"

I~

CZU ~28.222 :.696.13.001.63

STANDARD DE STAT STAS 1846-90

ROMANIA . EDITIE OFICIALA

CANALIz.!im EXTl,HIOAm, Inlocuie~te :

INSTITUTUL ROMAN STAS 1846-83DETERMI~AREA DEBITELOH 1)E AP.1 DE nE CAN'.\I~IZARE

STANDARDIZARE Clasificarea alfanumerieli

G 54 Preseriptil de proieetare

Canalisa lions e"teri~urcs Outer sewage DETERMI:\'\.TlO"l DES KaH

STAS 1846-90 2

STAS 1795-86 Instalatii sanitare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale STAS 3051-81 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de eanalizare.

Preseriptii fundamentale de proiectare STAS 4068/1-82 Debite ~i volume ma.xime de apa, Determinarea debit.olor ~i volumelor

maxime ale cursurilor de apa STAS 4068/2-87 Debite ~i volume maxime de apa. Probabilitatile annale all' debitelor

':1 maxime in conditii normale ~i speciale de exploatare STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta S'I'AS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intl'nsiHiti, durate, Irecvente STAS 10839-8J Canaliziiri, Statii de epurare a apelor uzate provenite de la centrele

populate. Studii pentru proiectare STAS 10898-85 .Alimentiiri cu apa ~i canalizari. Terminologie

2 DETERMINAREA DEBITEIJOR DE APA DE CANALIZARE

2.1.1 .Debite de ape uzate menajere Debitele de ape uzate menajere care se evacueasa in reteaua de canalizare, Qu, .se cal

culeaza cu relatia : '

(1) in care

Qs debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim ~i oral' maxim) all' cerintei de apa, in metri cubi pe zi sau m etri eubi pe ora;

tn cazuri bine justif'icate, coeficientul 0,8 poate fi modificat, pe baza unor cercetari ~i a unor studii de specialita.te.

2.1.2 Debite de ape uzate industriale Debitele de ape uzate industriale se determina conform STAS 1343/0-89 ~i STAS 1343/2-89

precum ~i pe baza t.ehnologiilor de productie adoptate, luindu-se in considerare posibiliM,tile de recirculate a apei ~i de reducere la minimum a debitelor evacuate.

2.1.3 Debite de ape uzate agrozootehniee Debitele de ape uzate agrozootehniee se determina conform STAS 1343/0-89 I;\i

STAS 1343/3-86 precum ~i pe baza telmologiilor de productie adoptate, lumdu-se in considerate posibilitatile de reducere la minimum a debitelor evacuate.

2.1.4 Debite de ape uzate telmologice proprii siatemelor de alimentare cu apa ~i de canalizare Debitele de ape uzate tehnologice proprii sisternelor de alimentare cu apa ~i de canali

zare se determina conform STAS 1343/0-89, STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89 ~i STAS 1343/3-86 corespunzatcr tehnologiei ~i recircularilor adoptate.

Aceste debite se iau in considerate la dimensionarea sau verificarea sistemului de canalizare, numai daca sint evacuate in reteaua de canalizare.

2.1.5 Debite de ape uzate ora~enel;\ti Debitele de ape uzate oral;\ene~ti se determina prin insumarea debitelor de ape uzate

menajere (calculate conform pet. 2.1.1), en debitele de ape uzate industriale (conform pet. 2.1.2) ~i agrozootehnice (conform pet. 2.1.3), epurate local san nu, 'precum ~i cu debitele de ape uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apa ~i de canalizare (conform pet. 2.1.4).

- 3 - STAS 1846-90

2.1.6 Debite de ape meteorice 2.1.6.1 Debitele de ape meteorice se determina, de regula, admitindu-se ca model 0 ploaie de calcul uniform distribuita pe intregul bazin de canalizare, cu intensitate constanta pe durat.a de concentrare superficiala ~i de curgere prin canal.

La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie sa se tina seama de : clasa de' importanta a folosinte! pentru care se realizeaza canalizarea, determinate conform STAS 4273-83; regimul precipitatiilor, relieful ~i conditiile de scurgere, permeabilitatea suprafetelor canalizate; necesitatea de aparare, in parte sau in totalitate, a zonei canalizate impotriva inundatiilor in cazul unor ploi mai mari decit cea de calcul, pentru care stabilirea solutiilor se face pe baza de justificari tehnieo-economice.

Deterrninareadebitelor de ape meteorice se poate face ~i prin alte metode, justificate tehnic ~i economic. 2.1.6.2 Debitul de calcul al apelor meteorite se stabileste luindu-se in considerate numai debitul ploii de calcul, Qp, care se calculeaza cu relatia :

[l/s] (2)

in care

m coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care tine seama de capacitatea de inmagazinare, in timp, a canalelor ~i de durata ploii de calcul, t :

m = 0,8 pentru t ~ 40 min; m = 0,9 pentru t> 40 min;

S aria bazinului de canalizare aterent sectiunii de calcul, in hectare; coeficient de scurgere aferent ariei S, calculat cu relatia :

(3)

in care

qc debitul de apii de ploaie ciizuta pe aria S, care ajungein canal, in litri pe secunda; qp debitul de apa de ploaie dizuta pe aria S, in litri pe secunda;

i intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventa, f, ~i de durata ploii de calcul, t, conform STAS 9470-73, in litri pe secunda - hectar.

2.1.6.2.1 Valorile coeficientului de scnrgere, , in tunctie de natura suprafetei bazinului de canalizare, sint indicate in tabelul 1.

Tabelul 1

Coefieient de Natura suprafetei scurgere~~~ \

--

8TA8 1846-90 -4

Tabclul 1 (continuare)

Na lura su prn fetei

impicl.ru i te in ZOnl' cu pante micl (~1 %) in zone cu pante mari (> 1 %)

Nr.

Icrt-8

I

Drumuri-

-

9 -

-

10 Incinte---

11---

12 Pnrcuri ~i -

-

Tcrcnurt de sport, gradini in zone cu pante rnici (~1 %)

.in zone cu pante marl (>1 %)

~i cur-t! ncpavatc , neinierbate "

Terenuri agrtcolc (dc cul lura)

suprafcte hnpatun-lte in zone cu pante mici (~1 %) in zone cu pante mari (> 1 %)

Codicient de

I scu rgcre (1 I 0,15., .0,20

0,25 ... 0,30

0,05".0,10 0,10",0,15

0,10 ... 0,20

0.05 ...0.10

0,00 ... 0,05 0.05 ... 0,10

OBSERYATII 1 Valorflc supcrloarc all' coericien tului de scurucrc se adopt a pentru pantc mai pronuntatc all' tcrenului. 2 Coeficientul de scurgere se poate consldcra difcren tlat, pe etape de dezvoltare a Iocalitatllor sl industriilor, In raport cu evolut la in timp a solut.illor de amenajnre a suprafetclor respective.

Pentru intreaga localitate sau zona industriala, agrozootehnica etc. sau pentru zone caracteristice care au diferite tipuri de amenajare a suprafetelor bazinelor de canalizare, coeficientul de scurgere, , se determina ca medie ponderata a valorilor corespunzatoare celor n arii ale bazinelor de eanalizare, cu relatia :

(4)

in care aria unui bazin de canalizare cu 0 anumit a natura a suprafetei, in hectare; eoefieientul de st:urgere aferent ariei 8, .

2.1.6.2.2 Fr'ecventa ploii de calcul, f, in f'unctie de clasa de importanta a folosintei, este indicata in tabelul 2.

TabeIuI2

a Clasa de import.anta

Iolostntel (conform STAS 4273-83)

s I

11 I

III

IY

Y

{"nitati cu caracter t'nitati en caractel' economic(industriale. social (centre populate,

agrozootehnice etc.) cartiere etc.)r fI

115

1/3 ... 1/2

112... 1/1

1/1 ... 2/1

2/1

I 113... 115

112... 111

1/1 ... 211

2/1

2/1

OBSERVATII 1 Valorile inferioare ale Irecventclor ploil ele caIeul se adopta pentru unltat i industriale sau centre populate mai irnportante. Importan(a folosiut ci care se canallzeaza se stahileste in functle de clasa de importanta deter

minata conform STA:;i 4273-83. 2 PI' baza de calcule telmlco-econornice se pot stabili si aIte trecvent e dccit cell' din tabelul 2. :3 Pentru un ausarnblu de ohicctive de importanta mai mare decit a unitatn eu caracter social sau economic in care sint situate, la dimension area hidraulica a ststemului de canalizare de la racord ptna la emisar, trebuie avute in vedere dcbitclc mai mart de ape mcteorlce, ce corespurid Irecventel dictate de obiect ivul de impor

tanta mai mare. Se stabilesc, totodata, si solutiile de protecttc contra tnundat iilor de oriee fel cauzatc de sporurile de ape me

teorice provenite din zone adiacente, a carer canalizare este dlmensionata pentru trecventc mai mari all' ploii de calcul.

-5- eTAS 1846-90

l I r

> "

2.1.6.2.3 Durata ploii de calcul, t, se stabileste pentru sectiunea din avalul tronsonului de canal care se dlmensioneasa, cu relattile : ., .

pcntru canale incipiente :

t = tea + -.J.J [min] . (5) Va

- pentru restul canalelor:

[min] (6)

in care

tea timpul de concentrare superficiala, in minute; L lungimea tronsonului incipient care se dimensioneaza; in metri; Va viteza apreciata de curgere a apei in canalul incipient, considerata, pentru un prim

calcul, intre 60 ~i 120 m/min. In cazul in care, viteza 131 sectiune plina rezultata 131 dimensionarea canalului, difera cu mai mult de 20 % de viteza adoptata initial, ealculul se reface apreciindu-se 0 noua viteza, egala cu viteza 131 sectiune plina rezultata, pina cind se indeplineete conditia de mai sus;

t, durata ploii de calcul in sectiunea i;' situata in avalul tronsonului de canal care se dimensioneaza, in minute;

t ,_1 durata ploii de calcul in sectiunea i-I, situata in avalul tronsonului de canal dimensionat anterior, in minute;

L, lungimea tronsonului .de canal care sedlmensioneaza, in metri ; Val viteza apreciata de curgere a apei in canalul care se dimensioneaza, in metri pe minut;

ea trebuie astfel aleasa incit sa nu difere cu mai mult de 20% de viteza 131 sectiune plina rezultata din dimensionarea canalului respectiv, .

2.1.6.2.4 Timpul de concentrare superfieiala, tea, este in functie de panta ~i natura suprafetei de scurgere, de densitatea constructiilor pe lungimea parcursului de 131 punctul de cadere a apei de ploaie pina 131 eel mai apropiat canal, de intensitatea ~i durata ploii, de capacitatea de retinere a apei in depresiuni etc.

Timpul de concentrare superficiala se alege : - 1 3 min, in zone de munte (pante medii (~ 5/00 ) ; - 3 5 min, in zone de deal (pante medii intre 2100 ~i 5/00) ;

- 5 ...12 min, in zone de ses (pante medii ~ 2100), dar astfel incit durata minima a ploii de calcul, t sau t l , stabilita conform pet. 2.l.6.2.3 sa fie :

- 5 min, pentru zone de munte ; - 10 min, pentru zone de deal; - 15 min, pentru zone de ~es.

I Valorile timpului de concentrare superfieiala SfO> apreciaza in Iimitele de mai sus, tinin

du-se. seama ~i de natura suprafetei de scurgere preponderente pina 131 canal. Valorile mai mici se adcpta pentru pante mari ale terenului ~i pentru suprafete mai putdn permeabile, 2.1.6.2.5 Debitul de calcul pentru apa de ploaie intr-o seetiune i, rezulta din luarea in considerare a traseului pentru care se obtine cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, t., pornind de 131 extremitatea amonte a eanalului. In cazuri speciale, conditionate de caracteristicile zonei canalizate (forma bazinului, valoarea eoeficientului de scurgere, pozttta unor afluente de ape de suprafata etc.), se au in vedere sltuattile care conduc 131 de bite maxime, chiar daca acestea nu corespund intregii suprafete a zonei,

Debitul determinat intr-o sectiune oareeare i, trebuie sa fie mai mare sau eel putin egal cu debitul determinat in sectiunea imediat amonte.T -1.

, STA.B 184&-90 - 61

2.1.6.4 In situatii speciale (localitat! sau platforme industriale de mare cotnplexitate ~i importanta), debitele de ape meteorice determinate ca mai sus Be compara en debitele calculate pe baza de studii hidrologice, intocmite pentru supratata obiectivului canalizat.

La calculul debitelor pe baza de studii hidrologice, gradul de asigurare se stabileste confom ETAS 4068/1-2, STAS 4068j2-87 l}i STAS 4273-83.

-, I

La dimensionarea retelei de canalizare, se adopta pentru debitul de apit meteorica cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea eelor doua metode de calcul. 2.1.7 Debite de ape subterane

Debitele de ape subterane care se evacueaza la reteaua de canalizare se determina astfel :

- pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucriiri; - pentru ape infiltrate din pinza de apa. subterana, seconsideral.mdebitdeO,5 ... 1,01/8

pe kilometru de canal, in situatia in care extradoaulboltii canalului elite situat 131 cel putin 0,5 m sub nivelulhidrostatic al apei subterane ; ~

- in situatii deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adincimi mari in apa subterana, canalizari importante conform STAB 4273-83 etc.), determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra in reteaua de canalizare se face pe baza de studii, tintnd seama de caracteristicile stratului acvifer ~i de adincimea de pozare a canalelor.fata 'de nivelul maxim al acestuia. 2.1.8 Debite de ape din surse de 8uprafatil. 21.8.1 Debitele de apa provenite din surae de suprafata. (eursuri de apa, lacuri etc.) care se preiau prin retelele, constructiile l}i instalatiile aferente unui centru populat san unei unitati eeonomice, sedetermina pe baza de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform standardelor sau prescriptiilor specifice.

So recomanda, pe cit posibil, ca debitele maxime ale apelor de supratata provenite din eursuri. mici de apa, vai ~i depresiuni ce traverseaza perimetrul construibil al unitatilor cu caracter social sau economic de orice fel, S3, fie indepartate prin canale proprii independente de reteaua de canalizare a folosintei, spre cel mai apropiat emisar, realizindu-se astfel indepartarea apelor mari de viitura de pe auprafata oare.se eanalizeaza, precum ~i apararea zonelor inundabile din perimetrul construit. 2.1.8.2 tIl cazurile in care colectarea apelor din surge de rmprafata in reteaua de canalizare a folosintei nu poate fi evitata,'la dimensionareahidraulica a elementelor sistemuluide canalizare se ian in considerare debitele maximo de calcul ale apelor de suprafata., cu probabilitatile stabilite conform clasei de importanta a folosintei t}i nu debitele de apa meteorica stabilite conform pet. 2.1.6.

Debitele maxime de ape din surge de Buprafata care se ian in caleul in aceasta situatie sint atit cele provenite de pe supratata Ioloaintei care se eanalizeaza cit I]i cele provenite din exteriorul perimetrului construit.

In cazul folosintelor de mica importanta sau atunci cind in aval nu exista pericolul unor pagube insemnate, determinarea debitelor se poate face ~i conform pet. 2.1.6.

tn acest eaz, apele din surse de suprafata se colecteaza numai in reteaua de canale de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau in reteaua de canale din sistemul de canalizale unital'. 2.1.8.3 Debitele de ape meteorice provenite de pe versantii aferenti zonei canalizate se deterIDina, .de regula, pe baza studiilor meteorologice l}i hidrologice. 2.1.8.4 Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanti! dominanti ai zonelor care se canalizeaza, se recomanda prevederea de canale de garda cu rolul de a reduce, pc de 0 parte, debitele din sistemul de canalizare al folosintei, iar, pe de alta parte, de a apara de inundatii suprafata folosintei respective, luindu-se masuri de prevenire a antrenarii suspensiilor de oriee :Q.atura.

'''~''JCanale de garda se prevad ~i in aval de perimetrele construite ale unitati!or sociale sau economice care se canalizeaza, cu 1'01 de aparare impotl'ivaapelor meteoricc care depa~esc capacitatea sistemului de canalizare a folosintei respective, care pot aduce prejudicii terenurilor I;\i celor]alte folosinte situate in aval, daca acestea au 0 clasa de importanta mai mare.

, , . "I[@l",TJil'iII .Debitele de apa meteorica colectate de pe versanti in canalele de garda se evacueaza

direct in emisari, nu in reteaua de canalizare a folosintei. Evacuarea acestor ape in reteaua de canaliz::u e a folosintei este admisa numai in cazuri speciale; cn justificare tehnico-economica.

-7- STA.S 1846-90

2.1.9 Debite de apa de evacuare Debitele de apa de evacuare Be determina analitic, in cadrul schemei fluxului apei,

prin in:mmarea diferitelor categorii de apa de canalizare, luind in considerare simultaneitatea [ustificata tehnic ~i economic - a mai multor evacuari, 2.2 Debite earacteristiee de ape uzate 2.2.1 Debitele caracteristice de ape uzate de la orice unitate cu caracter social sau economic sint :

- debitul zilnic mediu (Qu zt med) ; - debitul zilnic maxim (Qu zl max) ; - debitul oral' maxim (Qu oral' lIlax) ; - debitul oral' minim (Qu oral' min)'

OBSEHYATlE - Debitul orar minim cste eel mai mie debit orar dintr-o perioada de timp conslderata.

2.2.1.1 Debitele zilnic mediu, zilnic maxim ~i oral' maxim Be determina conform STAS 1343/0-89, STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89, STAS 1343/3-86 ~i STAS 1478-90. 2.2.1.2 Debitul oral' minim, Qu oral' min, se calculeaza cu relatia :

Qll oral' min = p . Qu zl ma x [lis] (7)

in care

Qu zl max are semnificatia anterioara ; p coeficient adimensional, avind urmatoarele valori:

0,18, pentru localitati avind Bub 1000locuitori; 0,25, pentru localitati avtnd intre 1001 ~i 10000 locuitori; 0,35, pentru localitati avind intre 10001 l}i 50000 locuitori; 0,60, pentru localitati avind intre 50001 ~i 100000 locuitori; 0,75, pentru localitati avind peste 100000 locuitori.

2.2.2 Debitele caracteristice de calcul (medii, maxime ~i minime) pentru ape uzate provenind de la diverse categorii de Iolosinta, Be obtin prin insumarea debitelor caracteristice calculate ca mai SUB, pentrn fie care categoric de Iolosinta, in parte. '"

3 DETERMIKAREA DEBITELOR tN SECTIUNILE CAR.ACTERISTICE ALE SISTEMULUI DE CANALIZ.A~E

3.1 Debite de baz3. 3.1.1 Debitele de calcul pentru diferite categorii de ape de canalizare se stabilesc conform pet. 2.1. 3.1.2 Debitele caracteristice pentru ape uzate. se stabilesc conform pet. 2.2.

, .

3.1.3 Determinarea debitelor de apa de canalizare se face tinind searna de sistemul de canalizare adoptat (separativ, unital' sau mixt) in sectiuni caracteristice pentru :

- reteaua de canale; - constructii accesorii (guri de scurgere, deversoare, sifoane inverse, camine de rupere

de panta, camine de inchidere hidraulica) ; - statii de pomparesi bazine de retentie ; - statii de epurare. Debitele racordurilor de canalizare se stabilesc conform STAS 1795-86. Pentru valori sub 10 lis, aceste debite se coneidera repartizate uniform pe suprafata

bazinului de canalizare, iar pentru valori peste 10 lis, se considera introduse concentratin reteaua de canalizare. 3.2 Debite pentru reteaua de eanale 3.2.1 Debite pentru sistemul de canalizare separativ 3.2.1.1 Debitul de calcul pentru reteaua de canale a apelor uzate se determina prin insumarea debitelor orare maxime - stabilite conform pet. 2.1.1 ...2.1.5, 2.1.7 ~i pet. 2.2-, care rezulta in diferitele sectiuni de calcul.

----

STAS 1846-90 -8

3.2.1.2 Debitul de calcul pentru reteaua de canale de ape meteorice se stabileste conform pet. 2.1.6.

Oind in reteaua de ape meteorice se introduc ~i ape din surse de suprafats, sau subterane, debitul de calcul rezulta din insumarea celor trei debite, stabilite conform pet. 2.1.6 ... .. .2.1.8. 3.2.2 Debite pentru sistemul de canalizare unital'

Debit.ele de calcul se stabilesc prin insumarea debitelor orare maxime de ape uzate conform pet. 2.1 ...2.1.5, i 2.2-, de ape meteorice conform pet. 2.1.6-, de ape din surse de suprafata - conform pet. 2.1.7 - ~i de ape subterane.v- conform pet. 2.1.8.

Debitul de verificare este debitul maxim al apelor uzate pe timp uscat (Qu erarmax), la care se impune asigurarea vitezei de autocuratire in colectoare, conform STAS 3051-81. 3.2.3 Debite pentru sistemul de canalizare mixt

Debitele de calcul se stabilese conform pet. 3.2.1 ~i 3.2.2, corespunzator supratetelor pe care s-a aplicat sistemul separativ, respectiv, eel unital'.

3.3 Debite pentru eonstruetii accesorii Debitele de caleul se stabilesc conform pet. 3.2; nnmarul gurilor de scurgere se stabi

leste considerind debitul caleulat ca mai sus majorat eu 30%.

3.4 Debite pentru statli de pompare ~i bazine de retentie Debitele de caleul pentru statiile de pompare ~i bazinele de retentie sint., la intrare, cele

stabilite pentru tronsoanele pe care acestea le deservesc, iar Ia iesire, cele aferente unei durate a ploii de ealcul suplimentata cu timpul de treeere prin bazin, cu considerarea cresteni acestor debite in viitor, respectindu-se prevederile STAS 1481-86.

Bazinele de retentie se dimensioneaza fie pentru volum, fie pentru capaeitatea de desearcare a bazinului (prin pompare sau gravitational), alegindu-se varianta optima din punct de vedere tehnico-economie. .

3.5 '.. Debite pentru statii de epurare Debitele de calcul ~i de verifieare pentru stati! de epurare (~i pentru parti coruponente

ale acestora) se stabilesc in Iunctie de eantitatea ~i calitatea apelor de canalizare, de sistemul de eanalizare i;\i de schema deepurare adoptate, conform tabelului 3.

Tabclul 3

Nr. crt.

o

1

2

3

4

(11' calcul I de veri~care 1 2

De versorul din amontell' staJ liei Ill' epurare

Canalul de legatura dintre deversor ~i bazinul de 1'1'tcntie ~I de Ia acesta la ernisal', sau dintre deversor ~i ernisar

Canalul de acces la camera gratarelor

Gratarelc, deznistpatoarele, dcbltmetrul, camera de distrtbutte a debitelor de apii

j la decan toarele primare ~i , toate canalele de legaturaI tntre obiectelc tehnologice

------1------1----- ----.--

1------I Qu Ofar miDQu orar mal. Qu orar miD nQu orar mu Mecanicii

Qu orar ;""x n Qu orar max Qu orar mrnQ" Orar miD

: all' treptei mecanice de epu- I__I rare. 1 \_. 1 1

51 Separatorul de "" ~i I1 decantorul primal' Qu Ii max Qa zi max n Qu orar m3.z:

--

--

--

--- ------

I -9- STAS 184ti-9U

0 I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 { 6 6 Caualc!e (sau eonduetele) de

legatura dintre deeantoarele primare si deversorul din amontele trcptei de epu -

- o, ora.r max Qu orar min 1

rare b iologica -------

-

-

I Caualcle (sau eonduelele) de legiiturii dintre dee antuarele primare ~i treapta Qu orar max: Q orar min - -

-

biologtca de cpurare

8 Deversorul din arnontele treptei de epurare biologieii si canalul dintre acest dever - - (n-1)QIl orar max n Q, orar max SOl' ~i ernisar

-

9 Canalul dintre deversorul

-

din amoutele treptei biologicc ~i treapta lJiologieii - - Qu orar max Qu orar mill

10

-

Bazinele eu namol aetivat Qu zl max Qu orar max+

+ QNR max QIl zl max Qu orar max+

+ QNRmax 11 Filtrele biologiee Qu zi max Qu orar max + Qu z l max QIl orar max + -

+ QARmax + QAR max Biologicii 12 Canulele (sau eonduetele) de

legaturii dintre bazinele eu namol activat si decantoarele secundare, inclusiv ca

de dtstrtliutie a debtmera QIl orar max + + QNR max

Qu orar min + QNR min

+ Qu orar + QNR

max + max

Qu orar min + QNR min

+

telor la dccan toare

Canalele (sau conductele) de legatura dintre filtrele blologice ~i dccautoarcle secun

13

Qu orar rna. + Qu orar min + QIl or.r max + Qn ora,' min + dare, inclusiv camera de dis+ QAR max + QAR max+QAR min + Q.

STAS 1846-90 - 1U

In anumite situatii, in scopul protejarii calitatii apei emisarilor, cu justifiearea tehnico-economica eorespunzatoare, se poate analiza in calculul sistemelor de canalizare unitare sau mute, introducerea in statia de epurare-treapta mecanica a unui debit sporit de ape de canalizare, QSE = n Qu max orar unde n = 3 .. .4, iar in treapta de epurare biologica, a unui debit 2 Qu zl max- ..

Schema tehnologica a canalizarii trebuie conceputa astfel, incit in statia de epurare aterenta unui sistem de canalizare unitar sau mixt sa nu fie introduse debite mai mari decit cele admise in tabelul 3 pentru dimensionarea ~i verif'icarea obiectelor tehnologice componente ale statiei de epurare.

Responsabilul proieetulul : MClnd - lnstitutul Central de Cerce tare Proicctare ~i

Directtvare In Constructh MEl - lnstitutul de Constructtt dr. ing. Victor Ianuli Redactat final: Institutul Roman de Standardizare mg. Eugenia Botez

, I

+ 2'i M M

I

Colaboratori : - lnspectoratul General de Stat

Constructil - Consiliul National al Apclor - Comitetul pentru Problemele

pentru

Conslliiof

Investlfil e-

Populare - lnstitutul de Cercetari si Proiectari pentru Gospo

darirea Apelor - lnstitutul de Cercetare ~i Proiectare pentru Sistema

ttzare, Locuinte ~i Gospodarte Cornunala _ - Grupul Intreprinderifor- de Gospodarire Comunala

Standardul a fost elaborat initial In anul 1950 ~i s-a revizuit In anl l 1965, 1975 ~i 1983