Statistica Irlanda

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Proiect Statistică

Raport de ţarăIRLANDA

Grupa 171 - MMI

Aniţoiu Lavinia

Dumitru Răzvan

Ion Tudor

Vlad Cristina

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................................................................................4

CAPITOLUL 1........................................................................................................................................................................................5

1.1 Generalități.............................................................................................................................................................................................5

1.2 Context istoric.....................................................................................................................................................................................7

1.3 Mediu Politic........................................................................................................................................................................................8

1.4 Infrastructura.......................................................................................................................................................................................1

1.4.1Plecări înregistrate...........................................................................................................................................................................12

1.4.2 Vehicule inregistrate in circulatie...........................................................................................................................................12

1.4.3 Capacitate navala de transport în mii tone.........................................................................................................................14

CAPITOLUL 2..........................................................................................................................................................................................15

2.1 Evoluţia economiei Irlandei în anul 2013..............................................................................................................................15

2.2 Produsul Intern Brut.........................................................................................................................................................................17

2.2.1 Rata de creştere a PIB-ului.......................................................................................................................................................18

2.2.2 Rata de creştere anuală a PIB-ului.........................................................................................................................................19

2.2.3 PIB-ul pe cap de locuitor............................................................................................................................................................20

2.2.4 PIB-ul pe cap de locuitor prin paritatea puterii de cumpărare.................................................................................21

2.3 Nivelul şi evoluţia inflaţiei anuale............................................................................................................................................21

2.4 Indicele libertăţii economice.........................................................................................................................................................22

2.5 Indicele de percepere a corupţiei.................................................................................................................................................23

2.6 Indicele de competitivitate............................................................................................................................................................24

2.7 Previziuni macroeconomice...........................................................................................................................................................24

CAPITOLUL 3.....................................................................................................................................................................................26

3.1 Datele demografice...........................................................................................................................................................................26

3.1.1 Populaţia.............................................................................................................................................................................................26

3.1.2 Densitatea...........................................................................................................................................................................................27

3.1.3 Împărţirea populaţiei pe urban-rural.......................................................................................................................................28

3.1.4 Sporul natural al populaţiei........................................................................................................................................................28

3.1.5 Structura populaţiei pe cele trei mari grupe de vârstă.................................................................................................29

2

3.1.6 Speranţa de viaţă............................................................................................................................................................................30

3.1.7 Coeficientul de alfabetizare a populaţiei adulte.............................................................................................................30

3.2 Indicele de Dezvoltare Umană (HDI) ....................................................................................................................................30

3.3 Forţa de muncă....................................................................................................................................................................................31

3.3.1 Structura populaţiei economic activa....................................................................................................................................32

3.3.2 Structura populaţiei active pe sectoare de activitate economică.............................................................................32

3.4 Nivelul de trai......................................................................................................................................................................................33

3.4.1 Indicele Gini.....................................................................................................................................................................................33

3.4.2 Populaţia care trăieşte sub pragul de sărăcie.....................................................................................................................34

CAPITOLUL 4.....................................................................................................................................................................................36

4.1 Comerţul exterior................................................................................................................................................................................36

4.2 Reglementările comerciale..................................................................................................................................................................38

4.3 Taxa pe valoare adăugată (TVA) .............................................................................................................................................38

4.4 Analiza riscului de ţară..................................................................................................................................................................39

4.5 Analiza datoriei și poziționarea financiară...........................................................................................................................41

4.6 Şoldurile de numerar.......................................................................................................................................................................42

4.7 Ratingul creditelor............................................................................................................................................................................42

4.8 Mediul de afaceri şi climatul investiţional............................................................................................................................43

4.8.1 Investiţiile străine directe..........................................................................................................................................................43

4.8.2 Facilităţi fiscale...............................................................................................................................................................................43

4.8.3 Suportul financiar acordat de stat investiţiilor străine...............................................................................................43

4.8.4 Sistemul de taxe şi impozite.....................................................................................................................................................45

4.8.5 Impozitarea persoanelor juridice............................................................................................................................................46

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.........................................................................................................................................48

WEBOGRAFIE.......................................................................................................................................................................................50

ANEXE.........................................................................................................................................................................................................

INTRODUCERE

3

În vederea realizării acestui proiect, am ales Irlanda pentru că ne-a uimit faptul că,

deşi este singura ţară nemembra al Grupului Fondator al Uniunii Europene, a reuşit într-un

timp record, să folosească în mod avantajos oportunităţile aderării. Factorul principal care îi

oferă Irlandei unicitate este atitudinea acesteia faţă de iniţiativă privată în afaceri, fapt

pentru care modelul irlandez nu a putut fi reprodus de nicio altă ţară.

Majoritatea cetăţenilor irlandezi, care doresc să –si înceapă o afacere, nu urmăresc

rotunjirea averii personale, ci câştigarea controlului asupra propriei existente.

Totodată, Irlanda a reuşit să obţină cele mai înalte cote de creştere economică din

Europa şi astfel, să devină una dintre cele mai bune locaţii pentru investiţii. Creşterea

economică a obigat guvernul să-şi modifice politica generală şi astfel au apărut schimbări

importante în principalele domenii.

CAPITOLUL 1

1.1. Generalități

4

Etimologic numele de Irlanda (Ireland) derivă din numele zeiței celtice Eriu (în irlandeza

modernă Éire) împreună cu substantivul germanic land. Majoritatea numelor vestic - europene

derivând din aceeași sursă. În topul insulelor Europene, Irlanda este a treia și a douăzecia din

lume ca suprafață. Cea mai mare lungime a sa, de la Malin Head, în partea de nord pana la Mizen Head

în partea de sud, este 486 km și cea mai mare latime este masurată de la est la vest, aproximativ 275

km. Este poziționată în nord-estul Europei

continentale și este înconjurată de sute de

insule și mici formațiuni insulare. La estul

Irlandei, separată de marea Irlandei se află

Insula Marii Britanii.

Din 1921 insula a fost divizată politic în

două părți. Insula Irlanda are un total 32 de

comitate sau județe. Dintre acestea, 26

aparțin Republicii Irlanda cu o suprafata de

70.282 mp și reprezinta 5/6 din suprafata insulei avand o populație conform ultimului

recesemant din 2011 de 4.588.252, estimata in 2014 la 4.832.765. Celelate 6 comitate aparțin

Irlandei de Nord, care este parte a Regatului Unit al Marii Britanii. Irlandei de Nord cu o

populație conform ultimului recesemant din 2011 de 1.810.863, estimata in 2014 la 1.841.2451.

Capitala Irlandei este Dublin , un oras cu o populatie de 1.024.027 de locuitori, acesta zona

metropolitană este acasa a mai mult de un sfert din populația totală a țării. Vechile cartiere,

portul orașului au oferit cai de dezvoltare rezidentiale si comerciale noi. Cork , al doilea cel mai

mare oras din Irlanda, este un oras frumos, catedrală și portul, în sud-vest. Alte centre principale

sunt Waterford , Wexford , iar Drogheda pe coasta de est, Sligo în nord-vest, și Limerick și

Galway în partea de vest.2

Statisticile arata o schimbare masivă a populației de la vest la est a țării și creșterea

urbanizării. Judete cum ar fi Mayo, Roscommon, Donegal și Leitrim au devenit depopulate în

timp ce județele limitrofe Dublin, inclusiv Wicklow, Kildare, Louth și Meath au cunoscut o

creștere rapidă a populației în ultimii ani.

Monedă oficială: Euro (înlocuind lira irlandeză) . Irlanda a adoptat moneda euro cu încă alte 11

țări din Uniunea Europeană în 2002.

Limba Oficiala – Irlandeza (Irish) si Engleza

Suprafață: 70.28 mii km2

1 http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland 2 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland

5

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland

http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland

Religii: Romano-catolici 86.8%, Biserica Iralandeză 3%, Presbiterieni 0.5%, Metodiști

0.25%, Musulmani 1%, Mozaici 0.1%, altele 8.35%

Din punct de vedere al reliefului mentionam

cele două sisteme montane mari din Europa, la nord

de Alpi, care converg spre vest pentru a se intalni și

amesteca în Irlanda. Mai în vârstă (Caledonian) se extinde din Scandinavia prin Scoția la nord

și la vest de Irlanda, unde se dă naștere peisajului accidentat și de munte din județele Donegal,

Mayo și Galway. Munții mari sunt de cuarțit care rezistă cu vârfurile, în formă de con, Errigal

(752 m) în Donegal, Croagh Patrick (765m), în Mayo și Twelve Bens din Galway. Structuri de

varsta similara sunt responsabile pentru munții Wicklow și Blackstairs care se extind spre sud-

vest de Dublin Bay pe o distanță de mai mult de 100 de km. Munții sunt penetrate de văi adânci

modificate glacial din care cel mai cunoscut este Glendalough în comitatul Wicklow.

Inima țării este o piatră calcaroasă de câmpie delimitată la sud de culmile Armorican și la

nord și vest de munți Caledonian. Acesta câmpie este deschis în Marea Irlandei de o distanță de

90 km între Munții Wicklow și peninsula Carlingford, oferind acces facil in partea de est. De

asemenea, se extinde spre vest pentru a ajunge la Oceanul Atlantic de-a lungul estuarului

Shannon, in Galway Bay, în Clew Bay și din nou în Donegal Bay. Numeroase dealuri sparge

monotonia câmpie care se ridică dinspre vest spre coasta din zona Clare unde se termină în

stâncile din Moher, unul din cel mai frumos decor stâncos din Europa de Vest.

Câmpiea este drenată de numeroasi fluenti ce curg lent. Râul principal este Shannon care

are un circuit de 259 km, un estuar de 113 km, și care este cel mai lung râu din Irlanda. În

cursul mijlociu acest râu se lărgește într-un număr de lacuri atractive, dar cum se apropie de

revarsare devine mai rapid datorita terenului abrupt. El curge din nord spre sud, dinspre

comitatul Cavan, aflat în nordul insulei se vărsa în Oceanul Atlantic puțin mai la sud de

Limerick. Aici este locația unde se afla cel mai vechi sistem de energie hidro-electrică din

Irlanda. Principalul râu de drenaj din

partea de Est este Lagan, care se varsă în

Belfast Lough. În partea de Sud a Irlandei

lungi văile sinclinale sunt ocupate de

astfel de râuri ca Suir, Lee și Blackwater.

Clima blândă și echilibrata din Irlanda

este o reflectare a faptului că malurile sale

sunt scăldate de apele oceanului, relativ calde ale Atlanticului de Nord. În extrema sud-vest,

intalnim o temperatură medie, in luna Ianuarie de 7C și in Iulie 1 5C. Media temperaturilor

6

pentru Dublin sunt 4.5C în luna Ianuarie și 15.5C în luna Iulie. Temperaturile extrem de

ridicate sau scăzute sunt practic necunoscute. Impresia generală este că plouă destul de mult de

timp, în Irlanda. Numărul mediu de zile ploioase variază de la aproximativ 150 de zile pe an

de-a lungul coastelor de est și sud-est, până la aproximativ 225 de zile pe an în părți din vest.

Pe coasta de Vest fiind inregistrate cantitati ce pot depăși 3.000 mm fata de Est unde media este

de doar 785 mm anual.

Caracteristica remarcabilă a vremii din Irlanda este variabilitatea ei, o caracteristică pe care o

împarte cu toate țările care se află în calea depresiuni temperate. Cu toate acestea conditii

atmosferice mai stabile pot apărea în timpul iernii cu extinderea sistemului de înaltă presiune

continental aduce cer senin și condiții rece, mai ales la partea de est a țării. În timpul verii, o

presiunea înaltă poate aduce perioade de vanturi din est, calde și vreme însorită.

1.2. Context istoric

Statul Irlandez a fost creat în 1922 ca urmare a Tratatului Anglo-Irlandez. A devenit efectiv

o republică, cu un președinte ales, în constituția din 1937 , în care a fost numita pentru prima

data "Irlanda". Acesta a fost declarat oficial o republică în 1949.

Steagul a fost introdus pentru prima dată de Thomas Francis Meagher în cursul anului

revoluționar de la 1848 ca o emblemă a mișcării Young Irlanda, și a fost văzut de multe ori la

reuniunile alături de tricolorul francez.

Irlanda a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite , în decembrie 1955, după ce în

prealabil a fost refuzat de membru datorită poziție de neutralitate în timpul al doilea război

mondial in urma deciziei de a nu sustine cauza Aliaților. La momentul respectiv, aderarea la

ONU implicat un angajament de a utiliza forța pentru a descuraja agresiunea de un stat

împotriva altuia. Această regulă a fost schimbata la 10 zile după ce Irlanda a fost declarata

Republică, lucru ce a permis noi republici să se alăture.

Irlanda a devenit membră a Uniunii Europene împreuna cu Danemarca şi Regatul Unit în

anul 1973, iar adoptarea monedei unice Euro a fost făcută în anul 2002. După aplicarea de

membru în 1961. Irlanda nu a avut relații oficiale cu Irlanda de Nord pe parcursul secolului XX,

dar în timpul anilor 1980 și 1990 guvernele Britanic și Irlandez a lucrat cu partidele din Irlanda

de Nord pentru rezoluția la " Troubles ". De la semnarea acordului Good Friday în 1998, Irlanda

și Irlanda de Nord au cooperat pe o serie de domenii politice în cadrul North-South Ministerial

Council creat in urma acordului. Irlanda se numără printre cele mai bogate țări din lume în

termeni de PIB pe cap de locuitor. După aderarea la Uniunii Europene, numită Comunitatea

Economică Europeană , în 1973, Irlanda a adoptat o serie de politici economice liberale care au

dus la o creștere economică rapidă. Irlanda a realizat o prosperitate considerabila in perioada

7

1995-2007, timp în care a devenit cunoscut ca Celtic Tiger. Acest lucru a fost oprit de o criză

financiară care a început în anul 2008.

În 2011 și 2013, Irlanda a fost clasata ca al șaptea cea mai dezvoltata tara din lume de către

Națiunilor Unite raportat la Indicele Dezvoltării Umane. De asemenea, se prezinta bine în mai

multi indicatori de performanță, inclusiv libertatea presei, libertatea economică și a libertăți

civile . Irlanda este un membru al Uniunii Europene și este un membru fondator al Consiliului

Europei și OCDE . Irlanda adopta o politică de neutralitate prin nealiniere și prin urmare, nu este

un membru al NATO.

1.3. Mediu Politic

Statul este o republică, cu un sistem parlamentar de guvernare. Constituția Irlandei a fost

promulgată în 1937 şi poate fi modificată printr-un referendum. Președintele Irlandei, care este

șeful statului, este ales pentru un termen de șapte ani și poate fi re-ales doar o singură dată..

Actualul preşedinte este Michael D. Higgins (2011), a succedat preşedintelui Mary McAleese.

Mary McAleese fiind primul caz la nivel mondial în care o femeie a urmat unei alteia alese ca

un șef de stat. În îndeplinirea anumitor puteri constituţionale şi funcţii, preşedintele este ajutat de

către Consiliul de Stat, un organism consultativ. Rolul președintelui este în general ceremonial,

deși are niște puteri și funcții constituționale și este avizat de Consiliul Statului. Președintele este

un fel de gardian al Constituţiei şi, în anumite circumstanţe, poate să prezinte un proiect de lege

adoptat de către Parlament, și oamenilor într-un referendum sau să sesizeze Curtea Supremă de

Justiţie pentru a decide asupra constituţionalităţii sale.

Prim Ministru Irlandei este cunoscut ca Taoiseach, Labour Party (2011), și este nominalizat

de președinte după decizia parlamentului. În general, Taoiseach-ul este șeful partidului politic

care câștigă cele mai multe locuri la alegerile naționale. În ultimul timp, este normal pentru

guvernele Irlandei să fie formate din coaliții, ne fiind un guvern format dintr-un singur partid din

perioada 1987-1989. Puterea executivă este investită în prim-ministru, care este şeful de cabinet

şi prezidează reuniunile sale. Primul-ministru, prim-ministru adjunct (tánaiste), şi ministrul de

finanţe trebuie să fie membri ai Dáil. Ceilalți miniştri ai guvernului trebuie să fie membri, fie din

Camera Reprezentanților, dar nu pot fi senatori mai mult de doi3.

Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad Éireann) și Camera

Deputaților (Dáil Éireann). Seanad-ul are 60 de membri, unsprezece nominalizați de Taoiseach,

șase aleși de două universități din țară, și 43 aleși de reprezentanți publici. Dáil-ul are 166 de

membri, cunoscuți ca Teachtaí Dála, care sunt aleși direct și reprezintă electorate, sau secții de

3 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland 8


votare, sub sistemul de reprezentare proporțională. În constituție este specificat că alegerile

parlamentare trebuie ținute cel puțin din șapte în șapte ani.

Guvernul Irlandei are maximum 15 membri, și maxium doi din aceștia pot fi nominalizați

de Senat. Prim Ministrul (Taoiseach), Vice Prim Ministrul (Tánaiste) și Ministrul de Finanțe

trebuie să fie membri ai Parlamentului. Guvernul în putere la ora actuală este o coaliție între

două partide: Fianna Fáil sub Taoiseach-ul Parthalán Ó hEachtairn (Bertie Ahern în engleză) și

Democrații Progresivi sub Vice Prim Ministrul Mary Harney.

Opoziția în parlamentul curent este formată din partidul Fine Gael și Partidul Laburist.

Celelate partide cu reprezentanță parlamentară includ: Partidul Verde, Sinn Féin și Partidul

Socialist. Puterea executivă este investită în prim-ministru, care este şeful de cabinet şi

prezidează reuniunile sale. Primul-ministru, prim-ministru adjunct (tánaiste), şi ministrul de

finanţe trebuie să fie membri ai Dáil. Ceilalți miniştri ai guvernului trebuie să fie membri, fie din

Camera Reprezentanților, dar nu pot fi senatori mai mult de doi4.

Ministere în componența Guvernului:

Ministerul (Departamentul) Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei

Ministerul Artei, Sportului şi Turismului

Ministerul Comunicațiilor, Energiei şi Resurselor Naturale

Ministerul pentru Comunitate, Rural şi Afaceri Gaeltacht

Ministerul Apărării

Ministerul Educației și Științei

Ministerul Întreprinderilor, Comerţului şi Ocupării forţei de muncă

Ministerul Mediului, Patrimoniului şi Administrației locale

Ministerul de Finanţe

Ministerul pentru Afaceri Externe

Ministerul Sănătații şi a Copiilor

Ministerul Justiţiei, Egalității şi Reformei Legislativă

Ministerul pentru Asistență Socială și Familială

Ministerul Transporturilor

Departamentul Primului-ministru5

Curtea finală de apel este Curtea Supremă de Justiţie, în a cărei componență intră șeful

justiţiei (ministru) şi alți cinci juriști. Curtea Supremă de asemenea, să poată decide asupra

constituţionalităţii actelor legislative în cazul în care preşedintele cere un aviz6.

4 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland 5 http://www.gov.ie/tag/departments/ 6 http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3180.htm#econ

9

http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3180.htm#econ

http://www.gov.ie/tag/departments/


Sistemul local de guvernare cuprinde cinci corporaţii pentru comitate, cinci corporaţii

pentru marile oraşe, şi 29 consilii judeţene, precum şi numeroase consilii urbane şi adunări ale

comisarilor urbani. Fiecare dintre acestea este ales, la intervale regulate, prin sufragiu universal,

pentru adulţi. Din cele 29 de consilii judeţene, doar 24 reprezintă toate județele. În scopuri

administrative, tradiţionalul Comitat Tipperary este divizat în douămregiuni una de sud și alta de

nord, fiecare având un Consiliul Judeţean, şi Dublin, de asemenea, este împărţită, între trei

consilii judeţene (Dun Laoghaire-Rathdown, Fingal, şi de Sud-Dublin).

Consiliile judeţene şi corporaţiile comitatelor sunt responsabile de planificarea fizică, drumuri,

canalizare şi alimentarea cu apă, locuinţe, bibliotecilor publice, serviciile de pompieri, precum şi

instanţelor. Autorităţilor administraţiei publice locale în republica nu au funcţii în raport cu

poliţia sau educaţia.

Deciziile politice importante (de exemplu, cu privire la impozitele şi taxele locale, de

împrumut, precum şi punerea la închiriere a unui spaţiu mic) sunt efectuate de către consiliile

alese. Administrația, pe de altă parte, este în responsabilitatea managerului comitatului (judeţ),

(sau al oraşului), care de obicei se consultă cu membrii Consiliului, înainte de aplicarea unor

importante funcții executive. Există un city manager pentru fiecare Consiliu al orășelor, şi pentru

fiecare Consiliu al comitatului (județului) există un manager, care acţionează deasemenea în

calitate de manager și pentru cea mai scăzută autoritatea locală a comitatului. Micile orațe,

cartierele urbane, precum şi mai multe orașe au obligații limitate şi, în ceea ce priveşte funcţiile

în afara domeniului lor de aplicare, acestea fac parte din comitatele administrative în care sunt

situate. Sistemul guvernării locale este supravegheat de Ministerul național al Mediului7.

Politica irlandeză rămâne dominată de cele două partide politice, care au apărut din

cauza război civil din Irlanda din 1922-1923. Principalele partide politice sunt Fianna Fáil, Fine

Gael, Partidul Muncii, precum şi Partidul Progresiv Democrat. Fianna Fail, un partid republican,

a fost fondat de Éamon de Valera, care s-au opus Tratatului anglo-irlandez de la 1921. Partidul a

boicotat Camera Reprezentanților (Dáil) până la 1927, dar a câştigat alegerile generale din 1932,

când a devenit prim-ministru Valera, poziție pe care a ocupat-o, cu două întreruperi, până în

1959, când a fost ales presedinte.

Fine Gael este partidul naţionaliştilor irlandezi: Arthur Griffith, Michael Collins, şi

William Cosgrave Thomas, care au sprijinit Tratatul de la 1921 şi a fondat Statul liber Irlandez.

Cumann na nGaedheal este precursor al Fine Gael, cel care a deținut puterea din 1922 la 1932.

După al doilea război mondial, conducerea guvernului a avut tendința de a alterna de la

coaliția Fine Gael-Partidului Laburist la Fianna Fail. Fianna Fail a format mai multe guverne

independente (neacceptând coaliții), până la sfârşitul anilor 1980, când a intrat într-o alianţă cu

7 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland 10


Partidul Progresiv Democrat. Coaliţiile de guvernare următoare au fost conduse de către ambele

părţi. În timpul anilor 1990, toate partidele importante au acceptat poziţia Regatul Unit față de

Irlanda de Nord. Constituția irlandeză a fost modificată pentru a confirma acest fapt, în 1998,

când alegătorii în mod covârșitor au aprobat Acordul de la Belfast, un plan de pace semnat de

către guvernele britanic şi irlandez şi partidele politice naţionaliste (romano-catolice) şi cele

unioniste (protestante) din Irlanda de Nord8.

Administrația locală este deținută de către consiliile judeţene iar în oraşele: Dublin,

Cork, Limerick şi Waterford – de către corporaţiile acestor orașe. Consiliile judeţene /

corporaţiile, la rândul său, selectaţi oraşul de primari. În practică, însă, autoritatea rămâne a

guvernului central.

În mai 2007 alegerile naţionale au adus partidul Fianna Fail şi pe liderul său Bertie

Ahern înapoi la putere, într-un guvern de coaliţie, pentru un al treilea mandat de cinci ani fără

precedent. Membrii Coaliţiei care s-au alăturat partidului Fianna Fail au fost Partidul Verde şi

Progresiv Democrat. Ahern ajuns în postura de prim-ministru a numit ministru al Finanţelor pe

Brian Cowen și ca tanaiste. Odata cu alegerile locale şi europene din iunie 2004 a fost organizat

un referendum privind cetăţenia. Până la această dată, Irlanda a acordat cetăţenie pe baza de

naştere pe teritoriul irlandez. Nesiguranța în ceea ce privește abuzul securității şi bunăstării

sociale, solicită guvernului să caute soluti privind cetăţenia, în conformitate cu politici mai

restrictive răspândite şi în restul Europei, iar măsurile din referendum-ul din 2004 au trecut cu o

largă majoritate. Acum, persoanele cu părinții non-irlandezi pot dobândi cetăţenia irlandeză la

naştere numai dacă cel puţin un părinte a fost rezident în Irlanda pentru o perioadă de trei ani

înainte de naştere9.

1.4. Infrastructura

Aeroporturile internaționale sunt situate la Dublin, Shannon, și Cork, și există mai multe

aeroporturi regionale. Dublin Airport Authority, are responsabilitatea pentru funcționarea,

gestionarea, precum și dezvoltarea celor trei aeroporturi internaționale majore. Shannon a fost

primul aeroport duty-free din lume. Aer Lingus a fost fondata ca liniile aeriene naționale în 1936

și a fost privatizată în secolul 21. Irlanda are, de asemenea, o creștere vizibilă în transportul

aerian privat, mai ales că deRyanair, care a început să funcționeze în 1985 și a servit ca model

pentru transportul aerian european inferior-cost.

1.4.1Plecări înregistrate10

8 Ibidem9 http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3180.htm#econ 10 http://data.worldbank.org/indicator/IS.AIR.DPRT/countries?display=default

11

http://data.worldbank.org/indicator/IS.AIR.DPRT/countries?display=default


Tara 2005 2008 2013

Austria 141.968,00 150.738,00 165.908,36

Franta 728.081,00 827.851,00 739.552,99

Anglia 1.018.118,00 1.056.206,00 1.040.666,82

Irlanda 303.697,00 483.741,00 669.378,68

Drumurile din Irlanda sunt clasificate fie ca autostrăzi (prezentate de litera M , urmat de

un număr, de exemplu M7), drumuri naționale (indicat de litera N , urmat de un număr, de

exemplu N25), drumurile regionale (indicat de litera R urmat de un număr, de exemplu, R611) și

drumuri locale (indicat de litera L , urmat de un număr, de exemplu, L4202). Există două tipuri

de drumuri națională: rute naționale primare și rute naționale secundare. Rețeaua de autostrăzi a

fost extins începând cu anii 1990, prin construirea de noi autostrăzi și reclasificarea secțiunilor

dublu-carosabile-autostradă standard de existente in rute naționale primare.

La sfârșitul anului 2004 au fost 192 km de autostradă, până la sfârșitul anului 2005, la

247 km de autostradă. Până la sfârșitul lunii decembrie 2009 existau 667 km de autostradă în

Irlanda si 385 km aflati în construcție.

1.4.2 Vehicule inregistrate in circulatie

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

NEW PRIVATE

CARS

180,754 146,470 54,432 84,907 86,932 76,256 71,348

New goods vehicles 46,043 31,459 10,051 10,510 11,188 10,855 11,024

New tractors 4,442 4,154 1,883 1,359 1,731 1,996 4,403

12

Secondhand private

cars

58,719 60,091 49,464 39,103 41,149 38,469 49,762

Secondhand goods

vehicles

14,785 13,133 13,761 8,207 5,227 4,731 7,533

Secondhand tractors 3,492 3,412 2,845 2,194 2,537 1,781 6,598

Principalele porturi sunt reprezentate de porturile din partea de coastă situate la Est și Sud, în

special Dublin, Waterford , și Cork. Porturile din Limerick și Galway servind vestul Irlandei.

Dún Laoghaire, Dublin, Rosslare, iar Cork sunt moderne pentru transportul de pasageri pe

canale încrucișate, auto, precum și servicii de transport în Marea Britanie, și există, de

asemenea, unele servicii de feribot pe continent. Tendința spre nave mai mari și transportul de

mărfuri în containere a afectat negativ porturile irlandeze mai mici, precum și companiile

maritime private mai mici. Numai o fracțiune de comerț exterior al țării este realizată de mica

flota comercială irlandez11.

Valoarea economică directă din activitati maritime a Irlandei a fost de 1,2 miliarde Euro

sau aproximativ 0,8% din PIB în 2010, conform Unitatea socio-economică Marine Research

(SEMRU) de la Universitatea Națională din Irlanda, Galway. Sectorul a avut o cifră de afaceri

de 3,5 miliarde Euro și ocuparea forței de muncă prevăzut pentru aproximativ 16300 persoane

(normă întreagă). Raportul SEMRU pentru Irlanda (2013) arată că industriile maritime

emergente sunt în creștere mult mai rapid decât industria marine curente. Biotehnologia marină,

produsele ecologice și energia regenerabilă marină toate au înregistrat o pondere in creștere

mare în cifra de afaceri și ocuparea forței de muncă în perioada de 2007-2010. Industriile

maritime curente, cum ar fi transportul maritim, turismul maritim și constructii sau lucrari au

înregistrat o scădere semnificativă a activității fata de acea perioadă. Aceste tendințe sunt în

conformitate cu alte sectoare din economie și reflectă impactul crizei economice globale. In

chimb acvacultura a crescut cifra de afaceri și valoarea adăugată brută, dar ocuparea forței de

muncă a scăzut. Un număr de sectoare au arătat o perspectivă pozitivă, în ciuda recesiunii

economice în această perioadă, de exemplu fructe de mare, turism, precum și sectoarele de

transport sunt semne pozitive de recuperare și creștere.

Dablin Port este un port maritim cu o importanță economică, istorica și contemporana.

Aproximativ doua treimi din traficul portuar al Irlandei este acoperit de Dublin Port. Recent,

portul a fost evaluat la 25 de miliarde de € - 30 miliarde €. Portul Dublin este situat la gura de

varsare a râului Liffey. Pe partea de nord a râului, partea principala a portului se intinde pe o

suprafata de 205 ha (510 acri). Portul situat pe partea de sud a râului este mult mai mica, in jur

11 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland/23026/Waterborne-traffic#toc23028 13

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland/23026/Waterborne-traffic#toc23028

de 51 de hectare (130 acri). Obiectul principal de activitate al portului este de manipulare de

transport de marfă, cu o gama larga de nave, de la operatorii de transport de containere mari la

brichete diesel mici, ce vizitează zilnic portul.

Portul din Cork, este principalul port din partea de sud a Irlandei , County Cork și Cork

City . Acesta este al doilea cel mai aglomerat port din Irlanda si ofera toate cele șase moduri de

transport. În 2012 9.05mi de tone de mărfuri au fost transportate prin portul Cork.

1.4.3 Capacitate navala de transport în mii tone

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total fleet 184.5 192.9 196.2 217.1 244.8 241.125 291.1

Oil tankers 18.47 18.47 18.47 0.274 0.274 0.274 0.274

Bulk carriers .. .. .. 98.81 112.8 112.786 161.8

General cargo 136.2 140 144.9 90.18 97.3 101.152 101.2

Container ships 7.485 7.485 7.485 .. 7.48 .. ..

Other types of ships 22.34 27 25.31 27.86 26.91 26.913 27.86

Portul de Waterford este situat la câțiva kilometri în aval de Waterford și se numește

Belview. În septembrie 2008, Ministrul Transporturilor , Noel Dempsey a deschis un chei nou in

lungime de 190 de metri, constructier care a costat 11 milioane Euro.

14

CAPITOLUL 2

2.1 Evoluţia economiei Irlandei în anul 2013

Irlanda este o ţară care are o economie mică, modernă și dependentă de comerțul

extern. Are PIB-ul de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a în topul celor mai

bogate tari din Europa și a patra celor mai bogate tari din lume. Economia este caracterizată de

o forță de muncă foarte educată și dominată de o rată foarte înaltă de investiție străină.

În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naționale

economice cu scopul de a reduce inflaţia și taxele. Alte obiective includ: reducerea cheltuielilor

guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătățirea calificării a forţei de muncă și

promovarea investiției străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.12

Irlanda s-a confruntat, de la mijlocul anului 2008, cu cea mai severă criză economică

din ultimii 70 ani, gradul ei de competitivitate pe plan internaţional scăzând brusc şi

semnificativ.

Programul de sprijin încheiat cu UE/FMI (Programul cu UE/FMI include împrumuturi

de la Uniunea Europeană şi Statele Membre ale UE în valoare de 45 miliarde euro şi un

împrumut de la FMI de 22,5 miliarde euro prin “Extended Fund Facility”.), în toamna lui 2010,

a avut ca scop remedierea deficienţelor din sectorul financiar, aşezarea economiei irlandeze pe

calea unei creşteri durabile, realizarea unor finanţe publice sănătoase şi crearea de noi locuri de

muncă.

Revizuirea specialiştilor Troicii Internaţionale, finalizata la noiembrie 2013, a

concluzionat pozitiv evoluţia Irlandei care a ieşit din programul de „bailout”13 începând cu 15

decembrie 2013, revenind la pieţele internaţionale. Irlanda a devenit astfel, prima ţară din zona

euro care a realizat acest lucru.

Potrivit ultimelor previziuni macroeconomice publicate, în noiembrie 2013, de către

Departamentul de Finanţe irlandez:

· Creşterea economică pentru anul 2012 se situează la 2,1%.

· Exporturi şi importuri, pentru anul în curs, previziunile indică creşteri de 2,1% respectiv

-3,2% în 2014.

· Investiţiile îşi vor reveni printr-o creştere de 15,4% în 2014 continuata cu 12,4% în 2015.

· Rata standard a şomajului se preconizează a fi de 11,5% la finalul anului 2013, şi 10,5%

în anul 2014.

12 http://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda#Economie13 http://en.wikipedia.org/wiki/Bailout

15

Mai departe, voi prezenta un raport trimestrial al Băncii Centrale a Irlandei, din luna

aprilie 2014, care evidenţiază principali indicatori macro-economici din perioada 2011-2015.

(vezi Tabelul 1 din Anexa 2.1).

În privinţa finanţelor publice, Departamentul de Finanţe irlandez a dat publicităţii, la

noiembrie 2013, cifrele care indica evoluţia veniturilor la bugetul de stat şi a deficitului

Trezoreriei.

Astfel, pentru primele 10 luni din 2013, Irlanda a marcat un deficit al Trezoreriei de

10,5 miliarde euro, în scădere cu 3,5 miliarde euro faţă de perioada similară din 2012.

Veniturile la bugetul statului, la octombrie 2013, au fost de 29,2 miliarde euro, în

creştere cu 3,1% faţă de perioada similară din 2012 şi cu 0,1% faţă de targetul propus.

Cheltuielile nete au fost cu 1,3 milioane euro (-3,8%) mai mici, raportate la aceeaşi perioade, şi

cu -2,3% mai mici faţă de profilul stabilit.

Şoldul bugetului general consolidat, la 2012, este de -8,2% din PIB, încadrându-se în

ţinta de deficit fiscal excesiv stabilită pentru 2012 (8,6% din PIB). Prognoza pentru 2013,

indică un şold al bugetului general consolidat de -7,6% din PIB. Aceasta previziune este în

concordanţă cu atingerea obiectivelor Irlandei, în cadrul procedurii de deficit fiscal excesiv, an

de an, până în 2015.

În septembrie 2012, NAMA (Agenţia Naţională de Management al Activelor) deţinea

peste 10,5 miliarde euro vânzări aprobate din care 6,2 miliarde euro vânzări complete iar restul

în curs de perfectare. Pentru perioada 2013-2016, NAMA intenţionează să asigure 2 miliarde

euro în capital de dezvoltare a unor proiecte în Irlanda prin care să sprijine obiectivele de

restaurare a pieţei.

Conform raportului publicat de NTMA (Agenţia Naţională de Management al

Trezoreriei), la iulie 2013, accesul Irlandei pe piaţa obligaţiunilor este restabilit iar planurile de

finanţare pentru anul 2013 respecta obiectivul propus. Cu toate că evoluţia economică a

Irlandei a fost puternic afectată de criza bancară internă şi de evoluţiile de pe principalele pieţe

externe, Irlanda se numără, şi în continuare, printre cele mai competitive 10 economii din lume.

Potrivit Index of Economic Freedom14, Irlanda este clasata a noua cea mai liberă

economie iar în ceea ce priveşte PIB-ul/ cap de locuitor, este una dintre cele mai bogate tari din

OECD şi UE. Irlanda se menţine, încă, pe poziţia unei locaţii atractive pentru investitorii străini

datorită taxei corporative reduse (12,5%), a forţei de muncă bine educate, vorbitoare de limba

engleză şi a infrastructurii bine dezvoltate.

„Tigrul Celtic” are nevoie însă de un proces de reinventare şi transformare în

perspectiva asigurării redresării economice şi atragerii în continuare de investiţii străine directe.

14 http://www.heritage.org/index/16

În condiţiile în care costurile energiei sunt cu 23% mai mari decât media ţărilor UE,

costurile cu forţa de muncă sunt încă prea ridicate (cu 10% peste media ţărilor membre

OECD)15, Irlanda risca să devină necompetitiva din acest punct de vedere, chiar dacă avantajul

ei derivă din nivelul redus al taxei corporative (12,5%).16

2.2 Produsul Intern Brut

Acest subcapitol se referă la Produsul Intern Brut (PIB), care este egal cu cheltuielile

totale pentru toate bunurile şi serviciile finale produse într-o ţară, într-o perioadă stipulată de

timp.

Figura 1 – Valorile PIB-ului între anii 2004-2014

Sursa: http://www.tradingeconomics.com

Produsul Intern Brut în Irlanda a fost în valoare de 217,8 miliarde de dolari în 2013,

înregistrând o scădere de 0,3% faţă de anul 2012. Valoarea PIB-ului este reprezentată de

0.35% din economia mondială. Cea mai mică valoare a acestuia s-a înregistrat în anul 1960, şi

anume valoarea atingând 1.90 miliarde dolari, recordul fiind de 262 miliarde dolari în anul

2008. Valorile PIB-ului sunt raportate de către Grupul Băncii Mondiale. 17

15 http://www.oecd.org/16 http://www.dce.gov.ro17 http://www.tradingeconomics.com/ireland/gdp

17


2.2.1 Rata de creştere a PIB-ului

Irlanda are o economie modernă, fiind dependenta de investiţiile străine directe de la

producători mari, cum ar fi Intel, Google şi Pfizer. Irlanda reprezintă o locaţie de top pentru

Tehnologia Informaţiei Comunicaţionale (ICT), produse farmaceutice şi aparate medicale, iar

Dublin-ul are o rată dintre cele mai mari din lume în ceea ce priveşte creşterea fondurilor

manageriale. Din anul 1995 până în 2007, creşterea medie a PIB-ului de 6%, ia adus ţării

porecla de Celtic Tiger. Cu toate acestea, ca urmare a unui accident pe piaţa imobiliară,

activitatea economică a scăzut brusc în 2008, iar ţara a intrat într-o recesiune, pentru prima

dată, şi se lupta să-şi revină încă de atunci.

Figura 2 – Rata de creştere a PIB-ului (2011-2014).


Cea mai mare valoare înregistrată a creşterii PIB a ajuns la un procent de 5,5% în

primul trimestru al anului 2007, cel mai mic nivel fiind de -4,3% înregistrat în al patrulea

trimestru al anului 2008. 18

18 http://www.tradingeconomics.com/ireland/gdp-per-capita18

Sentimentul general care domneşte acum, în Irlanda, este că ce a fost mai rău a trecut.

Economia da semne de însănătoşire iar investitorii au revenit la sentimente mai bune.

Cheltuielile de consum, care înseamnă jumătate din componenţa PIB-ului, vor creşte în

acest an pentru prima dată din 2010, conform estimărilor emise de Banca Naţională a Irlandei.

Şi sistemul bancar da semne de revenire, Bank of Ireland înregistrând în prima jumătate a lui

2014 pentru prima oară profit în ultimii trei ani.

Conform estimărilor Băncii Naţionale, Irlanda va reuşi să se încadreze în acest an într-

un deficit de 3% iar creşterea economică să îi ia locul austerităţii începând cu anul viitor. PIB-

ul va creşte în acest an cu 2,5%, în comparaţie cu cei 2% anunţaţi în aprilie. Rata şomajului, în

prezent, este de 11,6% însă Banca Naţională estimează că în 2015 va ajunge la 10,5%. 19

2.2.2 Rata de creştere anuală a PIB-ului

Figura 3 – Rata de creştere anuală a PIB-ului


În Irlanda, serviciile sunt cel mai mare sector al economiei și reprezintă 73 la sută din

PIB-ul total. În cadrul serviciilor, cele mai importante segmente sunt: distribuție și transport

(15 la sută); software și comunicare (9 la sută); administrație publică și apărare (5 la

sută). Industria contribuie 25 la sută la producția totală. Produse chimice și farmaceutice (11 la

sută); computere și inginerie instrumente (2 la sută) și instrumente medicale si materiale de

consum (2 la suta) sunt cele mai importante segmente din industrie. 19 http://europolitics.ro/zona-euro/irlanda-prima-tara-din-pigs-cu-o-crestere-economica-spectaculoasa/

19

PIB-ul a crescut cu 7,7% în al doilea trimestru al anului 2014 faţă de acelaşi trimestru al

anului precedent. Rata de creştere anuală a PIB-ului în Irlanda în medie este de 3,59% din 1998

până în 2014, ajungând la 14,60% în al patrulea trimestru al anului 1999 şi un nivel record de -

10% în primul trimestru al anului 2009.

2.2.3 PIB-ul pe cap de locuitor

Deși PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunăstare

al țărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trăi efectiv al

gospodăriilor. PIB-ul pe cap de locuitor se obține prin împărțirea produsul intern brut al țării,

ajustat de inflație, de populația totală. Deficitul bugetar, potrivit indicatorilor definiți în Agenda

Lisabona, nu trebuie să depășească 3% din PIB.

Aşa cum se poate observa în Figură 4, PIB/capiaa în Irlanda a înregistrat 45.119,27

dolari în anul 2013. PIB-ul pe cap de locuitor este echivalent cu 357 la sută din media la nivel

mondial.

Media acestuia înregistrează o valoare de 28.101 dolari din 1970 până în 2013,

ajungând la un momentdat să atingă valoarea maximă de 51.001,54 dolari în anul 2007, şi o

valoare minimă de 11.629,11 dolari în 1970.

Figura 4– PIB/capiţa în perioada 2004-2014

Sursa:

http://www.tradingeconomics.com

2.2.4 PIB-ul pe cap de locuitor prin paritatea puterii de cumpărare

PIB-ul pe cap de locuitor PPP se obține prin împărțirea produsul intern brut al țării, a

fost modificat prin paritatea puterii de cumpărare, de populația totală.

20

Figura 5 – PIB/capita PPP în perioada 2004-2014


Aşa cum se prezintă în diagrama de mai sus, PIB/capiţa PPP (paritatea puterii de

cumpărare) în Irlanda a fost ultima dată înregistrat la 42.694,81 dolari în 2013, când a fost

modificat prin paritatea puterii de cumpărare. Această modificare este echivalentă cu 240 la

sută din media la nivel mondial. PIB-ul pe cap de locuitor PPC este în medie de 36.511,69

dolari din 1990 până în 2013, ajungând la nivelul de 48.261 dolari în anul 2007, şi un nivel

record de 20.993 dolari în 1990.

2.3 Nivelul şi evoluţia inflaţiei anuale

Când vorbim de raţă inflaţiei în Irlanda, ne referim la rata inflaţiei pe baza indicelui

preţurilor de consum, sau pe scurt IPC. În Irlanda, cele mai importante categorii ce alcătuiesc

indicele preţurilor de cunsum sunt: locuinţele, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (17%);

transport (15%); restaurante şi hoteluri (14%) şi produse alimentare şi băuturi nealcoolice

(11%). Indicele mai include de asemenea şi: activităţi recreative şi culturale (8%),

îmbrăcăminte şi încălţăminte (5%), băuturi alcoolice şi tutun (5%), sănătate (5%) şi

comunicaţii (4%). Restul de 16 procente sunt acoperite de mobilier, echipamente de uz caznic,

educaţie şi alte bunuri şi servicii.

Rata inflaţiei în Irlanda în anul 2014 a înregistrat 0,20% în luna octombrie, mai puţin

decât în anul 2013 unde a atins 0,6%.

21

Figura 6 – Rata inflaţiei


Diviziunile care au provocat cea mai mare contribuţie la creşterea IPC în anul 2013 au

fost restaurantele şi hotelurile, băuturile alcoolice şi tutunul, bunurile şi serviciile diverse şi

alimentele.

Transporturile au scăzut în principal din cauza benzinei şi a motorinei la preţuri mai

mici, care au fost parţial compensate de o creştere a costurilor biletelor de avion.

Datele au arătat că preţurile raportate la învăţământ au crescut cu 4,8% pe an, în timp ce

consumul de alcool, băuturi şi tutun au fost cu 4,3% mai mari decât luna mai a anului 2012.

Locuinţele, apă, electricitatea şi combustibilii au scăzut cu 0,6%, datorită rambursărilor

dobânzilor ipotecare şi scăderea combustibilului pentru încălzirea locuinţelor.

Grupul de afaceri ISME a declarat că cifrele scăzute de inflaţie maschează realitatea

pentru întreprinderi în cazul în care efectul costurilor preexistente deteriorează

competitivitatea.

2.4 Indicele libertăţii economice

Indicele liberalităţii economice a Irlandei este de 76,2, ocupând în lume locul 9, conform

Iindexului din 2014. Scorul sau a crescut cu 0,5 puncte faţă de anul trecut, ca urmare a

îmbunatăţirii liberalităţii comerţului, a muncii, precum şi datorită gestionarii finanţelor publice

prin care să compenseze micul declin în liberalitatea monetară şi de corupţie. Economia

irlandeză a devenit a doua liberă economie din regiunea Europei, şi şi-a câştigat un loc printre

primele 10 cele mai libere economii din lume.

22

De-a lungul istoriei

de 20 de ani a indicelui,

Irlanda a avansat scorul

libertății economice cu

aproape 8 puncte, una dintre

cele mai bune 10

îmbunătățiri în rândul țărilor

dezvoltate. În ciuda

dificultăţilor sale recente,

nivelul global al Irlandei de liberalitate economică a fost în mod constant competitivă, susţinut

astfel de forţe instituţionale cum ar fi protecţia puternică a drepturilor de proprietate, un nivel

scăzut de corupţie, reglementări de afaceri eficiente şi raţe de impozitare competitive.20

2.5 Indicele de percepere a corupţiei

Irlanda este acum pe locul 17 din 175 de ţări de pe indicele anual de corupţie publicat

de Transparency Internaţional, de la locul 21 de anul trecut.

Organizaţia Indexului de Percepţie a Corupţiei, notează ţările şi teritoriile de la 0 (foarte

corupt) la 100 (foarte curat). Mai mult de două treimi din ţări au înscris un indice de corupţie

sub 50. Indicele de corupţie se bazează pe opiniile experţilor de corupţie din sectorul public.

Irlanda a avut un rating de 74 în anul 2014, cu 2 puncte mai mult faţă de anul 2013, în

2012 înregistrând un scor de 69 puncte. 21

Cele mai corupte tari, clasament

în partea de jos, cu un scor de 8 sunt

Somalia, Coreea de Nord şi Afganistan.

La celălalt capăt al clasamentului, în

partea de sus, cu un scor de 90 îşi ocupă

poziţiile Danemarca, Finalnda şi Noua

Zeelandă.

2.6 Indicele de competitivitate

20 http://www.heritage.org/index/country/ireland21http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-improves-to-17-out-of-175-countries-on-corruption- index-1.2023804

23

Irlanda a urcat trei locuri în clasamentul mondial, în ultimul sondaj de competitivitate al

Forumului Economic Mondial, clasându-se pe locul 25.

Acest studiu evaluează ţările împotriva a 12 „piloni ai competitivităţii”, inclusiv mediul

macro-economic, educaţie şi formare, eficienta pieţei de muncă, disponibilitatea tehnologică şi

infrastructura.

Rezultatele sugerează că Irlanda este mai competitiva decât Spania (locul 35),

Portugalia (36) şi Polonia (43), dar mai puţin competitiva decât Germania (5), Regatul Unit (9)

şi Franţa (23). Primele două poziţii sunt ocupate de Elveţia şi Singapore.

În diferite categorii, Irlanda variază foarte mult. Aceasta ocupa primul loc în domeniul

inflaţiei anuale reduse, fiind văzută în mod ironic de mulţi analişti ca fiind o ameninţare la

recuperare. Din punct de vedere macro-economic, Irlanda ocupa poziţia 130. Cu toate acestea,

în categoria de dezvoltare a pieţei financiare, Irlanda este, în ceea ce priveşte solidaritatea

băncilor sale, pe locul 139, şi pe 117 datorită facilitării accesului la credite.

"Economiile de conducere în index toate posedă un palmares în dezvoltarea, accesarea

și utilizarea talent disponibile, precum și în realizarea de investiții care să stimuleze inovarea",

a declarat Klaus Schwab, fondatorul şi directorul executiv al forumului. 22

2.7 Previziuni macroeconomice

În încercarea de restabilire a finanţelor publice, Guvernul irlandez a elaborat un plan de

consolidare multi-annual pentru perioada 2014-2018, la finalul căruia este estimat că deficitul

balanţei guvernamentale generale să se situeze sub 3% din PIB. În Figura 6, putem observa

Prognoza Economică Europeană produsă de Direcţia Generală pentru Afaceri Economice şi

Financiare, iar datele amănunţite se regăsesc în Tabelul 2 din Anexa 2.2.

După revenirea robustă în 2014, economia irlandeză este proiectată să crească puternic

în următorii doi ani. Extinderea activităţii va continua să să fie condusă de investiţiile în afaceri

şi de exporturi. Creşterea forţei de muncă şi scăderea şomajului va îndepărta capacitatea de

rezervă şi va ridica moderat inflaţia preţurilor şi a salariilor.

Recuperarea ciclică trebuie să fie completată cu continuarea reformelor structurale

pentru a creşte concurenta, pentru ridicarea inovării, de a face mai uşoară începerea şi

dezvoltarea unei afaceri şi de a îmbunătăţi relevanta formării profesionale pe piaţa forţei de

muncă. Politica fiscală a trecut prematur de la consolidare la stimulare. În cazul în care

veniturile guvernamentale sunt mai mari decât cele înscrise în buget, va trebui redusă datoria

publică, care este încă ridicată, cât mai rapid. 23

22http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-moves-up-three-places-in-competitiveness-rankings- 1.191644523 http://www.oecd.org/economy/ireland-economic-forecast-summary.htm

24

Figura 6 – Prognoza Economică Irlanda

Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/countries/ireland_en.htm

În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naţionale economice

cu ţelul de a reduce inflaţia şi ratele de taxaţie. Alte ţeluri includ: reducerea cheltuielilor

guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăţirea pregătirilor a forţei de muncă şi promovarea

investiţiei străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.

CAPITOLUL 3

3.1 Datele demografice

25

http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/countries/ireland_en.htm

3.1.1 Populatia

În 1841, populația a 26 de județe care vor alcatui mai târziu Republica Irlanda a fost de

peste 6.5 milioane de persoane. Marea Foamete și emigrarea au avut un efect dramatic, astfel

încât prin 1871 populația celor 26 de județe a scăzut cu peste o treime ajungand la 4 milioane,

iar prin 1926 fiind in jurul a 3 milioane. Aceasta situatie a durat până la începutul anilor 1970,

când populația a început să crească din nou.24

Conform statisticilor CSO,(vezi Anexele 3.1 si 3.2), populația Irlandei, in 2011, era de

4.588.252, dupa o creștere de 8.2% fata de 2006, asa cum o demonstreaza tabelul 3.1.1:

Tabel 3.1.1: Populaţia Irlandei

Anul Populaţia totală

2006 4.239.848

2011 4.588.252

Oraşele care ocupa primele 3 locuri ca şi populaţie, sunt:

§ Dublin 1.024.027 de locuitori;

§ Cork 190.384 de locuitori;

§ Dun Laoghaire 185.400 de locuitori.

Populația estimată în Iulie 2014 este de 4.832.765 (locul 123 în lume). Previziunile pentru

viitor sunt de continuă creştere, aproximativ de 1.4% pe an, până în 2021, când se preconizează

a fi doar peste 5 milioane de locuitori. Creşterea populaţiei înseamnă sporirea cererii de hrană,

locuinţe, serviciii, altfel spus, resurse.

Irlanda de Nord, care este parte a Regatului Unit (Anglia) și conține șase din cele nouă

județe ale vechii provincii Ulster, are o populație, conform CSO din 2011, de 1.810.863, iar în

2014 este estimată la 1.841.245. Şi în situaţia de fată se observă o creştere a populaţiei de

1.68%, oricum o valore cu mult inferioară a ratei de creştere a populaţiei în Irlanda (perioada

2011-2014) estimată la 5.33%; deci, rezulta o rată de creştere a populaţiei irlandeze faţă de cea

a irlandezilor de nord mai mare cu 3.65%.

De asemenea, rata de creştere medie anuală de 1.6% din perioada 2006-2011 a fost de

patru ori mai mare faţă de raţă Uniunii Europene (0.4%).25

3.1.2 Densitatea

24 http://www.cso.ie/multiquicktables/quickTables.aspx?id=cna1325 http://www.populationlabs.com/ireland_population.asp

26

http://www.cso.ie/multiquicktables/quickTables.aspx?id=cna13

Densitatea populaţiei (persoane per intravilan km) irlandeze a fost relevată de către Banca

Mondială26 la 61.84 km² în 2006, iar la 1 Ianuarie 2014 avem o creştere a acesteia de

aproximativ 0,84% (67.00 km²) aşa cum o demonstrează Graficul 3.1.1 şi Anexă 3.3:

Grafic 3.1.1 Densitatea


Densitatea populaţiei şi distribuţia populaţiei se conclud amândouă într-o singură întrebare, şi

anume: unde anume trăieşte această populaţie?

Densitatea populaţiei este o unitate de măsură care raportează numaral de oameni pe km².

Deci, luând în considerare populaţia ţării în discuţie şi anume Irlanda, avem ca în 2014 şi 2006

populaţia totală de 4.832.765 şi respectiv 4.239.848 se împarte la suprafaţa ţării care este de

70.283 km². Rezultatul ne oferă densitatea populaţiei în 2014 şi în 2006 şi anume de

aproximativ 67.00 km² şi 61.00 km², menţionaţi în paragraful anterior.

Totuşi, acest număr se referă la întreaga ţară, dar dacă privim din punct de vedere al

judeţelor din Irlanda vom vedea că populaţia este concentrată pe anumite zone, de exemplu

Dublin, care este capitala ţării, în Cork şi alte zone de Est- acest aspect reflectă conceptul de

distribuţie a populaţiei.

În vestul Irlandei, populaţia este inferioară iar densitatea este, evident ,mult mai mică. De

exemplu Mayo Clinic are o densitate a populaţiei de 25 de locuitori pe km² şi chiar Leitrim are

o densitate mai mică de 19 locuitori pe km². Pe cealaltă parte, Dublin are o densitate a

populaţiei de aproximativ 4.500 de locuitori pe km² şi asta pentru că există peste un milion de

oameni care locuiesc într-o zonă relativ mică (vezi Anexa 3.4).

Câteva dintre motivele care reflectă o densitate minoră a populaţiei în partea Vest sunt:

§ Zone muntoase şi soluri nefertile, care nu favorizează agricultură;

§ Distanţă foarte mare dintre zonele comerciale ale Dublinului şi a Marii Britanii;

§ Nedezvoltarea instituţiilor de educaţie şi învăţământ (există o singură universitate);

26 http://www.tradingeconomics.com/ireland/population-density-people-per-sq-km-wb-data.html27

§ Lipsa cailor de transport rutier (exista o singură autostrada);

§ Migraţia locuitorilor către Dublin, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii;

§ Lipsa oportunităţilor de angajare din cauza motivelor relatate mai sus.

3.1.3 Împărţirea populaţiei pe urban-rural

Zona urbană ocupă 62.2% din totalitatea teritoriului, iar cea rurală 37.80% conform

statisticilor din 2011 a Băncii Mondiale. Irlanda a trecut printr-un proces de urbanizare în anii

’90 datorită faptului că mulţi tineri au plecat din zonele rurale să lucreze şi să trăiască în centre

urbane, unde existau foarte multe oportunităţi de muncă datorită creşterii economice (vezi

Anexa 3.5).

Comparativ cu anul 2006 în care avem o zonă urbană care ocupa doar 60.78% din

totalitatea teritoriului, iar cea rurala de 39.22%, ne rezulta o creştere a ratei de urbanizare de

aproximativ 2.34%, ceea ce implică o creştere a populaţiei, a economiei şi nu în ultimul rând o

rată de creştere a locurilor de muncă în zona urbană ce permite migraţia dintr-o zonă în

cealaltă.

3.1.4 Sporul natural al populaţiei

Schimbările demografice generale sunt determinate de interacțiunea a două componente:

sporul natural al populației și migrația netă, inclusiv ajustarea statistică (denumită în continuare

simplu migrație netă). Aceste componente se pot combina pentru a stimula creșterea populației

(ratele pozitive ale migrației nete și sporul natural) sau pentru a stopa scăderea numărului

populației (migrația netă negativă și o scădere a sporului natural) sau se pot anula (vezi

Anexele 3.6 şi 3.7).

În fapt, sporul natural al populaţiei (natalitatea mai mică decât mortalitatea) a amplificat

populaţia totală a Irlandei cu aproximativ 1.1% pe an în perioada 2006-2011, într-un contrast

izbitor cu creşterea naturală a Europei, estimată la 0.1% pe an.

Potrivit Mediafax, rata cea mai ridicată a natalităţii în 2012 s-a înregistrat în Irlanda cu

15.7 naşteri la 1.000 de locuitori. 27

3.1.5 Structura populaţiei pe cele trei mari grupe de vârstă

Irlanda este compusă din 84.5% irlandezi, alte naţionalităţi 9.8%, naţionalitate asiatică

1.9%, naţionalitate africană 1.4%, amestecate și alte 0.9%, nespecificate 1.6%.

În 2014, CSO estimează populaţia pe grupe de vârstă, astfel:

27 http://www.mediafax.ro/externe/populatia-ue-a-crescut-cu-1-1-milioane-in-2012-ajungand-la-505-7-milioane-de-locuitori-11709821

28

§ 0-14 ani: 21,4% (masculin 5291.40/506.857 feminin)


§ 25-54 ani: 44,1% (masculin 1.070.875/1.061.396 feminin)


§ 65 ani și peste: 12,1% (masculin 275.114/323.036 feminin) (2014 est.)

Această structură prezentată în 2014 de către CSO ne oferă distribuţia populaţiei irlandeze

pe categorie de vârstă. Sunt incluse informaţii de sex şi grupa de vârstă (0-14 ani, 15-64 ani, 65

de ani şi peşte). Structura de vârsta a populaţiei vizează problemele cheie a naţiunii din puncte

de vedere socioeconomic. De exemplu, ţările cu populaţii tinere (procent ridicat sub vârsta de

15 ani) subliniază nevoia de a investii mult mai mult în domeniul educaţiei şi învăţământului,

cum este şi în cazul Irlandei, mai ales în partea de Vest, în timp ce ţările cu populaţii mai vechi

(ce prezintă un procent ridicat la categoria

după 65 ani) au nevoie de mult mai multe

investiţii în sectorul sănătăţii. Mai mult,

această structură pe categorii de vârstă

poate fi utilizată pentru a putea anticipa

potenţialele probleme politice şi

economice. De exemplu, creşterea rapidă a

populaţiei adulte tinere ar putea conduce la

incapabilitatea de a găsi un loc de muncă,

ceea ce poate conduce la o creştere a ratei de şomaj.

Structura Piramidă: Populaţia este distribuită pe axa orizontală, cu partea masculină indicată

în stânga şi cea feminină în dreapta. Populaţia totală este defalcata în 5 grupe de vârsta

prezentate pe orizontală de-a lungul axei verticale, cu cele 2 extreme: 0-14 ani (în partea de jos)

şi peste 65 ani (în partea de sus). Formă de piramidă a populaţiei evoluează treptat în timp şi în

baza fertilităţii, mortalităţii şi a migraţiei internaţionale.

Este un fapt că, în 2010, s-a înregistrat cel mai mare număr de naşteri, şi anume 76.762. În

2010, Irlanda deţinea ce mai mare proporţie de tineri din Uniunea Europeană şi totodată cea

mai mică proporţie de persoane de vârsta a treia.

3.1.6 Speranţa de viaţă

În termeni de sănătate, speranţa de viaţă la naştere în Irlanda este în jur de 81 ani (vezi

Anexa 3.8). Pentru femei avem aproximativ 83 de ani, comparativ cu 78 de ani la bărbaţi. 28

28 http://www.oecdbetterlifeindex.org/countries/ireland/29

3.1.7 Coeficientul de alfabetizare a populaţiei adulte

O bună educaţie este un factor foarte important pentru găsirea unui loc de muncă. În

Irlanda, 73% din adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, au obţinut o diplomă pentru

şcoala superioră, apropiindu-se de media de 75% a OECD. În contrast cu statisticile OECD,

femeile au terminat într-un număr mult mai mare liceul faţă de bărbaţi, aceştia având un

procent de 70% în comparaţie cu femeile care au obţinut un procent de 76%.

În 2010, statisticile relevă faptul că populaţia irlandeză cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de

ani au abandonat studiile superiore în proporţie de 10.5%, deci cu 3.6% mai puţin faţă de media

Uniunii Europene care era de 14.1%. Merită menţionat faptul că elevii irlandezi cu vârsta sub

12 ani au obţinut în 2008-2009 un procent de 24.2%, ocupând locul al doilea în Uniunea

Europeană.

Totuşi, un studiu OECD releva ca 1 din 6 adulţi irlandezi are dificultăţi în a înţelege un text

de bază scris, iar 1 din 4 are dificultăţi în a face simple calcule matematice, ceea ce conduce

Irlanda pe locul al 15 lea din 24 totale.

3.2 Indicele de Dezvoltare Umană (HDI)

Indicele de dezvoltare umană a Irlandei în 2012 este de 0.916 ocupând poziţia a 7 a din 187

de ţări şi teritorii. Această poziţie este împărţită cu Suedia. Între 1980 şi 2012, valoarea

indicelui de dezvoltare umană a Irlandei a crescut de la 0.745 la 0.916, deci rezultă o creştere

de 23 de procente sau o creştere anuală medie de aproximativ 0.6%.

Cele 3 elemente care intră în structura Indicelui de Dezvoltare Umană sunt:

§ Speranţa la viaţă;

§ Educaţia şi instruirea;

§ Venitul pe cap de locuitor sau nivelul de trai.

§

Tabelul 3.2.1 releva progresul Irlandei în fiecare indicator al Indicelui de Dezvoltare Umană.

Tabelul 3.2.1 HDI al Irlandei

Sursa: http://hdr.undp.org30

http://hdr.undp.org/

Între 1980 şi 2012, speranţa de viaţă la naştere a Irlandei a crescut cu 8.2 ani, anii

investiţi în educaţie au ajuns la o medie de 11.6 ani, iar venitul pe cap locuitor a crescut cu

aproximativ 116%.

Pe termen lung, poate fi folositoare evaluarea a mai multor ţări în termeni de localizare

geografică şi valoarea HDI. De exemplu, în perioada 1980-2012, Irlanda, Austria şi Marea

Britanie au experimentat diferite etape pentru progresul şi creşterea Indicelui de Dezvoltare

Umană. (vezi Anexa 3.1.9)

Mai mult decât atât, HDI al Irlandei din 2012 care este de 0.916 este mult mai mare faţă

de media de 0.905 pentru ţările în dezvoltare şi peste media de 0.888 relevată de statisticile

OECD. Ţările care s-au apropiat de HDI şi de dimensiunea populaţiei irlandeze în 2012 sunt

Noua Zeelandă şi Danemarca, clasându-se pe locul 6 şi, respectiv 15. (vezi Anexa 3.10)

3.3 Forţa de muncă

Forţa de muncă este împărţită în următoarele categorii:

§ Agricultura: 5%;

§ Industria: 47%

§ Transporturi şi telecomunicaţii: 16%;

§ Administraţie publică: 3%;

§ Alte servicii: 29%.

Îmbunătăţirea sistemului de piaţă a muncii a fost unul din aspectele cele mai

încurajatoare a economiei irlandeze în 2013, rezultând o creştere a locurilor de muncă de 2.4%.

La sfârşitul primului trimestru al anului 2014, forţa de munca era compusă de 2.15 milioane

de oameni, existând totuşi şi 260.000 de şomeri. Statisticile au relevat o creştere anuală a

locurilor de muncă de 2.3% al aceluias an, concluzionându-se cu 1.888.200 de locuri de muncă.

Forţa de muncă a crescut în nouă din cele paisprezece sectoare economice pe parcursul

anului şi a scăzut în restul de 6 sectoare. Principalele rate de creştere au fost înregistrate în

sectorul agriculturii, al selviculturii şi al pescuitului (+14.9% sau +14.400 locuri de muncă),

sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+11.4% sau + 11.800 locuri de muncă)

şi nu în ultimul rând industria alimentară (+11.2% sau + 13.500 locuri de muncă).

3.3.1 Structura populaţiei economic activa

Populaţia economic activa cuprinde toate persoanele de ambele sexe care furnizează

oferta de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul unei perioade de

31

referinţă specificata. Trebuie menţionat că 73% din totalul populaţiei irlandeze face parte din

populaţia activa economică .

Un studiu făcut de

CSO a arătat că în

perioada 2006-2011

forţa de muncă a

crescut cu

aproximativ 122.705

de persoane ajungând

la un total de 2.232.203, deci rezultă o rată de creştere de circa 5.8%. Totuşi, rata de partecipare

a forţei de muncă în 2006 a fost de 62.5%, iar în 2011 această s-a diminuat ajungând la 61.9%.

Se estimează că populaţia economic activă în Irlanda va creşte de la 2.232.203 (2011) la

2.547.000 (2020).

Rata şomajului în Irlanda în 2006 a fost de 8.5%, iar în 2011 a crescut brusc ajungând la

19%.

3.3.2 Structura populaţiei active pe sectoare de activitate economică

Largi sectoare industriale care au suferit cea mai mare scădere din punct de vedere al

numărului locurilor de muncă în perioada 2006-2011 au fost sectorul manufacturier şi de

construcţie. Cel mai mare declin a fost în industria construcţiilor unde locurile de munca au

scăzut cu peste 73.000 la 43.577. În sectorul manufacturier, cel mai mare declin se poate

observa la fabricarea de produse metalice manufacturate unde locurile de munca au scăzut cu

aproape 11.000 ajungând la 12.177.

Consultând Anexa 3.11 putem observa alte sectoare în declin. Multe dintre acestea au fost

afectate din cauza construcţiilor, cum ar fi de exemplu activităţile imobiliare unde numărul de

locuri de muncă a scăzut cu 17% la un total 10.850.

În schimb, avem sectoare de activitate care s-au dezvoltat în această perioadă. Cea mai

mare creştere a locurilor de muncă este în învăţământul primar cu 18.682 ajungând la 64.177

(rata de creştere de 41.1%), iar în învăţământul secundar avem o creştere de 5.649 ajungând la

un total de

43.213 locuri de muncă (rata de creştere de 15%). O altă industrie importantă care s-a dezvoltat

este agricultura având o rată de creştere a locurilor de muncă de 10.1% (vezi Anexa 3.12).

3.4 Nivelul de trai

32

Veniturile au crescut într-un mod rapid, precum şi cheltuielile cu servicii (utilităţi,

asigurări, servicii de îngrijire medicală, asistenţă juridică etc.). Dublin, capitala Irlandei a fost

pe locul 16 într-un sondaj al costurilor de trai efectuat la nivel mondial în 2007 (în creştere de

la 22 în 2005). Salariul minim pe economie, în Irlanda, este de 8,65 euro/oră, fiind unul dintre

cele mai ridicate din lume, iar venitul mediu anual în 2010 era de 22.168€ aşa cum o

demonsteraza statisticile SCO în 2010.29

3.4.1 Indicele Gini

Indicele Gini măsoară gradul de inegalitate în distribuirea venitului familiei într-o ţară.

Acesta este cu prins între 0 şi 1, 0 reprezentând o perfectă egalitate iar 1 inegalitatea. Dacă este

măsurat că procent, 100% implica inegalitatea.

Irlanda a reuşit o reducere progresivă a coeficientului Gini din 1990 până la sfârşitul lui

2009. În 2009, Irlanda avea un indice egal cu 28.8 şi s-a clasat pe locul al 14 lea din cele 31 de

ţări ale Uniunii Europene şi fiind foarte aproape de media UE care era de 29.26. Cu toate

acestea, în 2010 indicele Gini a crescut dramatical la 31.6 care, în consecinţă, a coborât Irlanda

pe locul 23 în clasament. Creşterea puternică în inegalitatea veniturilor din 2009-2010 a afectat

negativ toate progresele care au fost realizate şi a condus la clasificarea Irlandei pe locul al 8

lea dintre cele mai inegale ţări ale Uniunii în termeni de distribuţii ale veniturilor.

Totuşi, în 2011, Irlanda a reuşit să m-ai urce 3 locuri, ajungând pe 20 încadrându-se cu un

indice de 31.1. Trebuie menţionat că în

timp ce media coeficientul UE creştea, cel

al Irlandei scădea. Coeficienţii Gini al

anului 2011, împreună cu clasamentul

fiecărei ţări UE sunt enumerate în Anexa

3.13.

Graficul 3.4.1 ne releva faptul că indicele

Gini a scăzut sub media UE în 2007 şi

continua să scadă până în 2009. În anul

2010 a depăşit media UE; deşi a rămas

peste media UE în 2011, a început să scadă ajungând sub coeficientul UK care era de 33.

3.4.2 Populaţia care trăieşte sub pragul de sărăcie

29 http://www.cso.ie/en/media/csoie/releasespublications/documents/silc/2010/prelimsilc_2010.pdf33

Informaţiile privind sărăcia în Irland este demonstrată de către Biroul Central de Statistică

în studiul privind veniturile şi condiţiile de trai (SILC). Există 3 indicatori pentru măsurarea

sărăciei şi anume:

§ Sărăcie relativă;

§ Privare materială;

§ Consistenta sărăciei.

Datele cele maio recente privind sărăcia în Irlanda rezultă din rezultatele preliminare din

2010 ale statisticilor SILC (CSO) care au fost publicate în Noiembrie 2011.

Sărăcie relativă: măsoară persoanele care au un venit sub 60% din venitul mediu, care

reprezintă punctul de mijloc pe scara veniturilor în Irlanda. În 2010, s-a avut un venit sub

207.57€ pe săptămână per adult. Rata sărăciei relative în aceste moment este de 15.8%. Deci se

are o creştere faţă de 2009 când raţă era de 14.1%. Cu toate acestea unele grupuri sociale au un

risc mult mai mare de sărăcie decât restul populaţiei: copii, şomerii, adulţii cu vârsta sub 65 de

ani şi persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale.

Privarea materială: există atunci când oamenii sun privaţi, prin lipsa de venituri, de

elementele sau activităţile de bază considerate normale de către irlandezi. Procentul din totalul

populaţiei care sunt privaţi material este de 22.5% în 2010. Rata din acest an este considerată

cea mai mare rata înregistrată vreodată de către SILC. În termeni numerici, au fost 1.006.000

de persoane care au întâmpinat privarea materială a doua sau a mai multo articole în 2010. Cu

toate acestea unele grupuri sociale au un risc mult mai mare de sărăcie decât restul populaţiei:

copii, şomerii, adulţii cu vârsta sub 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale.

Consistenta sărăciei: reprezintă oamenii care au un venit mediu sub 60% şi totodată

privarea materială. Având un venit mic nu îşi pot permite şi asigură strictul necesar. În 2010,

raţă era de 6.2%, iar în termeni numerici reprezintă 277.000 de persoane în această situaţie. Cu

toate acestea unele grupuri sociale au un risc

mult mai mare de sărăcie decât restul

populaţiei: copii, şomerii, adulţii cu vârsta

sub 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi

fizice sau mentale.

34

Graficul 3.4.2 ne oferă o prezentare generală a tendinţelor a ratelor sărăciei incluzând cei 3

indicatori explicaţi anterior în

perioada 2005-2010. Acesta ne arată că rata consistentei sărăciei în 2005 porneşte de la 7% şi

începe să scadă până în 2008 ajungând la aproximativ 4.2% şi începe imediat să crească,

ajungând în 2010 la o rată de 6.2%. În ceea ce priveşte sărăcia relativă, în 2005 avem o rată de

18.5% care scade până în 2009 la 14.1%, cu o creştere în 2010 până la 15.8%. Începând de la

15% în anul 2005, rata privării materiale a atins punctul cel mai mic în 2007 cu 12%, începând

apoi să crească progresiv până în 2010 ajungând la o rată de 22.5%. Trebuie punctat faptul că,

adunaţi aceşti 3 indicatori, în 2010 avem o rată de 32.1% care este mai mare ca cea din 2005

(26.4%).

CAPITOLUL 4

4.1 Comerţul exterior

Datorită unei pieţe interne reduse ca dimensiuni, economia irlandeză este dependentă într-o

mare măsură de comerţul exterior. Mai mult, dată fiind lipsa resurselor naturale proprii, importurile

unor mari cantităţi de combustibil şi de materii prime sunt o necesitate. În ciuda acestui fapt, începând

cu 1985, valoarea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor, în 2002 exporturile reprezentând

90% din P.I.B., un nivel unic în Europa.

Comerţul exterior al Irlandei, în perioada 2010-201230

30 http://www.cso.ie35

miliarde Euro

An Import Export Şold

2010 45,76 89,70 43,94

2011 48,32 91,22 42,92

2012 49,15 91,68 42,52

2013 50,03 86,99 36,97

Sursă: Biroul Central de Statistică

Comerţul exterior al Irlandei, în perioada 2010-2013 exprimat în procente faţă de PIB-ul ţării31

An Import Export

2010 81% 100%

2011 81% 103%

2012 84% 108%

2013 85% 109%

Principalele pieţe pentru importurile şi exporturile irlandeze au fost, în 2012, următoarele:

miliarde Euro

Ţara Export Import

UE, din care: 56,26 29,20

Marea Britanie 13,79 36,42

Belgia 13,55 2,0

Germania 8,52 8,41

S.U.A 23,16 10,39

Total 79,42 39,59

Principalii parteneri comerciali ai Irlandei, în 2013, au fost:

- pentru export: Marea Britanie (14%), Belgia (14%), Germania (9%) iar din afara Europei,

principalul partener a fost SUA (23%);

- pentru import: Marea Britanie (37%), SUA (10%), Germania (9%), Olanda (6%) şi Franţa

(4%).

Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare:

- sectorul produselor chimice: în special produse farmaceutice, produse chimice organice,

uleiuri esenţiale, produse de curăţat (25,6 mild euro/30% din total exporturi);

31 http://data.worldbank.org36

- sectorul substanţelor chimice de bază (19,1 mild euro/22% din total exporturi);

- echipamentelor şi utilajelor de transport – sunt incluse aici şi echipamentele de birou,

tehnica de calcul şi produse electronice/ electrocasnice( 5,22 mild.euro/6% din total exporturi);

- sectorul diverselor produse manufacturate(5 mild. euro);

Irlanda este un importator major de echipamente industriale, în special farmaceutice (4,5 mild

euro/9% din totalul importurilor), materii prime şi combustibili (3,5 mild euro/7% din totalul

exporturilor), echipamente de calcul şi periferice (2,5 mild euro/5% din totalul exporturilor), urmate

de categoria substanţelor chimice de bază (2,4 mild euro) şi produsele bazate pe mase plastice (2 mild

euro).

Cifrele din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, indică faptul că:

- exporturile au scăzut cu 5,45% ca urmare a:

§ scăderii cu 30% (la 25,6 miliarde euro) a exporturilor de produse medicale şi farmaceutice;

§ creşterii cu 5% (la 19,1 miliarde euro) a exporturilor de produse chimice de bază;

§ scăderii cu 6% (la 5 miliarde) a produselor manufacturate ;

§ scăderii cu 4% (la 5,22 miliarde euro) a exporturilor de echipamente şi componente pentru

computere.

Exporturile de mărfuri către SUA au crescut cu 5% iar cele către Marea Britanie au scăzut cu 1%.

Importurile au crescut cu 1,7% (la 50,3 miliarde euro) ca urmare a:

- creşterea importurilor de produse medicale şi farmaceutice cu 3% (1,5 miliarde euro);

- compensate de creşterea cu 3% a importurilor de materii prime şi combustibili (la 2

miliarde euro).

Importurile din Marea Britanie au crescut cu 21%, importurile din SUA au crescut cu 4%, în

timp ce din Olanda au crescut cu 4%.

Balanţa comercială excedentară, înregistrează, în 2013, o valoare de 36,97 miliarde euro , într-

o scădere semnificativă de 13% faţă de perioada similară a anului 2012 (42,52 miliarde euro).

4.2 Reglementările comerciale

Sistemul taxelor vamale de import aplicate de Irlanda este similar cu cel al UE, bazându-se pe

Sistemul Armonizat de Clasificare a Mărfurilor (SĂ). Taxele vamale sunt percepute la resursele

importate din ţările ne-membre UE. Odată ce taxele vamale au fost plătite în Irlanda, acestea pot

circula liber pe teritoriul tuturor ţările membre UE, fără a se plăti alte taxe vamale. Acestea sunt

calculate la valoarea resurselor în momentul ajungerii acestora în vamă sau la valoarea de tranzacţie.

Din punct de vedere al importurile temporare, Irlanda are facilităţile pentru depozitarea

bunurilor importate temporar în marile oraşe: Dublin, Cork, Limerick, Waterford şi Galway. În portul

37

oraşului Dublin se găseşte cel mai mare depozit, unde sunt asigurate servicii de ambalare, sortare şi

transport. Bunurile din depozitele temporare pot fi păstrate fără plată taxelor sau a altor impozite până

acestea ajung să fie destinate consumului, cu plata taxelor aferente sau livrate altor ţări de destinaţie.

Pe teritoriul Irlandei, nu exista cerinţe speciale de marcare a bunurilor importate cu ţara de

provenienţă, cu unele mici excepţii (produsele alimentare). Importul/export şi/sau tranzitul bunurilor

non-irlandeze marcate cu etichete care pot induce consumatorilor idea că produsul ar fi de origine

irlandeză, sunt interzise. La fel este şi cazul falsificării sau lipsa marcării, descrierii produsului său

alte indicaţii înşelătoare. În ceea ce priveşte produsele ambalate şi livrate pe mare nu există reguli.

Încărcarea acestora pe mare prevede că pachetele să fie marcate cu adresa destinatarului şi

numerotate, excepţie făcând pachetele care pot fi identificate şi fără aceste informaţii.

4.3 Taxa pe valoare adăugată (TVA)

În anul 2011, Irlanda avea cota TVA-ului la nivelul de 21%, însă începând cu ianuarie 2012,

aceasta a ajuns la cota de 23%. Cote special ale TVA-ului se aplică în următoarele cazuri:

- sectorul de încălzire cota acesteia este de 13,5%;

- serviciile ce folosesc forţa de muncă în regim intensiv 13,5%;

- turism 9%;

- admiterea la ferme deschise 9%;

- vânzările de animale vii şi numai pentru comercianţii înregistraţi în acest scop 4,8%;

- medicamente şi îmbrăcămintea destinată copiilor 0%;

- exceptări de la plata TVA sunt pentru activităţile din sfera educaţionala, sănătate şi

protecţia copilului.

4.4 Analiza riscului de ţară

În analizele raporturilor de ţară se foloseşte frecvent Rangul Riscului de țară (Country Risk

Tier32) reflectă evaluarea celor mai bune trei categorii de risc: risc economic, politic și sistemul

financiar. Irlanda este o țară cu CRT nivel 2, adică un nivel scăzut de risc economic și financiar și risc

politic foarte scăzut. O scădere dramatică în construcții rezidențiale și deteriorarea calității activelor

din sectorul bancar ca urmare a scăderii prețurilor imobiliare combinate a pus economia irlandeză

într-o recesiune severă în perioada 2008-2010. În ciuda acestui fapt economia Irlandei a cunoscut o

32 http://en.wikipedia.org/wiki/Country_risk38

contracție de 0,4% în 2013. Pentru 2014 este aşteptată o creştere de 1,7% determinată de

îmbunătățirea condițiilor economice din zona euro și a cererii interne.33

Sursă: A.M Best Company Inc

Economia Irlandei este foarte industrializata și depinde în mare măsură de comerțul exterior și

investiții. Politicile țării privind piața liberă au transformat-o intro destinație de top pentru investițiile

străine directe.

Creșterea din perioada 2008-2010 când recesiunea a fost modestă deşi mai mulți parteneri

comerciali rămânând sub presiune. Capacitatea Irlandei de creștere, prin prisma capitalul uman și

economiei deschise a fost limitată de scăderea prețurilor imobiliare, rata ridicată a șomajului și

constrângeri fiscale.

Consumul se aşteaptă să îşi revină odată ce economia s-a întors la creșterea economică și

măsurile de austeritate sunt diminuate. Analizând toate aceste aspect economice observăm că riscul

economic al Irlandei se situează în categoria riscului scăzut.

Irlanda este un stat membru al Uniunii Europene și unul dintre cele originale 11 țări care au

adoptat euro ca monedă oficială în 1999. Într-un efort de a simplifica și reechilibra bugetul și de a

îmbunătății poziția fiscală, guvernul este pe cale să îndeplinească angajamentul de a reduce numărul

lucrătorilor la stat cu 12% şi indemnizaţiile globale cu 15% până în 2015. Modificările la beneficiile

și planurile de pensii sunt, de asemenea, în curs de negociere.

Guvernul se așteaptă să reducă în continuare ponderea datoriei în PIB între 2013-2015 cu 5%,

ceea ce este în conformitate cu obiectivele stabilite de Consiliul Afaceri Economice și Financiare al

UE (ECOFIN). În urma clasamentului realizat de Banca Mondială, Irlanda ocupa poziţia 15 din 189

de țări în ceea ce privește ușurința de a face afaceri. Toate aceste lucruri oferă Irlandei un risc foarte

scăzut din punct de vedere politic, înregistrând scorul 1 (1 fiind valoarea cea mai bună şi 5 cea mai

slabă). 34

33 http://www3.ambest.com34 http://www3.ambest.com

39

Sursa A.M Best Company Inc

Banca Centrală a Irlandei a preluat regulamentul privind asigurările financiare din 2010,

acesta fiind în mare măsură în concordanță cu directivele UE. Ca răspuns la criza financiară, guvernul

irlandez a luat măsuri pozitive pentru a proteja deponenții, stabiliza sistemul bancar și recapitalizarea

băncilor. Mai mult decât atât creditelor neperformante, care aveau valori mari, au fost diminuate.

În ceea ce priveşte relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, acesta pune o presiune crescută

asupra băncilor pentru a rezolva creditelor neperformante, precum și o creștere a creditării, în special

pentru întreprinderile mici. După încheierea programului de salvare FMI-UE din decembrie 2013,

Irlanda se concentrează pe stabilizarea condițiilor de pe piețele financiare și reducerea deficitului

bugetar sub 3% din PIB până în 2016.

Datoria guvernamentală centrală (exprimată în procente faţă de Produsul Intern Brut)35

Datoria este întregul stoc de obligații guvernamentale directe contractuale pe durată

determinată pentru alte restante pe o anumită perioadă. Acesta include pasivele interne și externe,

cum ar fi moneda și depozitele în bani, altele decât acțiunile și împrumuturile. Este valoarea brută de

datorii publice reduse cu suma de capitaluri proprii și instrumente financiare derivate deținute de

guvern. Pentru că datoria este un stoc, mai degrabă decât un flux, se măsoară la o anumită dată, de

obicei, în ultima zi a anului fiscal.

An Datoria

35 http://data.worldbank.org40

2010 87.3%

2011 102.9%

2012 126.9%

2013 123,3%

4.5 Analiza datoriei și poziționarea financiară

Datoria publică a Irlandei exprimată în procente faţă de PIB a crescut dramatic în anii 2008-

2011, ca urmare a unui colaps din punct de vedere al veniturilor, diminuând activitatea economică și

sprijinul substanţial al statului, oferit sectorului bancar. Ca o particularitate specială, introducerea

biletului la ordin introdus în 2010, a adăugat 19 puncte procentuale în ponderea datoriei publice,

precum și clasificarea IBRC a administrației publică din iulie 2011 a condus la creşterea acesteia cu

încă 12 puncte procentuale.

Sursă: Departamentul de Finanţe, NTMA (Furnizor de date privind datoria publică)

şi Biroul Central de Statistică

Rezultatul cumulat de consolidarea fiscală din 2008 și creșterea economică din 2011 se

datorează reducerii diferențelor dintre cheltuielile și veniturile naţionale ca pondere în PIB. Toate

obiectivele de deficit au fost atinse sau depășite în fiecare an începând cu 2011, deficitul curent fiind

de 3,7% din PIB. În plus, creșterea PIB-ului din 2009 a crescut, de asemenea, datoria publică

exprimată în puncte procentuale faţă de PIB. Mai mult, majoritatea pasivelor IBRC au fost plătite,

până la lichidarea acestora, în februarie 2013. Ca urmare, datoria Irlandei PIB este de așteptat să fi

atins punctul culminant la 123,3 la sută din PIB în 2013, urmând să scadă semnificativ în 2014 și să

continue să scadă după aceea.

Conforma estimărilor Biroului Central de Statistică datoria publică a Irlandei, la sfârșitul

anului 2013 este de 215.6 miliarde euro sau 123,3% din PIB. Aceasta reprezintă o creștere de 12,6

miliarde euro faţă de estimarea raportată în cadrul Programului de Actualizarea a Stabilităţii (SPU),

din aprilie 2014. Principalul motiv pentru această schimbare este reprezentat de includerea datoriilor

41

faţă de IBRC (Irish Bank Resolution Corporation) în estimarea bugetului general privind datoria

publică, în conformitate cu noile SEC 2010 (normele contabile adoptate de către toate statele membre

ale UE la 1 septembrie 2014). De asemenea, în conformitate cu noile norme contabile, PIB-ul Irlandei

a crescut semnificativ, iar ca rezultat ponderea actuală a datoriei estimate pentru sfârșitul anului 2013

este de aproximativ aceeași ca cea raportată în luna aprilie.

4.6 Şoldurile de numerar

La sfârșitul anului 2013, Trezoreria Irlandei a avut bani și alte investiții pe termen scurt în

valoare de 18,5 miliarde euro, bani care urmează a fi folosiţi până în primul trimestru al anului 2015,

în conformitate cu scopul declarat în cadrul Programului UE-FMI de a avea 12-15 luni de finanțare în

avans.

Reducerea semnificativă a numerarului și altor active financiare până la sfârșitul anului 2014

va contribui (împreună cu reducerea datoriilor asociate cu IBRC și consolidarea creșterii PIB-ului

nominal) la reducerea datoriei publice în funcţie de PIB la finalul anului 2014, la o valoare estimată

110,5%.

4.7 Ratingul creditelor

Nivelul investiţiilor din Irlanda sunt evaluate de principalele agenții de rating de credit.

Standard and Poor’s (S&P), Fitch şi DBRS au atribuit un rating de credit suveran de A- în timp ce

Moody și R&I au atribuit rating-ul Baa1 / BBB +.

În anul 2014 s-au văzut o serie de îmbunătăţiri ale ratingului, începând cu ratingul pentru

recuperarea investiţiei efectuate acordat de Moody în luna ianuarie. Fitch a îmbunătățit ratingul

Irlandei de la A- cu perspectivă stabilă în luna august, în timp ce S&P și DBRS au acordat nivelul A-

cu o perspectivă pozitivă în luna iunie, respectiv luna septembrie.

Agențiile de rating au citat o serie de evoluții pozitive ca factori-cheie ale acestor upgrade-uri.

Acestea includ o perspectivă de creștere consolidată pentru economia irlandeză, care pune nivelul

datoriei pe o traiectorie descendentă și asistă în continuare poziția finanțelor administrației publice.

Îmbunătăţirea condiţiilor privind pieţele au fost remarcate ca fiind aspecte pozitive, așa cum a fost

privită şi vânzarea de active și datorii ale companiilor irlandeze, toate acestea reducând datoriile

contingente ale Irlandei.

4.8 Mediul de afaceri şi climatul investiţional

4.8.1 Investiţiile străine directe

Irlanda şi-a propus o politică guvernamentală bazată pe investiţiile străine directe, realizând o

strategie coerentă, fapt care a determinat o creştere sănătoasă a economiei încă din anii 90. Principalul

42

obiectiv al promovării investiţiilor este reprezentat de creşterea competitivităţii internaţionale a ţării,

sprijinită de încurajarea comercializării de bunuri şi servicii de o valoare adăugată mare dintre care

amintim: produse chimice, produse bio-farmaceutice şi echipamente medicale, produsel ale industriei

IT şi a comunicaţiilor, produse electronice şi electrocasnice şi nu în ultimul rând serviciile financiare.

La finele anului 2012, conform Biroului Central de Statistică, volumul total al investiţiilor

străine directe în Irlanda, a cunoscut o creştere de 33 miliarde euro faţă de anul 2011, ajungând la

257,51 miliarde euro. Dintre ţările care au contribuit la această creştere amintim Olanda cu 22

miliarde euro şi tari din Asia cu 5 miliarde euro, în timp ce investiţiile din SUA, au scăzut cu aproape

8 miliarde euro.

Din punct de vedere al investiţiilor străine directe în Irlanda, primul loc este ocupat bineînţeles

de UE (188,10 miliarde euro). Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie totalizând 60% din valoare

investiţiilor de 188,10 miliarde euro, urmată de SUA (11,8 miliarde euro) şi Asia (8,2 miliarde euro).

Pe lângă nivelul taxelor şi impozitelor încasate de guvern, odată cu investiţiile străine directe

se crează şi un număr mare de locuri de muncă. Doar în anul 2012, au fost create 12.722 de locuri de

muncă prin intermediul companiilor străine, care au investit în Irlanda.

Potrivit ultimelor date publicate de IDA Irland (Agenţia guvernamentală responsabilă de

dezvoltarea industrial în Irlanda)36, în luna iunie 2013, existau 1033 companii străine prezente în

Irlanda, acestea totalizând un număr de 152.785 angajaţi. Acest număr mare de angajaţi menţinând

Irlanda în topul celor mai căutate destinaţii pentru investiţii din lume şi pe primul loc în rândul

destinaţiilor preferate din Europa de vest.

În ceea ce priveşte provenienţa companiilor străine existente în Irlanda, pe primul loc se

situează SUA (51%, adică 531 companii), Germania (10%, 103 companii), Marea Britanie (9%, 95

companii), Franta (4%, 43 companii), alte ţări din Europa (17%), în timp ce restul ţărilor la nivel

mondial (9%).

Irlanda este a doua locaţie din lume ca investiţie directă a SUA în domeniul IT şi a cincea din

lume în domeniul industriei chimice.

Dacă analizăm lista investitorilor americani observăm companii reprezentative din domeniul

electronicii şi al tehnologiilor informaţionale (IBM, Google, EMC, Facebook, Dell) dar şi alte

companii de renume din alte domenii precum Coca-Cola, Pfizer, etc.

Investiţiile irlandeze din străinătate au atins în anul 2012, pragul de 288 miliarde euro, 64%

dintre acestea mergând către ţările UE, urmate de SUA (8%).

4.8.2 Facilităţi fiscale

36 http://www.idaireland.com43

Poziţia Irlandei la marginea vestică a Europei, nu o recomanda din punct de vedere strategic,

însă infrastructura bine dezvoltată împreună corelată cu costurile de operare competitive, recomanda

Irlanda ca fiind una dintre locaţiile profitabile din Europa pentru investitorii străini. Dintre motivele

care fac Irlanda atractivitatea pentru investiţii străine directe menţionăm:

- taxa corporativa de numai 12,5%, atât pentru companiile locale, cât şi pentru cele

străine;

- limba engleză ca fiind limba oficială a lucrătorilor din Irlanda;

- stabilitatea politică;

- atitudinea Guvernului pro-investitii şi afaceri;

- un sistem juridic transparent.

Pe de altă parte exista şi anumiţi factorii negativi care afectează investiţiile străine dintre care

amintim: creşterea costurilor cu forţa de muncă, lipsa forţei de muncă şi preţurile extrem de ridicate la

energie.

Deşi exista mai mulţi factori pozitivi în comparaţie cu cei negativi, investiţiile străine se

bucura de facilităţile acordate investitorilor care constau în asistenţă financiară din partea statului şi

într-un regim fiscal favorabil.

4.8.3 Suportul financiar acordat de stat investiţiilor străine

În Irlanda există patru agenţii guvernamentale care acordă asistenţă financiară din partea

statului, fiecare având zona ei de competentă. Disponibilitatea şi nivelul ajutorului financiar sunt

definite de criteriu precum locaţia geografică pe teritoriul Irlandei corelată cu legile UE şi irlandeze,

din domeniu. Cele patru agenţii guvernamentale sunt: IDA Ireland, Shannon Development, Údarás na

Gaeltachta şi Enterprise Ireland.

IDA este cea mai importantă agenţie guvernamentală având scop promovarea investiţiilor

străine directe în Irlanda şi dezvoltarea bazei existente de companii străine. În portofoliul IDA se

regăsesc peste 1240 de companii internaţionale, totalizând peste 133.000 de salariaţi. Sprijinul oferit

de IDA cuprinde atât activităţile de producţie cât şi serviciile internaţionale. Ajutoarele oferite noilor

industrii pot fi sub formă de capital sau sub formă de bonusuri pentru crearea de locuri de muncă (cele

mai răspândite), locaţii de cercetare-dezvoltare şi trainingul personalului. În ceea ce priveşte

finanţarea pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, companiile prezente în Irlanda beneficiază de

finanţare pentru formarea sau îmbunătăţirea unor facilităţi de cercetare-dezvoltare permanente sau

suport pentru proiectele de cercetare-dezvoltare de un înalt risc sau de înaltă calitate. Rata finanţării

variază în funcţie de nivelul proiectului, impactul potenţial pe termen lung al proiectului şi localizarea

geografică.

44

Procesul de acordare a finanţării poate dura câteva săptămâni, însă negocierea finanţării se

poate întinde pe parcursul câtorva luni, fiind dependent de rapiditatea cu solicitantul oferă informaţiile

solicitate de către IDA.

Shannon Development este agenţia guvernamentală responsabilă aferenta regiunii Shannon şi

la început a avut scopul de a dezvolta aeroportului Shannon. În momentul de faţă, obiectul de

activitate al agenţiei s-a lărgit, cuprinzând creşterea economică şi dezvoltarea întregii regiuni. Dintre

obiectivele Shannon Development menţionăm dezvoltarea durabilă a regiunii ca locaţie internaţională

pentru servicii şi activităţi productive, sprijinirea industriei locale, promovarea turismului şi

dezvoltarea rurală.

Údarás na Gaeltachta este o altă agenţie guvernamentală din Irlanda, responsabilă cu

promovarea investiţiilor în Gaeltacht, o regiune rurală în vestul Irlandei. Populaţia acestei regiuni este

vorbitoare de limba irlandeză. Agenţia despre care vorbim, urmăreşte să crească numărul locurilor de

muncă şi să stimuleze activităţile economice din zonă, prioritate având proiectele orientate spre export

şi industriile bazate pe resurse naturale. Dintre toate agenţiile guvernamentale aceasta acordă cel mai

ridică nivel de subvenţii de pe tot teritoriul ţării.

Cea de-a patra agenţie guvernamentală a Irlandei este Enterprise Ireland. Responsabilitatea

acesteia este reprezentată de susţinerea dezvoltării industriei locale. Aceasta administrează

programele de ajutor financiar atât pentru firmele irlandeze, cât şi pentru companiile străine prezente

pe teritoriul ţării.

4.8.4 Sistemul de taxe şi impozite

Veniturile persoanelor fizice din Irlanda sunt impozitate progresiv şi se aplică tuturor

veniturilor indiferent de sursa acestora. În cazul în care o persoană este inclusă în categoria

rezidenţilor permanenţi, aceasta este eligibila pentru plata impozitelor pe veniturile câştigate în

Irlanda sau în afara graniţelor ţării, spre deosebire de rezidenţii străini, care plătesc impozite numai

pentru veniturile câştigate în Irlanda.

O persoană este considerată rezidenta dacă locuieşte mai mult de 183 de zile în Irlanda sau

mai mult de 280 zile pe o perioadă de doi ani.

Începând cu 1 ianuarie 2012, ratele de impozitare (Universale Social Charge) sunt:

- 2%: pentru venituri de 10.036 Euro pe an;

- 4%: venituri de la 10.036 Euro până la 16.016 Euro pe an;

- 7%: venituri peste 16.016 Euro pe an.

Excepţiile de la plata Unicersale Social Charge (USC) sunt:

- veniturile anuale ce nu depăşesc 10.036 Euro;

45

- pentru persoanele peste 70 de ani şi ale căror venituri anuale nu depăşesc 10.036 Euro;

- pentru persoanele deţinătoare de carduri medicale asiguratorii complete;

- pentru persoanele care primesc ajutorul de maternitate.

Alte categorii supuse impozitării:

- 3% pentru persoanele care obţin venituri din activităţi independente şi care depăşesc

100.000 euro/an indiferent de vârstă;

- 10% pentru persoanele sub vârsta de 70 de ani şi nu deţin un card medical complet, sau 7%

dacă sunt peste vârsta de 70 de ani sau deţin un card medical complet;

- 7% pentru pensionarii cu vârsta de peste 70 de ani, pentru venituri anuale de peste 60. 000

euro.

În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale (PRSI – Pay Related Social Insurance),

acestea sunt plătite de angajaţi şi angajatori pe clase în funcţie de nivelul venitului.

Angajaţii cu venituri de până la 352 Euro pe săptămână sunt scutiţi de la plata contribuţiilor

PRSI şi a celor la fondul de sănătate.

Persoanele liber-profesioniste cu venituri anuale de până la 5.000 Euro sunt scutite de la plata

contribuţiei la fondul de sănătate, însă plătesc o sumă minimă de 500 Euro la PRSI.

Veniturile neîncasate din activităţile independente vor fi supuse platii PRSI, la fel şi veniturile

neîncasate provenind din chirii, dividende, investiţii şi depozite.

4.8.5 Impozitarea persoanelor juridice

Companiile care realizează profit din activităţile comerciale (trading companies) plătesc taxa

corporativa de 12,5%. Pentru companiile care desfăşoară activităţi necomerciale, impozitul pe profit

este de 25%. În cazul IMM-urilor, unde venituri comerciale nu depăşesc 253.948 Euro, impozitul pe

profit este de 12,5%.

În ceea ce priveşte accize acestea sunt împărţite după cum urmează:

- halba de bere/cidru vor creşte cu 10 cenţi, iar pentru o sticlă de 75 cl de vin cu 50 cenţi,

începând cu ianuarie 2014;

- prețul pentru 20 de țigări va crește cu 10 cenţi, începând cu ianuarie 2014, şi cu 50 de cenţi

pentru pachetul de 25 grame tutun (începând cu decembrie 2012);

- creşterea taxei pe carbon, de la 15 euro la 20 euro, începând cu decembrie 2012 pentru

benzină şi motorina, iar pentru gaze naturale şi uleiuri minerale, începând cu mai 2012;

- creşterea taxei pe carbon pentru combustibilii solizi cu 10 euro/tonă din luna mai 2013 şi

cu 20 euro/tonă din luna mai 2014.

46

Începând din decembrie 2012, câştigurile de capital sunt impozitate cu 33%, iar pierderile de

capital pot fi compensate cu câştigurile de capital din anul curent sau pot fi reportate în anii următori.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Mediul economic din Irlanda conturează o înşiruire de aspecte relevante pentru obiectivele

companiilor interesate să pătrundă pe piaţa din Irlanda. Aceste aspecte pot influenţa într-un mod

pozitiv sau negativ decizia companiilor de a intra pe această piaţă:

47

- guvernul irlandez derulează un program economic prin care stimulează

investiţiile străine;

- legislaţia cu privire la concurenţă este favorabilă companiilor autohtone.

Geografia acestei ţări, societate, stilul de viaţă şi cultura evidenţiază o serie de aspecte

relevante pentru companiile care doresc să pătrundă pe piaţa din Irlanda. Aceste aspecte pot

influenţa pozitiv sau negativ decizia companiilor de a intra pe această piaţă:

- deşi drumurile sunt în proporţie de 95% pavate, situaţia acestora nu este

destul de proastă. Totuşi Guvernul Irlandei a pornit în acest an un proiect de

îmbunătăţire a infrastructurii, care are în vedere şi drumurile;

- aproximativ 60% din populaţiei locuieşte în mediul urban;

- una dintre limbile oficiale (cea mai raspândită) este engleza;

- biserica este implicată puternic în viaţa societăţii, impunând o serie de

valori care ar putea afecta negativ imaginea unui produs ce ar intra in contradicţie cu

dogmele acesteia . Totuşi, în ultimii ani, societatea, şi în special tinerii se pare că s-au

mai îndepărtat de Biserică şi de valorie sale.

- consumul de alcool ridicat afectează sănătatea, dar dă posibilitatea de a intra pe

această piaţă şi alte companii producătoare de alcool.

Piaţa irlandeză evidenţiază o serie de aspecte relevante pentru companiile ce doresc să pătrundă

pe piaţa din Irlanda. Aceste aspecte pot influenţa pozitiv sau negativ decizia companiilor de a

intra pe această piaţă:

- existenţa organizaţiei IDA şi a granturilor pentru investitorii străini constituie o oportunitate

pentru companiile care vor să investească într-unul din domeniile de interes pentru Guvernul

irlandez;

- Costurile de operare pe teritoriul Irlandei sunt relaitiv scăzute, datorită politicilor Guvernului

de susţinere a investitorilor.

Ţinînd cont de concluziile anterioare este clar că piaţa din Irlanda este extrem de

atractivă atât din punct de vedere al dimensiunii pieţei cât şi al profotabilităţii. De asemenea,

Guvernul irlandez duce o politică eficientă orientată către atragerea şi susţinerea investitorilor

satrăini, mai ales în domeniile ţintă. Aceste politici, granturile oferite investitorilor, costurile de

operare scăzute atrag companii spre această piaţă.

De cealaltă parte, însă există aspecte, precum numărul mare de concurenţi şi puterea

acestora, care constitutuie adevărate bariere de intrare pe piaţa irlandeză. Şi chiar în condiţiile

pătrunderii pe această piaţă, aceste companii pot exercita o presiune foarte mare asupra

companiilor straine.

48

WEBOGRAFIE

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland

2. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland

3. http://www.gov.ie/tag/departments/

4. http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3180.htm#econ

5. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland

49



http://www.gov.ie/tag/departments/


http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland

6. http://data.worldbank.org/indicator/IS.AIR.DPRT/countries?display=default

7. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland/23026/Waterborne-

traffic#toc23028

8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda#Economie

9. http://www.heritage.org/index/

10. http://www.oecd.org/

11. http://www.dce.gov.ro

12. http://www.tradingeconomics.com/ireland/gdp

13. http://www.tradingeconomics.com/ireland/gdp-per-capita

14. http://europolitics.ro/zona-euro/irlanda-prima-tara-din-pigs-cu-o-crestere-economica-

spectaculoasa/

15. http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-improves-to-17-out-of-175-

countries-on-corruption-index-1.2023804

16. http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-moves-up-three-places-in-

competitiveness-rankings-1.1916445

17. http://www.oecd.org/economy/ireland-economic-forecast-summary.htm

18. http://www.cso.ie/multiquicktables/quickTables.aspx?id=cna13

19. http://www.populationlabs.com/ireland_population.asp

20. http://www.tradingeconomics.com/ireland/population-density-people-per-sq-km-wb-

data.html

21. http://www.mediafax.ro/externe/populatia-ue-a-crescut-cu-1-1-milioane-in-2012-

ajungand-la-505-7-milioane-de-locuitori-11709821

22. http://www.oecdbetterlifeindex.org/countries/ireland/

23. http://www.cso.ie/en/media/csoie/releasespublications/documents/silc/2010/

prelimsilc_2010.pdf

24. http://www.cso.ie

25. http://data.worldbank.org

26. http://www3.ambest.com

27. http://www.idaireland.com

50

http://www.idaireland.com/

http://www3.ambest.com/

http://data.worldbank.org/

http://www.cso.ie/

http://www.cso.ie/en/media/csoie/releasespublications/documents/silc/2010/prelimsilc_2010.pdf

http://www.cso.ie/en/media/csoie/releasespublications/documents/silc/2010/prelimsilc_2010.pdf

http://www.oecdbetterlifeindex.org/countries/ireland/

http://www.mediafax.ro/externe/populatia-ue-a-crescut-cu-1-1-milioane-in-2012-ajungand-la-505-7-milioane-de-locuitori-11709821

http://www.mediafax.ro/externe/populatia-ue-a-crescut-cu-1-1-milioane-in-2012-ajungand-la-505-7-milioane-de-locuitori-11709821

http://www.tradingeconomics.com/ireland/population-density-people-per-sq-km-wb-data.html


http://www.populationlabs.com/ireland_population.asp

http://www.cso.ie/multiquicktables/quickTables.aspx?id=cna13

http://www.oecd.org/economy/ireland-economic-forecast-summary.htm

http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-moves-up-three-places-in-competitiveness-rankings-1.1916445

http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-moves-up-three-places-in-competitiveness-rankings-1.1916445

http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-improves-to-17-out-of-175-countries-on-corruption-index-1.2023804

http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-improves-to-17-out-of-175-countries-on-corruption-index-1.2023804

http://europolitics.ro/zona-euro/irlanda-prima-tara-din-pigs-cu-o-crestere-economica-spectaculoasa/

http://europolitics.ro/zona-euro/irlanda-prima-tara-din-pigs-cu-o-crestere-economica-spectaculoasa/

http://www.tradingeconomics.com/ireland/gdp-per-capita

http://www.tradingeconomics.com/ireland/gdp

http://www.dce.gov.ro/

http://www.oecd.org/

http://www.heritage.org/index/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda#Economie



http://data.worldbank.org/indicator/IS.AIR.DPRT/countries?display=default

ANEXE51

Anexa 2.1 Principali indicatori macro-economici din perioada 2011-2015

52

Sursa: http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Irlanda.pdf

Anexa 2.2 Prognoza Economică Europeană

53

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Irlanda.pdf

Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2014_autumn/ie_en.pdf

Anexa 3.1 Populaţia pana în 2011

54

Sursa: http://www.cso.ie/multiquicktables/quickTables.aspx?id=cna13

Anexa 3.2 Creşterea populaţiei

55


Anexa 3.3 Densitatea populaţiei 1967-2014

56

Sursa:http://www.tradingeconomics.com/ireland/population-density-people-per-sq-km-wb-

data.html

Anexa 3.4 Densitatea populaţiei pe zone

57



Sursa: https://bantrygeography.wordpress.com/2012/10/01/population-density-in-ireland/

Anexa 3.5 Zona rurală a Irlandei

58

https://bantrygeography.wordpress.com/2012/10/01/population-density-in-ireland/

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/ireland/rural-population-percent-of-total-population-

wb-data.html

Anexa 3.6 Sporul natural

59

http://www.tradingeconomics.com/ireland/rural-population-percent-of-total-population-wb-data.html

http://www.tradingeconomics.com/ireland/rural-population-percent-of-total-population-wb-data.html

Sursa:http://www.cso.ie/en/releasesandpublications/er/pme/

populationandmigrationestimatesapril2014/#.VIic39KG-Td

Anexa 3.7 Migrarea până în 2014

60


Anexa 3.8 Speranţa de viaţă

61

Sursa:http://www.tradingeconomics.com/ireland/life-expectancy-at-birth-female-years-wb-

data.html

Anexa 3.9 HDI Irlanda, Austria si Marea Britanie62

http://www.tradingeconomics.com/ireland/life-expectancy-at-birth-female-years-wb-data.html

http://www.tradingeconomics.com/ireland/life-expectancy-at-birth-female-years-wb-data.html

Sursa: http://hdr.undp.org/sites/default/files/Country-Profiles/IRL.pdf

Anexa 3.10 HDI

63

http://hdr.undp.org/sites/default/files/Country-Profiles/IRL.pdf

Sursa: http://hdr.undp.org/sites/default/files/Country-Profiles/IRL.pdf

Anexa 3.11 Sectoare în declin

64

http://hdr.undp.org/sites/default/files/Country-Profiles/IRL.pdf

Sursa:http://www.cso.ie/en/media/csoie/census/documents/census2011profile3/

Profile3_at_work_entire_doc.pdf

Anexa 3.12 Sectoare în creştere

65

Sursa:http://www.cso.ie/en/media/csoie/census/documents/census2011profile3/

Profile3_at_work_entire_doc.pdf

Anexa 3.13 Indice Gini în 2011

66

Sursa: http://www.publicpolicy.ie/income-inequality-ireland-2/

67

http://www.publicpolicy.ie/income-inequality-ireland-2/

Date post:	25-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	laviniamariaanitsoiou
View:	32 times
Download:	3 times

Statistica Irlanda

Documents