Srrpurru Eowtt Kttrtc s-a niscutin Portland, Maine, in 1947, al doilea fiu al lui

Donald;i Nellie Ruth Pillsbury King. C6nd avea doiani, tatil siu;i-a abandonatfamilia, iar micul Stephen a avut o copil5rie grea, marcat6 de repetate mutiri

dintr-un ora;in altul. Aindrigit matineele anilor'50, unde se proiectau mai ales

filme de groazS;i SF, iarin 1960 l-a descoperit pe H.P. Lovecraft, care a avut

o influenli decisivb asupra lui - s-a apucat se a;tearni povegti la o maSind de scriscireia ii lipsea tasta ,,N", pe care o vom intilni mai t6rziu in Misery.

intre 1 962 si 1 966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar intre 1 966 9i 1 970

a urmat cursurile UniversitSlii Maine din Orono. in aceast5 perioada a lucrat la

biblioteca facultilii gi a publicat primele sale povestiri in revista Maine Campus,

unde a linut;i o rubric6 permanentd. ln iunie 1970 a oblinut licenla in literaturS,

un certificat de profesor de liceu 5i o diplomi pentru eloculiune;i arta dramatic6.

in 1971s-a cisdtorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scriitoare 5i poetdT. King, gi impreuni au trei copii. O vreme a trdit intr-o rulota ;i a lucrat intr-o

spdldtorie industrialS, apoi a devenit profesor de englez6 la Hampden Academy,

Maine. O via!5 grea, plind de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A inceput sd

scrie Carrie, da4 fiindci romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Tabitha

ins6, care nu se indoia de talentul lui, a recuperat manuscrisul gi l-a convins s5-l

duci la bun sf6r;it. in 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday

a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumpdrat dreptu-

rile edifiei de buzunar cu suma record de 400 000 de dolari. in 1975 familia sa

gi-a cumpirat prima casi la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat

Salem's lot De acum inainte i;i va consacra viala exclusiv crealiei literare 5i,intr-o mai mici mdsurd, producliei cinematografice. Aproape toate romanele

lui au fost ecranizate gi King acordd permisiunea studenlilor la regie si adaptezepovestirile sale pentru suma simbolici de un dolar.

Autor a peste patruzeci de romane 5i doua sute de povestiri, a doborSt

toate recordurile de v6nz6ri ;i a primit numeroase premii, printre care;i presti-

gioasa Medalie pentru Contributii Deosebite in Domeniul Literaturii Americane

oferiti de National Book Foundation. in 2010 venitul sdu anual a fost estimat

la peste 40 de milioane de dolari.

STEPHEN

KINGJTK'!'1.pe.63

Edigia a tr-a

Traducere din limba englezdRuxeuone Toue

NEMIRA

I [.23.63

Niciodatd n-am fost ceea ce se cheami un plAngicios.Fosta mea sojie mi-a spus cd principalul modv pentru care md

pirdsegte e lipsa mea de ,dispozigie emofionale" (de parcn individulpe care il cunoscuse la intrunirile Alcoolicilor Anonimi n-ar fi avutnicio legdturn). Christy zicea cd, m-ar fi purut ierra cd nu am plAnsla inmormAntarea t^td)lri ei; il cunotteam doar de gase ani gi nuaveam cum si inleleg ce om minunat gi generos fusese (gi imi dedeadrept exemplu Mustangul decapotabil pe care i-l deruise cAnd a ab-solvit liceul). Dar, apoi, cAnd nu am plAns nici la inmormAntareapropriilor mei pdrinli - care au murit la distanli de doi ani unul decelelalt, tatade cancer la stomac, iar mama seceratd de infarct cAndse plimba pe o plaji din Florida - a tnceput sd inleleagi chestia cu"lipsa

mea de dispozilie afectivd". Eram ,incapabil si-mi simt emo-jiile", cum se spune in limbajAA.

- Nu ji-am vdzut niciodatd nicio lacrimi, mi-a spus pe tonul recepe care oamenii il folosesc atunci cAnd enunli motivul categoric Aifinal al ,reilieril, unei relajii. Nici micar atunci cAnd mi-ai zis cdori mi duc la dezalcoolizare, ori rqi pnrisegti.

Discuqia asta a avut loc cu vreo $ase siptimAni tnainte si-gi facibagajele gi sd se mute cu Mel Thompson in capitul celilalt al ora-gului.

"Love story in campusul AA" - asta e altd expresie pe care

o folosesc la tntrunirile alea.N-am plAns cAnd a plecat. N-am plAns nici cAnd m-am intors

in casa miculi cu ipoteci uriagtr. Casa in care nu se ndscuse niciuncopil gi nici ci se va na$te vreunul de-acum incolo. M-am intinspe patul care rimisese doar al meu, mi-am acoperit ochii cu bragul9i am jelit.

FIri lacrimi.

12 STEPHEN KING

tnsa nu sufar de vreun blocaj emolional. Christy n-aavut drep-tate. Pe la noud ani, intr-o zi cdnd am venit de la gcoald, mama mdaftepta in pragul ugii. Mia spus ci Rags, cAinele meu, fusese izbit giomorAt de un camion care nici mdcar nu a oprit. N-am plAns cAndl-am ingropat, de$i tata mi-azis cdtimeni n-o si aibd o plrere proastddespre mine, dar am plAns cAnd am aflat. Pe de-o parte pentru ci eraprima mea intAlnire cu moart ea, iar pe de altl parte pentru cieratreabamea sdJ ingrop bine in csrteanoastri din spatele casei.

$i am plAns cAnd m-a sunat doctorul mamei gi mi-a spus ce seintAmplase in ziua aceea pe plaji.

- imi pare rdu, dar nu s-a mai putut face nimic. Uneori totulse tntAmpla brusc ai noi credem ci asta e o binecuvdntare Pentrupersoana suferindi.

Atunci Christy nu era acasi - fusese nevoiti sd rlmAnd la gcoalipentru o intrevedere cu mama unui elev care aYeaoarece nelimuririreferitoare la notele copilului ei - qi nu m-avdzutcAt am plAns. Cdciam plAns. M-am dus in micula speldtorie din casa noastri' am scosun ceargaf murdar din cogul cu rufe, mi-am ingropat falainel gi amplAns. Nu mult, dar art fost lacrimi. I-ag fi putut povesti m*-tirzirt,dar n-am crezut. cd ar fi avut vreun rost, pe de-o parte pen1ru ci arfi zis cdcer$esc mila (esta nu e un termen AA, dar ar trebui sd fie),iar, pe de altn parte, pentru ci nu cred cL talentul de a hohoti lacomand, este una dintre condiliile unei ctrsitorii reugite.

Acum, ci mi gAndesc, nici pe tatil meu nu l-amvdzut niciodatdplAngAnd; in stare de maximi emotie doar i se intAmpla sI scoatlcAte un oftat prelung sau cAteva gemete-gAgAieli govaielnice - cdci\(illiam Epping nu $tia ce inseamni si te bali in piept sau sd tezgudui de rAs. Era genul puternic ai tdcut, iar, in cele mai multecazuri, mama mea avea aceeagi atitudine. Aga ci, poate chestia astacuzgircenralaplAns e ceva genetic. Dar blocat? Incapabil si-mi simtemotriilel Nu, niciodad n-am fost aqa.

ii, ,Iue de ziua cilndam primit vegtile despre matna, mi-amintescdoar de o singuri altd,ocazie din viaia mea de adult cAnd am plAns; 9iasta s-a intAmplat cAnd am citit povestirea despre tatil omului deserviciu. Eram singur in cancelaria dela liceul din Lisbon Falls gicorectam eseurile clasei unde predam ,enflezapentru adufui". Auzeamdinspre coridor bufniturile mingilor de baschet, trAmbila anuntAnd

JFK 11.22.63 13

time-out gi urletele galeriilor de la meciul dintre fiarele echipelorGreyhounds, de la liceul Lisbon, gi Tigers, delaJay.

Cine poate gti cAnd sau de ceviagaiivaatdrnade un fir de pir?Tema pe care o dadusem era,Zita care mi-a schimbat viaga".

Majoritatea compunerilor erau sincere, dar oribile: povetti siro-poase despre o mitugi cumsecade care aluatin gazdao adolescentigravide, un camarad de armatd care adat sens cuvAntului ,curaj", ointAlnire intAmplatoare cu o vedetr (cred cn era vorba despre AlexTrebek dela Risti;i ci;tigr., sau, poate, Karl Malden). Cei dintre voicare sunt profesori gi au fecut rost de vreo trei-patru mii de dolariin plus pe an predAnd la o clasi de adulgi care vor sl-gi ia diplomade absolvire a liceului vor inlelege cu sigurangi ce vreau sd spuncAnd afirm ci lecturarea unor asemenea eseuri este o treabd a dra-cului de demorcJizatoare. Notele nu au nicio legdturi cu asta sau,cel pu1in, pentru mine n-au nicio legiture. ti trece-a- pe toti, pentructr niciodatl n-am avut vreun elev trecut de malorat care si nu sedea cu fundul de topi pere1ii doar ca si iasi bine. Daci scriai ceva,Jack Epping, de la Catedra de englezd a liceului Lisbon, i1i garantacolacul de salvare. Iar dacd,lucrarea mai era gi structuratd. pe para-grafe, primeai cel pulin un 8.

Greu era, insi, ci acum pixul cel roqu, nu cuvintele, deveniseprincipala mea unealti gi il secdtuiam de puteri la propriu. Toatiafacerea cu corectura eseurilor era al naibii de plictisitoare gi imire cl am a intr eaga atenf ie. D acd, alungi la dordze ci gi cinci, tr eize cide ani fere sd, ai idee de ortografi e (noptri, nu noptrifl, sau ferr se aihabar cAnd trebuie si scrii cu majuscule (Casa Alba, nt casa albd),sau sI alcltuiegti o propozigie gi cu subiect, gi ct predicat, atunci,tlrd, doar gi poate, n-ai sI gtii niciodat d, toate astea. $i totugi, mer-gem mai departe, incercuind vitejegte cuvintele scrise gregit dinpropozilii ca Sopul trTeu n7a bdtut, sau tiind formele de perfectsimplu ale verbelor 9i inlocuindu-le cu mai mult ca perfectul.

Cu trebuii din astea, imposibile gi obositoare, mi ocupam inseara aceea, nu departe de locul unde un alt meci de baschet intrelicee se indrepta spre sirena de final, lume fare de sfArgit, amin. Nula multe vreme dupi ce Christy ieqise de la dezalcoolizare, mdin-dreptam spre casl dupi ore doar cu speranta cd o voi gisi treazi (giaqa se gi intAmpla; incepuse sd lini la luciditate mai mult decAt fneala propriul bnrbat). Imi amintesc ci mi sAcAia o durere de cap, mai

14 STEPHEN KING

mult o jeni, 9i imi frecam timplele ca si o impiedic si se transformeintr-o adevdratd migreni. imi mai aduc aminte qi ci mI gindeam:incd trei lucrdri, doar trei., si o *i pot pleca acasd, undz o s,i-mifac o candcu ci.ocoka ferbinte ;i o sd mii cufund tn romanul lui John lruingfarasd rnd mai gi.ndesc nici m.dcar o clipa la eseuri.le astea sincere, dar sctiseca ztai de steaua lor.

Nici viori n-au susurat, nici sonerii de alarmi nu mi-au perfo-rat timpanele cAnd am luat lucrarea omului de serviciu din teanculde eseuri gi am aqezat-o pe birou, in fala mea; niciun semn cd viagamea neinsemrLatd avea si se schimbe. Dar nu avem de unde gti,nu? Viala ji se poate schimba cAt ai bate din palme.

Scrisese cu un pix cu gel ieftin care pitase cele cinci pagini.Caligrafia era un f.el de mizgiliturd ondulatd, dar lizibile, gi pro-babil cI apisase f.oarte tare, cdci cuvintele parcd erat gravate pefoile rupte; daci mi-ag fi inchis ochii 9i mi-aq fi trecut vArful dege-telor pe spatele paginilor, ar fi fost ca 9i cum aq fi citit in Braille.$i la capitul fiecirui g mic fecuse cAte un cArlionl. Toate acestedetalii imi revin in memorie cu o claritate aParte.

Mi-amintesc ai cum incepea compunerea. CuvAnt cu cuvAnt.Na fost o zi a fost o noapte. Noaptea care mia schimbat oiapa a

fost noaptea cint tai.ca a omorito pe lnarna ;i doi frapi si mia f,icutrdu tare mie. Iafdcut r,iw;i.lu sorA n7ed, rdw cd afost tn comd. Dupdtrei ani a murit fdrd sd se mai nezeascd. O chiema Ellen ;i io o iu-beam tare muh.'ii place s,i culeag,iflori;i sd le pund tn aeze.

Deja de lajtmdtareaprimei pagrni, am inceput si simt inlepituriin ochi qi am lesat din mAne loialul meu pix ro;u. CAnd am ajuns laparteaunde povestea cum s-a tArat sub pat, cu sAngele curgAndu-iin ochi (aveam s,inge si ine git si erafoarte rdu la gust) am inceput siplA"g - ce mAndri ar fi fost Christy. Am citit pAne la capdt, fdrdsi fac o singurr corecturi, gtergAndu-mi, in tot acest timp, ochii pen-tru ca lacrimile si nu pdte zn pagtnle care, in mod evident, il costaseriatAt de mult efort. Crezusem oare cdera mai incet decAt ceilalli dinclasr, poate doar un pic peste ceea ce numim .retardat educabil"?Ptri, pentru Dumnezeu, chiar exista un motiv' nu? $i mersul gchio-ptrtat putea fi explicat. Era o minune ci inci mutrdia. Un berbatblAnd, care surAdea in permanenfd qi nu ridica niciodatdvocealacopii. Un berbat blAnd care a trecut prin iad 9i se striduia - cu umi-linld 9i cu speranli - si obiind diploma de absolvire a liceului. Chiar

IFK rr.22.63 L5

tlacdvarimAne om de serviciu tot restul vielii, un om cu pantalonimilitari verzi sa:u maro care dI cu mdtura sau care rAciie guma demestecat de pe jos cu briceagul pistrat mereu in buzunarul de laspate. Odinioard poate cd,ar fiputut sd altngdLaltceva, dar o singuriclipi, dintr-o singurd noapte, ii schimbase radical viaga,iar acum nucra decAt un berbat bhnd, in pantaloni de camuflaj, pe care copiiiil porecliserd,Harry Siltirepl.

Aga cd am plAns. Cu lacrimi adevdrate,lacrimi care vin dinedAncul sufletului. Dincolo de coridor, orchestra liceului incepusesl intoneze cAntecul victoriei - deci gazdele cAgtigaseri, bravo lor.Maitirzirr,Harry qi cAliva colegi de-ai lui vor ridica rAndurile debenci gi vor curila mizeriile de sub ele.

Am desenat un 10 mare gi rogu pe prima paglni a eseului. L-amprivit o clipi sau doui gi am addugat gi un + mare gi rogu. Pentru cilucrarea era buni, pentnr cd durerea lui stArnise o reacfie emo{ionalain mine, cititorul. $i nu asta trebuie si facd un eseu de nota 10 + ? Saprovoace un rispuns?

In ceea ce mr priveqte, imi doresc doar ca fosta doamni ChristyEpping si fi avut dreptate. Imi doresc si fi avut un blocaj emolional.Pentru cI toate cele care au urmat -toatelucrurile oribile - au venitdin aceste lacrimi.

Partea intffi

MOMENTUTDE CUMPAT.TA

CAPITOLUL I

I

Harry Dunning absolvise cu succes. La invitafa lui, m-am dus laccremonia de tnmAnare a diplomelor, desf4urati in sala de sportr liceului Lisbon. Nu avea pe nimeni altcineva pe lume, iar mie mi-afkut placere.

DupI rugiciune (dirijatd de pirintele Bandy, care nu rata niciorkbiltoare a liceului), m;am strecurat, prin forfota de prieteni gi rudede absolvenjilor, pAne la locul unde stltea Harry,singur, imbricatcu o robl pre alargd", cu diploma tntr-o mAna qi cu toca inchiriati incealdtd. I-am luat tichia ca sd ne putem strAnge mAinile. Mi.a zAmbitcu gura pAne la urechi, descoperind o danturl cu multe lipsuri gidingi strAmbi.Z\,mbet luminos gi fermecdtor, cu toate acestea.

- Mullam cd a1i venit, domnu' Epping. Vi mulpmesc foartemult.

- Cu multi plecere. $i poli sI-rai spui Jack. Asta e o favoare pecare o acord elevilor suficient de betrAni ca si-mi poatd fi ta1i.

Piru nedumerit, apoi izbucni in ris:- Cd cam aga ls eu, nu? Doamne!Am rAs 9i Eti. Mai toli rAdeau in jurul nostru. $i, bineinleles,

mai erau gi lacrimi. Ceea ce mie mi.se pare dificil nu prezinti nicioproblemi pentru al1ii.

- $i un 10 +! Doamne!N-am luat niciodatd un 10+ in toatlviala! $i nici n-am crezlrt cd o si iau!

- L-ai meritat,Harry. Spune-mi care-i primul lucru pe'care aisdl faciin calitate de absolvent de liceu?

20 STEPHEN KING

Surhul i-a pilit pret de o clipi - era o chestie Ia carenu se gAndise.-PFi, zrc c-o sd mi duc acasi. $tigi, am o cisull inchiriati pe

Goddard Street.t9i ridici diploma, fnAnd-o cu vArful degetelor de parci i-ar fi

fost teami si nu intindd cerneal,a.- O s-o pun in rami gi o s-o atarn pe perete. Dupi aia, zic c-o

si-mi pun un pahar cu vin gi o si mI tot uit la ea pAnd disearl.- Suni bine, am spus, dar n-ai vrea, mai intAi, sd mAnclm im-

preuni cite un burger gi nigte cartofi prnjiqi? Am putea merge lacArciuma lui Al.

MI agteptam la o reacgie negativd din partea lui Harry, dar doarpentru ci gtiam ce pdrere au despre bodega lui Al toii colegii mei.Ca si nu mai pomenesc de majoritatea elevilor nogtri; tl evitau peAl de parci era ciumat gi se declarau clienli regulali fie ai restauran-tului din lanjul Dory Queen, devizavi de gcoala, fie ai cafeneleiHi-Hat, de pe Route lg6,Mngd,locul unde fusese vechiul Drive-Indin Lisbon.

- Nemaipomenit, domnu' Epping. Mullam!- Jake.- Jake, sigur.Aga cI l-am dus peHarry la cArciuma lui Al, unde eram singu-

rul client de-al casei provenit din mediul academic ai, cu toate clin valra aceea angalase o ospdtirile, Al avrutt si ne serveasci perso-nal. Ca de obicei, o ligard, (ilegale in stabilimente de alimentaliepublici, dar lui Al nici ci-i pnsa) ii fumega in colpl gurii 9i tqi flneaochiul pe jumltate inchis din cauza fumului. CAnd a dat cu ochiide roba frumos implturitd a lui Harry, gi-a dat seama ce anume slr-bitoream gi a insistat sd facl cinste (nu cd ar fi rimas in pagube, cecimAncarea lui era intotdeauna inexplicabil de ieftini, fapt care dedusena$tere unor zvonuri despre soarta animalelor fara stapAn din apro-pier{. Ne-a fdcut gi o pozr pe care a at|rnat-o mu tirzir: pe ceea ceel numea Peretele Celebritdlilor OraSului. Printre alte ,celebritili"se mai numirau riposatul Albert Dunton, fost proprietar il, maga-zinului de bijuterii Dunton; Earl Higgins, fost director al liceuluidin Lisbon;John Crafts, proprietar alJohn Crafts YAnzdriAuto;9i,binehleles, pdrintele Bandy, de la biserica Sfantul Cyril. pAngd foto-gralnpdrintelui se afla cea a Papei Ioan al XXItrJea - ca.rq degi nuera localnic, era adulat de Al Templeton, cdruia ii plicea si se

IFK 17.22.63 2L

n umeasci,bun catolic".) tn fotogr afn pe care ne-afecut-o ln acea zi,I larry Dunning rAde cu toate gura. Eu stau lAngd el Ei amAndoi flnemtliploma. Cravata ii era nilelug cam strAmbe. Imi amintesc acest ami-nunt pentru cd m-a dus cu gAndul la buclele pe care le desena la ca-ptrtul fiecirui g mic. Imi amintesc tot. Imi amintesc foafie bine.

2

Doi ani mutdrziu, in ultima zi de gcoali, mr aflam tn aceeagicmcelarie qi corectam un vraf de eseuri scrise de elevii mei de la cur-sul intensiv de poezie americand. Copiii plecaseri deja si se bucurede libertatea unei alte veri gi, nu peste multi vreme, gi eu urma sd facircela.gi lucru. Dar deocamdati eram mullumit si fiu acolo gi sd mibucur de linipea neobignuitd. Md gindeam chiar ci ar trebui si golescautomatul cu sendviguri inainte de plecare. Cineuatrebuia s-o factr.

Cu pulin timp tn urmtr, dupi curs (ori deosebit de gilegioasl,ea mai toate la sfArgit de gcoale), Hury Dunning gchiopitase citrernine gi imi intinsese mAna.

- Vreau si-gi mullumesc pentru tot, mi-a zis.Am rAnjit:- Pdi, mi-ai mulpmit deja, din cAte imi amintesc.- Mda, da' asta-i ultima meazi aici. Ies la pensie. Aga ctr vreau

srl-1i mulpmesc iar.CAnd ne strAngeam mAinile, pe lAngn noi a trecut un elev - nu

rnai mare de clasa aX-a, dupi cultura de coguri de pe obraji gilcpii rdrzlegi de pe barbie care aspirau la statutul de ldcalie - 9i abolborosit: r

-Harry Siltlrelul lopiie in sus gi-n jo... o... oos.M-am repezit la el, cu intenlia de al face s5-gi ceari scuze, dar

lIarry m-a oprit. Zimbeai lui era^blAnd 9i deloc jignit.- Nu, nu te neciji. Is obignuit. Is copii.- Aga e, am rdspuns. $i e treaba noastri sI-i educdm.- $tiu ci egd bun. Da' nu-i treabamea si fiu... cum ziceli voi?...

rnaterial didactic. Mai ales azi.Sd,ai-grrlede mata, domnu' Epping.Chiar dacd era destul de betrAn ca si-mi fie tatd,, sd-mi spunr

.lake tot pdrea a fi ceva peste misuri.- $i tu, Harry.

22 STEPHEN KING

- N-o si uit niciodatl nota aia de 10 +. Am pus-o qi pe ea inrami. Am atirnat-o lAngd diplomn.

- Bravo pie.Bravo lui. Totul era in regule. Eseul lui fusese o lucrare de artd'

naivI, dar fiecare lAnd, tot atAt de puternic gi real ca un tablou deGrandma Moses. in mod cert, mult mai bun decAt lucririle Pe carele citeam acum. Ortografia celor de la cursul intensiv era, in cea mai

mare parte, corecte, iar vocabularul era curat (chiar dacn abuzarea

diatezeipasive mI agasa la culme), dar stilul era leginat. Plictisitor.Elevii mei erau juniori - ;eful Catedrei, Mac Steadman, iqi adjudecaseniorii - tnsi scriau de parci ar fi fost nigte batrAnei^9i betrAnele,toli cu buzele pungi, sd nu aluneci pe gbeasri, Mildred.In ciuda gre-gelilor sale gramaticale 9i a caligrafiei migdloase, Harry Dunningscrisese ca un erou. Cel pu1in, cu un anumit prilej.

in',rr.-. ce meditarn-la diferenlele dintre scrierea ofensivl gi ceadefensivd, interfonul de pe perete igi drese vocea:

- Este domnul Epping in cancelaria din aripa de vest? Jake, eqtiacolo?

M-am ridicat, am apisat butonul gi am rtrspuns:

- Aici sunt, Gloria. Imi ispigesc picatele, Ce este?- Te cauti cineva. Un tip, Al Templeton? Dacd vrei, iii fac

legitura. Sau ii spun ci ai plecat deja.Al Templeton, proprietar gi administrator al bodegii ,,La Alo,

unde nu mergea niciun cadru didactic cu excePtia mea. PAnd gimult stimatul meu gef de Catedrl - care se strdduia sd rostogo-leasci cuvintele de parci ar fi fost profesor la Cambridge gi carese apropia gi el de vArsm pensionirii - botezase specialitatea casei,,Pisico-burgerul renumit al lui Al".

Sigur cd nu efacut cbinr din came de pisicd,sPuneau oameni| saupoate nu e deloc pisicd, dar precis nu e vitd, nu la un dolar gi noud;pe.

- Jake? Ai adormit?- Nu, sunt cAt se poate de treaz.$i mirat ci Al mI suna la gcoale. Mirat ci mi suna, la drept

vorbind. Relatia noastrd fusese mereu una dintre un bucitar gi unclient. ti

"precia- haleala,iar el se bucura ci ii calc pragul.

- Fn-mi legltura.- Da'de ce n-ai plecat, incil- Mi autoflagelez.

IFK rr.22.63 23

- Oooo! exclami Gloria gi o gi vedeam cum bate des din genelelungi. Mn termini cAnd spui obscenitili. Agteaptl si lArAie telefonul.

Inchise. Incepu sd sune derivalia gi am rdspuns.- Jake? Tu egti, prietene?La inceput, am creznt ci Gloria nu inlelesese bine numele.

Vocea aia nu putea fi a lui Al. Nici cea mai oribile riceali din lumenu putea provoca o asemenea rigugeali.

- Cine e la telefon?- Al Templeton, nu pi-a zis? Iisuse, muzica aia de atteptare e

nasoale riu! Unde-i Connie Francis?tr,""p., sd tugeasci atit de tare, cd"am fost nevoit si indepirtez

receptorul de ureche.- Parci u gripd, aga te aud.Izbucni in rAs. Tugind, tn acelagi timp. Combinalia era cam

inspiimAntitoare.- SI gtii ci am ceva.- Cred cdte-aluat cam repede.Doar cu o ziinurmi fusesem la el la cine. IJn

"Burger Dodoloj",

cartofi prdjigi qi un milkshake de cipgune. Consider cu terie ci untip care sti singur trebuie sI minAnce cite pulin din fiecare grupide alimente.

- Se poate spune gi aga. Sau se poate spune cdaduratcevavreme.Oricare varianti e corecti.

N-am gtiut ce si rispund la chestia asta. Avusesem multe dis-cufii cu Al in toli cei gase sau $apte ani de cAnd mI tot duceam labodega lui gi gtiam ci are anumite ciudelenii - insista, de exemplu,str spuni Boston Patriots echipei New England Patriots gi vorbearlespre Ted \Tilliams de parcl an fi fost frayi - insd niciodati numai zisese ceva a$a de aiurea.

- Jake, trebuie si ne vedem. E important.- Pot sI intreb...- Mi agtept si-mi pui o sumedenie de intreberi 9i o si-pi rls-

pund, dar nu la telefon.Nu eram sigur cd imi va da prea multe rdspunsuri inainte sl-gi

piardi vocea de to^t, dar i-am promis ci o sI ajung cam intr-o orI.- Mullumesc. Incearcd si vii chiar mai repede. Timpul e esen-

1ial, cum se zice.

$i, uite aga, mi-a inchis fdrd, mdcar sl-gi ia rlmas-bun.

24 STEPHEN KING

M-am chinuit si mai corectez lncl doud eseuri, 9i mai aveam incxpaftu,dar nu mai eram bun de nimic. tmi pierdusem tot zvAcul.Aga cd arnarvflcatmaldarul de lucriri in servietd qi am plecat. Mi-atrecut prin cap si urc in birou gi sd-i urez Gloriei o vard.frumoasd,dar nu m-am ostenit. O sd fie la liceu toati sePtImAna urmltoareca si incheie situaliile gcolare, iar eu aveam de gAnd si vin luni 9i strcuril automatul cu sendviguri ' ast^ era o promisiune ficute mietnsumi. Daci nu mi sacrificam eu, profesorii din sesiunea de vardar fi gdsit cancelaria din aripa de vest colciind de gAndaci.

Dace a fi gtiut ce md agteapti, cu sigurani';dceaq fi urcat s-o vid.Poate chiar i-a fi dat sdrutul care Plutea in aer intre noi de cAtevaluni. Dar bineinieles ci nu am gtiut. Viala fi se poate schimba cAtai bate din palme.

3

Bodega lui Al se afla intr-un trailer argintiu, peste drum de MainStreet, la umbra vechii fabrici \florumbo. Locuri de genul acestapot avea un aspect cam jalnic, insr Al mascase blocurile de betonp.

""r. stitea trailerul cu straturi drlgilaqe de flori. Pusese 9i un

petrepl de gazonin tagd, pe care-l birbierea el insuqi cu o ma;intrveche de tuns iarba, la fel de ingrijita ca gi gazonul. Nici mdcar unpistrui de rugini nu avea pe lamele zbbnditoare, vopsite in culori

"ii. C" qi cum gi-ar fi cumpirat-o doar slptimAna trecutl de la ma-

gazinul'il7estern Auto... dacdar mai fi existat vreun \festern Autoin Lisbon Falls. Odinioard fusese unul, dar, la inceputul nouluisecol, cdzuse victimd marilor lanpri de depozite/magazine.

Am inaintat pe aleea pavatd, am urcat treptele 9i m-am opritin-cruntAndu-md. Dispdruse semnul pe care scria BIIN VENIT LABODEGA LUI AL, PATRIA BURGERULUI DODOLOJ. INlocul lui, stdtea atLrnatun carton care spunea TNCHIS 8c NU SEVA REDESCHIDE PECAZDE BOALA. MULTUMESC PEN-TRU CA ATI VENIT AICI ANI LN NAWOUL ST DLIMNEZEUSA VA BINECLIVANTEZE.

tnce nu pitrunsesem in ceala irealitalii ce aYeasi md inghiti incurAnd, insa primele ei tentacule se furigau deja spre mine 9i le sim-qeam. Rdgugeala croncdnitoare din vocea lui Al nu fusese Provocati

IFK 17.22.63 25

rle vrerrrt guturai de vard,. Nici de vreo gripi. Dacd era sd md iaurlrrgrtr remnul acesta, trebuia si fie vorba despre ceva cu mult mairet'i, rs. I )irr ce boald gravd este aceea care te doboarl in doutrzeci gi

lrctl'u (le ore? Mai pu1in, chiar.Eradoui gi jumltate. Plecasem dele ,'lrtiurnl aseari la qase ferl un sfert qi il lesasem bine pe A1. Chiarprr,r plin de via1i. Mi-aduc aminte cl tl intrebasem daci nu carer unrvir bluse prea multe cafele gi mi-a zis ci nu, dar se gAndegte sd-git,r v*r'angtr, Vorbesc despre vacanle oamenii care sunt bolnavi - atAt,le lxrlrravi cd-gi inchid afacerea pe care au condus-o singuri pesterl rutrz.eci de ani? Poate ci unii da; dar sigur cI majoritdlii nici nu letre('r i$a ceva prin minte.

I l;a se deschise inainte sn intind mAna spre clanli gi l-am vlzut1rr Al in prag, privindu-mi fix, fdrd,sd zAm6easci. M-am uitat qi euLr cl, simgind cum ceala irealitdjii mi cuprinde 9i mai abitir.Erao zir'fltltrroastr, dar ceagaerarece. ih momentul acelainci at mai fi pututri rrrJ rlsucesc pe cdlcAie gi str plec de acolo, inapoi in soarele de iunie,;i o parte din mine chiar a vrut s-o faci. Dar rlmdsesem impietritrrr,ri cu seami din cauza uluirii gi a panicii. $i a groazei, recunosc.lferrtru ca o boali gravi ne ingrozqte, nu? Iar Al era grav bolnav.( )hscrvasem din prima secundtr. Probabil era chiar pe moarte.

Nu numai cd obrajii lui, de obicei foarte rumeni gi rotunjori,rleveniserl supli $i pdmAntii. Nu numai cd o pojghigi ii acoperise,,r lrii albaqtri, care acum pdreau decolorali gi infruntind o miopieirrt'rrrclati. Nici cn pirul, aproape in intregime negru doar ct o ziirr rrrmtr, era acum aproape alb - in fond, poate cd folosise nigter ()finletice mai gmechere qi, apoi, sub impulsul momentului, seIrotrlrise si se spele pe cap gi sI se poarte natural.

( )hestia absolut incredibila erac5, in cele doudzeci 9i doud de ore,lc c,ind nu-l mai vdzusem, Al Templeton pdrea se fi slabit cel pulin, incrisprezece kilograme, dactr nu chiar doudzeci, ceea ce ar fi insem-n;rt un sfert din greutatea lui anterioari. Nimeni nu sl5begte cinci-\l)rczece sau doudzeci de kilograme in mai pulin de o il. Nimmi.Darcrurstavedeam. $i atunci cred ci ceapairealitegii m-atnghipit cu totul.

Al a zAmbit gi am observat cd-9i pierduse gi nigte din1i, nu doarrriqte - mai multe - kilograme. Avea gingiile palide gi nesdndtoase.

- Cum i1i place de noul Al, Jake?$i a inceput si tugeasci, iar sunetele tnlenpite, consistente,

r r )rrpt€, veneau din adAncurile lui.

26 STEPHEN KING

Am deschis gura si-i rispund. Dar n-am reugit se articulez niciuncuvAnt. itttr-ntr locqor laq 9i scArbit al minlii mele a apirut iarigiideea fugii de acolo, dar chiar dacd.parteaaceea mi-ar fi putut con-trola acliunile, tot n-aq fi putut s-o fac.Parcdprinsesem rldecini.

Al reugi si-qi stipAneasci tusea gi scoase o batisti din buzunarul dela spatele pantalonilor. Mai intai se qterse la gura, apoi igi qterse palma.in"inte s-o puni la loc, am vdzut cdbatista avea nigte pete rogii.

- Intri, mi-a zis. Avem o mulfme de lucruri de vorbit gi credci egti singurul care m-ai putea asculta. O si mi asculf?

- Al, am spus cu o voce atAt de slaba gi de neputincioasd, incAtabia mi-o puteam auzi et insumi. Ce-ai pfiit?

- O sd md asculpi?- Sigur ci da.- O sI ai intrebari gi o sl-1i rlspund la cAte poq dar incearci'

si-mi pui mai puline. Nu prea mai am voce. Pe dracu', nu Preamai am putere. Haide, intri.

$i am intrat. Bodega era intunecat, friguroasi 9i gode. Tejgheauaera gtearsi gi fere firimituri; cromul scaunelor sclipea; -cana marepentru calea era lustruiti; semnul pe care scria DACA NU ITIFTacE, ORA$UL NOSTRU, CAUTA MERSUL TRENURI-LOR era la locul lui, lAngi casa de marcat. Nu lipseau decit clienlii.

$i bucltarul - proprietar, bineinleles. Al Templeton fusese inlo-cuit de fantoma aceasta batrAna gi suferindd. CAnd a pus zivorul laugd, incuind-o, zgomotul ftut a fost foarte puternic.

4

- Cancer pulmonar, mi-a spus cu indiferenli, dupi ce ne a$e-zaserdmintr-un separeu aflat in spatele restaurantului.

tqi lovi u$or cu degetele buzunarul de la pieptul cimnqii 9i amfost surprins si imi dau seama cd e gol, ferd omniprezentulpachetde Camel.

- Nu-i de mirare. M-am apucat la ungpe ani gi am tot fumatpAnn in zi:ua cind am aflatdiagnosticul. Peste cincizecide ani. Treipachete pe zipdndin2}l7 cAnd s-au scumpit. Atunci m-am sacri-ficat 9i le-am redus la doui.

RAse hlrAit.

IFK r1.22.63 27

M-am gAndit ci ar trebui si-i spun cd nu le preaare cu aritmetica,l)cntru ci ii gtiam vArsta adevdratd. Odatd, pe la sflrgitul iernii, cindil glsisem lAngn grntarul cu fripturi cu un coif colorat pe cap, a$a cum,ru copiii cAnd igi serbeazilziua^de na$tere, mi-a zis: "Pil, ad fac cinci-rrci qi gapte de ani, prietene.' Insa m; rugase si nu-i pun nicio intre-birrc decAt dacd este absolut necesar gi bdnuiam ci orice fel deirrtrerupere pentru a-l corecta ar fi facut pane din aceeagi categorie.

- Daci a fi in locul tiu - $ mi-E dori asta, degi n-ap vrea si fii tuirr locul meu, mai ales acum - mi-a spune: ,Ceva nu se-nvArte rotundrici, nimeni nu capiti cancer infnd,avansati peste noapte". Aga-i?

Am dat din cap. Aga era.- Rdspunsul e simplu. N-a fost peste noapte. Am inceput si-mi

rt'uip malele de atitatuse cam acum vreo gapte luni, prin mai.$i asta era ceva nou pentru mine; cdci nuJ vizusem niciodati

tuqind. $i iarngi se incurcase la aritmeticd.- Al? Alo? Suntem in iunie. Acum gapte luni era decembrie.lmi fecu un semn cu o mAnI atit de em-aciatl, incAt inelul primit

irr armati juca pe degetul pe care stituse strAns inainte, de parcd arli vrut sd-mi spuni: Las-o bahd, d,eocamdatA,las-o baha.

- La inceput am crezut ci-i vorba doar de o rdceald mai rea.lh' n-am avut febrd gi, in loc sd treacd, tusea se fecea gi mai nasoali.l)upi aia am tnceput si slibesc. Cd nu-s tAmpit, prietene, gi amItiut tot timpul cd s-ar putea si ml pAndeascl marele C... chiartl.rctr gi mama, 9i tata au fumat bine mersi ca gerpii pAnI la optzeci,lc ani. Cred cI incercim mereu sd ne glsim tot felul de scuze carI nu renunjdm la obiceiurile proaste, nu fi se pare?

Il apucd iarigi tusea gi-gi scoase batista. CAnd se mai linigti, spuse:- Nu pot si nu divaghez. Asta'am flcut toattr viala gi e greu sd

nrtr opresc acum. Chiar mai greu decit a fost si md las de fumat.lrrl-mi un semn sd incetez, dataviitoare cAnd o mai iau pe arituri.

- Bine, l-am aprobat eu cu amabilitate. Deja imi trecuse prinrrrinte ci toate Fovestea asta nu era decAt un vis. $i dacd. aqa stdteaulucrurile, visul pirea al naibii de real, pornind de la umbrele arun-,:ate de ventilatorul din tavan gi pAnn la pregul de la intrare pe carescria 7U E$TI CEL MAI PRETIOS BLIN AL NOSTRU!

- Ca si nu mai lungesc vorba, m-am dus la doctor gi mi-amf'Icut o radiografie gi le-am vdzut cit de mari sunt. Doud tumori.Necrozi avansatd. Inoperabile.