MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna
An VI � Nr. 110 � 1 - 13 iulie 2010
EXEMPLARGRATUIT
FINWATCH
110
Farmacia pecare v-orecomandãm:
ÎÎnncceeppâânndd ccuu lluunnaa ffeebbrruuaarriiee 22001100,, vvãã aaººtteeppttããmm llaa nnoouull nnoossttrruusseeddiiuu ddiinn BBdd.. MMããrrã㺺eeººttii nnrr.. 1155,, sseeccttoorr 44,, BBuuccuurreeººttii..
Tel: 021 252 52 01021 252 52 17
wwwwww..ooffttaapprroo..rroo
3
EDITTORIAL
Sãptãmâna MEDICALÃ
Lupta sindical/ se ascute!
n perioada de crizã economicã pe care o strãbatem, pretenþiilesindicatelor din sãnãtate scad faþã de alþi ani ºi coboarã de lanecesitãþi aflate la vârful piramidei lui Maslow cãtre baza aces-teia, adica necesitãþi de supravieþuire.
În urmã cu doi ani, problema salarizãrii aºa cum o puneau sindi-catele era în sensul cresterii, acum este de a nu scadea.
Astfel, citând dintr-un comunicat Sanitas din 2008, transmisdupã o rundã de întâlniri cu Guvernul, « Reprezentanþii cadrelor medi-cale din þarã au fost de acord cu majorarea medie a salariilor denumai 10% începând cu 1 ianuarie 2009. Am primit promisiunea cãvor fi acordate ºi sporuri salariale. În plus, salariaþii cu venituri mici,cuprinse între 600 ºi 1.000 de lei, vor primi majorãri salariale de 20-25%, iar salariile mai mici de 1.000 lei vor creºte cu 20% ».
Principiul de negociere pãrea sã fie atunci: «« CCeerreemm mmuulltt,, ccaa ssããnnii ssee ddeeaa mmããccaarr ppuuþþiinn ».
Cu totul alta era situaþia mai în urmã, în 2006, când viaþa sindi-catelor din sãnãtate era ºi mai frumoasã. Protestele Federatiei TESAdin sanitar se refereau la pretenþii oarecum minore.
Lupta sindicalã în 2006 avea un caracter aº spune « amiabil », încomparaþie cu situaþia criticã la care s-a ajuns azi. Se umbla la lucruri« de fineþe » precum eliminarea diferenþelor de salarizare dintre per-sonalul cu studii superioare, economiºti, juriºti, ingineri ºi personalulsanitar cu studii medii, sau solicitãri de servicii medicale gratuitepentru personalul tehnic-economic-administrativ.
Þelurile sindicale erau modeste. «« FFlleeaaccuurrii,, ssttiimmaabbiillee!! »» aarr ffii ssppuussNNaaee CCaattaavveennccuu.
Revenind la anul în care ne gãsim, 2010, pe 15 iunie au ieºit lamitingul de protest din jurul Parlamentului României cca 1.500 desindicaliºti din Federaþia Sanitas, dintr-un total de 25.000 de buge-tari care vor forma un lant uman în jurul sediului forului legislativ. Eicer renunþarea la tãierea cu 25% a salariilor bugetarilor (inclusiv dinsãnãtate) ºi alte mãsuri etichetate ca « genocid naþional ». Departeacum de a se mai cere mãriri de salariu pentru personalul medical,oricât ar fi de necesare.
Sindicatele aplicã acum proverbul românesc «« ddee uunnddee nnuu ee,, nniicciiDDuummnneezzeeuu nnuu cceerree »»..
��C/lin M/rcu]anu
ÎCUPRINS
Jurnal de sarcinã 4
Punct de vedere 6
Recomandãri medicale 8
Investigaþii medicale 8
Neurologie 12
Farmacologie 14
Esteticã 15
Nutriþie 18
Recuperare medicalã 19
Psihiatrie 20
Ginecologie 22
Oncologie 23
Ayurveda 24
Terapii naturale 25
Terapii complementare 26
Unitãþi medicale 29
FINWATCH
Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::MEGAPress
EDITOR
4
JURNAL DE SARCIN?
Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
În momentul în care cel de-al doilea copil al soþi-lor Liews avea doar câteva luni, aceºtia au con-statat cã baiatul lor nu se dezvolta la fel ca ºi alþi
copii. La inceput nu au acordat importanþã acestuifapt, însã, la vârsta de un an, micuþul Liew Y.T. a fostdiagnosticat cu beta talasemie majorã. Din acel mo-ment, el a fost supus unor transfuzii regulate desânge (1-2 unitãþi de sânge / sãptãmânã) , deoare-ce în corpul lui se producea o cantitate foarte micãde hemoglobinã.
Ca ºi în cazul altor pãrinþi, aflaþi în aceeaºi si-tuaþie, Thanya ºi soþul ei au apelat la medicina alter-nativã ºi la alte tratamente pentru a-ºi salva copilul,însã fãrã nici un rezultat. „Bãiatul scãzuse foartemult în greutate ºi avea icter scleral“ a spus Thanya.Apoi, a adãugat: „Era mereu agitat ºi temperamen-tal. Nu se putea concentra la învãþãturã ºi eram ade-sea chemaþi la ºcoalã din acest motiv.“ Când bãiatulavea 10 ani, Thanya a aflat despre posibilitatea re-coltãrii sângelui placentar ºi despre posibilitatea uti-lizãrii acestuia ca tratament, îndeosebi pentru bolilede sânge. În acel moment s-a hotãrât sã rãmânã în-sãrcinatã, pentru a-i putea salva viaþa bãiatului sãu.Aceastã decizie a fost luatã în ciuda avertismentelorprimite dinnnpartea medicilor privind riscul mare pecare ºi-l asumã, ca ºi urmãtorul copil sã sufere deaceeaºi boalã. Beta talasemia majorã este o boalãgeneticã, care apare la unul din patru copii, atuncicând ambii pãrinþi sunt purtãtori ai acestei boli. Tha-nya ºi-a asumat însã riscul, iar nouã luni mai târziua dat naºtere unei fetiþe. La cererea mamei, mediciiau recoltat sângele placentar la naºtere ºi l-au depo-zitat, iar anul trecut, în urma stabilirii compatibilitãþiiimunologice dintre fraþi, s-a realizat transplantul decelule stem.
Rezultatele post transplant au fost vizibile.Thanya a declarat cã fiul ei se simte mult mai bineacum, performanþele ºcolare i s-au îmbunãtãþit ºi emult mai activ.
În primul an dupã transplant a fost necesarã ad-ministrarea unui tratament imunosupresor pentru ase evita respingerea noilor celule de cãtre organism.Dar, în prezent el nu mai necesitã nicio medicaþie,având viaþa normalã a unui copil de 12 ani.
Un b/iat bolnav de talasemie a primit ]ansa de a tr/i o via[/
normal/, \n urma realiz/rii cu succesa unui transplant cu celule stemprovenite din s`ngele placentarrecoltat la na]terea surorii sale.
A doua ]ans/ LA VIA{?
PPrriimmaa ggrreeffãã ddee ttrraannssppllaanntt ddee ssâânnggee ppllaacceennttaarr aa ffoosstt ssoolliicciittaattãã ppeennttrruu eelliibbeerraarree ddiinn uunnaa ddiinn
bbããnncciillee CCoorrdd BBlloooodd CCeenntteerr ddiinn RRoommâânniiaa.. AAcceeaassttaavvaa ffii uuttiilliizzaattãã ppeennttrruu ttrraattaatteeaa uunnuuii ccooppiill bboollnnaavv ddee
ttaallaasseemmiiee llaa ffiinneellee aacceessttuuii aann..
www.cordcenter.ro
CORD BLOOD CENTER RO este prima companie autorizat/ \n Rom`nia s/ ofereservicii de "family banking" de s`nge pla-centar, serviciile const`nd \n asigurarea
materialelor ]i a condi[iilor optimerecolt/rii s`ngelui placentar, a transportu-lui, proces/rii ]i depozit/rii acestuia sub
form/ de gref/ de transplant. Cord BloodCenter de[ine dou/ b/nci \n Rom`nia, laCluj ]i Bucure]ti, iar \n septembrie 2009calitatea serviciilor a fost recunoscut/ ]icertificat/ prin sistemul de management
al calit/[ii ISO 9001, fiind, \n prezent, singura banc/ de s`nge placentar dinRom`nia care a primit acest certificat.
6
PUNCT DE VEDERE
Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Lumina ultravioletã este oradiaþie electromagneticãa cãrei lungime de undã
este mai scurtã decât cea aspectrului vizibil (sub 400nm).
Soarele emite radiaþii UVA(400-320 nm) ºi UVB (320-280nm - mai periculoase), acesteafiind blocate în proporþie de98,7% de stratul de ozon. Din cantitatea carepãtrunde în atmosferã, mai mult de 90% sunt UVA,restul UVB. Ultravioletele au efecte benefice asuprasãnãtãþii umane, fiind indispensabile pentru sintezavitaminei D (implicate în metabolismul calciului).Însã, o expunere de lungã duratã provoacã arsurisolare, precum ºi modificãri directe asupra structuriiADN (risc crescut prezintã persoanele care lucreazãîn aer liber), ceea ce poate duce la apariþiacancerului de piele.
Ochii sunt direct afectaþi de radiaþiile UV: � La nivelul tegumentului periocular (cel mai
subþire din organism) pot apãrea arsuri solare ma-nifestate prin edem palbebral (umflarea pleoapelor),roºeaþã, senzaþie de cãldurã localã. În cazul unor ex-puneri repetate, de lungã duratã, pot apãrea: fotoîm-bãtrânirea (prin afectarea directã a colagenului te-gumentar), keratoza actinicã (leziune precanceroa-sã), carcinom bazocelular (cea mai frecventã tu-morã malignã a pleoapelor).
� Corneea absoarbe toate radiaþiile cu lungimide undã mai mici de 300 nm, iar expunerea exage-ratã ºi fãrã o protecþie adecvatã poate duce la apa-riþia fotocheratitei, care se manifestã prin vedere în-ceþoºatã, fotofobie (sensibilitate exageratã la lu-minã), lãcrimare, senzaþie de corp strãin, simptoma-tologia fiind zgomotoasã mai ales dupã 6-12 ore dela expunere.
� La nivelul conjunctivei pot apãrea, în timp,unele afecþiuni degenerative, cele mai frecventefiind pinguecula ºi pterigionul.
� Cristalinul (lentila ocularã) absoarbe majori-tatea radiaþiilor UV, protejând astfel retina. Cu tim-pul, o expunere susþinutã poate contribui la apariþiacataractei. Dupã operaþia de cataractã este impor-tant ca pseudofak-ul (cristalinul artificial) sã aibãprotecþie la radiaþia ultravioletã.
� La nivelul retinei (tunica nervoasã a ochiului)pot apãrea: retinita solarã, arsura macularã, afec-þiuni grave care pot produce o scãdere importantã aacuitãþii vizuale, din fericire foarte rare (apar în cazul
în care ne uitãm direct spre soare, fãrã o protecþieadecvatã, atât cu ochiul liber cât ºi prin obiectivulunui aparat foto sau camerã video).
Concluzia care se desprinde din cele de mai suseste cã trebuie sã ne protejam ochii de radiaþiile so-lare, în sezonul cald ºi nu numai.
Foarte importantã este vizita la medicul oftal-molog atunci când apare simptomatologia descrisãanterior, dar mai importantã este protecþia adec-vatã, care reduce drastic riscurile de îmbolnãvire.
Ochelarii de soare, pe care mulþi îi considerã unaccesoriu, eu îi consider o necesitate. Aceºtia prote-jeazã ochiul ºi zona sensibilã periocularã. În gene-ral, lentilele din plastic (în special cele din policarbo-nat) oferã protecþie superioarã celor din sticlã (sticlaobiºnuitã permite trecerea UVA, doar cea de siliciuoferind o protecþie adecvatã). Este foarte importantsã alegem ochelari a cãror marcã oferã garanþia ca-litãþii.
ªi persoanele cu vicii de refracþie (dioptrii) potbeneficia de protecþie anti-UV: lentile fotocromice(heliomate) sau ochelari de soare cu dioptrii.
�� Dr. Ana-Maria BalsanuMedic specialist oftalmolog
www.amaoptimex.ro
Efectul radia[iilor ultraviolete asupra ochiului
Lecitina este importantã pentru creier ºisistemul nervos ºi funcþia cognitivã, însãºi pentru transportul normal ºi distribuþiasubstanþelor grase în organism, creier ºicelulele nervoase.
Situaþiile deosebite cum ar fi hrananeechilibratã, vârsta înaintatã,perioadele de stres intelectual ºisuprasolicitare fizicã reprezintã exempleîn care organismul ar putea profita de osuplimentare cu lecitinã.
Astfel Lecitina Forte 1200 de laDoppelherz este recomandatãurmãtoarelor persoane:� care depun o activitate intelectualãintensã � în perioadele de stres ºi efort susþinut � celor care au probleme hepatice saucalculi biliari � persoanelor cu afecþiunicardiovasculare � în sarcinã - necesarul de colinã estefoarte crescut în special în ultimultrimestru de sarcinã
Compoziþia ºi calitatea lecitinei din compoziþie precum ºi dozareade doar 1 capsulã pe zi fac din Lecitina Forte 1200 produsul idealpentru cei care doresc sã îºi îmbunãtãþeascã capacitatea dememorie ºi învãþare ºi sã creascã rezistenþa sistemului nervospentru a face faþã la perioadele de stres intens.
8
INVESTIGA{II MEDICALE
Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Bronhoscopia clasicã are unele limite: este ometodã invazivã, necesitã sedare, este greu toleratãde copii sau de pacienþii cu stare gravã.
De asemenea, la pacienþii cu stenoze severe dearbore bronºic, evaluarea cãilor aeriene distale deaceastã stenozã este practic imposibilã. Pe de altãparte, evaluarea patologiei extralumenale este prac-tic imposibilã.
În acest sens bbrroonnhhoossccooppiiaa vviirrttuuaallãã aarree uunneelleeaavvaannttaajjee. Este o metodã de excepþie în evaluarea ar-borelui bronºic superior. Oferã semne directe sau in-directe de stenozã secundare cancerului bronhopul-monar. Totodatã, este deosebit de utilã în identifica-rea tumorii, în caracterizarea acesteia ºi în evalua-rea raporturilor cu structurile înconjurãtoare (eva-lueazã gradul de invazie ºi criterii de rezecabilitate).Evalueazã arborele traheobronºic distal de stenozã.
Este utilã în diagnosticarea corectã a compre-siilor extrinseci, care pot fi date atât de structurianatomice normale (arc aortic, esofag), cât ºi destructuri patologice (tumori extralumenale, adeno-patii voluminoase, mase fibrotice).
Bronhoscopia virtualã poate fi utilizatã de ase-menea în selecþia cazurilor de malformaþii conge-nitale.
Este indicatã în evaluarea traheei ºi bronhiilor lacopii, fiind mult mai puþin invazivã decât bronhosco-pia clasicã, nu necesitã anestezie, fiind suficientã o
uºoarã sedare. Indicaþia însã trebuie sã fie foarteclarã, pentru cã imaginile sunt mai puþin clare ºi maigreu de interpretat (lumene foarte mici, artefactedate de miºcãrile respiratorii - ei neputându-ºi men-þine apneea, secreþiile de mucus etc.).
Reconstrucþiile în plan coronal sau sagital pot fiutile în determinarea celei mai bune localizãri pen-tru biopsia transbronºicã (în special pentru leziunilecare nu afecteazã mucoasa).
Bronhoscopia virtualã poate fi utilã în ghidareaprocedurilor endobronºice, cum ar fi fotocoagularealaser, brahiterapie, crioterapie endobronºicã sau lo-calizarea stenturilor endobronºice. Evalueazã cuacurateþe ºi mare fineþe suturile dupã transplantulpulmonar.
BBrroonnhhoossccooppiiaa vviirrttuuaallãã nnuu ppooaattee îînnllooccuuii nniicciioo--ddaattãã mmeettooddaa ccllaassiiccãã,, ddaarr îînn ccaazzuurrii aatteenntt sseelleeccþþiioo--nnaattee ppooaattee ooffeerrii iinnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree ddeeoosseebbiitt ddeeiimmppoorrttaannttee ººii nnee aaººtteeppttããmm ccaa,, îînn vviiiittoorruull aapprrooppiiaatt,, ssããffiiee uuttiilliizzaattãã ººii îînn pprraaccttiiccaa ccuurreennttãã..
www.CentrulMedicalFocus.ro
Bronhoscopia virtual/
�� Bronhoscopia virtual/ este otehnic/ imagistic/ nou/, care poateevalua noninvaziv arborele traheo-bron]ic. Evalueaz/ cu acurate[elumenul, diametrul ]i pere[ii traheei,bronhiilor principale, precum ]i aiarborelui bron]ic inferior p`n/ la segmentarele de ordin 4. Apreciaz/cu acurate[e, de asemenea, morfolo-gia carinei. Este o metod/ imagistic/neutilizat/ \n mod curent \n practicamedical/ ]i nu poate \nlocui bronhoscopia clasic/, fiind indicat/\n situa[ii bine definite. ��
10
INVESTIGA{II MEDICALE
Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Hepatitele reprezintã inflamaþii ale ficatului pro-duse de virusuri cu tropism hepatic, care, deºidau un tablou clinic asemãnãtor, sunt distincte
ºi nu imunizeazã reciproc. În prezent se cunosc 7astfel de agenþi virali: virusul hepatitei A (HAV), B(HBV), C (HCV), D (HDV), E (HEV), G (HGV) ºi TT (TTV),care determinã tablouri clinice asemãnãtoare, diag-nosticul diferenþial fiind posibil numai prin determi-narea markerilor virali specifici. Dintre acestea, infec-þiile cu virusurile hepatitice B, C ºi D reprezintã celemai grave afecþiuni de acest tip din cauza severitãþiibolilor induse ºi a riscului crescut de a dezvolta hepa-titã cronicã, cirozã sau cancer hepatic.
VViirruussuull hheeppaattiittiicc BB este un virus ADN de dimen-siuni mici, cu transmitere parenteralã. Un risc cres-cut de transmitere a virusului îl au femeile însãrci-nate infectate cu HBV, care pot transmite transpla-centar infecþia la fãt sau în timpul naºterii ºi alãptãrii.Nou-nãscuþii infectaþi pot prezenta simptome severeºi în peste 90% din cazuri devin purtãtori cronici. He-patita B este, de cele mai multe ori, asimptomaticã,circa 60-80% dintre cei infectaþi reuºind sã eliminevirusul în mai puþin de 6 luni de la contactul iniþial.Restul devin purtãtori cronici ºi pot dezvolta în timpcirozã sau cancer hepatic. Din cauza frecvenþei cres-cute a acestei afecþiuni în rândurile populaþiei, esteindicatã efectuarea unui screening periodic de detec-þie a HBV, prin metode serologice sau prin determina-rea încãrcãturii virale, iar în cazul pacienþilor cronicise recomandã determinarea cantitativã a ADN viral,la fiecare 3-6 luni.
Aproximativ 3% din populaþia globului este afec-tatã de vviirruussuull hheeppaattiittiicc CC, mai mult de 80% dintrepacienþi devenind purtãtori cronici, cu un risc majorde a dezvolta cirozã sau cancer hepatic. Principalamodalitate de transmitere a HCV este prin contact di-rect cu sânge infectat. Transmiterea de la mamã lafãt apare rar, acest risc crescând exponenþial cu vire-mia mamei. Diagnosticarea infecþiei cu HCV se poate
realiza atât serologic cât ºi prin teste moleculare ba-zate pe detecþia acizilor nucleici.
Rezultatele serologice pozitive necesitã ºi o de-terminare cantitativã a ARN HCV, pentru a deosebi ohepatitã cronicã de o infecþie cu virus C mai veche,deja trecutã. Când vorbim despre hepatita acutã C,testele serologice sunt insuficiente, anticorpii anti-HCV dezvoltându-se târziu dupã momentul infectãrii.ARN HCV, dimpotrivã, este detectabil încã din prime-le zile dupã contactarea virusului, testarea acestuimarker fiind obligatorie în diagnosticarea hepatiteloracute C. Mãsurarea periodicã a nivelului de ARN HCVeste esenþialã ºi pentru stabilirea unui tratament co-respunzãtor ºi pentru monitorizarea eficienþeiacestuia.
HHeeppaattiittaa DDeellttaa apare numai la pacienþii AgHBspozitivi (coinfecþie acutã sau suprainfecþie la pacien-þii cu hepatitã cronicã B), transmiterea HDV realizân-du-se la fel ca ºi în cazul HBV. Frecvent, infecþiile cro-nice cu HDV conduc la apariþia unor boli hepatice se-vere, cu un curs accelerat al progresiei fibrozei. HDVpoate supresa replicarea HBV, însã dominaþia viralãse poate schimba în timp, motiv pentru care cei in-fectaþi trebuie atent monitorizaþi ºi, dacã este nevoie,o terapie specificã virusului dominant va fi adoptatã.Hepatita D activã este confirmatã prin detectareaARN HDV, dupã obþinerea unui rezultat pozitiv pentruanticorpii antiHDV. Cuantificarea ARN HDV are ceamai mare utilitate în stabilirea ºi evaluarea efectelortratamentelor antivirale.
În prezent, testele de determinare a concentra-þiei virale prin tehnica Real-Time PCR reprezintã ceamai eficientã modalitate de diagnosticare ºi urmãrirea unei hepatite.
Iulia DanciuBiochimist Genetic Lab
Detectarea virusurilor hepatitice
11
INVESTIGA{II MEDICALE
Sãptãmâna MEDICALÃ
Existã peste 100 de tipuri diferite de HPV, apro-ximativ 40 dintre acestea afectând aria ano-genitalã. Doar o parte dintre genotipurile virale
transmise sexual sunt asociate cu displazii cervicaleºi cancer cervical. Acestea sunt denumite genotipuri“high-risk”, oncogene, iar dintre ele, tipurile 16, 18,31, 33, 45 determinã aproximativ 70% din cazurilede cancer cervical la nivel mondial.
Tipurile “low-risk”, nononcogene, cauzeazã le-ziuni noncanceroase (condiloame anogenitale).
La ora actualã, metodele folosite pentru identi-ficarea HPV în celulele infectate se bazeazã pe iden-tificarea acizilor nucleici virali.
Cea mai folositã metodã este identificarea ADN-ului viral, test care semnaleazã numai prezenþa in-fecþiei cu HPV. Testele ADN HPV au fost folosite multtimp pentru diagnosticarea ºi monitorizarea post-terapeuticã a infecþiei, dar introducerea testãriimARN HPV cu o specificitate diagnosticã mult supe-rioarã a schimbat radical managementul infecþiei cuHPV.
De cele mai multe ori, infecþia este asimptoma-ticã ºi tranzitorie, în special la populaþia tânãrã, 80%dintre cazuri rezolvându-se spontan în decurs de 2ani. Acest fapt face aproape inutilã testarea ADNHPV la femeile sub 30 de ani, la care de regulã pre-dominã infecþiile tranzitorii. Totuºi, un numãr mic,dar important, de infecþii cu HPV HR progreseazãcãtre cancer cervical.
Testele care evidenþiazã activitatea oncogenã aHPV se bazeazã pe detectarea ARN-ului mesagerpentru proteinele E6/E7 din 5 tipuri HPV cu risc
crescut (16, 18, 31, 33, 45). Oncoproteinele E6 ºiE7 se leagã de proteinele supresoare normale ºiinduc în timp “mutaþii” responsabile de proliferareacelularã anormalã. ARNm E6/E7 aratã activitateaviralã directã ºi corespunde iniþierii ºi menþineriileziunilor precanceroase; astfel, testele bazate pemARN au valoare predictivã superioarã testelor ADNcu privire la riscul de progresie spre cancer cervical.
Toate rezultatele virologice au demonstrat cãdatele citologice au o sensibilitate limitatã, suge-rând creºterea eficacitãþii programelor de screeningprin introducerea testului ARN-mesager. DetecþiaADN ºi mARN au rezultate similare în cazurile cu dis-plazii de grad înalt (HSIL), evidenþiind faptul cã trans-crierea oncogenelor E6/E7 mARN HPV este nece-sarã pentru dezvoltarea ºi menþinerea fenotipuluimalign. Semnificativ, detecþia mARN E6/E7 în probecu citologie normalã sau “borderline” indicã faptulcã virusul îºi exercitã activitatea oncogenicã înainteca modificãrile celulare sã poatã fi vizualizate.
De menþionat, faptul cã unele teste ADN HPV auca þintã regiunea înalt conservatã L1 a virusuluiHPV. Aceste teste pot da rezultate fals-negative înscreening din cauza integrãrii genomului HPV în ge-nomul celulelor umane, ceea ce determinã pierde-rea regiunii-þintã ºi imposibilitatea detectãrii ei.
Actualit/[i \n diagnosticul infec[iei HPV
Dr. Mirel BecleanuMedic specialistMedicina de LaboratorCentrul MedicalMatei Basarab
�� AAnnaalliizzee ddee llaabboorraattoorr�� EEccooggrraaffiiee�� MMoorrffoollooggiiee ffeettaallãã�� OObbsstteettrriiccãã--ggiinneeccoollooggiiee�� PPnneeuummoollooggiiee//
SSoommnnoollooggiiee�� NNeeuurroollooggiiee�� EEnnddooccrriinnoollooggiiee�� CCaarrddiioollooggiiee//MMeeddiicciinnãã
iinntteerrnnãã
�� OORRLL�� DDeerrmmaattoollooggiiee�� AAccuuppuunnccttuurrãã�� SSttoommaattoollooggiiee�� MMeeddiicciinnaa mmuunncciiii
Infec[ia cu Human papillomavirus(HPV) este cea mai frecvent/ boal/cu transmitere sexual/ din lume,afect`nd p`n/ la 70% dintre femeileactive sexual.
12
NEUROLOGIE
Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Bolnavii cu epilepsie nu sunt nici agresivi, nicicontagioºi, nici posedaþi. Sunt oameni obiº-nuiþi, la fel ca toþi ceilalþi. Epilepsia poate sã
aparã la orice vârstã, la bãrbaþi sau femei din oriceclasã socialã sau naþionalitate. În lume existã 50 demilioane bolnavi de epilepsie, aproximativ de douãori ºi jumãtate cât populaþia Romaniei, iar incidenþa(cazurile nou-apãrute în fiecare an) este de 44cazuri la fiecare 100.000 de oameni.
Oricine poate face o crizã epilepticã într-un anu-mit moment în viaþã. Fiecare dintre noi are un «pragde crize» propriu, adicã un anumit nivel de activitatenecesar pentru a produce o crizã. La cei mai mulþidintre noi acest prag este ridicat, dar un stimul pu-ternic, cum ar fi de exemplu o loviturã puternicã la
cap, poate provoca criza epilepticã. La unele per-soane însã acest prag este foarte scãzut, permiþândcrizelor sã aparã «din senin». Cauzele epilepsiei suntmultiple ºi diferã în funcþie de vârstã. Dacã în copi-lãrie infecþiile sau problemele apãrute la naºteresunt cele mai frecvente cauze de producere a epi-lepsiei, la vârstnici cauzele sunt de cu totul altã na-turã (tumori cerebrale, accidente vasculare cere-brale).
În prezent, datoritã descoperirilor ºtiinþifice dinultimele decenii, se înþelege mult mai mult desprecum funcþioneazã creierul nostru, iar medicamen-tele care controleazã crizele epileptice au meca-nisme de acþiune mai þintite ºi cu mai puþine con-secinþe negative. Astãzi, prin gãsirea unei schemeoptime de tratament, 7 din 10 pacienþi cu epilepsiese pot elibera complet de crize ºi se pot bucura de oviaþã normalã, ca a fiecãruia.
Pentru a afla ºi înþelege mai multe despre epi-lepsie ºi, mai ales, pentru a distruge falsele mituridespre aceºti bolnavi, Societatea de Neurologie dinRomânia a lansat campania de informare LLaa ffeell ccaannooii, despre care puteþi afla mai multe informaþii vizi-tând site-ul www.lafelcanoi.ro
Pentru cã aceºti bolnavi sunt oameni obiºnuiþi,la fel ca tine, ca mine, ca noi toþi.
�� Dr. M\ndru[/ IoanaSpitalul UniversitarAsistent universitar
Medic primar neurologieDoctor \n ]tiin[e medicale
Competen[/ electrofiziologie
www.lafelcanoi.ro
Epilepsia este o boal/ recunoscut/de multe sute de ani. Timp \ndelun-gat oamenii au crezut c/ ace]ti bolnavi sunt poseda[i ]i i-au tratat cu suspiciune. Acum o sut/ de anierau \nchi]i \n spitale de nebuni,deoarece se credea c/ epilepsiaeste contagioas/. Chiar ]i ast/zi stigma \nc/ exist/ \n unele [/ri (\nRomânia, de exemplu) din cauzacuno]tin[elor extrem de redusedespre boal/, despre cauzele ]imanifest/rile ei ]i pentru c/ oamenii se tem \n general de tot ceea ce nu \n[eleg.
Despre epilepsie
14 Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Într-un studiu mai amplu despre elemen-tele vitale metabolismului uman, Dr. LianaTauberg , Medic specialist pediatru, Doctor înmedicinã la Spitalul Elias din Bucureºti aratãcare sunt nutrienþii necesari vieþii ºi implica-þiile lor.
Unii nutrienþi sunt indispensabili, chiardacã sunt necesari în cantitãþi infime. Niciunul nu poate þine locul altuia. Vitaminele ºimineralele nu sunt doar niºte pastile care segãsesc în cutii, ci componente esenþiale alemetabolismului. Lipsa lor genereazã boli, nu-mite carenþe.
De unde î]i procur/ organismulvitaminele ]i mineralele?
Cea mai importantã sursã e hrana. O ali-mentaþie echilibratã, alcãtuitã din cantitãþisuficiente de alimente proaspete este cel maibun mod de asigurare a necesarului. Sintezaîn organism: vitamina D în piele, sub influen-þa razelor solare, vitamina K ºi unele vitaminedin complexul B – biotina, acidul pantotenic,acidul folic, mici cantitãþi de vitamina B6 -sunt sintetizate de flora intestinalã saprofitã.Produse farmaceutice: medicamente, supli-mente nutritive.
MMoottiivvee ppeennttrruu ccaarree aappaarr ccaarreennþþeellee:: hranãinsuficientã; alimente suficiente cantitativ,dar sãrace calitativ (plante crescute în soluriepuizate, creºtere ºi coacere forþatã, culegereprematurã, transport impropriu, alimentele“suplimentate” forþat cu vitamine sau mi-nerale, alimente tip “fast-food”, numãr redusde mese zilnic, orar nepotrivit, fumat, alcool,droguri, exces de cofeinã, diete pentru anu-mite boli, afecþiuni digestive.
Suplimentarea alimentelor cu anumiþinutrienþi poate duce la pierderea altora, deexemplu: � Laptele suplimentat cu vitamina D
sinteticã genereazã pierderi de magneziu� Clorul din apa de bãut, suplimentele
de fier sulfat, duc la pierderi de vitamina E
� Vitamina C în doze mari duce la pierderi deacid folic� Excesul de cupru poate provoca deficit de
zinc� Dozele mari de calciu ºi fosfor perturbã
absorbþia manganului.
AAppoorrttuull ssuupplliimmeennttaarr ddee vviittaammiinnee ººii mmiinneerraalleessuubb ffoorrmmãã mmeeddiiccaammeennttooaassãã// ssuupplliimmeennttee aalliimmeennttaa--rree eessttee nneecceessaarr îînn ccaazzuull aaccooppeerriirriiii iinnssuuffiicciieennttee ddiinnaalliimmeennttaaþþiiee..
Actualit/[i privindterapia cu vitamine
]i minerale
FARMACOLOGIE
15Sãptãmâna MEDICALÃ
ESTETIC?
DDaaccãã ddeevveenniiþþii mmaammãã,, nnuu îînnsseeaammnnãã ccãã nnuu ppuutteeþþii aarrããttaallaa ffeell ddee bbiinnee ssaauu mmaaii bbiinnee ccaa îînnaaiinnttee ddee ssaarrcciinnãã..PPeennttrruu uunneellee ffeemmeeii,, sscchhiimmbbããrriillee ffiizziiccee ccaauuzzaattee ddee
ggrraavviiddiittaattee ppoott rrããppii ddiinn bbuuccuurriiaa ddee aa ffii mmaammãã.. DDaaccãã ssiimmþþiiþþii aaººaa,, NNUU SSUUNNTTEEÞÞII SSIINNGGUURRÃÃ!!
Din fericire, nu trebuie neapãrat sã vã acomodaþicu noul dvs. corp dupã naºtere, ca femeile din gene-raþiile anterioare. Astãzi existã multiple opþiuni oferitede medicinã ºi, în special, de chirurgia esteticã, pentrua vã ajuta sã vã recâºtigaþi sau chiar sã vã îmbunã-tãþiþi forma corpului. AAcceesstt ddoommeenniiuu,, aall cchhiirruurrggiieeii eessttee--ttiiccee ººii ppllaassttiiccee,, vvãã ooffeerrãã iinnffoorrmmaaþþiiiillee ººii mmiijjllooaacceellee ppeenn--ttrruu aa îînnllããttuurraa aacceessttee sscchhiimmbbããrrii aallee ccoorrppuulluuii dduummnneeaa--vvooaassttrrãã.. Multe proceduri cosmetice pot fi realizate am-bulator, fãrã internare, astfel încât întoarcerea dum-neavoastrã în aceeaºi zi acasã, la familie, sã fie reali-zabilã. Cunoscându-vã opþiunile, vã puteþi relaxa ºi bu-cura de sarcinã ºi de noua posturã de mamã fãrã a vaîngrijora de aspectul corpului dvs.
M/rirea sânilorUna dintre dilemele cu care se confruntã mamele
este dacã sã alãpteze sau nu. Multe femei se îngrijo-reazã cã alãptatul le stricã forma sânilor, însã alãpta-tul oferã atât bebeluºului, cât ºi mamei multiple bene-ficii. Schimbãrile la nivelul sânilor apar, de fapt, în tim-pul sarcinii. Pe mãsurã ce corpul se pregãteºte sã în-grijeascã bebeluºul, glandele mamare se umflã ºi înlo-cuiesc þesutul adipos, ceea ce face ca sânii sã aratemai puþin „plini” ºi sã aparã aspectul de sâni cãzuþi.Chirurgia plasticã ºi esteticã poate asigura revenireasânilor la aspectul lor tineresc, prin mamoplastia deaugmentare cu implante mamare de aspect cât mainatural.
Mastopexia (liftingul de sâni)Unele femei pot avea o edematiere masivã a sâ-
nilor în timpul sarcinii. Prin pierderea grãsimii dupãnaºtere, pielea poate prezenta vergeturi ºi aspect cã-
zut la nivelul sânilor (ptozat). Niciun fel de exerciþii fi-zice nu vor face ca pielea sã se strângã la loc. O pro-cedurã chirurgicalã, numitã mastopexie, poate înde-pãrta excesul de piele, modificând aspectul cãzut alsânilor.
Abdominoplastia sau lipectomiaPe nicio zonã nu e mai evidentã modificarea pro-
dusã de sarcinã ca pe abdomen. Pot apãrea vergeturi,cicatrici postcezarianã ºi ptozã cutanatã (sort abdomi-nal). Aceste semne ale maternitãþii pot producefrustrare ºi depresie unor femei. Lipectomia este oprocedurã prin care se îndepãrteazã excesul de pielede sub ombilic, atenueazã vergeturile ºi îmbunãtãþeº-te cicatricea postcezarianã. Multe femei fac aceastãoperaþie în acelaºi timp cu ligaturarea trompelor ute-rine sau cu histerectomia.
Lipoaspira[ie Astãzi, cea mai solicitatã intervenþie de chirurgie
esteticã, lipoaspiraþia, poate aduce femeilor multiplebeneficii dupã naºtere. Un metabolism mai lent, maipuþin timp pentru sport sau orice alt motiv poate ducela stabilirea indicaþiei de lipoaspiraþie. Chirurgul esteti-cian poate sã sculpteze corpul ºi sã îndepãrteze exce-sul de grãsime. Lipoaspiraþia pe zone restrânse sepoate face ambulatoriu, fãrã internare, cu anestezielocalã, dar dacã este cazul de a îndepãrta o cantitatemare de grãsime sau se lucreazã mai multe arii ana-tomice, este necesarã anestezie generalã ºi internarede o zi.
Labioplastie În timpul unei naºteri fiziologice, la multe femei se
rup sau se lãrgesc labiile mici ºi mari. Labioplastiapoate repara aceste distrugeri, ajutând femeia sã sevindece mai rapid dupã naºtere. Operaþia se face fiecu anestezie localã (nu necesitã internare), fie cuanestezie generalã (internare câteva ore). Recupera-rea dureazã câteva zile.
LLaa ffeell ccuumm ddeecciizziiaa ddee aa aavveeaa uunn ccooppiill nneecceessiittãã ooppllaanniiffiiccaarree aatteennttãã ººii sseerriiooaassãã,, oo iinntteerrvveennþþiiee eesstteettiiccããttrreebbuuiiee hhoottããrrââttãã îînn uurrmmaa uunneeii iinnffoorrmmããrrii ccoorreeccttee ººiiccoommpplleettee..
Chirurgia estetic/dup/ sarcin/
]i na]tere
Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98
18
NUTRI{IE
Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
ATHERO STOP, O combina[ie 100%natural/ ]i unic/ de fitosteroli, extremde eficient/ \mpotriva colesterolului
Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. În astfel de situaþii este mai bine
sã utilizezi suplimente nutritive cu rezultate documen-tate ºi de la companii care îºi pot susþine afirmaþiilefãcute la adresa produselor pe care le au(www.chemomed.ro).
AtheroStop este un astfel de supliment nutritiv110000%% nnaattuurraall pprroodduuss îînn JJaappoonniiaa,, ccee ccoonnþþiinnee oo ccoommbbii--nnaaþþiiee uunniiccãã ddee ffiittoosstteerroollii ((beta-sitosterol, campesterol,stigmasterol, brassicasterol) ºi este probabil cel maieficient supliment nutritiv natural ce rreedduuccee aabbssoorrbbþþiiaaccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,, eesseennþþiiaall îînn ooppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluu--
lluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn oorrggaanniissmm ººii eelliimmiinnaarreeaa ccoolleess--tteerroolluulluuii ddeeppuuss ppee vvaasseellee ddee ssâânnggee..
ÎÎnn aabbsseennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr,, ccoolleesstteerroolluull eessttee aabbssoorrbbiittddiinn cceelluulleellee ssuuppeerriiooaarree aallee iinntteessttiinnuulluuii ssuubbþþiirree ººii ttrraannss--ffeerraatt îînn ssâânnggee pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull aacciizziilloorr bbiilliiaarrii..
ÎÎnn pprreezzeennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr aacceeaassttãã aabbssoorrbbþþiiee eesstteeiinnhhiibbaattãã.. Fitosterolii se lipesc aºa de tare de acizii bi-liari (interferã cu solubilizarea structurii micelare acolesterolului în intestine) astfel încât ccoolleesstteerroolluull nnuummaaii ppooaattee ffii aabbssoorrbbiitt ddeeccââtt ppaarrþþiiaall. Colesterolul neab-sorbit este excretat (eliminat).
AAtthheerrooSSttoopp aassiigguurrãã îînn mmoodd nnaattuurraall rreedduucceerreeaanniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ttoottaall pprriinn ccrreeººtteerreeaa HHDDLL,,ssccããddeerreeaa LLDDLL ººii nniivveelluulluuii ttrriigglliicceerriiddeelloorr..
Studiile realizate la nivel internaþional, au doveditcã pprroodduussuull nnaattuurraall AAtthheerrooSSttoopp,, pprriinn ccoonnþþiinnuuttuull ssããuuuunniicc ddee ffiittoosstteerroollii, este extrem de eficient ºi recoman-dat pentru:
� RReedduucceerreeaa aabbssoorrbbþþiieeii ccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,,
� OOppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn ssâânnggee
� PPrreevveenniirreeaa ººii eelliimmiinnaarreeaa ddeeppuunneerriilloorr ddee ccoolleesstteerrooll
� RReedduucceerreeaa rriissccuull aappaarriiþþiieeii oosstteeooppoorroozzeeii,, ccaanncceerruulluuiiddee ssâânn,, ccoolloonn ssaauu pprroossttaattãã
� SSuussþþiinneerreeaa ssããnnããttããþþiiii aappaarraattuulluuii ccaarrddiioovvaassccuullaarr
Aceastã combinaþie optimã de fitosteroli în ali-mentaþie este calitativ la fel de importantã înscãderea nivelului colesterolului precum reducereaconsumului de grãsimi ºi oferã o alternativã realã, na-turalã, în reglarea colesterolului din organism.
OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 3300 iiuunniiee 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..
Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!
AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ooppttiimmddee 44 ccuuttiiii AATTHHEERROO SSTTOOPP,,
vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..
Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitati: www.chemomed.ro
Reduce 100% natural colesterolul!
19
RECUPERARE MEDICAL?
Sãptãmâna MEDICALÃ
Prevenirea poate firealizatã prin efectuareaexerciþiilor de încãlzire ºiîntindere înaintea oricã-rei activitãþi sportive saufizice intense. Ar trebuiefectuate exerciþii de în-cãlzire timp de 5-10 mi-nute, precum mersul pebicicletã, întinderea gam-belor, care vor pregãti
tendonul lui Achile ºi muºchii pentru activitatea ulte-rioarã. De asemenea, se poate efectua stretchingþintit pe alte grupe musculare.
Pentru tratamentul tendinopatiei suntindicate: � repausul piciorului ºi gambei, evi-
tarea oricãrei activitãþi intense pentru 6pânã la 12 sãptãmâni ºi pânã la dispariþiasimptomatologiei;� schimbarea sau modificarea acti-
vitãþii care a produs ruptura;� purtarea de încãlþãminte comodã,
branþuri pentru cãlcâi sau alte dispozitiveortopedice; � reducerea durerii folosind gheaþã
sau antalgice, antiinflamatoare nesteroi-diene;� exerciþii uºoare de încãlzire a tendo-
nului achilian, efectuate zilnic înainte de
orice activitate fizicã intensã, exerciþii de întindere ºide flexibilitate, care vor ajuta tendonul sã se vindecefãrã apariþia scurtãrii ºi a durerii cronice; � fizioterapie, inclusiv cu exerciþii de încãlzire,
masaj (mãreºte flexibilitatea ºi fluxul sanguin lanivelul piciorului), ultrasunete (tratamentul cuultrasunete îmbunãtãþeºte circulaþia sângelui,ajutând astfel la grãbirea procesului de vindecare),electrostimulare nervoasã transcutanatã (reducedurerea la unii pacienþi).
Se poate indica imobilizarea pe perioada nopþii -pacientul va menþine piciorul în flexie, prevenind în-tinderea tendonului în timpul somnului.
Dacã durerea ºi rigiditatea din zona tendonuluipersistã, atunci medicul poate indica purtarea uneicizme ghipsate pe o perioadã de 4 pânã la 6 sãp-tãmâni, permiþând vindecarea tendonului prin imo-bilizarea articulaþiei.
Dacã durerea persistã dupã 6 luni de tratamentcorect, atunci s-ar putea sã fie necesarã o interven-þie chirurgicalã.
��Tratamentul tendinopatieiachiliene cuprinde repausul,
care permite tendonului s/ se vin-dece, ]i fizioterapia, care duce larec/p/tarea for[ei ]i a flexibilit/[ii ]i previne apari[ia altor rupturi.Tratamentul rupturii de tendon achilian include interven[ia chirurgical/ ]i atele, cizma ghipsat/sau orice alt dispozitiv care [ine articula[ia imobilizat/. Un tratament precoce duce la o vindecare eficient/.
Tratamentul indicat \n afec[iuniletendonului achilian (II)
Dr. Tache Georgiana-Ozana, Medic primar recuperaremedical/,Doctor în }tiin[e medicale0723.626.289
20 Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
PSIHIATRIE
Este o tulburare anxioasã care însoþeºte, de celemai multe ori, alte afecþiuni cronice, dar poateexista ºi independent (aproximativ 30% din ca-
zurile depistate cu fobie socialã).
Din activitatea clinicã, s-a constatat faptul cãaceºti pacienþi au profund înrãdãcinate reprezentãriinterne ale pãrinþilor sau ale altor persoane, adulþicare i-au criticat, abandonat, umilit, jignit, ridiculizat.Aceste introiecþii se realizeazã la o vârstã fragedã ºi seproiecteazã apoi în mod repetat asupra persoanelordin jur, care sunt ulterior evitate.
Deºi aceste persoane pot avea o predispoziþiegeneticã pentru a-i percepe pe cei din jur ca nocivi, ex-perienþele pozitive pot atenua pânã la un punctefectele neplãcute. Se crede chiar cã de la naºtere arfi prezent un ºablon programat genetic. În mãsura încare cei care îngrijesc copilul se comportã conform ºa-blonului, acesta se va teme din ce în ce mai mult deoameni ºi va dezvolta fobie socialã. Dacã cei care în-grijesc copilul sunt sensibili la fricile acestuia ºi le cal-meazã, introiecþiile vor fi mai blânde, mai puþin ame-ninþãtoare ºi va fi mai puþin probabil sã aparã în viaþaadultã sindromul fobiei sociale.
Deºi mulþi pacienþi cu fobie socialã rãspund binela tratamentul cu inhibitori selectivi de recaptare aserotoninei (ISRS) ºi/sau la terapia cognitiv-comporta-mentalã, unii pacienþi au o rezistenþã deosebitã latratament pentru cã se tem de orice situaþie în care arputea fi judecaþi sau criticaþi. De fapt, din cauza rateimari a comorbiditãþilor, fobia socialã poate fi desco-peritã uneori doar atunci când pacientul se adreseazãpentru o altã problemã. Jena ºi ruºinea sunt stãrileafective cele mai importante, iar terapeutul care mer-ge pe lungimea de undã a acestor efecte are o ºansãmai mare de a lupta cu rezistenþa pacientului laantrenamentul social.
Un exemplu de abordare cognitiv-comportamen-talã a fobiei sociale gãsim în tabelul urmãtor:
Fobia social/
Dr. Emilia {in[Medic primar psihiatru
GGâânndduurrii nneeggaattiivvee aauuttoommaattee
1. Nu ºtiu ce sã spun. Oamenii vorcrede cã sunt prost.
2. Voi începe sã tremur ºi îmi voi pierdecontrolul.
3. Ce se va întâmpla dacã voi devenianxios? Ceilalþi vor observa ºi nu mãvor lua în seamã.
4. Mã voi bâlbâi ºi mã voi exprimagreºit.Oamenii vor crede cã sunt prost.
PPrroocceessããrrii ppssiihhoollooggiiccee lleeggaattee ddeeiimmaaggiinneeaa ddee ssiinneeImaginea de sine: persoanãurâtã,proastã,neinteresantã.
Subiectul este concentrat asupra luiînsuºi, îºi spune în gând:”mã simt atâtde rãu când tremur încât trebuie sãarãt îngrozitor.”Imaginea propriei per-soane care ºi-a pierdut controlul.
Subiectul îºi pierde controlul asuprapropriei persoane. Imaginea de sine încare se vede roºu, emotiv ºitremurând din toate încheieturile.Concentrarea asupra propriei per-soane, se percepe pe sine ca fiindtimid ºi caraghios, îºi aude propriavoce.
CCoommppoorrttaammeennttee ddee aassiigguurraarree ccaarreemmeennþþiinn ffoobbiiaa ssoocciiaallããEvitã contactele vizuale; evitã sã atragãatenþia asupra sa;vorbeºte puþin;lasãpartenerul, îºi planificã ce vrea sãspunã. Evitã sã þinã în mâini cãni sau pahare,þine obiectele prea strâns, încordeazãmuºchii, respirã,evitã sã-i priveascã peceilalþi, þine cana cu ambele mâini.
Þine mâinile încleºtate, priveºte lateralîºi acoperã faþa cu pãrul, se machiazãexcesiv.
κi monitorizeazã discursurile, cautã sãpronunþe cuvintele cât mai corect,repetã propoziþiile în plan mentalînainte de a le pronunþa,vorbeºte prearepede, vorbeºte prea puþin despresine.
22 Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Aºa cum au demonstrat biofizicieni germani, ame-ricani, britanici, în momentul concepþiei, prin con-topirea celor douã celule sexuale numite gameþi
(ovulul ºi spermatozoidul), se produce ºi contopireabiocâmpurilor acestor celule. Încã înainte de a începemultiplicarea celulei-ou, se formeazã un biocâmp unicnumit eteric, care are forma viitoarei fiinþe. Acest câmpeteric va dirija dezvoltarea organelor individului res-pectiv. Aºa cum se cunoaºte deja, primele semne aleunui viitor dezechilibru se manifestã la nivelul acestuibiocâmp eteric.
Biorezonanþa Paul Schmidt permite evidenþiereaºi tratarea în mod blând ºi foarte eficient a tulburãrilorresponsabile de infertilitate atât la femei, cât ºi la bãr-baþi. Efectele sunt remarcabile în tulburãri hormonalediverse, absenþa ovulaþiei, inflamaþii ale organelor ge-nitale, afecþiuni imunologice, disfuncþii erectile ºi aleejaculãrii, precum ºi în situaþiile unde nu se gãsescmodificãri clare la investigaþiile obiºnuite. Aceastã me-todã permite echilibrarea corpurilor energetice cores-punzãtoare tuturor organelor, inclusiv organelor geni-tale, acþioneazã reglator asupra chakrelor, meridiane-lor de acupuncturã (fãrã înþepãturã), asupra organelorendocrine, a cãror funcþionare o îmbunãtãþeºte. Biore-zonanþa acþioneazã direct asupra celulelor germinaleatât la bãrbat, cât ºi la femeie, echilibreazã disfuncþiileimunitare. Ajutã corpul sã reacþioneze mai prompt ºimai corect la tratamentele clasice ºi cu mai puþineefecte secundare.
Combinarea metodei somatografice cu biorezo-nanþa aduce beneficii deosebite în tratarea infertili-tãþii. Combinate cu metode ca homeopatia, fitoterapia,gemoterapia, rezultatele sunt superioare altor metodede tratament.
Cazuri clinice:� Pacienta P.M., în vârstã de 30 de ani, a fost
diagnosticatã cu insuficienþã ovarianã ºi perioadelungi de amenoree (lipsa menstruaþiei). Este cãsãtoritãde 6 ani. Nu a avut nicio sarcinã pânã în momentulconsultaþiei. Soþul ei nu are probleme de sãnãtate. Pa-cienta a urmat, mai mulþi ani, tratament hormonal, darfãrã rezultat. În urma examenului somatografic ºi cubiorezonanþã se constatã probleme emoþionale, la ni-velul sistemului endocrin (prolactina interstiþialã cres-cutã, deºi cu valori plasmatice normale) ºi al organelorgenitale. Se indicã tratament homeopatic, cu mace-rate glicerinice, terapie Bach, ºedinþe de echilibrareenergeticã cu Rayocomp PS 1000 Polar, câte 3 pesãptãmânã. Evoluþie în mod constant favorabilã evi-denþiatã la controalele somatografice ºi de biore-zonanþã efectuate la intervale de 3 luni. Dupã 11 lunide tratament, rãmâne însãrcinatã ºi duce la capãt osarcinã viabilã. Are în prezent un bãieþel pe care îl tra-teazã folosind medicina integratã Sciencemed.� Pacientul D.N., în vârstã de 28 ani, cãsãtorit de
4 ani. Soþia este perfect sãnãtoasã, dar nu a avut niciosarcinã în toþi aceºti ani. Spermograma evidenþiazã20% spermatozoizi imobili, 36% cu hipomobilitate. Aurmat diferite tratamente alopate, fãrã succes. Înurma investigaþiilor somatografice ºi cu biorezonanþãse evidenþiazã modificãri interstiþiale ºi blocaje ener-getice importante la nivelul organelor genitale ºi alsistemului hormonal (scãderea valorii testosteronuluiinterstiþial). Se instituie tratament homeopatic, fitote-rapic ºi gemoterapic. Pacientul efectueazã ºedinþe deechilibrare energeticã, câte 3 pe sãptãmânã. Evoluþiesomatograficã ºi energeticã favorabilã; spermogramarepetatã la un an de la începerea tratamentuluievidenþiazã 12% spermatozoizi imobili ºi 14% cuhipomobilitate. Dupã 14 luni de tratament, se dezvoltão sarcinã viabilã (soþia însãrcinatã în luna a 8-a).
Infertilitatea ]i medicina integrat/
Sciencemed- cazuri clinice -
Clinica ScienceMed BucurestiBucuresti, B-dul Constantin
Brancoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4
Tel: 0723.175.208 e-mail:
Clinica ScienceMed Buzau Buzau, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,
parterTel: 0735.779.330
e-mail:[email protected]
ªtiinþa în armonie cu natura
GINECOLOGIE
23
ONCOLOGIE
Sãptãmâna MEDICALÃ
Tehnicile moderne de rafinare a produselor ali-mentare îndepãrteazã, de cele mai multe ori,fibrele ºi celelalte componente nedigerabile,
care sunt considerate cã slãbesc calitãþile gustative,rezultând materii prime alimentare, care au fost aso-ciate cu creºterea ratei îmbolnãvirilor în cazuri dehiperlipidimie, diabet, cancer de colon ºi afecþiunicardiace ischemice, toate afecþiuni care pun mariprobleme de tratament.
Dupã o profundã analizã a fibrelor dietetice, s-ademonstrat cã ingerarea acestora este strâns legatãde o stare bunã de sãnãtate, fibrele ajutând lamenþinerea homeostazei ºi jucând un rol terapeutic.Dr. Ghoneum M. din Departamentul de Imunologie alUniversitãþii DREW din Los Angeles a avut ideea de areduce greutatea molecularã a AArraabbiinnooxxiillaannuulluuii,,eexxttrraass ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, operaþie ce a dus la fracþiuni moleculareparþial solubile care pot fi absorbite din intestin într-ocantitate semnificativã ca imuno-modulator limfoci-tar. Hidroliza este efectuatã cu un extract din cciiuuppeerr--ccaa sscchhiiiittaakkee ((LLeennttiiuumm MM)),, uuttiilliizzaattãã îînn JJaappoonniiaa îînn ttrraattaa--mmeennttuull ccaanncceerruulluuii..
Imunoterapia este foarte importantã în tratamentulcancerului. S-a efectuat un studiu amplu la Clinica Sano-Japonia, pe 205 pacienþi cu cancer progresiv aflaþi înstadiile avansate III – IV, cu leziuni neoperabile saumetastaze rãmase dupã intervenþia chirurgicalã.Leziunea primarã a fost localizatã la plãmâni (31pacienþi), ficat (18), uter (7), sâni (33), prostatã (4), rect(28), stomac (34), noduli limfatici (11) ºi altele (29).Tuturor pacienþilor li s-a mãsurat activitatea celulelor NK,index patologic pentru cancerul progresiv, parametru almãsurãrii imunitãþii. S-a observat o dublare a activitãþiilimfocitelor NK (natural killer-ce distrug celulule can-
ceroase) dupã o sãptãmânã de administrare a 3g MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann/zi ºi o triplare dupã numai 2 luni.
Alte studii demonstreazã oo ccrreeººtteerree aa aaccttiivviittããþþiiiilliimmffoocciitteelloorr BB ººii TT ccuu 220000%% ,, rreessppeeccttiivv,, ccuu 115500%%,, îînnttiimmpp ccee nniivveelleellee ddee iinntteerrffeerroonn ººii TTNNFF ((ffaaccttoorr ddeenneeccrroozzãã ttuummoorraallãã)) ccrreesscc sseemmnniiffiiccaattiivv,, ffããccâânndd ddiinnMMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann pprroobbaabbiill cceell mmaaii ppuutteerrnniicciimmuunnoossttiimmuullaattoorr 110000%% nnaattuurraall ((GGMMOO ffrreeee))..
INDICAÞII TERAPEUTICE:� Adjuvant în terapia cancerului, indiferent de stadiu(efect antitumoral)� Recomandat în curele de radio/chimioterapie ((lleeîîmmbbuunnããttããþþeessttee eeffeecctteellee,, llee rreedduuccee eeffeecctteellee nneeggaattiivvee))� Hepatite B ºi C, cirozã� Reumatism cronic� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice)� Diabet noninsulino-dependent� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imunitare.
OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 3300 iiuunniiee 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..
Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!
ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!
AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii
BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..
Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitati: www.chemomed.ro
CANCERUL a mai pierdut un pas!
24 Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Bolile inimii au o mare rãspândire în lume, evo-lueazã în majoritatea cazurilor în mod cronic ºi suntrelativ dificil de tratat.
LLyyoonn HHeeaarrtt contribuie la menþinerea funcþiona-litãþii normale a inimii prin creºte-rea puterii de contracþie ºi a randa-mentului muºchiului cardiac, prinnormalizarea ritmului bãtãilor ini-mii ºi reducerea spasmelor coro-nariene. Are efect diuretic ºi cal-mant, contribuind astfel la scãde-rea valorilor mari ale tensiuniiarteriale. Efectul regenerant ge-neral, de adaptare la stres ºi anti-inflamator, hipocolesterolemiantºi carminativ contribuie, de ase-menea, la eficienþa produsului.
Extractul de TTeerrmmiinnaalliiaa aarrjjuunnaaeste sursã de taninuri astrin-gente, are proprietãþi tonice, sti-mulent cardiac, rol antioxidant pu-ternic faþã de radicalii liberi oxige-naþi, produºi în organism ca ur-mare a arderilor incomplete dato-rate stresului. Se recomandã în hi-pertensiune arterialã, tulburãri deritm cardiac, anginã pectoralã(stabilã ºi instabilã) ºi în terapiainfarctului miocardic.
Extractul de TTrriibbuulluuss tteerreessttrriiss(fructele) sunt considerate diure-tice, tonice, implicit produc scãderea tensiunii arte-riale. Extractul de RRoossaa cceennttiiffoolliiaa conþine ulei eteric,zaharuri, acid malic, acid citric, pectine, taninuri, vi-taminele A, B2, C, K, PP, minerale Ca, K, Fe, Mg, curol calmant pentru inimã ºi normalizator al circu-laþiei mari ºi mici.
Extractul de CCrraattaaeegguuss ooxxyyccaanntthhaa (pãducel), areurmãtoarele proprietãþi: acþiune inotropã pozitivã ºibatmotropã pozitivã; creºte aportul de sânge la ni-velul vaselor coronare ºi miocardice. În prezent serecomandã în stãri de decompensare cardiacã con-gestivã, în special în faza iniþialã a insuficienþei car-diace, insuficienþei coronariene uºoare a miocardu-lui, care încã nu necesitã digitalice ºi în tulburãri deritm cardiac.
Cercetãrile clinice recente au demonstrat efi-cienþa preparatelor pe bazã de pãducel în amelio-rarea funcþiei cardiovasculare, fãrã efecte cola-terale, care a fost însoþitã de o scãdere a simptoma-tologiei clinice (edeme periferice ale membrelor infe-rioare, dificultãþi respiratorii). Eficienþa terapeuticã a
produsului se referã la acþiunea vasodilatatoare pe-rifericã.
Sub acþiunea stresului, s-a observat o prelungirerefractarã asupra miocardului, iar prin administra-rea produsului se reduce acest efect. Produsul pro-tejeazã miocardul confruntat cu ischemia.
Nu în ultimul rând amintim extractul de WWiitthhaa--nniiaa ssoommnniiffeerraa (Ashwagandha), demnã de menþionatpentru proprietãþile sale: adaptogenã, mãrirea ran-damentului fizic ºi mental, antiamnezicã, imuno-stimulantã, antiagregantã a elementelor figurate ale
sângelui, hipoglicemiantã, normali-zatoare a schimburilor electro-litice, calmantã, relaxantã.
Datoritã tuturor proprietãþilormenþionate mai sus, se recoman-dã produsul în:� Tulburãri circulatorii� coronariene ºi sistemice� Tulburãri de ritm cardiac� Insuficienþã cardiacã de � debut� Hipertensiune arterialã� Hipercolesterolemie� Exces ponderal� Fibrozã miocardicã� Sclerozã coronarianã� Endocardite� Extrasistole
MMoodd ddee aaddmmiinniissttrraarree:: 1-2 tablete de 3 ori pe zi îna-
inte de mesele principale cu jumã-tate de orã.
A nu se întrerupe brusc medi-caþia de fond!
PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEEFFAARRMMAACCIIIILLEE ªªII UUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII
ªªII DDIINN ÞÞAARRÃà SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULLPPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466
((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))
Star International Medwww.ayurmed.ro
[email protected]./Fax: 021.3139481
021.3038044; 021.3113311
Lyon Heart
AYURVEDA
25
TERAPII NATURALE
Sãptãmâna MEDICALÃ
Cea mai bogatã sursã naturalã de acizi graºiesenþiali Omega 3, 6, 9 (cu 50% mai multdecât uleiul de peºte) este uleiul extras din
seminþele de in, cu o lungã tradiþie în medicina po-pularã. Conþine complexul vitaminei B, lecitinã, fi-bre, potasiu, magneziu, zinc, lignani ºi fitoestrogeni(fitonutrienþi care echilibreazã balanþa hormonalã).Seminþele de in conþin aproape de douã ori maimulþi acizi graºi esenþiali Omega 3 decât peºtele ºi,în plus, acestea sunt o sursã excelentã de fibre, devitamine (în special cele din complexul B) ºi de mine-rale. De asemenea, uleiul din seminþe de in conþinedin abundenþã acid linoleic ºi ligninã, substanþe careajutã mai ales la prevenirea cancerului de prostatãºi de colon.
Pentru a profita de beneficiile seminþelor de in,acestea se pot consuma ca atare în salate ºi în mân-care, combinate cu cereale ºi cu iaurt, ori se pot ad-ministra sub formã de capsule. Prin conþinutul lor deacizi graºi esenþiali, seminþele de in contribuie lascãderea tensiunii arteriale, la reducerea niveluluide colesterol ºi de trigliceride. În plus, acest reme-diu previne formarea cheagurilor de sânge în artere,ceea ce ajutã la reducerea riscului de infarct, deatac vascular cerebral ºi de boalã vascularã perife-ricã.
Uleiul din seminþe de in produs prin metoda ex-tracþiei la rece este un produs dietetic care conþine70% vitamina F, pe care organismul o primeºte doardin produsele alimentare. În componenþa vitaminei
F sunt incluse: Omega 3 (linoleic) ºi Omega 6 (lino-leic), acizi graºi nesaturaþi, vitaminele A, B, E, K, ca-rotinoidã ºi antioxidanþi. Acidul linolenic Omega 3 ºiacidul linoleic Omega 6 sunt numiþi ”de neînlocuit”sau vitali, deoarece din ei organismul formeazã cei-lalþi acizi necesari.
Uleiul din seminþe de in este sursa cea mai bo-gatã de acizi Omega 3 ºi este denumit ºi eelliixxiirruullnnaattuurraall aall ttiinneerreeþþiiii. Dacã Omega 6 se mai întâlneºteºi în alte uleiuri vegetale, Omega 3 în cantitãþi sem-nificative nu poate fi gãsit decât în uleiul de peºteºi în uleiul din seminþe de in.
Organismul uman nu produce aceºti acizi ºi deaceea el trebuie sã-i primeascã gata pregãtiþi îm-preunã cu alimentele. Provitamina A, vitamina E,macro ºi microelementele conþinute în acest uleicontribuie la reducerea nivelului de colesterol însânge.
Uleiul de in poate fi utilizat separat sau în com-binaþie cu alte uleiuri vegetale.
ÎÎnn pprroodduussuull OOmmeeggaa 33 ººii OOmmeeggaa 66 vveeggeettaall uulleeiiuullddiinn sseemmiinnþþee ddee iinn ssee aassoocciiaazzãã ccuu uulleeiiuull ddiinn sseemmiinnþþeeddee ccâânneeppãã ººii uulleeiiuull ddiinn sseemmiinnþþee ddee nneeggrriilliiccãã..
�� Dr. Emil CristeaMedic de familie cu competen[/
\n apifitoterapieFarm. Cleofarm, Colentina,
tel: 0730.087.692
�� Drd. chim. Anca Daniela RaiciuDirector Marketing
S.C.HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.
Calitatea demonstrat/ a capsulelorcare con[in Omega 3 & Omega 6 Vegetal (I)
26 Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
TERAPII COMPLEMENTARE
Astãzi, când dezvoltarea ºtiinþei ºi tehnicii a atinscote destul de înalte ºi când s-ar pãrea cã nuexistã întrebãri fãrã rãspuns, suntem totuºi
martori a numeroase boli ºi suferinþe omeneºti. Strã-vechii filozofi afirmau cã omul este un produs al cos-mosului ºi, prin urmare, tot ce este conþinut în Univers,deci ºi în organismul uman, existã prin confruntarea adouã principii “Yang” ºi “Yin”. Aceste principii repre-zintã caracterele opuse ale materiei care nu se excludci se întreþin într-o simbiozã dialecticã. Boala, sãnãta-tea, constituie o reflectare a modului în care circulãenergia în interiorul organismului uman, circulaþie carenu este intâmplãtoare ci se realizeazã prin anumitecanale numite meridiane.
Electropunctura – metodã de tratament pusã lapunct de medicii japonezi Yoshio Nakatani ºi YasuhiroOhiso – este un mijloc de tratament eficient care ac-þioneazã asupra unor puncte precis determinate (pes-te ºase sute) ale suprafeþelor cutanate, consideratedrept locuri de condensare a unor energii. Aceastãenergie alimentezã neîntrerupt ºi succesiv organele ºiviºcerele corpului omenesc, circulând pe cãi corespun-zãtoare fiecãrui organ, numite “meridiane”, definiteprin denumirea organului pe care fiecare meridian îlreprezintã energetic:meridianul plãmân, me-ridianul intestin-gros,meridianul stomac, meri-dianul splinã-pancreas,meridianul inimã, meri-dianul intestin-subþire,meridianul vezicã urina-rã, meridianul rinichi,meridianul vase-sex, me-ridianul trei-focare, meri-dianul vezicã biliarã, me-ridianul ficat.
Energia care alimen-teazã organismul umantrebuie riguros ºi în modegal repartizatã pe toate
meridianele, în aºa fel încât fiecare din ele sã pri-meascã ºi sã foloseascã atât cât trebuie.
Atunci când energia nu circulã suficient pe cana-lele numite meridiane pot apãrea diverse boli ºi tul-burãri cronice. În cursul celor 24 de ore ale zilei, fie-care meridian are perioade, totdeauna aceleaºi, decâte 2 ore de maximã activitate, urmate imediat dealte douã ore de relaxare. Se înþelege, deci, cã oriceactivitate perturbatoare a stãrii de echilibru energeticva avea consecinþe directe asupra sãnãtãþii generale aorganismului, afectând unul sau altul dintre organelesale sau producând în organism alte disfuncþii. Practic,cele 24 de meridiane ale corpului plus cele douãsecundare: Vas Concepþie ºi Vas Guvernator pot fi în:exces energetic, vid energetic, blocaj energetic. Trata-mentul se face în funcþie de valoarea fiziologicã a me-ridianului respectiv la care se adaugã schema de tra-tament corespunzãtoare bolii sau disfuncþiei organis-mului. În încheiere voi menþiona unele manifestãri pa-tologice produse de câteva meridiane dezechilibrate:
� meridianul vezica urinarã: retenþie urinarã, enu-rezis, delir, cefalee, oftalmopatie (durere de ochi), du-reri cervicale, lombare ºi ale membrelor inferioare;
� meridianul rinichilor: astm, dispnee, laringitã,edem, constipaþie, diaree, atrofie muscularã ºi slãbi-ciunea membrelor inferioare, dureri în zonele parcursede meridian;
� meridianul inimii: faringe uscat, dureri precor-diale, sete puternicã, icter, dureri în hipocondru, durerisurvenite de-a lungul meridianului;
� meridianul splinã-pacreas: gastralgie, distensieabdominalã, vãrsãturi, astenie generalã ºi dureri petraiectul meridianului.
Ion ChicanBioterapeut Medicin/ alternativ/0729.090.355
Electropunctura
�� electropunctur/ �� cromoterapie �� diagnosticare �� echilibrarea c`mpului energetic prin bioenergie
ADRES? CABINET GIURGIU
Str. Pui]or, Bl. 512, sc. B, et. 3, ap. 25,interfon 25Tel: 0246.224.744Joi - Vineri 14.00 - 20.00
ADRES? CABINET BUCURE}TI
Calea }erban Vod/ 282, Bl. 3B, sc. C, et. 2, ap. 76, interfon 76CTel: 021.335.23.79;0729.090.355 (Ion Chican)Luni - Mar[i - Miercuri 14.00 - 20.00
CABINET MEDICAL BIO - TERAMedicin/ alternativ/
27
TERAPII COMPLEMENTARE
Sãptãmâna MEDICALÃ
Sezonul vacanþelor la mare sau la munte aînceput, iar în aceastã perioadã cu toþii nedorim sã ne relaxãm ºi sã uitãm de grijile cotidi-
ene.Însã atunci când nu respectãm anumite reguli ºi
ne dorim cu ardoare sã ne bronzãm chiar ºi cu preþulunor arsuri periculoase, poate apare o stare patolo-gicã numitã insolaþie.
Organismul uman , în condiþiile unor temperaturiridicate, posedã mecanisme proprii de termolizã re-prezentate de vasodilataþie perifericã ºi creºterea flu-xului sanguin la nivelul pielii,transpiraþie ºi expirareaaerului cald.
Zilele caniculare cu temperaturi foarte ridicate,uneori chiar cu umiditate crescutã, induc dezechilibrela nivelul mecanismelor de termoreglare, determi-nând apariþia leziunilor cerebrale, dar ºi la nivelul altororgane.
Însã gravitatea simptomatologiei insolaþiei esteinfluenþatã de apariþia diferitelor grade de deshidra-tare, pierderi de sãruri ºi de deteriorarea sistemului determoreglare.
Cei mai predispuºi la apariþia insolaþiei rãmâncopiii, bãtrânii, cei care suferã de afecþiuni cardio-vas-culare, pacienþii care au suferit recent o intervenþiechirurgicalã, dar ºi adulþii sãnãtoºi care îºi desfãºoarãactivitatea profesionalã în condiþii termice foarte ridi-cate.
Clinic, în formele uºoare de insolaþie apar dureride cap, senzaþie de greaþã, obosealã sau dureri mus-culare. În formele mai severe apar reacþii mai grave:tahicardie, polipnee, hiperventilaþie, frisoane, ameþea-lã,vãrsãturi de tip central, stare de confuzie asociatãcu vorbire greoaie ºi chiar cupierderea stãrii de conºtienþã.
Abordarea unei conduite fitote-rapeutice, în formele uºoare, repre-zintã o alternativã profilacticã ºi te-rapeuticã foarte eficientã.
Laboratoarele Elidor recoman-dã aºezarea pacientului într-unspaþiu rãcoros, dezbrãcarea luipentru a facilita contactul cu aerul,ºi instituirea unor tehnici de scã-dere a temperaturii corpului.
Recomandãm sã efectuaþi deurgenþã badijonaj pe suprafaþa în-tregului corp cu ORTO-GEL-ELIDOR,
un remediu natural pentru combaterea edemului cere-bral ºi pentru echilibrarea mecanismelor de ter-moreglare, produs care dupã aplicare realizeazã iniþialsenzaþia de rãcoare, ulterior apãrând vasodilataþiaperifericã esenþialã pentru reducerea edemului cere-bral, implicit a tensiunii intracraniene rãspunzãtoarede apariþia cefaleei ºi a vãrsãturilor. Dupã iniþiereaacestor efecte apare ºi transpiraþia, factor cheie în ter-moreglare.
Având o puternicã acþiune antiinflamatoare, prinabsorþia de la nivelul pielii se realizeazã o concentraþieplamaticã adecvatã pentru iniþierea efectelor sis-temice cât ºi pentru normalizarea tulburãrilor depemeabilitate vascularã.
De asemenea recomandãm administrarea con-comitentã de INFLUREX-ELIDOR (2cpx2/zi) un produscare vine sã potenþeze efectul antialgic necesar pentrucalmarea cefaleei .
Combaterea dezechilibrelor hidroelectrolitice ºiminerale, care pot precipita apariþia sau agrava inso-laþia, se poate realiza printr-o hidratare adecvatã, darprin aport de minerale organice regãsite în produsulAPI-OSTEOMARIM-ELIDOR, sursã de minerale marine,regãsite în cochiliile de scoici, care previne ºi corec-teazã dezechlibrele minerale induse de expunereaîndelungatã la soare. Recomandãm utilizarea acestuiprodus odatã cu începerea sezonului estival ºi pe toa-tã perioada sa, în scop profilactic, în doze de 3-6 cp/zi.
Concomitent recomandãm utilizarea unui diureticnatural, protector de Potasiu, DIUROPLANT –ELIDOR,2-4 cp/zi , cu rolul de a diminua edemul cerebral, fãrãa induce reacþii adverse.
Dacã starea pacientului se amelioreazã, reco-mandãm utilizarea de CALMOPLANTIN-ELIDOR-2cpseara, care asigurã o stare de liniºte ºi un somn odih-nitor, stare necesarã echilibrãrii tuturor proceselormetabolice ºi neuroendocrine care au fost afectate încursul insolaþiei.
Dupã utilizarea acestui procedeu (2-3 ori/zi) inten-sitatea simptomelor scade, iar înaproximativ 24-48 ore pacientulpoate fi refãcut complet. Dacã îndecurs de 12 ore pacientul nuprezintã ameliorare este obligato-rie prezentarea la o unitate me-dicalã specializatã pentru a bene-ficia de o evaluare ºi o conduitãterapeuticã adecvatã.
Pentru informa[ii suplimentare
pute[i contactaFarmacist Mioara Duglea,
Farmacia Afina: 0744 622 587www.elidor.ro
Tel: 021.335.95.63
Insola[iaDr. Sorin GodeanuLaboratoarele Elidor
28 Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Incidenþa sindromului de colon iritabil creºte tot maimult în rândul populaþiei. Regimul alimentar ne-adecvat, stresul cotidian la care suntem supuºi, fo-
losirea haoticã a antibioticelor genereazã tulburãrifrecvente la nivelul tractului digestiv. Astfel, microfloranormalã a tubului digestiv se distruge, apar tulburãrilede tranzit intestinal, o absorbþie mai scãzutã a nutrien-þilor, balonãrile ºi flatulenþa, intoleranþa faþã de unelealimente. De asemenea, se deschide o breºã în meca-nismele de apãrare ale organismului, astfel încât mi-croorganismele patogene cu poarta de intrare la niveldigestiv pot ataca organismul (se pot localiza ºi potîncepe sã se dezvolte colonii de Escherichia coli, Heli-cobater pylori etc.). Creºte riscul de apariþie a gastritei,ulcerului. Flora de putrefacþie de la nivelul colonului sedezvoltã excesiv, tulburând echilibrul normal (aparscaunele diareice, urât mirositoare, flatulenþa).
Rãspunsul laaceste neplãcerieste aportul lunarde lactobacili, mi-croorganisme ceintrã în categoriaprobioticelor. Ele sunt responsabile de fermentaþia lacticã, contribuie lacreºterea aciditãþii prin creºterea nivelului de acidlactic. Acidul lactic este inhibitor pentru microorganis-mele patogene, dar favorizeazã dezvoltarea microbio-tei intestinale normale. În plus, susþine buna desfãºu-rare a proceselor metabolice. Asocierea lactobacililorcu fibre dietetice solubile (fibrulinã) mãreºte efectulterapeutic, oferind suportul nutriþional pentru reechi-librarea florei microbiene de putrefacþie a colonului.
Pentru a grãbi reechilibrarea florei normale mi-crobiene a intestinelor este de preferat sã se asigureºi un aport de substanþe naturale din plante, care sãscadã aciditatea gastricã, sã favorizeze cicatrizareamucoaselor lezate, sã aibã efecte antibiotice (dar fãrãa perturba ciclul de viaþã al microflorei intestinale nor-male asemenea antibioticelor de sintezã).
De aceea, dr. Ionuþ Moraru vã propune produsele„„LLaaccttoobbaacciillii && FFiibbrruulliinnãã” ºi „GGaassttrroopphhyytt®® ffoorrttee”, careajutã la refacerea florei microbiene în urma tratamen-tului cu antibiotice, contribuie la o mai rapidã recupe-
rare a mucoasei gastrice lezate din cauza gastritei sauulcerului, mãresc rezistenþa organismului faþã de pato-genii care au drept poartã de intrare tractul digestiv.
Amestecul de lactobacili ºi fibrulina® acþioneazãbenefic la nivelul tractului intestinal, refãcând micro-flora normalã, inhibã dezvoltarea excesivã a florei deputrefacþie la nivelul colonului ºi diminueazã iritabili-tatea acestuia, îmbunãtãþeºte absorbþia nutrienþilor lanivel intestinal, scade colesterolul, creºte absorbþia decalciu. Fibrulina conþine fibre dietetice solubile, nefiindhidrolizatã în cavitatea bucalã, stomac sau intestinsubþire; aceste fibre sunt fermentate în totalitate demicroflora din colon. Produsul calmeazã mucoasadigestivã iritatã ºi inflamatã, favorizeazã cicatrizarea ºirefacerea acesteia, regleazã tranzitul intestinal,îmbunãtãþeºte absorbþia nutrienþilor la nivel intestinal.
Un alt produs utilîmpotriva tulburãrilorde digestie, îndeosebiîn cazul exceseloralimentare, este PPhhyyttooDDiiggeesstt 1111,, bogat înprincipii active careasigurã creºtereasecreþieigastroduodenale,hepatobiliare ºipancreatice, combat meteorismul ºi amelioreazãtranzitul intestinal.
Aceste produse ºi-au dovedit eficacitatea, deasemenea, ºi la copiii mici. Creat pentru un sistemdigestiv sãnãtos, PPRROOBBIIOOTTIICC JJUUNNIIOORR ajutã la com-baterea dezechilibrelor create de hrana neadecvatã,de administrarea prelungitã a antibioticelor, de stilulde viaþã incorect ºi de afecþiunile gastrointestinalesezoniere.
Dr. Ionuþ Moraru vã PROpune urmãtoareleasocieri în cazuri de:� diaree: LLaaccttoobbaacciillii && FFiibbrruulliinnãã ++ LLeevvooccaarrbboonn®;� constipaþie: LLaaccttoobbaacciillii && FFiibbrruulliinnãã ++ SSiirroopp AAllooee
vveerraa;;� infecþii ale tractului digestiv:: GGaassttrroopphhyytt® ffoorrttee
++ GGrraappeeffrruuiitt sseeeeddss ++ CCaatt’’ss ccllaaww;� aciditate gastricã mãritã: GGaassttrroopphhyytt® ffoorrttee ++
AArrggiillãã..
Pentru mai multe detalii]i comenzi suna[i la
num/rul 021.351.47.77 oriaccesa[i site-urile noastre:
www.medicalab.ro ]iwww.pronaturashop.ro sau
scrie[i-ne pe [email protected] !
Pentru un tranzitintestinal f/r/
probleme
TERAPII COMPLEMENTARE
29
UNIT?{I MEDICALE
Sãptãmâna MEDICALÃ
Clinici medicale
CENTRUL MEDICAL MATEI BASARAB
Str. Matei Basarab nr. 45,sector 3, BucureºtiTel: 021 302,94,34
Analize de laboratorEcografieMorfologie fetalãObstetricã-ginecologiePneumologie/SomnologieNeurologieEndocrinologieCardiologie/Medicinã internãORLDermatologieAcupuncturãStomatologieMedicina muncii
Investigaþii medicale
LIL MED CLINICA MEDICALÃ
Bucuresti, Suzana nr. 7, corp1, sector 5 Telefon: (021) 420.60.55Fax: (021) [email protected]
Laborator de analize medicale (hematologie, coa-gulare, imunohematologie, imunolo-gie, biochimie, microbiologie,parazitologie, citologie: examen Babes Papanicolau)Recoltare probe de sangeRecoltare probe de microbiologie: Exudat faringian, Exudat lingual, Exudat nazal, Sputa,Urocultura, Sediment urinar,Coprocultura, Examen coproparazitologic
•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie
• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie
generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.
Centrele MedicaleHIPERDIA
ªI PROLIFE
•Str. Ritmului, nr.2, sector 2
Tel./Fax: 021. 250.67.85,
021.250. 73.20
[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]
•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]
Rupe lan[ul infec[iei!Suntem foarte atente la sãnãtatea copiilor noº-
tri ºi a întregii familii. Ne educãm copii sã se speledes pe mâini, mai ales cã foarte multe boli se rãs-pândesc datorite unei igiene precare. Atunci cândatingem diferite obiecte, în special din spaþiul pu-blic, colectãm milioane de microbi care pot trans-mite boli grave. 50% din infecþiile respiratorii suntprovocate prin intermediul mâinilor contaminate.Microbii care provoacã rãceala sunt descoperiþi pemâinile a peste 58% din persoanele bolnave. Aceº-tia pot supravieþui pe mâini pentru cel puþin 2 ore,dar în fiecare orã ne atingem nasul ºi/sau ochii decel puþin 2 ori. Oare putem avea aceeaºi grijã ºi înspaþiile de joacã când apa ºi sãpunul nu ne sunt laîndemânã? Crezi cã micuþul tãu este protejat împo-triva virusurilor ºi bacteriilor dacã se va spãla pemâini când se va întoarce acasã? Nu îºi va folosimânuþele pline de nisip de la locul de joacã?
GGeelluull aannttiibbaacctteerriiaann DDeettttooll protejeazã împotrivabacteriilor ce se rãspândesc prin atingere. Subs-tanþa activã din gelul antibacterian Dettol distruge
99,9% din bacteriile ºi virusu-rile comune, inclusiv celerãspunzãtoare pentru rãcealãºi gripã. Gelul antibacterianDettol este testat dermatolo-gic, are un miros proaspãt ºieste uºor de folosit. Asigurã oalternativã convenabilã cândnu aveþi apã ºi sãpun la înde-mânã.
Gama Dettol este singuragamã de produse antibacte-riene recomandatã de Socie-tatea Românã de Pediatrie ºieste disponibilã eexxcclluussiivv îînnffaarrmmaacciiii!!
Folosiþi gelul antibacte-rian Dettol de fiecare datãcând doriþi sã vã spãlaþi mâi-
nile, însã nu avei acces la apã ºi sãpun, virusurileºi bacteriile se pot dezvolta pe orice suprafaþã sauobiect. Învaþã familia ta sã aibã grijã de sãnãtate!
30
UNIT?{I MEDICALE
Nr. 111 � 1 - 13 iulie 2010
Chirurgie esteticã Oftalmologie
AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr.54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, Biomicroscopie
Speculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, deGlaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala
Recuperare
MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ
Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.27
0723 626 [email protected] ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee
DUO CENTRUL MEDICAL PROFESIONAL
Strada Pitar Mos nr 29,interfon 11 c, Sector 1,Bucuresti Tel:0723425634; 3105657;0767571355 [email protected]
KKiinneettootteerraappiiee:: Gimnasticamedicala pentru copii si ado-lescenti, Gimnastica pre si postnatala pentru ma-mici, Gimnastica de intretinere,Recuperare medicala pentruadulti Masaj si Gimnastica BBeebbeelluussii:: Programe speciale de masaj si gimnastica medicala pentru bebelusi.
ªªooss AAlleexxaannddrriieeii,, nnrr..114444,, sseeccttoorr 55TTeell:: 002211.. 442200..5544..5555// 00775544..009988..000000
CCOONNSSUULLTTAAÞÞIIII:: endocrinologie, hematologie,oftalmologie, ORL, neurologie, obstreticã-ginecologie, pediatrie, urologie, medicinã internã,ortopedie, cardiologie, dermatologie, boli denutriþie ºi diabet, psihiatrie, gastro-enterologie,medicinã de familie.EECCOOGGRRAAFFIIEE:: generalã, abdominalã, pelvinã,sarcinã, pãrþi moi (tiroidã, sân), doppler cardiac,doppler de vase (carotidã), transvaginalã.MMEEDDIICCIINNAA MMUUNNCCIIIIAANNAALLIIZZEE LLAABBOORRAATTOORR
Str. Comana nr. 50, sector1, - Bucureti Telefon: 031.711.15.20;031.711.15.21/0733.072.909;0733.072.919 E-mail:[email protected] Servicii de investigaii imag-istice: Radiologie digitaliza-ta, Tomografie computeriza-ta- CT, Rezonantä magneti-ca- RM, Mamografie digita-lizata, Osteodensitometrie,Echografie
Bd. Ferdinand nr. 141, sector 2, Bucureºti Telefon: 031.711.15.15/0733.072.910;0733.072.920 E-mail:[email protected] Peste 30 de specialitätimedicochirurgicale, dotatcu bloc operator - ATI pen-tru chirurgie de zi, un cabi-net oftalmologic avant-gardist si multe alte puncteforte. Toate dotä rile adap-tate standardeloreuropene.
Str. Ciresului nr. 1, sector 2- Bucureti Telefon: 021.326.27.41 E-mail:[email protected] Acreditare ISO.Puncte forte:biologia moleculara, incar-carea cantitativa pentruvirusul hepatic B si C, HIV siHPV.
Calea Calarasilor nr. 88, sector 3 - Bucureti Telefon: 021.321.53.10 E-maiL:[email protected] Servicii de kinetoterapie,fizioterapie, masaj, refle-xoterapie i acupunturä,oferite pentru recuperäriaLe unor päri aLe corpuluiuman afectate de boalã ºitraumatis me. Asiguräm gimnasticä recu-peratorie pentru copii,adulþi sportivi.
wwwwww..CCeennttrruullMMeeddiiccaallFFooccuuss..rroo
