ARGUMENT

Activitatea turistică este una din activităţile civilizaţiei moderne care

evoluează odată cu dezvoltarea economică, socială, ştiinţifică şi culturală şi se

plasează la graniţa dintre câmpul economic şi cel social.

Organizarea activităţilor turistice se realizează de către diferiţi agenţi

economici din turism. Aceştia sunt persoane juridice cu capital de stat, privat, mixt,

asociaţii familiale şi persoane fizice care prestează servicii specifice acestei

activităţi, respectiv servicii hoteliere, de servire a mesei, transport, agrement,

precum şi alte servicii suplimentare.

Turismul constituie un fenomen economico-social generat, mai ales de

dezvoltarea industriei şi a urbanizării, şi se manifestă sub forma unei circulaţii de

masă, cu caracter continuu sau repetat periodic, unde sejurul are un caracter

temporar, datorându-se unor diverse motive (odihnă, cură balneară, destindere)

legate de timpul liber.

Veniturile, urbanizarea, creşterea timpului liber au provocat mutaţii în

comportamentul turiştilor în sensul intensificării cererii turistice a acestora. Astfel

s-au produs mutaţii în diversificarea cererii de servicii turistice, turiştii ţinând cont

şi de calitatea acestor servicii.

Pentru a satisface nevoile turiştilor, producătorii de produse turistice trebuie

să asigure turiştilor produse cerute la preţuri acceptabile.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost

defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere”,

“activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de

reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită

cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” ,“fenomen al

timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de

schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile

1

naturi ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări mijloacelor

de transport” .

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic -

diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de

turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:turismul balnear, cu o

largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau

având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat

pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna;

turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor

factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat).

Am ales ca temă pentru lucrarea de specialitate «  Staţiunea turistică Lacul

Roşu » deoarece consider că turismul montan se va dezvolta foarte mult având în

vedere şi resursele turistice ale României

Principalele competenţe vizate prin acest proiect sunt:

Analizează componentele produsului turistic;

Concepe produse turistice;

Realizează comercializarea şi promovarea produselor turistic;

Elaborează politica de produs;

Coordonează politica de distribuţie şi promovare;

Stabileşte strategiile de comercializare a produsului turistic.

2

CAPITOLUL I

ASEZARE GEOGRAFICĂ

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

Staţiunea Lacul Roşu, componentă a oraşului Gheorghieni, este situată pe

Valea Bicazului, între Lacul Roşu şi Cheile Bicazului.

Urmărind configuraţia terenului, staţiunea este dispusă intr-un amfitetru, de

la 980m la 1000-1100 m altitudine, pe versanţii Munţilor Suhardul Mare (1504 m)

şi Suhardul Mic (1362m) către N-NV şi Muntele Ghilcoş (1407 m), spre SE,

unităţi montane aparţinătoare Masivului Haşmaş.

Între aceste limite staţiunea aparţine judeţului Harghita, dar prin câteva vile

şi case particulare, aceasta se prelungeşte şi în Cheile Bicazului, pe teritoriul

judeţului Neamţ.

Zona Lacul Roşu este cea mai accesibilă dinspre oraşul Gheorgheni,

localitate care este situată pe calea ferată Braşov-Deda şi pe drumul naţional 12.

Din Gheorgheni, se desfăşoară pe o distanţă de 26 km drumul naţional 12/C ce

leagă oraşul de staţiunea Lacu Roşu. Dinspre Moldova, plecând din Piatra Neamţ

(prin Bicaz) după parcurgerea a 57 km, tot pe drumul naţional 12/C putem atinge

staţiunea. Pe cale ferată, dinspre Moldova, putem circula până în oraşul Bicaz,

după care accesul spre Lacu Roşu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni

Piatra-Neamţ circulă zilnic de două ori autobuze. Zona este accesibila şi din

comuna Sîndominic (22 km) prin Poiana Tarcaului şi Trei Fântâni, dar nu se

recomandă automobiliştilor, starea drumului fiind nesatisfăcatoare. Dinspre

comuna Tulgheş, prin Pasul Balaj şi satul Telec, de asemenea se poate ajunge la

Lacul Roşu, dar drumul este recomandat numai bicicliştilor şi iubitorilor de

drumeţie, datorită stării sale necorespunzatoare.

3

Altitudinea absolută a lacului este de 983 de m, suprafaţa actuală are cca. 11

hectare, volumul de apă se cifrează la cca. 580000 m3, adâncimea maximă ajunge

la 9,6 m, iar la debarcader are cca. 2,6 m. Forma lacului seamănă cu litera L. Acum

o sută de ani, partea mai lungă atingea 1300 m, iar cea scurtă avea 650 m. Astăzi

are 900 m respectiv, 435 m, astfel putem spune că există o problemă în ceea ce

priveşte eventuala dispariţie a lacului. Aceasta pentru că lacul este alimentată de

pârâul Bicaz şi de mai multe afluente ale lui. O foarte importantă preocupare a

staţiunii trebuie să fie menţinerea lacului.

4

1.2. Scurt istoricul staţiunii

Odata cu formarea sa, în anul 1873, Lacul Roşu a deventi o atracţie turistică

importantă pentru acasta arie montana, formând împreună cu Cheile Bicazului un

ansamblu turistic unicat în România.

Lipsa căilor de acces rutier a făcut ca abia in anii’30 ai secolului al XX-lea

să se construiască primul edificiu turistic- Căminul Turiştilor. După anul 1931,

apar unele case locuite permanent şi câteva vile, conturându-se actuala staţiune,

aparţinatoare administrativ oraşului Gheorghieni.

Staţiunea după al II-lea război mondial s-a dezvoltat continuu, ajungând la

circa 800 locuri ţn vile şi cabane în anul 1989, profilându-se pe odihna şi recreere,

iar în ultimele patru decenii şi pe alpinism.

După anul 1990, staţiunea montană Lacul Roşu a cunoscut un impas în

dezvoltarea sa, datorită rigorilor din economia de piaţă si a restructurării

proprietaţii imobiliare şi a terenurilor, dar şi degradării fizice a unitaţilor, unele

dintre acestea depăşind 80 de ani de existenţa. Lipsa dotărilor de agrement sportiv

şi cultural şi mai ales a amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a

drumeţiei montane cât şi a dotărilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres.

În ultimii 3-4 ani se remarcă un reviriment în dezvotarea staţiunii prin

modernizarea şi construirea de unitaţi de cazare şi alimentaţie pentru turism (circa

340 unităţi de cazare în hotel şi vile), iar administraţia locală a iniţiat un program

de revigorare şi relansare în turism a acesteia.

Staţiunea şi-a dat numele după lacul de aici, Lacul Roşu, un lac de baraj

natural, aflat lânga Cheile Bicazului la o altitudine de 980 m. Este în formă de L,

adânc de 10 m (adâncimea maxima fiind de 10,5 m), având o suprafaţă de 12,7 ha

şi o circumferinţă de 2830 m.

Lacul s-a format relativ recent în vara anului 1837, atunci s-a întâmplat ca

în urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stâncos de pe versantul nordic

al Stâncii Ucigaşului a alunecat blocând drumul Pârâului Bicajel. Apa s-a acumulat

formând un lac de baraj natural.

5

Vraja deosebita este amplificată de mulţimea trunchiurilor goale ale brazilor

de odinioară care ies din apă, străpungând imaginea Micului Suhard reflectat în

oglinda lacului.

Numele de Lacul Roşu provine de la gresia roşie terţiară, uşor

dezagreabilă, transportată de Pârâul Roşu care a vopsit în roşu împrejurimile până

la lac. Lacul ,din păcate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportată

de pârâurile afluente (Roşu, Licaş, Oii, Suhard şi Ghilcoş).

Tradiţia populară păstrează două legende legate de originea lacului:

« Odată trăia in Lazărea o fată de o frumuseţe rar întalnită care se numea

Estera. Aceasta s-a dus odată la târg la Gheorghieni. A intrat acolo un flăcău voinic

care se lua la trântă şi cu ursul. Cum s-au văzut s-au şi îndrăgostit, iar flăcăul a

rugat fata să-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face căci flăcăul a fost luat în

armata. Fata îl aştepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, stătea ore în şir,

în nădejdea că se va întoarce alesul inimii sale. Aceasta cânta atât de trist încât

auzind-o se induioşau şi munţii.

Era într-o duminică după-amiază când, trecând pe acolo, a fost văzută de un

tâlhar care repezindu-se la ea a ridicat-o in şa, zburând ca vântul spre Suhardul

Mic, între stâncile cu o mie de feţe unde locuia. Tâlharul i-a promis fetei aur şi

argint numai să-l indrăgească, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta îşi pierdu

răbdarea şi vru s-o oblige să se căsătorească cu el. Atunci Estera a strigat către

munţi implorându-le ajutorul, iar stâncile cuprinse de strigatele îndurerate au

răspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torenţială măturând tot ce întalnea în cale.

Acolo au ramas sub farâmăturile stâncilor fata şi tâlharul, iar apoi acolo s-au

adunat apele munţilor, formând Lacul Roşu(Ucigaşul). »

O a doua legenda spune că: «  Pe pajiştea dintre versanţii munţilor a fost o

stână. Ciobanii, văzând apropierea furtunii, au încercat să se refugieze, dar Muntele

Ucigaş, dărâmându-se, i-a ingropat împreună cu oile. »

Indiferent de legendele despre Lacul Roşu, el ramâne un obiectiv turistic

foarte vizitat.

6

1.3. Împrejurimi şi obiective turistice de vizitat

Vecinii staţiunii Lacul Roşu sunt:

●Gheorgieni (26 km);

●Lazărea (32km);

●Joseni (32km);

●Dăneşti (62km);

●Racu (73km);

●Miercurea Ciuc (83km).

Obiectivele turistice de vizitat   sunt:

● Lacul Roşu- lac de baraj natural;

●Rarităţi ale naturii .

Rarităţii ale naturii:

Piatra Altarului, masivul stâncos cel mai impunător al Cheilor Bicazului.

Cu înălţimea lui de 1154m, este mai mic faţă de vârfurile din jur, dar este frumos şi

atrăgător.Primii cuceritori ai acestui turn de calcar au fost alpiniştii braşoveni

Csallner Ervin şi Goldschmidt Waldemar la 08 septembrie 1934. Primul care a

urcat pe turnul Bardoşului fără echipament de alpinist în port popular a fost

Keresztes Zoltan din Joseni, faptul căruia este legendar şi astăzi.

Cheile Bicazului. Situat în valea râului Bicaz, este cel mai cunoscut şi cel

mai atragător defileu al Carpaţilor Orientali, care străbate dinspre sud-vest spre

nord-est munţii alcătuiţi din depozitele calcaroase ce s-au depus în mările triasice

şi jurasice. În masivul calcaros s-au format peşteri. doline şi avenuri. Defileul este

de origine tectonică, numele său s-a capalat de la râul Bicaz. având o lungime de 5

km. Astăzi este cunoscut şi sub numele de "paradisul alpiniştilor".

În aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii şi Muntele Bardoş se apropie

doar la câţiva metri. Acest loc se numeşte Poarta Iadului dupa care mai jos

urmeaza locul numit Pridvorul Iadului. Apoi cheile se largesc, până la stâncile

Turnului Negru. De aici porneşte poteca către Peştera Neagra care are intrarea de

7

15 m înălţime şi 3 m laţime. De la intrare în peşteră zărim falnicul turn al Pietrii

Altarului. Peştera dupa 25 de m se strâmteaza, iar dupa încă 10 m se termină.

Înainte de vărsarea Bicajelului în Bicaz se află un pod neterminat, care se numeşte

Podul Ungurilor, început în anii 1940. Iniţial podul a fost proiectat pentru ocolirea

părţii cele mai periculoase a cheilor, Gâtul Iadului, dar nu s-a putut termina din

cauza razboiului. in stânga podului, se inalţă Peretele Bardoşului cu Santinela de la

Gâtul Iadului. De la vărsarea pârâului Bicajel începe cea mai spectaculoasă zonă a

cheilor cu o lungime de 800 m, Gâtul Iadului, care se strecoară între Piatra

Surducului şi Peretele Bardosului. Spre capătul aval al Gâtului Iadului se află un

pod pe valea Bicazului, deasupra căruia se deschide Peştera Cascadei. Peştera are

o lungime de 69 m, aşa de strâmta încât se viziteaza numai târâş. În dreapta

podului găsim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne

conduce o cărare. Peste drum, pârâul Bardoş coboară de sus într-o rigola strâmtă.

De aici valea se largeşte treptat, şi în aval întâlnim numai păduri foioase.

Cu 2,5 km mai jos, se desfaşoară pe direcţia nord-sud, spectaculoasa creastă a

Munticelului, care începând din 1971 este declarată zonă ocrotită pe o întindere de

90 hectare. La 500 m de la confluenţa Bicăjelului cu Bicazul, putem admira

numeroase mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa pârâului. Cea mai

frumoasă şi sălbatică zonă a acestei chei se află între Făgetul Ciucului (Cichibiuc)

şi Piatra Surducelului de la care în amonte parcurge Bicajelul lin, zona satului

răsfirat cu acelaşi nume. Cu mai mult de 3 km în amonte de la Cheile Bicăjelului

mai sunt două chei mai mici: primul se numeşte Cheile Duruitoarei sau La

Cascadă, cu lungimea de 400 m, iar al doilea se află pe drumul ce leagă Lacul

Roşu cu Trei Fântâni şi se numeste La Bechet, având o lungime de 350 m. Cheile

Dururtoarei are de asemenea mici cascade.

Cheile Lăposului. Afluent de stânga al Bicazului este pârâul Lăpos, care de

asemenea parcurge o zonă stâncoasă deosebit de frumoasă.

Sub Piatra Altarului valea Laposului se strâmtează, având un şir de mici

cascade. Cea mai spectaculoasă parte din aceste chei este însă partea dintre Cuşma

8

Laposului şi Piatra Altarului. Lungimea totală a cheilor este de 1800 m, cea mai

mare cascadă are înalţimea de 25 m.

Cheile Şugăului. În partea superioară a satului Bicaz Chei, în Suteni, în

avalul văii Şugăului se desfaşoară Cheile Şugăului - o zonă stâncoasă deosebit de

frumoasă, sub formă de canion, cu o lungime de 350 m pe care se află un şir de

cascade. Pană la construirea drumului forestier pe valea Şugăului, zona locuită din

Bârnadu a fost accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii au

construit pod în chei, pe bârne transversale care a fost o capodoperă a tehnicii

populare. Peste drum de la Cheile Şugăului, se află Stanca lui Stan, formaţiune

stâncoasă îngustă, care a rămas în urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii

carierei de calcar, din Muntele Surducului.

Peştera Munticelu (Ghiocelul). Este situată pe teritoriul comunei Bicaz

Chei, la 8 km de Lacu Roşu, pe partea stângă a râului Bicaz. Este formată din două

Săli, dar nu este încă iluminată. Fără ghid poate fi parcursă în 30 de minute.

Peştera este rezervaţie naturală, unde putem admira frumoase stalagmite şi

stalagtite. Din păcate, în ultima vreme vizitatorii au făcut multe pagube în peşteră.

9

CAPITOLUL II

STAŢIUNEA TURISTICĂ LACUL ROŞU

2.1. Caracterizarea şi descrierea resurselor naturale ale staţiunii Lacul

Roşu

Dacă vorbim despre turismul judeţului Harghita, sau al Transilvaniei, dacă

vorbim despre resursele turistice şi naturale ale României, trebuie să amintim

staţiunea turistică Lacu Roşu. Situată pe Valea Bicazului, în grupa centrală a

Carpaţilor Orientali, într-unul din cele mai splendide masive, Hăşmaşul Mare şi

având un potenţial turistic de mare valoare, staţiunea este un obiectiv turistic

important. Staţiunea, din punct de vedere administrativ aparţine municipiului

Gheorgheni.

Staţiunea montană Lacul Roşu beneficiază de un cadru natural cu un

potenţial turistic de mare valoare peisagistică. Munţii Suhard şi Haşmaş alcătuite

din conglomerete, gresii şi calcare, se impun prin forme de relief şi peisaje dintre

cele mai spectaculoase din ţară.

Remarcăm, astfel:

● domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice

(Suhardul Mic, Grădina Zânelor, Peretele Postei, Piatra Altarului, Piatra Bardos,

Piatra Cupaş, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ; peisaje montane şi subalpine

cu alternanţă de poieni şi păduri de molid (Câmpul Cupaş, Poiana Ghilgoş, Poiana

Vărariilor, Haşmaşul Mare, Haşmaşul Negru etc. ); păduri masive de molid etc

● domeniul pentru practicarea alpinismului în Cheile Bicazului şi pe

abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din ţară, cu 47 de trasee

pentru căţărare şi escaladă ;

● relief carstic spectaculos cu abrupturi, stâncării, grohotişuri şi peşteri cu

valoroase concreţiuni şi vizitabile, aflate în apropierea staţiunii ca: peşterile

Suhard, Bardoş şi Cascadei, iar la circa 12 km peştera Munticelul; unele dintre

10

acestea pot fi amenajate pentru vizitare (Suhard şi Munticelul). Pe versantul sud-

vestic al Munţilor Haşmaşul Mare, în perimetrul comunei Voşlobeni, se afla

peştera Şugo (41 km de staţiune), care este declarată monument al naturii şi se

pretează pentru amenajare spre vizitare;

● Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici şi Mari şi

abrupturile de 200-340 m înălţime, cu numeroase rupturi de pantă în albia râului

Bicaz ; remarcabile prin peisagistică sunt şi văile afluente Bicazului cu cascade,

chei şi mici canioane (văile Lapoş, Bicajel, Cupaş, Şugău la circa 8km spre Bicaz

Chei) etc ;

● Lacul Roşu- monument al naturii- unicul lac de origine naturală din ţară,

cu pitoreştile « Cioate » de molid ce zvâcnesc din adâncul apei; pe malul lacului

Fundaţia Naturaland (oraşul Gheorghieni) a marcat şi a amenajat pentru turismul

ştiinţific şi ecologic 9 puncte de observare a faunei şi a florei (licheni, alge, plante

lemnoase, plante acvatice, raţe sălbatice, reptile, raci, insecte etc.);

● domeniu schiabil se intinde pe o suprafaţă mare în cele trei areale montane

puse în evidenţă şi anume: Suhardul Mare- Suhardul Mic-Cabana Suhard-staţiune

(vila Bucur), domeniul ce se dispune altitudinal de la 980m până la 1500m, ceea ce

permite o amenajare « în releu » a dotărilor pentru sporturi de iarnă şi practicarea

skiului până în luna mai (120-150 zile/an); Raza Soarelui cu un domeniu mai

restrâns utilizat şi până în prezent (200m/40m); vârful Pangarati- Şaua Pângăraţi la

intrarea în staţiune;

● domeniu pentru drumeţie montană, cu peste 29 de poteci montane, ce

pornesc/ acced din/în staţiune, în mare parte amenajate şi marcate;

● fond cinegetic şi fond piscicol reprezentative pentru această zonă a ţării;

● bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare

negativă, cu aeroni raşinoşi, favorabil odihnei şi recreerii, dar şi climatoterapiei

profilactice sau curative pentru nevroza astenică, surmenaj fizic şi intelectual, stări

de debilitate, hipertiroida benignă etc.

11

● Parcul Naţional Cheile Bicazului-Haşmaş (65,75 ha) cu cele trei rezervaţii

naturale.

Potenţialul turistic de mare valoare există, însă în prezent resursele staţiunii

nu sunt exploatate la maxim. Există probleme deosebite în ceea ce priveşte

infrastructura generală, starea căilor de acces, protejarea apelor, asigurarea cu apă

potabilă, asigurarea unei deversări a apelor uzate şi a deşeurilor menajere care să

nu pericliteze stabilitatea echilibrului ecologic al zonei, şi implicit, sunt probleme

în ceea ce priveşte activitatea economică şi turistică.

12

2.2. Caracterizarea şi descrierea resurselor antropice ale staţiunii Lacul

Roşu

Staţiunea nu deţine obiective cultural-istorice, nefiind conturată ca localitate,

dar împrejurimile constituie destinaţii certe în acest sens.

Resursele antropice din zona limitrofă sunt următoarele:

● Oraşul Gheorghieni (26 km): cu o biserica armenească (secolul al XVII-

lea) şi evanghelică (secolul al XVII- lea ); muzeu cu secţii de istorie, etnografie,

stiinţele naturii ;

● Lazărea (32 km): castel (secolele XIII-XVII -lea) în stilul Renaşterii, ce

găzduieşte galeria de picturi şi grafică, parcul adăposteşte sculpturi realizate în

taberele de creaţie, mănăstire franciscană (secolul al XV-lea);

● Joseni (32km); o biserică fortificată (secolul al XVI –lea), colecţia de

etnografie;

● Dăneşti (62km): centru de artă populară cu ceramică neagră, ţesături,

cusături ;

● Racu (73km): biserica fortificată (secolele XIV-XV -lea), capelă (secolul

al XIV-lea ) pe Dealul Bogat;

● Miercurea Ciuc (84km): cu cetatea Miko anii 1611-1621), refăcută în

anul 1714; adăposteşte Muzeul judeţean; complexul Şumuleu cu clădirea-

reşedintă a fostului scaun Ciuc, mănăstirea franciscană (anii 1444-1448), biserică

barocă (an 1804), biserica Sf. Petru (an 1817).

13

2.3. Unităţile de cazare şi posibilităţi de agrement

Staţiunea Lacul Roşu participă cu 10,54% la capacitatea de cazare existentă

în judeţul Harghita.

În anul 2009, Lacul Roşu punea la dispoziţia turiştilor 691 de locuri de

cazare repartizate în: hoteluri - 176 locuri (25,47% din total ), vile - 371 locuri

(53,69%), cabane turistice - 36 locuri (5,21%) şi camping - 108 locuri (15,63%).

Tabel nr.1 Tipuri de structuri de primire turistică în staţiunea

Lacul Roşu în anul 2009

Tip

Strucutră

Nr. Camere Nr. locuri

2

stele

Neclasif. Total 2

stele

Neclasif. Total

Total 156 150 306

0 1 2 3 4 5 6

Hotel 75 - 75 176 - 176

Iasicom 48 - 48 108 - 108

Lacul Roşu 27 - 27 68 - 68

Vile 81 81 162 191 180 371

Turist Bucur 27 - 27 54 - 54

Făget Andrei 15 - 15 29 - 29

Raza soarelui 39 - 39 108 - 108

Bicaz - 4 4 - 16 16

Tuşnad - 5 5 - 10 10

Debarcader - 6 6 - 12 12

Haşmaşu Mare - 15 15 - 30 30

Vulturul - 5 5 - 10 10

Borş - 9 9 - 18 18

Kassy - 4 4 - 16 16

14

Ranova - 4 4 - 8 8

Ghiocelul - 4 4 - 8 8

Izvorul Mureşului - 10 10 - 20 20

Vila 30 - 6 6 - 12 12

Ursul - 9 9 - 20 20

Cabane

Turistice

- 15 15 - 36 36

Braduţ - 1 1 - 8 8

Mioriţa - 14 14 - 28 28

Camping - 54 54 - 108 108

Bucur - 54 54 - 108 108

Analizând situaţia locurilor de cazare în funcţie de gradul de confort se

observă că structurile de primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind

cea de două stele (51,3%) urmată de cea a structurilor de primire neclasificate

(46,9%).

Amatorii de sport au la dispoziţie ştrand, terenuri de sport, precum şi

posibilitatea de a practica canotajul şi pescuitul. Alpiniştii îşi pot încerca măiestria

pe numeroase trasee, de la cele mai simple până la cele mai dificile pe pereţii

stâncoşi ai Suhardului, Pietrei Bardoşului, ai Pietrei Surducului etc.

Staţiunea Lacu Roşu oferă amatorilor de drumeţie itinerarii deosebit de

atrăgătoare :

1. Circuitul Lacului Roşu (durata 1 - 1/2 ore; marcaj: cruce roşie)

2. Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-întors, fără marcaj, pe DN

12C).

3. Vârful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-întors, diferenţa de nivel 370

m, marcaj; triunghi albastru)

15

4. Vârful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-întors, diferenţa de nivel 524

m, marcaj: triunghi albastru până la Şaua Suhardului, mai departe fără

marcaj).

5. Vârful Ucigaşu (durata 3 ore dus-intors, diferenţa de nivel 401 m,

marcaj: banda galbenă şi triunghi roşu).

Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau două zile la

Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamţ etc., deosebit de atrăgătoare:

Staţiunea Lacul Roşu are un bioclimat tonic-stimulent asupra organismului,

cu o aeroionizare negativă, cu aeroni răşinoşi, favorabili odihnei şi recreerii, dar şi

climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenică, surmenaj fizic şi

intelectual, stări de debilitate, hipertiroidă benignă etc.

16

2.4. Programul de dezvoltare şi diversificare a staţiunii Lacul Roşu

În cadrul planificării şi dezvoltării turismului, amenajarea turistică, respectiv

procesul de planificare teritorială, ocupa locul cel mai important şi reprezintă, de

fapt, strategia fundamentală de dezvoltare a ofertei turistice, inclusiv a celei

montane.

Procesul de amenajare turistică reflectă interacţiunea dintre particularităţile

condiţiilor naturale şi ansamblul activităţilor economice şi sociale care se dezvoltă

pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizează în contextul unei arii

emitente de turişti. În principiu, amenajarea turistică va ţine cont atât de

caracteristicile teritoriului (resurse, activităţi, funcţiune etc.) cât şi de posibilităţile

de exploatare în condiţii de eficienţă a acestuia.

În cadrul strategiei de amenajare turistică se urmăresc următoarele elemente

comune şi pentru staţiunea Lacul Roşu şi anume:

● localizarea staţiunilor turistice/complexe/cabane în funcţie de cantitatea şi

calitatea resurselor turistice, de atractivitatea acestora, exprimată prin capacitatea

de a trezi interesul turiştilor ;

● crearea unei oferte cu caracter specific, original sau chiar unic, prin

valorificarea tuturor resurselor zonei (şcoală internaţională de alpinism, în cazul

nostru);

● diversificarea dotărilor, produselor şi serviciilor turistice oferite în scopul

asigurării unei varietăţi de prestaţii turistice şi satisfacerii nevoilor unei clientele

diverse; condiţiile naturale ale staţiunii Lacul Roşu oferă posibilitatea realizării

unor variate produse turistice montane atât pentru sezonul estival cât şi pentru cel

hivernal;

● integrarea armonioasă a structurilor turistice în ansamblul cadrului natural

al staţiunii, creiindu-se o anumită ambianţă şi specificitate (în aria montană şi pe

malul lacului) etc.

Staţiunea se poate dezvolta pe trei trepte morfometrice:

17

• vatra depresiunii (culoarul depresionar) - Valea Bicazului şi Lacul Roşu:

cu structuri de cazare şi alimentaţie, agrement, sportiv şi nautic, dotări comerciale,

culturale şi sanitare, de infrastructură generală, centru de informare turistică etc.;

• versanţii favorabili amenajărilor turistice, până la 1100 – 1120 m, pentru

structuri de cazare şi alimentaţie, pârtii de schi şi teleferice (Cabana Suhard, Raza

Soarelui);

• versantul Suhardului Mic-Suhardul Mare (1100 m – 1500 m), cu un

domeniu schiabil valoros, este favorabil amenajării pentru sporturi de iarnă şi

dotările aferente.

Întreaga arie montană limitrofă trebuie reintrodusă în circuitul drumeţiilor

montane.

Cercetătorii şi practicienii francezi în amenajarea muntelui au stabilit câteva

principii care trebuie să stea la baza dezvoltării unei staţiuni montane), principii

aplicabile şi în cazul reproiectării şi amenajării staţiunii Lacul Roşu şi anume:

● satisfacerea nevoilor clientelei, ceea ce presupune un studiu de marketing

pe pieţele potenţiale cu investigaţii sociologice pentru a vedea opţiunile turiştilor

potenţiali în ceea ce priveşte: domeniul schiabil, preţuri, pretenţiile schiorului,

activităţile aprés-schi, cerinţele turiştilor neschiori etc.

● asigurarea calităţii factorilor naturali: condiţii climatice, morfologia

reliefului, configuraţia pantelor de schi etc.;

● amenajarea optimă a pârtiilor: categoriile de dificultate şi varietatea lor,

schiul practicat (alpin – slalom, coborâre), nordic (fond, schi randonnée),

trambulină, biatlon, patinaj etc.;

● modul de organizare şi amenajare a staţiunii (urbanizarea):accesul în

staţiune şi în domeniul schiabil, parcări, deplasarea în staţiune, dotări edilitare,

servicii, animaţie, comerţ, cultura, tipul de amenajare a staţiunii (în “potcoava”, “în

terasă”), separarea funcţiunilor (circulaţia schiorilor – pietonilor – vehiculelor) etc.

18

De asemenea, gradul de împădurire este luat în calcul, fiind astfel favorabil

staţiunii Lacul Roşu, permiţând o urbanizare dispersată pe versanţi benefică şi în

sezonul estival, iar condiţiile de climă rece şi zapadă abundentă impun şi o

urbanizare concentrată în depresiunea -culoar.

Toate aceste principii vor fi analizate şi adaptate pentru amenajarea şi

dezvoltarea staţiunii montane Lacul Roşu.

19

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ VALORIFICAREA POTENŢIALULUI

TURISTIC AL STAŢIUNII LACUL ROŞU PRIN PRIN PRODUSE

TURISTICE

Prezentarea agenţiei de turism Inter-Tour

Agenţia de turism este o întreprindere comercială care are ca obiect de

activitate organizarea, oferirea şi vânzarea de servicii turistice asigurate de

prestatorii de servicii, fiind un agent economic intermediar între aceştia şi turişti şi

având drept scop obţinerea de profit.

Agenţia de Turism Inter-Tour aparţine S.C. INTER-TOUR S.R.L.din

Bucureşti a luat fiinţă în anul 1994, în conformitate cu reglementările legale

respective. Aceasta deţine licenţă de turism categoria A nr. 467/1994 şi licenţă de

tour-operator, având doi administratori: Gabriel Stoica şi Dumitru Nănescu.

Ca obiectiv principal de activitate, pe care îl are firma, menţionez

organizarea activităţii agenţiei de turism şi asistenţă turistică (conform codului

6332 din statut), cât şi transporturi terestre de călători ocazionale (cod 6023 din

statut). Acestea constau în servicii de organizare a produsului turistic şi de

informare care se execută de regulă, în fazele de pregătire şi de realizare a

serviciilor de bază, dar şi pe timpul derulării acestora, precum şi servicii de

intermediere de genul rezervărilor de locuri, închirieri de mijloace de transport,

asigurări pe timpul călătoriilor.

În afară de activitatea de bază de intermediere turistică şi de organizare a

turismului intern şi internaţional, firma oferă şi servicii adiacente, ca de exemplu:

schimb valutar;

asigurări medicale pentru călătoriile în străinătate;

reparaţii de autovehicule;

20

transport;

intermediere pe bază de comision;

închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii sau închiriate.

Activitatea Agenţiei de turism INTER-TOUR în organizarea excursiilor

externe se referă la:

contractarea touroperatorilor mari din ţară şi studierea ofertelor lor;

alegerea acelor oferte cu un potenţial succes la public, ţinând cont de

raportul calitate-preţ, precum şi de reputaţia touroperatorului respectiv;

închirierea contractelor cu touroperatorii, încercarea obţinerii

exclusivităţii;

efectuarea formalităţilor de vânzare (acte, vize, vauchere, încasarea şi

expedierea banilor).

Pentru specialiştii în excursii interne activitatea constă într-o serie operaţii

cum sunt:

selectarea unităţilor de cazare cu cel mai bun raport calitate-preţ din

toate regiunile de importanţă turistică majoră ale ţării;

încheierea contractelor de colaborare cu aceste unităţi;

crearea unei baze de date complexe care să cuprindă toate amănuntele

privitoare la unităţi de cazare (amplasament, condiţii, număr de locuri, telefon, fax,

adresă, cont bancar, staţiuni, posibilităţi de agrement, căi de acces, particularităţi);

rezervarea unui contingent de locuri pentru perioadele şi zonele cu

cerere mare (lunile iulie şi august pe litoral, luna decembrie şi perioada sărbătorilor

de Paşti în staţiunile montane, cu ocazia diferitelor acţiuni cu caracter naţional -

festiv, concerte, evenimente sportive de interes major);

crearea unor programe de tip tour.

Crearea acestor programe constă în:

stabilirea itinerariului în care să fie incluse obiectivele turistice de

interes major;

alegerea şi rezervarea locurilor de cazare;

21

alegerea şi închirierea mijloacelor de transport;

promovarea turiştilor;

urmărirea derulării propriu-zise a acestora.

Chiar dacă nu există suficiente cunoştinţe manageriale pentru fiecare tip de

afaceri, acest fapt datorându-se tranziţiei prin care trece economia întregii ţări şi nu

lipsei de profesionalism a angajaţilor firmei, acest lucru nu a fost un impediment

major pentru activitatea firmei, personalul adaptându-se din mers noilor condiţii.

Produs turistic excursie care include şi vizitarea Lacului Roşu

Traseu:BUCUREŞTI-IAŞI-TG.FRUMOS-TG.NEAMŢ-BICAZ-LACU

ROŞU-PIATRA NEAMŢ-ROMAN-IAŞI-BUCUREŞTI.

După întocmirea fişei tehnice a programului se efectuează analiza de preţ.

Fişa tehnică a programului turistic

TASEUL KM Ora sosirii Timp staţionare

Ora plecării

OBIECTIVE

Ziua IBUCUREŞ

TI

0 - - 10.00 - cazare ziua precedentă

FOCŞANI 185 13.00 90’ 14.30 - dejunIAŞI 230 18.00 - - - cazare - cină

- program voie

Ziua a IIIAŞI

- - 10.00 - mic dejun

COTNARI 70 11.00 45’ 11.45 - Crama Domnească (degustări vinuri)

TG.NEAMŢ

75 13.00 90’ 14.30 - dejun ‘ARCAŞUL’

MĂNĂSTIRI

AGAPIA-VĂRATEC

30 15.00 120’ 17.00 - vizitare cele două mănăstiri- târgul de artă populară

PIATRA- 50 18.30 - - - cazare, cină

22

NEAMŢ - program voie

Ziua a IIIPIATRA NEAMŢ

- - - 10.00 - mic dejun

LACU ROŞU

60 11.00 180’ 14.00 - vizitare staţiune şi a târgului de artă populară- dejun

PIATRA NEAMŢ

60 16.00 - - - cazare-program discotecă- cina

Ziua a IVPIATRA NEAMŢ

- - - 10.00 - mic dejun

FOCŞANI 170 13.00 120’ 15.00 - dejunBUCUREŞ

TI185 18.00 - - - cazare

- cina

ANALIZA DE PREŢ

Cost transport

S-au luat în calcul în funcţie de mărimea grupurilor de excursionişti: 20

persoane.

a) transport cu autocarul (grup 20 persoane)

Se parcurg un număr de 1085 km. Se adaugă un spor de siguranţă de

10%.Total km 1194, rotunjit 1200.

Costul unui km este de 30 lei / km / 20 persoane = 1,5 lei / persoană / km;

Traseul are în total 1200 km x 1,5 lei / pers. / km = 1800 / persoană / traseu.

Masa:

mic dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 3,5 lei / persoană.

BUCUREŞTI...............3,5 lei

IAŞI.............................3,5 lei

PIATRA NEAMŢ.......3,5 lei

23

PIATRA NEAMŢ.......3,5lei

T O T AL MIC DEJUN........140 LEI / PERSOANĂ

dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 7 lei / persoană.

FOCŞANI................7 lei

TG.NEAMŢ............7lei

LACU ROŞU..........7lei

FOCŞANI...............7lei

T O T A L DEJUN...28LEI / PERSOANĂ

cina: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 85 lei / persoană

IAŞI............................85 lei

PIATRA NEAMŢ......85 lei

PIATRA NEAMŢ......85 lei

BUCUREŞTI.............85lei

T O T A L CINA..........340 LEI / PERSOANĂ

T O T A L SERVICII DE MASĂ...565. LEI / PERSOANĂ

NOTĂ: Conducătorul de grup va avea alocată o sumă pentru serviciul de

masă diferenţiată pentru mic dejun - 35 lei / persoană; dejun - 7 lei /persoană; cină

- 85 lei / persoană.

Cazare: La cazare în toate cele patru oraşe s-a luat în calcul o medie a

tarifelor de 120lei / noapte:

BUCUREŞTI...............120 lei

IAŞI.............................120 lei

PIATRA NEAMŢ.......120 lei

PIATRA NEAMŢ.......120 lei

BUCUREŞTI..............120 lei

T O T A L CAZARE...................600 lei

Agrementul: Muzee, mănăstiri: 6 x 1,5 = 90 lei / persoană

24

T O T A L SERVICII............1255 lei

Serviciile anterior menţionate nu sunt influenţate de mărimea grupului de

turişti.

La aceste servicii se adaugă:

Grup format din 20 de persoane:

* cota de şofer: se plătesc servicii de cazare şi masă

80 lei / persoană

* cota de ghid: se plătesc servicii de cazare, masă, agrement şi diurnă

87 lei / persoană

GRUP DE 20 PERSOANE

La total servicii + cota şofer + cota ghid = 1422 lei / pers.

* Comision 10 %: 142 lei / persoană

* TVA 19%:.................. 27 lei / persoană

* Cost transport:............ 1800 lei / persoană

T O T A L..................3391 lei / persoană

PREŢUL EXCURSIEI: 3391 lei / persoană

Serviciile se comandă cu cel puţin 7 zile înainte, iar rezervările, cu cel puţin 2

zile. Turişti vor face şi o plimbare cu barca pe lac.

Vă aşteptăm cu drag!

25

BIBLIOGRAFIE

1.Cristea Emil - Muntii Hăşmas, Col.Munţii Noştri, Editura Sport-Turism,

1978, Bucuresti

2.Decei. Paul - Lacuri de munte, Editura Sport-Turism;

Bucureşti, 1989

3. Găstescu Petre - Lacurile din România, Editura Sport- Turism; Bucureşti 1989

4. Istrate, Ioan- Turismul, un fenomen în mişcare-Editura Sport- Turism,

Bucureşti, 1998

6.**************** - colecţia publicaţia România Turistică

7.****************www.iturism.ro

26

ANEXE

27

LACUL ROŞU

CHEILE BICAZULUI

28

29