+ All Categories
Home > Documents > Statiunea Calimanesti Caciulata

Statiunea Calimanesti Caciulata

Date post: 24-Apr-2015
Category:
Upload: petrutandreealoredana7086
View: 427 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Studiu de caz - evolutia statiunii Calimanesti-Caciulata
27
UNIVERSITATEA BABEŞ BOLAY CLUJ-NAPOCA FACULTATEA GEOGRAFIE MASTER AMENAJAREA ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ, AN II STUDIU DE CAZ: STAŢIUNEA CĂLIMANEŞTI-CĂCIULATA Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. NICOLAE CIANGĂ MASTERAND : ANDREEA LOREDANA PETRUŢ CLUJ-NAPOCA 2012
Transcript
Page 1: Statiunea Calimanesti Caciulata

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLAY CLUJ-NAPOCAFACULTATEA GEOGRAFIE

MASTER AMENAJAREA ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ, AN II

STUDIU DE CAZ:

STAŢIUNEA CĂLIMANEŞTI-CĂCIULATA

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. NICOLAE CIANGĂ

MASTERAND :

ANDREEA LOREDANA PETRUŢ

CLUJ-NAPOCA

2012

CUPRINS

Page 2: Statiunea Calimanesti Caciulata

Argument

Capitolul I – Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata

- 1.1 Scurt istoric al staţiunii- 1.2 Cadrul fizico-geografic- 1.2.1 Relieful- 1.2.2 Clima - 1.2.3 Vegetaţia- 1.2.4 Hidrografia- 1.2.5 Fauna- 1.3 Factori naturali de cură- 1.4 Alte resurse turistice

Capitolul II – Analiza SWOT

Capitolul III – Analiza dinamicii / evoluţiei staţiunii Călimăneşti-Căciulata

- 3.1 Analiza bazei tehnico-materiale- 3.1.1 Baza de cazare- 3.1.2 Baza de alimentaţie- 3.1.3 Baza de tratament - 3.1.4 Baza de agrement- 3.2 Dinamica circulaţiei turistice în staţiunea Călimăneşti-Căciulata

Capitolul IV – Concluzii şi propuneri:

Bibliografie

ARGUMENT

Page 3: Statiunea Calimanesti Caciulata

Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi internaţional, cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate cerinţele stiinţei medicale datorităa faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele <<boli ale civilizaţiei>>.

Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se înregistrează o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.

În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe. Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, in unele staţiuni fiind indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase. În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt considerate ca fiind servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a turistului, dar în altele reprezintă profilul principal ce caracterizează activitatea turistică.

În aceasta lucrare s-a incercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau la baza formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii balneo-turistice permanente Călimaneşti-Căciulata.

Judeţul Vâlcea a fost cel mai puţin afectat de descreşterea activităţilor din turism. Tendinţele descrescătoare înregistrate în turism sunt atenuate de aşa numitul „turism social", care reprezintă fluxul de turişti care vizitează regiunea mulţumită subvenţiilor sociale de la bugetul statului. De fapt, cazarea în staţiunile balneoclimaterice este subvenţionată pentru persoane care suferă de anumite boli şi pentru bătrâni. Acest segment de turism este prin definiţie caracterizat prin cheltuieli reduse (în Vâlcea - 52% din totalul locurilor de cazare şi 70% din numărul vizitatorilor în localităţile balneoclimaterice).

Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie - Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din Rom nia.

Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atestă Călimăneşti - Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare.

Capitolul I – Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata

Page 4: Statiunea Calimanesti Caciulata

1.1 Date istorice despre staţiune

Călimăneşti Căciulata are o existenţă îndelungată, semnalată prin tezaurul de monede dacice şi castrele de la Jiblea şi Arutela. Pe timpul împăratului Hadrian apele de la Bivolari au fost folosite de romani la termele Arutela, precum şi de populaţia dacică.

Conform unor păreri mai recente, ca aşezare umană, Călimănesti-Căciulata s-ar fi format prin secolele V-VIII, când vechea obşte sătească având o arie mai mare de întindere, s-ar fi împărţit între câţiva oameni de vază, printre care şi Căliman. Prima menţiune documentară apare în condica Mănăstirii Cozia pe 20 mai 1388, când prin documentul amintit,Mircea cel Bătrân primeşte de la Nan Udaba, “locul numit Călimăneşti pe Olt”, pe care acesta îl închină Mănăstirii Cozia: “…a binevoit domnia mea să ridice di temelie mănăstire...locul numit Călimăneşti pe Olt...”

Este foarte probabil ca decizia ridicării pe acele locuri a mănăstirii Cozia să fi fost determinată de utilizarea apelor minerale. În 1543 lângă M.Cozia s-a înălţat Bolniţa, de către Radu Paisie. La Bolniţa Coziei, numeroşi negustori precum unii faimoşi domnitori ai Ţării Româneşti şi-au tratat suferinţele.

Din această cauză au început să se facă cercetări pentru descoperirea unor izvoare de sănătate, folosindu-se observaţiile localnicilor, care cunoşteau existenţa unor bazine cu “apă neagră” şi care miroseau a “apă clocită”. Astfel, o nouă sursă vine să-şi auroleze faima:izvorul de la Căciulata. Se citează în literatura de specialitate descoperirea întâmplătoare de către doi călugări, în 1849, care venind de la pscuit au observat pe malul Oltului o baltă cu apă, le-a plăcut, iar unu fiind bolnav a simţit o ameliorare a stării lui de sănătate.

Lucrări de captare vor fi făcute în anul 1848 de către C-tin Golescu, ajutat de localnici, cu

fonduri din subscripţia publică.În urma constatării efectelor minunate ale acestor ape asupra propriei sănătăţi, va construi un stabiliment rudimentar, primul de acest gen de pe aceste meleaguri.

În 1873, apele minerale de la Călimăneşti sunt medaliate la expoziţia de la Viena, iar în 1893 primesc “Diploma de Grand Prix” şi medalia de aur.

După 1910, staţiunea trece în concesiunea societăţii “Govora-Călimăneşti” pe o perioadă de 50 de ani.

Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o secţie a sa fiind destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat personal de specialitate.

În 1924 se construieşte hotelul 1 şi 2 Jantea, Bazarul şi Teatrul cu terasă spre Olt în 1934, construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm. Vâlcea-Sibiu.

Din 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş, primul director medical al staţiunii a fost C.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central.

Page 5: Statiunea Calimanesti Caciulata

În prezent, societăţile care desfăşoară activităţi de turism în oraşul Călimăneşti sunt:S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A.,S.C.Sind România, Filiala Căciulata, S.C.Scorilo,S.C. Europa 15 A.

1.2 Cadrul fizico-geografic

Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o altitudine moderată fiind înconjurată, pe de o parte şi de alta de înălţimile împădurite ale culmilor Coziei (1670m) şi ale plaiului Frăsinet, care fac loc mai spre sud unor înălţimi cu pante domoale. Peisajul subalpin oferă vizitatorului venit la cură numeroase posibilităţi de drumeţii şi excursii.

1.2.1 Relieful

Ca urmare a asezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru cura balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi internaţional.

Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă, unitară la prima vedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se impune prin masivitatea, sălbăticia şi frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o notă in plus de atractivitate.

Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică o serie de piscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri. Munţii au suferit influenţa agenţilor climatici, la care s-au adăugat şi alţi factori, care, în final, au dus la apariţia unor forme de microrelief structural erozional, forme prezente în ambele masive.

Asemenea forme de relief structural sunt : chipuri de piatră-forme bizare ale unor fiinţe ca “Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; , coloane, turnuri, grote, cascade şi chei.

Oltul intră în defileul de la Cozia în aval de confluenţa cu Lotru şi cursul său desparte Năruţu şi Muncnii Lotrişorului de Masivul Cozia, adâncind albia între culmile secundare ale acestor munţi, creându-şi vestitele “Cârlige”.

1.2.2 Clima

Staţiunea se bucură de o climă continentală temperată, fără schimbări bruşte de temperatură, caracteristic depresiunilor subcarpatice.

Page 6: Statiunea Calimanesti Caciulata

Clima moderată determină o temperatură medie anuală de +10 grade C, cu veri calde, toamne lungi, cu un colorit încântător şi ierni blânde.

Asimetria caracteristică a depresiunii Oltului, cu versantul Nordic prelung şi domol, permite ca prin expunerea ei spre sud să aibă mereu soarele în faţă. Totodată, muntele îi asigură un adăpost mai ales de influenţele curenţilor reci. Ca urmare a condiţiilor de topoclimat, funcţiei balneare i se asociază şi cea climatică.

Clima localităţii,ca şi aerul mereu proaspăt, oferă condiţii prielnice tratamentului balnear în tot timpul anului. Bioclimatul sedativ se caracterizează prin solicitarea slabă a sistemului nervos central şi vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat, indiferent de clima ţării de origine, sezon sau afecţiune.

1.2.3 Vegetaţia

Microclimatul staţiunii oferă condiţiile dezvoltării unei bogate flore şi faune. Astfel, aproape jumătate din suprafaţa totală a staţiunii este împădurită, pădurile întinzându-se de la albia Oltului până la vârful Coziei (1668 m) : 13% răşinoase şi 87% foioase.Dintre răşinoase bradul ocupă 70%, în timp ce molidul restul de 30%. Între foioase predomină fagul cu peste 80/.

Cercetările efectuate în Munţii Cozia-Năruţu arată că aici întâlnim o floră de tip special-elementele specifice Europei centrale, îmbogăţindu-se şi cu plante provenite din mai multe colţuri ale lumii cum sunt: Caucazul, Alpii, Balcanii, ţinuturile mediteraneene. Sunt citate doua specii de plante relicve, şi anume: garofiţa de stâncă şi albina – orhideea mediteraneană care se află în Cozia la cea mai mare altitudine europeană.

Pe lângă specii de plante rare şi de diverse origini se găsesc şi câteva specii de plante ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii : iedera albă, ghinţura galbenă, floarea de colţ şi laleaua pestriţă. La înălţimi alpine şi pe pajişti cresc dediţei, nu-mă-uita, primulele şi campanulele.

În parcurile din raza oraşului şi a staţiunii se remarcă flora dendrologică, care dă aspect plăcut zonei.

Pentru varietatea şi bogăţia floristică şi faunistică, Munţii Cozia-Năruţu şi Munţii Lotrişorului se preconizează ca în viitor să formeze un parc naţional.

1.2.4 Hidrografia

Principalul curs de apă îl constituie râul Olt, căruia i se adaugă izvoarele care fac faima staţiunii.

Page 7: Statiunea Calimanesti Caciulata

Izvoarele din zonă sunt clorice, sulfuroase, iodice, co o concentraţie de sare între 0,5-29g/l, izvorând din conglomerate eocene totdeauna la contact cu strate de marnă.

Afluienţii locali ai Oltului sunt : pâraiele Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe partea dreaptă, cu orientare generală E-V.

1.2.5 Fauna

Fauna din această zonă cuprinde căprioara, jderul, bursucul şi numeroase păsări cântătoare : privighetori, pitulicea galbenă, piţigoi, turtureaua, mierla şi multe altele.

În frunzuşi se găsesc mii de specii de animale mici : salamandra, vipere şi alte specii de şerpi. Întâlnim şi specii specifice climatului mediteranean: scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera caleopatrata.

1.3 Factorii naturali de cură

Staţiunea Călimăneşti Căciulata este printre puţinele localităţi din ţară ce întruneşte în cură: factorul climatic şi topoclimatic local şi factorul hidromineral reprezentat de apele minerale. Bioclimatul temperat-continental cu influenţe mediteraneene este unul sedativ-indiferent şi este tolerat în mare măsură atât de oameni de o vârstă înaintată cât şi de ceilalţi de alte varste şi stări şi stări de sănătate.

Călimăneşti Căciulata, ca staţiune balneoclimaterică ocupă un loc deosebit între celelalte staţiuni similare din ţară datorită structurii geologice complexe, izvoare minerale pentru cură internă, cât şi ape termale ce provin de la mari adâncimi pentru cura externă.

Deşi numeroase izvoare au o compoziţie variată, totuşi caracteristica generală a tipului de apă minerală a zonei este de apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonată sodică, hipotonă, cu o concentraţie de săruri între 0,5 şi 29g/1.

Sursele termale de apă sunt puse în valoare cu ajutorul unor sonde de mare adâncime ceea ce a creat posibilitatea creării unor surse cu concentraţie mare, folosite în cura externă, pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos.

Apele izvoarelor minerale sunt clasificate în funcţie de temperatură, mineralizare şi compoziţia chimică.

În funcţie de temperatură:

ape reci(sub 20*C) sunt cele mai numeroase şi se folosesc în cura internă; ape termale, care sunt de trei categorii: -Hipotermale(20-34*C):Cozia 3 şi 4; -Termale(42-43*C): forajele Căciulata 1001, Cozia 1 şi 5.Acestea se folosesc în cura externă, sub formă de băi; -Geotermale(87-90*C): forajele Căciulata 1006,Căciulata 1007 şi Cozia 1008. Se folosesc în cura externă, sub formă de băi, după ce au fost în prealabil răcite până la 37-38*C.

Page 8: Statiunea Calimanesti Caciulata

Aceste surse mai au şi o altă întrebuinţare, cea de încălzire a hotelurilor.După mineralizare sunt: -ape oligominerale(sub 1g%):Căciulata 7 şi 14; -ape hipotone(1-8g%):majoritatea surselor; -ape izotone(8-9g%): Căciulata;După compoziţia chimică sunt; -ape sulfuroase; -cloro-sodice; -calcice; -bromurate; -magneziene; -slab iodurate. Izvoarele din zonă au o compoziţie chimică şi o concentraţie a sărurilor variate.

1.4 Alte resurse turistice

Oferta turistică a staţiunii Călimăneşti-Căciulata nu se bazează numai pe potenţialul de factori naturali de cură.

În staţiune se poate practica cu succes pe lângă turismul de cură şi turismul de odihnă şi recreere şi de asemenea turiştii pot veni aici pentru vizitarea zonei, a multitudinii monumentelor arheologice şi obiectivelor istorice, pentru un turism cultural şi de agrement.

Frumuseţea peisajului de pe Valea Oltului, cu elementele sale componente, se reflectă în viaţa locuitorilor acestor meleaguri, în obiceiurile şi costumele lor, în folclor şi literatură. Cel mai întâlnit costum este cel de tip vâlcean, cu influenţe din Ardeal şi Muscel.

Arhitectura este şi ea tipic valceană, case cu pivniţă, cu sală,cu doua camere.Veranda are grinzi din lemn cu decoraţii sculptate.

La realizarea ofertei turistice primare participă o serie importantă de resurse de natură antropică, respectiv vestigii istorice şi de artă.

Pentru iubitorii de folclor, târgul de ceramică”Cocoşul de Horezu”, festivalul de cântece şi dansuri populare”Cântecele Oltului”, constituie alte elemente de atracţie turistică. De aici, se poate porni în vizitarea casei memoriale Anton Pann, Podgoria Drăgăşani, Lacul de acumulare Vidra, Rădăcineşti(castrul roman şi terme romane).De asemanea se pot face excursii precum turul staţiunilor din judeţul Vâlcea.

Capitolul II – Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Geografie şi mediu

Page 9: Statiunea Calimanesti Caciulata

Relieful muntos, peisaj nealterat; Clima temperat continentală; Izvoarele minerale, geotermale şi nămolurile terapeutice; Existenţa a două parcuri naţionale: Parcul Naţional Cozia şi Parcul Naţional Buila-Vânturariţa în apropiere; Existenţa Oltului şi a Văii Oltului; Diversitatea florei şi faunei; Existenţa peşterilor.

Poluarea industrială; Poluarea râurilor; O slabă implementare a legislaţiei de mediu; Densitatea excesivă a unităţilor turistice în anumite zone; Utilizarea abuzivă a bazei forestiere; Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite sau insuficiente.

Cultură şi patrimoniu cultural

Diversitatea obiectivelor de patrimoniu din împrejurimile staţiunii – mănăstiri, aşezări fortificate etc., inclusiv un obiectiv în patrimoniul mondial al UNESCO; Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional; Muzee - pe diverse tematici; Păstrarea meşteşugurilor tradiţionale; O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor.

Lipsa investiţiilor în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor culturale - muzee, monumente etc.; Lipsa unei baze de date şi a unor calendare ale festivalurilor şi ale evenimentelor culturale care să permită o promovare eficientă pentru turişti; Neimplementarea legislaţiei privind conservarea clădirilor şi păstrarea caracteristicilor arhitecturale.

Infrastructură, transport şi comunicaţii

Numărul structurilor de cazare; Reţea de drumuri amplă cu legături bune în toate direcţiile; O reţea feroviară destul de cuprinzătoare; Autocare de calitate pentru transportul interurban şi alte mijloace de transport prin tur-operatori; Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate – telefon, radio, GSM, satelit.

Dotări uzate în numeroase staţiuni balneare; Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice; Accesul limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la numeroase hoteluri şi puncte de atracţie turistică; Neelectrificarea reţelei de căi ferate; Calitatea slabă a trenurilor; Dotarea slabă a gărilor; Necorelarea rutelor şi a orarelor de transport în special a celor intermodale; Lipsa reţelei de centre de informare turistică; Calitatea slabă a drumurilor; Lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor cu mare potenţial turistic; Lipsa indicatoarelor turistice la

Page 10: Statiunea Calimanesti Caciulata

obiectivele şi atracţiile turistice; Lipsa unui aeroport; Folosirea foarte slabă a surselor de energie alternativă.

Resurse umane

Populaţie cu abilităţi lingvistice, ce oferă un potenţial pentru resursele umane din turism Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Călimăneşti, care contribuie la pregătirea profesională din industria hotelieră; Oameni primitori şi cu ospitalitate tradiţională; Numeroşi operatori turistici calificaţi şi experimentaţi.

Salarii mici şi condiţii de muncă grele, care stimulează migraţia forţei de muncă din industria hotelieră; Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu corespunde întocmai nevoilor angajatorilor; Lipsa cursurilor de pregătire profesională în teritoriu; Conştientizarea slabă a oportunităţilor şi a potenţialului de dezvoltare a carierei în industria turismului; Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru economie; Educaţia insuficientă în şcoli în domeniul turismului şi protecţiei mediului.

Cadrul legal şi organizarea

Cadru legal şi strategic solid pentru gestionarea ariilor protejate şi pentru protecţia mediului

Lipsa parteneriatelor public-private în turism; Organizarea slabă a operatorilor de turism în asociaţii de profil; Lipsa structurilor instituţionale de dezvoltare regională a turismului; Lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a oraşelor/staţiunilor; Lipsa stimulentelor şi a mecanismelor de sprijin pentru investitori; Nesoluţionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor şi a proprietăţilor imobiliare care limitează dezvoltarea; Implementarea legislaţiei curente este adesea inadecvată - este necesară stabilirea de priorităţi.

Marketing şi Promovare

Sector dinamic al operatorilor din turism; Un număr însemnat de propuneri de proiecte care vizează turismul, rezultat al preocupării permanente a autorităţilor locale în acest

Lipsa unui plan de marketing oficial la nivel judeţean, regional şi naţional; Lipsa unui brand judeţean şi a brandurilor locale; Lipsa unui „pieţe” virtuale unice

Page 11: Statiunea Calimanesti Caciulata

sens. a turismului vâlcean Cercetarea insuficientă a pieţei; Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, marketing şi rezervare; Colaborare redusă a sectorului public/privat pe probleme de marketing.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Asocierea unui număr cât mai mare de operatori de turism în vederea realizării intereselor comune; Finanţarea proiectelor de instruire a personalului din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; Finanţarea dezvoltării turismului cu ajutorul finanţărilor nerambursabile din cadrul instrumentelor de postaderare şi al programelor de finanţare naţionale.

Mentalitatea nefavorabilă constituirii şi lucrului în parteneriat între autorităţile publice locale şi mediul de afaceri; Fondurile reduse pentru investiţii şi neprioritizarea acestora datorită lipsei strategiilor; Costurile mari ale reabilitării infrastructurii rutiere; Migraţia personalului din sectorul turismului; Lipsa angajamentului clar al membrilor parteneriatului pentru realizarea acţiunilor asumate.

Capitolul III – Studiul bazei tehnico-materiale din staţiunea Călimăneşti-Căciulata

3.1 Analiza bazei materiale

Bogăţiei de resurse din staţiunea Călimăneşti-Căciulata i se alătură baza tehnico-materială, infrastructura generală şi turistică de aici.

Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turistul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest context se au în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune aparţinând altor ramuri.

Page 12: Statiunea Calimanesti Caciulata

3.1.1 Baza de cazare

Cazarea turistică reprezintă principala componentă a bazei tehnico-materiale, fiind indispensabilă sejururilor.Aceasta se află într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice prin ridicarea gradului de confort. Poate fi, datorită investiţiilor majore necesare, destul de inelastică la schimbările cererii, pe timp scurt.

În staţiunea Călimăneşti-Căciulata, în ultimii ani, a avut loc o scădere a numărului acestor structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic, nemairăspunzând cerinţelor, iar altele au trecut în locaţie de gestiune sau au fost vândute.

Hotel Central Călimăneşti

Page 13: Statiunea Calimanesti Caciulata

Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei

După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică, precum vilele (în anul 2010 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8, la nivelul anului 2010).

Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2010, comparativ cu anul 1989, se prezenta astfel:

Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53, dintre care 42 case de odihnă, în 2010, acesta este de 38.

În anul 1989, o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă, acestea fiind în număr de 42, având 624 camere şi 1.421 locuri. La nivelul anului 1989, existau 53 unităţi, cu 2.157 camere şi 4.582 locuri.

Comparativ cu anul 1989, în 2010, structura unităţilor de cazare s-a diversificat; cele 38 de unităţi de cazare au 1.653 de camere şi 3.425 locuri.

La nivelul anului 2010, strucutura capacităţii de cazare din Călimăneşti este următoarea:

din totalul de 38 unităţi, 6 unităţi sunt de 3*, 16 unităţi sunt de 2* şi, respective, 16 unităţi sunt de 1*;

din cele 3.425 de locuri, 139 sunt de 3* (respectiv 4,1 %); 2.058 de 2* (respectiv 60

Evoluţia capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi 1989 - 2010:

1989 2010

Tip unitate Nr. unităţi Nr. camere Nr. locuri Nr. unităţi Nr. camere Nr. locuri

Hoteluri 6 1.227 2.393 5 1.057 2.128

Moteluri - - - 2 48 96

Hanuri 2 97 216 - - -

Vile - - - 19 341 741

Cabane turistice

- - - 1 10 23

Pensiuni urbane

- - - 8 61 131

Case de odihnă

42 624 1.421 - - -

Popasuri 3 209 552 1 16 32

Căsuţe turistice

- - - 2 120 274

TOTAL 53 2.157 4.582 38 1.653 3.425

Page 14: Statiunea Calimanesti Caciulata

%) şi 1.390 de 1* (respectiv 35,9 %);

din cele 139 locuri de cazare de 3*, 67,7 % sunt în vile şi 32,3 % în pensiuni

urbane;

cele 2.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89,4 % în hoteluri; 0,7 % în moteluri; 7,2 % în vile; 2,7 % în pensiuni urbane;

cele 1.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20,7 % în hoteluri; 5,8 % în moteluri; 35,9 % în vile; 1,7 % în cabane turistice; 2,3 % în pensiuni urbane; 2,3 % în popasuri şi respectiv 31,3 % în căsuţe turistice;

la nivelul hotelurilor 86,5 % din locurile de cazare sunt de 2*, restul de 13,5 % fiind de 1*.

Hotelul Căciulata a fost modernizat la inceputul anilor 2000, fiind clasat la 3*. Alte două hoteluri, respectiv Cozia şi Oltul, au fost renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. De altfel, încă din 1993, Hotelul „Oltul" a primit distincţia „Steaua de Aur" atribuită de Direcţia pentru Iniţiative în Afaceri cu sediul în San Antonio, Texas. În staţiune mai există hotelul Vâlcea, cu circuit închis, cu o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri.

3.1.2 Baza de alimentaţie

Staţiunea Călimănesti-Căciulata dispune de unităţi de alimentaţie publică, în principal integrate unităţilor de cazare, îndeosebi marilor hoteluri, dar se evidenţiază şi unităţi independente.

Datorită profilului staţiunii şi necesităţii unor sejururi prelungite, alimentaţia este foarte importantă şi necesar a se realiza în incinta structurilor de cazare, serviciilor de alimentaţie fiind chiar incluse în pachetul de servicii achiziţionat de turistul venit în cură.

La nivelul anului 2010, în localitate funcţionau 10 restaurante, cu un total de 2.512 locuri la mese şi 432 locuri la mese pe terasă. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri (Căciulata, Cozia, Oltul, Central, Traian). Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1,12, raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată.

Hotelul Traian, de exemplu, deţine un restaurant de 400 de locuri şi bar. Servirea mesei se face pe bază chip-carduri. Concluzionând, putem spune că, dacă situaţia reţelei de alimentaţie publică în staţiune este avantajoasă, în ceea ce priveşte gradul de diversificare al serviciilor. Trebuie menţionat că acesta este insuficient. În condiţiile economii de piaţă se urmăreşte ca reţeaua de alimentaţie să se lărgească şi să se diversifice.

Page 15: Statiunea Calimanesti Caciulata

2.1.3 Baza de tratament

După naţionalizarea de la 11 iunie 1948, staţiunea a trecut în proprietatea statului şi a luat fiinţă Întreprinderea Balneară de Stat pe principii economice, cu director coordonator medial şi director adjunct administrativ, până în 1960. Prin HCM 9/60 se hotărăşte o nouă organizare a staţiunilor.

În 1970 se unifică Serviciul Medical Balnear cu Întreprinderea de Gospodărie Orăşenească şi se formează Complexul Balnear Călimăneşti în cadrul căruia funcţionează şi policlinica Balneară. După 1990 începe procesul de privatizare, dar Policlinica Balneară rămâne în continuare.

Concomitent cu spaţiile de cazare s-a dezvoltat şi o bază de tratament modernă, integrată în baza de cazare, care se compune din trei segmente distincte:

- baza de tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi;- baza de tratament Căciulata, cu o capacitate de 1942 proceduri pe zi;- baza de tratament Călimăneşti-Căciulata, cu o capacitate de 2160 proceduri pe zi.

Aceasta atestă existenţa unei baze materiale de tratament, una din cele mai dezvoltate din ţară, diversificată, aptă să satisfacă toate cerinţele de tratament pentru afecţiunile încadrate în profilul staţiunii.

Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză.

În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti, o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale.

Secţiile de fizioterapie sunt dotate cu toată gama de aparatură la nivel mondial: magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, curenţi cu impulsuri, curenţi dinamici, ultrasunet, solux, băi de lumină, aerosol terapie.

Stau la dispoziţia pacienţilor laboratoare de analize clinice, laboratoare de explorări funcţionale şi camere de gaedă cu program permanent.

În cadrul bazelor de tratament există un personal medical de o înaltă calificare profesională şi cu o bogată experienţă în domeniul balneologiei, cu care conducerea staţiunii colaborează foarte bine.

3.1.4 Baza de agrement

Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti-Căciulata creează condiţii favorabile pentru desfăşurarea unei activităţi balneare într-o ambianţă plăcută, reconfortantă. Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse, de la drumeţii montane, la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi.

Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate să asigure

Page 16: Statiunea Calimanesti Caciulata

posibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber de către turişti. Dotările de agrement din staţiune sunt: piscine acoperite, cu apă geotermală (Hotel Central - 2 bazine, 30 locuri concomitent; Hotel Cozia - 2 bazine, 40 locuri concomitent); descoperite: Hotel Oltul - 1 bazin, 60 locuri concomitent; Popas turistic Căciulata - 1 bazin, 60 locuri concomitent; Ştrand Călimăneşti - 2 bazine, 80 locuri concomitent; terenuri de sport - 4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul - Cozia - Căciulata; săli de gimnastică (hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul), cinematograf; biblioteci (hotelurile Căciulata, Olt, Central); săli de jocuri; discotecă.

3.2 Dinamica circulaţiei turistice în staţiunea Călimăneşti-Căciulata

Zona Călimăneşti-Căciulata înregistrează tot mai multe sosiri turistice, fapt datorat diversităţii şi valorii potenţialului turistic antropic şi natural existent aici.

Circulaţia turistică, acest flux de turişti, este reprezentată cu ajutorul volumului şi structurii cererii turistice.

În analiza circulaţiei turistice se au în vedere următorii indicatori:

numărul de turişti numărul de înnoptări: ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice este

numărul de înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat ca produs între numărul total de turişti şi durata activităţii turistice efectuată acestora exprimată în zile.

sejurul mediu: Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total de zile turist(NZT) şi numărul total de turişti (NT), respectiv: DS= ΣNYT / ΣNT

densitatea circulaţiei turistice.

An Nr. turişti înnoptări (zile-turist) Sejur mediu (zile/turist) Grad mediu

re (%)

Total Români Străini Total Români Străini Total Români

Străini

1988 151.332 148.714 2.618 1.049.778 1.036.507 13.271 6,9 7,0 5,1 71,8

1989 161.863 158.934 2.929 1.121.960 1.093.187 28.773 6,9 6,9 9,8 68,4

2009 86.344 84.467 1.877 765.796 759.258 6.538 8,9 9,0 3,5 66,0

2010 91.476 89.765 1.711 817.431 811.563 5.868 8,9 9,0 3,4 67.0

Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei

Analiza circulaţiei turistice pentru perioada 1988 - 1989, comparativ cu perioada 2009 - 2010, reflectă următoarele aspecte:

Page 17: Statiunea Calimanesti Caciulata

cu ritmuri medii anuale ridicate (6,7%);

în 1989, circulaţia turistică la nivelul întregii ţări şi la nivelul staţiunii Călimăneşti - Căciulata atinge un punct de maxim, moment care coincide cu apropierea de un prag de saturare a cererii;

la nivelul anului 1988 se înregistrau 151.332 turişti, dintre care 148.714 turişti români, respectiv 98,3 % şi 2.618 turişti străini, respectiv 1,7%;

la nivelul anului 1988, gradul mediu de ocupare al locurilor a fost de 71,8%;

la nivelul anului 1989 se înregistrau 161.863 turişti, dintre care 158.934 turişti români, respectiv 98,2 % şi 2.929 turişti străini, respectiv 1,8 %;

la nivelul anului 1989, gradul mediu de ocupare al locurilor a fost de 68,4%;

după 1990, ca urmare a deteriorării sensibile a condiţiilor de viaţă pentru majoritatea populaţiei, precum şi a calităţii tot mai slabe a serviciilor turistice prestate, circulaţia turistică prezintă o tendinţă descrescătoare în ritmuri accelerate (peste 10% anual). Scăderea calităţii serviciilor turistice a determinat ca cei cu posibilităţi financiare mai ridicate să opteze pentru vacanţe în străinătate. Astfel numărul turiştilor s-a redus dramatic, în perioada 2000 - 2003 ajungând la mai puţin de jumătate faţă de perioada de vârf (anul 1989);

tot după 1989, dimensiunile circulaţiei turistice nu sunt redate cu fidelitate de către indicatorul "turişti cazaţi", mai multe categorii de turişti (persoanele care merg în vizită la rude şi/sau prieteni şi beneficiază de găzduire în locuinţele acestora, cei care apelează la spaţiile de cazare neomologate - case ale localnicilor, campinguri şi popasuri turistice improvizate etc. - şi cei care îşi petrec vacanţele sau sfârşitul de săptămână în reşedinţele secundare proprii) nefiind înregistraţi în statisticile oficiale; potrivit unor evaluări, numărul acestor turişti se ridică la o valoare considerabilă;

numărul de turişti la nivelul anului 2010 a fost de 91.476 în creştere cu 5,9 % faţă de anul precedent, când se înregistrau 86.344 turişti;

numărul turiştilor români a crescut de la 84.467, în 2009, la 89.765, în 2010, respectiv cu 6,3 %, iar cel al turiştilor străini a scăzut de la 1.877, în 2009 la 1.711, în 2010, respectiv cu 8,8 %;

gradul de ocupare al locurilor, în anul 2010 a fost de 67,0 %, în creştere cu 1,5 % faţă de cea înregistrată în anul precedent, când era de 66,0 %.

În ceea ce priveşte evoluţia turiştilor pe categorii de vârstă în perioada 2000-2010, aceasta a fost următoarea:

' ANUL GRUPE DEVÂRSTĂ...^^^ 2000 2003 2005 2008 2010

SUB 25 ANI 6% 9% 8% 9% 10%

INTRE 26-35 17% 19% 20% 19% 22%

Page 18: Statiunea Calimanesti Caciulata

INTRE 36-45 21% 24% 26% 25% 26%

INTRE 46-60 30% 25% 27% 28% 26%

PESTE 60 26% 23% 19% 19% 16%

la nivelul anului 2010, structura turiştilor pe grupe de vârstă este următoarea: 10% sub 25 de ani, 22% între 26 - 35 ani; 26 % între 36 - 45 ani; 26 % între 46 - 60 ani, 16% peste 60 de ani;

se remarcă o creştere a ponderii turiştilor tineri cu vârste până în 45 ani, ce au optat pentru staţiunea Călimăneşti - Căciulata.

Densitatea circulaţiei turistice este indicatorul care pune in relaţie directă circulaţia turistică cu populaţia autohtonă a staţiunii.

Se exprimă ca raport între numărul de turişti ce vizitează staţiunea sau numărul total de zile turist şi populaţia autohtonă zonei receptoare.

Populaţia oraşului Călimăneşti este, potrivit ultimelor statistici de 8966 locuitiri.Oraşul Călimăneşti primeşte în fiecare an turişti al căror număr depăşeşte de 4-5 ori populaţia locală.

Capitolul IV - Concluzii şi propuneri

În cazul staţiunii Călimăneşti-Căciulata putem aprecia că există o mare diversitate de structuri de cazare, de la hotel la camping. De asemenea, capacităţile de tratament din staţiune sunt superioare comparativ cu cele ale altor staţiuni de profil din ţară. Dacă baza materială din staţiune este bine dezvoltată structural, totuşi se găseşte într-un grad de uzură fizică şi morală destul de ridicată.

Se cere şi existenţa unor structuri de cazare cu un grad mai mare de confort decât cel existent.

O altă cerinţă ce se impune în cadrul acestei staţiuni, este cea de diversitate superioară a serviciilor, prin includerea unor servicii de agrement, ştiut fiind faptul că oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii, în care acestea din urmă joacă un rol important. Se asistă, totuşi în staţiunea Călimăneşti-Căciulata, la o specializare a ofertei de servicii pentru noi segmente ale cererii: turismul de afaceri şi congrese, oferta balneară pentru sportivi.

Aflată pe o arteră de intensă circulaţie naţională şi internaţională, staţiunea Călimăneşti-Căciulata atrage şi un număr mare de vizitatori aflaţi in tranzit.

Din acest motiv, este de dorit o dezvoltare a structurilor de cazare ce răspund prioritar acestui tip de turism ştiut fiind faptul că în regiune există doar o singură structură de cazare de

Page 19: Statiunea Calimanesti Caciulata

acest gen.

Un punct forte al staţiunii îl constituie faptul că este o staţiune permanentă, unde turismul este posibil tot timpul anului.

Analizand evolutia principalilor indicatori din cadrul circulatiei turistice balneare,

observam ca in ansamblu acestia au inregistrat descresteri uneori semnificative de la un an

la altul. Astfel numarul de turisti, atat cei romani cat si cei straini, a scazut in ultimii ani.

Situatia se datoreaza faptului ca nivelul de trai in Romania a scazut in ultima perioada de

timp, dar si a diminuarii interesului turistilor pentru practicarea acestei forme de turism,

aceasta tendinta descrescatoare fiind manifestata si datorita starii proaste in care se afla

majoritatea echipamentelor de cazare si tratament din statiunile balneare. In ultimii ani nu au

mai fost facute nici un fel de investitii de modernizare a instalatiilor de tratament, a spatiilor

de cazare si alimentatie. Cei mai sensibili la aceasta stare de fapt sunt turistii straini care

sunt obisnuiti cu anumite standarde referitoare la conditiile de cazare si tratament. Astfel

multi turisti straini, mai ales occidentali, au abandonat practicarea turismului balnear in

Romania in favoarea altor tari est-europene cum ar fi: Ungaria, Republica Ceha, Slovacia,

care ofera conditii mult mai bune de cazare si tratament.

Viitorul staţiunii se va sprijini pe investiţii directe sau complementare. Este nevoie urgentă de modernizarea şi îmbunătăţirea cazării şi dotărilor, ca şi a infrastructurii (drumuri, reţele de apă şi canalizare, încălzire) şi dezvoltări ale spaţiilor publice deschise şi a străzilor.

Staţiunea va trebui să-şi ridice standardul şi să ofere şi alte activităţi şi atracţii

complementare mai interesante. Produsul balnear trebuie reorientat în mod gradat către

păstrarea formei fizice, sănătate şi medicină preventivă şi dezvoltarea unor atracţii turistice

conexe, ameliorarea întreţinerii, introducerea de zone cu flori şi arbuşti şi repararea aleilor şi

băncilor din cadrul staţiunii.

In concluzie, trebuiesc luate de urgenta masuri pentru relansarea turismului balnear,

pentru dezvoltarea si modernizarea produsului turistic oferit, astfel ca acesta sa ajunga in

viitor la standardele cerute de piata internationala, iar circulatia turistica sa inceapa sa

urmeze un curs ascendent.

BIBLIOGRAFIE

Page 20: Statiunea Calimanesti Caciulata

o Benedek, J. , Introducere în planing teritorial, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca,

2001.

o Ciangă, Nicolae, România. Geografie turistică, edit. Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca, 2003.

o Ciangă, N., Dezsi, St., Amenajare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca, 2007.

o Nicolau, Gr., Acţiunea apei de Căciulata în dieteza artritică, Bucureşti, 1932.

o Olănescu, N., Călimăneşti-Căciulata (Studiu monografic în manuscris), 1953.

o Pană, P.: Monografia staţiunii Călimăneşti-Căciulata (manuscris), Călimăneşti,

1979.

o Ştefănescu, C., Gârneaţă, Al. I. S., Călimăneşti. Căciulata. Băile Olăneşti. Băile

Govora, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968.

o www.tourismguide.ro

o www.primaria calimanesti .ro

o www.turistinfo.ro

o www.valcea. insse .ro

o www.cjvalcea.ro

o www. insse .ro


Recommended