-----DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL

PE EUROPA

“Nu exist@ ac]iune prac-tic@ mare, dec$t acolounde a existat, ^n prealabil,}tiin]@ mare” D. D. Ro}ca

c my b

c my b

nr. 143 anul 3 vineri, 23 noiembrie 2007 0,50 RON

Prim@ria din Viena, ^n viziunea lui Franz Kopallik (1912)

Emil DAVID

Katrina

pag. 3Bogdan V$n@toruEvolu]ii la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Creditpag. 6Daniela Petra}cu

O dram@ na]ional@,sau o dilem@ european@?

Imaginea s@pt@m$nii

3. "PERFIDUL ALBION" în ac]iune…

Mai era o chestiune care avea }iurma s@ mai aib@ repercusiuni înc@multe decenii de la data când a fostpus@ mai cu acuitate, o chestiune carea relevat semnificativ, caracterul efec-tiv al unor mentalit@]ii de tip colonialsub ce suveranitate se g@sea, totu}i,teri toriul pe care fuseser@ g@site z@c@-mintele diamantifere? În "termenii tim-pului", problema se punea astfel: eravorba de un teritoriu indigen, de un

teritoriu care depindea de statul liberOrange, de Transvaal, sau de un teri-toriu aflat sub suveranitate englez@?Era o întrebare care, la vremea aceea,a preocupat mai pu]in pe c@ut@torii dediamante, ei ac]ionând ca }i cum ar fifost vorba de "p@mântul nim@nui". Al]iiîns@, privind cu prec@dere în viitor }isperând - nu f@r@ temei - la mari pro- fituri, au început s@ caute tot mai in-tens r@spuns la chestiunea în cauz@, lu-crurile evoluând, finalmente, în virtutea„dreptului celui mai tare”, care }i-a în-su}it mult@ vreme apoi "partea leului".

continuare ^n paginile 4-5

Istoria economic@

Dan Popescu

Itinerar Francez

pag. 6

Circuitul banilorîn natur@

continuare ^n pagina 3

Societatea informa]ional@

}i economia bazat@ pe cunoa}tere

În numeroase lucr@ri, defini]ia societ@]ii informa]ionale con]ine,implicit, }i criteriile care pot sta la baza m@sur@rii acesteia.Astfel, tehnologiile informa]iei }i comunica]iilor }i pondereaacestora în economia na]ional@, contribu]ia sectoarelor pro-duc@toare }i consumatoare de informa]ie la PIB sau pondereapopula]iei ocupate în sectoare de activitate care sunt corelatecu TIC, au devenit cele mai utilizate concepte în definireasociet@]ii informa]ionale }i, în acela}i timp, criterii de evaluarea dezvolt@rii acesteia.

Putem defini societatea informa]ional@, în sens larg, ca fiindsocietatea bazat@ pe informa]ie. Uzual@ este }i definirea mai res-trâns@ a societ@]ii informa]ionale ca fiind societatea bazat@ petehnologiile informa]iei }i comunica]iilor. De asemenea, o va-riant@ particularizat@ a acesteia o reprezint@ definirea societ@]iiinforma]ionale ca fiind societatea care se bazeaz@ pe Internet.

Defini]iile elaborate de speciali}ti sunt numeroase }iuneori contradictorii. Pe lâng@ defini]iile prezentate sunt deremarcat cele în care încadrarea în categoria „societate infor-ma]ional@” se realizeaz@ în func]ie de ponderea sectoarelorbazate pe informa]ie la PIB-ul unei ]@ri.

Cu predispozi]ia noastr@ maladiv@ de a ne l@sa prad@ emo-]iilor negative, de a alimenta }i rumega psihoze, de a consumasenza]ionalul pe pâine }i dramele existen]iale la desert, am l@sats@ curg@ torente de vorbe }i tone de cerneal@ pe întâmplareanefericit@ care, hiperbolizat@ la dimensiuni incredibile, a devenit fai-mosul „caz Mailat”.

Din nefericire, am întâlnit prea pu]ine situa]ii în care presaromâneasc@, anali}tii economici }i politici de pe la noi s@ apro-fundeze tema pe dimensiunile ei reale }i în context mai larg,obiectiv, punând degetul pe ran@ }i ]intind cauze primordiale. În

fond, nu discut@m de o problem@ spe-cific@ României, ci despre un feno-men global: migra]ia economic@ –cauzele }i consecin]ele ei pe planpolitic, social, individual. Uit@m ne-permis de u}or c@ imigra]ia în gene-ral, }i imigra]ia for]ei de munc@ înspecial, are propria sa istorie }i pro-priile sale baze economice. Ea a func-]ionat dintotdeauna }i continu@ s@func]ioneze pe principiul vaselor co-

municante, într-un flux firesc, logic, care porne}te dinspre ]@riles@race }i se revars@ în ]@rile bogate }i potente. Ast@zi, când uniiîncearc@ s@ ridice în calea ei bariere de netrecut }i restric]ii dras-tice, constat@m c@ cei care o fac se num@r@ printre beneficiariiprincipali ai fenomenului. Într-adev@r, imigra]ia a fost unuldin motoarele cre}terii economice din deceniile 7-8 ale se-colului de curând încheiat }i, privind retrospectiv, nimeninu poate nega c@ s-a dorit, la vremea respectiv@, }i for]ade munc@ a emigran]ilor turci în Germania de Vest, }i in-jec]ia de capital uman cu care cet@]enii din Commonvealthau revitalizat Marea Britanie, }i importul de bra]e de munc@din ]@rile Magrebului sau ale Africii negre c@tre o economiefrancez@ în expansiune.

Iulia NAGYpag. 8

Efectele declinuluidemografic asupra

pie]ei muncii

Regina Victoria

Epopeea diamantelor (II)Dan POPESCU

O mie de euro.Acesta este depozitulmediu pentru rom$niicare fac economii inb@nci. O mic@ sum@,care nu poate sus]inesperan]ele pe care oriceeconomie le cultiv@: si-guran]@, dac@ nu cum-va îmbog@]ire. Vestea

bun@ este c@ aceast@ sum@ medie a cres-cut cu 34 de procente într-un an. Bun@,dar pentru ce? Uneori, cre}terile acestea,care par semnificative în procente, nuspun nimic atunci când se trece la sumeabsolute }i se ajunge la bani m@run]i. Ceitrei mii cinci sute de lei depu}i în banc@au avut un an dificil, din punctul de vedereal economisirii. Depu}i cu un an în urm@,cu o dobând@ plasata undeva în jurul va-lorii de 7 - 8 procente, }i sco}i acum lalumin@, nu prea au generat profit real, devreme ce 6 procente din dobânda dat@ aufost mâncate de infla]ia anualizat@. Dinprocentul acela r@mas, se mai scad comi-sioanele de tranzac]ionare }i celelalte taxe,impozite pe profit si restul râm$ne marelecâ}tig al economisirii, undeva în jurul unuiprocent, dac@ nu mai pu]in. Adic@, mainimic. Nu mir@ atunci c@ num@rul depo-nen]ilor a sc@zut în ultimul an. În fond, ces@ depozitezi, atunci când î]i pui banii lao banc@. De multe ori, este un depozitasociat cu un gând, cu o speran]@ cumult@ înc@rc@tur@ emo]ional@. Asocierea la o mie de euro e, evident, unaminor@. Nimeni nu sper@ s@ devin@ bogatdin o mie de euro depozita]i, dar nici nuvrea ca retragerea banilor s@ fie o frustare.

Dan SUCIU

continuare ^n pagina 2

continuare ^n pagina 2

Silvia M~RGINEAN

Romano Prodi

UNIUNEA EUROPEAN~ FINAN[E VINERI 23 NOIEMBRIE 20072

urmare din pagina 1Iar exemplele ar putea continua.

Este, prin urmare, evident c@ migra-]ia for]ei de munc@ a avut }i are unefect benefic pentru ]@rile }i econo-miile dezvoltate, care s-au alimentatdin afluxul for]ei de munc@, fie eacalificat@ sau mai pu]in calificat@, pen-tru a-}i rezolva nevoile }i priorit@]ileproprii, cu minimum de cheltuieli. Estela fel de evident c@, dac@ ]@rile „cap-tatoare” de migra]ie economic@ auavut numai de câ}tigat, celelalte, expor-tatoare de for]@ de munc@, au avutnumai de pierdut, evident cu excep]iaunor indivizi care au avut }ansa s@-}i schimbe în bine destinul.

Mai încoace, }i dup@ momentele2004 }i 2007, care au marcat extin-derea în valuri succesive a Comu-nit@]ii Europene, migra]ia economic@}i-a p@strat tr@s@tura sa esen]ial@:legitimitate pe baza interesului eco-nomic. Dovad@ c@ întreaga construc-]ie european@, legisla]ia acesteia se

fundamenteaz@ pe libera circula]ie aserviciilor, bunurilor, capitalului }i afor]ei de munc@ în spa]iul UE. S@reamintim aici c@ Directiva 38 din2004 a Parlamentului European cons-fin]e}te dreptul fundamental al cet@-]enilor din spa]iul european de a cir-cula f@r@ vize de ie}ire }i de a r@-mâne pe teritoriul altui stat membru,pe o perioad@ de cel mult trei luni,f@r@, nici o alt@ condi]ie sau forma-litate în afara cerin]ei de a de]ine ocarte de identitate valabil@. Articolul 7din directiva amintit@ prevede condi-]iile în care un cet@]ean poate sta pe te-ritoriul unei ]@ri mai mult de trei luni,în acest caz fiind nevoie }i de o în-registrare la autorit@]ile competente.

În ciuda acestor reglement@rigeneral valabile }i unanim acceptate,importatorii de for]@ de munc@ dinVestul Europei au devenit, dup@ extin-derea din 2004, mai circumspec]i }imai selectivi, impunând o serie derestric]ii pe pia]a muncii, pentru nou-veni]i. Putem enumera un }ir de ex-plica]ii }i determin@ri. În primul rând,pentru c@ aveau de unde alege. În al

doilea rând, pentru c@ s-au temut,realmente, de o invazie masiv@ deemigran]i est-europeni. Circulau sce-narii alarmante care vorbeau de 15milioane de imigran]i, într-un intervalde 15 ani! Ast@zi, previziunile s-au tem-perat, iar Institutul European pentruCercet@ri Economice consider@ c@ doar1 la sut@ din for]a de munc@ dincentrul }i estul Europei va decide s@plece în cealalt@ parte a continentu-lui. În al treilea rând, se poate spunecu deplin temei c@ recesiunea eco-nomic@ sever@ din propriile ogr@zi aobligat ]@rile dezvoltate s@ adopte po-litici restrictive. Se face sim]it@ totmai pregnant neputin]a economic@ dea integra un num@r mare de str@ini,de a-i include în pia]a muncii }i de ale oferi drepturile sociale }i educa-]ionale implicate de aceast@ pozi]ie.{i astfel, treptat, peste realitatea eco-nomic@ s-au insinuat factorul }i in-teresul politic. Evident, liderii din ]@-rile dezvoltate ale Europei nu pot ne-glija reac]iile cona]ionalilor, f@r@ s@-}iri}te propriile pozi]ii }i fotolii. Ce po]iface ca prim-ministru al unei ]@ri încare b@}tina}ii, exacerba]i de fapte re-probabile, dar }i de valurile stârnitede mass-media, strig@ pe str@zi, în fa]acamerelor de vederi, c@ ]ara e numaia lor, iar str@inii s@ plece acas@? Ledai satisfac]ie, mai ales c@ alegerilebat la u}@, chiar cu riscul calculat dea-]i atrage criticile forurilor comu-nitare, care au reafirmat recent c@expulzarea e un act nedemocratic,abuziv }i ilegal în cele din urm@,pentru c@, în fond, contravine legis-la]iei europene.

Este cazul concret }i dramatical premierului italian Romano Prodi,el însu}i prim-artizan al construc]ieieuropene, care, sub presiunea uneiopinii publice inflamate în mod artifi-cial, a semnat un decret-lege carecontravine tuturor regulilor UE }i De-clara]iei Universale a Drepturilor Omului.

Mai îngrijor@tor este c@ o aseme-nea atitudine poate deveni contagi-oas@, declan}ând reac]ii în lan] }i ali-mentând o escaladare a expulz@rilorla scar@ regional@ sau continental@.Se pare c@ ini]iativa lui Romano Prodia sensibilizat autorit@]ile din MareaBritanie }i Danemarca, gata s@ în@s-preasc@ procedurile de imigrare, chiar

dac@, pe de alt@ parte, un raport deultim@ or@ al Institutului de CercetareEconomic@ de la Berlin recunoa}te,negru pe alb, c@ „Germania a f@cut oalegere proast@, men]inând restric]iilecele mai dure din tot blocul comuni-tar, întrucât a pierdut beneficii impor-tante pe care imigra]ia est-european@le-a adus altor ]@ri”.

În concluzie: dezbr@carea decizi-ilor din oricare stat al UE de haineleintereselor meschine, politicianiste, arface, cu siguran]@, s@ se evite isteri-ile na]ionaliste gratuite. Dac@ majori-tatea imigran]ilor români caremuncesc cinstit, chiar }i pe bani maipu]ini, în Europa, sunt aprecia]i, tota}a r@uf@c@torii pleca]i de pemeleagurile noastre trebuie judeca]icaz cu caz, fapt@ cu fapt@ }i pe-depsi]i pe m@sur@. R@uf@c@torii sunt}i de-ai no}tri, }i de-ai lor. Avem, cualte cuvinte, Maila]ii no}tri, a}a cumau }i ei Maila]ii lor. Ace}tia trebuietrata]i ca atare, în mod egal, cu ace-ea}i asprime }i deta}are. Infrac]iu-nile, indiferent ale cui sunt, s@ fiejudecate }i condamnate individual,dup@ legile statului de drept, }i s@ nuse transforme în pretexte pentru acu-za]ii colective. Unele declara]ii irespon-sabile antiromâne}ti din ParlamentulEuropean, generaliz@rile care arunc@anatema pe un întreg popor nu suntaltceva decât expresii ale xenofobiei,intoleran]ei }i rasismului, incompati-bile cu idealurile unei Europe – cas@comun@ }i unit@. Într-o Europ@ atuturor europenilor, nu au ce c@utaînvinuirile colective }i etichet@rile desorginte etnic@, a}a cum se pro-cedeaz@ acum, din ignoran]@ sau dinrea-credin]@, cu romii. Când se vaîn]elege c@ problema complicat@ aromilor }i povestea interminabil@ aintegr@rii lor în societate nu este unaexclusiv româneasc@, ci de anvergur@european@, în acela}i sens în caremigra]ia economic@ a devenit o ches-tiune global@? De ce nu se face oanaliz@ serioas@ }i o interpretare rea-list@ a datelor demografice furnizatechiar de Consiliul Europei? Potrivitacestora, din cei circa 10 milioane deromi de pe b@trânul nostru continent,5 milioane sunt înregistra]i în ]@riprecum România, Albania, Bosnia,Bulgaria, Macedonia, Serbia, Cehia,

Moldova, Rusia }i Ungaria. Logic,cealalt@ jum@tate înseamn@ c@ î}iduce traiul pe oriunde prin EuropaOccidental@. Mai mult decât atât, sta-tisticile spun c@, de}i în valoare abso-lut@ România de]ine cel mai marenum@r de romi, în ceea ce prive}teprocentajul ca minoritate ea înregis-treaz@ doar 7,7 la sut@, fiind dep@}it@de Macedonia (10,3 la sut@), Ungaria(7,8 la sut@) }i Bulgaria (9,5 la sut@).În treac@t fie zis, iat@ înc@ o ironie:ne-au întrecut bulgarii }i la acest„capitol”, ei care nu ezit@ s@ ne fac@„]igani” cu orice prilej le vine laîndemân@, bazându-se probabil }i peconfuzia regretabil@ care se face între„romi” }i „români”!

A}a stând lucrurile, e limpedede ce sus]inem c@ problema romiloreste una european@ }i nu una exclu-siv româneasc@, a}a cum unii încear-c@ s@ o acrediteze. Comunitatea Euro-pean@ are datoria s@ se implice cutoat@ energia în rezolvarea acestei pro-bleme, inclusiv prin alocarea de fon-duri structurale }i pentru integrare,sus]inând autorit@]ile na]ionale în de-mersurile }i programele proprii. Edrept, Comisia European@ sus]ine c@a alocat, în ultimii cinci ani, 275 mili-oane euro pentru incluziunea romilor.O socoteal@ simpl@ ne duce la con-cluzia c@ fiecare rom a primit, anual,5,5 euro! F@r@ comentarii…

Un semn bun, cel pu]in la niveldeclarativ, a venit s@pt@mâna trecut@de la Parlamentul European care, cuo majoritate lejer@, a votat o rezolu]ieîn care se afirm@, printre altele: „Con-sider@m c@ protec]ia drepturilor mino-rit@]ilor rome, precum }i integrareaacesteia reprezint@ o provocare se-rioas@ pentru Uniune. Cerem Comi-siei Europene s@ ia m@suri }i s@ ur-m@reasc@ o strategie de ansamblupentru asimilarea romilor în socie-tate”. Ei da, mai bine mai târziu de-cât niciodat@!

R@mâne îns@ regretabil c@ un gestal Guvernului italian, provocat de unmoment de criz@, a dat ap@ la moar@celor care sus]in cât de fragil@ esteconstruc]ia european@, atâta vremecât ea se las@ marcat@ de interesecentrifuge }i de diferen]e economice,politice, de mentalit@]i care uneoripar insurmontabile.

Palatul Chigi, sediul guvernului Italian

O dram@ na]ional@, sau o dilem@ european@?

Emil DAVID

urmare din pagina 1De aceea, mica analiz@ profit-pier-

dere, care se face la lichidare poateaduce optimism, doar dac@ ignor@infla]ia.

În schimb, pentru marii juc@tori, ceicare merg pe sume mari depuse la ziaceast@ dobând@ superioar@ infla]iei afost man@ cereasc@ pentru anul aces-ta. Cel pu]in pân@ în toamna aceas-ta, când leul se înt@rea cu mult curaj,afacerea dobânzilor era marea aface-re pentru fondurile care speculau du-blu atât pe depozite cât }i curs.Cre}tea cursul, dobânzile erau ridica-te, infla]ia sc@zut@....câ}tig pe linie. Înbun@ m@sur@, acest scenariu de câ}tiga fost valabil }i pentru micile investi]iila alt@ scar@. {i poate c@ aceast@socoteal@ care ie}ea pe profit maimare decât unul la sut@ a fost }i ten-ta]ia care a dus la o cre}tere semni-ficativ@ a acestei sume depozitatefa]@ de anul trecut. Primele opt luni

ale acestui an au fost lunile în careb@ncile puteau s@-}i valorifice pe de-plin rolul social ca agen]i ai econo-misirii, dar nu au f@cut-o. Pe deo-parte, pentru c@ b@ncile au bani }i vors@-i dea’ - asta e func]ia pe care }i-au asumat-o acum. Bani de la suro-rile mai mari, linii de creditare inter-ne sau alte forme de acces la bani ief-tini, }i atunci nu economisirea m@run-t@ e marea miz@. Stimularea econo-misirii e mai mult o func]ie social@decât o afacere, acum, pentru b@nci.

Ce este, atunci, pentru depo-nen]i? Ei chiar cred c@ fac economii,atunci când las@ în grija b@ncii o miede lei? Probabil, nu a}teapt@ marelucru, de}i dobânda r@mâne marelecriteriu, atunci când se opteaz@ pentruo banc@ sau alta. B@ncile }tiu bineasta }i, de aceea, dobânzile ascundcosturile suplimentare, a}a încât cecâ}tigi pe mere, pierzi pe pere, a}aîncât diferen]ele bancare sunt de multeori minore. Marea dram@ a acestorsume este c@ ele sunt doar econo-

mii, nu }i investi]ii. Deosebirea esteuna de grad, nu }i de sum@. Depo-zitele bancare nu pot deveni investi]ii,decât atunci când diferen]a dintre in-fla]ie }i dobânda de bonifica]ie esteuna major@. Nu prea cred vom ajungevreodat@ în aceast@ situ]ie, a}a c@ baniidintr-o banc@ r@mân banii de econo-mii. Adic@ bani de consum. Un con-sum targetat, pentru viitor. Banii sestrâng pentru a fi consuma]i în viitor,aceasta pare a fi regula de folosire aacestor sume, }i încercarea aceastade generalizare se sus]ine, mai con-cret, prin remarcarea ritmului anualde cre}tere a depozitelor în valut@.Acesta a fost mai rapid decât cel aldepozitelor în lei, de 120,2% pentrudepozitele în valut@ }i de 51,6% pen-tru depozitele în lei, la sfâr}itul luiseptembrie 2007, fa]@ de aceea}i lun@a anului trecut. La ce bun s@ faci eco-nomii în valut@, atunci când pân@ înaugust cursul de schimb s@pa adâncdin valoarea valutelor? Ca s@ nu maispunem c@ dobânzile la valut@ au fost

}i sunt sensibil inferioare celor la lei.Singura explica]ie pentru aceast@ op-]iune de economisire pare a fi …op-]iunea pentru cheltuire. Banii aceia sevor cheltui într-un orizont scurt detimp în valut@ direct sau echivalent}i atunci nu are sens maximalizareaoportunit@]ilor. Depozitele mici suntdoar amân@ri pe termen scurt a chel-

tuirii, a}a orice opozi]ie a aceastorsume consumului este o iluzie petermen scurt. Depozitele bancare, evo-lu]ia lor nu spune decât faptul c@ dru-mul spre inves]ie e lung, iar cel sprecheltuire la îndemân@. {i, odat@ cucheltuirea, se deschide orizontul sum-bru al consumului peste masur@ }iapoi u}or, u}or, al datoriei.

Circuitul banilor în natur@Dan SUCIU

urmare din pagina 1Astfel, sectoarele produc@toare }i

consumatoare de informa]ie, considera-te a fi definitorii pentru societatea infor-ma]ional@, precum educa]ia, comunica-]iile }i industria media, industria de echi-pamente electrice }i electronice, secto-rul de cercetare-dezvoltare etc., vor aveao contribu]ie tot mai mare la PIB, pem@sur@ ce societatea informa]ional@ sedezvolt@ într-o arie geografic@ dat@. În-tr-unul dintre primele studii în domeniu(1962), Fritz Machlup ar@ta c@ 29& dinprodusul intern brut al SUA provenea, înanul 1958, din „industrii ale cunoa}terii”(knowledge industries), o pondere remar-cabil@ pentru perioada respectiv@.

Încadrându-se în aceea}i catego-rie, a abord@rilor cantitative, remarc@mdefini]iile care abordeaz@ societatea in-forma]ional@ ca fiind aceea în care nu-m@rul angaja]ilor implica]i în crearea }iutilizarea informa]iei de]ine o ponderesemnificativ@ în totalul persoanelor ocu-pate. Majoritatea teoriilor cu privire lasocietatea informa]ional@, care se înca-dreaz@ în acest curent, pun accentul fiepe dinamica înregistrat@ în cadrul distri-bu]iei pe ocupa]ii a for]ei de munc@ încadrul economiilor na]ionale, fie pe iden-tificarea momentului în care se poatevorbi despre societate informa]ional@,respectiv cel în care ponderea „gulere-lor albe” devine majoritar@.

Din alt@ perspectiv@, teoriile mo-derne asupra societ@]ii informa]ionaleintroduc prin conceptul de cluster coor-donate spa]iale în analiza }i evaluareasociet@]ii informa]ionale. Frank Webster propune clasificarea ana-litic@ a viziunilor asupra societ@]ii infor-ma]ionale prin împ@r]irea defini]iilor încinci categorii, fiecare dintre acestea avândîn vedere un criteriu: tehnologic, econo-mic, ocupa]ional, spa]ial }i cultural.

OECD define}te economia bazat@pe cunoa}tere ca fiind acel tip de eco-nomie în care cunoa}terea este supor-tul evolu]iei productivit@]ii }i cre}terii eco-nomice. Cele trei elemente fundamenta-le ale performan]ei economice în econo-mia bazat@ pe cunoa}tere sunt informa-]ia, tehnologiile }i înv@]area. Rela]ia întreeconomia bazat@ pe cunoa}tere }i so-cietatea informa]ional@ este explicat@ astfel:cre}terea codific@rii cuno}tin]elor }i tran-smiterea acestora prin re]ele de comu-nica]ii }i de calculatoare a dus la apa-ri]ia societ@]ii informa]ionale. Nevoia demuncitori care s@ posede anumite abi-lit@]i }i cuno}tin]e, precum }i necesita-tea perfec]ion@rii acestor cuno}tin]e a dusla apari]ia economiei care înva]@. Re-marc@m în aceste defini]ii rela]ia parte– întreg care se stabile}te între societateainforma]ional@ }i cea bazat@ pe cuno}tin]e.

Banca Mondial@ define}te econo-mia cunoa}terii ca fiind acel tip de eco-nomie în care organiza]iile }i indiviziiob]in, creaz@, disemineaz@ }i utilizeaz@cuno}tin]ele mai eficient, pentru a ob-]ine dezvoltare economic@ }i social@. Încadrul programului K4D (Knowledge forDevelopment) sunt defini]i cei patru pi-loni care pot ajuta ]@rile în a elaborastrategii de trecere la o economie ba-zat@ pe cuno}tin]e: Un regim economic }i institu]ional cares@ stimuleze utilizarea eficient@ a cuno}-tin]elor existente }i a apari]iei altora noi,în contextul stimul@rii spiritului între-

prinz@tor;O popula]ie educat@, cu grad înalt

de preg@tire, care poate crea, transmite}i utiliza cuno}tin]e;

Un sistem inova]ional eficient încadrul firmelor, centrelor de cercetare,universit@]ilor, firmelor de consultan]@ }ia altor tipuri de organiza]ii, care s@ poat@contribui la cre}terea stocului global decuno}tin]e, la asimilarea }i adaptareaacestuia la nevoile locale, fapt care vaconduce la apari]ia unor noi tehnologii;Tehnologii ale Informa]iei }i Comuni-ca]iilor (TIC) care s@ faciliteze comuni-carea eficient@, diseminarea }i procesa-rea informa]iilor.

În aceast@ viziune, societatea bazat@pe cunoa}tere devine liderul incontesta-bil al terminologiei dezvolt@rii, având in-cluse elemente ale societ@]ii informa-]ionale, precum TIC.

Exist@ numeroase opinii conformc@rora sintagmele societatea informa-]ional@ }i societatea cunoa}terii desem-neaz@ etape succesive ale procesului dedezvoltare. Acad. Mihai Dr@g@nescu defi-ne}te dou@ clase de vectori ai societ@]iicunoa}terii, afirmând c@ „un vector alsociet@]ii cunoa}terii este un instrumentcare transform@ societatea informa]io-nal@ într-o societate a cunoa}terii”. Înconformitate cu aceast@ viziune, suntenun]ate teoriile îmbin@rii: etapa actual@de dezvoltare este parte din marea er@ ainforma]iei; aceasta cuprinde epoca socie-t@]ii informa]ionale, epoca societ@]ii cu-noa}terii }i epoca societ@]ii con}tiin]ei.În prezent, România se confrunt@ cu îm-binarea societ@]ii informa]ionale cu ceaa cunoa}terii la nivel global, ceea ce im-pune o ierarhizare, o ordonare cronolo-gic@ a unor obiective distincte. Trecereala societatea cunoa}terii presupune acu-mularea acelei mase critice de vectori,care s@ declan}eze procesul de transfor-mare. În acest context, reducerea deca-lajelor economice fa]@ de Uniunea Euro-

pean@ poate fi stimulat@ de transform@risimultane }i de arderea etapelor, prinstabilirea unor obiective de dezvoltarespecifice societ@]ii bazate pe cunoa}tere:„nu trebuie s@ ne condamn@m s@ r@mâ-nem mereu în urm@. Nu: mai întâi so-cietatea informa]ional@ }i numai dup@aceea societatea cunoa}terii”.

Parcurgerea studiilor de specialita-te arat@ existen]a unor adev@rate „b@-t@lii” în rândul speciali}tilor cu privire lautilizarea celor mai potrivite sintagme pen-tru desemnarea realit@]ilor lumii moder-ne. Dup@ cum remarca, a avut loc înlo-cuirea societ@]ii informa]ionale ca ]int@}i model de dezvoltare cu societatea ba-zat@ pe cunoa}tere concept mai larg, ceinclude în viziunea noastr@ obiectivelesociet@]ii informa]ionale. Este interesan-t@ cre}terea ponderii (din punctul de ve-dere al frecven]ei de apari]ie în studiilede specialitate) a sintagmei economie ba-zat@ pe cunoa}tere în defavoarea celei

de societate bazat@ pe cunoa}tere. Ex-plicabil@ cu prec@dere prin influen]a do-cumentelor strategice elaborate de Uniu-nea European@, OECD, ONU etc. aceast@muta]ie reflect@ îns@ }i revenirea înprim-plan a obiectivelor de natur@ eco-nomic@, precum competitivitatea sau pro-ductivitatea. De asemenea, utilizarea pen-tru prima dat@ de c@tre sociologi, res-pectiv economi}ti a no]iunilor se re-flect@ consistent în terminologia pentrucare se opteaz@.

De}i nu este vorba despre o op-]iune de tipul economie versus societa-te, putem vorbi despre economie bazat@pe cunoa}tere – economie informa]io-nal@ }i societate bazat@ pe cunoa}tere –societate informa]ional@ ca despre ariidistincte de studiu. Putem presupune c@transform@rile afecteaz@ în egal@ m@sur@economia }i societatea, prin urmare, vorputea fi identifica]i indicatori relevan]ipentru ambele dimensiuni.

VINERI 23 NOIEMBRIE 2007 3EVOLU[II CONTEMPORANE

Silvia M~RGINEAN

Societatea informa]ional@ }i economia bazat@ pe cunoa}tere

Uraganul Katrina }i pie]ele euro-pene. Pe pie]ele de capital din Europa,mi}c@ri mai ample s-au f@cut sim]ite însectorul financiar }i de asigur@ri, în sec-torul de tehnologie }i telecomunica]ii }i,bineîn]eles, la nivelul companiilor petro-liere. Pagubele f@r@ precedent produsede uraganul Katrina a trimis abrupt înjos pre]urile ac]iunilor companiilor de asi-gur@ri cu expunere spre SUA. De exem-plu, ac]iunile Allianz au sc@zut cu 4,2%,Zürich Financial, cu 4,6%, iar AXA, celmai mare asigurator francez, cu 3,4%.În ceea ce prive}te b@ncile, dou@ }tiriau marcat aceast@ perioad@: este vorbade preluarea de c@tre banca elve]ian@Julius Baer a mai micii rivale Bank Sa-rasin, precum }i de zvonul potrivit c@-ruia compania bancar@ Lloyds ar puteafi ]inta de preluare a americanilor de laWells Fargo. Ac]iunile Julius Baer au"s@rit" cu 5%, iar Lloyds, cu 5,4%.

Sectorul de tehnologie }i teleco-

munica]ii a avut de suferit, fiind perce-put ca vulnerabil }i expus la perioadade stagnare a ciclului economic. Evo-lu]ii ample au avut France Telecom, carea suferit în urma unor acuza]ii de ma-nipulare a pie]ei, pre]ul ac]iunilor salesc@zând cu 6,7%.

Cum era de a}teptat, sectorul pe-trolier a fost unul dintre cei mai buniperformeri de pe pia]@, dup@ ce pre]ulfutures al unui baril de petrol la Bursade M@rfuri de la New York a ajuns la70,85 dolari. Dintre companiile cu celemai bune performan]e din ultimele dou@s@pt@mâni se disting Total, din Fran]a, alec@rei ac]iuni au crescut cu 2,4% }i OMV,din Austria, cu o cre}tere de 8,3%.

În final, iat@ evolu]iile celor maiimportan]i indici europeni în intervalul23 august-5 septembrie: FTSE 100 acrescut cu 0,36%, DAX30 a sc@zut cu0,3%, iar Eurostoxx50, cu 0,6%.

Anul calendaristic 2005 continu@cu în@sprirea oportunit@]ilor de investi]iifinanciare la nivel global concomitentcu cre}terea lichidit@]ii mondiale la celmai înalt nivel din ultimii 15 ani.

Sectorul hedge fondurilor, departede a mai realiza profituri mai mari dezece la sut@ ca în ultimii zece ani, intr@în ultimul trimestru al anului cu o capi-talizare de 1 trilion de dolari, dar cu re-zultate mai slabe chiar decât randamen-tul titlurilor de stat din SUA.

Aceste rezultate nefavorabile suntdatorate, în mare parte, reducerii drasti-ce a volatilitatii bursiere din SUA. Inde-xul de volatilitate VIX, care reflect@ oestimare a volatilit@]ii viitoare bursiereinterpolate pe baza pre]ului optiunilor, asc@zut la cifra de 10,33 la 15 iulie a.c.,acest nivel fiind cel mai redus nivel dinDecembrie 1995 încoace.

Avem de-a face cu o ieftinire ge-neralizat@ a riscului de credit: astfel,plusul de dobând@ fa]@ de titlurile de

stat la obliga]iunile emise de companii-le cotate în zona sub-investment grade(mai pu]in de BBB - dup@ Standards &Poor), a}a numitele junk-bonduri, aucoborât la cel mai sc@zut nivel din ulti-mii 6 ani. Fundamentul este îns@ solid,deoarece într-adev@r incidentele de pla-t@ ale companiilor sunt în sc@dere.

Investitorii }i-au pierdut încrede-rea }i în obligatiunile corporative con-vertibile, retr@gând 5 miliarde de dola-ri, în prima jumatate a anului.

Contrar a}ept@arilor investitorilor, caresperau c@ dac@ Banca Central@ a SUAridic@ dobânzile pe termen scurt, }i ran-damentele la certificatele de trezoreriepe termen mai lung vor cre}te, acest lu-cru nu s-a întâmplat, randamentul la certi-ficatele de trezorerie pe 10 ani sc@zând,de la 4,65% în martie, la 3,9% în iunie.

Aceste fenomene se datoreaz@ sur-plusului de lichiditate existent pe pia]amondial@, surplus estimat la 11 trilioa-ne de dolari, av$nd cam aceea}i dimen-siune ca întreaga economie a StatelorUnite. Având o rat@ redus@ }i în sc@-dere a economisirii, atât la nivel indivi-dual, cât }i guvernamental, }i, ca atarenecesitând finan]@ri importante, StateleUnite reprezint@ un centru important deabsorbire a 2/3 din aceast@ lichiditate.Datorit@ acestei rate reduse a economi-sirii, combinat@ cu un deficit bugetarimportant, Statele Unite s-ar fi putut aflape o pant@ cresc@toare a dobânzilor. Cutoate acestea, în ciuda interven]iilor re-petate de cre}tere a dobânzii de refe-rin]@, anul acesta, de c@tre Banca Fede-ral@ de Rezerv@, ca }i a reemiterii obli-ga]iunilor de stat pe termen de 30 deani, rata dobânzii pe termen lung de-abia dep@}este nivelul de 4%.

Cota de investi]ii în afaceri a cres-cut, în aceast@ ]ar@, la nivelul de 16,5%din Produsul Intern Brut, deasupra nive-lurilor înregistrate în anii ‘90. (va urma)

Uraganul Katrina }i activitatea bursier@ (III)

drd. Bogdan V#N~TORU

urmare din pagina 1"Perfidul Albion" nu s-a dezmin-

]it, nici de aceast@ dat@. Dar, ce s-aîntâmplat, de fapt?

Pre}edintele Republicii Orange era,la vremea respectiv@, domnul Brandt,originar din Colonia Capului, care,student la Universitatea din Leyda,avocat în Anglia }i profesor universi-tar la Cap, a fost ales pre}edinte, în1863, de c@tre burgher-ii din Orange}i reales de c@tre ei, din cinci în cinciani. În virtutea drepturilor pe care leconsidera c@ revin ]@rii sale, atât prinConven]ia de la Bloemfontein, cât }iprin tratatele semnate cu indigenii, ela trimis, pur }i simplu – f@r@ nici unsprijin armat – un comisar s@ arbo-reze drapelul de stat }i s@ reprezinteguvernul s@u în partea din Gricualand,situat@ pe malul stâng al râului Vaal,în vreme ce, la rândul s@u, Trans-vaal-ul a trimis un delegat cu aceea}imisiune în teritoriile pe care le con-sidera c@-i revin, pe partea dreapt@ arâului Vaal.

În toate aceste preocup@ri, încele care au urmat, locul popula]ieiindigene nu era în nici un fel men-]ionat, pe de o parte. Pe de alta, maitrebuie remarcat c@ Anglia nu a recu-noscut, de jure, în nici un fel, astfelde impuneri, chiar dac@ erau conse-cutive – ne-am mai referit în acestsens – unor prevederi stipulate caatare prin tratate semnate de Anglia,ea considerând statul Orange – ycompris Gricualand – ca dependentde Colonia Capului: ca probe, se adu-ceau scrisori ce purtau antetul Majes-t@]ii Sale britanice. Tot Anglia, îns@,nu fusese de fel preocupat@ s@ l@-mureasc@ "chestiunea suveranit@]ii" res-

pective, pân@ când în Gricualand nuse descoperiser@ diamante. "Treabadevenea serioas@, erau bani tot maimul]i în joc, bani pe care Anglia tre-buia s@-i câ}tige }i nu s@-i piard@",gândeau demnitarii englezi.

4. De la "întâmplare" la exploatarea industrial@

Gesturilor politice din Orange }iTransvaal, diploma]ia englez@ le-a opus,cum afirm@ francezul Paul Combe,"aria drepturilor indigenilor care vro-iau s@ devin@ subiec]i englezi". Regi-na Victoria a recep]ionat favorabilaceast@ cerere, cu "condi]ia" ca par-lamentul Coloniei Capului s@ "aprobe"anexiunea. Ceea ce respectivul for, înîntregime controlat de englezi, nu aîntârziat, fire}te, s@ o fac@. Pe bazaunor asemenea demersuri, la 7 noiem-brie 1871, un magistrat }i 30 de po-li]i}ti englezi }i-au f@cut apari]iaprintre c@ut@torii de diamante de laNew Rush, urm@rind exercitarea juris-dic]iei din Colonia Capului }i înlocui-rea drapelului Republicii Orange cucel al Angliei. Din partea republiciiamintite, au existat proteste violentefa]@ de acest act "arbitrar, în con-tradic]ie cu Conven]ia de la Bloem-fontein", proteste în fa]a c@rora en-glezii au oferit mici paliative: "Esteposibil s@ fie unele gre}eli în delimi-tarea frontierelor, îns@ faptul împlinitle anuleaz@ de la sine". Însu}i guver-natorul Coloniei Capului a venit pemalurile râului Vaal, ordonând c@u-t@torilor de diamante – în fond inte-resa]i într-o oarecare reglementare asitua]iei lor de drept – s@ nu pl@-teasc@ impozite decât autorit@]ii bri-tanice…

Pre}edintele din Orange a reac-]ionat din nou: un comando formatdin 1000 de oameni, cu patru tunuri,trebuia s@ sus]in@ preten]iile statuluis@u, prin for]a armelor. Pe un tonsec, guvernatorul Coloniei Capului areamintit burilor c@, în ochii legii, "einu au încetat niciodat@ s@ fie subiec]ibritanici", ceea ce f@cea ca orice actde violen]@ s@ fie considerat ca odeclara]ie de r@zboi la adresa Angliei.Nesim]indu-se înc@ în stare s@ luptecu englezii – era vorba, în fapt, de o

lupt@ pentru un teritoriu ini]ial str@in}i pentru unii, }i pentru al]ii, în litigiuaflându-se "dreptul primului venit" –burii s-au "mul]umit" cu câteva pro-teste platonice. Vreme de câ]iva ani,a avut loc o lung@ coresponden]@,asupra acestei chestiuni, între guver-nul englez }i statul Orange, încheiat@finalmente cu invitarea, în 1876, a luiBrandt la Londra, "pentru a conchideun aranjament". Problema deja eraclar@: ca o presupus@ concesie, luiBrandt i-a fost oferit@ o desp@gubirede 90 mii lire sterline, un fel decompensa]ie pentru abandonul defi-nitiv al tuturor "drepturilor statuluiOrange asupra terenurilor diaman-tifere". Suma era, în mod ridicol,infim@, pentru c@ minele produceau,în nu pu]ine din zilele anului, o va-loare egal@ cu desp@gubirea propus@de englezi. Neavând îns@ ce face,Brandt a acceptat aranjamentul }i l-asemnat la 13 iulie 1876… Erau aniîn care trezoreria imperiului britanicîncepea s@ fie tot mai serios alimen-tat@ – impozite, venituri, taxe – deminele diamantifere din Africa deSud. Afacerile cu diamante începu-ser@ s@ ia propor]ii de amploare…

…Sunt interesante }i alte detalii,care pun mai bine în relief nu doarcursul de extrem@ duritate pe care îlluase via]a pe aceste p@mânturi cuun subsol atât de m@nos, ci }i dis-crepan]a tot mai accentuat@ întreceea ce ob]ineau întreprinz@torii }iexploatatorii terenurilor diamantifere,pe de o parte, }i condi]ia subuman@a b@}tina}ilor negri, pe de alt@ parte- condi]ie de adev@ra]i sclavi, a c@rorexisten]@ p@mânteasc@ se rezuma doarla satisfacerea interesului st@pânului,fiind utiliza]i la cele mai grele munci,considera]i adev@rate animale de lu-cru }i povar@. F@r@ munca acestoroameni, îns@, nu era în nici un felposibil@ exploatarea de propor]ii az@c@mintelor de pietre pre]ioase dinOrange }i Transvaal…

…Apari]ia poli]i}tilor englezi înGricualand nu a însemnat nici pedeparte înl@turarea revolverului ca ar-gument decisiv în discu]ii }i con-flicte. Noua administra]ie (englez@) s-a preocupat, mai întâi, s@ reglezedefinitiv chestiunea propriet@]ii p@mân-turilor diamantifere în folosul ei, darg@sindu-se în fa]a a 20 de mii deoameni înarma]i }i hot@râ]i s@ nu ce-deze în ceea ce credeau c@ e un bun

câ}tigat, a fost nevoit@ s@ acceptesitua]ia de fapt ca oficial@ }i s@-}ilimiteze, întrucâtva, profiturile. A}adar,claims-urile au fost considerate }i pemai departe ca apar]inând celor cese instalaser@ primii pe terenurilerespective, precump@nind îns@ }i drep-tul de jumping: dreptul pe care îlavea orice individ alb, de a ocupa unclaim care nu fusese lucrat – dinindiferent ce motiv, inclusiv boal@ –timp de 7 zile consecutive }i era ast-fel nominalizat ca „teren abandonat”.Noul "proprietar" era înregistrat la bi-rourile administra]iei, iar plata impo-zitelor c@tre autoritate nu suferea cunimic. Principiilor economice, respec-tiv celui cu privire la folosirea con-tinu@, cu randament superior, a mij-loacelor de produc]ie, principii la mo-d@ în perioada industrialismului cla-sic, consecutiv@ marii revolu]ii indus-triale de la sfâr}itul secolului XVIII }iprimele decenii ale secolului XIX, ca}i de mai târziu, din Anglia, Fran]a,din Germania, Statele Unite }.a., nuli se f@cea rabat nici în epopeea c@u-t@torilor de diamante. Se relev@, ast-fel, într-o oarecare m@sur@, }i statu-tul "managerului", diferit de cel al

proprietarului. Este interesant în acestsens c@ proprietarul "de drept" alp@mântului pe care erau situate unulsau altul din claims-uri (dac@ existao asemenea situa]ie) primea o rede-ven]@ simbolic@ pentru fiecare claimde pe p@mântul lui, bani pe care demulte ori nici nu îi încasa, mai alesatunci când el însu}i ocupa claims-uri }i se preocupa de exploatareadiamantelor…

În fapt, pân@ prin 1873, o bun@parte din c@ut@torii de diamante î}icantonaser@ activitatea pe malurilenisipoase ale râului Vaal, unde fu-seser@ des coperite primele pietrepre]ioase. Câ]iva dintre ei b@nuiau,totu}i, c@ aceste diamante "de aluvi-une" au fost deta}ate }i antrenate deape în afara z@c@mintelor lor natu-rale, care, odat@ descoperite, puteauaduce beneficii cu mult mai mari.Sub obsesia acestei idei au fost f@-cute unele cercet@ri-sondaje care, înscurt timp, au relevat rezultate dintrecele mai promi]@toare. Dar, iat@, înfapt, despre ce a fost vorba. Topo-grafia terenurilor din locurile b@nuitec@ ascund diamante era caracterizat@cu deosebire de depresiuni, relativ

ISTORIA ECONOMIC~ VINERI 23 NOIEMBRIE 20074

c my bc my b

c my bc my b

Primul scripete ... cu cai putere, Kimberley, 1875

Coroana regatului britanic

Regina Victoria

Dan POPESCU

Epopeea diamantelor (II)

VINERI 23 NOIEMBRIE 2007 5

c my bc my b

c my bc my b

ISTORIA ECONOMIC~

circulare, înconjurate de faleze pu]inridicate }i cu pante dulci. Apele deploaie se strângeau adesea în acesteadâncituri, uneori existau }i izvoaresubterane, ap@reau }i pe}ti, de undedenumirea lor de ele}tee. Într-o ast-fel de adâncitur@ cu ap@, un prospec-tor de terenuri diamantifere, ce f@ceaîncerc@ri la peste 40 km de malulVaal-ului, a avut norocul s@ afle unz@c@mânt foarte pre]ios de diamante.Nu }i-a ]inut gura, iar p@mânturilefermei pe care era ele}teul cu prici-na au fost invadate }i scotocite cumeticulozitate de zeci }i zeci de aven-turieri. Îngrozit de invazie, proprie-tarul fermei a fugit c@lare, în miez denoapte, urm@rit cu insisten]@ de c@u-t@tori, despre care el credea c@ vors@-l omoare, dar care vroiau, de fapt,s@-i cumpere p@mântul. L-au ajuns }ig@sit într-un saivan, unde st@teaascuns, el punându-}i silit semn@turape un act, ce stipula un pre] de vân-zare de peste 20 de ori mai maredecât valoarea anterioar@ a p@mân-tului, dar de câteva mii de ori maimic, comparativ cu valoarea diaman-telor g@site în urm@toarele 6 luni.Pentru diamantele de aici au avut loccâteva lupte sângeroase, au fost vreo20 de victime, 1-2 din c@ut@tori s-auîmbog@]it, iar ceilal]i au r@mas la felde s@raci ca înainte, spectacol halu-cinant pe care fostul fermier l-aurm@rit de la distan]@, de la Cape-town, unde se stabilise cu mica luiavere }i unde a tr@it – se spune –pân@ la adânci b@trâne]e…

Translatarea b@t@liei de pe malulrâurilor în interiorul provinciilor eradeclan}at@, dup@ cum începea s@ semanifeste }i o gândire mai avansat@asupra form@rii }i existen]ei z@c@-mintelor diamantifere. Aceste "ele}tee"sunt cele ce ascund veritabilele co-mori. Ele constituie doar partea su-perioar@ a unor r@bufniri vulcanice –s-a spus; dedesubtul unui strat su-perficial de p@mânt, pe fundul adân-citurii – în general, nisip fin, ro}u,adesea impregnat de calcar‚ se afl@un p@mânt galben, friabil, ce con]inedeja câteva pietre pre]ioase }i multeroci dure. Mai adânc – se ar@ta – seafl@ un noroi alb@strui, veritabilulz@c@mânt ini]ial al diamantelor. Apeleau f@cut s@ circule câteva diamantede aici spre malurile râului, creându-se impresia fals@ c@ acele pietrepre]ioase }i-ar afla acolo originea.Or, nu acolo, ci aici, spre fundul ele-}teelor, trebuie s@pat – a fost con-cluzia. Au ap@rut astfel sute deasemenea pu]uri, n@scându-se }i ceeace avea s@ devin@ mai târziu unimportant centru al industriei dia-mantifere, ora}ul Kimberley.

Totul ar fi fost "all right", darlipsea apa necesar@ pentru b@ut, cât}i tehnologiei de extrac]ie, sp@lare, }isortare a minereului diamantifer. S-au s@pat atunci noi pu]uri în terenuriobi}nuite }i straturi de ap@ freatic@au fost g@site la 8-10 m adâncime.Se p@rea c@ nu mai sunt problemetehnice }i tehnologice, dar fuseser@s@pate atâtea pu]uri dup@ diamante }iap@, atât de aproape unele de altele,încât }i apa freatic@ existent@ se do-vedea insuficient@, comparativ cu ne-voile. Ceea ce f@cea ca, în anumiteperioade, apa }i alimentele s@ fie maiscumpe chiar decât minunatele pietredup@ care oamenii scormoneau cuformidabil interes în p@mânt.

Lec]iile istoriei

Indiferent îns@ de greut@]i }i pri-va]iuni, "diamantele mergeau înainte",spre perioada exploat@rii moderne.Se poate spune c@, asemenea altordomenii, nevoia a n@scut acest tip deexploatare. Din pu]urile s@pate înele}tee sau dup@ ap@, multe erau

practic a}ezate unul lâng@ altul, for-mând parc@ un sistem de re]ele,dac@ adâncimea de s@pare nu ar fifost diferit@ de la unul la altul. În totmai mare m@sur@ nu mai era locpentru depozitarea, la fiecare pu], ap@mântului }i minereului scos lasuprafa]@, pentru transportul acestorlesturi – ce incomodau exploatarea –în afara perimetrului minelor respec-tive. C@ut@torii de diamante din ace-la}i perimetru au început s@ se aso-cieze, realizând împreun@ un sistemde recipiente pentru transportul les-tului, p@mânturilor, minereurilor, reci-piente care circulau suspendate, avânddrept capete, de o parte, un pu] saualtul, iar de alt@ parte locul comunde sortare }i sp@lare a minereurilor.Studiind o fotografie a unei aseme-nea exploat@ri – de la Kimberly –sunt realmente impresionante siste-mul complex de cabluri }i vagone]i,leg@turile efectuate }i ingeniozitateatermina]iilor.

O asemenea organizare a f@cutnecesar@ modificarea însu}i a siste-mului de proprietate }i folosin]@ aterenurilor diamantifere. A fost, maiîntâi, abolit dreptul de jumping. Peurm@, prin 1876, a fost abolit@ pre-vederea folosirii a doar dou@ claims-uri de un individ, limita respectiv@urcând acum la 10 asemenea supra-fe]e. Erau deja familii care posedaupeste 100 de claims-uri – 10 capulfamiliei, 10 so]ia, câte zece fiecaredin copii, rudele apropiate }.a. -‚ ceeace a f@cut posibil@ na}terea }i orga-nizarea unor mine din ce în ce maimari, având un singur proprietar. Miciiexploatatori de terenuri diamantiferedeveneau tot mai mult dependen]i deacesta, renun]ând finalmente la între-prinderea pe cont propriu }i angajân-du-se, în sistem salariat, la cei maiputernici economic fa]@ de ei.

Nu era o soart@ prea rea, fiindbine pl@ti]i, ceea ce nu se poatespune îns@ despre salahorii minelor -neferici]ii negri, localnici sau adu}ide aiurea, slujindu-i pe albi într-unregim de crunt@ oprimare economic@."În tot timpul pentru care au fostangaja]i – noteaz@ Paul Combes – eiduc o via]@ de câine, sunt închi}i înlocuri speciale }i, înainte de sfâr}itullucrului, li se administreaz@ purgativeputernice, pentru ca st@pânii albi s@se asigure c@ nu au înghi]it diaman-

te. Cei care sunt utiliza]i la triereadiamantelor, complet goi, au doar la-bele mâinilor înf@}urate cu pânz@ }itampoane, care nu le împiedic@ mi}-carea, dar îi împiedic@ s@ închid@ pal-ma, s@ apuce ceva. Pentru un lucr@-tor negru, la mesele de triaj, maiexistau de regul@ 2 supraveghetorialbi, care le urm@reau cu stricte]e fie-care mi}care. Plata negrilor, se spune,era simbolic@. Aceasta f@cea }i maimari câ}tigurile ob]inute de albii im-plica]i în ceea ce deja începuse s@ senumeasc@ industria diamantifer@.

…Între englezi }i buri, pân@ lasfâr}itul secolului, culminând cu r@z-boiul anglo-bur, }i înc@ mul]i ani dup@aceea, au avut loc nenum@rate înfrun-t@ri armate, nemaivorbind de cele înplan politic. Miza era acest teritoriudin sudul Africii, cu o paternitatena]ional@ deosebit de complex@, care,

printre altele, se v@dea deosebit debogat în diamante. Un teritoriu pecare-l vroiau englezii, ca mare puterecolonial@, }i care puseser@ aici pi-ciorul nu mult dup@ înainta}ii burilor– coloni}tii olandezi. Era un teritoriupe care îl vroiau îns@ }i burii, "cudreptul primului venit aici", afirmauei, în 1652 olandezii întemeind Co-lonia Capului. Confruntarea dintre en-glezi }i buri – Afrikaanderi – a fostextrem de dur@, în fa]a agresivit@]ii }icruzimii trupelor engleze, factorii po-litici buri înaintând proteste }i plân-geri oriunde puteau. "Marea Britanie,prin dorin]a sa de continue anex@riteritoriale, calc@ în picioare toate prin-cipiile drepturilor oamenilor. Ea uti-lizeaz@ toate actele de violen]@ posi-bile pentru exterminarea unui poporliber. În numele justi]iei, în numeleumanit@]ii, noi ne adres@m c@tre toate

popoarele a c@ror inim@ bate pentrunoi. Le cerem s@ vin@ în acestemomente-limit@ în ajutorul poporuluinostru }i s@ ne salveze patria. Avemîncredere c@ apelul nostru va fiascultat!“ – se ar@ta în tr-o scrisoaresemnat@ în septembrie 1900 de treideputa]i sud-africani, dup@ anexareala Imperiul Britanic a statelor Orange}i Transvaal.

…Pân@ prin preajma celui de-aldoilea r@zboi mondial – }i chiar întimpul acestuia – mii }i mii de emi-gran]i }i aventurieri veni]i de pretu-tindeni, cu pistoale }i pumnale ascun-se în cutele largi ale ve}mintelor devar@, înarma]i la vedere doar cu unsimplu târn@cop, o sap@ }i o g@leat@,î}i disputau cu ardoare fiecare cen-timetru p@trat }i gram de p@mânt dia-mantifer sud-african. Ei erau mâna]ide speran]a ardent@ a îmbog@]iriirapide, care i-a animat dintotdeaunape aventurieri. Concesiunile de terense p@zeau zi }i noapte, în r@gazurilefurate activit@]ii cotidiene stând depaz@ b@rba]i în putere, dar apoi }icopii, b@trâni }i adolescen]i. Continuas@ se moar@, deseori, pe meterezeleproduc]iei de diamante, se încheiauastfel socotelile de familie, între veci-ni, între cei ce aveau concesiune }icei care aspirau la o asemenea stare.{ansele din partea unor asemeneaexploatatori individuali, de}i existau,se v@deau din ce în ce mai mici,"grosul norocului" tr@gând spre între-prinderile mari ce aveau zeci }i chiarsute de angaja]i, mii de hectare deteren diamantifer în proprietate, careconcentrau diamantele g@site }i le ne-gociau mai departe. Profiturile lor în-registrau o cre}tere exponen]ial@. Semuncea, totu}i, enorm, ]inând seamac@ pentru a ob]ine 1 carat de dia-mante fasonate trebuiau, pe parcurs,extrase, concasate, triate, sp@late maimult de 250 tone de roc@ }i p@mântdiamantifer. "Big-role" de pe acestemeleaguri este cunoscut@ astfel dreptcea mai mare "groap@", drept cea maimare escava]ie din lume f@cut@ demâna omului. Acest uria} crater, pân@as t@zi un monument de senza]ie pen-tru turi}ti, poate înghi]i deodat@, afirm@ghizii, trei zgârie nori de talia lui Em-pire State Building din New York…

(va urma)

Harta diamantelor, Africa de Sud

Diamante de nuan]e }i reflexii deosebite

M@ aflu din nou la Rennes, de maibine de o s@pt@mân@, iar un cuvântdintre cele mai auzite aici este „gre-v@”. Grev@, grev@, grev@. Într-adev@r,în întreaga Fran]@, continu@ grevasalaria]ilor de la calea ferat@ }i dinalte câteva domenii, care lupt@ s@-}imen]in@ „regimul special”, de ani maipu]ini lucra]i }i cotiza]i, necesari pen-tru pensionare. Transporturile cu tre-nul sunt, în bun@ m@sur@, }i acum,„date peste cap”, circul@ 1 din 3-4TGV-uri, 1 din 3-4 trenuri speciale,la Paris metroul circul@ într-o pro-por]ie }i mai mic@, pe „Francilienne”,centura ocolitoare a Parisului, „buchon”-urile se întind pe zeci }i sute de km,datorit@ unei amplific@ri, aproapeimposibile, a circula]iei automobileloretc. Eu am avut noroc, întrucât, atun-ci când am sosit la Paris, dup@, apoi,un dificil periplu cu taxiul, din Garede l’Est, în Gare de Montparnasse,metroul fiind oprit, din vreo 12 TGV-uri pentru Rennes circulau doar dou@,anume cele de sear@, exact cele careîmi conveneau mie. A}a c@ am ajunsla Rennes în condi]ii cât se poate denormale. Ce m@ f@ceam, îns@, dac@ar fi trebuit s@ plec diminea]a, laprânz sau dup@ amiaz@ din Paris? Arfi fost un dezastru.

…Nu este, îns@, numai grevacelor care î}i ap@r@ „regimul specialde pensionare”. Este – mai bine spusa fost, întrucât a început s@ dimin-ueze sensibil – }i greva studen]ilordin mai multe universit@]i francezeîmpotriva „Legii Pécresse”, împotrivalegii doamnei ministru al Înv@]@mân-tului, Valerie Pécresse. Sunt aici ches-

tiuni mai mult de nuan]e. Fa]@ deprevederile acestei legi, în spe]@ maimult@ autonomie financiar@ pentruuniversit@]i, care s@ poat@ încheia }iparteneriate solide cu marile firmedin industrie, economie, comer], sprea fi sponsorizate, finan]ate astfel, cusume foarte importante, m@sura unei„preînscrieri” la facult@]i pentru eleviidin anul terminal al liceului }.a., nu-mero}i studen]i, mai ales cei dinînv@]@mântul umanist, au obiec]ii sen-

sibile. Exist@ riscul, subliniaz@ maimul]i dintre ace}tia, ca „întreprinde-rile s@ aleag@ s@ finan]eze, s@ spon-sorizeze cu prec@dere func]ie denevoile lor stricte, ceea ce ar favorizafiliera }tiin]e }i economie }i ar defa-voriza accentuat filiera }tiin]elorumane”. S-ar reduce, finalmente, di-mensiunile }i calitatea înv@]@mântuluisuperior pentru aceast@ ultim@ filier@atât de necesar@ îns@}i din perspec-tiva dezvolt@rii durabile. Totodat@, mai

arat@ studen]ii, sprijini]i de chiar pro-fesorii lor, „preînscrierile” la facultatear putea ac]iona ca o selec]ie pentruînv@]@mântul superior. Or, arat@ înacest sens o purt@toare de cuvânt agrevi}tilor, student@ la Universitateadin Angers, „eu doresc ca toat@ lu-mea s@ aibe posibilitatea s@-}i ten-teze }ansa pentru facultate. De multeori, la liceu po]i fi un elev pu]in mo-tivat, dar te po]i afirma la facultateîntrucât afli aici ceea ce, de fapt, teintereseaz@ cel mai mult”. Sunt nupu]ini studen]i de la Universitatea dinAngers, Rennes 2, Brest, Nantes,Caen, Paris etc. ce nu sunt de acordcu legea „Pécresse”, care, s@ fim ju-dicio}i, prevede câteva elemente me-nite s@ creasc@ calitatea înv@]@mân-tului superior din „Hexagon”. Nici ar-gumentele care nu sunt „pro”, îns@,nu sunt lipsite de substan]@…

Ast@zi, mar]i, 20 noiembrie, cândscriu aceste rânduri, are loc în toat@]ara un protest vehement al celormai mul]i dintre func]ionarii servici-ilor publice – }coli publice, acesteanu vor primi elevii ast@zi, po}t@, spi-tale etc. – împotriva cre}terii costu-lui vie]ii, a salariilor mici, a minimali-z@rii serviciului public, pentru condi]iimai bune de via]@. La Paris, coloanava demonstra prin centrul capitalei,la ora 14, ceea ce va însemna maimult, desigur, blocarea circula]iei înmarele ora}… Oricum, mâine, mier-curi, pentru protestatarii ce urm@rescap@rarea „regimului special” de pen-sionare vor avea loc convorbiri }itratative, în faz@ final@, dintre sindi-catele respective }i guvern, toat@lumea sperând – }i existând condi]iiastfel – ca acest conflict de munc@

s@ se sting@. Sperându-se, de ase-menea, în general, ca }i serviciilepublice s@ dobândeasc@ fortific@rilenecesare, ca }i în facult@]ile umanistelucrurile s@ se lini}teasc@ de fond.

…Altminteri, totul în bun@ re-gul@. Ploaie, mult@ umiditate, vânt, ce-lebrul „timp breton” de iarn@, la cares-au ad@ugat, la sfâr}itul s@pt@mâniitrecute }i la începutul s@pt@mâniiacesteia, temperaturi sub 0 grade,lucru nu prea des întâlnit, chiar }i înanotimpul friguros, în Bretania. Dac@vom lua în calcul toate bulvers@rilede climat vizibile pregnant, în ultimiiani }i mai ales în ultimele 8-10 luni,}i nu doar în Fran]a, ci în toat@ lu-mea, avem în fa]@ tabloul clinic alunor efecte ale supraînc@lzirii Terrei.Aici, asemenea probleme sunt luatefoarte în serios, ce p@cat, îns@, c@ nupeste tot se întâmpl@ astfel.

…Sâmb@t@, dup@ mai multecursuri pe care le-am ]inut într-o ma-nier@ intensiv@, m-am relaxat la cine-matograf, re]eaua „Gaumont”, cu unfoarte bine realizat film „AmericanGangster”. Un episod adev@rat, de via]@,din America anilor ’60-’70, ’80, cu un jocexcep]ional al lui Denzel Wasinghton,efecte de sunet etc. Moare cinema-tograful, distrus de televiziune? Rea-firm@m, odat@ mai mult, nici vorb@,cu condi]ia ca „filmul la sal@” s@ poat@beneficia de toate avantajele pe carele poate oferi aceast@ rulare: confort,efecte speciale, un ecran mare, lo-ca]ia, bine aleas@ etc. În pofida abun-den]ei de cump@r@tori pentru filmetip casete DVD, „sala” consider c@ r@-mâne o adev@rat@ regin@ a cinema-tografului.

(va urma)

ITINERAR FRANCEZ CREDITE VINERI 23 NOIEMBRIE 20076

Detalii de noiembrie…

Locul }i importan]a creditului înrela]iile social – economice, sunt eviden]iateprin func]iile sale:

a. Func]ia distributiv@ - const@ înmobilizarea resurselor b@ne}ti disponibilela un moment dat în economie, redistri-buite apoi prin acordarea de împrumuturispre anumite ramuri, sectoare sau dome-nii de activitate, care au nevoie de mijloa-ce financiare. Oferind întreprinz@torilor aces-te disponibilit@]i, creditul spore}te putereade ac]iune productiv@ a capitalului, contri-buind în felul acesta la cre}terea avu]ieireale a societ@]ii.

Procurarea de noi capitaluri, d@ posi-bilitatea existen]ei unei elasticit@]i mai mariîn economie, favorizând orientarea rapid@a investi]iilor spre ramurile }i activit@]ilerentabile, asigurând o mai mare posibili-tate de adaptare la cerin]ele pie]ei interne}i externe. Tot prin func]ia sa distributiv@,creditul particip@ la cre}terea gradului decentralizare }i concentrare a capitalului.

b. Func]ia de transfer a economiilorîn investi]ii - realizeaz@ echilibrul macroe-conomic, potrivit ecua]iei: economiile tre-buie s@ fie egale cu investi]iile. Orice eco-nomisire a banilor, neurmat@ de investi-rea acestora, duce la dezechilibre ale vie]iieconomice.

Rela]ia transform@rii economiilor îninvesti]ii, apar]ine economistului englez L.M.Keynes }i este cunoscut@ sub numele deecua]ia fundamental@ în realizarea echili-brului macroeconomic:

S = I

unde S = economiile; I = investi]iile.

Creditul este cel care pune la dispozi]iaîntreprinz@torului capitalul necesar, asigu-rând transformarea economiilor, altfel inac-tive, în investi]ii. Din acest punct de vede-re, creditul este un factor important alcre}terii economice. Oferind posibilitateaaccesului la credite oric@rui individ }i caregaranteaz@ rambursarea sumelor primite,creditul contribuie la proliferarea firmelorcu mici dimensiuni, promotoare ale nou-lui, ceea ce favorizeaz@ concuren]a cu efec-tele sale pozitive asupra echilibrului eco-nomic.

c. Func]ia de emisiune monetar@Tehnicile }i instrumentele de plat@

determinate de ac]iunea creditului duc lacre}terea volumului }i valorii tranzac]iiloreconomice, generând reducerea cheltuieli-lor cu circula]ia monetar@.

d. Func]ia de reflectare }i stimularea eficien]ei activit@]ii agen]ilor economici

Creditul este un barometru al efi-cien]ei economice al întreprinz@torilor }i înacela}i timp un instrument de influen]areîn direc]ia stimul@rii activit@]ii profitabile,eficiente. Prin intermediul creditului, se potstimula agen]ii eficien]i cu activitate profi-tabil@, acordându-se credite f@r@ restric]ii,în acela}i timp cu restric]ionarea creditelorla agen]ii ineficien]i, cu deficien]e de ges-tiune }i r@i platnici.

Exist@ un raport invers între eficien]aîn activitatea economic@ }i necesarul defonduri. Cu cât nevoia de credit este maimare, cu atât eficien]a economic@ este maisc@zut@.

e. Func]ia de stabilitate a pre]urilor –se asigur@ prin reglarea dimensiunilor cere-rii }i ofertei de m@rfuri }i servicii, creditân-du-se atât consumul, cât }i stocurile.

Din func]iile prezentate, se pot des-

prinde câteva efecte favorabile ale induce-rii func]iilor creditului în economie:

- cre}terea capacit@]ii productive }icomerciale a societ@]ilor comerciale, con-secin]@ a redistribuirii capitalurilor;

- sc@derea cheltuielilor de produc]ie}i de distribu]ie, urmare a reducerii maseimonetare, datorit@ tranzac]iilor prin ins-trumente de plat@;

- dimensionarea masei monetare, încircula]ie în func]ie de necesarul economieina]ionale.

Principala tr@s@tur@ a rela]iilor de cre-dit este finan]area societ@]ilor comercialepe seama disponibilit@]ilor care apar în eco-nomie.

O alt@ tr@s@tur@ a creditului esteaceea c@, prin natura lui, contribuie lacre}terea vitezei de rota]ie a banilor, la rula-rea permanent@ a fondurilor.

În acela}i timp, prin reglarea rateidobânzilor, creditul poate st@vili fenomenulde infla]ie.

Totodat@, trebuie subliniat rolul cre-ditului în finan]area deficitului bugetar alstatului, sub forma creditului public, atun-ci când este cazul.

Prin globalizarea economiei, credituljoac@ un rol interna]ional îndeosebi înstimu-larea exportului }i în retehnologiza-rea economiei prin importuri adecvate.Utilizarea creditului în finan]area unor acti-vit@]i economice insuficient fundamentatepoate duce la dezechilibre structurale îneconomie, la dispropor]ii între ramuri }isectoare de activitate.

Creditul este extrem de util }i avant-ajos pentru o economie de pia]@ func-]ional@, dar devine foarte primejdios, atun-ci când nu este utilizat potrivit principiilorsale }i conform cerin]elor echilibrului eco-

nomico-financiar. Cel mai mare pericol îl constituie

folosirea abuziv@ a creditului – debitoruldispunând de bani ob]inu]i din atragereade credite, ca de propria avere, contrar

destina]iei pentru care a fost acordat cre-ditul. De asemenea, neluarea în calcul aproblemelor riscului în utilizarea creditu-lui, poate provoca pr@bu}irea în lan] a sis-temului bancar.

Func]iile }i rolul creditului bancar în economieec. Daniela PETRA{CU

Dan POPESCU

BURSA GLOBALIZAREVINERI 23 NOIEMBRIE 2007 7

La început de s@pt@mân@, inves-titorii futures au avut parte de pre]uriîn sc@dere, pu]ine fiind excep]iile dela traseul „ro}u”. Lichiditatea consem-nat@ a fost una de nivel mediu, fiindîncheiate aproape 6000 contracte fu-tures, din 984 tranzac]ii, cu o valoarede 21,55 milioane lei. Num@rul po-zi]iilor deschise s-a men]inut în jurulpragului de 58.000, situa]ie care aeviden]iat c@ speculatorii intra-day aufost cei care au avut o activitatesus]inut@. În pia]a derivatelor pe ra-portul leu/euro, cu scaden]a decem-brie, s-au consemnat 85 contracte,moneda unic@ fiind cotat@ pentrusfâr}itul anului la 3,49 lei, în cre}terecu 0,5 bani. De remarcat a fost }iactivitatea de pe segmentul op]iunilorunde au fost realizate 115 contracte.Conform unor brokeri din pia]@ „încondi]iile în care nu s-a conturat untrend, investitorii s-au orientat c@treacoperirea riscurilor din eventuale mi}-c@ri nedorite ale pre]ului, preferin]elealternând atât pe pia]a Call, cât }iPut, pe derivatele DESIF2 si DESIF5”. În pia]a derivatelor pe ac]iuni,sectorul financiar s-a aflat în primplanul transferurilor. Cele mai lichidederivate au fost „neobositele” DESIF5 cu 3240. Cu un total de 2269 con-tracte, DESIF 2 au încheiat o nou@ zipe locul secund. În ceea ce le prive}-te, scaden]a apropiat@ a atras, ca }i încazul DESIF 5, cea mai mare parte acontractelor. DETLV au confirmat lichi-ditatea bun@ de care se bucur@ din ulti-ma perioad@, investitorii încheind peaceste active suport 157 contracte.

Investitorii }i-au extins

aria de selec]ie

În cea de-a doua }edin]@ a s@p-t@mânii lichiditatea din pia]a sibian@a derivatelor a urcat la un nivel de re-ferin]@ pentru ultimele trei luni. Aufost încheiate 14.707 contracte fu-tures }i options din aproape 2000tranzac]ii cu o valoare de 52,2 mili-oane de lei. Tranzac]iile au fost în-cheiate pe fondul continu@rii sc@de-rilor ample de pre]. Pe lâng@ deriva-tele consacrate care intr@ zilnic înstrategiile de plasament, investitoriiprezen]i în pia]@ s-au orientat }i c@trenumeroase alte active suport, extin-zând aria instrumentelor tranzac]io-nate zilnic. Pe parcursul zilei s-aurealizat plasamente în 19 pie]e. S-aputut observa, de asemenea, }i cre}-terea totalului pozi]iilor futures, celepeste 3000 deschideri ducându-l înapropierea a 61.000. Din nou, s-aremarcat lichiditatea ridicat@ de peraportul leu/euro, unde au fost în-cheiate 266 contracte pentru sca-den]a decembrie 2007. Cota]iile euros-au men]inut într-o plaj@ relativrestrâns@, unde basis-ul dintre bid-ul}i ask-ul (oferta }i cererea) afi}atede investitori a fost de doar 0,5 bani.Pentru finalul anului euro a atins pra-gul de 3,5 lei, aceasta fiind cota]iastabilit@ în urma cre}terii de un ban.Volatilitatea ridicat@ a cota]iilor a fostprincipalul argument al orient@rii inves-titorilor }i c@tre produsele noi. Auatras aten]ia transferurile pe DEA-RAX, derivate care au fost cotate pen-tru decembrie la 30 bani/ac]iune, înurma unei deprecieri de 28,5 %. Deremarcat a fost }i evolu]ia DEALBZ,derivate care au fost cotate pentruianuarie 2008 la 70 bani/ac]iune, însc@dere cu 13% fa]@ de valoarea an-terioar@. Au mai fost înregistrate tran-zac]ii pe derivatele „Codmag” Bra}ov,care au fost evaluate pentru decem-brie la 1,31 lei/ac]iune, dup@ o sc@-dere de 19 bani. În pia]a op]iunilor,au primat contractele call, înregis-

trându-se }i o premier@, anume pri-mul contract options pe derivatulSIBGOLD decembrie, încheiat la unpre] de exercitare de 780 dolari, înschimbul unei prime de 20 USD. Res-tul contractelor s-au îndreptat c@treDESIF 5 decembrie 2007 }i iunie 2008.Pe primele dou@ locuri în topul delichiditate, s-au instalat DESIF 2, cupeste 7000 de contracte, }i DESIF 5,cu 6650 contracte. Ambele produseau evoluat în raport cu toate scaden-]ele pe sc@dere. Pe trei în top s-auclasat DEBRK, volumul acestora ur-când la 376 contracte

Pe fond descendent, lichiditatea urc@ spre noi

puncte de referin]@

Sc@derile puternice ale cota]iilor deri-vatelor pe ac]iuni au continuat la mij-loc de s@pt@mân@, volatilitatea avândca efect o nou sesiune cu o lichidi-tate foarte bun@. De-a lungul zilei, au

fost încheiate aproape 20.000 con-tracte futures }i options, fiind stabilitun nou maxim pe luna în curs. Nu-m@rul tranzac]iilor consemnate a ajunsla 2149, iar valoarea aferent@ rulaju-lui la 68,2 milioane de lei. Despre}edin]a în discu]ie, Bogdan Ungureanu,broker la Interdealer Capital, a decla-rat: „continuarea trendului descen-dent a avut, ca urmare direct@ mar-carea de profituri short, în acest sensfiind vizibile închiderile de pozi]iifutures”, Investitorii au încheiat tran-zac]ii pe 21 de pie]e, iar num@rulpozi]iilor futures deschise era la în-chidere de 55.708. Evolu]ia ascen-dent@ a euro din pia]a interbancar@ afost reflectat@ din nou }i pe pia]abursier@ sibian@, unde, pentru finalulanului, moneda unic@ a câ}tigat 4,53bani (1,29%) ajungând la 3,5453 lei.{i pentru martie 2008, s-a putut ob-serva aceea}i tendin]@ agresiv@ decre}tere, acumularea de 3,68 baniducând euro la o valoare de 3,52 lei.

Per total, au fost încheiate 472 con-tracte leu/euro, volum care a men-]inut aceste derivate pe locul trei înierarhia zilei. Remarcabil@ a fost evo-lu]ia de lichiditate }i din pia]a op]iu-nilor unde au fost încheiate aproape600 contracte, majoritatea de tip call.S-au deta}at în mod special cele 465contracte call pe DESIF 5 decembrie2007, încheiate la un pre] de exer-citare de 4 lei/ac]iune, cu prime cu-prinse între 15 }i 18,61 bani/ac]iune.„Printr-o opera]iune de acest gen, afost ob]inut dreptul de a cump@ra,oricând pân@ la data scaden]ei, echi-valentul a 465.000 ac]iuni cu doar79.496 lei pentru întreg portofoliul”dup@ cum a explicat un broker si-bian. Cu peste 9700 contracte DESIF5 au dominat transferurile, DESIF 2au urcat, la rândul lor, }tacheta de li-chiditate, dep@}ind 8400 contracte. Ru-laje foarte bune au marcat }i DEBRK,totalul acumulat fiind de 401 contrac-te, respectiv, DETLV cu 262 contracte.

În penultima sesiune a s@p-t@mânii, pre]urile futures au per-sistat într-o evolu]ie descenden-t@, iar investitorii au luat din noucu asalt produsele derivate, ast-fel c@ volumul de transfer s-asituat la un nivel ridicat. Aufost încheiate 15.341 contractefutures }i options, din 2032tranzac]ii, iar valoarea echiva-lent@ rulajului a atins 51,8 mili-oane lei. Conform MirabeleiCoss, broker la SSIF BrokerCluj, „a treia zi de sc@dereaccentuat@ a reu}it s@ înde-seasc@ rândurile profiturilor ce-lor pe pozi]ii de vânzare. De}ivolumele din pia]a la vedere s-auaflat în u}oar@ sc@dere, indi-când poate o oarecare tempe-rare a panicii instaurate, pia]ade la Sibiu s-a men]inut la vo-lume foarte ridicate semn, c@revine interesul investitorilor peacest sector. Astfel, o mareparte a acestora iau în calculderivatele ca mecanisme de pro-tec]ie, folosindu-se de ele, pen-tru a se proteja de sc@dereaagravat@ din spot iar al]ii folo-

sesc volatilitatea ridicat@ ce carac-terizeaz@ aceasta perioad@, pen-tru a marca profituri rapide”.

În aria derivatelor pe rapor-tul leu/euro, moneda unic@ a f@-cut din nou excep]ie de la di-rec]ia „ro}ie” urmat@ de restulcota]iilor futures, urmând fidelderularea evenimentelor din pia]abancar@, unde se apreciaz@ con-stant. Prin urmare, cota]iile fu-tures ale monedei europene auilustrat aceea}i direc]ie, pre]ulunui euro pentru decembrie ajun-gând la 3,628 lei, dup@ o cre}-tere de 8,27 bani, reprezentând2,33 %. {i pentru martie, s-aputut observa o situa]ie similar@,plusul de 9 bani (2,56%) ducândevaluarea euro la 3,61 lei. Pe ra-portul leu-euro, au fost înche-iate 463 contracte, total carele-a asigurat locul trei. Segmentul financiar s-a consti-tuit drept „capul de afi}” al }e-din]ei, ]inând cont de volumeleatrase. Cu 8351 contracte, DESIF2 au fost preferatele investito-rilor, care au evaluat pre]ul uneiac]iuni la 3,03 lei pentru finalul

anului }i 3,265 lei pentru mar-tie 2008, dup@ sc@deri de 5,2}i 7,39 bani. Pentru iunie viitor,sc@derea de 9,5 bani a dus pre-]ul la 3,45 lei/titlu, în timp ceminusul de 15 bani, stabilitpentru DESIF 2 septembrie 2008a conturat o cota]ie de 3,55lei. DESIF 5 nu au lipsit, nicide aceast@ dat@, din top, cu6045 contracte. Pentru ultimascaden]@ din an, pre]ul ulti-melor tranzac]ii a fost de 3,84lei/ac]iune, fiind vizibil@ o sc@-dere de 4 bani. DESIF 5 mar-tie 2008 au pierdut 3,04 bani,fiind cotate la 4,1496 lei/ac-]iune, iar DESIF 5 iunie acela}ian 3,9 bani, valorând 4,291lei/ac]iune. DEBRK }i-au men]inut }i elecota bun@ de interes, benefici-ind de 251 contracte, încheiatepe fondul sc@derilor de 5,15bani pentru decembrie }i 11bani pentru martie 2008, co-ta]iile pentru cele dou@ sca-den]e fiind de 2,2, respectiv2,35 lei.

La bursa sibian@

Cre}tere spectaculoas@ a lichidit@]ii, pe fondul deprecierii cota]iilor

Derivatele, surs@ de protec]ie dar }i de profit rapid

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

DEMOGRAFIE VINERI 23 NOIEMBRIE 20078

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Vechiul sediul al parlamentul Bretaniei

Declinul demografic î}i va ar@tacol]ii, în urm@torii ani, }i pe pia]amuncii. Perspectiv@ cu atât mai îngri-jor@toare, cu cât România se con-frunt@ deja cu o criz@ a for]ei de

munc@. Doar în domeniul construc-]iilor, este nevoie de 150.000 de mun-citori, pentru a acoperi cererea defor]@ de munc@, conform InstitutuluiNa]ional de Statistic@. Deficitul for]eide munc@ este explicat mai ales princre}terea migra]iei externe. Alte sec-toare industriale afectate de lipsafor]ei de munc@ calificate sunt con-

struc]iile de ma}ini, industria textil@,alimentar@, a lemnului }i cea a mo-bilei. Odat@ cu sc@derea num@ruluide absolven]i de liceu }i de facultate,aceast@ criz@ se va adânci }i va afec-ta relansarea economic@ a României.

Universit@]ile trebuie s@ î}i pre-g@teasc@ din timp o strategie, princare s@ î}i rafineze oferta educa]io-nal@ }i s@ se concentreze pe pro-grame de formare continu@ a adul-]ilor. Educa]ia de-a lungul vie]ii va fio pia]@ în sine, pe m@sur@ ce pia]amuncii va deveni din ce în ce maispecializat@.

În privin]a cererii crescânde depe pia]a for]ei de munc@, România arenevoie de m@suri care s@ prevad@: - reglementarea imigr@rii, încercânds@ atrag@ muncitori din ]@ri cu profilcultural apropiat; - calificarea }i recalificarea for]ei demunc@ disponibile, în special a feme-ilor din mediul rural (25% din po-pula]ia feminin@ este neocupat@); - încurajarea pensionarilor s@ lucrezeîn regim par]ial.

Aceste m@suri se vor reg@si în stra-tegia na]ional@ de popula]ie }i dezvol-tare pe care Comisia Na]ional@ pen-

tru Popula]ie }i Dezvoltare o va ela-bora, la solicitarea Ministerului Muncii,Familiei }i Egalit@]ii de {anse. De alt-fel, pentru a face fa]@ noilor modific@-ri demografice, pentru a r@spunde mul-

tiplelor întreb@ri }i a elimina „tabuurile",în Uniunea European@, a fost lansat@ spredezbatere public@ „Cartea verde: S@facem fa]@ noilor schimb@ri demogra-fice: o nou@ solidaritate între genera]ii"’.

Iulia NAGY

Efectele declinului demograficasupra pie]ei muncii

Implica]iile sociale ale declinului demografic,rezumate în „Cartea Verde”

Raportul dintre num@rul „cet@]enilor români productivi, contributori labugetul public }i la fondurile sociale" }i cel al beneficiarilor acestor fon-duri scade continuu; în mai pu]in de dou@ decenii, fiecare al 5-lealocuitor al României va intra în categoria „vârstnicilor".− ^n anul 2000, popula]ia de peste 60 ani a ajuns s@ dep@}easc@ po-pula]ia de sub 15 ani;− exist@ mari dezechilibre în structura pe vârste a popula]iei, între me-diile urban }i rural, cea mai mare pondere a popula]iei vârstnice re-g@sindu-se în mediul rural;− ^n prezent, mai pu]in de jum@tate din popula]ia activ@ este asigurat@pentru pensii;− sistemul actual de pensii, caracterizat printr-o rat@ mare de depen-den]@, nu mai poate sus]ine corespunz@tor popula]ia vârstnic@ (unsegment deosebit de afectat fiind popula]ia vârstnic@ din mediul rural,anterior ocupat@ în agricultur@ în fostul sistem cooperatist).

Criza de muncitorii las@ }antierele goale