+ All Categories
Home > Documents > Standarde de eficiență 2012 la informatică

Standarde de eficiență 2012 la informatică

Date post: 30-Jan-2017
Category:
Upload: ngongoc
View: 228 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
20
72 STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII INfoRMATICII Iurie MoCANU, şef Direcție tehnologii informaționale şi asigurare didaccă, Ministerul Educației, coordonator; Anatol GREMALSChI, doctor habilitat, profesor universitar, Instutul de Polici Publice; Lilia IvANov , consultant, Agenția de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației; Ludmila GREMALSChI, şef de secție, Instutul de Şințe ale Educației. Introducere Standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educave în scopul sprijinirii şi smulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standar- dele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să şe şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară. Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, apoi până la terminarea studiilor, atât în mediul familial, cât şi în cadrul instuțiilor de învățământ. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care parcipă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, ori- entează şi îmbunătățesc praccile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holisc toate domeniile dezvoltării lui. Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățământ din diferite regiuni/zone/țări. Pentru cadrele didacce, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea acvităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnos- cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în acvitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor acvități. Standardele contribuie prin mulplele ulizări pe care le presupun la o educație, îngri- jire şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre- sează tuturor părinților, instuțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instuțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate. Standardele sunt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățământ şi pe arii curriculare vizând comunicarea (arta limbajului), matemaca, şințele, şințele sociale, domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale nd să acopere toate aspectele dezvoltării per- sonalității în educație. Standardele sunt elaborate pe discipline de învățământ, vizează domeniul cogniv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu. Standardele au caracter mulaspectual, vizând elementele de bază ale procesului edu- cațional − predarea, învățarea şi evaluarea − toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
Transcript
Page 1: Standarde de eficiență 2012 la informatică

72

STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII INfoRMATICII

Iurie MoCANU, şef Direcție tehnologii informaționale şi asigurare didactică, Ministerul Educației, coordonator;Anatol GREMALSChI, doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Politici Publice;Lilia IvANov, consultant, Agenția de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației;Ludmila GREMALSChI, şef de secție, Institutul de Ştiințe ale Educației.

IntroducereStandardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul

sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standar-dele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.

Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, apoi până la terminarea studiilor, atât în mediul familial, cât şi în cadrul instituțiilor de învățământ. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, ori-entează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățământ din diferite regiuni/zone/țări.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.

Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.

Standardele sunt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățământ şi pe arii curriculare vizând comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.

Standardele sunt elaborate pe discipline de învățământ, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.

Standardele au caracter multiaspectual, vizând elementele de bază ale procesului edu-cațional − predarea, învățarea şi evaluarea − toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.

Page 2: Standarde de eficiență 2012 la informatică

73

Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.

Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:

1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil;2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg;3) este centrată pe copil;4) este sensibilă la gen;5) promovează calitatea rezultatelor academice;6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor;7) este flexibilă şi răspunde diversității;8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru

toți copiii;9) promovează sănătatea mentală şi fizică;10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă;11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor;12) este centrată pe familie; şi13) bazată pe comunitate.

În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În esență, standardele elaborate reprezintă formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p. 2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.

Suplimentar, standardele sistemului de şcoli prietenoase copilului pot fi utilizate şi pen-tru a încuraja responsabilitatea comună pentru dimensiunile acestor şcoli privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.

Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.

Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.

Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, ce vor asigura schimbări globale în practicile şi atitudinile față de garantarea drepturilor fiecărui copil.

Page 3: Standarde de eficiență 2012 la informatică

74

Specificul standardelor de eficienţă a învăţării InformaticiiStandardele de eficiență a învățării Informaticii sunt grupate pe următoarele domenii

(categorii largi de competențe):1. Matematica discretă.2. Echipamente şi sisteme digitale.3. Analiza şi elaborarea algoritmilor.4. Modelare şi calcule numerice.5. Tehnologia informației.6. Activitatea într-o societate informațională.

Pentru fiecare domeniu sunt indicate standardele de eficiență a învățării. Fiecare din aceste standarde cuprinde indicatori, care stabilesc aşteptările ce trebuie atinse în rezulta-tul învățării. Indicatorii sugerează activități şi contexte de învățare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard, precum toate standardele acoperă integral toate domeniile disciplinei şcolare Informatica. Indicatorii sunt adecvați vârstei elevului şi sunt organizați ierarhic în dependență de complexitatea lor.

Standardele de eficiență a învățării Informaticii sunt destinate profesorilor de informati-că din instituțiile de învățământ primar şi secundar, specialiştilor principali la disciplină din cadrul organelor de conducere a învățământului, autorilor de manuale şi ghiduri metodo-logice, elevilor şi părinților.

Glosar de termeniEducaţia Bazată pe Calitate (EBC)Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional, local) în sistemul de învăță-

mânt care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.

Şcoli prietenoase copilului (ŞPC)Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentului global pe educația de calitate

pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.

Eficienţa învăţării (una din dimensiune a ŞPC)Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii

să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități con-crete şi măsurabile, bazate pe cercetări

Dimensiuni, domenii, componente, teme, subiecteCuvinte care sunt câteodată utilizate interschimbabil sau în diferite niveluri de subor-

donare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a standardelor.

StandardeDeclarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Reprezintă un set de

afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Ma-joritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența în-vățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.

IndicatoriReprezintă acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică prezența,

starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi la resurse (de exemplu, există un manual pentru fiecare copil), proces (de exemplu, părțile implicate elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultate (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresul în atin-gerea standardelor.

Page 4: Standarde de eficiență 2012 la informatică

75

Stan

dard

ele

de e

ficie

nţă

Dom

eniu

l: M

atem

atica

dis

cret

ă

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofilu

l um

anis

tic

învă

ţăm

ântu

l lic

eal,

profi

lul

real

1.U

tiliz

area

al

gebr

ei

bool

eene

pen

tru

pre-

lucr

area

dig

itală

a i

n-fo

rmaț

iei

Elev

ul:

Elev

ul:

1.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

alge

brei

boo

leen

e.1.

2. O

pere

ază

cu c

onst

ante

le,

vari

abile

le ş

i ex

pres

iile

bool

ee-

ne.

1.3.

Exp

lică

rolu

lui

alge

brei

bo-

olee

ne în

pre

lucr

area

dig

itală

a

info

rmaț

iei.

Elev

ul:

1.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

alge

brei

boo

leen

e.1.

2. O

pere

ază

cu c

onst

ante

le,

vari

abile

le ş

i ex

pres

iile

bool

ee-

ne.

1.3.

Exp

lică

rolu

lui

alge

brei

bo-

olee

ne în

pre

lucr

area

dig

itală

a

info

rmaț

iei.

1.4.

Ope

reaz

ă cu

fun

cțiil

e bo

o-le

ene.

1.5.

Exp

lică

rolu

l alg

ebre

i boo

le-

ene

în d

escr

iere

a şi

pro

iect

area

ec

hipa

men

telo

r di

gita

le.

1.6.

D

efine

şte

func

țiile

lo

gice

pr

in ta

bele

şi f

orm

ule.

1.7.

Cal

cule

ază

valo

rile

fun

cții-

lor

logi

ce.

2.A

plic

area

ar

itmeti

cii

de

calc

ulat

or

pent

ru

prel

ucra

rea

digi

tală

a

info

rmaț

iei

2.1.

Exp

lică

mod

ul d

e re

prez

en-

tare

a n

umer

elor

nat

ural

e în

sis

-te

mel

e de

num

eraț

ie f

recv

ent

utiliz

ate.

2.2.

Efe

ctue

ază

conv

ersi

a nu

me-

relo

r nat

ural

e di

n si

stem

ul b

inar

şi

oct

al în

sis

tem

ul z

ecim

al.

2.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

aritm

etici

i de

calc

ulat

or.

2.2.

Arg

umen

teaz

ă ne

cesi

tate

a de

apl

icar

e în

info

rmati

că a

ari

t-m

etici

i de

calc

ulat

or.

2.3.

Efe

ctue

ază

conv

ersi

a nu

me-

relo

r di

n si

stem

ul b

inar

, oc

tal,

hexa

zeci

mal

în s

iste

mul

zec

imal

şi

inve

rs.

2.1.

Util

izea

ză t

erm

inol

ogia

afe

-re

ntă

aritm

etici

i de

calc

ulat

or.

2.2.

Arg

umen

teaz

ă ne

cesi

tate

a de

apl

icar

e în

info

rmati

că a

ari

t-m

etici

i de

calc

ulat

or.

2.3.

Efe

ctue

ază

conv

ersi

a nu

me-

relo

r di

n si

stem

ul b

inar

, oc

tal,

hexa

zeci

mal

în s

iste

mul

zec

imal

şi

inve

rs.

Page 5: Standarde de eficiență 2012 la informatică

76

2.4.

Rep

rezi

ntă

num

erel

e în

treg

i în

cod

dire

ct,

cod

inve

rs ş

i co

d co

mpl

emen

tar.

2.5.

Rep

rezi

ntă

num

erel

e re

ale

în v

irgul

ă fix

ă şi

virg

ulă

mob

ilă.

3.Cu

noaş

tere

a şi

ap

li-ca

rea

mod

elel

or

şi

met

odel

or

mat

ema-

tice

de r

epre

zent

are,

tr

ansm

itere

şi

păst

ra-

re a

info

rmaț

iei

3.1.

Exp

lică

mod

ul d

e m

ăsur

are

a ca

ntită

ții d

e in

form

ație

.3.

2. U

tiliz

ează

uni

tățil

e de

mă-

sură

a c

antit

ății

de in

form

ație

.3.

3. C

odifi

că ş

i dec

odifi

că in

for-

maț

iile

repr

ezen

tate

în fo

rmă

de

text

.3.

4. E

xplic

ă m

odul

de

codi

fica-

re a

inf

orm

ațiil

or t

ext,

aud

io ş

i vi

deo.

3.5.

Esti

mea

ză c

antit

atea

de

in-

form

ație

în m

esaj

ele

text

, aud

io

şi v

ideo

.

3.1.

Id

entifi

fluxu

rile

in

for-

maț

iona

le,

surs

ele,

can

alel

e de

tr

ansm

isie

şi r

ecep

tori

i de

info

r-m

ație

.3.

2. U

tiliz

ează

uni

tățil

e de

mă-

sură

a c

apac

ității

can

alul

ui d

e tr

ansm

isie

a in

form

ație

i.3.

3.

Det

erm

ină

canti

tate

a de

in

form

ație

în te

xte,

imag

ini,

sec-

venț

e au

dio

şi v

ideo

.3.

4. A

rgum

ente

ază

nece

sita

tea

de a

cod

ifica

şi d

ecod

ifica

info

r-m

ațiil

e te

xt, a

udio

şi v

ideo

.3.

5.

Codi

fică

şi

deco

dific

ă in

-fo

rmaț

ia

furn

izat

ă de

di

vers

e su

rse.

3.1.

Id

entifi

fluxu

rile

in

for-

maț

iona

le,

surs

ele,

can

alel

e de

tr

ansm

isie

şi r

ecep

tori

i de

info

r-m

ație

.3.

2. E

xplic

ă m

odul

de

măs

urar

e a

capa

cită

ții d

e tr

ansm

isie

a c

a-na

lulu

i.3.

3. U

tiliz

ează

uni

tățil

e de

mă-

sură

a c

apac

ității

can

alul

ui d

e tr

ansm

isie

a in

form

ație

i.3.

4.

Det

erm

ină

canti

tate

a de

in

form

ație

în te

xte,

imag

ini,

sec-

venț

e au

dio

şi v

ideo

.3.

5. A

rgum

ente

ază

nece

sita

tea

de a

cod

ifica

şi d

ecod

ifica

info

r-m

ațiil

e te

xt, a

udio

şi v

ideo

.3.

6.

Codi

fică

şi

deco

dific

ă in

-fo

rmaț

ia

furn

izat

ă de

di

vers

e su

rse.

3.7.

Dis

creti

zeaz

ă im

agin

ile s

ta-

tice

(fot

o) ş

i im

agin

ile d

inam

ice

(vid

eo).

Page 6: Standarde de eficiență 2012 la informatică

77

Dom

eniu

l: Ec

hipa

men

te ş

i sis

tem

e di

gita

le

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil

uman

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

4.Cu

noaş

tere

a pr

inci

pi-

ilor

de f

uncț

iona

re ş

i uti

lizar

ea

echi

pam

en-

telo

r di

gita

le

pent

ru

stoc

area

şi p

relu

crar

ea

info

rmaț

iei

Elev

ul:

4.1.

Id

entifi

com

pone

ntel

e pr

inci

pale

ale

cal

cula

toru

lui p

er-

sona

l: bl

ocul

de

sist

em, d

ispo

zi-

tivel

e de

int

rare

, di

spoz

itive

le

de ie

şire

.4.

2. P

orne

şte

şi o

preş

te c

alcu

la-

toru

l per

sona

l.4.

3.

Util

izea

disp

oziti

vele

de

in

trar

e şi

dis

pozi

tivel

e de

ieş

ire

ale

calc

ulat

orul

ui p

erso

nal

pen-

tru

intr

oduc

erea

şi

ex

trag

erea

in

form

ație

i.4.

4. C

unoa

şte

şi r

espe

ctă

regu

-lil

e de

sig

uran

ță ş

i de

igi

enă

în

timpu

l lu

crul

ui c

u ca

lcul

ator

ul

pers

onal

.

Elev

ul:

4.1.

Iden

tifică

şi e

xplic

ă de

stina

-ția

com

pone

ntel

or d

e ba

ză a

le

calc

ulat

orul

ui ş

i a

fluxu

rilo

r de

da

te în

tre

ele.

4.2.

Exp

lică

prin

cipi

ul d

e co

man

-dă

pri

n pr

ogra

m.

4.3.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rinc

i-pa

lii in

dica

tori

ce

cara

cter

izea

perf

orm

anțe

le

tehn

ico-

econ

o-m

ice

ale

unită

ților

din

com

po-

nenț

a ca

lcul

atoa

relo

r.4.

4. C

unoa

şte

clas

ifica

rea

calc

u-la

toar

elor

şi

indi

că p

rinci

pale

le

dom

enii

de u

tiliz

are

a fie

căre

i ca

tego

rii d

e ca

lcul

atoa

re.

4.5.

Cun

oaşt

e şi

evi

tă a

cțiu

nile

de

ris

c pe

ntru

util

izat

or în

pro

-ce

sul d

e lu

cru

cu c

alcu

lato

rul.

Elev

ul:

4.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză e

chip

a-m

ente

le d

igita

le d

estin

ate

sto-

cări

i şi p

relu

crăr

ii in

form

ație

i.

4.2.

Iden

tifică

şi e

xplic

ă de

stina

-ția

uni

tățil

or f

uncț

iona

le a

cal

-cu

lato

rulu

i.4.

3. E

xplic

ă in

tera

cțiu

nea

proc

e-so

rulu

i, m

emor

iei

inte

rne,

me-

mor

iei

exte

rne,

di

spoz

itive

lor

de in

trar

e-ie

şire

în p

roce

sul p

re-

lucr

ării

şi s

tocă

rii i

nfor

maț

iei.

4.4.

Cun

oaşt

e cl

asifi

care

a ca

lcu-

lato

arel

or î

n fu

ncție

de

cara

c-te

risti

cile

teh

nico

-eco

nom

ice

şi

dom

eniil

e de

util

izar

e.

Elev

ul:

4.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză e

chip

a-m

ente

le d

igita

le d

estin

ate

sto-

cări

i şi p

relu

crăr

ii in

form

ație

i.

4.2.

Ide

ntific

ă şi

exp

lică

desti

-na

ția u

nită

ților

fun

cțio

nale

ale

ca

lcul

ator

ului

.4.

3. E

xplic

ă in

tera

cțiu

nea

proc

e-so

rulu

i, m

emor

iei

inte

rne,

me-

mor

iei

exte

rne,

di

spoz

itive

lor

de in

trar

e-ie

şire

în p

roce

sul p

re-

lucr

ării

şi s

tocă

rii i

nfor

maț

iei.

4.4.

Ccu

noaş

te c

lasi

ficar

ea c

al-

cula

toar

elor

în fu

ncție

de

cara

c-te

risti

cile

teh

nico

-eco

nom

ice

şi

dom

eniil

e de

util

izar

e.4.

5. E

xplic

ă şi

apl

ică

met

odel

e de

repr

ezen

tare

a v

alor

ilor b

ina-

re p

rin

măr

imi fi

zice

.

4.6.

Ex

plic

ă şi

ilu

stre

ază

prin

ex

empl

e im

pact

ul p

e ca

re îl

are

m

odul

de

repr

ezen

tare

a v

aria

-bi

lelo

r log

ice

asup

ra p

erfo

rman

-țe

lor

echi

pam

ente

lor

de c

alcu

l.4.

7. E

xplic

ă m

odul

de

real

izar

e a

func

țiilo

r lo

gice

pri

n ci

rcui

te c

u el

emen

te d

e co

mut

ație

.

Page 7: Standarde de eficiență 2012 la informatică

78

4.8.

Mat

eria

lizea

ză f

uncț

iile

lo-

gice

pri

n el

abor

area

de

sche

me

ale

circ

uite

lor

logi

ce.

4.9.

Exp

lică

mod

ul d

e fu

ncțio

na-

re a

circ

uite

lor

logi

ce f

recv

ent

utiliz

ate.

4.10

. Cun

oaşt

e şi

exp

lică

mod

ul

de f

uncț

iona

re a

pro

ceso

rulu

i, m

emor

iei,

inte

rne,

m

emor

iei

exte

rne,

dis

pozi

tivel

or d

e in

tra-

re-ie

şire

.4.

11. E

vide

nția

ză le

gătu

rile

într

e sp

ecifi

cul p

robl

emel

or d

e re

zol-

vat

şi s

etul

de

inst

rucț

iuni

ale

pr

oces

oare

lor.

5.Cu

noaş

tere

a pr

inci

pi-

ilor

de f

uncț

iona

re ş

i uti

lizar

ea r

ețel

elor

de

calc

ulat

oare

5.1.

Id

entifi

com

pone

ntel

e pr

inci

pale

ale

rețe

lelo

r de

calc

u-la

toar

e: c

ablu

l, m

odem

ul, p

laca

de

rețe

a;5.

2. P

orne

şte

şi o

preş

te e

chip

a-m

ente

le d

e re

țea.

5.3.

Util

izea

ză r

ețea

ua p

entr

u tr

ansm

itere

a şi

pri

mire

a in

for-

maț

iei.

5.4.

Cu

noaş

te

şi

resp

ectă

re

-gu

lile

de s

igur

anță

şi

de i

gien

ă pe

rson

ală

în ti

mpu

l lu

crul

ui c

u ec

hipa

men

tele

de

rețe

a.

5.1.

Iden

tifică

ech

ipam

ente

le d

e re

țea.

5.2.

Rep

rezi

ntă

la n

ivel

int

uitiv

(p

rin

dese

n) s

truc

tura

reț

elel

or

loca

le ş

i glo

bale

.5.

3. C

unoa

şte

mod

ul d

e ad

resa

-re

şi s

ă lo

caliz

eze

calc

ulat

oare

le

cone

ctat

e la

rețe

a.5.

4. Î

nțel

ege

şi u

tiliz

ează

uni

ta-

tea

de m

ăsur

ă a

capa

cită

ții li

nii-

lor d

e tr

ansm

isie

a in

form

ațiil

or.

5.5.

Tra

nsm

ite ş

i pri

meş

te in

for-

maț

ii pr

in re

țea.

5.6.

Cun

oaşt

e şi

res

pect

ă re

gu-

lile

ergo

nom

ice

şi d

e se

curi

tate

pe

rson

ală.

5.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză r

ețel

ele

loca

le ş

i cel

e gl

obal

e.

5.2.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

mod

ul d

e in

terc

onex

iune

a

calc

ulat

oare

lor.

5.3.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

dis

tanț

a în

tre

calc

ulat

oare

.

5.4.

Cun

oaşt

e pa

ram

etri

i te

h-ni

co-e

cono

mic

i ai

med

iilor

de

com

unic

ații

prin

cab

lu, fi

bra

op-

tică,

und

e ra

dio,

und

e op

tice.

5.5.

Înțe

lege

legă

tura

într

e ec

hi-

pam

ente

le d

e re

țea

şi s

ervi

ciile

of

erite

de

aces

tea.

5.6.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rin-

cipa

lele

tehn

olog

ii de

coo

pera

re

în r

ețea

: de

la e

gal-l

a-eg

al ş

i cli-

ent-

serv

er.

5.1.

Cu

noaş

te

prin

cipi

ile

de

func

ționa

re ş

i util

izea

ză r

ețel

ele

loca

le ş

i cel

e gl

obal

e.

5.2.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

mod

ul d

e in

terc

onex

iune

a

calc

ulat

oare

lor.

5.3.

Cla

sific

ă re

țele

le î

n fu

ncție

de

dis

tanț

a în

tre

calc

ulat

oare

.

5.4.

Cun

oaşt

e pa

ram

etri

i te

h-ni

co-e

cono

mic

i ai

med

iilor

de

com

unic

ații

prin

cab

lu, fi

bra

op-

tică,

und

e ra

dio,

und

e op

tice.

5.5.

Înțe

lege

legă

tura

într

e ec

hi-

pam

ente

le d

e re

țea

şi s

ervi

ciile

of

erite

de

aces

tea.

5.6.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rin-

cipa

lele

tehn

olog

ii de

coo

pera

re

în r

ețea

: de

la e

gal-l

a-eg

al ş

i cli-

ent-

serv

er.

5.7.

Cun

oaşt

e ar

hite

ctur

a şi

topo

-lo

gia

rețe

lelo

r de

calc

ulat

oare

.

Page 8: Standarde de eficiență 2012 la informatică

79

Dom

eniu

l: A

naliz

a şi

ela

bora

rea

algo

ritm

ilor

Not

ă. În

caz

ul în

văță

mân

tulu

i lic

eal,

dom

eniil

e şi

sta

ndar

dele

not

ate

cu *

se

refe

ră d

oar

la p

rofil

ul re

al.

Nr.

crt.

Stan

dard

In

dica

tori

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil

uman

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

6.Cu

noaş

tere

a şi

uti

li-za

rea

algo

ritm

ilor

şi

exec

utan

ților

Elev

ul:

6.1.

Înțe

lege

la n

ivel

intu

itiv

no-

țiuni

le d

e al

gori

tm,

exec

utan

t,

med

iul

de

lucr

u al

ex

ecut

an-

tulu

i, pr

ogra

m d

e co

man

dă c

u ex

ecut

antu

l.

Elev

ul:

6.1.

Cu

noaş

te,

expl

ică

şi

da

exem

ple

de a

lgor

itmi,

prog

ram

e şi

exe

cuta

nți.

6.2.

Ela

bore

ază

algo

ritm

i şi p

ro-

gram

e pe

ntru

exe

cuta

nți.

6.3.

Dep

iste

ază

eror

ile s

inta

c-tic

e, e

rori

le l

ogic

e şi

ero

rile

de

func

ționa

re î

n pr

ogra

mel

e ex

e-cu

tanț

ilor.

6.4.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

prin

-ci

piile

de

repr

ezen

tare

a a

lgor

it-m

ilor:

lim

baju

l um

an, s

chem

ele

logi

ce, l

imba

jele

alg

oritm

ice.

6.5.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză c

on-

stru

cțiil

e al

gori

tmic

e de

baz

ă:

secv

ența

lin

iară

, ra

mifi

cato

rul,

cicl

ul.

6.6.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză m

e-to

da r

afină

rii

succ

esiv

e pe

ntru

el

abor

area

alg

oritm

ilor.

6.7.

Cun

oaşt

e şi

ver

ifică

pro

prie

-tă

țile

de b

ază

ale

algo

ritm

ilor.

6.8.

Des

crie

alg

oritm

ii cu

nosc

uți

din

cadr

ul d

isci

plin

elor

de

mat

e-m

atică

, fiz

ică,

chi

mie

, bi

olog

ie

ş.a.

, util

izân

d m

etod

ele

frec

vent

uti

lizat

e de

rep

reze

ntar

e a

algo

-ri

tmilo

r.

Elev

ul:

6.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză în

ac-

tivita

tea

cotid

iană

pro

prie

tățil

e fu

ndam

enta

le a

le a

lgor

itmilo

r.6.

2. C

lasi

fică

algo

ritm

ii co

nfor

m

crite

riul

ui d

e st

ruct

ură.

6.3.

Ela

bore

ază

algo

ritm

i pen

tru

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

fr

ec-

vent

înt

âlni

te î

n ac

tivita

tea

co-

tidia

nă.

Elev

ul:

6.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză în

ac-

tivita

tea

cotid

iană

pro

prie

tățil

e fu

ndam

enta

le a

le a

lgor

itmilo

r.6.

2. C

lasi

fică

algo

ritm

ii co

nfor

m

crite

riul

ui d

e st

ruct

ură.

6.3.

Ela

bore

ază

algo

ritm

i pen

tru

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or fr

ecve

nt

întâ

lnite

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

6.4.

Ide

ntific

ă şi

înț

eleg

e le

gă-

turi

le

într

e pr

opri

etăț

ile

algo

-ri

tmul

ui ş

i mod

ul d

e ex

ecuț

ie a

ac

estu

ia p

e ca

lcul

ator

.6.

5. E

stim

ează

val

orile

cri

teri

ilor

de c

alita

te a

alg

oritm

ilor

utili-

zați.

Page 9: Standarde de eficiență 2012 la informatică

80

6.9.

Util

izea

ză l

a ni

vel

intu

itiv

met

odel

e de

alg

oritm

izar

e pe

n-tr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or

frec

vent

înt

âlni

te î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.7.

Cuno

aşte

rea

met

ode-

lor

de d

escr

iere

şi d

e ve

rific

are

a co

recti

tu-

dini

i mes

ajel

or u

tiliz

a-te

în

com

unic

area

cu

sist

emel

e di

gita

le

7.1.

U

tiliz

ează

fo

rmul

ele

BNF

şi d

iagr

amel

e si

ntac

tice

pent

ru

desc

rier

ea c

onst

rucț

iilor

gra

ma-

tical

e al

e m

esaj

elor

form

aliz

ate.

7.2.

U

tiliz

ează

fo

rmul

ele

BNF

şi d

iagr

amel

e si

ntac

tice

pent

ru

veri

ficar

ea c

orec

titud

inii

mes

a-je

lor

utiliz

ate

în c

omun

icar

ea c

u si

stem

ele

digi

tale

.

7.1.

Ver

ifică

cor

ectit

udin

ea c

on-

stru

cțiil

or g

ram

atica

le u

tiliz

ate

în

com

unic

area

cu

si

stem

ele

digi

tale

.7.

2. D

efine

şte

cu a

juto

rul

for-

mul

elor

BN

F şi

a d

iagr

amel

or

sint

actic

e co

nstr

ucții

le g

ram

ati-

cale

, util

izat

e în

com

unic

area

cu

sist

emel

e di

gita

le.

7.1.

Ver

ifică

cor

ectit

udin

ea c

on-

stru

cțiil

or

gram

atica

le

utiliz

ate

în c

omun

icar

ea c

u si

stem

ele

di-

gita

le.

7.2.

Defi

neşt

e cu

aju

toru

l fo

r-m

ulel

or B

NF

şi a

dia

gram

elor

si

ntac

tice

cons

truc

țiile

gra

mati

-ca

le, u

tiliz

ate

în c

omun

icar

ea c

u si

stem

ele

digi

tale

.8.

Cuno

aşte

rea

şi

utili-

zare

a vo

cabu

laru

lui ş

i a

sint

axei

unu

i lim

baj

de p

rogr

amar

e de

ni-

vel î

nalt

8.1.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză u

ni-

tățil

e le

xica

le a

le u

nui l

imba

j de

prog

ram

are

de n

ivel

înal

t.8.

2. V

erifi

că c

orec

titud

inea

gra

-m

atica

a un

itățil

or

lexi

cale

uti

lizat

e.

8.1.

Ve

rific

ă co

recti

tudi

nea

gram

atica

lă a

pro

gram

elor

de

calc

ulat

or

cu

ajut

orul

in

stru

-m

ente

lor

ofer

ite d

e m

ediil

e de

de

zvol

tare

a p

rogr

amel

or.

8.1.

Ver

ifică

cor

ectit

udin

ea g

ra-

mati

cală

a p

rogr

amel

or d

e ca

lcu-

lato

r cu

aju

toru

l ins

trum

ente

lor

ofer

ite d

e m

ediil

e de

dez

volta

re

a pr

ogra

mel

or.

9.U

tiliz

area

tipu

rilo

r de

da

te9.

1. D

escr

ie c

once

ptul

de

dată

.

9.2.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză ti

pu-

rile

sim

ple

de d

ate:

într

eg, r

eal,

bool

ean,

ca

ract

er,

enum

erar

e,

subd

omen

iu;

9.3.

Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză d

ecla

-ra

țiile

de

cons

tant

e şi

dec

lara

ții-

le d

e va

riab

ile.

9.1.

Sel

ecte

ază,

în

depe

nden

ță

de s

peci

ficul

pro

blem

ei d

e re

-zo

lvat

, tip

urilo

r de

dat

e ce

vor

fi

utiliz

ate

în p

rogr

amel

e de

cal

-cu

lato

r.9.

2. C

unoa

şte

prin

cipa

lele

tipu

ri

de d

ate

stru

ctur

ate:

tab

lour

ile,

şiru

rile

de

cara

cter

e, a

rtico

lele

, m

ulțim

ile, fi

şier

ele.

9.3.

Util

izea

ză ti

puril

e de

dat

e st

ruct

urat

e pe

ntru

re

prez

enta

-re

a şi

pre

lucr

area

dat

elor

ce

apar

în

pro

cesu

l de

stud

iere

a d

isci

pli-

nelo

r şc

olar

e şi

de

solu

ționa

re a

pr

oble

mel

or fr

ecve

nt în

tâln

ite în

ac

tivita

tea

cotid

iană

.

9.1.

Sel

ecte

ază,

în

depe

nden

ță

de s

peci

ficul

pro

blem

ei d

e re

-zo

lvat

, tipu

rilo

r de

dat

e ce

vor

fi

utiliz

ate

în p

rogr

amel

e de

cal

cu-

lato

r.9.

2. C

unoa

şte

prin

cipa

lele

tipu

ri

de d

ate

stru

ctur

ate:

tab

lour

ile,

şiru

rile

de

cara

cter

e, a

rtico

lele

, m

ulțim

ile, fi

şier

ele.

9.3.

Util

izea

ză ti

puril

e de

dat

e st

ruct

urat

e pe

ntru

repr

ezen

tare

a şi

pre

lucr

area

dat

elor

ce

apar

în

proc

esul

de

stud

iere

a d

isci

pli-

nelo

r şc

olar

e şi

de

solu

ționa

re a

pr

oble

mel

or f

recv

ent

întâ

lnite

în

activ

itate

a co

tidia

nă.

Page 10: Standarde de eficiență 2012 la informatică

81

9.4.

U

tiliz

ează

ta

blou

rile

un

i-di

men

sion

ale

şi ş

irur

ile d

e ca

-ra

cter

e pe

ntru

rep

reze

ntar

ea ş

i pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

apa

r în

pr

oces

ul d

e st

udie

re a

dis

cipl

i-ne

lor

şcol

are

şi d

e so

luțio

nare

a

unor

pro

blem

e si

mpl

e di

n vi

ața

cotid

iană

.10

.Cu

noaş

tere

a şi

uti

li-za

rea

inst

rucț

iuni

lor

unui

lim

baj

de

pro-

gram

are

de n

ivel

înal

t

10.1

. D

escr

ie c

once

ptul

de

ac-

țiune

.

10.2

. Cu

noaş

te ş

i uti

lizea

ză i

n-st

rucț

iuni

le u

nui l

imba

j de

pro-

gram

are

de n

ivel

îna

lt: a

pel

de

proc

edur

ă, d

e ef

ect n

ul, i

nstr

uc-

țiune

a co

mpu

să,

de a

trib

uire

, da

că, d

e ca

z, p

entr

u, c

ât, r

epe-

tă.

10.3

. Ela

bore

ază

prog

ram

e si

m-

ple,

des

tinat

e pr

eluc

rări

lor

de

date

, ce

apar

în p

roce

sul d

e st

u-di

ere

a di

scip

linel

or ş

cola

re.

10.1

. El

abor

ează

pro

gram

e de

ca

lcul

ator

, de

stina

te p

relu

crăr

i-lo

r de

dat

e ce

apa

r în

pro

cesu

l de

stu

dier

e a

disc

iplin

elor

şco

la-

re ş

i de

solu

ționa

re a

pro

blem

e-lo

r fr

ecve

nt în

tâln

ite în

acti

vita

-te

a co

tidia

nă.

10.1

. El

abor

ează

pro

gram

e de

ca

lcul

ator

, de

stina

te p

relu

crăr

i-lo

r de

dat

e ce

apa

r în

pro

cesu

l de

stu

dier

e a

disc

iplin

elor

şco

la-

re ş

i de

solu

ționa

re a

pro

blem

e-lo

r fr

ecve

nt în

tâln

ite în

acti

vita

-te

a co

tidia

nă.

11.

Cuno

aşte

rea

şi u

tiliz

a-re

a su

bpro

gram

elor

11.1

. O

rgan

izea

ză c

omun

icar

ea

într

e pr

ogra

mul

/sub

prog

ram

ul

apel

ant ş

i sub

prog

ram

ul a

pela

t.11

.2. P

relu

crea

ză d

atel

e cu

aju

-to

rul

subp

rogr

amel

or

pred

efi-

nite

.

11.1

. O

rgan

izea

ză c

omun

icar

ea

într

e pr

ogra

mul

/ s

ubpr

ogra

mul

ap

elan

t şi s

ubpr

ogra

mul

ape

lat.

11.2

. Pr

eluc

reaz

ă da

tele

cu

aju-

toru

l sub

prog

ram

elor

pre

defin

i-te

.

Page 11: Standarde de eficiență 2012 la informatică

82

11.3

. El

abor

ează

su

bpro

gram

e pe

ntru

pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

ap

ar î

n pr

oces

ul d

e st

udie

re a

di

scip

linel

or ş

cola

re ş

i de

sol

u-țio

nare

a p

robl

emel

or f

recv

ent

întâ

lnite

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

11.3

. U

tiliz

ează

m

etod

ele

de

proi

ecta

re s

truc

tura

lă a

alg

orit-

milo

r şi

a p

rogr

amel

or d

e ca

lcu-

lato

r.

11.4

. U

tiliz

ează

rec

ursi

a pe

ntru

el

abor

area

pro

gram

elor

de

cal-

cula

tor.

11.5

. El

abor

ează

su

bpro

gram

e pe

ntru

pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

ap

ar î

n pr

oces

ul d

e st

udie

re a

di

scip

linel

or ş

cola

re ş

i de

solu

ți-on

are

a pr

oble

mel

or fr

ecve

nt în

-tâ

lnite

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

12.

Util

izar

ea s

truc

turi

lor

dina

mic

e de

dat

e*12

.1.

Cuno

aşte

şi

uti

lizea

stru

ctur

ile

dina

mic

e de

da

te

frec

vent

întâ

lnite

: lis

tele

, stiv

ele,

co

zile

, arb

orii.

12.2

. Util

izea

ză s

truc

turi

le d

ina-

mic

e pe

ntru

pre

lucr

area

dat

elor

ce

apa

r în

pro

cesu

l de

stu

dier

e a

disc

iplin

elor

şco

lare

şi d

e so

lu-

ționa

re a

pro

blem

elor

fre

cven

t în

tâln

ite în

acti

vita

tea

cotid

iană

.13

.Cu

noaş

tere

a şi

util

iza-

rea

tehn

icilo

r de

pro

-gr

amar

e*

13.1

. Cun

oaşt

e şi

înțe

lege

met

o-de

le d

e es

timar

e a

com

plex

ității

al

gori

tmilo

r.13

.2.

Cuno

aşte

şi

utiliz

ează

cla

-si

ficar

ea

algo

ritm

ilor

conf

orm

cr

iteri

ilor

de c

ompl

exita

te.

13.3

. Es

timea

com

plex

itate

a al

gori

tmilo

r şi

a p

rogr

amel

or d

e ca

lcul

ator

.

Page 12: Standarde de eficiență 2012 la informatică

83

13.4

. Înț

eleg

e şi

util

izea

ză te

hni-

cile

de

prog

ram

are

frec

vent

uti-

lizat

e: it

eraț

ia, r

ecur

sia,

met

oda

Gre

edy,

met

oda

relu

ării.

13.5

. U

tiliz

ează

te

hnic

ile

de

prog

ram

are

pent

ru p

relu

crar

ea

date

lor

ce a

par

în p

roce

sul

de

stud

iere

a d

isci

plin

elor

şco

lare

şi

de

solu

ționa

re a

pro

blem

elor

fr

ecve

nt î

ntâl

nite

în

activ

itate

a co

tidia

nă.

Dom

eniu

l: M

odel

are

şi c

alcu

le n

umer

ice*

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil u

man

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

14.

Cuno

aşte

rea

şi

apli-

care

a m

etod

elor

de

m

odel

are

num

eric

ă pe

cal

cula

tor*

Elev

ul:

Elev

ul:

Elev

ul:

Elev

ul:

14.1

. Exp

lică

noțiu

nile

de

mod

el

şi m

odel

are.

14.2

. Cla

sific

ă şi

da

exem

ple

de

mod

elel

e m

ater

iale

şi

mod

ele

abst

ract

e.14

.3.

Sele

ctea

ză c

arac

teri

stici

le

obie

ctul

ui d

e m

odel

at în

func

ție

de d

estin

ația

mod

elul

ui;

14.4

. El

abor

ează

mod

ele

pen-

tru

proc

esel

e şi

fe

nom

enel

e st

udia

te î

n ca

drul

dis

cipl

inel

or

şcol

are.

14.5

. Ela

bore

ază

mod

ele

pent

ru

proc

esel

e şi

feno

men

ele

sim

ple,

fr

ecve

nt î

ntâl

nite

în

activ

itate

a co

tidia

nă.

Page 13: Standarde de eficiență 2012 la informatică

84

14.6

. Tr

ansp

une

mod

elel

e ab

s-tr

acte

ela

bora

te î

ntr-

un l

imba

j de

pro

gram

are

de n

ivel

înal

t.14

.7. A

naliz

ează

şi i

nter

pret

ează

re

zulta

tele

mod

elăr

ii pe

cal

cu-

lato

r.15

.Cu

noaş

tere

a şi

uti

li-za

rea

met

odel

or

de

calc

ul n

umer

ic*

16.1

. Cun

oaşt

e tip

urile

de

eror

i în

pre

lucr

area

dig

itală

a i

nfor

-m

ație

i şi i

denti

fică

cauz

ele

aces

-to

ra.

16.2

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză m

e-to

dele

de

rezo

lvar

e a

ecua

țiilo

r al

gebr

ice

şi t

rans

cend

ente

: bi

-se

cția

, met

oda

coar

delo

r, m

eto-

da lu

i New

ton.

16.3

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză m

e-to

dele

de

calc

ul n

umer

ic a

de-

term

inan

ților

şi

de r

ezol

vare

a

ecua

țiilo

r lin

iare

.16

.4. C

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

me-

tode

le d

e ca

lcul

num

eric

a in

te-

gral

ei d

efini

te;

16.5

. Util

izea

ză m

etod

ele

de c

al-

cul n

umer

ic p

entr

u pr

eluc

rare

a da

telo

r ce

apa

r în

pro

cesu

l de

st

udie

re a

dis

cipl

inel

or ş

cola

re

şi d

e so

luțio

nare

a p

robl

emel

or

frec

vent

înt

âlni

te î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.

Page 14: Standarde de eficiență 2012 la informatică

85

Dom

eniu

l: Te

hnol

ogia

info

rmaţ

iei

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

rii

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil u

man

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

16.

Înțe

lege

rea

form

e-lo

r de

rep

reze

ntar

e,

păst

rare

, pr

eluc

rare

şi

tra

nsm

itere

a i

n-fo

rmaț

iei

Elev

ul:

16.1

. Înț

eleg

e no

țiune

a de

info

r-m

ație

.

16.2

. Id

entifi

că f

orm

ele

de r

e-pr

ezen

tare

a in

form

ație

i.

16.3

. Id

entifi

că p

rinc

ipal

ii pu

r-tă

tori

sta

tici

de i

nfor

maț

ie:

do-

cum

ente

le

tipăr

ite,

disc

urile

m

agne

tice,

dis

curi

le o

ptice

, me-

mor

iile

solid

e.16

.4.

Iden

tifică

pri

ncip

alii

pur-

tăto

ri

dina

mic

i de

inf

orm

ație

: cu

rent

ul e

lect

ric,

und

e so

nore

, un

de ra

dio,

lum

ina.

16.5

. Util

izea

ză p

urtă

tori

i de

in-

form

ație

pen

tru

tran

smite

rea

şi

stoc

area

info

rmaț

iei.

Elev

ul:

16.1

. Cu

noaş

te a

vant

ajel

e, n

e-aj

unsu

rile

şi d

omen

iile

de u

tili-

zare

ale

pur

tăto

rilo

r sta

tici ş

i ale

pu

rtăt

orilo

r di

nam

ici

de i

nfor

-m

ație

.16

.2.

Estim

ează

cap

acita

tea

de

stoc

are

a pu

rtăt

orilo

r st

atici

de

info

rmaț

ie.

16.3

. Esti

mea

ză d

urat

a de

tran

s-m

isie

a d

atel

or c

u aj

utor

ul p

ur-

tăto

rilo

r di

nam

ici

de i

nfor

ma-

ție.

Elev

ul:

16.1

. Ca

lcul

ează

can

titat

ea d

e in

form

ație

de

pe p

urtă

tori

i sta

-tic

i de

info

rmaț

ie.

16.2

. Es

timea

ză c

apac

itate

a de

tr

ansm

isie

a i

nfor

maț

iei

a lin

ii-lo

r di

n ca

blu,

lin

iilor

rad

io,

lini-

ilor

optic

e.16

.3.

Calc

ulea

dura

ta

de

tran

smis

ie a

info

rmaț

iei p

rin

li-ni

ile d

in c

ablu

, lin

iile

radi

o, li

ni-

ile o

ptice

.

Elev

ul:

16.1

. Ca

lcul

ează

can

titat

ea d

e in

form

ație

de

pe p

urtă

tori

i sta

-tic

i de

info

rmaț

ie.

16.2

. Es

timea

ză c

apac

itate

a de

tr

ansm

isie

a i

nfor

maț

iei

a lin

ii-lo

r di

n ca

blu,

lini

ilor

radi

o, li

ni-

ilor

optic

e;16

.3.

Calc

ulea

dura

ta

de

tran

smis

ie a

info

rmaț

iei p

rin

li-ni

ile d

in c

ablu

, lin

iile

radi

o, li

ni-

ile o

ptice

.

17.

Util

izar

ea s

iste

mel

or

de o

pera

re17

.1. U

tilize

ază

prin

cipa

lele

faci

li-tă

ți of

erite

de

sist

emul

de

oper

a-re

: lan

sare

a în

exe

cuție

a a

plic

a-ții

lor,

desc

hide

rea

fişie

relo

r te

xt,

reda

rea

fişie

relo

r aud

io ş

i vid

eo.

17.1

. Înț

eleg

e m

odul

de

func

țio-

nare

şi c

unoa

şte

com

pone

ntel

e pr

inci

pale

ale

unu

i si

stem

de

oper

are.

17.2

. În

țele

ge d

estin

ația

şi

cu-

noaş

te

form

atel

e pr

inci

pale

le

de fi

şier

e: e

xecu

tabi

le, t

ext,

gra

-fic

ă, a

udio

, vid

eo.

17.1

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

cont

rol

ale

inte

rfe-

țelo

r gr

afice

.

17.2

. Cu

noaş

te ş

i pe

rson

aliz

ea-

ză m

ediu

l de

lucr

u al

sis

tem

ului

de

ope

rare

.

17.1

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

cont

rol

ale

inte

rfe-

țelo

r gr

afice

.

17.2

. Cu

noaş

te ş

i pe

rson

aliz

ea-

ză m

ediu

l de

lucr

u al

sis

tem

ului

de

ope

rare

.

Page 15: Standarde de eficiență 2012 la informatică

86

17.3

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză o

pe-

rații

le d

e ba

ză, d

estin

ate

gesti

u-ni

i fişi

erel

or ş

i dire

ctoa

relo

r: c

re-

area

, m

odifi

care

a, m

utar

ea,

co-

pier

ea, ş

terg

erea

, rec

uper

area

.

17.3

. Cu

noaş

te ş

i aj

uste

ază

se-

tări

le r

egio

nale

ale

sis

tem

ului

de

ope

rare

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

lim

ba im

plic

ită,

fu-

sul o

rar,

pagi

nile

de

cod,

mon

e-da

naț

iona

lă.

17.4

. Cu

noaş

te

şi

utiliz

ează

op

eraț

iile

desti

nate

ges

tionă

rii

unită

ților

de

mem

orie

ext

ernă

: m

onta

rea,

for

mat

area

, ve

rific

a-re

a, p

arta

jare

a.17

.5.

Ges

tione

ază

proc

esel

e de

ca

lcul

: lan

sare

a în

exe

cuție

, sus

-pe

ndar

ea, o

prire

a ap

licaț

iilor

.

17.3

. Cu

noaş

te ş

i aj

uste

ază

se-

tări

le r

egio

nale

ale

sis

tem

ului

de

ope

rare

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

: lim

ba im

plic

ită,

fu-

lim

ba im

plic

ită,

fu-

sul o

rar,

pagi

nile

de

cod,

mon

e-da

naț

iona

lă.

17.4

. Cu

noaş

te

şi

utiliz

ează

op

eraț

iile

desti

nate

ges

tionă

rii

unită

ților

de

mem

orie

ext

ernă

: m

onta

rea,

for

mat

area

, ve

rific

a-re

a, p

arta

jare

a.17

.5.

Ges

tione

ază

proc

esel

e de

ca

lcul

: lan

sare

a în

exe

cuție

, sus

-pe

ndar

ea, o

prire

a ap

licaț

iilor

.18

.El

abor

area

şi d

erul

a-re

a pr

ezen

tări

lor

18.1

. Des

chid

e şi

der

ulea

ză p

re-

zent

ările

.18

.2.

Cree

ază

prez

entă

ri

ele-

men

tare

, ce

con

țin f

ragm

ente

de

text

şi d

esen

e.

18.1

. Cre

ează

pre

zent

ări c

e co

n-țin

text

e, d

esen

e, fr

agm

ente

so-

nore

şi f

ragm

ente

vid

eo;

18.2

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

fec-

tele

de

anim

ație

din

cad

rul p

re-

zent

ărilo

r.

18.1

. Cre

ează

pre

zent

ări î

n ba

za

mod

elel

or p

rest

abili

te.

18.2

. El

abor

ează

mod

ele

de d

i-ap

oziti

ve ş

i m

odel

e de

pre

zen-

tări

.18

.3. D

ifuze

ază

prez

entă

rile

.

18.1

. Cre

ează

pre

zent

ări î

n ba

za

mod

elel

or p

rest

abili

te.

18.2

. El

abor

ează

mod

ele

de d

i-ap

oziti

ve ş

i m

odel

e de

pre

zen-

tări

.18

.3. D

ifuze

ază

prez

entă

rile

.19

.Pr

oces

area

text

elor

19.1

. D

esch

ide,

viz

ualiz

ează

şi

impr

imă

fişie

rele

text

.19

.1.

Recu

noaş

te f

orm

atel

e de

fiş

iere

text

.19

.2.

Edite

ază

fişie

re t

ext

sim

-pl

e pr

in u

tiliz

area

ope

rații

lor

de

form

atar

e a

cara

cter

elor

şi p

ara-

graf

elor

.19

.3. C

reea

ză fi

şier

e te

xt c

e co

n-țin

tabe

le, i

mag

ini ş

i dia

gram

e.

19.1

. Cre

ează

fişi

ere

text

ce

con-

țin

tabe

le,

imag

ini,

diag

ram

e,

form

ule,

câm

puri

pre

defin

ite.

19.2

. Edi

teaz

ă fiş

ier

text

cu

aju-

toru

l ope

rații

lor

de fo

rmat

are

a ca

ract

erel

or,

para

graf

elor

, pa

gi-

nilo

r, im

agin

ilor.

19.3

. Ed

iteaz

ă fiş

iere

tex

t uti

li-zâ

nd s

tilur

ile d

e ca

ract

ere

şi d

e pa

ragr

afe,

mod

elel

e pr

esta

bilit

e de

doc

umen

t.19

.4.

Veri

fică

core

ctitu

dine

a gr

amati

cală

şi s

inta

ctică

a fi

şie-

relo

r tex

t cu

ajut

orul

inst

rum

en-

telo

r de

anal

iză

com

pute

riza

tă a

te

xtel

or.

19.1

. Cre

ează

fişi

ere

text

ce

con-

țin

tabe

le,

imag

ini,

diag

ram

e,

form

ule,

câm

puri

pre

defin

ite.

19.2

. Ed

iteaz

ă fiş

iere

le t

ext

cu

ajut

orul

ope

rații

lor

de f

orm

ata-

re a

car

acte

relo

r, pa

ragr

afel

or,

pagi

nilo

r, im

agin

ilor.

19.3

. Ed

iteaz

ă fiş

iere

tex

t uti

li-zâ

nd s

tilur

ile d

e ca

ract

ere

şi d

e pa

ragr

afe,

mod

elel

e pr

esta

bilit

e de

doc

umen

t.19

.4.

Veri

fică

core

ctitu

dine

a gr

amati

cală

şi s

inta

ctică

a fi

şie-

relo

r tex

t cu

ajut

orul

inst

rum

en-

telo

r de

anal

iză

com

pute

riza

tă a

te

xtel

or.

Page 16: Standarde de eficiență 2012 la informatică

87

20.

Păst

rare

a şi

pre

lucr

a-re

a in

form

ație

i în

foi-

le d

e ca

lcul

tabe

lar

20.1

. Des

chid

e şi

viz

ualiz

ează

fo-

ile d

e ca

lcul

tabe

lar.

20.1

. Rec

unoa

şte

form

atel

e de

fiş

iere

ce

conț

in fo

i de

calc

ul ta

-be

lar.

20.2

. Iden

tifică

ele

men

tele

pri

n-ci

pale

ale

une

i foi

de

calc

ul: c

e-lu

lă, a

dres

ă/re

feri

nță

de c

elul

ă,

valo

ri, f

orm

ule.

20.3

. Util

izea

ză o

pera

țiile

de

in-

trod

ucer

e, e

dita

re ş

i fo

rmat

are

a da

telo

r în

foile

de

calc

ul.

20.4

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză p

rin-

cipa

lele

tipu

ri d

e da

te d

in f

oile

de

cal

cul.

20.5

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză b

a-ze

le d

e da

te în

form

ă de

list

e.20

.6. C

reea

foi

de

calc

ul

ce

conț

in f

orm

ule,

tab

ele,

imag

ini,

diag

ram

e, b

aze

de d

ate

în fo

rmă

de li

ste.

20.7

. Util

izea

foile

de

ca

lcul

pe

ntru

sol

uțio

nare

a pr

oble

me-

lor

întâ

lnite

în v

iața

coti

dian

ă.

20.1

. Pro

cese

ază

în f

oi d

e ca

lcul

in

form

ațiil

e ne

cesa

re p

entr

u re

-zo

lvar

ea

prob

lem

elor

în

tâln

ite

în p

roce

sul

de s

tudi

ere

a di

sci-

plin

elor

şco

lare

.20

.2. C

reea

ză f

oi d

e ca

lcul

pen

-tr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or

întâ

lnite

în v

iața

coti

dian

ă.

20.1

. Pro

cese

ază

în f

oi d

e ca

lcul

in

form

ațiil

e ne

cesa

re p

entr

u re

-zo

lvar

ea

prob

lem

elor

în

tâln

ite

în p

roce

sul

de s

tudi

ere

a di

sci-

plin

elor

şco

lare

.20

.2. C

reea

ză f

oi d

e ca

lcul

pen

-tr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or

întâ

lnite

în v

iața

coti

dian

ă.

21.

Păst

rare

a şi

pr

elu-

crar

ea i

nfor

maț

iei

în

baze

de

date

21.1

. Rec

unoa

şte

form

atel

e de

fiş

iere

ce

conț

in b

aze

de d

ate.

21.2

. Viz

ualiz

ează

in

form

ațiil

e ex

tras

e di

n ba

zele

de

date

.

21.3

. Intr

oduc

e da

te în

form

ula-

rele

baz

elor

de

date

.

21.1

. Cun

oaşt

e st

ruct

ura

sist

e-m

elor

de

gesti

une

a ba

zelo

r de

da

te.

21.2

. Dis

tinge

eta

pele

de

elab

o-ra

re a

une

i baz

e de

dat

e şi

exp

li-că

con

ținut

ul fi

ecăr

ei e

tape

.21

.3. C

reea

obie

ctel

e pr

inci

-pa

le a

le b

azel

or r

elaț

iona

le d

e da

te:

tabe

le,

form

ular

e, in

tero

-gă

ri ş

i rap

oart

e.

21.1

. Cun

oaşt

e st

ruct

ura

sist

e-m

elor

de

gesti

une

a ba

zelo

r de

da

te.

21.2

. Dis

tinge

eta

pele

de

elab

o-ra

re a

une

i baz

e de

dat

e şi

exp

li-că

con

ținut

ul fi

ecăr

ei e

tape

.21

.3. C

reea

obie

ctel

e pr

inci

-pa

le a

le b

azel

or r

elaț

iona

le d

e da

te:

tabe

le,

form

ular

e, in

tero

-gă

ri ş

i rap

oart

e.

Page 17: Standarde de eficiență 2012 la informatică

88

21.4

. Cre

ează

baz

e de

dat

e pe

n-tr

u st

ocar

ea i

nfor

maț

iilor

înt

âl-

nite

în

proc

esul

de

stud

iere

a

disc

iplin

elor

şco

lare

.21

.5. C

reea

ză b

aze

de d

ate

pen-

tru

stoc

area

inf

orm

ațiil

or î

ntâl

-ni

te în

via

ța c

otidi

ană.

21.4

. Cre

ează

baz

e de

dat

e pe

n-tr

u st

ocar

ea i

nfor

maț

iilor

înt

âl-

nite

în

proc

esul

de

stud

iere

a

disc

iplin

elor

şco

lare

.21

.5. C

reea

ză b

aze

de d

ate

pen-

tru

stoc

area

inf

orm

ațiil

or î

ntâl

-ni

te în

via

ța c

otidi

ană.

22.

Util

izar

ea s

ervi

ciul

ui

WW

W22

.1. N

avig

heaz

ă în

In

tern

et,

desc

hide

şi v

izua

lizea

ză p

agin

ile

WW

W.

22.1

. Des

carc

ă di

n In

tern

et fi

şie-

rele

de

care

are

nev

oie.

22.2

. Cau

tă i

nfor

maț

ii în

Int

er-

net

în b

aza

crite

riilo

r si

ngul

are

de c

ăuta

re.

22.3

. Com

unic

ă cu

col

egii

şi p

ri-

eten

ii pr

in in

term

ediu

l reț

elel

or

de s

ocia

lizar

e.

22.1

. Înțe

lege

mod

ul d

e ad

resa

-re

şi d

e lo

caliz

are

a re

surs

elor

în

Inte

rnet

.22

.2. C

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

adr

e-se

le s

imbo

lice

din

Inte

rnet

.

22.3

. Înca

rcă

şi d

esca

rcă

fişie

re

de p

e ca

lcul

atoa

rele

afla

te l

a di

stan

ță.

22.4

. Cau

tă i

nfor

maț

ii în

Int

er-

net

în b

aza

crite

riilo

r m

ultip

le

de c

ăuta

re.

22.5

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

bază

de

Web

de-

sign

.22

.6. E

labo

reaz

ă şi

pu

blic

ă în

In

tern

et p

agin

i W

eb c

e co

nțin

te

xte,

list

e, ta

bele

şi i

mag

ini.

22.1

. Cun

oaşt

e ar

hite

ctur

a şi

to-

polo

gia

rețe

lelo

r gl

obal

e.

22.2

. Înțe

lege

mod

ul d

e ad

resa

-re

şi d

e lo

caliz

are

a re

surs

elor

în

Inte

rnet

.22

.3. C

unoa

şte

şi u

tiliz

ează

adr

e-se

le s

imbo

lice

din

Inte

rnet

.

22.4

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză a

dre-

sele

num

eric

e di

n In

tern

et.

22.5

. Înca

rcă

şi d

esca

rcă

fişie

re

de p

e ca

lcul

atoa

rele

afla

te l

a di

stan

ță.

22.6

. Cau

tă i

nfor

maț

ii în

Int

er-

net

în b

aza

crite

riilo

r m

ultip

le

de c

ăuta

re.

22.7

. Cun

oaşt

e şi

util

izea

ză e

le-

men

tele

de

bază

de

Web

de-

sign

.22

.8. E

labo

reaz

ă şi

pu

blic

ă în

In

tern

et p

agin

i W

eb c

e co

nțin

te

xte,

list

e, ta

bele

şi i

mag

ini.

Page 18: Standarde de eficiență 2012 la informatică

89

23.

Util

izar

ea s

ervi

ciul

ui

de p

oştă

ele

ctro

nică

23.1

. Pri

meş

te,

com

pune

şi

tr

ansm

ite s

cris

ori e

lect

roni

ce.

23.2

. Pri

meş

te ş

i tr

ansm

ite p

rin

poşt

a el

ectr

onic

ă fiş

iere

te

xt,

imag

ini.

23.1

. Org

aniz

ează

cor

espo

nden

-ța

ele

ctro

nică

în

dosa

re p

erso

-na

lizat

e.23

.2. F

iltre

ază

scri

sori

le p

rim

ite.

23.3

. Cre

ează

con

turi

poş

tale

pe

site

-uri

le d

estin

ate

larg

ului

pu-

blic

.

23.1

. Org

aniz

ează

cor

espo

nden

-ța

ele

ctro

nică

în

dosa

re p

erso

-na

lizat

e.23

.2. F

iltre

ază

scri

sori

le p

rim

ite.

23.3

. Cre

ează

con

turi

poş

tale

pe

site

-uri

le d

estin

ate

larg

ului

pu-

blic

.23

.4. C

reea

ză c

ăsuț

e şi

con

turi

po

ştal

e pe

site

-uri

le p

erso

nale

.23

.5. G

estio

neaz

ă m

ai

mul

te

cont

uri d

e po

ştă

elec

tron

ică.

24.

Com

unic

area

in

ter-

pers

onal

ă în

Inte

rnet

24

.1. C

omun

ică

prin

inte

rmed

iul

rețe

lelo

r de

soc

ializ

are.

24.1

. Util

izea

ză a

plic

ațiil

e de

di-

fuza

re a

ştir

ilor.

24.2

. Poa

rtă

disc

uții

cu a

juto

rul

liste

lor d

e di

scuț

ii şi

ser

vici

ile d

e co

mun

icar

e in

stan

tă.

24.1

. Acc

esea

ză re

surs

ele

de n

o-ut

ăți d

in re

țeau

a In

tern

et.

24.2

. Iden

tifică

şi u

tiliz

ează

foru

-m

urile

cu

tem

atică

edu

cațio

na-

lă.

24.3

. Iniți

ază

şi p

artic

ipă

la d

is-

cuții

pri

n in

term

ediu

l for

umur

i-lo

r ed

ucaț

iona

le.

24.4

. Cre

ează

con

turi

în r

ețel

ele

soci

ale.

24.5

. Com

unic

ă pr

in in

term

ediu

l re

țele

lor

soci

ale.

24.6

. Cre

ează

şi u

tiliz

ează

jurn

a-le

le p

erso

nale

.

24.1

. Acc

esea

ză re

surs

ele

de n

o-ut

ăți d

in re

țeau

a In

tern

et;

24.2

. Iden

tifică

şi u

tiliz

ează

foru

-m

urile

cu

tem

atică

edu

cațio

na-

lă.

24.3

. Iniți

ază

şi p

artic

ipă

la d

is-

cuții

pri

n in

term

ediu

l for

umur

i-lo

r ed

ucaț

iona

le.

24.4

. Cre

ează

con

turi

în r

ețel

ele

soci

ale.

24.5

. Com

unic

ă pr

in in

term

ediu

l re

țele

lor

soci

ale.

24.6

. Cre

ează

şi u

tiliz

ează

jurn

a-le

le p

erso

nale

.

Page 19: Standarde de eficiență 2012 la informatică

90

Dom

eniu

l: A

ctivi

tate

a în

tr-o

soc

ieta

te in

form

aţio

nală

Nr.

crt.

Stan

dard

Indi

cato

ri

învă

ţăm

ântu

l pri

mar

învă

ţăm

ântu

l gim

nazi

alîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil u

man

isti

cîn

văţă

mân

tul l

icea

l, pr

ofil r

eal

25.

Cuno

aşte

rea

şi u

tili-

zare

a m

etod

elor

de

prot

ecție

a i

nfor

ma-

ției

Elev

ul:

25.1

. Con

ştien

tizea

peric

olul

de

inf

ecta

re a

cal

cula

toru

lui

cu

un v

irus p

rintr

-un

fişie

r citi

t de

pe

un p

urtă

tor

exte

rn d

e in

form

ație

sa

u de

scăr

cat d

e pe

Inte

rnet

.25

.2. C

onşti

entiz

ează

ri

scul

da

tele

per

sona

le, s

cris

e pe

pur

-tă

tori

i ex

tern

i de

in

form

ație

i sa

u tr

imis

e pr

in I

nter

net

pot

fi in

terc

epta

te, c

itite

şi m

odifi

cate

de

alte

per

soan

e, e

vent

ual,

rău

inte

nțio

nate

.25

.3. C

unoa

şte

şi r

espe

ctă

regu

-lil

e el

emen

tare

de

prot

ecție

a

info

rmaț

iei.

Elev

ul:

25.1

. Cun

oaşt

e de

stina

ția ş

i uti-

lizea

ză p

rogr

amel

e an

tivir

us.

25.2

. Cun

oaşt

e şi

res

pect

ă re

gu-

lile

de u

tiliz

are

a pa

role

lor.

25.3

. Con

ştien

tizea

ză p

osib

ilită

-țil

e de

a p

rim

i mes

aje

neso

lici-

tate

şi e

vită

citi

rea

sau

stoc

area

ac

esto

ra.

25.4

. Cun

oaşt

e şi

res

pect

ă re

gu-

lile

de p

rote

cție

a p

ropr

ietă

ții

inte

lect

uale

.

Elev

ul:

25.1

. Ges

tione

ază

cont

urile

şi

pa

role

le p

erso

nale

din

sis

tem

ele

info

rmati

ce d

e pe

cal

cula

toru

l pe

rson

al ş

i de

pe

cele

afla

te l

a di

stan

ță.

25.2

. Cun

oaşt

e şi

set

ează

opț

iu-

nile

de

secu

rita

te a

le c

ontu

rilo

r pe

rson

ale

şi a

le p

rogr

amel

or d

e na

viga

re p

rin

Inte

rnet

.

25.3

. Pla

nific

ă şi

efe

ctue

ază

lu-

crăr

ile d

e de

viru

sare

a c

alcu

lato

-ru

lui,

a pr

ogra

mel

or d

e ca

lcul

a-to

r şi

a p

urtă

tori

lor

de in

form

a-ție

.25

.4. În

țele

ge m

odul

de

crip

tare

şi

dec

ript

are

a da

telo

r şi

util

i-ze

ază

mijl

oace

le d

e cr

ipta

re ş

i de

crip

tare

a d

atel

or.

Elev

ul:

25.1

. Ges

tione

ază

cont

urile

şi

pa

role

le p

erso

nale

din

sis

tem

e-le

inf

orm

atice

de

pe c

alcu

lato

-ru

l per

sona

l şi d

e pe

cel

e afl

ate

la d

ista

nță.

25.2

. Cun

oaşt

e şi

set

ează

opț

iu-

nile

de

secu

rita

te a

le c

ontu

rilo

r pe

rson

ale

şi a

le p

rogr

amel

or d

e na

viga

re p

rin

Inte

rnet

.

25.3

. Pla

nific

ă şi

ef

ectu

ează

lu

crăr

ile d

e de

viru

sare

a c

al-

cula

toru

lui,

a pr

ogra

mel

or d

e ca

lcul

ator

şi

a pu

rtăt

orilo

r de

in

form

ație

.25

.4. În

țele

ge m

odul

de

crip

tare

şi

dec

ript

are

a da

telo

r şi

util

i-ze

ază

mijl

oace

le d

e cr

ipta

re ş

i de

crip

tare

a d

atel

or.

26.

Util

izar

ea d

ocum

en-

telo

r el

ectr

onic

e26

.1. C

unoa

şte

conc

eptu

l de

pr

otec

ție a

fişi

erel

or c

u aj

utor

ul

sem

nătu

rii d

igita

le.

26.2

. Înțe

lege

ter

men

ul d

e se

m-

nătu

ră d

igita

lă.

26.3

. Înțe

lege

ter

men

ul d

e ce

rti-

ficat

dig

ital.

26.1

. Cun

oaşt

e co

ncep

tul

de

prot

ecție

a fi

şier

elor

cu

ajut

orul

se

mnă

turi

i dig

itale

.26

.2. În

țele

ge te

rmen

ul d

e se

m-

nătu

ră d

igita

lă.

26.3

. Înțe

lege

ter

men

ul d

e ce

r-tifi

cat d

igita

l.

Page 20: Standarde de eficiență 2012 la informatică

91

26.4

. Cun

oaşt

e şi

înțe

lege

mod

ul

de r

egle

men

tare

juri

dică

a r

ela-

țiilo

r de

dre

pt c

e ap

ar în

pro

ce-

sul d

e ob

ținer

e şi

de

utiliz

are

a se

mnă

turi

i dig

itale

.26

.5. C

onşti

entiz

ează

co

nsec

in-

țele

juri

dice

ale

sem

nătu

rii d

igi-

tale

.26

.6. U

tiliz

ează

faci

lităț

ile o

feri

te

de m

ijloa

cele

sem

nătu

rii d

igita

-le

.26

.7. C

unoa

şte

conc

eptu

l de

site

W

eb p

rote

jat ş

i mod

ul d

e uti

liza-

re a

ace

stui

a.

26.4

. Cun

oaşt

e şi

înț

eleg

e m

o-du

l de

re

glem

enta

re

juri

dică

a

rela

țiilo

r de

dre

pt c

e ap

ar î

n pr

oces

ul d

e ob

ținer

e şi

de

utili-

zare

a s

emnă

turi

i dig

itale

.26

.5. C

onşti

entiz

ează

con

seci

n-țe

le ju

ridi

ce a

le s

emnă

turi

i dig

i-ta

le.

26.6

. Util

izea

ză f

acili

tățil

e of

eri-

te d

e m

ijloa

cele

sem

nătu

rii d

i-gi

tale

.26

.7. C

unoa

şte

conc

eptu

l de

si

te W

eb p

rote

jat

şi m

odul

de

utiliz

are

a ac

estu

ia.

27.

Util

izar

ea

serv

iciil

or

elec

tron

ice

27.1

. Înțe

lege

mod

ul d

e pr

esta

re

a se

rvic

iilor

ele

ctro

nice

.27

.2. U

tiliz

ează

ser

vici

ile e

lect

ro-

nice

ofe

rite

de

cătr

e au

tori

tățil

e şi

insti

tuții

le p

ublic

e, d

e in

stitu

-ții

le

negu

vern

amen

tale

: e-

gu-

vern

, e-

educ

ație

, e-

med

icin

ă,

e-cu

ltură

, e-b

usin

ess.

27.1

. Înțe

lege

mod

ul d

e pr

esta

-re

a s

ervi

ciilo

r el

ectr

onic

e.27

.2. U

tiliz

ează

se

rvic

iile

elec

-tr

onic

e of

erite

de

cătr

e au

tori

-tă

țile

şi i

nstit

uțiil

e pu

blic

e, d

e in

stitu

țiile

ne

guve

rnam

enta

le:

e-gu

vern

, e-e

duca

ție, e

-med

ici-

nă, e

-cul

tură

, e-b

usin

ess.


Recommended