Prof. univ. dr. Miruna Mazurencu Marinescu, MBA [email protected]Statistica Tematica orientativă a prelegerilor(1): 1. Statistica – noţiuni fundamentale 2. Prelucrarea primară a datelor 3. Indicatorii tendinţei centrale (1) 4. Indicatorii tendinţei centrale (2) 5. Indicatorii variaţiei (simpli şi sintetici) 6. Analiza dispersională. Analiza formei seriilor 7. Sondajul statistic (1) 8. Sondajul statistic (2). Serii cronologice (1) 9. Serii cronologice (2). 10. Teoria indicilor (1) 11. Teoria indicilor (2) 12. Analiza statistică a legăturilor dintre variabile (1) 13. Analiza statistică a legăturilor dintre variabile (2) 14. Definitivarea rezultatelor obţinute Resurse The Joy of Statistics: http://www.youtube.com/watch? v=jbkSRLYSojo FB Group Loving statistics 101 The Michelle Obama effect: http://hbr.org/web/extras/michelle-obama-effect/1-slide Istoria statisticii în România: În România, nu se poate vorbi despre o statistică organizată înainte de secolele XVIII-XIX. Curs 1
Tematica orientativă a prelegerilor(1):1. Statistica – noţiuni fundamentale2. Prelucrarea primară a datelor3. Indicatorii tendinţei centrale (1)4. Indicatorii tendinţei centrale (2)5. Indicatorii variaţiei (simpli şi sintetici)6. Analiza dispersională. Analiza formei seriilor7. Sondajul statistic (1)8. Sondajul statistic (2). Serii cronologice (1)9. Serii cronologice (2). 10. Teoria indicilor (1)11. Teoria indicilor (2)12. Analiza statistică a legăturilor dintre variabile (1)13. Analiza statistică a legăturilor dintre variabile (2)14. Definitivarea rezultatelor obţinute
Resurse
The Joy of Statistics: http://www.youtube.com/watch?v=jbkSRLYSojoFB Group Loving statistics 101The Michelle Obama effect: http://hbr.org/web/extras/michelle-obama-effect/1-slide
Istoria statisticii în România:
În România, nu se poate vorbi despre o statistică organizată înainte de secolele XVIII-XIX. În aprilie 1859, Al. I. Cuza aprobă înfiinţarea unui birou de statistică în Ţara Românească, sub conducerea lui Dionisie Pop Marţian.În luna iulie a aceluiaşi an, a Direcţiei de Statistică din Moldova, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad. La 4 august 1859, cele două direcţii se reunesc sub denumirea Oficiului Statistic pentru Principatele Unite având la conducere pe Dionisie Pop Marţian.Pe scheletul acelei instituţii s-a constituit şi consolidat Instituţia Statisticii Publice ce avea să poarte numele de Institutul Central de Statistică, Direcţia Centrală de Statistică, Comisia Naţională pentru Statistică sau Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.În prezent denumirea este: Institutul Naţional de Statistică ( http://www.insse.ro ).
Ce este statistica?Conform DEX, Statistica are următoarele accepţiuni: -Evidenţă numerică, situaţie cifrică referitoare la diverse fenomene, numărătoare; -Culegere prelucrare şi valorificare a unor date legate de fenomene generale; -Ştiinţă care culege, sintetizează, descrie şi interpretează date referitoare la fenomene
generale.
Etapele cercetării statistice:1. Observarea statistică a fenomenului studiat2. Prelucrarea şi modelarea datelor culese3. Analiza şi interpretarea datelor culese
Terminologie (2)Prelucrarea primară a datelor statistice
Elemente fundamentale Obiectul de studiu al Statisticii îl reprezintă analiza datelor ce descriu
comportamentul fenomenului studiat Fenomenele studiate trebuie să fie bine localizate în spaţiu şi timp Datele ce descriu fenomenul pot fi cantitative sau calitative Rezultatele trebuie ancorate (validate) într-un sistem teoretic
Tipuri de metode statistice Statistica descriptivă / analiza primară a datelor statistice (clasificări,
Noţiunile de bază a statisticii Unitatea statistică reprezintă elementul de bază supus analizei statistice. Există
unităţi simple (de ex.: persoane, obiecte etc.) şi unităţi complexe (de ex.: gospodăria).
Populaţia statistică este compusă dintr-o mulţime finită de unităţi statistice. Variabila (caracteristica) statistică este o aplicaţie definită pe populaţia
studiată şi cu valori într-o anumită mulţime. Parametrul statistic este o ilustrare (de obicei cantitativă) a stării variabile
statistice Estimatorul este o funcţie statistică utilizată pentru aproximarea unui
parametru necunoscut la nivelul unei populaţii statistice Eşantionul statistic o mulţime de dimensiuni reduse a unităţilor statistice dintr-
o populaţie
Tipuri de variabile statisticeÎn funcţie de natura mulţimii în care ia valori funcţia definită pe populaţia studiată există: Variabile numerice (cantitative) şi nenumerice (calitative) Variabile discrete (mulţimea este una numărabilă) sau continue Variabile binare/ alternative (mulţime cu două elemente) şi variabile cu
mulţimi asociate compuse din mai mult de două elementeTeoria scalării
Variabilele statistice pot fi măsurate pe patru scale de măsurare:o Scala nominalăo Scala ordinalăo Scala de intervalo Scala de raport
Metode de observare statistică În funcţie de periodicitate avem: observări curente şi periodice În funcţie de volumul unităţilor statistice observate avem: cercetări
exhaustive (de tip recensământ) şi cercetări selective (sondaje sau anchete statistice)
În funcţie de modalitatea de declanşare a evenimentului avem: observări clasice şi observări provocate (proiectarea experimentelor)
În funcţie de modul de administrare: observări directe şi observări indirecte (din surse publicate anterior: anuare, buletine, rapoarte etc.)
Prelucrarea primară a datelor statistice (2)Indicatorii tendinţei central
De ce prelucrare primară?o din considerente practice (prezentare sintetică, publicare, diseminare etc.)o pentru a studia pe baza graficelor ulterioare forma funcţiilor de repartiţieo pentru a “curăţa” datele de valorile aberante sau de “non-răspunsuri
Gruparea statistică grupări simple
– pe variante după o variabilă calitativă
– după o variabilă binară– după o variabilă polihotomică
după o variabilă cantitativă– după o variabilă binară– după o variabilă discretă cu un număr rezonabil de variante.
– pe grupe/ intervale egale inegale
– după un criteriu geografic– după criteriul cronologic
Tipuri de reprezentări grafice a datelor prelucrate primar (3)Zonele de provenienţă (ca procent din numărul total de absolvenţi) a candidaţilor la concursul de admitere al ASE(Sursa de date: Prelucrări ale informaţiilor bazei de date a admiterii ASE şi a informaţiilor referitoare la examenele de Bacalaureat)
Caracteristici ale indicatorului tendinţei centrale ideal (Yule 1945)
Să fie definit în mod obiectiv Să depindă de toate valorile individuale Să aibă o semnificaţie concretă (uşor de înţeles chiar şi de către nespecialişti) Să fie simplu şi rapid de calculat Să fie puţin sensibil la fluctuaţiile de selecţie Să se preteze la calcule algebrice
Tipuri de indicatori ai tendinţei centrale Mediile
– Media aritmetică caz particular (media variabilei de tip binar)
– Media pătratică– Media geometrică– Media armonică– Media cronologică (se va discuta despre ea la capitolul Serii cronologice)
Indicatorii medii de poziţie– Mediana– Valoarea modală
Media aritmetică Se poate calcula doar pentru variabile cantitative Se mai numeşte momentul de ordin 1
– pentru un şir simplu de valori
n
xx i
– Pentru o serie de frecvenţe sau de date grupate pe intervale de grupare
Pentru o serie de date grupate pe intervale:1. Se alege intervalul modal ca fiind intervalul cu frecvenţa maximă2. În interiorul intervalului modal, valoarea modală se determină cu ajutorul
formulei:
21
10
kxMo
*Valoarea modală este varianta: “căsătorit”
Relaţia de ordine între x , Me şi Mo:Pentru o serie cel mult uşor asimetrică este valabilă relaţia:
