nr.923 din 20 decembrie 1994

S T A T U T U Lexecutării pedepsei de către condamnaţi

1. Dispoziţii generale

   Prezentul Statut  al  executării  pedepsei de către  condamnaţi  (în continuare  Statutul), în baza Constituţiei Republicii Moldova, Codului de  executare  a  sancţiunilor de drept penal  al  Republicii  Moldova, recomandărilor  minime  a  regulilor  de  tratament  al  infractorilor, adoptate la Congresul I al O.N.U. de la Geneva în anul 1955 şi aprobate în  rezoluţiile  O.N.U.  din  anii  1957 şi 1977,  şi  ţinînd  cont  de cerinţele  legislaţiei  în vigoare, reglementează executarea  sancţiuni penale  în  locurile  de recluziune în scopul  asigurării  funcţionării operante   a  sistemului  penitenciar  şi  creării  condiţiilor  pentru realizarea  drepturilor  şi  obligaţiilor condamnaţilor,  prevăzute  de legile în domeniu.   Acţiunea prezentului  Statut se extinde asupra tuturor tipurilor  de instituţii  penitenciare  (I.C.  -  instituţie de  corecţie,  C.R.M.  -  colonie  de reeducare prin muncă, I.A.P. - izolator de anchetă  penală, penitenciare,   S.R.L.P.  -  spitalul  republican  de  larg  profil  şi coloniile-aşezări),   prescripţiile   lui  fiind   obligatorii   pentru personalul  acestor  instituţii,  pentru condamnaţii deţinuţi  în  ele, precum şi pentru alte persoane ce le freventează. Încălcarea Statutului atrage după sine responsabilitatea stabilită.

2. Modul de primire a condamnaţilor în instituţiilepenitenciare

   Temeiul pentru  primirea condamnaţilor în instituţiile  penitenciare (denumite   în   continuare  "instituţii")  îl  constituie   sentinţele instanţelor  judecătoreşti  intrate  în vigoare,

precum  şi  hotărîrile (deciziile)  judiciare  privind  schimbarea  regimului  de  deţinere  a contingentului  special,  în  care  se  indică  termenele  restante  de executare a pedepsei.   Primirea condamnaţilor în instituţiile penitenciare se efectuează de către   ajutorul   de  serviciu  al  şefului  instituţiei   respective, colaboratorul   unităţii  speciale,  de  medic  şi  de   reprezentantul subunităţii militare.   Condamnaţii deplasaţi independent şi cei care sosesc după încheierea programului  de  lucru  sînt primiţi de către ajutorul de  serviciu  al şefului instituţiei şi de reprezentantul trupelor de carabinieri.   În timpul primirii     condamnaţilor    colaboratorii    instituţiei controlează    prezenţa    dosarelor   personale,    a    documentaţiei corespunzătoare şi apartenenţa acestora condamnaţilor sosiţi.   După precizarea  datelor,  condamnaţii  sosiţi  în  instituţie  sînt supuşi   percheziţiei,  iar  lucrurile  lor  se  verifică.   Obiectele, articolele şi substanţele, a căror păstrare şi folosire este interzisă, sînt  depuse la păstrare sau, în cazurile necesare, se distrug în modul stabilit.   Persoanelor trimise   la   închisoare  cu  regim  sever   şi   celor transferate  din  regimul  comun  în cel sever  li  se  confiscă  toate produsele  alimentare. Produsele confiscate sînt predate în depozit  şi se  restituie  condamnaţilor după ispăşirea termenului de deţinere  sub regim  sever  în penitenciar. Administraţia penitenciarului  nu  poartă răspundere   pentru   alterarea  produselor  datorată   păstrării   lor îndelungate.   În  acest  caz  se  dresează  un  proces-verbal  şi,  cu permisiunea condamnatului, produsele alterate se nimicesc.   La sosirea în  instituţie candamnaţii sînt supuşi în mod obligatoriu unui  control medical şi tratări sanitare în modul stabilit de  normele sanitaro-epidemiologice,  După procedurile

sus-numite, condamnaţii sînt plasaţi în încăperile de carantină ale instituţiei pe un termen de pînă la  15 zile, iar în închisoare - în încăperi mixte pe cel puţin 24 ore. În  timpul aflării în încăperile de carantină condamnaţilor li se  aduc la  cunoştinţă  drepturile şi obligaţiile lor, stabilite de  legislaţia Republicii  Moldova şi de prezentul Statut. Condamnaţii sînt avertizaţi că  încălcarea  regimului  stabilit  de executare  a  pedepsei  implică răspunderea penală şi disciplinară.   Încăperea de  carantină  reprezintă un sector  localizat,  părăsirea samavolnică  a  căruia este strict interzisă.  Vizitarea  condamnaţilor aflaţi  în  carantină  de către condamnaţii altor detaşamente  este  de asemenea interzisă.   Decizia privind   repartizarea  pe  detaşamente  (secţii,   brigăzi, camere)  a convoiului de condamnaţi sosiţi, antrenarea lor în muncă  şi instruirea  în producţie este luată de comisia instituţiei, condusă  de şeful subunităţii sau din unul dintre adjuncţii acestuia. În componenţa comisiei  se  includ reprezentanţi ai serviciilor: operativ,  de  regim intern,  de  supraveghere, special, de educaţie, medical, de  producţie etc. Decizia comisiei este legalizată prin ordinul şefului instituţiei. La repartizare se iau în considerare particularităţile fiecărui individ al  contingentului  special:  sexul, vîrsta, caracterul  şi  gradul  de periculozitate  socială ale crimei săvîrşite, antecedentele penale  sau lipsa acestora, personalitatea condamnatului, confesiunea lui.   Autorităţile  instituţiei asigură deţinerea separată a bărbaţilor de femei,  a  persoanelor aflate sub anchetă penală de cele condamnate,  a infractorilor  minori  de condamnaţii maturi, a persoanelor  cu  cîteva antecedente penale de cele condamnate pentru întîia oară.   Administraţia  subunităţii  în  timp de 10 zile de la  data  sosirii condamnatului este obligată să expedieze familiei sau rudelor apropiate ale  acestuia un aviz despre locul de recluziune sau despre  transferul lui în altă instituţie, cu indicarea adresei poştale a instituţiei şi a

cerinţelor  privind  întrevederile cu condamnaţii, lista obiectelor  şi produselor  alimentare de primă necesitate pe care aceştia le pot  avea asupra  lor, le pot primi în colete, pachete cu provizii, banderole sau le pot procura în magazinele instituţiei, conform anexelor nr.1 şi 6 la prezentul Statut.   Condamnaţii sosiţi  în instituţie se iau în evidenţă pentru  fişier, iar  datele  lor  se  înscriu  într-un  registru  special.  Materialele dosarului  personal şi documentaţia de evidenţă se păstrează în  secţia specială a instituţiei.

3. Asigurarea regimului

   În conformitate  cu partea a II-a a art. 7 şi cu art. 62 ale Codului de  executare  a  sancţiunilor de drept penal  al  Republicii  Moldova, administraţiile  instituţiilor  penitenciare sînt obligate  să  asigure deţinerea separată a diferitelor categorii de condamnaţi.   Deţinerea separată  a  diferitelor  categorii de  condamnaţi  impune colaboratorilor  instituţiilor  în  cauză un tratament  diferenţial  şi studierea individuală a personalităţii condamnaţilor.

4. Clasificarea instituţiilor penitenciare

   În scopul protecţiei   juridice   şi   sociale   şi   resocializării condamnaţilor, administraţia instituţiei penitenciare este investită cu dreptul  de a diferenţia regimul de ispăşire a pedepsei şi de a schimba treptat  condiţiile  de deţinere a condamnaţilor, ţinînd cont de  tipul pedepsei,   stabilite   de   judecătorie,  caracterul  şi   gradul   de periculozitate   socială   a  crimei  comise,  de   personalitatea   şi comportamentul   condamnaţilor,   pentru  deţinerea  lor  separată   în instituţiile penitenciare şi în sectoarele izolate al acestora.   Înstituţiile   penitenciare  sînt  de  tip  semiînchis  şi   închis, devizîndu-se  în  colonii de corecţie şi reeducare, colonii-

aşezări  şi închisori.   Colonii de corecţie  de tip semiîncis sînt coloniile cu regim  comun şi  sever  şi coloniile-aşezări. În coloniile de toate tipurile pot  fi create  sectoare  pentru deţinerea izolată a condamnaţilor  de  diverse categorii.   Modificarea   condiţiilor  de  deţinere  în  cadrul   unei instituţii  penitenciare se realizează prin decizia şefului instituţiei respective,  condamnatul  fiind transferat din condiţiile  iniţiale  de deţinere  (de adaptare) în cele obişnuite şi de resocializare, sau  din condiţiile  obişnuite şi cele de resocializare - în condiţii  iniţiale. În   toate   aceste   cazuri  se  ia  în   considerare   personalitatea condamnatului,  comportarea lui, atitudinea faţă de muncă şi instruirea profesională.   Condiţiile iniţiale  (de  adăptare) sînt destinate pentru  deţinerea condamnaţilor  aflaţi  pentru prima oară în colonie. Ei sînt ţinuţi  în încăperi complet izolate, care se încuie în timpul cînd nu sînt ocupaţi la munci. Condamnaţii beneficiază de primblări zilnice cu durata de 1,5 ore.  La ispăşirea termenului de pedeapsă (în aceste condiţii) de  pînă la  3  luni în colonia cu regim comun şi pînă la 6 luni în  colonia  cu regim   sever,  condamnaţii-bărbaţi  pot  fi  transferaţi  în  condiţii obişnuite de deţinere, luîndu-se în considerare perioada ţinerii lor în carantină.   Condiţiile obişnuite   sînt  destinate  condamnaţilor  deţinuţi   în sectoarele  locale de tip cămin cu condiţii îmbunătăţite de detenţie şi cu deplasarea limitată pe teritoriul determinat al coloniei.   Condamnaţii declaraţi  violatori  frauduloşi  ai  regimului  pot  fi transferaţi din condiţiile obişnuite şi de resocializare de detenţie în cele   iniţiale.  Transferul  repetat  al  condamnaţilor  în   condiţii obişnuite  de detenţie se efectuează în modul stabilit de partea a II-a a articolului 103 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal.   Condamnaţilor  din  coloniile de corecţie şi reeducare  cu  condiţii obişnuite  de detenţie li se poate permite

deplasarea fără escortă  sau însoţitori  în  afara  coloniei, dacă acest lucru este  condiţionat  de caracterul muncii îndeplinite.   Condiţiile de resocializare prevăd pregătirea condamnaţilor pentru a fi  eliberaţi  şi a trăi în condiţii de libertate. În  aceste  condiţii sînt  transferate,  cu 6 luni înainte de eliberare, persoanele care  se corijează.  Ele  sînt  domiciliate în încăperi separate  ale  coloniei, lucrează  izolat  de  ceilalţi condamnaţi. Asupra acestor  persoane  se extind   modul    şi   condiţiile   de   sancţionare   prevăzute    în coloniile-aşezări.   Coloniile de   tip   închis  (închisorile)  sînt  destinate   pentru deţinerea  condamnaţilor  la  privaţiune  de  libertate  din  rîndurile recidiviştilor  extrem  de periculoşi, precum şi a persoanelor,  cărora pedeapsa  capitală  le-a  fost  înlocuită cu o  pedeapsă  privativă  de libertate drept graţiere sau amnistie, şi persoanelor ce sînt condamnate la detenţie pe viaţă.[Alin.9 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]   Pedeapsa privativă  de libertate cu executarea în penitenciar  poate fi stabilită şi altor categorii de condamnaţi pe termene de peste cinci ani pentru comiterea crimelor grave la vîrsta majoratului.   În penitenciare se stabilesc două tipuri de regim - comun şi sever.   În cazurile necesare,    la    decizia   şefului    penitenciarului, condamnaţii  ce-şi  execută pedeapsa în condiţiile regimului  comun  şi sever pot fi deţinuţi în celule.   Luîndu-se în  considerare  personalitatea condamnatului, care are  o comportare  bună  şi  o atitudine conştiincioasă faţă  de  muncă,  după executarea  pînă la 6 luni din durata pedepsei în condiţiile  regimului sever  de detenţie, acesta poate fi transferat în regim comun. În cazul acesta  el  beneficiează  de  plimbări zilnice cu durata  de  1,5  ore. Transferul  condamnaţilor, pentru executarea în continuare a  pedepsei, din  regimul comun în cel sever şi invers se face prin decizia motivată a şefului penitenciarului.   Suplimentar

la  serviciile  garantate,  şeful  penitenciarului  este învestit   cu  dreptul  de  a  extinde  sfera  serviciilor  cu   paltă, social-culturale,  medicale,  de  asanare şi de altă  natură,  acordate condamnaţilor.   Izolatoarele  de  anchetă  penală sînt  prevăzute  pentru  deţinerea persoanelor  aflate în stare de arest ca măsură coercitivă. Condamnaţii deţinuţi   în   izolatoarele  de  anchetă  penală  cad  sub   incidenţa condiţiilor  şi  regimului de deţinere, determinat de articolul 105  al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal.

5. Modul şi condiţiile transferării condamnaţilor dintr-oinstituţie penitenciară în alta

   Transferul condamnaţilor  dintr-o instituţie penitenciară în alta se realizează  în conformitate cu punctul 2 al articolului 67 din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal.   Alte circumstanţe excepţionale pentru transferul condamnaţilor sînt:   reorganizarea,  lichidarea  instituţiei penitenciare sau  schimbarea tipului ei;   necesitatea separării  condamnaţilor implicaţi în acelaşi caz  penal în calitate de inculpaţi, martori şi victime;   derularea măsurilor de regim şi de profilaxie;   preîntîmpinarea situaţiilor de conflict dintre condamnaţi.   Transferul se efectuează, de asemenea:   conform indicaţiilor medicale;   în legătură cu  situaţia  familială excepţională (prezenţa  copiilor pînă  la  14 ani, aflaţi în întreţinere; la femei -  prezenţa  copiilor sugaci sau a sarcinei).   Transferul condamnaţilor  dintr-o instituţie penitenciară în alta  se efectuează în temeiul deciziei judiciare, ordinului şi deciziei motivate aprobate  de  conducerea Departamentului instituţiilor  penitenciare  al Ministerului Justiţiei.[Alin. modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]

6. Relaţiile dintre condamnaţi şi colaboratorii instituţiilor

penitenciare

   Relaţiile dintre    colabratorii   instituţiilor   penitenciare   şi condamnaţi  sînt determinate de scopurile executării pedepsei de  către aceştia  din  urmă  şi  se întemeiează pe  principiile  umanismului  şi democraţiei  şi pe respectarea strictă a legislaţiei. Cu  colaboratorii instituţiilor  sînt  asimilaţi militarii subunităţilor de  carabinieri, care îşi exercită funcţiile nemijlocit în instituţiile penitenciare.   Colaboratorii  instituţiilor  sînt datori să întărească  ordinea  de drept   în  locurile  de  recluziune,  combinînd  exigenţa  înaltă   cu atitudinea  binevoitoare  faţă  de  fiece condamnat.  Li  se  interzice categoric  tratamentul preconceput al condamnaţilor, intrarea în careva relaţii,  nelegate de interesele de serviciu, cu aceştia sau cu  rudele lor, precum şi să se folosească de serviciile lor.   Condamnaţii sînt   obligaţi  să  fie  amabili  ei  între  ei  şi  cu colaboratorii  instituţiei,  să îndeplinească fără obiecţii  cerinţele, prevăzute de legislaţia în vigoare.   Condamnaţii se adresează reprezentanţilor administraţiei instituţiei utilizînd  formula de politeţe "Dumneavoastră", apelativele  "domnule", "doamnă" urmate de denumirea gradului, funcţiei deţinute sau de nume.   Colaboratorii  instituţiilor  se adresează  condamnaţilor  utilizînd formula  de  politeţe "Dumneavoatră", "condamnat", "condamnată" sau  le pronunţă numele.   Adresîndu-se condamnaţilor minori colaboratorii instituţiei pot să-i tutuiască,   să   le  spună  pe  nume  şi  să-i   numească   discipoli. Colaboratorii  instituţiilor sînt obligaţi să dea dovadă de politeţe şi cultură în relaţiile cu condamnaţii.

7. Primirea condamnaţilor în audienţă personală

   Primirea condamnaţilor în audienţă personală se efectuează zilnic de conducerea  instituţiei  şi de şefii unităţilor şi serviciilor  conform graficului.  Evidenţa persoanelor primite se

ţine în registre  speciale (anexa  nr.2),  care  se  şnuruiesc, se numerotează  şi  se  sigilează. Registrul  se păstrează la secretariat, la cancelaria instituţiei. După audienţă  registrul,  în  care se consemnează conţinutul  cererilor  şi reclamaţiilor,  precum  şi  măsurile  luate,  se  predă  la  cancelaria instituţiilor.   Colaboratorii  aparatului Departamentului instituţiilor  penitenciare al  Ministerului  Justiţiei,  ori  de cîte  ori  vizitează  instituţiile respective, efectuează primirea condamnaţilor în audienţă, în problemele ce  ţin  de  competenţa  lor. Evidenţa  vizitatorilor  se  ţine  într-un registru special (anexa nr.3).   Şefii instituţiilor  cel  puţin o dată pe lună  verifică  executarea hotărîrilor  luate în timpul audienţelor, acordînd o atenţie  deosebită adresărilor  repetate, în scris şi orale, ale condamnaţilor şi  rudelor acestora.  Chestiunile  legate de examinarea cererilor  petiţionarilor, formulate  în scris, sînt reglementate de prezentul Statut şi de actele normative emise de Ministerul Justiţiei.   Comisia instituţiei analizează trimestrial starea de lucruri privind examinarea  corespondenţei condamnaţilor şi rudelor acestora, precum şi soluţionarea  cerinţelor  formulate reprezentanţilor administraţiei  în cadrul audienţelor personale.[Alin. 2 şi 3 modificate prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]

8. Regulile de deplasare a condamnaţilor în limita instituţiei

   Deplasarea grupurilor   de  condamnaţi  pe  teritoriul  coloniei  se efectuează   în   coloana  supravegheată  şi  însoţită  nemijlocit   de reprezentantul administraţiei.   În timpul liber condamnaţii pot să se deplaseze în limita sectorului izolat,iar pe restul teritoriului - numai cu permisiunea administraţiei instituţiei.   În segmentul  de  timp  stîngerea-

deşteptarea,  condamnaţii  se  pot deplasa   dincolo   de  limitele  încăperii  detaşamentului  numai   cu permisiunea administraţiei instituţiei.

9. Regulile de comportare a condamnaţilor

   Condamnaţii sînt obligaţi:   să respecte regulile   de    comportare   şi regimul   stabilit  în instituţie;   să fumeze numai în locurile special destinate;   să aibă o atitudine grijulie faţă de avuţia instituţiei;   să aerisească zilnic încăperile în care sînt întreţinuţi;   să aibă o atitudine conştiincioasă faţă de muncă şi studii;   să manifeste amabilitate unul faţă de altul şi faţă de colaboratori;   la întîlnirea  cu  colaboratorii  instituţiei şi cu  alte  persoane, venite în vizită în subunitate, trebuie să se ridice şi să-i salute;   să menţină curăţenia  în  încăperile  de locuit şi de  serviciu,  la locurile de muncă, să păstreze îmbrăcămintea, să aştearnă patul conform modelului  stabilit,  să  respecte  regulile de  igienă  personală,  să păstreze  produsele alimentare şi obiectele de folosinţă individuală în locurile şi în încăperile special amenajate;   să aibă asupra  sa ecusonul personal, eliberat de administraţie,  de modelul stabilit în anexa nr. 4 la prezentul Statut;   să iasă la plimbare şi să respecte regulile de comportare stabilită, să facă de serviciu, pe rînd, în închisoare, în celule şi încăperile de tip celulă, în izolatoarele disciplinare;   să ia parte la  lucrările  de amenajare a instituţiei,  teritoriului aferent,  gospodăriei  auxiliare, să aducă de la depozitul  instituţiei bunuri, produse alimentare şi alte materiale, precum şi să participe la lucrările  de  colectare a produselor, la prepararea  bucatelor  pentru condamnaţi în ospătăria instituţiei;   să se deplaseze  pe teritoriul instituţiei la ieşirea la lucru şi de la lucru, pînă la ospătărie şi de la ospătărie numai în coloană;   să poarte pe piept semnele distinctive, stabilite în

corespundere cu modelul aprobat în anexa nr. 5.   Condamnaţii au dreptul:   să comunice familiei şi rudelor apropiate locul detenţiei;   să dispună de  timpul  liber acordat în funcţie de programul  zilei, respectînd regulile de comportare stabilite;   să primească  pachete cu provizii, colete, banderole şi să  păstreze produsele  alimentare,  cu excepţia celor ce necesită tratament  termic înainte de a fi consumate şi a băuturilor alcoolice;   să procure şi  să primească în colete, pachete şi banderole  obiecte de necesitate vitală, în asortimentul prevăzut de anexa nr. 6, şi să le păstreze;   la întrevederi  cu  rudele  şi cu alte persoane de o  durată  şi  în numărul determinat de legislaţie;   să participe  la  acţiunile  culturale şi sportive,  să  frecventeze biblioteca, să practice jocurile de masă permise;   să primească şi să expedieze scrisori şi telegrame fără restricţii;   să se întîlnească cu avocaţii în modul stabilit;   să profeseze orice confesiune;   să expedieze    rudelor   sau   altor   persoane,   cu   autorizaţia administraţiei, colete, pachete, banderole, dar nu mai mult de 2 ori pe an;   în cazul decesului  sau  îmbolnăvirii  grave a uneia  dintre  rudele apropiate sau în alte situaţii excepţionale cu caracter strict personal condamnaţilor,  la aprecierea administraţiei, li se acordă dreptul de a părăsi  locul detenţiei pe un timp scurt, cu sau fără escortă, pentru a o   vizita,  dacă  circumstanţele  permit  acest  lucru,  luîndu-se  în considerare personalitatea condamnatului.   Condamnaţilor li se interzice:   încălcarea liniei de pază a obiectelor instituţiei;   ieşirea fără  permisiunea  administraţiei din  limitele  sectoarelor izolate  unul de altul şi zonelor locale ale obiectelor şi  atelierelor de producţie;   aflarea fără permisiunea administraţiei în alte cămine sau obiective de producţie decît cele în care locuiesc ori lucrează;

   procurarea, confecţionarea,   folosirea  şi  păstrarea   obiectelor, articolelor şi substanţelor, neprevăzute în anexa nr. 6;   fumatul în coloană,   cămine,  încăperi,  vorbitul  şi  ieşirea  din coloană fără permisiune;   vînzarea sau  înstrăinarea  prin  alte  mijloace  în  folosul  altor condamnaţi   a  obiectelor,  articolelor  şi  substanţelor  aflate   în folosinţă personală;   jocurile de cărţi  şi  alte  jocuri de hazard cu  scopul  stoarcerii profitului material sau de altă natură;   corespondenţa  cu alţi condamnaţi aflaţi în locurile de  recluziune, care nu le sînt rude;   tatuarea sa şi a altor persoane;  folosirea cuvintelor argotice, obscenităţilor, injuriilor, atribuirea  şi însuşirea poreclelor, insultarea sau jignirea onoarei şi demnităţii reprezentantului administraţiei;  atîrnarea sau lipirea pe pereţi, noptiere şi paturi a fotografiilor, reproducţiilor, ilustraţiilor, decupărilor din ziare şi reviste;   astuparea şi  schimbarea fără permisiunea administraţiei a locurilor de  dormit,  amenajarea  locurilor  de dormit  în  încăperi  de  menire social-comunală şi în alte încăperi de serviciu şi auxiliare;   executarea fără  permisiune la obiectivele de producţie, locative şi cu  altă destinaţie ale instituţiei a diverselor construcţii, dulapuri, seifuri etc.;   folosirea utilajului  pentru  ascuţirea instrumentelor,  a  energiei electrice,  mecanismelor şi materialelor în alte scopuri decît cele  de producţie;organizarea grevelor,  mitingurilor, manifestaţiilor, altor  acţiuni de masă fără permisiunea administraţiei instituţiei;   prepararea bucatelor  în  încăperile  locative, de  serviciu  şi  la obiectivele  de  producţie,  precum  şi în celule  şi  izolatoarele  de anchetă penală;   participarea la alegeri şi referendumuri;   consumul de băuturi  alcoolice  şi altor băuturi pe bază de  alcool, precum şi prepararea lor;urcarea pe acoperişul  caselor,  atelierelor şi  altor  construcţii,

apropierea de zona interzisă a îngrădirii principale;   în penitenciare  şi  izolatoarele  de anchetă  penală  -  stabilirea contactelor cu condamnaţii din alte celule şi cu cei ţinuţi sub arest;   vorbitul în coloană, precum şi împedicarea supravegherii în celule;   părăsirea fără  permisiunea  administraţiei  a locurilor  de  muncă, căminului şi altor încăperi în care au loc acţiuni de masă.

10. Regulile de comportare a condamnaţilor în coloniile-aşezărişi a femeilor condamnate, domiciliate în afara coloniei-aşezări

   În toate tipurile de colonii-aşezări condamnaţii:   sînt întreţinuţi fără pază, dar sub supraveghere;   în orele de la deşteptare pînă la stîngere beneficiază de dreptul de a se deplasa liber în limitele teritoriului coloniei;   cu permisiunea  administraţiei  coloniei, pot să se  deplaseze  fără supraveghere  în  afara  teritoriului coloniei, dacă acest  lucru  este necesar, în legătură  cu  munca e xecutată, instruirea  sau   în caz de boală;   pot să expedieze  scrisori  şi  să primească  pachete  cu  provizii, colete, banderole, să utilizeze banii şi să aibă întrevederi, fără nici o restricţie.   În aceeiaşi colonie-aşezare  pot fi deţinuţi condamnaţii bărbaţi  şi femei, indiferent de tipul coloniei în care au fost deţinuţi anterior.   Condamnaţii deţinuţi  în  coloniile-aşezări şi  femeile  condamnate, domiciliate în afara coloniei, în perioada scutirii de muncă, legată de sarcină  şi  naştere, şi pînă la atingerea de către copil a vîrstei  de trei ani, beneficiază de dreptul:   de a locui, în  cazul  în  care au familie, în case proprii  sau  în apartamente închiriate, cu permisiunea administraţiei;   de a se deplasa  liber, de a purta haine civile şi a avea asupra  sa legitimaţia  respectivă de modelul stabilit în anexa nr.7 la  prezentul Statut;

   de a se ocupa  cu  legumicultura, cu creşterea păsărilor şi  vitelor productive în colectiv şi în mod individual;   de a deţine obiecte  de  valoare  şi bani, folosindu-i fără  nici  o restricţie.   Condamnaţilor le este interzisă:   părăsirea fără   permisiune  a  teritoriului  coloniei-aşezări,  iar femeilor  condamnate,  cărora  li  s-a permis  să  locuiască  în  afara coloniei  -  încălcarea  hotarului  teritoriului  determinat  de  şeful coloniei;   procurarea, păstrarea  şi utilizarea oricărei arme de foc, arme albe şi cu gaze, precum şi a mijloacelor de transport;   procurarea, prepararea, păstrarea şi folosirea băuturilor alcoolice, substanţelor narcotice şi toxice.   Condamnaţii sînt obligaţi:   să se prezinte  zilnic,  iar condamnaţii care locuiesc  împreună  cu familiile  -  cel puţin o dată la 10 zile, la ajutorul de  serviciu  al şefului coloniei-aşezăre pentru a se înregistra;   în lipsa familiei, să locuiască în căminele coloniei-aşezări;   din momentul  stingerii şi pînă la deşteptare să se afle la locurile lor de odihnă, exceptînd cazurile prevăzute de regimul zilei.

11. Regimul zilei

   În fiecare instituţie   se  stabileşte  un  regim  al  zilei  strict reglementat,  luîndu-se în considerare specificul muncii în grupuri  de condamnaţi  cu  o anumită componenţă, anotimpul, condiţiile  locale  şi alte circumstanţe concrete.   Regimul zilei  cuprinde:  ora  deşteptării,  toaleta  de  dimineaţă, exerciţii  de  înviorare, orele de masă, repartizarea pe sectoarele  de muncă, orele de lucru şi studii, orele destinate măsurilor educative şi sportive  etc.  Totodată, sînt prevăzute 8 ore de somn  neîntrerupt  şi acordarea  de  timp  liber condamnaţilor. Cel puţin o dată pe  lună  în timpul  liber  se

organizează controale, în cadrul cărora  se  verifică exteriorul,    starea    îmbrăcămintei   şi    încălţămintei    tuturor condamnaţilor.  Aceste controale sînt efectuate de şefii  instituţiilor şi de comandanţii subunităţilor militare.   Regimul zilei se aprobă prin ordinul şefului instituţiei şi se aduce la cunoştinţa tuturor condamnaţilor şi colaboratorilor (anexa nr. 8).   Conducătorii   instituţiilor   organizează  lucrul   colaboratorilor aparatelor   subordonate   după   un   grafic   mobil,   astfel   încît reprezentanţii  administraţiei  să  fie prezenţi în  instituţii  de  la deşteptarea condamnaţilor pînă la ora stingerii. În zilele de odihnă şi de  sărbătoare, în funcţie de circumstanţe, în instituţii se  introduce serviciul  de  24  de  ore al corpului de  comandă.  Pentru  asigurarea controlului privind comportarea condamnaţilor şi executarea de către ei a regimului zilei sînt atraşi toţi colaboratorii instituţiei.   Prin ordine ale  şefilor  instituţiilor  se stabileşte  sistemul  de transmitere  a  semnalelor şi comenzilor pentru  asigurarea  executării regimului zilei de către condamnaţi.

12. Controlul prezenţei condamnaţilor

   Controlul prezenţei condamnaţilor în instituţii se efectuează zilnic dimineaţa şi seara, în orele stabilite de regimul zilei.   În cazurile necesare  el poate fi efectuat la orice oră de noapte şi de zi. Concomitent se verifică exteriorul condamnaţilor.   Controlul se  efetuează  într-un  loc stabilit în  timpul  alinierii generale  prin  numărarea  şi  apelul  condamnaţilor  conform  listelor detaşamentelor şi trebuie să dureze cel mult 30 de minute. Sînt scutiţi de  prezenţa la aliniere cei veniţi din schimb, cei eliberaţi pe  motiv de  boală (repaus la pat), precum şi cei încadraţi în munci care nu pot fi  întrerupte (bucătarii, fochiştii, paznicii ş.a.). Listele  nominale ale acestor condamnaţi se aprobă de şeful instituţiei. Controlul lor se efectuează  la  locurile  de  aflare. Pe timp ploios şi  în  zilele  cu temperatură joasă controalele se efectuează în încăperi.

   Controlul prezenţei   condamnaţilor  în  izolatoarele  disciplinare, încăperile  de  tip  celulă şi închisori se efectuează cu  intrarea  în fiecare celulă.   Organizarea şi  responsabilitatea  pentru efectuarea controlului  se atribuie:   în zonele locative - ajutorilor de serviciu ai şefilor instituţiilor conducătorilor  de  detaşamente (educatorilor), ofiţerilor trupelor  de carabinieri;   la obiectele   de   producţie  -   reprezentanţilor   administraţiei instituţiilor, trupelor de carabinieri;la obiectele  temporare  de producţie, unde muncesc grupuri mici  de condamnaţi  şi nu se prevăd supraveghetori - şefilor de gardă, trupelor de carabinieri.

13. Plecarea condamnaţilor la lucru

   La ora stabilită   de  regimul  zilei  condanaţii  se  aliniează  pe detaşamente  şi  brigăzi în locurile destinate acestui scop,  pentru  a pleca  la lucru. În timpul acesta se controlează numărul şi  exteriorul lor.   Şefii instituţiilor,   luînd   în  considerare  condiţiile   locale, determină modul de comportare a condamnaţilor la obiectele de producţie care  prevede sosirea condamnaţilor la obiecte în coloană, instructajul lor  de  către  şefii de ateliere sau  maiştri,  efectuarea  bilanţului muncii, ordinea de predare a locurilor de muncă etc.

14. Modul de alimentare a condamnaţilor

   Alimentarea condamnaţilor  are  loc  în orele stabilite  în  regimul zilei  pe detaşamente, secţii şi brigăzi, în ospătărie sau la obiectele de lucru, în încăperi special repartizate. După primirea hranei, vesela utilizată   de  condamnaţi  este  supusă  prelucrării  sanitare.   Dacă ospătăria  este situată în punctul de jocţiune a zonelor locative şi de producţie, schimbul care lucrează poate lua masă în ospătărie,

în acest caz  asigurîndu-se  izolarea  persoanelor aflate în  zona  locativă  de condamnaţii care muncesc în producţie.   În scopul asigurării    funcţionării   neîntrerupte   a   obiectelor social-comunale  (baia, spălătoria, frizeria etc.), şefii instituţiilor pot  permite  condamnaţilor  ce  deservesc aceste obiecte  să  ia  masa separat  de  membrii detaşamentelor, secţiilor sau brigăzilor  în  care sînt încadraţi.   Condamnaţii ţinuţi în celule primesc hrana în celule.   Pentru menţinerea  ordinii, în timpul alimentării în ospătărie  sînt prezenţi  reprezentanţi ai administraţiei instituţiei şi ai corpului de supraveghetori.

15. Modul de procurare a produselor alimentare şi obiectelor deprimă necesitate de către condamnaţi

   Condamnaţii procură   produse   alimentare  şi  obiecte   de   primă necesitate  prin virament pe banii aflaţi la conturile lor de  peculiu, indiferent din ce sursă provin.   Condamnaţii, supuşi regimului desciplinar şi privaţi de dreptul de a primi colete, pachete cu provizii şi de a cumpăra produse alimentare pe timp de o lună, au dreptul să procure obiecte de primă necesitate.   Pentru a vinde  condamnaţilor produse alimentare şi obiecte de primă necesitate,  în  colonii  se  creează magazine  sau  gherete,  pe  care condamnaţii le frecventează în ore anumite, fixate în regimul zilei.   Este interzisă  scoaterea condamnaţilor din celulele închisorilor şi încăperile de tip celulă ale instituţiilor pentru procurarea produselor alimentare  şi a obiectelor de primă necesitate. Pentru aceştia, precum şi  pentru persoanele care beneficiază de dreptul de a se deplasa  fără escortă  şi care locuiesc în afara teritoriului instituţiei,  produsele alimentare   şi  obiectele  de  primă  necesitate  sînt  procurate   de colaboratorii  instituţiilor.  În acest scop fiecărui  condamnat,  care dispune  de dreptul de a procura produse alimentare şi obiecte de primă necesitate,  i  se eliberează formulare-cereri care,  după  completare, sînt predate

administraţiei. Marfa procurată se înmînează condamnatului contra  semnătură. Procurarea produselor alimentare şi a obiectelor  de primă necesitate pentru persoanele, deţinute în închisori şi încăperile de tip celulă ale instituţiilor, se efectuează de două ori pe lună.   Asortimentul produselor alimentare şi obiectelor de primă necesitate permise spre vînzare, se distribuie în dependenţă de fondurile alocate.

16. Modul de primire şi expediere a cotelor, pachetelor cu proviziişi banderolelor de către condamnaţi

   În temeiul punctelor  (1)  şi  (2) ale articolului 72 din  Codul  de executare  a  sancţiunilor  de  drept  penal,  condamnaţilor  care  îşi ispăşesc  pedeapsa în instituţii, precum şi celor lăsaţi în  închisoare şi  izolatoare de anchetă penală pentru îndeplinirea lucrărilor privind deservirea  socială li se permite să primească şi să expedieze un număr stabilit  de colete, pachete cu provizii şi banderole, în  conformitate cu cererea înaintată (anexa nr.9).   Femeilor gravide,   mamelor   ce-şi  alăptează  copiii,  precum   şi condamnaţilor  eliberaţi de la muncă pe motiv de boală timp de o  lună, conform  avizului comisiei medicale, li se permite primirea  coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor suplimentare.   Obiectele şi  produsele  alimentare ce se conţin în colete,  dar  nu sînt  prevăzute  în  lista  indicată în  anexa  nr.6,  sînt  restituite persoanei  ce le-a transmis, indicîndu-se motivele înapoierii. În cazul confiscării  din colete a obiectelor, articolelor şi substanţelor, care pot  fi  folosite de condamnaţi în scopuri criminale, se efectuează  un control în modul stabilit.   Coletele destinate  condamnaţilor  transferaţi  în  alte  locuri  de recluziune   se   expediează  la  noul  loc  de  detenţie  din   contul instituţiei.  Coletele  şi banderolele destinate

condamnaţilor care  nu dispun  de  dreptul de a le primi şi care au fost transferaţi în  modul stabilit  în  închisori  pentru încălcarea  intenţionată  a  cerinţelor regimului,  precum  şi  celor eliberaţi sau  decedaţi,  sînt  returnate expeditorului prin ramburs cu menţiune "a se înapoia".   Coletele, pachetele  cu provizii şi banderolele, expediate pe adresa persoanelor  care  îşi exercută pedeapsa în închisori, precum şi  celor deţinute  în încăperi de tip celulă ale instituţiilor cu regim comun şi sever şi în celule ale instituţiilor penitenciare, nu în recepţionate.   Condamnaţilor  aflaţi  în izolatoarele desciplinare coletele  li  se înmînează după executarea termenului de pedeapsă.   Deschiderea şi   controlul  conţinutului  coletelor,  pachetelor  cu provizii  şi banderolelor se efectuează de către controlori în prezenţa destinatarului.  Banii  găsiţi  în trimiterile  poştale,  ascunşi  prin diferite  şiretlicuri,  se confiscă şi se trec în venitul  instituţiei.    Cel mult cu o lună înainte de eliberarea condamnatului, dacă acesta nu   are  la  depozit  îmbrăcăminte  şi  încălţăminte  civilă   conform anotimpului,  administraţia  instituţiei  poate primi  pentru  păstrare încălţăminte  şi îmbrăcăminte civilă venită prin poştă sau adusă direct în  instituţie,  care i se înmînează condamnatului în ziua  eliberării. Asemenea trimiteri nu se consideră colete, banderole sau pachete.   În fiecare caz de privare de dreptul de a primi colete, banderole şi pachete cu provizii, condamnatul este obligat să-şi informeze rudele cu privire  la această interdicţie şi la noile termene de întrare în acest drept.   Cu permisiunea  administraţiei instituţiei, condamnaţii, la  cerere, pot  expedia  rudelor colete şi banderole, dar cel mult două pe an.  În aceste  cazuri,  serviciul  militar verifică  conţinutul  trimiterilor, recepţionate   pentru   a  fi  expediate  destinatarului   din   contul condamnatului.  Chitanţa  de achitare a serviciilor poştale

şi  cererea condamnatului  se anexează la dosarul lui personal. Evidenţa  coletelor şi  banderolelor  expediate  rudelor  se ţine în  fişele  personale  de recepţionare  şi  expediere  a  coletelor, pachetelor  cu  provizii  şi banderolelor.  Cu  permisiunea administraţiei instituţiei,  condamnaţii pot expedia colete şi banderole şi altor persoane.   Banderolele şi  coletele, comandate de condamnaţi şi achitate de ei, nu se includ în numărul stabilit de trimiteri poştale.   În coloniile-aşezări  primirea coletelor, banderolelor şi pachetelor cu provizii nu se restricţionează şi acestea nu se supun controlului.

17. Responsabilitatea pentru integritatea coletelor şi banderolelor

   În cazul returnării  către  expeditori a coletelor  şi  banderolelor pentru  motivul ca aceştia nu au respectat asortimentul stabilit pentru trimiteri,   administraţia   instituţiilor  nu  este  responsabilă   de păstrarea   calităţii  conţinutului  lor.  Administraţia  instituţiilor asigură  păstrarea  conţinutului coletelor şi banderolelor în cazul  în care  ele  nu  au fost predate la timp destinatarilor  în  legătură  cu executarea de către aceştia a sancţiunilor desciplinare, însă nu poartă răspundere pentru alterarea lor din cauza păstrării îndelungate.

18. Modul de expediere şi primire a mandatelor poştale, scrisorilorşi telegramelor de către condamnaţi

   Condamnaţii au  dreptul  să  expedieze şi să primească  scrisori  şi telegrame  fără  restricţii.  Această corespondenţă  este  plătită  din contul expeditorului.   Expedierea şi   primirea   scrisorior  şi  telegramelor   de   către condamnaţi se efectuează numai prin administraţia intituţiei.   Pentru expedierea  scrisorilor,  pe teritoriul coloniei  în  fiecare sector  izolat  se instalează cutii poştale, care se

descid  zilnic  de către  persoanele oficiale împuternicite. În închisori şi încăperile de tip    celulă   ale   coloniilor   condamnaţii   transmit    scrisorile reprezentanţilor administraţiei, pentru a le expedia. Scrisorile se pun în  cutiile poştale sau se transmit reprezentanţilor administraţiei  în plicuri deschise.   Scrisorile condamnaţilor,   scrise  cu  cripograme,  cifre  sau   cu aplicarea  altor  semne  convenţionale, precum şi cele care  poartă  un caracter cinic sau conţin date ce nu pot fi divulgate, nu se expediează destinatarului.  Condamnatul  este  pus la curent cu  acest  fapt,  iar scrisoarea se anexează la dosarul lui personal, cu indicarea motivelor.   Condamnaţilor li se permite, în modul stabilit, să expedieze rudelor mandate poştale, iar cu permisiunea administraţiei - şi altor persoane. Transferul se achită din contul condamnaţilor.

19. Propunerile, cererile şi plîngerile condamnaţilor

   Condamnaţii îşi  formulează  propunerile, cererile şi plîngerile  în formă  scrisă sau orală. Propunerile, cererile şi plîngerile prezentate în scris se expediează destinatarului prin administraţia instituţiilor. Propunerile, cererile şi plîngerile fără semnătură nu se expediază.   Condamnatul formulează  propuneri, cereri şi plîngeri numai din nume propriu   şi   în  chestiuni  ce  îl  vizează   personal.   Prezentarea propunerilor,  cererilor şi plîngerilor colective sau din numele  altei persoane este interzisă.   Propunerile,  cererile  şi  plîngerile ce conţin  expresii  obscene, inclusiv  cu  caracter  calomniator, ce jignesc onoarea  şi  demnitatea colaboratorului  instituţiei, nu se expediează destinatarului. Asemenea scrisori  se  anexează  la dosarul personal, iar  expeditorilor  li  se aplică pedepse disciplinare.   Propunerile,  cererile  şi  plîngerile adresate organelor  de  drept superioare nu sînt supuse cenzurii şi în timp de trei zile se expediază destinatarului.

   Cererile adresate  avocatului  parlamentar nu vor fi  controlate  de administraţia  penitenciarului  şi  vor fi  transmise  adresantului  în decurs de 24 de ore.[Alin.5 în redacţia HG78/26.01.98, MO24/19.03.98 art.165]   Răspunsurile  privind rezultatul examinării propunerilor,  cererilor şi  plîngerilor  se  comunică condamnaţilor contra semnătură  cel  mult peste  72  ore  din momentul primirii lor şi se  anexează  la  dosarele personale ale petiţionarilor.   Cheltuielile  de reexpediere a corespondenţei se achită din mijloace aflate pe conturile de peculiu ale condamnaţilor. Corespondenţa primită şi  trimisă,  cu excepţia corespondenţei persoanelor care îşi  ispăşesc pedeapsa în coloniile-aşezări, se cenzurează.

20. Întrevederile condamnaţilor cu rudele şi cu alte persoane

   Conform normelor stabilite de legislaţie, condamnaţilor li se acordă întrevederi de scurtă şi de lungă durată în locuri special destinate.   Întrevederile între condamnaţii deţinuţi în diferite instituţii sînt interzise.   Întrevederile  de  scurtă durată ale condamnaţilor cu rudele  şi  cu alte  persoane  au  loc  în  prezenţa  reprezentanţilor  administraţiei instituţiilor.  Întrevederile  cu  alte  persoane se  acordă  numai  în cazurile   cînd,   după  opinia  administraţiei   instituţiei,   aceste întrevederi nu vor influenţa negativ condamnatul. În cazul refuzului de a  acorda  întrevederea, pe cererea condamnatului sau a persoanei  care doreşte  să  se  întîlnească  cu  acesta din  urmă  se  indică  motivul refuzului.   Întrevederile  de lungă durată se acordă cu dreptul de conlocuire şi numai  cu rudele apropiate, cercul cărora este determinat de ligislaţie (mama,  tata,  fratele,  sora,  bunicul,  bunica,  nepoţii,  persoanele adoptive şi cele adoptate).

   Minorilor condamnaţi  li  se acordă întrevederi de lungă  durată  cu rudele  apropiate,  iar  cu  permisiunea administraţiei -  şi  cu  alte persoane.   Administraţia  instituţiei, ca regulă, eliberează condamnaţii de  la lucru  pentru  perioada întrevederilor de lungă durată  cu  recuperarea anticipată sau ulterioară a timpului de muncă.   În cazul bolilor  epidemice, calamităţilor şi altor circumstanţe  de forţă  majoră,  care  împiedică activitatea  normală  a  instituţiilor, întrevederile  pot fi temporar anulate, despre care fapt  administraţia instituţiei este obligată să informeze rudele sosite la întrevedere.   Dacă administraţia instituţiei înştiinţează cu întîrziere persoanele care  urmează  să vină la întrevedere despre privaţiunea  sau  amînarea întrevederii   cu   condamnatul,  ea   este  obligată   să   le  acorde întrevederea.   Divizarea unei  întrevederi  în  cîteva este  interzisă.  Înlocuirea întrevederii  de lungă durată ca una de scurtă durată se permite  numai la solicitarea condamnatului.   Condamnaţilor,   la   rugăminte,  li  se  permite   să   înlocuiască întrevederile  de  lungă  durată  şi de scurtă  durată  cu  conversaţii telefonice.  Conversaţiile telefonice se acordă în cazul în care există posibilităţile  tehnice adecvate, la cererea scrisă a condamnatului  şi sub  supravegherea  administraţiei, cu o durată de pînă la  15  minute. Plata   convorbirilor  telefonice  interurbane  se  efectuează  conform tarifului în vigoare din conturile de peculiu ale condamnaţilor.   Şeful instituţiei,   ca   excepţie,  poate  permite   condamnaţilor, deţinuţi  în  izolatoarele disciplinare, încăperi de tip celulă  şi  în carceră, întrevederi de scurtă durată.   În caz de înregistrare  a căsătoriei, întrevederea de lungă  durată, precum  şi  cea  de scurtă durată, acordată cu această  ocazie,  nu  se include în numărul stabilit de întrevederi.

21. Modul de acordare şi desfăşurare a întrevederilor

   Permisul de întrevedere  se  acordă  de  şeful  instituţiei  sau  de persoana   care  îl  înlocuieşte  conform  cererii  condamnatului   sau persoanei  sosite  la întîlnire. Documentele care confirmă  identitatea celor  sosiţi  la  întîlnire, precum şi legăturile lor  de  rudenie  cu condamnaţii  sînt paşapoartele, buletinele de identitate, certificatele de naştere şi de căsătorie.   Persoanele sosite  la întîlnire sînt informate despre comportamentul condamnatului   şi   regulile  de  conduită  în  timpul   întrevederii, interdicţia  coletelor  ilegale  şi  sînt  avertizate  de  întreruperea imediată  a întrevederii, dacă vor fi observate încălcări ale regulilor stabilite.   Banii, precum  şi  obiectele  a căror utilizare  este  interzisă  în instituţie  se  predau spre păstrare contra recipisă  supraveghetorului responsabil de desfăşurarea întrevederii.   Dacă există temeiuri  suficiente  pentru  a  considera  că  persoana sosită la întrevedere intenţionează să transmită condamnatului obiecte, articole  sau substanţe, a căror păstrare în instituţie este interzisă, ori  să primească în mod ilegal de la condamnat careva materiale, şeful instituţiei  declară acestei persoane că întrevederea îi va fi  permisă numai  în cazul dacă acceptă controlul obiectelor şi îmbrăcămintei  lui înainte şi după întrevedere. În cazul depistării unor obiecte interzise ele se confiscă şi se efectuează controlul corespunzător.   Dacă persoana  sosită  la întîlnire refuză controlul  obiectelor  şi îmbrăcămintei,  întrevederea  lui de lungă durată cu  condamnatul  este interzisă, dar poate să i se permită o întrevedere de scurtă durată, în cazul în care condamnatul are dreptul la ea.   Condamnatului  i  se permite întrevederea cu cel mult două  persoane mature,  împreună cu care pot veni copiii lui minori, precum şi  rudele apropiate  care  nu  au atins vîrsta majoratului (frate,  soră,  nepot, nepoată).

   Durata întrevederilor  este stabilită de administraţia  instituţiei. În  toate cazurile, întrevederile de scurtă durată pot fi stabilite  cu durata  de la 2 pînă la 4, iar cele de lungă durată - de la 24 ore pînă la 5 zile şi nopţi, dacă persoanele în cauză nu cer termene mai mici.   Condamnaţii trebuie să se prezinte la întrevederi îmbrăcaţi îngrijit sau  în  hainele  civile  aduse de rude. Înainte  şi  după  întrevedere condamnaţii  sînt supuşi unei percheziţii amănunţite. Lor li se permite să  treacă în încăperile de întrevederi de lungă durată numai obiectele de toaletă şi de fumat.   Introducerea  în încăperile de întrevederi de scurtă durată de către persoanele  sosite  la  întrevedere cu condamnaţii a unor  produse  sau obiecte  este  interzisă.  După întrevedere este  permisă  transmiterea coletelor.   În încăperile  de  întrevederi  de  lungă durată  pot  fi  introduse produse  alimentare  (cu excepţia băututrilor alcoolice, produselor  pe bază  de alcool şi berii), îmbrăcăminte civilă pentru schimb,  inclusiv obiecte, articole şi lucruri, a căror păstrare nu este interzisă.   După întrevederea  de  lungă  durată, condamnaţilor  li  se  permite trecerea  produselor  alimentare şi obiectelor de primă  necesitate  în modul stabilit pentru colete şi pachetele cu provizii (anexa nr.6).    Discuţia la întrevederile  de scurtă durată se duce în limba  aleasă de persoanele sosite la întîlnire. Dacă nici unul dintre reprezentanţii administraţiei instituţiei sau a militarilor nu cunoaşte această limbă, pentru supravegherea discuţiei poate fi invitat un interpret sau o altă persoană (cu excepţia condamnaţilor) care posedă limba.   Încălcarea modului  stabilit  de comportare în  timpul  întrevederii implică  întreruperea imediată a ei. În acest caz, nu se acordă o  nouă întrevedere.   Condamnaţilor  ce se bucură de dreptul de a se deplasa fără escortă, întrevederile  de lungă durată le pot fi permise în afara  teritoriului instituţiei, dar sub supravegherea administraţiei.

22. Unele particularităţi ale statutului juridic al persoaneloraflate sub arest sau în aşteptarea intrării în vigoare asentinţei

   Persoanele arestate sub acuzaţie de crimă penală, dar nechemate încă în  judecată şi necondamnate, se numesc "persoane anchetate în stare de arest".   Persoanele, al  căror proces judiciar a fost încheiat, însă sentinţa judecătoriei  nu a intrat în vigoare, poartă denumirea de "deţinuţi  de recurs".   Aceste persoane  se  consideră nevinovate şi, în cosecinţă,  trebuie tratate cu nepărtinire şi umanism.   Statutul juridic al persoanelor anchetate în stare de arest, a căror sentinţă  judecătorească nu a intrat în vigoare, se deosebeşte esenţial de  statutele juridice ale tuturor categoriilor de condamnaţi. Ele sînt deţinute  separat de ceilalţi condamnaţi. Minorii anchetaţi în stare de arest sînt deţinuţi separat de cei maturi şi, în măsura posibilităţilor în  instituţii  separate.  Ei  se alimentează  din  contul  instituţiei respective  şi  nu sînt obligaţi să presteze muncă de producţie,  fiind însă  antrenaţi  la lucrările de îngrijire a încăperilor în  care  sînt deţinuţi.   La cererea deţinuţilor,  administraţia  instituţiei  le  permite  să procure prin viramemt ziare, rechizite de birou şi alte obiecte a căror păstrare  nu  este  interzisă de Codul de executare a  sancţiunilor  de drept  penal  şi  de prezentul Statut. Lor li se  oferă,  de  asemenea, posibilitatea de a împrumuta cărţi din fondul bibliotecii instituţiei.   Cu permisiunea  organelor  de  anchetă penală  şi  celor  judiciare, deţinuţii  pot  avea întrevederi de scurtă durată cu rudele  apropiate, întrevederi   care  nu  împedică  înfăptuirea  judecăţii,   respectarea cerinţelor  de  securitate şi asigurarea activităţii normale a  acestor organe   şi   a  instituţiilor.  Rudele  apropiate  le  pot   transmite îmbrăcăminte sezonieră şi articole de tutungerie.   Aceste categorii  de deţinuţi beneficiează de dreptul la consultaţii juridice   şi  de  a  transmite  avocaţilor  informaţia  confidenţială.

Întrevederile cu avocaţii au loc în încăperi speciale.

23. Întîlnirea condamnaţilor cu avocaţii

   La cererea în  scris  a condamnaţilor sau a rudelor apropiate ori  a reprezentanţilor  organismelor  publice, condamnaţilor li se  pot  fixa întîlniri   cu  avocaţii.  La  dorinţa  condamnatului  sau  avocatului, întîlnirea de desfăşoară între patru ochi.   Avocatul parlamentar   este   în  drept  să  aibă  acces  liber   la instituţiile  penitenciare,  pentru  a se întîlni  cu  condamnaţii,  de asemenea,   are   dreptul  la  audienţă  peste  rînd  la   conducătorii penitenciarelor.[Alin.2 introdus prin HG78/26.01.98, MO24/19.03.98 art.165]   Întîlnirile condamnaţilor  cu  avocaţii  nu  se  includ  în  numărul intrevederilor  stabilite de legislaţie. Numărul şi durata lor nu  sînt limitate,  însă ele au loc în timpul liber al condamnaţilor şi numai în intervalul deşteptare-stingere.   Întîlnirile se  acordă la prezentarea de către avocaţi a mandatelor, eliberate  de  serviciile  de asistenţă juridică şi a  documentelor  de identitate.

24. Stabilirea termenelor de acordare a întrevederilor şi deînmînare a coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor

   Prima întrevedere  poate  fi  acordată  condamnatului  imediat  după sosirea  lui  în  instituţie,  indiferent de faptul  cînd  a  avut  loc întrevederea  precedentă  în  locurile  prevenţiei. În  cazul  în  care condamnatul  beneficiază de dreptul la întrevederi de scurtă durată  şi de lungă durată, tipul întrevederii este ales de condamnaţi.   Următoarele întrevederi  se  acordă la expirarea perioadei egale  cu cîtul  de  la împărţirea cifrei 12 (luni) la numărul de întrevederi  de acest tip, permise condamnatului timp de un an.

   Timpul, pe parcursul   căruia  condamnaţilor  nu  li  s-au   acordat întrevederi  în  legătură cu carantina, calamităţile naturale sau  alte circumstanţe  de  forţă majoră, ce periclitează activitatea  normală  a instituţiilor,   se   include   în  termenul,   la   expirarea   căruia condamnaţilor li se pot acorda întrevederi.   Intervalul dintre  coletele,  pachetele cu provizii  şi  banderolile primite  anterior şi cele ce urmează să fie primite va fi egal cu cîtul de  la împărţirea cifrei 12 (luni) la numărul total de colete,  pachete cu  provizii  şi  banderole permise condamnatului timp de un  an  (cele primite ca măsuri stimulative nu se iau în calcul).   Condamnaţii pot  primi  colete  şi banderole imediat  ce  sosesc  în instituţie. Evidenţa   lor  se  ţine  într-un  registru  special (anexa nr.10).   Condamnaţii transferaţi  a  doua  oară  la  condiţiile  iniţiale  de deţinere,  în afară de minori, sînt privaţi de dreptul la  întrevederi, de a primi colete şi banderole.

25. Modul de confiscare de la condamnaţi a obiectelor,a căror utilizare este interzisă în instituţie, şia celor procurate pe cale nelegitimă

   Obiectele, articolele   şi   substanţele,  a  căror  utilizare   este interzisă  în  instituţie, se confiscă în momentul descoperirii  lor  la condamnaţi.   Dreptul de a  confisca obiectele interzise se acordă reprezentanţilor administraţiei sau ai subunităţii militare.[Alin.2 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]   Banii şi obiectele de valoare, descoperite la condamnaţi, se confiscă şi  se  trec  în venitul instituţiei. Produsele  alimentare,  obiectele, articolele   şi  substanţele  confiscate,  a  căror  utilizare  le  este interzisă,  dar  care  nu  se  raportă la  cele  de  valoare  (băuturile alcoolice  ş.a.), se nimicesc în prezenţa condamnatului ori se predau la depozit spre păstrare.

Această măsură se aplică şi produselor alimentare obiectelor, articolelor şi lucrurilor primite pe cale nelegitimă.   Obiectele, articolele   şi  lucrurile,  găsite  la  condamnaţi  peste asortimentul  şi  cantitatea  stabilită,  se confiscă şi  se  predau  la depozit  spre păstrare. Dacă obiectele, articolele şi lucrurile păstrate la  depozit  sînt necesare condamnaţilor şi nu depăşesc normele  fixate, ele se restituie acestora.   În fiecare caz  de  trecere  a banilor şi obiectelor  de  valoare  în venitul  instituţiei se emite o hotărîre. La depunere spre păstrare  sau nimicirea obiectelor, a căror utilizare este interzisă în instituţie, se dresează   un  proces-verbal,  care  se  notifică  condamnaţilor  contra semnătură.  Cele confiscate sînt menţionate într-un registru  de  modelul indicat în anexa nr.11 la prezentul Statut.

26. Domicilierea în afara coloniei a femeilor condamnate

   Femeile condamnate  cu vîrsta sarcinii de peste patru luni sau  celor care  au  copii în vîrsta de pînă la trei ani li se  creează  condiţiile necesare pentru executarea pedepsei în instituţia cu regim respectiv.   Autorizaţia de  a locui în afara coloniei, acordă femeilor scutite de muncă în perioada gravităţii şi naşterii, precum şi pînă la atingerea de către  copil  a  vîrstei de trei ani, se  perfectează  printr-o  decizie motivată a şefului coloniei (anexa nr.12).   Femeilor condamnate,   care   locuiesc  în  afara  coloniei,  li   se eliberează  legitimaţii de modelul stabilit în anexa nr.13 la  prezentul Statut.   Femeilor condamnate,  domiciliate  în  afara coloniei, li  se  achită integral  drepturile salariale şi li se eliberează banii de pe conturile de peculiu, precum şi lucrurile personale.

27. Deplasarea condamnaţilor fără escortă sau însoţire

   Dreptul de a   se   deplasa  fără  escortă  sau  însoţire  în   afara

instituţiei  se  acordă  condamnatului prin decizia motivată  a  şefului instituţiei (anexa nr.14).   Decizia, cu semnătura condamnatului, se anexează la dosarul acestuia. Condamnatului  i  se eliberează un permis de modelul stabilit  în  anexa nr.15.  La permis se anexează o fişă de control conform anexei nr.16  la prezentul Statut.   Înainte de eliberarea  permisului,  deţinutului i se notifică  contra semnătură  regulile şi normele de conduită a condamnatului, căruia i s-a permis  deplasarea  fără escortă sau însoţire în afara  coloniei  (anexa nr.17).   Deplasarea fără  escortă i se permite condamnatului numai în orele şi pe  itinerarul  indicate  în permis. Ora plecării condamnatului  din  şi revenirea  în zona locativă este reglementată de foaia de repartizare  a condamnatului la muncă. În unele cazuri, în funcţie de specificul muncii executate, condamnatului i se eliberează permis de ieşire din instituţie la orice oră de zi şi noapte.   Condamnaţii,  care  beneficiează  de  dreptul de a  se  deplasa  fără escortă, sînt plasaţi în încăperi de locuit separate ale coloniei sau în cămine  aflate în afara teritoriului păzit, dar în perimetrul determinat de administraţia instituţiei.   În caz de încălcare a regulilor de conduită, condamnatul prin decizia şefului de colonie, este privat de dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire  (anexa  nr.18) şi tras la răspundere disciplinară. Dreptul  de deplasare  fără escortă sau însoţire este anulat şi în cazul  schimbării specificului  muncii  condamnatului.  În aceste  situaţii  permisele  de deplasare se retrag.

28. Angajarea de personal civil în instituţia penitenciară

   În întreprinderile   şi  obiectele  de  producţie  ale  instituţiilor penitenciare  şi ale altor ministere şi departamente, unde este folosită munca  condamnaţilor,  se  admite  angajarea de  personal  civil  pentru dirijarea  nemijlocită a muncii condamnaţilor, precum şi a  muncitorilor calificaţi civili în limitele necesare pentru asigurarea desfăşurării în

bune  condiţii  a activităţii de producţie, dar cel mult 15 la sută  din numărul condamnaţilor care lucrează.   Administraţia instituţiilor ia măsuri pentru ca efectivul angajaţilor civili  să  fie  completat,  ca regulă, cu persoane de  acelaşi  sex  cu condamnaţii.   Persoanele care  lucrează împreună cu condamnaţii trebuie să respecte regulile  de comunicare cu ei, stabilite de administraţia instituţiei şi notificate   contra   semnătură.  Lor  li  se  interzice  să   transmită condamnaţilor  sau  să  primească  de la ei  produse  alimentare,  bani, corespodenţă, băuturi alcoolice, alte obiecte, articole şi substanţe. În caz  de încălcare a acestor reguli, administraţia instituţiei  interzice accesul  persoanelor vinovate la obiectele unde lucrează condamnaţii  şi soluţionează chestiunea tragerii lor la răspundere.   În scopul sporirii exigenţei faţă de condamnaţi pentru  îndeplinirea sarcinilor  stabilite  şi respectarea regimului, la toate  obiectele  de producţie  de  bază,  precum şi la grupurile de obiecte mici  se  numesc reprezentanţi ai administraţiei instituţiilor.

29. Controlul şi percheziţia condamnaţilor, încăperilor,teritoriilor zonelor locative şi obiectelor de producţie

   Controlul şi  percheziţia condamnaţilor, încăperilor,  teritoriilor zonelor locative şi  obiectelor  de  producţie ale   instituţiilor penitenciare se pot  efectua atît planic, cît şi  inopinat,  în  modul stabilit de actele normative.   În timpul controlului  şi  percheziţiei  obiectelor  de  trai  şi  de producţie  nu  se  admite deteriorarea lengeriei de pat,  lucrurilor  de purtat,  inventarului  şi altor obiecte, dacă situaţia nu  impune  acest lucru.   Controlul şi  percheziţia zonelor locative şi obiectelor de producţie se  organizează conform  unor planuri concrete.  Rezultatele  lor  sînt consemnate în procese-verbale.   În coloniile-aşezări sînt supuse controlului şi percheziţiei

căminele încăperile   cu  destinaţie  social-comunală,  obiectele  de  producţie. Periodicitatea  controalelor şi percheziţiilor este determinată de către administraţia,  care desemnează şi persoanele responsabile de efectuarea lor.

30. Accesul persoanelor la obiectele situate în locurile derecluziune

   Regimul de trecere în zonele locative ale coloniei şi la obiectele de producţie  unde  lucrează  condamnaţii se  stabileşte  de  administraţia instituţiei şi se realizează de către supraveghetori, gardă şi unităţile de carabinieri.   Persoanele care  intră  pe  teritoriul  locurilor  de  recluziune  şi obiectelor  de  producţie  unde lucrează condamnaţii nu  au  dreptul  să introducă  lucruri,  pachete, genţi şi alte obiecte. Aceste  lucruri  şi obiecte se depun la păstrare în încăperi special amenajate.   Profesorilor  şcolilor  de instruire generală, şcolilor de  pe  lîngă coloniile  de  corecţie, ai instituţiilor de instruire şi educare li  se permite să intoducă în zonă manualele necesare pentru studii.   Administraţia   instituţiilor  are  dreptul  să  efectueze  controale personale  ale  celor  care intră sau ies din teritoriile  locurilor  de recluziune şi obiectelor de producţie.   Decizia privind   controlul  personal  este  adoptată  de  şefii  sau şefii-adjuncţi  ai instituţiilor, iar în lipsa acestora - de ajutorii de serviciu  ai  şefilor  instituţiilor.  Pe  teritoriile  îndepărtate  ale obiectelor  de  producţie controlul se efectuează prin  decizia  şefului gărzii militare.   Controlul personal  şi  al lucrurilor se face de către militarii  din componenţa  gărzii  militare  pentru paza obiectelor  instituţiilor,  de către  supraveghetori,  precum şi de către alte persoane,  la  indicaţia şefilor instituţiilor.   Controlul lucrurilor  se efectiează în prezenţa posesorilor

acestora. Controlul  personal  se  operează  în prezenţa a  doi  reprezentanţi  ai administraţiei.  La obiectele de producţie îndepărtate contolul personal poate   fi  efectuat  în  prezenţa  a  doi  militari  din  unităţile  de carabinieri.   Controlul trebuie  să  fie  precedat  de  cererea  de  a  fi  predate obiectele, articolele şi substanţele, a căror procurare şi păstrare este interzisă.   Controlul personal  se face în încăperile unităţii de serviciu sau la punctul  de  control  şi  permisiune (P.C.P.) şi numai  de  persoane  de acelaşi  sex  cu cei controlaţi. Se interzice controlul simultan  a  mai multor persoane în aceeaşi încăpere.   Funcţionarii,  care  efectuează controlul personal şi al  lucrurilor, sînt  obligaţi să manifeste amabilitate faţă de persoanele controlate şi să nu admită acţiuni, care le-ar jigni demnitatea.

31. Măsuri de securitate

   În scopul prevenirii acţiunilor ilegale din partea condamnaţilor  în modul  stabilit  de  Ministerul Justiţiei, în instituţii se efectuează controale şi percheziţii,  atît  planice,  cît  şi  inopinate ale condamnaţilor,  încăperilor, teritoriilor zonelor locative şi obiectelor de producţie.   Dacă există temeiuri,  administraţia  este în drept să controleze  şi alte încăperi în care, cu permisiunea acesteia, locuiesc condamnaţi.   Făţă de condamnaţii, care opun rezistenţă colaboratorilor instituţiei au  o purtare scandaloasă sau săvîrşesc alte acte de violenţă, se admite în modul prevăzut de Codul de excutare a sancţiunilor de drept penal şi de  altele  normative ale Ministerului Justiţiei,  aplicarea  cătuşelor, mijloacelor speciale, precum şi a armei de foc.   Arma de foc ca  măsură excepţională se aplică în cazul

săvîrşirii  de către condamnaţi a unui atac, a unei acţiuni premeditate, care prezintă un  pericol  direct  pentru viaţa lucrătorilor instituţiei sau  a  altor persoane, precum şi în cazul evadării de sub strajă, dacă aceste acţiuni nu pot fi reprimate prin alte măsuri.   Faţă de femeile  condamnate,  minori  şi  persoanele  cu  handicapuri fizice, în caz de evadare, arma nu se aplică.[Alin. 1 şi 3 modificate prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]

32. Aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale

   Colaboratorii  sistemului  penitenciar sînt în drept să aplice  forţa fizică şi mijloacele speciale faţă de condamnaţi în caz de:   opunere a rezistenţei faţă de colaboratorii instituţiei;   nesupunere cerinţelor legitime ale reprezentantului administraţiei;   comportare scandaloasă;   nesupunere în grup şi participare la dezordini de masă;  capturare a ostaticilor,    ocupare   a   clădirilor,    încăperilor, construcţiilor, acăpărare a mijloacelor de transport;   atac asupra cetăţenilor, colaboratorilor sistemului penitenciar;   evadare sau comitere  a  altor  acţiuni nelegitime,  care pot  cauza prejudicii celor din jur sau lor înşile;   reţinere a persoanelor care au evadat din instituţiile penitenciare.   La aplicarea  forţei  fizice  şi  a mijloacelor  speciale  se  ia  în considerare   situaţia  creată,  caracterul  contravenţiei  şi  persoana condamnatului.   Cătuşele se aplică   condamnaţilor   numai  cu  permisiunea   şefului instituţiei,   comandantului  subunităţii  militare,  şefilor  adjuncţi, şefului serviciului de supraveghetori, ajutorului de serviciu al şefului instituţiei şi a şefului gărzii militare.

   Cătuşele se scot  la  indicaţia persoanelor care au dispus  aplicarea lor  sau  la indicaţia şefului superior, dar cel mult după două ore  din momentul încătuşării.   Faptul aplicării  cătuşelor  se  consemnează  într-un  proces-verbal. Persoanele care au admis încătuşarea nemotivată sînt trase la răspundere în modul stabilit.   Se interzice  categoric  folosirea  forţei fizice  şi  a  mijloacelor speciale  în  scopul cauzării leziunilor corporale, jignirii  demnităţii condamnatului  sau  în calitate de pedeapsă pentru  fapte  disciplinare. Fiecare  caz  de acest fel este cercetat, iar persoanele  vinovate  sînt trase la răspundere.

33. Antrenarea condamnaţilor în munca social-utilă

   Fiecare condamnat  poate să lucreze în conformitate cu capacitatea de muncă  şi  specialitatea  sa.  Invalizii de gradul I şi  II,  precum  şi bărbaţii  care au depăşit vîrsta de 60 de ani şi femeile care au depăşit vîrsta  de  55 de ani sînt antrenaţi în muncă, la dorinţa  acestora,  în conformitate cu legislaţia în vigoare.   În instituţiile  de reeducare şi instruire condamnaţii sînt antrenaţi în muncă numai la întreprinderile acestei colonii.   Este interzisă folosirea condamnaţilor:   în direcţiile, secţiile şi sectoarele instituţiei;   în statele-majore  şi în încăperile subunităţilor militare în care se află efectivul, armamentul şi documentaţia;   la lucrările cu aparatele de multiplicare, tehnica de radiotelegrafie şi  telefonie  (cu excepţia montorilor de linie, care sînt  asistaţi  de reprezentanţi ai administraţiei);   în calitate de  vînzători, contabili-operaţionişti, casieri, şefi  ai depozitelor  alimentare, de îmbrăcăminte, de utilaj complicat şi de mare valoare;   la lucrările    legate   de   evidenţa,   păstrarea   şi   eliberarea medicamentelor, precum şi a substanţelor explozibile şi toxice;   în calitate de  fotografi, protezişti dentari, şoferi de autoturizme, maşini  operative  şi  motociclete, iar în închisori - şoferi  de  toate tipurile de transport;

   în funcţiile în care au ca subalterni angajaţi civili;   la punctele de recepţie şi control al calităţii producţiei.   Este interzisă  antrenarea condamnaţilor în funcţii de gestionari  şi contabili-calculatori,  dacă  ei execută pedepse pentru  delapidări  din avutul  statului,  abuz  de  putere, luare de  mită,  precum  şi  pentru tîlhărie,  jaf,  furturi,  falsificări, escrocherii,  în  cazurile  cînd aceste delicte constituie atentate la averea proprietarului.

34. Avansarea în contul viitorului salariu şi indemnizaţiile

   Condamnaţilor  sosiţi din izolatoarele de anchetă penală sau din alte instituţii  li  se  permite în prima lună de lucru, pînă  la  calcularea salariului,  cu condiţia că au o atitudine conştiincioasă faţă de  muncă şi  nu încalcă regimul de deţinere, să procure la magazinele instituţiei produse   alimentare   şi  obiecte  de  primă  necesitate,  din   contul mijloacelor,  de la conturile lor de peculiu. Dacă nu dispun de asemenea mijloace, li se poate acorda un avans în contul salariului viitor.   În caz de necesitate,    administraţia   coloniilor-aşezări    acordă condamnaţilor un avans în mărime de 50 la sută din salariul mediu lunar. Dreptul  de  folosire  a mijloacelor de la conturile de  peculiu  şi  de atribuire a avansului se acordă de şeful instituţiei la cererea scrisă a condamnaţilor.

35. Deservirea socială a instituţiilor

   Condamnaţii,  în  special  cei  cu capacităţi limitate  de  muncă  şi caracteristici pozitive, pot fi atraşi la lucrurile de deservire socială a instituţiilor.   În închisori  deservirea  socială în interiorul zonelor  locative  se efectuează  de  către condamnaţi din rîndurile recidiviştelor extrem  de periculoşi,  transferaţi în modul stabilit din încăperile de tip  celulă în încăperi obişnuite de locuit.   În afara penitenciarelor   lucrările   de  îngrijire   şi   amenajare (aprovizionarea  

cu  apă  şi  combustibil,  lucrările  pregătitoare  la obiectele de producţie ş.a.) sînt prestate de către condamnaţii care îşi execută  pedeapsa în colonii cu alte tipuri de regim. Aceşti  condamnaţi locuiesc  separat,  în zone izolate, cu deservirea  social-culturală  şi medicală corespunzătoare.   Pentru deservirea  socială a închisorilor şi izolatoarelor de anchetă penală se aleg persoane dintre condamnaţii repartizaţi pentru executarea pedepsei  în coloniile cu regim comun şi regim sever. Scoaterea  acestor condamnaţi  la  muncă  în  afara închisorilor se  efectuează  numai  sub escortă  şi  doar în cazuri excepţionale. Condamnaţii nominaţizaţi  sînt antrenaţi   în   muncă  de  aprovizionare  materială  şi   amenajare   a închisorilor,  precum  şi la menţinerea clădirilor şi construcţiilor  în stare tehnică adecvată.   Numărul condamnaţilor,  lăsaţi  în  închisori pentru deservirea  lor socială, nu poate depăşi 7 la sută din limita stabilită.

36. Criteriul de selectare a condamnaţilor pentru executarealucrărilor de deservire socială

   Selectarea condamnaţilor  pentru  executarea lucrărilor de  deservire socială a instituţiilor, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de maistru brigadier,   distribuitor  al  comenzilor  de  lucru,  planton,  planton superior,  paznic  se  efectuează  de şefii  serviciilor  respective  în coordonare  cu  unităţile operative. La desemnarea condamnaţilor  pentru deservirea  socială  a închisorilor şi izolatoarelor de  anchetă  penală este necesar acordul lor în scris. Desemnarea condamnaţilor în funcţiile sus-numite  se  legalizează prin ordine ale şefilor  instituţiilor,  iar extrasele   din   acestea   se  anexează  la  dosarele   personale   ale condamnaţilor.   Condamnaţii repartizaţi la executarea lucrărilor de deservire socială formează,  de  regulă, un detaşament. Îndatoririle lor se  determină  de şefii serviciilor respective.

37. Antrenarea în muncă a condamnaţilor din coloniile-aşezări

   Condamnaţii care  îşi  execută  pedeapsa  în  coloniile-aşezări  sînt antrenaţi  în  muncă atît la întreprinderile acestor colonii, cît şi  la obiectele  de  producţie  ale celorlalte ministere şi  departamente,  cu asigurarea supravegherii cuvenite a comportării lor.   În unele cazuri,  cu permisiunea şefului coloniei-aşezare, se  admite antrenarea  în  muncă  a condamnaţilor în afara  teritoriului  coloniei-aşezare, cu condiţia readucerii lor zilnice în colonia-aşezare.

38. Folosirea muncii condamnaţilor în închisori

   Persoanele care  execută pedepse privative de libertate sub formă  de închisoare  sînt  antrenate  în  munci  numai  în  întreprinderi  şi  în interiorul  închisorii.  Scoaterea condamnaţilor, care execută  pedeapsa închisorii, la lucru în afara închisorilor este interzisă. Atelierele de producţie  din închisori sînt amplasate în încăperi izolate în  limitele zonei  păzite. Ricidiviştii extrem de periculoşi şi condamnaţii,  cărora măsura excepţională le-a fost înlocuită pe calea graţierii sau amnistiei cu privaţiunea de libertate, precum şi persoanele condamnate la detenţie pe  viaţă  sînt repartizaţi la lucru în ateliere special  amenajate.  În aceste  ateliere  se  instalează  mijloace de pază  suplimentară  şi  se asigură  izolarea  strictă  a  persoanelor  indicate,  astfel  încît  în perioada  de lucru să nu poată intra în contract cu alţi condamnaţi.  La ieşirea din ateliere şi camere condamnaţii sînt supuşi percheziţiei, iar încăperile - controlului.[Alin. 1 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]   În caz de necesitate,  administraţia  poate atrage condamnaţii,  care execută pedeapsa închisorii, la lucrările de reparaţii şi construcţii pe teritoriul  închisorii,  cu condiţia asigurării izolării lor stricte  de condamnaţii  lăsaţi în închisori

pentru deservirea socială.  Condamnaţii care  execută pedeapsa închisorii nu pot fi utilizaţi la nici un fel  de lucrări de gospodărie în blocurile de regim şi pe teritoriul închisorii.   În situaţia în  care condamnaţii nu pot fi utilizaţi în atelierele de producţie,  ei  pot  fi  antrenaţi în muncă în  celule,  cu  respectarea cerinţelor normelor sanitare şi regulilor de producţie a muncii.   Munca condamnaţilor în închisoare se organizează astfel, încît să fie asigurată izolarea strictă a diferitelor categorii de condamnaţi.

39. Calcularea salariului condamnaţilor

   În colonii şi  închisori  la conturile de peculiu  ale  condamnaţilor care  nu  încalcă regimul şi îndeplinesc sarcinile de lucru se  virează, indiferent  de suma reţinerilor, cel puţin 20 la sută, iar la  conturile de  peculiu ale invalizilor de gradul I şi Ii, care nu încalcă regimul - cel  puţin  50 la sută din salariul lunar calculat. În  instituţiile  de reeducare şi instruire la conturile de peculiu ale condamnaţilor care nu încalcă regimul se virează, indiferent de suma reţinerilor, cel puţin 50 la sută din salariul lunar calculat.   Persoanelor care îşi execută pedeapsa în coloniile-aşezări, precum şi femeilor  condamnate,  cărora  li  se permite  să  locuiească  în  afara coloniei, indiferent de suma reţinerilor, li se plăteşte cel puţin 50 la sută din totalul cîştigului.   Sînt considerate  persoane ce nu încalcă regimul condamnaţii  cărora, în luna pentru care se calculează salariul, nu li s-au aplicat sancţiuni disciplinare.

40. Munca educativă cu condamnaţii

   În instituţiile  penitenciare munca de educaţie a condamnaţilor  este direcţionată   spre   familiarizarea  lor  cu  valorile   general-umane, respectarea  legii,  cultivarea  deprinderilor  social-utile,  ridicarea construcţiei  şi nivelului lor cultural. Munca educativă

cu  condamnaţii este  organizată  de  administraţia  instituţiei şi  are  un  scop  bine determinat  -  corijarea  condamnaţilor. Formele principale  ale  muncii educative cu persoanele private de libertate sînt:   respectarea normelor de comportare şi a regimului de detenţie;   activitatea de muncă;   educarea conştiinţei de drept;   munca de agitaţie şi lămurire;   activitatea culturală şi sportivă de masă;   munca de profilaxie individuală, care se efectuează în baza studierii persoanei  condamnatului,  ţinîndu-se cont de crima  sîvărşită,  vîrsta, studiile,  specialitatea,  confesiunea  şi de alte  particularităţi  ale acestuia.   Munca educativă  cu  persoanele  private de libertate  se  efectuează diferenţiat,  în funcţie de tipul instituţiei penitenciare şi de regimul stabilit.   În închisori  şi  încăperile  de  tip  celulă  munca  educativă  este efectuată în camere.   În scopul valorificării iniţiativelor utile, cultivării deprinderilor colectiviste,  în rîndurile contingentului special se crează organizaţii de  iniţiativă,  constituite  din  condamnaţi care şi-au  făcut  o  bună reputaţie.

41. Influenţa opiniei publice asupra condamnaţilor

   Formaţiunile  publice ale cetăţenilor, înfiinţate pe bază de interese comune, concepţii politice şi confesiuni, nivelul cultural şi preferinţe în  domeniul  artei, precum şi consiliile detaşamentelor  şi  coloniilor constituie   o  modalitate  de  influenţare  individuală  educativă   şi profilactică a condamnaţilor.   Mijloacele principale  de influenţare a condamnaţilor de către opinia publică  sînt:  întîlnirile  cu contingentul,  desfăşurarea  ritualurior religioase,  citirea lecţiilor, demonstrarea filmelor de cinematograf şi video,  prezentarea concertelor, organizarea disputelor şi

conferinţelor etc.   Formaţiunile   publice  pot  înainta  administraţiilor  instituţiilor demersuri privind stimularea sau pedepsirea disciplinară a condamnaţilor modificarea  condiţiilor  de  ispăşire a pedepsei, precum  şi  acordarea ajutorului  la  plasarea lor în cîmpul muncii şi la  aranjarea  traiului după ispăşirea pedepsei.   Un mijloc important  de inflienţare a condamnaţilor sînt  referinţele formaţiunilor   publice  în  mijloacele  mass-media  privind  viaţa   şi activitatea contingentului special în instituţiile penitenciare.

42. Instruirea profesională a condamnaţilor

   În conformitate   cu   articolul  90  al  Codului  de   executare   a sancţiunilor  de drept penal, condamnaţilor li se oferă posibilitatea de a căpăta profesii de muncitori. Pentru susţinerea examenelor condamnaţii sînt  eliberaţi  de la lucru în modul prevăzut de legislaţia muncii.  În această perioadă lor nu li se plăteşte salariu.   Instruirea profesională   a   contingentului  special   în   diferite specialităţi  muncitoreşti  şi  conexe este organizată  în  locurile  de recluziune  în scopul pregătirii teoretice a condamnaţilor şi cultivării deprinderilor  practice în profesia obţinută, precum şi pentru protecţia social-juridică   a  condamnaţilor  după  eliberarea  din   instituţiile penitenciare  şi  plasarea lor ulterioară în cîmpul muncii  în  economia naţională a republicii.   Alegerea profesiei  se efectuează de către condamnaţi şi este absolut benevolă.   Instruirea în  specialităţile  muncitoreşti este un proces  continiu, care  oferă condamnaţilor fără specialitate posibilitatea de a o căpăta, precum  şi  de a asimila în perioada executării pedepsei în locurile  de recluziune  cîteva  specialităţi  conexe. În  acest  scop  administraţia instituţiei  asigură condamnaţii cu încăperi speciale, cu baza materială

adecvată,  literatură  ştiinţifică  şi tehnică, precum şi  cu  cadre  de calificare  înaltă.  Este permisă folosirea în calitate de  profesori  a specialiştilor din economia naţională şi a colaboratorilor instituţiilor penitenciare pe baza contractuală.   Condamnaţii minori,   deţinuţi   în  instituţiile  de  reeducare   şi instruire,  le  este  asigurată posibilitatea de a căpăta  studii  medii generale.

43. Transmisiunile televizate şi radiofonice în instituţiilepenitenciare

   Încăperile de  locuit, cluburile, bibliotecile, camerele pentru muncă educativă, încăperile de tip celulă în colonii, celulele izolatoarele de anchetă  penală,  camerele  de închisori şi saloanele  din  instituţiile curative  sînt radioficate. În coloniile cu regim comun şi cele cu regim sever,  în  instituţiile  de  reeducare şi  instruire,  izolatoarele  de anchetă  penală  şi  în  închisorile  pentru  condamnaţii  antrenaţi  în deservirea socială pot fi instalate televizoare dotate cu dispozitive de comandă  centralizată. Timpul de vizionare a emisiunilor televizate este determinat de regimul zilei, durata vizionării limitîndu-se în zilele de muncă  pînă la 6 ore, iar în zilele de odihnă şi de sărbătoare - pînă la 8 ore.   Centrele de radiodifuziune se amplasează în afara instituţiei sau în încăperi, în care accesul condamnaţilor este interzis.

44. Confesiunea condamnaţilor aflaţi în locurile de recluziune

   Condamnaţilor  li  se  permite să profeseze orice religie sau  să  nu profeseze nici una.   Administraţia   instituţiei  pune  la  dispoziţia  credincioşilor   o încăpere specială şi le creează condiţiile necesare pentru întrevederile cu clericii şi desfăşurarea ritualurilor. Condamnaţilor li se permite să folosească   scripturile   religioase,  să  primească   literatură,   să corespondeze  cu adepţii lor de idei, să se întîlnească şi să desfăşoare ritualuri religioase în timpul rezervat pentru aceasta.

45. Activitatea de bibliotecă în instituţii

   Condamnaţii au  acces la literatura şi presa periodică din biblioteca instituţiei.  Scimbarea  cărţilor  în penitenciare,  încăperile  de  tip celulă,  celulile din coloniile cu regim sever se efectuează cel puţin o dată la 10 zile.   Condamnaţii sînt  asiguraţi cu ziare reieşind din raportul un ziar la 100  persoane. În colonii şi închisori la fiecare cameră revine un ziar. Dacă  în cameră sînt deţuniţi 20 de condamnaţi, li se repartizează  încă un ziar.   Abonarea individuală  a  condamnaţilor la presa periodică se face  în mod benevol şi este organizată de administraţia instituţiilor.

46. Activitatea artistică de amatori în instituţii

   În instituţii  pot  fi organizate cercuri artistice de  amatori,  ale căror reprezentaţii se desfăşoară în cadrul instituţiei respective.   Administraţia  este în drept să permită, la rugămintea condamnaţilor, organizarea concertelor cu plată din contul acestora.

47. Proiectarea filmelor de cinematograf în instituţii

   În instituţii se organizează proiectarea filmelor de cinematograf. În coloniile-aşezări filmele se proiectează contra plată.   În coloniile cu regim comun şi cu regim sever, precum şi în închisori pentru  persoanele  lăsate  să  îndeplinească lucrări  de  îngrijire  şi amenajare filmele se demonstrează o dată pe săptămînă.   Restricţiile cantitative nu se extind asupra filmelor de scurt metraj didactice, documentare şi de popularizare a ştiinţei.   Suplimentar la  normele  stabilite de prezentul paragraf, se  permite proiectarea filmelor de cinematograf în zilele de sărbătoare.

   Pentru persoanele  deţinute în izolatoare disciplinare, în încăperile de  tip  celulă  ale  coloniilor cu regim comun şi cu  regim  sever,  în celulele instituţiilor penitenciare, în carcere şi în închisori cu regim sever proiectarea filmelor este interzisă.

48. Practicarea jocurilor de masă în instituţii

   Administraţia  instituţiilor pune la dispoziţia condamnaţilor  jocuri de masă în conformitate cu normele stabilite.   Condamnaţilor li se poate permite folosirea propriilor figuri de şah, şaşte,  domino,  narde, mingi, rachete şi mingi de badminton. În  aceste scopuri  pe teritoriul fiecărei instituţii se amenajează locuri speciale şi terenuri sportive.

49. Amplasarea condamnaţilor şi asigurarea lor materială şi socială

   Teritoriul coloniei  se  împarte în sectoare locale, izolate unul  de altul,  astfel încît în fiecare din ele să fie deţinuţi cel mult 250-300 condamnaţi.   În instituţii există două zone izolate: locativă şi de producţie.    Pe teritoriul instituţiei se amenajează o clădire izolată cu încăperi de  tip  celulă, izolator disciplinar, încăpere de carantină şi  unitate medicinală.   Persoanele care  îşi exercită pedeapsa în coloniile-aşezări cu  regim comun  şi  regim sever, în încăperi obişnuite de locuit ale  sectoarelor locale  şi  în  coloniile-aşezări  sînt  amplasate  în  cămine.  Fiecare condamnat  este  asigurat  cu un loc individual de dormit,  pe  care  se fixează o placă ce indică numele şi prenumele condamnatului.   Căminele din  coloniile  cu  regim comun şi  regim  sever,  destinate contingentului  special,  transferat  din încăperile de  tip  celulă  în încăperi  obişnuite  de locuit, şi din coloniile-aşezări se  asigură  cu obiecte  de  inventar  potrivit  normelor

stabilite în  anexa  nr.19  la prezentul Statut.   Conform acestor  norme sînt asigurate şi căminele sau celulele pentru condamnaţii  rămaşi  în  închisori  pentru  îndeplinirea  lucrărilor  de îngrigire şi amenjare.   Persoanele care  îşi  exercită pedeapsa în închisori sînt  cazate  în celule.   Celulele din  închisori şi încăperile de tip celulă din colonii  sînt asigurate  cu  obiecte de inventar conform normelor stabilite  în  anexa nr.20 la prezentul Statut.   Izolatoarele   disciplinare  şi  carcerele  sînt  utilate  cu  paturi rabatabile,  care  se  închuie cu lacăt ziua, cu taburete  după  numărul deţinuţilor   şi  cu  masă,  fixată  bine  de  podea.  Pentru  păstrarea articolelor de toaletă în celule se instalează poliţe suspendate.   Pe timp de iarnă în încăperile de locuit ale instituţiei se menţine o temperatură de plus 18-20grade.   Condamnaţii sînt  asiguraţi, contra plată, cu hrană caldă de 3 ori pe zi,  cu  îmbrăcăminte, lenjerie de corp şi încălţăminte, precum  şi,  cu lengerie  de pat, conform normelor stabilite. În zilele de odihnă şi  de sărbătoare  condamnaţilor  li  se  permite să poarte  haine  civile  (cu permisiunea administraţiei).   Costul bunurilor  materiale  şi  a  lenjeriei de pat  se  reţine  din salariul condamnaţilor. La dorinţa acestora, preţul celor indicate poate fi  achitat integral sau parţial din mijloacele aflate la conturile  lor de  peculiu  sau  din  contul  rudelor.  După  achitarea  lor,  bunurile recepţionate trec în posesia condamnaţilor.   Invalizilor de   gradul   I  şi  II  îmbrăcămintea,   albiturile   şi încălţămintea   li   se  acordă  gratuit.  Repararea  îmbrăcămintei   şi încălţămintei  condamnaţilor se efectuează în atelierele  instituţiilor, gratuit.   Comandanţii deţinuţi   în   coloniile-aşezări  îşi   procură   hrana, albiturile şi bunurile materiale contra numerar. Serviciile comunale, de trai şi social-culturale se achită pe baze generale.   Condamnaţii aflaţi  

la  tratament  în  spitale  şi  staţionare  sînt  asiguraţi  cu  hrană  conform normelor  stabilite.  Compensaţii  băneşti pentru hrană nu li se alocă.   Copiii femeilor    condamnate,   care   îşi   execută   pedeapsa   în coloniile-aşezări, pînă la vîrsta de trei an i sînt asiguraţi cu hrană şi cu  cele necesare conform normelor stabilite pentru copiii din casele de copii.

50. Asigurarea materială a femeilor condamnate, domiciliateîn afara coloniei, şi a copiilor acestora în vîrstă depînă la trei ani

   Femeile condamnate,  care  locuiesc  în  afara  coloniei,  şi  copiii acestora,  în vîrstă de pînă la 3 ani sînt asiguraţi cu hrană şi cu cele necesare  conform normelor stabilite pentru femeile gravide, mamele care alăptează şi pentru copiii aflaţi în casele de copii.   La expirarea  concediului  postnatal, administraţia  coloniei  acordă ajutor   femeilor  domiciliate  în  afara  coloniei,  le  angajează   în întreprinderile  instituţiei sau la obiectele de contractant în locurile de dislocare a instituţiei.   Administraţia coloniei acordă sprijin femeilor condamnate la plasarea copiilor  în  creşe  ce  aparţin  organelor  de  ocrotire  a  sănătăţii, instituţiilor sau altor organizaţii teritoriale.

51. Asistenţa medicală a condamnaţilor

   În instituţii se efectuează:   examenul clinic  şi  supravegherea condamnaţilor în scopul  aplicării terapiei raţionale şi determinării capacităţii lor de muncă;   tratamentul ambulatoriu şi în staţionar, somatic şi specializat, prin metodele  şi  mijloacele recomandate de

indicaţiile  instructiv-metodice ale Ministerului Sănătăţii.   Persoanele primite  în  instituţii  sînt supuse  examenului  medical. Rezultatele  examenului, care conţin date privind starea lor psihică  şi somatică, se înregistrează în fişa de consultaţie.   La primirea condamnaţilor  în  instituţie  se efectuează  un  control medical  pentru  a descoperi tatuajul. Controalele se repetă  cel  puţin odată  la 6 luni, întocmindu-se un certificat ce se anexează la  dosarul personal al condamnatului.   Condamnaţii care  suferă  de  boli sau deficienţe psihice se  iau  la evidenţă  şi  se  tratează  în instituţiile  curative  specializate  sub supravegherea strictă a medicilor.   Procedura trimiterii   condamnaţilor  în  instiuţiile  curative   ale organelor  teritoriale  de  ocrotire  a sănătăţii  este  determinată  de îndrumarul   privind  asistenţa  medicală  a  persoanelor  deţinute   în izolatoarele de anchetă penală şi în instituţiile Ministerului Justiţiei.[Alin. modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]   Pentru a preîntîmpina   vehicularea   maladiilor  contagioase,   toţi condamnaţii  sosiţi în instituţie, după igienizare şi controlul  medical complex,  sînt  amplasaţi  în încăperi speciale  izolate  de  carantină. Carantina  de  profilaxie durează cel puţin 15 zile, apoi  se  suspendă, dacă  în  această perioadă printre cei carantinizaţi nu  s-au  constatat bolnavi   de   maladii  contagioase.  După   identificarea   persoanelor suspectate   sau   a  bolnavilor  contagioşi,  termenul  carantinei   se prelungeşte  respectiv.  În acest caz curgerea noului termen începe  din ziua izolării ultimului bolnav.

52. Respectarea regulilor sanitaro-igienice şi antiepidemiceîn instituţii

   În instituţii   se   asigură   îndeplinirea   strictă   a   regulilor sanitaro-ingienice  şi  antiepidemice  stabilite.

Persoanele  sosite  în instituţii  sînt supuse igienizării complexe, care constă, de exemplu la bărbaţi,   în  tunsul  părului  (de  pe  cap,  barbă,  de  subsuori,   a mustăţilor). Cel puţin o dată în 7 zile pentru condamnaţi se organizează baia,  cu  schimbarea obligatorie a lenjeriei de corp şi de pat, iar  în cazurile   necesare  -  tunsul.  Periodic  se  efectuează  desinfectarea încăperilor  de  locuit,  social-comunale, depozitelor.  Este  asigurată funcţionarea  ritmică a ospătăriilor, uscătoriilor, frizeriilor şi altor obiecte de menire social-comunală.   În instituţiile   penitenciare,  tuturor  condamnaţilor  deţinuţi  în izolatoarele  disciplinare  şi  încăperile de tip celulă  li  se  acordă plimbări  zilnice  cu  durata de o oră, iar celor ce lucrează  în  afara încăperilor  -  plimbări  cu  aceeaşi  durată  în  zilele  nelucrătoare. Persoanele  bolnave  de tuberculoză beneficiază de plimbări  zilnice  cu durata de 2 ore.   Bărbaţilor condamnaţi  li se permite să poarte frizură scurtă. Tunsul pînă  la piele se efectuează numai în cazurile instalării  condamnatului în  izolatoarele  disciplinare, încăperile de tip celulă şi  în  celule. Dacă  pînă  la eliberarea condamnatului au mai rămas două  luni,  tunsul pînă la piele ca pedeapsă este interzis.

53. Modul de instalare şi condiţiile de întreţinere a condamnaţilorîn instituţiile curative din locurile de recluziune

   În instituţiile  curative  din locurile de recluziune sînt  deţinuţi, izolat  de  alte categorii de condamnaţi, numai recidiviştii  extrem  de periculoşi,  persoanele  a  căror pedeapsă capitală a fost  comutată  cu privaţiune  de  libertate datorită graţierii sau amnistierii, precum  şi persoanele  condamnate la detenţie pe viaţă şi condamnaţii pentru  crime de  stat  extrem  de  periculoase. Aceşti

condamnaţi  sînt  deţinuţi  în saloane  special repartizate în atare scop şi utilate conform profilului (tipului) închisorilor. De asemenea, sînt deţinuţi separat minorii.[Alin. 1 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]   Femeile sînt întreţinute separat de bărbaţi.   Condamnaţilor,  deţinuţi  în  instituţiile curative, li  se  permite, indiferent  de  tipul regimului şi de termenul ispăşit de  pedeapsă,  să procure  produse alimentare şi obiecte de primă necesitate în  magazinul instituţiei  pe mijloacele băneşti, aflate pe conturile lor de  peculiu, precum şi să primească colete şi pachete cu provizii fără nici un fel de restricţii.   Condamnaţilor  aflaţi  în  instituţiile  curative  nu  li  se  acordă întrevederi  de  lungă  durată, ci numai întrevederi de  scurtă  durată. Întrevederile   de   scurtă   durată  sînt  acordate  de   către   şefii instituţiilor  curative  conform  normelor,  stabilite  pentru  tipurile corespunzătoare de instituţii.   În caz de deces,    îmbolnăvire   gravă   care   periclitează   viaţa condamnatului,  de  rănire  sau mutilare a acestuia,  şeful  instituţiei anunţă rudele apropiate şi le acordă posibilitatea de a-l vedea. O atare vizită nu se include în numărul de întrevederi.   Dacă condamnaţii   sînt  transferaţi  în  instituţiile  curative  din izolatoarele disciplinare sau în încăperile de tip celulă ale coloniilor cu  regim  comun  şi sever, precum şi din încăperile de tip  celulă  ale instituţiilor  penitenciare, carcere ori din închisorile cu regim  sever în  legătură  cu  automutilarea sau simularea  vreunei  maladii,  timpul aflării  lor  în  instituţia  curativă  nu se  include  în  termenul  de executare a sancţiunii disciplinare.   În instituţiile curative care au în structura lor secţii (saloane) de psihiatrie  şi infecţioase, se stabileşte un regim care asigură izolarea bolnavilor,  inclusiv supravegherea susţinută a comportamentului tuturor categoriilor de condamnaţi.

   În conformitate  cu  legislaţia în vigoare, bolnavii de alcoolism  şi narcomanie,   condamnaţi   la  privaţiune  de  libertate,  sînt   supuşi tratamentului coercitiv în timpul executării pedepsei.

54. Modul şi condiţiile de întreţinere a condamnaţilor bolnavide tuberculoză de gradele I şi II ale evidenţei dispensarizateîn penitenciarele cu drepturi de instituţii curative

   Regimul intern  al penitenciarelor cu drepturi de instituţii curative include  pe lîngă măsurile educative, de culturalizare şi de altă natură şi   proceduri  de  tratament.  Controlul  prezenţei  condamnaţilor   se efectuează  prin numărarea condamnaţilor şi apelul pe numele de  familie de  cel  puţin  2 ori în 24 ore. Pe timp nefavorabil şi  cu  temperaturi scăzute, apelurile se fac numai în încăperi.   În lipsa preparatelor   antituberculoase   necesare,   ele   pot   fi recepţionate   de  la  rude,  cu  permisiunea  serviciului  medical   al instituţei.  Preparatele recepţionate sînt ţinute în unitatea  medicală, păstrarea   lor   de  către  bolnavi  fiind   interzisă.   Administrarea preparatelor  de  către  condamnaţi  se  efectuează  numai  în  prezenţa lucrătorului medical.   Întrevederile  de  lungă durată se acordă conform normelor  stabilite pentru tipul regimului corespunzător al instituţiei. La întrevederile de lungă  durată copiii minori se admit numai în absenţa contraindicaţiilor medicale  la  condamnaţii  în  cauză. Plecările  de  scurtă  durată  ale condamnaţilor,  prevăzute în modul stabilit, se admit numai cu  condiţia radierii acestora din listele evidenţei bacilare.   Munca condamnaţilor  se organizează în conformitate cu  recomandările organelor   ocrotirii   sănătăţii   şi  ale   serviciului   medical   al Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.[Alin.4 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97

art.461]   În rest, prevederile  prezentului  statut se extind  integral  asupra persoanelor  bolnave de tuberculoză de gradele 1 şi 2, luate la evidenţa dispensarizată,  ca  şi în cazul celorlaţi condamnaţi  din  instituţiile curative.

55. Responsabilitatea persoanelor ce încalcă disciplina îninstituţiile curative din locurile de recluziune

   Condamnaţii care  încalcă  disciplina  în instituţiile  curative  din locurile  de recluziune poartă răspunderea deplină stabilită de lege, cu excepţia sancţionării lor prin transfer în încăperi de tip celulă sau în celulă,  iar  dacă  sînt amplasaţi în izolatoare disciplinare,  ei  sînt asiguraţi  cu  lenjerie de pat, primesc hrană conform  normei  stabilite pentru spital şi dispun de dreptul la plimbare zilnică cu durata de pînă la 2 ore.   Izolatoarele  disciplinare ale instituţiilor curative din locurile de recluziune   se   amenajează  conform  cerinţelor  paragrafului  57   al prezentului Statut.   Condamnaţii care  violează  fraudulos şi sistematic  disciplina  sînt externaţi  din  instituţia curativă şi transferaţi la locul de  deţinere numai  în  cazurile  în  care aceste acţiuni  nu  sînt  susceptibile  să pericliteze viaţa şi sănătatea bolnavului sau ale celor ce îl înconjoară.

56. Transferul condamnatului din motive de securitate

   La apariţia vreunui  pericol pentru viaţa şi sănătatea  condamnatului sau  a  pericolului  săvîrşirii de către alţi condamnaţi  a  unei  crime împotriva  personalităţii condamnatului, reprezentanţii  administraţiei, la  cererea  condamnatului,  sînt obligaţi să ia măsuri  urgente  pentru transferarea   acestuia   într-un   loc  sigur  şi   pentru   lichidarea circumstanţelor  ce-i pun în pericol viaţa şi sănătatea. În atare cazuri

condamnatul,  fiind  deja  izolat, prezintă o cerere  în  scris,  datele căreia se verifică, şi abia apoi se aplică măsurile de rigoare.   În aceste scopuri  pot  fi folosite, pe lîngă diverse alte  încăperi, camerele  izolatoarelor, izolatoarele disciplinare şi încăperile de  tip celulă.  Transferul unei asemenea persoane în cameră se efectuează  prin decizia  şefului instituţiei pe un termen ce nu depăşeşte 30 de zile. În cazuri excepţionale, ajutorul de serviciu al şefului instituţiei este în drept  să  dispună  acest transfer pînă la apariţia şefului,  dar  pe  o durată  de  cel mult 24 ore, conform anexei nr.21 la  prezentul  Statut. Dacă  este  necesar, termenul de deţinere în celulă poate  fi  prelungit pînă   la  30  zile  şi  nopţi,  cu  consimţămîntul  procurorului,  care supraveghează   respectarea  legilor  în  instituţia  dată.   Transferul condamnatului  în  celulă  din  motivele indicate de  securitate  nu  se consideră pedeapsă.   Restricţiile,   prevăzute  de  prezentul  Statut  pentru   transferul disciplinar  în  izolatoare şi celule, în cazul dat nu se extind  asupra condamnatului transferat din motive de securitate personală.

57. Condiţiile de deţinere a condamnaţilor în izolatoaredisciplinare şi în carcere

   Decizia cu privire  la  deţinerea în izolatoare disciplinare  sau  în carcere  este adusă la cunoştinţa condamnaţilor de către persoanele care le   aplică  această  sancţiune  sau,  din  numele  şefului  instituţiei respective,  de către ajutorul de serviciu al şefului subunităţii, fiind formulată potrivit anexei nr.22 la prezentul Statut.   Condamnaţilor li se permite să-şi ia în izolatoarele disciplinare sau în  carcere  obiectele lor personale şi anume şervetul, săpunul,  pasta, praful şi periuţa de dinţi, presa periodică, scrisorile, telegramele, cu excepţia ţigărilor şi a chibritilor.   La transferarea în izolatoare disciplinare sau în carcere condamnaţii sînt   supuşi  

unei  percheziţii  minuţioase.  Condamnaţii  aflaţi   în izolatoare disciplinare şi carcere, nu au dreptul la întrevederi, colete pachete  cu  provizii şi banderole, nu li se permite să procure  produse alimentare  şi  obiecte  de  primă necesitate şi  să  practice  jocurile sportive de masă.   Salariul condamnaţilor   se   calculează  reieşind  din  volumul   şi calitatea muncii prestate.   Condamnaţii,  deţinuţi  în izolatoare disciplinare sau carcere,  sînt supuşi  unei tratări sanitare (spălatul în baie, bărbieritul şi frezarea deţinutului),  separat de restul condamnaţilor. Celulele din  izolatorul desciplinar  şi carcere sînt dereticate de către persoanele deţinute  în ele, conform rîndului.   Persoanele, care  violează regimul izolatoarelor disciplinare sau  al carcerelor, li se aplică sancţiunile legale prevăzute pentru încălcările săvîrşite.   Condamnaţilor,  deţinuţi  în  izolatoare disciplinare, li  se  acordă îmbrăcăminte  călduroasă  numai cînd sînt scoşi la lucru şi în  cazurile cînd temperatura încăperilor este mai joasă de 18 grade.   Linjeria de pat li se eliberează numai pentru timpul somnului. Aceşti condamnaţi sînt privaţi de dreptul la plimbare.   Condamnaţii,    deţinuţi    în    izolatoarele    disciplinare    ale coloniilor-aşezări,  sînt  datori să achite integral  costul  produselor alimentare, care li se eliberează conform normelor stabilite.

58. Condiţiile de deţinere a condamnaţilor transferaţi înîncăperi de tip celulă

  Condamnaţii sînt  transferaţi în încăperi de tip celulă prin  decizia şefului instituţiei conform anexelor nr.23 şi 24.   Condamnaţilor,  transferaţi  în  încăperile  de  tip  celulă,  li  se interzice să aibă asupra lor produse alimentare şi obiecte personale, cu excepţia  şervetului, săpunului, pastei, prafului şi periuţei de  dinţi, ţigărilor şi chibriturilor.   Persoanelor, întreţinute în celule, li se interzice să aibă asupra

sa ţigări şi chibrituri.   Condamnaţii întreţinuţi în încăperi de tip celulă şi în celule dispun de  dreptul  de a avea şi folosi manuale, creioane simple,  stilouri  şi rezervoare  pentru  acestea,  caiete, timbre, ilustrate, plicuri,  de  a frecventa  biblioteca, a abona cărţi, ziare şi reviste. Persoanele  care urmează  cursuri de instruire profesională, în perioada întreţinerii lor în  încăperile  de  tip celulă şi în celule nu au  voie  să  frecventeze lecţiile.  Lor  li  se  acordă  posibilitate de  a  se  instrui  în  mod sinestătător  şi  de  a se consulta cu profesorii,  în  conformitate  cu cerinţele înaintate de ei în prealabil.   Faţă de condamnaţii  care încalcă regimul în încăperile de tip celulă şi celule se aplică toate sancţiunile, prevăzute de legislaţie.   La transferarea  condamnaţilor  din  încăperile  de  tip  celulă  ale coloniei   cu  regim  comun  şi  sever  ori  din  celule  în  izolatoare disciplinare pentru încălcările săvîrşite în încăperile de tip celulă şi în  celule,  termenul de întreţinere în izolatoarele disciplinare nu  se include  în  termenul  de  întreţinere în încăperile de  tip  celulă  şi celule. În cazul cînt condamnatul este transferat într-o încăpere de tip celulă   pentru   încălcare  premeditată  a  regimului   în   izolatorul disciplinar,  termenul întreţinerii în încăperea de tip celulă  continuă să curgă după executarea pedepsei în izolatorul disciplinar.   Condamnaţii se  alimentează  în  camere. Salariul  li  se  calculează reieşind  din  cantitatea  şi calitatea volumului de  lucru  îndeplinit. Acest  condamnaţi  sînt  amplasaţi  în cîmpul de muncă  izolat  de  alţi condamnaţi.  Lenjeria  de  pat  o primesc numai pentru  somn.  Numai  la plecarea  la  muncă  în afara încăperii li se  eliberează  îmbrăcămintea sezonieră corespunzătoare.   Condamnaţilor,  cărora  nu  li se acordă lucru

din  diferite  motive, inclusiv  celor  ce muncesc în încăperi închise, li se acordă  zilnic  o plimbare  de  30  minute, iar cel ce muncesc în afara încăperilor  -  în zilele  de  odihnă  cu  aceeaşi durată.  Pentru  persoanele  bolnave  de tuberculoză durata plimbărilor zilnice constituie doar 2 ore.   Condamnaţilor  din încăperile de tip celulă şi celule li se  suspendă dreptul de a avea întrevederi, de a primi colete şi pachete cu provizii.   În încăperile  de tip celulă plantoni nu se desemnează. Camerele sînt dereticate   de  toţi  condamnaţii  pe  rînd.  Dereticarea  celulelor  o efectuează persoanele deţinute în ele.   Persoana de serviciu pe celulă este obligată:   să supravegheze  integritatea obiectelor din celulă, a utilajelor  şi altor  bunuri,  să  recepţioneze vesela necesară condamnaţilor şi  să  o restituie,  să  menţină  curăţenia  în celulă, să  igienizeze  în  modul cuvenit  blocul  sanitar  din celulă, iar după plimbarea  zilnică  -  să deretice curtea instituţiei penitenciare.   Controlul medical   şi   tratamentul  ambulatoriu  al   condamnaţilor deţinuţi  în încăperile de tip celulă şi în celule se efectuează  într-o încăpere special amenajată. Prelucrarea sanitară se efectuează izolat de alţi  condamnaţi. În cazul transferului condamnaţilor din încăperile  de tip  celulă şi din celule în instituţiile curative din alte motive decît sancţionarea   acţiunilor   ilicite,  termenul  de  aflare  a   lor   în instituţiile  curative se include în termenul de deţinere în  încăperile de tip celulă sau în celule.   Eliberarea înainte   de   termen  a  condamnaţilor   din   încăperile izolatorului  desciplinar sau din carceră, din încăperile de tip  celulă sau  din celule se efectuează potrivit prescripţiilor medicului,  precum şi  în  conformitate  cu  punctul  12 din articolul  95  al  Codului  de executare a sancţiunilor de drept penal.

59. Măsurile stimulative şi coercitive şi aplicarea lor

   Dreptul de a  aplica faţă de condamnaţi anumite măsuri stimulative şi coercitive   este   prerogativa   ministrului   justiţiei,   a   şefului Departamentului   instituţiilor   penitenciare,  şefilor   instituţiilor penitenciare şefilor-adjuncţi ai factorilor de decizie sus-enumeraţi.[Alin. 1 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]   Şefii-adjuncţi  ai  instituţiei  beneficiează de  aceleaşi  drepturi, excepţie constituind doar dreptul de a transfera condamnaţii în încăperi de  tip  celulă şi în celulă, cît şi instalarea acestora  în  izolatoare disciplinare şi carcere, şefii detaşamentelor (educatorii superiori) din colonii  sînt  în  drept  să exprime condamnaţilor  mulţumiri  şi  să-şi anuleze  înainte de termen sancţiunile aplicate, să aplice sancţiuni sub formă de avertisment sau mustrare, corvoadă peste rînd la dereticarea şi amenajarea  încăperilor şi a teritoriului locului de recluziune,  precum şi să suspende dreptul condamnaţilor, deţinuţi în coloniile de reeducare de  a  viziona  un  film sau un concert ori de  a  participa  la  jocuri sportive.   Educatorii din  secţiile  coloniilor  de reeducare sînt în  drept  să acorde în calitate de măsură stimulativă menţiuni şi să aplice sancţiuni sub formă de avertisment sau mustrare.   Ceilalţi factori  de decizie ai penitenciarelor nu se pot prevala  de dreptul de a aplica deţinuţilor măsuri stimulative şi sancţiuni.   Condamnatul se   consideră   fară  antecedente,  dacă  din   momentul aplicării  ultimei  pedepse  a  trecut un an.  Sancţiunea  se  consideră anulată  numai  peste 6 luni din momentul aplicării. Ca excepţie  şi  în calitate  de  măsură stimulativă, sancţiunea aplicată anterior poate  fi anulată la expirarea a 3 luni după aplicare.

60. Evidenţierea măsurilor stimulative şi coercitive

   Potrivit modului   stabilit   de  legislaţie,   aplicarea   măsurilor stimulative  şi  coercitive se perfectează prin

deciziile  sau  ordinele autorităţilor instituţiei, de modelele indicate în anexele nr.25, 26, 27 şi  28.  Deciziile  sau  extrasele din ordine se  anexează  la  dosarele personale ale condamnaţilor.   Evidenţa personală  a  măsurilor stimulative şi a  sancţiunilor  este ţinută  de  către şefii detaşamentelor (educatorii superiori).  Evidenţa măsurilor   stimulative  şi  coercitive,  pe  detaşamente  (secţii)   şi instituţii în ansamblu, este ţinută de şefii-adjuncţi ai instituţiilor.

61. Condiţiile de primire a coletelor de către condamnaţi

   Măsura stimulativă   sub  forma  permisiunii  de  a  primi  un  colet suplimentar  sau un pachet cu provizii poate fi aplicată numai odată  cu aplicaţia  dreptului acestuia de a primi colete ori pachete cu  provizii şi de a beneficia de întrevederi.   Începutul executării sancţiunii de privare a condamnatului de dreptul la colet sau pachetul cu provizii se consideră data pronunţării de către şeful  instituţiei  a deciziilor despre aplicarea sancţiunii  în  cauză. Sancţiunea  se  aplică  în  cel  mult  10  zile  din  data  descoperirii contravenţiei.   În cazul privării  disciplinare a condamnatului de dreptul de a primi coletul  curent  sau  de următoarea întrevedere, acestuia  i  se  acordă posibilitatea  de a preveni persoanele care intenţionează să-i expedieze acel colet sau să-l viziteze.

62. Tratamentul  coercitiv  al condamnaţilor afectaţi  de  alcoolism,toxicomanie,  tuberculoză  şi boli venerice

    În conformitate cu Codul de executare a sancţiunilor de drept penal, bolnavii  de  alcoolosm,  narcomanie, toxicomanie,  tuberculoză  activă, S.I.D.A. (H.I.V. - infectaţi) şi boli venerice, condamnaţi la privaţiune de  libertate, sînt supuşi unui tratament coercitiv pe durata termenului de executare a

pedepsei.    După terminarea  cursului  de tratament, în foaia de  observaţie  şi tratament  a bolii se va descrie epicriza detailată a pacientului şi  se va  fixa efectul tratamentului aplicat, toate schimbările ce au survenit în  starea  lui  psihică  sau fizică, confirmate  ulterior  prin  avizul comsiei  medicale din care va face parte medicul-psihiatru (narcologul), prin datele de la laborator, roentghenologice şi de altă natură.    Dacă de la încheierea   tratamentului  coercitiv  contra  maladiilor sus-enumerate  şi pînă la momentul eliberării din locurile de recluziune nu  a  trecut  mai mult de un an, administraţia instituţiei  va  expedia dispensarului  psihoneurologic din localitatea prezumată de domiciliu al persoanei  eliberate  sau organelor teritoriale de ocrotire a  sănătăţii extrasul medical al acesteia.    Administraţia  instituţiei  eliberează  certificate şi  extrase  din foaia  de observaţie a bolii numai la cererea procurorului, organelor de anchetă  judiciară  şi  la  interpelările instituţiilor  de  ocrotire  a sănătăţii.  În rest, celorlalte instituţii, precum şi persoanelor supuse unei  cure  de  tratament coercitiv contra  alcoolismului,  narcomaniei, toxicomaniei,  tuberculozei active, bolilor venerice, S.I.D.A. (H.I.V.), inclusiv  rudelor  acestor  persoane, li se aduce  la  cunoştinţă  numai faptul  ca atare şi termenul de aflare a persoanei la tratament  forţat. După  încheierea curei depline a tratamentului coercitiv,  administraţia instituţiei,  conform legislaţiei în vigoare, este obligată să înainteze instanţei  judiciare  un  demers pentru anularea deciziei  de  tratament coercitiv al condamnatului.    Condamnaţii care  urmează  să fie supuşi conform deciziei  judecăţii tratamentului  coercitiv contra narcomaniei sînt adunaţi, de regulă,  în colonii  separate în cadrul tipului corespunzător de regim, stabilit  de instanţa judiciară.    Condamnaţilor  care nu au trecut cura deplină de tratament coercitiv contra  alcoolismului,  narcomaniei,  toxicomaniei

sau  tuberculozei  în formă  activă,  celor afectaţi de S.I.D.A şi H.I.V. - infectaţi le  sînt interzise  deplasările  de scurtă durată din locurile de  recluziune  şi transferul în coloniile-aşezări.    Conform punctului  10  din  articolul 77 al Codului de  executare  a sancţiunilor  de  drept  penal,  această restricţie  se  aplică  tuturor condamnaţilor  bolnavi  în cazul şi pe parcursul  rezolvării  chestiunii privind   graţierea   sau  amnistierea  lor.

63. Modul de acordare condamnaţilor a deplasărilor de scurtădurată în afara locurilor de recluziune

    Condamnaţii,  prevăzuţi  la articolul 77 al Codului de  executare  a sancţiunilor  de  drept penal al Republicii Moldova, fără  deosebire  de tipul  regimului  de  ispăşire  a pedepsei,  beneiciază  de  dreptul  de deplasări  de  scurtă  durată din locurile de reclziune în  legătură  cu circumstanţe personale extraordinare.    Atare drept se  acordă şi condamnaţilor din izolatoarele de  anchetă penală  şi  din  închisori,  care  prestează  lucrări  de  deservire  şi gospodărire în aceste instituţii.    Deplasarea condamnatului în vîrstă de pînă la 16 ani este autorizată numai  cu condiţia însoţirii lui pentru întreg timpul călătoriei (dus şi întors)  de  către rudele lui sau de către alte persoane  desemnate.  La survenirea calamităţilor, deplasarea condamnaţilor este autorizată numai în  cazul cînd în urma calamităţilor în cauză au siferit soţii,  copiii, părinţii,  precum  şi alte rude, care conveţuiau cu condamnaţii pînă  la arest şi au dus cu acesta gospodărie în comun.    Permisiunea pentru  deplasare  se perfectează din momentul  primirii actelor  autentificate  oficial (raportul sau certificatul organului  de ocrotire a sănătăţii privind maladia gravă care periclitează viaţa rudei condamnatului,  certificatul despre calamitate, emanat de  administraţia imobilului  ori  biroul  de exploatare a  locuinţelor,  certificatul  şi telegrama  

despre  deces),  care  vor  fi  confirmate  şi  de  organele afacerilor  interne  din  localitatea  unde  au  fost  eliberate  actele respective.    Necesitînd o  deplasare  de scurtă durată, condamnatul va  depune  o cerere  în  scris,  la  care  va anexa  actul  care  confirmă  existenţa circumstanţelor personale extraordinare.    Şeful organului  teritorial al afacerilor interne, căruia  cetăţenii îi   solicită   confirmarea  circumstanţelor   personale   extraordinare survenite,   este   obligat  să  verifice   autenticitatea   comunicării solicitantului  în  cel tîrziu 24 ore din momentul întrevederii  cu  el. Dacă  circumstanţele menţionate se confirmă, acesta certifică actul prin semnătura sa şi pecetea cu Stema de Stat.    În cazul cînd  se decide permiterea deplasării de scurtă durată,  se va  întocmi  un  aviz  în care se vor indica datele  de  anchetă  şi  de caracterizare  ale  condamnatului,  aviz  ce se aprobă  de  către  şeful instituţiei   penitenciare  şi  se  aduce  la  cunoştinţa   procurorului responsabil de supravegherea instituţiei în cauză.    În baza acestui  aviz, şeful instituţiei emite decizia de autorizare a  deplasării  de  scurtă durată în legătură cu  circumstanţe  personale extraordinare  (anexa  nr.29)  şi eliberează o  adeverinţă  (de  modelul stabilit  în anexa nr.30), certificată prin ştampila cu Stema de Stat  a instituţiei.    Şeful instituţiei,  înmînîndu-i  condamnatului adeverinţă în  cauză, este  obligat să-i reamintească regulile de comportare pe durata aflării în  afara  locului de recluziune şi să-i avertizeze  despre  răspunderea ce-i revine în caz că nu se va întoarce în termenul stabilit.    Drept confirmare  că  a luat act şi că se obligă să revină la  timp, condamnatul depune o declaraţie de modelul stabilit în anexa nr.31, care se conexează la celelalte materiale din dosarul lui personal.    Despre faptul că i s-a permis deplasarea din instituţia penitenciară respectivă    condamnatul   este   înştiinţat   de  

către   condamnatul subdiviziunii militare.    La plecarea din instituţie, condamnatului i se eliberează bani de pe contul  lui  de peculiu sau aceştea se expediază pe adresa rudelor  lui. Costul  călătoriei  şi procurarea biletului de călătorie îl suportă  sau condamnatul, sau rudele lui.    Pentru perioada  deplasării  de  scurtă durată  condamnatului  i  se eliberează îmbrăcămintea civilă ce-i aparţine.    Odată cu sosirea  la locul de destinaţie, condamnatul este  obligat, pînă  la expirarea a 24 de ore, să se prezinte în organul teritorial  al afacerilor  interne,  iar în cazul localităţilor îndepărtate  periferice sau  rurale - la inspectoratul poliţiei de sector şi să comunice  scopul sosirii sale, termenul aflării şi domiciliul prezumat.    Şeful organului  afacerilor interne (inspectorul poliţiei de sector) trece  în  adeverinţa  condamnatului  data sosirii, întreţine  cu  el  o conversaţie  cu caracter educativ şi întreprinde măsurile de rigoare  în vederea  controlului comportării şi întoarcerii lui în termenul stabilit la instituţia penitenciară.    În ziua expirării  termenului  de  aflare în punctul  de  destinaţie condamnatul  este  obligat  să  se  prezinte  în  sus-numitul  organ  al afacerilor interne pentru a i se consemna în adeverinţă menţiunea despre plecare. Menţiunile de sosire şi plecare se certifică prin ştampilă.    În cazul cînd  condamnatul îşi temporizează întoarcerea în locul  de recluziune  din  motiv de boală sau din alte motive întemeiate, el  este obligat să anunţe acest lucru şefului instituţiei penitenciare.    Înştiinţarea  în cauză trebuie să fie autentificată, de asemenea, de către  şeful  organului teritorial al afacerilor interne, urmînd să  fie confirmată ulterior prin documentele de rigoare.    În cazul cînd  condamnatului  i  se refuză acordarea  deplasării  de scurtă   durată   în   legătură  cu   anumite   circumstanţe   personale extraordinare,  acestuia  i  se  va anunţa,  contra  semnătură,  decizia întemeiată,  care  se  va

anexa la dosarul lui personal.  Fiece  caz  de acordare a deplasării de scurtă durată se înregistrează într-un registru separat  de modelul stabilit în anexa nr.32. Ţinerea la zi şi  păstrarea registrului  se  efectuează  în unitatea specială a instituţiei;  el  se numerotează, se coase şi se sigilează cu ştampila acesteia.    Condamnaţilor  deţinuţi  în coloniile de corecţie sau de  reeducare, ori  în  coloniile-aşezări  cu  condiţii obişnuite  de  deţinere  şi  de resocializare,  în  cazul cînd au obţinut permisiunea de  a-şi  continua instruirea  în  instituţiile  de învăţămînt mediu  de  specialitate  sau superior,  li  se  poate permite o deplasare de scurtă durată  în  afara locurilor  de  recluziune  pentru susţinerea  examenelor,  în  termenele prevăzute de legislaţia muncii.    Eventuala deplsare  de  scurtă durată în afara instituţiei  le  este acordată condamnaţilor, transferaţi într-o colonie-aşezare din coloniile cu  regim  comun şi sever, inclusiv celor transferaţi conform  sentinţei judecătoreşti,  de  către şeful coloniei-aşezări, care va ţine  cont  de personalitatea fiecărui condamnat şi de caracteristică lui, pe termen de 7  diurne,  exceptînd  timpul  necesar parcugerii  distanţei  în  ambele direcţii.

64. Eliberarea anuală de la muncă

    În conformitate  cu  punctele 1 şi 2 din articolul 80 al Codului  de executare  a sancţiunilor de drept penal, eliberările anuale de la muncă ale  condamnaţilor  se  perfectează  prin  ordinul  şefului  instituţiei penitenciare,   copia  căruia  se  alătură  materialelor  din   dosarele personale ale deţinuţilor.    În cazul deplasării  din  colonie, condamnatului i se eliberează  un certificat de modelul indicat în anexa nr.24. Instructajul condamnatului depunerea  angajamentului scris de prezentare şi înregistrarea  fiecărui caz  de deplasare se

perfectează conform prevederilor paragrafelor 63 şi 64 şi prezentului