STTTNTA,,,

RELTGIASI CAUTAREAVIETII,,

INTETTGENTEEXTRATERESTRE

DAVID WTLKINSON

Traducere: Aretina Timoce

Corecturi: Irina Magdalena Nuld

& rN ExrENso

Cuprins

Cuu0nt inainte

MulIumiri

lntroducere

1. Cinematografia, cultele gi meteori[ii:

Tn ciutarea a mult mai mult

1.1 $tiinlifrc ;i fantastrc?

Universuri care abunda de extratere;tri

1 .2 Stiinta ;i mass-media;

in[elegerea universului prin intermediul unui bolovan

1,3 $iiinfa ;i religia:

noua mitola$e a unui loc printre extratere;tri

2. Speculdnd despre o pluralitate a Iumilor:

contextul istoric al gtiin[ei, al religiei;i al ciutirii vie[iiinteligente extraterestre

2.1 Atomism ;i plenitudine

2.2 Puterea infrnitd a lui Dumnercu ;i pozilia centrala a omului

2.3 Deism;ievolufie

3. Hubble gi Drake:

programul SETI gi cosmologia

3.1 Universul este mare, chiar foarte mare

3.2 Enigma Goldilocks

3.3 Ecualia lui Drake: programul uneiintillniri

sau un calcul matematic?

3.4 Apelul telefonic extraterestru de la distanle mari

i

iii

I

10

14

23

2t28

30

42

49

51

58

67

71

4. Planeta de zi cu zi

4.1 Descoperirea unui altPdmilnt?

4.2 Steletremuritoare

4.3 Stele umbrite

4.4 Stele strilucitoare

4.5 Planete tinere ;i planetetrerbinli

4.6 0 ptanetit care este pur;i simplu potriuitit

4,7 intilrileri;i reduceri de fonduri:

persPectiue 9i Probleme viitoar e

5. Geneza 2.0?

Ciutarea vie[ii inteligente extraterestre 9i biologia

5.1 1riginea vielii

5.2 Evolu[ia fiinlelor extraterestre

5.3 I nev itabilitate a v i e,tii?

5.4 lnteligenla ;i corytiinfa

5,5Viala, dar nu aqa cum o;tim noi

6. Ciut0nd un ac in carul cu f0n: strategiile actuale

ale ciutirii vie[ii inteligente extraterestre

6.1 in cdutarea comunicirii interstelare

6.2 D escoperir ea ;i infeleger ea omulelilor verti

6.3 Programele Sfll: u6nito area de omule,ti verzi

6.4 Primul contact

7. Paradoxul lui Fermi

7.1 llnde au disPirut cu tolii?

7.2 Ei existd, dar fre nusunt aici, fte nu au emis niciun semnal

7.2.1 Extratereqtrilor, stafi acas5l

1 .2.2lPoleta grldinii zoologice

79

BO

85

90

94

95

97

107

149

149

153

159

165

111

112

121

124

136

141

175

115

180

181

183

7.2.3 Extrateregtrii vazuli ca zei

7.2.4 Argumentul sfdrqitului lumii

7.3 0 planetdvintati deia?

7.4 Daci ar fr efistat, ar fi tost deia aici.

Paatefr aceasta o conclune prelirrunari?

8.,Miturile" ciutirii vielii inteligente

extraterestre gi religia

8.1Existd oare dovezi pentru designulcosmic?

8.2 Dumnezeu este un extraterestru

8.3 Problema contactului pentru religre

9. Ciutarea vie[ii inteligente extraterestre

gi viziunea cregtini asupra crea[iei

9.1 0 nouit viziune a lui Dumnezeu ca ;i Creator?

9.1.1 Dumnezeu este suveran in crearea universului

9.1.2 Dumnezeu este sursa qi susfinitorul legilor universale

9.1.3 Dumnezeu este un creator exiravagant

9.2 0 nouit viziune asupra a ceea ceinseamni si fi uman?

9.2.1 Fiinfele umane tn contextul adorlrii religioase

9,2.2 Fiinfe umane dupi chipullui Dumnezeu

1 0. Ciutarea uielii inteligente extraterestre

gi in[elegerea cregtini a mintuirii

10.1 Semnifrcalia casmicd a lui lisus

1 0.2 Extr ater egtrii pdcituiesc ?

10.3 Crucea - o singura datd;i pentru totdeauna?

10.4 Noua Crea[ie

181

192

195

246

209

209

215

225

233

234

236

240

242

247

250

253

261

272

283

291

s00

11. Nu fi[i at0t de increzitori

11.1 Motivalia religtoasd a cdutdrii

vief ii inteli gente extr ater estr e

11.2 Valoarea cdutirii vie{ii inteligente extrateresfrepentr u te ologta cr egtini

1 1,3 V aloarea teologlei crqtine pentru

cilftarea vielii inteligenle extraterestre

Bibliografie

305

308

316

320

327

Cuv0nt inainte

in urmi cu aproape doulzeci de ani, pe wemea cAnd

ne aflam cu tolii in ,,perioada cregtini] am scris ziaruluiThe Times o sugestie pentru formarea unei ,,Academiide $tiinle din Canterbury'', care sd analizeze una dintremarile probleme ale gtiinlei gi si caute s[ dea anumitesfaturi clerului gi altor foruri cu privire la adeviratele

atitudini creqtine. Deqi ideea nu a avut un ecou prea mare,

nevoia solulionlrii problemelor a rlmas totugi. Iar una

dintre problemele enumerate a fost posibilitatea existenfeiviefii inteligente extraterestre gi a impactului descopeririisale asupra religiei. Deqi actualmente ne afllm in,,perioada post-cregtinl", acea nevoie inci mai existi, qi uneminent ,,teolog gtiinfific'] prof. David Wilkinson, a luattaurul de coarne qi ne-a oferit opinia sa.

David a analizat practic toate aspectele problemei:

viziunea istorici, probabilitatea apari{iei unui succes

in cercetirile actuale, atitudinile faln de dimensiunea

religioasl gi aga mai departe. O parte a acestei dimensiunise referi la ,,a fi pregitifi"; cu alte cuvinte, si gtim ce sispunem publicului daci o detectare pozitivi igi face

aparifia. Paza bun[ trece primejdia rea.

Este qansa bisericii si aibi pe cineva cu ampla

cunoagtere a lui David Wilkinson, atAt in domeniulgtiin{ei, cAt qi al teologiei, Ei care s[ fie suficient de hotlrAtpentru a acliona, asumdndu-Ei rolul de ghid:

Iati in cele ce armeazd, o experien[i personali, care

s-a petrecut in urmi cu cA{iva ani, qi care are o anumitirelevanfi, subliniindu-ne caracterul multilateral aI

subiectului. Dup[ o prelegere despre ,,Ciutarea vieliiinteligente'l pe care am linut-o la un moment dat, gi

care a inclus gi o descriere a posibilei noastre nevoi de

a llsa in urmi Pimintul, atunci cAnd Soarele nostruigi va fi consumat combustibi,lul, un participant dinpublic a reaclionat foarte emo[ional. El a spus: ,,Mi simtextraordinar de emolionat gi plin de speranfi si aflu ci,atunci cAnd cregtinii care vor veni dupl noi vor pirisiPimAntul, ei vor acfiona ca adevira{i misionari pentru a

rispindi Cuvdntul dincolo de limitele planetei noastre."

Motivul pentru care am menlionat acest exemplu este

acela de a sublinia unul dintre nenumdratele aspecte

surprinzltoare ale vie]ii inteligente extraterestre, unaspect relevant pentru orice religie, nu doar pentrucreqtinism.

De-a lungul acestei c[r{i, autorul ne oferi o excelentdexplicalie cu privire la punctul in care am ajuns inciutarea vielii inteligente extraterestre, dar gi o prezentarea opiniilor sale asupra aspectelor religioase ale ,yiefiiln spa{iul cosmic'i Aceasta este o lucrare gtiin(ifici, cuextraordinar de multe referinle, care este gi foarte ugor de

citit. Pentru atei, dar gi pentru credinciogi, este ceva care

ne poate da mult de gandit.

Prof. Sir Arnold Wolftndale, FRS,al 14-lea Astronom Regal

lntroducere

Dupi cele qapte minute de teroare Ia trecerea prinatmosfera marlian5, NASA a reugit aterizarea robotuluiCuriosity pe suprafa{a planetei Marte, in luna august

a anului 2012. Obiectivul principal al robotului a fost

investigarea posibilitefi existen]ei, in trecutul planetei,

a unor condi$i favorabile pentru viala microbiani gi aposibilit[tii conservirii in interiorul rocilor marjiene a

unor indicii despre aceste vieluitoare. Aceasta a fost doar

o mic[ parte din abordarea marii intrebiri, daci suntem

sau nu singuri in univers.

Curiosity este dotat cu un echipament destinat

colectirii qi analizirii probelor de roci gi sol, dar poartigi semnltura Clarei Ma, o elevl de la un liceu dinKansas. La vdrsta de 12 ani, Clara a fost cigtigltorul unuiconcurs nalional pentru denumirea roverului. Ea a scris:

,Curiozitatea (in limba englezd, curiosity) este pasiunea

care ne conduce de-a lungul vie{ilor noastre de zi cu. zi.

Nevoia noastr[ de a pune intrebiri qi de a ne minunane-a fhcut si devenim exploratori gi oameni de gtiinfi."(Ma, 2009) Degi Dorothy Parker a afirmat in modulei caracteristic ci ,,dragostea, curiozitatea, pistruii Ei

indoiald' sunt cele patru lucruri fari' de care ar fi avut o

viafi mai fericiti, curiozitatea se aflI in inima inifiativeigtiinfifice gi face cu adevirat parte din ceea ce inseamn[ sifii uman.

Programul de clutare a viefii inteligente extraterestre(Search for ExtraTerrestrial lntelligence sau SETI) intriacum in cea mai importanti erl a dezvolterii gtiinlifice.

2 [ rNrrooucnnr

Noi tehnici de observalie duc la descoperirea zilnici a

planetelor extrasolare, iar misiunea Kepler a adunat dejapeste 1.000 de candidali planetari. De la descoperirea, inanul 1995, a primei planete care orbiteazi in jurul uneistele aseminitoare Soarelui nostru, acest flux de date a

transformat viziunea gtiinlific5. obignuiti asupra existen{eivielii inteligente extraterestre. Planetele aseminitoarePimAntului din afara Sistemului nostru Solar pot fi acumidentificate Ei, in anii care vor urma, vor putea fi exploratepentru a detecta eventualele semne de via![.

Astronomul Regal, Lordul Martin Rees,,o numegtedrept ,,cea mai mare ciutard' (Rees, 2003b: 25), iar al1ii auafirmat c[ descoperirea oric[rei forme de via[i inteligentiextraterestrl ar fi ,,unul dintre cele mai mari evenimentedin istoria omenirii" (Almar gi Race, 2011). Acest lucrueste cu siguran![ generat de interesul publicului pentruun astfel de subiect. De la inevitabila intrebare de lasfirgitul oricirei discufii publice despre astronomie, de-alungul popularizirii subiectelor gtiinfifico-fantastice, 9ipAni la cei peste 3 milioane de oameni care gi-au folositcomputerul de acas[ pentru a descirca gi analiza o partedin fluxul de date al telescoapelor Institutului SETI, foartepuline domenii ale gtiin[ei trezesc imagina]ia gi fascineaziatit de mult ca acesta.

$i probabil ci in chiar centrul siu se afl[ intrebarea:ce anume lnseamni a fi om. Daci specia umani este doaro fiingn inteligent[ printre multe altele din univers, uniicred totugi ci statutul nostru cosmic este oarecum diferit,intrucit suntem singurii posesori ai seminfei unice a

congtiinlei. O intrebare care este adresati in mod constantcercetlrii gtiinfifice la scar[ mare, fie ci este vorba deMarele Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collidersau LHC) sau de telescoapele spaliale, este: ce lnsemnltate

TNTRoDUCERE I 3

are aceasta pentru noi? in acest context, un rezultatpozitiv pentru ciutarea viefii inteligente extraterestre pare

cel pulin la fel de important ca qi aflarea naturii particuleiHiggs sau istoria Big Bangului.

Totugi, in lumina acestui fapt, este ciudat c[programul SETI, ca disciplinl qtiinfifici; a intimpinatdificult{i in gisirea unei finanldri publice. Multe dintrecercetirile SETI continui si fie suslinute de citre oamenide bine, din fondurile lor particulare. Aceasta este, firiindoiali, o reflectare a dificultl1ii sarcinii gi a lipseide incredere in eventualele rezultate, fie ele parfiale

sau definitive. Totugi, mai pot si existe gi alli factorisemnificativi, cum ar fi complexitatea interpretirii unuieventual rezultat pozitiv gi ce anume ar putea insemna

acesta. Existi 9i o serie de voci care par s[ descrie unscenariu, in care mesajul provenind de la extratereqtriiumanoizi ajunge la noi gata tradus in limba englezi,conducindu-ne la avansarea rapid[ a societ[fii noastre qi

la declinul religiei. insl intrebarea in sine este mult maicomplicati qi, intr-adevlr, mult mai interesantl atuncicAnd este adresati gtiinfei qi religiei.

Au trecut deja peste 50 de ani de la publicarea

primelor lucriri gtiin(ifice, care au marcat inceputul erei

moderne a ciut[rii vielii inteligente extraterestre. Degi

existi o lungl tradilie intelectuall, care o precede in ceea

ce priveqte considerarea implica{iilor posibile ale altorlumi, ginditorii religiogi, cu cAteva exceplii notabile, au

fost relativ ticufi in ultimele decenii cu prMre la aceast[

temi. Este adevirat ci teologia cregtini din curentultradilional nu s-a implicat in profunzime, lisind mare

parte din speculafiile religioase scriitorilor gtiinleidestinate publicului 1*g (Davies, 20lla). Progresele

qtiinlifice actuale din cadrul clutirii vielii inteligente

4 ] nrrnooucnnr

extraterestre au inceput si indice pericolul absenfei uneiastfel de impliclri teologice. Comuniti]ile religioase care

inci mai incearci si deslugeascl rela[ia dintre Big Banggi miturile crea{iei, intre selec}ia naturali qi voin{a divinl,intre neurogtiinfi gi ceea ce inseamni a fi uman, ar putea

fi lovite de un adevirat tsunami de intrebiri, daci incadrul ciut[rii vie[ii inteligente extraterestre ar aplreaunele semne ale succesului.

Aceast[ carte a luat naqtere din convingerea ciproblemele pe care programul SETI le ridici, indiferentdaci SETI va avea succes pe termen scurt, pe termen lungsau deloc, sunt mai degrabl fructuoase decAt diunitoarepentru credinla religioasl. Prin urmare, nu este vorbadespre construirea unor sisteme de apirare impotrivaunui.tsunami de intreblri, ci de o incercare de a inlelege

configura{ia terenului, identificind atAt provocirile, citEi oportunitlfile. Pentru a face acest lucru, vor trebuiprezentate aigumentele gtiinfifice care stau la bazaclutirii vielii inteligente extraterestre, acordind o atenfie

deosebitd istoriei, incertitudinilor provenind din anumiteargumente gi for(ei datelor deja compilate. Este importantca acest lucru si fie fhcut cu multl atenfie, fhri s[ se sariprea repede la semnifica{iile religioase. Comuniti}ilede credinciogi iEi fac un mare deserviciu atunci cAnd

nu acordi timpul necesar s[ inleleagi Etiin]a implicati.

$i mai inainte de aceasta, ar trebui si recunoaqtem c[gtiin{a nu este separati de cultura ln rAndul cireia existi.Imaginile media, sensibilitilile religioase gi evenimentelecontemporane, toate au un rol subtil de jucat inmodelarea qtiinfei, provocarea acesteia qi utilizareadescoperirilor sale. Probabil ci niclieri nu au existatmai multe speculalii despre ciutarea vielii inteligenteextraterestre precum in dialogul dintre gtiin{i gi literatura

TNTRoDUCERE I 5

gtiinfifico-fantastic[. Prin urmare, va trebui si analizimcontextul cultural actual qi situafiile istorice trecute

pentru a putea evalua impactul 1or asupra clutlrii vieliiinteligente extraterestre. Iar dupl ce vom fi fhcut toate

acestea, vom putea trece mai departe si analizlm modulin care cercetitorii din domeniu au folosit ciutarea vieliiinteligente extraterestre fie pentru a sprijini, fie pentru a

ataca religia. Va fi fascinant s[ observlm ci arena c[utiriiviefii inteligente extraterestre a fost adesea ocupati de

multe dintre conversafiile pe care qtiinla gi religia le-au

avut in alte contexte. Vom intilni din nou argumentele

clasice pentru existen[a lui Dumnezeu, natura scripturilorcreqtine gi fundamentul credinlei religioase. Secfiunea

finali oferi un rispuns teologic inilial gi susline ci o parte

din motivul existenfei programului SETI are, in realitate,

rezonanfe religioase.

Mulfi dintre istoricii gtiinfei subliniazl influenlacredinlei cregtine asupra dezvolt[rii tipului de curiozitatepe care se bazeazl gtiin{a. Grecii au dezvoltat gtiinla,

folosind logica umanl pentru a inlelege lumea. Cu toate

acestea, astronomi precum Galileo Ei Kepler au realizat ci,daci universul ar fi fost creat intr-un mod liber de citreDumnezeu, frrl weo legituri cu logica umanl, afunci ar

fi trebuit si studiem mai intii de toate universul, pentrua afla despre ce anume era vorba. Acest accent teologic

asupra observafiei a devenit baza gtiin]ei empirice pe care

o practicd.m astlzi, atunci cdnd considerlm c[ meriti s[cheltuim chiar gi 2,5 miliarde de dolari pentru a pune unrover pe suprafala planetei Marte.

Realizatorul de emisiuni TV Alistair Cooke a sPus,

la un moment dat ,Curiozitatea ii inzestreazh pe cei care

o au cu o generozitate in argumentare gi o seninltate inmodul de via![, care izvorlgte din dorinfa lor plini de