STATIUNEA DE

CERCETARE

DEZVOLTARE DEZVOLTARE

PENTRU

VITICULTURA SI

VINIFICATIE

BUJORU

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Plan sectorial (acronim) : ADER 2020

Contactor: SCDVV BUJORU

Codul fiscal al Contractorului: RO 14794971

Obiectivul general:

(acronim)

ADESC Numărul/codul

proiectului

1.1.7

Contract: 1.1.7 / 01.11.2011 Act Adiţional:

(număr/an)

5 / 2013

PROIECT SECTORIAL 1.1.7FAZA 5/2013

(număr/an)

Faza de execuţie: faza V/2013 Perioada de execuţie a

fazei:

De la 01.07.2013

Termenul de predare al fazei 11.11.2013 Până la 11.11.2013

Persoana de contact (Director de proiect):

Dr. ing. Simion Cristina Date contact (Tel/Fax, e-mail): Tel

0236/340640; Fax:0236340642 E-mail: scdvvbujoru@clicknet.ro

Denumirea

proiectului

Identificarea şi evaluarea surselor de germoplasmă viticolă autohtonă în vederea promovării lor în

condiţiile schimbărilor climatice zonale

Denumirea

fazei

Evaluarea surselor de germoplasmă viticolă cu însuşiri performante de calitate şi rezistenţe multiple. Evidenţierea variabilităţii genetice

Anul începerii: 01.11..2011 Anul finalizării 10.12.2014 Durata (luni): 37

ACTIVITĂŢI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI:

Activitatea 5.1 Observaţii şi determinări privindcaracterizarea toleranţei la principalele stresuri abiotice şibiotice ME II

Activitatea 5.2 Observatii privind parcurgerea fenofazelorde vegetaţie a genotipurilor de perspectivă- modelexperimental IIexperimental II

Activitatea 5.3 Caracterizarea preliminarã a surselor degermoplasmă identificate din punct de vedere al capacităţiide producţie şi al calităţii -model experimental II

Activitatea 5.4 Testarea serologica a genotipurilor agreeate

Activitatea 5.1 Observaţii şi determinări privind caracterizarea toleranţei la principalele stresuri abiotice şi

biotice ME II

Pentru evaluarea comportării genotipurilor la agenţii patogeni (Plasmopara viticola şi Uncinulanecator şi Botritis cinerea) s-a continuat monitorizarea acestora în peioada 1.07-11.11.2013 şi s-afolosit o scară de notare logaritmică, iar observaţiile sau făcut vizual privind apariţia infecţiilor pe uneleorgane vegetative (frunze, inflorescente). În perioada de vegetaţie a anului viticol 2013 condiţiileagrometeorologice au favorizat atacul agenţilor patogeni diferenţiat de la o zonă viticolă la alta şi intresoiuri.

Din punct de vedere fitosanitar in anul 2013, la SCDVV Bujoru, ICDVV Valea Calugareasca, nu aufost probleme cu principalele boli criptogamice (mana vitei de vie, fainarea vitei de vie, putregaiulcenusiu al strugurilor) şi dăunători (molia strugurilor, acarieni) deşi condiţiile climatice au fost favorabiledezvoltării acestora . Pe fondul unei rezerve reduse a organelor de rezistenţă a agenţilor patogeni dinanul 2012 şi a aplicării la timp a tratamentelor fitosanitare, genotipurile luate in studiu au manifestat oteloranţă ridicată faţă de factorii de stress biotic.

În ceea ce priveşte răspunsul genotipurilor luate în studiu în anul viticol 2013 la S.C.D.V.V. Blaj, lafactorii de stres biotic, s-a constatat că acestea au reacţionat diferit, răspunsul fiind în corelaţie cufactorii de stres biotic, s-a constatat că acestea au reacţionat diferit, răspunsul fiind în corelaţie cumanifestarea condiţiile ecoclimatice. Genotipurile luate în studiu, s-au dovedit a fi foarte rezistente lafactorii biotici: mană, făinare, putregai negru, acarieni şi, rezistente şi moderat rezistente la putregaicenuşiu.

La SCDVV Murfatlar condiţiile climatice din acest an au fovorizat atac ul de făinare , mană şiputregai cenuşiu în perioade fenologice diferite. Soiurile au manifestat toleranţa medie la făinare şiputregai cenuşiu.

In cadrul Centrului viticol Iasi, gentipurile luate in studiu au manifestat o rezistenţă diferita soiurilepentru struguri de masă, Mara şi Gelu, au manifestat rezistenţă la bolile criptogamice, iar in cadrulsoiurilor pentru struguri de vin, cel mai accentuat atac s-a înregistrat în cazul făinării şi a manei,acesteafiind considerate rezistente si moderat rezistente. În ceea ce priveşte comportarea genotipurilor studiatela atacul putregaiului cenuşiu acestea au reacţionat pozitiv, făra simptome semnificative.

La SCDVV Oodobesti Datorita ploilor abundente cazute in perioada maturarii si recoltarii strugurilorsi a umiditatii ridicate, factori favorizanti pentru putregaiul cenusiu, rezistenta strugurilor a fost moderatala soiurile Milcov 2-41si Coarna neagra selectionata 17-2-3 iar dintre soiurile pentru vin cea mai afectatafiind elita Babeasca gri 5-51. Pentru putregaiul cenusiu, observatiile au fost efectuate inainte derecoltarea strugurilor, stabilindu-se un grad de atac mijlociu atat la soiurile pentru vin cat si la cele pentru(15-18% boabe ofilita sau putrezite).

Activitatea 5.2 Observatii privind parcurgerea fenofazelor de vegetaţie a genotipurilor de perspectivă- model

experimental II

În vederea analizei comportării genotipurilor în condiţiile pedoclimatice in arealediferite de cultura s-au efectuat observaţii şi determinări privind desfăşurareaprincipalelor fenofaze– pârga, maturarea strugurilor şi căderea frunzelor .Succesiunea şidesfăşurarea fenofazelor de vegetaţie este analizată prin intermediul datelorcalendaristice extreme în cadrul cărora au avut loc şi a valorilor termice necesare pentrudeclanşarea şi parcurgerea acesor fenofaze.Determinarile privind parga, maturareadeclanşarea şi parcurgerea acesor fenofaze.Determinarile privind parga, maturareastrugurilor si caderea frunzelor au fost efectuate in corelatie cu intensitatea si mai alesvariatiile actiunii factorilor abiotici (amplitudine, peridiocitale, durata) pe fiecare intervalfenologic studiat. Studiate în corelaţie directă cu condiţiile climatice din ecosistem,genotipurile au parcurs fenofazele de vegetaţie specifice perioadei de cercetare în moddiferit.

Observatiile efectuate cu privire la succesiunea si evolutia fiziologica a fenofazelorde vegetatie, parcurse de genotipurile luate in studiu, in relatie cu factorii ecologicispecifici evidentiaza faptul ca acestea au fost conditionate de nivelul si actiuneacumulativa a factorilor climatici si de specificul ereditar al soiurilor.

Analizând figurile 1 şi 2 se evidenţiază că soiurile Fetească regală şi Coarnă neagră selcţionată s-aucomportat diferentiat în funcţie de arealul de cultură şi se dovedeşte că pentru a-si desfăşura ciclul complet devegetaţie au nevoie de temperaturi utile diferite. Aceast lucru ne dovedeşte că soiurile s-au adaptat condiţiilorclimatice în care sunt cultivate.

Inceputul perioadei de vegetaţie la soiul Fetească regală s-a realizat în ultima decadă a lunii aprilie în toatepodgoriile care fac parte din consorţiu când s-a însumat o temperatură utilă în medie cuprinsă între 19.60C Si 500C.L apoluri opuse se află SCDVV Blaj unde pentru declanşarea fenofazei de dezmugurit au fost necesare doar 19,60Cpe când la SCDVV Valea Calugarească au fost necesare 500C. Fenofaza de înflorit s-a declanşat cel mai devremeîncepând cu data de 15 mai la ICDVV Valea Calugărească iar cel mai târziu la SCDVV Blaj pe 2 iunie. Incepând cupârga strugurilor , se observă că există difenţe foarte semnificative în ceea ce priveşte suma temperaturilor utilenecesare declanşării acestei fenofaze. Din punct de vedere calendaristic, soiul a intrat în pârgă începând cu data de20 iulie, cu exceptie la SCDVV Blaj când pârga s-a realizat târziu şi anume pe 30 august. Se evidenţiază SCDVVMurfatlar şi SCDVV Blaj prin suma temperaturilor utile ridicate necesare declanşării fenofazei de pârgă respectiv948-950 0C. In ceea ce priveşte maturarea strugurilor se remarcă SCDVV Iasi atât prin timpurietate cât şi prinînsumarea temperaturilor utile de 989,70C până la data de 9 septembrie. La cealaltă extremă se află SCDVV Blajînsumarea temperaturilor utile de 989,7 C până la data de 9 septembrie. La cealaltă extremă se află SCDVV Blajunde se remarcă faptul că acumularea zaharurilor în boabe s-a realizat lent până pe 20 septembrie când s-auînsumat o temperatură utilă de doar 224,1 0C.

Fig 1 Parametrii fenologici in anul 2013 Fig2 Parametrii fenologici in anul 2013 la soiul

L a soiul Feteasca regală Coarna neagra selectionata

Activitatea 5.3 Caracterizarea preliminarã a surselor de germoplasmă identificate din punct de vedere al capacităţii de

producţie şi al calităţii -model experimental II

Cercetările efectuate asupra genotipurilor studiate au relevat faptul că toate au fost influenţatede valorile factorilor climatici existenţi în ecosistem, fapt oglindit în valorile elementelor ce definescproductivitatea potenţială şi cea reală, producţia de struguri, dar mai ales calitatea acesteia.

In urma interpretării statistice se remarcă Elita 11-47 Babească neagră şi Elita 23-69 (Babeasca gri x Perlă de Csaba ) care au valorificat cel mai bine condiţiile ecopedoclimatice din anul 2013.

Soiul

Caracteristici fizico-chimice

Producţia kg/butucZahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100 boabe

(g)

Greutatea medie a

unui strugure

Elita 23-69 Babeasca gri

Calitatea şi producţia strugurilor la recoltare SCDVV Bujoru 2013

Elita 23-69 Babeasca gri x Perlă de Csaba; 215±2.5 (bc) 3,8±0.0 (c) 228±2.52(d) 277±2.08(ab) 6,4±0.45(a)

Elita 2-16 Perlă de Csaba x Babeasca gri; 168±2.0 (e) 4±0.0 (bc) 193±3.06(e) 229±13(c) 4,1±0.1(bc)

Elita clonala 25-45 Şarba;191±1.0 (d) 3±0.0 (d) 240±1.53(c) 221±3.05(c) 2,8±0.98(d)

Elita clonala 35-21 Muscat Ottonel 179±3.0 (de) 3,9±0.1 (d) 235±1.0(cd) 133±2.52(d) 4,4±0.1(b)

Elita clonala11-4-7 Babeasca neagra 214±2.08 (bc) 5,2±0.28 (a) 264±3.46(b) 291±1.15(a) 5,7±0.15(a)

Elita clonala 15-43 Merlot 239±6.11 (a) 2,7±0.15 (e) 123±1.53(g) 107±1.53(e) 2,6±0.2(d)

Feteasca regala 177±0.57 (e) 4,2±0.0 (b) 160±1.0(f) 105±1.0(e) 4,2±0.25(b)

Coarna neagra selectionata 166±2.0 (e) 2,4±0.2.0(ef) 388±9.5(a) 233±3.0(c) 3,27±0.95(cd)

DS 5%0.05-0.77 0,06-1.0 0,12-1.0

0,05-1.00,05-0,1

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele romane reprezintă semnificaţia diferenţei (p<0.05) între soiuri. Diferenţa dintre oricare două valori,urmate de cel puţin o literă comună, este nesemnificativă.

Soiul

Caracteristici fizico-chimice

Producţia kg/butucZahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100 boabe

(g)

Greutatea medie a

unui strugure

Cabernet Sauvignon 30 Vl 234.3± 5,1(ab) 2.83±0,1 (cd) 174±6.9 (b) 51.2± 3.2(e) 3,3±0.5(c)

Cabernet franc 43 Vl

Calitatea şi producţia strugurilor la recoltare ICDVV Valea Calugareasca 2013

In urma interpretării statistice se remarcă soiul Fetească regală şi clona Merlot 7 Vl care au valorificat cel mai bine condiţiile ecopedoclimatice din anul 2013.

Cabernet franc 43 Vl

249.1±4,6 (a) 3.18±0,3(c) 125±9.5(d) 56.6±7.6(e) 1,9±0.2(d)

Cabernet franc 81 Vl238.5±7,6(ab) 2.83±0,2(cd) 148±6,9(c) 67.0±2.6(d) 3,2±0.2(c)

Merlot 7 Vl230± 10,0(b) 3.54±0,3(b) 140±6.0(cd) 133.9±4.9(c) 5,0±0.5(b)

Feteasca regala 180±10,0(c) 5.40±0,2(a) 173±8.9(b) 156.8±1.5(b) 7,0±0.2(a)

Coarna neagra selectionata 172.6±8,6 (c) 2.6±0,2(d) 363±14.1(a) 253.9±1.1(a) 2.2±0.2(d)

DS 5%

0,05-0,28 0,07-1,0 0.06-1.00,14-1.0

0.72-1.0

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele romane reprezintă semnificaţia diferenţei (p<0.05) între soiuri. Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună, este nesemnificativă

Soiul

Caracteristici fizico-chimice

Producţia kg/butucZahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100

boabe

(g)

Greutatea medie

a unui strugure

Elita 5-26 (Traminer rozx Iordană )x (Raisin de Saint Pier x Perla de Csaba )

192,1 ± 4,1 c 4,10 ± 0,11 cd 110,5 ± 4,6 e 165,5 ± 4,7 c 3,97 ± 0,11 b

Elita 7-48 ( Iordană x 210,3 ± 2,1 b 4,67 ± 0,08 b 128,8 ± 2,5 cd 107,5 ± 7,6 f 1,51 ± 0,11 g

Calitatea şi producţia strugurilor la recoltare SCDVV BLAJ 2013

In urma interpretării statistice se remarcă Elita 11-26 (Feteasca regala x Muscat Ottonel) x ((Raisin de Saint Pier x Perla de Csaba ).

Elita 7-48 ( Iordană x Traminer roz)x (Raisin de Saint Pier x Perla de Csaba )

210,3 ± 2,1 b 4,67 ± 0,08 b 128,8 ± 2,5 cd 107,5 ± 7,6 f 1,51 ± 0,11 g

Elita 11-26 (Feteasca regala x Muscat Ottonel) x ((Raisin de Saint Pier x Perla de Csaba )

188,8 ± 4,5 c 4,13 ± 0,04 c 128,5 ± 2,8 cd 211,5 ± 7,8 a 4,65 ± 0,17 a

Elita clonala 18-15 Rieslig italian

191,5 ± 3,7 c 3,95 ± 0,06 de 123,5 ±2,9 d 191,4 ± 5,1 b 3,45 ± 0,09 d

Elita clonala 18-11 Pinot gri

226,2 ± 4,5 a 4,11 ± 0,03 cd 132,7 ± 3,6 c 122,6 ± 4,4 e 2,33 ± 0,09 e

Elita clonala 17-49Feteasca regala

211,2 ± 3,0 b 3,92 ± 0,05 e 170,4 ± 4,6 b 167,4 ± 2,7 c 3,68 ± 0,06 c

Feteasca regala 205,2 ± 5,1 b 5,27 ± 0,16 a 178,1 ± 3,6 a 147,6 ± 2,5 d 2,14 ± 0,08 f

DS 5% 2,8 – 4,6 0,06 – 0,10 2,6 – 4,2 0,08 – 0,130,08 – 0,13

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele romane reprezintă semnificaţia diferenţei (p<0.05) între soiuri. Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună, este nesemnificativă.

Soiul

Caracteristici fizico-chimice

Producţia kg/butucZahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100 boabe

(g)

Greutatea medie a unui

strugure

Mamaia178±10 (cd) 3,8±0.7(cd) 218±2.0(c) 330±10(b) 2,51±1.0(a)

Cristina211,8±2 (a) 4,9±0.1(a) 179±9.0(d) 204±1.0(e) 2,11±1.0(bc)

Calitatea şi producţia strugurilor la recoltare SCDVV Murfatlar 2013

In urma interpretării statistice se remarcă soiul Aurora care a valorificat cel mai bine condiţiile ecopedoclimatice din anul 2013.

211,8±2 (a) 4,9±0.1(a) 179±9.0(d) 204±1.0(e) 2,11±1.0(bc)

Fetească neagră 9 Mf211,8±2(a) 3,3±0.2(c) 105±5.0(g) 238±8.0(d) 2,13±1.0(a)

Columna 176,6±3(cd) 4,0±0.1(bc) 161±4.0(e) 200±10(e) 2,48±1.0(a)

Aurora186,4±6(c) 4,5±0.1(ab) 580±10(a) 482±2.0(a) 2,47±1.0(a)

Feteasca regala 197,1±1(b) 4,1±0.1(bc) 145±5.0(f) 128±4.0(f) 2,30±0.2(b)

Coarna neagra selectionata

174,6±5(d) 3,4±0.2(c) 259±1.0(b) 273±4.0(c) 2,58±1.0(a)

DS 5%

0.05-1.0 0.68-0.25 1.00.36-1.0

0.06-0.79

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele romane reprezintă semnificaţia diferenţei (p<0.05) între soiuri. Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună, este nesemnificativă

Soiul

Caracteristici fizico-chimice

Producţia kg/butucZahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100 boabe

(g)

Greutatea medie a unui

strugure

Calitatea şi producţia strugurilor la recoltare SCDVV Iasi 2013

In urma interpretării statistice se remarcă soiul Gelu şi Mara care au valorificat cel mai bine condiţiile ecopedoclimatice din anul 2013.

Gelu 190±10.0(d) 2.1±0,1(d) 519±3.61 (a) 250±2.0(a) 4,9±0.5(b)

Mara182±2.0(d) 5.0±0,0(c) 435±18,0(b) 160±1.0(b) 6,0±1.0(a)

Golia204±2.0(c) 4.8±0,4(c) 131±1.0(e) 70±2.0(d) 2,0±0.1(d)

Fetească regală cl. 1 Iş

215±5(b) 5.5±0,0(b) 205±1.0(c) 60±17.4(d) 2,1±3.2(d)

Sauvignon 12.9.5227±2.6(a) 5.0±0,2(c) 195±6.1(c) 70±2.0(d) 3,0±0(c)

Cabernet Sauvignon 16.6.9

202± 10,0(c) 6.6±1.0(a) 174±4.0(d) 100±5.0(c) 3,2±0.2(c)

Feteasca regala 202±2.0(c) 4.7±0,0(c) 165±3.0(d) 65±5.0(d) 2,3±0.3(d)

DS 5%

0.12-1.0 0.09-1.0 0.12-1.00,14-1.0

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele romane reprezintă semnificaţia diferenţei (p<0.05) între soiuri. Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună, este nesemnificativă

Soiul

Caracteristici fizico-chimice

Producţia

kg/butucZahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100 boabe

(g)

Greutatea medie a

unui strugure

Feteasca alba 5-7-2 194,8±2.2(c) 3,9±0.1(c) 154±6.6(d) 127±2.0(d) 4,0±0.1(c)

Milcov 2-41 161,9±1.9(e) 3,1±0.1(d) 282±12.8(b) 270±8.0(b) 6,7±0.2(a)

Babeasca gri 5-51 229,9±3.3(a) 5,7±0.1(a) 220±9.0(c) 190±2.7(c) 5,3±3,5(b)

Feteasca regala 223,5±1.1(ab) 5,5±0.2(ab) 170±6.0(d) 110±2(e) 3,6±0.2(c)

Coarna neagraselectionata 189,5±2.9(d) 5,3±0.2(ab) 320±13.5(a) 340±4.6(a) 6,8±0.0(a)

Calitatea şi producţia strugurilor la recoltare SCDVV Odobesti 2013

In urma interpretării statistice se remarcă soiul Coarna neagra selectionata şi Elita 2-41 (SCDVV Odobesti) si soiul Coarna neagra selectionata şi Elita 7-38 (SCDVV Pietroasele care au valorificat cel mai bine condiţiile ecopedoclimatice din anul 2013.

DS 5%1.0 0.61-1.0 0.8-1.0 1.0 0.06-1.0

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele romane reprezintă semnificaţia diferenţei (p<0.05) între soiuri. Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună, este nesemnificativă

Soiul

Caracteristici fizico-chimice

Producţia

kg/butuc

Zahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100

boabe

(g)

Greutatea medie a

unui strugure

Elita 7 - 38 (Coarnaneagra x cardinal);

135,4±2.3(d) 6,7±0.2(a) 332±1.0(b) 300±2.0(b) 3,69±0.8(a)

Elita 6 - 82 (Xenia x Otilia);

133,2±2.6(d) 6,8±0.3(a) 362±4.0(a) 255±3.0(d) 3,18±0.6(b)

Elita 14 - 55 (Afuz AliX Reginaviilor)

151,4±0.6(c) 4,5±0.1(b) 310±1.0(d) 275±5.0(c) 3,61±0.2(a)

Feteasca regala 185,7±5.1(a) 3,9±0.5(c) 163±3.0(e) 129±4.6(e) 2,63±0.9(c)

Coarna neagra selectionata

164,3±5.0(b) 4,8±0.3(b) 325±6.1(c) 310±4.6(a) 3,61±0.5(a)

DS 5% 0.46-1.0 0.27-1 1.0 1.0 0.98

Calitatea şi producţia strugurilor la recoltare SCDVV Pietroasele 2013

Calitatea şi producţia strugurilor la soiul Feteasca regala in diferite

areale de cultura 2013

Calitatea strugurilor raportată prin conţinutul mustului în zahăr, este diferita. Cea mai mare valoare s-a înregistrat in Podgoria Odobeare iarşti (223 g/l), urmată la o diferenţă semnificativă de Podgoria Tarnave-Blaj (205 g/l) si Centrul viticol Iasi (202g/l). In celelalte Podgorii soiulFetească rregală a înregistratvalori a zahărului în must între 177-197 g/l, diferenţele dintre acestea fiind semnificative din punct de vedere

statistic. Analizând semnificaţia diferenţelor înregistrate la cele opt genotipuri, din punct de vedere al masei a 100 boabe, acestea

sunt asigurate statistic şi sunt foarte semnificative (F=116.64, p < 0.000) pentru nivelul de semnificaţie analizat de 0,05. Cea maimare masă a 100 boabe a soiului s-a realizat în Podgoria Tarnave Blaj (178g), urmata de podgoria Dealu Mare ValeaCalugarească(173 g), şi Podgoria Odobeşti cu 170g Diferenţele înregistrate la greutatea medie a unui strugure, în cele sapte arealeviticole studiate, sunt asigurate statistic (F=1132, p < 0.000) şi sunt foarte semnificative. Cea mai mare greutate medie a strugureluis-a înregistrat în podgoria Dealu Mare Valea Calugarească (156 g) urmată la o distanţă semnificativă de Podgoria Tarnave Blaj (147g). În ceea ce priveşte producţia de struguri pe butuc exprimată în kilograme, diferenţele sunt semnificative la un F=57.37, p <

0.000, şi sunt asigurate statistic. Cea mai ridicată producţie s-a obţinut în podgoria Dealu Mare Valea Calugarească, soiulînregistrând o producţie pe butuc de 7.0 kg, fiind urmată la o distanţă foarte semnificativă de Podgoria Dealu Bujorului (4,2kg/butuc). Cea mai mică producţie s-a realizat in cadrul Podgoriei Tarnave Blaj (2,14 kg/butuc).In urma interpretării statistice se remarcă faptul că soiul Feteascăregală s-a comportat cel mai bine în Podgoria Dealu Mare-Valea Calugarească , Podgoria Tarnave şi Podgoria Odobesti

Podgoria /Centru

Viticol

Caracteristici fizico-chimice

Producţia

kg/butucZahăr

(g/)

Aciditate

(g/l ac. sulfuric)

Greutate 100 boabe

(g)

Greutatea medie a

unui strugure

Podgoria Dealu

Bujorului177±0.52 (e) 4,2±0.19 (c) 160±0,5(d) 105±0.1(e) 4,2±0.38(b)

Podgoria Dealu Mare

Centru viticol Valea

Calugareasca180±0.52 (de) 5.40±0,19(a) 173±0.5(ab) 156.8±0.1(a) 7,0±0.38(a)

Podgoria Tarnave –Blaj 205,2 ± 0.52 (b) 5,27±0,19 (a) 178,1± 0.5 (a) 147,6 ± 0.1(b) 2,14 ± 0,38(c)

Podgoria Murfatlar 197,1±0.52 (c) 4,1±0.19(c) 145±0.5(e) 128±0,1(c) 2,30±38(c)

Centrul viticol Iasi 202±0.52 (bc) 4.7±0,19(b) 165±0.5(bc) 65±0,1(f) 2,3±38(c)

Podgoria Odobesti 223,5±0.52 (a) 5,5±0.19(a) 170±0.5(ab) 110±0,1(d) 3,6±38(b)

Podgoria Dealu Mare

Centrul vitico

Pietroasele

185,7±0.52 (d) 3,9±0.19(c) 163±0.5(dc) 129±0,1(c) 2,63±38(c)

DS 5% 0.18-1.0 0.08-1.0 0.06-1.0 1.0 0,1-1

areale de cultura 2013

Din datele obţinute din determinarea acestor indici, dintre soiurile pentru vin rezultă valori cuprinse intre 20,8 (Elita 11/47 Babeasca neagra –SCDVV Bujoru-CP) şi 36,7 (Elita 35/21 Muscat Ottonel –SCDVV Bujoru -CP) ale indicelui de structură a strugurelui (ISS). In ceea ce priveşte soiurile pentru struguri de masa se evidenţiaza soiul Mara (SCDVV Iasi-P4 ) cu o valoare a indicelui de structura de 54,56 urmat de soiul Gelu (SCDVV Iasi ) cu o valoare a indicelui de 45,51. Cel mai micindice de structura la realizat soiul Aurora (SCDVV Murfatlar P3) respectiv 37,46. (fig. 8)

Indicele bobului, arată că, în acest an, la toate genotipurile boabele au atins greutatea specifică anilor cu condiţii normale de climă. Astfel, cele pentru masă au realizat valori cuprinse între 26,9- şi 44,4. Genotipurile de vin au inregistrat valori cuprinse între 40 (Elita 11/47 Babeasca neagra –SCDVV Bujoru-CP) şi 109,3 (Clona Merlot 7Vl – ICDVV Valea Calugareasca P1) (Fig 8)

Valorile indicelui de compoziţie a bobului – evidenţiază faptul că atât genotipurile pentru struguri de masă cât şi cele pentru vin, au atins parametrii specifici direcţiei de producţie în care se încadrează. Valorile de compozitie a bobului inica faptul ca raportul dintre pulpa –seminte- pieliţă a fost unul echilibrat la majoritatea genotipurilor. Se evidenţiaza genotipurile din cadrul SCDVV Bujoru (CP) şi ICDVV Valea Calugareasca (P1)

cu valori ridicate ale indicelui de compozitie a bobului care denota ca boabele au avut un procent diferentiat intre pulpa –seminte- pieliţă in favoarea pulpei. (Fig 8)

Indicele de randament , la soiurile pentru vin a prezentat valori cuprins între 1,9-4,8 ceea reprezinta un randament a strugurilor in must de 69-95%.

Fig. 8 Indicii tehnologici a genotipurilor studiate in anul 2013

Evidentierea indicilor tehnologici in diferite areale de cultura a soiului Feteasca regala

Evaluarea indicilor tehnologici aistrugurilor soiului Fetească regală cultivat îndiferite areale de cultură desăvârşeştecaracterizarea tehnologică al acestuia şiînlesneşte însuşirile de producţie şi de calitate

Analizând figura nr. 9 se poate observacă soiul Fetească regală s-a comportatdiferenţiat in cele 7 areale de cultură. Intreindicii tehnologici exista diferentesemnificative, iar echilibrul dintre indicile destructura-indicele bobului-indicele de alcatuiresi indicele de randament este realizat la SCDVVBlaj urmat de SCDVV Bujoru şi SCDVVPietroasele. In celelalte areale soiul ainregistrat valori ale indicilor necorelate intre

Evidentierea indicilor tehnologici in diferite areale de cultura a soiului Feteasca regala

inregistrat valori ale indicilor necorelate intreele. Acesta necorelaţie se datorează starii desănatate a strugurilor (atac de bolicriptogamice )la momentul realizăriiobservaţiilor.

In ceea ce priveşte soiul Coarnă neagrăselecţionată echilibrul dintre indicile destructura-indicele bobului-indicele de alcatuiresi indicele de randament este realizat la SCDVVMurfatlar urmat de ICDVV Valea Calugareascăşi SCDVV Pietroasele. Putem spune că soiul a-comportat cel mai bine in aceste 3 areale decultură.

Activitatea 5.4 TESTAREA SEROLOGICA A GENOTIPURILOR AGREEATE

Testul ELISA utilizează o metodă de dozare imunoenzimatică de tip “double antibodysandwich”(DAS), în care anticorpi specifici sunt cuplaţi direct cu o enzimă (fosfatază alcalină). Antigenul(A) este capturat pe faza solidă, de către anticorpii (IgG) fixaţi anterior. În următoarea etapă,24anticorpii cuplaţi cu fosfataza alcalină vin şi se leagă pe antigen. În final, hidroliza substratului (p-nitrofenilfosfat) de către enzimă duce la obţinerea unei coloraţii galbene a cărei intensitate poate fimăsurată fotometric prin citirea densităţii optice la 405 nm (valoarea absorbţiei).

Virusurile de carantină fitosaniră luate în studiu sunt GFLV –scurt nodarea , GLRaVPrincipiul Tehnici DAS –ELIZA se bazează pe reaţia dintre antigen –anticorp conjugat- enzima

specifică substratului, astfel în prezenţă virusului apare o culoare galbenă în interiorul placilor.Parcurgerea etapelor de lucru , prepararea diluţiilor tampoanelor anticorpului, substratului controalepozitive şi negative s- a realizat după instrucţiunile furnizate odată cu Kitul Bioreba.

Testarea s-a realizat pe material vegetal reprezentate din frunze la genotipurile din cadrul SCDVVTestarea s-a realizat pe material vegetal reprezentate din frunze la genotipurile din cadrul SCDVVBujoru, urmând ca in intervalul urmator să se facă testarea si pentru celelalte genotipuri dar materialulva fi constituit din coarde (material lemnos) deoarece acestea nu se vor deteriora la transport.

Testarea s-a realizat pentru GFLV –scurt nodarea vitei de vie şi pentru GLRaV - rasucirea frunzelor.In urma testelor realizate se confirmă că genotipurile sunt libere de virusi de carantina fitosanitara GFLVşiGLRaV

Kit Bioreba Placa Cititor Tecan

Metoda de lucru:Fixarea anticorpilor in microplaci . S-au pregătit placile in care s-au adăugat câte 200 µl de IgG diluat În tampnul de

fixare.Incubarea placilor . Microplacile s-au acoperit cu parafilm si s-au introdus in apartul de incubat la o temperatura de 30 0C timp

de 4 ore pentru a se realiza fixarea IgG (gama imunoglobină ) în godeuri.Spălarea pl ăcilor : Plăcile au fost spălate de trei ori cu o soluţie de PBS + Twen (tampon fosfat de potasiu) pentru

îndepărtarea excesului de reziduri şi antigene. Operaţiunea s-a efectuat automat, cu aparatul Tecan, care cu ajutorul unui softefectuează trei operaţiuni :

-încărcarea godeurilor cu soluţia de spălare- agitarea plăcilor- aspiraţia lichiduluiAdăugarea în godeuri a extractelor vegetaleÎn fiecare godeu s-a adăugat 200 µl de extract vegetal obţinut prin mojararea cu un omogenizator manual a aproximativ 250

mg de frunze de viţa de vie în 5 ml tampon de extracţie (10x) pentru fiecare probă în parte . Concentraţia de lucru este de 1x şi afost calculată astfel: 45 ml E.B de 10x + 405 ml de H2O bidistilată. După încărcarea fiecarei probe în godeu, plăcile s-au pus la 4oCtimp de 16 ore. Apoi s-au spalat placile de trei ori cu PBS + Twen.

În fiecare placă s-au pus câte două controale pozitive şi negative.Adăugarea anticorpilor monoclonali specifici GFLV , GLRaVAdăugarea anticorpilor monoclonali specifici GFLV , GLRaVS-a preparat o diluţie de 1: 1000 din IgG, GFLV IgG GLRaV (anticorpi monoclonali specifici fiecărei tulpini virale) şi PBS +

0.5% B.S.A (bovinum serum albuminum). În fiecare godeu s-a adăugat 200 µl şi s-a incubat 2 ore la 37 oC. Apoi s-au spalatplacile de trei ori cu PBS + Twen.

Adăugarea conjugatului imunoenzimaticS-a preparat o diluţie de 1 : 1000 de IgG conjugat (ce conţine enzima fosfataza alkalină) în PBS. Se adaugă câte 200 µl în

fiecare godeu şi s-a ţinut 2 ore la 37 oC. Apoi s-au spalat placile de trei ori cu PBS + Twen.Adăugarea substratuluiS-a preparat o soluţie de 1 mg/ml de p-nitrofenilfosfatul în tampon de substrat 1X, reacţiaproducând o schimbare a culorii ce poate fi apreciată vizual. S-a adăugat câte 200 µl şi s-a lăsat la temperatura camerei

(18-25 0C)timp de 1-2 ore.Protocolul de lucru a durat 27 ore.Citirea rezultatelor s-a realizat cu ajutorul cititorului de microplaci TECAN SUNRISE

CONCLUZIIRezultatele obţinute în urma derulării activităţilor specifice etapei V/2013, din cadrul Proiectului

Sectorial 1.1.7, conduc la următoarele concluzii:1. Din punct de vedere al condiţiilor climatice, perioada analizată (1 iulie – 30 septembrie), s-a caracterizat printr-o vară normală, cu media temperaturilor medii zilnice, din cursul lunilor iulie, august şi septembrie de de 22,4˚C, 21,8˚C respectiv 18,4˚C apropiate de normala termică, a acestor luni şi cu maxime absolute situate sub media multianuală.

2. Cantitatea de precipitaţii din perioada analizată a fost foarte peste valoarea medie normală in podgoria Dealu Bujorului, Dealu Mare, Tarnave , Murfatlar şi Odobesti, iar, in Centrul viticol Iasi cantitatea de precipitaţii căzută a fost redusă, în lunile iulie – septembrie, influenţând negativ producţia cantitativ şi calitativ.

3. În ceea ce priveşte toleranţa la principalii patogeni, mană, făinare şi putregaiul cenuşiu al strugurilor , condiţiile anului 2013 a favorizat dezvoltarea ciupercilor patogene Uncinula necator (fainarea vitei de vie) şi Botritys cinerea (putregaiul cenusiu), genotipurile luate în studiu au manifestat tolerante de la foarte rezistent la moderat rezistent.tolerante de la foarte rezistent la moderat rezistent.

4. Principalele fenofaze specifice perioadei de cercetare au fost devansate cu aproximativ 10 zile, pârga strugurilor eşalonându-se în intervalul 12 iulie la majoritatea genotipurilor până pe 25 august pentru genotipurile din Podgoria Tarnave şi podgoria Murfatlar. Maturarea strugurilor, a debutatpe data de 8 august şi s-a sfarşit pe 4 octombrie (SCDVV Blaj).

5. Producţia de struguri, a avut o oscilaţie fluctuanta de la un genotip la altul din cadrul aceluiasi areal sau in areale diferite, cu diferente foarte semnificative. La SCDVV Murfatlar şi SCDVV Iasi producţia realizată a fost sub normalul biologic al soiurilor studiate

6. Elementele de calitate referitoare la masa medie a strugurilor şi a bobului, evidenţiază faptul că soiurile studiate nu au atins parametrii calitativi, pentru aceste însuşiri.

7. Genotipurile luate in studiu în cadrul SCDVV Bujoru sunt libere de virusurile GFLV şi GLRaV