MICROBIOLOGIA ŞI MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

AL INFECŢIILOR STAFILO- ŞI AL INFECŢIILOR STAFILO- ŞI STREPTOCOCICESTREPTOCOCICE

CARACTERISTICA GENERALĂ CARACTERISTICA GENERALĂ A GRUPULUI COCILOR PIOGENIA GRUPULUI COCILOR PIOGENI

FamiliFamilia a StaphylococcaceaeStaphylococcaceaeGenuriGenuri: : Staphylococcus Staphylococcus GamellaGamella MacrococcusMacrococcus SalinicoccusSalinicoccus Familia StreptococcaceaeFamilia StreptococcaceaeGenuri: Genuri: StreptococcusStreptococcus LacLactococcustococcus Familia NeisseriaceaeFamilia NeisseriaceaeGenul Genul NeisseriaNeisseriaCaracter comun – capacitatea de a condiţiona procese Caracter comun – capacitatea de a condiţiona procese

supurative-distructive.supurative-distructive.Morfologic reprezintă coci (sferici, lanceolaţi, riniformi), Morfologic reprezintă coci (sferici, lanceolaţi, riniformi),

imobili, nesporogeni, unele specii formează capsule. imobili, nesporogeni, unele specii formează capsule.

În funcţie de caracterele tinctoriale se În funcţie de caracterele tinctoriale se disting:disting:

1.1. Coci gram pozitiviCoci gram pozitivi (Staphylococcaceae, (Staphylococcaceae, Streptococcaceae)Streptococcaceae)

2.2. Coci gram negativiCoci gram negativi (Neisseriaceae) (Neisseriaceae)

Cocii piogeni se deosebesc prin:Cocii piogeni se deosebesc prin: Caractere de cultură (exigenţe Caractere de cultură (exigenţe

nutritive, tipul de respiraţie, etc)nutritive, tipul de respiraţie, etc) Caractere biochimiceCaractere biochimice Factori de patogenitateFactori de patogenitate Rolul în patologia umanăRolul în patologia umană- Infecţii nespecifice Infecţii nespecifice - Infecţii specifice (gonoreea, Infecţii specifice (gonoreea,

scarlatina, etc)scarlatina, etc)

GENUL STAPHYLOCOCCUSGENUL STAPHYLOCOCCUS

Se disting 2 grupuri (varietăţi):Se disting 2 grupuri (varietăţi):

1.1. Stafilococi coagulazo-pozitiviStafilococi coagulazo-pozitivi - SCP – foarte - SCP – foarte virulenţi (virulenţi (S.aureus, S.intermediusS.aureus, S.intermedius))

2.2. Stafilococi coagulazo-negativiStafilococi coagulazo-negativi – SCN – – SCN – potenţial-patogeni (aproximativ 30 specii: potenţial-patogeni (aproximativ 30 specii: S.epidermidis, S. S.epidermidis, S. ssaprophyticus, S. aprophyticus, S. ccapitis, apitis, S.S.hhaemolyticus, S.hominis,aemolyticus, S.hominis, etc) etc)

HabitatHabitat: 20-: 20-770% din populaţie sunt purtători: 0% din populaţie sunt purtători: S.aureusS.aureus - cavitatea nazală, intestin, - cavitatea nazală, intestin, S.epidermidisS.epidermidis – narine, tegument – narine, tegument, , S.saprophyticus - tegument. S.saprophyticus - tegument.

SStaphylococcus taphylococcus aureusaureus

Caracterele morfobiologiceCaracterele morfobiologice

Caractere morfo-tinctorialeCaractere morfo-tinctoriale: coci gram+, în : coci gram+, în frotiu se aranjează în grămezi neregulate frotiu se aranjează în grămezi neregulate (greacă: (greacă: staphstaphyyllosos--ciorchine, ciorchine, kokkoskokkos – – grăunte), în perechi sau izolat . Imobili, grăunte), în perechi sau izolat . Imobili, nesporogeni, necapsulaţi (uneori nesporogeni, necapsulaţi (uneori microcapsule)microcapsule)

Caractere de culturăCaractere de cultură: facultativ : facultativ anaerobi, nepretenţioşi la cultivare, anaerobi, nepretenţioşi la cultivare, cresc pe medii uzuale. Temperatura cresc pe medii uzuale. Temperatura optoptimaima 37 37°°C, pH-7,0–7,5. C, pH-7,0–7,5.

- - În BPÎn BP – turbiditate uniformă – turbiditate uniformă- Geloza salină cu gălbenuş de ouGeloza salină cu gălbenuş de ou-GGO-GGO (3 % NaCl) (3 % NaCl) - Mediul ChapmanMediul Chapman (7,5 % NaCl, (7,5 % NaCl,

manitol) manitol) - Geloză-sângeGeloză-sânge

Colonii S, opace, pigmentate (auriu, citric, alb), Colonii S, opace, pigmentate (auriu, citric, alb), pe geloză-sânge cauzează hemoliză. Pe pe geloză-sânge cauzează hemoliză. Pe GGO coloniile sunt înconjurate cu un halou GGO coloniile sunt înconjurate cu un halou opac (acţiunea lecitinazei).opac (acţiunea lecitinazei).

Caractere biochimiceCaractere biochimice: catalazo-pozitivi, : catalazo-pozitivi, fermentează manitolulfermentează manitolul

Factori de patogenitateFactori de patogenitateI.I. Factori structurali:Factori structurali: - peptidoglicanul peptidoglicanul (induce secreţia (induce secreţia

citokinelor de către celulele limfocitare, citokinelor de către celulele limfocitare, responsabile de starea de şoc) responsabile de starea de şoc)

- acizii lipoteichoiciacizii lipoteichoici (induc o (induc o hipersensibilitate tardivă) hipersensibilitate tardivă)

- proteina Aproteina A ( (asigurasigurăă fixafixarearea Fc al IgG, Fc al IgG, împiedică opsonizarea şi fagocitoza)împiedică opsonizarea şi fagocitoza)

- adezineadezine, care permit fixarea , care permit fixarea S.aureus S.aureus ppe e diverse molecule plasmatice ale gazdei:diverse molecule plasmatice ale gazdei:

a)a) Fibronectină şi lamininăFibronectină şi laminină. Fibronectina este . Fibronectina este prezentă pe suprafeţe epiteliale şi prezentă pe suprafeţe epiteliale şi endoteliale, precum şi în chiaguri endoteliale, precum şi în chiaguri sanguine. sanguine.

b)b) FibrinogenFibrinogen. . Fixarea de fibrinogen aFixarea de fibrinogen asigură sigură aderarea la chiaguri şi ţesuturi lezate.aderarea la chiaguri şi ţesuturi lezate.

c)c) ColagenColagen. . TTulpiniulpinilele ce ce posedposedă astfel de ă astfel de adezine cauzează osteomielite şi artrite adezine cauzează osteomielite şi artrite septiceseptice

- Microcapsula, Microcapsula, rol antifagocitarrol antifagocitar

IIII. . ToxineToxine- AAlfa-toxinalfa-toxina (alfa-hemolizina). Efect citolitic faţă de (alfa-hemolizina). Efect citolitic faţă de

trombocite, monocite, hematii, cu eliminarea trombocite, monocite, hematii, cu eliminarea citokinelor, care pot fi cauza şocului septic citokinelor, care pot fi cauza şocului septic stafilococic.stafilococic.

- Beta-toxinaBeta-toxina (sfingomielinaza). Prezentă la tulpinile (sfingomielinaza). Prezentă la tulpinile izolate de la bovine cu mastită. izolate de la bovine cu mastită.

- Gamma şi delta-toxineGamma şi delta-toxine. Efect leuco- şi hemolitic. . Efect leuco- şi hemolitic. - LeucocidinaLeucocidina, efect litic faţă de leuc, efect litic faţă de leucociteocite şi macrof şi macrofageage, ,

factor important în procese dermonecroticefactor important în procese dermonecrotice- Exfoliatine Exfoliatine (epidermolizine) A şi B. Manifestă tropism (epidermolizine) A şi B. Manifestă tropism

cutanat. cutanat. MecanismMecanism: se fixează de unele proteine cutanate : se fixează de unele proteine cutanate

(profilagrină şi filagrină), inducând desprinderea intra-(profilagrină şi filagrină), inducând desprinderea intra-epidermică dintre epidermică dintre stratum granulosumstratum granulosum şi şi stratum stratum spinosumspinosum, cu formarea leziunilor buloase (, cu formarea leziunilor buloase (impetigo impetigo bulos, sindromul pielii opăritebulos, sindromul pielii opărite).).

- Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3, D, E, GEnterotoxine: A, B, C1, C2, C3, D, E, G. . Termostabile, rezistente la acţiunea Termostabile, rezistente la acţiunea enzimelor proteolitice ale tubului digestiv. enzimelor proteolitice ale tubului digestiv. Determină intoxicaţii alimentare Determină intoxicaţii alimentare (enterotoxina B poate cauza şoc toxic). (enterotoxina B poate cauza şoc toxic).

- Toxina sindromului toxic stafilococic Toxina sindromului toxic stafilococic

(TSST-1)(TSST-1).. Determină stare de şoc stafilococic. Determină stare de şoc stafilococic.

Toate toxinele sunt imunogene.Toate toxinele sunt imunogene.

Enterotoxinele, TSST-1 Enterotoxinele, TSST-1 reprezintreprezintă ă superantigene, activând 20% de limfocite T superantigene, activând 20% de limfocite T (participă la declanşarea stării de şoc) (participă la declanşarea stării de şoc)

IIIIII. Coagulazele. Coagulazele- Coagulaza liberăCoagulaza liberă - proteină extracelulară - proteină extracelulară

care se leagă de protrombina gazdei cu care se leagă de protrombina gazdei cu formarea unui complex. Astfel activată, formarea unui complex. Astfel activată, trombina determină conversia fibrinogenului trombina determină conversia fibrinogenului în fibrină cu coagularea plasmei. Reprezintă în fibrină cu coagularea plasmei. Reprezintă cauza tromboflebitelor septice şi protejează cauza tromboflebitelor septice şi protejează cocii de fagocitoză. cocii de fagocitoză.

- Coagulaza legatăCoagulaza legată ( (clumping factorclumping factor)) este un este un determinant superficial al determinant superficial al S.aureusS.aureus fixator de fixator de fibrinogen. fibrinogen. Antifagocitar. Antifagocitar. Provoacă Provoacă fenomenul de aglutinare a stafilococilor în fenomenul de aglutinare a stafilococilor în prezenţa fibrinogenului. prezenţa fibrinogenului.

IVIV. Stafilokinaza (fibrinolizina). Stafilokinaza (fibrinolizina) – activator al – activator al plasminogenului (asociat cu bacteriofagi liplasminogenului (asociat cu bacteriofagi lizzogeni). ogeni). Complexul stafilokinază-plasminogen manifestă Complexul stafilokinază-plasminogen manifestă activitate proteolitică, cauzând dizolvarea activitate proteolitică, cauzând dizolvarea trombilor (responsabilă de localizări septice trombilor (responsabilă de localizări septice secundare).secundare).

VV. Enzime de patogenitate:. Enzime de patogenitate:- HialuronidazaHialuronidaza – facilitează diseminarea bacteriilor– facilitează diseminarea bacteriilor- Alte enzime: Alte enzime: proteaze, lipaze (inclusiv lecitinaza), proteaze, lipaze (inclusiv lecitinaza),

ADN-aze, fosfatazeADN-aze, fosfataze, etc. , etc. Rol în diseminarea infecţiei şi producerea leziunilor.Rol în diseminarea infecţiei şi producerea leziunilor.

Se disting multiple Se disting multiple serotipuriserotipuri de de S.aureusS.aureus, iar , iar receptorii pentru bacteriofagi permit clasificarea receptorii pentru bacteriofagi permit clasificarea în în lizotipuri (fago-variante)lizotipuri (fago-variante)

Epidemiologia infecEpidemiologia infecţţiilor stafilocociceiilor stafilococice Sursa de infecţieSursa de infecţie: omul bolnav sau : omul bolnav sau

purtători sănătoşi de germeni. purtători sănătoşi de germeni.

Rareori – bovinele bolnave de mastită.Rareori – bovinele bolnave de mastită. Mecanismele şi căile de transmitereMecanismele şi căile de transmitere: : - Contact direct sau diseminare Contact direct sau diseminare

manuportatămanuportată- Contact indirect (alimente, praf, Contact indirect (alimente, praf,

îmbrăcăminte, etc) îmbrăcăminte, etc)

Factori favorizanţiFactori favorizanţi: diabet, tratament : diabet, tratament imunosupresiv, arsuri, plăgi, etcimunosupresiv, arsuri, plăgi, etc

Formele clinice ale infecţiilor cu Formele clinice ale infecţiilor cu S.aureusS.aureus

Infecţii supurativeInfecţii supurative- infecţii cutanateinfecţii cutanate:: foliculite, furuncule, foliculite, furuncule,

carbuncule, abcese, panariţiu, carbuncule, abcese, panariţiu, infecţie de plagă (frecvent de origine infecţie de plagă (frecvent de origine nosocomială). nosocomială).

Exfoliatina determină Exfoliatina determină sindromul pielii sindromul pielii opărite (sindromul Lyel)opărite (sindromul Lyel) la copii, la copii, pemfigus epidemicpemfigus epidemic la nou-născuţi la nou-născuţi (boala Ritter) şi (boala Ritter) şi impetigo bulosimpetigo bulos la la maturi.maturi.

- Infecţii ale mucoaselorInfecţii ale mucoaselor: mastoidite, sinusite, : mastoidite, sinusite, otite, angine...otite, angine...

- Infecţii ale seroaselorInfecţii ale seroaselor: artrite, pleurezie, : artrite, pleurezie, peritonităperitonită, meningit, meningită...ă...

- Infecţii osoaseInfecţii osoase:: osteomielită, spondilodiscită, osteomielită, spondilodiscită, infecţie de protezăinfecţie de proteză

- Infecţii visceraleInfecţii viscerale: abces pulmonar, cerebral, : abces pulmonar, cerebral, flegmon perirenal, pielonefrite, etcflegmon perirenal, pielonefrite, etc

Septicemii şi endocardite.Septicemii şi endocardite. Cauzate şi Cauzate şi întreţinute de un focar infecţios primar întreţinute de un focar infecţios primar complicat de tromboflebită. În mediu complicat de tromboflebită. În mediu spitalicesc au caracter nosocomial (catetere spitalicesc au caracter nosocomial (catetere intravasculare, proteze valvulare cardiace, intravasculare, proteze valvulare cardiace, articulare, stimulatoare cardiace...)articulare, stimulatoare cardiace...)

Manifestări digestiveManifestări digestive- Intoxicaţii alimentareIntoxicaţii alimentare (doza toxică - 1 (doza toxică - 1µµg la g la

100 g aliment). Vome, diaree, deshidratare, 100 g aliment). Vome, diaree, deshidratare, absenţa febreiabsenţa febrei

- EnterocoliteEnterocolite consecutive unei antibioterapii consecutive unei antibioterapii Sindromul şocului toxic stafilococicSindromul şocului toxic stafilococic: :

febră, hipotensiune arterială, erupţie febră, hipotensiune arterială, erupţie cutanată scarlatiniformă, stare de şoc, leziuni cutanată scarlatiniformă, stare de şoc, leziuni viscerale (cerebrale, renale, hepatice, viscerale (cerebrale, renale, hepatice, musculare). musculare).

Descris în 1978 în SUA la femei care utilizDescris în 1978 în SUA la femei care utilizaau u tampoane periodice şi sufereau de vaginită tampoane periodice şi sufereau de vaginită cu cu S. aureusS. aureus. Tulpini responsabile de acest . Tulpini responsabile de acest sindrom pot fi izolate din diverse leziuni sindrom pot fi izolate din diverse leziuni stafilococice.stafilococice.

Infecţii cauzate de SCNInfecţii cauzate de SCN S.epidermidisS.epidermidis determină infecţii asociate determină infecţii asociate

cu proteze şi catetere, frecvent de origine cu proteze şi catetere, frecvent de origine nosocomială (endocardite, endoftalmii, nosocomială (endocardite, endoftalmii, peritonite la pacienţi cu dializă peritonite la pacienţi cu dializă peritoneală, bacteriemii). peritoneală, bacteriemii). S.epidermidisS.epidermidis produce un polizaharid de adeziune, care-l produce un polizaharid de adeziune, care-l fixează pe implante din plastic.fixează pe implante din plastic.

S.saprophyticusS.saprophyticus şi şi S.haemolyticus pot S.haemolyticus pot cauza infecţii ale tractului urinarcauza infecţii ale tractului urinar

S.lugdunensisS.lugdunensis – infecţii de plagă, – infecţii de plagă, endocarditeendocardite

Imunitatea Imunitatea antistafilococicantistafilococicăă este mixtă: este mixtă: celulară şi umoralăcelulară şi umorală

Diagnostic de laboratorDiagnostic de laborator

Materiale de examinatMateriale de examinat – în funcţie de forma – în funcţie de forma clinicăclinică

1.1. Diagnostic directDiagnostic direct - Examen microscopic direct Examen microscopic direct (Gram, RIF)(Gram, RIF)

- Examen bacteriologicExamen bacteriologic. La interpretare se ţine . La interpretare se ţine cont de datele clinice. În caz de infecţii cont de datele clinice. În caz de infecţii nonossocomiale sau otrăvire alimentară se ocomiale sau otrăvire alimentară se identifică markerii epidemiologici (lizotip, identifică markerii epidemiologici (lizotip, serotip, antibiotip). Determinarea serotip, antibiotip). Determinarea antibiogramei este obligatorie (tulpini antibiogramei este obligatorie (tulpini multirezistente).multirezistente).

(Diferenţierea speciilor de stafilococi – în (Diferenţierea speciilor de stafilococi – în Ghid)Ghid)

- Identificarea acizilor nucleiciIdentificarea acizilor nucleici prin tehnici de prin tehnici de biologie molecularăbiologie moleculară

- În cazuri particulare se caută În cazuri particulare se caută prezenţa prezenţa toxinelortoxinelor (reacţia de latex-aglutinare, ELISA)

2. Diagnostic indirect (serologic)2. Diagnostic indirect (serologic)Se examinează seruri sanguine pentru depistarea Se examinează seruri sanguine pentru depistarea

anticorpilor anti-stafilolizine-alfa (titruanticorpilor anti-stafilolizine-alfa (titru>> 2 UI/ml) – 2 UI/ml) – în caz de infecţii profunde sau cronice, sau anti-în caz de infecţii profunde sau cronice, sau anti-acizi teichoici (titruacizi teichoici (titru>> 1:16) – în caz de 1:16) – în caz de endocardite sau focare inaccesibile.endocardite sau focare inaccesibile.

Tratamentul specificTratamentul specific al infecţiilor stafilococice: al infecţiilor stafilococice: autovaccinuri, vaccinuri inactivate, seruri imune autovaccinuri, vaccinuri inactivate, seruri imune (în infecţii cronice)(în infecţii cronice)

AntibioticeAntibiotice: peniciline semi-sintetice (oxacilină), : peniciline semi-sintetice (oxacilină), augmentină, imipenem, aminoside, macrolide, augmentină, imipenem, aminoside, macrolide, fluorochinolone, glicopeptide (vancomicină, fluorochinolone, glicopeptide (vancomicină, teicoplanină) cotrimoxazol, fosfomicină, teicoplanină) cotrimoxazol, fosfomicină, rifampicină, acidul fuzidic, etc rifampicină, acidul fuzidic, etc

Profilaxia specificăProfilaxia specifică: plasmă antistafilococică, Ig : plasmă antistafilococică, Ig antianti--stafilococică, ser hiperimun, anatoxină stafilococică, ser hiperimun, anatoxină stafilococicăstafilococică

FAMILIA STREPTOCOCCACEAEFAMILIA STREPTOCOCCACEAE Genul StreptococcusGenul Streptococcus (fragili şi (fragili şi

exigenţi la cultivare)exigenţi la cultivare) Genul LactococcusGenul Lactococcus (anterior (anterior

streptococi din grupul N)streptococi din grupul N)

Genul StreptococcusGenul Streptococcus

Reuneşte specii facultativ anaerobe Reuneşte specii facultativ anaerobe caracterizate prin morfologie tipică (coci caracterizate prin morfologie tipică (coci gram+ în lanţuri, imobili, nesporogeni, gram+ în lanţuri, imobili, nesporogeni, capsulaţi), metabolism fermentativ şi lipsa capsulaţi), metabolism fermentativ şi lipsa catalazei.catalazei.

Clasificarea streptococilorClasificarea streptococilor

1.1. După aspectul hemolizei pe geloză-sângeDupă aspectul hemolizei pe geloză-sânge- Streptococi beta-hemolitici (hemoliză Streptococi beta-hemolitici (hemoliză

completă, zonă clară în jurul coloniilor)completă, zonă clară în jurul coloniilor)- Streptococi alfa-hemolitici (hemoliză Streptococi alfa-hemolitici (hemoliză

incompletă, zonă verzuincompletă, zonă verzuiie în jurul coloniilor) e în jurul coloniilor) - Streptococi nehemolitici (gamma-hemoliză)Streptococi nehemolitici (gamma-hemoliză)

2. Clasificarea imunologică Lancefield2. Clasificarea imunologică LancefieldDupă antigenul polizaharidic C din peretele După antigenul polizaharidic C din peretele

celular se disting 20 grupe serologice (A – H, celular se disting 20 grupe serologice (A – H, K – W). Streptococii care nu posedă acest Ag K – W). Streptococii care nu posedă acest Ag nu se încadrează în clasificarea Lancefield nu se încadrează în clasificarea Lancefield (ex.:(ex.: S.pneumoniae S.pneumoniae). Ei se identifică după ). Ei se identifică după caractere de cultură şi biochimice.caractere de cultură şi biochimice.

3.După habitat şi patogenitate3.După habitat şi patogenitate- Streptococi piogeniStreptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici , virulenţi, beta-hemolitici

(aparţin grupurilor A,B,C,G)(aparţin grupurilor A,B,C,G)- Streptococi oraliStreptococi orali, comensali, nehemolitici sau , comensali, nehemolitici sau

alfa-hemolitici, negrupabili după Lancefieldalfa-hemolitici, negrupabili după Lancefield- Streptococi fecaliStreptococi fecali, specii comensale sau , specii comensale sau

condiţionat patogene ale tractului digestiv condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animaluman şi animal

- Streptococi lacticiStreptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi , reprezintă flora laptelui şi produselor lactateproduselor lactate

Diferenţierea streptococilor patogeni de cei Diferenţierea streptococilor patogeni de cei saprofiţi se efectuează de asemenea în saprofiţi se efectuează de asemenea în baza baza criteriilor Chermancriteriilor Cherman::

1.1. Creşterea la 10 şi 45Creşterea la 10 şi 45°° C C

2.2. Creşterea în bulion cu 6,5% NaClCreşterea în bulion cu 6,5% NaCl

3.3. Creşterea în mediu cu pH 9,6Creşterea în mediu cu pH 9,6

4.4. Hidroliza esculinei pe mediu cu 40% bilăHidroliza esculinei pe mediu cu 40% bilă

5.5. Liza culturii în bulion biliatLiza culturii în bulion biliat

6.6. Sensibilitatea la bacitracină şi optochinăSensibilitatea la bacitracină şi optochină

7.7. Hidroliza hipuratului de sodiu Hidroliza hipuratului de sodiu

Streptococcus pyogenesStreptococcus pyogenes (gr. A)(gr. A)

Bacterie strict umană, posibil portaj oro- şi Bacterie strict umană, posibil portaj oro- şi nasofaringean (20%).nasofaringean (20%).

Caractere morfologiceCaractere morfologice: lanţuri scurte sau : lanţuri scurte sau perechi de coci sferici gram+, imobili, perechi de coci sferici gram+, imobili, capsulaţi, nesporogeni. capsulaţi, nesporogeni.

Caractere de culturăCaractere de cultură: facultativ-anaerobi, : facultativ-anaerobi, cultivă pe medii elective. Pe geloză-sânge, cultivă pe medii elective. Pe geloză-sânge, după 18-24 ore incubare la 37după 18-24 ore incubare la 37°° C – colonii S C – colonii S mici, cu zonă de mici, cu zonă de ββ-hemoliză. În bulion -hemoliză. În bulion glucozat, bulion-ser formează depozit la glucozat, bulion-ser formează depozit la fundul şi pe pereţii tubului. fundul şi pe pereţii tubului.

S.pyogenesS.pyogenes este sensibil la bacitracină. este sensibil la bacitracină.

Structura antigenică a S.pyogenes (Lancefield-Griffith):Structura antigenică a S.pyogenes (Lancefield-Griffith):1.1. Polizaharidul CPolizaharidul C din peretele celular, specific pentru din peretele celular, specific pentru

grupul A (grupul A (după Lancefielddupă Lancefield). Poate fi identificat în RP, ). Poate fi identificat în RP, latexaglutinare, co-aglutinare.latexaglutinare, co-aglutinare.

2.2. Proteinele de suprafaţăProteinele de suprafaţă: : MM (fimbriale), (fimbriale), RR şi şi T T (uneori (uneori asociate cu acizii lipo-teicoici), care permit asociate cu acizii lipo-teicoici), care permit diferenţierea în 90 serotipuri (diferenţierea în 90 serotipuri (după Griffithdupă Griffith). Proteina ). Proteina M manifestă reactivitate imunologică încrucişată M manifestă reactivitate imunologică încrucişată (mimicrie antigenic(mimicrie antigenicăă) ) cu constituenţi normali ai cu constituenţi normali ai organismului (miozină, sarcolemă, sinoviale), organismului (miozină, sarcolemă, sinoviale), determinând procese imunopatologice (manifestări determinând procese imunopatologice (manifestări post-streptococice). post-streptococice).

Ag proteice de tip se identifică prin RP (Ag M) şi Ag proteice de tip se identifică prin RP (Ag M) şi RA (Ag T).RA (Ag T).3. În MCP există 3. În MCP există Ag comun cu membrana bazală a Ag comun cu membrana bazală a

glomerulilor renaliglomerulilor renali

Factori de patogenitateFactori de patogenitate1.1. Factori de structurăFactori de structură- Capsula din acid hialuronic, neimunogenă. Capsula din acid hialuronic, neimunogenă.

Efect antifagocitarEfect antifagocitar- Proteina M, adeziune, antifagocitarProteina M, adeziune, antifagocitar- Acizii lipoteichoici, adeziune la celule Acizii lipoteichoici, adeziune la celule

epitelialeepiteliale- Proteina F, receptor de fibronectinăProteina F, receptor de fibronectină2. 2. Toxine Toxine - - Streptolizinele OStreptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen- (oxigen-labilă) şi S (oxigen-

stabilă). Sunt toxine citolitice. SLO stabilă). Sunt toxine citolitice. SLO manifestă efect cardiotoxic, hemolitic. manifestă efect cardiotoxic, hemolitic. Inhibă chimiotactismul PMN şi reduce Inhibă chimiotactismul PMN şi reduce activitatea celulelor imunocompetente.activitatea celulelor imunocompetente.

Induce formarea Ac neutralizanţi – Induce formarea Ac neutralizanţi – antistreptolizine (ASLO).antistreptolizine (ASLO).

SLS nu este imunogenă. Manifestă activitate SLS nu este imunogenă. Manifestă activitate citolitică şi leucotoxică.citolitică şi leucotoxică.

- Toxinele eritrogeneToxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C sunt (pirogene) A, B şi C sunt determinate de fagi moderaţi. Au activitate determinate de fagi moderaţi. Au activitate de superantigen, producând inflamaţie de superantigen, producând inflamaţie asociată cu stare de şoc. Mitogene şi asociată cu stare de şoc. Mitogene şi imunosupresive.imunosupresive.

Tulpinile lizogene determinTulpinile lizogene determină scarlatină scarlatinaa. .

3. Enzime de patogenitate3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, : hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteinaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteinaza, streptokinaza (fibrinolizina)streptokinaza (fibrinolizina)

Epidemiologia infecţiilor provocate de Epidemiologia infecţiilor provocate de S.pyogenesS.pyogenes

Sursa de infecţieSursa de infecţie: bolnavii şi : bolnavii şi purtătpurtătoorii sănătoşi (faringe şi rii sănătoşi (faringe şi amigdale, mai rar – anus, vagin, amigdale, mai rar – anus, vagin, tegument). tegument).

Mecanismele şi căile de transmitereMecanismele şi căile de transmitere::- Aerogen (picături Pflugge)Aerogen (picături Pflugge)- Contact direct (leziuni cutanate)Contact direct (leziuni cutanate)

Patogenia şi formele clinice ale infecţiilor Patogenia şi formele clinice ale infecţiilor provocate de provocate de S.pyogenesS.pyogenes

Infecţii ale mucoaselorInfecţii ale mucoaselor- Sfera ORL: rinite, faringite, angine Sfera ORL: rinite, faringite, angine

eritematoase (risc de reumatism articular eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese periamigdaliene, adenite acut), abcese periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite.cervicale, sinusite, otite, mastoidite.

Scarlatina Scarlatina (angină streptococică însoţită de (angină streptococică însoţită de erupţie cutanatăerupţie cutanată)). .

Infecţii cutanate şi subcutanateInfecţii cutanate şi subcutanate: erizipel, : erizipel, impetigo, celulită, fasciită necrozantă, impetigo, celulită, fasciită necrozantă, mionecroză (sindromul Meleney), eritemul mionecroză (sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilornodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor

SepticemiiSepticemii Sindromul şocului toxic streptococicSindromul şocului toxic streptococic, ,

secundar unei infecţii locale, în special secundar unei infecţii locale, în special subcutanatăsubcutanată

Alte infecţiiAlte infecţii: endometrite, pneumonii: endometrite, pneumonii Infecţii post-streptocociceInfecţii post-streptococice- - RAA (reumatismul articular acut),RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent mai frecvent

la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii faringiene şi este determinată de acţiunea faringiene şi este determinată de acţiunea directă a streptolizinei, depozite de complexe directă a streptolizinei, depozite de complexe imune (RHS III), precum şi prin interacţiunea imune (RHS III), precum şi prin interacţiunea autoAc şi al Ac anti-streptococici cu autoAc şi al Ac anti-streptococici cu autoantigene din miofibrile, valvule cardice şi autoantigene din miofibrile, valvule cardice şi sinoviale (RHS II). sinoviale (RHS II).

- Glomerulonefrita acută (GNA)Glomerulonefrita acută (GNA)Maladie a copilului de vârstă preşcolară. Maladie a copilului de vârstă preşcolară.

Survine după 10-20 zile de la o infecţie Survine după 10-20 zile de la o infecţie cutanată, mai rar faringeană. Se cutanată, mai rar faringeană. Se caracterizează prin perturbarea funcţiei caracterizează prin perturbarea funcţiei renale, edem şi hipertensiune arterială.renale, edem şi hipertensiune arterială.

PatogeniePatogenie: efect toxic direct, reacţii autoimune, : efect toxic direct, reacţii autoimune, bazate pe asemănarea unor Ag streptococice bazate pe asemănarea unor Ag streptococice din MCP şi membrana bazală glomerulară din MCP şi membrana bazală glomerulară (RHS II şi III), persistenţa formelor L.(RHS II şi III), persistenţa formelor L.

Imunitatea Imunitatea antistreptococică este specifică de antistreptococică este specifică de tip, asigurată de Ac anti-proteina M. Ac anti-tip, asigurată de Ac anti-proteina M. Ac anti-eritrotoxină protejează de eritemul eritrotoxină protejează de eritemul scarlatinos.scarlatinos.

Streptococcus agalactiae (gr. B)Alfa-hemolitic. Streptococ piogen animal Alfa-hemolitic. Streptococ piogen animal

(bovidee), ocazional găzduit de om în (bovidee), ocazional găzduit de om în orofaringe, vagin şi intestin.orofaringe, vagin şi intestin.

Rol în patologie:Rol în patologie:- La gravideLa gravide: infecţie urinară, infecţie de plagă, : infecţie urinară, infecţie de plagă,

amniotite, endometrite, avort sau naştere amniotite, endometrite, avort sau naştere prematurăprematură

- La nou-născutLa nou-născut: infecţie precoce (septicemie, : infecţie precoce (septicemie, pneumopatie în primele 10 zile de viaţă) sau pneumopatie în primele 10 zile de viaţă) sau tardivă (meningită)tardivă (meningită)

- La adultLa adult: infecţie de plagă, osteo-artrite, : infecţie de plagă, osteo-artrite, infecţii uro-genitale, septicemii, endocardite, infecţii uro-genitale, septicemii, endocardite, meningite.meningite.

Streptococi din grupul CStreptococi din grupul C ((S.equisimilis, S.equiS.equisimilis, S.equi) şi din ) şi din grupul Ggrupul G Beta-hemolitici cBeta-hemolitici cuu rezervor animal şi rezervor animal şi uman (tegument, mucoase).uman (tegument, mucoase).

Responsabili de infecţii cutanate, Responsabili de infecţii cutanate, faringite, septicemii post-partum, faringite, septicemii post-partum, infecţii osteo-articulare, meningite, infecţii osteo-articulare, meningite, pneumopatii. Rareori urmate de GNA. pneumopatii. Rareori urmate de GNA. Excepţional pot cauza scarlatină.Excepţional pot cauza scarlatină.

Streptococii din grupul DStreptococii din grupul D ( (S.bovis, S.bovis, S.equinusS.equinus))

Fac parte din flora comensală a tubului Fac parte din flora comensală a tubului digestiv al omului şi animalelor. digestiv al omului şi animalelor.

Rolul în patologia umană: endocardite, Rolul în patologia umană: endocardite, infecţii neonatale, cinfecţii neonatale, chholecistite, olecistite, peritonite, infecţii urinare, septicemii.peritonite, infecţii urinare, septicemii.

Streptococii negrupabiliStreptococii negrupabili (lipsiţi de (lipsiţi de antigene de perete)antigene de perete)

1.1. Streptococcus pneumoniaeStreptococcus pneumoniae (prezent (prezent pe mucoasele omului şi pe mucoasele omului şi ale ale unor unor mamifere, în special în nasofaringe)mamifere, în special în nasofaringe)

2.2. Alţi streptococi negrupabili (Alţi streptococi negrupabili (S.mitis, S.mitis, S.mutans, S.oralis, S.sanguisS.mutans, S.oralis, S.sanguis). ). Prezenţi în cavitatea bucală, joacă Prezenţi în cavitatea bucală, joacă rol în geneza cariei dentare, în rol în geneza cariei dentare, în infecţii materno-fetale, bacteriemii infecţii materno-fetale, bacteriemii şi endocarditeşi endocardite

Streptococcus pneumoniaeStreptococcus pneumoniae- Caractere morfo-tinctorialeCaractere morfo-tinctoriale: diplococi ovoizi : diplococi ovoizi

sau lanceolaţi, gram+, imobili, nesporogeni, sau lanceolaţi, gram+, imobili, nesporogeni, capsulaţi.capsulaţi.

- Caractere de culturăCaractere de cultură: cultivă pe medii : cultivă pe medii elective (geloză-sânge, geloză-ser, bulion-elective (geloză-sânge, geloză-ser, bulion-ser), pH optimal 7,8. Pe geloză-sânge, peste ser), pH optimal 7,8. Pe geloză-sânge, peste 18-24 ore de incubare la 35-3718-24 ore de incubare la 35-37°° C în C în atmosferă cu 5-10% COatmosferă cu 5-10% CO22, formează colonii S , formează colonii S mici, cu o zonă de hemoliză alfa (verzumici, cu o zonă de hemoliză alfa (verzuiie). e). Din cauza autolizei pneumococilor centrul Din cauza autolizei pneumococilor centrul coloniilor se deprimă. Tulpinile necapsulate coloniilor se deprimă. Tulpinile necapsulate formează colonii R. formează colonii R.

- Structura antigenicăStructura antigenică

1.1. Antigene capsulare, de origine Antigene capsulare, de origine polizaharidică. Permit clasificarea polizaharidică. Permit clasificarea pneumococilor în 90 serotipuri.pneumococilor în 90 serotipuri.

2.2. Antigenul proteic R, mascat de Ag Antigenul proteic R, mascat de Ag capsularecapsulare

3.3. Antigenul proteic M, specific de tipAntigenul proteic M, specific de tip

- Factori de patogenitateFactori de patogenitate::1.1. Capsula (rol antifagocitar)Capsula (rol antifagocitar)2.2. AdezineAdezine3.3. sIgA - proteazăsIgA - protează4.4. Acidul lipoteichoic (implicat în reacţii Acidul lipoteichoic (implicat în reacţii

inflamatoare cu semne generale şi leziuni inflamatoare cu semne generale şi leziuni tisulare, posibil şoc)tisulare, posibil şoc)

5.5. Autolizinele (eliberarea unor factori Autolizinele (eliberarea unor factori bacterieni cu rol în virulenţă)bacterieni cu rol în virulenţă)

6.6. Pneumolizina (hemolizina). Efect citotoxic Pneumolizina (hemolizina). Efect citotoxic asupra celulelor epiteliale şi endoteliale. asupra celulelor epiteliale şi endoteliale. Reduce activitatea bactericidă a PMN.Reduce activitatea bactericidă a PMN.

7.7. Hialuronidaza Hialuronidaza 8.8. Neuraminidaza Neuraminidaza

S.pneumoniae S.pneumoniae se diferenţiază de alţi se diferenţiază de alţi streptococi prin:streptococi prin:

- Sensibilitatea la optochinăSensibilitatea la optochină- Liza culturii de pneumococi în Liza culturii de pneumococi în

prezenţa sărurilor biliare (activarea prezenţa sărurilor biliare (activarea autolizinelor) – testul de solubilitate autolizinelor) – testul de solubilitate în bilăîn bilă

- Patogenitatea pneumococilor pentru Patogenitatea pneumococilor pentru şoareceşoarece

- Prezenţa capsuleiPrezenţa capsulei- Hidroliza inulinei Hidroliza inulinei

Epidemiologia infecţiilor cu pneumocociEpidemiologia infecţiilor cu pneumococi Sursa de infecţieSursa de infecţie – purtătorii sănătoşi (naso- – purtătorii sănătoşi (naso-

faringe) sau bolnaviifaringe) sau bolnavii Calea de transmitereCalea de transmitere – aerogenă – aerogenă Infecţiile cauzateInfecţiile cauzate de de S.pneumoniaeS.pneumoniae

1.1. Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, broncho-pneumonii, bronşite, otite, acută, broncho-pneumonii, bronşite, otite, sinusite, mastoidite.sinusite, mastoidite.

2.2. Meningite (în special la copii) Meningite (în special la copii)

3.3. Bacteriemii cu artrite, peritonită, pericardită, Bacteriemii cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.endocardită.

ImunitateaImunitatea antipneumococică este specifică de antipneumococică este specifică de tip, prin Ac anti-capsulari.tip, prin Ac anti-capsulari.

Diagnosticul de laborator al infecţiilor Diagnosticul de laborator al infecţiilor streptococicestreptococice

PrelevatePrelevate – în funcţie de forma clinică (tampon – în funcţie de forma clinică (tampon faringean sau cutanat, puncţie a ţesutului sub-faringean sau cutanat, puncţie a ţesutului sub-cutanat, LCR, puroi, sânge, etc)cutanat, LCR, puroi, sânge, etc)

Metodele de diagnosticMetodele de diagnostic

1.1. Diagnosticul directDiagnosticul direct- Examenul microscopic (frotiu Gram – orientativ, Examenul microscopic (frotiu Gram – orientativ,

RIF)RIF)

- Examenul bacteriologic (de bază)- Examenul bacteriologic (de bază)- Detectarea serologică a Ag specificeDetectarea serologică a Ag specifice- Identificarea ADN prin tehnici de biologie Identificarea ADN prin tehnici de biologie

molecularămoleculară- Diagnosticul indirectDiagnosticul indirect (util în infecţii post- (util în infecţii post-

streptococice)streptococice)- Evidenţierea Ac ASLO în cazul RAA (titru Evidenţierea Ac ASLO în cazul RAA (titru

diagnostic diagnostic >> 200 UA/ml) 200 UA/ml) - Ac antistreptodornază B (titru diagnostic Ac antistreptodornază B (titru diagnostic >>

240 UA/ml) + ASLO în cazul GNA 240 UA/ml) + ASLO în cazul GNA - Dozarea Ac anti-hialuronidază (titru Dozarea Ac anti-hialuronidază (titru

diagnostic diagnostic >> 350 UA/ml) şi anti-streptokinază 350 UA/ml) şi anti-streptokinază (titru diagnostic (titru diagnostic >> 160 UA/ml) 160 UA/ml)

Diagnosticul scarlatinei Diagnosticul scarlatinei - Pentru identificarea eritemului scarlatinos se Pentru identificarea eritemului scarlatinos se

utilizează reacţia utilizează reacţia Schultz-Charlton Schultz-Charlton (anti-(anti-eritrotoxina inoculată în erupţie determină eritrotoxina inoculată în erupţie determină dispariţia exantemului)dispariţia exantemului)

- Reacţia DickReacţia Dick pentru depistarea Ac anti- pentru depistarea Ac anti-eritrotoxinăeritrotoxină (determinarea receptivit (determinarea receptivităţăţii la ii la scarlatinscarlatinăă)). I/dermic se inoculează 0,1 ml . I/dermic se inoculează 0,1 ml eritrotoxină. eritrotoxină.

Rezultat pozitiv: peste 24 ore eritem local peste Rezultat pozitiv: peste 24 ore eritem local peste 10 mm (lipsa anti-eritrotoxinei, receptivitate)10 mm (lipsa anti-eritrotoxinei, receptivitate)

Rezultat negativ: absenţa eritemului (anticorpi Rezultat negativ: absenţa eritemului (anticorpi prezenţi, persoană imună la scarlatină) prezenţi, persoană imună la scarlatină)

Profilaxia specifică a infecţiilor Profilaxia specifică a infecţiilor streptococicestreptococice

Vaccin contra Vaccin contra S.pyogenes S.pyogenes nu există nu există (variabilitatea proteinei M, Ag (variabilitatea proteinei M, Ag comune cu ţesuturile umane)comune cu ţesuturile umane)

Femeile purtătoare de Femeile purtătoare de S.agalactiae S.agalactiae sunt imunizate cu vaccin din sunt imunizate cu vaccin din polizaharide capsularepolizaharide capsulare

Există un vaccin anti-pneumococic, Există un vaccin anti-pneumococic, constituit din antigene capsulare mai constituit din antigene capsulare mai frecvent întâlnite în regiune frecvent întâlnite în regiune

Tratamentul infecţiilor streptocociceTratamentul infecţiilor streptococice

S.pyogenes S.pyogenes este sensibil la penicilina G şi este sensibil la penicilina G şi macrolide. Tratamentul anginelor macrolide. Tratamentul anginelor previne complicaţiile post-previne complicaţiile post-streptococice.streptococice.

S.pneumoniaeS.pneumoniae este sensibil la peniciline este sensibil la peniciline şi cefalosporine. Există tulpini şi cefalosporine. Există tulpini rezistente la tetraciclină, eritromicină, rezistente la tetraciclină, eritromicină, macrolide. macrolide.

Familia EnterococcaceaeFamilia Enterococcaceae

Genul EnterococcusGenul Enterococcus Specii: Specii: E.faecalis, E.faecium, E.duransE.faecalis, E.faecium, E.durans, etc, etc Caractere morfo-biologiceCaractere morfo-biologice: coci ovoizi, : coci ovoizi,

gram+, dispuşi în perechi sau lanţuri scurte. gram+, dispuşi în perechi sau lanţuri scurte. Anaerobi facultativi.Anaerobi facultativi.

Diferenţierea de genul StreptococcusDiferenţierea de genul Streptococcus: : cresc la 10 şi 45 grade C, se multiplică în cresc la 10 şi 45 grade C, se multiplică în prezenţa a 6,5% NaCl, hidrolizează esculina prezenţa a 6,5% NaCl, hidrolizează esculina în mediu cu 40% bilă şi produc piridonil în mediu cu 40% bilă şi produc piridonil arilamidază. arilamidază.

HabitatHabitat: comensali ai intestinului : comensali ai intestinului omului şi animalelor, uneori se omului şi animalelor, uneori se întâlnesc pe mucoasa genitală, în întâlnesc pe mucoasa genitală, în orofaringe şi pe tegument. orofaringe şi pe tegument. Reprezintă markeri microbiologici de Reprezintă markeri microbiologici de poluare fecală a mediului. Rezistenţi poluare fecală a mediului. Rezistenţi în mediul extern şi la antibiotice.în mediul extern şi la antibiotice.

Rolul în patologia umanăRolul în patologia umană: : endocardite, infecţii urinare, endocardite, infecţii urinare, meningite, infecţii neonatale. meningite, infecţii neonatale. Frecvent infecţii cu caracter Frecvent infecţii cu caracter nosocomial (infecţie de plagă).nosocomial (infecţie de plagă).