AAVVIIZZAATT AAVVIIZZAATT,,

DD..SS..PP..PPRRAAHHOOVVAA AAUUTTOORRIITTAATTEEAA LLOOCCAALLĂĂ MMIIZZIILL

SSPPIITTAALLUULL OORRĂĂSSEENNEESSCC

,,,,SSFF..FFIILLOOFFTTEEIIAA’’’’MMIIZZIILL

RREEGGUULLAAMMEENNTT IINNTTEERRNN

Completat şi modificat în şedinţa Comitetului director din data de 29.01.2015 şi

valabil începând cu data de 01.02.2015

C A P I T O L U L I

Dispoziţii generale

Regulamentul intern este întocmit conform :

Legea nr.95/2006 privind reforma în sistemul sanitar cu modificările si completările

ulterioare;

Legea nr.53/2003 –Codul Muncii republicat;

Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului cu modificările si completările

ulterioare.

Ordin nr.386/07.04.2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legea drepturilor

pacientului nr. 46/2003

Codul de deontologie medicală

Ordinul MS 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă,

organizarea si efectuarea gărzilor in unitătile sanitare cu modificările si completările

ulterioare

Art.1.Regulamentul Intern, denumit în continuare « Regulamentul » se aplică tuturor

angajaţilor din spital, indiferent de durata contractului de muncă.

Personalul încadrat într-o altă unitate, care efectuează stagii de pregătire profesională,

cursuri de perfecţionare, specializare, are obligaţia de a respecta Regulamentul spitalului pe

toată durata prezenţei în unitate.

Firmele care asigură diverse servicii în incinta unităţii au obligaţia de a respecta

Regulamentul în afara atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele încheiate între părţi

(curăţenia spitalului, păstrarea liniştii şi păstrarea integrităţii bunurilor cu care intră în

contact).

2

Art.2. Dispoziţiile referitoare la organizarea timpului de lucru şi disciplină, din

prezentul regulament se aplică în mod corespunzător oricăror altor persoane, sau altor

activităţi pe timpul prezenţei în unitate.

C A P I T O L U L II

Managerul

Art.3.Spitalul este condus de manager, persoană fizică, numit prin Dispoziţie de

primar cu care a încheiat contract de management pe o perioadă de 3 ani.

Art.4.Managerul conform contractului de administrare are următoarele atributii :

1. Elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona arondată,

planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, împreună cu ceilalţi membri ai

comitetului director şi pe baza propunerilor consiliului medical; planul de dezvoltare a

spitalului se aprobă de către autoritatea de sănătate publică, respectiv Ministerul Sănătăţii

Publice, după caz, sau ministerele si instituţiile cu reţea sanitară proprie; planul de dezvoltare

a spitalului se structureaza pe etape anuale, evaluate la sfârşitul fiecarui an financiar;

2. Aprobă formarea si utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza propunerilor

comitetului director si a consiliului medical, cu respectarea prevederilor legale;

3. Aprobă planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la

propunerea consiliului medical;

4. Aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii spitalului,

în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

5. Elaborează si pune la dispoziţia consiliului consultativ rapoarte privind activitatea

spitalului si participă la dezbaterile privind problemele de strategie si de organizare si

funcţionare a spitalului;

6. Face propuneri, pe baza analizei in cadrul comitetului director si a consiliului medical,

privind structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii in,

vederea aprobării de catre Ministerul Sănătăţii Publice, in conformitate cu reglementările

legale in vigoare;

7. Aplică strategiile şi politica de dezvoltare in domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii

Publice, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită;

Obligaţiile managerului în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice

sunt următoarele:

1.stabileşte şi aprobă numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de

normativul de personal în vigoare şi pe baza propunerilor şefilor de secţii şi de servicii;

2.aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din

funcţie personalul spitalului;

3.repartizează personalul din subordine pe locuri de muncă;

4.aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru

personalul aflat în subordine;

5.organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director;

6.numeşte şi revocă, în condiţiile legii, membrii comitetului director;

3

7.încheie contractele de administrare cu membrii comitetului director care au ocupat

postul prin concurs organizat în condiţiile legii, pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul

căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;

8.prelungeşte, la încetarea mandatului, contractele de administrare încheiate, în

conformitate cu prevederile legale în vigoare;

9.încetează contractele de administrare încheiate, înainte de termen, în cazul

neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acestea;

10.stabileşte, de comun acord cu personalul de specialitate medico-sanitar care ocupă

funcţii de conducere specifice comitetului director şi are contractul individual de muncă

suspendat, programul de lucru al acestuia în situaţia în care desfăşoară activitate medicală în

unitatea sanitară respectivă, în condiţiile legii;

11.numeşte în funcţie şefii de secţie, de laborator şi de serviciu medical care au

promovat concursul sau examenul organizat în condiţiile legii şi încheie cu aceştia, în termen

de maximum 30 de zile de la data numirii în funcţie, contract de administrare cu o durata de 3

ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;

12.solicită consiliului de administraţie constituirea comisiei de mediere, în condiţiile

legii, în cazul în care contractul de administrare prevăzut la pct. 11 nu se încheie în termen de

7 zile de la data stabilită în condiţiile menţionate;

13.deleagă unei alte persoane funcţia de şef de secţie, de laborator şi de serviciu

medical, pe o perioadă de până la 6 luni, în cazul în care la concursul organizat, în condiţiile

legii, pentru ocuparea acestor funcţii nu se prezintă niciun candidat în termenul legal;

14.repetă procedurile legale de organizare a concursului sau examenului pentru

ocuparea funcţiilor de şefi de secţie, de laborator şi de serviciu medical ocupate în condiţiile

prevăzute la pct. 13;

15.aprobă regulamentul intern al spitalului, precum şi fişa postului pentru personalul

angajat;

16.înfiinţează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul

spitalului, necesare pentru realizarea unor activităţi specifice, cum ar fi: comisia

medicamentului, nucleul de calitate, comisia de analiză a decesului etc, al căror mod de

organizare şi funcţionare este prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare a

spitalului;

17.realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în directă

subordonare, potrivit structurii organizatorice, şi, după caz, soluţionează contestaţiile

formulate cu privire la rezultatele evaluării performanţelor profesionale efectuate de alte

persoane, în conformitate cu prevederile legale;

18.aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu legislaţia

în vigoare;

19.negociază contractul colectiv de muncă la nivel de spital, cu excepţia spitalelor din

subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cărora li se aplică

reglementările specifice în domeniu;

20.răspunde de încheierea asigurării de răspundere civilă în domeniul medical atât

pentru spital, în calitate de furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat, precum şi

de reînnoirea acesteia ori de câte ori situaţia o impune;

21.răspunde de respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul

de interese de către personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

4

22.propune, ca urmare a analizei în cadrul comitetului director, structura organizatorică,

reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către

Autoritatea administraţiei publice locale Mizil, în condiţiile legii;

23.în situaţia în care spitalul public nu are angajat personal propriu sau personalul

angajat este insuficient, pentru acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii

organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru

asigurarea acestora;

24.dispune măsurile necesare pentru ca, începând cu data de 1 ianuarie 2011,

cheltuielile aferente drepturilor de personal să nu depăşească maximum 70% din sumele

decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de

sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum şi din sumele asigurate din bugetul

Ministerului Sănătăţii cu această destinaţie;

25.analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor membrilor comitetului director, ai

consiliului medical şi consiliului etic şi dispune măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii

activităţii spitalului;

26.răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie medicală continuă

(EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal, în condiţiile legii;

27.răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit public intern, conform

legii.

Obligaţiile managerului în domeniul managementului serviciilor medicale sunt

următoarele:

1.elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona deservită,

planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, ca urmare a propunerilor consiliului

medical, şi îl supune aprobării consiliului de administraţie al spitalului;

2.aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza propunerilor

comitetului director, cu respectarea prevederilor legale;

3.aprobă planul anual de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la propunerea

consiliului medical;

4.aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii spitalului,

în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

5.elaborează şi pune la dispoziţie consiliului de administraţie rapoarte privind activitatea

spitalului; aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului

Sănătăţii, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită; în cazul

ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, aplică strategiile specifice de dezvoltare

în domeniul medical;

6.îndrumă şi coordonează activitatea de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

7.dispune măsurile necesare în vederea realizării indicatorilor de performanţă a

activităţii asumaţi prin prezentul contract;

8.desemnează, prin act administrativ, coordonatorii programelor/subprogramelor

naţionale de sănătate derulate la nivelul spitalului;

9.răspunde de implementarea şi raportarea indicatorilor programelor/subprogramelor

naţionale de sănătate derulate la nivelul spitalului, în conformitate cu prevederile legale

elaborate de Ministerul Sănătăţii;

10.răspunde de asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru realizarea unor acte

medicale de calitate de către personalul medico-sanitar din spital;

5

11.răspunde de implementarea protocoalelor de practică medicală la nivelul spitalului,

pe baza recomandărilor consiliului medical;

12.urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite de

spital, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical şi al celui ştiinţific;

13.negociază şi încheie, în numele şi pe seama spitalului, protocoale de colaborare

şi/sau contracte cu alţi furnizori de servicii pentru asigurarea continuităţii şi creşterii calităţii

serviciilor medicale;

14.răspunde, împreună cu comitetul director, de asigurarea condiţiilor de investigaţii

medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale,

conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

15.negociază şi încheie contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări

de sănătate, în condiţiile stabilite în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei

medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

16.poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de

sănătate private;

17.poate încheia contracte cu Direcţia de sănătate publică Prahova în vederea derulării

programelor naţionale de sănătate şi desfăşurării unor activităţi specifice, în conformitate cu

structura organizatorică a acestora;

18.poate încheia contract cu institutul de medicină legală din centrul medical universitar

la care este arondat pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îşi desfăşoară

activitatea în cabinetele de medicină legală din structura acestora, precum şi a cheltuielilor de

natura bunurilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea acestor cabinete;

19.răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la drepturile

pacientului şi dispune măsurile necesare atunci când se constată încălcarea acestora;

20.răspunde de asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri

teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele

la înlăturarea efectelor acestora;

21.răspunde de asigurarea acordării primului ajutor şi asistenţei medicale de urgenţă

oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică, precum

şi de asigurarea, după caz, a transportului obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-

sanitară de profil, după stabilizarea funcţiilor vitale ale acesteia;

22.răspunde de asigurarea, în condiţiile legii, a calităţii actului medical, a respectării

condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, precum şi

de acoperirea, de către spital, a prejudiciilor cauzate pacienţilor.

Obligaţiile managerului în domeniul managementului economico-financiar sunt

următoarele:

1.răspunde de organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli

propriu, elaborat de către comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale

conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune

aprobării ordonatorului de credite ierarhic superior, după avizarea acestuia de către consiliul

de administraţie, în condiţiile legii;

2.răspunde de asigurarea realizării veniturilor şi de fundamentarea cheltuielilor în raport

cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei

bugetare;

6

3.răspunde de repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului pe secţiile şi

compartimentele din structura acestuia şi de cuprinderea sumelor repartizate în contractele de

administrare încheiate în condiţiile legii;

4.răspunde de monitorizarea lunară de către şefii secţiilor şi compartimentelor din

structura spitalului a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente,

conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

5.răspunde de raportarea lunară şi trimestrială a execuţiei bugetului de venituri şi

cheltuieli Autoritătii administratiei publice locale Mizil, după caz, dacă beneficiază de

finanţare din bugetele locale;

6.aprobă şi răspunde de realizarea programului anual de achiziţii publice;

7.aprobă lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să

se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea comitetului director;

8.răspunde, împreună cu membrii consiliului medical, de respectarea disciplinei

economico-financiare la nivelul secţiilor, compartimentelor şi serviciilor din cadrul spitalului;

9.identifică, împreună cu consiliul de administraţie, surse suplimentare pentru creşterea

veniturilor spitalului, cu respectarea prevederilor legale;

10.îndeplineşte toate atribuţiile care decurg din calitatea de ordonator terţiar de credite,

conform legii;

11.răspunde de respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei din domeniu.

Obligaţiile managerului în domeniul managementului administrativ sunt următoarele:

1.aprobă şi răspunde de respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare, după

avizarea prealabilă de către Direcţia de sănătate publică Prahova

2.reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice;

3.încheie acte juridice în numele şi pe seama spitalului, conform legii;

4.răspunde de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune

măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;

5.încheie contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior medical,

respectiv unităţile de învăţământ medical, în conformitate cu metodologia elaborată de

Ministerul Sănătăţii, în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea

activităţilor de învăţământ;

6.încheie, în numele spitalului, contracte de cercetare cu finanţatorul cercetării, pentru

desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică medicală, în conformitate cu prevederile legale;

7.răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea

secretului profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi

documentelor referitoare la activitatea spitalului;

8.răspunde de obţinerea şi menţinerea valabilităţii autorizaţiei de funcţionare, potrivit

normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

9.pune la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în

condiţiile legii, informaţii privind activitatea spitalului;

10.răspunde de organizarea arhivei spitalului şi de asigurarea securităţii documentelor

prevăzute de lege, în format scris şi electronic;

11.răspunde de înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor legate de

activitatea sa, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

12.aprobă utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare

medicală, în condiţiile legii;

7

13.răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare şi rezolvare a sugestiilor,

sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea spitalului;

14.conduce activitatea curentă a spitalului, în conformitate cu reglementările în vigoare;

15.propune spre aprobare Autoritătii administratiei publice Mizil un înlocuitor de drept

pentru perioadele de absenţă motivată din spital, în condiţiile legii;

16.informează Autoritatea administratiei publice Mizil cu privire la starea de

incapacitate temporară de muncă, în termen de maximum 24 de ore de la apariţia acesteia;

17.răspunde de monitorizarea şi raportarea datelor specifice activităţii medicale,

economico-financiare, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi

control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

18.respectă măsurile dispuse de către Primarul oras Mizil în situaţia în care se constată

disfuncţionalităţi în activitatea spitalului public;

19.răspunde de depunerea solicitării pentru obţinerea acreditării spitalului, în condiţiile

legii, în termen de maximum un an de la aprobarea procedurilor, standardelor şi metodologiei

de acreditare;

20.răspunde de solicitarea reacreditării, în condiţiile legii, cu cel puţin 6 luni înainte de

încetarea valabilităţii acreditării;

21.respectă Strategia naţională de raţionalizare a spitalelor, aprobată prin hotărâre a

Guvernului;

22.elaborează, împreună cu comitetul director, planul de acţiune pentru situaţii speciale

şi coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale

şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

23.răspunde de respectarea şi aplicarea corectă de către spital a prevederilor actelor

normative care reglementează activitatea acestuia;

24.asigură şi răspunde de organizarea activităţilor de învăţământ şi cercetare astfel încât

să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi

deontologiei medicale;

25.avizează numirea, în condiţiile legii, a şefilor de secţie, şefilor de laborator şi a

şefilor de serviciu medical din cadrul secţiilor, laboratoarelor şi serviciilor medicale clinice şi

o supune aprobării Autorităţii administraţiei publice locale Mizil.

Obligaţiile managerului în domeniul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese

sunt următoarele:

1.depune o declaraţie de interese, precum şi o declaraţie cu privire la incompatibilităţile

prevăzute de lege şi de prezentul contract, în termen de 15 zile de la numirea în funcţie, la

Autoritatea administratiei publice locale Mizil

2.actualizează declaraţia prevăzută la pct. 1 ori de câte ori intervin modificări faţă de

situaţia iniţială, în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei modificării, precum şi a

încetării funcţiilor sau activităţilor;

3.răspunde de afişarea declaraţiilor prevăzute de lege pe site-ul spitalului;

4.depune declaraţie de avere în condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2.

Art.5.Conform Legii nr.95/2006 functia de manager este incompatibilă cu :

a) exercitarea oricăror alte funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate inclusiv în

cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti;

b) exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcţii de manager, inclusiv cele

neremunerate;

8

c) exercitarea unei activităţi sau a unei funcţii de membru în structurile de conducere ale

unei alte unităţi spitaliceşti;

d) exercitarea oricărei funcţii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil.

Constituie conflict de interese deţinerea de către manager persoană fizică, manager

persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părţi sociale, acţiuni sau interese la

societăţi comerciale ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu

spitalul la care persoana în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de manager.

Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese

sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauză.

Incompatibilităţile şi conflictul de interese sunt aplicabile atât persoanei fizice, cât şi

reprezentantului desemnat al persoanei juridice care exercită sau intenţionează să exercite

funcţia de manager de spital.

C A P I T O L U L III

Comitetul director

Art.6.Comitetul director al spitalului este format din manager, director medical şi

director financiar-contabil.

Art.7.Atributiile comitetului director conform Ordinului Ms nr.921/2006 sunt :

1.Elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza

propunerilor scrise ale coniliului medical ;

2.Elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de

servicii medicale al spitalului ;

3.Propune managerului în vederea aprobării :

numărul de personal, pe categorii si locuri de muncă, în functie de

reglementările în vigoare;

organizarea conursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu

sindicatele, conform legii ;

4.Elaborează regulamentul de organizare si functionare, regulamentul intern si

organigrama spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii ;

5.Propune spre aprobare managerului si urmăreste implementarea de măsuri

organizatorice privind îmbunătătirea calitătii actului medical, a conditiilor de cazare, igienă si

alimentatie, precum si de măsuri de prevenire a infectiilor nosocomiale, conform normelor

aprobate prin Ordinul MS nr.916/2006 ;

6.Elaborează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului, pe baza

centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentale ale

conducătorilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune

aprobării managerului ;

7.Urmăreste realizarea indicatorilor privind executia bugetului de venituri si cheltuieli

pe sectii si compartimente, asigurând sprijin sefilor de sectii si compartimente pentru

încadrarea în bugetul alocat ;

8.Analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare,

pe care îl supune spre aprobare managerului ;

9

9.Asigură monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitătii medicale,

financiari, economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si

control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite ;

10.Analizează, la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea si

îmbunătătirea activitătii spitalului, în concordantă cu nevoile de servicii medicale ale

populatiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor si protocoalelor de practică

medicale ;

11.Elaborează planul de actiune pentru situatii speciale si asistentă medicală în caz de

război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criză ;

12.La propunerea consiliului medical, întocmeste, fundamentează si prezintă spre

aprobare managerului planul anual de achizitii publice, lista investitiilor si a lucrărilor de

reparatii curente si capitale care urmează să se realizeze într-un exercitiu financiar, în

conditiile legii, si răspunde de realizarea acestora ;

13.analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a

obligatiilor asumate prin contracte si propune managerului măsuri de îmbunătătire a activitătii

spitalului;

14.Întocmeste informări lunare, trimestriale si anuale cu privire la executia bugetului

de venituri si cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical si le prezintă autoritătii de

sănătate publică Prahova, precum si MSP la solicitarea acestora ;

15.negociază, prin manager, directorul medical si directorul financiar-contabil,

contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova ;

16.Se întruneste lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majoritătii

membrilor săi ori a managerului spitalului public, si ia decizii în prezenta a cel putin două

treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenti ;

17.Face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea,

schimbarea sediului si a denumirii spitalului ;

18.Negociază cu seful de sectie/laborator si propune spre aprobare managerului

indicatorii specifici de performantă ai managementului sectiei/laboratorului/serviciului, care

vor fi prevăzuti ca anexă la contractul de administrare al sectiei/laboratorului ;

19. Răspunde în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin ;

20.Analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare si elaborează

raportul anual de activitate al spitalului.

C A P I T O L U L IV

Consiliul etic

Art.8.Consiliul etic este format din 5 membri, pe o perioadă de 3 ani, având

următoarea componenţă :

decanul de vârstă al medicilor din spital-presedintele consiliului etic;

un reprezentant al consiliului local;

asistenta sef din secţia de medicină internă

un reprezentant al D.S.P. Prahova

un secretar, fără drept de vot

10

Art.9.Consiliul etic are următoarele atribuţii:

a. analizează cazurile de încălcare a normelor de conduită în relaţia pacient – medic –

asistentă, a normelor de comportament, a disciplinei în spital.

b. verifică dacă, prin conduita lui, personalul medico-sanitar şi auxiliar încalcă

drepturile pacienţilor, prevăzute de legislaţia în vigoare;

c. sesizează organele abilitate ale statului, în situaţiile în care, constată încălcări ale

codului de deontologie medicală, ale drepturilor pacienţilor precum şi normele de conduită

profesională care sunt date de actele normative în atribuţiile altor instituţii sau organe

jurisdictionale;

d. analizează sesizările ce privesc plăţi informale ale pacientilor catre personalul

medico-sanitar ori auxiliar, sau condiţionarea exercitării actului medical, de obţinerea unor

foloase; propune, în funcţie de caz, măsuri de intrare în legalitate;

e. veghează pentru respectarea, în cazurile terminale, a demnităţii umane şi propun

măsuri cu caracter profesional, pentru acordarea tuturor îngrijirilor medicale.

C A P I T O L U L V

Consiliul medical

Art.10.Consiliul medical este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacist şi

asistentul sef.

Art.11.Atribuţiile Consiliului medical conform Legii nr.95/2006 sunt :

îmbunătătirea standardelor clinice si a modelelor de practică în scopul acordării de

servicii medicale de calitate în scopul cresterii gradului de satisfactie a pacientilor ;

monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul creşterii

performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate ;

elaborarea proiectului de plan de achiziţii al spitalului în limita bugetului estimat ;

întărirea disciplinei economico-financiare.

înaintează comitetului director propuneri privind utilizarea fondului de dezvoltare al

spitalului;

propune comitetului director măsuri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii

spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei şi conform ghidurilor

şi protocoalelor de practică medicală;

alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

În vederea realizării acestor atribuţii consiliul medical desfăşoară activitate de evaluare şi

monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în spital, inclusiv

evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în

ambulatoriul acestuia, monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea

medicală, prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale.

Aceste activităţi sunt desfăşurate în colaborare cu nucleul DRG şi cu compartimentul de

prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale de la nivelul spitalului.

11

Consiliul medical:

stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la

nivelul spitalului şi răspunde de aplicarea şi respectarea acestora, elaborează planul anual de

îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de spital, pe care trebuie sa îl supună

spre aprobare managerului,

înaintează managerului propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea

activităţilor medicale desfăşurate la nivelul spitalului;

evaluează necesarul liniilor de gardă şi face propuneri managerului cu privire la

structura şi numărul acestora la nivelul spitalului, după caz.

analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de

exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi

subite etc.),

stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul

spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii

polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente,

supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală

a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei

spitalului, vizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare

medicală, în condiţiile legii;

analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în

spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului;

elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Protocol privind modul de solicitare şi desfăşurare a consultului interdisciplinar în

interiorul spitalului

Medicii şef de secţie/şef de laborator sau, după caz, directorul medical au obligaţia de a

coordona şi de a controla acordarea cu prioritate a consultaţiilor interdisciplinare.

Consultaţiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de

medicul şef de secţie, medicul coordonator al compartimentului medical sau, după caz, a

directorului medical.

Medicii din unităţile sanitare publice cu paturi au obligaţia de a acorda cu prioritate, în

cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, consultaţiile interdisciplinare pentru pacienţii

internaţi în unitate sau pentru cei internaţi in alte spitale, în baza relaţiilor contractuale

stabilite între unităţile sanitare respectiv.

Consultul interdisciplinar poate fi solicitat atât la internare cât şi pe perioada

tratamentului. Medicul care solicita un astfel de consult se adreseaza Directorului

Medical sau inlocuitorului acestuia in vederea stabilirii echipei de consult multidisciplinar.

Pentru consultul in urgenta, medicul solicitant va cere medicilor de garda sa

participe la consultul multidisciplinar. In aceasta situatie medicul solicitat prezinta in

raportul de garda consultul multidisciplinar realizat.

Consultul multidisciplinar va fi coordonat de medicul care a solicitat consultul

interdisciplinar.

Toti membrii echipei interdisciplinare consemneaza in FOCG consultul medical

efectuat, rezultatele şi recomandările necesare.

12

Procedura de lucru a Consiliului medical

Modul de desfăşurare a activităţii Consiliului Medical este reglementat de legislaţia

în vigoare în domeniul sanitar. Consiliul Medical se întruneste cel putin odata pe lună sau

ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelului sau cel puţin a 2/3 din membrii

acestuia şi ia hotărâri cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Activitatea desfăşurata de Consiliul medical se arhivează sub formă de procese

verbale de şedinţă, iar un exemplar din acest proces verbal se depune spre ştiinţa managerului

unităţii.

C A P I T O L U L VI

Consiliul de administraţie

Art.12.Consiliul de administraţie are rolul de a dezbate principalele probleme de

strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandări managerului

spitalului în urma dezbaterilor.

Atribuţiile principale ale consiliului de administraţie sunt următoarele:

avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare

trimestriale şi anuale;

organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului

aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului de resort sau, după caz, prin act

administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al

municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz;

aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de

servicii medicale ale populaţiei;

avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;

analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi

activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;

propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului

director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute la art. 180 alin. (1) şi la art.

1833alin. (1) din Legea nr.95/2006.

Art.13.Consiliul administrativ este format din :

2 reprezentanti ai DSP Prahova

2 reprezentanţi numiţi de consiliul local

1 reprezentant numit de primar

1 reprezentant al Colegiului Medicilor din România-filiala Prahova-cu statut de

invitat ;

1 reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali din România-filiala Prahova-cu statut

de invitat ;

Art.14.Consiliul administrativ se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la

solicitarea majoritătii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii

cu majoritatea simplă a membrilor prezenti.

13

C A P I T O L U L VII

Reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă

Art.15.Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în

toate aspectele legate de muncă în conformitate cu normele în vigoare şi în limita alocaţiilor

bugetare.

Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere

principiului responsabilităţii angajatorului.

În cadrul responsabilităţilor sale angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare

pentru:

asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;

prevenirea riscurilor profesionale;

informarea şi instruirea lucrătorilor;

asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii

în muncă, în limita bugetului

În implementarea măsurilor de securitate în muncă, în limita alocaţiei bugetare,

angajatorul va avea în vedere următoarele principii:

evitarea riscurilor;

evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

combaterea riscurilor la sursă;

adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,

alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea

reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora

asupra sănătăţii;

adaptarea la progresul tehnic;

înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai

puţin periculos;

dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile,

organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa

factorilor din mediul de muncă;

adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de

protecţie individuală;

furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor;

Pentru a asigura participarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziei în domeniul

protecţiei muncii, potrivit legislaţiei în vigoare, la nivelul unitătii există un comitet de

securitate şi sănătate în muncă precum şi un lucrător desemnat cu securitatea şi protectia

muncii pe unitate.

Atributiile comitetului de securitate si sănătate în muncă sunt:

1.analizează si face propuneri privind politica de securitate si sănătate în muncă si planul de

prevenire si protectie ;

2.urmăreste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor

necesare realizării prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al îmbunătătirii

conditiilor de muncă, în limita fondurilor pe care le are unitatea ;

14

3.analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare

consecintele asupra securitătii si sănătătii, lucrătorilor, si face propuneri în situatia constatării

anumitor deficiente ;

4.analizează alegerea, cumpărarea, întretinerea si utilizarea echipamentelor de muncă, a

echipamentelor de protectie colectivă si individuală ;

5.propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, tinând seama de prezenta grupurilor

sensibile la riscuri specifice ;

6.analizează cererile formulate de lucrători privind conditiile de muncă si modul în care îsi

îndeplinesc atributiile persoanele desemnate ;

7.urmăreste modul în care se aplică si se respectă reglementările legale privind securitatea si

sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă si inspectorii sanitari ;

8.analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale si

evenimentelor produse si poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în

urma cercetăriiş

9.analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă si a

îmbolnăvirilor profesionale, precum si pentru îmbunătătirea conditiilor de muncă si propune

introducerea acestora în planul de prevenire si protectie.

Angajaţii au următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă :

să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de sănătate şi securitate în

muncă precum şi măsurile de aplicare a acestora ;

să oprească lucrul la apariţia unui pericol eminent de producere a unui accident şi să

informeze de îndată conducătorul locului de muncă ;

să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de

accidentare sau de îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlaţi participanţi la procesul

de producţie ;

să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului

pentru care a fost acordat ;

să coopereze cu lucrătorii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se asigure că

toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi

sănătate la locul de muncă ;

să coopereze cu lucrătorii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă, atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de

autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale ;

să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi cercetare în

domeniul securităţii şi sănătăţiiîn muncă ;

salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale la angajare şi periodice cerute

de condiţiile concrete de muncă ;

Reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme

de încălcare a demnităţii

Art.151

Conform Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi

sancţionarea tuturor formelor de discriminare cu modificările şi completările ulterioare, în

cadrul relaţiior de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii.

15

Orice discriminare directă sau indirecta faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex,

orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,

religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială,

apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate

activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de

respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.

Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală,

dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi

dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.

Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea

interselor lor profesionale, economice şi sociale.

Relaţiile de munca se bazează pe principiul consensualităţii şi a bunei-credinţe.

Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă , participanţii la raporturile de muncă se

vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de

muncă.

C A P I T O L U L VIII

Drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor

Art.16. Spitalul este obligat în principiu să asigure:

prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile;

efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale

bolnavilor spitalizaţi;

stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi;

aprovizionarea (cu încadrarea în BVC) şi distribuirea medicamentelor;

aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare, atât din punct de

vedere calitativ cât şi cantitativ, respectând alocaţia de hrană alocată conform legislaţiei în

vigoare;

realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţia muncii şi paza

contra incendiilor conform normelor în vigoare.

realizarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii în unitate de către

salariaţii săi prin constituirea de comisii (comisii de achizitii, comisie de cercetare

disciplinară, etc).

prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale;

aprovizionarea cu substante şi materiale de curătenie si dezinfectie (cu încadrarea în

BVC);

în perioada de carantină să limiteze accesul vizitatorilor în spital, în unele sectii ;

să ia măsurile corespunzătoare pentru organizarea activităţii astfel încât aceasta să se

desfăşoare în condiţii de disciplină şi siguranţă prin :

o crearea unei structuri organizatorice raţionale ;

o repartizarea salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea atribuţiilor şi

răspunderilor lor, prin adoptarea unei structuri de personal corespunzătoare ;

16

să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi

să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii ;

să înfiinţeze atât registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările

prevăzute de lege, cu respectarea strictă a modului de completare a acestuia, căt şi registrul

general de intrare ieşire a documentelor ;

să întocmească dosarul personal al fiecărui salariat cu respectarea componenţei minime

prevăzute de lege şi să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a

solicitantului ;

să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor ;

Art. 17 Angajatorul are, în principal, următoarele obligaţii:

să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc

desfăşurarea relaţiilor de muncă ;

să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea

normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă în limita bugetului aprobat ;

să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de

muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă, în limitele bugetului aprobat ;

să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii ;

să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa

deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora ;

să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului

să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor ;

în vederea bunei desfăşurări a activităţii medico-sanitare şi îndeplinirii sarcinilor

curative profilactice, conducerea spitalului se obligă :

o să organizeze munca angajaţilor în cadrul regulamentului de organizare şi

funcţionare al Spitalului Orăşenesc ,,Sf.Filofteia’’ Mizil ;

o să precizeze locul de muncă şi atribuţiile fiecărui salariat în raport de pregătirea

sa profesională şi capacitate de muncă;

o să stabilească conform regulamentului de organizare şi funcţionare al spitalului,

sarcinile concrete ce revin fiecărui loc de muncă şi să le aducă la cunoştinţa

salariaţilor la angajare şi ori de câte ori se modifică, prin fişa postului ;

o să folosească raţional forţa de muncă şi în limita bugetului aprobat, să menţină

numarul de salariati la nivelul necesar realizării unei asistenţe sanitare de

calitate şi în conformitate cu normativul de personal, să se preocupe de

formarea profesională a salariaţilor şi promovarea lor în raport cu pregătirea şi

rezultatele obţinute în activitate ;

o să sprijine şi să dezvolte iniţiativa şi puterea creatoare a tuturor salariaţilor, să

ţină seama de propunerile şi sugestiile ce se fac în vederea îndeplinirii sarcinilor

şi asigurarea unei asistenţe de calitate bolnavilor ;

o să ia măsuri pentru aprovizionarea ritmica a spitalului în limita fondurilor

aprobate, cu toate cele necesare, astfel încât activitatea sanitară să decurgă în

condiţiile optime ;

o să pună la dispoziţia angajaţilor, potrivit specificului de muncă, aparatele,

instrumentele, agregatele, piese de schimb, materiale etc. din dotare, necesare

desfăşurării activităţii acestora asigurând fiecăruia condiţiile optime rezolvării

sarcinilor ce le revin ;

17

o să asigure buna funcţionare a aparatelor, instalaţiilor, maşinilor, agregatelor, a

întregului utilaj şi să ia măsuri ca planul de revizuire şi reparare al acestora să se

îndeplinească în limita bugetului aprobat, fără micşorarea timpului de lucru al

angajaţilor sau perturbarea activităţii unităţii ;

o să organizeze urmărirea aplicării instrucţiunilor pentru buna funcţionare şi

exploatare a aparatelor, instalaţiilor, maşinilor, agregatelor şi întregului utilaj,

precum şi instrucţiunile tehnice de lucru şi de protecţie a muncii ;

o să asigure condiţiile de păstrare a îmbrăcăminţii personale a angajaţilor, precum

şi echipamentul de protecţie în limita bugetului aprobat ;

o să respecte normativele referitoare la echipamentul de protectie individuală şi

toate drepturile stabilite prin lege pentru condiţiile speciale de muncă, în limita

bugetului aprobat ;

o să folosească în mod raţional fondurile alocate pentru protecţia muncii ;

o să respecte legile şi regulamentele privind protecţia muncii, timpul de muncă şi

odihnă al salariaţilor, sporuri de noapte pentru condiţii deosebite şi periculoase,

munca tinerilor şi femeilor, concediile de odihna anuale planificate si acordarea

tuturor drepturilor legale ;

o să asigure permanenţa pe cele două ture şi sărbători legale a echipelor de cadre

sanitare şi tehnicieni în vederea remedierilor eventualelor deficiente ce se pot

ivi la instalaţii, maşini, aparate, clădiri etc. şi acordarea asistentei medicale a

bolnavilor ;

o să nu folosească salariaţii în timpul programului de lucru, pentru activităţi

nelegate de sarcinile de serviciu ;

o să întocmească fişe cu evaluarea periodică a activităţii depuse de fiecare salariat

în parte, în vederea stabilirii salarizării şi să le aducă la cunoştinţa celor în

cauză;

o să asigure eliberarea de legitimaţii tuturor salariaţilor, cu indicarea locului de

muncă al fiecăruia ;

o să întărească disciplina controlând în permanenţă activitatea angajaţilor,

îndrumându-i, luând măsuri de remediere a deficienţelor şi de sancţionare a

abaterilor ;

o Managerul Spitalului Orăşenesc ,,Sf.Filofteia’’ Mizil asigură conducerea unităţii

în baza contractului de management încheiat cu primar oraş Mizil;

o Managerul Spitalului Orăşenesc ,,Sf.Filofteia’’ Mizil, are îndatorirea de a lua

toate măsurile necesare, potrivit legii şi în limita competenţei sale, pentru buna

organizare a activităţii unităţii, asigurarea unei asistente sanitare de calitate ;

Sefii de secţii, servicii şi compartimente, asistentele sefe au următoarele îndatoriri :

a)să stabilească din timp sarcinile ce revin colectivelor pe care le conduc ;

b)să elaboreze şi să aplice măsuri tehnico-organizatorice în vederea îndeplinirii

integrale a atributiilor compartimentului respectiv şi asigurării unei asistenţe medicale de

calitate ;

c)să asigure planificarea din timp a aparaturii, instrumentarului, medicamentelor,

materialelor, maşinilor, pieselor de schimb, ca şi urmărirea aprovizionării la timp cu toate cele

de mai sus, în limitele atribuţiilor ce le revin ;

18

d)să urmărească încadrarea în alocaţiile bugetare a consumului de medicamente,

alimente şi alte materiale, efectuând analize periodice cu întregul colectiv din subordine şi

luând măsuri necesare pentru cheltuieli nejustificative ;

e)să sigure ridicarea calificării personalului din subordine şi întărirea disciplinei

muncii,

precum şi respectarea principiilor decenţei medicale şi eticii profesionale ;

f)să urmarească folosirea judicioasă şi integrală a timpului de muncă de către fiecare

salariat din subordine, în scopul îndeplinirii sarcinilor ce le revin acestora.

Conducerea spitalului, secţiilor, serviciilor şi tuturor celorlalte compartimente ale

spitalului, în afara obligaţiilor de mai sus, au obligaţiunea de a respecta şi toate celelalte

îndatoriri ce le revin în calitate de salariaţi, conform prezentului regulament de ordine

interioară.

drepturi si obligatii ce-i revin angajatorului :

Angajatorul are în principal următoarele drepturi:

a)să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii ;

b)să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat în condiţiile legii

până la nivelul pregătirii fiecăruia ;

c)să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor ;

d)să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu ;

e)să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,

potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern ;

f)să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare

a

realizării acestora.

Art. 18 Principalele îndatoriri ale angajaţilor sunt următoarele:

a)respectă programul de lucru;

b)asigură monitorizarea specifică a bolnavilor conform prescripţiei medicale;

c)respectă normele de securitate, manipulare şi descărcare a stupefiantelor, precum şi a

medicamentelor cu regim special;

d)organizează şi desfăşoară programul de educaţie pentru sănătate, activităţi de

consiliere, atat pentru pacienţi, cat şi pentru aparţinători şi diferite categorii profesionale aflate

în formare;

e)utilizează şi păstrează în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat şi se

asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;

f)respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea

infecţiilor nozocomiale;

g)poartă echipamentul corespunzător funcţiei pe care o deţine, în vederea păstrării

igienei şi a aspectului estetic personal;

h)respectă comportamentul etic faţă de pacienţi, aparţinători şi celelalte persoane cu

care colaborează;

i)respectă secretul profesional şi circuitele funcţionale al unităţii;

j)respectă programul de lucru, regulamentul intern si regulamentul de organizare si

functionare;

k)respectă normele de protectia muncii si de PSI;

19

l)aduce imediat la cunoştinţa conducerii orice eveniment sau orice neregulă constatată

în unitate ;

m)execută orice alte sarcini de serviciu în vederea asigurării unei bune funcţionări a

activităţii spitalului.

n)în întreaga activitate desfăsurată în cadrul spitalului, întregul personal medico-sanitar

are obligaţia de a folosi un limbaj politicos atât faţă de pacienţi cât şi faţă de vizitatori şi de

însoţitorii pacienţilor, colegi, subordonaţi, şefi ;

o)respectă prevederile Legii nr.349/2002 privind interzicerea cu desăvârşire a fumatului în

unităţi publice ;

Personalul încadrat în unitate are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod responsabil,

conform reglementărilor profesionale şi cerinţelor postului.

Art.181 .Salariaţii au următoarele obligaţii :

de a realiza norma de muncă sau, după caz de a îndeplinii atribuţiile ce le revin

conform fişei postului ;

de a respecta disciplina muncii ;

să respecte cu stricteţe ordinea şi diciplina la locul de muncă şi să îndeplinească cu

conştiinciozitate sarcinile de serviciu şi normele de muncă şi dsciplină ce le revin conform

legii, contractului individual de muncă, regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii,

regulamentului de ordine interioară şi dispoziţiunilor organelor de conducere privind

desfăşurarea activităţii în unitate ;

să respecte cu stricteţe programul de lucru stabilit de conducere folosind integral şi cu

maximum de eficienţă timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, să apere şi

să gospodărească judicios bunurile unităţii ;

obligaţia ca prin propria activitate şi conduită deontologicala să nu implice

unitatea/secţia, etc. în nici-un conflict de interese ;

orice notă de constatare, act de control, PV, etc., rezultate în urma unui act de control

trebuie înaintate de urgenţă conducerii spitalului ;

orice control ce se desfăşoară din partea unui organ sau autoritate competentă va fi

adus imediat la cunoştinţă membrilor comitetului director şi managerului, această obligaţie

revine în principal portarilor, medicilor de gardă ;

personalul din cadrul unităţii nu are voie să dea declaraţii în mass-media cu privire la

activitatea unităţii fără aprobarea managerului sau a înlocuitorului său ;

personalul din cadrul unităţii are obligaţia de a informa de urgenţă seful ierarhic

superior si managerul despre orice fel de informatii care li se cer legate de activitatea

spitalului ;

personalul din cadrul unitătii are obligatia de a respecta normele legale în vigoare,

inclusiv în propunerile înaintate conducerii spitalului, sau managerului ;

personalul din cadrul unitătii are obligaţia de a păstra confidenţialitatea drepturilor

salariale ;

orice sancţiune primită de la organizaţii profesionale pe linie profesională (ex.: CMR,

Colegiul Farmacistilor, OAMR, etc.) şi orice cercetare penală trebuie aduse la cunoştintă

imediat conducerii unităţii

orice modificare, expirare a autorizatiilor, asigurărilor, documentelor necesare

desfăsurării activitătii (ex : ALP,asigurare de malpraxis autorizatii ISCIR,autorizatii pentru

portari, Certificat membru Colegiul Medicilor, etc.) trebuie aduse imediat la cunostintă

20

conducerii unitătii, de către angajatul care posedă respectivul document, autorizatie,

asigurare ;

efectuarea orelor suplimentare de către personalul unitătii se va face numai cu avizul

sefului de sectie/comp./lab./birou, etc. si cu aprobarea managerului. Seful de

sectie/comp./lab./birou, etc. va întocmi o notă justificativă cu privire la necesitatea si

oportunitatea efectuării acestor ore suplimentare;

orice schimb de tură se face numai în scris, cu avizul asistentei sefe/coordonatoare, a

medicului sef/coordonator, director medical si cu aprobarea managerului;

orice anunt, informare, notă,etc. stipulate în acest Regulament intern se realizează în

formă scrisă. O informare, anunt, notă, etc. nerealizată în formă scrisă poate fi considerată

abatere disciplinară;

în cazul în care unui salariat îi este adus la cunostintă sau înmânat un anumit act, fapt,

etc. si refuză să ia la cunostintă sau să primească sub semnătură, cel care are responsabilitatea

să distribuie/dea/înmâneze acel act va consemna în scris refuzul salariatului de a primi sau de

a semna de luare la cunostintă. Fapta salariatului de a nu primi sau de a nu semna de luare la

cunostintă poate fi considerată abatere disciplinară;

să folosească un limbaj şi o atitudine civilizată cu colegii săi de muncă, cu subalternii

şi cu personalul de conducere al unităţii; orice dispută personală în timpul programului

normal de lucru este interzisă şi constituie abatere disciplinară, cu toate consecinţele care

decurg din prezentul regulament intern şi legislaţia în vigoare;

să anunţe biroul (compartimentul) RUNOS despre orice modificare a datelor personale

intervenite în situaţia sa, pentru o corectă preluare în sistemul informatic al asigurărilor

sociale obligatorii şi de impozitare a veniturilor;

să participe, în caz de calamitate, la salvarea şi punerea la adăpost a bunurilor unităţii,

în conformitate cu planurile de evacuare aprobate de manager;

să respecte regulile de acces în locurile de muncă şi să nu permit intrarea persoanelor

străine în locuri interzise;

să păstreze liniştea la locul de muncă, să respecte liniştea şi orele de odihnă ale

bolnavilor;

să respecte normele sanitare-antiepidemice şi să nu constituie ei înşisi sau prin munca

lor, surse de infecţii intraspitaliceşti;

să poarte echipamentul de lucru sau protecţie adecvat funcţiei respective şi să nu intre

în secţii, servicii, fără echipamentul de protecţie corespunzător;

să înştiinţeze şeful ierarhic superior de îndată ce au luat la cunoştinţă de existenţa unor

nereguli, abateri, lipsuri sau greutăţi în activitatea de serviciu, aprovizionarea, întreţinere, în

scopul luării de măsuri pentru prevenirea sau remedierea situaţiilor respective;

să execute lucrări cu respectarea calitătii cerute şi în timpul optim;

să respecte dispoziţiile legale privind păstrarea secretului de serviciu şi secretului

professional;

să promoveze şi să aplice în practică cele mai noi metode adoptate de ştiinţa medicală

sau de specialitate, în vederea creşterii calităţii muncii, îngrijirii bolnavilor şo ocrotirii

sănătăţii acestora;

de a respecta recomandările şi adresele de la organele ierarhic superioare pentru care

au luat la cunoştinţă, nerespectarea acestora constituind abatere disciplinară care se

sancţionează conform Codului muncii;

21

de a respecta notele interne, procedurile operaţionale, protocoalele medicale, normele

interne, normele de bună practică nerespectarea acestora constituind abatere disciplinară care

se sancţionează conform Codului muncii;

de a cunoaşte, a aplica şi respecta legislaţia în vigoare. Aceasta este disponibilă la

adresa www.monitoruloficial.ro. În cazul în care nu aveţi posibilitatea de a accesa zilnic, aveţi

obligaţia de a informa deîndată conducerea unităţii;

de a cunoaşte, a aplica şi a respecta legislaţia medicală în vigoare, Contractul cadru,

normele de aplicare a contractului-cadru şi contractual încheiat de spital cu CAS Prahova

pentru sectorul medical unde lucraţi. Aceasta este disponibilă la adresele www.ms.ro şi

www.cnas.ro

are obligaţia şi dreptul de a propune modificarea procedurilor operaţionale, normelor

interne sau deciziilor atunci când rezultatele preconizate de acestea nu se pot îndeplinii sau

afectează buna funcţionare a unităţii. În aceste cazuri aveţi obligaţia de a informa deîndată în

scris conducerea unităţii;

Atribuţiile personalului

Medicul de sectie/compartiment are în principal următoarele atribuţii : examinează bolnavii imediat la internare si completează foaia de observatie în primele

24 de ore, iar în cazuri de urgentă imediat (foloseste investigatiile paraclinice efectuate

ambulator)

examinează zilnic bolnavii si consemnează în foaia de observatie evolutia,

investigatiile de laborator, alimentatie si tratamentul corespunzător;

întocmeste epicriza- la sfârsitul internării;

prezintă medicului coordonator de compartiment situatia bolnavilor pe care îi are în

îngrijire si solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar;

participă la consultatii în colaborare cu medici de alte specialităti, si în cazuri

deosebite-la examenele paraclinice;

comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire si necesită

supraveghere deosebită;

întocmeste si semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijeste;

supraveghează tratamentele medicale efectuate de asistentele medicale, modul de

îngrijire de către personalul auxiliar;

în situatii deosebite, efectuează personal tratamente;

recomandă si urmăreste zilnic regimul alimentar al pacientilor;

controlează si răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor-desfăsurată de

personalul medical mediu si auxiliar cu care colaborează;

asigură si răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă si antiepidemice, precum si

de normele de protectie a muncii în sectie;

raportează cazurile de boli infectioase si boli profesionale potrivit dispozitiilor în

vigoare;

asigură gărzile pe sectie, potrivit graficului satbilit de medicul coordonator sau în

situatii deosebite din dispozitia acestuia;

întocmeste formele de externare ale bolnavilor si redactează orice act medical aprobat

de conducerea spitalului, în legătură cu bolnavii pe care îi are în îngrijire sau i-a avut;

răspunde la solicitările de urgentă si la consultatiile din acelasi compartiment si alte

sectii dacă este solicitat;

22

asigură consultatii de specialitate si în ambulator, conform avizelor conducerii

spitalului si organelor superioare;

se preocupă permanent de ridicarea nivelului profesional propriu, dar si al personalului

cu care colaborează;

desfăsoară educatie sanitară a bolnavilor si apartinătorilor;

controlează tinuta personalului medico-sanitar cu care colaborează;

controlează calitatea alimentatiei, prepararea acesteia, modulde servire, transportul

preparatelor;

asigură prescrierea judicioasă a medicamentelor;

întocmeste si eliberează actele medicale specifice internării, pe perioada spitalizării cât

si cele la externare, înmânează pacientilor ,,Scrisoarea medicală’’;

răspunde de buna functionare a aparaturii din dotare, a instrumentarului, a întregului

inventar, propune noi dotări;

utilizează în mod judicious materialele sanitare si medicamentele;

face parte din echipa operatorie în interventiile chirurgicale care se efectuează

bolnavilor aflati sub îngrijirea lui, potrivit indicatiilor si programului stabilit de medicul

coordonator al compartimentului;

răspunde de înscrierea protocolului operator în condica de interventii chirurgicale si în

foaia de observatie a bolnavului;

participă activ la realizarea planurilor de prevenire a infectiilor nosocomiale în sectie si

în spital prin : colaborarea permanentă cu membrii SPCIN din spital; participă la întocmirea

planurilor de activitate antiepidemiologică; ia măsuri de prevenire si remediere urgentă a

deficientelor constatate în urma verificărilor organelor abilitate-pe această linie; verifică

starea de igienă, respectarea metodelor si procedurilor de tinere sub control a infectiilor

nosocomiale; respectă modul de colectare, depozitare, eliminare, distrugere a deseurilor

rezultate; semnalează imediat medicului sef de sectie deficientele pe care le constată în starea

materialelor primite de la serviciile centralizate (sterilizare, farmacie, bucătărie, spălătorie) si

ia măsuri ca materialele corespunzătoare să nu fie folosite;

urmăreste zilnic starea de sănătate a personalului din subordine (triaj

epidemiologic).Pe această bază si pe baza autodeclarării bolilor cu caracter infectios propune

sefului sectiei îndepărtarea sau schimbarea temporară a locului de muncă a persoanelor

bolnave sau purtătorilor potrivit reglementărilor existente;

controlează aspectul solutiilor perfuzabile primite pentru administrare si asigură

utilizarea lor numai în cadrul termenului de valabilitate înscris;

participă la întocmirea, redactarea corectă si la timp a raportărilor specifice locului de

muncă sau pentru orice alte sarcini i se repartizează;

colaborează cu medicii din celelalte sectii/compartimente, laboratoare-în interesul unei

cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor;

colaborează permanent cu medicul coordonator al compartimentului, cu conducerea

medicală si administrativă a spitalului;

respectă regulamentul intern al spitalului şi regulamentul de organizare şi funcţionare

al unităţii;

îndeplineste orice alte atributii i se repartizează (conform pregătirii sale profesionale).

Medicul coordonator de la compartimentul chirurgie si din celelalte profile

chirurgicale are si următoarele atributii :

23

răspunde de calitatea actului chirurgical, de stabilirea programului si a indicatorilor

operatorii, pregătirea preoperatorie si tratamentul postoperator efectuat în compartimentul pe

care îl conduce ;

asigură conditiile de organizare si functionare a blocurilor operatorii, blocurilor de

naşteri şi a celorlalte măsuri necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime.

Medicul sef/coordonator de secţie/compartiment are în principal următoarele

atribuţii: răspunde de aplicarea dispozitiilor legale privind internarea bolnavilor la pat;

activitate curentă în cadrul sectiei conform programului de lucru, stabilit în

conformitate cu prevederile legale în vigoare în materie;

organizeaza consulturile medicale de specialitate, colaboreaza cu medicii sefi ai altor

sectii/compartimente, laboratoare, în scopul stabilirii diagnosticului, aplicării tratamentului

corespunzător;

asigură consultatii de specialitate si în ambulator, conform avizelor conducerii

spitalului si organelor superioare;

urmăreste introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic si

tratament, fiind permanent preocupat de managementul corect al resurselor unitatii, cu

respectarea prevederilor legale referitoare la sumele contractate de spital cu CAS Prahova;

răspunde de acordarea serviciilor medicale tuturor asiguratilor, indiferent de casa de

asigurari de sanatate unde se virează contributia de asigurări de sănătate pentru acestia,

precum si de solicitarea documentelor care atesta această calitate;

controlează si asigură prescrierea si justa utilizare a medicamentelor si evitarea

polipragmaziei; folosind la prescriptii DCI-ul medicamentelor, respectând prevederile

Comisiei medicamentului;

răspunde de păstrarea, prescrierea, evidenta si eliberarea substantelor stupefiante;

răspunde de buna utilizare a aparaturii medicale, instrumentarului si întregului inventar

al sectiei, si face propuneri de dotare conforme necesitătilor si normelor;

coordonează si controlează modul în care asiguratii internati sunt informati asupra

serviciilor medicale oferite;

răspunde de respectarea confidentialitătii tuturor datelor si informatiilor privitoare la

asigurati, a intimitătii si demnitătii acestora;

organizează, controlează si răspunde de respectarea regimului de odihnă, servirea

mesei, primirea vizitelor de către bolnavi, în concordantă cu programul de vizite stabilit de

conducerea spitalului;

controlează si răspunde de eliberarea, conform prevederilor legale, a documentelor

medicale întocmite in sectie, controlează modul de păstrare pe sectie, în timpul spitalizării, a

documentelor de spitalizare;

examinează fiecare bolnav la internare, periodic, ori de câte ori este nevoie, precum si

la externare;

organizează, controlează si îndrumă activitatea personalului din subordine;

controlează efectuarea investigatiilor prescrise, asigură si urmăreste stabilirea

diagnosticului, aplicarea corectă a indicatiilor terapeutice si hotăreste momentul externării;

organizează activitatea de contravizită si gardă, conform reglementărilor în vigoare,

coordonează activitatea de gardă pe sectie- întocmeste graficul de gărzi pentru linia de gardă ;

se preocupă de însusirea celor mai noi si eficiente metode de diagnostic si tratament;

24

controlează si răspunde de completarea foilor de observatie clinică a bolnavilor

internati, precum si înscrierea zilnică a evolutiei si a tratamentului aplicat;

răspunde de buna functionare si exploatare a aparaturii din dotare, a instrumentarului, a

întregului inventar;

controlează calitatea alimentatiei dietetice, prepararea acesteia si modul de servire,

transportul preparatelor pentru bolnavi;

analizează periodic, concordanta dintre diagnosticul clinic cu cel al medicului de

familie sau din ambulatoriu, sau după caz cu cel anatomo-patologic;

controlează tinuta personalului din subordine;

se preocupă permanent de ridicarea nivelului de cunostinte al personalului subordonat,

dar si propriu;

asigură prescrierea judicioasă a medicamentelor;

controleaza modul de întocmire, la iesirea din spital, a epicrizei si a recomandărilor de

tratament dupa externare, controlează întocmirea corectă a scrisorilor medicale de către

medicul de familie sau, după caz, către medicul de specialitate din ambulatoriul de

specialitate despre diagnosticul stabilit, investigatiile, tratamentele efectuate sau orice alte

informatii referitoare la starea de sănătate a pacientului externat;

răspunde de modul de păstrare pe timpul spitalizării, a documentelor specifice (FO, cu

anexele, buletine de analize, biletul de trimitere);

participă activ la realizarea planurilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale în sectie si

în spital prin : colaborarea permanentă cu membrii SPCIN din spital; participă la întocmirea

planurilor de activitate antiepidemiologică; ia măsuri de prevenire si remediere urgentă a

deficientelor constatate în urma verificărilor organelor abilitate-pe această linie; verifică

starea de igienă, respectarea metodelor si procedurilor de tinere sub control a infectiilor

nosocomiale; respectă modul de colectare, depozitare, eliminare, distrugere a deseurilor

rezultate;

urmăreste zilnic starea de sănătate a personalului din subordine (triaj

epidemiologic).Pe această bază si pe baza autodeclarării bolilor cu caracter infectios ia măsuri

pentru îndepărtarea sau schimbarea temporară a locului de muncă a persoanelor bolnave sau

purtătorilor potrivit reglementărilor existente;

verifică respectarea de către întregul personal al sectiei, a sarcinilor de serviciu şi a

normelor de comportare în unitate, stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al

spitalului; controlează permanent comportamentul personalului sectiei;

controlează si răspunde de aplicarea si respectarea măsurilor de protectie a muncii în

sectie; controlează permanent tinuta corectă personalului sectiei;

întocmeste fisele de evaluare a performantelor individuale ale personalului angajat în

sectie si le comunică conducerii spitalului;

verifică si răspunde de respectarea programului de lucru în cadrul sectiei pe care o

conduce.

respectă regulamentul intern al spitalului şi regulamentul de organizare şi funcţionare

al unităţii ;

Medicul coordonator comisie SPCIN îndeplineste atributii specifice, respectiv;

întocmeşte împreună cu ceilalţi membrii ai comisiei şi după caz cu şefii

secţiilor/compartimentelor planurile anuale sau periodice de activitate antiepidemică;

25

controlează respectarea normelor de prevenire a infectiilor nosocomiale în toate

serviciile din spital, ia măsuri de remediere urgentă a deficienţelor constatate, propuneri,

sancţiuni pentru cei ce au abateri de pe această linie;

urmăreste împreună cu personalul abilitat de la Laboratorul spitalului-eficienta

tratamentelor profilactice, a acţiunilor de dezinfectie, dezinsectie, sensibilizarea vectorilor fată

de produsele utilizate;

verifică prin inspecţie starea de igienă, respectarea asepsiei si antisepsiei în efectuarea

tratamentelor parentale, a explorărilor functionale;

efectuează împreună cu personalul calificat în acest scop – teste de control privind:

sterilizarea, mentinerea sterilizării materialelor sanitare si a solutiilor injectabile, evaluează

starea de igienă a spitalului;

alcătuieste teste de verificare a cunostintelor personalului medico-sanitar din unitate,

privind prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale, dar si personalului auxiliar;

aduce la cunostinta conducerii rezultatele testelor de verificare a cunostintelor

personalului, precum si constatările făcute de organele de control, propune măsuri de

remediere a deficientelor;

analizează şi recomandă modul de folosire în cadrul unitătii a dezinfectantelor

utilizate;

în ce priveste colectarea, depozitarea, eliminarea si distrugerea deseurilor din unitate,

se va preocupa împreună cu serviciul administrativ, de încheierea unui contract cu firma

autorizată specializată, dar si cu dotarea unitătii, pe locuri de muncă, cu saci speciali, cu

recipienti – stabilite prin ordin MS;

se va preocupă permanent de însuşirea actelor normative specifice nou-apărute,

aducerea la cunoştinţa membrilor SPCIN şi conducerii spitalului, pentru aplicarea măsurilor

prevăzute de acestea;

solicită sprijinul de specialitate al ISPMP ori de câte ori este necesar;

însoţeşte reprezentanţii organelor de control în sectii, compartimente, în verificările

efectuate si urmăreste corectitudinea recoltărilor de probe de laborator;

colaborează permanent cu membrii comisiei SPCIN;

raportează orice deficienţă constatată directorului medical sau managerului ;

stabileşte codul de procedură al sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase;

răspunde de buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

Medicul responsabil cu statia de sterilizare are în principal următoarele

atributii : răspunde de calitatea sterilizării si de asigurarea ritmică a instrumentarului şi

materialelor sterile necesare activitătii spitalului;

În acest scop:

propune conducerii necesarul de materiale, aparatură, amenajări si lucrări de întretinere

necesare bunului mers al statiei;

controlează dacă este asigurată buna functionare a aparatelor, respectarea

instructiunilor de folosire a acestora, testarea chimică a fiecărei sarje, si, periodic,

bacteriologică si evidenta activitătii de sterilizare;

instruieste si controlează permanent activitatea personalului care lucrează în statia de

sterilizare, respectarea modului de primire, pregătirea, păstrarea si eliberarea materialelor

sterile;

26

informează imediat conducerea spitalului asupra defectiunilor apărute în functionarea

statiei de sterilizare si propune măsurile corespunzătoare

Medicul responsabil cu statia de oxigen are în principal următoarele atribuţii : răspunde de siguranţa staţiei de oxigen inclusiv sursa de oxigen ;

ori de câte ori apar probleme sau percole, disfuncţionalităţi, etc., anunţă deândată

conducerea unităţii ;

răspunde de executarea în condiţii legale a contractelor cu firmele care furnizează

oxigen ;

răspunde de sterilizarea şi înlocuirea zilnică a oxigenatoarelor, în acest sens va delega

pe fiecare secţie/compartiment persoane care să se ocupe cu acest lucru, alături de

şefii/coordonatorii de secţii/compartimente va verifica şi va informa deîndată orice

neregularitate

Medicul de gardă are următoarele atributii : răspunde de buna functionare a sectiilor cu paturi si de aplicarea dispozitiilor prevăzute

în Regulamentul intern al spitalului, precum şi a sarcinilor date de către către director, pe

care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;

controlează la intrarea în gardă, prezenta la serviciu a personalului medico-sanitar,

existenta mijloacelor necesare asigurării asistentei medicale curente si de urgentă, precum si

predarea serviciului de personalul mediu sanitar si auxiliar care lucrează la ture;

supraveghează tratamentele medicale executate de personalul mediu sanitar si auxiliar,

iar la nevoie le efectuează personal;

supraveghează cazurile grave existente în sectie sau internate în timpul gărzii,

menţionate în registrul special al medicului de gardă;

înscrie în registrul de consultatii orice bolnav prezentat la camera de gardă,

completează toate rubricile, semnează si parafează în registru pentru fiecare bolnav;

internează bolnavii prezentati cu billet de trimitere precum si cazurile de urgentă care

se adresează spitalului; răspunde de justa indicatie a internării sau a refuzului acestor cazuri,

putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului, chemându-l la nevoie de la

domiciliu;

răspunde la solicitările care necesită prezenta sa în cadrul spitalului (în toate

compartimentele care fac parte din linia de gardă) şi cheamă la nevoie alţi medici ai spitalului

necesari pentru rezolvarea cazului;

întocmeşte foaia de observatie a cazurilor internate de urgentă si consemnează în foaia

de observatie evolutia bolnavilor internati si medicatia de urgentă pe care a administrat-o;

acordă asistentă medicală de urgentă bolnavilor care nu necesită internarea;

asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvati în spital, după

acordarea primului ajutor;

anuntă cazurile cu implicatii medico-legale medicului sef de sectie-directorului

spitalului după caz, de asemenea anuntă si alte organe, în cazul în care prevederile legale

impun aceasta;

confirmă decesul, consemnând aceasta în foaia de observatie si dă dispozitii de

transportare a cadavrului la morgă, după două ore de la deces;

asistă dimineata la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, refuză pe cele

alterate si sesizează aceasta conducerii spitalului;

controlează calitatea mâncărurilor pregătite înainte de servirea mesei de dimineaţă,

prânz şi cină şi oferite pacienţilor din punct de vedere: cantitativ, calitativ şi organoleptic,

27

refuză servirea felurilor de mâncare necorespunzătoare, consemnând observaţiile în condica

de la blocul alimentar, verifică retinerea probelor de alimente;

anuntă prin toate mijloacele posibile directorul spitalului si autoritătile competente, în

caz de incendiu sau alte calamităti ivite în timpul gărzii si ia măsuri imediate de interventie si

prim ajutor cu mijloacele disponibile;

urmăreşte disciplina şi comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită, precum si

prezenta ocazională a altor persoane străine în spital si ia măsurile necesare;

răspunde de aplicarea măsurilor de igienă si antiepidemice pentru prevenirea si

controlul infectiilor nosocomiale în timpul gărzii prin:

controlează functionarea blocului alimentar si respectarea măsurilor de igienă la

prepararea, distribuirea alimentelor;

controlează comportamentul igienic si respectarea tehnicilor aseptice de către

personalul din subordine, pe toată durata gărzii si propune măsuri disciplinare ;

comunică de urgentă deficientele de igienă constatate în timpul serviciului, pe care

nu le poate rezolva;

colaborează cu medicul ce efectuează garda pe cea de-a doua linie de gardă a

spitalului;

întocmeşte la terminarea gărzii, raportul de gardă în condica destinată acestui scop,

consemnând activitatea din sectie pe timpul gărzii, măsurile luate, deficientele constatate si

orice observatii necesare - prezintă raportul de gardă.

Medicul radiolog are în principal următoarele atributii : supraveghează ca developarea filmelor radiografice să se execute corect si în aceeasi

zi, răspunde de buna conservare si depozitare a filmelor radiografice;

urmăreste aplicarea măsurilor de protectie contra iradierii, atât pentru personalul din

subordine cât si pentru bolnavii care se prezintă pentru examene radiologice si tratament;

stabileste précis dozajul, filtrul, kilovoltajul, timpul de iradiere, numărul sedintelor si

data aplicării lor si tratamentul radioterapic;

urmăreste evolutia afectiunii la bolnavul iradiat, precum si a zonei tegumentare iradiate

si consemnează în fisa de tratament a bolnavului cele constatate;

răspunde prompt la solicitări în caz de urgente medico-chirurgicale sau de consulturi

cu alti medici;

controlează activitatea asistentei medicale din subordine;

supraveghează pe cât posibil neexpunerea la radiati a zonelor ce nu intră în examenul

radiologic;

urmăreste introducerea în practică a metodelor si tehnicilor noi;

face propuneri pentru aprovizionarea laboratorului cu cele necesare bunei desfăsurări a

activităţii de specialitate;

răspunde de buna exploatare a aparaturii din dotare, a instalatiilor, orice alte obiecte de

inventar, orice deficientă în functionarea acestora aducând-o la cunostinta serviciului

administrativ, sau după caz organelor competente;

răspunde de asigurarea conditiilor igienico-sanitare la locul de muncă, de disciplina,

ţinuta şi comportamentul asistentei din subordine, asigurând dotarea cu materiale de

curătenie, dezinfectie, deratizare;

respectă normele igienico-sanitare , de protectia muncii si de PSI;

cunoaşte si respectă legislatia în vigoare

respectă regulamentul intern

28

îndeplineste orice alte atributii i se repartizează de conducere;

Medicul dermatovenerolog are în principal următoarele atributii : organizează şi răspunde de întreaga activitate a cabinetului;

examinează bolnavii, stabileste diagnosticul folosind mijloacele de dotare de care

dispune, indică – sau după caz efectuează tratamentul corespunzător completând toate datele

si informatiile în fisa bolnavului;

îndrumă bolnavii care nu necesită supraveghere si tratament de specialitate, la medicii

de familie, cu indicarea conduitei terapeutice;

acordă primul ajutor medical si organizează transportul precum si asistenta medicală

pe timpul transportului la spital, pentru bolnavii ce prezintă afectiuni medico-chirurgicale de

urgentă;

efectuează interventii de specialitate la nivelul posibilitătilor de rezolvare ambulatorie,

conform indicatiilor MSF prin normele în vigoare;

întocmeşte biletul de trimitere conform normelor în vigoare;

acordă consultaţii de specialitate la domiciliul pacientilor netransportabili, la

solocitarea medicului de familie sau a altui medic de specialitate, a conducerii unitătii;

acordă asistentă medicală bolnavilor internati în sectiile spitalului, potrivit programului

stabilit de conducerea sectiei/spitalului, având în vedere că spitalul nu dispune de alt medic de

specialitate dermato-venerologie;

anunţă organelor superioare abilitate şi compartimentului de prevenire a infectiilor

nosocomiale din spital, cazurile de boli infectioase si profesionale depistate;

dispensarizează categoriile de bolnavi cu probleme medicale deosebite, conform

normelor în vigoare;

colaborează cu medicii de familie conform prevederilor legale în ce priveste

dispensarizarea si evidenta acestor pacienti;

stabileste incapacitatea temporară de muncă si emite certificatul medical potrivit

reglementărilor în vigoare;

efectuează (în specialitatea sa) consultatii medicale în vederea angajării, controlului

periodic;

completează fişa medicală pentru bolnavii care necesită trimiterea la comisii medicale

pentru expertizarea capacitătii de muncă;

întocmeşte fişe medicale de trimitere la tratament si recuperare a bolnavilor care

necesită astfel de îngrijiri si verifică pe cele întocmite de medicii de familie, potrivit

competentelor sale;

analizează periodic morbilitatea, mortalitatea si alte aspecte medicale de specialitate,

propunând măsuri de remediere a situatiilor constatate;

eliberează către medicul de familie – scrisoare medicală – a pacientului prezentat la

consultaţie;

recomandă investigatii paraclinice care să ajute la stabilirea diagnosticului si a

tratamentului corespunzător;

informează permanent pacientii si apartinătorii despre problemele medico-sanitare,

despre drepturile şi obligaţiile ce le revin pentru păstrarea sănătăţii;

răspunde de întocmirea si raportarea la timp si corect a diferitelor situatii medicale,

statistice, atât pentru spital cât si pentru esaloanele superioare;

răspunde de dotarea cu aparatură, instrumentar, orice alt inventar din cabinetul său;

29

urmăreste ca permanent ,,aparatul de urgentă’’ să fie complet, conform baremelor;

răspunde de utilizarea judicioasă a acestora, dar si de materialele sanitare, dezinfectante etc;

instruieste si testează cunostintele profesionale ale personalului subordonat, în ce

priveste respectarea si aplicarea măsurilor iginico-sanitare, de prevenire a infectiilor;

urmăreste modul de respectare a tratamentelor indicate pacientilor săi de către asistenta

de cabinet;

urmăreste corectitudinea realizării sterilizării materialelor, instrumentarului etc., ia

măsuri de corectare a deficientelor;

urmăreşte starea de sănătate a personalului subordonat şi a colaboratorilor săi, luând

măsuri de îndepărtare temporară sau definitivă pe perioada cât aceştia sunt bolnavi sau

purtători;

urmăreşte modul de colectare, depozitare, eliminare, distrugere a deseurilor rezultate

din activitatea sa;

colaborează permanent cu membrii comisiei SPCIN din spital si din esaloanele

superioare;

raportează orice deficientă constatată conducerii;

se preocupă permanent de ridicarea nivelului profesional propriu si al personalului

subordonat, prin studiu individual sau prin participarea la diferite cursuri, instruiri,

perfectionări;

răspunde de integritatea bunurilor pe care le are în exploatare (aparatură, instrumentar,

medicamente, materiale sanitare si de curătenie, inventar moale, mobilier,etc.)

respectă normele de protectie a muncii si PSI si le impune si personalului din

subordine;

îndeplineste orice alte sarcini atât profesionale cât şi administrative ce i se repartizează

de conducerea unităţii, acestea constituind sarcini de serviciu.

Medicul de laborator are în principal următoarele atributii efectuează analize medicale specifice laboratorului;

redactează rezultatele analizelor, pe care le semnează si parafează ;

transmite în scris rezultatele analizelor microbiologice medicului de sectie, pentru tot

ceea ce priveste diagnosticul îmbolnăvirilor infectioase ;

asigură dotarea cu sticlărie de laborator, recipienti,etc., reactivi, solutii etc. ;

urmăreşte efectuarea examenelor medicale periodice ale personalului medico-sanitar

din cadrul laboratorului;

îndeplineste planul prestatiilor de laborator, împreună cu seful comisiei SPCIN pe

spital;

întocmeste si raportează la timp si în conformitate cu realitatea, situatii solicitate de

organele abilitate ;

răspunde de corectitudinea datelor transmise ;

controlează şi îndrumă activitatea personalului mediu sanitar din cadrul laboratorului;

răspunde de păstrarea, întretinerea si utilizarea judicioasă a aparaturii;

răspunde de gestionarea si manipularea substantelor toxice, în conformitate cu

prevederile legale;

răspunde de respectarea conditiilor de igienă si sanitar-antiepidemice la locul de

muncă;

30

se preocupă permanent de însusirea si aplicarea a noi metode si tehnici moderne de

diagnostic în specialitatea sa;

verifică modul de înregistrare a rezultatelor examenelor efectuate în laborator;

face propuneri pentru aprovizionarea celor necesare bunei desfăsurări a activitătii;

răspunde de buna exploatare a aparaturii din dotare, a instrumentelor, instalatiilor,

orice alte obiecte de inventar (sticlărie, material moale, etc.);

urmăreşte modul de recoltare a probelor atât la nivelul laboratorului, cât si la nivelul

sectiilor;

colaborează cu medicii de sectii/compartimente, alte servicii medicale, în vederea

stabilirii diagnosticului, a modului cum se solicită efectuarea analizelor;

urmăreste aplicarea măsurilor de protectie a muncii si de prevenire a contaminării cu

produse biologice;

urmăreste respectarea normelor privind conservarea, transportul, prelucrarea

produselor biologice;

asigură materiale sterile pentru recoltare;

respectă normele privind colectarea, depozitarea, transportul si distrugerea deseurilor

rezultate din activitatea laboratorului;

face educatie sanitară personalului din cadrul laboratorului;

răspunde de igiena locului de muncă, a personalului – asigurând dotarea cu materiale

de curătenie, dezinfectie, deratizare;

urmăreşte permanent starea de sănătate a personalului laboratorului, nepermitând

accesul la lucru celor ce prezintă afectiuni care nu permit buna desfăsurare a activitătii

profesionale;

respectă programul de lucru;

impune utilizarea echipamentelor de lucru si de protectie personalului din laborator

(halate, mănusi,etc.);

anuntă echipei de întretinere a unitătii orice defectiune intervenită la sistemul de

alimentare cu apă, gaze, energie;

solicită sprijinul firmelor de service pentru aparatele din dotare, în caz de defectiuni,

nepermitând interventii din partea unor persoane neautorizate;

face propuneri de remediere a unor deficiente sau de îmbunătătire a unor situatii;

obligativitatea efectuării controlului intern de calitate si extern si participarea cadrelor

superioare la controlul extern;

respectă regulamentul intern;

îndeplineşte orice alte sarcini profesionale sau administrative repartizate.

Chimistul are în principal următoarele atributii : efectuează analize medicale specifice laboratorului;

întocmeste si semnează buletinele analizelor pe care le-a efectuat;

răspunde de păstrarea, întretinerea si utilizarea judicioasă a aparaturii;

răspunde de gestionarea si manipularea substantelor toxice, în conformitate cu

prevederile legale;

răspunde de respectarea conditiilor de igienă si sanitar-antiepidemice la locul de

muncă;

se preocupă permanent de însusirea si aplicarea a noi metode si tehnici moderne de

diagnostic în specialitatea sa;

verifică modul de înregistrare a rezultatelor examenelor efectuate în laborator;

31

face propuneri pentru aprovizionarea celor necesare bunei desfăsurări a activitătii;

răspunde de buna exploatare a aparaturii din dotare, a instrumentelor, instalatiilor,

orice alte obiecte de inventar (sticlărie, material moale, etc.);

urmăreşte modul de recoltare a probelor atât la nivelul laboratorului, cât si la nivelul

sectiilor;

colaborează cu medicii de sectii/compartimente, alte servicii medicale, în vederea

stabilirii diagnosticului, a modului cum se solicită efectuarea analizelor;

urmăreşte aplicarea măsurilor de protectie a muncii si de prevenire a contaminării cu

produse biologice;

urmăreste respectarea normelor privind conservarea, transportul, prelucrarea

produselor biologice;

asigură materiale sterile pentru recoltare;

asigură dotarea cu sticlărie de laborator, recipienti, reactivi, solutii, etc.;

îndeplineste planul prestatiilor de laborator, împreună cu seful comisiei SPCIN (din

care face parte) pe spital;

întocmeste si raportează la timp si în conformitate cu realitatea, situatii solicitate de

organele abilitate;

face propuneri pentru organizarea de licitatii electronice pentru reactivi;

respectă normele privind colectarea, depozitarea, transportul si distrugerea deseurilor

rezultate din activitatea laboratorului;

respectă programul de lucru;

impune utilizarea echipamentelor de lucru si de protectie personalului din laborator

(halate, mănusi,etc.);

anuntă echipei de întretinere a unitătii orice defectiune intervenită la sistemul de

alimentare cu apă, gaze, energie;

solicită sprijinul firmelor de service pentru aparatele din dotare, în caz de defectiuni,

nepermiţând intervenţii din partea unor persoane neautorizate;

face propuneri de remediere a unor deficiente sau de îmbunătătire a unor situatii;

întocmeste comanda pentru licitatie electronică cu necesarul de reactivi pentru

laborator : cantitate, pret,UM, caracteristicile reactivului;

în lipsa şefului de laborator – girează atributiile acestuia;

obligativitatea efectuării controlului intern de calitate si extern si participarea cadrelor

superioare la controlul extern;

îndeplineşte orice alte sarcini profesionale sau administrative repartizate, acestea

constituind sarcini de serviciu.

Farmacistul are în principal următoarele atribuţii : repartizează sarcinile pe fiecare subordonat, în raport cu necesitătile farmaciei ;

organizează spatiul de muncă si activitătile necesare distribuirii medicamentelor si

materialelor sanitare;

asigură aprovizionarea, receptia, depozitarea si păstrarea medicamentelor si produselor

farmaceutice;

răspunde de modul de depozitare si conservare a produselor aflate în gestiunea sa;

colaborează cu medicii sectiilor, compartimentelor în vederea asigurării unui consum

rational de medicamente;

ia măsuri de popularizare a unor produse nou apărute în nomenclatorul de specialitate;

32

urmăreste si verifică modul de repartizare a medicamentelor din farmacie, în baza

condicilor sectiilor, compartimentelor si distribuirea acestora în timp util;

organizează si conduce gestiunea produselor existente în farmacie, întocmeste

rapoartele de gestiune solicitate de biroul financiar-contabil, sau orice alt organ abilitat;

ia măsuri de respectare a prevederilor privind igiena la locul de muncă a personalului

pe care îl coordonează;

se preocupă de asigurarea materialelor de curătenie, dezinfectie, dezinsectie,

deratizare;

urmăreşte permanent starea de sănătate a personalului, nepermitând accesul la lucru a

celor ce prezintă afectiuni care nu permit buna desfăsurare a activitătii profesionale;

întocmeste fisele de apreciere ale subordonatilor, planificările concediilor de odihnă,

urmărind respectarea acestora;

eliberează medicamente si produse galenice, conform prescriptiei medicului;

verifică termenele de valabilitate a medicamentelor si produselor farmaceutice si

previne degradarea lor;

respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale;

respectă secretul profesional si codul de etică al asistentului medical;

recomandă modul de administrare a medicamentelor eliberate, conform prescriptiei

medicului;

oferă informatii privind efectele si reactiile adverse ale medicamentului eliberat;

participă, alături de farmacist, la pregătirea unor preparate galenice;

utilizează şi păstrează, în bune conditii, echipamentele si instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea materialelor si instrumentarului de unică folosintă utilizat si se

asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;

se preocupă de actualizarea cunostintelor profesionale, prin studiu individual sau alte

forme de educatie continuă;

colaborează cu conducerea medicală a unitătii pentru rezolvarea unor situatii ivite în

asistenta cu medicamente;

urmăreste introducerea în practică a metodelor si tehnicilor noi, performante –

specifice locului de muncă;

răspunde de întocmirea si raportarea la timp si în conformitate cu realitatea a situatiilor

solicitate de organele abilitate (Casa de Asigurări de Sănătate , Directia de Sănătate Publică);

aduce la cunostintă superiorului său orice modificare a stării de sănătate, care poate

influenta calitatea activitătii sale;

respectă normele igienico-sanitare si de protectia muncii;

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza.

Asistentul medical, în exercitarea profesiei, are responsabilitatea actelor întreprinse

în cadrul activitătilor ce decurg din rolul autonom si delegat

Asistentul medical din sectiile cu paturi are în principal următoarele sarcini: îşi desfăsoară activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale si

cerintelor postului;

respectă regulamentul de ordine interioară si regulamentul de organizare si

functionare ;

33

preia pacientul nou internat si însotitorul acestuia (în functie de situatie), verifică

toaleta personală, tinuta de spital si îl repartizează la salon ;

informează pacientul cu privire la structura sectiei si asipra obligativitătii respectării

regulamentului intern ;

acordă prim ajutor în situatii de urgentă si cheamă medicul ;

participă la asigurarea unui climat optim si de sigurantă în salon ;

identifică problemele de îngrijire ale pacientilor, stabileste prioritătile, elaborează si

implementează planul de îngrijire si evaluează rezultatele obtinute, pe tot parcursul internării ;

prezintă medicului de salon pacientul pentru internare si îl informează asupra stării

acestuia de la internare si pe tot parcursul internării ;

observă simptomele si starea pacientului, le înresitrează în dosarul de îngrijire si

informează medicul ;

pregăteste bolnavul si ajută medicul la efectuarea tehnicilor speciale de investigatii si

tratament ;

pregăteste bolnavul, prin tehnici specifice, pentru investigatii speciale sau interventii

chirurgicale, organizează transportul bolnavului si la nevoie supraveghează starea acestuia pe

timpul transportului ;

recoltează produse biologice pentru examenele de laborator, conform prescriptiei

medicului

răspunde de îngrijirea bolnavilor din salon si supraveghează efectuarea, de către

infirmieră a toaletei, schimbării lenjeriei de corp si de pat, creării conditiilor pentru

satisfacerea nevoilor fiziologice, schimbării pozitiei bolnavului ;

observă apetitul pacientilor, supraveghează si asigură alimentarea pacientilor

dependenti, supraveghează distribuirea alimentelor conform dietei consemnate în foaia de

observatie.

administrează personal medicatia, efectuează tratamentele, imunizările, testările

biologice, etc., conform prescriptiei medicale ;

asigură monitorizarea specifică a bolnavului conform prescriptiei medicale ;

pregăteste echipamentul, instrumentarul si materialul steril necesar interventiilor ;

asigură pregătirea preoperatorie a pacientului;

asigură îngrijirile posoperator;

semnalează medicului orice modificări depistate (de ex: auz, vedere, imperforatii

anale, etc.)

verifică existenta benzii/semnului de identificare a pacientului ;

pregăteste materialele si instrumentarul în vederea sterilizării

respectă normele de securitate, manipulare si descărcare a stupefiantelor, precum si a

medicamentelor cu regim special

organizează si desfăsoară programme de educatie pentru sănătate, activităti de

consiliere, lectii educative si demonstratii practice, pentru pacienti, apartinători si diferite

categorii profesionale aflate în formare ;

participă la acordarea îngrijirilor paliative si instruieste familias au apartinătorii pentru

acordarea acestora ;

participă la organizarea si realizarea activitătilor psihoterapeutice de reducere a

stresului si de depăsire a momentelor/situatiilor de criză ;

supraveghează modul de desfăsurare a apartinătorilor, conform regulamentului de

ordine interioară ;

34

efectuează verbal si în scris preluarea/predarea fiecărui pacient si a serviciului în cadrul

raportului de tură ;

respectă graficul de lucru, orice modificare a acestuia o va solicita asistentei

sefe/coordonatoare de sectie/comp. (cu exceptia cazurilor de incapacitate temporară de muncă

când are obligatia să anunte si biroul RUNOS) ;

pregăteste pacientul pentru externare ;

în caz de deces, inventariază obiectele personale, identifică cadavrul si organizează

transportul acestuia la locul stabilit de conducerea spitalului ;

utilizează si păstrează, în bune conditii, echipamentele si instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea materialelor si instrumentarului de unică folosintă utilizat si se

asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii ;

poartă echipamentul de protectie prevăzut de regulamentul de ordine interioară, care va

fi schimbat ori de câte ori este nevoie, pentru păstrarea igienei si a aspectului estetic personal ;

respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale ;

respectă secretul profesional si codul de etică al asistentului medical ;

respectă si apără drepturile pacientului ;

se preocupă de actualizarea cunostintelor profesionale, prin studiu individual sau alte

forme de educatie continuă conform cerintelor postului ;

participă la procesul de formare a viitorilor asistenti medicali ;

supraveghează si coordonează activitătile desfăsurate de personalul din subordine ;

participă si/sau initiază activităti de cercetare în domeniul medical si al îngrijirilor

pentru sănătate.

participă si răspunde de întocmirea corectă si la timp a raportărilor specifice locului

său de muncă .

Asistentul medical de laborator are în principal următoarele sarcini ; pregăteste fizic si psihic pacientul în vederea recoltării, după caz ;

pregăteste materialul necesar în vederea prelevării produselor biologice

sterilizează materialele necesare investigatiilor de laborator

recoltează produse biologice (în policlinică, ambulatoriu sau la patul bolnavului după

caz)

prelevează unele produse biologice necesare investigatiilor de laborator

prepară si pregăteste coloranti, medii de cultură si anumiti reactivi necesari pentru

tehnicile de laborator

prepară solutii dezinfectante

asigură autoclavarea produselor biologice

efectuează tehnicile de laborator (hematologice, biochimice, bacterologice,

parazitologice, serologice, toxicologice, citologice si de anatomie-patologică)

respectă normele de păstrare si conservare a reactivilor de laborator cu care lucrează

acordă primul ajutor în situatii de urgentă (accidente produse în timpul recoltării, etc.)

întocmeste documente (buletine de analiză, înregistrarea rezultatelor de laborator, etc.)

înmagazinează datele de laborator pe calculator

răspunde de corectitudinea datelor înregistrate

întocmeste si comunică datele statistice din laborator

asigură păstrarea si utilizarea instrumentarului si a aparaturii din dotare

supraveghează si controlează efectuarea curăteniei si a dezinfectiei laboratorului

35

respectă normele igienico-sanitare, de protectia muncii si de PSI

utilizează si păstrează, în bune conditii, echipamentele si instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea materialelor si instrumentarului de unică folosintă utilizat si se

asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii.

respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale.

participă la realizarea programelor de educatie pentru sănătate

informează persoana ierarhic superioară asupra deteriorării reactivilor si a aparaturii

din dotarea laboratorului

respectă secretul profesional si codul de etică al asistentului medical

se preocupă de actualizarea cunostintelor profesionale, si de utilizare a echipamentelor,

prin studiu individual sau alte forme de educatie continuă

participă la procesul de formare a viitorilor asistenti medicali ;

respectă regulamentul intern si regulamentul de organizare si functionare

participă si răspunde de întocmirea corectă si la timp a raportărilor specifice locului

său de muncă .

Asistenta de farmacie are în principal următoarele sarcini : organizează spatiul de muncă si activitătile necesare distribuirii medicamentelor si

materialelor sanitare;

asigură aprovizionarea, receptia, depozitarea si păstrarea medicamentelor si produselor

farmaceutice;

eliberează medicamente si produse galenice, conform prescriptiei medicului;

participă, alături de farmacist, la pregătirea unor preparate galenice

verifică termenele de valabilitate a medicamentelor si produselor farmaceutice si

previne degradarea lor;

respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale;

respectă secretul profesional si codul de etică al asistentului medical;

utilizează si păstrează, în bune conditii, echipamentele si instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea materialelor si instrumentarului de unică folosintă utilizat si se

asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;

se preocupă de actualizarea cunoştinţelor profesionale, prin studiu individual sau alte

forme de educatie continuă;

colaborează cu conducerea medicală a unitătii pentru rezolvarea unor situatii ivite în

asistenta cu medicamente;

urmăreşte introducerea în practică a metodelor si tehnicilor noi, performante –

specifice locului de muncă;

organizează licitatii electronice ;

participă si răspunde de întocmirea si raportarea corectă si la timp si în conformitate cu

realitatea a situatiilor solicitate de organele abilitate (Casa de Asigurări de Sănătate , Directia

de Sănătate Publică, etc.);

respectă normele igienico-sanitare, de protectia muncii si de PSI;

respectă regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare;

participă la procesul de formare a viitorilor asistenti medicali de farmacie

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza.

36

Asistentul de radiologie are în principal următoarele sarcini : pregăteste bolnavul si materialele necesare examenului radiologic;

înregistrează bolnavii în registrul de consultatii pentru radioscopii si radiografii cu

datele de identitate necesare

efectuează radiografiile sub supravegherea si indicatiile medicului de specialitate;

execută developarea filmelor radiografice si conservă filmele în filmotecă, conform

indicatiilor medicului;

păstrează filmele radiografice, prezentând medicului radiolog toate filmele radiografice

pentru interpretare

înregistrează filmele în camera obscură şi după uscarea lor înscrie datele personale pe

coperţile filmelor ;

ţine evidenţa substanţelor şi materialelor consumabile;

înscrie rezultatele interpretării filmelor în registrul de consultatii radiologice

asigură evidenta examenelor radioscopice si radiografice

păstrează evidenta la zi a filmelor consumate

se preocupă permanent să aibă în stoc materialele necesare desfăsurării activitătii sale,

ţine evidenta activitătii de radiologie;

asigură păstrarea, conform instructiunilor în vigoare, a utilajelor, materialelor si altor

bunuri de inventar si sesizează orice defectiuni în vederea mentinerii ei în stare de

functionare;

întocmeste si comunică datele statistice din laborator (către Casa de Asigurări de

Sănătate Prahova, DSP Prahova);

răspunde de corectitudinea datelor înregistrate;

asigură păstrarea si utilizarea instrumentarului si a aparaturii din dotare;

supraveghează si controlează efectuarea curăteniei laboratorului;

informează medicul radiolog asupra deteriorării aparaturii;

respectă prevederile legale în ce priveste colectarea, depozitarea, eliminarea si

distrugerea deseurilor specifice locului de muncă;

supraveghează pe cât posibil neexpunerea la radiati a zonelor ce nu intră în examenul

radiologic;

semnalează medicului coordonator orice modificare a stării de sănătate personală care

poate influenta în mod negativ activitatea profesională;

respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical;

respectă normele igienico-sanitare, de protectia muncii si de PSI;

respectă regulamentul intern si regulamentul de organizare si functionare

participă la procesul de formare a viitorilor asistenti medicali de farmacie

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza

Asistenta de la statia de sterilizare are în principal următoarele sarcini : răspunde de calitatea sterilizării si de asigurarea ritmică a instrumentarului si a

materialelor sterile necesare activitătii spitalului;

propune managerului spitalului necesarul de materiale, aparatura, amenajări si lucrări

de întretinere necesare bunului mers al statiei;

controlează dacă este asigurată buna functionare a aparatelor, respectarea

instructiunilor de folosire a acestora, testarea chimică a fiecărei sarje, si periodic

bacteriologică si evidenta activitătii de sterilizare

37

informează imediat managerul spitalului asupra defectiunilor apărute în functionarea

statiei de sterilizare si propune măsurile corespunzătoare

verifică modul de pregătire si împachetare a materialelor trimise pentru sterilizare si

respinge trusele necorespunzătoare;

efectuează sterilizarea, respectând normele tehnice de sterilizare si instructiuni de

utilizare a fiecărui aparat;

anuntă imediat personalul tehnic de întretinere si pe medicul responsabil cu sterilizarea

asupra oricărei defectiuni care survine la aparatele de sterilizare;

răspunde de igiena încăperilor în care se face sterilizarea si de fluxul materialelor

înainte si după sterilizare;

banderolează si etichetează trusele si pachetele cu materiale sterilizate, tine evidenta

activitătii de sterilizare pe aparate si sarje;

efectuează teste de control al sterilizării si tine evidenta rezultatelor;

respectă prevederile legale în ce priveste colectarea, depozitarea, eliminarea si

distrugerea deseurilor specifice locului său de muncă;

respectă normele igienico-sanitare , de protectia muncii si de PSI;

participă la întocmirea corectă si la timp a raportărilor specifice locului său de muncă;

respectă secretul profesional si codul de etică al asistentului medical;

respectă regulamentul intern şi regulamentul de organizare si functionare

participă la procesul de formare a viitorilor asistenti medicali de farmacie

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza

Registratorul medical are în principal următoarele atributii : întocmeşte fişa medicală cu datele privind identitatea bolnavului, atunci când acesta se

prezintă pentru internare;

înregistrează intrările şi ieşirile bolnavilor din spital;

la internare verifică dacă bolnavul îndeplineşte condiţiile asigurării medicale gratuite

(face dovada că este asigurat), în caz contrar comunică acestuia si ia angajament asupra

obligavitătii acestuia să achite contravaloarea serviciilor medicale de care beneficiază;

comunică biroului financiar-contabil cazurile pacientilor ce nu au achitat

contravaloarea serviciilor medicale (pentru cei ce nu beneficiază de gratuitate), pentru

evidentierea lor contabilă;

raportează permanent si ori de câte ori i se solicită biroului financiar-contabil,

informatii asupra activitătii specifice atributiilor sale;

completează si tine la zi evidentele specifice, primeste FO cu anexe ale bolnavilor iesiti

din sectii si compartimente, le clasifică pe sectii, pe luni, an,etc;

comunică sefilor de sectii, compartimente, servicii – orice informatii necesare

întocmirii raportărilor acestora;

răspunde de păstrarea în sigurantă a documentelor medicale pe care le utilizează în

activitatea sa;

răspunde de integritatea documentelor pe care le întocmeste si le gestionează;

informează , îndrumă competent solicitantii în ceea ce priveste nevoile de asistentă

medicală ale acestora;

răspunde de predarea la timp si corect a lucrărilor către organele superioare (Directia

de Sănătate Publică Prahova, Casa de Asigurări de Sănătate Prahova);

răspunde de buna exploatare si păstrare a aparaturii din dotare, a inventarului,

mobilierului;

38

pune la dispozitie organelor abilitate orice document pe care îl are în folosire, păstrare,

urmărind restituirea acestuia integral, fără modificări, stersături;

respectă normele de igienă si dezinfectie, tinând cont că vine în contact direct cu

bolnavii sau apartinătorii acestora;

respectă normele de protectie a muncii si de PSI;

îndeplineste orice alte sarcini profesionale si/sau administrative repartizate.

Infirmiera are în principal următoarele atributii : îsi desfăsoară activitatea în unitate numai sub îndrumarea si supravegherea asistentului

medical

pregăteste patul si schimbă lenjeria bolnavilor

efectuează sau ajută la efectuarea toaletei zilnice a bolnavilor imobilizati, cu

respectarea regulilor de igienă

ajută bolnavii deplasabili la efectuarea toaletei zilnice

ajută bolnavii pentru efectuarea nevoilor fiziologice

asigură curătenia, dezinfectia si păstrarea recipientelor utilizate, în locurile si conditiile

stabilite (în sectie)

asigură toaleta bolnavului imobilizat ori de câte ori este nevoie ;

ajută la pregătirea bolnavilor în vederea examinării

transportă lenjeria murdară (de pat si a bolnavilor), în containere speciale la spălătorie

si o aduce curată în containere speciale, cu respectarea circuitelor conform reglementărilor

legale în vigoare

execută, la indicatia asistentului medical, dezinfectia zilnică a mobilierului din salon

pregăteste, la indicatia asistentului medical, salonul pentru dezinfectie, ori de câte ori

este necesar

efectuează curătenia si dezinfectia cărucioarelor pentru bolnavi, a tărgilor si a celorlalte

obiecte care ajută bolnavul la deplasare

se ocupă de întretinerea cărucioarelor pentru bolnavi, a tărgilor si a celorlalte obiecte

care ajută bolnavul la deplasare

pregăteste si ajută bolnavul pentru efectuarea plimbării si îi ajută pe cei care necesită

ajutor pentru a se deplasa

colectează materialele sanitare si instrumentarul de unică folosintă utilizate, în

recipiente speciale si asigură transportul lor la spatiile amenajate de depozitare, în vederea

neutralizării ;

ajută asistentul medical si brancardierul la pozitionarea bolnavului imobilizat

goleste periodic sau la indicatia asistentului medical pungile care colectează urina sau

alte produse biologice, escremente, după ce s-a făcut bilantul de către asistentul medical si au

fost înregistrate în documentatia pacientului

după decesul unui bolnav, sub supravegherea asistentului medical, pregăteste cadavrul

si ajută la transportul acestuia, la locul stabilit de către conducerea institutiei ;

nu este abilitată să dea relatii despre starea sănătătii bolnavului ;

va respecta comportamentul etic faţă de bolnavi, însoţitorii acestora şi faţă de

personalul medico-sanitar ;

poartă echipamentul de protectie prevâzut de regulamentul de ordine interioară, care va

fi schimbat ori de câte ori este nevoie, pentru păstrarea igienei si a aspectului estetic personal ;

respectă regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare ;

39

respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale ;

participă la instruirile periodice efectuate de asistentul medical, privind normele de

igienă ;

transportă alimentele de la bucătărie pe sectii sau la cantină, cu respectarea normelor

igienico-sanitare în vigoare ;

asigură ordinea şi curăţenia în oficiul alimentar ;

respectă normele de protectia muncii si de PSI ;

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza

Brancardierul are în principal următoarele atributii : îşi desfăşoară activitatea în unitate numai sub îndrumarea si supravegherea asistentului

medical sau a medicului

se ocupă de transportul bolnavilor ;

se ocupă de functionarea, curătenia si dezinfectia cărucioarelor de transport si a

tărgilor, şi cunoaşte soluţiile dezinfectante şi modul de folosire ;

efectuează transportul cadavrelor respectând regulile de etică, însotit de încă două

persoane, cu documentele de identificare ;

la transportul cadavrelor va folosi obligatoriu echipament special de protectie (un halat

de protecţie, mănuşi de cauciuc, etc) ;

va ajuta la fixarea/pozitionarea extremitătilor, segmentelor fracturate, aplicarea

aparatelor gipsate, inclusiv în cadrul serviciului de gardă ;

va anunta orice eveniment deosebit ivit, medicului sef/asistentului medical sef de

serviciu ;

nu are dreptul să dea informatii privind starea bolnavului

va avea un comportament etic fată de bolnav, apartinătorii acestuia, si fată de

personalul medico-sanitar ;

poartă echipamentul de protectie prevâzut de regulamentul de ordine interioară, care va

fi schimbat ori de câte ori este nevoie, pentru păstrarea igienei si a aspectului estetic personal ;

respectă regulamentul intern şi regulamentul de organizare si functionare ;

respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale ;

participă la instruirile periodice efectuate de asistentul medical, privind normele de

igienă ;

respectă normele de protectia muncii si de PSI ;

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza

Îngrijitoarea are în principal următoarele atributii : efectuează curătenia zilnic, în conditii corespunzătoare, a spatiului repartizat si

răspunde de starea de igienă a saloanelor, coridoarelor, oficiilor, scărilor, mobilierului,

ferestrelor;

curătă si dezinfectează: faianta, geamurile, usile, pavimentul, chiuvetele si vanitele din

saloane si anexele sectiei;

sterge praful de pe suprafete;

mătură si spală scările si spatiile din jurul sectiei;

aeriseste saloanele si răspunde de închiderea corectă a geamurilor;

transportă pe circuitul stabilit rezidiile solide din sectie la rampa de gunoi sau

crematoriu, curătă si dezinfectează recipientele;

40

îndeplineste toate indicatiile asistentei coordonatoare de compartiment privind

întretinerea curăteniei, salubritătii, dezinfectiei si dezinsectiei;

răspunde de păstrarea în bune conditii a materialelor de curătenie ce le are personal în

grijă, precum si a celor ce se folosesc în comun;

poartă în permanentă echipamentul de protectie stabilit, pe care îl schimbă ori de câte

ori este necesar;

respectă prevederile legale în ce priveşte colectarea, depozitarea, eliminarea şi

distrugerea deşeurilor specifice locului de muncă;

respectă normele igienico-sanitare , de protectia muncii si de PSI;

va anunţa orice eveniment deosebit ivit, medicului sef/asistentului medical sef de

serviciu

respectă regulamentul intern si regulementul de organizare şi funcţionare;

respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale

participă la instruirile periodice efectuate de asistentul medical, privind normele de

igienă

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza

Spălătoreasa are în principal următoarele atributii : gestionează obiectele de echipament de inventar primite de la magazie;

primeşte de la sectiile cu paturi si de la alte compartimente, obiectele murdare si

eliberează în schimbul lor altele curate, în bună stare de folosintă si în cantităti egale;

îşi însuşeşte permanent şi transmite şi colaboratorilor săi prevederile şi

responsabilităţile nou apărute, specifice activităţii sale;

va impune personalului din sectii/compartimente – respectarea normelor privind

colectarea, transportul, depozitarea, sortarea rufelor (utilizarea sacilor speciali, diferentiati –

pe culori) neacceptând alte metode decât cele prevăzute în normele specifice;

pentru nerespectarea prevederilor specifice, se face direct răspunzătoare în fata

organelor de control abilitate care constată nereguli, si suportă măsurile de rigoare;

triază obiectele, retinând pe cele complet uzate si face propuneri scrise pentru casarea

lor;

va lua măsuri de cântărire a lenjeriei murdare, în vederea realizării unui raport optim

între volumul solutiei de detergent, aditivi, apă si cantitatea de lenjerie;

va respecta procesul de spălare (indifferent că acesta se efectuează manual, mecanic

sau semimecanic) astfel:

o prespălarea;

o dezinfectia (pentru rufele contaminate);

o spălarea principală;

o clătirea;

o stoarcerea;

va avea în vedere ca utilajele pe care le utilizează să corespundă normelor de protectie;

răspunde de utilizarea în procesul de spălare a detergentilor, aditivilor, dezinfectantilor

chimici, avizati sanitar si special pentru modul de spălare utilizat;

va respecta concentratiile stabilite de normele în vigoare, în toate etapele procesului de

spălare, dar şi temperatura optimă, în vederea realizării decontaminării termice a lenjeriei

(rufelor) – în acest scop va avea în vedere ca utilajul de spălare să fie dotat cu aparat

electronic de măsurare si afisare a temperaturii;

41

va respecta normele privind uscarea rufelor (nu se admite uscarea în aer liber sau în

spatii care nu sunt destinate acestui scop);

va respecta normele de depozitare în spălătorie a rufelor curate, într-un spatiu special

amenajat, în zona curată, separat de zona murdară, dotat cu rafturi etichetate si numerotate, pe

care este depozitată lenjeria curată;

pe timpul manipulării rufelor curate, spălătoreasa va utiliza echipament de lucru curat,

altul decât cel cu care a efectuat spălarea;

spală si calcă halatele personalului medico-sanitar din unitate;

respectă circuitele functionale din spălătorie (primire, distribuire rufe –

curate/murdare);

ia măsuri de respectare a normelor de igiena proprie, tinând cont de gradul de risc al

contaminării în urma contactului cu rufele murdare;

nu permite accesul persoanelor străine în incinta spălătoriei, decât în prezenta

reprezentantilor conducerii unitătii;

nu permite interventia asupra utilajelor din spălătorie a altor persoane decât a celor

autorizate (electrician, instalator, lăcătus mecanic);

este interzis a se lăsa utilajele în stare de functionare si nesupravegheate;

justifică materialele primite pentru prelucrare sau repartitie;

menţine ordinea si disciplina la locul de muncă;

respectă regulamentul intern al unittii;

răspunde de aplicarea normelor privind prevenirea si stingerea incendiilor;

răspunde de orice pagubă produsă asupra bunurilor si materialelor pe care le are în

exploatare;

aplică prevederile privind colectarea, depozitarea, transportul si distrugerea deseurilor

si reziduurilor rezultate din activitatea sa;

îndeplineste orice alte sarcini repartizate de conducerea unitătii.

Contabilul din biroul financiar-contabilitate are în principal următoarele sarcini :

organizarea contabilitatii conform prevederilor legale si asigurarea efectuarii corecte si

la timp a inregistrarilor;

asigurarea intocmirii la timp si in conformitate cu dispozitiile legale a darilor de seama

contabile;

organizarea analizei periodice a utilizarii bunurilor materiale si luarea masurilor

necesare împreună cu celelalte birouri si servicii din unitate, in ceea ce priveste stocurile

disponibile, supranormative, fara miscare, sau cu miscare lenta, sau pentru prevenirea oricaror

alte imobilizari de fonduri;

participarea la organizarea sistemului informational al unitatii, urmarind folosirea cat

mai eficienta a datelor contabilitatii;

asigurarea întocmirii, circulaţiei şi păstrării documentelor justificative care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate;

organizarea evidentei tehnico-operative si gestionare, asigurarea tinerii lor corecte si la

zi;

organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale si regularizarea diferentelor

constatate;

asigurarea îndeplinirii condiţiilor legale privind angajarea gestionarilor, constituirea

garanţiilor şi reţinerea ratelor;

42

asigurarea masurilor de pastrare, manipulare si folosire a formularelor cu regim

special;

exercitarea controlului operativ curent, in conformitate cu dispozitiile in vigoare;

organizarea actiunii de perfectionare a pregatirii profesionale

întocmirea studiilor privind imbunatatirea activitatii economice din unitate si

propunerea de măsuri corespunzătoare;

întocmirea studiilor privind costuri comparative pe diversi indicatori: zi de spitalizare,

pat, pat efectiv ocupat, bolnav, etc., comparativ pe sectiile din unitate, analiza cauzelor care

determina diferente si propunerea eliminarii celor subiective;

analizarea si pregatirea din punct de vedere financiar, a evaluarii eficientei utilizarii

mijloacelor materiale si banesti puse la dispozitia unitatii, luarea masurilor necesare pentru

evitarea cheltuielilor neeconomicoase si inoportune.;

întocmirea proiectelor planurilor de venituri şi de cheltuieli bugetare şi extrabugetare;

asigurarea efectuarii corecte si in conformitate cu dispozitiile legale a operatiunilor de

încasări şi plăţi în numerar ;

asigurarea creditelor necesare, corespunzator comenzilor si contractelor emise, in

limita creditelor aprobate ;

întocmirea instrumentelor de protocol si a documentelor de acceptare sau refuz a platii;

verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, continutului si

legalitatii operatiunii ;

întocmirea propunerilor de plan de casa pentru plati in numerar ;

luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau recuperarea pagubelor produse ;

întocmirea formelor de recuperare a sumelor care eventual au fost greşit plătite.

Referentul/economistul din cadrul biroului salarizare-resurse umane are în

principal următoarele atributii: execută lucrarile de calculare si acordare a drepturilor salariale pentru toate categoriile

de personal din cadrul curtii constitutionale;

asigură calcularea, evidenţa şi virarea obligaţiilor financiare, aferente drepturilor

salariale;

întocmeşte proiectul statului de funcţii şi de personal;

realizează lucrările pregătitoare pentru angajarea personalului asigură pregătirea

documentelor necesare si centralizează datele privind evaluarea si promovarea angajatilor,

intocmeste si tine evidenta dosarelor profesionale, inclusiv a aplicării sanctiunilor

disciplinare;

întocmeste contractele de muncă pentru personalul de executie nou încadrat ;

asigură completarea carnetelor de munca si lucrările privind încetarea raporturilor de

muncă si de serviciu;

întocmeşte dosarele de pensionare conform legislaţiei în vigoare ;

asigură eliberarea legitimatiilor, precum si orice alte lucrari specifice potrivit

dispozitiilor legale in vigoare.

urmăreşte apariţia dispoziţiilor cu caracter normativ şi semnalează organele de

conducere sarcinile ce le revin unitătii sanitare potrivit acestor dispozitii ;

Casiera are în principal următoarele atributii : asigurarea efectuării corecte si în conformitate cu dispozitiile legale a operatiunilor de

încasări si plăti în numerar;

43

verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, continutului si

legalităţii operaţiunii;

întocmirea formelor de recuperare a sumelor care eventual au fost gresit plătite;

păstrarea confidentialitătii lucrărilor si a sarcinilor de serviciu;

răspunde de păstrarea si integritatea bunurilor pe care le are în exploatare;

respectarea normelor de disciplină a muncii;

respectarea normelor de protectie a muncii si de PSI;

respectarea normelor de igienă individuală şi la locul de muncă;

îndeplineşte orice alte sarcini repartizate de conducerea unitătii, chiar dacă acestea nu

au legătură cu specificul locului său de muncă, neîndeplinirea corespunzătoare sau refuzul

constituie abatere de la disciplina muncii si se sanctionează conform Codului Muncii.

Arhivarul are în principal următoarele atribuţii : elaborează nomenclatoarele arhivistice cu consultarea serviciilor şi compartimentelor

interne conform Legii nr. 16/1996 – Legea arhivelor;

realizează sistemul de evidenţă a lucrărilor supuse arhivării, potrivit nomenclatorului;

primeşte documentele spre arhivare, le înregistrează în Registru de intrări, leagă

dosarele;

eliberează copii, certificate, şi extrase de pe documentele aflate în arhivă la solicitarea

serviciilor şi compartimentelor din spital;

răspunde de respectarea termenelor de păstrare a documentelor, clasează, selecţionează

şi predă materialul de arhivă care a îndeplinit termenul de păstrare.

îşi desfăşoară activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale şi

cerinţelor postului;

are obligaţia să arhiveze sistematic şi să verifice materialele date spre arhivare, adică să

fie capabil să găsească rapid documentele depuse în arhivă. În arhivele mari şi în locurile de

depozitare a unor documente multiple, denumirea acestora trebuie înregistrată în cataloage, pe

baza cărora persoanele interesate le pot împrumuta;

răspunde de executarea operaţiilor repartizate de şeful serviciului AAT respectând

toate indicaţiile şi măsurile, astfel încât rezultatul operaţiunii respective să corespundă

cerinţelor solicitate;

să utilizeze adecvat, conform indicaţiilor, echipamentele de lucru şi de protecţie de câte

ori este nevoie, fără a face rabat de la norme;

respectă confidenţialitatea datelor cu care intră în contact;

Personalul din cadrul serviciul administrativ, aprovizionare si transport are în

principal următoarele atributii : întocmirea si executarea planului de aprovizionare cu încadrarea în BVC aprobat ;

încheierea contractelor economice cu furnizorii si întocmirea si urmărirea graficului de

livrări pentru materialele necesare unitătii ;

asigurarea aprovizionării unităţii cu alimente, materiale, instrumentar, aparaturăetc., în

cele mai bune condiţii ;

receptionarea calitativă si cantitativă a materialelor, alimentelor primite de la furnizori

si asigurarea transportului acestora în conditii igienico-sanitare, în conformitate cu normele în

vigoare ;

întocmirea, urmărirea si executarea planului de transport ;

întocmirea dărilor de seamă privind aprovizionarea cu materiale si alimente si

utilizarea mijloacelor de transport ;

44

asigurarea functionalitătii în bune conditii a atelierului de reparatii, a spălătoriei, a

lenjeriei, blocului alimentar, garderobei bolnavilor, etc.

asigurarea întretinerii clădirilor, instalatiilor si inventarului unitătii ;

asigurarea întretinerii curăteniei ;

organizarea si asigurarea primirii, circuitului, păstrării si evidentei corespondentei ;

organizarea si asigurarea pazei si ordinei în unitate ;

luarea măsurilor necesare pentru îmbunătătirea conditiilor de confort si de alimentatie

a bolnavilor.

urmăreste efectuarea de reparatii capitale si de investitii conform graficului, verificând

cantitativ şi calitativ lucrările executate de constructor

Fochistul are în principal următoarele atributii : exploatarea cazanelor pentru apă caldă;

întretinerea cazanelor exploatate;

supraveghează instalatia în sectii/compartimente unde distribuie agentul de încălzire;

asigură repararea (în limita competentei sale) a utilajelor exploatate,stabileste cauza

degradării acestora;

aduce la cunostinta conducerii deficientele constatate, care pun în pericol buna

functionare si siguranta locului de muncă si a celor din jur, propune măsuri de remediere;

stabileste si comunică conducerii necesarul materialelor de întretinere, reparatii,

exploatare, prin întocmirea unor referate de necesitate bine justificate;

colaborează cu ceilalti muncitori;

asigură integritatea inventarului propriu si cel exploatat în comun;

se preocupă permanent de ridicarea nivelului de pregătire profesională;

respectă prevederile decretului 400;

se conformează normelor de igienă la locul de muncă;

are obligaţia să-şi însuşească şi să-şi completeze permanent cunostintele în ce priveşte

normele de protectie a muncii si prevenire a incendiilor, de aplicarea corectă este direct

răspunzător;

predă în scris, la iesirea din program, situatia instalatiei exploatate, orice situatie ivită

pe timpul programului său;

îi este interzis a se prezenta la serviciu în stare de ebrietate

respectă regulamentul intern al unitătii;

răspunde de orice pagubă produsă asupra bunurilor si materialelor pe care le are în

exploatare;

îndeplineşte orice alte sarcini repartizate de conducerea unitătii.

Secretara are în principal următoarele sarcini : dactilografierea întregii corespondente de la sectiile, serviciile, compartimentele din

spital;

primirea întregii corespondente, înregistrarea si prezentarea la director pentru a fi

văzută şi repartizată serviciilor spre rezolvare. Corespondenta secretă se repartizează

persoanei delegate a primi corespondenta ;

predarea corespondentei pe sectii, servicii, compartimente, după ce a fost văzută în

prealabil de conducătorul unitătii ;

primeste corespondenta rezolvată de la sectii/compartimente si o expediază ;

expedierea corespondentei la institutii, timbrarea si trecerea în borderoul de postă ;

45

ridică mărcile postale de la postă si face decontarea lunară a mărcilor postale pe baza

borderourilor de expediere a corespondentei vizate de Oficiul PTTR Mizil ;

ridică MO si le distribuie sub semnătură la biroul RUNOS ;

clasează corespondenta în ordinea datelor, pe dosare si probleme, îndosariază si coase

corespondenta veche ;

răspunde de păstrarea secretului corespondentei si circuitului ei;

păstrează stampila spitalului si răspunde de folosirea ei ;

are în primire si răspunde de inventarul aflat în birou ;

redactează dispozitiile de plată si încasare, ordinele de plată;

execută si alte sarcini verbale sau scrise prevăzute in actele normative , sau date de alte

persoane din conducerea unitatii , prezentele sarcini nefiind limitate ;

răspunde de respectarea termenelor si calitatea lucrarilor efectuate ;

Portarul are în principal următoarele atributii : asigură integritatea bunurilor din incinta unitătii;

asigură paza obiectivului pe timpul serviciului său;

sesizează conducerea unitătii de producerea diferitelor evenimente la nivelul unitătii si

apoi la organele locale (politie, pompieri, etc);

nu permite accesul persoanelor străine care nu necesită asistenta medicală, în incinta

unitătii;

verifică documentele de identitate ale persoanelor care solicită accesul în unitate la

diferite compartimente, servicii si care au alte interese decât cele medicale;

nu permite accesul vizitatorilor decât în cadrul programului stabilit de conducere si

afisat la vedere;

nu permite părăsirea incintei unitătii de către salariati, în programul de lucru, decât în

cazul delegării acestora pentru probleme de serviciu (sau personale –în unele cazuri), de către

conducătorii locurilor de muncă din care fac parte acestia;

nu permite părăsirea curtii unitătii de către pacientii internati, fără avizul medicului de

sectie/compartiment sau după caz-medicului de gardă;

nu permite stationarea în cabina de pază, a persoanelor străine si nici a altor salariati

care nu au atributii de pază;

verifică siguranţa şi integritatea patrimoniului unitătii, prin executarea rondului

periodic pe întregul perimetru al unitătii;

aplică si respectă prevederile legale-privind interdictia consumului băuturilor alcoolice

în incinta unitătii si nici în timpul programului de lucru;

îi este interzis a se prezenta la serviciu în stare de ebrietate;

va controla la iesirea din spital personalul de la Blocul alimentar pentru a se evita

sustragerile de alimente;

mentine curăţenia la locul de muncă şi aleile de la intrarea principală în spital;

poartă banderola de portar si ecusonul;

respectă normele de protectie a muncii, prevenirii si stingerii incendiilor;

predă în scris, la iesirea din program, activitatea din timpul serviciului său, mentionând

orice situatie deosebită înregistrată;

respectă regulamentul intern al unitătii;

răspunde de orice pagubă produsă asupra bunurilor si materialelor pe care le are în

exploatare;

îndeplineşte orice alte sarcini repartizate de conducerea unitătii.

46

Bucătarul are în principal următoarele atributii : este membru al comisiei de alimentatie pe unitate;

respectă normele privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor nosocomiale ;

asigură prepararea hranei conform regimului de alimentatie (dietă) primit (stabilit de

conducerea spitalului, sefii de sectii si comisia de alimentatie) ;

primeste alimentele în magazie conform listei zilnice de alimentatie (care este

întocmită în 2 exemplare, semnate de magaziner, bucătar, medic de gardă, contabil -sef) ;

verifică alimentele care intră în magazie calitativ, alimentele vor fi proaspete,

nealterate sau degradate –alimentele care nu se găsesc în magazie vor fi sterse de pe listă ;

materia primă si produsele finite se prelucrează pe mese diferite ;

hrana se controlează de medicul delegat cu alimentatia din comisia de alimentatie, ia

avizul asupra calitătii, se consemnează în scris în caietul ce se găseste la bucătar,

specificându-se dacă hrana poate fi servită bolnavilor ;

respectă orarul de distribuire a hranei ;

aranjează pe portii mâncarea, pe care o dă în primire conform listei care se află în

copie la bucătărie, transportul preparatelor de la bucătărie se face în vase acoperite ;

după servirea mesei de prânz în bucătărie se desfăsoară în continuare procesul de

pregătire a hranei pentru cină ;

la sfârsitul zilei întreg personalul bucătăriei va efectua curătenia blocului alimentar ;

va efectua curătenia zilnică : peretii pe portiunile impermeabilizate si pardoseli, mesele

de lucru, bazinele de spălat se curătă, se spală si se dezinfectează zilnic, butucii de tăiat carne

după spălare se presară cu sare de bucătărie ;

întregul utilaj folosit la prepararea si servirea alimentelor va fi curătat, spălat si

dezinfectat imediat după folosire si păstrat în dulapuri închise la dăpost de praf, insecte si

rozătoare ;

răspunde de pregătirea la timp a mesei si de calitatea mâncărurilor ;

nu permite accesul persoanelor străine în bucătărie ;

nu părăseste locul de muncă decât în cazuri de strictă necesitate;

asigură respectarea cerintelor igienico-sanitare în bucătărie si dependinte ;

restituie –în aceeasi zi-la magazia unitătii alimentele neutilizate ;

răspunde de păstrarea probelor din alimente pentru verificare zilnică ;

aduce la cunostinta superiorilor săi orice deficientă constatată în buna aprovizionare cu

alimente, în dotarea cu recipienti necesari preparării, spălării alimentelor, a asigurării cu

combustibili atunci când este cazul ;

răspunde de buna întretinere, păstrare, exploatare a inventarului utilizat ;

respectă circuitele functionale prevăzute de normele în vigoare pentru blocurile

alimentare si personalul de deservire, precum si al personalului din afara bucătăriei ;

colaborează cu personalul din sectii/compartimente ;

se preocupă permanent de ridicarea nivelului de pregătire profesională-în specialitatea

sa ;

poartă în permanentă echipamentul de protectie stabilit, pe care îl schimbă ori de câte

ori este necesar;

efectuează controlul medical periodic ;

respectă prevederile legale în ce priveste colectarea, depozitarea, eliminarea si

distrugerea deseurilor specifice locului de muncă;

47

respectă normele igienico-sanitare, de protectia muncii si de prevenire si stingere a

incendiilor;

respectă regulamentul intern;

va îndeplini orice alte sarcini profesionale sau administrative ce i se vor repartiza.

C A P I T O L U L IX

Timpul de muncă

Art.19.Activitatea este consemnată zilnic în condicile de prezenţă pe secţii şi

compartimente de muncă, cu trecerea orei de începere a programului şi ora de terminare a

programului.

Condicile de prezenţă sunt verificate zilnic de medicul şef, care are obligaţia de a

confirma prin semnătură, concordanţa prezenţei din secţie cu cea din condică.

Evidenţa prezenţei la program se ţine prin condici de prezenţă în care personalul este

obligat să semneze zilnic. Nesemnarea zilnică şi la timp a condicilor de prezenţă constituie o

încălcare a normelor de disciplină a muncii şi se sancţionează conform legislaţiei muncii.

Evidenţa orelor efectuate peste program se ţine separat pe locuri de muncă şi se depune după

aprobarea de către managerul unităţii la compartimentul RUNOS.

Art.20. a) Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore/zi;

b) La locurile de muncă cu activitate specifică se pot stabili forme speciale de

organizare a activităţii (exemplu program de 12/24). Locurile de muncă si categoriile de

personal pentru care durata normală a timpului de lucru este mai mică de 8 ore pe zi sunt

stabilite prin OMSP nr.870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă

în unităti sanitare sau alte acte normative.

Art.21.Programul de lucru, inclusiv gărzile, se stabileşte de conducerea unităţii,

respectandu-se legislaţia în vigoare.

Prin acest regulament intern, se stabileşte următorul program:

I - Pentru personalul superior de specialitate

a) Secţii cu paturi

Activitate curentă de 5 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare, orele: 8,00 - 13,00;

20 ore de gardă lunar;

- în zilele de sambătă, duminică şi sărbători legale garda este de 24 ore;

contravizite care se asigură zilnic, prin rotaţie după amiaza în zilele lucrătoare şi dimineaţa, în

zilele de repaus săptămanal şi sărbători legale.

Orele de contravizită se efectuează în funcţie de numărul de zile lucrătoare din lună,

astfel:

în lunile cu 20 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 20;

în lunile cu 21 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 22;

în lunile cu 22 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 24;

în lunile cu 23 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 26.

48

II - Personal superior de specialitate din cabinete de consultaţii laboratoare şi farmacie

Radiologie: ora 8,00 - 14,00

Laborator de analize: 8,00 - 15,00

Laborator explorări funcţionale: 8,00 - 15,00

Chirugie: 8,00 - 15,00

Oftalmologie: 8,00 - 15,00

Obstetrică - ginecologie: 8,00 - 15,00

O.R.L.: 8,00 - 15,00

Interne: 8,00 - 15,00

Pediatrie : 8-15

Farmacie: 8-16

III - Personal mediu sanitar în secţii cu paturi

7,00 – 19,00 - tura I

19,00-7,00 - tura a II a

IV - Personal auxiliar sanitar în secţii cu paturi

Infirmiere: 7,00 – 19,00 - tura I

19,00-7,00 - tura a II a

îngrijitoare: : 7,00 – 19,00 - tura I

19,00-7,00 - tura a II a

V - Personal mediu şi auxiliar din compartimentele fără paturi

laboratoare (analize, explorări): 7,30 - 14,30

laborator radiologie: 8,00 - 14,00

cabinete consultaţii: 7,00 - 15,00

farmacie: 9,45-17,45

N.S.A.: 7,00 - 15,00

îngrijitor curăţenie: 7,00 - 15,00

agent D.D.D.: 7,00 - 15,00

VI - Personal tehnic, economic, administrativ

T.E.A.: 8,00 - 16,00

Muncitori: 7,00 - 15,00

spălătorie: 7,00 - 15,00

bloc alimentar: 7,00 - 19,00 tura I

Programul poate fi modificat prin decizia managerului.

Art. 22 Se consideră muncă prestată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul

22,00 - 6,00 cu posibilitatea abaterii o oră în plus sau în minus, faţă de aceste limite, în cazuri

excepţionale.

49

Este considerat program în 3 ture, sistemul 8/16, 12/24 ore, salariatul având obligaţia

efectuării serviciului de dimineaţă, după-amiază şi noapte, în decursul unei luni în

conformitate cu prevederile legale.

Art.23.Programarea concediilor de odihnă se face de conducerea secţiilor

(compartimentelor) la începutul anului, astfel încat să asigure atât bunul mers al activităţii, cât

şi interesele salariaţilor şi cu aprobarea conducerii unităţii.

Conform art.144 (1) Codul Muncii dreptul la concediul de odihnă anual este garantat

tuturor. Dreptul la concediul de odihnă annual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni,

renuntări sau limitări.

Conform art.145 (1) Codul Muncii durata minimă a concediului de odihnă anual este

de 20 zile lucrătoare. Sărbătorile legale în care nu se lucrează precum si zilele libere plătite nu

sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. Concediul de odihnă se efectuează în

fiecare an. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în

cazul încetării contractului de muncă.

Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileste conf.art.124 din Contractul

colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, respectiv :

1.pentru o vechime de 0-1 an (neîmpliniti la data începerii concediului)-20 de zile lucrătoare ;

2. pentru o vechime de 1-5 ani (neîmpliniti la data începerii concediului)-21 de zile lucrătoare

3.pentru o vechime de 5-10 ani (neîmpliniti la data începerii concediului)-23 de zile

lucrătoare

4.pentru o vechime de 10-15 ani (neîmpliniti la data începerii concediului)-25 de zile

lucrătoare

5.pentru o vechime de 15-20 ani (neîmpliniti la data începerii concediului)-28 de zile

lucrătoare

6. pentru o vechime de peste 20 ani (neîmpliniti la data începerii concediului)-30 de zile

lucrătoare

Concediile de odihnă de la pctele 2,3,4,5 si 6 se suplimentează cu câte 1 zi pentru

fiecare 5 ani de vechime neîntreruptă în aceeasi unitate.

În conditiile încetării valabilitătii contractului colectiv de muncă la nivel de ramură

sanitară sau contractul colectiv de muncă la nivel national se aplică prevederile HG

nr.250/1992 privind concediul de odihnă si alte concedii ale salariatilor din administratia

publică, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitătile bugetare, respectiv:

pentru o vechime în muncă de până la 5 ani : 20 zile lucrătoare (conform

Codului muncii)

pentru o vechime între 5 si 15 ani : 21 zile lucrătoare

pentru o vechime de peste 15 ani: 25 zile lucrătoare;

În cazul în care apar prevederi noi legale prin acte normative, contract colectiv la

nivel national se aplică prevederile respective’’

Concediul anual de odihnă se poate fracţiona, la cererea salariatului, una din tranşe

neputand fi mai mică de 10 zile lucrătoare.

În situaţii de fortă majoră angajatorul poate solicita întreruperea concediului de odihnă.

În cazuri deosebite, la cererea argumentată a salariatului si cu acordul angajatorului si

avizul organizatiei sindicale reprezentative din unitate, concediul anual de odihnă se poate

amâna pentru anul următor, parţial sau în totalitate.

Concediul fără plată se acordă salariaţilor la cererea acestora în funcţie de interesele

unităţii şi în conformitate cu prevederile legale.

50

Salariatii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.

Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.

Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului,

pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din initiativa sa. Cererea de

concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel

puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului

de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea institutiei de

formare profesională.

Procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor

Art.24 Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la

încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale .

Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate :

a)în termen de 30 de zile calandaristice de la data în care a fost comunicată decizia

unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau

încetarea contractului individual de muncă ;

b)in termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de

sancţionare disciplinară ;

c)în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului de acţiune, în situaţia în care obiectul

conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor

despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de

angajator ;

d)pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii

unui contract individual de muncă ori a unor clauze ale acestuia ;

PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAŢIILOR

INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR

(1).Toate cererile şi reclamaţiile care intră în unitate vor fi înregistrate în Registrul de

Evidenţă al documentelor de la secretariatul unităţii şi vor fi repartizate de către conducerea

unităţii (managerul sau înlocuitorul de drept al acestuia) catre comisia desemnata in acest sens

prin decizie a managerului.

(2).Cererile şi reclamaţiile vor fi soluţionate în termenele legale, de catre o comisie

desemnata in acest sens prin decizie a managerului.

(3).Petiţiile formulate în baza O.G. 27/2002, privind reglementarea activităţii de

soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea 233/2002 vor fi soluţionate potrivit acestor

reglementări legale.

(4).Cererile formulate în temeiul legii 544/2001 se soluţionează în termenele stabilite

prin lege.

(5).Cererile şi reclamaţiile verbale sunt nule.

51

Asigurarea accesului neîngrădit al pacienţilor/aparţinătorilor şi vizitatorilor la registrul

de sugestii, reclamaţii şi sesizări

Pacienţii, apartinatorii si vizitatorii acestora au acces neingradit la registrul de sugestii,

reclamaţii si sesizări.

Pacienţii, apartinatorii sau vizitatorii acestora in situatia in care au o sugestie sau o

nemulţumire vor aduce la cunostinta acest lucru asistentei de salon care le va sugera sa

mentioneze opinia dumnealor in scris si inregistrata la registratura spitalului.

Sugestiile făcute de pacienţi, apartinatori si vizitatori vor fi analizate de catre Consiliul

Etic pentru a creste calitatea îngrijirilor medicale.

Distribuţia documentelor repartizate către serviciile, secţiile, laboratoarele etc ,

interesate se face de către secretariatul unităţii pe bază de semnătură în registrul de evidenţă .

Atunci când la rezolvarea unei probleme concură mai multe departamente, documentul care

conţine problematica respectivă va fi multiplicat de către secretarul unităţii şi transmis pe

semnătura fiecărui serviciu, compartiment, etc. care concură la rezolvarea problemei

respective.

Toate documentele care ies din unitate vor fi semnate de managerul unităţii sau

înlocuitorul de drept al acestuia şi şef serviciu/ compartiment etc. care le-a întocmit, urmând

a fi expediate prin serviciul de curierat al unităţii.

Reguli concrete privind disciplina muncii în unitate

Art.25.Accesul în unitate se realizează astfel :

pe bază de legitimatie, pentru personalul propriu

pentru personalul din afara unitătii venit în interes de serviciu pe baza CI sau a

legitimatiei de serviciu

pentru vizitatorii bolnavilor , în cadrul programului de vizită 14 30

-17 iar în afara

programului prevăzut pentru vizitarea acestora, pe baza biletului de liber acces, eliberat de

seful de sectie

pentru reprezentantii presei numai cu acordul managerului care va nominaliza explicit

locurile în care se poate filma sau persoanele cărora li se pot lua interviuri, cu respectarea

drepturilor pacientilor la intimitate. Pentru aceasta, anterior, reprezentantii mass-media vor

face demersuri scrise sau verbale în vederea obtinerii acordului de principiu.Managerul

desemnează o persoană ca purtător de cuvânt al unitătii.

Aspectele menţionate fac parte integrantă din Regulamentul Intern şi ca atare

respectarea lor devine obligatorie.

Art.251 Se consideră abateri grave de serviciu pentru săvârşirea cărora se pot aplica

sancţiuni severe inclusiv desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă conform

Codului Muncii următoarele fapte :

lipsa nemotivată de la serviciu mai mult de 3 zile consecutiv ;

părăsirea serviciului fără aprobarea şefului ierarhic superior şi fără asigurarea activităţii

şi securităţii locului de muncă ;

neadministrarea tratamentului prescris bolnavilor, administrarea greşită a acestuia,

neacordarea îngrijirii bolnavilor ;

52

achiziţionarea de alimente alterate, păstrarea alimentelor în condiţii necorespunzătoare,

prepararea alimentelor în mod necorespunzător sau neigienic, administrarea la bolnavi de

alimente necorespunzătoare care duc la agravarea stării lor de sănătate ;

sustragerea sau folosirea în interes propriu a medicamentelor sau alimentelor destinate

bolnavilor, precum şi a bunurilor de orice fel aparţinând unităţii ;

folosirea nejustificată sau înstrăinarea opiaceelor ;

executarea de lucrări particulare în timpul serviciului şi/sau cu materialul spitalului ;

eliberarea de înscrisuri publice contrar dispoziţiilor legale sau de către persoane

incompetente, de adeverinţe sau alte înscrisuri neconforme realităţii sau de către persoane

incompetente precum şi aplicarea ştampilei unităţii pe alte semnături decât cele ale

persoanelor autorizate ;

condiţionarea asistentei medicale : internare, prescriere, efectuare de tratamente, de

reţete speciale, eliberarea de certificate medicale şi efectuării oricăror lucrări legalmente

datorate ;

încălcarea normelor de igienă sau antiepidemice cu consecinţa apariţiei unor infecţii

intraspitaliceşti ;

tamponarea autovehiculelor din vina angajaţilor, predarea acestora pentru conducere

altor conducători auto (fără aprobarea conducerii) şi folosirea autovehiculelor unităţii în

interes personal ;

consumarea de băuturi alcoolice în incinta unităţii sau venirea la serviciu în stare de

ebrietate ;

lipsa nejustificată din serviciu, neasigurarea continuităţii activităţii în ture, somnul în

timpul serviciului (excepţie medicul de gardă) şi orice neglijenţă care prejudiciază starea de

sănătate a bolnavului ;

nerespectarea secretului de serviciu, a confidenţialităţii, înstrăinarea documentelor

unităţii, denigrarea colegilor sau a unităţii ;

crearea unui climat nefavorabil desfăşurării activităţii în unitate ;

refuzul de a se supune controlului la intrarea şi ieşirea din unitate ;

superficialitatea, reaua voinţă, sustragerea de la îndeplinirea atribuţiilor, neglijenţa în

serviciu ;

refuzul de a primi/preda şi semna de primire/predare a documentelor ;

neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu ;

nerespectarea regulilor de ordine şi disciplină în unitate ;

refuzul de a semna şi însuşi fişa postului şi regulamentul intern ;

comportament neadecvat faţă de pacient, încălcarea drepturilor acestuia, intrarea sau

permiterea intrării fără aprobare şi dispoziţie de lucru în sectoarele cu acces interzis

(laboratoare, punct termic, statia de oxigen, magazii, arhivă, caserie, farmacie, etc.)

C A P I T O L U L X

Abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile

Art.26.Abaterile de la regulile de disciplină, precum şi încălcarea obligaţiilor de

serviciu, prevederile prezentului regulament intern, ale contractului individual de muncă,

53

inclusiv a normelor de comportare, precum şi orice alte prevederi legale în vigoare, constituie

abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii.

1. Constituie abatere disciplinară, cel puţin următoarele fapte :

a)îndeplinirea neglijentă a atribuţiilor de serviciu ;

b)întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor ;

c)desfăşurarea altor activităţi decât cele stabilite prin fişa postului, sau prin atribuţiile

stabilite prin contractul individual de muncă, în timpul orelor de program ;

d)refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu ;

e)lipsa nemotivată de la serviciu sau întârzierea repetată de la serviciu ;

f)părăsirea unităţii în timpul orelor de program fără ordin de serviciu sau aprobarea

şefului ierarhic ;

g)refuzul salariatului de a se supune examenelor medicale ;

h)prezentarea la serviciu în stare de ebrietate ;

i)comportarea necuviincioasă faţă de colegi, etc.

2. În raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sancţiunile disciplinare ce se

aplică sunt :

a) avertismentul scris ;

b)retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcTiei în care s-a

dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăsi 60 de zile;

c)reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-1o% ;

d)reducerea salariului de bază şi/sau,dupa caz, si a indemnizaţiei de conducere pe o

perioadă de 1 - 3 luni, cu 5 -10% ;

e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Art. 27 Incălcarea R.I. atrage sancţionarea salariatului vinovat conform art. 262.

Art.271.Constituie abatere disciplinară:

1.neanunţarea imediată, a membrilor comitetului director şi a managerului, a unui

control efectuat in unitate de către un organ sau autoritate competentă

2.neraportarea unui eveniment care a avut loc iar dacă evenimentul are consecinţe

serioase pentru instituţie poate fi considerat abatere disciplinară gravă.

3.sustragerea sau tentativa de sustragere din unitate a hranei, medicamentelor,

combustibilului, produselor, obiectelor, materialelor de orice natură (sanitare şi nesanitare)

sau orice face parte din patrimonial unităţii este considerată abatere disciplinară gravă.

4.neraportarea unui eveniment apărut în procesul muncii conform Legii nr.319/2006

privind securitatea si sănătatea în muncă;

5.utilizarea Messengerului precum şi instalarea acestuia pe computerele existente în

unitate.

6.nerespectarea de către personalul unitaţii a confidenţialităţii datelor cu caracter

personal în sensul Legii 667/2001, precum şi a celor despre pacient şi actul medical, potrivit

Legii 46/2003, şi prevăzute în prezentul Regulament de Organizare şi Funcţionare, şi afişate

la loc vizibil în toate secţiile şi compartimentele, locurile de muncă, atrage, după caz,

răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală conform prevederilor legale. 7.nerespectarea atribuţiilor din fişa postului precum şi a prevederilor regulamentului

intern şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale unităţii.

Amenzile disciplinare sunt interzise.

Pentru aceeasi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

54

Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii

disciplinare săvârşite de salariat avându-se în vedere următoarele :

a)împrejurările în care fapta a fost săvârşită ;

b)gradul de vinovăţie al salariatului ;

c)consecinţele abaterii disciplinare ;

d)comportarea generală în serviciu a salariatului ;

e)eventuale sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta .

Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă

salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor

disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.

Reguli referitoare la procedura disciplinară

Art.28.Sanctiunea disciplinară, cu exceptia sancţiunii cu avertisment, nu poate fi

dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

Obligativitatea efectuării cercetării disciplinare prealabile precum şi respectarea

procedurii prealabile aplicării sancţiunii disciplinare revine Comisiei de disciplină constituită

la nivelul unităţii.

În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în

scris, dispoziţia de convocare (convocatorul) va preciza obiectul, data, ora şi locul întrevederii

şi va fi înmânată sau va fi expediată prin poştă, de îndată, cu confirmare de primire.

Neprezentarea salariatului la convocarea făcută, fără un motiv obiectiv, dă dreptul

angajatorului să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze si să

sustină toate apărările în favoarea sa si să ofere comisiei de cercetare disciplinară, toate

probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum si dreptul să fie asistat, la cererea

sa, de un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Actele cercetării disciplinare prealabile şi rezultatele acestora vor fi consemnate într-un

proces-verbal ce se întocmeşte de comisia de cercetare disciplinară.

În cazul în care salariatul refuză a da nota explicativă, se întocmeşte un proces-verbal

de către comisia de cercetare disciplinară, prin care se stipulează refuzul acestuia de a da nota

explicativă, act ce va fi anexat procesului-verbal privind cercetarea disciplinară prealabile.

La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de următoarele :

a)împrejurarea în care fapta a fost săvârşită ;

b)gradul de vinovăţie al salariatului ;

c)consecinţele abaterii disciplinare ;

d)comportamentul general în serviciu a salariatului ;

e)eventuale sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Conducerea unitătii dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisă în

formă scrisă, în termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunostintă despre

săvârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârsirii faptei.

Abaterile disciplinare săvârşite de un încadrat în perioada detasării în altă unitate, se

sanctionează de conducerea unitătii la care acesta este detasat.

Sanţiunile privind retrogradarea în functie, cu acordarea salariului corespunzător functiei

în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăsi 60 de zile; pot fi aplicate

55

celor detasati numai cu acordul conducerii unitătii care i-a detasat, iar sanctiunea desfacerii

disciplinare a contractului de muncă, se aplică de conducerea unitătii care i-a detasat.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu :

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară ;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulementul intern, contractul

individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de

salariat ;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul

cercetării prealabile sau motivele pentru care salariatul nu s-a prezentat la convocarea făcută

în scris şi nu a fost efectuată cercetarea disciplinară prealabilă ;;

d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică ;

e) instanţa de competenţă la care sancţiunea poate fi contestată ;

f) termenul în care sancţiunea poate fi contestată .

Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data

emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al

primirii, prin scrisoare recomandată la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

Art.29.La 3 absenţe nemotivate se desface contractul de muncă după îndeplinirea

formalităţilor legale conform Codului muncii.

Art.30.Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la Tribunalul Prahova în

termen de 30 de zile calandaristice de la data comunicării.

Toate sancţiunile aplicate se notează în dosarul personal şi în evidenţele

biroului/compartimentului RUNOS.

Modalităţi de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice

Art.31. (1) Exercitarea profesiunii de medic se realizează în condiţiile stabilite de

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XII Exercitarea profesiei de

medic, cu modificările şi completările ulterioare.

Lipsa certificatului de membru al Colegiului Medicilor din Romania, avizat anual pe

baza asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, valabilă pentru

anul respectiv, îndreptăţeşte conducerea spitalului să interzică exercitarea profesiei în spital,

până la reglementarea situaţiei, având în vedere prevederile Legii nr.95/2006

(2) Exercitarea profesiunii de asistent medical se realizează în condiţiile stabilite

de OUG nr 144/2008 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinţarea,

organizarea şi Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din Romania.

Lipsa autorizaţiei de liberă practică pentru asistentele medicale, conform prevederilor

OUG nr.144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de

moaşă şi a profesiei de asistent medical, îndreptăţeşte conducerea spitalului să interzică

exercitarea profesiei în spital, până la reglementarea situaţiei.

C A P I T O L U L XI

Urmare prevederilor art.5 şi art.26, alin.6 din Legea nr.284/2010 privind salarizarea

unitară a personalului plătit din fonduri publice, a art.40 din legea nr.53/2003 Codul Muncii

republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a H.C.L. oraş Mizil

56

nr.83/25.08.2011 privind criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi a

modelului fişei de evaluare a performanţei profesionale individuale Capitolul XI din

Regulamentul intern va avea următorul text:

Criterii şi proceduri de evaluare profesională a salariaţilor

Art.32.Activitatea profesională a personalului unităţii se apreciază anual, ca urmare a

evaluării performanţelor individuale, de către:

persoana care conduce sau coordonează compartimentul în care îşi desfăşoară

activitatea persoana cu funcţie de execuţie evaluate;

persoana de conducere ierarhic superioară potrivit structurii organizatorice a unităţii,

pentru persoanele de conducere

Calificativul acordat în baza fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale

se aprobă de managerul unităţii

Notarea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale se face cu note

de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a respectivului criteriu.

La evaluarea performanţelor profesionale individuale pentru funcţiile de conducere şi

execuţie se va ţine cont de:

1. Cunoştinţe şi experienţă profesională îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în fişa postului – (1)

capacitatea de a rezolva problemele din activitatea curentă – (1)

completarea formularelor (documentelor) specifice activităţii desfăşurate –(1)

capacitatea de perfecţionare profesională şi aplicarea cunoştinţelor dobândite,

participarea la sesiuni de training şi şedinţe –(1)

adaptabilitate în cadrul activităţilor obişnuite şi al lucrărilor neplanificate – (1)

2. Promptitudine şi operativitate în realizarea atribuţiilor de serviciu prevăzute

în fişa postului atitudine activă în soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinilor de serviciu – (2)

intervine prompt la solicitările ce corespund atribuţiilor sale profesionale – (1)

cunoaşte şi respectă codul de etică şi deontologie profesională şi Legea privind

exercitarea profesiei sale, manifestă grijă faţă de pacient – (1)

acţionează rapid şi eficient în cazuri de urgenţă – (1)

3. Calitatea lucrărilor executate şi a activităţilor desfăşurate confirmată prin lipsa acuzaţiilor malpraxis – (1)

asigură respectarea drepturilor pacienţilor conform Legii pacientului - (1)

asigură păstrarea secretului profesional şi oferă informaţii aparţinătorilor numai în

interesul bolnavului - (1)

respectă reglementările privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor

nosocomiale-(1)

nr. de pacienti / medic /lună - (1)

- în cazul medicilor specialităţi chirurgicale: gradul de operabilitate/medic

4. Asumarea responsabilităţilor prin receptivitate, disponibilitate la effort

suplimentar, preseverenţă, obiectivitate, disciplină respectă confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, demonstrează

fidelitate faţă de unitate şi transmite informaţii favorabile imaginii acesteia în momentul

interacţiunii cu terţe persoane - (1)

57

Notă: În procedura operaţională PO 04.12 privind evaluarea personalului elaborată la nivelul unităţii descrierea

criteriilor de mai sus este făcută pe fiecare categorie profesională: medici, asistente medicale, personal auxiliar,

personal TESA

Pentru funcţiile de conducere se va ţine cont şi de:

1. Cunoştinţe despre scopul, obiectivele şi rolul compartimentului în ansamblul

unităţii

2. Capacitatea de a lua decizii optime şi asumarea răspunderii în legătură cu

acestea

3. Capacitatea de organizare şi de coordonare a activităţii compartimentului

4. Capacitatea de a crea în compartimentul condus un climat stimulativ,

neclonfictual şi de bună colaborare cu alte compartimente

Contestaţiile în legătură cu evaluarea performanţei profesionale individuale se depun în

termen de 5 zile de la comunicarea rezultatului evaluării la compartimentul RUNOS.

Rezultatul contestaţiilor se comunică în termen de 5 zile de la depunerea acestora.

Prezentele se completează cu procedura operaţională privind evaluarea personalului.

atitudinea manifestată în relaţiile cu restul personalului din cadrul organizaţiei – (1)

respectă disciplina muncii (Norme Gen Prot Muncii şi PSI, Norme Securitatea si

Sanatate Munca, RI, ROF)-(1)

să nu expună la pericolul de accidente sau îmbolnăvire profesională atât propria

persoana cât şi pe cei din jur - (1)

îndeplineşte orice alte sarcini stabilite pe cale ierarhic superioară - (1)

5. Intensitatea implicării în utilizarea echipamentelor şi a materialelor cu

încadrarea în normative de consum se încadrează în normativele de consum la medicamente, materiale sanitare, materiale de

curăţenie, etc.(după caz) – (1)

face demersuri în aprovizionarea secţiei/compartimentului/cabinetului medical cu

medicamente pentru aparatul de urgenţă, materiale sanitare şi intstrumentar medical - (1)

răspunde de buna utilizare şi păstrare a instrumentarului şi aparaturii medicale, fiind

direct răspunzător de utilizarea şi păstrarea corespunzătoare a acestora - (1)

utilizează şi păstrează corespunzător echipamentele şi instrumentarul din dotare - (1)

colectează şi depozitează deşeurile din activitatea medicală în vederea distrugerii

cf.normelor în vigoare - (1)

6. Adaptarea la complexitatea muncii, iniţiativă şi creativitate adaptarea la atribuţii noi - (2)

comportament adecvat în situaţii de urgenţă - (1)

inventivitate în găsirea unor căi de optimizare a activităţii desfăşurate - (1)

crearea de moduri alternative de rezolvare a problemelor curente - (1)

7. Condiţii de muncă se implică activ în amenajarea şi dotarea secţiei/compartimentului/cabinetului medical -

(1.25)

respectă normele de igienă la locul de muncă - (1.25)

poartă, conform legii, echipamentul de protecţie, care va fi schimbat ori de câte ori este

nevoie - (1.25)

mod de prezentare corespunzător (ţinută corectă, îngrijită) - (1.25)

58

Răspunderea patrimonială

Art.33 Spitalul, în calitate de angajator şi salariaţii răspund patrimonial în condiţiile

prevederilor din Legea nr.53/2003-Codul muncii.

CAPITOLUL XII

REGULI PRIVIND CIRCUITELE FUNCŢIONALE ÎN CADRUL

SPITALULUI

Art.34 Circuitele funcţionale reprezintă sensul de circulaţie în interiorul spitalului a

persoanelor, materialelor , alimentelor , lenjeriei şi instrumentarului.

În Spitalul Orăşenesc ,,Sf.Filofteia’’ Mizil există o serie de circuite, care sunt astfel

organizate încât să asigure un flux continuu al activităţii şi să evite încrucişarea diferitelor

circuite septice cu cele aseptice .

Circuitele funcţionale trebuie să faciliteze o activitate corespunzătoare şi să împiedice

contaminarea mediului extern reducând la minimum posibilitatea de producere a infecţiilor .

Principalele circuite funcţionale din spital sunt următoarele :

circuitul bolnavilor ;

circuitul personalului medico-sanitar, studenţilor şi elevilor practicanţi ;

circuitul şi regimul vizitatorilor şi însoţitorilor ;

circuitul instrumentarului şi al diferitelor materiale utilizate în practica medicală aseptică ;

circuitul blocurilor operatorii ;

circuitul alimentelor ;

circuitul lenjeriei ;

circuitul rezidurilor ;

circuitul probelor biologice ;

circuitul medicamentelor .

1. CIRCUITUL BOLNAVILOR

Art.35. Internarea bolnavilor în spital se face prin serviciul de internări sau prin

Camera de Urgenta, pentru urgenţe .

La internare, se va asigura bolnavului o stare de igienă individuală corespunzătoare

(baie, deparazitare , etc.). După această operaţiune şi după întocmirea documentelor necesare

internării, bolnavul este condus de infirmieră, pe traseul stabilit de conducere (de la parter,

până la secţia în care se spitalizează). În secţie, bolnavul este predat asistentei de tură, care-l

repartizează în salon şi îi dă primele indicaţii, referitoare la normele generale de

comportament în secţie şi spital, drepturile şi obligaţiile în calitate de pacient, a circuitelor pe

care trebuie să le cunoască, şi să le respecte având libertate de deplasare nerestricţionată

(excepţie perioadele de vizită medicală ) în condiţiile respectării circuitelor .

Efectele personale ale bolnavilor se colectează în camera de dezbrăcare, vor fi

controlate de paraziţi şi depuse într-o husă de pânză la magazia de efecte bolnavi. În cazul

bolnavilor internaţi de urgenţă se vor respecta aceleasi norme şi circuite .

În timpul internării, se va asigura toaleta zilnică a bolnavilor .

59

La externare se recomandă ca bolnavul să fie îmbăiat apoi să fie condus de infirmieră

la camera de îmbrăcare unde se vor preda efectele personale. Documentele de externare se vor

elibera în secţie de medicul curant .

Organizarea saloanelor respectă normele sanitare, conform legii. Sunt asigurate spaţii

pentru activităţile aferente bolnavului: sală de tratamente şi pansamente, oficiu alimentar,

depozite de lenjerie curată, depozite pentru materialele de întreţinere, substanţe dezinfectante ,

materiale sanitare. Pe fiecare secţie se află un singur depozit de materiale sanitare /

dezinfectante / lenjerie curată.

Curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor se realizează de mai multe ori pe zi .

Dezinfecţia aeromicloflorei se realizează :

zilnic în blocurile operatorii şi ori de câte ori este nevoie ;

o dată pe saptămână în camera de garda, sălile de tratament şi pansament şi ori de câte ori

este nevoie ;

în saloane de câte ori este posibil, dar nu mai târziu de o saptămână în secţia de nou-

născuţi, două săptămâni în secţiile chirurgicale, o lună în secţiile medicale .

2. CIRCUITUL PERSONALULUI SPITALULUI

Art.36.Accesul salariaţilor spitalului este permis numai pe la punctele de control-

acces, care respectă circuitele funcţionale ale spitalului, pe baza legitimaţiei de serviciu, a

ecusonului sau a cartelei de acces.

Intrarea personalului medico-sanitar în spital se face după ce şi-au lăsat efectele

personale la vestiarele amplasate la subsolul spitalului şi au îmbrăcat echipamentul de spital.

Circuitul personalului este important în prevenirea infecţiilor nosocomiale , motiv

pentru care este necesară asigurarea cu personal ( mediu, auxiliar, de îngrijire ), pe

compartimente septice şi aseptice .În secţia de nou-născuţi există asistente medicale care îşi

desfăşoară activitatea numai în compartimentul ATI , restul secţiei fiind asigurată de alt

personal medical mediu.

Este interzis accesul în sălile de operaţii şi sălile de naştere a personalului care nu face

parte din echipa de intervenţie. În mod similar este interzis accesul altui personal în staţia

centrală de sterilizare.

Este interzis accesul personalului cu infecţii respiratorii, boli digestive, afecţiuni septice

cutanate, infecţii ale conjunctivelor, nasului sau otice , în sala de operaţii , sala de naşteri, STI

pediatrie, obstetrică-ginecologie.

Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de igienă individuală şi

colectivă care constau în :

starea de sănătate ;

purtarea corectă al echipamentului de protecţie ;

igiena personală ;

Supravegherea stării de sănătate a personalului este obligatorie şi permanentă şi constă în:

efectuarea examenelor medicale la angajare şi periodice ;

obligativitatea personalului declarării imediat şefului ierarhic a oricărei boli infecţioase ;

triajul epidemiologic zilnic, la intrarea în serviciu ;

izolarea în spitalul de boli infecţioase sau la domiciliu ( după caz ) a oricărui suspect sau

bolnav de boală transmisibilă.

Purtarea echipamentului de protecţie pe tot timpul prezenţei în unitate a personalului este

obligatorie. Frecvenţa schimbării echipamentului pentru personalul care lucrează în secţiile

60

medicale şi chirurgicale se face zilnic sau ori de câte ori este cazul. De asemenea, personalul

sanitar trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte bijuterii în timpul serviciului .

Spălarea mâinilor cu apă şi săpun este obligatorie în următoarele situaţii :

la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă ;

la intrarea şi ieşirea din salon;

după folosirea toaletei , după folosirea batistei ;

după scoaterea măştilor folosite în saloane ;

înainte de prepararea alimentelor ;

înainte de administrarea alimentelor şi medicamentelor fiecărui bolnav ;

după colectarea lenjerei murdare;

înainte de examinarea nou-născutului , sugarului şi a altor bolnavi ;

Spălarea şi dezinfecţia mâinilor este obligatorie :

înainte şi după recoltarea de produse biologice ;

după manipularea bolnavilor septici ;

înainte şi după efectuarea oricărui tratament parentelar sau puncţie , schimabarea de

pansamente , clisme , etc.

după contactul cu diverse produse biologice ale bolnavului ;

înainte şi după tratamente efectuate ;

Pe lângă spălarea şi dezinfecţia mâinilor este obligatorie purtarea mănuşilor sterile pentru

fiecare bolnav la tuşeul vaginal, rectal, aplicarea de catetere vezicale, tubaj gastric, alimentare

prin gavaj, intubaţie. Înaintea intervenţiilor chirurgicale este obligatoriu spălarea mâinilor cu

apă sterilă şi săpun dezinfectant, dezinfecţia mâinilor şi portul mănuşilor sterile pentru fiecare

bolnav în parte. La fel se procedează şi la aplicarea de catetere venoase şi arteriale, asistenţă

la naştere.

Personalul medico-sanitar nu are voie să părăsească locul de muncă decât în interes de

serviciu.

Accesul la birourile funcţionale ( contabilitate , achiziţii , R.U.O.N.S. ) se va face în

zilele lucrătoare între orele 8,00-10,00 şi 14,00-16,00.

3. CIRCUITUL VIZITATORILOR ŞI ÎNSOŢITORILOR

Art.37.Accesul vizitatorilor în spital este permis în intervalul orar 15,00-20,00, pentru

zilele lucrătoare, şi în intervalul orar 10,00 – 20,00, pentru zilele nelucrătoare, cu echipament

de protecţie şi cu respectarea următoarelor condiţii :

accesul se face pe baza documentului de identitate şi înscrierii în registrul de vizitatori

la biroul de informaţii , cu bilet de trimitere şi halat de protecţie ;

accesul se permite numai persoanelor cu ţinută decentă ;

accesul se permite numai prin intrarea şi în locurile şi spaţiile special afectate

vizitatorilor ;

accesul se permite nu mai mult de maxim 3 persoane pentru un pacient .

În situaţii epidemiologice deosebite, stabilite conform dispoziţiilor Direcţiei de Sănătate

Publică Judeţene, conducerea unităţii va interzice vizitarea bolnavilor pentru anumite

perioade de timp .

Este permisă suplimentarea alimentaţiei de către aparţinători conform recomandărilor

medicale

61

Circuitul însoţitorilor este asemănător cu cel al bolnavilor. Circulaţia însoţitorilor în

spital trebuie limitată numai la necesitate.

Aparţinătorii internaţi ca însoţitori (inclusiv pentru copii 0-16 ani ) vor fi implicaţi în

îngrijirea bolnavului pe care îl însoţesc, respectând aceleaşi reguli şi circuite.

Este interzis accesul persoanelor străine, precum şi a vizitatorilor în spital în zonele cu

risc crescut: bloc operator, bloc de naşteri, staţia centrală de sterilizare, depozit deşeuri

medicale periculoase, staţia de oxigen. La intrarea în aceste locuri de muncă vor fi afişate

anunţuri de avertizare în acest sens .

Pe durata vizitelor, personalul medico-sanitar ia toate măsurile necesare pentru

respectarea cu stricteţe a interdicţiilor de acces în zonele cu risc precizate, a regulilor de acces

şi circulaţie în spital, precum şi a normelor de conduită civilizată. În cazul apariţiei oricăror

nereguli, personalul medico-sanitar va sesiza de urgenţă serviciul de pază .

La ieşirea din spital, persoanele care însoţesc minori sunt legitimate, pentru a se stabili

calitatea pe care o au în raport cu minorul şi legitimarea părăsirii spitalului de către copil.

Accesul în Ambulatoriu al pacienţilor însoţiţi sau nu, este permis în funcţie de

programul Ambulatoriului, respectiv 7,00 – 20,00 .

Numărul de vizitatori pentru un pacient internat într-un salon cu mai mult de 3 paturi

nu poate fi mai mare de 3 persoane şi pot fi vizitaţi maximum 2 pacienţi în acelaşi timp.

Vizitatorii sunt indrumati la patul pacientului de un cadru mediu desemnat de şeful de secţie

sau de asistenta sefa în situaţia prevăzută la alin. (2), pentru a da posibilitatea vizitei şi pentru

ceilalţi pacienţi, dacă există solicitări în acest sens, durata vizitei va fi limitată la 60 de

minute.

Vizitarea pacienţilor în secţiile de terapie intensivă este permisă zilnic doar membrilor

familiei, respectiv părinţi, copii, surori/fraţi, cu condiţia ca vizita să se facă individual sau cel

mult două persoane, cu respectarea procedurilor interne.

Secţiile de terapie intensivă au obligaţia de a avea un număr de telefon prin care se

asigură informarea familiei de către medicul curant sau medicul de gardă despre starea şi

evoluţia pacientului.

Aparţinătorii vor fi informaţi despre acest număr de telefon la internarea sau la

transferul pacientului în secţia/compartimentul respectivă/ respectiv.

Pentru pacienţii internaţi pe oricare dintre secţiile/ compartimentele unităţii sanitare, la

solicitare, membrii familiei pot discuta direct cu medicul curant în timpul programului zilnic

de lucru al acestuia, în baza unui program stabilit de medicul şef/coordonator de

secţie/compartiment, aprobat de directorul medical şi afişat la loc vizibil la intrarea în unitatea

sanitară.

În vederea implicării aparţinatorilor la îngrijirea unor categorii de bolnavi (inclusiv

copii 0-16 ani)

în cazul pacienţilor în stare critică sau terminală, indiferent de secţia sau

compartimentul în care aceştia sunt internaţi, familia poate solicita prezenţa permanentă lângă

pacient a unui singur membru de familie, cu acordul medicului curant, dacă condiţiile din

secţia sau compartimentul respectiv permit acest lucru. în caz contrar, se va asigura accesul

familiei periodic la pacient, asigurându-se un spaţiu adecvat de aşteptare, în apropierea secţiei

sau compartimentului respective;

62

în cazul pacienţilor internaţi care au un grad redus de mobilitate din cauza patologiei

prezentate, pe oricare dintre secţiile sau compartimentele din spital, accesul unei persoane

poate fi permanent;

în cazul copiilor internaţi în secţiile sau compartimentele de terapie intensivă se asigură

prezenţa cu caracter permanent a unuia dintre părinţi, dacă se solicită acest lucru.

în cazul copiilor până la 14 ani internaţi în oricare dintre secţiile sau compartimentele

din unitatea sanitară se acceptă prezenţa unul aparţinător permanent, dacă se solicită acest

lucru.

în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani internaţi în oricare dintre secţiile

sau compartimentele din unitatea sanitară se poate accepta prezenţa unui aparţinător

permanent, cu acordul şefului de secţie.

Este interzisa vizitatorilor introducerea de alimente contraindicate regimului dietetic al

bolnavului sau in cantitate prea mare. Este interzisa si introducerea băuturilor alcoolice.

Vizitatorii vor evita discuţiile neplăcute ce pot afecta pacienţii, vor respecta liniştea

celorlalţi bolnavi intemati.

Vizitatorilor le este interzis fumatul in unitate.

Vizitatorii trebuie să respecte orele de vizita si sa dea curs indicaţiilor medicilor,

personalului sanitar sau de paza.

Pogramul de vizite va fi afişat la toate intrările în spital, în mod vizibil şi accesibil

vizitatorilor.

Este strict interzisă perceperea de taxe pentru vizitarea pacienţilor în unităţile sanitare

publice.

Conducerea are obligaţia de a instrui angajaţii serviciului de pază propriu şi pe cei ai

firmelor de pază, după caz, asupra programului de vizite, obţinând o declaraţie de la fiecare

dintre aceştia prin care se angajează să respecte aplicarea programului respectiv şi să nu

pretindă sau să primească niciun fel de atenţii în vederea permiterii accesului în afara

programului de vizită. în cazul încălcării acestor prevederi se vor aplica sancţiuni

administrative, până la desfacerea contractului de muncă pentru persoana care se face

vinovată, sau încetarea contractului cu firma de prestări servicii de pază.

Spitalul trebuie sa utilizeze toate mijloacele si resursele disponibile pentru asigurarea unui

înalt nivel calitativ al îngrijirilor medicale.

Fotografierea sau filmarea pacienţilor în unitati, în cazurile în care imaginile sunt necesare

pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului sau pentru evitarea suspectarii unei culpe

medicale, se efectueaza fara consimţământul acestora.

în toate situatiile care nu sunt prevăzute la aliniatul anterior personalul medical este

obligat să asigure obţinerea consimţământului pacientului.

Participarea la activitati de cercetare stiintifica medicala a persoanelor care nu sunt

capabile sa-si exprime voinţa poate fi realizata numai dupa obţinerea consimţământului

reprezentanţilor legali si numai în situatia în care cercetarea respectiva este efectuata si în

interesul pacienţilor.

în situaţiile în care se solicită informaţii cu caracter confidenţial, spitalul are obligaţia

sa asigure respectarea cadrului legal privind furnizarea acestora.

în situatiile în care sarcina reprezintă un factor de risc major si imediat pentru sanatatea

femeii gravide, se acordă prioritate salvarii vieţii mamei.

63

4. CIRCUITUL INSTRUMENTARULUI

Art.38.Circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate, trebuie să

realizeze o separare între materialele sterile şi cele utilizate .

Pentru buna funcţionare, în staţia centrală de sterilizare există :

o spaţiu de primire materiale ;

o sala aparatelor ;

o spaţiu de depozitare sterile ;

o spaţiu de predare .

Pregătirea materialelor pentru sterilizare se face la nivelul secţiilor, de către asistenta

medicală .

Dispozitivele medicale care nu suportă sterilizare la temperatură (endoscoape ,etc.)

se sterilizează chimic cu produse autorizate. Orice utilizator este obligat să ţină evidenţa

tuturor procedurilor de sterilizare chimică în Registrul de sterilizare chimică.

Se completează obligatoriu :

produsul utilizat şi concentraţia de lucru ;

data şi ora preparării soluţiei de lucru ;

ora începerii fiecărei proceduri de sterilizare ;

numele şi semnătura persoanei care a efectuat procedura ;

ora terminării fiecărei proceduri de sterilizare ;

numele şi semnătura persoanei care a efectuat procedura ;

produsul utilizat pentru sterilizarea chimică are un protocol care trebuie cunoscut de tot

personalul medical ce lucrează cu aceste substanţe .

În Registrul de evidenţă a sterilizării se notează :

data ;

conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor ,

temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea ;

ora de începere şi de încheiere a ciclului ;

rezultatele indicatorilor fizico- chimici ;

semnătura persoanei responsabile ;

se ataşează diagrama ciclului de sterilizare ;

rezultatele testelor biologice – se găsesc în caietul de autocontrol de la CPCIN .

Pentru evaluarea eficacităţii sterilizării se face :

zilnic, verificarea calităţii penetrării aburului , înainte de efectuarea primei sterilizări , cu

ajutorul testului Bowie- Dick.

Lunar, indicatorii biologici , Bacillus starothermophyllus ;

Indicatorii fizico-chimici se folosesc pentru fiecare casoletă , cutii sau pachetele ambalate

în hârtie specială .

5. CIRCUITUL BLOCULUI OPERATOR

Art.39. Circuitul blocului operator constituie o unitate complet separată de restul

spaţiului de spitalizare, pentru a se evita contaminarea în interior.

În blocul operator există spaţiu destinat pentru operaţiile aseptice şi spaţiu pentru cele

septice. Sălile de operaţii sunt dotate cu sală de spălare chirurgicală şi de îmbrăcare a

echipamentului steril, un spaţiu de colectare şi spălare a instrumentarului utilizat.

64

Săliile de operaţie se curătă si se dezinfectează conform protocoalelor în vigoare,după

fiecare operaţie, în fiecare dimineaţă se realizează dezinfecţia aeromicroflorei şi ori de căte ori

este nevoie. Dezinfecţia ciclală se face săptămînal.

ETAPELE ACCESULUI ÎN BLOCUL OPERATOR

dezinfecţia igienică a mîinilor;

purtarea de echipament de filtru, inclusiv încălţăminte;

purtarea de echipament:obligatoriu bluză şi pantaloni,nu halat;

la ieşirea din blocul operator, personalul se schimbă de echipamentul de filtru;

accesul în blocul operator este strict limitat.

ETAPELE ACCESULUI IN SALA DE OPERATIE

accesul în sala de operaţie este permis numai echipei operatorii;

ferestrele şi uşile în sălile de operaţie trebuie închise;

deplasările în săliile de operaţii sunt limitate;

spălarea chirurgicală a mîinilor;

purtarea de echipament steril de către personalul medical ce efectuează intervenţia

chirurgicală;

folosirea de mănuşi sterile şi masca chirurgicală.

6. CIRCUITUL ALIMENTELOR

Art.40.Circuitul alimentelor include blocul alimentar, modul de distribuţie şi transport al

mîncării preparate, ofiiciile alimentare de pe secţii, servirea mesei la bolnavi.

Transportul mâncării preparate de la blocul alimentar la oficiile din secţii se face în

recipiente de inox, acoperite cu capac şi se realizează cu personal instruit în acest scop.

Transportul alimentelor pînă la secţie se face pe circuitul stabilit.

Servirea mesei se va face în sala de mese,iar pentru bolnavii netransportabili masa va fi

servită la pat, ajutaţi de asistenta de salon sau infirmiera. Nu se permite păstrarea alimentelor

în salon.

PROGRAMUL DISTRIBUŢIEI MESELOR PENTRU PACIENŢI ŞI MEDICII DE GARDĂ

MIC DEJUN 8,00 – 9,00

PRÎNZ 12,30 – 13,30

CINA 17,30 – 18,30

PROGRAM TRANSPORT ALIMENTE

DIMINEAŢA 7,30 – 7,45

O atenţie deosebită se acordă alimentaţiei naturale, artificiale şi rehidratării perorale a

copilului mic.

Actul alăptării trebuie supravegheat în vederea respectării de către mamă a următoarelor

reguli de igienă: spălarea mîinilor sînilor cu apă călduţă şi săpun, clătirea şi ştergerea sînilor şi

mîinilor prin tamponare cu comprese sterile, înainte şi după alăptare.

65

După servirea mesei, vesela murdară se strânge la oficiu, în chiuvete şi se imersează în

apa cu soluţie de detergent dezinfectant. Vesela se spală, se dezinfectează şi se clăteşte.

Resturile alimentare se colectează în găleţi speciale, închise şi se vor transporta imediat, cu

liftul special.

7. CIRCUITUL LENJERIEI

Art.41.Pentru lenjerie se vor respecta obligatoriu două circuite : unul pentru lenjeria

curată şi unul pentru cea murdară.

Circuitul lenjeriei murdare include : secţia de spital , transportul în saci de plastic pe

cărucioare cu liftul de rufe murdare, predarea la punctul de colectare a rufelor murdare al

spălătoriei.

Circuitul lenjeriei curate include : punctul de predare al rufelor curate al spălătoriei,

preluarea în saci de plastic pe cărucioare curate şi transportul în secţie, depozitarea în cadrul

secţiei în locul special amenajat.

Programul stabilit : lenjerie curată – 7.00 – 10.00

lenjerie murdară – 10.00 – 15.00

Căruciorul se curăţă şi se dezinfectează cu soluţii dezinfectante .

Scop:

evitarea contaminării mediului extern cu agenţi patogeni proveniţi de la pacienţi ;

prevenirea infectării persoanelor care o manipulează .

Cod culori:

negru – lenjerie murdară , lenjerie contaminată cu materii organice (sânge, alte secreţii,

materii organice);

alb – lenjeria curată.

Sacii se vor umple doar 2/3 din volum şi se transportă închişi etanş.

Colectarea lenjeriei murdare se face la patul bolnavului, direct în sac, evitând

manevre inutile (sortare, scuturare).

Lenjeria de corp şi de pat a bolnavului se schimbă o dată la 3 zile de la data internării

bolnavului şi ori de câte ori este nevoie.

Lenjeria provenită de la pecienţii cu diverse afecţiuni infecto-contagioase se

colectează separat, se inscripţionează şi se anunţă apălătoria.

Se interzice numărarea şi sortarea lenjeriei murdare în saloane, pe culoar sau alte

puncte ale secţiei.

Infirmiera va purta echipament special (se folosesc mănuşi şi mască pentru

colectarea lenjeriei).

De la spălătorie, lenjeria curată este predată la magazia centrală de rufe curate şi

preluată apoi pe secţii.

Depozitarea lenjeriei curate se face în spaţii special amenajate, care vor fi periodic

curăţate şi dezinfectate.

Activitatea de transport şi schimbare a lenjeriei se efectueată de către infirmiere, sub

îndrumarea asistentei de salon şi sub controlul asistentei şefe.

Pentru nou–născuţi lenjeria de pat şi de corp se sterilizează, precum şi materialul

moale utilizat pentru intervenţiile chirurgicale şi asistenta de naştere .

Periodic se face controlul microbiologic al lenjeriei de către CPCIN.

Echipamentul personalului medical va fi schimbat zilnic.

66

În cadrul secţiilor/compartimentelor lenjeria se va schimba la 3 zile iar în cadrul

celor cu risc lenjeria se va schimba mai des de 3 zile.

8. CIRCUITUL DEŞEURILOR rezultate din activităţi medicale

Art.42.Circuitul deşeurilor include colectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor la

platforma pentru evacuarea finală a deşeurilor, după codul de procedură şi a protocoalelor în

vigoare, în vederea evitării contaminării mediului extern şi a protejării contaminării bolnavilor

şi personalului .

Generalităţi: se numesc „reziduri rezulatate din actvitatea medicală” toate deşeurile

(periculoase sau nepericuloase ) care se produc în unităţile sanitare.

Rezidurile periculoase sunt:

a) deşeurile anatomo-patologice care cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat

din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente).

Deşeurile anatomo-patologice :

se colectează în saci de plastic, etanş, pentru a nu permite scurgeri de lichide

biologice în cutii galbene de carton;

se transportă la rampa de deşeuri periculoase.

b) deşeurile infecţioase sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sângele sau

alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi / sau toxinele

microorganismelor, ca de exemplu : seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură,

recipienţi care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde

şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea

urinei, materiale de laborator folosite.

Deşeurile infecţioase:

se colectează în cutii incineratoare galbene din carton prevăzute cu saci de

polietilenă de culoare galbenă;

se transportă în containere la staţia de sterilizare a deşeurilor infecţioase .

c) deşeurile înţepătoare –tăietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere seringi cu

ac, branule, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticlărie de laborator sau altă sticlărie

apartă sau nu, care au venit în contact cu material infecţios.

Deşeurile înţepătoare-tăietoare:

se colectează în cutii incineratoare cu pereţi rigizi. Perfuzoarele cu ac metalic se

colectează separat în cutii incineratoare galbene de carton mari şi OBLIGATORIU SĂ SE

SPECIFICE pe cutie conţinutul;

se transportă la rampa de deşeuri periculoase .

d) deşeuri chimice şi farmaceutice sunt deşeurile care includ serurile şi vaccinurile cu

termen de valabilitate depăşit, medicamente expirate, reziduurile cu substanţe chimioterapice,

reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de curăţenie şi dezinfecţie

deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate

depăşit vor fi considerate deşeuri chimice. Exemple: substanţe dezinfectante, substanţe

tensioactive etc.

Deşeurile chimice şi farmaceutice :

se colectează în cutii incineratoare galbene din carton prevăzute cu saci de polietilenă

de culoare galbenă;

se transportă la rampa deşeurilor periculoase .

67

Depozitarea temporară trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la

locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate

depozitării temporare.

Durata depozitării temporare va fi cât mai scurtă posibil, iar condiţiile de depozitare

vor respecta normele de igienă în vigoare. Pentru deşeurile periculoase durata depozitării

temporare nu trebuie să depăşească 72 de ore din care 48 de ore în incinte unităţii şi 24 de ore

pentru transport şi eliminare finală.

Pentru deşeurile periculoase se asigură spaţii de depozitare prevăzute cu dispozitiv de

închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate .

Pubelele şi cărucioerele se spală şi se dezinfectează după fiecare utilizare la rampa de deşeuri

. PROGRAM TRANSPORT DEŞEURI :

- 06.45 - 7.15 - DEŞEURI MENAJERE

- 11.30 – 12.30 - DEŞEURI INFECŢIOASE

- 16.00 – 17.00 - DEŞEURI MENAJERE

9. CIRCUITUL PROBELOR BIOLOGICE PENTRU EXAMENE DE

LABORATOR

Art.43. În secţiile spitalului se recoltează probele de laborator pentru bolnavii internaţi,

recoltarea făcându-se în camere special destinate acestui scop, sau în funcţie de starea

bolnavului, la pat pentru a se limita circulaţia personalului la laborator. Se recomandă ca în

fiecare secţie să se stabilească o asistentă care să colecteze probele şi să le predea, în fiecare zi

până la ora 10, asigurându-se transportul acestora în condiţii corespunzătoare (cutii închise).

În situaţii de urgenţă probele se predau la orice oră.

10. CIRCUITUL MEDICAMENTELOR

Art.44. Medicamentele vor fi eliberate de către farmacia de circuit închis, aflată la

parterul spitalului, în ambalaj propriu sau de hârtie, iar medicamentele pentru bolnav vor fi

puse într-o pungă.

Odată aduse de la farmacie, medicamentele vor fi depozitate în cabinetul asistentelor

sau cea de tratament, în dulapuri sau sertare separate pe nume de bolnav, iar administrarea lor

se va face de către asistenta de salon la orele şi în dozele prescrise de medic.

Este interzisă depozitarea medicamentelor în noptierele bolnavilor şi manipulările

repetate nejustificate.

Soluţiile sterile se vor depozita în dulapuri special amenajate pe fiecare secţie .

Eliberarea medicamentelor în regim de urgenţă se va face pe baza cererilor din secţii,

care vor purta specificaţia „ de urgenţă ”, de la ghişeul farmaciei. Farmacia funcţionează în

după următorul program : 8.00 -16.00 .

11. CIRCUITUL FOII DE OBSERVAŢIE CLINICĂ GENERALĂ

Art.45. În scopul unei realizări corecte a circuitului Foii de Observaţie Clinică

Generală, care să asigure în totalitate legalitatea raportării situaţiilor statistice şi contabile, se

vor respecta prevederile Ordinului nr. 1782/28 decembrie 2006, precum şi prevederile

Ordinului nr. 1081/2007 .

în momentul internării pacientului, se completează datele în Foaia de Observaţie

Clinică Generală (F.O.C.G.);

68

pentru pacienţii cronici internaţi prin biroul internări cu bilet de trimitere de la medicul

de familie sau medicul specialist F.O.C.G. se întocmeşte la nivelul Biroului de Internări prin

completarea Setului Minim de Date ;

pentru pacienţii internaţi de urgenţă prin UPU se întocmeşte de către registratorul

medical din UPU prin completarea Setului Minim de Date ;

pacienţii se înregistrează imediat în sistemul electronic ;

o dată completate datele mai sus menţionate, pacientul se prezintă pe secţia de profil ,

unde în F.O.C.G. se specifică:

diagnosticul la internare – reprezintă afecţiunea de bază pentru care pacientul primeşte

servicii spitaliceşti – se codifică după Clasificaţia Internaţională.

La nivelul secţiei, asistenta şefă înregistrează în registrul de internări al secţiei pacienţii

internaţi, îi nominalizează cu nume şi număr de F.O.C.G. în „Foaia zilnică de mişcre a

bolnavilor internaţi” şi răspunde de completara corectă a acestei situaţii;

Investigaţiile şi procedurile efectuate pe perioada spitalizării (explorări funcţionale,

investigaţii radiologice, intervenţii chirurgicale) se vor înregistra codificat, specificându-se şi

numărul acestora;

În cazul transferului intraspitalicesc – transferul unui pacient de la o secţie la alta în

cadrul aceluiaşi spital- pe parcursul unui episod de îngrijire de boală, se întocmeşte o singură

F.O.C.G. şi se stabileşte un singur diagnostic principal în momentul externării.

în cazul transferului unui pacient din secţia de profil în compartimentul ATI, F.O.C.G.

se va transmite acestui compartiment ; în cazul transferului în altă secţie se va completa

epicriza de etapă;

la externarea pacientului întreaga documentaţie va fi completată în comun, de către

medicul curant din secţia de profil şi eventual de medicul specialist ATI.(epicriză, certificate

constatator al morţii, după caz), iar F.O.C.G. va fi semnată de şeful secţiei în care este angajat

medical curant;

tabelul “ transferuri” din F.O.C.G. se completează de către asistentele şefe de secţie în

momentul venirii şi plecării pacientului dintr-o secţie în alta – secţia, data;

F.O.C.G. se întocmeşte pentru pacienţii spitalizaţi în regim de spitalizare continuă.

F.O.C.G se completează într-un exemplar pentru fiecare episode de spitalizare

continuă.

Episodul de spitalizare continuă reprezintă perioada de spitalizare a unui pacient, în

regim de spitalizare continuă, în cadrul aceluiaşi spital, fără întrerupere şi fără modificarea

tipului de îngrijiri;

“Foaia zilnică de mişcare a pacienţilor internaţi “ se completează zilnic până la orele

14.00, după care, pentru pacienţii care se internează ulterior, “mişcarea” se completează a

doua zi ;

Pacienţii internaţi de urgenţă după ora 14.00 se nominalizează în “mişcarea” din ziua

următoare

Pentru ca pacienţii mai sus menţionaţi să beneficieze de mic dejun şi prânz , asistentele

de serviciu ale secţiilor, îi raportează asistentelor dieteticiene la ora 7.00 pe baza unor note de

comandă suplimentare (meniu de urgenţă);

“mişcarea zilnică a bolnavilor” se întocmeşte de asistentele şefe de secţie care au

responsabilitatea completării corecte a tuturor rubricilor acestui formular;

ziua internării şi externării constituie o singură zi de spitalizare ;

69

în cazul unui pacient spitalizat care decedează în aceeaşi zi sau chiar după câteva ore se

consideră o zi de spitalizare ;

în momentul externării pacientului, se explică:

* data externării,

* ora externării

* tipul externării ,

* starea la externare ,

* diagnosticul principal la externare şi diagnosticele secundare se consemnează şi

se codifică de către medical currant care parafează şi semnează F.O.C.G. în momentul

încheierii acesteia;

pacienţii externaţi sunt nominalizaţi în “mişcare” cu nume şi numărul F.O.C.G. la

rubrica Ieşiri Nominale.

F.O.C.G. se arhivează lunar, iar la încheierea trimestrului se depun pe baza procesului

verbal la arhiva Spitalului.

C A P I T O L U L XII

Dispoziţii finale

Art.46. Regulamentul Intern poate fi modificat sau completat, ori de câte ori

necesităţile legale de organizare, funcţionare şi disciplina muncii în unitate le cer.

Prevederile prezentului regulament intern se completează cu prevederile Codului

Muncii, contractului coleciv de muncă aplicabil, deciziilor angajatorului comunicate

salariatului, contractului individual de muncă şi cu alte prevederi din legislaţia muncii

(inclusiv, dar fără a se limita la cele referitoare la : accidente de muncă, la sănătate şi

securitate în muncă, asigurări de sănătate, etc.)

În cazul în care în Codul Muncii, legislaţia muncii, contractul colectiv de muncă

aplicabil se modifică în aşa fel încât prezentul Regulament intern conţine în parte dispoziţii

contrare noilor prevederi, se vor aplica automat prevederile legale modificate, până la o

viitoare revizuire a prezentului Regulament intern.

Prezentul Regulament intern se completează cu deciziile managerului unităţii, note de

serviciu, proceduri operaţionale precum şi cu orice acte interne după comunicarea lor

persoanelor cărora le sunt adresate.

Art.47. Regulamentul Intern va fi prelucrat cu toţi angajaţii, pe secţii şi

compartimente, încheindu-se proces - verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.

Salariatii sunt obligaţi să ia la cunoştinţă şi să respecte prevederile prezentului

Regulament intern.

Un exemplar al Regulamentului intern se află pe fiecare secţie/compartiment şi la

biroul/compartimentil RUNOS şi poate fi consultat, citit ori de câte ori salariatul solicită acest

lucru. De asemenea, Regulamentul intern va fi prelucrat, explicat de către sefii/coordonatorii

de sectii/comp./lab./birouri, etc. ori de câte ori aceştia consideră că este necesar pentru ca

salariaţii să aibă cunoştinţă şi să respecte prevederile Regulamentului intern. De asemenea,

Regulamentul intern poate fi consultat de pe site-ul spitalului www.spitalmizil.ro.

Art.48 Pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a Regulamentului Intern,

prelucrarea se face de către şeful secţiei (compartimentului) în care acesta se angajează,

confirmarea anexându-se la prezentul regulament.

70

Art.49.Prezentul regulament intern se completează în mod corespunzător cu Legea

nr.46/2003 (anexa 1) privind drepturile pacientului, Ordinul MS nr.870/2004 (anexa 2), Codul

de deontologie medicală (anexa 3) şi Codul de etică şi deontologie al asistentului medical

generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România (anexa 4) precum şi cu orice act

normativ aplicabil.

COMITET DIRECTOR :

Dr.ec.ing.jr.ROSU LEONARD ………………………………………..

Dr.MĂRGĂRIT ROMEO ……………………………………………

Ec.BURLACU DANIELA ……………………………………………

71

ANEXA 1

LEGEA Nr. 46/2003

drepturilor pacientului

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1.În sensul prezentei legi:

a) prin pacient se înţelege persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate;

b) prin discriminare se înţelege distincţia care se face între persoane aflate în situaţii similare pe baza

rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei, opţiunilor politice

sau antipatiei personale;

c) prin îngrijiri de sănătate se înţelege serviciile medicale, serviciile comunitare şi serviciile conexe

actului medical;

d) prin intervenţie medicală se înţelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de

diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;

e) prin îngrijiri terminale se înţelege îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament

disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum

şi îngrijirile acordate în apropierea decesului.

Art. 2.Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în

conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.

Art. 3.Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare.

CAPITOLUL II

Dreptul pacientului la informaţia medicală

Art. 4.Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la

modul de a le utiliza.

Art. 5.(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al

furnizorilor de servicii de sănătate.

(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie

să le respecte pe durata spitalizării.

Art. 6.Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale

propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse,

inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu

privire la date despre diagnostic şi prognostic.

Art. 7.Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile

prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.

Art. 8.Informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea

terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se

aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă

formă de comunicare.

Art. 9.Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană

care să fie informată în locul său.

Art. 10.Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi

tratament, cu acordul pacientului.

Art. 11.Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.

72

Art. 12.Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al

investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.

CAPITOLUL III

Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală

Art. 13.Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris,

răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate

pacientului.

Art. 14.Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de

urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a

voinţei acestuia.

Art. 15.În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul

reprezentantului legal nu mai este necesar.

Art. 16.În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat

în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere.

Art. 17.(1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul

pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei

comisii de arbitraj de specialitate.

(2) Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spitale şi din 2

medici pentru pacienţii din ambulator.

Art. 18.Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor

produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului

cu care acesta este de acord.

Art. 19.Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical

clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt

capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi

dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului.

Art. 20.Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu

excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării

suspectării unei culpe medicale.

CAPITOLUL IV

Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului

Art. 21.Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul,

prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.

Art. 22.Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă

consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.

Art. 23.În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi,

implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.

Art. 24.Pacientul are acces la datele medicale personale.

Art. 25.(1) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în

care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai

cu consimţământul pacientului.

(2) Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru

sănătatea publică.

CAPITOLUL V

Drepturile pacientului în domeniul reproducerii

Art. 26.Dreptul femeii la viaţă prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi

imediat pentru viaţa mamei.

73

Art. 27.Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare dezvoltării unei vieţi sexuale

normale şi sănătăţii reproducerii, fără nici o discriminare.

Art. 28.(1) Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepţia cazului

prevăzut la art. 26.

(2) Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind

sănătatea reproducerii.

(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente şi lipsite de riscuri.

CAPITOLUL VI

Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

Art. 29.(1) În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite

tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor

medicale.

(2) Criteriile medicale privind selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament se

elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei în termen de 30 de zile de la data intrării în

vigoare a prezentei legi şi se aduc la cunoştinţa publicului.

Art. 30.(1) Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţiile de

dotare necesare şi personal acreditat.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenţă apărute în situaţii extreme.

Art. 31.Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.

Art. 32.Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de

sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor,

mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial.

Art. 33. Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din

afara spitalului.

Art. 34 (1) Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul

nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd

reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective.

(2) Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau

donaţii, cu respectarea legii.

Art. 35 (1) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de

sănătate sau până la vindecare.

(2) Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi

medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală,

oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la

serviciile comunitare disponibile.

Art. 36.Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă

stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu.

CAPITOLUL VII

Sancţiuni

Art. 37.Nerespectarea de către personalul medico-sanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi

a confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevăzute în

prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, conform

prevederilor legale.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 38.(1) Autorităţile sanitare dau publicităţii, anual, rapoarte asupra respectării drepturilor

pacientului, în care se compară situaţiile din diferite regiuni ale ţării, precum şi situaţia existentă cu

una optimă.

74

(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi să afişeze la loc vizibil standardele proprii în

conformitate cu normele de aplicare a legii.

(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi

Familiei elaborează normele de aplicare a acesteia, care se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Art. 39.Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

Art. 40. La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 78, 108 şi 124 din Legea nr. 3/1978

privind asigurarea sănătăţii populaţiei, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie

1978, precum şi orice alte dispoziţii contrare

Ordin Nr. 386 din 7 aprilie 2004

privind aprobarea Normelor de aplicare a Legea drepturilor

pacientului nr. 46/2003

Avand in vedere prevederile art. 38 alin. (3) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003,

vazand Referatul de aprobare al Directiei generale asistenta medicala nr. OB 3.992/2004,

in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea

Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:

ART.1.Se aproba Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, prevazute in anexa

care face parte integranta din prezentul ordin.

ART.2.Respectarea prevederilor prezentului ordin este obligatorie pentru toti furnizorii de servicii de

sanatate din Romania.

ART.3.Directia generala asistenta medicala, celelalte directii din Ministerul Sanatatii, directiile de

sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, ministerele si institutiile cu retea sanitara

proprie, precum si unitatile sanitare de orice fel vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

ART.4.Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul sanatatii,

Ovidiu Brinzan

ANEXA 1

NORME

de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 ART. 1.Unitatile sanitare de orice fel, denumite in continuare unitati, care acorda ingrijiri de sanatate

sau ingrijiri terminale si in care sunt efectuate interventii medicale, au obligatia de a furniza

pacientilor informatii referitoare la:

a) serviciile medicale disponibile si modul de acces la acestea;

b) identitatea si statutul profesional al furnizorilor de servicii de sanatate;

c) regulile si obiceiurile pe care trebuie sa le respecte pe durata internarii in unitati cu paturi;

d) starea propriei sanatati;

e) interventiile medicale propuse;

f) riscurile potentiale ale fiecarei proceduri care urmeaza a fi aplicata;

g) alternativele existente la procedurile propuse;

h) date disponibile rezultate din cercetari stiintifice si activitati de inovare tehnologica;

i) consecintele neefectuarii tratamentului si ale nerespectarii recomandarilor medicale;

j) diagnosticul stabilit si prognosticul afectiunilor diagnosticate.

ART. 2.(1) Unitatile trebuie sa asigure accesul egal al pacientilor la ingrijiri medicale, fara

75

discriminare pe baza de rasa, sex, varsta, apartenenta etnica, origine nationala, religie, optiune politica

sau antipatie personala.

(2) Fiecare unitate trebuie sa cuprinda in regulamentul propriu de organizare si functionare

prevederi referitoare la obligatia personalului angajat privind dreptul pacientilor la respect ca

persoane umane.

ART. 3.Unitatile trebuie sa utilizeze toate mijloacele si resursele disponibile pentru asigurarea unui

inalt nivel calitativ al ingrijirilor medicale.

ART. 4.In situatia in care interventiile medicale sunt refuzate de catre pacienti care isi asuma in scris

raspunderea pentru decizia lor, acestora trebuie sa li se explice consecintele refuzului sau opririi

actelor medicale.

ART. 5.In situatia in care este necesara efectuarea unei interventii medicale unui pacient care nu isi

poate exprima vointa, personalul medical poate deduce acordul acestuia dintr-o exprimare anterioara

a vointei, daca aceasta este cunoscuta.

ART. 6.(1) In situatia in care, pentru efectuarea unei interventii medicale, se solicita consimtamantul

reprezentantului legal al pacientului, acesta trebuie sa fie implicat in adoptarea deciziei, in limitele

capacitatii sale de intelegere.

(2) In situatia in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul

pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, unitatile au obligatia efectuarii

in cel mai scurt timp posibil a demersurilor pentru constituirea comisiei de arbitraj de specialitate, in

conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

ART. 7(1) Fotografierea sau filmarea pacientilor in unitati, in cazurile in care imaginile sunt necesare

pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului sau pentru evitarea suspectarii unei culpe medicale,

se efectueaza fara consimtamantul acestora.

(2) In toate situatiile care nu sunt prevazute la alin. (1) unitatile sunt obligate sa asigure

obtinerea consimtamantului pacientului.

ART. 8.Participarea la activitati de cercetare stiintifica medicala a persoanelor care nu sunt capabile

sa-si exprime vointa poate fi realizata numai dupa obtinerea consimtamantului reprezentantilor legali

si numai in situatia in care cercetarea respectiva este efectuata si in interesul pacientilor.

ART. 9.Unitatile trebuie sa asigure accesul neingradit al pacientilor la datele medicale personale.

ART. 10.(1) In situatiile in care se solicita informatii cu caracter confidential, unitatile au obligatia sa

asigure respectarea cadrului legal privind furnizarea acestora.

(2) In situatiile in care datele referitoare la viata privata, familiala a pacientului influenteaza

pozitiv stabilirea diagnosticului, tratamentul sau ingrijirile acordate, unitatile le pot utiliza, dar numai

cu consimtamantul acestora, fiind considerate exceptii cazurile in care pacientii reprezinta pericole

pentru ei insisi sau pentru sanatatea publica.

ART. 11.In situatiile in care sarcina reprezinta un factor de risc major si imediat pentru sanatatea

femeii gravide, se acorda prioritate salvarii vietii mamei.

ART. 12.In asigurarea serviciilor din domeniul sanatatii reproducerii, unitatile trebuie sa asigure

conditiile necesare alegerii de catre pacienti a celor mai sigure metode din punct de vedere al

eficientei si lipsei de riscuri.

ART. 13.(1) Unitatile au obligatia de a asigura efectuarea de interventii medicale asupra pacientului

numai daca dispun de dotarile necesare si de personal acreditat.

(2) Interventiile medicale asupra pacientului pot fi efectuate in absenta conditiilor prevazute

la alin. (1) numai in cazuri de urgenta aparute in situatii extreme.

ART. 14.Unitatile pot asigura, la cererea pacientului sau a familiei acestuia, cadrul adecvat in care

acesta poate beneficia de sprijinul familiei si al prietenilor, de suport spiritual si material pe tot

parcursul ingrijirilor medicale.

ART. 15.(1) La cererea pacientilor internati, unitatile cu paturi trebuie sa asigure conditiile necesare

pentru obtinerea de catre acestia a altor opinii medicale, precum si pentru acordarea de servicii

medicale de catre medici acreditati din afara unitatii.

76

(2) Plata serviciilor medicale acordate pacientilor internati de catre medicii prevazuti la alin.

(1) se efectueaza in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

ART. 16.In scopul asigurarii continuitatii ingrijirilor acordate pacientilor, precum si a serviciilor

comunitare necesare dupa externare, unitatile stabilesc parteneriate cu alte unitati medicale publice si

nepublice, spitalicesti si ambulatorii, care dispun de medici, cadre medii sanitare si de alt personal

calificat

77

ANEXA 2

ORDIN Nr. 870/2004

pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi

efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Direcţiei strategie şi structuri sanitare nr. O.B. 7.656 din 1 iulie 2004,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art.1.Se aprobă Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile

publice din sectorul sanitar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2.Prezentul regulament se aplică şi unităţilor sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu

reţea sanitară proprie.

Art.3.Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Regulamentul nr. 67 din 9 martie 1982

privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile sanitare, precum şi orice alte

dispoziţii contrare.

Art.4.Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică şi

unităţile sanitare cu personalitate juridică vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art.5.Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii,

Ovidiu Brînzan

ANEXĂ

REGULAMENT

privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din

sectorul sanitar

CAPITOLUL I

Timpul de muncă

Art. 1.(1) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea

sarcinilor de muncă.

(2) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8

ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.

(3) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare

inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe

săptămână.

(4) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi

timp de 5 zile, cu două zile de repaus.

Art.2.(1) Medicii încadraţi în unităţi publice din sectorul sanitar au program de 7 ore în medie pe zi.

(2) Medicii din unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică medico-farmaceutică au un

program de 7 ore zilnic.

(3) Medicii care lucrează în următoarele activităţi şi locuri de muncă au program de 6 ore în

medie pe zi, după cum urmează:

a) anatomie patologică;

b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;

c) activitatea de radiologie–imagistică medicală şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi,

igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac.

78

Art.3.(1) Medicii directori generali şi directori generali adjuncţi medicali au program de 7 ore zilnic.

(2) Directorii generali, cu excepţia medicilor care ocupă aceste funcţii, au program de 8 ore

zilnic.

(3) Medicii şefi de secţie/laborator/serviciu medical au program de 7 ore zilnic.

Art.4.(1) În unităţile sanitare publice cu paturi medicii care lucrează în secţiile sau compartimentele

cu paturi asigură activitatea în cadrul timpului de muncă de 7 ore în medie pe zi, în program continuu

sau divizat astfel:

a) pentru spitale clinice, universitare, institute şi centre medicale clinice, spitale de urgenţă, spitale

judeţene, spitale de monospecialitate, spitale municipale, spitale orăşeneşti, centre medicale:

– activitate curentă de 6 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;

– 20 de ore de gardă lunar;

b) pentru spitale de boli cronice, spitale comunale şi sanatorii:

– activitatea curentă de minimum 5 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;

– 40 de ore de gardă lunar.

(2) Pentru spitalele nominalizate la alin. (1) lit. a), consiliul de administraţie poate aproba

organizarea contravizitei prin diminuarea corespunzătoare a activităţii curente de 6 ore în cursul

dimineţii, fără ca activitatea curentă în cursul dimineţii în zilele lucrătoare să fie mai mică de 5 ore

zilnic.

(3) Contravizita se poate organiza la nivelul tuturor secţiilor şi compartimentelor cu paturi sau

numai la unele secţii ori compartimente cu paturi, în funcţie de profilul medical al acestora.

(4) Contravizita se organizează după-amiaza în zilele lucrătoare şi dimineaţa în zilele de

repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se

lucrează.

Art. 41.(1) În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii din unităţile sanitare publice cu

paturi au obligaţia de a acorda, cu prioritate, consultaţiile interdisciplinare pentru pacienţii internaţi în

unitate sau pentru cei internaţi în alte spitale, în baza relaţiilor contractuale stabilite între unităţile

sanitare respective.

(2) Consultaţiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de

medicul şef de secţie, medicul coordonator al compartimentului medical sau, după caz, a directorului

medical.

(3) Medicii şef de secţie/şef de laborator sau, după caz, directorul medical au obligaţia de a

coordona şi de a controla acordarea cu prioritate a consultaţiilor interdisciplinare.

Art. 5.(1) Medicii încadraţi în structurile de primire urgenţe – UPU-SMURD, UPU sau CPU – îşi

desfăşoară activitatea în două ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere.

(2) În situaţia în care numărul medicilor încadraţi în structurile de primire urgenţe este insuficient

pentru a permite organizarea activităţii conform prevederilor alin. (1), activitatea zilnică se desfăşoară

în două ture de câte 7 ore.

Art. 6.Medicii încadraţi la serviciul de ambulantă au program de 7 ore zilnic şi desfăşoară activitate în

ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere.

Art.7.(1) Medicii încadraţi în laboratoarele de radiologie–imagistică medicală şi laboratoarele de

analize medicale desfăşoară activitate în două ture.

(2) Continuitatea asistenţei medicale în specialităţi paraclinice se asigură prin linii de gardă.

Art. 8.(1) Personalul sanitar cu pregătire superioară, încadrat în unităţile publice din sectorul sanitar,

are program de 7 ore zilnic, inclusiv personalul cu pregătire superioară din unităţile şi

compartimentele de cercetare ştiinţifică medicală.

(2) Personalul nominalizat la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în program continuu sau divizat

la acelaşi loc de muncă ori în locuri de muncă diferite.

(3) Personalul sanitar cu pregătire superioară care îşi desfăşoară activitatea la următoarele

activităţi şi locuri de muncă are program de 6 ore zilnic, după cum urmează:

a) anatomie patologică;

79

b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;

c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor

nucleare, terapie cu energii înalte.

Art. 9.(1) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu, încadrate în unităţile

sanitare publice din sectorul sanitar, au program de 8 ore zilnic, în program continuu sau divizat, în

acelaşi loc de muncă sau în locuri de muncă diferite.

(2) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu care îşi desfăşoară

activitatea la următoarele locuri de muncă au program de 7 ore zilnic, în program continuu sau

divizat, după cum urmează:

a) hidrotermoterapie;

b) laboratoare sau compartimente de analize medicale.

(3) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu, încadrate la următoarele

locuri de muncă şi activităţi, au program de 6 ore zilnic, în program continuu sau divizat, după cum

urmează:

a) anatomie patologică;

b) medicină legală, în activitatea de prosectură, săli de disecţie şi morgi;

c) radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie

cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac.

Art. 10.(1) Personalul sanitar auxiliar din unităţile publice din sectorul sanitar are program de 8 ore

zilnic, în program continuu sau divizat, în acelaşi loc de muncă sau în locuri de muncă diferite.

(2) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă

are program de 7 ore zilnic în program continuu sau divizat, după cum urmează:

a) hidrotermoterapie;

b) laboratoare sau compartimentele de analize medicale.

(3) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă are

program de 6 ore zilnic în program continuu sau divizat, după cum urmează:

a) anatomie patologică;

b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;

c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor

nucleare, terapie cu energii înalte.

Art.11.(1) Personalul tehnic, economic şi administrativ, personalul de deservire, pază şi pompieri,

precum şi muncitorii au program de 8 ore zilnic.

(2) Personalul tehnic şi muncitorii care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă

au program de 6 ore zilnic:

a) anatomie patologică;

b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;

c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor

nucleare, terapie cu energii înalte – care asigură întreţinerea şi repararea aparaturii din aceste

activităţi.

(3) În funcţie de modul de desfăşurare a activităţii, muncitorii pot desfăşura activitate în 3 ture.

Art.12.(1) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unităţile sanitare cu

paturi asigură activitatea curentă a farmaciei, inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători

legale.

(2) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unităţile sanitare fără

paturi asigură activitatea curentă a farmaciei.

(3) Pentru farmaciile cu circuit închis programul farmaciştilor şi al asistenţilor de farmacie se

va stabili în mod corelat cu programul unităţilor publice pe care le deservesc, organizându-se cel

puţin în două ture sau, în cazul funcţionării într-un singur schimb, organizându-se în program

fracţiohat ori program care să cuprindă ambele ture ale unităţii.

80

Art. 13.(1) În unităţile publice din sectorul sanitar personalul de la locurile de muncă în care

activitatea se desfăşoară fără întrerupere – 3 ture – şi care are program de 8 ore zilnic, în raport cu

necesităţile asistenţei medicale, poate lucra prin rotaţie în ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu

24 de ore libere.

(2) Personalul sanitar mediu şi personalul auxiliar sanitar încadrat în structurile de primire

urgenţe – unitate de primire urgenţe sau compartiment de primire urgenţe – desfăşoară activitate în 3

ture.

(3) Personalul din unităţile publice cu paturi din sectorul sanitar, care lucrează în locurile de

muncă unde activitatea se desfăşoară în 3 ture, pentru a beneficia de sporul prevăzut pentru activitatea

desfăşurată în 3 ture are obligaţia de a presta lunar un număr egal de zile în tura a 2-a şi tura a 3-a.

Numărul de zile în care îşi desfăşoară activitatea în tura a 2-a şi a 3-a va fi stabilit de consiliul de

administraţie al fiecărei unităţi publice sanitare, pe bază de grafice lunare, în aşa fel încât să se asigure

continuitatea activităţii.

(4) Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o lună, pe locuri de muncă, se

stabileşte:

a) numărul de personal pe fiecare tură în raport cu nevoile asistenţei medicale;

b) rotaţia pe ture a personalului;

c) intervalul legal dintre două zile consecutive de lucru.

(5) Graficele lunare de activitate, pe locuri de muncă, se întocmesc de şeful de compartiment şi se

aprobă de conducerea unităţii.

(6) Modificarea graficelor lunare se poate face de către conducerea unităţii, la propunerea şefului

de compartiment.

(7) Personalul din unităţile publice din sectorul sanitar unde activitatea se desfăşoară în 3 ture

poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura de noapte atunci când se află în una dintre

următoarele situaţii:

a) în caz de graviditate, lehuzie şi pe timpul cât alăptează;

b) are program redus pe bază de certificat medical;

c) starea de sănătate contravine desfăşurării activităţii în tura a 3-a, dovedită cu certificat medical;

d) pensionare de invaliditate de gradul III.

Art.14.Personalul sanitar mediu care ocupă funcţia de director de îngrijiri şi asistent medical şef pe

unitate nu poate desfăşura activitate în 3 ture.

Art.15.Personalul sanitar mediu, operatorii registratori de urgenţă, şoferii de autosanitară,

ambulanţierii şi brancardierii din cadrul serviciului de ambulantă desfăşoară activitate în ture în

sistem de 12 ore cu 24 de ore libere, pe bază de grafice lunare, întocmite de şeful serviciului asistenţă

medicală de urgenţă, transport sanitar şi aprobate de medicul director.

Art.16.În funcţie de specificul fiecărei unităţi publice din sectorul sanitar, ora de începere şi ora de

terminare a programului zilnic pentru fiecare loc de muncă şi categorie de personal se stabilesc prin

regulamentul intern al unităţii şi se comunică salariaţilor.

Art.17.Medicii şi farmaciştii care ocupă funcţii în conducerea unităţii sanitare publice îşi păstrează pe

toată perioada respectivă postul ocupat prin concurs în sectorul sanitar şi pot să lucreze la postul

rezervat până la 50% din timpul normal de lucru în cadrul normei de bază.

Art.18(1) Salariatele care alăptează au dreptul, în cadrul programului de lucru, la două pauze pentru

alăptare de câte o oră fiecare.

(2) La cererea salariatelor, pauzele pentru alăptare pot fi înlocuite cu reducerea duratei normale

a timpului de muncă cu două ore zilnic.

(3) Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se

includ în timpul de muncă, nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de

salarii al angajatorului.

Art.19.Personalul detaşat, precum şi personalul care lucrează temporar într-un loc de muncă unde se

prevede un timp de muncă zilnic, mai mic sau mai mare decât acela pe care îl prestează la funcţia sa

81

de bază, efectuează la locul de muncă unde este detaşat sau lucrează temporar timpul de muncă

prevăzut pentru acest loc de muncă, în condiţiile prevăzute pentru personalul propriu al unităţii.

Art.20.(1) Personalul didactic din învăţământul superior medical şi farmaceutic care desfăşoară

activitate integrată prin cumul de funcţii, în baza unui contract cu jumătate de normă, în unităţi

sanitare unde funcţionează catedra sau disciplina didactică prestează aceleaşi obligaţii de serviciu ca

şi personalul medical şi farmaceutic încadrat cu normă întreagă.

(2) În cadrul prestaţiei integrate, personalul prevăzut la alin. (1) asigură activitate curentă în

cursul dimineţii şi gărzi, pe lângă atribuţiile funcţiei didactice, primind din partea unităţii sanitare

drepturile salariale aferente contractului individual de muncă prin cumul de funcţii cu jumătate de

normă, cu excepţia rezidenţilor.

(3) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care funcţionează în alte unităţi decât cele

sanitare va fi integrat în unităţi publice din sectorul sanitar, stabilite de Ministerul Sănătăţii, la

propunerea direcţiei de sănătate publică, de comun acord cu conducerea instituţiilor de învăţământ

superior de medicină şi farmacie.

(4) Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii, în condiţiile alin.

(3), prestează o activitate aferentă unei jumătăţi de normă a unui medic sau farmacist, în medie pe

zi, primind drepturile salariale aferente contractului individual de muncă, cu excepţia rezidenţilor.

(5) Medicii şi farmaciştii pot desfăşura activitate integrată prin cumul de funcţii în spitale,

institute şi centre medicale clinice, centre de diagnostic şi tratament, laboratoare şi cabinete medicale,

farmacii publice sau de spital, direcţii de sănătate publică, unităţi de cercetare ştiinţifică medicală sau

farmaceutică, unităţi de producţie de medicamente, agreate de instituţiile de învăţământ superior cu

profil medico-farmaceutic uman.

(6) Integrarea clinică, prin cumul de funcţii cu jumătate de normă, a medicilor şi farmaciştilor în

unităţi publice din sectorul sanitar se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate

juridică, în limita posturilor normate şi a necesarului de servicii medicale şi universitare şi se avizează

de Ministerul Sănătăţii.

Art. 21.(1) În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii cu norma de bază în spital

desfăşoară activitate în cadrul ambulatoriului integrat al spitalului.

(2) Modul concret de organizare a activităţii în sistem integrat spital – cabinet de specialitate

din ambulatoriul integrat va fi stabilit de conducerea fiecărui spital, în funcţie de modul de organizare

a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, numărul de medici pe specialităţi, precum şi de

necesarul de servicii medicale spitaliceşti şi ambulatorii de specialitate, cu respectarea prevederilor

Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate.

CAPITOLUL II

Organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţi publice din sectorul sanitar

Art. 22.(1) Continuitatea asistenţei medicale se asigură prin serviciul de gardă.

(2) Numărul liniilor de gardă prin care se asigură continuitatea asistenţei medicale se

determină pe tipuri de unităţi sanitare, iar repartiţia pe specialităţi clinice se face de conducerea

fiecărei unităţi publice cu personalitate juridică.

(3) Liniile de gardă se stabilesc la nivelul fiecărei unităţi sanitare şi se aprobă de Ministerul

Sănătăţii, la propunerea direcţiei de sănătate publică sau a unităţilor sanitare cu paturi, în funcţie de

subordonare.

(4) Liniile de gardă pentru unităţile sanitare cu paturi din subordinea ministerelor ori a

instituţiilor cu reţea sanitară proprie se stabilesc la nivelul fiecărei unităţi sanitare cu personalitate

juridică şi se aprobă de ministerul ori de instituţia cu reţea sanitară proprie în subordinea cărora se

află.

Art. 23.Numărul liniilor de gardă se determină în mod diferenţiat, pe tipuri de unităţi sanitare, în

funcţie de numărul de paturi aprobat prin ordinul de structură, după cum urmează:

a) spitale universitare – o linie de gardă la 40 de paturi;

82

b) institute şi centre medicale clinice care desfăşoară asistenţă medicală de urgenţă în profil

cardiologie, cardiovascular şi cerebrovascular şi spitale clinice de urgenţă – o linie de gardă la 60 de

paturi;

c) spitale clinice judeţene de urgenţă, spitale judeţene de urgenţă, spitale clinice judeţene şi spitale de

urgenţă – o linie de gardă la 70 de paturi;

d) spitale clinice, spitale judeţene şi spitale de pediatrie şi obstetrică-ginecologie – o linie de gardă la

80 de paturi;

e) institute şi centre medicale clinice, spitale municipale şi orăşeneşti – o linie de gardă la 90 de

paturi;

f) institute şi centre medicale clinice de specialitate, spitale clinice de specialitate, spitale de

specialitate – o linie de gardă la 150 de paturi;

g) spitale comunale, centre medicale altele decât cele clinice, sanatorii – o linie de gardă pe unitate,

indiferent de numărul de paturi.

Art. 24.(1) Pentru spitalele nominalizate la art. 23 lit. a), b), c) şi d), cu excepţia spitalelor de pediatrie

şi de obstetrică-ginecologie, şi lit. e), cu excepţia spitalelor municipale şi spitalelor orăşeneşti, se

organizează linii de gardă în următoarele specialităţi paraclinice;

a) radiologie–imagistică medicală, computer tomograf;

b) medicină de laborator.

(2) Pentru spitalele universitare, clinice şi judeţene se poate organiza o linie de gardă în

specialitatea stomatologie generală.

(3) Liniile de gardă organizate în specialităţile paraclinice şi în specialitatea stomatologie

generală nu se includ în numărul liniilor de gardă determinate în funcţie de numărul de paturi.

(4) În funcţie de necesitate şi de posibilităţi, prevederile alin. (1) se pot aplica, cu aprobarea

Ministerului Sănătăţii, şi la alte tipuri de spitale.

Art. 25.(1) Garda se instituie în unităţile cu paturi pentru continuitatea asistenţei medicale între ora de

terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineţii şi ora de

începere a programului de dimineaţă din ziua următoare. În zilele de repaus săptămânal, zilele de

sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda începe

de dimineaţă şi durează 24 de ore.

(2) Linia de gardă în specialităţile paraclinice se organizează între ora de terminare a

programului medicilor încadraţi în aceste locuri de muncă şi ora de începere a programului din ziua

următoare.

Art. 26.(1) Pentru spitalele care au aprobate structuri de primire urgenţe – UPU-SMURD, UPU sau

CPU – continuitatea asistenţei medicale se asigură prin linii de gardă pentru medicina de urgenţă,

după cum urmează:

a) între ora de terminare a programului medicilor încadraţi în aceste locuri de muncă şi ora de

începere a programului din ziua următoare, în situaţia în care activitatea se desfăşoară în două ture,

fiecare cu o durată de 7 ore;

b) în situaţia în care numărul medicilor încadraţi în structurile de primire urgenţă care îşi desfăşoară

activitatea în două ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere este insuficient.

(2) Liniile de gardă prevăzute la alin. (1) lit. b) au o durată de minimum 10 ore în zilele

lucrătoare şi în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale şi de maximum 24 de ore în zilele de

sâmbătă, duminică şi sărbători legale.

(3) Durata efectivă a liniilor de gardă stabilită conform prevederilor alin. (2) se propune de

medicul şef al structurii de primire urgenţă, se avizează de directorul medical şi se aprobă de

managerul unităţii, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

(4) Aceste linii de gardă nu se includ în numărul liniilor de gardă determinat în funcţie de

numărul de paturi.

83

Art. 261.Medicul şef al structurii de primire urgenţe are obligaţia de a comunica la Ministerul

Sănătăţii – Compartimentul medicină de urgenţă – atât modul de organizare a programului zilnic,

conform art. 5, cât şi modul de organizare a gărzilor şi durata acestora, conform art. 26.

Art. 27.(1) Continuitatea asistenţei medicale pentru serviciile medicale de urgenţă şi transport sanitar

se asigură prin linia de gardă organizată la nivelul serviciilor de ambulanţă în specialitatea medicină

de urgenţă.

(2) Liniile de gardă pentru serviciile de ambulanţă se aprobă de Ministerul Sănătăţii, la

propunerea direcţiei de sănătate publică.

Art. 28.(1) La nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se asigură

permanenţa după următorul program:

– între ora de terminare a programului zilnic de activitate şi ora de începere a programului din ziua

următoare în zilele lucrătoare;

– cu o durată de 24 de ore în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale şi în celelalte zile în care,

potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează.

(2) Permanenţa se asigură de personalul de specialitate medico-sanitar din compartimentele

aflate în subordinea directorului executiv adjunct sănătate publică şi programe, în subordinea

directorului executiv adjunct pentru control în sănătate publică şi din cadrul laboratoarelor.

(3) În cazul evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra stării de sănătate a populaţiei,

persoana care asigură permanenţa la sediul direcţiei de sănătate publică cheamă în unitate, prin

sistemul de chemări de la domiciliu, medici de specialitate.

(4) Pentru medicii în specialităţi paraclinice din cadrul compartimentelor aflate în subordinea

directorului executiv adjunct sănătate publică şi programe, în subordinea directorului executiv adjunct

pentru control în sănătate publică şi din cadrul laboratoarelor, care în situaţii deosebite pot fi chemaţi

la sediul direcţiei de sănătate publică, se va completa în mod corespunzător fişa postului.

(5) Activitatea prestată la sediul direcţiei de sănătate publică pentru asigurarea permanenţei se

compensează cu timp liber corespunzător.

Art.29.(1) Asigurarea asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în

specialitatea anatomie patologică se asigură prin chemarea medicilor de la domiciliu.

(2) Asigurarea continuităţii asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în

specialitatea medicină legală se asigură conform legislaţiei specifice.

Art.30.(1) Se poate organiza linie de gardă într-o specialitate clinică, dacă în secţiile sau

compartimentele cu paturi, precum şi în ambulatoriul de specialitate al spitalului sunt încadraţi cel

puţin 4 medici în specialitatea respectivă.

(2) Această prevedere nu se aplică liniilor de gardă organizate în specialitatea ATI.

Art. 31.(1) În echipa de gardă a unei unităţi sanitare cu paturi, în liniile de gardă organizate pe

specialităţi, în afară de medicii încadraţi în unitatea respectivă, pot fi incluşi şi medici din afara

unităţii care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea stabilită pentru linia de

gardă şi care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare în care nu sunt organizate linii de gardă în

acea specialitate.

(2) Includerea acestor medici în echipa de gardă a unităţii se face cu avizul şefului de secţie şi

cu aprobarea conducătorului unităţii sanitare în care este organizată garda şi cu acordul unităţii

sanitare unde are norma de bază.

(3) Pot fi incluşi în linia de gardă şi medici care nu desfăşoară activitate în baza unui contract

de muncă, dar care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea în care este

organizată linia de gardă, cu avizul şefului de secţie şi cu aprobarea conducătorului unităţii sanitare.

Art. 32.Medicii din afara unităţii care sunt incluşi în linia de gardă vor putea desfăşura această

activitate în afara programului de la norma de bază.

Art. 33.(1) Medicii rezidenţi în perioada de pregătire în specialitate vor fi incluşi obligatoriu în linia

de gardă, în unitatea sanitară în care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă şi

efectuând garda în cadrul numărului de ore de gardă obligatoriu, respectiv 20 de ore.

84

(2) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, pot fi incluşi în linia de gardă, pe

specialităţi, la aprecierea şi pe răspunderea medicului şef de secţie, numai în situaţia în care în spital

sunt organizate două linii de gardă în aceeaşi specialitate, efectuând atât obligaţia de 20 de ore de

garda, cât şi gărzi în afara programului normal de lucru.

(3) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, vor putea fi incluşi în linia de gardă numai

în specialitatea în care sunt confirmaţi ca medici rezidenţi.

Art. 34.În linia de gardă organizată în specialitatea medicină de laborator pot fi incluşi şi biologii,

chimiştii şi biochimiştii cu norma de bază îri laboratorul de analize medicale.

Art. 35.În unităţile sanitare cu paturi în care se organizează linie de gardă pentru specialităţile

paraclinice – radiologie–imagistică medicală şi medicină de laborator – personalul sanitar mediu

încadrat în laboratoarele paraclinice va desfăşura activitate în 3 ture.

Art. 36.Pentru spitalele în care continuitatea asistenţei medicale se asigură printr-o singură linie de

gardă, în garda respectivă vor fi incluşi toţi medicii de specialitate din unitate, cu excepţia medicilor

confirmaţi în specialităţi paraclinice, stomatologie şi a medicilor de medicină generală.

Art. 37.(1) Medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi pentru care se organizează

contravizită, care nu sunt incluşi în echipa de gardă a unităţii, vor presta activitate de minimum 6 ore

în cursul dimineţii în zilele lucrătoare şi 20 de ore de contravizită lunar, după-amiaza în zilele

lucrătoare şi dimineaţa în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi celelalte zile în care, potrivit

dispoziţiilor legale, nu se lucrează.

(2) Medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi pentru care nu se organizează

contravizită, care nu sunt incluşi în echipa de gardă a unităţii, vor presta activitate de 7 ore în medie

pe zi în cursul dimineţii.

Art. 38.(1) Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite, care reclamă maximă urgenţă în asistenţa

medicală din unităţile sanitare cu paturi, se poate face şi prin chemarea medicilor de la domiciliu, atât

din unitatea sanitară unde sunt încadraţi, cât şi din alte unităţi sanitare, în următoarele cazuri:

– în unităţi sanitare cu paturi în care nu se organizează gardă;

– în unităţi sanitare cu paturi în care este organizată gardă;

– în unităţi sanitare cu paturi, în cazuri grave care necesită consult medical, în cazuri de accidente

colective etc., situaţii care necesită prezenţa mai multor medici de specialitate decât cei existenţi în

echipa de gardă a unităţii sanitare.

(2) Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite care reclamă maximă urgenţă în asistenţa

medicală din unităţile sanitare cu paturi se poate face prin chemarea de la domiciliu şi a biologilor,

chimiştilor şi biochimiştilor.

Art. 381.(1) Continuitatea asistenţei medicale se poate asigura şi prin gardă la domiciliu.

(2) Garda la domiciliu se organizează pe specialităţi.

(3) Se poate organiza gardă la domiciliu, pe specialităţi, dacă în secţiile sau compartimentele

cu paturi, precum şi în ambulatoriul integrat al spitalului sunt încadraţi cel puţin 2 medici în

specialitatea respectivă.

(4) În garda la domiciliu, pe specialităţi, pot fi cooptaţi şi medici care nu sunt angajaţi în

unitatea respectivă, dar care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea stabilită

pentru garda la domiciliu.

(5) Garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului

stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineţii şi ora de începere a programului de

dimineaţă din ziua următoare.

(6) În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit

reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineaţă şi durează 24 de ore.

(7) Medicul care asigură garda la domiciliu în acest interval are obligaţia de a răspunde la

solicitările primite din partea medicului coordonator de gardă şi de a se prezenta la unitatea sanitară

într-un interval de maximum 20 de minute.

85

(8) Pe toată perioada efectuării gărzii la domiciliu, starea fizică şi psihică a medicului

nominalizat trebuie să permită acordarea corespunzătoare a serviciilor medicale, în situaţii de urgenţă,

conform competenţelor profesionale ale acestuia.

Art.382.(1) Garda la domiciliu nu se include în numărul liniilor de gardă determinat în funcţie de

numărul de paturi.

(2) Nu se organizează gardă la domiciliu în specialităţile clinice şi paraclinice în care este

organizată linie de gardă continuă.

Art.39.(1) Medicul director general şi medicul director general adjunct medical au program de 7 ore

zilnic, fără a fi incluşi în graficul de gardă.

(2) În situaţia în care medicii care ocupă funcţia de director general şi director general adjunct

medical doresc să efectueze gărzi, vor efectua gărzile în afara programului normal de lucru, fără a

avea obligaţia de gardă.

Art.40.(1) Medicii care se află în una dintre situaţiile nominalizate mai jos, pe timpul cât durează

aceste situaţii, sunt scutiţi de a fi incluşi în graficul de gărzi:

– pensionarii de invaliditate gradul III;

– femeile gravide începând cu luna a 6-a cele care alăptează;

– medicii care au program redus cu o pătrime din durata normală a timpului de lucru, pe bază de

certificat medical.

(2) Medicii aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) nu vor putea efectua nici gărzi în

afara programului normal de lucru.

Art.41.Efectuarea a două gărzi consecutive de către acelaşi medic este interzisă.

Art.42.(1) Orele de gardă nu sunt considerate ore suplimentare şi nici cumul de funcţii.

(2) Orele de gardă nu constituie vechime în muncă şi în specialitate.

(3) Orele de gardă efectuate în afara programului normal de lucru şi salarizate conform

prevederilor prezentului regulament se includ în veniturile salariale brute lunare în funcţie de care se

determină numărul de puncte realizat în fiecare lună, pe baza cărora se determină cuantumul pensiei.

Art.43.Este interzis medicilor care sunt de gardă să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului

de gardă.

Art.44.(1) Programul gărzilor la nivelul fiecărei unităţi sanitare se întocmeşte lunar de conducerea

secţiilor, laboratoarelor şi a compartimentelor respective şi se aprobă de conducerea unităţii sanitare.

(2) Schimbarea programului aprobat prin graficul de gardă se poate face numai în situaţii cu

totul deosebite, cu avizul medicului şef de secţie sau de laborator şi cu aprobarea conducerii unităţii

sanitare.

(3) Programul lunar al gărzilor la domiciliu se întocmeşte de directorul medical şi se aprobă de

conducerea unităţii sanitare.

Art.45.Orele de gardă prestate conform prezentului regulament, precum şi chemările de la domiciliu

se consemnează în mod obligatoriu într-o condică de prezenţă pentru activitatea de gardă.

Art.46.(1) Plata orelor de gardă se face în funcţie de tariful orar determinat în baza salariului de bază

individual, corespunzător gradului profesional în care personalul este confirmat prin ordin al

ministrului sănătăţii.

(2) Pentru medicii care beneficiază de salarii de merit tariful orar se va determina luându-se în

calcul şi salariul de merit, întrucât face parte din salariul de bază.

(3) Pentru medicii care ocupă o funcţie de conducere şi beneficiază de indemnizaţie de

conducere, la determinarea tarifului orar pentru gărzile efectuate în afara programului normal de

lucru, indemnizaţia de conducere nu se ia în calcul.

Art.47.Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 561/2000, gărzile efectuate pentru asigurarea

continuităţii asistenţei medicale în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte

zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează se salarizează cu un spor de până la 100% din

tariful orar al funcţiei de bază. Procentul concret al sporului se aprobă de conducătorul unităţii.

86

Art.48.(1) Chemările de la domiciliu se consemnează în condica de prezenţă pentru activitatea de

gardă, se consideră ore de gardă şi se salarizează în funcţie de tariful orar determinat pe baza

salariului de bază individual.

(2) Se consideră ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a

efectuat chemarea de la domiciliu.

Art.49.(1) Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii cu jumătate de

normă în unităţile sanitare vor fi incluse în graficul de gardă.

(2) Cadrele didactice care ocupă funcţia de profesor sau conferenţiar nu au obligaţia de a

efectua gărzi. În această situaţie, cadrele didactice vor presta activitate de 7 ore zilnic în cursul

dimineţii.

(3) Cadrele didactice prevăzute la alin. (2), în situaţia în care doresc să efectueze gărzi, le vor

efectua în afara programului normal de lucru, fără a avea obligaţia de gardă.

Art.50.Pentru medicii din afara unităţii, care efectuează gărzi, salariul de bază individual pe baza

căruia se determină tariful orar se stabileşte potrivit fişei de evaluare prevăzute în anexa nr. 1 care

face parte integrantă din prezentul regulament.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

Art.51.În cazuri deosebite programul de muncă şi organizarea gărzilor în alte condiţii decât cele

prevăzute în prezentul regulament se pot face numai cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.

Art.52.Specialităţile medicale şi specialităţile înrudite în care se pot efectua gărzi în funcţie de

competenţa profesională se stabilesc conform anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezentul

regulament.

Art.53.În cazul în care din împărţirea numărului de paturi la criteriul de calcul stabilit la art. 23

rezultă fracţiuni de cel puţin 0,5, acestea se întregesc.

Art.54.(1) În unităţile sanitare cu paturi pentru care este organizată o singură linie de gardă pe unitate,

în această linie de gardă pot fi incluşi şi medicii de medicină generală, în situaţia în care numărul

medicilor încadraţi în unitatea sanitară, inclusiv în ambulatoriul de specialitate al spitalului, în

specialităţile medicale şi chirurgicale, este mai mic de 4.

(2) În linia de gardă organizată la nivelul sanatoriilor pot fi incluşi şi medicii de medicină

generală în situaţia în care numărul medicilor de specialitate încadraţi în această unitate sanitară este

mai mic de 4.

(3) În linia de gardă unică pe unitate nu pot fi incluşi medicii de medicină generală sau medicii

de familie care îşi desfăşoară activitatea în cabinete medicale organizate în conformitate cu

prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor

medicale, republicată.

Art.55.(1) Medicii de medicină generală/medicină de familie pot fi incluşi în linia de gardă organizată

la nivelul structurilor de primire urgenţe – UPU sau CPU –, precum şi la serviciile de ambulanţă, cu

excepţia medicilor de medicină generală sau medicină de familie care îşi desfăşoară activitatea în

cabinete medicale organizate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind

organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată.

(2) În linia de gardă organizată la nivelul structurilor de primire urgenţe – UPU şi CPU – se

includ şi medicii în specialitatea ATI.

(3) În linia de gardă organizată la nivelul serviciilor de ambulanţă în specialitatea medicină de

urgenţă pot fi incluşi medicii de specialitate confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în

specialităţi clinice.

Art.56.(1) Pentru spitalele municipale, în liniile de gardă organizate în specialităţi medicale şi

specialităţi chirurgicale pot fi incluşi medicii de specialitate confirmaţi îh specialităţile medicale

aferente celor două grupe de specialităţi clinice.

87

(2) Pentru spitalele orăşeneşti cu un număr redus de paturi se poate organiza câte o linie de

gardă pentru specialităţile medicale şi specialităţile chirurgicale, în aceste linii de gardă urmând a fi

incluşi medicii de specialitate corespunzător celor două grupe de specialităţi clinice.

(3) Pentru spitalele municipale şi orăşeneşti cu un număr redus de paturi se poate organiza şi

gardă la domiciliu pentru specialităţi medicale sau specialităţi chirurgicale, în funcţie de ponderea

majoritară a paturilor aferente celor două grupe de specialităţi clinice.

Art.57.Personalul încadrat la direcţia de sănătate publică în funcţii publice generale şi în funcţii

publice specifice de execuţie şi de conducere au program de 8 ore zilnic.

Art.58.(1) Pentru prestarea activităţii în unităţile publice din sectorul sanitar, întreg personalul,

inclusiv cel încadrat în funcţii de conducere, este obligat să semneze condica de prezenţă.

(2) Pentru personalul medical care prestează contravizite şi gărzi, în condica de prezenţă se vor

consemna în mod distinct orele efectuate în aceste activităţi.

Art.581.Refuzul medicilor de a respecta programul de lucru, de a acorda consultaţii interdisciplinare şi

de a respecta graficele de gărzi întocmite lunar de conducerea secţiilor, laboratoarelor şi a

compartimentelor şi aprobate de conducerea unităţii sanitare constituie abatere disciplinară.

Art.59.În unităţile cu 2 sau mai mulţi medici de gardă conducerea unităţii va stabili, prin graficul de

gardă, un medic coordonator al echipei de gardă.

Art.60.Stabilirea numărului liniilor de gardă la nivelul fiecărei unităţi publice din sectorul sanitar se

face cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli alocat.

ANEXA Nr. 1

la regulament

FIŞA DE EVALUARE

a performanţelor profesionale individuale pentru personalul din afara unităţii

inclus în echipa de gardă-abrogat

ANEXA Nr. 2

la regulament

SPECIALITĂŢI MEDICALE ŞI SPECIALITĂŢI ÎNRUDITE

în care se pot efectua gărzi în funcţie de competenţa profesională 1. Efectuarea gărzilor în aceeaşi specialitate sau în specialităţi înrudite, în ambele sensuri, în funcţie

de competenţa profesională:

medicină internă: – cardiologie, gastroenterologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli

metabolice, boli infecţioase, geriatrie şi gerontologie, medicina

munci, medicină sportivă, nefrologie, oncologie medicală,

pneumologie, endocrinologie, dermatovenerologie, hematologie;

chirurgie generală: – urologie, chirurgie toracică, chirurgie plastică – microchirurgie

reconstructivă;

neurologie,

neurologie pediatrică:

– psihiatrie, psihiatrie pediatrică;

pediatrie (numai

dacă specialităţile înrudite

se practică în unităţile de

pediatrie):

– neonatologie, cardiologie, gastroenterologie, diabet zaharat,

nutriţie şi boli metabolice; boli infecţioase;

chirurgie

pediatrică:

– ortopedie pediatrică;

reumatologie: – recuperare, medicină fizică şi balneologie;

chirurgie cardiacă – chirurgie vasculară;

88

şi a vaselor mari:

ORL: – chirurgie maxilo-facială.

2. Efectuarea gărzilor în specialităţi înrudite, într-un singur sens, în funcţie de competenţa

profesională:

chirurgie generală: – ortopedie şi traumatologie;

ATI: – medicină de urgenţă.

3. În următoarele specialităţi garda se poate efectua numai în aceeaşi specialitate:

– neurochirurgie;

– oftalmologie;

– obstetrică-ginecologie;

– medicină de urgenţă.

4. În următoarele specialităţi paraclinice garda se poate efectua numai în aceeaşi specialitate:

– radiologie–imagistică medicală;

– anatomie patologică;

– medicină de laborator;

– medicină legală.

89

ANEXA 3

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

HOTĂRÂRE Nr. 2/2012

privind adoptarea Statutului şi a Codului de deontologie medicală ale Colegiului

Medicilor din România M.Of. nr. 298 din 7.5.2012

În temeiul art. 425 lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu

modificările şi completările ulterioare,

Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din Româniahotărăşte:

Art.1.Se adoptă Statutul Colegiului Medicilor din România, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte

integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2.Se adoptă Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România, prevăzut în

anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.3.La data intrării în vigoare a actelor prevăzute la art. 1 şi 2 se abrogă Decizia Adunării generale

naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 3/2005 privind adoptarea Statutului şi a Codului de

deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 418 din 18 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.4.Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România,

Vasile Astărăstoae

ANEXA Nr. 1

STATUTUL

Colegiului Medicilor din România

CAPITOLUL I

Principii generale

Art.1.(1) Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează, în baza legii şi a prezentului

statut, ca organizaţie profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de drept public,

neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial.

(2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice

autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Art.2.Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea

exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor şi a regulamentelor care organizează şi reglementează

exerciţiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic şi păstrarea prestigiului acestei

profesiuni în cadrul vieţii sociale.

Art.3.Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuţiile

prevăzute de lege şi de prezentul statut în 6 domenii principale de activitate:

a) profesional-ştiinţific şi învăţământ;

b) etic şi deontologic;

c) jurisdicţie profesională şi litigii;

d) avizări-acreditări;

e) economico-social;

f) administrativ şi organizatoric.

Art.4.(1) La nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează câte

un colegiu teritorial al medicilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) Medicii înscrişi şi luaţi în evidenţa colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor

din România.

(3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Medicilor din România.

90

Art.5.Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie

funcţională, organizatorică şi financiară.

Art.6.(1) Ca organizaţie profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea şi

promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea,

libertatea şi independenţa profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de

către medici a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică.

(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Medicilor din România

colaborează, în condiţiile legii, cu toate instituţiile competente.

Art.7.(1) Colegiul Medicilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului

profesional din România în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale,

interne şi internaţionale.

(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor şi atribuţiilor conferite de lege şi de prezentul statut,

organele reprezentative ale Colegiului Medicilor din România pot intra în relaţii cu diferite organisme

similare din alte state.

Art.8.(1) Alegerea organelor reprezentative şi de conducere ale Colegiului Medicilor din România se

va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice şi a egalităţii tuturor membrilor.

(2) Membrii Colegiului Medicilor din România au obligaţia de a participa la alegerea organelor

de conducere.

(3) Organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum şi modalitatea de exprimare a votului, în una

dintre cele 3 variante de exprimare a votului, respectiv votul direct, votul prin poştă sau/şi votul

electronic, se va stabili printr-un regulament electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului

Medicilor din România.

Art.9.(1) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucureşti.

(2) Emblema cu sigla Colegiului Medicilor din România este prevăzută în anexa care face parte

integrantă din prezentul statut.

CAPITOLUL II

Membrii Colegiului Medicilor din România. Drepturi şi obligaţii

Art.10.(1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândeşte şi se păstrează în

condiţiile legii.

(2) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrişi în Registrul medicilor din

România, care se publică pe site-ul oficial al colegiului.

Art. 11.(1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care din motive obiective doresc să

întrerupă pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic pot solicita suspendarea calităţii

de membru pe acea durată. Cererea se va depune anterior perioadei solicitate.

(2) Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept

pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea

dreptului de liberă practică.

(3) Pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România

se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut.

(4) Reînscrierea în cadrul Colegiului Medicilor din România şi reluarea activităţii profesionale

după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii.

Art.12.Medicii cetăţeni străini cărora li s-a aprobat, în condiţiile legii, exercitarea profesiunii de

medic pe teritoriul României au obligaţia de a se înregistra la Colegiul Medicilor din România şi de a

respecta prezentul statut, Codul de deontologie medicală, regulamentele profesiei şi deciziile

organelor de conducere ale corpului profesional al medicilor.

Art.13.Membrii Colegiului Medicilor din România au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Art.14.(1) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi a asigurării unui nivel ridicat al

cunoştinţelor medicale, medicii sunt obligaţi să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie medicală

continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit

91

în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Sunt creditate cursurile, programele, precum şi

celelalte forme de educaţie medicală continuă avizate de către Colegiul Medicilor din România.

(2) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educaţie

medicală continuă, stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă

dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite respectiv.

(3) Perioada în care medicii cu drept de liberă practică sunt obligaţi să facă dovada efectuării

numărului de credite se stabileşte de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

Art.15.Încălcarea obligaţiilor de mai sus constituie abatere de la disciplina şi deontologia profesională

şi de la cea a corpului profesional.

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Art. 16.(1) Corpul profesional al medicilor este organizat, la nivel naţional, în cadrul Colegiului

Medicilor din România, iar la nivel teritorial – judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, prin colegii

teritoriale.

(2) Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu de la data

constituirii şi înregistrării la administraţia financiară.

Art.17.(1) Denumirea colegiului teritorial este „Colegiul Medicilor din ..........“ (se completează cu

denumirea unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează colegiul respectiv).

(2) Sediul colegiului teritorial este în oraşul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul

Bucureşti pentru Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti.

Art.18.(1) Raporturile dintre organele de conducere naţionale şi cele teritoriale se stabilesc conform

dispoziţiilor legii şi prezentului statut.

(2) Ele vor avea la bază, în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea, autonomia

organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor şi a competenţelor

speciale stabilite de lege şi de prezentul statut.

SECŢIUNEA a 2-a

Organele de conducere de la nivel naţional

Art.19.La nivel naţional, organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sunt:

a) Adunarea generală naţională;

b) Consiliul naţional;

c) Biroul executiv;

d) preşedintele.

SUBSECŢIUNEA 1

Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România

Art.20.(1) Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare

Adunarea generală naţională, este alcătuită din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor

din România şi din reprezentanţi ai fiecărui colegiu teritorial, aleşi potrivit Regulamentului electoral

aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

(2) Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională este de 1/200

de membri.

(3) Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.

(4) Proporţional cu numărul de medici înscrişi în evidenţa colegiului teritorial se aleg 3–11

membri supleanţi.

Art.21.Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:

92

a) adoptă Statutul şi Codul de deontologie medicală;

b) aprobă modificarea acestora;

c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară pentru exerciţiul expirat;

d) alege dintre membrii săi comisia de cenzori;

e) adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de

interes general în ceea ce priveşte profesia de medic ori statutul medicului în societate;

f) revocă din funcţie membrii aleşi pentru abateri de la prevederile legii şi, respectiv, ale

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, care aduc prejudicii

activităţii corpului profesional.

Art.22.(1) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din

numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.

(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după două săptămâni se va

organiza o altă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul

membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 24 lit. a) şi b), pentru care este necesară

condiţia de cvorum prevăzută de lege.

(3) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului

în curs.

Art.23.Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Art.24.Adunarea generală naţională este convocată de către:

a) preşedintele Colegiului Medicilor din România;

b) 3 dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România;

c) o treime din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

SUBSECŢIUNEA a 2-a

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România

Art.25.(1) Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul

naţional, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, 3 reprezentanţi ai municipiului

Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor djn fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea

sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un

reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, al Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Justiţiei.

(2) Reprezentanţii în Consiliul naţional sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii

consiliilor colegiilor teritoriale şi reprezentanţii acestora în Adunarea generală naţională, întruniţi într-

o şedinţă comună.

(3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional vor fi suportate de

către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.

Art. 26.(1) Consiliul naţional lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu

drept de vot şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

(2) Deciziile Consiliului naţional sunt obligatorii pentru colegiile locale şi pentru toţi medicii

care practică profesia de medic în România.

Art.27.Reprezentanţii în Consiliul naţional care nu fac parte din organele teritoriale de conducere vor

participa cu rol consultativ la şedinţele acestor organisme de la nivel judeţean, respectiv din

municipiul Bucureşti, fiind anunţaţi din timp cu privire la ordinea de zi, data, ora şi locul unde se vor

desfăşura respectivele şedinţe.

Art.28.(1) Consiliul naţional se întâlneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună sau în şedinţe

extraordinare ori de câte ori este nevoie.

(2) Şedinţele ordinare sunt convocate de către preşedintele Biroului executiv al Consiliului

naţional al Colegiului Medicilor din România.

Art.29.Convocarea membrilor Consiliului naţional se va face, după caz, prin:

a) scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

93

b) fax la sediul colegiului teritorial al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori

instituţia la care reprezentantul îşi desfăşoară activitatea;

c) email-ul personal.

Art.30.(1) Convocarea în una dintre modalităţile de mai sus se va face cu cel puţin 7 zile înaintea

datei întrunirii Consiliului naţional.

(2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise şi prin intermediul poştei

electronice sau pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România.

Art.31.Consiliul naţional realizează atribuţiile prevăzute de lege, de prezentul statut şi de hotărârile

Adunării generale naţionale.

Art.32.Consiliul naţional stabileşte strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de

exercitare a profesiei de medic, precum şi a condiţiilor în care se desfăşoară aceasta.

Art.33.Consiliul naţional aprobă exercitarea ocazională, cu caracter didactic, de instruire, informare şi

schimb de experienţă, a profesiei de medic de către medicii care nu au calitatea de membru al

Colegiului Medicilor din România.

Art.34.(1) În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele

comisii de lucru:

a) Comisia de studii şi strategii de dezvoltare;

b) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ;

c) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate;

d) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe;

e) Comisia de acreditări şi avizări;

f) Comisia de etică şi deontologie profesională;

g) Comisia de jurisdicţie profesională;

h) Comisia administrativă şi financiar-contabilă.

(2) La nivel local se poate adopta o organizare asemănătoare.

(3) Pe lângă Consiliul naţional se vor organiza şi vor funcţiona, cu rol consultativ, două comisii:

comisia formată din preşedinţii colegiilor teritoriale şi comisia formată din preşedinţii societăţilor

medicale ştiinţifice agreate de Colegiul Medicilor din România.

Art.35.(1) În funcţie de necesităţile concrete, Consiliul naţional poate aproba înfiinţarea unor comisii

de specialitate ori consultative.

(2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.

Art.36.Materialele supuse spre aprobare Consiliului naţional vor fi avizate şi fundamentate de către

comisia competentă.

Art.37.(1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului naţional, în cadrul Colegiului

Medicilor din România se pot înfiinţa departamente ca structuri tehnice şi administrative. Un

departament poate funcţiona pentru una sau mai multe comisii.

(2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al

Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi, în funcţie de numărul de posturi şi

schema de personal aprobată de către Consiliul naţional, vor fi asigurate cu personal tehnic de

specialitate sau administrativ.

(3) Consiliul naţional va aproba regulamentele de organizare şi funcţionare a departamentelor

şi comisiilor, la propunerea acestora.

SUBSECŢIUNEA a 3-a

Biroul executiv

Art.38.Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în

continuare Biroul executiv, este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general,

aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.

Art.39.(1) Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu

votul a cel puţin 3 membri.

94

(2) Biroul executiv se întruneşte o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea

preşedintelui ori a cel puţin 2 dintre membrii săi.

Art.40.(1) Membrii Biroului executiv îşi pot exprima votul asupra unei decizii prin corespondenţă,

inclusiv în format video sau electronic.

(2) Votul exprimat în condiţiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al şedinţei, iar

membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea şedinţă, modalitatea de

exprimare a votului şi natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ.

Art.41.Atribuţiile Biroului executiv:

a) asigură activitatea permanentă a Colegiului Medicilor din România;

b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Medicilor din România;

c) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune spre aprobare Consiliului

naţional;

d) acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Medicilor din România;

e) execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;

f) elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe

baza bugetelor locale;

g) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional;

h) informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele consiliului.

Art 42.Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional.

Art.43.În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor

colegiilor teritoriale vor primi 6 indemnizaţie lunară, al cărei cuantum va fi aprobat, după caz, de

Consiliul naţional, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale.

Art.44.Preşedintele Biroului executiv este preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Art. 45.Atribuţiile preşedintelui Colegiului Medicilor din România:

a) reprezintă Colegiul Medicilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din

străinătate;

b) încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Medicilor din România cu aprobarea Biroului

executiv;

c) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;

d) duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului naţional date în sarcina sa şi

rezolvă problemele şi lucrările curente;

e) angajează personalul de specialitate şi administrativ, cu aprobarea Biroului executiv;

f) îndeplineşte orice altă sarcină stabilită de către Consiliul naţional ori de către Biroul executiv.

Art. 46.(1) Preşedintele Biroului executiv păstrează şi foloseşte ştampila Colegiului Medicilor din

România şi are drept de semnătură în bancă.

(2) În lipsa sa, preşedintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii

Biroului executiv pentru a realiza competenţele care îi revin sau numai o parte din acestea.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile comisiilor de lucru ale Consiliului naţional

Art.47.Comisiile de lucru ale Consiliului naţional sunt competente în probleme integrative şi de

strategie şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de prezentul statut sau stabilite prin hotărâre a Consiliului

naţional.

Art.48.Comisia de studii şi strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuţii principale:

a) analizează situaţia personalului şi a serviciilor medicale, în funcţie de nevoile României;

b) propune obiective strategice, programe şi proiecte de dezvoltare şi restructurare a activităţii

Colegiului Medicilor din România;

c) planifică realizarea programelor;

d) monitorizează şi realizează proiecte;

e) elaborează informări şi sinteze pentru Biroul executiv şi Consiliul naţional.

95

Art.49.Comisia de studii şi strategii de dezvoltare realizează sinteze în legătură cu aplicarea

sistemului normativ în materie profesională şi propune Consiliului naţional şi Biroului executiv

adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea şi adoptarea actelor normative în beneficiul

societăţii româneşti şi al corpului medical din România.

Art.50.Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ urmăreşte şi controlează în activitatea sa

realizarea obiectivelor profesionale ale medicilor din România, prin programe de educaţie continuă,

specializare, stabilirea şi creşterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii

actului medical în unităţile sanitare.

Art.51.Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe următoarele

direcţii:

a) educaţie profesională continuă;

b) examene şi concursuri;

c) învăţământ profesional şi alte forme de pregătire profesională;

d) ştiinţe profesionale;

e) practică independentă a profesiei de medic.

Art.52.(1) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ elaborează ghiduri şi protocoale de practică

medicală, pe niveluri de competenţe ale unităţilor sanitare, şi le propune spre aprobare Ministerului

Sănătăţii. Elaborarea ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală poate fi delegată asociaţiilor

profesipnal-ştiinţifice ale medicilor.

(2) În scopul creşterii performanţei serviciilor de sănătate, Comisia profesional-ştiinţifică şi de

învăţământ are drept obiectiv introducerea unor mecanisme de evaluare şi asigurare a calităţii

pregătirii profesionale, cum ar fi: acreditare, standardizare, certificare a calităţii, ghiduri de practică

profesională.

Art.53.Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ analizează, în funcţie de necesitate, studii de

analiză ocupaţională în domeniile medicale de specialitate în vederea stabilirii de standarde

ocupaţionale şi delimitării competenţelor profesionale în virtutea titlurilor oficiale de calificare în

medicină, potrivit Nomenclatorului de specialităţi medicale şi Catalogului de atestate de studii

complementare.

Art.54.În realizarea competenţelor sale, Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îndeplineşte

şi următoarele activităţi:

a) promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea medicilor la

programe de perfecţionare profesională din ţară sau din străinătate;

b) sprijină organizarea de manifestări profesionale şi ştiinţifice;

c) elaborează programe şi standarde de evaluare profesională periodică;

d) participă, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu Ministerul Sănătăţii

Publice, la stabilirea numărului anual de locuri în unităţile de învăţământ superior de profil medical

acreditate, precum şi a numărului de locuri în rezidenţiat;

e) verifică certificatele de competenţă lingvistică pentru absolvenţii facultăţii de medicină care au

absolvit în altă limbă şi acreditează instituţiile care eliberează certificatele de competenţă lingvistică.

Art.55.Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate susţine interesele economice şi sociale

ale corpului profesional din România, adaptându-le în permanenţă condiţiilor existente în plan

naţional şi internaţional.

Art.56.Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate reprezintă medicii care lucrează în

sistemul de asigurări de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiunii

de medic, precum şi eliminarea oricărui fel de ingerinţe în exercitarea actului profesional. Totodată,

Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre

medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru

asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului medicului în societate, inclusiv cu privire la

raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile medicului.

96

Art.57.(1) Preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate reprezintă Colegiul

Medicilor din România şi medicii din sistemul de asigurări de sănătate în faţa organismelor

specializate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la nivel central şi ale altor case ori societăţi

de asigurări.

(2) La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice,

funcţionale şi financiare.

Art. 58.Preşedintele Colegiului Medicilor din România împreună cu preşedintele Comisiei

economico-sociale şi de asigurări de sănătate reprezintă Colegiul Medicilor din România la nivel

central pentru îndeplinirea atribuţiilor legale în domeniul contractării de servicii medicale.

Art. 59.Comisiile economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean, respectiv al

municipiului Bucureşti supraveghează modul de aplicare a negocierilor realizate de către Colegiul

Medicilor din România la nivel central, în sensul că:

a) îi asistă pe membrii lor la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii

profesionale;

b) reprezintă şi apără interesele membrilor lor în faţa partenerilor contractuali;

c) oferă consultaţii de specialitate cu privire la încheierea, executarea şi încetarea contractelor privind

furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

d) intervin prompt şi acţionează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile

membrilor lor, ce decurg din încheierea şi executarea contractelor privind furnizarea de servicii

medicale.

Art.60.Prin intermediul Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean

sau al municipiului Bucureşti, Colegiul Medicilor din România organizează şi încurajează activităţile

cultural-artistice şi sportive ale membrilor săi şi ale familiilor acestora, gospodăreşte şi dezvoltă baza

proprie de recreere şi sport, contribuie la protejarea membrilor şi a familiilor acestora prin acordarea,

în limita posibilităţilor, de ajutoare materiale.

Art.61.Comisia de etică şi deontologie profesională are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte şi controlează respectarea de către medici a Codului de deontologie medicală;

b) analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională;

c) face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală.

Art.62.Comisia de jurisdicţie profesională are următoarele atribuţii:

a) anchetează reclamaţiile şi sesizările legate de nerespectarea deontologiei profesionale;

b) întocmeşte dosarul de anchetă disciplinară;

c) susţine acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină.

Art.63.Comisia de jurisdicţie profesională de la nivelul colegiilor teritoriale are în plus faţă de

atribuţiile prevăzute la art. 65 şi competenţa de a susţine recursul în faţa Comisiei superioare de

disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România, atunci când recursul este promovat de biroul

consiliului teritorial.

Art.64.Judecarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul cadrului legal, al

prezentului statut, al Codului de deontologie medicală, al regulamentelor de ordine internă ale

unităţilor medicale şi al fişei postului, asigurându-se o înaltă moralitate profesională în rândurile

corpului profesional.

Art.65.(1) În cazul unor acţiuni care lezează onoarea profesională a membrilor Colegiului Medicilor

din România şi/sau a corpului profesional în ansamblu, indiferent de mijloacele de realizare, Comisia

de jurisdicţie profesională va uza de dreptul la replică, cerând ferm autorilor unor astfel de acţiuni să

le retracteze sau să le rectifice.

(2) La nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, astfel de atribuţii se realizează pe

baza principiului autonomiei organizatorice şi funcţionale.

Art.66.Comisia de jurisdicţie profesională de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti

sesizează încercarea de practică ilegală a profesiei de medic pe teritoriul României. Dreptul de a

97

susţine acţiunea în justiţie revine preşedintelui consiliului colegiului judeţean, respectiv al

municipiului Bucureşti.

Art.67.Comisia de imagine, relaţii interne şi externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre

Colegiul Medicilor din România şi structurile guvernamentale, neguvernamentale, judeţene, naţionale

sau internaţionale. Relaţia cu publicul şi mass-media se asigură prin intermediul unui purtător de

cuvânt sau al preşedintelui acestei comisii.

Art.68.Comisia de acreditări şi avizări are ca obiectiv impunerea unor standarde şi criterii de

asigurare a calităţii actului profesional pe teritoriul României. În acest sens, comisia îndeplineşte

următoarele atribuţii principale:

a) asigură împreună cu structurile de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului şi din Ministerul Sănătăţii verificarea, validarea şi echivalarea calificării membrilor săi;

b) participă la elaborarea unor criterii transparente de evaluare, validare şi echivalare a diplomelor,

specialităţilor, competenţelor şi gradelor profesionale;

c) participă în comisiile centrale de acreditări;

d) propune şi avizează metodologia de acreditare a medicilor şi a unităţilor medico-sanitare.

Art. 69.Comisia administrativă şi financiar-contabilă are următoarele atribuţii:

a) asigură asistenţa juridică curentă în domeniul financiar-contabil a Colegiului Medicilor din

România;

b) gestionează patrimoniul şi ţine evidenţa financiar-contabilă;

c) centralizează cotizaţiile şi celelalte venituri;

d) asigură activitatea de birotică;

e) propune Consiliului naţional nivelul cotizaţiei şi al părţii din aceasta care trebuie virată de

structurile judeţene către organele centrale;

f) fundamentează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

g) fundamentează şi propune Biroului executiv necesarul de personal de execuţie;

h) controlează gestiunea colegiilor judeţene;

i) pregăteşte şi asigură desfăşurarea şedinţelor Adunării generale naţionale, Consiliului naţional şi

Biroului executiv.

Art.70.Colegiul Medicilor din România, prin colegiile teritoriale, îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) participă, în condiţiile legii, la acreditarea furnizorilor de servicii medicale;

b) ţine evidenţa medicilor cu drept de liberă practică, din raza judeţului respectiv sau a municipiului

Bucureşti;

c) supraveghează modul de exercitare a profesiei de către medici;

d) analizează cazurile de exercitare ilegală a profesiei de medic şi înaintează la rândul său dosarul

organelor competente.

SECŢIUNEA a 4-a

Personalul

Art. 71.În limita numărului de posturi aprobat de către Consiliul naţional şi a schemei de organizare şi

funcţionare, Biroul executiv, în funcţie de necesităţile concrete şi în baza notei de fundamentare a

Comisiei administrative şi financiar-contabile, poate angaja, în condiţiile legii, personal de

specialitate, tehnic şi administrativ.

Art.72.Pentru lucrări de specialitate care nu presupun o activitate continuă sau pentru consultaţii de

specialitate în anumite domenii, Biroul executiv poate contracta servicii plătite pe lucrare, temă sau

proiect, cu specialişti în domeniu.

Art.73.Activitatea administrativă a Colegiului Medicilor din România este condusă de un director

general executiv.

CAPITOLUL IV

Organele de conducere de la nivel teritorial

Art.74.Organele de conducere la nivelul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti sunt:

a) adunarea generală;

98

b) consiliul;

c) biroul consiliului;

d) preşedintele.

Art.75.(1) Adunarea generală este formată din toţi medicii cu drept de liberă practică înscrişi în

colegiul teritorial şi care îşi desfăşoară activitatea de bază în raza colegiului teritorial respectiv.

(2) Adunarea generală alege reprezentanţii în consiliul colegiului teritorial, reprezentanţii în Adunarea

generală naţională şi membrii comisiei de disciplină.

Art.76.(1) Adunarea generală se întruneşte în primul trimestru al anului în şedinţă ordinară şi, în mod

excepţional, în şedinţe extraordinare.

(2) Adunarea generală se întruneşte anual şi adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa â

două treimi din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de două

treimi, după 10 zile se organizează o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu

majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenţi.

Art.77.Şedinţele pot fi convocate de:

a) consiliu;

b) preşedintele colegiului teritorial;

c) biroul consiliului colegiului teritorial;

d) o treime din numărul membrilor colegiului teritorial.

Art.78.Adunarea generală are următoarele atribuţii:

a) alege membrii consiliului;

b) alege reprezentanţii în Adunarea generală naţională;

c) alege dintre membrii săi comisia de cenzori formată din 3 membri;

d) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli;

e) aprobă execuţia bugetară;

f) descarcă de gestiune consiliul;

g) analizează raportul de activitate al consiliului;

h) stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină.

Art. 79.(1) Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti au un număr de membri

proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului, la data organizării alegerilor, aleşi

de adunarea generală conform proporţiilor stabilite de lege.

(2) Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti se întâlnesc în şedinţe

ordinare o dată la două luni sau în şedinţe extraordinare la convocarea:

a) preşedintelui colegiului respectiv;

b) a cel puţin 3 membri ai biroului consiliului;

c) unei treimi din numărul membrilor consiliului.

(3) Consiliul lucrează în prezenţa a minimum două treimi din numărul membrilor săi şi ia decizii cu

majoritate simplă de voturi.

Art. 80.Principalele atribuţii ale consiliilor colegiilor teritoriale sunt următoarele:

a) conduc activitatea colegiului între şedinţele adunării generale;

b) aleg individual şi pe funcţii membrii biroului consiliului;

c) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare;

d) aprobă indemnizaţiile lunare ale membrilor biroului consiliului;

e) duc la îndeplinire hotărârile adunării generale;

f) aplică şi urmăresc ducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor naţionale ale Colegiului Medicilor

din România;

g) aleg dintre membrii lor comisiile de lucru;

h) apără şi reprezintă interesele profesionale ale membrilor lor, inclusiv în faţa instanţelor

judecătoreşti şi a altor autorităţi publice.

99

Art. 81.Biroul consiliului este format din: preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi în mod

individual de către consiliu dintre membrii săi, în termen de maximum 5 zile de la data alegerii

consiliului.

Art. 82.(1) Biroul consiliului se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea

preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.

(2) Biroul consiliului lucrează în prezenţa a cel puţin 3 dintre membrii săi şi ia decizii cu votul

a cel puţin 3 membri.

Art. 83.Biroul consiliului are următoarele atribuţii:

a) asigură activitatea colegiului între şedinţele consiliului;

b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului;

c) execută hotărârile adunării generale şi ale consiliului;

d) elaborează şi supune spre avizare consiliului proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

e) execută deciziile organelor naţionale de conducere şi răspunde de ducerea lor la îndeplinire;

f) informează consiliul cu privire la deciziile emise şi activitatea desfăşurată între şedinţele

consiliului.

CAPITOLUL V

Venituri şi cheltuieli

Art. 84.Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:

a) taxa de înscriere;

b) cotizaţiile lunare ale membrilor;

c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice;

d) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice;

e) legate;

f) drepturi editoriale;

g) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

h) fonduri rezultate din manifestările culturale şi ştiinţifice;

i) organizarea de cursuri de educaţie profesională continuă;

j) alte surse.

Art. 85.Taxa de înscriere în Colegiul Medicilor din România este de 10% din salariul minim pe

economie.

Art. 86.(1) Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de consiliul colegiului teritorial de către

membrii Colegiului Medicilor din România determină plata unor penalităţi egale cu cele percepute

pentru neplata obligaţiilor fiscale.

(2) Aceeaşi penalitate se va aplica şi colegiilor teritoriale care nu varsă către organele naţionale partea

de cotizaţie stabilită de Consiliul naţional.

Art. 87.(1) Neplata cotizaţiei datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni şi

după atenţionarea scrisă a consiliului colegiului teritorial se sancţionează cu suspendarea calităţii de

membru al colegiului până la plata cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente.

(2) Sancţiunea se aplică de către comisia de disciplină la sesizarea Comisiei administrative şi

financiar-contabile a Colegiului Medicilor din România.

(3) Decizia de suspendare se comunică Ministerului Sănătăţii, casei de asigurări de sănătate

judeţene şi angajatorului medicului suspendat.

Art. 88.(1) Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Medicilor din România se stabileşte de

către Consiliul naţional.

(2) Partea din cotizaţie aferentă funcţionării forurilor naţionale va fi virată până cel mai târziu la

sfârşitul lunii următoare celei pentru care a fost percepută cotizaţia.

Art. 89.(1) Partea de cotizaţie datorată Consiliului naţional, nefiind venit al consiliilor colegiilor

teritoriale, se va vira către acesta înaintea oricăror alte plăţi.

(2) Obligaţia urmăririi şi efectuării vărsării cotei aferente Consiliului naţional revine

preşedintelui consiliului teritorial.

100

Art. 90.Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea, cheltuieli de

personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital, perfecţionarea pregătirii profesionale,

acordarea de burse prin concurs medicilor, ajutorarea medicilor cu venituri mici, crearea de instituţii

cu scop filantropic şi ştiinţific, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial,

respectiv de Consiliul naţional.

Art. 91.(1) Colegiul Medicilor din România, la nivel central, va avea cont bancar. Dreptul de

semnătură în bancă aparţine preşedintelui Colegiului Medicilor din România. Acesta poate

împuternici şi o altă persoană cu dreptul de semnătură în bancă.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Art. 92.(1) Preşedinţii consiliilor colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti vor trimite

anual până la sfârşitul lunii martie copii de pe bugetul pentru anul în curs, aprobat de către consiliul

colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi copii de pe bilanţul şi contul de execuţie a

bugetului de venituri şi cheltuieli al anului anterior.

(2) Copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către preşedintele consiliului

colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

Art.93.Membrii Colegiului Medicilor din România care sunt excluşi nu au niciun drept să revendice

vreo parte din patrimoniul sau veniturile colegiului şi nici să ridice pretenţii asupra taxelor de

înscriere, cotizaţiilor sau altor eventuale contribuţii băneşti ori materiale virate către Colegiul

Medicilor din România.

CAPITOLUL VI

Sancţiuni şi proceduri disciplinare

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Art. 94.Constituie abatere disciplinară fapta săvârşită cu vinovăţie prin care se încalcă jurământul

depus, legile şi regulamentele specifice profesiei de medic, Codul de deontologie medicală,

prevederile prezentului statut, deciziile obligatorii adoptate de Colegiul Medicilor din România,

precum şi orice altă faptă săvârşită în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care este de natură să

prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional.

Art.95.Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o

circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea unei eventuale alte sancţiuni.

Art.96

Consiliile teritoriale sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor aplicate fiecărui membru şi să o

comunice, ia solicitare, celor în drept.

Art.97.(1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină,

independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare

săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.

(2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia

superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri

contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.

(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este

desemnat de direcţiile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de Ministerul Sănătăţii, la nivelul

Comisiei superioare de disciplină.

Art.98.(1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către

adunarea generală a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către

Adunarea generală naţională.

(2) Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în

profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

(3) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în

cadrul Colegiului Medicilor din România.

(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.

101

(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea

calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situaţii de nedemnitate sau

incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnaţi de către

Ministerul Sănătăţii sau de direcţia de sănătate publică.

(6) Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calităţii de membru al

comisiei de disciplină operează şi în cazul transferului în alt judeţ.

Art.99.Alegerea comisiilor de disciplină se va face potrivit unui regulament aprobat de Consiliul

naţional.

Art.100.(1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va

aplica una dintre următoarele sancţiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) amendă de la 100 lei la 1.500 lei. Plata amenzii se va face în contul Colegiului Medicilor din

România, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea

în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei;

e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an;

f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.

(2) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe

durata stabilită de instanţele judecătoreşti prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării

profesiei.

(3) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la

efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie medicală ori a altor forme de pregătire

profesională.

Art.101.(1) Decizia pronunţată se comunică persoanei sancţionate, persoanei care a făcut sesizarea,

Ministerului Sănătăţii, Biroului executiv şi persoanei cu care medicul sancţionat are încheiat

contractul de muncă.

(2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoana sancţionată, persoana care a făcut

sesizarea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor

din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

Art.102.(1) Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii

faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.

(2) Sancţiunile prevăzute la art. 447 alin. (1) lit. a)–d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma

în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, se radiază în termen de 6 luni de la

data executării lor, iar cea prevăzută la art. 447 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării

perioadei de interdicţie.

(3) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 447 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006, cu

modificările şi completările ulterioare, medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calităţii de

membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de

interdicţie a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisiile de

disciplină. Redobândirea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se face în

condiţiile prezentei legi.

(4) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse şi măsurile prevăzute

la art. 447 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, radierea

sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de

comisia de disciplină.

(5) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o

circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancţiuni.

Art.103.(1) Cercetarea disciplinară se efectuează de către persoane din cadrul comisiei sau al

departamentului de jurisdicţie profesională.

102

(2) Unităţile sanitare sau cele de medicină legală au obligaţia de a pune la dispoziţia

comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare

documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.

Art.104.Împotriva deciziei de sancţionare emise de Comisia superioară de disciplină, în termen de 15

zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios

administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea.

SECŢIUNEA a 2-a

Reguli procedurale

Art. 105.(1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta.

Acesteia i se va da curs numai în cazul în care conţine următoarele elemente de identificare:

a) numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului;

b) numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;

c) descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc;

d) prejudiciul fizic şi moral creat pacientului;

e) semnătura petentului.

(2) Plângerea se va depune personal sau prin mandat cu procură ori poate fi trimisă prin

scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Nu se va da curs plângerilor trimise prin email, fax ori depuse sau trimise în copii, ci se va

formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile statutului referitoare la condiţiile de

valabilitate impuse unei plângeri.

Art.106.(1) Primind plângerea, biroul consiliului decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei

disciplinare.

(2) Biroul consiliului poate decide nedeclanşarea anchetei disciplinare:

a) doar în cazul în care plângerea nu este de competenţa Colegiului Medicilor din România;

b) atunci când plângerea nu conţine elementele obligatorii, aşa cum sunt definite la art. 105 alin. (1).

Art.107.(1) Biroul consiliului se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi

din oficiu.

(2) În decizia de autosesizare se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei

decizii; eventual, acolo unde este cazul, se vor ataşa şi dovezile corespunzătoare.

Art.108.(1) În baza deciziei biroului consiliului de declanşare a anchetei disciplinare, Comisia de

jurisdicţie profesională îl va informa pe medicul împotriva căruia s-a formulat plângerea,

comunicându-i o copie a plângerii, şi îi va comunica acestuia termenul până la care poate depune în

scris apărările sale şi termenul la care se poate prezenta pentru a fi audiat şi pentru a formula toate

apărările pe care le consideră utile.

(2) În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut

de lege, Comisia de jurisdicţie profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea

sesizării ca tardiv introdusă, fără a mai cerceta fondul cauzei.

(3) Primind dosarul cu propunerea Comisiei de jurisdicţie profesională, comisia de disciplină

va pronunţa o decizie de respingere a plângerii ca tardiv introdusă, fără a mai pronunţa o soluţie

asupra fondului plângerii.

Art. 109.(1) După cercetarea faptei, conform art. 108, de către Comisia de jurisdicţie profesională,

dosarul disciplinar însoţit de propunerea de sancţionare sau de stingere a acţiunii disciplinare se

înaintează comisiei de disciplină a colegiului.

(2) Acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină se susţine de către Comisia de

jurisdicţie profesională.

Art. 110.După audierea medicului împotriva căruia s-a pornit acţiunea disciplinară, eventual a unor

specialişti în domeniu, a martorilor şi a persoanei care a făcut plângerea, comisia de disciplină

stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii:

a) stinge acţiunea disciplinară, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;

103

b) aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art. 100;

c) stinge acţiunea disciplinară, dacă persoana care a făcut plângerea, deşi anunţată, în mod

nejustificat, nu se prezintă la audierea fixată de comisia de disciplină sau nu îşi precizează în scris

poziţia faţă de solicitările comisiei de disciplină ori nu se prezintă la expertiza dispusă în cauză.

Art. 111.Decizia adoptată în soluţionarea cauzei va trebui să cuprindă:

a) numărul deciziei şi data pronunţării;

b) componenţa comisiei de disciplină;

c) descrierea pe scurt a faptei;

d) prezentarea măsurilor de cercetare a faptei (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi,

înscrisurile, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.);

e) sancţiunea aplicată;

f) temeiul legal al adoptării ei;

g) termenul de contestare şi locul de depunere a contestaţiei;

h) semnătura preşedintelui comisiei de disciplină şi ştampila acestuia.

Art. 112.Decizia adoptată de către comisia de disciplină de la nivel teritorial se comunică medicului

cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi Biroului executiv.

Art. 113.(1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut

plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor

din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

(2) Dacă nu se formulează contestaţie, decizia de sancţionare se comunică unităţii

profesionale cu care medicul sancţionat se afla în raporturi de muncă, precum şi Ministerului

Sănătăţii.

(3) Contestaţia se formulează în scris şi va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele

elemente:

a) numele şi prenumele contestatarului;

b) domiciliul, respectiv sediul contestatarului;

c) obiectul contestaţiei;

d) motivarea contestaţiei;

e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;

f) semnătura contestatorului

(4) În situaţia în care Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România

apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la alin. (3), va cere

contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această

situaţie, acesta să completeze contestaţia. În cazul în care contestatarul nu se conformează solicitării

Comisiei de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România sau dacă contestaţia nu

conţine elementele prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b), contestaţia va fi înaintată de urgenţă Comisiei

superioare de disciplină, cu propunerea de respingere.

Art.114.(1) Contestaţia se depune la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 3

zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de

disciplină.

(2) Contestaţia este suspensivă de executare.

(3) Sunt nule contestaţiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.

(4) Prin contestaţie nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la

baza declanşării anchetei disciplinare.

Art.115.Soluţionând contestaţia, Comisia superioară de disciplină analizează cauza sub toate

aspectele, iar după ascultarea contestatorului şi, eventual, administrarea tuturor probelor apreciate ca

fiind necesare poate pronunţa o decizie prin care:

a) să anuleze decizia pronunţată de comisia de disciplină de la nivel teritorial, dacă aceasta a fost

nelegal pronunţată, şi, pe cale de consecinţă, să dispună refacerea procedurii disciplinare la nivel

teritorial, cu respectarea prevederilor legale;

104

b) să respingă contestaţia şi să menţină dispoziţiile deciziei pronunţate la nivel teritorial;

c) să admită, în tot sau în parte, contestaţia şi să dispună anularea, în tot sau în parte, a deciziei

pronunţate la nivel teritorial, pronunţându-se pe fond asupra obiectului plângerii;

d) să respingă contestaţia ca nelegal formulată, dacă contestatorul nu şi-a motivat contestaţia şi nu a

dat curs solicitării de precizare a motivelor contestaţiei.

Art.116.Decizia Comisiei superioare de disciplină va conţine elementele prevăzute la art. 111.

Art.117.Dacă s-a formulat o plângere atât împotriva unui membru al unui organ de conducere, cât şi

împotriva unui medic care nu ocupă o funcţie în cadrul colegiului, se vor forma două dosare, ce vor fi

soluţionate după cum urmează:

a) un dosar de către Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România şi care se

va soluţiona de către Comisia superioară de disciplină, pentru faptele ce îl privesc pe medicul

membru al unui organ de conducere;

b) al doilea dosar de către comisia de disciplină de la nivel teritorial, pentru medicul care nu ocupă o

funcţie de conducere, şi care se va soluţiona de către comisia teritorială de disciplină.

CAPITOLUL VII

Soluţionarea litigiilor

Art.118.Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligaţi ca, atunci când se găsesc într-o

situaţie conflictuală, litigioasă, legată de exercitarea profesiei, cu alt membru al colegiului, înainte de

a apela la instanţele de judecată, la mass-media sau la intervenţia altor autorităţi, să apeleze la comisia

de litigii a consiliului judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 119.Comisia de litigii este formată din 3 membri ai consiliului, desemnaţi de către acesta.

Art. 120.Comisia de litigii va convoca părţile în litigiu şi, pe baza probelor administrate de către părţi

şi a acelora pe care le consideră necesare, va încerca soluţionarea amiabilă a litigiului.

Art. 121.(1) La terminarea procedurilor de soluţionare amiabilă a litigiului dintre părţi, comisia de

litigii va încheia un proces-verbal în care va consemna situaţia de fapt, poziţiile părţilor, probele

administrate şi rezultatul final.

(2) Procesul-verbal va fi semnat de către membrii comisiei de litigii şi de către părţi.

CAPITOLUL VIII

Alegerea membrilor consiliilor locale, a reprezentanţilor în Consiliul naţional şi a

reprezentanţilor în Adunarea generală naţională, precum şi a membrilor birourilor

consiliilor

SECŢIUNEA 1

Alegerea reprezentanţilor

Art.122.(1) Membrii Colegiului Medicilor din România pot fi aleşi în organele de conducere ale

acestuia.

(2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de către Consiliul naţional.

Art.123.În situaţia suspendării din funcţia ocupată pentru unul dintre motivele de incompatibilitate

prevăzute de lege, se va alege, pe perioada suspendării, un alt membru sau, după caz, funcţia va fi

ocupată de primul membru supleant.

Art.124.Membrii consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi reprezentanţii în

Adunarea generală naţională se aleg prin vot direct, secret şi liber exprimat de către membrii

adunărilor generale din judeţe, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art.125.Dreptul de vot, precum şi dreptul de a fi ales în organele de conducere îl au numai medicii

membri ai Colegiului Medicilor din România care au cotizaţia plătită la zi.

Art.126.(1) Dreptul de a alege şi de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui

membru este medicul respectiv.

(2) Dovada calităţii de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se

găseşte pe lista alegătorilor, cu ultima chitanţă a plăţii cotizaţiei.

105

Art.127.(1) În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor, se vor organiza comisii electorale locale

de către consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, respectiv o comisie electorală

centrală organizată de către Biroul executiv şi aprobată de Consiliul naţional.

(2) Comisia electorală centrală va coordona desfăşurarea alegerilor şi va emite decizii de

îndrumare în vederea aplicării Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale.

Art.128.(1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului

Medicilor din România în legislatura pentru care se organizează alegerile.

(2) Înaintea alegerii în această funcţie, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcţie

electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.

Art.129.Membrii Biroului executiv sunt aleşi în mod individual, cu majoritate de voturi, de către

Consiliul naţional, respectiv de către consiliile locale.

Art.130.(1) Alegerile se vor desfăşura în baza Regulamentului electoral aprobat de către Consiliul

naţional.

(2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de către Consiliul naţional.

SECŢIUNEA a 2-a

Încetarea calităţii de reprezentant în Consiliul naţional sau de membru în Biroul

executiv

Art. 131.(1) Încetarea mandatului de membru al organelor de conducere intervine în următoarele

situaţii:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) deces;

d) pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România;

e) revocare;

f) imposibilitatea exercitării calităţii.

(2) Locul rămas vacant va fi ocupat de către primul membru supleant.

(3) Locul rămas vacant din Biroul executiv sau din Consiliul naţional se ocupă prin alegerea unui alt

membru.

Art 132.(1) Revocarea din funcţie sau din calitatea de reprezentant în organele de conducere ale

Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, respectiv al

municipiului Bucureşti, se face cu majoritatea calificată a forului care l-a ales pe cel în cauză.

(2) Revocarea se poate face în cazul încălcării grave a legii, a prezentului statut sau a

regulamentelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de medic.

Art.133.(1) Sunt revocaţi de drept membrii organelor de conducere care lipsesc nemotivat la:

a) două şedinţe pe an în adunările generale;

b) 3 şedinţe pe an ale Consiliului naţional sau ale consiliului judeţean, respectiv al municipiului

Bucureşti;

c) 3 şedinţe pe semestru ale Biroului executiv ori ale biroului consiliului judeţean, respectiv al

municipiului Bucureşti.

(2) Constatarea revocării se face prin:

a) hotărâre a Adunării generale naţionale pentru membrii Consiliului naţional, la sesizarea Biroului

executiv;

b) hotărâre a Consiliului naţional pentru membrii Biroului executiv, la sesizarea a 3 dintre membrii

Biroului executiv;

c) decizie a Biroului executiv pentru membrii organelor teritoriale de conducere, la sesizarea biroului

consiliului colegiului teritorial.

Sesizarea va fi însoţită de dovada absenţei membrului în cauză.

106

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

Art.134.Membrii organelor de conducere aleşi potrivit vechiului statut rămân în funcţie până la

finalizarea mandatului.

Art.135.Prezentul statut intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul

Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ*)

la statut

EMBLEMA

cu sigla Colegiului Medicilor din România

ANEXA Nr. 2

CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICALĂ

al Colegiului Medicilor din România

CAPITOLUL I

Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic

ARTICOLUL 1

Scopul şi rolul profesiei medicale

Întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi

integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane.

ARTICOLUL 2

Nediscriminarea

Actul profesional şi întreaga activitate a medicului se va exercita, respectiv desfăşura, fără niciun fel

de discriminare inclusiv în ceea ce priveşte starea de sănătate sau şansele de vindecare ale pacientului.

ARTICOLUL 3

Respectul demnităţii fiinţei umane

În toate situaţiile actul profesional, în oricare formă sau modalitate s-ar desfăşura, se va face cu

respectarea strictă a demnităţii umane ca valoare fundamentală a corpului profesional.

ARTICOLUL 4

Primordialitatea interesului şi a binelui fiinţei umane

107

În toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui să se asigure că interesul şi binele fiinţei

umane prevalează interesului societăţii ori al ştiinţei.

ARTICOLUL 5

Obligativitatea normelor profesionale şi a celor de conduită

Medicul trebuie să depună toate diligentele şi să se asigure că orice intervenţie cu caracter medical pe

care o execută sau decizie profesională pe care o ia respectă normele şi obligaţiile profesionale şi

regulile de conduită specifice cazului respectiv.

ARTICOLUL 6

Independenţa profesională

Medicul este dator să stăruie şi să îşi apere independenţa profesională, fiind interzisă orice

determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de raţiuni de rentabilitate economică sau de

ordin administrativ.

ARTICOLUL 7

Caracterul relaţiei medic–pacient

Relaţia medicului cu pacientul va fi una exclusiv profesională şi se va clădi pe respectul acestuia faţă

de demnitatea umană, pe înţelegere şi compasiune faţă de suferinţă.

ARTICOLUL 8

Obligaţia diligenţei de mijloace

Medicul îşi va dedica întreaga ştiinţă şi pricepere interesului pacientului său şi va depune toată

diligenţa pentru a se asigura că decizia luată este corectă, iar pacientul beneficiază de maximum de

garanţii în raport de condiţiile concrete, astfel încât starea sa de sănătate să nu aibă de suferit.

ARTICOLUL 9

Principiul specializării profesionale

Cu excepţia unor cazuri de urgenţă vitală, medicul acţionează potrivit specialităţii, competenţelor şi

practicii pe care le are.

ARTICOLUL 10

Respectul faţă de confraţi

De-a lungul întregii sale activităţi, medicul îşi va respecta confraţii, ferindu-se şi abţinându-se să-i

denigreze ori să aducă critici cu privire la activitatea profesională a acestora.

CAPITOLUL II

Consimţământul

ARTICOLUL 11

Acordarea şi retragerea consimţământului

(1) Nicio intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat

consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.

(2) În aceleaşi condiţii, consimţământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată.

(3) Dispoziţiile privind retragerea consimţământului sunt valabile şi în ceea ce priveşte

consimţământul exprimat, în condiţiile legii, de altă persoană sau instituţie decât persoana respectivă.

ARTICOLUL 12

Consimţământul în cazul minorilor

(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu

se poate efectua fără acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorităţi sau a unei alte persoane

ori instanţe desemnate prin lege.

(2) Medicul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate a minorului şi numai strict în interesul

acestuia, poate lua în considerare şi părerea minorului.

ARTICOLUL 13

Consimţământul persoanelor fără capacitatea de a consimţi

Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau dintr-un

motiv similar, capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul

108

reprezentantului său ori fără autorizarea unei autorităţi sau a unei persoane ori instanţe desemnate prin

lege.

ARTICOLUL 14

Informarea prealabilă şi adecvată a persoanei

(1) Medicul va solicita şi va primi consimţământul numai după ce, în prealabil, persoana respectivă

sau cea îndreptăţită să îşi dea acordul cu privire la intervenţia medicală a primit informaţii adecvate în

privinţa scopului şi naturii intervenţiei, precum şi în privinţa consecinţelor şi a riscurilor previzibile şi

în general acceptate de societatea medicală.

(2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată şi raportată persoana care urmează

să îşi manifeste consimţământul.

ARTICOLUL 15

Lipsa consimţământului în situaţii de urgenţă

Atunci când, din cauza unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se va

putea proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în folosul

sănătăţii persoanei vizate.

ARTICOLUL 16

Consimţământul implicit

În interesul pacientului sunt valabile şi vor fi luate în considerare autorizările şi dorinţele exprimate

anterior cu privire la o intervenţie medicală de către un pacient care, în momentul noii intervenţii, nu

este într-o stare care să îi permită să îşi exprime voinţa sau dacă prin natura sa actul medical are o

succesiune şi o repetabilitate specifică.

CAPITOLUL III

Secretul profesional şi accesul la datele referitoare la starea de sănătate

ARTICOLUL 17

Secretul profesional

Medicul va păstra secretul profesional şi va acţiona în acord cu dreptul legal al fiecărei persoane la

respectul vieţii sale private din punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătatea sa.

ARTICOLUL 18

Întinderea obligaţiei de păstrare a secretului profesional

(1) Obligaţia medicului de a păstra secretul profesional este opozabilă inclusiv faţă de membrii

familiei persoanei respective.

(2) Obligaţia medicului să păstreze secretul profesional persistă şi după ce persoana respectivă a

încetat să îi fie pacient sau a decedat.

ARTICOLUL 19

Transmiterea datelor referitoare la sănătatea persoanei

Medicul, la solicitarea persoanei în cauză, o va informa pe aceasta sau pe persoana desemnată de

aceasta cu privire la orice informaţie pe care o deţine referitoare la starea de sănătate a persoanei în

cauză.

ARTICOLUL 20

Derogări de la regula păstrării secretului profesional

Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de vedere al

informaţiilor referitoare la sănătate sunt numai cele prevăzute în mod expres de lege.

CAPITOLUL IV

Reguli generale de comportament în activitatea medicală

ARTICOLUL 21

Comportamentul profesional şi etic

(1) Medicul trebuie să fie un model de comportament profesional şi etic, fiind în permanenţă

preocupat de creşterea nivelului său profesional şi moral, a autorităţii şi prestigiului profesiunii

medicale.

109

(2) Comportamentul profesional implică, fără a se limita la, preocuparea constantă şi permanentă a

medicului pentru aflarea, pe orice cale, inclusiv prin intermediul formelor de educaţie medicală

continuă, a celor mai noi descoperiri, procedee şi tehnici medicale asimilate şi agreate de comunitatea

medicală.

ARTICOLUL 22

Fapte şi acte nedeontologice

Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în special, următoarele acte:

a) practicarea eutanasiei şi eugeniei;

b) cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau de normele profesiei, refuzul acordării serviciilor

medicale;

c) abandonarea unui pacient fără asigurarea că acesta a fost preluat de o altă unitate medicală sau de

un alt medic ori că beneficiază de condiţii adecvate situaţiei în care se află şi stării sale de sănătate;

d) folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate ştiinţific sau neacceptate de

comunitatea medicală, cu risc pentru pacient;

e) cu excepţia urgenţelor vitale, exercitarea profesiei medicale în condiţii care ar putea compromite

actul profesional sau ar putea afecta calitatea actului medical;

f) emiterea unui document medical de complezenţă sau pentru obţinerea unui folos nelegal sau

imoral;

g) emiterea unui document medical pentru care nu există competenţă profesională;

h) atragerea clientelei profitând de funcţia ocupată sau prin intermediul unor promisiuni oneroase şi

neconforme cu normele publicităţii activităţilor medicale;

i) folosirea, invocarea sau lăsarea impresiei deţinerii unor titluri profesionale, specialităţi ori

competenţe profesionale neconforme cu realitatea;

j) încălcarea principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic.

ARTICOLUL 23

Atingeri ale independenţei profesionale

Constituie o atingere gravă adusă caracterului independent al profesiei medicale următoarele acte:

a) cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege şi cu anunţarea prealabilă a organelor profesiei, asocierea

sau colaborarea, sub orice formă şi orice modalitate, directă ori indirectă, dintre un medic şi o

persoană care produce sau distribuie medicamente;

b) reclama, în orice mod, la medicamente, aparatură medicală sau alte produse de uz medical;

c) implicarea, direct sau indirect, în distribuţia de medicamente, dispozitive medicale, aparatură

medicală sau de alte produse de uz medical;

d) încălcarea principiului transparenţei în relaţia cu producătorii şi distribuitorii de medicamente şi

produse medicale;

e) primirea unor donaţii sub formă de cadouri în bani sau în natură ori alte avantaje, a căror valoare le

face să îşi piardă caracterul simbolic şi care influenţează actul medical, de la una dintre entităţile

prevăzute la lit. a)–c).

ARTICOLUL 24

Caracterul nemediat al relaţiei medic–pacient

Cu excepţia unor situaţii obiectiv excepţionale şi imposibil de înlăturat, orice decizie medicală se va

baza în primul rând pe examinarea personală şi nemediată a pacientului de către medicul respectiv.

ARTICOLUL 25

Limitele angajamentului profesional

(1) În orice situaţie, angajamentul profesional al medicului nu poate depăşi competenţa profesională,

capacitatea tehnică şi de dotare a cabinetului sau a unităţii sanitare ori baza materială afectată,

inclusiv prin convenţii sau colaborări ferme cu alte unităţi sanitare.

(2) Dacă medicul nu are suficiente cunoştinţe ori experienţa necesară pentru a asigura o asistenţă

medicală corespunzătoare, acesta va solicita un consult adecvat situaţiei sau va îndruma bolnavul

110

către un astfel de consult la o altă unitate medicală. Aceleaşi dispoziţii se vor aplica şi în cazul în care

dotarea tehnică şi materială a unităţii în care are loc consultul sau intervenţia medicală nu este

adecvată consultului, stabilirii diagnosticului sau intervenţiei medicale.

ARTICOLUL 26

Diligenta de claritate

Medicul care a răspuns unei solicitări cu caracter medical se va asigura că persoana respectivă a

înţeles pe deplin prescripţia, recomandarea sau orice altă cerinţă a medicului, precum şi cu privire la

faptul că pacientul este, după caz, preluat de o altă unitate medicală ori în supravegherea altui

specialist în domeniu.

ARTICOLUL 27

Colaborarea cu alţi specialişti

În situaţia în care pacientul a fost preluat sau îndrumat către un alt specialist, medicul va colabora cu

acesta din urmă, punându-i la dispoziţie orice fel de date sau informaţii cu caracter medical referitoare

la persoana în cauză şi informându-l cu privire la orice altă chestiune legată de starea de sănătate a

acesteia.

ARTICOLUL 28

Consultul în echipă

În situaţia în care este necesar, medicul, cu consimţământul pacientului sau, după caz, al persoanei

respectiv instituţiei abilitate, va solicita părerea unuia sau mai multor medici, cu care se poate

consulta, pentru luarea celor mai adecvate măsuri în interesul pacientului.

ARTICOLUL 29

Luarea deciziei şi comunicarea ei

(1) În cazul unui consult organizat de către medicul curant în condiţiile art. 27, luarea şi comunicarea

deciziei finale aparţine medicului care l-a organizat.

(2) Dacă opinia majorităţii medicilor participanţi la un consult organizat în condiţiile art. 27 diferă de

a medicului care a organizat consultul, pacientul ori, după caz, instituţia sau persoana abilitată vor fi

informaţi.

ARTICOLUL 30

Dreptul la o a doua opinie medicală

În toate situaţiile medicul va respecta dreptul pacientului de a obţine o a doua opinie medicală.

ARTICOLUL 31

Actul medical de la distanţă

Investigaţia ori intervenţia medicală la distanţă, în oricare dintre formele şi modalităţile existente, este

permisă numai în situaţia în care pacientul este asistat nemijlocit de către medicul său, iar scopul

investigaţiei şi procedurilor la care este supus pacientul este acela de a ajuta medicul să determine

diagnosticul, să stabilească tratamentul sau să întreprindă orice altă măsură medicală necesară

finalizării actului medical sau intervenţiei medicale în cazul operaţilor. Excepţie fac situaţiile de

urgenţă.

ARTICOLUL 32

Finalizarea obligaţiei asumate

(1) Medicul se va asigura că pacientul a înţeles natura şi întinderea relaţiei medic-pacient, că are o

aşteptare corectă cu privire la rezultatele actului medical şi la serviciile medicale pe care acesta

urmează să le primească.

(2) Odată încheiată înţelegerea medic-pacient, medicul este ţinut să ducă la îndeplinire toate

obligaţiile asumate, aşa cum rezultă ele din înţelegerea părţilor sau din obiceiurile şi cutumele

profesiei medicale.

ARTICOLUL 33

Refuzul acordării serviciilor medicale

(1) Refuzul acordării asistenţei medicale poate avea loc strict în condiţiile legii sau dacă prin

solicitarea formulată persoana în cauză îi cere medicului acte de natură a-i ştirbi independenţa

111

profesională, a-i afecta imaginea sau valorile morale ori solicitarea nu este conformă cu principiile

fundamentale ale exercitării profesiei de medic, cu scopul şi rolul social al profesiei medicale.

(2) În toate cazurile, medicul îi va explica persoanei respective motivele care au stat la baza refuzului

său, se va asigura că prin refuzul acordării serviciilor medicale viaţa sau sănătatea persoanei în cauză

nu sunt puse în pericol şi, în măsura în care refuzul este bazat pe încălcarea convingerilor sale morale,

va îndruma persoana în cauză spre un alt coleg sau o altă unitate medicală.

CAPITOLUL V

Activităţile conexe actului medical

ARTICOLUL 34

Legalitatea şi realitatea conţinutului documentelor medicale

Medicul va elibera persoanelor îndreptăţite numai documentele permise de lege şi care atestă

realitatea medicală aşa cum rezultă aceasta din datele şi informaţiile pe care medicul le deţine în mod

legal ori aşa cum a rezultat ea în urma exercitării profesiei cu privire la persoana respectivă.

ARTICOLUL 35

Conformitatea documentului medical cu specialitatea medicală

(1) Documente medicale referitoare la starea de sănătate a pacientului, întocmite de medic în urma

exercitării personale a profesiei, vor fi în limita specialităţii şi competenţelor profesionale ale

medicului respectiv.

(2) Orice activitate medicală se va consemna în documente adecvate înregistrării activităţii respective.

ARTICOLUL 36

Obligaţii referitoare la sănătatea publică

(1) Medicul are obligaţia profesională şi legală să se îngrijească de respectarea regulilor de igienă şi

de profilaxie. În acest scop, ori de câte ori are ocazia şi este cazul, el va semnala persoanelor

respective responsabilitatea ce le revine acestora faţă de ei înşişi, dar şi faţă de comunitate şi

colectivitate.

(2) Medicul are obligaţia morală de a aduce la cunoştinţă organelor competente orice situaţie de care

află şi care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.

ARTICOLUL 37

Semnalarea erorilor profesionale

(1) Medicul care ia cunoştinţă despre fapte care, în opinia lui, ar putea constitui erori profesionale va

informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei.

(2) Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situaţiei,

medicul va informa în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional şi, cu excepţia situaţiilor

prevăzute de lege, nu va face publice datele decât după ce corpul profesional s-a pronunţat.

ARTICOLUL 38

Primordialitatea concilierii

În orice situaţie litigioasă ori divergenţă profesională, înaintea oricărui demers public este obligatorie

procedura de conciliere din cadrul corpului profesional.

ARTICOLUL 39

Obligaţia de sprijin reciproc şi de loialitate

În toate situaţiile şi împrejurările legate de exercitarea obligaţiilor profesionale, medicii îşi vor acorda

sprijin reciproc şi vor acţiona cu loialitate unul faţă de celălalt. Obligaţia de sprijin şi loialitate

subzistă şi faţă de corpul profesional şi organismele sale.

CAPITOLUL VI

Cercetarea medicală

ARTICOLUL 40

Principiul legalităţii şi eticii cercetării medicale

Orice activitate de cercetare medicală va fi efectuată cu respectarea strictă a principiilor fundamentale

ale exercitării profesiei de medic, în respect deplin faţă de fiinţa şi de specia umană şi cu respectarea

strictă a condiţiilor prevăzute de lege şi normele profesiei.

112

ARTICOLUL 41

Cercetarea pe fiinţa umană

Cercetarea pe fiinţa umană are caracter de excepţie şi poate fi făcută numai dacă, în mod cumulativ,

sunt întrunite următoarele condiţii:

a) nu există nicio metodă alternativă la cercetarea pe fiinţe umane, de eficacitate comparabilă;

b) riscurile la care se poate expune persoana nu sunt disproporţionate în comparaţie cu beneficiile

potenţiale ale cercetării;

c) proiectul de cercetare a fost aprobat de instanţa sau autoritatea competentă după ce a făcut obiectul

unei examinări independente asupra pertinenţei sale ştiinţifice, inclusiv al unei evaluări a importanţei

obiectivului cercetării, precum şi al unei examinări pluridisciplinare a acceptabilităţii sale pe plan

etic;

d) persoana pe care se fac cercetări este informată asupra drepturilor sale şi asupra garanţiilor

prevăzute prin lege pentru protecţia sa;

e) consimţământul a fost dat în mod expres, specific şi a fost consemnat în scris. Acest consimţământ

poate fi retras în orice moment, în mod liber.

ARTICOLUL 42

Cercetarea pe persoana fără capacitatea de a consimţi

Nu poate fi desfăşurată activitate de cercetare ştiinţifică medicală pe o persoană care nu are

capacitatea de a consimţi decât dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile următoare:

a) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 41 lit. a)–d);

b) rezultatele cercetării au potenţialul de a produce beneficii reale şi directe pentru sănătatea sa;

c) cercetarea nu se poate efectua cu o eficacitate comparabilă pe subiecţi capabili să îşi dea

consimţământul;

d) autorizarea necesară prevăzută la art. 41 lit. c) a fost dată specific şi în scris;

e) persoana în cauză nu are obiecţii.

ARTICOLUL 43

Diligenta medicului

Medicul este dator să depună toată diligenta şi să stăruie pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de

fapt şi de drept atunci când este implicat într-o activitate de cercetare medicală. În caz de nevoie,

pentru lămurirea deplină, medicul este dator să solicite sprijinul organismelor profesiei medicale.

ARTICOLUL 44

Intervenţia asupra persoanei

Nicio persoană nu va putea fi supusă experienţelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau altor

intervenţii în scop de cercetare decât în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.

ARTICOLUL 45

Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la

donatori în viaţă

(1) Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă se

fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres al

acestora şi numai după ce persoana respectivă a fost informată, în prealabil, asupra riscurilor

intervenţiei. În toate cazurile, până în momentul prelevării, donatorul poate reveni asupra

consimţământului dat.

(2) În afara cazurilor expres prevăzute de lege, este interzisă prelevarea de organe, ţesuturi şi celule

de origine umană de la minori, precum şi de la persoane aflate în viaţă, dar lipsite de discernământ din

cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar.

ARTICOLUL 46

Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane de la persoane decedate

Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sau ştiinţific, de la persoane

decedate se efectuează numai în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul

vieţii, al persoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres dat, în

113

ordine, de soţul supravieţuitor, de părinţi, de descendenţi ori, în sfârşit, de rudele în linie colaterală

până la gradul al patrulea inclusiv.

ARTICOLUL 47

Limitări ale cercetării medicale

Sunt contrare scopului şi rolului profesiei de medic următoarele activităţi în domeniul cercetării

medicale:

a) orice intervenţie medicală asupra caracterelor genetice prin care se urmăreşte modificarea

descendenţei unei persoane. Excepţie fac situaţiile care privesc prevenirea şi tratamentul unor maladii

genetice, situaţie în care se vor obţine toate autorizările adecvate;

b) orice intervenţie prin care se urmăreşte crearea unei fiinţe umane genetic identică cu altă fiinţă

umană vie sau moartă;

c) crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare;

d) orice intervenţie de natură a determina sexul viitorului copil. Excepţie fac situaţiile în care în mod

obiectiv este necesară determinarea sexului în scopul evitării unei boli ereditare grave legate de sexul

viitorului copil;

e) examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane în alt scop decât medical şi strict în

condiţiile şi procedurile legale;

f) orice intervenţie prin care s-ar urmări sau s-ar determina selecţia persoanelor ori s-ar aduce atingere

speciei umane;

g) participarea sau implicarea într-o activitate de identificare a unei persoane pe baza amprentelor sale

genetice altfel decât în cadrul unei proceduri judiciare penale ori civile sau în scopuri strict medicale

ori de cercetare ştiinţifică, ambele efectuate strict în condiţiile legii;

h) participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman,

elementelor sau produselor sale, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.

CAPITOLUL VII

Publicitatea activităţilor medicale

ARTICOLUL 48

Scopul publicităţii

(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată să asigure publicului informaţii cu

privire la activitatea desfăşurată de acestea.

(2) Publicitatea trebuie să fie veridică, neînşelătoare, să respecte secretul profesional şi să fie realizată

cu demnitate şi prudenţă.

(3) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate

indicaţiile referitoare la identitatea pacienţilor sunt interzise.

(4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în

scopul dobândirii de clientelă.

ARTICOLUL 49

Mijloacele de publicitate

(1) Formele de exercitare a profesiei de medic pot utiliza unul sau mai multe mijloace de publicitate,

respectiv:

a) plasarea unei firme;

b) anunţuri de publicitate, potrivit prezentului cod de deontologie medicală;

c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;

d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc., profesionale şi de

specialitate;

e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;

f) adresă de internet.

(2) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:

a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori reşedinţa unei

persoane sau într-un loc public;

114

b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără

ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens, indiferent dacă aceasta este făcută sau nu în

scopul racolării de pacienţi;

c) acordarea de consultaţii medicale realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc

de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia acelora avizate

de Colegiul Medicilor din România sau de alte organisme acreditate de acesta în acest scop.

(3) În cadrul apariţiilor în mediile de informare, medicul va putea prezenta procedee de diagnostic şi

tratament, tehnici medicale specifice ori alte procedee şi mijloace de investigare, dar nu va putea

folosi acest prilej pentru a-şi face reclamă pentru sine sau pentru orice altă firmă implicată în

producţia de medicamente ori dispozitive medicale.

ARTICOLUL 50

Firma

(1) Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 × 80 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului

şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau

secundar ori birou de lucru.

(2) Firma cuprinde următoarele menţiuni:

a) Colegiul Medicilor din România;

b) structura teritorială a Colegiului Medicilor din România;

c) denumirea formei de exercitare a profesiei;

d) menţiuni privind identificarea sediului (etaj, apartament);

e) menţiuni privind titlurile profesionale, academice, ştiinţifice, specialităţile şi competenţele

medicale;

f) menţiuni privind sediul principal şi sediul secundar.

ARTICOLUL 51

Publicitatea prin mijloacele media

(1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate.

(2) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei,

numele şi principalele specialităţi şi competenţe în care medicii îşi desfăşoară activitatea, precum şi

programul de activitate.

ARTICOLUL 52

Corespondenţa

(1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:

a) numărul de telefon, fax, adresa de internet şi adresa electronică (e-mail);

b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a altui loc de muncă;

c) specialităţile şi competenţele medicale;

d) titlurile academice, ştiinţifice sau profesionale;

e) sigla formei respective de exercitare a profesiei.

(2) Cărţile de vizită profesionale ale medicului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei

respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi

calitatea medicului în forma de exercitare a profesiei.

ARTICOLUL 53

Pagina web

(1) Medicii, precum şi formele de exercitare a profesiei pot avea un website care poate cuprinde

menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi pe cele permise corespondenţei ori

publicităţii.

(2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet trebuie să respecte demnitatea şi onoarea

profesiei, precum şi secretul profesional.

(3) Pagina web nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară

pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile pe care are dreptul să le furnizeze medicul sau

respectiva formă de exercitare a profesiei.

115

(4) Pagina web nu poate conţine legături către alte adrese al căror conţinut ar fi contrar principiilor

esenţiale ale profesiei de medic.

(5) Pentru realizarea cerinţelor menţionate la alin. (4), medicul sau forma de exercitare a profesiei

deţinătoare a paginii web trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a

paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi

trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor în cazul în care conţinutul şi forma acestora sunt

contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de medic.

CAPITOLUL VIII

Judecarea cauzelor deontologice

ARTICOLUL 54

Celeritatea

(1) Cercetarea şi analiza oricărei sesizări privind existenţa unei posibile încălcări a dispoziţiilor

prezentului cod de deontologie medicală se fac cu celeritate de către persoanele desemnate cu

cercetarea faptei ori de către cei cărora le-au fost solicitate date în legătură cu soluţionarea sesizării,

fiind obligate să acţioneze cu maximă diligenţă, netergiversând sau prelungind realizarea atribuţiilor,

respectiv comunicarea datelor solicitate.

(2) În adresa de solicitare a unor date şi informaţii necesare soluţionării cauzei disciplinare se va

indica data până la care urmează să se facă comunicarea datelor sau informaţiilor solicitate.

ARTICOLUL 55

Prezumţia de nevinovăţie

(1) Cercetarea şi analiza oricărei sesizări se vor face având în vedere şi respectând prezumţia de

nevinovăţie a medicului.

(2) Persoanele desemnate cu cercetarea sesizării ori membrii comisiei de disciplină vor acţiona cu tact

şi moderaţie, fără a se antepronunţa sau a emite opinii personale în niciun mod şi în niciun sens pe

timpul soluţionării sesizării.

ARTICOLUL 56

Imparţialitatea

(1) Persoana desemnată cu cercetarea faptei reclamate ori membrii comisiei de disciplină care are/au

vreun interes personal în cauză, în orice mod, ori are/au legături de rudenie cu medicul care face

obiectul cercetării sau cu persoana care a făcut reclamaţia îl va/vor informa pe preşedintele comisiei

de disciplină, care va decide, după caz, menţinerea sau înlocuirea persoanei în cauză.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în situaţia existenţei unor situaţii conflictuale.

(3) Nicio persoană implicată în cercetarea sau soluţionarea cauzei disciplinare nu va putea face

declaraţii publice cu privire la cauza respectivă până la soluţionarea ei definitivă.

ARTICOLUL 57

Contradictorialitatea scrisă

(1) Comisia de disciplină va stărui pentru obţinerea în scris a poziţiei fiecărei părţi implicate în cauza

disciplinară.

(2) Contradictorialitatea orală directă se va desfăşura doar în condiţiile în care pentru soluţionarea

cauzei este strict necesară, neputându-se soluţiona cauza altfel. În acest caz, preşedintele şedinţei va

acţiona cu tact şi înţelegere, fiind interzise adresările directe între persoanele implicate sau emiterea

de către membrii comisiei de disciplină a unor aprecieri ori opinii în legătură cu cauza respectivă.

ARTICOLUL 58

Expertiza

(1) În funcţie de cauza supusă cercetării disciplinare, comisia de disciplină poate solicita o expertiză

de specialitate de la medici specialişti cu reputaţie în domeniu.

(2) Dispoziţiile art. 55 se aplică şi în ceea ce priveşte experţii.

ARTICOLUL 59

Desfăşurarea audierilor

116

(1) În cauza supusă soluţionării, membrii comisiei de disciplină se vor adresa persoanelor audiate

exclusiv prin intermediul preşedintelui comisiei sau solicitându-i acestuia permisiunea şi exclusiv

pentru a-i pune persoanei în cauză întrebări utile şi relevante soluţionării cauzei.

(2) Pe timpul audierii este interzisă emiterea de către membrii comisiei de disciplină a unor opinii

personale sau aprecieri de orice natură. În caz de nevoie, preşedintele comisiei poate interveni şi

restabili cadrul decent al audierilor, inclusiv prin suspendarea şedinţei comisiei.

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

ARTICOLUL 60

Aplicarea codului de deontologie medicală în timp

Cu excepţia situaţiilor mai favorabile, faptele săvârşite până la intrarea în vigoare a prezentului cod de

deontologie medicală vor fi supuse prevederilor vechiului cod.

ARTICOLUL 61

Data intrării în vigoare

Prezentul cod de deontologie medicală intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării lui

în Monitorul Oficial al României, Partea I.

117

ANEXA 4

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI

ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

HOTĂRÂRE Nr. 2/2009

privind adoptarea Codului de etică şi deontologie al asistentului medical

generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România M.Of. nr. 560 din 12.8.2009

În temeiul art. 52 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind

exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent

medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor

şi Asistenţilor Medicali din România,

Adunarea generală naţională a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor

Medicali din România emite următoarea hotărâre:

Art.1.Adunarea generală naţională a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România adoptă Codul de etică şi deontologie al asistentului medical

generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, prevăzut în anexa care face parte

integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2.Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului

medical din România se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din

România,

Mircea Timofte

ANEXĂ

CODUL DE ETICĂ ŞI DE ONTOLOGIE

al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România

CAPITOLUL I

Principii generale

Art.1.Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului

medical din România cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale

în baza cărora se exercită profesia de asistent medical generalist, profesia de moaşă şi profesia de

asistent medical pe teritoriul României.

Art.2.Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului

medical din România are drept principal scop:

a) ocrotirea drepturilor pacienţilor;

b) respectarea obligaţiilor profesionale de către asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţii

medicali;

c) apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de asistent medical generalist, de moaşă şi de

asistent medical;

d) recunoaşterea profesiei, a responsabilităţii şi încrederii conferite de societate, precum şi a

obligaţiilor interne ce derivă din această încredere.

Art.3.Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent medical generalist,

profesia de moaşă şi profesia de asistent medical pe teritoriul României sunt următoarele:

a) exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă de viaţa şi de persoana umană;

118

b) în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;

c) respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;

d) colaborarea, ori de câte ori este cazul, cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a

pacientului;

e) acordarea serviciilor se va face la cele mai înalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel

înalt de competenţe, aptitudini practice şi performanţe profesionale fără niciun fel de discriminare;

f) în exercitarea profesiei asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali trebuie să

dovedească loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare, să îşi acorde colegial ajutor

şi asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;

g) asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali trebuie să se comporte cu cinste şi

demnitate profesională şi să nu prejudicieze în niciun fel profesia sau să submineze încrederea

pacientului.

CAPITOLUL II

Responsabilitatea personală, integritatea şi independenţa profesională a asistenţilor

medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali

Art.4.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie să evite în exercitarea

profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei şi să evite tot ceea ce este incompatibil cu

demnitatea şi moralitatea individuală şi profesională.

Art.5.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia să manifeste o conduită

ireproşabilă faţă de bolnav, respectând întotdeauna demnitatea acestuia.

Art.6.În caz de pericol public, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical nu au dreptul

să îşi abandoneze bolnavii, cu excepţia unui ordin formal al unei autorităţi competente, conform legii.

Art.7.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical sunt răspunzători pentru fiecare dintre

actele lor profesionale.

Art.8.Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi

asistenţii medicali din sistemul public sau privat încheie o asigurare de răspundere civilă pentru

greşeli în activitatea profesională.

Art.9.Încredinţarea atribuţiilor proprii unor persoane lipsite de competenţă constituie greşeală

deontologică.

Art.10.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie să comunice cu pacientul

într-o manieră adecvată, folosind un limbaj respectuos, minimalizând terminologia de specialitate pe

înţelesul acestora.

Art.11.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie să evite orice modalitate de a

cere recompense, altele decât formele legale de plată.

CAPITOLUL III

Raporturi profesionale cu alţi profesionişti din domeniul medico-sanitar şi instituţii

SECŢIUNEA 1

Raporturile profesionale cu alţi profesionişti din domeniul sanitar

Art.12.În baza spiritului de echipă, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali îşi

datorează sprijin reciproc.

Art.13.Constituie încălcări ale regulilor etice:

a) jignirea şi calomnierea profesională;

b) blamarea şi defăimarea profesională;

c) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnităţii profesionale a asistentului medical

generalist, a moaşei şi a asistentului medical.

119

Art.14.(1) În cazul unor neînţelegeri, în considerarea calităţii profesionale, conflictul în primă instanţă

trebuie mediat de biroul consiliului judeţean, la nivel judeţean/municipiului Bucureşti, şi de Biroul

executiv, la nivel naţional.

(2) Dacă acesta persistă, cei implicaţi se pot adresa Comisiei de etică şi deontologie sau

justiţiei, fiind interzisă perturbarea activităţii profesionale din aceste cauze.

(3) În cazul în care se constată încălcări ale regulilor etice, se urmează procedura de

sancţionare, conform prevederilor Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului

Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 1/2009.

Art.15.În cazul colaborării mai multor asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali pentru

examinarea, tratamentul sau îngrijirea aceluiaşi pacient, fiecare practician îşi asumă responsabilitatea

individual prin aplicarea parafei profesionale în dreptul fiecărei manevre sau tehnici executate

personal.

Art.16.În interesul pacienţilor, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali vor avea

relaţii de colaborare cu celelalte profesii din domeniul sanitar, cu respectarea demnităţii şi onoarei

profesionale.

SECŢIUNEA a 2-a

Raporturile profesionale cu instituţiile

Art.17.Angajatorul trebuie să asigure condiţii optime asistentului medical generalist, moaşei şi

asistentului medical în exercitarea profesiei.

Art.18.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical aduc la cunoştinţa persoanelor

competente şi autorităţilor competente orice circumstanţă care poate prejudicia îngrijirea sau calitatea

tratamentelor, în special în ceea ce priveşte efectele asupra persoanei sau care limitează exerciţiul

profesional.

Art.19.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical, în concordanţă cu diferitele niveluri

de responsabilitate pe care le îndeplinesc, contribuie la orientarea politicilor şi dezvoltarea sistemului

de sănătate.

CAPITOLUL IV

Educaţia medicală continuă

Art.20.În vederea creşterii gradului de pregătire profesională, asistenţii medicali generalişti, moaşele

şi asistenţii medicali au obligaţia să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie continuă creditate de

Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, denumit în

continuare OAMGMAMR, precum şi alte forme de educaţie continuă prevăzute de lege pentru

îndeplinirea numărului minim de credite anual necesar reautorizării exercitării profesiei.

CAPITOLUL V

Obligaţii etice şi deontologice

SECŢIUNEA 1

Obligaţia acordării îngrijirilor medicale

Art.21.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical, în exercitarea profesiei, nu pot face

discriminări pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei,

opţiunilor politice sau antipatiei personale, a condiţiei sociale faţă de pacienţi.

Art.22.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia de a lua măsuri de

acordare a primului ajutor.

Art.23.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia să acorde asistenţă

medicală şi îngrijirile necesare în limita competenţei lor profesionale.

Art.24.În caz de calamităţi naturale (cutremure, inundaţii, epidemii, incendii) sau accidentări în masă

(naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente nucleare etc.), asistentul medical generalist, moaşa

120

şi asistentul medical sunt obligaţi să răspundă la chemare, să îşi ofere de bunăvoie serviciile de

îngrijire, imediat ce au luat cunoştinţă despre eveniment.

Art. 25.(1) Voinţa pacientului în alegerea asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului

medical trebuie întotdeauna respectată, indiferent care ar fi sensul acesteia.

(2) Dacă pacientul se află într-o stare fizică sau psihică ce nu îi permite exprimarea lucidă a

voinţei, aparţinătorii sau apropiaţii celui suferind trebuie preveniţi şi informaţi corect, pentru a hotărî

în numele acestuia, cu excepţia imposibilităţii (de identificare, de comunicare, de deplasare etc.) sau a

urgenţelor.

Art.26.Dacă în urma examinării sau în cursul îngrijirilor asistentul medical generalist, moaşa şi

asistentul medical consideră că nu au suficiente cunoştinţe sau experienţă pentru a asigura o asistenţă

corespunzătoare, se vor consulta cu alţi colegi sau vor îndruma bolnavul către alţi specialişti.

Art.27.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical vor păstra o atitudine de strictă

neutralitate şi neamestec în problemele familiale (morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimându-

şi părerea numai dacă intervenţia este motivată de interesul sănătăţii pacientului, cu consimţământul

prealabil al acestuia.

Art.28.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical pot refuza acordarea unor îngrijiri

către pacient atunci când refuzul este justificat de interesul sănătăţii pacientului, cu excepţia situaţiilor

de urgenţă.

SECŢIUNEA a 2-a

Respectarea drepturilor pacientului

Art.29.Pacientul are următoarele drepturi: dreptul la informaţia medicală, dreptul la consimţământ,

dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată, drepturi în domeniul reproducerii, drepturi

la tratament şi îngrijiri medicale.

SECŢIUNEA a 3-a

Consimţământul

Art. 30.O intervenţie medicală nu se poate efectua decât după ce pacientul sau reprezentantul legal al

acestuia, în cunoştinţă de cauză, şi-a dat consimţământul. Pacientul are dreptul să refuze sau să

oprească o intervenţie medicală, asumându-şi în scris răspunderea pentru decizia sa; consecinţele

refuzului său, al opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Art.31.Consimţământul pacientului sau, după caz, al reprezentantului legal al acestuia este

obligatoriu:

a) pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în

vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;

b) în cazul supunerii la orice fel de intervenţie medicală;

c) în cazul participării sale la învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică;

d) în cazul fotografierii sau filmării sale într-o unitate medicală;

e) în cazul donării de sânge în condiţiile prevăzute de lege.

Art.32.Consimţământul pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia, după caz, nu este

obligatoriu în următoarele situaţii:

a) când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă;

b) în cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului,

iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, asistentul medical generalist, moaşa şi

asistentul medical sunt obligaţi să anunţe medicul curant/de gardă (decizia fiind declinată unei comisii

de arbitraj de specialitate).

SECŢIUNEA a 4-a

Secretul profesional

Art.33.(1) Secretul profesional este obligatoriu.

121

(2) Secretul profesional există şi faţă de aparţinători, colegi sau alte persoane din sistemul

sanitar, neinteresate în tratament, chiar şi după terminarea tratamentului şi decesul pacientului.

Art.34.Obiectul secretului profesional îl constituie tot ceea ce asistentul medical generalist, moaşa şi

asistentul medical, în calitatea lor de profesionist, au aflat direct sau indirect în legătură cu viaţa

intimă a pacientului, a familiei, a aparţinătorilor, precum şi problemele de diagnostic, prognostic,

tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei.

Art.35.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical răspund disciplinar pentru

destăinuirea secretului profesional, excepţie făcând situaţia în care pacientul şi-a dat consimţământul

expres pentru divulgarea acestor informaţii, în tot sau în parte.

Art.36.Interesul general al societăţii (prevenirea şi combaterea epidemiilor, a bolilor venerice, a

bolilor cu extindere în masă şi altele asemenea prevăzute de lege) primează faţă de interesul personal

al pacientului.

Art.37.În comunicările ştiinţifice, cazurile vor fi astfel prezentate încât identitatea pacientului să nu

poată fi recunoscută.

Art.38.Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate de către asistentul medical generalist,

moaşa şi asistentul medical numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă

legea o cere în mod expres.

CAPITOLUL VI

Situaţii speciale în practicarea profesiunii în sistem instituţionalizat

SECŢIUNEA 1

Situaţia bolnavului psihic

Art.39.Persoanele cu tulburări psihice beneficiază de asistenţă medicală şi de îngrijiri de sănătate de

aceeaşi calitate cu cele aplicate altor categorii de bolnavi şi adaptate cerinţelor lor de sănătate.

Art.40.Orice persoană cu tulburări psihice trebuie apărată de daunele pe care ar putea să i le producă

administrarea nejustificată a unui medicament, tehnică sau manevră de îngrijire şi tratament, de

maltratările din partea altor pacienţi sau persoane ori de alte acte de natură să antreneze o suferinţă

fizică sau psihică.

Art.41.(1) Pacientul cu tulburări psihice trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât

permite capacitatea lui de înţelegere. În cazul în care pacientul cu tulburări psihice nu îşi poate

exprima liber voinţa, consimţământul în scris trebuie luat de la reprezentantul legal al acestuia.

(2) Nu este necesară obţinerea consimţământului în condiţiile prevăzute la alin. (1) atunci când

este necesară intervenţia de urgenţă.

(3) Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală, după caz, asumându-

şi în scris răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie

explicate pacientului, cu informarea medicului, dacă întreruperea tratamentului sau a îngrijirilor are

drept consecinţă punerea în pericol a vieţii pacientului.

Art.42.Orice persoană care suferă de tulburări psihice trebuie tratată cu omenie şi respectul demnităţii

umane şi trebuie să fie apărată împotriva oricăror forme de exploatare economică, sexuală sau de altă

natură, împotriva tratamentelor vătămătoare şi degradante. Nu este admisă nicio discriminare bazată

pe o tulburare psihică.

SECŢIUNEA a 2-a

Prescrierea, eliberarea pe baza unei reţete medicale şi administrarea drogurilor

Art.43.Prescrierea, eliberarea pe baza unei reţete medicale şi administrarea drogurilor, în alte condiţii

decât cele prevăzute de lege, constituie infracţiune.

SECŢIUNEA a 3-a

Pacientul privat de libertate

Art.44.Asistentului medical generalist, moaşei şi asistentului medical care îngrijesc un pacient privat

de libertate le este interzis să aducă atingere integrităţii fizice, psihice sau demnităţii acestuia.

122

Art.45.Dacă asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical constată că pacientul privat de

libertate a suportat maltratări, aceştia au obligaţia să informeze organele competente.

SECŢIUNEA a 4-a

Situaţia pacienţilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA

Art.46.(1) Pacienţii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA au dreptul la îngrijire şi tratament medical

în mod nediscriminatoriu, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical fiind obligaţi să

asigure îngrijirile de sănătate şi tratamentele prescrise acestor pacienţi.

(2) Păstrarea confidenţialităţii asupra datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave

de SIDA este obligatorie pentru asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical care au în

îngrijire, supraveghere şi/sau tratament astfel de persoane.

(3) Între specialiştii medico-sanitari, informaţiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui

pacient trebuie să fie comunicate.

CAPITOLUL VII

Practicarea profesiunii în sistem privat. Îngrijirile la domiciliu

Art.47.Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali exercită profesia în regim salarial

şi/sau independent.

Art.48.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical care îşi desfăşoară activitatea în

calitate de titular sau asociat al unui cabinet de practică medicală pot furniza îngrijiri medicale la

domiciliu, dacă sunt autorizaţi în acest sens, în conformitate cu prevederile legale privind organizarea

şi funcţionarea îngrijirilor la domiciliu.

Art.49.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical sunt obligaţi să comunice medicului

care a recomandat aceste servicii situaţia evoluţiei stării de sănătate a pacientului îngrijit.

Art.50.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical chemaţi într-o familie ori

colectivitate trebuie să respecte regulile de igienă şi de profilaxie, în exercitarea profesiei.

CAPITOLUL VIII

Probleme ale îngrijirii minorilor

Art.51.Dacă asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical apreciază că minorul este

victima unei agresiuni sau privaţiuni, trebuie să încerce să îl protejeze, uzând de prudenţe, şi să

alerteze autoritatea competentă.

Art.52.Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie să fie apărătorul copilului

bolnav, dacă apreciază că starea de sănătate nu este bine înţeleasă sau nu este suficient de bine

protejată.

Art.53.În vederea efectuării tehnicilor şi/sau a manevrelor de îngrijire şi/sau de tratament asupra unui

minor, consimţământul trebuie obţinut de la reprezentantul legal al minorului, cu excepţia situaţiilor

de urgenţă.

CAPITOLUL IX

Probleme ale experimentării pe om

Art.54.(1) Se interzice provocarea de îmbolnăviri artificiale unor oameni sănătoşi, din raţiuni

experimentale.

(2) Dispoziţiile prezentului articol se completează cu celelalte prevederi legale incidente în

materie.

Art. 55.Impunerea, cu forţa sau prin inducere în eroare, a experimentului pe om reprezintă o abatere

gravă pentru orice asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical care participă în mod

voluntar şi conştient la asemenea fapte.

123

CAPITOLUL X

Dispoziţii speciale

Art. 56.La primirea în OAMGMAMR, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical vor

depune următorul jurământ:

„În numele Vieţii şi al Onoarei,

jur să îmi exercit profesia cu demnitate, să respect fiinţa umană şi drepturile sale şi să păstrez

secretul profesional.

Jur că nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă,

religie, apartenenţă politică sau stare socială.

Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele

mele medicale contrar legilor umanităţii.

Fac acest jurământ în mod solemn şi liber!“

Art.57.Dovedirea calităţii de membru al OAMGMAMR se face cu certificatul de membru, eliberat de

OAMGMAMR.

Art.58.Actele medicale şi de îngrijire efectuate de asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi

medicali vor purta parafa şi semnătura acestora, pentru asumarea răspunderii individuale şi probarea

responsabilităţii profesionale.

Art.59.Modelul certificatului de membru şi al parafei profesionale sunt adoptate de Consiliul Naţional

al OAMGMAMR, ca anexe ale Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului

Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 1/2009 şi fac

parte integrantă din acesta.

CAPITOLUL XI

Dispoziţii finale

Art.60.Nerespectarea prevederilor prezentului cod de etică şi deontologie constituie abatere şi atrage

răspunderea disciplinară.

Art.61.Răspunderea disciplinară a membrilor OAMGMAMR nu exclude răspunderea civilă, penală,

administrativă sau materială.

Art.62.Procedura de sesizare şi soluţionare a cauzelor este prevăzută în Statutul OAMGMAMR.

Art.63.Toţi asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali au obligaţia de a informa

consiliul judeţean al OAMGMAMR, respectiv al municipiului Bucureşti despre modificările

survenite în situaţia lor profesională.

Art.64.Consiliul judeţean al OAMGMAMR, respectiv al municipiului Bucureşti va informa Consiliul

naţional al OAMGMAMR cu privire la aceste modificări.

Art.65.Prevederile prezentului cod de etică şi deontologie se completează corespunzător cu

dispoziţiile Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de

moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor

Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, ale Statutului Ordinului

Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin

Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România nr. 1/2009, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al

Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat

prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România nr. 3/2009, precum şi cu normele legale în materie pe specialităţi,

cu modificările ulterioare.

124

Art.66.Completarea sau modificarea prezentului cod de etică şi deontologie se va face de către

Adunarea generală naţională, la propunerea Consiliului naţional al OAMGMAMR.

Art.67.La data intrării în vigoare a prezentului cod de etică şi deontologie se abrogă Codul de etică şi

deontologie profesională al asistentului medical şi al moaşei din România, adoptat de Adunarea

generală naţională a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România.

Art.68.Prezentul cod de etică şi deontologie a fost adoptat de Adunarea generală naţională a

OAMGMAMR în data de 9 iulie 2009 şi intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

125