Stimulente europene

Centrul Europe Direct Maramureş

Stimulentele europene pentru relansarea

economică

2010

Maramureş

Proiect implementat de Fundaţia CDIMM Maramureş

Maramureş

CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞStimulentele europene pentru relansarea economică

www.europedirect.cdimm.org

EUROPA 2020: O nouă strategie europeană pentru ocuparea forţei de muncă şi

creştere economică

Pe parcursul ultimilor doi ani ne-am confruntat cu cea mai gra-vă criză economică mondială din 1930 şi până în prezent. Din cauza acestei crize, multe dintre progre-sele realizate în Uniunea Europeană începând cu anul 2000, au fost anulate.

În acest moment, ne confruntăm cu niveluri excesive ale datoriilor, cu o creştere structurală lentă şi cu un nivel ridicat al şomajului. Situaţia economică se îm-bunătăţeşte, însă redresa-rea este încă fragilă.

Reformele structurale sunt esenţiale pentru o redresare puternică şi du-rabilă, precum şi pentru păstrarea viabilităţii mo-delelor noastre sociale.

În joc se află locurile de muncă şi bunăstarea socială. Dacă nu acţionăm, Europa va pierde teren.

Consiliul European a adoptat o nouă Strategie pentru Uniu-nea Europeană: „Europa 2020: O strategie europeană pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii”.

Strategia va ajuta Europa să se redreseze după criză şi să devină mai pu-ternică, atât la nivel intern, cât si la ni-vel internaţional, prin creşterea competitivi-tăţii, a productivităţii, a potenţialului de creş-tere, a coeziunii soci-ale şi a convergenţei economice.


www.europedirect.cdimm.org2

Noua strategie răspunde pro-vocării de reorientare a politicilor: de la gestionarea crizei, la intro-ducerea unor reforme pe termen mediu şi lung care să promoveze creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă şi să asigure sus-tenabilitatea finţanelor publice, in-clusiv prin reformarea sistemelor de pensii.

Obiectivele principale din ca-drul Strategiei 2020 reprezintă obiec-tive comune care orientează acţiunile statelor membre şi ale Uniunii:

- obiectivul de a se ajunge la o rată de ocupare de 75% pen-tru femeile şi bărbaţii cu vâr-ste cuprinse între 20 şi 64 de ani, prin măsuri care să determi-ne un grad mai mare de ocupare pentru tineri, lucrători în vârstă, pentru persoanele mai puţin cali-ficate, dar şi o mai bună integrare a migranţilor legali.

- îmbunătăţirea condiţiilor pentru cercetare şi dezvoltare, în special pentru ca nivelurile combi-nate ale investiţiilor publice şi priva-te din acest sector să ajungă la 3% din PIB. Comisia va elabora un indi-cator menit să reflecte intensitatea cercetării, dezvoltării şi a inovării.

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%

faţă de nivelurile din 1990; creşterea până la 20% a ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei ener-getice.

UE se angajează să decidă tre-cerea la o reducere cu 30% până în 2020 faţă de nivelurile din 1990, aceasta reprezentând oferta sa condiţionată în vederea stabilirii unui acord global şi cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu condiţia ca şi celelalte ţări dezvol-tate să se angajeze să efectueze reduceri comparabile ale emisiilor şi ca ţările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat, în conformitate cu responsabilităţile şi capacităţile lor proprii.

- îmbunătăţirea nivelurilor de educaţie, în special prin fixa-rea obiectivului de reducere a ra-tei de părăsire timpurie a şcolii la sub 10% şi prin creşterea de până la 40%, cel puţin, a numărului ab-solvenţilor de învăţământ terţiar sau echivalent acestuia, cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani.

Consiliul European evidenţiază competenţa statelor membre de a defini şi a implementa obiectivele cantitative din domeniul educaţiei.

- promovarea incluziunii so-ciale, în special prin reducerea sărăciei, stabilind obiectivul de a



elimina pentru cel puţin 20 de mi-lioane de persoane, riscul de sără-cie sau excluziune.

Această categorie de populaţie se defineşte ca numărul de per-soane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune, în conformitate cu următorii trei indicatori (riscul

de sărăcie; starea de sărăcie; gos-podării fără persoane ocupate).

Statele membre au libertatea

de decizie în ceea ce priveşte sta-bilirea obiectivelor naţionale pe baza celor mai adecvaţi indicatori, ţinând seama de circumstanţele şi priorităţile lor naţionale.

Uniunea Europeană a luat măsuri fără pre-cedent pentru stabilita-tea pieţelor financiare şi pentru relansarea credi-tărilor.

Produsele, activităţi-le şi actorii din sectorul financiar trebuie să facă obiectul unei reglemen-tări şi supravegheri efi-ciente. Comportamentul etic trebuie încurajat, şi, totodată trebuie sancţionate practicile incorecte din domeniul financiar.

Pentru a realiza o relansare de durată, Europa trebuie să aibă o piaţă financiară care îndeplineşte

funcţia sa de bază: fur-nizarea de credite ipo-tecare, de pensii şi de împrumuturi.

Comisia a luat deja măsuri pentru a creşte protecţia depozitelor fi-nanciare, pentru a îm-bunătăţi managementul riscului în firmele finan-ciare, precum şi pentru consolidarea solidităţii şi supravegherii băncilor şi

a companiilor de asigurări.

Uniunea Europeană ia măsuri de înăsprire a normelor privind fondurile speculative şi pentru a descuraja practicile salariale im-prudente din sectorul bancar.

REfORmAREA SiStEmUlUi finAnciAR



Planul prevede crearea unei structuri europene de supraveghe-re a instituţiilor financiare active în statele membre UE şi a unui orga-nism european care să vegheze la stabilitatea sistemului financiar în ansamblu.

De asemenea, Uniunea Euro-peană iniţiază reforme şi la nivel internaţional. La recomandarea UE, un nou acord mondial asigură instituţiilor financiare internaţio-nale un rol mai important în mo-nitorizarea riscurilor economice. Acest acord prevede de aseme-nea, sfârşitul paradisurilor fiscale care refuză să coopereze cu auto-rităţile fiscale din alte ţări.

Pentru deblocarea creditării, Co-misia a recomandat statelor mem-bre să trateze problema activelor aşa zise „depreciate”, adică a active-lor a căror valoare de vânzare este inferioară valorii contabile indicate în bilanţul întreprinderii. Multe bănci ezită să acorde împrumuturi pe mo-tivul potenţialelor pierderi cauzate de aceste tipuri de active.

Pe termen lung, UE a stabilit o foaie de parcurs detaliată pentru a îmbunătăţi reglementarea şi su-pravegherea pieţelor şi instituţiilor financiare.

Planul include măsuri care vizea-ză încurajarea integrităţii, calităţii şi a transparenţei, precum şi preveni-rea riscurilor excesive, care pot de-stabiliza întregul sistem financiar.



• Principiul „poluatorul plă-teşte”, aplicat băncilor

Comisia propune instituirea unei taxe în sectorul bancar care să aco-pere costul lichidării băncilor fali-mentare.

Propunerea reprezintă cel din-tâi efort concret al Comisiei în di-recţia stabilirii unei abordări comu-ne privind taxele plătite de bănci, un instrument utilizat din ce în ce mai des de către guvernele statelor membre, în urma declanşării crizei financiare. Lipsa unor reguli valabi-le la nivel european ar putea con-duce la crearea unor dezechilibre de ordin concurenţial între pieţele bancare naţionale. În plus, ar putea stânjeni cooperarea transfrontalieră în situaţia producerii altei crize.

Planul propune ca guvernele să

utilizeze veniturile obţinute în urma colectării acestor taxe impuse băn-cilor pentru a crea fonduri care să funcţioneze conform unor reguli co-mune. Aceste fonduri ar putea fi fo-losite pentru a soluţiona falimentele bancare, în mod organizat.

Banii ar putea acoperi costurile presupuse de taxele juridice, ope-raţiunile temporare, cumpărarea şi gestionarea activelor toxice etc. Reprezentând o sursă imediată de lichidităţi, aceste fonduri pentru so-luţionarea crizelor bancare ar con-tribui la controlarea crizelor şi ar preveni vânzarea în regim de ur-genţă a activelor.

Deocamdată, taxa în cauză ar urma să fie impusă doar băncilor, nu şi fondurilor de investiţii sau so-cietăţilor de asigurări. Contribuţiile băncilor s-ar putea calcula în funcţie de active, pasive sau profituri, me-toda exactă urmând a fi decisă în viitor. De asemenea, dimensiunea fondurilor nu este încă stabilită. FMI sugerează o valoare situată între 2% şi 4% din PIB.

Propunerea vine în completa-rea planului UE pentru gestionarea eventualelor crize financiare viitoa-re. Acesta solicită instaurarea unei supravegheri mai ferme, a unei gu-vernanţe corporative mai bune şi a unor reglementări mai stricte.

măsuri efective pentru reformarea sistemului financiar în UE



• noi reglementări privindsupravegherea la nivel euro-pean a agenţiilor de rating

Noul sistem european de su-praveghere a sectorului financiar, adoptat anul trecut de către lide-rii UE, prevedea deja propuneri de reglementare vizând agenţiile de rating. Aces-tea revin acum în prim-plan, în contextul solici-tărilor repetate de a suprave-ghea mai atent aceste companii private.

Agenţiile de rating sunt cele care le furnizează investitorilor informaţii privind ris-curile activelor de pe piaţă. De ace-ea, acestea joacă un rol important în asigurarea stabilităţii pieţelor fi-nanciare şi au un impact major asu-pra disponibilităţii şi costurilor cre-ditelor. În ultima perioadă, agenţiile au fost acuzate de faptul că, sub-estimând riscurile, au contribuit la criza financiară.

Conform măsurilor prezentate astăzi, autoritatea în domeniul va-lorilor mobiliare, care ar urma să intre în funcţiune până în 2011, ar

avea competenţa de a lansa anche-te, de a desfăşura inspecţii şi de a propune penalităţi şi amenzi. Insti-tuţiile de credit, băncile şi firmele de investiţii vor trebui să comunice informaţiile şi agenţiilor cu care nu colaborează, ceea ce le-ar permite acestora să realizeze ratinguri inde-pendente.

Se estimează că supraveghe-rea centralizată a agenţiilor ar aduce multiple avantaje: mai multă transpa-renţă a opera-ţiunilor, o mai bună protecţie pentru investi-

tori şi o concurenţă mai strânsă în rândul agenţiilor de rating.

De asemenea, Comisia a lansat o consultare publică privind guver-nanţa corporativă în sectorul finan-ciar (atât pentru bănci, cât şi pentru societăţile de asigurări).

Printre aspectele supuse discu-ţiei se numără modalităţile de su-praveghere a activităţii cadrelor de conducere şi posibilitatea de a im-plica mai mult supraveghetorii fi-nanciari în guvernanţa corporativă.



În plus, consultarea vizează po-liticile de renumerare care ar putea fi utilizate în sectorul bancar pentru a descuraja asumarea unor riscuri excesive.

Comisia a publicat deja câteva recomandări privind aceste politici, însă în două rapoarte ale UE, publi-cate recent, se arată că multe ţări nu le-au pus încă în aplicare.

Detalii despre dreptul socie-tăţilor comerciale şi guvernanţa corporativă: http://ec.europa.eu/internal_market/company/modern/index_en.htm

Detalii despre politica UE pri-vind serviciile financiare: http://ec.europa.eu/internal_market/fi-nances/index_en.htm

• Sistemele de garantare a depozitelor

Comisia propune măsuri care să-i protejeze pe deţinătorii de conturi bancare, pe micii investitori şi pe be-neficiarii poliţelor de asigurare.

În încercarea de a restabili încre-derea consumatorilor în serviciile fi-nanciare, Comisia a propus o serie de noi norme destinate să-i prote-jeze mai bine pe clienţii băncilor şi ai societăţilor de investiţii şi asigurări care intră în faliment.

Pachetul de propuneri se alătură setului din ce în ce mai consistent de norme europene elaborate ca reac-ţie la criza financiară, pentru a îm-bunătăţi transparenţa şi gradul de responsabilitate în acest sector.

O primă măsură prevede obliga-ţia fiecărui stat membru de a deţine sisteme de garantare a depozitelor în caz de faliment bancar şi stabileş-te un anumit plafon minim de ga-rantare.

Anul trecut, UE a ridicat acest pla-fon de la 20.000 la 50.000 de euro, în cadrul unui proces desfăşurat în două etape. Până la sfârşitul acestui an, plafonul va ajunge la 100.000 de euro.

Măsura ar permite evitarea situ-aţiilor de panică, în care deţinătorii de depozite fac retrageri masive şi îşi mută conturile în ţări în care pla-fonul garantat este mai mare, aşa cum s-a întâmplat în primele săptă-mâni ale crizei, în 2008.

De asemenea, rambursările se vor efectua într-un termen mai scurt. În prezent, băncile trebuie să restituie banii în trei luni. Comisia propune un termen limită identic cu cel din SUA, şi anume o săptămână de la data declarării falimentului.



O altă măsură ar urma să înlă-ture teama că sistemele naţionale de garantare a depozitelor nu de-ţin fonduri suficiente. Băncile vor trebui să-şi achite cotizaţiile afe-rente în mod regulat, iar cele care îşi asumă riscuri ridicate vor plăti cotizaţii mai mari. În caz de nece-sitate, sistemele vor putea apela la “împrumuturi reciproce”.

Conform noilor propuneri, protec-ţia depozitelor va viza nu doar per-soanele fizice, ci şi pe cele juridice - ceea ce nu se întâmplă, în prezent, în toate sistemele naţionale. În plus, rambursările vor putea fi efectuate în monede diferite.

Comisia doreşte să reformeze şi sistemele de compensare pentru in-vestitori. În prezent, acestea oferă protecţie împotriva fraudei, a negli-jenţei sau a problemelor legate de sistemele de operare, însă nu şi îm-potriva riscului investiţiilor.

Nivelul minim al despăgubirilor pentru investitori va creşte de la 20.000 la 50.000 de euro.

Punerea în practică a acestor pro-puneri necesită aprobarea Consiliu-lui şi a Parlamentului European.

Au fost anunţate planuri similare şi pentru protecţia poliţelor de asigu-rare. Unele state membre deţin deja sisteme de garantare a asigurărilor, însă nu există încă norme aplicabile la nivel european.

Comisia a lansat o consultare publică pe această temă:

http://ec.europa.eu/inter-nal_market/insurance/guarantee_en.htm#whitepaper

Detalii despre sistemele de garantare a depozitelor în UE:

http://ec.europa.eu/internal_market/bank/guarantee/index_en.htm



Uniunea Europeană pune în practică cel mai ambiţios plan din istoria sa pentru a relansa creşte-rea economică şi pentru a construi o economie mai puternică şi mai stabi-lă. Exploatând atuurile pieţei unice, acest plan are ca bază necesita-tea coordonării acţiunilor în-treprinse la ni-vel naţional cu cele de la sca-ra europeană.

UE a alocat în jur de 400 miliarde de euro (3,3% din produsul său brut) pe o pe-rioadă de 2 ani, pentru a stimula activitatea econo-mică şi pentru a-i ajuta pe oameni să traverseze criza.

Criza a determinat apa-riţia unor noi priorităţi, în special de a reglementa şi monito-riza sectorul financiar.

SPRiJiniREA EcOnOmiEi REAlE

Dar şi vechile provocări, cum ar fi schimbările climatice, rămân de actualitate şi necesită a atenţie urgentă.

Noul plan de redresare economică prevede acce-lerarea tranziţiei către o economie cu emisii scă-zute de dioxid de carbon, diversificarea surselor de energie şi promovarea

sectoarelor industr ia le de vârf - toate esen-ţiale pentru prosperita-tea durabilă a UE.

În plus, UE ghidea-ză statele membre cum să-şi susţină e c o n o m i i -le fără să se prejudicieze între ele sau

să genereze o datorie publică insu-portabilă pentru contribuabili.



Măsuri speciale necesită aface-rile mici şi mijlocii deoarece asigu-ră cele mai multe locuri de muncă în UE.

Trebuie evitat protecţionismul, care poate conduce doar la stag-nare şi la o recesiune mai gravă şi mai lungă.

De 15 ani, piaţa unică a fost motorul creşterii economice a UE, generând milioane de locuri de muncă. Acum, piaţa unică poate relansa economia europeană, cu condiţia ca acţiunile să fie coordo-nate la nivel european.

PăStRAREA lOcURilOR dE mUncă

Criza economică are ca efect pierderea a 3,5 milioane de locuri de muncă. Această situaţie nece-sită o mobilizare importantă de re-surse, atât pentru a crea noi locuri de muncă, cât şi pentru menţine-rea celor existente.

Încă de la finalul anului 2008, Comisia a propus un ansamblu de măsuri ambiţioase, care viza menţinerea consumului şi investi-ţii masive în infrastructură.

Conform acestui plan, guver-nele naţionale au introdus măsuri pentru a stopa pierderile de locuri de muncă şi au abordat probleme pe termen lung ale pieţei muncii, cum ar fi creşterea vârstei medii a lucrătorilor.

În acelaşi timp, Comisia a faci-litat accesul la fondurile europene pentru reconversia profesională a lucrătorilor, pentru găsirea de noi locuri de muncă.



În mod concret, UE a accelerat alocarea a 1,8 miliarde € pentru plăţile din Fondul Social European,

care sprijină milioane de lucrători în fiecare an.

Mai multe informaţii despre Fondul Social European:

http://ec.europa.eu/employ-ment_social/esf/index_ro.htm

De asemenea, Comisia Euro-peană a introdus noi norme prin care a redus contribuţia statelor membre la Fondul European de

Ajustare la Globalizare (FEAG) care are rolul de a oferi sprijin lu-crătorilor care şi-au pierdut locul de muncă în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial.

Uniunea Europeană se consultă permanent cu guvernele şi parte-nerii sociali (sindicate, reprezen-tanţii oamenilor de afaceri) pentru îmbunătăţirea situaţiei. Trebuie menţinute cât mai multe locuri de muncă, de exemplu, prin acor-darea unor stimulente financiare pentru firmele care reduc numărul orelor de muncă, în loc să reducă numărul posturilor.

Mobilitatea este esenţială: lucră-torii trebuie să aibă în continuare, posibilitatea de a circula liber în UE, mărind-şi astfel şansele de a-şi găsi un loc de muncă.

Este un drept garantat pentru cetăţenii europeni, ca membri ai Pieţei unice a UE.



inStRUmEntUl EUROPEAn dE micROfinAnţARE PROgRESS

Comisia Europeană a iniţiat un nou instrument de microfinanţare Progress, prin care să ofere micro-credite microîntrepinderilor şi per-soanelor care şi-au pierdut locurile de muncă şi doresc să înceapă o afacere pe cont propriu. Progra-mul este gestionat de Fondul Eu-ropean de Investiţii (EIF - Euro-pean Investment Fund).

Instrumentul de microfinanţa-re va fi deschis în perioada 2010-2013.

Cum puteţi solicita finanţare?

Instrumentul de microfinanţare Progress va deveni operaţional în toamna a anului 2010.

Împrumuturile nu vor fi furni-zate direct prin EIF. Finanţarea va fi disponibilă prin intermediarii financiari care se înscriu în pro-gram. Persoanele interesate de a obţine finanţare trebuie să contac-teze furnizorii de microcredite din propria ţară. Aceştia pot fi bănci, mici societăţi de creditare fără scop lucrativ, instituţii de garanta-re şi alţi furnizori de produse de microfinanţare destinate microîn-treprinderilor.

Microcreditele nu pot depăşi plafonul de 25.000 de euro. Ele sunt destinate întreprinderilor cu maxim 9 angajaţi (categorie în care sunt incluse 91% din între-prinderile europene), şomerilor şi persoanelor inactive care vor să înceapă o afacere dar nu au acces la serviciile bancare tradiţionale.

Finanţarea va putea fi utiliza-tă pentru stabilirea/dezvoltarea de microîntreprinderi, incluzând inves-tiţii, leasing şi nevoile de capital de lucru, precum şi achiziţii de licenţe sau alte costuri de start-up. Finan-ţarea nu poate fi folosită pentru acoperirea altor linii de credit.

99% dintre companiile europe-ne noi sunt întreprinderi mici sau microîntreprinderi şi o treime din ele au fost înfiinţate de persoane aflate în şomaj.

Instituţiile financiare interesa-te să devină intermediari pentru acordarea de microfinanţări prin Instrumentul Progress, se pot în-scrie pe pagina de internet a Fon-dului European de Investiţii:

http://www.eif.org/what_we_do/microfinance/progress/index.htm

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Acest document a fost realizat cu sprijin financiar din partea

Uniunii Europene.

Surse de informare utilizate pentru realizarea materialului:

http://ec.europa.eu/financial-crisis/index_en.htm

Responsabilitatea privind conţinutul acestui document este a

Fundaţiei CDIMM Maramureş şi nu reprezintă în nici un fel poziţia

oficială a Uniunii Europene.

Centrul europe DireCt MaraMureşStructura gazdă: Fundaţia CDIMM MaramureşBroşură editată de: Centrul Europe Direct MaramureşData publicării: Iulie 2010Coordonator proiect: Margareta CĂPÎLNEANAdresa: Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare Tel/Fax: +(40)-262-224.870, 221.380, 222.409E-mail: [email protected]: www.europedirect.cdimm.org

Maramureş

Date post:	10-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	margareta-capilnean
View:	341 times
Download:	1 times

Stimulente europene

Documents