CUPRINS

Capitolul I – Turismul balnear - 1.1 Conţinutul şi particularităţile turismului balnear - 1.2 Serviciile de tratament balnear - 1.3 Factorii naturali terapeutici - 1.4 Evoluţia staţiunilor balneoclimaterice din România

Capitolul II – Resurse balneo-climaterice ale staţiunii Călimăneşti-Căciulata

- 2.1 Scurt istoric al staţiunii- 2.2 Cadrul fizico-geografic- 2.2.1 Relieful- 2.2.2 Clima - 2.2.3 Vegetaţia- 2.2.4 Hidrografia- 2.2.5 Fauna- 2.3 Factori naturali de cură- 2.4 Alte resurse turistice

Capitolul III – Studiul bazei tehnico-materiale pentru turismul din staţiunea Călimăneşti-Căciulata

- 3.1 Analiza bazei tehnico-materiale- 3.1.1 Baza de cazare- 3.1.2 Baza de alimentaţie- 3.1.3 Baza de tratament - 3.1.4 Baza de agrement- 3.2 Circulaţia turiştilor în staţiunea Călimăneşti-Căciulata- 3.2.1 Numărul de turişti- 3.2.2 Numărul de înnoptări- 3.2.3 Sejurul mediu- 3.2.4 Densitatea circulaţiei turistice

Capitolul IV – Prezentarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti-Căciulata

- 4.1 Tehnici de promovare a turismului balnear în staţiunea Călimăneşti-Căciulata

- 4.2 Direcţii de relansare a turismului în staţiunea Călimăneşti-Căciulata- 4.3 Agrement, excursii în împrejurimi

Concluzii şi propuneri:Bibliografie

1

ARGUMENT

Turismul a devenit,după cum arata realitatea,unul dintre cele mai vaste fenomene sociale ale anilor nostrii cu implicaţii inseminate asupra economiilor naţionale ale multor ţari şi asupra relaţiilor economice internaţionale, representând astăzi cea mai mare afacere din lume. Transformarile produse in viaţa social-economică a lumii (introducerea automatizarii, folosirea ciberneticii si techinicii de calcul în diverse sectoare economice, industrializarea agriculturii) au dus la o importantă concentrare a populaţiei în centre urbane în cadrul cărora se înregistrează agomerări ale locurilor de şcolarizare şi de muncă, ale căilor şi mijloacelor de transport, ale familiilor în blocuri de locuinţe, ale punctelor de distracţie. Societatea industriala oferă posibilitatea de creştere a productivitaţii muncii cu multe efecte pozitive asupra membrilor societaţii, dar şi cu efecte negative manifestându-se sub forma agresivitaţilor biologice (poluare, lipsa de mişcare, maladii frecvente) precum si a celor de ordin nervos (stres psihic, constrâangerile din viaţa sociala şi profesională).De aici, doriţa si tendinţa oamenilor societaţii contemporane de a-şi petrece timpul liber calătorind sau visând la locuri liniştite din natură, vizitând oraşe şi sate din ţara de baştina sau din alte ţari. Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi internaţional, cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate cerinţele stiinţei medicale datorităa faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele <<boli ale civilizaţiei>>. Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se înregistrează o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei. În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe. Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, in unele staţiuni fiind indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase. În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt considerate ca fiind servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a turistului, dar în altele reprezintă profilul principal ce caracterizează activitatea turistică. În aceasta lucrare s-a incercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau la baza formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii balneo-turistice permanente Călimaneşti-Căciulata.

2

CAPITOLUL I

TURISMUL BALNEAR ÎN STAŢIUNEA CĂLIMANEŞTI-CĂCIULATA

1.1.1 Continutul şi particularitaţile turismului balnear

În formele sale incipiente, turismul balneo-medical şi într-o măsura considerabila turismul în staţiunile climaterice a reprezentat o forma a turismului de lux, un privilegiu al claselor bogate. În secolul al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului nostru s-a constatat chiar un ”cult” al staţiunilor balneare, frecventate nu atât din motive de îngrijire a sanataţii, cat mai mult din motive de prestigiu, din dnobismul caracteristic acestor clase sociale cu venituri ridicate. Dezvoltarea economica şi progresele ştiinţelor medicale au determinat o foarte accentuată lărgire şi îmbunataţire a asistenţei medicale în numeroase ţari în epoca postbelică corelate cu creşterea cheltuielilor destinate sănătaţii şi cu o importanta socializare a asistenţei medicale în numeroase ţări cu sistem economic-social diferit. În condiţiile de viaţa oferite de societatea modernă, industrializata şi urbanizata, alături de bolile cronice degenerative, urmare a prelungirii duratei vieţii, au crescut în importanţă, în tabloul morbiditaţii bolile de nutriţie, afecţiunile determinate de solicitarea ritmurilor biologice, precum şi afecţiunile şi stările determinate de reducerea capacitaţii de efort, datorate micsorarii cantitaţii de mişcare. Faţăde modificarile rapide şi fundamentale ale structurii morbidităţii, medicina chimică, medicina de spital şi de cabinet, cu toate progresele tehnice şi farmaco-terapice extraordinare înregistrate în ultimele decenii, nu a putut şi nu poate face faţă problemelor complexe ale asistenţei medicale a populaţiei din diferite ţări dezvoltate economic şi social sau aflate în curs de dezvoltare rapidă, ea rămânând deficitară, mai ales în domeniile preventive şi de recuperare. În acest contex medico-social, dezvoltarea şi modernizarea staţiunilor balneare Într-o serie de ţari europene, între care şi România, nu apare ca un fenomen conjunctural, cu valenţe exclusiv economice, ci ca o consecinţa a solicitarilor crescânde de cure cu facrori naturali terapeutici. Explicaţia trebuie căutată şi în conţinutul îmbogaţit, înnoit al medicinei balneare moderne, care îşi gaseşte astăzi şi o fundamentare ştiinţifică pentru multe din metodele tradiţionale folosite în trecut în mod empiric.Interesul pentru remediile naturale este în creştere şi datorită costului extrem de ridicat al metodelor farmacoterapiei, eficienţei limitate a multora dintre produsele industriei farmaceutice,

3

toxicitaţii şi efectelor secundare ale acestora, puse în evidenţă şi subliniate tot mai clar în studii controlate şi iniţiate de OMS. Turismul balnear are rol esenţial în diminuarea sezonalităţii activităţii turistice, dovedindu-se a fi una din direcţiile importante ale atragerii de turişti straini şi de creştere a încasărilor valutare, foarte importante pentru echilibrarea balanţei de plăţi.Este de subliniat că pe lângă continuitate, acest tip de turism asigură o mai mare stabilitate a clientelei, favorizează cele mai lungi sejururi şi poate fi considerat ca cel mai avantajos, sub aspect economic, deoarece <<produsul>> turistic specific lui, încorporând mai multă muncă complexă, are şi o valoare mai ridicată. Creşterea rolului turismului balear în ansamblul turismului internaţional al României, în condiţiile când multe alte ţări fac eforturi mari pe linia valorificării resurselor lor interne pe piaţa turistică externă, obligă la o grijă continuu sporită pentru calitatea serviciilor, pentru utilizarea de instalaţii moderne în cabinetele de tratament şi pentru folosirea celor mai adecvate mijloace de agrement şi distracţie.

1.1. 2 Serviciile de tratament balnear

În condiţiile turismului modern se înregistrează o continuă creştere a cererii pentru tratamente balneo medicale, reflectate prin creşterea considerabilă a numărului de curanţi în majoritatea ţărilor în care există factori naturali de cură, susceptibile să contribuie la promovarea acestei forme de turism. În zilele noasre, cererea de servicii pentru tratament balneo-medicalare un conţinut nou, izvorât din necesitaţile reale de îngrijire a sănătăţii în urma recomandărilor şi prescripţiilor personalului medical de specialitate, cât şi ca rezultat al evaluarii concepţiilor de privitor la necesitatea tratamentelor şi curelor profilactice pentru prevenirea îmbolnăvirii unor categorii de populaţie predispuse pentru anumite maladii. Sporirea considerabilă a numărului de curanţi pentru tratamentele balneo-medicale este influenţată atât de factorii cu caracter general care concură la dezvoltarea turismului în ansamblul său, cât şi de o serie de factori specifici dezvoltării turismului balneo-medical.

Dintre aceştia din urmă putem specifica: -tendinţa actuală pe plan mondial de a înlocuii în unele afecţiuni cronice tratamentul medicamentos prin tratamente cu factori naturali de cură mai adecvaţi organismului suprasolicitat de ritmul vieţii moderne;

-îmbinarea turismului propriu-zis cu turismul balnear, adica a plăcutului cu utilul,care asigura turistului posibilitatea ca în timpul concediului de odihnă să-şi sănătatea şi să se reconformeze vizitând totodată şi o altă localitate respectiv o ţară străină; -dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numărul celor care beneficiază de cure balneare, total sau parţial plătite de casele de asigurări sociale, să fie în creştere.

4

Deosebită valoare terapeutică a factorilor naturali de cură din staţiunile baleo-medicale şi climaterice din ţara noastră justifică necesitatea dezvoltării acestora.La dezvoltarea staţiunilor trebuie avut în vedere că progresele ştiinţifice medicale şi ridicarea generală a nivelului de trai au creat o complexitate crescândă a cererii. Acest lucru impune dezvoltarea infrastructurii specifice turismului, mijloace de cazare şi de tratament la nivelul solicitat de piaţa internaţională a turismului balnear.În acelaşi timp se cere şi diversificarea serviciilor turistice din fiecare staţiune balneo-climaterică prin îmbunătăţirea posibilităţilor de agrement şi distracţie. Practica turistică internaţională demonstreză că anumite staţiuni turistice clasice, care în trecut au fost solicitate intens de clientela dornică de odihnă pasivă, sunt considerate de anumite categorii de clientelă ca demodate. Deci, în cazul în care asemenea destinaţii sunt recomondate sau impuse de necesităţile pure de îngrijire a sănătăţii, sunt preferate alte staţiuni, destinaţii care oferă servicii de agrement mai atractive şi diversificate. O strategie ştiinţific fundamentală de diversificare a serviciilor turistice în staţiunile balneoclimaterice trebuie să se ia în considerare diferitele categorii de clientelă cere formează segmentele de piaţă către care se adresează aceste servicii.S-a demonstrat că în cazul turismului de tatament preferinţele şi cererile sunt foarte individualizate. La aceasta se adaugă şi clientela care nu solicită tratamente cum ar fi turiştii sosiţi la odihnă şi personele care însoţesc bolnavii şi personele handicapate ce necesită diferite proceduri de tratament balnear. Comportamentul acestor persoane nu se deosebeşte de cel al turiştilor obişnuiţi, deci staţiunile balneare şi climaterice trebuie să fie în măsură să ofere, în paralel cu serviciile medicale de tratament,şi serviciile pe care le solicită aceşti turişti. Putem aprecia că balneoterapia, în condiţiile unui mediu ambient favorizant, oferit de staţiunile balneo-climaterice, reprezintă o formă specifică a turismului modern, care, prin procedurile de cure şi tratament, urmăreşte activarea, ameliorarea sau stabilizarea stării de sănătate a pacienţilor care necesită asemenea tratamente. Grija specialiştilor din staţiunile de cură pentru reuşita curelor şi tratamentelor balneo-medicale a dat naştere şi altor servicii speciale prestate turiştilor, cunoscute sub denumirea generică de reabilitarea pacienţilor. Această reabilitare a pacienţilor reaprezintă o componentă complexă a asistenţei medicale de specialitate şi urmăreşte un triplu scop: -readaptarea fizică a pacienţilor, pentru a le permite să facă faţă mai bine viitorelor solicitări fizice în activitatea lor cotidiană sau profesională; -readaptarea psihologică a unor handicapaţi la condiţiile de viaţă după terminarea curelor; -readaptarea socială: recomandarea unor comportamente de integrare cât mai activă a pacienţilor în viaţa socială, cu respectarea indicaţiilor medicale de rigoare şi în funcţie de situaţie, ci continuarea la domiciliu a tratamentelor prescrise.

1.1.3 Factorii naturali terapeutici

5

România posedă un imens potenţial balnear cu care, prin intermediul staţiunilor balneo-climaterice şi-a câştigat un firesc şi binemeritat renume pe plan internaţional.În cuprinsul ţării se remarcă prezenţa a aproape tuturor factorilor naturali de cură, între care: apele minerale, nămolurile terapeutice, mofete (emanaţii naturale de gaze terapeutice) şi climatul favorizant(de cruţare, stimulant, tonifiant etc.).Valoarea şi utilitatea factorilor naturali de cură sunt cunoscute din timpuri îndepărtate, numeroase dovezi certificând folosirea apelor minerale încă de aproape două milenii de către romani la Băile Herculane. Principalii factori de cură din România sunt: climatul, apele minerale, nămolurile terapeutice şi gazele terapeutice , la care mai trebuie adăugate, pentru efectele naturale deosebite, lacurile cu proprietăţi terapeutice, apele minerale îmbuteliate şi Marea Neagră.

1.1.3.1 Clima Clima este unul din factorii naturali cu importanţămare de care trebuie să se ţină seama la trimiterea în staţiune a curantului.Acest factor reprezintă totalitatea fenomenelor meteorologice ce caracterizează starea medie a atmosferei pe o anumită perioadă de timp. Factorii rspunzători de caracteristicile unui anumit climat sunt:radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile suprafeţei active.

1.1.3.2 Apele minerale

Încă din cele mai vechi timpuri, apele minerale au fost considerate ca factori curativi valoroşi,epoca modernă sporind necesitatea folosirii lor pe o scară cât mai largă datorită sedentarismului, poluării şi abuzului de medicamente. Pentru a putea fi considerat minerală, o apă, conform definiţiei internaţionale, trebuie să conţină 1 gram săruri minerale dizolvate la un litru de apă, elemente chimice sau gaze cu acţiune farmacodinamică sau să aibă la izvor temperatura de cel puţin +20 grade C şi desigur o acţiune curativă ştiinţific recunoscută. Apele minerale din ţara noastră au un conţinut deosebit de variat în elmente chimice şi de aceea prezintă o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic, mineralogic, termic, întâlnind practic toate tipurile de ape cunoscute pe plan mondial (10 categorii: ape oligominerale, carbogazoase, alcaline, alcalinoferoase, feruginoase, clorurate-sodice, iodurat-sulfuroase, sulfurose radio-active, sulfatate şi arsenicale).

1. Apele oligominerale cu o mineralizare totală sub 1g / l. Generic sunt ape de infiltraţie şi, în funcţie de indicele de termalitate, pot fi acratoterme(calde) şi acratopege(reci).Cele acroterme au efect general sedativ, relaxant şi resorbant asupra proceselor inflamatorii cornice.În cura externă sunt indicate pentru sindroame

6

dureroase şi inflamatorii articulare,afecţiuni nervoase periferice.În cura internă, pentru unele efecte antialergice, antispastice rezorbitive, aceste ape sunt indicate în afecţiuni asociate. Apele oligominerale acrotopege sunt indicate în cura internă în: afecţiuni urinare, schele după glomerulonefrite, gută, obezitate.Tratamente cu astfel de ape se efectuează la Slănic Moldova,Călimăneşti şi Olăneşti în principal.

2.Apele carbogazoase conţin cel puţin 1 gram de CO2 / l şi iau naştere prin dizolvarea în apele de infiltraţie a CO2 de origine vulcanică.Apele carbogazoase au o mare capacitate de solubilizare a sărurilor minerale din roci, astfel că acestea sunt de obicei alkaline, alcalinoferoase, sodice, cele carbogazose pure fiind foarte rare.În cura internă, apele carbogazoase sunt indicate pentru: gastrite cronice hipoacide, bacterocolite cronice, deschinezie biliară, unele afecţiuni renale.În cura externă, sub formă de băi în cadă, apele minerale carbogazoase stimulează circulaţia periferică şi contribuie la reducerea efortului cardiac.Pentru aceste motive, băile carbogazoase sunt indicate în: boli cardiovasculare, hipertiroide, polinevrite, nevralgii.În tratamentul cu ape minerale carbogazoase sunt specializate mai multe staţiuni dintre care menţionăm: Borsec, Covasna, Vatra Dornei, Buziaş, Tuşnad, Lipova. 3.Apele minerale alcaline conţin minim 1 g hidrocarbonat de sodiu la un litru de apă, concentraţie ce corespunde la 726 mg anion bicarbonic. Apele alcaline pure sunt foarte rare în natură, ele găsindu-se de obicei, sub formă mixtă: calcice, magnezice, feruginoase, carbogazoase etc. Folosite în cura internă sau sub formă de aerosoli, apele minerale alcaline au acţiuni eficiente asupra aparatului digestiv, fluidifică bila, scad colesterina, alcanizează urina.Cura internă cu apele alcaline este indicată în gastroduodenite cronice, boală ulceroasă, dispepsii gastrointestinale, enterocolită, colecistite schele posthepatice, litiază urinară acidă, boli metasodice, gută, diabet, afecţiuni alergice cutanate, respiratorii sau digestive.

4.Apele minerale clorurato-sodice sunt cele în care predomină clorura de sodiu, respectiv 393 mg sodiu /1 şi 607 mg clor/1, originea lor find legată de rocile bogate în sare.

5. Apele minerale sulfatate sunt cele în care predomină anionul sulfat cu peste 20 miliechivalenţi la o mineralizare a apei de peste 1g/1. Grneza acestor ape este legată de rocile sedimentare bogate în ghips sau carbonat de magneziu. 6.Apele minerale sulfuroase sunt cele în care sulful titrabil are o concentraţie minimă de 1mg/1. Geneza acestor ape este legată de rocile gipsoase, hidrogenul sulfurat luând naştere prin acţiunea bacteriilor care reduc sulfarul.

7. Apele minerale feruginoase sunt cele ce conţin minim 10mg/1 apă şi sunt foarte răspândite pe glob. Fierul provine din spălarea rocilor eruptive sau sedimentare de către apele de infiltraţie ce conţin şi bioxid de carbon.

7

8. Apele minerale arsenicale sunt acelea care conţin cel puţin 0,7mg ioni arsen/1 apă.Apele minerale arsenicale se folosesc numai în cura internă, fiind prescrise stărilor de debilitate sau difuncţiunii tiroidiene cu hiperfuncţie, stărilor de covalescenţă etc.

9.Apele minerale iodurate au această calitate întrucât conţin cel puţin 1 mg iod/1 apă.În cura externă se folosesc apele minerale sărate-iodurate concentrate, care sunt indicate în bolile reumatice, neurologice periferice, afecţiuni ginecologice cornice, precum şi unele boli de piele.

10.Apele minerale radioactive sunt cele care conţin elemente radioactive din seria uraniului şi toriului.În ţara noasră, apele minerale radioactive sunt sub limita internaţională stabilită,totuşi utilizarea lor sub formă de băi sau în inhalaţii, s-a dovedit eficientă.

1.1.3.3 Lacurile terapeutice

Lacurile terapeutice prin calităţile fizico-chimică ale apelor lor prezintă interes terapeutic. În general, apele sunt clorurate-sodice, uneori iodurate sau sulfurate, cu o mineralizare medie(30-50g/1). Lacurile cele mai folosite în balneo-turism sunt cele din Câmpia Română sau pe litoralul marin, unde biomediul excitant, băile de soare şi aer sporesc efectul terapeutic al băilor de lac.Toate au pe fondul lor nămoluri sapropelice de mare amportanţă balneomedicală.Apele lacurilor sunt utilizate în terapia afecţiunilor reumatismale ale sistemului nervos periferic şi în ginecologie.

1.1.3.4 Nămolurile terapeutice Ţara noastră dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care contribuie la creşterea competitivităţii ofertei balneare româneşti. Nămolurile terapeutice, cunoscute şi sub denumirea de ploiade sunt substanţe ce se formează în condiţii naturale sub influenţa proceselor geologice şi care, în stare fin divizate, în amestec cu apă, sunt folosite în terapeutică. Proprietăţile lor fizice sunt legate de însuşirile fizice şi chimice, una din caracteristicile de bază fiind capacitatea de a reţine şi absorbi apa.

1.1.3.5 Gazele terapeutice

Emanaţiile naturale de gaze terapeutice sunt specifice României care este printre puţinele ţări din Europa ce dispun de o zonă mofetică de mare extindere şi valoare.Cele mai cunoscute şi evaluate terapeutic sunt emanaţiile de dioxid de carbon şi cele sulfurose.

8

Emanaţiile de hidrogen sulfurat, întâlnite la Turla,Şugag-Băi şi Sântimbru-Băi, sunt unicate în Europa. Acţiunea lor terapeutică a fost mai puţin studiată şi de aceea nu sunt folosite pe măsura importanţei lor. Gazele terapeutice se folosesc numai în cura externă, procedurile impunând respectarea anumitor norme în vederea reuşitei tratamentului. Bolnavul este introdus în incinta unde se degajă gazul, gâtul şi capul rămân afară, respiraţia făcându-se în aer liber.

1.1.3.6 Salinele

Salinele constituie un important factor de cură în terapia afecţiunilor respiratorii cronice, iar baze de tratament se află la Târgu Ocna, Slănic şi Praid, acestea fiind solicitate şi de curanţii din străinătate.

1.1.3.7 Plantele medicinale

Plantele medicinale, ca factori naturali de cură foarte răspândiţi în ţara noastră, sunt din ce în ce mai solicitate balneo-medical, atât în prepararea unor medicamente, cât şi în cura externă,ca băi de plante.Medicamentele pe bază de plante medicinale realizate în laboratorul “Plantovorel” din Piatra Neamţ, se impun alături de alte produse medicale originale, în terapia multor afecţiuni.

1.1.3.8 Aeroionizarea

Aeroionizarea este de asemenea un factor natural de cură cu efecte benefice de sedare în diferite afecţiuni, sporind astfel valoarea balneo-medicală a unei staţiuni.

1.1.3.9 Factori terapeutici ai litoralului Mării Negre

9

Aparent, resursele terapeutice ale litoralului sunt considerate apa sărată a marii care, prin compoziţia sa chimică şi prin acţiunea valurilor întăreşte organismul şi intensifică activitatea lui şi plaja cu nisipul ei.În realitate este vorba despre o paletă mult mai variatăde factori naturali: bioclimatul marin, apele minerale sau mineralizate din foraje, lacurile sărate şi nămolurile terapeutice.

1.1.4 Evoluţia staţiunilor balneoclimaterice din România

Stabilimentele balneare se numără printre cele mai vechi destinaţii turistice din lume, antichitatea egipteană, greacă, romană, prezintă numeroase dovezi în acest sens. Relevante sunt şi vestigiile băilor din România. În general localităţile sau aşezările rurale în care au apărut ape minerale au devenit nuclee ale viitoarelor staţiuni staţiuni turistice mantane sau de litoral. Românii după cucerirea Daciei, au descoperit şi întrebuinţat în scop terapeutic izvoarele cu ape termale de la Băile Herculane, constituind aici stabilimente de cură, băi publice.Asemenea stabilimente romane realizate poate, peste cele ale dacilor autohtoni se găsesc la Băile Geoagiu şi Băile Călan, dar şi la Ocna Sibiului, Săcelu-Gorj, Buziaş, Călimăneşti-Căciulata. Staţiunea balneară este definită ca fiind o localitate sau o parte din aceasta care dispune de resurse de substanţe minerale balneare ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei mdicale balneare în condiţii corespunzătore; beneficiază, de asemenea de construcţii, dotări şi amenajări urban-edilitare şi forţă de muncă adecvate, iar activităţile turistice sunt preponderente. Staţiunea balneoclimaterică aste o localitate sau o parte din acesta care îndeplineşte cumulativ condiţiile care se impun staţiunii balneare şi climaterice.

CAPITOLUL II

10

RESURSE BALNEO-TURISTICE ALE STAŢIUNII CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA

2.1 Date istorice despre staţiune

Călimăneşti Căciulata are o existenţă îndelungată, semnalată prin tezaurul de monede dacice şi castrele de la Jiblea şi Arutela. Pe timpul împăratului Hadrian apele de la Bivolari au fost folosite de romani la termele Arutela, precum şi de populaţia dacică. Conform unor păreri mau recente, ca aşezare umană, Călimănesti-Căciulata s-ar fi format prin secolele V-VIII, când vechea obşte sătească având o arie mai mare de întindere, s-ar fi împărţit între câţiva oameni de vază, printre care şi Căliman. Prima menţiune documentară apare în condica Mănăstirii Cozia pe 20 mai 1388, când prin documentul amintit,Mircea cel Bătrân primeşte de la Nan Udaba, “locul numit Călimăneşti pe Olt”, pe care acesta îl închină Mănăstirii Cozia: “…a binevoit domnia mea să ridice di temelie mănăstire...locul numit Călimăneşti pe Olt...” Este foarte probabil ca decizia ridicării pe acele locuri a mănăstirii Cozia să fi fost determinată de utilizarea apelor minerale. În 1543 lângă M.Cozia s-a înălţat Bolniţa, de către Radu Paisie. La Bolniţa Coziei, numeroşi negustori precum unii faimoşi domnitori ai Ţării Româneşti şi-au tratat suferinţele. Din această cauză au început să se facă cercetări pentru descoperirea unor izvoare de sănătate, folosindu-se observaţiile localnicilor, care cunoşteau existenţa unor bazine cu “apă neagră” şi care miroseau a “apă clocită”. Astfel, o nouă sursă vine să-şi auroleze faima:izvorul de la Căciulata. Se citează în literatura de specialitate descoperirea întâmplătoare de către doi călugări, în 1849, care venind de la pscuit au observat pe malul Oltului o baltă cu apă, le-a plăcut, iar unu fiind bolnav a simţit o ameliorare a stării lui de sănătate. Lucrări de captare vor fi făcute în anul 1848 de către C-tin Golescu, ajutat de localnici, cu fonduri din subscripţia publică.În urma constatării efectelor minunate ale acestor ape asupra propriei sănătăţi, va construi un stabiliment rudimentar, primul de acest gen de pe aceste meleaguri. În 1873, apele minerale de la Călimăneşti sunt medaliate la expoziţia de la Viena, iar în 1893 primesc “Diploma de Grand Prix” şi medalia de aur. După 1910, staţiunea trece în concesiunea societăţii “Govora-Călimăneşti” pe o perioadă de 50 de ani. Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o secţie a sa fiind destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat personal de specialitate. În 1924 se construieşte hotelul 1 şi 2 Jantea, Bazarul şi Teatrul cu terasă spre Olt în 1934, construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm. Vâlcea-Sibiu. Din 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş, primul director medical al staţiunii a fost C.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central.

11

În prezent, societăţile care desfăşoară activităţi de turism în oraşul Călimăneşti sunt:S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A.,S.C.Sind România, Filiala Căciulata, S.C.Scorilo,S.C. Europa 15 A.

2.2 Cadrul fizico-geografic

Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o altitudine moderată fiind înconjurată, pe de o parte şi de alta de înălţimile împădurite ale culmilor Coziei (1670m) şi ale plaiului Frăsinet, care fac loc mai spre sud unor înălţimi cu pante domoale.Peisajul subalpin oferă vizitatorului venit la cură numeroase posibilităţi de drumeţii şi excursii.

2.2.1 Relieful

Ca urmare a asezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru cura balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi internaţional. Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă, unitară la prima vedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se impune prin masivitatea, sălbăticia şi frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o notă in plus de atractivitate. Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică o serie de piscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri. Munţii au suferit influenţa agenţilor climatici, la care s-au adăugat şi alţi factori, care, în final, au dus la apariţia unor forme de microrelief structural erozional, forme prezente în ambele masive. Asemenea forme de relief structural sunt : chipuri de piatră-forme bizare ale unor fiinţe ca “Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; , coloane, turnuri, grote, cascade şi chei. Oltul intră în defileul de la Cozia în aval de confluenţa cu Lotru şi cursul său desparte Năruţu şi Muncnii Lotrişorului de Masivul Cozia, adâncind albia între culmile secundare ale acestor munţi, creându-şi vestitele “Cârlige”.

2.2.2 Clima

Staţiunea se bucură de o climă continentală temperată, fără schimbări bruşte de temperatură, caracteristic depresiunilor subcarpatice.

12

Clima moderată determină o temperatură medie anuală de +10 grade C, cu veri calde, toamne lungi, cu un colorit încântător şi ierni blânde. Asimetria caracteristică a depresiunii Oltului, cu versantul Nordic prelung şi domol, permite ca prin expunerea ei spre sud să aibă mereu soarele în faţă. Totodată, muntele îi asigură un adăpost mai ales de influenţele curenţilor reci. Ca urmare a condiţiilor de topoclimat, funcţiei balneare i se asociază şi cea climatică. Clima localităţii,ca şi aerul mereu proaspăt, oferă condiţii prielnice tratamentului balnear în tot timpul anului. Bioclimatul sedativ se caracterizează prin solicitarea slabă a sistemului nervos central şi vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat, indiferent de clima ţării de origine, sezon sau afecţiune.

2.2.3 Vegetaţia

Microclimatul staţiunii oferă condiţiile dezvoltării unei bogate flore şi faune. Astfel, aproape jumătate din suprafaţa totală a staţiunii este împădurită, pădurile întinzându-se de la albia Oltului până la vârful Coziei (1668 m) : 13% răşinoase şi 87% foioase.Dintre răşinoase bradul ocupă 70%, în timp ce molidul restul de 30%. Între foioase predomină fagul cu peste 80/. Cercetările efectuate în Munţii Cozia-Năruţu arată că aici întâlnim o floră de tip special-elementele specifice Europei centrale, îmbogăţindu-se şi cu plante provenite din mai multe colţuri ale lumii cum sunt: Caucazul, Alpii, Balcanii, ţinuturile mediteraneene. Sunt citate doua specii de plante relicve, şi anume: garofiţa de stâncă şi albina – orhideea mediteraneană care se află în Cozia la cea mai mare altitudine europeană. Pe lângă specii de plante rare şi de diverse origini se găsesc şi câteva specii de plante ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii : iedera albă, ghinţura galbenă, floarea de colţ şi laleaua pestriţă. La înălţimi alpine şi pe pajişti cresc dediţei, nu-mă-uita, primulele şi campanulele. În parcurile din raza oraşului şi a staţiunii se remarcă flora dendrologică, care dă aspect plăcut zonei. Pentru varietatea şi bogăţia floristică şi faunistică, Munţii Cozia-Năruţu şi Munţii Lotrişorului se preconizează ca în viitor să formeze un parc naţional.

2.2.4 Hidrografia Principalul curs de apă îl constituie râul Olt, căruia i se adaugă izvoarele care fac faima staţiunii. Izvoarele din zonă sunt clorice, sulfuroase, iodice, co o concentraţie de sare între 0,5-29g/l, izvorând din conglomerate eocene totdeauna la contact cu strate de marnă. Afluienţii locali ai Oltului sunt : pâraiele Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe partea dreaptă, cu orientare generală E-V. 2.2.5 Fauna

13

Fauna din această zonă cuprinde căprioara, jderul, bursucul şi numeroase păsări cântătoare : privighetori, pitulicea galbenă, piţigoi, turtureaua, mierla şi multe altele. În frunzuşi se găsesc mii de specii de animale mici : salamandra, vipere şi alte specii de şerpi. Întâlnim şi specii specifice climatului mediteranean: scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera caleopatrata.

2.3 Factorii naturali de cură

Staţiunea Călimăneşti Căciulata este printre puţinele localităţi din ţară ce întruneşte în chip fericit de cură: factorul climatic şi topoclimatic local şi factorul hidromineral reprezentat de apele minerale. Bioclimatul temperat-continental cu influenţe mediteraneene este unul sedativ-indiferent şi este tolerat în mare măsură atât de oameni de o vârstă înaintată cât şi de ceilalţi de alte varste şi stări şi stări de sănătate. Călimăneşti Căciulata, ca staţiune balneoclimaterică ocupă un loc deosebit între celelalte staţiuni similare din ţară datorită structurii geologice complexe, izvoare minerale pentru cură internă, cât şi ape termale ce provin de la mari adâncimi pentru cura externă. Deşi numeroase izvoare au o compoziţie variată, totuşi caracteristica generală a tipului de apă minerală a zonei este de apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonată sodică, hipotonă, cu o concentraţie de săruri între 0,5 şi 29g/1. Sursele termale de apă sunt puse în valoare cu ajutorul unor sonde de mare adâncime ceea ce a creat posibilitatea creării unor surse cu concentraţie mare, folosite în cura externă, pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos. Apele izvoarelor minerale sunt clasificate în funcţie de temperatură, mineralizare şi compoziţia chimică. În funcţie de temperatură: ape reci(sub 20*C) sunt cele mai numeroase şi se folosesc în cura internă; ape termale, care sunt de trei categorii: -Hipotermale(20-34*C):Cozia 3 şi 4; -Termale(42-43*C): forajele Căciulata 1001, Cozia 1 şi 5.Acestea se folosesc în cura externă, sub formă de băi; -Geotermale(87-90*C): forajele Căciulata 1006,Căciulata 1007 şi Cozia 1008. Se folosesc în cura externă, sub formă de băi, după ce au fost în prealabil răcite până la 37-38*C. Aceste surse mai au şi o altă întrebuinţare, cea de încălzire a hotelurilor.După mineralizare sunt: -ape oligominerale(sub 1g%):Căciulata 7 şi 14; -ape hipotone(1-8g%):majoritatea surselor; -ape izotone(8-9g%): Căciulata;După compoziţia chimică sunt; -ape sulfuroase;

14

-cloro-sodice; -calcice; -bromurate; -magneziene; -slab iodurate. Izvoarele din zonă au o compoziţie chimică şi o concentraţie a sărurilor variate. 2.4 Alte resurse turistice

Oferta turistică a staţiunii Călimăneşti-Căciulata nu se bazează numai pe potenţialul de factori naturali de cură. În staţiune se poate practica cu succes pe lângă turismul de cură şi turismul de odihnă şi recreere şi de asemenea turiştii pot veni aici pentru vizitarea zonei, a multitudinii monumentelor arheologice şi obiectivelor istorice, pentru un turism cultural şi de agrement. Frumuseţea peisajului de pe Valea Oltului, cu elementele sale componente, se reflectă în viaţa locuitorilor acestor meleaguri, în obiceiurile şi costumele lor, în folclor şi literatură. Cel mai întâlnit costum este cel de tip vâlcean, cu influenţe din Ardeal şi Muscel. Arhitectura este şi ea tipic valceană, case cu pivniţă, cu sală,cu doua camere.Veranda are grinzi din lemn cu decoraţii sculptate. La realizarea ofertei turistice primare participă o serie importantă de resurse de natură antropică, respectiv vestigii istorice şi de artă. Pentru iubitorii de folclor, târgul de ceramică”Cocoşul de Horezu”, festivalul de cântece şi dansuri populare”Cântecele Oltului”, constituie alte elemente de atracţie turistică. De aici, se poate porni în vizitarea casei memoriale Anton Pann, Podgoria Drăgăşani, Lacul de acumulare Vidra, Rădăcineşti(castrul roman şi terme romane).De asemanea se pot face excursii precum turul staţiunilor din judeţul Vâlcea.

CAPITOLUL III

STUDIUL BAZEI TEHNICO-MATERIALE PENTRU TURISM ÎN STAŢIUNEA CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA

3.1 Analiza bazei materiale

15

Pentru formarea unui produs turistic competitiv este necesară existenţa unei infrastructuri generale şi turistice adecvate.Dezvoltarea acestei infrastructuri este condiţionată de o bună dezvoltare în ansamblu a economiei unei ţări sau regiuni. Ţara noastră posedă un bogat potenţial natural cât şi antropic ce determină existenţa unei cereri turistice atât naţională cât şi din partea turiştilor străini. Însă, aceste resurse nu sunt suficiente pentru o bază tahnico-materială corespunzătoare exigenţelor crescânde ale turiştilor. În activitatea de turism este de dorit o continuă creştere cantitativă şi calitativă a circulaţiei turistice, o îmbunătăţire şi diversificare a prestaţiilor turistice. În realizarea acestor deziderate este necesară o permanentă analiză economico-financiară, a ofertei turistice prin analiza bazei tehnico-materiale, atracţia turistică a zonei, eficienţa economico-socială şi rezultatele economico-financiare. Bogăţiei de resurse din staţiunea Călimăneşti-Căciulata i se alătură baza tehnico-materială, infrastructura generală şi turistică de aici. Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turistul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest context se au în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune aparţinând altor ramuri.

3.1.1 Baza de cazare

Cazarea turistică reprezintă principala componentă a bazei tehnico-materiale, fiind indispensabilă sejururilor.Aceasta se află într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice prin ridicarea gradului de confort. Poate fi, datorită investiţiilor majore necesare, destul de inelastică la schimbările cererii, pe timp scurt. În staţiunea Călimăneşti-Căciulata, în ultimii ani, a avut loc o scădere a numărului acestor structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic, nemairăspunzând cerinţelor, iar altele au trecut în locaţie de gestiune sau au fost vândute. În staţiune, îşi desfăşoară activitatea de turism societăţile: S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A., administrator al hotelurilor Căciulata, Cozia, Oltul şi Hotel Central; S.C.Sind România, Filiala Căciulata-Hotel Traian, S.C. Scorilo şi S.C Europa 15 A. În cadrul acestor societăţi, pe teritoriul oraşului funcţionează şase hoteluri grupate în patru baze de tratament, trei popasuri turistice şi doua hanuri, cu o capacitate totală de 3083 de locuri. S.C.Călimăneşti-Căciulata se află în topul primelor zece firme cu profil balneoclimateric. Procesul de privatizare s-a finalizat în 1999, S.C. Călimănesti-Căciulata S.A. fiind în prezent o societate cu capital privat, 100% românesc. Pe baza de activitate a staţiunii, ca urmare a retrocedarii unor clădiri revendicate de foştii proprietari, au apărut noi societăţi de turism care fac concurenţă. Pentru a face faţă acestei situaţii, societatea a acţionat pentru îmbunătăţirea gradului de confort şi creşterea calităţii serviciilor de turism în toate domeniile de activitate. Hotelurile din staţiune au ca dotări: parcare, restaurant, terasă, bar, discotecă, sală de conferinţe, seif, facilităţi pentru handicapaţi, sală de gimnastică, farmacie,

16

magazin, agenţie de turism, saună, pescuit, teren de sport, piscină interioară şi exterioară, schimb valutar şi se acceptă cărţi de credit. Dintre servicii: room service, spălătorie, bagaje, lift. Camerele sunt cu doua paturi, apartamente, televizoare color conectate la TV prin cablu, telefon, frigider. Sunt disponibile şi servicii de genul frizerie, coafură. Activitatea de cazare este susţinută de 5 vile de o stea cu 225 de locuri şi 2 vile de 4 stele(Liliacul şi Trandafirul) situate într-o singură clădire cu 48 de locuri de cazare, având în interior restaurant cu 80 de locuri şi bază de tratament proprie.

3.1.2 Baza de alimentaţie

Staţiunea Călimănesti-Căciulata dispune de unităţi de alimentaţie publică, în principal integrate unităţilor de cazare, îndeosebi marilor hoteluri, dar se evidenţiază şi unităţi independente. Datorită profilului staţiunii şi necesităţii unor sejururi prelungite, alimentaţia este foarte importantă şi necesar a se realiza în incinta structurilor de cazare, serviciilor de alimentaţie fiind chiar incluse în pachetul de servicii achiziţionat de turistul venit în cură. S.C. Călimăneşti-Căciulata pune la dispoziţie turiştilor veniţi în staţiune: - 4 restaurante cu 1680 locuri în saloane şi terase acoperite sau descoperite; - 4 baruri de zi cu 120 de locuri; - 2 bufete cu 20 de loocuri în saloane şi 120 de locuri pe terase acoperite şi descoperite; Hotelul Traian, în administraţia S.C. Sind România, deţine un restaurant de 400 de locuri şi bar. Servirea mesei se face pe bază chip-carduri. Concluzionând, putem spune că, dacă situaţia reţelei de alimentaţie publică în staţiune este avantajoasă, în ceea ce priveşte gradul de diversificare al serviciilor. Trebuie menţionat că acesta este insuficient. În condiţiile economii de piaţă se urmăreşte ca reţeaua de alimentaţie să se lărgească şi să se diversifice.

3.1.3 Baza de tratament

După naţionalizarea de la 11 iunie 1948, staţiunea a trecut în proprietatea statului şi a luat fiinţă Întreprinderea Balneară de Stat pe principii economice, cu director coordonator medial şi director adjunct administrativ, până în 1960. Prin HCM 9/60 se hotărăşte o nouă organizare a staţiunilor. În 1970 se unifică Serviciul Medical Balnear cu Întreprinderea de Gospodărie Orăşenească şi se formează Complexul Balnear Călimăneşti în cadrul căruia funcţionează şi policlinica Balneară. După 1990 începe procesul de privatizare, dar Policlinica Balneară rămâne în continuare. Concomitent cu spaţiile de cazare s-a dezvoltat şi o bază de tratament modernă, integrată în baza de cazare, care se compune din trei segmente distincte:

- baza de tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi;- baza de tratament Căciulata, cu o capacitate de 1942 proceduri pe zi;

17

- baza de tratament Călimăneşti-Căciulata, cu o capacitate de 2160 proceduri pe zi.

Aceasta atestă existenţa unei baze materiale de tratament, una din cele mai dezvoltate din ţară, diversificată, aptă să satisfacă toate cerinţele de tratament pentru afecţiunile încadrate în profilul staţiunii. Secţiile de fizioterapie sunt dotate cu toată gama de aparatură la nivel mondial: magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, curenţi cu impulsuri, curenţi dinamici, ultrasunet, solux, băi de lumină, aerosol terapie. Stau la dispoziţia pacienţilor laboratoare de analize clinice, laboratoare de explorări funcţionale şi camere de gaedă cu program permanent. În cadrul bazelor de tratament există un personal medical de o înaltă calificare profesională şi cu o bogată experienţă în domeniul balneologiei, cu care conducerea staţiunii colaborează foarte bine.

3.1.4 Baza de agrement

Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti-Căciulata creează condiţii favorabile pentru desfăşurarea unei activităţi balneare într-o ambianţă plăcută, reconfortantă. Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate să asigure posibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber de către turişti. Agenţia de turism a S.C. Călimănesti-Căciulata oferă la cerere excursii în judeţ şi în alte zone, cu mijloace proprii de transport, dispunând de microbuze Mercedes. Activitatea de producţie a S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A. este susţinită de un laborator de cofetărie şi patiserie, o gospodărie anexă pentru creşterea porcilor, 4 sere pentru flori, plante ornamentale, legume şi zarzavaturi, un atelier pentru preparate din carne, sală polivalentă cu 240 de locuri şi 3 săli de conferinţă cu un total de 120 de locuri.

3.2 Circulaţia turistică în staţiunea Călimăneşti-Căciulata Zona Călimăneşti-Căciulata înregistrează tot mai multe sosiri turistice, fapt datorat diversităţii şi valorii potenţialului turistic antropic şi natural existent aici. Circulaţia turistică, acest flux de turişti, este reprezentată cu ajutorul volumului şi structurii cererii turistice. În analiza circulaţiei turistice se au în vedere următorii indicatori: -numărul de turişti -numărul de înnoptări -sejurul mediu -densitatea circulaţiei turistice.

3.2.1 Numărul de turişti

18

Analizând datele existente se observă că după anul 1989, numărul turiştilor sosiţi în staţiunea Călimăneşti-Căciulata a scăzut. Începând cu anul 2000 se înregistrează o creştere a acestui indicator, de la 31616 în 2000 la 44600 în 2005. Această creştere se înregistrează atât la numărul de turişti, cât şi la turiştii srăini.

3.2.2 Numărul de înnoptări

Un alt indicator ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice este numărul de înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat ca produs între numărul total de turişti şi durata activităţii turistice efectuată acestora exprimată în zile. În anii 2004 şi 2005 observăm că în primul an numărul turiştilor este tot mai mic decât în cel de-al doilea, dar numărul nopţilor de cazare are o evoluţie inversă, astfel in anul 2003 s-a înregistrat un număr total de 41733 de turişti dintre care 40462 turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de 360027. În anul 2004 numărul turiştilor a fost de 43574 dintre care 42360 turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de 340920.

Anul Nr. turişti Turişti români Turişti străini Nr. înnoptări2004 41733 40462 1271 3600272005 43576 42360 1216 340920

3.2.3 Sejurul mediu

Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total de zile turist(NZT) şi numărul total de turişti (NT), respectiv:

DS= ΣNYT / ΣNT

În ceea ce priveşte ultimii ani, 2002-2004, se observă că gradul de ocupare a capacităţii existente în staţiune a crescut progresiv : de la 58,22% în 2002 la 65,66 în 2004. Valorificarea eficientă a bazei tehnico-materiale este condiţionată de manifestarea efectivă a cererii turistice. Atragerea unui număr sporit de turişti ridicarea gradului de utilizare a capacităţii existente şi implicit veniturilor realizate din diverse prestaţii turistice.

19

3.2.4 Densitatea circulaţiei turistice

Densitatea circulaţiei turistice este indicatorul care pune in relaţie directă circulaţia turistică cu populaţia autohtonă a staţiunii.Se exprimă ca raport între numărul de turişti ce vizitează staţiunea sau numărul total de zile turist şi populaţia autohtonă zonei receptoare. Populaţia oraşului Călimăneşti este, potrivit ultimelor statistici de 8966 locuitiri.Oraşul Călimăneşti primeşte în fiecare an turişti al căror număr depăşeşte de 4-5 ori populaţia locală.

CAPITOLUL IV

PERSPECTIVE, PROGRAME ŞI OBIECTIVE VIZATE PENTRU PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC DE TIP

CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA

4.1 Tehnici de promovare a turismului în staţiunea Călimăneşti-Căciulata

Analiza diagnostic a activităţii turistice redă necesitatea obiectivă a adoptării unor măsuri care să conducă la valorificarea eficientă a acestui important domeniu de activitate, avându-se în vedere rolul deosebit pe care îl poate avea în cadrul economiei locale şi în satisfacerea unor nevoi de recreere şi tratamant.

20

În ceea ce priveşte potenţialul turistic, acţiunile urmărite în valorificarea superioară a lui sunt concretizate în: - identificarea resurselor naturale balneare nerentabile în vederea dimensionării optime a utilizării lor. - acţiuni de prospectări geologice în vederea depistării de noi resurse hidrominerale sau de alţi factori de cură. - continuarea lucrărilor de conservare şi protecţie a acestor resurse. Cu privire la baza tehnico-materială apreciem că în acest domeniu s-ar putea lua următoarele măsuri: - sprijinirea şi stimularea investiţiilor de capital străin, obţinerea de credite cu dobândă preferenţială. - finalizarea acţiunii de clasificare, pe stele şi pe categorii, în vederea ridicării standardului calitativ al ofertei turistice. - modernizarea infrastructurii turistice, astfel încât să se realizeze alinierea unităţilor turistice la nivelul standardelor internaţionale şi al normelor de clasificare. - dezvoltarea, diversificarea şi înnoirea permanentă a dotărilor şi mijloacelor de agrement specifice formelor de turism balnear. - crearea unei reţele diversificate de alimentaţie publică. O tendinţă actuală manifestată în turismul balnear o constituie transformarea într-o tot mai mare măsură a unui sejur de cură într-un sejur de recreere. Pentru satisfacerea acestor cerinţe a fost eleborat un program analizat pe următoarele direcţii principale: - creşterea atractivităţii staţiunii prin dezvoltarea agrementului diversificat pentru toate categoriile de turişti pentru a asigura dubla funcţionalitate: tratament, odihnă, recreere. - amenajarea în staţiune a unor baze sportive şi de agrement cu multiple funcţionalităţi. Utilizarea unei politici promoţionale active rămane una din soluţiile cele mai capabile să pună în valoare toate avantajele acestui punct de atracţie turistică. Chiar prin mesajele sale publicitare, staţiunea Călimăneşti-Căciulata este considerată o staţiune pentru patru anotimpuri care oferă servicii de tratament balnear şi de odihnă, este o gazdă primitoare pentru reuniuni de afaceri, simpozioane, cantonamente etc. Pentru a promova această destinaţie turistică sunt necesare o serie de măsuri precum:

- personalizarea staţiunii printr-un cadru intim, plăcut şi primitor, atât din punct de vedere al aspectului curăţeniei cât şi al amenajării şi dotării turistice.

- Realizarea de cercetări ştiinţifice care să se axeze pe studii de piaţă, cercetări privind imaginea produsului turistic balnear oferit de staţiune în raport cu concurenţa.

- relansarea ofertei balneare cu ocazia târgurilor naţionale şi internaţionale de turism.

- Se va acţiona cu toate mijloacele posibile de publicitate în popularizarea avantajelor oferite de cura profilactică, cura antistres.

21

4.2 Direcţii de relansare a turismului în staţiunea Călimăneşti-Căciulata

Analiza diagnostic a ofertei a scos în evidenţă că staţiunea Călimăneşti-Căciulata factorii favorizanţi sunt numeroşi şi mai variaţi chiar decât în alte staţiuni concurente. Iată câteva din punctele forte:

- Bogăţia de factori naturali care acoperă o paletă largă a afecţiunilor tratabile prin cura balneară.

- Volumul şi calitatea rezervelor de substanţe nutritive.- Menţinerea profilului tradiţional al staţiunii.- Cadrul natural nepoluat.- Preţul relativ redus faţa de cel de pe piaţa externă.

Factorii defavorizanţi sunt şi ei destul de numeroşi şi îşi pun amprenta asupra dezvoltării turismului balnear. Dintre aceştia pot fi menţionaţi:

- Gradul avansat de uzură fizică şi morală în care se află baza tehnico-materială a turismului.

- Agrement slab dezvoltat.- Lipsa unui produs de înaltă calitate cu accent pe tratamentul în unităţi de

cazare de lux. În cadrul staţiunii asistăm la o specializare a ofertei balneare pentru noi segmente ale cererii turismului de afaceri şi congrese, oferta balneară pentru copii, oferta balneară pentru sportivi. Simpla cură balneară nu mai constituie o motivaţie suficientă nici pentru turiştii care au acces la oferta existentă în staţiunea Călimăneşti-Căciulata, nici pentru cei cu venituri modeste. Prestaţiile de întreţinere şi înfrumuseţare sunt deocamdată destinate unui segmant foarte redus de turişti. Aflată pe o arteră de intensă circulaţie naţională şi internaţională, staţiunea atrage şi un număr mare de vizitatori aflaţi în tranzit. Oferta de servicii nu este atractivă, nu coresppunde preferinţelor de petrecere a timpului liber. Măsurile ce se impun pentru remedierea deficienţelor sunt:

- reprogramarea unor servicii, acţiuni sau prestaţii în funcţie de timpul liber al turiştilor.

- măsuri de diversificare a ofertei cu noi mijloace de divertisment şi agrement, respectiv a unor prestaţii atractive.

- îmbunătăţirea serviciilor de cazare, masă, tratament pe întreg parcursul anului.

- Încadrarea cu personal corespunzător, inclusiv cu un animator pe probleme de agrement.

- servicii corespunzătoare de schimb valutar şi vânzarea mărfurilor pe valută.

Se consideră că diversificarea serviciilor poate avea ca efect atragerea turiştilor de toate vârstele.

22

Deşi potenţialul turistic al zonei Călimăneşti-Căciulata favorizează dezvoltarea turismului balnear, competitivitatea produsului turistic oferit este diminuată de existenţa unor factori defavorizanţi:

- Nivelul redus al veniturilor populaţiei care determină ca nivelul tarifelor, deşi justificate, să fie percepute ca fiind ridicate.

- De asemenea, repartiţia socială a veniturilor care nu avantajează persoanele suferinde.

- Ofertele turistice a unor zone turistice din străinătate mult mai atractive, atât din punctul de vedere al costului cât şi al serviciilor oferite.

Activitatea balneară nu mai poate rezista mult timp în forma în care se practică. Revigorarea acesteia se putea realiza prin reconsiderarea utilizatorilor ofertei şi trecerea la practicarea unui turism de sănătate. Analiza diagnostic a activităţii turistice redă necesitatea obiectivă a adoptării unor măsuri care să conducă la volorificarea eficientă a acestui important domeniu de activitate, avându-se în vedere rolul deosebit pe care îl poate avea în cadrul economiei locale şi în satisfacerea unor nevoi de recreere şi tratament.

4.3 Agrement, excursii în împrejurimi

Pentru realizarea acestor excursii nu este necesară totdeauna deplasarea cu un microbuz sau autocar. Excursiile sunt de un deosebit interes şi de un real folos pentru cunoaşterea potenţialului turistic al regiunii. Pentru petrecerea utilă şi cât mai plăcută a timpului liber se pot desfăşura excursii pe mai multe trasee turistice. Dintre acestea enumerăm:

- Traseul I:Călimăneşti-Căciulata-Satul Păuşa-Bivolari-Mănăstirea Turnu.- Traseul II: În Munţii Cozia.

Monumente istorice-mănăstirile din judeţul Vâlcea

Judeţul Vâlcea are un număr de 11 mănăstiri şi schituri, unele dintre ele stând chiar din secolul XIV (Cozia), fiind judeţul cu cele mai multe mănăstiri din ţară. Aceste mănăstiri sunt:

- MĂNĂSTIREA ARNOTA.- MĂNĂSTIREA BISTRIŢA.- MĂNĂSTIREA CORNETU.- MĂNĂSTIREA COZIA.- MĂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN.- MĂNĂSTIREA FRĂSINEI.- MĂNĂSTIREA GOVORA.- MĂNĂSTIREA HUREZI.- MĂNĂSTIREA STĂNIŞOARA.

23

- MĂNĂSTIREA SURPATELE.- MĂNĂSTIREA TURNU.

La mănăstirea Turnu au sihăstrit în chilie de piatră, care se văd şi astăzi, mulţi călugări cunoscuţi, într-una din ele sihăstrind chiar şi mama celui dintâi episcop al Argeşului, Iosif, pe nume Marta, sfârşită din viaţă în anul 1793, anul instalării fiului său ca episcop.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

În prezent, balneologia românească îşi are un rol bine definit, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Apele minerale româneşti sunt apreciate în întreaga lume cucerind medalii la diferite târguri şi concursuri de specialitate. Staţiunile balneo-climaterice au acum multiple posibilităţi de cazare şi centre medicale cu aparatură de ultimă generaţie, cu băi termale în aer liber sau bazine acoperite, inhaloterapie, aerohelioterapie etc., unde îşi desfăşoară activitatea medici specialişti de talie mondială. Astăzi se ştie că la staţiunile balneo-climaterice nu mai apelează doar suferinzii ci şi persoanele sănătoase şi aparent sănătoase, cu predispoziţii spre îmbolnăvire.

24

Pentru copii sunt organizate programe speciale, pentru ca în vacanţe aceştia să beneficieze de factorii balneo-climaterici ai staţiunii, căci “o minte sănătoasă se află într-un corp sănătos”. În cazul staţiunii Călimăneşti-Căciulata putem aprecia că există o mare diversitate de structuri de cazare, de la hotel la camping. De asemenea, capacităţile de tratament din staţiune sunt superioare comparativ cu cele ale altor staţiuni de profil din ţară. Dacă baza materială din staţiune este bine dezvoltată structural, totuşi se găseşte într-un grad de uzură fizică şi morală destul de ridicată. Se cere şi existenţa unor structuri de cazare cu un grad mai mare de confort decât cel existent. O altă cerinţă ce se impune în cadrul acestei staţiuni, este cea de diversitate superioară a serviciilor, prin includerea unor servicii de agrement, ştiut fiind faptul că oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii, în care acestea din urmă joacă un rol important. Se asistă, totuşi în staţiunea Călimăneşti-Căciulata, la o specializare a ofertei de servicii pentru noi segmente ale cererii: turismul de afaceri şi congrese, oferta balneară pentru sportivi. Aflată pe o arteră de intensă circulaţie naţională şi internaţională, staţiunea Călimăneşti-Căciulata atrage şi un număr mare de vizitatori aflaţi in tranzit. Din acest motiv, este de dorit o dezvoltare a structurilor de cazare ce răspund prioritar acestui tip de turism ştiut fiind faptul că în regiune există doar o singură structură de cazare de acest gen. Un punct forte al staţiunii îl constituie faptul că este o staţiune permanentă, unde turismul este posibil tot timpul anului

BIBLIOGRAFIE

Bărănescu Rodica (1975)- Turismul şi alimentaţia publică, Editura Didactică şi pedagogică, BucureştiBerbece V; Botvnic C. (1984) Mic îndreptar turistic, Editura Sport Turism, BucureştiBran Florina; Dinu Marin; Tamara Simion (1998)-Economia Turismului şi mediului înconjurător, Editura Economică, BucureştiCosmescu Ioan, (1998)-Turismul-fenomen complex contemporan, Editura Economică, BucureştiCosmescu Ioan, (1998)- Economia turismului, serviciile turistice, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, SibiuDiaconu Mihaela, (1998)-Managemant, marketing în turism, Editura Independenţa Economică, Brăila

25

Driva Fenia, (2002)-Călimăneşti-Căciulata-Cozia, un altfel de ghid, Editura Conphys, Rm. VâlceaErdeli G. Istrate I. (1996)-Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii, BucureştiGlăvan Vasile, (1995)-Resursela turistice şi valorificarea lor, Revista Română de Turism, nr.3Istrate Ion, (1988)-Turismul, fenomen în mişcare, Editura Sport Turism, BucureştiMinciu R.; Baron P.; Neacşu N.(1991)- Economia turismului, Editura Economică, BucureştiStoicescu Constantin, (1986)- Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport Turism, BucureştiStoicescu Constantin, Munteanu Liviu, (1976)- Factorii naturali de cură din principalele staţiuni balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, Bucureşti.Neacşu N.(2002)- Economia turismului, Editura Expert, BucureştiMinciu R. (2004)- Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti

26