@ SC Editura Mediafax SRL, 2018Coperta:Alexandru PopescuRedactor:Cornel CatandTehnoredactor:Veronica PopescuCorector: Ovidiu VitanLector: Marilena Pribu
rsBN 978-606-9 47 23-0 -9
Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, totale saupatiale, a acestei lucrdri fere acordul scris al editorului estestrict interzisd gi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor
STATULversusCORNELIUZELEACODREANU
lrili tRi5l.!lU
Nu cumva talentul e mai complex decit credemnoi?
Nu cumva el include gi puterea de a rezista tuturortentaliilor oferite de clipa trecdtoare?
intrebdri cu atit mai valabile azi, cind tindrul scriitorare de ales intre a muri de foame, in cel mai deplin ano-nimat, 9i a se indestula din activitdti compromildtoare, inplinii striilucire a succesului iute trecetor.
Figuratia Revolutiei bolgevice in decembrie 1989 .. .5
ci;d c.l.A. face filme pbrno .................. ........... . ... .12Nicolae ceaus,escu il admira in secretpe Maregalul ion Antonescu ........ ... . ..........15l\,4isterul unui exemPlardin Cursul scurf al lui Stalin ........ . . .................------...21Tara lui Dd-l 1n p... m...! ......... .... ..-------. 42biosti - exoloatarea propaqandisticd a unei nenorociri....... . ....44AviolaFo sau nu eothw6lt pe Mary Stuart regina Scoliei?... 63Un abuz pentru care Nicolae Ceau$escuar fi trebuit sd se pl'inga |a C.E.D.O............ . .. . 69
,,Cel mai benos e sd ii de-a face cu Siatu1".......... . .74be-ar trebui sd-nvefe politicienii nos,tri de la lisus . .76Aoocaliosa meteo De mare....... ............-.-----79Siafrrl versus Corneliu Zelea Codreanu.............................. .......86Un precursor al C.N.N.-ului: Geo Bogza . . .. 191Absenta spiritului critic la romani.......... . . . ................... 169
Asasinarea lui Zelea Codreanu,comandata de la cel mai lnalt nivel 172
Afacerea Colierul .......... . ... 185
Nicolae Ceau$escu dd interviu unei ,,fantome" .. 18!Contributia presei la timpirea poporu1ui .... .... .. .........-.---210cine e Tiad;torul? Depinde din ce parte privegti ... ....... . ......215Nemaipomenitele mele isprdvi in cdutareaContelui de lvlonte Cristo........... .....-------....217Dumnezeu la te1efon1................ " - -. 227Leclia unui interviu luat lui Fidel Caslro....... . ...... . ...... .244Democratia de fal.ada la babuinl................ .. 247Cind Has;k isi bate jocdeArmata Roqie.. . . 253Demostene fdrii TV ............................]. . ..... ...... . -.259Femeia sovieticd vdzutd de ziarigtii romani ....... . . 261Charlotte Corday -o victimd a demagogiei po|itice. . . . .... . . .270Adoua via!6 a lui Karl Marx........... ............283Asediul Cohstantinopo1u1ui................ ........ . ...................288Un roman cit lumea de larg.... .... . ....---- 293O reformd care sd meargd pind la radacinile fanariote ......... ..296Cind toatd lumea are pe toaiA lumea la mind. . . .. ..299Cit de jos poate cobori un politician? . ... . . .. 303Compromisul care salveazA opera . .309Cum se face 1storia.................. . ... . .. 313Cum se linigtegte presa...................... ....... .. . ......................315Mult prea gospodirulArghezi................... . ..... . ..............317O caiacterlsticd a literaturii din exi1....... ..... . .. ................322O foaie de scandal: Porunca Vremii..... . .. .. .. ... ... 324Rolul prinzului in politica interbelicd...... ...... . . . .. . 326Talent inseamne gi puterea de a rezistatuturor tentaliilor 6ferite de clipa trecetoare ..... .. 329
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0niei
CRISTOIU, IONStatul versus Corneliu Zelea Codreanu i Ion Cristoiu.
- Bucureqti : Editura Mediafax, 2018
rsBN 978-606-9 47 23 -0-9
94
Figuratia Revolufiei bolgevice
in decembrie 1989
Cind, la inceputul lui 1990, Silviu Brucan, pe atunciginditorul declarat al F.S.N., ii impd(ea pe romani inpro$ti 9i de$tepli, intreaga presd s-a nApustit asupra lui,
indignatd. Ulterior, formula ,,proqtii lui Brucan" a fdcutcarierd. Nimeni n-a observat insd cd ea reprezenta nu
atit o judecatd de apreciere, cit mai ales un program
de guvernare. Echipa perestroikistd, venitd la putere
in decembrie 1989, suslinea cd regimul Ceaugescu
se prdbugise nu pentru cd impinsese pina la ultimele
consecinle slibiciunile comunismului, ci pentru ce, aga
cum denunlase lon lliescu pe micul ecran in dupe-
amiaza lui 22 decembrie 1989, ,,intinase nobileleidealuri ale socialismului". in numele acestor
,,nobile idealuri ale socialismului", Stalin trimisesela moarte milioane de oameni. Sub semnul celebreiinv6ldturi machiavelice ,,Scopul scuzi miiloacele", sepracticaserd delatiunea la scard nationale, indoctrinareaoarbd, falsificarea trecutului, minciuna ridicate la rangul
ilr.i ll:' , l
de politicd de stat, cultul personalititii, festivismulabsurd. Noua echipe n-avea de gind se renunte la
,,nobilele idealuri ale socialismului". Venitd pentru a
aplica in RomAnia gorbaciovismul din U.R,S.S., ea igipropunea se modernizeze mijloacele pentru atingerea
,,nobilelor idealuri", sd le adapteze unei lumi obsedatede respectarea libertdlilor individuale. Vechile mijloace,ale constringerii gi ale propagandei grosolane, nu mai
erau posibile. Ele trebuia inlocuite cu mijloacele, multmai subtile, ale manipuldrii gi diversiunii, mijloace de
atingere a,,nobilelor idealuri ale socialismului" inconditiile unei aparente respectdri a democratiei.
Existenta ,,progtilor lui Brucan" avertiza asupra posibi-
litdlii de a se folosi acum, la scard nalional5, mijloaceletrasului pe sfoard. Dacd romenii se impart in progti gi deg-
tepii, neindoielnic, ultimii ii vor manipula pe primii. S-aupus astfel fundamentele unei politici bazate nu pe rezolva-rea problemelor reale, ci pe dusul Poporului de nas.
Mitizarea Televiziunii Romdne
Un rol decisiv in aceastd politicd avea sd-l joace Te-
leviziunea. Pentru asta, chiar din 22 decembrie 1989,
institutia a fdcui obiectul unei intense operatii de cosme-tizare neocomuniste. Aga-zisa Revoltd spontand a folo-sit o intreage imagistice revolulionare. lntrarea in sediulfostului C.C. trimite la luarea Bastiliei sau la asaltul Pa-latului de larnd. Poporul ridicat la lupte (o altd imaginedin recuzita revolulionard) face gesturi luate din istoriaprdbugirilor zgomotoase de regim:
Devasteaze sediul C.C., identificat drept inima Rdului,calcd in picioare sau arde portretele Dictatorului, dd florisoldalilor, igi exprimd bucuria de a trdi un moment mdret.
_..,1 .-lL,.,rr. ' l;fii'.: ti-ri irlr..i-ril:1 ,'ti'il
E descumpdnitor sd constatl, revdzind benzile videodin decembrie 1989, cit de mult seamdnd imaginile sur-prinse in zilele respective cu cele din filmele proletcul-
tiste despre Revolulia din 1917 sau despre 23 august1944. Aceeagi agitare a drapelelor victorioase. Aceeagivenire a muncitorilor din foburguri. Aceiagi soldati careezitd sd trage in popor. AceeaSi cedere a Tiraniei. $iaceeagi viale noua care se deschide acum. Singurulelement original, cel prin care decembrie 1989 imbo-gdtegte recuzita revolu!ionard, remin autobasculantele.Revolulia rom6nd ne oferd imaginea, pe cit de puter-
nicd, pe atit de gogoliand, a zecilor de autobasculantecutreierind Bucuregtiul in lung gi-n lat, cu mase popula-
re pe platforme, bucuroase c-au resturnat Tirania, 9i cugoferul la volan, bucuros ce poate incdlca regulile de
circula{ie fdrd ca Mililia se-l amendeze.Evenimentele de la finele lui 1989 repetd mecanismul
tuturor revolutiilor:Diferenta dintre aparenld 9i esent5, dintre falada liricd
gi realitatea meschind.in Tehnica loviturilor de stat, Curzio Malaparte scria
cd asaltul Palatului de larnd, cu care se spune c-a debu-tai Revolutia bolgevicA, a fost, din punct de vedere prac-
tic, complet inutil. Lucrurile fuseserd trangate, de mult,
in culise. in lstorie insd a rdmas opereia: salvele de pe
Crucigdtorul Aurora, matrozii inaintind prin,,gloanteleucigage ale Tiraniei". Diferenta funclioneazd din plin 9i incazul evenimentelor din decembrie 1989. Luarea cu asalta sediului C.C., intrarea in Televiziune tin de spectacolulRevoluliei. Rdsturnarea dictatorului e insd rezultatul unorcombinalii abil mascate de aparentele spectaculoase:
inlelegerile dintre diferite grupuri de putere din Partid,intre Armat5 gi Securitate etc.
]ON IRI5IO U
Aldturi de sediul fostului C.C., Televiziunea beneficia-ze gi ea de o masivd operaliune de simbolizare. Astfel,pdtrunderea maselor populare in clddire (permisd, dincite se gtie deja, de Securitate), ocuparea Studioului 4,posibilitatea ca orice cet6lean sd vorbeascd 9i sa deadin miini in fala camerelor de luat vederi incelcau in chipspectaculos tabuuri anterioare. Tot ce mai inainte fuse-se interz is era acum permis. Prin astfel de gesturi aveaIoc ceea ce s-ar putea numi albirea Televiziunii ceaugis-te. Ca 9i Armata, Televiziunea fusese instrumentul Dic-taturii. Se impunea, ca 9i in cazul Armatei, o operatiuneprin care populatia sA creadd ce Televiziunea a trecutde partea Poporului. Ea fusese a lui Ceaugescu. Acumera a Poporului. Ea nu fusese liberd. Acum era libere.Nu intimpldtor, redactorii, cei care lucraserd pind atuncila Televizrunea lui Ceaugescu, se grebesc sd pund ge-nericul Televiziunea Romdnd Liberd.
De ce au tras ,,terorigtii" mai ales in TVR
Concomitent se desf6goard gi ceea ce s-ar putea
numi Operaliunea de eroicizare a Televiziunii- Aldturi de
noii lideri, Televiziunea e prezentate drept salvatoareaRevoluliei. intruchipdri ale Rdului, terorigtii trag in ea cu
toate armele din dotare. Ea insd rezisti eroic ai salvea-ze \ara de odioasa Dictaturd. in realitate, Televiziuneanu e deloc liberd. Ea trebuie se treacd acum drept li-bere, intemeiatd pe adevdr, iegitd definitiv din posturade instrument de propagande. Sub masca asta, a inde-pendenlei, institulia urmeazd sd joace rolul de principalmrjloc al manipuldrilor care vor urma cdderii Regimului.lmbecilitdlile ceaugiste lipsiserd Televiziunea de credibi-litate. Nici o vorbd, nici o imagine apa4inind Televiziunii
! tn ii lL,er:r: t.llli"lEL i ZEl ai\ arll;lEAitti
din ultimii ani ai lui Ceaugescu nu mai aveau efect asu-pra populaliei. Prin vasta Operatiune de mitizare de la
sfTrgitul lui decembrie 1989, Televiziunea capdtd o cre-dibilitate spectaculoasa. inarmatd cu acest atu, acum inslujba noilor stdpini, ea pune la lucru mijloacele tipicepropagandei comuniste. Perioada ceaugistd- e supusdunei negdri impinse pind la caricaturizare. ln schimb,noua realitate, ivitd din rdsturnarea Dictaturii, e idilizatdpeste poate. Comunismul nu e negat ca regim politic.Tarele regimului anterior nu sint puse pe seama Siste-mului comunist, ci a omului Ceaugescu. Noua echipe einfetisate ca salvatoare a neamului, dar mai ales ca fi-ind in stare sd rezolve, peste noapte, toate problemele.Ceaugescu apare ca un geniu al Rdului. Asupra lui seconcentreaze o intreagd campanie strident bolgevice.Personalitatea sa morald, chiar gi personalitatea fizicdtrec inaintea celei politice. Dictatorul e infdtigat in ima-gini tari: odios, bea gi benchetuiegte in timp ce Poporulsuferd, se intretine cu singe de copil, e gingav, analfabetetc. Nicolae Ceaugescu e acum mengevicul din literaturasovieticd gi chiaburul din literatura romane proletcultistd.
Aplicarea tehnicilor din basme
in acelagi timp, membrii noii Puteri fac obiectul unei
transfigurdri de basm:Curajogi in lupta impotriva terorigtilor, buni la suflet,
frumogi gi inteligenli, vegnic surizdtori.Ce mai incolo 9i incoace! Activigtii veniti de la raion,
din literatura proletcultistS, pentru a aduce in sat fortacolectivizdrii.
Aceastd prezentare liricd nu va rdmine fdrd urmdri.Mizeria ceaugistd era expresia funditurii fatale in care
_ toN cRlsTotu
intrase comunismul din cauza sistemului sdu centrali-zat. Dezastrul era obiectiv. Acestei explicalii i se preferdteza potrivit cdreia dificultdtile vielii cotidiene gi-au avuttemeiul in ambitia lui Ceaugescu de a infometa, congti-ent, Poporul pe care nuJ iubea. in aceste condifii, areloc, paradoxal, o idilizare a sistemului anterior.
Dacd numai Ceausescu e de vind, lucrurile sint simple:El a ldsat o bogilie uriagd, pe care a linuto departe
de Popor, numai pentru el.Nu-i rdmine noii echipe decit s-o redea Poporului.
Rasturnarea lui Ceaugescu 9i aducerea la conducerea unor oameni buni, iubitori de norod, trec drept sufici-ente pentru instaurarea fericirii gi prosperitetii. De aici,sentimentul, rapid creat gi amplificat, cd in perioada ur-mdtoare nu mai e nevoie de nici o responsabilitate, denici un efort, de nici un angajament. Cdzutd in propria-i
capcand, noua Putere se complace in populisme dintrecele mai aberante din punct de vedere economic. lluziadureazS un timp. Ea va fi principalul factor al zdrobito-rului succes oblinut de F.S.N. in alegerile din mai 1990.
Mecanismul proletcultist e mutat apoi de la propagan-
da impotriva lui Ceaugescu la propaganda impotrivaOpozitiei. Lucru destul de ugor, dacd ne gindim cdOpozitia reprezintd gi acum burghezia, eternul dugmanal comunismului. Tezele exploatdrii, ale ldrii vindutestrdinilor fuseserd verificate de 45 de ani in propagandaimpotriva burghezo-mogierimii. Mijloacelor anticeaugisteli se adaugd altele specifice. E inutil sd trecem aici inrevistd lunga istorie a manipularilor gi a diversiunilor prin
Televiziune, mai ales in perioada decembrie 1989 - mai1990. Toat6 lumea igi amintegte de ascunderea realitdtii,de prezentarea ciuntite a manifestatiilor de protest, deexagerarea unor fapte minore, cum a fost, de exemplu,
STATUL versus [0RNEL,U ZELEA t0DREANU
-aga-zisul pericol al pdtrunderii in tard a literaturiilegionare. Atit de puternicd e mitizarea Televiziunii prin
evenimentele din decembrie 1989, incit ea i9i permitemanevre grosolane, bdtdtoare la ochi, cum ar fi, deexemplu, refuzul de a transmite uriaga demonstratie din28 ianuarie 1990 pe motiv cd in Piata Victoriei e ceatd.Printr-un arsenal de manevre Si diversiuni, Televiziuneaa compromis pluralismul, tranzitia la economia de piald.Ea e unul dintre responsabilii dezastruoasei intirzieripe calea democraliei, impusd Rom6niei de echipaperesiroikistd venitd la putere in decembrie 1 989 printr-oloviturd de stat.
Cind C.l.A. face filme PornoPe lingd culegerea de informa{ii, C.l.A. se ocupe 9i
de acliunile clandestine, zise 9i sub acoperire, sau chiar
murdare, prin care Administralia S.U.A. igi promoveazd
interesele mai mult sau mai putin corecte.Degi, de-a lungul timpului, aceste actiuni, !inind de
Direclia Planuri, au suferit unele modificeri, esenta lor a
rdmas aceeagi.A stabilit-o N.S.C. 10/2 (Directiva 10/2 a Consiliului
Nalional de Securitate) din 1 8 iunie 1948:
,,Prin operaliuni secrete, prezenta directivdinlelege toate activitd!ile conduse sau patronate de
Guvernul american impotriva statelor sau grupurilorstrdine ostile sau in sprijinul statelor sau grupurilorprietene S.U.A., dar care sint astfel planificate 9iexecutate, incit nici o responsabilitate a GuvernuluiS.U.A. sd nu fie evidentd persoanelor neautorizate
$i, daca sint descoperite, guvernul S.U'A' se poatd
declina plauzibil orice responsabilitate pentru ele"'in clipa cind Pregedintele S.U.A. conchide, pe baza
informaliilor date de C.l.A., ca un 9ef de stat a luat-o
t2
5ll'l'lll 'rr:r:rs ii-,Filll l ll.l lil-ll\ a00itiANii
razna din punctul de vedere al intereselor americane, el
devine automat linta unor atacuri clandestine ale Agen-
!iei, vizind rdsturnarea sa prin loviturd de stat, revoltd
spontani sau chiar eliminare fizicd.O componentd a unei acliuni clandestine impotriva unui
gefde stat, binecuvintatd cu un nume de cod, a constat 9i
constd in compromiterea aceluia tn ochii propriului popor'
Pentru aceasta se pune in migcare un complex de acli-
uni denumite gi psihologice, in realitate, aciiuni de diversi-
une propagandisticd gi manipulare.Cum C.l.A. n-are scrupule in atingerea obiectivului asu-
mat, istoria Agenliei cunoagte gi momente de un pitoresc
nebun, ivite din nevoia specialigtilor in opera{iuni psiholo-
gice de a inventa ceva.O astfel de acliune a fost pusd la cale, in 1957, impotri-
va pregedintelui Sukarno al lndoneziei.
in 1957, degi om al americanilor pine atunci, Sukarno
incepuse sd dea tot mai multe semne cd vrea se ducd opoliticd interna{ionald pe cont propriu.
Se apropiase primejdios de China gi de U.R.S.S., ac-
ceptase prezenta comunigtilor in guvern, vorbea tot mai
insistent de neocolonialism gi imperialism.
Pe lingd clasicele acliuni clandestine de rdsturnare -sprijinirea migcerilor rebele cu bani gi arme, contactareaunor generali dispugi sd dea o loviture de stat militard,
boicot economic, sabotaje -, C.l.A. s-a gindit 9i la ooperaliune de discreditare a lui Sukarno.
Pregedintele indonezian era cunoscut pentru exceselesale sexuale.
Directoratul Planuri din C.l.A. gtia insd cd apetitul sexual
al lui Sukarno nu-i deranja pe indonezieni.
l-ar fi deranjat dacd pregedintele ar fi fost prezentat
ca fdcind sex cu o spioand sovieticd.
ilr.li' I ',, : r
linind cont de asta, C.l.A. a pus la cale realizareaunui film porno, in care Sukarno urma se fie deconspiralin plina activitate cu o blondd rusoaicd.
Angajarea C.l.A. in produclia de filme porno n-a fostdeloc uqoard.
Trebuia gdsit mai intii un bdrbat care sd semene cuSukarno.
Candidalii propugi de Politia din Los Angeles n-auconvenit regizorilor angajali de Agentie.
Era nevoie de un actor de culoare, pe deasupra gi
chel, ca Sukarno, lucru destul de greu, deoarece, lavremea respectivd, in industria porno bdrbalii erau, dereguld. cu pdr. ca sd pard virili.
Pind la urmd s-a confectionat o mascd a felei lui Su-karno, care a fost expediatd Poliliei din Los Angelespentru ca o vedetd porno bdrbat s-o poarte in timpulscenei principale.
Cea mai dificild a fost gdsirea unei vedete porno fe-meie, care sd treacd drept o agentd sovieticd: frumoa-sd, blonda, inteligentd.
Vedetele filmelor porno miroseau de la distanld a
curve. S-a optat pind Ia urmd pentru o tipd vopsitd,presupunindu-se cd, fn pat, pind 9i o agentd K.G.B.pare curvd.
S-a fdcut un film fdrii titlu, care s-a distribuit pe submind, in lndonezia, de agenlii C.l.A.
Cu toate acestea, Sukarno a rimas in functie incd 1 0
ani, pind in 1967.
Nicolae Ceausescu,
il admira in secretpe Maregalul lon Antonescu
Multe au fost pricinile pentru care NicolaeCeaugescu a intrat in conflict cu larii de la Kremlin,care erau prim-secretarii C.C. al P.C.U.S.
Se cunoagte mai putin cd, la un moment dat, pri-cina unui Scandal intre Bucuregti 9i Moscova a fosto carte:
Romanul Delirul, al lui Marin Preda.Aparilia Delirului, in 1975, e un eveniment de
care ia cunogtinld insugi Leonid Brejnev. in volumuldeMemorii intitulat lse spunea Machiavelli, produs al
unui dialog dintre $tefan Andrei gi Lavinia Betea, fostulministru de Externe dezvdluie cd in 1976, cind s-aabordat la Snagov chestiunea Basarabiei, mustrindu-lpe Ceaugescu de iredentism, Leonid llici Brejnev a
citat, aldturi de reconsiderarea lui Constantln Stere,
,,qi aparilia Delirului".
