STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ...Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din...

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU

VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU

Coordonator proiect:SCDVV BUJORU

Director de proiect:Dr. Ing. Florin-Dumiru BORA

PROIECT ADER 14.2.2FAZA IV / 2017

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării RuraleCodul ADER și denumireaproiectului:

14.2.2 Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ acontaminanţilor pe lanţul viti-vinicol vizând minimizareanivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi

Denumire contractor: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura siVinificatie, Bujoru-SCDVV Bujoru

Adresa de contact (telefon,e-mail, adresa poştală, CUI,cont):

cu sediul în oraş Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu, nr. 65,codpoştal 805200, judeţul Galati, CUI RO14794971, cont exclusivpentru planul sectorial la Trezoreria Tg. Bujor, înregistrată subnumărul la registrul Comerţului, cont nr.RO86TREZ30820G332000XXXX, tel/fax. 23634064/0236340642,e-mail [email protected]

Director general/director(nume, prenume, telefonfix și mobil, e-mail):

Dr. ing. Donici Alina, Tel. 0236340640/0752136350,e-mail [email protected]

Director economic (nume,prenume, telefon fix șimobil, e-mail):

Ec Tudose Catalin, tel. 023634064/0741267713,e-mail [email protected]

Director de proiect (nume,prenume, telefon fix șimobil, e-mail):

Dr. ing. Bora Florin Dumiru Tel. 0236340640 / 0743487928,e-mail [email protected]

Anul începerii proiectului:2015

Anul finalizării proiectului : 2018 Durata (nr. luni): 38

mailto:[email protected]



CONSORTIU: SCDVV Bujoru

SCDVV MurfatlarSCDVV BlajSCDVV Iasi

INCDBH Ștefănești-Argeș

OBIECTIVUL FAZEI IV / 2017.

Determinarea principalilor contaminanți

pesticidele în sistemul sol-plantă-vin

ACTIVITĂŢI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI:

Nr.crt

Parteneri /acronim(cf. Formular A –

Informaţii)

Activităţi(cf. Planului de realizare al proiectului)

1. Coordonatorul de proiect –SCDVV Bujoru

Activitatea 4.1. Cuantificarea remanenței a principalilor contaminanți de pesticide

2. SCDVV Murfatlar P1 Activitatea 4.1. Cuantificarea remanenței a principalilor contaminanți de pesticide3. SCDVV Blaj P2 Activitatea 4.1. Cuantificarea remanenței a principalilor contaminanți de pesticide4. SCDVV Iași P13 Activitatea 4.1. Cuantificarea remanenței a principalilor contaminanți de pesticide5. INCDBH Ştefăneşti-Argeș P4 Activitatea 4.1. Cuantificarea remanenței a principalilor contaminanți de pesticide6. Coordonatorul de proiect –

SCDVV BujoruActivitatea 4.2. Raportarea rezultatelor cercetărilor în condițiile ecolimatice din arealele luate în studiu

7. SCDVV Murfatlar P1 Activitatea 4.2. Raportarea rezultatelor cercetărilor în condițiile ecolimatice din arealele luate în studiu

8. SCDVV Blaj P2 Activitatea 4.2. Raportarea rezultatelor cercetărilor în condițiile ecolimatice din arealele luate în studiu

9. SCDVV Iași P13 Activitatea 4.2. Raportarea rezultatelor cercetărilor în condițiile ecolimatice din arealele luate în studiu

10. INCDBH Ştefăneşti-Argeș P4 Activitatea 4.2. Raportarea rezultatelor cercetărilor în condițiile ecolimatice din arealele luate în studiu

prezența pesticidelor în vin (VOICA et al., 2015; STELA et al., 2011). identificarea surselor de

pesticide (RAMOS, 2006;GESSLER et al., 2011;CHOPIN et al., 2008)

modul în care factori ca: soiul, solul,condițiile ecoclimatice, utiliajele, transportul,agricultura pot să influențeze acumulareapesticidelor în vin (PUSCHENREITER et al.,2000; PENDIAS, 2001; COJOC, 2011;ERSILIA, 1998)

reducerea conținutului de pesticide prinfolosirea diverselor tratamente permise delegislația în vigoare

determinarea conținutului de pesticide este extrem de importantănu numai pentru industria vinului, privind calitatea acestuia, darmai ales din perspectiva sănătății consumatorilor de vin (PAVEL,2012; STELLA et al., 2011). Prin urmare, este necesar să seîmbunătățească cunoștințele despre influențele unui solcontaminat cu metale grele asupra creșterii și fructificării viței devie (LUPA, și colab., 2008; BRETAN, 2011; VAUM , 2011;ȚÂRDEA ,2007; BORA, 2015).

Siguranța alimentară în raport cu starea de

sănătate a consumatorilor

constituie o preocupare permanentă a oamenilor

de știință dar și a specialiștilor din

domeniu.

Produsele alimentare cu rol în dezvoltarea organismului uman, trebuie evaluate atât ca sursă de nutrienți, plastici și biostimultatori, cât și ca sursă de vehiculare a unor substanțe poluante, cu impact mai mult sau mai puțin grav asupra mediului dar și asupra organismului uman/animal.

Lipsa de monitorizare și control a metalelor grele din soluri, aer, apăpoate pune în real pericol mediul ambiant și mai ales sănătatea umană. Metalele grele se întâlnesc în mediul înconjurător în mod natural sau din surse artificiale, care derivă în principal din activitățile de minerit, industria metalurgiei neferoase, arderea combustibililor solizi dar și lichizi, circulația rutieră prin gazele de eșapament.

Între substanțele poluante sunt metalele și metalele grele împreună cu compușii lor, atunci când concentrația depășește limitele maxime admise, fiindconsiderate poluante/toxice pentru consumator.

Factorul AZona

Factorul BSoiul

b1: Fetească regală

b2: Sauvignon blancX

b3: Fetească neagră

a1: SCDVV Bujoru CP

a2: SCDVV Murfatlar P1

a3: SCDVV Blaj P2

ANALIZA STATISTICO-MATEMATICĂ

Experiența de tip BIFACTORIALĂ – testul Duncan, utilizând programul IBM SPSS Statistics 23.

Interfața programului SPSS

a4: SCDVV Iași P3

a4: INCDBH Ștefănești-Argeș P4

b4: Merlot

00.20.40.60.8

11.21.41.61.8

2

Azos

trob

in

Alfa

-Cip

erm

etri

n

Folp

et

Ipro

valic

arb

Met

alax

il

Mic

lobu

tani

l

Penc

onaz

ol

Prop

argi

t

Tria

dim

enol

Fenh

exam

id

Fluo

pico

lide

Spir

odic

lofe

n

Trif

loxi

stro

bin

Tebu

cona

zol

Flud

ioxo

nil

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Dealu Bujorului Murfatlar Târnavelor Iași Ștefănești-Argeș

Fig.1. Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor luate în studiu (mg/kg)

În figura 2 se poate observa distribuția pesticidelor pe adâncime

aprofilului de sol. O concluzie generală cu privire la distribuția pesticidelor în sol ar fi: cu cât

adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade, aceasta ne arată că tratamentele

fito-sanitare utilizate pentru protecția viței de vie au efecte

remantente la suprafața solului, dar cu cât timpul de la ultimul

tratamente este mai mare sau cu cât adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

0-20 cm 20-40 cm 40-60 cm 60-80 cm 80-100 cm

1 2 3 4 5

Fig. 2. Distribuția pesticidelor pe adâncimea profilului de sol (mg/kg)

Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb Metalaxil

Miclobutanil Penconazol Propargit Triadimenol Fenhexamid

Fluopicolide Spirodiclofen Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil

Distribuția pesticidelor în solul podgoriilor poate fi urmărită în figura 1.Se poate observa că Folpetul, Iprovaliarbul,

Propargitul, Triadimenolul, Trifloxistrobinul, Tebuconazolul dar și Fluodioxonilul au

înregistrat cele mai mari valori ale concentrației la în cele cinci areale luate în

studiu, în timp ce Azostrobinul, Alfa-Cipermetrinul, Metalaxilul, Miclobutanilul,

Penconazolul, Fenhexamidul, Fluopicolidele, Spirodiclofenul și Tebuconazolul au

înregistat cele mai mici valori în arealele luate în studiu.

Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor luate în studiu (mg/kg)

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

5


Fig. 3. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)

Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb

Metalaxil Miclobutanil Penconazol Propargit

Triadimenol Fenhexamid Fluopicolide Spirodiclofen

Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil

01234

Sauvignon blanc Fetească regală Fetească neagră Merlot

1 2 3 4






Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci areale

luate în studiu poate fi urmărită în figura 19. Se poate observa că între

soiurile analizate (soiuri de viță de vie pentru vin alb și roșu) anumite pesticide

au avut concentrații mai ridicate la soiurile pentru vin alb comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vin roșu

dar și invers, astfel că nu se poate afirma pe baza prezentei cercetări daca

soiurile pentru vin alb sau roșu acumulează mai multe pesticide.

Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie în funcție de arealul de cultură poate fi urmărită în figura 3.

Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria

Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș, Murfatlar, Târnavelor și podgoria Iași.

0

2

4

6


Fig. 5. Concentrația pesticidelor în frunza viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu (mg/kg)

1 Azostrobin 2 Alfa-Cipermetrin 3 Folpet 4 Iprovalicarb

5 Metalaxil 6 Miclobutanil 7 Penconazol 8 Propargit

9 Triadimenol 10 Fenhexamid 11 Fluopicolide 12 Spirodiclofen

13 Trifloxistrobin 14 Tebuconazol 15 Fludioxonil

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5


1 2 3 4


Azostrobin Alfa-Cipermetrin Folpet Iprovalicarb Metalaxil

Miclobutanil Penconazol Propargit Triadimenol Fenhexamid

Fluopicolide Spirodiclofen Trifloxistrobin Tebuconazol Fludioxonil

Concentrația pesticidelor înfrunza viței de vie în funcție de arealulde cultură poate fi urmărită în figura5. Se poate observa că cele mai mariconcentrații au fost obținute înpodgoria Murfatlar, Dealu Bujorului,Iași, Ștefănești-Argeș și podgoriaTârnavelor.

În figura 6 se poateobserva că soiurile de viță de viepentru vinuri roșii au înregistratconcentrații mai micicomparativ cu soiurile de viță devie pentru vinuri albe. Excepțiede la această regulă face soiulFetească neagră care aînregistrat concentrații ridicatela Folpet.

0

50

100

150

200

250

300


Fig. 7. Concentrația pesticidelor în probele de vin din cele cinci podgorii luate în studiu (µg/l)

1 Azostrobin 2 Alfa-Cipermetrin 3 Folpet 4 Iprovalicarb

5 Metalaxil 6 Miclobutanil 7 Penconazol 8 Propargit

9 Triadimenol 10 Fenhexamid 11 Fluopicolide 12 Spirodiclofen

13 Trifloxistrobin 14 Tebuconazol

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00


1 2 3 4

Fig. 8. Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din cele cinci podgorii luate în studiu µg/l





Concentrația pesticidelorîn probele de vin în funcție dearealul de cultură poate fiurmărită în figura 7. Se poateobserva că cele mai mariconcentrații au fost obținute înpodgoria Murfatlar, Târnave,Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș și podgoria Iași.

În figura 8 se poateobserva că soiurile de viță devie pentru vinuri albe auînregistrat concentrații maimari comparativ cu soiurile deviță de vie pentru vinuri roșii.

Parametri analizați

Alcol(% vol.)

Aciditateatotală

(g/l C4H6O6)

Aciditateavolatilă

(g/l CH3COOH)

Extract sec nereducător

(g/l)

Zahăr reducător

g/l pHSO2 liber

(mg/l)SO2 total

(mg/l)Cal.Deg.

Partenerul Zona/Podgoria Soiul

SCDVV Dealu Sauvignon blanc

12,48±0,03a 5,72±0,13d 0,27±0,02 d 19,65±0,34c 1SLD 3,39±0,04 a 22,39±1,10e 83,65±2,52g 90

Bujoru (CP) Bujorului Fetească regală

12,29±0,08ab 6,49±0,13c 0,46±0,01a 21,45±0,23b 10,40±0,10 a 3,25±0,06abc 30,78±1,85 c 102,08±2,78e 96

SCDVV Sauvignon blanc

12,30±0,03ab 6,53±0,10c 0,38±0,03bc 22,59±0,12a 4,80±0,80b 3,28±0,08 ab 39,50±1,57a 138,84±9,41 a

92

Murfatlar (P1) Murfatlar Fetească

regală11,52±0,10 d 6,41±0,05c 0,36±0,03bc 21,45±0,05

b2,31±0,11d 3,17±0,07bc 35,15±1,01b 124,34±5,20b

c92


11,83±0,25 c 6,35±0,14c 0,40±0,04b 21,47±0,61b 5,48±0,76b 3,10±0,02 cd 30,99±1,47 c 128,52±1,99 b

94

Blaj (P2) Târnavelor Fetească regală

11,21±0,10e 6,30±0,18c 0,33±0,03bc 19,33±0,98c 1,48±0,18e 3,12±0,16bcd 25,63±1,18d 113,48±3,11d 92


12,03±0,32bc 7,60±0,10a 0,50±0,03a 18,04±0,06e 1,20±0,20 e 2,99±0,11de 23,46±0,78de 94,23±1,22f 91

Iași (P3) Iași Fetească regală

11,25±0,22de 7,70±0,22a 0,47±0,03 a 17,65±0,06e 0,73±0,64e 2,86±0,14 e 22,61±1,51e 86,49±1,49 g 93

Ștefănești- Ștefănești- Sauvignon blanc

12,54±0,12 a 6,32±0,09c 0,46±0,04 a 19,09±0,30 c

3,40±0,20 c 3,25±0,07 abc

35,22±0,07b 137,00±4,26a 91

Argeș (P4) Argeș Fetească regală

11,90±0,15 c 6,89±0,15 a 0,35±0,03bc 18,00±0,12e 1,17±0,15e 3,35±0,09 d 29,93±1,62c 119,73±2,61cd

92

F 25,333 58,044 21,157 56,463 163,926 9,447 48,124 70,251Sig. p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000

Zona F 29,323 112,192 20,852 102,993 83,925 18,541 83,509 4202,396Sig. p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000

Soiul F 98,117 24,871 0,354 16,274 2,490 2,362 7,220 1513,016Sig. p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,559 p ≤ 0,000 p = 0,130 p = 0,140 p = 0,014 p ≤ 0,000

Zona x Soiul F 3,148 12,190 29,664 19,980 284,286 2,124 22,965 617,593Sig. p = 0,037 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,115 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite.Literele romanereprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, estenesemnificativă. Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).SLD = sub limita de detecție;Cal. Deg. = Calificativul primit la degustare.

Caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor albe (Sauvignon blanc și Fetească regală)

Tabelul 1

Tabelul 2


Alcol(% vol.)

Aciditatea totală

(g/l C4H6O6)

Aciditatea volatilă

(g/l CH3COOH)

Extract sec nereducător

(g/l)

Zahăr reducător

(g/l) pH

1Intensitatea colorantă

(420+520+620 (cuva 1 cm))

Partenerul Zona/Podgoria SoiulFetească neagră

14,60±0,10b 8,50±0,10 a 0,58±0,02b 31,23±0,15 b 4,56±0,15 b 3,34±0,03ab 8,941±0,042 a

SCDVV Bujoru (CP)

Dealu Bujorului

Merlot 15,40±0,14 a 8,53±0,15a 0,65±0,03 a 32,70±0,16 a 10,40±0,04 a 3,23±0,03b 8,788±0,084a

Fetească neagră

14,71±0,10b 6,69±0,14c 0,63±0,02a 22,09±0,59 c 2,63±0,06 c 3,42±0,09 a 7,786±0,156b

Ștefănești-Argeș(P4)

Ștefănești-Argeș

Merlot 13,49±0,02c 7,28±0,07 b 0,54±0,02 c 20,58±0,67 c 1,87±0,14 d 3,32±0,10ab 7,865±0,069b

F 213,473 175,622 16,766 552,151 3749,040 3,819 115,505Sig. p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,001 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,058 p ≤ 0,000

Zona F 277,218 498,601 7,737 1624,611 6876,424 4,340 341,792Sig. p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,024 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,071 p ≤ 0,000

Soiul F 20,235 20,708 0,439 0,005 1621,911 7,111 0,441Sig. p = 0,02 p = 0,002 p = 0,526 p = 0,946 p ≤ 0,000 p = 0,029 p = 0,525

Zona x Soiul F 342,966 16,557 42,123 31,838 2478,782 0,007 4,282Sig. p = 0,007 p = 0,004 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p ≤ 0,000 p = 0,936 p = 0,072


Tenta Polifenoli totali (g/l)

Antociani(mg/l)

SO2 liber(mg/l)

SO2 total(mg/l)

Calificativ degustare

Partenerul Zona/Podgoria SoiulFetească neagră

0,784±0,002 b 2,26±0,04 a 621,87±11,99 a

22,29±0,94b 88,48±0,76 b 96

SCDVV Bujoru (CP)

Dealu Bujorului

Merlot 0,770±0,010 b 2,02±0,07b 502,56±6,88 b 25,88±1,59a 85,11±1,41 a 93

Fetească neagră

0,817±0,021 a 2,08±0,17ab

489,62±19,71b 22,77±1,52b 79,54±0,71b 92

Ștefănești-Argeș(P4)

Ștefănești-Argeș

Merlot 0,720±0,020 b 1,94±0,06b 418,33±16,96c 23,25±1,20b 81,13±2,40 b 90

F 20,872 5,903 98,597 4,302 8,165Sig. p ≤ 0,000 p = 0,020 p ≤ 0,000 p = 0,044 p = 0,008

Zona F 1,009 5,252 162,132 1,942 8,239Sig. p = 0,344 p = 0,051 p ≤ 0,000 p = 0,201 p = 0,021

Soiul F 39,368 11,714 125,683 6,904 13,136Sig. p ≤ 0,000 p = 0,009 p ≤ 0,000 p = 0,030 p = 0,007

Zona x Soiul F 22,278 0,745 7,977 4,060 3,120Sig. p = 0,002 p = 0,413 p ≤ 0,020 p = 0,079 p = 0,115

Caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor roșii (Fetească neagră și Merlot)

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p ≤ 0,000) la același soi dar cultivat în zone diferite.Literele romanereprezintă semnificația (p ≤ 0,000) între soiuri. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, estenesemnificativă. Semnificația zonei, soiului și interacțiunea acestor factori, a fost testată pentru p ≤ 0,005 (*), p ≤ 0,001 (**), și p ≤ 0,0001 (***).SLD = sub limita de detecție;Cal. Deg. = Calificativul primit la degustare.

Datele ecoclimatice și ecopedologice în contextul monitorizării nivelului de pesticide și metale grele în lanțul sol-vin

Condițiile ecoclimaticeGama produselor de protecţie fitosanitarǎ cunoaşte o exacerbare a diversificǎrii şi a producţiei

pe piaţǎ în vederea asigurǎrii unui profit maxim asemenea produselor farmaceutice de profil uman.Practic, intereseazǎ profitul financiar şi mai puţin efectele lor în lanţul alimentar şi asupraconsumatorilor în speţǎ. O alimentaţie sǎnǎtoasǎ este un deziderat major al omenirii, dar esteaproape imposibil de realizat în condiţiile creşterii populaţiei globului. Mai plauzibilǎ şi mai realizabilǎeste scǎderea poluanţilor pânǎ la un nivel minimal care sǎ nu inducǎ boli incurabile.

Poluarea reprezintă una dintre căile cele mai importnate de deteriorare a capitalului natural.Dintre toate catergoriile de poluanți, cei stabili chimic și care au toxicitate mare ridică cele mai mariprobleme manageriale. Pesticidele, metalele dar și metalele grele fac parte din această categorie.

În acest context, se pune problema evaluării riscului asociat utilizării terenurilor contaminatepentru culturi agricole. Evaluarea riscului nesesită caracterizarea distribuției spațio-temporale apesticidelor și metalele grele, dar și a expunerii populației umane și a populațiilor din structuracapitalului natural la acești contaminanții.

Factorii care pot influența dinamica procesului de mobilitate a pesticidelor și a metalelor grele dela nivelul solului până în vin sunt: factori interni (metabolismul plantelor, relația dintre sistemulradicular - rizosferă, și inhibitori metabolici) dar și factori de mediu (lumina, temperatura, oxigenul,umiditatea, reacția solului, dar și concentrația ionilor din soluția solului).

Factorii climatici în contestul poluării cu pesticide și metale grele joacă un rol foarte important,iar în cazul unei cercetări care implică determinarea cantitativă a acestor principalii poluanți esteesențial a se înțelege cum condițiile ecoclimatice și ecopedologicie favorizarea acumularea acestorpoluanți dar și modul în care acești factori pot (sau nu) favoriza fenomenele de translocarea apesticidelor și a metalelor grele din sol până în produsul finit. Astfel cunoașterea foarte bine aarealelor luate în studiu este un prim pas în identificarea și principalilor poluanții pentru produsele vini-viticole din România.

Sinteza principalelor elemente climatice din perioada analizatăcomparativ

Din datele prezentate observăm că vița de vie dispune de acești factori importanți în toate arelele studiate.

Tabelul 7

Elemente climatice studiate SCDVVBujoru

SCDVV Murfatlar

SCDVV Blaj SCDVV Iași

INCDBH Ștefănești-

ArgeșBilant termic global, ∑tºg septembire 389,8 - - - -Bilant termic global, ∑tºg octombrie 247,8 - 232,1 -Bilant termic global, ∑tºg noiembrie 268,5 331,8 92,8 97,6 -Bilant termic global, ∑tºg decembrie 133,4 54,7 31,6 40,9 -Bilant termic global, ∑tºg ianuarie 42,0 74,5 2,0 5,5 -Bilant termic global, ∑tºg februare 3,8 110,0 47,8 49,8 -Bilant termic global, ∑tºg martie 235,5 314,1 281,9 230,4 -Bilant termic global, ∑tºg aprilie 274,2 353,7 313,1 289,6 316,1Bilant termic global, ∑tºg mai 499,5 598,5 486,1 510,1 494,1

Bilant termic activ, ∑tºa septembire 338,3 - - - -Bilant termic activ, ∑tºa octombrie 122,5 - - 68,7 -Bilant termic activ, ∑tºa noiembrie 13,6 124,6 11,7 13,7 -Bilant termic activ, ∑tºa decembrie 0 0 0 - -Bilant termic activ, ∑tºa ianuarie 0 0 0 - -Bilant termic activ, ∑tºa februare 0 39,7 10,3 10,2 -Bilant termic activ, ∑tºa martie 68,6 180,4 114,5 71,7 -Bilant termic activ, ∑tºa aprilie 172,0 281,8 211,9 194,8 236,1Bilant termic activ, ∑tºa mai 490,2 598,5 477,0 502,7 486,5

Bilant termic util, ∑tºu septembire 163,4 - - -Bilant termic util, ∑tºu octombrie 32,5 - 28,7 -Bilant termic util, ∑tºu noiembrie 3,6 34,9 1,7 3,7 -Bilant termic util, ∑tºu decembrie 0 3,4 - - -Bilant termic util, ∑tºu ianuarie 0 0 - - -Bilant termic util, ∑tºu februare 0 2,7 0,3 0,2 -Bilant termic util, ∑tºu martie 8,6 9,3 24,5 11,7 -Bilant termic util, ∑tºu aprilie 82,0 53,8 51,9 44,8 56,1Bilant termic util, ∑tºu mai 186,9 203,7 177,0 202,7 186,5

Sinteza principalelor elemente climatice din perioada analizatăcomparativ Tabelul 8

Din datele prezentate observăm că vița de vie dispune de acești factori importanți în toate arelele studiate.

Indice Huglin septembire 187,5 - - - -Indice Huglin octombrie 0 - - 57,6 -Indice Huglin noiembrie 0 - 18,0 10,8 -Indice Huglin decembrie 0 - -130,2 - -Indice Huglin ianuarie 0 - -325,5 - -Indice Huglin februare 0 - -79,8 - -Indice Huglin martie 0 - 255,8 60,1 -Indice Huglin aprilie 61,5 - 274,4 117,8 26,9Indice Huglin mai 291,4 - 356,5 309,2 194,4

Precipitații (mm) septembire 66,2 - - - -Precipitații (mm) octombrie 228,8 - - 182,8 -Precipitații (mm) noiembrie 39,0 51,9 95,6 50,2 -Precipitații (mm) decembrie 2,6 3,2 6,0 7,2 -Precipitații (mm) ianuarie 6,4 38,7 8,4 18,1 -Precipitații (mm) februare 33,2 14,2 36,2 22,7 -Precipitații (mm) martie 24,4 42,4 8,8 64,0 -Precipitații (mm) aprilie 82,3 51,0 48,0 78,4 83,6Precipitații (mm) mai 16,4 49,4 100,2 47,8 155,2

Insolația (ore) septembire 181,1 - - - -Insolația (ore) octombrie 91,6 - - 91,6 -Insolația (ore) noiembrie 21,0 88,9 - 80,2 -Insolația (ore) decembrie 72,2 135,5 - 68,8 -Insolația (ore) ianuarie 22,9 89,7 - 58,0 -Insolația (ore) februare 44,2 151,0 - 101,0 -Insolația (ore) martie 124,3 149,8 - 147,7 -Insolația (ore) aprilie 154,5 192,4 - 205,5 -Insolația (ore) mai 171,0 207,7 - 278,4 -

În prima parte a perioadei de vegetaţie, în cadrul loturilor experimentale cu soiurile luate în studiu, s-au efectuattratamentele corespunzătoare fenofazelor de creştere şi dezvoltare. Până în prezent, în plantaţiile viticole, la soiurile luate înstudiu, s-au aplicat tratamente fitosanitare curative, împotriva manei, făinării şi acarienilor. Tratamentele au fost efectuate cuproduse specifice, cu respectarea dozelor si concentratiilor recomandate. La prepararea amestecurilor s-a avut în vederecompatibilitatea produselor şi respectarea principiului alternantei. S-au respectat cu stricteţe normele de protectia muncii, de pazăşi securitate împotriva incendiilor, protecţia mediului şi protejarea albinelor conform Leg 383/2013.

Lista produselor fito-sanitare utilizate în prezenta cercetare

Lista privind produsele fito-sanitare globală Tabelul 3

Pe baza datelor prezentate s-au ales o serie de produse fito-sanitare care s-au utilizat în toate arealele luate înacest studiu. Foarte importat este că viitoarele determinări de pesticide și de metale grele se vor face plecând de laaceste produse fito-sanitare.

Substanța SCDVVBujoru

SCDVVMurfatlar

SCDVVBlaj

SCDVVIași

INCDBH Ștefănești-

Argeș

Profiler X XChamp 77 WG X XPolisulfura de

CalciuX X

CONCLUZII

Rezultatele obținute în urma derulării activității specifice FAZEI IV / 2017 din cadrul proiectului ADER 14.2.2, conduc la următoarele concluzii:

Concentrația pesticidelor în solul podgoriilor.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Dealu Bujorului, urmat de podgoria Iași, Murfatlar, Târnavelor și Ștefănești-Argeș. Folpetul, Iprovaliarbul, Propargitul, Triadimenolul, Trifloxistrobinul, Tebuconazolul dar și Fluodioxonilul au înregistrat cele mai mari valori ale concentrației la în cele cinci areale luate în studiu, în timp ce Azostrobinul, Alfa-Cipermetrinul, Metalaxilul, Miclobutanilul, Penconazolul, Fenhexamidul, Fluopicolidele, Spirodiclofenul și Tebuconazolul au înregistat cele mai mici valori în arealele luate în studiu. Cele mai mari concentrații au fost înregistrate la suprafața profilului de sol (0-20 cm) la toate pesticide urmărite în acest studiu. O concluzie generală cu privire la distribuția pesticidelor în sol ar fi: cu cât adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade, aceasta ne arată că tratamentele fito-sanitare utilizate pentru protecția viței de vie au efecte remantente la suprafața solului, dar cu cât timpul de la ultimul tratamente este mai mare sau cu cât adâncimea profilului de sol crește concentrația pesticidelor scade.

Concentrația pestididelor în coarda viței de vie.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș, Murfatlar, Târnavelor și podgoria Iași.Între soiurile analizate (soiuri de viță de vie pentru vin alb și roșu) anumite pesticide au avut concentrații mai ridicate la soiurile pentru vin alb comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vin roșu dar și invers, astfel că nu se poate afirma pe baza prezentei cercetări daca soiurile pentru vin alb sau roșu acumulează mai multe pesticide.

CONCLUZII


Concentrația pesticidelor în frunzele viței de vie.Cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Murfatlar, Dealu Bujorului, Iași, Ștefănești-Argeș și podgoria Târnavelor. Soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii au înregistrat concentrații mai mici comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri albe. Excepție de la această regulă face soiul Fetească neagră care a înregistrat cocentrații ridicate la Folpet.

Concentrația pestididelor în vin.Se poate observa că cele mai mari concentrații au fost obținute în podgoria Murfatlar, Târnave, Dealu Bujorului, Ștefănești-Argeș și podgoria Iași. Soiurile de viță de vie pentru vinuri albe au înregistrat concentrații mai mari comparativ cu soiurile de viță de vie pentru vinuri roșii.

CONCLUZII


Caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor obținute din soiurile de viță de vie luate în testare.În Carateristicile fizico-chimice ale vinurilor albe (Sauvignon blanc și Fetească regală) și ale vinurilorroșii (Fetească neagră și Merlot), scot în evidență caracerul excepțional al României, în ceea ceprivește producerea de vinuri albe și roșii de calitate superioară. Din analiza polifactorială putemobserva cu influențează cei doi factori (zona și soiul dar și interacțiunea dintre cei doi (zona x soi))fiecare parametru analizat. Între arealele viticole sunt diferențe foarte semnificative, pentru aproape toțiparametrii de calitate ai vinului analizați, unele areale fiind consacrate pentru cultara viței de vie pentruproducerea vinurilor albe superioare (Murtlar, Iași, Tânavelor) altele pentru cultura viței de vie pentruproducerea vinurilor roșii superioare (Dealul Bujorului, Ștefănești-Argeș).

Condițiile ecoclimatice din arealele luate în studiu.Condițiile ecoclimatice aferente iernii anului 2016-2017 s-a caracterizat prin creşteri ale temperaturilorşi scăderi ale nivelului de precipitaţii, încadrându-se în acest fel în ansamblul modificărilor climatologicece definesc termenul de încălzire globală.

„Poluarea, agentul fără culoare politică, care circulă fără pașaport, esteîncriminată de specialiști printre factorii cei mai de seamă care, prin tulburareagravă a echilibrului ecologic, determină dispariția unor specii de plante șianimale. Prin poluare,”omul își sapă singur groapa”, efectul de bumerang ecologicfiind bine cunoscut, însușit și aplicat de mama – natură, care nu iartă nimic, înconsecință niciodată nu rămâne cu polițe neplătite” (NĂDIȘAN și CHERECHEȘ2000; NĂDIȘAN și colab., 2001).

SURSĂ:http://eveste.ro/blog/2013/01/17/exploatarea-gazelor-de-sist-afacere-sau-crima-impotriva-umanitatii/

SURSĂ:https://www.google.ro/search?q=poluarea+cu+metale+grele+asupra+umanitatii&biw=1366&bih=651&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI3KbW_vuvxwIVidgaCh12_gxV#tbm=isch&q=poluarea+cu+metale+grele+&imgrc=MPtHOIj5FCTqHM%3A

SURSĂ:https://www.google.ro/search?q=poluarea+cu+metale+grele+asupra+umanitatii&biw=1366&bih=651&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI3KbW_vuvxwIVidgaCh12_gxV#imgrc=Uv2r7QJbv3pFMM%3A

Date post:	24-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ...Concentrația pesticidelor în coarda viței de vie din...

Documents