STEAUA POLARASTEAUA POLARA · 22 Steaua Polarã În anul úcolar 2009-2010, admiterea s-a realizat...

Steaua PolarãSteaua Polarã 11

STEAUA POLARASTEAUA POLARASTEAUA POLARA

Î N A C E S T N U M Ã R :

Revista Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 7 “Sfânta Maria” Timişoara Nr. 24, decembrie 2010

ªANSÃCALITATEORGANIZAREAMABILITATELUCIDITATEARMONIE

NOUTATERESPONSABILITATE

COMENIUS - un proiect de nota 10 Învãþarea centratã pe elev Concursuri – competiþii – premii

Steaua PolarãSteaua Polarã22

În anul colar 2009-2010, admiterea s-a realizat luându-se în calcul mediile generale ale claselor

V-VIII i media notelor nerotunjite ob inute la tezele na ionale în clasa a VII-a i la evaluare în clasa a VIII-a. Iat situa ia repartiz rii elevilor de clasa a VIII-a de-a lungul anilor:

Repartiza i la... Clasa Nr. elevi liceu .A.M.

TOTAL 2010

121 1 elev nu a intrat în

repartizare 120-99,18 % Nu mai exist din anul

2010

TOTAL 2009

126 2 repeten i

1 plecat Spania 1 repartizat în coal

special

122-96,82% Nu exist în anul colar 2009-2010

TOTAL 2008

133 – 8 nerepartiza i,

repeten i, 111-83,45

14-10,52%

TOTAL

2007 148-

2 nerepartiza i -2,35 % 127 – 85,81 % 19 – 12,84 % TOTAL

2006 150 105 – 70 % 45 – 30 %

TOTAL 2005 176 129 (73,29 %) 47 (26,71 %)

TOTAL 2004 254 196 (77,19 %) 58 (22,81 %)

În urma repartiz rii computerizate, elevii claselor a VIII-a au fost astfel repartiza i:

Colegiul – Liceul- Grupul colar Sec ii Nr. elevi repartiza i

mate - info 2 t.naturii - t.sociale 1 Colegiul Na ional C.D.Loga

filologie 1 filologie - t. sociale - Colegiul Na ional B n ean

mate.info 2 mate – info 3 filologie-spaniol 1 Liceul Teoretic "J.L. Calderon" t.sociale -

mate - info - Liceul Teoretic W. Shakespeare filologie 1 Liceul "Grigore Moisil" mate – info 5 Lic. “Ion Vidu” arta actorului

coregrafie 5 L.P.S. „Banatul” sportiv 1

mate – info 5 teologie - filologie 1 Liceul Pedagogic „Carmen Silva

pedagogic 1 mate – info - Liceul Teologic Baptist teologic 3

Liceul „Ana Aslan” t.naturii 2

În anul şcolar 2009-2010, admiterea s-a realizat luându-se în calcul mediile generale ale claselor V-VIII şi me-dia notelor nerotunjite obţinute la tezele naţionale în clasa a VII-a şi la evaluare în clasa a VIII-a. Iată situaţia repartizării elevilor de clasa a VIII-a de-a lungul anilor:

Clasa Nr. eleviRepaRtizaţi la...

liCeu Ş.a.M.

TOTAL 2010121

1 elev nu a intrat în repartizare120-99,18 %

Nu mai există din anul2010

TOTAL 2009126

2 repetenţi 1 plecat Spania 1 reparti-zat în şcoală specială

122-96,82%Nu există în anul şcolar

2009-2010

TOTAL 2008133

8 nerepartizaţi, repetenţi111-83,45 14-10,52%

TOTAL 2007148

2 nerepartizaţi -2,35 %127 – 85,81 % 19 – 12,84 %

TOTAL 2006 150 105 – 70 % 45 – 30 %

TOTAL 2005 176 129 (73,29 %) 47 (26,71 %)

TOTAL 2004 254 196 (77,19 %) 58 (22,81 %)

În urma repartizării computerizate, elevii claselor a VIII-a au fost astfel repartizaţi:

Colegiul – liceul- GRupul ŞcolaR Secţii Nr. elevi

RepaRtizaţi

Colegiul Naţional C.D.Loga

mate – info 2

şt. naturii -

şt. sociale 1

filologie 1

Colegiul Naţional Bănăţean

filologie -

şt. sociale -

mate – info 2

Liceul Teoretic "J.L. Calderon"

mate – info 3

filologie – spaniolă 1

şt. sociale -

Liceul Teoretic W. Shakespearemate – info -

filologie 1

Liceul "Grigore Moisil" mate – info 5

Lic. “Ion Vidu” arta actorului, coregrafie 5

L.P.S. „Banatul” sportiv 1

Liceul Pedagogic „Carmen Silva

mate – info 5

teologie -

filologie 1

pedagogic 1

Liceul Teologic Baptistmate – info -

teologic 3


Din totalul elevilor repartizaţi, pe categorii de licee şi grupuri şcolare elevii noştri s-au grupat astfel:- Licee teoretice - 32 de elevi: matematică – informatică - 23, ştiinţele naturii, ştiinţele sociale- 1, filologie - 6;- Secţii vocaţionale - 19 elevi: sportiv - 1, desen – arhitectură - 4, teologie - 3, arte plastice - 2, arta actorului - 5, limbi - 4;Licee de profil - 57 de elevi: comerţ - 9, turism şi alimentaţie

publică - 4, electric – electrotehnică - 3, electronică şi automatizări - 17, mecanic - 12, tehnici poligrafice - 1,construcţii, instalaţii şi lucrări pub-lice - 6, resurse nat. şi prot. mediului - 5.Subliniem faptul că am avut 23 de elevi (19%) reuşiţi la secţia de matematică-informatică la diverse licee (18 elevi în 2009 - 14,28%, 22 elevi în 2008, 10 elevi - 6,75% în 2007, l1 elevi - 7,33 % în 2006, 7,38 % în 2005 şi 7,08 % în 2004).

Am avut un număr mai mare de elevi la secţiile vocaţionale, 19, faţă de 17 în 2009,16 în 2008, 22 în 2007, l4 elevi în 2006 şi 16 în 2005. Din păcate, am avut doar 1 elev reuşit la L.P.S ”Banatul” faţă de 7 reuşiţi în 2009, 5 în 2008, 4 în 2007. A scăzut numărul elevilor care s-au orientat spre secţia „ser-vicii”, 13, faţă de – 29 în 2009 şi 12 elevi în 2008.

Prof. Emilia Vuªcan

Gr. Şc. Ind. Electrotimişproducţie media tehnic-tehnici poligrafice 1

mecanică 1

Gr. Şc. Ind. "E. Ungureanu"

tehnic -electrotehnic 1

servicii-turism-alim.publică 2

servicii-economic 3

Gr. Şc. Energetictehnic-electrotehnic 2

electronică şi automatizări 1

Colegiul Tehnic "H. Coandă"

tehnic-mecanic 3

tehnic-electronică şi automatizări 4

servicii-comerţ 1

Gr. Şc. de Poştă şi Telecomunicaţii" tehnic-electronică şi automatizări 5

Gr. Şc. Ind. C.F.R. servicii-comerţ 2

Colegiul Tehnic Timişoara

servicii-economic 3

electronică şi automatizări 3

estetica şi igiena corpului omenesc 1

ind.textilă şi de pielărie 3

Gr. Şc. de Ind. Alimentarătehnic-mecanică 6

resurse nat şi prot. mediului-ind. alim. 2

Colegiul Tehnic „Ion Mincu“

tehnic-construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6

arhitectura, arte ambientale, design 4

prefabricarea lemnului 2

Gr. Şc. „Tudor Tănăsescu“electronică şi automatizări 4

tehnic-mecanic 2

Gr.Şc.Azur resurse şi protecţia mediului 1

Colegiul Economic „F.S. Nitti“ servicii-turism şi alimentaţie publică 2

Gr. Şc. Silvic resurse nat şi prot. mediului 2

Gr. Şc. Agricol „I. Drăcea“resurse nat şi prot. mediului-agricol 7

tehnic-mecanic -

Liceul de Arte Plastice arte 2

Liceul „Nicolaus Lenau” filologie 2

Liceul „Logos“teologie 3

matematică-informatică 1

Colegiul Militar Alba-Iulia militar 1

Nu au participat la repartizare - 1


Elevul Echipajul Clasa Premiul Concursul Profesor-înv tor

Hamad- Che an Lucas I S

Premiul pentru cel mai tân r concurent

Concursul interna ional de aplica ii pe table interactive Smart Kids

Milo Rodica Toma Cornelia

Stoica Paula II A III Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Micl u Adriana Br iloiu R zvan II B I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Nicoar Carmen Fazekas Denisa II B I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Nicoar Carmen B ciu Sara Daria II B I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Nicoar Carmen Bolojan Radu II B I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Nicoar Carmen Haag Leila Maria II B Men iune Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Nicoar Carmen Ficard Alexandru II C II Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Brebu Elena Butar Aron II C II Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Brebu Elena Petcu Vlad II C III Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Brebu Elena

Caraiman Vlad II S I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Lengher Domnica Sîrbu Tania

Buga Marco II S I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Lengher Domnica Sîrbu Tania

Iva cu Alexia II S III Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Lengher Domnica Sîrbu Tania

Strugariu Robert III B I Concurs de desene „BUUM! - pericolul i interven ia la dezastre“ - faza jude ean Banc Mihaela

Chivu tefan III C III Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Blidar Alunda Albulescu Dan III C III Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Blidar Alunda

III Concursul Comunicare. Ortografie.RO Gherasim Daiana IV A I Concursul Na ional de desene „Alege! Este dreptul t u-

2010“- etapa jude ean Cismaru Daniela

I Concursul „Lumina Math” - etapa jude ean I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional II Concursul interna ional „TMMATE“ Laitin Eduard IV B

II Concursul Interjude ean de Matematic Memorialul „Gheorghe Popescu”

Birgean Simona

I Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional

I Concursul Interjude ean de Matematic Memorialul „Gheorghe Popescu”

Ilca Drago IV B

Men iune Concursul interna ional „TMMATE“

Birgean Simona

III Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional I Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Bobi an Antonia IV B

II Concursul de ortografie „Limba noastr -i o comoar “ - etapa jude ean

Birgean Simona

Velea Miruna IV B III Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean Birgean Simona Banu- ran Paul IV B Men iune Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean Birgean Simona Trifan Timeea IV B Men iune Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean Birgean Simona

erban Natalia IV B III Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Birgean Simona Ia in Andrei IV B Men iune Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Birgean Simona

I Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean III Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Stoica Theodor IV C

Men iune Concursul interna ional „TMMATE“ Novacovici Georgeta

Vizitiu Cristiana IV C III Concursul de ortografie „Limba noastr -i o comoar “ - etapa jude ean Novacovici Georgeta

Tiritean Oana IV C III Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Novacovici Georgeta Sava Alexandru IV C I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Novacovici Georgeta

Lazici Deian IVC III Concursul na ional de desene „Alege! Este dreptul t u-2010“- etapa jude ean Novacovici Georgeta

III Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean Moldovan Alexandru IV D I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Calinin Adriana

III Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Brîndu a Mihai IV D Men iune Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean Calinin Adriana

Pupe Andreea IV D II Concursul de ortografie „Limba noastr -i o comoar “ - etapa jude ean Calinin Adriana


I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Bo oc Roberta IV D I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Calinin Adriana

Cerbe Valentina IV D Men iune Concursul Na ional de desene „Alege! este dreptul t u-2010“- etapa jude ean Calinin Adriana

I Concursul „Micul matematician” - etapa na ional Vidoni Tudor IV S II Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean Sas Cristina Gheorghi Lumini a

Ceachir Cristiana IV S Men iune Concursul de ortografie „Limba noastr -i o comoar “ - etapa jude ean

Sas Cristina Gheorghi Lumini a

I Festivalul interna ional de folclor VETRE STR BUNE-faza zonal Forma ia de dansuri

populare a colii Clasele a IV-a II Festivalul interna ional de folclor VETRE STR BUNE-faza

jude ean

Calinin Adriana Novacovici Georgeta Cismaru Daniela Sas Cristina Gheorghi Lumini a

Cuco Bianca V C Men iune Concurs de desene „BUUM! - pericolul i interven ia la dezastre“ - faza jude ean Suici Daniel

Men iune Concursul de matematic „Traian Lalescu”- faza interjude ean

Men iune Olimpiada de matematic -faza jude ean II Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean II Concursul interna ional „TMMATE“

I Concursul Interjude ean de Matematic Memorialul „Gheorghe Popescu”

Roman Vasile

III Concursul de software «Info Gim» - faza jude ean Roman Vasile Roman Adriana

I Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Dumitru Gica

Sabou tefania V H

II Concursul jude ean „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel A Roman Vasile

Men iune Olimpiada de matematic - faza jude ean Roman Vasile

Men iune Concurs „+- Poezie“ - etapa jude ean Dumitru Gica Roman Vasile Lazar Bianca V H

Men iune Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Dumitru Gica III Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Dumitru Gica

Mita Denisa V H I Concursul jude ean „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel A Roman Vasile

Suciu Cezar V H III Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Dumitru Gica Danciu Alexandra V H III Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Dumitru Gica Potrovi Bogdan V H Men iune Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Dumitru Gica Step nescu Alexandra V H Men iune Concursul „comunicare. ortografie.ro“ - faza na ional Dumitru Gica

Mita Flavius V H Men iune Concursul jude ean „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel A Roman Vasile

Bulzesc Gabriel V H II Concursul jude ean „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel B Roman Vasile

Diatlov Ovidiu V S Men iune Olimpiada de matematic Popa Adriana G dean Sara V S III Festivalul de Lectur „Eminesciana“ Grigoriu Ana Maria Ceontea Raluca V S Men iune Festivalul de Lectur „Eminesciana“ Grigoriu Ana Maria

Men iune Olimpiada de matematic - faza jude ean III Concursul „Lumina Math”- etapa jude ean III Concursul interna ional „TMMATE“

I Concursul jude ean „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel A

Roman Adriana Stan Mirun VI A

Men iune Concurs regional de fizic “Mircea Z g nescu” Comlo an Adriana

Cherelu an Denisa VI A Men iune Festivalul interna ional de folclor VETRE STR BUNE, Sec iunea recit ri în grai - faza zonal Vu can Emilia

Lupu Cristian VI A Men iune Concurs regional de fizic “Mircea Z g nescu” Comlo an Adriana

Pu cu Flavius VI A Men iune Concursul jude ean„Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel B Roman Adriana

Men iune Concursul interna ional „TMMATE“ RomanVasile III Concursul de software «Info Gim» - faza jude ean

I Concursul Na ional de imagini digitale organizat de revista «Cutez torii»

Roman Vasile Roman Adriana Croitoru Anamaria VI H

III Concursul jude ean„Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel A RomanVasile

Tudosie Casian VI H III Concursul „ROMÂNIA” - Dans Sportiv -interna ional RomanVasile Croitoru AnaMaria Buga Patrik Gu Alexandru

VI H III Concursul jude ean ROCICLETA Roman Vasile Roman Adriana

S r ndan Andreea VI S Men iune Concursul na ional ,,ECO-FUN” Suici Daniel Leucuta Larisa VI S Men iune Concurs regional de fizic “Mircea Z g nescu” Comlo an Adriana Matei Roxana VII A Men iune Olimpiada de religie, faza jude ean Buzatu Daniela


Men iune „Geometria de excelen prin intermediul informaticii” - concurs jude ean On Daniel VII A

Men iune Centrul de excelen matematic - jude ean Roman Adriana

VII A Men iune „Geometria de excelen prin intermediul informaticii” - concurs jude ean Vlad Daniel

Men iune Centrul de excelen matematic - jude ean Roman Adriana

Benea Florentina VII A III Concurs de cultur general ”Cet eanul european” - jude ean Borca Cristiana VII A III Concurs de cultur general ”Cet eanul european” -jude ean Palade Andrei Andri oi Alexandra Epure M d lina Chiticariu Paula Poaty-Souami Daniel

VII A III Concursul “Sanitarii pricepu i” - faza municipal Stan Elisabeta Ardelean Lavinia

Butar Ligia VII B Men iune Concursul jude ean „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel A Popa Adriana

C r u u Raluca VII C Men iune Olimpiada de religie, faza jude ean Buzatu Daniela

C pit nescu Cristian VII H II Festivalul interna ional de folclor VETRE STR BUNE,Soli ti vocali-faza zonal Grecea Manuela

tefan Bianca VII S Men iune Concursul „TMMATE” - concurs interna ional Puricic Mihaela Petrom nean u Andreea VII S III Concursul de limb englez ENGLISH MADE FUN-faza

zonal

I Olimpiada de religie - faza jude ean Men iune Olimpiada de religie - faza na ional Buzatu Daniela

II burs Socrates - „Geometria de excelen prin intermediul informaticii”- concurs jude ean Sandu Angelica Croitoru Ramona VIII A

Men iune Olimpiada de chimie, etapa jude ean Florea Doina

Men iune „Geometria de excelen prin intermediul informaticii” - concurs jude ean Sandu Angelica Pi Daniel VIII A

Men iune Olimpiada de chimie - etapa jude ean Florea Doina Micl u Raluca VIII A Men iune Olimpiada de religie - faza jude ean Buzatu Daniela

Cioran David VIII B Men iune Concursul jude ean „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel B

Petri or Denis VIII B Men iune Concurs de desene „BUUM! - pericolul i interven ia la dezastre“ - faza jude ean Suici Daniel

I pagini web - Concursul de software «Info Gim»,faza jude ean Vlad Vancea VIII S

Men iune Concursul „Întreb ri glume e pentru min i iste e“ – Nivel A Roman Vasile

Forma ia artistic a colii V-VIII I Festivalul colar jude ean Colinde i datini de Cr ciun Buzatu Daniela

tefan Bianca VII S III Concursul na ional "„Azi elevul este profesor de matematic “ Puricic Mihaela

Andreescu Andreea V C III Concursul „Un condei numit Fair play“ - sec iunea Reportaj-cronic - faza na ional erb nete Andreea

Revista colii „Steaua polar ” Men iune Concursul de reviste colare, sec iunea gimnaziu - etapa

jude ean

HANDBAL SEMESTRUL I

Nr. Competi ia Data Localitatea Locul Profesor

1

Camp. Na . de Handbal – jun III Masculin - nivel na ional

24-27.09.2009 Tr. Severin

Cls. VII-VIII b ie i men iune U C.

2 Camp. Na . de Handbal – jun III Feminin- nivel na ional

02-03.10.2009 Timi oara

cls. VII-VIII fete men iune Fene an Z.

3 Camp. Na . de Handbal – jun III Masculin - nivel na ional

08-10.10.2009 Jimbolia Cls. VII-VIII b ie i men iune U C.

4 Cupa Curtici Nivel interjude ean

17.10.2009 Curtici

cls. VI fete III Fene an Z.


17.10.2009 Curtici

Cls. VI fete

-Mure an Bianca “Cel mai bun portar”

-Solschi Eliza “Extrem dreapta”

Fene an Z.


17.10.2009 Curtici

Cls. VII fete III Fene an Z.


17.10.2009 Curtici

Buzatu Aida “Inter dreapta” Fene an Z.


Cls. VII fete Jiogolea Laura “Extrem stâng ”


04-06.12.2009 Giroc

Cls. VII-VIII b ie i men iune U C.

9 Camp. Na . de Handbal – jun III Feminin- nivel na ional

19-20.12.2009 Sânnicolau Mare Cls. VII-VIII fete

men iune Fene an Z.

SEMESTRUL II

1 Camp. Na . de Handbal – jun IV Masculin - nivel na ional

13.02.2010 Giroc

Clasa V-VI

I Faza jude ean Cosmescu E.

2 Camp. Na . de Handbal – jun IV Feminin - nivel na ional

14.02.2010 Jimbolia

Clasa V-VI

IV Faza jude ean U C.


19-20.02.2010 Lugoj

Clasa VII-VIII men iune U C.

4 O.N.S.S. handbal feminin - nivel jude ean

26.02.2010 Timi oara

Clasa V-VIII Locul II

Fene an Z.

5 O.N.S.S. handbal masculin - nivel jude ean

27.02.2010 Giroc

Clasa V-VIII Locul II U C.

6 Camp. Na . de Handbal – jun III Feminin - nivel na ional

06-07.03.2010 Giroc

Clasa VII-VIII men iune Fene an Z.


27.03.2010 Giroc

Clasa V-VI

II Faza pe Euroregiuni Cosmescu E.


22-24.04.2010 B ile ti

Clasa VII-VIII men iune U C.


30.04.2010 Jimbolia

Clasa V-VI

II Faza semifinal Cosmescu E.


30.04.2010 Jimbolia

Clasa V-VI

B ni Marius “Cel mai bun portar”

Faza semifinal

Cosmescu E.


27-30.05.2010 Baia Mare Clasa V-VI

IV Turneu Final

Cosmescu E.

12 Memorialul Doina Cojocaru – nivel jude ean

29.05.2010 Timisoara

Cls. VII fete II Fene an Z.



Cls. VII fete

Buzatu Aida “Cel mai bun inter stang” Fene an Z.



Cls. VI fete III Fene an Z.


29.05.2010 Timisoara Cls. V fete

III U C.

ALTE PREMII SPORTIVE

SEMESTRUL I

Nr. Competi ia Data Localitatea Locul Proba Profesor

FOTBAL

1 O.N.S.S. Nivel municipiu


VII-VIII b ie i

men iune Cosmescu E.

ATLETISM

1 “Olimpic Start” Nivel interjude ean


Milonescu A. Milonescu A Chepe an E. Tololoi L.

V-I R-II

V-men iune R-men iune

Cosmescu V.


BASCHET


13.11.2009 Timi oara V-VIII fete

III Smolschi L.

AH



V-VIII b ie i

P unescu C Stroe T tar D

Men iune Men iune

Men iune Cosmescu E.

TENIS DE MAS



V-VIII b ie i

Men iune Lazici C.

SEMESTRUL II

Nr. Competi ia Data Localitatea Locul Proba Profesor

FOTBAL


25.03.2010 Timi oara I-IV b ie i

II Cosmescu E.

2 O.N.S.S. Nivel jude ean

26.03.2010 Timi oara I-IV b ie i

men iune Cosmescu E.

3 Cupa Danone Nivel jude ean

24-25.04.2010 Timi oara

IV-V b ie i

V Cosmescu E.

4 Cupa Danone Nivel jude ean

24-25.04.2010 Timi oara

IV-V b ie i

“Cea mai frumoas galerie”

Materiale sportive Catedra de ed. fizic

ATLETISM

1. O.N.S.S.-cros Nivel jude ean


V-VIII

Tololoi L. Milonescu A.

Spânu R. Predoi I.

Tilici

VIII X

XV XV XX

Cosmescu V.

2 O.N.S.S.-tetratlon pe echipe Nivel jude ean


V-VIII

Feminin Masculin

IV VII Cosmescu V.

3 Cupa Speran elor Cros Nivel jude ean


V-VIII

MEN IUNE Martin Maria Borca Cristina Tololoi Ligia

Milonescu Ana Spânu Roxana Rugea Larisa

V C

VII H VIII A VIII H VII B

Cosmescu V. Cosmescu E.

4 Cupa Speran elor Cros Nivel jude ean


III-IV

MEN IUNE Cîrj Ana

Fulop Denis M nucu Larisa Lazici Deian

Cerbe Valentina Ivan Bogdan

Fir nescu Diana Mandache Denis Torok Gabriela

Reu Sergiu

IV D IV S IV D IV C IV D IV C IV D IV C IV D IV C

Andrea A. Lazici C.

5

Ziua Europei Cros Nivel jude ean


MEN IUNE Martin Maria

Milonescu Ana Tololoi Ligia Predoi Ionu

Muscu Gabriela

V C

VIII A VII H VII H VI B

Cosmescu V. Cosmescu E.

RUGBY TAG



V-VIII b ie i

III Cosmescu E.

CICLISM

1 Cupa DHS Nivel jude ean


Men iune Lazici C.


LA PARTENERII DIN

CORATO - ITALIA

Luni, 10 mai 2010 De doi ani, în şcoa-

la noastră se desfăşoară un proiect Comenius, cu tema Carta europeană a consiliului elevilor. Pe rând, grupuri de elevi i-au vizitat pe prieteni noştri din Marea Britanie, Polonia, Franţa. În mai 2010, un grup format din doamnele profesoare Adriana Comloşan, Georgeta Olăsău, Emilia Vuşcan şi elevii Mirun Ameteo Stan, Sergiu Ştiube, Andrei Bişoc şi eu, a vizitat pe partenerii din Italia, din Corato, un orăşel de lângă Bari.

Corato este un oraş aşezat în sud-estul Italiei, în provincia Bari, regiunea Puglia(Apulia). Ca peste tot în Italia, şi aici sunt vestigii numeroase, de la vremea romană, pâna la Evul Mediu. Întins pe 167,69 km², oraşul are 45.000 de locuitori.

Ne-am întâlnit la aeroport la ora nouă, pentru că trebuia să ne prezentăm cu două ore înaintea decolării. Am predat bagajele şi aşteptam în sală să vină maşinuţa să ne ducă la avion.

La ora 11.20, am decolat spre Bari. După două ore am ajuns. Acolo, aeroportul era mai mare, dar şi mai frumos şi mai curat decât cel de la Timişoara. La intrare, ne aştepta profesoara Ana Tucci, reprezentanta liceului „Padre Tannoia” din Corato, coordonatoarea proiectului Comenius în Italia. După treizeci şi cinci - patruzeci de minute de mers cu maşina, am ajuns în Corato, la hotel.

Cele mai interesante lucruri pe care le-am văzut pe drum până la Corato au fost livezile de măslini, cactuşii şi leandrii de pe marginea autostrăzii.

FOR AN ACTIVE EUROPEAN CITIZENSHIP:THE EUROPEAN CHARTER OF STUDENT

COUNCIL - ESCSPentru o cetăţenie europeană activă:

Carta Europeană a Consiliului Elevilor

ReuNiuNea FiNalĂ De pRoiect – Mai 2010

Steaua PolarãSteaua Polarã1010Până s-au pregătit camerele, preţ de vreo două ore, ne-am plimbat prin zonă pentru un prim

contact cu oraşul. La prânz, am fost la restaurant, unde, în prima zi, am primit numai aperitive, toate specifice zonei, adică salate cu roşii şi ardei uscaţi la soare şi conservaţi în ulei de măsline, măsline foarte gustoase, aluaturi cu diferite legume în ele, brânză şi mezeluri specifice zonei. După masă, ne-am întors la hotel, să ne preluăm camerele şi să ne despachetăm

Ne-am întâlnit cu câţiva elevi ai şcolii, mai ales fete, şi cu doamna Ana Tucci, care ne-au condus prin partea mai nouă a oraşului, unde sunt construite blocuri noi de două-trei etaje, fiecare cu curtea lui, vile şi multe părculeţe. Am trecut printr-un târg amenajat la şosea, pentru că era ziua patronului oraşului, San Cataldo. Târgul semăna cu mesele de comercianţi întinse prin centrul satelor de la noi, din Banat, atunci când are loc ruga, hramul bisericii.

Câteva ore ne-am jucat cărţi. Seara ne-am dus la cină şi apoi la o îngheţată. Cina a fost interesan-tă, pentru că, pe lângă diferite legume, am primit friptură şi cârnăciori din carne de cal. Am gustat, dar n-am prea mâncat. După aceea, am ajuns la hotel, ne-am uitat la televizor şi ne-am culcat.

MarTi, 11 mai 2010Dimineaţa ne-am trezit, am luat micul dejun

şi am plecat la şcoală, unde am vorbit cu o pro-fesoara de limba engleză pentru a ne înţelege. Până la urmă, ne pregătise ea un joc în două grupe. Grupa lor se numea grupa verde, căci era formată din copiii cărora le plăcea culoare verde. Noi eram în grupa roşie, pentru că doi dintre colegii italieni adorau această culoare. Jocul a fost câştigat de echipa verde cu 7-6. La ora prânzului, am plecat la masă, care s-a prelungit până după-amiază. Ne-am odihnit două ore în hotel, unde am jucat cărţi. Spre seară, am plecat să vizităm muzeul oraşului. Era mic, dar cochet şi bine aranjat. Muzeul este situat într-o clădire care, pe timpuri, a fost închisoarea oraşului. Am aflat date despre aceste locuri din antichitate până în prezent. Cele mai multe săli prezentau principalele bogăţii naturale ale zonei: măslinul, via, cerealele, cât şi modul în care sunt acestea valorificate.

A urmat cina. Întorşi la hotel, ne-am uitat la filmele aduse de Andrei.

Miercuri-12 mai 2010 Ne-am trezit foarte devreme, am luat micul

dejun şi am plecat spre şcoală, gândindu-ne că vom avea o zi plină. Am vizitat sala de muzică. Reprezentanţii fiecărei ţări au intonat propriul imn. În pauză, am vorbit în româneşte cu un băiat pe nume David. Prânzul l-am luat într-un local aflat într-o pivniţă a unei clădiri dintre cele mai vechi din oraş. Am mâncat un fel de paste specifice zonei, gnnochi, adică, în traducere, „urechiuşe”.

Am revenit la şcoală şi am vrut să ne uităm la un film. Cum nu mergea traducerea în engleză, am ieşit şi am vrut să ne jucăm

volei; dar ne-au provocat la fotbal nişte copii de cinci-şase ani, pe care i-am bătut cu vreo 12-1. După aceea ne-am dus numai noi românii, cu doamnele profesoare, în laboratorul de informatică şi am jucat Conquiztador. Seara, am cinat la cea mai vestită pizzerie din oraş cu numele Zina-Zyna. Aici, pizza e mai bună ca la noi în Romania: aluatul e mai subţire şi crocant, iar pe deasupra, cel puţin la primele feluri, se pune pastă de roşii cu ingredinte. Am mâncat vreo şase-şapte feluri... Cum se consuma pizza de pe un platou, se aducea altul, care avea un alt fel de pizza. La sfârşit, şeful restaurantului a inventat pentru noi pizza cu

Steaua PolarãSteaua Polarã 1111nutella. După părerea mea ea fost cea mai bună! Seara, mulţumiţi că am mâncat atâta pizza şi atâtea feluri, ne-am uitat din nou la filme.

Joi, 13 mai 2010 Am luat micul dejun la ora şapte. Se anunţa a fi

cea mai grea zi din Italia. După ce am mâncat, am plecat la bibiloteca oraşului, unde am făcut poze şi ne-au fost prezentate programele desfăşurate de liceul Tannoia şi nişte documente despre anti-violenţă. La activitate, am participat nu numai cei din proiectul Comenius, ci şi elevi din toate şcolile oraşului.

De acolo, am plecat la Primărie, unde în tot restul zilei, s-au desfăşurat activităţi dedicate Zilei Europei. În curtea Primăriei erau arborate steagurile ţărilor din proiectul Comenius şi erau afişate o serie de postere care ilustrau diferite etape ale proiectului, dar şi munca din alte pro-iecte, ale tuturor şcolilor din oraş. Tot în curtea Primăriei au avut loc jocuri, la care au participat mai ales elevii din ciclul primar. Câteva exemple: să dăm indicii şi ei să ghicească obiectul sau fiinţa, sau câteva cuvinte şi trebuia să le aranjeze încât să compună propozitii adevărate. Un alt joc era fuga spre eşarfă.

La prânz am fost la masă, ne-am întors la hotel câteva ore ca să ne relaxăm, iar seara, am avut un interval scurt de timp pentru shopping.

Ne-am reîntors la Primărie unde trebuia să intonăm Imnul României. Am urcat pe sce-nă şi am repetat. La activitatea desfăşurată, au asistat mulţi locuitori din oraş, primarul, politicieni, alte oficialităţi. După o oră, ne-am întâlnit cu două românce, din Piteşti şi, respectiv, din Craiova. Una dintre acele fete, Ioana Şoarece, a fost premiată cu premiul I la Cangurul, cu punctaj maxim, ea urmând să reprezinte Italia în concursul internaţional din Marea Britanie. Am discutat noi, până

ne-a venit rândul pe scenă. Am cântat bine şi apoi am revenit la glumele noastre.A venit rândul cinei de rămas bun. Am mâncat la un restaurant al cărui patron s-a întrecut cu

felurile de mâncare pe care ni le-a oferit. Am început cu un aperitiv specific, un fel de langoşi, alu-atul fiind tăiat în pătrăţele mai mici, fript în ulei de măsline, ceea ce le dădea un gust deosebit. Au urmat şuncă italiană prosciuto, creveţi pe felii de măr, scoici cu orez, paste cu ulei de măsline şi sos de roşii, diferite aluaturi sărate cu carne, măsline, grătar, salată de fructe şi o prajitură.

A doua zi, am dejunat devreme şi am plecat cu microbuzul la aeroportul din Bari.

Doamnele profesoare ne-au lăudat că am fost cel mai bun grup cu care au mers în străinătate în acest proiect. Doamna de engleză ne-a felicitat că am fost rapizi şi am avut idei multe.

Experienţa italiană a fost o experienţă nemai-pomenită!

Bogdan BuZaTuClasa a VII-a H


Proiectul COMENIUS de parteneriat colar multilateral

FOR AN ACTIVE EUROPEAN CITIZENSHIP:

THE EUROPEAN CHARTER OF

STUDENT COUNCIL ESCS

Pentru o cet enie european activ : Carta european a

Consiliului Elevilor.

Produse finiteLOGO UL PROIECTULUI

PLIANTUL

CARTA EUROPEANA A CONSILIULUI ELEVILOR


SALA COMENIUS SALA CONSILIULUI ELEVILOR


AGENDA CONSILIERULUI

TRICOURI

Material realizat de prof. Adriana Comlo anprof. Mihaela Puricic

AGENDA CONSILIERULUI

TRICOURI

Material realizat de:

Prof. adriana comloªan Prof. mihaela PuricicÃ


UN PROIECT DE NOTA 10 Timp de doi ani (2008 2010),în coala cu Cls. I VIII Nr. 7 „Sfânta

Maria” din Timi oara, s a derulat proiectul COMENIUS de parteneriat

colar multilateral FOR AN ACTIVE EUROPEAN CITIZENSHIP: THE EUROPEAN CHARTER OF STUDENT

COUNCIL ESCS Pentru o cet enie european activ : Carta european a Consiliului Elevilor.

Proiectul a avut finan are european i trebuie s ne mândrim c suntem singura coal general din

jude care a câ tigat un astfel de proiect. De remarcat este caracterul inovator al acestuia, care const în

aplicarea Cartei Europene pentru o coal Democratic f r Violen „European Charter for Democratic

Schools Without Violence”, cât i în crearea Cartei Europene a Consiliului elevilor.

Principalele obiective ale proiectului au fost: prevenirea violen ei i comportamentului antisocial

pentru crearea unui climat sigur în coal ; schimbarea atitudinii i încurajarea accept rii diversit ii;

dezvoltarea i îmbun t irea metodelor pentru reducerea violen ei în coal ; integrarea persoanelor cu

nevoi speciale; implicarea p rin ilor, a asocia iilor, agen iilor i institu iilor pentru rezolvarea problemei

violen ei.

Partenerii no tri au fost: Italia (coordonator), Fran a, Polonia i Anglia. În

fiecare dintre aceste ri s au desf urat reuniuni de proiect, având ca scop

elaborarea CARTEI EUROPENE A CONSILIULUI ELEVILOR . În acest sens, în toate

colile implicate, s au realizat activit i multiple i diverse, care s au dorit a fi o

pledoarie pentru o cet enie european activ , pentru un Consiliu al Elevilor mai

responsabil i mai eficient, implicat în îmbun t irea calit ii vie ii colare i a st rii de bine a elevilor.

La finalul proiectului, Carta European a Consiliului Elevilor a devenit parte integrant a

Regulamentul de ordine interioar al colii noastre

Cu acest proiect am pus bazele unei activit i importante pentru coal i partenerii în educa ie elevi,

profesori, p rin i, societate i anume medierea de conflicte ( peer mediation). Vom continua ce am început cu

grupurile de elevi mediatori, la nivelul fiec rei clase, pentru prevenirea i reducerea cazurilor de violen .

Experien a acumulat în acest proiect ne va ajuta, în viitor s devenim o

COAL DEMOCRATIC F R VIOLEN

ECHIPA DE PROIECT:Prof. Adriana Comlo an coordonator proiect

Prof. Gabriela LivovschiProf. Adriana PopaProf. Mihaela PuricicProf. Emilia Vu can

Prof. Ioana Tripa i prof. Georgeta Ol s u

UN PROIECT DE NOTA 10

ŞCOALĂ DEMOCRATICĂ FĂRĂ VIOLENŢĂ


Ca în fiecare an, în luna noiembrie şcoala noastră s-a pregătit de sărbătoare. A fost aleasă ziua de 20 noiembrie pentru ca această instituţie să-şi deschidă larg porţile şi să-i primească pe toţi cei care au dorit să o cunoască.

Astfel că, doamna director, profesor Gica Dumitru, doamna director adjunct, profesor Rodica Muică şi cadrele didactice de la clasele a IV-a au pregătit din timp această activitate, care a urmărit să promoveze activităţile reprezentative pentru şcoală. A fost realizat afişul de popularizare al acestei zile, s-au pregătit mape de prezentare şi au fost vizitate mai multe grădiniţe din Timişoara pentru a-i invita pe toţi cei interesaţi să cunoască o instituţie modernă, renăscută în ultimii ani.

La ora 16, când musafirii au păşit pragul, emoţiile i-au copleşit pe toţi: părinţi, educatoare, copii, învăţătoare. Cu nerăbdare au fost vizitate săli de clasă, laboratoare, cabinete. Apoi, preşcolarii au ajuns în clasele Step by Step, unde, parcă, era o părticică din grădiniţa lor: măsuţe, scaune, creioane colorate, jocuri, jucării. I-au întâmpinat doamnele învăţătoare, care i-au declarat „Boboci” pentru o zi, punându-le la gât ecusonul reprezentativ. Cu multă admiraţie şi mirare, s-au întrebau: „Chiar sunt şcolar?”. Au primit toţi creioane şi fişe colorate, având prilejul să scrie şi să deseneze. Apoi au cântat, au spus poezii şi au vizionat desene animate.

În acest timp, în amfiteatru, conducerea şcolii şi o parte dintre cadrele didactice au prezentat instituţia şi activităţile importante care o fac să se diferenţieze de alte şcoli din Timişoara. S-a vorbit despre baza materială a şcolii, despre activităţile extracurriculare şi proiectele derulate în şcoală, despre programul Waterford, despre activitatea cabinetelor de consiliere şi logopedie, despre cursul de şah.

Încrederea pe care părinţii au dobândit-o în instituţia noastră reiese din impresiile pe care aceştia, la rugămintea noastră, le-au consemnat în chestionarele completate la final. Astfel, la între-barea „Care sunt motivele pentru care aţi ales şcoala noastră?” aceştia au răspuns: „Mai am copii în această şcoală.”, „Am încredere în capacitatea profesională a profesorilor.”, „Este o şcoală mo-dernă.”, „Este o şcoală incluzivă.” sau întrebaţi fiind „Ce v-a impresionat mai mult în şcoală?”, au răspuns: „Organizarea”, „Buna pregătire a activităţilor şcolare”, „Curăţenia”, „Dotarea cabinetelor şi a laboratoarelor”, „Varietatea programelor”. Unanim au declarat că îşi doresc ca fiul/fiica lor să devină elevul/eleva Şcolii Nr. 7 „Sfânta Maria” şi că activitatea derulată în această zi a corespuns aşteptărilor dumnealor.

Încet, încet, spre seară, oaspeţii şi-au luat rămas bun, au mulţumit gazdelor şi, cu multă încredere şi bucurie în priviri, au promis că în toamna anului 2011 vor deveni partenerii noştri.

inst. mihaela Banc

PORÞI ªI SUFLETE DESCHISE

Steaua PolarãSteaua Polarã 1717Steaua PolarãSteaua Polarã 99

Un scrâºnet teribil de roþi a pus punct amintirilorplãcute. Cãldura dogorâtoare a Saharei a dilatat º ineletrenului, dar mecanicul îl opreºte brusc, înainte sã deraieze.

Neastâmpãrat, ca de obicei, fãrã sã asculte sfaturilecelorlalþi, Apolodor pleacã pe jos spre oaza cea mai apropiatã,hotãrât sã cerceteze deºertul îndeaproape. Mergea însãparalel cu calea feratã pentru a nu se rãtãci, dar palmieriioazei pe care o zãrea în depãrtare parcã fugeau tot mai departe.Era deja sfârºit de obosealã ºi de sete când a ajuns la oazã,iar locuitorii ei i-au explicat faptul cã în deºertul Sahara secirculã pe cãmile, nu pe jos.

A închiriat deci o cãmilã, ºi-a cumpãrat o hartã, ºi erafoarte încântat de pelerina albã cu turban primitã cadou.Nisipul fierbinte nu-i mai ardea picioarele, iar pelerina îlapãra de dogoarea soarelui.

Cãmila îl ducea alene spre piramida din depãrtare, cândo furtunã de nisip îi luã prin surprindere. ª i-a acoperit ochiiºi faþa, ºi la fel ca ºi cãmila a aºteptat rãbdãtor trecerea furtunii,care s-a oprit brusc, aºa cum începuse.

Piramida veche de mii de ani nu-ºi dezvãlui secreteleascunse în labirintul coridoarelor, dar mãreþia construcþiei îlpuse puþin pe gânduri.

Spre marea lui bucurie, la ieº ire din piramidã i-arecunoscut, în grupul de turiºti aflat acolo, pe cangurul ºi peleul din tren. Aceºtia nu l-au recunoscut “deghizat” în tuareg,s-au bucurat apoi vãzând fracul lui strãlucitor ºi i-au explicatfaptul cã odatã cu lãsarea serii, ºinele s-au rãcorit, iar trenulîºi poate continua drumul.

Obosiþi, dar voioº i º i cântând, au urcat în tren,continuându-ºi cãlãtoria in rãcoarea nopþii.

Stan Mirun ameteoClasa a V-a H

Copleº it de tristeþe º i de nostalgia provocatã deamintirile frumoase petrecute alãturi de fraþii sãi, Apolodorºi-a invitat prietenii sã-l însoþeascã spre Labrador.

Au luat trenul ºi au pornit spre familia pinguinului.Trenul în care cãlãtoreau trecea prin Sahara, cel mai maredeºert al Africii.

Deodatã, apãru o defecþiune ºi trenul s-a oprit în Sahara.Ei nu puteau sã aºtepte pânã când acesta era reparat, aºa cãau pornit pe jos. Pinguinului îi era puþin fricã, deoarece seputeau rãtãci.

Ajunºi la o colibã, au închiriat o cãmilã mai bãtrânãcare cunoºtea drumul cãtre Egipt. Deodatã, s-a declanºat ofurtunã de nisip care pãrea cã nu se mai terminã. Apolodorera foarte speriat, dar gândul la familia lui l-a fãcut sã treacãpeste orice obstacol. Ei s-au mai liniºtit puþin.

Dupã ore întregi de mers, Ilie, Amedeu ºi Apolodor auvãzut o piramidã veche ºi au intrat în ea. Sentimentul deteamã îl cuprinse pe Ilie, dar cu prietenii lui s-a simþit însiguranþã .

Intrând în piramidã, au vãzut multe hieroglife ºi, încontinuare, o mumie care îºi miºca mâna. Apolodor, de

,A venit toamna

A venit toamna şi gata,Eu i-am promis lui tata,Că-n anul ce vineAm să iau doar „foarte bine“.

La Canguraş şi la SmartMari surprize am să-i fac.Am să-i fiu tatei pe plac ,Cum doamna m-a învăţat.

Iar la fotbal, normal,Alex, cel mai bun portar.Şi de-o vrea bunul Dumnezeu,Am să-i aduc doamnei un trofeu.

Alexandru DaminescuClasa a II-a A

***Tablou de toamnã

În această poezie,Un tablou eu voi descrie.Despre toamna coloratăŞi uşor catifelată.

Frunzele frumos danseazăÎn căderea lor cea lină,Pe pământ ţesând aleneUn covor de frunze pline.

Larisa ClementClasa a II-a A

***

Cãþeluºul meu

Eu am un căţeluş pe nume Pafy. El este foarte cuminte şi în fiecare zi mă aşteaptă să mă întorc acasă de la şcoală ca să ne jucăm. Blăniţa lui este albă şi pufoasă, botul lui este negru şi umed, iar limba lui este foarte mică.

Căţelul meu este foarte jucăuş, are multe jucării de căţei pe care le roade, le ia în gură şi fuge cu ele prin toată casa. Seara vine şi doarme cu mine în cameră.

Eu îl iubesc mult şi el mă iubeşte pe mine şi nu l-aş schimba cu nici un alt căţel din lume.

Ionuţ NodişClasa a II-a A

***La munte

Am stabilit împreună cu familia mea să mergem la munte în week-end.

Suntem eu, sora mea, mama şi tata.Am ajuns la ora 18 după-amiază.Tata a instalat corturile, iar mama

pregăteşte mâncarea.După ce am mâncat, eu şi sora mea

ne-am gândit să facem puţină mişcare.Aşa că, am luat un coşuleţ şi am plecat

după zmeură.Tot adunând noi zmeură, ne-am dat

seama că nu se mai umple coşuleţul.Când colo, ce să vezi!Mare ne-a fost mirarea când am văzut

un pui de ursuleţ înfruptându-se din

coşuleţul nostru cu zmeură.Era aşa mic şi drăgălaş!L-am lăsat să mănânce în conti-

nuare şi ne-am întors la corturile noastre.

Luna se oglindea în râul din spatele corturilor şi am adormit în susurul mi-nunat al apei.

Amalia-Maria Onea Clasa a II-a A

***Fecioarei Maria

Româneşti, 15 august 2010

Măicuţă preacurată,E sărbătoarea ta !La Româneşti, în poartăAştepţi venirea mea.

Eu vin, copilă crudă,Să mă ajuţi, măicuţă,Şi-n drumurile meleTu ia-mă de mânuţă.

Şi vreau să ştii, MărităMăicuţă de-mpărat,Că tu copilăriaCu grijă mi-ai vegheat.

Îţi mulţumesc, Fecioară Curată ca un crin,Şi azi la RomâneştiLa tine mă închin.

Marina Luiza Ciobanu Clasa a VII-a A

Pentru că vacanţa este pentru toţi, dar mai ales pentru copii, perioada cea mai frumoasă a anului, am vrut să cunoaştem cum şi-au petrecut vacanţa mare elevii noştri, ce lucruri deosebite au rămas în mintea şi sufletul lor. La concursul organizat de doamnele profesoare de limba română au participat mulţi elevi, s-au acordat premii. Iată câteva din compunerile intrate în concurs, unele şi premiate.

Prof. Emilia Vuªcan

Pentru c vacan a este pentru to i, dar mai ales pentru copii, perioada cea mai frumoas a anului, am vrut s cunoa tem cum i-au petrecut vacan a mare elevii no tri, ce lucruri deosebite au r mas în mintea i sufletul lor. La concursul organizat de doamnele profesoare de limba român au participat mul i elevi, s-au acordat premii. Iat câteva din compunerile intrate în concurs, unele i premiate.

Prof. Vu can Emilia

AMINTIRI DIN COPILĂRIE

IÎn vacanţă am vizitat Grecia şi mi-a plăcut la nebunie. Atena m-a şocat. Am văzut vestigiile antice pe care le visam cândva.

M-am plimbat pe lângă Acropole. M-am întors cu gândul în timp. Am privit în culisele teatrului antic. I-am văzut pe vechii greci jucând scene cu zei într-un sanctuar cu o acustică perfectă. Am privit spre cer şi m-am bucurat de o lumină ireală care învăluia întregul ţinut. Apoi am admirat

proporţiile perfecte ale Cariatidelor. Mi-am amintit perioada în care stăteam cu nasul în cărţi şi învăţam despre proporţiile de aur ale artei greceşti. Întregul oraş m-a surprins. Traficul era de-a dreptul infernal. Sute de maşini goneau pe străduţele cu sens unic. Din stânga, din dreapta, de nicăieri, sute de motociclişti te înconjurau. Gunoaiele stăteau maldăr în centrul oraşului. Am văzut drogaţi plimbându-se în miezul zilei nestin-gheriţi de poliţişti. Comerţul e şi el surprinzător. În numai câteva minute, zeci de libanezi aştern păturile pe carosabil şi deşartă rebuturile spre vânzare. Alţii stăteau pe şosea cu tarabe ambulante. Totul se întâmpla în centru, în timp ce maşinile nu se opreau din goana lor.

Steaua PolarãSteaua Polarã1818La greci, şoferul deţine supremaţia.

Am văzut o maşină de poliţie care nu dădea prioritate unui pieton. Până şi semafoarele ţin cu şoferii. Pentru pietoni culoarea verde ţine mai puţin de cincisprezece secunde. Practic, trebuie să alergi pe zebră. Oricum, poate fi dis-tractiv. Marea era aproape. Terasele luxoase stăteau pe marginea apei. Muzica se auzea în surdină, aşa cum îmi place mie. Apă mării era aşa de limpede, încât puteai să-i vezi fundul. Peşti arginţii te înconjurau şi aveai impresia că-i poţi prinde năstruşnic între degete. Era doar o impresie, desigur. Plajele erau diverse de ale noastre: cu nisip sau golfuri magnifice între stânci.

În Grecia, soarele apune în mare. Min-gea de foc e înghiţită seară de seară de apele line. Sunt multe de spus. Nu voi uita cina cu fructe de mare servită la un restaurant specific, în oraşelul Paralia Avlida. Apoi portul Halkis cu Apele Nebune, cum le numesc localnicii. Acolo apele din golf sunt mişcate de curenţi şase ore în stânga, şase ore în dreapta, iar o oră sunt ţinute pe loc. Nu e o glumă. Aşa e acolo. Specialiştii nu au reuşit să explice încă fenomenul. Aceasta a fost vacanţa mea, dar acum trebuie să uit de ea pentru că, în curând, va începe şcoala, cu noi aventuri.

Ilie SebaStIanClasa a VI-a C

AMINTIRI DIN COPILĂRIE

Mai rămăseseră puţine zile din anul trecut şcolar. Vacanţa de vară se

apropia cu paşi repezi. Eram bucuros pentru că încheiam un an cu rezultate bune. Mă simţeam şi trist în acelaşi timp. Ştiam că în vara aceea nu aveam să plecăm în concediu. Tata era bugetar, iar salariul lui a fost micşorat. ”Este un an de criza” îmi spunea tata. «Anul acesta ne vom petrece concediul la sat la bunici», continua el.

Zilele au trecut şi a intrat şi tata în con-cediu. Apoi am plecat la bunici. Revederea cu bunicii, cu copiii de acolo, m-a bucurat. Împreună cu părinţii şi bunicii am făcut mai multe treburi şi munci agricole. Am fost cu tata şi cu bunicul să treierăm grâul. Am fost cu toţii la adunat prune. În una din zile, am mers cu tata să ducem caii pe deal la păscut. Tata m-a urcat pe un cal şi mi-a spus că, atunci când era mic şi călărea caii, îşi imagina că este un ostaş care luptă pentru apărarea patriei. Trecând pe lângă o pădurice, tata mi-a povestit că pe acolo se juca cu prietenii de-a hoţii şi jandarmii, el făcând întotdeauna parte din tabăra jandarmilor. Atunci am înţeles, că tata ştia de mic ce avea să se facă când va fi mare, adică un om al legii. Tot atunci am mai înţeles că dacă eşti consecvent şi îţi urmezi drumul drept în viaţă, o să reuşeşti. Acum ştiu că dacă faci ceea ce îţi place, obţii multe satisfacţii. Am citit de multe ori mulţumirea pe chipul tatălui meu de fiecare dată când se îmbrăca în uniformă şi pleca la serviciu.

Zilele au trecut rând pe rând. Concediul tatălui s-a terminat şi noi am plecat de la bu-nici. Nu am fost la mare, nici la munte, nici în altă ţară. Nu mi-am îmbogăţit cunoştinţele

cu locuri noi, dar mi-am îmbogăţit sufletul cu multe amintiri din viaţa tatălui meu pe care nu le voi uita .

Raul RoşuClasa a VI-a C

La munte

Joi, trebuia să ne sculăm la ora opt, lucru foarte dificil. Cu chiu cu vai

am reuşit să ne trezim. La ora nouă şi jumătate era plecarea. Ne ducea un prieten de al mamei. Destinaţia era Muntele Semenic, mai exact, Cabana Crivaia. Cel mai greu a fost să ieşim din oraş, deoarece era foarte aglomerat. Pen-tru această sarcină, ne-au trebuit aproximativ patruzeci de minute. După ieşirea din oraş, ne trebuiau aproximativ două ore şi treizeci de minute pentru a ajunge la destinaţie. Ştiam asta pentru că aveam un GPS, care indica tra-seul cel mai scurt, câţi litri de benzină trebuie şi timpul necesar parcurgerii drumului. Mi-a plăcut foarte mult la acest GPS faptul că iţi zi-cea când ai depăşit viteza regulamentară, când trebuie să iei curbele la stânga şi la dreapta şi câţi kilometri mai ai de parcurs. Acest aparat ne-a fost de mare ajutor, deoarece, altă dată când am mai fost, am greşit drumul, la intrare in Reşiţa.

După cum am mai zis, ne-a trebuit foarte mult timp să ieşim din oraş. După aceea, am oprit la o benzinărie pentru a alimenta. Acolo am cerut bani de o îngheţată. Aceştia mi-au fost înmânaţi şi am mers cu sora mea, Monica şi cu Ami, prietenul care ne însoţea în această aventură, să ne cumpărăm. Eu am vrut o în-gheţată „Joe“, Monica şi-a luat una la pahar, iar Ami şi-a luat una pe băţ. Mama şi-a luat o cafea, iar prietenul mamei, un capuccino.

Pe drum am trecut prin Şag, Jebel, Voiteg, Gătaia, Bocşa, Reşiţa şi Văliug. Drumul a fost foarte frumos, peisajul era superb. În maşină, am citit din cartea împrumutată de la Biblioteca Judeţeană: David Copperfield de Charles Dickens.

În Reşiţa, era să ne rătăcim din nou, dar noroc că am avut GPS-ul şi drumul s-a terminat cu bine.

Când am ajuns la Crivaia, mama s-a dus să rezolve problema cazării. Deoarece nu mai erau locuri la cabana de piatră, nici la cabana de lemn, am stat la căsuţe, lucru care, pe mine şi pe Ami, ne-a bucurat. Am stabilit care cum dormim şi a rămas că eu dorm în patul din stânga uşii, lucru care, mai târziu, aveam să constat că e în defavoarea mea, deoarece eu trebuia să mă ridic tot timpul de sub plapumă ca să sting becul. După ce ne-am instalat, am jucat puţin table cu Ami, dar ne-am plictisit repede, aşa că ne-am dus la un fotbal. După fotbal, ne-am dus la nişte leagăne şi ne-am dat cât am putut de tare.

A venit vremea prânzului. Eram lihniţi. Am mâncat tot, deoarece mâncarea era super bună.

După un timp, au ajuns un cuplu de la Bucureşti şi un altul de la Timişoara. Imediat după ce au ajuns, a început campionatul de table. Prima oară am jucat eu cu domnul de la Bucureşti, căruia noi i-am zis nenea Puiu. M-a bătut, dar nu m-am supărat, pentru că mi-am dat

seama că este mai bun. Am jucat şi cu domnul de la Timişoara, pe nume Sandu. Pe el l-am bătut, deoarece am avut noroc la zaruri şi îmi veneau numai duble. Mai pe seară, am mâncat şi ne-am dus la un local numit Brighite, unde am văzut la televizor Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010.

A doua zi, ne-am trezit la ora nouă şi am mers la ştrandul de pe lac. A fost superb, deoarece lacul era pentru prima data plin. Acest lucru se datorează ploilor foarte abundente din ultima perioadă. Am înotat, am sărit, am alergat, într-un cuvânt, am făcut de toate. Toate acestea s-au în-tâmplat dimineaţă. La prânz, a trebuit să ne întoarcem, deoarece trebuia să mâncăm, şi, după aceea, ne-am întors la ştrand. Aceste lucruri s-au repetat şi a treia zi şi a patra zi, iar după aceste zile m-am bronzat de mă puteai confunda cu un mulatru.

Ultimele trei zile ale sejurului au fost cele mai interesante: am învăţat să joc remy. Jucam toată ziua, apoi mergeam seara la tera-să, cu Ami, şi ne uitam la meciurile de fotbal. Ne întorceam la cabană şi jucam remy până pe la ora cinci sau şase dimineaţa.

Spre finalul şederii noastre, a venit la Crivaia o echipă de elevi matematicieni. Pe mama a impresionat-o foarte mult faptul că acei copii erau foarte ordonaţi şi aveau un program strict pe care, dacă nu îl respectau, primeau o pedeapsă. Copiii erau de clasa a şaptea şi a opta şi, de aceea, nu prea se jucau cu mine şi cu Ami.

Ce nu mi-a plăcut a fost faptul că, în ulti-mele zile, vremea a fost urâtă. Ne-am petrecut vremea jucând remmy cu mama, Monica, Ami şi acea femeie de la Bucureşti, căreia i se zicea tanti Scumpi. Nu credeam niciodată că o să mă joc vreodată atâta timp ceva !

A sosit şi ultima zi. A fost foarte greu să-mi iau rămas bun de la căţei , dar, până la urmă, am reuşit să depăşesc acest moment. Cel mai greu mi-a fost să mă despart de căţea-ua Lesi, pentru că ea este acolo de când m-am născut, am întâlnit-o în fiecare an în care am venit în vacanţă în acest loc şi ţin foarte mult la ea, aşa cum ţine şi ea la mine.

Pe drum spre casă, am dormit puţin şi am citit din cartea pe care o aveam cu mine.

Când am ajuns în faţa blocului, am fost foarte fericit că am ajuns acasă. Dar cel mai fericit am fost atunci când am intrat în apartament şi m-a întâmpinat tati.

Ne-am dus cu toţii în living să povestim ce am făcut la munte.

Cristian LuPuClasa VII-a a

VaCaNţa mEa

Ultima zi de şcoală a fost frumoasă, pentru că era, cu adevărat, sfârşitul

anului şcolar .Festivitatea de închiderea a anului

şcolar a fost superbă. Mulţi copii au primit menţiuni sau premii, iar la plecare, am făcut poze cu colegii.

Cred că este una dintre cele mai bogate vacanţe din viaţa mea, pentru că, anul acesta, am călătorit foarte mult.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Vacanţa mea a început când am plecat la Sinersig, cu bunicii. Acolo am stat vreo două săptămâni şi m-am distrat neaşteptat de bine.

Când am revenit la Timişoara, m-am întâlnit cu prietenii, am fost la ştrand, ne-am jucat în apă şi am înotat pe săturate.

Într-o zi, când ne-am întors de la ştrand, am primit o vizită neaşteptată: mă-tuşa mea din Lugoj. Ea a întrebat dacă nu vreau să merg la Lugoj pentru o saptămână. Am acceptat, aşa că, în ziua următoare, am plecat la gară.

La Lugoj, m-am plimbat pe podul pes-te râul Timiş, am mâncat îngheţată, m-am plimbat prin parc şi am fost la restaurant, unde am mâncat pizza. Fără să-mi dau seama, a trecut o săptămână.

Apoi, au venit după mine bunicii ca să mă ducă la Calacea .

Următoarele zile le-am petrecut în acest sat minunat, vestit pentru băile lui.

Aşteptam cu nerăbdare să vină tata, pentru că ştiam că acest lucru înseamnă plecarea mea în Germania.

Asta s-a întâmplat într-o zi de vineri. Sâmbătă, pe la ora douăsprezece, eram deja în Karlsruhe.

În ziua următoare, fiind duminică, ne-am odihnit, iar luni, dis-de-dimineaţă, ne-am dus să ne plimbăm prin pădurea din apropierea oraşului.

Am urcat pe o înălţime, de unde am admirat panorama oraşului şi, spre seară, ne-am dat în Mountain Rousse.

Miercuri, am fost în Franţa, la Europa Park: un parc de distracţii cu tot felul de carusele, în care m-am dat împreună cu tata şi cu Ramona. Am călătorit cu trenu-leţul, am asistat la o paradă şi am făcut o grămadă de poze.

Spre seară, am fost la un spectacol pe gheaţă. A fost minunat, mai ales că unul dintre patinatori mi-a lăsat pălăria şi um-brela, iar la sfârşit am dansat cu mascota, iar tata m-a filmat.

Apoi am fost şi într-un fel de farfurie, care te ridica spre înaltul cerului de puteai să vezi tot parcul întins pe zece hectare.

Am vizitat şi grădina zoologică, unde am văzut bufniţe, păsări flamingo, ponei, iepuraşi, hamsteri, peşti, broaşte ţestoase, urşi polari, elefanţi, lei, tigri, foci şi girafe.

Un moment important a fost excursia la Strasbourg, unde am vizitat celebra bise-rică din oraş, catedrala catolică Notre Dame în stil gotic, construită între anii 1176-1439. În interiorul acestei catedrale se află un ce-lebru ceas astronomic. Acolo, cel mai mult m-a impresionat imensa orgă a bisericii şi sculpturile dantelate ale zidurilor.

În faţa bisericii erau pictori care îţi făceau „la minut” portretul. Tata a dat co-manda şi unul dintre pictori mi-a făcut un portret caricatură.

A urmat întoarcerea acasă, unde am ajuns seara, târziu. A doua zi, de dimi-neaţă, plecam spre Româneşti, la Şcoala de vară...

Denisa Katarina CHERELuşANClasa a VII-a a

ImPREsII DE VaCaNţĂ

Sunetul ultimului clopoţel s-a stins în văzduh. A venit vacanţa şi o dată

cu ea răsplata muncii depuse în anul şcolar trecut. M-am simţit mândru pentru rezul-tatele mele şi totodată vesel, căci mâine nu mă voi trezi dis-de-dimineaţă.

Aşa cum mi s-a promis, după câteva zile am urcat alături de părinţii mei în avion şi am pornit să vizităm Londra.

Londra, capitala Regatului Unit al Marii Britanii, este unul dintre cele mai frumoase oraşe europene. Vizita aceasta m-a ajutat să-mi exersez limba engleză, dar mi-a oferit şi posibilitatea de a vedea pe viu edificii şi monumente pe care le văzusem doar în poze.

Ca un uriaş şarpe albastru, Tamisa desparte oraşul în două. Plimbându-mă cu vaporaşul pe Tamisa, am admirat îmbinarea de clădiri vechi în stil englezesc şi clădiri moderne. Am trecut şi pe sub bătrânul pod London Bridge, care se ridica la trecerea vapoarelor mari.

Am văzut şi simbolurile monarhiei britanice: Palatul Buckingham, bijuteriile coroanei ţinute într-un enorm seif din Tower of London, caleştile, schimbarea gărzilor din faţa palatului reginei şi Muzeul Gărzilor. Bineînţeles că nu am uitat să-mi fac o fo-tografie şi cu simbolurile specific Londrei: autobuzul etajat, cabinele telefonice şi cutiile poştale.

Vizitând crucişătorul Belfast, m-am întors în timp pentru câteva ore şi am trăit şi eu experienţa vieţii de marinar.

Deosebit de utilă şi plăcută a fost şi vi-zitarea Grădinii Botanice Kew Gardens, unde am admirat nuferii giganţi, fluturi şi flori din zonele aride, tropicale, din junglă.

Am plecat din Londra cu gândul că o voi revedea cât de curând.

Ovidiu DiatlovClasa a VI-a Step

ÎN tabĂRĂ, îN UNgARIA

In ultimele zile ale anului şcolar, părinţii mei au primit un telefon

de la şcoală, prin care li se cerea acordul să fiu trimis într-o tabără organizată de Clubul Rotary Timişoara, în Ungaria.

În ziua de 4 iulie, am plecat de la Ti-mişoara la Arad, pentru a ne întâlni cu toţi copiii din România care plecau în tabăra de la Kisshomoc.

În cameră, am stat cu Emil Chepeţan, un băiat de la şcoala noastră, şi cu Alexandru Zugravu, de la Colegiul Naţional Bănăţean.

În prima zi, am vizitat Parcul Memorial din Szeged, dedicat oamenilor care au luptat de-a lungul istoriei Ungariei. Erau prezentate multe personalităţi. Un alt lucru deosebit pre-zentat nouă a fost cum Tisa a inundat oraşul, iar oamenii au rămas fără adăpost.

Într-o zi, organizatorii ne-au împărţit în patru grupe. A doua zi, am desenat steagul şi am

început un concurs de vânători. Unii erau vulpi ascunse în tot campusul , noi eram vânători, fiind obligaţi să mergem să le căutam. La acest concurs grupa noastră a luat locul al doilea..

În altă zi, am mers la ştrand, unde am stat câteva ore. Ştrandul era unul obişnuit, aşa cum sunt majoritatea la noi, pentru că eram totuşi într-un orăşel. Apoi ne-am întors în campus, unde am avut o competiţie sportivă. Grupa noastră a luat locul al treilea. Când nu făceam competiţii, pictam indieni şi confec-ţionam haine de indieni. În principal, tot ce făceam trebuia să fie legat de indieni.

A treia zi, am mers în vizită la Grădina Zoologică. Am văzut zeci de animale şi frumoase şi urâte: mie nu-mi plac grădinile zoologice, deoarece animalele sunt ţinute în captivitate şi nu pot duce o viaţă normală. Am văzut, de exemplu, un urs care nu avea spaţiu destul şi se învârtea într-un cerc de parcă ar fi fost turbat. După ce am ieşit de la Grădina Zoologică, am mers câteva ore la cumpărături în Szeged. După masă ne-am odihnit, apoi am jucat fotbal cu sârbii, care ne-au bătut.

Am învăţat să confecţionăm animale din mărgele şi să facem măşti de indieni. Seara, ne grupam în două echipe: cei care ştiau engleză şi cei care ştiau maghiară şi mergeam să jucăm baba-oarba, iar apoi ascunsa.

A fost şi o zi mai deosebită, ziua când am fost la Parcul de distracţii din Szeged. Acolo ne-am pus un costum şi am urcat într-un copac pentru a trece câteva obstacole. A fost destul de greu, fiindcă trebuia să ai mult curaj şi multă forţă în braţe. Prietenul meu Emil a fost cel mai curajos.

Am trecut de toate obstacolele cu bine până am ajuns la tirolină, dar, în primul mo-ment, mi-a fost frică să trec. După ce am stat câteva minute şi m-am gândit dacă să trec sau nu, cu toată frica pe care o aveam, mi-am luat inima în dinţi şi am trecut.

Seara, când am ajuns în campus, toţi aveam febră musculară de nu puteam să ridicăm mâinile.

Mâncarea era ciudată pentru că era găti-tă după bucătăria ungurească, adică destul de condimentată, picantă de îţi aprindea gura.

În penultima zi, am asistat la o prezen-tare făcută de poliţia locală. Ne-au prezentat regulile pe care trebuie să le respecţi când mergi cu bicicleta. A urmat un concurs pe teme de circulaţie şi în legătură cu mersul pe bicicletă. Am primit un test în care trebuia să recunoaştem semnele de circulaţie, iar apoi am fost puşi să mergem cu bicicletele. Ni se cerea să trecem de nişte obstacole, să luăm un pahar şi să-l punem de pe o masă pe altă masă, apoi trebuia să coborâm de pe bicicletă pentru a traversa o trecere de pietoni. Au fost premiaţi cei care au fost cei mai rapizi şi cei care nu au dărâmat niciun obstacol.

În ultima seară, am jucat fotbal, am făcut duş şi ne-am culcat pentru că sâmbătă trebuia să plecăm spre casă. Dimineaţa ne-am trezit, am mâncat, ne-am luat la revedere de la colegii sârbi şi am plecat spre Szeged, iar apoi, spre Timişoara.

După numai câteva ore, mi-am făcut din nou bagajele: începea Şcoala de vară de la Româneşti...

Horia tRIFClasa a VII-a H


.

.

.

..

.

.

.

.

.

.

INcoMpARAbIL

Satul Româneşti este şi va fi un tărâm al viselor. Munţii şi copacii

te îndeamnă să stai în natură şi nu îi poţi refuza.

De aceea, împreună cu colegele mele am venit la Şcoala de vară de la Româneşti.

De pe veranda cabanei avem o prive-lişte splendidă spre munţii Poiana Ruscă. Este totul verde şi frumos, iar aerul este foarte curat.

Zilnic, mergem la râul Bega, în care ne bălăcim cu picioarele şi stăm pe iarba fină ca un covor pufos al naturii.

Râul are nişte curenţi puternici, dar şi blânzi, îţi gâdilă picioarele la fel ca petalele unui trandafir.

În curtea taberei sunt multe flori şi copaci, un teren pe care ne putem juca volei şi badminton.

Spre sfârşitul zilei, când apune soare-le, copacii strălucesc de parcă ar fi din aur, iar lumina roşiatică a apusului de soare te face să te simţi ca într-un fel de Paradis.

Uneori, Natura poate fi şi hazlie. Te face să zâmbeşti , dar, de cele mai multe ori, este foarte sensibilă şi delicată ca un fluturaş.

Deşi credem că este nemiloasă şi rea, atunci când au loc inundaţii sau cutremure, când cade grindină sau se aprind pădurile din cauza căldurii foarte mari, are nevoie de ajutorul nostru dacă vrem să avem parte de ea în continuare!

Trist este faptul că râurile sunt poluate, pădurile tăiate fără milă. Însă, oricât am distruge-o, Mama Natură nu îşi pierde sufletul, frumuseţea, prospeţimea nemărginită.

Râul susură, foşnetul frunzelor se aude din depărtare, dragostea şi bucuria oamenilor se simt în aer.

Este un sentiment foarte frumos! De pe verandă, zilnic privesc spre bi-

sericuţa de lemn din cimitir. Deşi este mică şi veche, ea mi se pare mai frumoasă decât biserica albă şi mare din apropiere.

Satul îşi schimbă înfăţişarea şi culorile în fiecare parte a zilei. Acoperişurile caselor sunt arse de razele călduroase ale soarelui arătând, fără îndoială, că este vară, dar o vară nu numai călduroasă, ci o vară plină de dragoste şi fericire.

Florile îmi zâmbesc, fluturaşii mă mângâie pe obrăjori, râul mă cheamă la el şi copacii îmi vorbesc.

Când priveşti norii pufoşi, parcă îţi vine să dormi, te liniştesc şi te îndepărtează de agitaţie şi neînţelegerile de zi cu zi.

Noaptea cerul este plin de stele, câte una pentru fiecare suflet, oricât de mărunt, de pe pământ.

Florile care te ameţesc cu mireasma lor specială şi delicată, seamănă cu un curcubeu.

Sunt zile, mai ales cele foarte calde, când frunzele verzi din copaci nici nu se clintesc, parcă au adormit, la fel ca totul din jur.

Parcă a adormit natura!

Dar cântecul găinilor şi al cocoşilor nu a încetat.

Este o zi liniştită pentru toţi, acum, dar nu se ştie ce se va mai întâmpla în continua-re, aşa că am hotărât să merg la Bega.

În altă dimineaţă, o ceaţă foarte slabă parcă acoperea munţii persistând întreaga zi. Pe înserate, ceaţa s-a ridicat, astfel încât se vedeau din nou munţii clar, pentru a-i putea admira.

Seara încep şi zgomotele animalelor, semn că natura s-a trezit dintr-un somn profund şi dulce, de după masă.

Urmează o altă zi, soarele arzător îţi mângâie obrajii, dându-ţi sentimentul că vom avea parte de bucurii noi.

Laura Ionela ALMĂJANClasa a VII-a a

AMINTIRI DIN VaCaNţĂ

Vara trecută, împreună cu toată familia, am petrecut o săptămână

în Franţa. Am mers la Paris, unde am văzut Turnul Eiffel - asemuit de francezi cu o girafă sau cu o femeie uriaşă care stă cu pi-cioarele metalice bine înfipte în pământ - şi Catedrala Notre Dame, imobilă şi geloasă pe Sena cea lin curgătoare.

După o primă zi foarte obositoare şi după o noapte odihnitoare petrecută la un hotel, a doua zi am vizitat nişte prieteni, români stabiliţi în Franţa, care aveau o căsuţă la ţară unde am petrecut o zi foarte liniştită şi frumoasă.

A treia zi a fost o zi plină de suprize pentru noi, copiii. După micul dejun am mers la un ştrand, unde am petrecut câteva ore plăcute. Prânzul l-am luat la un restau-rant unde am gustat din faimosul „paté de fois Gras”. După masă ne-am plimbat de-a lungul Senei, urmărind faimoasele bateaux mouche.

O altă zi a fost dedicată Palatului Versailles, cu celebra sa galerie a oglinzilor. Vastitatea grădinilor, mulţimea statuilor şi a fântânilor arteziene ne-au uluit. Ce arhi-tecţi şi constructori geniali au proiectat şi construit asemenea minunăţii?!

Tot aşa de mult ne-a impresionat Arcul de Triumf, al cărui „frate mai mic” se află la Bucureşti. Am făcut nenumărate fotografii şi de pe Champs Eliyee ne-am ales cu o mulţime de suveniruri.

Normal că nu am uitat dintre obiecti-vele de vizitat, Muzeul Louvre, cu impre-sionanta colecţie de artă din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Am fost încântată de galeriile cu artfacte egiptene.

Ziua dedicată parcului de distracţii Disneyland a fost plină de surprize şi voioşie. Ne-am fotografiat cu drăgălaşele personaje din desenele animate, ne-am plimbat printre castele de basm, de fapt din filme. Aici mi-am permis doar un breloc cu un căpşor simpatic de Mickey Mouse!

Ultima zi am consacrat-o în întregime întinselor parcuri. Erau pline de flori, aran-jate în cele mai diverse forme, de bănci pen-tru cei prea obosiţi, de oameni care citeau

sau făceau jogging, de copii care se jucau. Peste tot însă, era ordine şi curăţenie.

Cu tristeţe că aventura noastră pa-riziană se apropia de sfârşit, ne-am făcut bagajele. Şi chiar s-a terminat, lăsându-ne amintiri plăcute, dar şi o nostalgie după locurile şi prietenii de care încet-încet ne depărtam...

Doria MARINEsCuClasa a V-a H

amINtRI DIN VaCaNţĂ

Odată cu terminarea anului şcolar şi sosirea verii, cea care şi-a făcut

simţită prezenţa, a fost vacanţa. Aceasta a sosit, după părerea mea, într-un mod rapid, deoarece timpul a trecut ca vântul, lăsându-ne pe noi elevii, să ne bucuram de un strop de libertate.

Astfel, foarte fericită şi entuziasmată, am aşteptat ziua de 18 iunie, zi în care urma să pornesc spre o destinaţie de vis, şi anume insula Thassos din Grecia.

Drumul spre Thassos a fost lung, dar plăcut, deoarece am avut lângă mine nişte persoane deosebite, cu care nu reuşeşti să te plictiseşti niciodată. Deşi tot drumul a fost superb, pentru că am putut admira peisaje minunate, cea mai frumoasă parte a fost cea în care am mers spre Thassos cu ferryboat-ul, moment în care m-am simţit minunat, deoarece a fost precum o croazieră. În tim-pul acesteia am avut oportunitatea de a hrăni pescăruşii, ţinând stikcs-uri sau pufuleţi în mână, pe care ei veneau şi îi ciuguleau.

În momentul în care am ajuns în Thassos, am mers spre hotel, iar apoi direct spre plajă, loc unde ne-am simţit incredibil de bine, deoarece vremea a fost perfectă pentru o prima şedinţă de bronzat.

Chiar dacă a fost o singură săptămâ-nă, timpul ne-a permis să facem tot ceea ce ne-am propus. În fiecare zi mergeam la plajă, iar seara colindam întreaga insulă, după care mergeam la Stravros, un grec, care avea o taverna minunată. După un timp, ne-am împrietenit cu Stavros, care, având o barcă, ne-a invitat la o plimbare cu aceasta, pentru a ne face turul insulei, tur care a fost cu adevărat surprinzător.

Astfel, săptămâna a trecut pe nesimţi-te, iar eu a trebuit să mă întorc acasă. Ajunsă în Timişoara, am decis să le fac o vizită bunicilor mei, care mă aşteptau, ca în fiecare an, cu braţele deschise. Acolo, am petrecut o lună minunată, deoarece am avut ocazia de a mă distra aşa cum nu o mai făcusem niciodată, alături de prietenii, pe care nu reuşesc să îi revăd decât o singură dată pe an, şi anume în timpul vacanţei de vară.

Astfel, timpul a trecut ca vântul, va-canţa fiind pe terminate, iar începerea şcolii apropiindu-se cu paşi repezi.

Întoarsă în Timişoara, şi mai ales la rutina zilnică, am aşteptat cu nerăbdare ziua începerii şcolii, moment în care urma să mă întâlnesc cu colegii şi domnii profe-sori, cărora, trebuie să mărturisesc, le-am simţit lipsa.

Roxana MateIClasa a VIII-a a


La ora actuală în ţara noastră se desfăşoară mai multe proiecte europene cu caracter educaţional. Dintre acestea enumerăm: Intel Teach, Învăţare pentru societatea cunoaşterii, Profesorul creator de soft educaţional. Trebuie să remarcăm faptul că aceste proiecte nu sunt contradictorii, dimpotrivă, au un set de principii comune, unul dintre acestea fiind „învăţarea centrată pe elev”. Să reamintim faptul că în cadrul cursului Intel Teach, curs care se desfăşoară şi în acest an şcolar, se precizau caracteristicile unui om de succes al secolului al XXI-lea:

- responsabilitate şi adaptabilitate, abilităţi de comunicare;

- creativitate şi curiozitate intelectuală, gândire critică şi gândire sistematică;

- abilităţi de informare şi educare media, abilităţi interpersonale şi de colaborare;

- identificarea problemei, formularea şi rezolva-rea acesteia, învăţare independentă;

- responsabilitatea socială. Plecând de la aceste idei, vă propunem să

analizăm două modalităţi de abordare a lecţiei Teo-rema lui Pitagora (geometrie, clasa a VII-a).

Varianta 1Profesorul intră în clasă, şi:- Buna ziua, astăzi vom vorbi despre teorema lui

Pitagora.- Enunţul acesteia este…- Demonstraţia se face astfel…- Să rezolvăm cîteva probleme aplicând această

teoremă…- Tema de casă este ……..- La revedere!

Varianta 2Profesorul intră în clasă, şi:- Sunteţi un arhitect de succes şi proprietarul unui

lac vă solicită să precizaţi lungimea podului din ima-gine, fără a trece prin lac (pentru a nu deranja bogata faună piscicolă). Cum veţi proceda?

Evident, majoritatea elevilor nu vor da răspunsul corect d. p. v. ştiinţific.

Profesorul:- Pentru a răspunde la întrebare, avem nevoie

de câteva noţiuni studiate în capitolul precedent…(şi recapitulăm prin câteva exemple cazurile de asemănare a triunghiurilor oarecare, apoi a triunghi-urilor dreptunghice efectuând şi desenele respective). Pentru a realiza această etapă, avem posibilitatea să utilizăm un soft educaţional original sau din lecţiile AEL.

- Acum să studiem ce se întâmplă în triunghiul ABC, dreptunghic în A şi de înălţime [AD]:

Studiaţi triunghiurile DCA şi ACB. Cum sunt? Demonstraţi!

Exprimaţi lungimea segmentului AC în funcţie de DC şi BC. Aţi desoperit o teoremă numită teroema catetei!

Studiaţi triunghiurile DBA şi ABC. Cum sunt? Demonstraţi!

Exprimaţi lungimea segmentului AB în funcţie de DB şi BC.

Adunaţi cele două relaţii! Ce observaţi?

Aţi descoperit terorema lui Pitagora. Felicitări!

- Aplicând această teoremă, daţi răspunsul cerut de proprietarul lacului.

- Vă prezint câteva date despre Pitagora.- Să rezolvăm cîteva probleme aplicând această

teoremă…- Tema de casă este ……..- La revedere!

Exemplu de astfel de prezentare: în timp ce elevii citesc textul, pe fundal avem o melodie sugestivă. Soft-ul este creat cu aplicaţia Edu Integrator într-un mod foarte simplu, fără a necesita cunoştinţe IT avansate. Modul de utilizare a soft-ului se va studia în cadrul cursului „Profesorul creator de soft educaţional”. Dacă nu urmaţi cursul, rugaţi colegii să vă ajute.

În această vară s-a desfăşurat cursul Învăţare pentru societatea cunoaşterii. În cadrul acestuia a fost instruit câte un cadru didactic din majoritatea li-ceelor din ţară. Aceste cadre didactice sunt persoane

Învăţarea centrată pe elev, un deziderat al învăţământului modern

Steaua PolarãSteaua Polarã2222resursă pentru colegii lor, având posibilitatea de a-i instrui. Cei instruiţi pot susţine un curs opţional axat pe principiile învăţării centrate pe elev. Practic în acest curs profesorul devine un ghid al elevilor, iar elevii vor pune în aplicare cunoştinţele lor din difer-ite arii curriculare realizând proiecte interdisciplinare şi transdisciplinare. Proiectele intră într-un concurs naţional pentru licee. Liceele câştigătoare, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, vor fi dotate cu 4 dispozitive multi-touch, smart board, videoproiector, laptop, server.

Vă prezentăm câteva opinii ale domnului profe-sor Radu Jugureanu, Department Manager-AeL Edu-cational Content, SIVECO Romania:

Tehnologii didactice moderne. Instruirea bazată pe proiect şi tehnologiile multisenzoriale

Mai curând explorăm în tradiţie şi competenţă decât în neant. Conceptul de învăţământ bazat pe proiect prin sisteme multi-touch nu îl propun într-un loc viran, ci îl voi experimenta pe un sistem matur şi tradiţional coerent (România l-a avut pe Spiru Haret, matematicianul, astronomul, sociologul – lucrarea sa despre Mecanica Socială este încă de referinţă – şi ministrul al „şcoalelor”, creator de sisteme educaţionale complexe încă folosite în ţări cu o gân-dire guvernamentală normală). Sistemul educaţional românesc trece într-adevăr printr-o criză de definire post sovietizare, dar calculatorul nu este o meduza gorgona, tehnologiile didactice nu sunt nişte cuvinte aruncate, profit cognitiv se ştie ce înseamnă. Proiectul propus, aşadar vine în completarea şi nicidecum în alternanţa unui sistem educaţional. Au existat şi încă mai există proiecte de succes în şcoala românească, cărturari şi savanţi ai lumii largi proveniţi din şcoala românească. Premiile Nobel luate de cetăţeni plan-etari formaţi în România (Herta Muller în 2009, George Emil Palade în 1974, Petru Câpiţă în 1978, Ioan Moraru în 1985, Elie Wiesel în 1986, Lucian Bl-aga propus în 1956 şi a cărui candidatură a fost retrasă de un guvern corupt, Nicolae Paulescu în 1923 cu un Premiu Nobel furat de alţii) reprezintă cu claritate un adevăr al potenţialului educaţional românesc.

Sistemul educaţional informatizat, proiect guver-namental al anilor 2001-2010, considerat ca exemplu de bună practică în spaţiul european reprezintă de asemena un fundament pe care ne putem baza pro-punerea vizavi de schimbarea paradigmelor de la învăţământ curricular vertical la învăţământ bazat pe proiect şi evident cu alte mijloace tehnologice.

Noi, cei de la Şcoala cu Clasele I-VIII nr. 7 „Sf.Maria” Timişoara am implementat acest curs, deşi nu putem face parte din acest proiect, fiind şcoală de nivel gimnazial.

În acest scop am realizat un site http://emi-nescu2u.wikispaces.com/. În cadrul cursului vom tra-ta tema „Eminescu”. Elevii vor trebui să studieze un set de poezii ale marelui poet şi să realizeze diferite materiale. Totul se publică pe site, tot acolo profeso-rul îndrumă elevii. Analizând materialele elevilor, am avut foarte multe surprize:

Exemplul nr. 1Misterul “cazului de congruenţă” u.u.uDupă finalul orei de matematică, am avut de

pus o întrebare desprinsă din tema pe care am avut-o. Aşa că l-am întrebat pe domnul profesor de matematică dacă există cazul de congruenţă U.U.U. Dumnealui mi-a prezentat două triunghiuri echilaterale care au toate unghiurile respectiv con-gruente, dar nu sunt congruente. Mi-a spus că aces-tea sunt triunghiuri asemenea şi că despre această noţiune vom vorbi în curând în cadrul unui nou şi interesant capitol.

Dar a doua zi, i-am adresat o altă intrebare refe-ritoare la prima. Şi anume, dacă :

ABCD- paralelogramDB- secantă pentru DC şi AB => < BDC≡ <DBA

(alterne interne)CA- secantă pentu DC şi AB => <DCA≡ <BAC

(alterne interne)<DOC≡ <BOA (ughiuri opuse la vf.)Deci triunghiurile DOC şi BOA au unghiurile re-

spectiv congruente şi sunt triunghiuri congruente.Domnul profesor a urmărit ce aveam de zis în

timp ce făceam desenul şi mi-a explicat faptul că în-tr-un paralelogram diagonalele se înjumătăţesc, deci cele două triunghiuri sunt congruente conform cazu-lui ULU sau LUL.

Moise Mădălina, Clasa a VII-a H

Dacă vă întrebaţi care este legătura cu Emi-nescu, răspunsul e simplu: nici cea mai mică legă-tură. Această întrebare (dacă există cazul de congru-enţă U. U. U.), mi-a fost adresată pentru prima dată în carieră. Interesant este faptul că întrebarea nu a venit de la numeroşii olimpici de care m-am bucurat în cei 25 de ani de activitate didactică, ci de la o elevă absolut obişnuită. Întrebarea este o consecinţă a mo-dului de lucru în cadrul cursului: elevii sunt puşi în situaţia de a-şi construi propria cunoaştere. Trebuie să menţionăm faptul că exemplul anterior a fost ci-zelat de mai multe ori până a ajuns la această formă, profesorul corectând erorile inerente ale elevei: erori de exprimare, erori de tehnoredactare, erori ştiinţifi-ce etc.

Exemplul nr. 2Tema dată elevilor:0. Studiaţi poezia LUCEAFĂRUL de Mihai

Eminescu. 1. Sunteţi unul din studenţii anului 1882, tocmai

aţi încheiat cu succes sesiunea de examene. Seara,

Steaua PolarãSteaua Polarã 2323împreună cu colegii tăi, mergi la o terasă pentru a sărbători evenimentul. Într-un colţ, la o masă ia loc un om îngândurat. Unul dintre voi observă că e vorba de Mihai Eminescu.

Cum vei reacţiona? 2. Întrebare de nota 10: “De ce 1882?” Mă aşteptam să nu primesc răspunsul, doream ca

elevii să se documenteze, apoi poate aflam ceea ce am întrebat.

Surpriză: răspunsul a fost dat instantaneu de către un elev:

“- Aţi ales anul 1882 pentru că atunci a fost finalizată poezia LUCEAFĂRUL.

- Felicitări! Cum ţi-ai dat seama? - Din context, dar am citit undeva un material pe

această temă. ”Exemplul nr. 3Tema dată elevilor:0. Studiaţi poezia LUCEAFĂRUL de Mihai

Eminescu.1. Identificaţi în această poezie o referire la

teoria relativităţii, teorie eleborată după moartea po-etului de marele savant Albert Einstein. Argumentaţi alegerea voastră.

Răspunsul unui elev (după a treia încercare):Mihai Eminescu şi teoria relativităţii

Cu mult timp înainte de a descoperi Albert Ein-stein teoria relativităţii, Mihai Eminescu s-a referit la aceasta în poezia LUCEAFĂRUL:

“Porni luceafărul.Creşteau În cer a lui aripe, Şi căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe.”Conform acestei teorii, obiectele aflate in mişcare

relativistă, îşi măresc masele de repaus şi densităţile, iar timpii măsurati de un ceas, solidar cu obiectul in mişcare, sunt mai mici, adică timpul se scurge mai încet.

Bişoc eduard, Clasa a VII-a H

Plecând de la acest răspuns, obţinut de către elev după consultarea doamnei profesoare de fizică, voi solicita elevilor şi îi voi ajuta să realizeze un articol în care vom folosi formulele din fizică referitoare la spaţiu, viteză şi timp. Vom trage concluzii aplicând proprietăţile proporţiilor şi vom ilustra totul printr-un set de grafice în EXCEL.

Şi toate acestea s-au întâmplat după doar trei săptămâni de şcoală. În încheiere, vă oferim ceea ce a scris un grup de eleve ca răspuns la întrebarea din cadrul exemplului numărul 2.

Eminescu printre contemporaniPe la anul 1882, într-un vechi local cu ziduri

groase, cu pereţi cenuşii precum norii de dinaintea unei furtuni, cu tavanul arcuit, cu o atmosferă numai bună pentru a-ţi potoli setea bând un pahar de vin bun, la o masă, nişte tineri studenţi se refac după o zi obo-sitoare de facultate.

Tinerii petrec fără oprire, în minţile lor înfiripân-du-se următorul vers: ”Atât de fragedă, te asemeni cu floarea albă de cireş…”, care aparţine lui Mihai

Eminescu. Acest vers face referire la fata care a fost luminişul tinereţii marelui poet.

Între timp, un bărbat cu fruntea înaltă, cu plete negre şi cu faţa palidă se aşează la o masă îndepărtată şi, rezemându-şi fruntea în pumn, cere un pahar de vin.

“Cu faţa spre părete, mă lăsă printre străini, Să-ngheţe sub pleoape a ochilor lumini. Şi când se va întoarce pământul în pământ, Au cine o să ştie de unde-s, cine sunt? ”Unul dintre studenţi, observându-l pe cel dat la

o parte, se apleacă spre ceilalţi şi le şopteşte un nume “Eminescu!!!”. Studenţii au amuţit, clădind biserică de tăcere în noaptea vinului. Şi toţi au rămas cu ca-petele întoarse şi ochii mari spre profilul de singurătate al noului venit. Apoi, trezindu-se din uitarea de sine, s-au sfătuit între ei cu “şopa-şopa”, ajungând până la urmă la o înţelegere. Şi-au pus banii laolaltă, după care i-au dat crâşmarului.

După un timp, cârciumarul vine, din noaptea be-ciului, ca de la Înviere, cu o lumânare a cărei flacără se reflectă în şipul cuprins în pânze de păianjen. Tânărul, luând moaştea beciului cu evlavie se îndreaptă spre masa celui cu tâmpla rezemată în pumn, hotărât să cinstească cu el un pahar din cel mai bun vin al tim-pului.

Dar înainte ca buza marelui poet să ajungă la pa-har, ochiul lui a întâlnit aur grav, iar nara a simţit mirosul frunzei de nuc a unei toamne de mult scu-turate.

Umplându-şi pieptul cu aur, nucă şi trecut, le mulţumeşte din suflet şi îi întreabă dacă este vrednic de un asemenea Cotnar.

Tânărul, ridicând paharul spune:- Doar doi români sunt vrednici să bea acest

Cotnar, unul dintre ei fiind Ştefan Cel Mare, iar celălalt Mihai Eminescu.

Dar astăzi, în zi de Înviere fiul ridică din mormânt mâna tatălui, cu Cotnarul de atunci, ciocnind cu Emi-nescu la Cina cea de Taină a neamului românesc.

Bibliografie: Album literar gastronomicScris de: Octavian Stoica şi Marius VulpeEditat de revista Viaţa Românească, Bucureşti,

octombrie 1983Material realizat de:

- croitoru ana - Bunduruş iulia - pîrvu talida - cara andrada Clasa a VII-a H, Şcoala cu Clasele I-VIII

nr. 7 „Sf. Maria” Timişoara

P.S. Întâmplarea este absolut autentică, studentul care a descris-o fiind tatăl scriitorului Ionel Teodeore-anu. Elevii s-au inspirat din articolul apărut în cartea menţionată şi au elaborat acest eseu.

Cu mulţumiri pentru atenţia acordată, Prof. adriana roman

Prof. Vasile roman


Între matematicã ºi jocuri

Prof. mihaela PuricicÃ

În numărul anterior al revistei am prezentat un joc matemamatic care ne cucereşte şi fascinează prin simplitatea – Tangramul. Vă propun în acest număr un alt joc care să ne stimuleaze imaginaţia şi logica- Turnul din Hanoi sau Turnurile din Hanoi.

Turnul din Hanoi, cunoscut de asemenea şi ca Turnul din Brahma, a fost in-ventat de matematicianul francez Edouard Lucas în anul 1883. El a fost inspirat de o legendă care povesteşte despre un templu hindus în care puzzle-ul piramidal era folosit pentru disciplinarea mentală a tinerilor preoţi.

Legenda spune că, într-un templu din Benares (India), preoţii lucrau încon-tinuu, mutând discuri de aur de pe un ac de diamant pe altul.

Atunci când lumea a fost creată, preoţilor din Benares le-au fost dăruite 3 ace de diamant şi 64 discuri de aur. Preoţilor li s-a poruncit să depună pe unul din ace toate discurile, în ordine descrescătoare, apoi să mute întregul turn astfel format pe unul din celelalte două ace, mutând câte un disc odată şi fără a pune un disc mai mare peste un disc mai mic.

Conform legendei, Dumnezeu le-a zis oamenilor:”Când veţi termina de mutat turnul atunci lumea se va sfârşi !” Jocul se compune din trei tije şi un număr variabil de discuri de diferite dimensiuni, care poate

aluneca pe orice tijă. Jocul începe având discurile aşezate în stivă pe prima tijă, în ordinea mărimii lor, astfel încât să formeze un turn. Scopul jocului este acela de a muta (număr minim de mutări) întreaga stivă de pe o tijă pe alta respectând următoarele reguli:

Doar un singur disc poate fi mutat, la un moment dat Fiecare mutare constă în luarea celui mai de sus disc de pe o tija şi glisarea lui pe o altă tijă,

chiar şi deasupra altor discuri care sunt deja prezente pe acea tijă Un disc mai mare nu poate fi poziţionat pe un disc mai mic.Dificultatea creşte exponenţial în funcţie de numărul de discuri.

Iată un exemplu pentru un turn format din trei discuri. Numărul minim de mutări este 7

Vă propun să descoperiţi:1) Care este numărul minim de mutări pentru 4 discuri ? 2) Care este numărul minim de mutări pentru 5 discuri ? 3) Doar pentru distracţie, să pretindem că preoţii mută un disc pe secundă, fără să se oprească. Cât

de mult timp le va lua pentru a muta un turn format din: a) 10 discuri. b) 20 discuri. c) 50 discuri. d) 64 discuri.Soluţia în numărul următor.

Steaua PolarãSteaua Polarã 2525Psihotest

Aveţi o personalitate puternică?R

ăspu

ns

Întrebare1 2 3 4 5 6 7 8 9

a 1 4 4 0 1 0 0 0 1

b 4 1 2 2 4 2 4 2 4

c - - 0 4 - 4 2 4 -

Interpretarea rezultatelor:• De la 0 la 10 puncteNu ţineţi deloc să vă faceţi remarcat, ba chiar

dimpotrivă! De fapt, vă simţiţi bine doar dacă faceţi parte din „marea majoritate”. Nu resimţiţi nici o dorinţă să vă distingeţi faţă de ceilalţi. De altfel, chiar atunci când nu sunteţi de acord cu cei din jur, evitaţi să vă exprimaţi deschis părerile personale.

Încercaţi să aveţi din când în când curajul de a vă impune! Aceasta vă va permite să întâlniţi oameni interesanţi şi să vă puneţi în valoare calitătile.

• De la 11 la 20 puncteNu vă place să ofensaţi sau să iritaţi pe cineva! Nu

îndrăzniţi să vă faceţi remarcat şi ţineţi să respectaţi convenienţele. Totuşi, ajungeţi uneori să puneţi o notă personală în discuţiile pe care le purtaţi. Dar tenta-tivele dumneavoastră de vă afişa personalitatea nu sunt imediat remarcate. De fapt, ele trec adesea neob-servate din cauza rarităţii lor.

Respectaţi pe ceilalţi, este mai bine, dar aceas-ta nu trebuie să fie un obstacol pentru a vă pune în valoare propria personalitate cât mai des posibil.

• De la 21 la 30 puncteAţi dezvoltat un stil propriu şi idei foarte per-

sonale. De aceea vă place să arătaţi celorlalţi propria manieră de a acţiona. Totuşi, ştiţi să respectaţi părerea celorlalţi. Este însă imposibil a se pune problema ca aceştia să vă determine să vă schimbaţi opinia. Aveţi o personalitate puternică, desigur, dar ştiţi totodată să acceptaţi şi păreri contrare.

Sunteţi foarte apreciat în anturajul în care vă aflaţi deoarece sunteţi sigur de sine, fără a fi, totuşi, autoritar.

• Peste 31 de puncteNu este nici o îndoială, aveţi o personalitate foarte

puternică. Poate prea multă! Faceţi orice pentru a vă remarca, fiind pe punctul de a irita pe cei din jur. Din principiu, aveţi în mod sistematic o altă părere decât a celorlalţi, chiar dacă în forul dumneavoastră interior sunteţi de acord cu ei.

A avea idei personale şi un stil propriu este bine, însă ce-i prea mult strică! Riscaţi să deveniţi pentru cei din jur bizar şi încăpăţânat. Faceţi deci puţin efort pentru a fi mai natural...

Anumite persoane nu se simt bine decât în anoni-mat, pierdute în mijlocul mulţimii. Altele, dimpotrivă, fac toate eforturile pentru a se distinge. Dar mai există şi o a treia categorie de oameni, a căror per-sonalitate transpare cu naturaleţe. Dumneavoastră din care categorie faceţi parte? Încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări şi veţi vedea.

1. Ce fotografie aţi alege pentru un calendar?a) O fotografie cu malul unui lac liniştit,

în plină vară, încărcat de verdeaţă;b) O fotografie cu piscul unui munte, cu

o plantă alpină în prim-plan şi cu un norişor pe fundal.

2. Ce peisaj vi se pare mai idilic?a) Malul unui lac liniştit, în plină vară,

încărcat de verdeaţă;b) Piscul unui munte cu o plantă alpină în

prim-plan şi cu un norişor pe fundal.3. Consacraţi mult timp hobby-urilor

dumneavoastră?a) Da;b) Nu atât cât mi-aş dori;c) Nu, nu am timp.

4. Sunteţi invitat la o serată. La ce oră vă faceţi apariţia?a) Chiar la ora fixată;b) În prima oră;

c) În circa două ore de la începere.5. Credeţi că un sfârşit fericit este indispensa-

bil unui film de ficţiune?a) Da;b) Nu.

6. Păstraţi o îmbrăcăminte pe care vă place să o purtaţi până când această este complet uzată?a) Nu;b) Da, şi în acest caz o port relaxat;c) Bineînţeles, dar nu oricare.

7. Vă place să mergeţi la serbări câmpeneşti?a) Da;b) Nu;c) Uneori.

8. Aţi reuşit să vă realizaţi deja unele vise din perioada adolescenţei?a) Nu, nici unul;b) Unele, dar puţine;c) Da, chiar şi în prezent.

9. O fotografie reprezentând o tufă înflorită vă dă impresia de dezordine?

a) Da;b) Nu.

Cotarea răspunsurilor:Calculaţi-vă punctajul cu ajutorul următorului

tabel:

Prof. Zorana Blaªiu


Familia a fost şi este considerată ca factor pri-oritar şi în realizarea educaţiei. Cum este firesc, educaţia începe din familie unde se formează “omul de car-acter”. Una din trăsăturile speci-fice educaţiei în familie este afectivitatea sporită. Fără îndoială că fiecare dascăl imprimă activităţii sale şi o tentă afectivă, dar, când vine vorba de părinţi, aceas-ta este mult mai accentuată, chiar şi atunci când, din prudenţă, ea nu este afişată. Copilul o simte, iar aceasta îi conferă un sentiment de securitate şi de încredere în forţele proprii.

Educaţia realizată de familie, ca şi cea a şcolii, se răsfrânge asupra tuturor la-turilor personalităţii copilului, în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale aces-tuia. Activitatea formativ-educativă pe care o desfăşoară profesorul la clasă implică un înalt grad de responsabilitate profesională şi civică.

Complexitatea sarcinilor care revin, precum şi conştiinţa responsabilităţii sale, obligă dascălii să creeze un parteneriat între şcoală şi familiile elevilor bazat pe colaborare si întrajutorare. Din experienţă, pot spune că relaţia şcoală-familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii fundamentale şi anume: cunoaşterea familiei de către dascăl, a caracteristicilor şi potenţialului ei educativ. Şedinţele cu părinţii sunt prilejuri pen-tru a-i informa pe aceştia asupra modului în care copilul lor relaţionează cu ceilalţi elevi, dar şi de-spre rezultatele lui la învăţătură. Dialogul cu fa-milia, susţinut în cadrul şedinţelor cu părinţii, este un prilej deosebit, pentru profesori de a se sfătui cu părinţii, de a discuta probleme educative sau modalităţi de abordare a copilului.

Este greşit să credem că datoria de a educa şi forma caractere aparţine numai şcolii.

Este evident că şcoala deţine un rol deosebit de important pen-

tru că acţiunea ei, desfăşurată de specialişti în diverse do-menii, este bine organizată şi dirijată spre un anumit ideal educaţional. Am face însă o greşeală mare să diminuăm rolul familiei în realizarea educaţiei. Primul care educă este părintele.

Expresia “Ai cei şapte ani de acasă” este un prim argu-

ment. Un al doilea argument este raportul dintre timpul pe care elevii

îl petrec la şcoală şi acasă. Din nefericire, în zilele noastre tot mai mulţi elevi sunt educaţi de televizor, internet sau de “copiii mai mari de la scara blocului”. Libertatea înţeleasă în mod greşit este mai mult decât nocivă. Pentru a putea alege între “rău şi bine” este nevoie de informaţie, de însuşirea unor principii sau valori şi de judecată. Nu este corect să-i punem pe copiii noştri în faţa unor astfel de alegeri când ştim bine că nu sunt capabili să ia decizii corecte.

Educarea unui copil nu vine de la sine, ci este rezultatul unei munci stăruitoare, migăloase, desfăşurate cu dragoste şi responsabilitate de profesori şi părinţii. Coordonatele acestei munci sunt: colaborarea şcoală – familie, acţiuni co-mune, continuarea muncii profesorilor de către părinţi şi implicarea acestora în acţiunile orga-nizate de şcoală. De pe urma acestei colaborări, beneficiar este elevul care, treptat, prin modul de comportare şi prin situaţia şcolară, va scoate în evidenţă rezultatele acestui parteneriat.

Prof. andreea-Silvia ªerbÃnete

.

Profesorii şi părinţii - parteneri în educaţie sau adversari?

PAGINILE PãRINÞILOR


Când se învaţă politeţea

În vremurile pe care le trăim, adeseori ne lo-vim de aprecierile adulţilor la adresa diferitelor manifestări ale copiilor, ca de pildă: „Nu ai cei şapte ani de acasă!” sau „Aşa vă învaţă la şcoa-lă?”. Lipsa timpului petrecut de părinţi cu copiii, alergătura zilnică, emisiunile necenzurate de la te-levizor sunt câteva din scuzele pe care cu toţii le aducem, când remarcăm acte lipsite de politeţe.

Un copil politicos? Nu, nu este imposibil! Iată câţiva paşi simpli pentru a-i învăţa pe cei mici să se poarte frumos în soci-etate.

1. Fiţi exemple!Copiii imită foarte bine comportamentul ce-

lor mari. Folosiţi întotdeauna cuvintele „te rog” sau „ mulţumesc” când vorbiţi cu ceilalţi membri ai familiei. Astfel va învăţa cu uşurinţă formulele de politeţe.

2. Explicaţi-le ce înseamnă politeţea!Folosiţi-vă de exemple din viaţă, pentru a ex-

plica micuţilor de ce trebuie să fie politicoşi sau luaţi în discuţie un program pe care l-aţi urmărit împreună la televizor, după care analizaţi cum s-au comportat personajele.

3. Motivaţi-i!Copiii trebuie motivaţi pentru a face ceva.

Lauda primită pentru comportamentul politicos e cel mai eficient mijloc, mai ales când este acor-dată în public.

4. Stabiliţi-le regulile!Spuneţi-le clar ce pedepse îi aşteaptă dacă nu

le respectă şi ţineţi-vă de cuvânt!Aici trebuie să ţineţi seama şi de vârsta lor.

Până la trei ani, copiii pot învăţa să salute, să mulţumească şi să spună „te rog”. Între trei şi cinci ani, să-şi ceară scuze când greşeşte, să bată la uşă şi să folosească batista. Când co-pilul ajunge şcolar învăţaţi-l să fie politicos cu colegii, cu cadrele didactice şi ţineţi permanent legătura cu acestea!

5. Fiţi consecvenţi!Nu schimbaţi des regulile şi asiguraţi-vă că

sunt respectate. Dacă veţi tolera mici abateri, în scurt timp acestea vor deveni obişnuinţă. Asigu-raţi-vă că şi ceilalţi membri ai familiei le cunosc şi vă spijiniţi în acest demers.

Înv. Gabi STrinu

Sunteþi bogaþi sau sãraci?

Bogat sau sãrac ?

Într-o zi, un tată bogat şi-a dus copilul să-şi petreacă o noapte la o familie foarte săracă, cu scopul de a-i arăta acestuia realităţile vieţii oamenilor care nu au bani.

La întoarcerea acasă, tatăl l-a întrebat pe copil despre ceea ce crede în privinţa experi-enţei trăite, iar acesta i-a spus:

- Tată, a fost o experienţă foarte bună. Am învăţat că noi avem un câine, iar ei au patru câini, noi avem o piscină, dar ei au lacul în-treg, noi avem un acoperiş luminos, iar ei au cerul cu stelele şi luna, noi avem o verandă şi o grădină frumoasă, dar ei au pădurea întrea-gă. Ei au prieteni adevăraţi care îi iubesc, noi avem doar relaţii superficiale, oameni intere-saţi de avantaje.

Tatăl său încremeni la cele auzite, iar fiul a încheiat:

- Îţi mulţumesc, tată, că mi-ai arătat ce să-raci suntem!

Dacă avem dragoste, prieteni, sănătate, simţul umorului şi gândire pozitivă, avem to-tul în viaţă.

Dacă apreciem oamenii pentru ceea ce sunt şi nu pentru ceea ce posedă, atunci avem perspectiva lui Dumnezeu.

Poţi fi bogat din punctul de vedere al lu-mii şi foarte sărac din punctul de vedere al lui Dumnezeu.

Ceea ce contează şi rămâne veşnic este ul-tima variantă. Restul, azi e, mâine nu e!

Gândiţi-vă un moment şi decideţi:

Sunteþi bogaþi sau sãraci?

Acum în prag de sărbători, fiţi alături de cei cu adevărat săraci: cei lipsiţi de dragoste, de să-nătate, de familie, de prieteni sau de copii!

Prof. Simona birGean


Tiparul executat la Imprimeria MIrtoN Timişoara

Colectivul de redacþie:Prof. Gica Dumitru, Prof. Emilia Vuºcan, Prof. Simona BirgeanTehnoredactare computerizatã: Cosmin Onea

ISSN 1584-5966

Seapropie,cupaºirepezi,SãrbãtoareaNaºteriiMântuitorului,PraznicÎmpãrãtescceneaduceînsufletemarebucurie.Aceastãsãrbãtoareesteprecedatãdeoperioadãdepregãtire,postulCrãciunului,caretrebuiesãseîncheiecuprimireaSfinteiÎmpãrtãºanii,tainãprincareîlprimimpeDomnulIisussubformapâiniisivinului,spreiertareapãcatelorºidobândireavieþiiveºnice.

Condiþiile,cetrebuieîmplinite,pentruanemântuisuntCredinþaºiFaptelebune,raportatelaDumnezeuºilaaproapele„Ceaþifãcutunoracaacestora,Miemi-aþifãcut“spuneMântuitorul.

CineesteaproapelecucareseidentificãDomnulHristos?Toþiaceicareaunevoiedeajutorulnostru,pentrucãtoþioameniipoartãîneiChipulCreatoruluidãruitlorlaînceputulcreaþiei,oamenipentrucareHristosDomnulavenitînlumeºivineandeanîn„iesleadinBetleemulIudeii“,suntoameniiprincareneestepusãlaîncercarecredinþaºirãbdarea,neestesolicitatãiertareaºimilosteniadintotsufletulºipentrucarenisecerecatoateacesteasãfiefãcutediniubire.

„UncãlugãrdinSicilia,Epifaniu,adescoperitîntr-obunãzicãareundarminunatdelaDumnezeu,ºtiasãpictezeicoaneminunate.Dorinþaluiafostdeatuncisãpictezeocapodoperã„ChipulluiIisus“...Darunde

sãgãseascãunmodelpotrivitcaresãpoatãexprima,deopotrivã,suferinþaºibucuria,moarteaºiînvierea,dumnezeireaºiumanitateaSa?

Epifaniunu-ºimaigãsea liniºtea.Porni ladrum,strãbãtu întreagaEuropã,privindatentfiecarechipceîlintâlnea.Nimicînsã.Nuexistaunchippotrivit,delacarepornind,sã-lfipututreprezentapeDomnul.

Într-osearãadormirepetândcuvintelepsalmistului„FaþaTaocaut,Doamne.Nu-miascundechipulTãu“.

Învisun înger îlducea înapoi lafiecarepersoanãpecarea întâlnit-o,arãtându-i.câteundetaliucarefãceafiecarechipasemãnãtorceluialluiHristos;bucuriauneitineresoþii,nevinovãþiaunuiprunc,forþaunuiþãran,suferinþaunuibolnav,teamaunuicondamnat,bunãtateauneimame,spaimaunuiorfan,severitateaºidreptateaunuijudecãtor,bucuriaunuisaltimbanc,chipulbandajatalunuilepros.

Întorslamãnãstire,cãlugãrulîncepusãlucreze.Dupãunan,icoanaDomnuluiIisusHristoseragataºioînfãþiºãstareþuluiºicelorlalþicãlugãri,carerãmãseserãuimiþiºicãzurãîngenunchi.ChipulDomnului eraminunat, înduioºãtor parcãprivind înlãuntru fiecãruia ºi adresându-i oîntrebare.

Înzadarl-auîntrebatcinei-afostmodel.“

SãcãutamchipulluiHristosînfiecareom.Acestchipsedescoperãatuncicândfaptelenoastrebuneduclaacestlucru,cândinimanoastrãesteplinãdeiubirepentruDumnezeuºiaproapele,cândsufletulnostrudevine„iesle“pentruMICUL PRUNCºi-Icântãcântareaîngereascã-colindulnaºterii.

Prof. Elena caZacu

Cine este aproapele meu?

Pentru toþi cititorii revistei “Steaua Polarã„

UN AN NOU FERICIT!

Date post:	28-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

STEAUA POLARASTEAUA POLARA · 22 Steaua Polarã În anul úcolar 2009-2010, admiterea s-a realizat...

Documents