniei Mele : Maria si Sofia si Ruxanda si Despinasi Zamfira ».
In aceste vadiri genealogice, mai mult decat in legatura cuPatmos, care e deci de adaugit la binefacerile larg rasp anditeasupra ortodoxiei intregi ale Domnilor nostri, sta importantadocumentului.
II
0 HARTA BSI 0 DESCRIERE ITALIANA A TARILORROMANESTI LA 1595
La vechiul meu anticvariat de langa frumoasa biserica San-Zaccaria din Venetia, unde am vazut un sir intreg de negustoride carti vechi, cu cari se pot discuta prieteneste preturilepang ajung la nivelul unei pungi mai suptiri, un teas cu noroc
«
o si
8 NICOLAE IORGA
m'a ajutat sa descopar si sa pot cumpara un exemplar dingeografia italiana din chiar anul cand Mihai Viteazul, lup-tandu-se de moarte cu Sinan-Pasa, castiga, si cu ajutorul ca-valerilor si inginerilor toscani, trimesi de Mare le Duce Cosimo,creator al unui ordin de lupta contra Turcilor, biruintadela Calugareni si Giurgiu. Nu e vorba de o carte necu-noscuta, caci d. Claudiu Isopescu o mentiona pe scurt, ara-tand si legaturile cu opera originala, mult mai intinsa, a luiBotero, de care m'am ocupat alts data, dar cred ca nu efara interes a da textul intreg si a reproduce harta care -1intovaraseste.
Titlul lucrarii, frumos ilustrate si cu mai multe harti, e acesta :Ii mondo e sue parti cioe Europa, Affrica, Asia, et America. Nelquale, oltre alle tauole in disegno, si discorre delle sue provincie,Regni, Regioni, Citta, Castelli, Ville, Monti, Fiumi, Laghi,Mari, Porti, Golfi, Isole, Populationi, Leggi, Riti, e Costumi.Da Gioseppe Rosaccio con breuita descritto. In Fiorenza, AppresoFrancesco Tosi, 1595. Con Licenza dei Superiori.
Harta Tauola della Pollonia, Romania, Tracia, Bulgaria,et altre Regioni », pp. 122-3) are, in oarecare desordine, darcu o foarte buns linie a Dunarii si a gurilor ei: Transilvaniacu Bisticia (Bistrita), Dobritinul (Debrecin), Moldavia cuSeoca, la Nistru, deci Soroca,§i Moncastro. La Dunare, Corsove fleir,sova, iar, de cealalta parte cetim: Orsova. Langa Marenu lipseste Caliacra. Este si Insula Serpilor, fara titlu.
Textul intovarasitor (cap. 20, pp. 13o-2) cuprinde, pe langalargul imprumut pe care 1-a stabilit d. Isopescu, si catevalucruri noi:
DELLA UNDECIMA TAVOLA D'EUROPACap. 20
La undecima tavola d'Europa a nominata coi diversi nomi di pro-vincie cioe Ongaria, Valachia, Transilvania, Bulgaria, Romania giadetta Tracia e Serbia gia detta Dardania. L'Ongaria ha da Settentrionei monti Carpazi che la dividono dalla Polonia, e la Moldavia, a mezodi la Sava, ad occidente l'Austria e la Stiria, e a Levante it fiume Allu-ria : nel qual spazio vien anco compresa Transilvania, si divide l'On-garia citeriore e ulteriore, rispetto al Danubio che la passa per mezzo,
42
-
,
.
(
41 STIR' NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 9
l'ulteriore si accosta ai monti Carparetij, e d'incredibil fertility di vini,biade, bestiami, pesci, e minere d'argento e d'oro, vi hanno acqua checonverte it ferro in purissimo rame, la citeriore traversata dalla Dravafiume, contiene due laghi nobili, it Balatone lungo tredici miglia, e itFortoo non cosi lungo ma piu largo; le citta piu importanti sono : Stri-gonia, Albareale, Buda, Belgrado, tutte dei Turchi, e di piu Vesperino,e cinque chiese, l'ulteriore e traversata dal Tibisco fiume pescosissimo,contiene Possonia, Tirnaria, Colosa, Cassovia, Agria, e oltre at Tibisco;Varadino, Debrecino e Lippa, sul fiume Merisco, e Temesvar, sulTamer terre importante.
Queste a l'altre terre d'Ongaria hanno piu largheza e grandeza perbenefizio dei siti che per arte da gli uomini perche fuor che in Budae in Polonia non si vede ne gli edificii cosa riguardevole perche i popoliessendo di natura austera e di costumi duri, e piu atti alla guerra chealla pace disprezano le comodita e non abitano nella citta se non comestranieri e con animo di uscirne presto, i grandi collocano le loro delizienei giardini, e nei bagni: nelle fabriche non si curano d'altro the d'abi-tar largamente : it resto abitano in capanne, e in case piccole e mal fatte,non dormono in letto finche non sono maritati, ma su tappeti e sulfieno, e cosa comune alla piu parte delle genti vicine, segue ai confinidell'Ongaria la Transilvania, che gli antichi chiamarono Dacia, 6 divisadalla Ongaria da monti che si partono da' Carpazi e seguono fino aSeverino, la quale e da detti monti circondato a guisa di una forte citta,e la Transilvania lunga e larga quattro giornate, e copiosa d'oro, ar-gento, metalli, bestiami e grani: parlano i Transilvani quasi ongaro,le sue citta di maggior stima, sono : Albaiulia, Claudiopoli, Bistricia,Cibinio, Cantocoli, e passato it fiume Alute, Fogaras, e Stefanopoli,habitano tra it fiume T ernes, e't Danubio : i Rasci, gente dedita at vino,rustica dedita all'agricoltura : ricca di biade, e bestiami, habitano perit piu in villaggi e luoghi di poco conto, le sue terre di piu conto sonoSmizlerovi non lungi da Belgrado, Zarnovia, Crusovetia, Covino, Nova-bardio, Severino, Colambes, Colobosta, e Bodon. Uscendo fuori deiconfini di Transilvania, si entra nella Valachia ove si vede ancora ivestigi del ponte di Traiano, i Turchi chiamano questa provincia Cara-bogdana perche fa it formento negro, si stende di qui al Nester, e finoat Mar Negro, si divide in due, cio6 maggiore e minore, la maggiore sichiama Moldavia di cui 6 parte Bessarabia, sopra it mare dov'e Mocastro,ha it nome la Moldavia da un fiume che gli passa per mezo, la minoreha fatto di se solo queste terricciole, cio6 Ternoviza, Brella e Trescorto,it resto sono villaggi, vicino a Trescorto, sorge una sorte di bitume negroche sente di cera, dal quale fanno bonissime candele. Segue la Valachiaqual'e vicina at Danubio, massimo dalla parte del mezo giorno, e dalevante ha it mar maggiore, da Ponente la Transilvania, e da Tramon-tana la Moldavia, 6 paese fertilissimo di bestiami, e grani: i popolisono d'amino instabile e sdegnoso, amici delle taverne, e dell'ozio, habi-tano poveramente per to piu nei casali, le loro case sono di legna, e di
'
.
.
.
.
.
.
,
-
I
lo NICOLAE IORGA 42
paglia intonicate di creta, coperte di cannuccie delle quali abbondano,le mercanzie sono maneggiate qui, e in Moldavia da Armeni, Giudei,Sansoni, Ongari, e Ragugei, e consistono in grani, e vini che si por-tano in Russia, e Polonia, si levano anco di qui in quantita, cum divacche, schiavine, cere, mele, came secche di bue, legumi, e butiri perCostantinopoli, per de qui passa it moscatello e it malvagia di Candiache va in Polonia, e altri parti Settentrionali, onde it Prencipe ne cavagran summa di denari del Datio, l'essercizio principale de i naturalila vettura, mostrano questi popoli tirar l'origine da Romani percheintendono la lingua Latina, ma piu corrotta, che not chiamano it cavallocallo, l'acqua apa, e it pane-pa[ne].
Nel culto divino usano la lingua Serbiana che e quasi Toscana tragli Schiavoni, i Valachi pagano grosso tributo al Turco, e lo accom-pagnano alla guerra con cavalleria perche questo paese abbonda assaidi cavalli fortissimi, venendo oltre al Danubio si trova la Bulgaria,Serbia, e Bosna, divise tra it Danubio e monte Eno, dalla Schiavonia,Macedonia e Tracia, la Bosna giace tra it fiume Danubio, e la Schia-vonia e prende it nome da un fiume che mette nella Sava, 6 paese as-pero, e pieno di monti, percio 6 forte di sito, eui una fortezza che sichiama Iaiza sua metropoli, posta sopra un giogo d'un monte in mezzodi due fiumi con una rocca inaccessibile. Si comprende anco nella BosnaCozzacca, e Clissa, si va poi spiegando it paese quasi alq uanto nella Ser-bia che da Samandria citta posta sopra le rive del Danubio, si stendesino a Nissa, ove comincia Bulgaria, i luoghi piu notabili di Serbiasono Stonibirgado, sua Metropoli, Prisdeno, ove nacque GiustinianoImperatore.
Se pomenesc, in legatura cu Ungaria, Oradea, Dobritinul,Lipova pe Muras sul fiume Merisco ») si Timisoara peTimis sul Tames »). Parerea aspra in ce priveste inapoia-rea tarilor noastre e deci si pentru Ungaria « acestea sialte teritorii din Ungaria au mai multa frumuseta si maies-tate din cauza asezarii for decat prin arta oamenilor, caciafara de Buda si de Pojon nu se vede in cladiri nimic vrednicde vazut, pentruca, locuitorii fiind de o fire aspra (austera)si de obiceiuri dure si mai potriviti pentru razboiu decatpentru pace, despretuesc lucrurile comode si nu locuesc inorase decat ca strain si cu gandul de a iesi rapede din ele.Cei mari isi pun placerile in gradini si in bai; de cladiri n'augrija decat sa locuiasca larg. Ceilalti stau in colibe si incase mici si rau facute; nu dorm in pat pans nu se casatoresc,ci pe coceni si pe fan, lucru rasp andit la cea mai mare partedin neamurile vecine ».
(«(«
insasi:
43 STIR] NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC II
Se arata bine hotarele Ardealului si pang la Severin(Severina), « care e incunjurat de acei munti ca o cetatetare ». Se arata productiile cunoscute ale Ardealului, locui-torii unguri, orasele: Alba-Iulia, Cluj, Bistrita, Sibiiu, « Can-tocoli » ( ?), apoi, peste Olt: Fagarasul si Brasovul (Stefa-nopoli). Se trece la Sarbi, « intre raul Timis si Dunare »,insemnandu-se localitatile for balcanice, in care e pus insasiSeverinul.
Urmeaza « Valahia », cu urmele podului lui Traian, con-fundand-o cu « Carabogdan » a Turcilor, Cara e graului negru »(« Cara »).
Moldova, Cara
12 NICOLAE IORGA 44
Inchinarea catre Mare le-Duce de Toscana nu dA nicio lamu-rire asupra altor izvoare decat Botero. Se dau unele indicatiiin ce priveste geografia matematica. Aiurea nu gasim nicio ex-plicatie cu privire la informatia intrebuintata. La Franca s'arvedea urme ale unei calatorii personale. La Udine se pomenesclucruri din 1593 1). La Gradisca pe Isonzo autorul povesteste cumin Februar 1592, in casa lui Hermann Armano ») de Atems
d'Atemis »), pe care-1 lauds, a vazut cresterea subita a apeisi i s'a spus cum speria pe locuitori 2). La Trigesimo, in aceeasiregiune, a vazut un copac de trandafir in varsta de peste opt-zeci de ani si dand Inca flori 3). La Spilimberg se lauds senio-rul, Erasm 4). Toata partea de-asupra Venetiei e prezintata instil de calator atent si cu multe si pretioase cunostinti. I1 preo-cupa mai ales rozele, cu frumuseta si parfumul lor. Sunt siparti elegante, cartea intreaga fiind scrisa, de altfel, cu odeosebita Ingrijire. Alaturi, numai doua, trei randuri despreVenetia, « cetatea cea mai minunata din lume ».
Ar fi posibil ca unele informatii sa vie dela Venetieni, cumiarasi nu ar fi exclus sa fie si amintiri de-ale Toscanilor, deliacestia terminau aventura dunareana catre sfarsitulacestui an 1595.
III
Cu prilejul Congresului de studii bizantine la Roma, cole-gul mieu Silvio Mercati, caruia-i datorim cu totii asa de multpentru asa de greaua organizare a acestei adunari stiintifice,mi-a facut placuta surprindere, pentru care-i multamesc cal-duros si astfel, de a-mi darui, Intre alte amintiri, nu numaiun mare numar de portrete halcografiate, dar si un importantstoc de harti.
Ele suet, afara de una, evident mai veche, din a doua juma-tate a secolului al XVII-lea.
') P. 107.2) P. io8.3) Ibid.4) Ibid., pp. 108 9.
-
(«
abia-si
.
45 $T1RI NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 13
Privesc Ardealul si partile vecine, cu planuri de orase. Imipar necunoscute si de un interes deosebit, asa Inca s'ar puteareproduce.
lath' lista lor:
z. Samosch Uywar in Transilvania.
2. Transilvania.
3.
A. Castello.B. Fossa del Castello.C. Fiume Samosch.D. Stalle per cavalli et animaliE. Borgo.F. Fossa.
K5war in Transilvania.Kowar in Transilvania 4 leghe de Neubania nella montagne 6 un passodall' Ungheria in Transilvania ui sono due Castelli: it magiore al basso,e'l minore ad alto, circandati da balze grandissime pieno it basso de boschi,per mezzo scorre un riuolo chiamate Lapusch. Nel maggiore habitaua lamoglie del Principe Kemmi lanos, e nel minore la guarniggione Imperiale.
A. II Castello maggiore.B. II Castello minore.C. I precipitii delle rupi.D. II riuolo Lapusch.E. Un picciol prato.F. Monti ripieni de boschi et alberi.G. L'entrada del Castello maggiore.H. L'entrata del Castello minore.I. Strada de Neubania.
4. Zattmar.B. Fortezza.C. Borgo.D. Fiume.E. Ponto.
.
.
/O.
Nicolae Iorga. $tiri not despre sfdrfitul secolului al XVI-lea ronidnesc Pl. I
.'(1.r.
I:, win/ wo ,s *.i,, mo Aan no. fru AI r: erier da.T. ' ,
.4
S.
Document dela Petru-VoclA $chiopul pentru manastirea Patmos
A. R. Memorille Segiunii Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem. 2.
4ir
'
r .tt't . C t,to,,itt it. ma, IRA
hi 44V,
Or, otoh .1 bow rt..%6.01,
964( awn t. st.d..tinf 1,n, 14 /Ma.AAA, 04 is .ta
50f .41 /tit: .1.1r0 [Lt. sti It ',Mt titj:43. CO* ilv.144..1°Tit st- to . ..1.
. ,,,; .
. 1, I 1 ,;T. f, i.,- ); ;:n" " r"- t"4-'AT ea IN. (Ito, a s-,. irro% ,t 8 11,111.
not -
g' 4--
11. ft ta to ol t: 1 *I ...lion ,
; - ;-- - 1.16: f., ;ttf tottlits. MN 'It ttt-t t
I 'tt ...7-;JA.....1-::7-1-- :1-;
ot.t0
'4117
..;y,x,S1 tt..1:AritA sty to 144
'to zvrt tt,fl et, r.:...1441.,,0.,
14 , t4 - s. .1 ..!:71,,t,
p 40 1:444P P 406r
!17
.r.If
qt. ,.$3.t...41.ATIftlert
f/.-
trn.t;Y Ati
z
ru"
.041'
t'saPP
'1
^
-
t
OA . . r; I als
. ia dr, .t.
.tlIr%
p,O. ...
.7 ;,... t 0, -l.;, 04 v.4. ....,... f. ,. .... ... ,,,,,f./:
. "0
if-^ '''"
4,...
1 -1;tft
4:4+LA'
L
\*,
Nicolae Iorga. AFtiri not despre sfdrpitul secolului al XVI-lea romdnesc. Pl. II
Document dela Duca-Voda pentru manAstirea din Patmos
A. R. Memoriile Sedition Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem. 2.
ova LI 0 T
ACAIENIEl
NO PINK An Ob.
- 7
T's rr,I I 1
A,4"Jr.
a,
5
- t:'. ..r.-41.-.1,:e, - e ,r.. .:; .
_.,1-4r-r "(, ,.
'''';1'7,--,Ryi;-..
.1
fa
4,
.:75.6y.I,:.%eet.
- l'r4. fr!!1;4''''" 447: ,;f1i-1,
....-1-4 -:- -..,.rjr_10,0 : 1.00, , 1.0Z, 04,0. ...11...02017: . l
,,.., - .1 er-. .t.- 14/41 '''4.0-ii--iye4;:;X.::elr....%,...L, r-:!......Irerter-.tr.....6...ir.- ::. ...ere,,,.1,....itit,;71;,...0.
rt... -7,,IX. - ' ,, -7::%,,....,7.-?..,%;i1-,..,:,
- ^ft^ ......4'0:1,7tftp-,/Um:11,4.1.4i
'41f7,ffureni.a
(f)..4,0!4#105.....:44t.
4 !-z: -". '* ,. 4 11 r ,t e43 47/
.7C%
r'r
.t-414
' E- 9
7 7
:,74.7
_. 7
'771
-t
-
s
Nicolae Iorga. yStiri not despre sfdrsitul secolului al X V romdnesc. PI. III
RiBlitammixows"""wu""--
.. .-fi
,\,11,6
,-. ' 1 '"' r er...-,. I I.i.t" UNA A , ticrni pity A . -en.*
,,,,S.11110 CAtt,14, 10(4! 14.11t4SA4 (I( + f I,.
, , ., . 0 ,.., ,Jaie / 4 .1. .....7,..,,,..k..,....:, ....,, . :.
,brood .110(.2tg rs F. ,
loci NW: leXI )2 il yip,/ ri.,,,,,,20,..4,, .4,, k_,..4,,,,A,,
A-W.5 ,,'C+11f10
..,W.16160
er. .4&.4"-Z .772.. 10Ocao,....19. grIt.'.I , irit ' : _ ell '"" , en .. ': ,--1 4..
'I' tl CLOW(.0 ,tort ;S An nrts 1r -4 .
4,, ,,en.A4,
''' 14'48A, 111; n A4A n A9,f coin,i:4, 1111101.10.0 il 6 434 ...-'4. ? 4
ft Af..,isANI ( ,...! .19 0 eitnoa $4,"
Ant...::fVeTilio2-2 ,
rn.fc.a., C.5.2fm if,C10110 . liftg.--1.;:811,60,66 ..i.. 10066667 . "14
...; 60911 64 ..Z.4ti$1 r i''.....,, .., I
ito I1C434'-' A .04f dne, i mini " .nm,I;j too...42.4.e., dill0107" ,' 4 14' C...-' i:.4.'
7:7;r. .SA 0 NV. tea' Thrk 1.z...t..vc . ntl':.,., Ci ..12,1.243 1.'4,24n Ateilla. 6.0.4 1.,4 .1 :6, I :: ,
4AtFi>i
e, -.4.cw4A
r '.i..".... ,,, , ... 4-' -, Ve . , ,,...,.'".1. .17 4"-'-'''es-, tiCIPonrt 01 cri I: L,,,,,,C0,4r.cre."o ,..n.'',3
0 DAyt,-00,:30.411 (III --?., ..-0 ., - ... ,
ltAiltf42 r
..0.111(4_, r [41 rif . nOilkilacZir !Ali CO(
ef.laff41 C.; 0;.; a ...a Iris . III goof rtt±C.P14. ^1,4-
.1:1,Y fl.-irtilA ritlir-CIs glr.s cno-70, 14'10 irlf7A, .n'
Nicolae Iorga. tiri not despre sfdriitul secolului al XV I-len romdnesc. Pl. IV
Atm.414. sun Q7. es,:n.5441 irmr.
.47tinstn ..4.41044. 41MYT.W. mor.41,
.
-.
Ate
( J aA AT444:on otaf rya ani vi fungi j T. maser. amns'
S1Wenenrisix744 4:1 as. t
.sae j
rhs' "r .41.1 ;.
Gtijia 5".11
nc "Y.1" 7-711mja,:o t smantnnean4
A! ,!..,?...,;77.7
foets:r4.-.142.40(77;4...4 (.6:71'FiiM /14matr. r
0%4:: r"; 7 C.'.ft, lrkeret.. $ Km
11
sol ("11.1.a meao mos 61/1'es_A,444o me mAatorolt:.
.1rt ff., . WW1 L. ea . ..."
/TA N'I111; F.11 n mum,* ie
v. I: i7,7177,11.' '17,pErt
as . tf Yris
in '42 momme nlm serm 4m...ea...A4-4 1P-1tyuct sts . erjailm
'fe. ,P.V.14
""114K-.777S"
(71' nief
:1
A.:Z..4c 9sn 14
ali.:444.. +?..751"'I
.4M Wumais. As,. s
.r.j, . A , 4
..; .
- r 31;.:" noWOn'
oams. ae 4.
n
Documentul lui Grigore -Voda Ghica pentru manastirea din Patmos
A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem. a.
4')891./f/7 pS,1
t,
1r
_I I
.
1 °ZS
norox .T000nmelo, nmy. , f;
(2 MAII11.t- rirt, wad.. 1,i., ,. 147' ;
711. cis .ft It
..
a Mtn Art rtrifn3...gor
o 1.1
.; loosninoT r,
ft
'"""'".:31..114.
'
Wm!
teen .nooysnw.,, .no.
,
t- 1.7;72'. en az'ZN
V A
.. -0- 1.-t, A
a-,
atoirnoo 1. loojon 114.
,". ct.."7....:T.rV. AL.r ;7.) ,
A.;
loo onoo:..2.
' 6-,
A . t
fn.
071,, 11 11:itt
. 7- T. ? 1_
;:;.3 ., 1r- Vin Inaffo,N . I . '-1.:1.
'11 trig
jr r I .71(r. te'nt -111 toknnl--Tr 4 -.r :".../r - .11 c.7.07
.) )14 VII,. .9,016Onn
ry r i ,,,.=P`.r..
tot - I ...mon or.1")
.
1 1
tyl. . t'..7.-',4ifi . ...,.:et
..; 1.. 6.,., ...
......- ,,, e. 34. . . I. . ., ,.....,. . .
.......M.. . =ge,.... --....' no.. n1-oe, ... Ao...c........no .1).4.44.:-.Vn. 'F.'S&I ' ,.,
ta
,/.liff
N,
a .'
-1\ t(...
on.,
Arr.. aare Af.OPI oe. 1 A:74.n ny'niren I zt
S.2AC 43. ..-ys mow
I..., -- ..,f-f-r. 74- "'".IY """'"3.- ''-a- h -, ,i .i....6 , .4tiz.,.,..,,...1..,, .....61:....fr:«)..1..,
.. . . . s . r . . . . . 4 , - . . . ., .,
1- .- _r-i-"-1". "'"; n"---,-.. -L.." I l P ,
, 1... -
--07,
' 7 1 ' 4etn......1. : Z64./.1 one 0 I' tr-711.- -"-fi7..7,1-.".11
"Y..".,S1' \,...T" ,._
,.,114%.27.
ri.,,....r...:...r.... ....t.f..: .rre.....,.._.,t....... . A -pr,............1.,......,..:......:Yif..4,....; ii......4,;.,.. .,...r.,: I: t.,.....-... nt
'N,..1....1. ... :.) ,1/4.1 1 - .. No. ) PA)i. -Airy. t , . i_. . .."1r 7." if---T-I'. .....A .... ,......,,,,,; ...-.7,
::."'f') . ...... ..,......
, t.... oair',7.
& 777"':"7".
JR- ......,.,....,,, .... .1:
.l6
1r4"
,9/1/ -
2SaltplUoi
vai-mx
[it FIGVRA DELLA. FOLLONIA. I 2.
Lzvorli
0 11 lesrl
E RSV
7 ART AR I
4%.1Z/7_,NO PL_SCOV1
T
INLVILA
=fifk.,
INt IGRo
n
tlikar..01)7C.2{. nIST VV.
TRAM -
psalm= 'S I IV
CVL I RAN ?CsDO L rA, 0 SIAN
R CO C A 71;19tTCA
^cost'.
1-2-E
C-: if I A Fs C G 0 R. Eiv;-7.Z"--
fROP.1:7-1
CAF fA -tit 1,'
Harta regiunii dunarene la Rosaccio
SARMA.1 IA v
x:".:.--;,>7%. S A NIOQ I IA -AaATH yRsy
720 D I '1181k,
rjOVOGKODA VDN ICH
SZTON TA
COI CO
PIC AC044......
52;4
LIT
OSC9V A
VAN I ..114APJEVIVCG
I e.
JVIEDZIR 4' CIODEO
Ro S TA ROSSA
oh.
etA. s = ex FO x:ov AM. srivA_P
OMIT KT
V 12 WV A A. cop3:->1
#T CO RSOZ
BVLGAR IA ,M0 LD
o R SOW
G ALI rt,i.!4. et1 r 5-;11,1 A - ScOPI
ti M E071DE
AO, A.....ger zi t 42.P .11
INT\
)1 ktt._C z-, - - . OrTALL
ANAPIIIF It VIGO le ,et. M
0 wAt\
Atik.
t1_ or EPA A
ANA( E.
"'
N K070 L
A74. RIA't Or
0 A . \ _ /*
-
-- 4,. .-
Iff
y7/
Lei
CONST. I. CARADJA. Steagurile cucerite de Mihai Viteazul in lupta delaGurus lau din 3 August then 5.
ALEX. LAPEDATU. In jurul asasinarii lui Barbu Catargiu (Iunie x862) 30.ANDREI RADULESCU. Cercetari privitoare la infiintarea Curtii de
Casatie in Romania 40.I. LUPAS. Corespondenta lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei, cu Felix
von Schwarzenberg, ministru presedinte al Austriei 1849-1850 . . . 25.G-ral R. ROSETTI. Inceputurile artei militare in cuprinsul Romaniei de azi 40.N. IORGA. Vicisitudinile celui dintai student moldovean la Paris: Gh. Bog-
dan 3o.TOMUL XV, (1934): 300.
R. V. BOSSY. Agentia diplomatica a Romaniei in Belgrad legaturilepolitice romano-sarbe sub Cuza-Voda 50.
P. PANAITESCU. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare 25.G-ral R. ROSETTI. Granite le Moldovei pe vremea lui Stefan cel Mare to.G-ral R. ROSETTI. Un document inedit asupra miscarii dela 3 August 1865 r5.G-ral R. ROSETTI. Despre unele precizari recente ale locurilor bataliilor
dela Doljesti, Vaslui si Scheia 5--AUREL V. SAVA. Vornicul de Vrancea 48.ALEX. LAPEDATU. Doi misionari scotieni in Tarile Romane acum o
suta de ani 20.-ALEX. LAPEDATU. Evreii in tarile noastre acum o suta de ani . . 20.-N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere moderns a
societatii moldovene§ti 80.N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascal 15.G-ral R. ROSETTI. Problems militara romaneasca alaltaieri-ieri-azi . 12.-
TOMUL XVI, (1934-35): 240.-IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor Romane 15.N. IORGA. $tiri despre Axintie Uricariul 15.CONST. I. CARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes
de Thurocz r5.G-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui Stefan cel Mare . ro.I. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonii 7.N. IORGA. Legaturi cu manastirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita
despre Nicolae-Voda Petrascu 15.N. IORGA. Testamentele domnitei Elina Cantacuzino 5.GEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept
romanesc 40.N. IORGA. Bucurestii de acum un veac, dupa romanul unui avocat (Ioan
Em. Bujoreanu 1862) 15.N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni.N. IORGA. II. Doul arzuri ale %aril catre Sultan in sec. XVIII . . . 20.-ZENOVIE PACLI$ANU. Un vechiu proces literar 25.N. IORGA. Practica domneasca a unui ideolog: D. Cantemir 5.I. LUPA$. Imparatul Iosif II si rascoala taranilor din Transilvania . 50.N. IORGA. Trei generatii in vieata publica romaneasca dupa judecata lui
J. A. Vaillant 5--TOMUL XVII, (1935-36): 240. -N. IORGA. Doua hrisoave domnwi pentru manastirea Margineni inchi-
nata Muntelui Sinai 30.N. IORGA. Trei rare documente fanariote so.G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta inedita a Principelui Milan al Ser-
biei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul razboiului din 1877-1878 35--$T. METES. Din istoria Dreptului romanesc din Transilvania 20.-N. IORGA. Formularul fanariot 0.N. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-I
Marcu Beza 5.
si
(^,
. . ..... ..... . .
. . . . . . . .
. . . . . . . . . . . .
. .
. ..... . . . . . . . ....... .
. . . . . .
FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les paysroumains du temps de Basile Lupu (1652) 35.N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega 5.
N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Gild 5.AURELIAN SACERDOTEANU. Doug acte hategane §i unul valcean ',D.P. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusa de Miron Costin to.ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rare§ §i politica oriental:1 a lui
Carol Quintul 50.N. IORGA. Dovezi despre con§tiinta originei Romanilor 5.H. DJ. SIRUNI. Marturii armene§ti despre Romania. Extrase din Cronica
Armenilor din Camenita 20.-N. IORGA. Mare le logofat al bisericii constantinopolitane Hierax §iinsemnarile sale pe un manuscript al Academiei Romane 5--ANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie 1862 25.
TOMUL XVIII, (1936): 290.ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovaca 45.FRANZ BABINGER. Originea qi sfargitul lui Vasile Lupu 15.I. LUPA$. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII §i XIII 25.Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la milcarea literary §i culturala
a Romani lor din Ungaria in sec.: XVIII qi XIX 25.N. IORGA. I. In jurul lui Mihai Viteazul; II. Originea lui Mihai-Viteazul
dupa o cronica romaneascA 25.MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international 20.-N. IORGA. 0 scrisoare importanta a lui Cezar Boliac 5.N. IORGA. Inceputurile §i motivele desnationalizArii in Sacuime . . . r5.ALEX. LAPEDATU, Un episod revolutionar in luptele nationale ale roma-
nilor de peste munti scum o jurnatate de veac 50.I. LUPA$. Leopold Ranke §i Mihail Kogalniceanu to.N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia §i dela Roma to.N. IORGA. Au fost Moldova §i Tara-RomaneascA provincii supuse Fana-
riotilor ?N. IORGA. Sculptura in lemn romaneasca to.N. IORGA. Neamul lui Petru $chiopul §i vechi documente de limba mai
noun . . ro.TOMUL XIX, (1937):
G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . .N IORGA. $tiri not despre sfar§itul secolului al XVI-lea Romanesc .R. V. BOSSY. Urme romane§ti la miaza-noapte
10.15.10.
C. 42.698.
. v
.
1
11
'u
>
. .
.
. . . . . . . . . . . . .. . . . .
. . . . . . . . . . . ....
. . . . .
. . . . . .
. . . . . . . . .
. . . . .
. ....... .
. ..... . . . . .
