STAREA DE NUTRITIE SI CONSUMUL DE ALIMENTE IN ROMANIA · necesitatile specifice, duce in mod direct...

STAREA DE

NUTRITIE SI

CONSUMUL DE

ALIMENTE IN

ROMANIA - 2018

valuarea la nivel naţional a alimentației, a compozitiei alimentelor, a stării de

nutriţie si a obiceiurilor alimentare în legătură cu starea de sănătate se impune cu

scopul de evidentia riscurile determinate de dezechilibrele alimentare în vederea

conturării de măsuri profilactice.

Conform profilului de țară,

validat în iunie 2017, peste

40 % din povara generală a bolii în

România în anul 2015 (măsurată în

DALY) ar putea fi atribuită

factorilor de risc comportamentali.

România prezintă profilul

epidemiologic al tuturor țărilor

dezvoltate, cu prevalență scăzută a

bolilor transmisibile și în același

timp cu o creștere a bolilor

cardiovasculare, a cancerului si

bolilor pulmonare. Aceste afectiuni

pot ades fi asociate unor factori

preventibili ai stilului de viață, în

mod special fumatului, si obiceiuri

alimentare deficitare. Cei mai

importanți factori de risc și proporția lor (% din totalul deceselor) sunt hipertensiunea

arterială (31,8%), fumatul (16,3%), hipercolesterolemia (14,4%), indicele de masa

corporala crescut (13,9%), consumul excesiv de alcool (12,4%), aportul scăzut de

fructe și legume (7,1%) și inactivitatea fizică (6,6%).

Nutriția este un important factor de risc modificabil pentru apariția bolilor

cronice, de aceea, o alimentație echilibrată este primul pas ce trebuie luat în calcul

in cadul profilaxiei.. Astfel, de exemplu, se poate observa locul principal pe care il

joaca hipertensiunea arteriala, in a carei etiologie un important factor de risc este

hiperconsumul de sare. De asemenea, aportul caloric dezechilibrat, in dezacord cu

necesitatile specifice, duce in mod direct la cresterea indicelui de masa corporala si a

numeroaselor probleme de sanatate induse de supraponderalitate si obezitate.

Pentru a evalua starea de nutriţie a unui individ trebuie realizate mai multe investigaţii.

In cazul studiilor de fata, efectuate de specialisti din cadrul CNMRMC si CRSP Cluj,

E

structuri ale INSP, supravegherea stării de nutriţie, a alimentatiei populației luate în

studiu si evaluarea continutului de sare din alimente a presupus:

Estimarea consumului alimentar la nivel individual prin anamneza

alimentara

Investigaţia consumului alimentar prin metoda interviului prin aplicarea

unui chestionar pentru fiecare persoană în parte în mediul familial

Studiul s-a efectuat la nivel naţional la un eşantion populaţional de 1863 de subiecţi,

din care 1138 au fost femei (61,1%) şi 725 bărbaţi (38,9%). Vârsta medie a lotului

a fost de 51,3 ± 15,1 ani.

În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 1049 de persoane

au provenit din mediul urban (56,3%), iar 814 au fost din mediul rural (43,7% ).

Studiul antecedentelor personale patologice (declarate) aratat ca indivizii inclusi

in lot prezentau urmatoarele: hipertensiune arterială ( cea mai des întâlnită

afecţiune - 28,8%), diabet zaharat la (9,8%), dislipidemii (9,1%) şi afecţiuni gastro-

intestinale (7,1%). Afecţiunile cronice hepato-biliare au fost prezente la 5,9% dintre

subiecți. Analiza tendințelor arată că toate afecțiunile studiate, mai puțin dislipidemiile

au înregistrat un trend crescător față de anii precedenți.

Antecedentele personale patologice (%) înregistrate în perioada 2015-2018

4,4

4,93,4

6,3

2,72,52,5

5,18,3

8,77,9

8,5

8,9

6,4

8,2

7,9

19,8

21,5

24,1

25,5

0

5

10

15

20

25

30

%

af. gastro-

intestinale

af.hepato-biliare diabet dislipidemii hipertensiune

2015 2016 2017 2018

Valoarea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg (care inseamna un

diagnostic clar de hipertensiune arteriala) a fost depistată la 378 dintre subiecţi

(20,3 % din total subiecți), la 24,8 % dintre bărbaţi şi la 17,5% dintre femei, în timp ce

tensiunea diastolică cu valori peste 80 mmHg a fost întâlnită la 519 dintre subiecţi (27,9

%) din care la 32,2% dintre bărbaţi şi la 25,2% dintre femei.

Indicele de masa corporala este un indicator somatometric ce rezulta din alti doi

parametri usor de masurat, greutatea si inaltimea indivizilor. Valorile marite

indica supraponderalitate sau obezitate si un risc crescut de afectiuni cronice, indeosebi

cardiovasculare si diabet zaharat de tip 2. Calculul IMC arată ca multi bărbaţi (44,55%)

sunt supraponderali și 28,97% obezi. În cazul femeilor 31,37 % din eşantionul studiat

au fost supraponderale şi 27,94% au fost încadrate la obezitate, cifre în uşoară creștere

faţă de anii precedenți.

ANALIZA DATELOR BIOCHIMICE

Hemoglobina a fost scăzută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi

bărbaţi < 13g/dl) la 11,8% din total subiecţi, respectiv la 11,1% dintre femei şi

12,5% dintre bărbaţi, ceea ce poate indica un aport insuficient de nutrienti

hematopoetici.

Valori ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120mg/dl), care atrag

atentia asupra riscului de diabet, s-au observat la 14,8% din populaţia generală

investigată, la 10,7% dintre femei şi la 18,9% dintre bărbaţi.

Procente diferite din lotul examinat a prezentat si valori crescute ale lipidelor

plasmatice (colesterol total LDL –colesterol, trigliceride)

Electroliţii sanguini studiaţi au arătat câteva deficiențe în rândul populaţiei luate

în studiu. Se remarca valorile magneziului seric (Mg) mai mici decat normalul

la 35,7% bărbaţi şi 38,5% femei. Si fierul (sideremia) a avut niveluri sub limita valorilor

recomandate la peste jumătate dintre subiecţi,cu o preponderenta mai mare la femei,

fata de barbati.

APORTUL ENERGETIC

Calculul aportului energetic a fost realizat ţinând cont de energia de alimentele

consumate zilnic, de fiecare membru al lotului inclus in studiu.

La lotul de bărbaţi s-a constatat un consum alimentar ușor dezechilibrat la toate

categoriile de vârstă, cu o medie pentru întreg lotul de bărbaţi luaţi în studiu de 2760 ±

1039 kcal/zi.

Analiza aportului energetic la bărbați arată că aportul energetic este în limita

recomandărilor, cu excepția grupei de vârstă 20-45 ani.

La lotul de femei s-a observat că aportul energetic are o valoare medie de 2556 ± 994

kcal/zi. La lotul de femei aportul caloric a fost, in general, in limitele

recomandarilor.

APORTUL DE MACRONUTRIENŢI

Aportul lipidic Studiul aportului de grăsimi în raţia alimentară zilnică a pus în evidenţă că la

aproape tot lotul de subiecţi investigaţi aportul de lipide a fost crescut față de

recomandări. De asemenea procentul din raţia energetică acoperită de aportul

lipidic este foarte mare (in medie, 41,5% la bărbaţi şi 40,4 % la femei, faţă

de 15 - 30% recomandat)

Din grăsimile totale consumate zilnic, atat la lotul de barbati, cat si la cel de

femei s-a putut constata un aport insuficient de grasimi polinesaturate.

Aportul de colesterol total adus de alimentele ingerate de subiecţii din lotul

studiat a fost mult crescut, aproape dublul recomandarilor (300 mg/zi), atat la

barbati, cat si la femei.

Aportul de proteine la a fost mai mare decat cel recomandat, atat la barbati

cat si la femei. Depasirile au fost realizate indeosebi pe seama proteinelor de

origine animala. Raţia energetică a fost astfel acoperită de proteine în

proporţie de 17,7%.

Analizând raţia alimentară la populaţia masculină luată în studiu sub aspectul

aportului de carbohidraţi a fost deficitar la limita atat la barbati, cat si la femei.

Dezechilibrele semnalate în anii precedenți în alimentaţia subiecţilor luați în

investigație se păstrează și în acest an, 2018. Astfel se înregistreazăacelași aspect cu

aportul crescut de grăsimi şi proteine totale, cu un raport crescut dintre grăsimile

saturate si mononesaturate faţă de cele polinesaturate, respectiv dintre proteinele

animale şi cele vegetale şi un aport insuficient de carbohidraţi.

Aportul mediu de energie şi nutrienţi faţă de recomandări

BARBATI

CONSUM /

RECOMANDĂRI

FEMEI

CONSUM /

RECOMANDĂRI

ENERGIE (kcal) 2760 / 3000 2428 / 2500 GRĂSIMI SATURATE(g) 43,5/ 35 37,3 / 28,5

GRĂSIMI MONONESATURATE (g) 48,5 / 35 41,4 / 28,5

GRĂSIMI POLINESATURATE (g) 25,9 / 35 23 / 28,5

GRĂSIMI TOTALE (g) 126 / 105 108,7 /85

COLESTEROL (mg) 706 /max.300 579/ max.300

ENERGIE DIN GRĂSIMI% 41,5/ max.30 40,4 / max.30 PROTEINE ANIMALE (g) 87,7 / 55 72,3 / /45

PROTEINE VEGETALE (g) 37,6 / 50 32,9 / 40

PROTEINE TOTALE (g) 125,3 / 105 105,2 / 85

ENERGIE DIN PROTEINE% 18,7 / max.15 17,7 / max.15

CARBOHIDRAŢI (g) 279,5 / 440 259,2 / 360

ENERGIE DIN CARBOHIDRAŢI% 39,8 / min.55 41,9 / min.55

Aportul de micronutrienţi

Micronutrient Valori

recomandate/zi

Aportul alimentar lot

Bărbaţi Femei

Calciu mg/zi 800 734 709

Magneziu mg/zi 375 320 282

Fier mg/zi 14 23,5 19,6

Vitamina A mg/zi 0,8 2,2 2,1

Vitamina B1 mg/zi 1,1 1,9 1,5

Vitamina B2 mg/zi 1,4 3,6 3,3

Vitamina C mg/zi 80 73,3 73,2

Seleniu µg/zi 55 72,2 60,3

Aportul de fibre alimentare Fibrele alimentare sunt nutrienti de o importanta esentiala in alimentatia omului

modern, studiile aratand multiplele roluri benefice, de la „diluarea” caloriilor

oferite de alimente, la stimularea dezvoltarii unei microbiote intestinale

sanogenetice.

Se recomandă un aport de 25-35 g fibre/zi. Consumul de fibre alimentare în

cazul populaţiei luate în studiu a fost la o treime din recomandări, atât la

bărbaţi,, cât şi la femei (media aportului a fost de 11,15 g/zi).

Consumul de sare adăugată în alimentație faţă de cea existentă în produsele

alimentare a fost de 6,9 ± 6,8 g/zi la bărbaţi şi de 6 ±4,5 g/zi la femei, fiind în uşoară

creştere faţă de anul 2017. Acest consum adăugat de sare ar duce la un consum total

(împreună cu sarea din alimentele procesate) estimat de peste 10g/zi, ceea ce ar fi dublu

faţă de cel recomandat (5g/zi). Din chestionarul de frecventa (descris mai jos), a reiesit

si ca 11,7% din subiecţi adaugă rar sare în mâncare, dar 70,7% dintre subiecţi o

folosesc zilnic.

Aportul mediu zilnic în grame al principalelor grupe de alimente din

dieta zilnică a lotului studiat

Aliment g/zi Bărbaţi Femei Aliment g/zi Bărbaţi Femei

CARNE PORC 83,7 55 LEG.10% 119 121,3

CARNE VITĂ 24,5 17,3 LEGUME US. 21,4 15,7

CARNE PASĂRE 91,1 88 FRUCTE 142 166

CARNE OAIE 8,5 4,2 FR.USC. 3,7 4,9

PREP.PROASPETE 27,6 23,7 PÂINE 218 170

PREP. SEMIAFUMATE 42,3 25,2 MĂLAI 29,2 25,7

PEŞTE + CONSERVE P. 46 42,5 DER. CEREAL 35,2 36,3

CONSERVE MIXTE 8 4,5 FR. OLEAGIN. 7,5 9,5

OUĂ 51,5 36,7 CONSERVE LEG. 37,7 24,5

LAPTE (ŞI PROD.) 102 106,3 ZAHĂR 14 13,6

BRÂNZET. ŞI PROD. 67,5 67,8 PROD. ZAH. 80% 7 9,8

UNT 7,7 7,6 PROD. ZAH. 60-80% 14,1 19,3

UNTURĂ 4,4 2,5 PROD. ZAH. 40-60% 18,1 22,9

ULEI 26,1 24,9 COMPOT 28 26,7

CARTOFI 115 98 SUCURI NAT. 20,3 26,5

LEG.5% 66 68,8 SARE adăug. 6,9 6

OBICEIURI ALIMENTARE – FRECVENŢA

CONSUMULUI PE GRUPE DE ALIMENTE

Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat în studiu s-a realizat prin

cercetarea frecventei cu, care sunt consumate alimentele in decursul unui interval de

timp stabilit.

Frecvenţa consumului la diferitele alimente in procente la lotul investigat a

fost declarat după cum urmează:

carne de porc

frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar

% din populație 6,3 40,8 29,7 23,1

carne de pasăre


% din populație 10,2 63,8 19,1 6,9

preparatele de carne


% din populație 6 25,6 28,5 39,9

Este de remarcat frecvența redusă la consumul de peşte: rar la 41,5% din subiecti şi

o dată pe săptămână la 36,9%. Ca și în anii precedenți s-a înregistrat o relativă scădere

a frecvenței consumului cărnii de porc şi o înlocuire parţială a acesteia cu carnea de

pasăre.

consumul de untură :


% din populație 4,1 8,2 8,1 79,6

unt


% din populație 10,5 19,1 21,1 49,2

grăsimi vegetale, ulei:


% din populație 66,8 23,5 4,4 5,4

lapte şi produse lactate (în această categorie s-au inclus consumul de lapte,

lactate acide).


% din populație 26,3 37,9 17,4 18,4

brânzeturile


% din populație 31,8 50,4 12,7 5

Frecvenţa consumului de ouă


% din populație 10 58,5 25,2 6,3

Frecvenţa consumului de legume şi fructe În studiul nostru s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe

folosite de nutriţionişti şi anume: legume cu 5% carbohidrati (HC), legume cu

10% HC, leguminoase uscate, cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de

legume, compoturi, bulion şi sucuri naturale de fructe şi legume.

Consumul de legume 5% HC


% din populație 22,4 35,6 24,9 17,1

Legumele cu 10% HC


% din populație 42,1 46,1 8,2 3,6

Cartofii


% din populație 14,4 62,5 17,3 5,9

Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia)

frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. Rar

% din populație 2,9 11,4 33,9 51,8

Fructe:


% din populație 60,8 26,4 6,2 6,7 Cu toate acestea, deşi la lotul de subiecţi am înregistrat un consum destul de frecvent

de legume şi fructe, cantităţile consumate au rămas însă sub cele recomandate.

Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 87,8 % dintre subiecţi.

Mălaiul a fost consumat de 2-3 ori pe săptămână de 22,5% dintre subiecţi şi o

dată pe săptămână în procent de 32,6%.

Derivatele cerealiere au fost consumate către subiecţii investigaţi la modul:


% din populație 4,7 21,9 32,9 40,5

Frecvenţa consumului de zahăr a fost :


% din populație 61,7 12,7 5,4 20,1

Produsele zaharoase au fost consumate


% din populație 21,8 25,9 23 29,4

Consumul de băuturi alcoolice. La lotul luat în studiu s-a

investigat frecvenţa consumului de alcool pentru trei tipuri de

băuturi alcoolice : bere, vin şi băuturi distilate şi s-au

considerat 3 tipuri de frecvenţe în consum: rar sau deloc,

ocazional (săptămînal/lunar) şi zilnic.

Consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu

frecvenţe reduse. Astfel bărbații au consumat băuturi distilate

la frecvenţele rar sau deloc în proporţie de 67,53%, vin în

proporţie de 48,79%, iar bere în proporţie de 45,52%, iar

femeile au consumat rar sau deloc: distilate 94,25%, vin

83,63 % și bere 80,28%. De remarcat ca alaturi de consumul ocazional (declarat

poate in mod subiectiv) de subiecti, exista si consumatori zilnici, care prefera sa

bea 8 % distilate, 11% vin și 12,2% bere.

ALŢI INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂ

Fumatul. Din cei 1770 subiecţi care au răspuns în chestionar la acest indicator

un procent de 23,73 % din total sunt fumători ( 28,5 % bărbaţi şi 19 % femei),

procent în scădere ușoară la bărbați și în ușoară creștere la femei, faţă de anul

2017

Activitatea fizică suplimentară. Activitatea fizică suplimentară se referă la activitatea

care se adaugă efortului fizic realizat în cadrul ocupaţiei de bază, ea referindu-se strict

la activităţi sportive sau alt efort fizic, gen plimbări sau drumeţii.

Activitatea fizică este considerată insuficientă dacă este practicată de mai puțin de 5 ori

30 de minute activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 ori 20 de minute

activitatea susținută pe săptămână, In analiza de fata, activitatea fizica a fost

autodeclarata de subiecti, de aceea rezultatele

trebuie considerate cu rezerva de rigoare.

În studiul nostru s-a constatat la lotul de

bărbaţi că 9,7% din repondenţi nu fac nici o

activitate fizică suplimentară, 41% depun o

activitate fizică uşoară, 39% au o activitate

fizică medie și 10,3% au o activitate fizică

intensă. Din punct de vedere al timpului alocat

activităţii fizice suplimentare , au aparut

urmatoarele grupe: deloc 9,5%, sub 30 min./zi

au făcut sport 35,7% dintre bărbaţi, între 30

şi 60 min./zi s-a înregistrat un procent de

22,5% , iar peste 1 oră/zi au făcut sport 9,5%

din subiecţi.

La lotul de femei am constatat

următoarele preocupări pentru activatea fizică suplimentară : 9,8% nu au deloc

activitate fizică, 49,8% depun o activitate fizică uşoară, 34,3% au o activitate fizică

medie și 6,1% au o activitate fizică intensă, iar din punct de vedere al timpului

alocat: nu au alocat timp pentru sport 9,5%, iar 44,2% au făcut mişcare sub 30

min./zi, între 30 şi 60 min./zi s-au încadrat 29%, iar peste 1 oră/zi au făcut sport

17,3% dintre femei.

DETERMINAREA CONTINUTULUI DE SARE IN

ALIMENTE DE LARG CONSUM

Deoarece in toate studiile de evaluare a starii de sanatate a romanilor in raport cu

alimentul s-a constatat o prezenta majora a cazurilor de hipertensiune arteriala, ca si un

consum de sare cu mult mai mare decat cel recomandat de Organizatia Mondiala a

Sanatatii, s-a realizat o masurare a sarii in alimente de larg consum in anul 2018, urmata

de o comparare cu cea a sarii in aceleasi categorii de alimente, evaluata in 2011-2012.

Probele au fost alese aleatoriu din unitatile alimentare si gospodariile de pe suprafata

fiecarui judet (si municipiului Bucuresti). Principalele categorii au fost urmatoarele si

ele au fost selectionate datorita cotei de piata mari si a preferintelor consumatorilor (in

cazul produselor gata de consum) , sau pe baza modelului traditional de masa al

romanului (cu felul 1, ciorba si felul 2, o mancare gatita):

1.branzeturi: telemea ambalata; cascaval;

2.mezeluri: parizer, cremvurst, carnat uscat (ex: cabanos);

3.snackuri: pufuleti, biscuiti sarati;

4. alimente de fast food: pizza ; burger, shaorma;

5. sosuri (maioneza, ketchup);

6. alimente din unitati de alimentatie publica

(restaurante, catering, cantine)- ciorba, felul 2;

7. alimente pregatite in bucataria personala - ciorba, felul 2

Pentru grupurile 1, 2, 3, 5, cantitatea de sare luata in consideratie a fost cea inscrisa pe

eticheta nutritionala a produselor (g/100g de produs). Din fiecare judet au fost colectate

minimum 3 etichete pentru fiecare produs al fiecarei categorii (total 1163 date introduse

cu produse de pe intreg teritoriul tarii).

Pentru grupurile 4, 6 si 7 cantitatea de sare a fost determinata in laborator, pe probe

recoltate aleator din unitatile ce comercializeaza astfel de produse, din unitatile de

alimentatie publica din judetul respectiv si din gospodarii individuale alese de asemenea

aleator de lucratorii DSP . Numarul de probe a fost de minim 3 pentru fiecare produs

din aceste trei categorii. La nivel de tara s-au recoltat si analizat un numar de 865 de

probe.

Continutul de sare in produse alimentare (% sare)

Categorie aliment Valoare

medie 2018

Valoare medie

minima 2018

Valoare medie

maxima 2018

Valoare medie

2011

Telemea 3 2 5 3,2

cascaval 2,2 1,4 3,2 2

Parizer 2 1,6 2,9 1,9

Cremwurst 2 2 2 1,8

Carnat uscat 3,2 1,6 4,3 2,2

Ketchup 2 1,2 2,6 1,87

Maioneza 1,3 1 1,6 1,3

Pufuleti 1,1 0,2 3 1,2

Crackers 1,85 1,2 3 1,8

Ciorba catering 0,9 0,5 2 1

Felul 2 catering 1 0,4 2 1,1

Ciorba privat 1 0,4 4 1

Felul 2 privat 1 0,6 2,8 1

Pizza 1,5 0,2 2 1,5

Shaorma 1,1 0,1 1,7 1,3

Burger 1,2 0,2 2,5 1,3

Figura 1: Diferente intre media valorilor maxime si media valorilor minime, pe produse, in 2018

Din Figura 1, se poate observa ca exista diferente mari intre media valorilor minime si

media valorilor maxime, pe fiecare categorie de produse, cu exceptia cremvurstilor. In

cazul produselor procesate, cele mai mari diferente se constata la telemea, carnati uscati

si pufuleti, unde anumiti producatori au scazut substantial cantitatea de sare, pe cand

altii, nu. O heterogenitate importanta se observa si la mancarurile gatite in gospodarii ,

ceea ce ne duce cu gandul la variatii mari atat de preferinte, cat si de cunostinte

referitoare la necesitatea reducerii sarii in cadrul unui stil de viata sanatos.

Figura 2: variatia valorilor medii; comparatie intre 2011 si 2018

3

1,8

1,3

0

2,7

1,4

0,6

2,8

1,8

1,51,6

3,6

2,2

1,8

1,6

2,3

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

Telem

ea

casc

aval

Pariz

er

Cre

mw

urst

Car

nat u

scat

Ket

chup

Mai

oneza

Pufule

ti

Cra

cker

s

Cio

rba

cate

ring

Felul 2

cat

erin

g

Cio

rba

privat

Felul 2

priv

at

Pizza

Shaorm

a

Burg

er

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

Telem

ea

casc

aval

Parizer

Cre

mwur

st

Car

nat u

scat

Ketch

up

Mai

onez

a

Puful

eti

Cra

cker

s

Cio

rba

cate

ring

Felul

2 c

ater

ing

Cio

rba

privat

Felul

2 p

rivat

Pizza

Shaor

ma

Burge

r

an 2018

an 2011

Figura 3: diferente intre 2018 si 2011 (2018-2011)

Din figurile 2 si 3 , se pot observa diferente in plus la cascaval, preparate din

carne si ketchup, cu o diferenta foarte mare in cazul carnatilor uscati. Se remarca faptul

ca exista reduceri de mica amploare, in cazul mancarurilor de catering, shaorma si

burgeri si ca in gospodarie adaosul de sare a ramas, in mare, acelasi, ca si in pizza.

Aceste date atrag atentia asupra necesitatii intensificarii eforturilor de colaborare pe

reformulare cu industria pe intreaga gama de preparate din carne, ca si asupra

continuarii punerii la punct de masuri educative, care sa convinga populatia ca este

necesar sa se scada consumul de sare din mancarea gatita, prin minimalizarea adaosului

acesteia cand se gateste la domiciliu. Practic se poate observa ca atat in ciorbe, cat si in

felul 2 cantitatea de sare a ramas la fel, ceea ce dovedeste ca nu s-a reusit convingerea

cetatenilor ca este absolut obligatoriu sa isi reduca sarea din alimentatie.

Referitor la gustarile sarate, se poate observa o scadere de mica amploare si la

pufuleti. Tinand seama de faptul ca ei reprezinta o gustare favorita a romanilor si ca de

multe ori sunt consumati de copii (chiar si de varsta mica), consideram acesta ca fiind

un aspect pozitiv.

Nu s-au constatat diferente majore intre regiunile principale ale Romaniei, nici

in ceea ce priveste produsele ambalate, dar nici in ceea ce priveste mancarea gatita.

Astfel de diferente nu apar nici macar la nivel de gospodarie, ceea ce arata o

uniformitate de preferinte si obiceiuri de pregatire a alimentelor in intreaga tara.

-0,4

-0,2

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

Telem

ea

casc

aval

Pariz

er

Cre

mw

urst

Car

nat u

scat

Ket

chup

Mai

oneza

Pufule

ti

Cra

cker

s

Cio

rba

cate

ring

Felul 2

cat

erin

g

Cio

rba

privat

Felul 2

priv

at

Pizza

Shaorm

a

Burg

er

TENDINŢE ÎN COMPORTAMENTUL ALIMENTAR A

POPULAŢIEI ÎN ULTIMII 5 ANI

Pentru a evidenţia tendinţele în comportamentul alimentar al populaţiei s-a

realizat o comparare a ingestei principalilor nutrienţi, a valorilor energetice aduse de

alimente la loturile studiate și a procentelor din energia furnizată de diferiţii nutrienţi

faţă de recomandări, pe ultimii 5 ani, perioada 2014-2018.

De asemenea s-a realizat o comparaţie în timp a valorilor consumului mediu a

principalelor alimente din meniul zilnic al populaţiei, evidenţiind tendintele în

comportamentul alimentar.

Totodată s-a comparat în timp variaţia indicilor de masă corporală, variaţia

numărului de subiecţi cu valorile patologice ale lipidogramei şi dinamica celor mai

frecvente afecţiuni legate de nutriţie.

Din punct de vedere al aportului caloric adus de alimentele consumate de către subiecţii

se poate observa că variaţia în timp este mică.

Variaţia consumului de nutrienți la loturile studiate arată că atât la bărbaţi cât şi la femei

aportul alimentar de carbohidrati este sub recomandari în raţia subiecţilor,

înregistrându-se un trend în platou. În paralel se înregistrează faţă de recomandări un

aport crescut de grăsimi şi de proteine, cu o tendință cu aspect de platou.

În reprezentările grafice de mai jos s-a reprezentat tendinţa în consumul principalelor

alimente în perioada 2014-2018

În intervalul evaluat consumul de carne roşie este constant mare, atât la bărbaţi cât şi la

femei. Consumul de carne de pasăre înregistrează un trend ascendent, cu un vârf

descendent în anul 2017 la ambele sexe. La ambele sexe, consumul de pește are

tendință de creștere cu un vârf de consum în 2018. Tendința consumului de ouă este

în general de creștere la ambele sexe.

Consumul de lapte şi preparate înregistrează un trend descrescător, scădere mai

evidentă la femei, iar cel de brânzeturi este relativ constant, cu un trend în platou.

În perioada analizată, la ambele sexe atât consumul de fructe cât şi cel de legume

înregistrează un trend ușor descrescător.

Consumul de pâine, cu o tendință de scădere faţă de anii precedenţi, explică aportul

scăzut din raţie al carbohidraţilor. Consumul de cartofi rămîne constant în timp la

ambele sexe.

Pentru anii 2014-2018 consumul de zahăr şi produse zaharoase înregistrează un

trend crescător la lotul de femei, cu excepția anului 2017, în timp ce la lotul de bărbaţi

consumul are un trend descendent.

Si consumul de sare adăugată înregistrează un trend crescător la ambele sexe.

Aportul mediu de colesterol (mg/zi) la populatia luata in studiu in intervalul 2014-

2018

Aportul de colesterol din alimentele ingerate este mare, înregistrând un nivel

relativ constant in timp.

Dinamica populaţiei cu indicele de masă corporală cuprins între 25-30

(supraponderali) şi peste 30 (obezi) în intervalul 2014-2018 în procente faţă de

total

Variația procentului de supraponderali din totalul populaţiei (IMC între 25 şi

30) și a celui de obezi (IMC> 30) este relativ constant atât la bărbaţi cât și la femei în

perioada 2014- 2018, dar cu medii foarte mari păstrate în timp.

Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic în

afara valorilor de referinţă in intervalul 2014-2018

În mod destul de constant în tot intervalul studiat, procentul subiecţilor cu valori

care nu se înscriu în valorile de referinţă sunt mari şi foarte mari în cazul trigliceridelor

și a colesterolului.

Dinamica celor mai frecvente afecțiuni în intervalul 2014-2018 (%)

În perioada 2014-2018 se observă o constanţă în procentul populaţiei care suferă de

diabet sau de dislipidemii, şi o tendință ascendentă a procentului de subiecţi

diagnosticați cu HTA.

23.4

17.620.3 21.6

24.4

6.4 5.5

12.4 12.514.714.1

17.5 18.821.5

18.6

38.141.7 42.8

39.2

37.9

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2014 2015 2016 2017 2018

%

Colesterol HDL-col Lipide totale Trigliceride

21.419.8 20.6

24.1

28.8

9.3 8.3 8.5 7.99.8

9 8.9 7.7 8.2 9.1

0

5

10

15

20

25

30

35

2014 2015 2016 2017 2018

% HTA Diabet Dislipidemii

CONCLUZII

Greșelile din alimentaţia subiecţilor participanţi la acest studiu se reflectă în

următoarele observaţii la nivelul grupului analizat:

din punct de vedere al aportului caloric, lotul luat în studiu are o raţie medie

în general în limita recomandărilor.

aportul mare de grăsimi totale şi în special de grăsimi saturate (20% peste

recomandări) şi colesterol, care face ca procentul din raţia energetică acoperită

de grăsimi să fie de 41% faţă de 15-30% recomandat, iar aportul de colesterol

să fie mai mult de dublu (660g/zi) faţă de limita maxima recomandata în

alimentaţie (300 mg/zi).

aportul insuficient de carbohidraţi, doar 40,8% din raţia energetică este

acoperită de aceștia faţă de 55% cât ar fi raţional.

aportul de fibre alimentare de doar 11g/zi faţă de 25-30g/zi cât ar fi necesar.

aport crescut de proteine faţă de recomandări, predominant de origine

animală, cu raţia energetică acoperită în procent de 18,2% de proteine, faţă de

15% recomandat.

aport crescut de sare, peste 6,45 g/zi - sare adăugată- care conduce la un cosum

total estimat de peste 11g/zi consum total.

aport insuficient de calciu, magneziu şi vitamina C, din punct de vedere al

micronutrieţilor.

Analiza obiceiurilor alimentare prin frecvenţele de consum arată preferinţele subiecţilor

pentru anumite produse pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi preparatele de

carne, ouăle şi produsele din lapte şi brânzeturile, pâinea şi produsele zaharoase, iar

la polul opus pe cele pe care le consumă rar şi anume: leguminoasele, fructele

oleaginoase şi sucurile naturale, preferinţele rămînând în principal aceleaşi ca în

anii precedenţi. O îmbunătățire s-a constatat la consumul de pește care a crescut destul

de mult față de anul precedent.

Ca stil de viață s-au constat următoarele

deși consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe

reduse există o proporţie variabilă a populației care consumă alcool zilnic,

destul de importantă în rândul bărbaților: 8 % distilate, 11% vin și 12,2% bere.

23,73 % din total populație luată în studiu sunt fumători ( 28,5 % bărbaţi şi 19

% femei)

s-a constatat că la lotul de bărbaţi că 9,7% din repondenţi nu fac nici o

activitate fizică suplimentară, iar la lotul de femei 9,8%.

Dezechilibrele alimentare, anume o alimentaţie axată pe produse bogate în grăsimi și

proteine de origine animală și stilul de viață nesănătos se transpun în indicii

antropometrici studiaţi, cu procente mari de supraponderali (44,5% la bărbați,

respectiv 31,4% la femei), şi de obezi (29% la bărbaţi, respectiv 28% la femei).

Efectul pe starea de sănătate a subiecților investigați a fost regăsit în procentul crescut

de hipertensivi (28,8%), de diabetici (9,8%) și de cei cu dislipidemii (9,1%).

De asemenea aportul zilnic crescut de grăsimi saturate şi de proteine de origine

prepoderent animală din consumul alimentar a avut efecte asupra valorilor parametrilor

biochimici ai subiecţilor. Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în

studiu a fost crescut la 24,4% din subiecţi, HDL-colesterolul a fost scăzut la 14,7%

dintre subiecţi, nivelul lipidelor serice totale crescut a fost înregistrat la 18,6% din

totalul populaţiei în studiu, iar valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori

crescute la 37,9% din totalul subiecţilor.

Aportul scăzut de minerale din alimentaţia lotului se transpune în procentaje de

37,1% subiecţi cu hipomagnezemie şi de 58,5% subiecţi cu hiposideremie.

In ceea ce priveste cantitatea de sare din alimente, pentru determinarile din acest

an, se observa, ca si in programele anterioare de determinare a zaharului, ca exista

variatii foarte mari ale cantitatii de sare intre produse. Diferentele intre valorile

minime si cele maxime sunt substantiale, ceea ce duce la concluzia ca producatorii

ale caror produse sunt la maximum au inca o marja foarte mare de manevra prin care

pot scadea cantitatea de sare, fara a exista consecinte asupra calitatii sau acceptabilitatii

produselor. Cele mai mari diferente se constata la branza telemea si carnati uscati.

Tehnologiile noi de productie si conservare a acestui gen de preparate nu mai necesita

un nivel de sare atat de mare ca in trecut, de aceea , in scopul protejarii sanatatii

consumatorilor, se impune modificarea compozitiei cu scaderea cantitatii de sare. Din

pacate, in cazul tuturor produselor putem observa ca diferentele fata de valorile din

2011-2012 sunt minime sau chiar minim pozitive. Deci nu numai ca producatorii nu

au facut un efort de a scadea cantitatea de sare, ei chiar au neglijat complet acest aspect.

Desigur, exista si probe unde cantitatea de sare a fost mai mica, deci unde eforturile de

reformulare sunt evidente. In cazul produselor de catering sau din gospodariile

individuale, constatam de asemenea ca exista diferente mari intre probe dar ca in

ansamblu cantitatea de sare adaugata nu s-a modificat fata de cea de acum 6 ani.

In ceea ce priveste masurile corectoare propuse, amintim:

o Punerea la punct unor programe educationale eficiente, al caror impact

si eficienta sa fie indeaproape monitorizate astfel incat sa poata fi

ajustate in functie de problemele intampinate

o Stabilirea de unor programe de monitorizare continua a cantitatilor de

sare prezente in produsele procesate, indeosebi prin metode efective si

care nu necesita cheltuieli suplimentare (supravegherea etichetelor

nutritionale)

o Intarirea colaborarii cu industria si, in cazul in care nu se vor obtine

rezultate adecvate intr-un interval rezonabil de timp prin intelegere

mutuala, se are in vedere punerea la punct un program legislativ cu

limite ce trebuie respectate in cazul produselor care ridica inca

probleme

RECOMANDĂRI

1. Hrana populaţiei trebuie să conţină toate principiile alimentare în cantităţi

optime, in functie de varsta, sex, grad de efort fizic.

2. Trebuie respectate aproximativ proportiile adecvate între principiile alimentare,

care trebuie sa asigure, din aportul caloric, urmatoarele procente: 55%

glucidele, 15-30% lipidele, din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate şi 1/3

polinesaturate şi 15 % proteinele, în proporții de 1/2 animale şi 1/2 vegetale;

3. Trebuie alcatuite raţii alimentare complete şi echilibrate

4. Trebuie respectat un orar regulat al meselor cu distribuirea adecvata a

principiilor alimentare.

5. Trebuie asigurat un mediu propice efectuarii de activitati fizice recreative.

6. Trebuie imbunatatita monitorizarea si evaluarea sănătăţii nutriţionale și

statutului nutriţional.

7. Promovarea sănătăţii nutriţionale trebuie considerată o prioritate. Acţiunile de

informare a populaţiei referitor la consumul alimentar sănătos trebuie realizate

constant şi profesionist. Nutriţia trebuie sa devină parte componentă obligatorie

a curriculei de educaţie în instituţiile de învăţământ.

Date post:	13-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

STAREA DE NUTRITIE SI CONSUMUL DE ALIMENTE IN ROMANIA · necesitatile specifice, duce in mod direct...

Documents