+ All Categories
Home > Documents > SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Date post: 02-Feb-2017
Category:
Upload: vannhi
View: 346 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
49
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN BUCUREŞTI ŞCOALA DOCTORALĂ SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI PROMOVARE ACTIVĂ A SĂNĂTĂŢII REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr. Grigore Vasilica Doctorand: Ganciu Oana - Maria BUCUREȘTI – 2016
Transcript
Page 1: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI

SPORT DIN BUCUREŞTI

ŞCOALA DOCTORALĂ

SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE

SOCIALIZARE ŞI PROMOVARE ACTIVĂ A

SĂNĂTĂŢII

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:

Prof.univ.dr. Grigore Vasilica

Doctorand:

Ganciu Oana - Maria

BUCUREȘTI – 2016

Page 2: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...
Page 3: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN

BUCUREŞTI

SECRETARIAT DOCTORANZI

Nr…….din………

D-lui/D-nei

...........................................................................................................

Vă facem cunoscut că, în data de .............................................., orele………..,

în sala .............. a Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București,

va avea loc susținerea publică a tezei de doctorat de către: Ganciu Oana - Maria

Cu titlul:

SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI PROMOVARE

ACTIVĂ A SĂNĂTĂŢII

în vederea obținerii titlului de Doctor în Științele Motricității Umane.

În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea titlurilor

științifice în România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de a

comunica în scris observațiile dumneavoastră pe adresa:

Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, strada Constantin Noica,

numărul 140, sector 6, București și de a participa la susținerea publică a tezei.

RECTOR,

Prof.univ.dr. Florin PELIN

SECRETAR ȘEF UNEFS,

Ing. Silviea CONSTANTINESCU

Page 4: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...
Page 5: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

CUPRINS

Introducere .............................................................................................................................. 1

PARTEA I - CADRUL TEORETIC PRIVIND TEMATICA CERCETATĂ ............... 3

CAPITOLUL 1. ACTUALITATEA TEMEI ŞI IMPORTANŢA ACESTEIA .................... 3

1.1. Importanţa şi actualitatea temei ........................................................................................ 3

1.2. Motivarea alegerii temei ................................................................................................... 6

CAPITOLUL 2. ASPECTE CARACTERISTICE ŞI CONCEPTUALE PRIVIND

SPORTUL RECREATIV ...................................................................................................... 10

2.1 Definirea conceptului de sport recreativ ......................................................................... 10

2.2 Evoluţia activităţilor fizice de-a lungul timpului ............................................................ 13

2.3 Importanta practicării sportului în timpul liber ............................................................... 18

2.4 Tipuri de activităţi sportiv-recreative, practicate în timpul liber ..................................... 21

2.5. Repere privind conceperea programelor sportive de timp liber ...................................... 27

2.6 Recomandări privind practicarea activităţilor sportive în timpul liber ............................ 29

CAPITOLUL 3. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND SPORTUL RECREATIV

CA FACTOR DE SĂNĂTATE ŞI DE SOCIALIZARE ........................................................ 32

3.1. Efectele practicării sportului recreativ asupra sănătăţii ................................................... 32

3.2. Rolul sportului recreativ, ca factor de socializare şi integrare socială ............................. 37

CAPITOLUL 4. REFLECTAREA SPORTULUI RECREATIV ÎN LITERATURA DE

SPECIALITATE ..................................................................................................................... 42

4.1. Studii care evidenţiază efectele activităţilor sportiv-recreative ....................................... 42

4.2. Teorii şi cercetări anterioare asupra loisirului sportiv ...................................................... 44

4.3. Opiniile specialiştilor din domeniul ştiinţelor socioumane privind tematica cercetării ... 47

CAPITOLUL 5 : CONCLUZII REFERITOARE LA PRIMA PARTE ................................ 56

5.1. Concluzii cu caracter teoretic ........................................................................................... 56

PARTEA a II-a – STUDII PRELIMINARE ASUPRA MOTIVAŢIEI

STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI A NIVELULUI SĂNĂTĂŢII ŞI

A STILULUI LOR DE VIAŢĂ ............................................................................................ 58

CAPITOLUL 6. Studiul preliminar nr. 1 – Cunoaşterea motivaţiei şi a interesului

studenţilor Universităţii din Bucureşti pentru sportul recreativ ............................................ 58

6.1. Cadrul metodologic operaţional al studiului preliminar nr. 1 .......................................... 58

6.1.1. Premisele studiului preliminar nr.1 ...................................................................... 58

6.1.2. Scopul studiului preliminar nr.1 ............................................................................ 59

6.1.3. Obiectivele şi sarcinile studiului preliminar nr.1 ................................................ 59

6.1.4. Metodele de cercetare ........................................................................................... 60

6.2. Organizarea şi desfăşurarea studiului preliminar nr.1 ...................................................... 61

6.2.1. Subiecţii participanţi la studiului preliminar nr.1 ................................................ 61

Page 6: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

6.2.2. Perioadă şi locul de desfăşurare ........................................................................... 62

6.2.3. Etapele studiului preliminar nr.1 .......................................................................... 62

6.2.4. Chestionarul utilizat şi metodologia de aplicare ................................................. 62

6.3. Prelucrarea şi analiza datelor „Chestionarului privind motivaţia şi interesul

studenţilor Universităţii din Bucureşti pentru activităţile ”sportiv-recreative” .............. 63

6.4. Concluziile studiului preliminar nr. 1 .............................................................................. 73

CAPITOLUL 7. STUDIUL PRELIMINAR NR. 2 PRIVIND EVALUAREA

SĂNĂTĂŢII, A FACTORILOR DE RISC ŞI A STILULUI DE VIAŢA A

STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI ........................................................ 75

7.1. Cadrul metodologic operaţional al studiului preliminar nr. 2 .......................................... 75

7.1.1. Premisele cercetării studiului preliminar nr. 2 .................................................... 76

7.1.2. Scopul cercetării studiului preliminar nr. 2 .......................................................... 76

7.1.3. Obiectivele şi sarcinile studiului preliminar nr. 2 ................................................ 76

7.1.4. Metode de cercetare ........................................................................................... 77

7.2. Organizarea şi desfăşurarea studiului preliminar nr. 2 ..................................................... 78

7.2.1. Subiecţii participanţi la studiului preliminar nr. 2 ............................................. 78

7.2.2. Perioadă şi locul de desfăşurare ........................................................................... 78

7.2.3. Etapele studiului preliminar nr. 2 ......................................................................... 78

7.2.4. Ancheta utilizată şi metodologia de aplicare ........................................................ 79

7.3. Prelucrarea şi analiza datelor studiului preliminar nr. 2 .................................................. 79

7.4. Concluzii desprinse din studiului preliminar nr. 2 ........................................................... 92

CAPITOLUL 8. STUDIUL PRELIMINAR NR. 3 CU PRIVIRE LA EVALUAREA

CAPACITĂŢII DE EFORT A STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI ..... 93

8.1. Cadrul metodologic operaţional al studiului preliminar nr. 3 .......................................... 94

8.1.1. Premisele studiului preliminar nr. 3 .................................................................. 94

8.1.2. Scopul studiului preliminar nr. 3 ....................................................................... 95

8.1.3. Obiectivele şi sarcinile studiului preliminar nr. 3 ............................................. 95

8.1.4. Ipotezele studiului preliminar nr.3 .................................................................... 96

8.1.5. Metodele şi tehnicile studiului preliminar nr. 3 ............................................... 96

8.2. Organizarea şi desfăşurarea studiului preliminar nr. 3 ..................................................... 98

8.2.1. Subiecţii studiului preliminar nr. 3 ................................................................... 98

8.2.2. Perioadă şi locul de desfăşurare ........................................................................ 98

8.2.3. Etapele studiului preliminar nr. 3 ...................................................................... 98

8.2.4. Probele utilizate şi metodologia de aplicare ...................................................... 99

8.2.5. Planul de intervenţie .......................................................................................... 100

8.3. Prelucrarea şi analiza datelor ........................................................................................... 101

8.4. Concluziile studiului preliminar nr. 3 ............................................................................. 103

PARTEA a III-a - CERCETARE PRIVIND SPORTUL RECREATIV – FACTOR

DE SOCIALIZARE ŞI PROMOVARE ACTIVĂ A SĂNĂTĂŢII

CAPITOLUL 9. CADRUL METODOLOGIC OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII

EXPERIMENTALE PSIHOPEDAGOGICE .......................................................................... 105

9.1 Premisele cercetării experimentale psihopedagogice ........................................................ 105

9.2. Scopul cercetării experimentale ....................................................................................... 106

Page 7: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

9.3. Obiectivele şi sarcinile cercetării experimentale ............................................................... 106

9.3.1. Obiectivele cercetării ........................................................................................ 106

9.3.2. Sarcinile cercetării ............................................................................................. 107

9.4. Ipotezele cercetării experimentale .................................................................................... 108

9.5. Metodele şi tehnicile cercetării experimentale ................................................................. 109

9.5.1. Documentarea pedagogică ............................................................................................ 109

9.5.2. Metoda observaţiei pedagogice ......................................................................... 109

9.5.3. Metoda înregistrărilor ........................................................................................ 110

9.5.4. Metoda măsurării şi testării ............................................................................... 110

9.5.5 Metoda anchetei .................................................................................................. 110

9.5.6. Metoda experimentului psihopedagogic ............................................................ 111

9.5.7. Metoda statistico-matematică ............................................................................ 111

9.5.8. Metoda reprezentării grafice ............................................................................. 113

CAPITOLUL 10. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

EXPERIMENTALE ................................................................................................................ 114

10.1. Subiecţii participanţi la cercetare .................................................................................. 114

10.2. Durata şi locul desfăşurării cercetării experimentale .................................................... 115

10.3. Etapele cercetării experimentale .................................................................................... 115

10.4. Probele şi testele utilizate în cercetare ........................................................................... 117

10.4.1. Testarea indicilor morfologici .......................................................................... 117

10.4.2. Testarea capacităţii funcţionale ....................................................................... 119

10.4.3. Teste pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice.. ............. 120

10.4.4 Testul de auto-evaluare a stresului “Cohen Williamson” ................................. 125

10.4.5. Evaluarea capacităţii de integrare socială ...................................................... 126

10.4.6. Ancheta pe baza convorbirii dirijate ................................................................ 127

10.5 Aplicarea probelor şi testelor de evaluare a parametrilor biomotrici-testarea iniţială .... 128

10.5.1. Aplicarea testelor de evaluare a indicilor antropometrici ................................ 128

10.5.2. Aplicarea testelor de evaluare funcţională ....................................................... 134

10.5.3. Aplicarea probelor de evaluare a indicilor motrici ........................................... 137

CAPITOLUL 11. PROIECTAREA ŞI APLICAREA PROGRAMELOR ŞI

STRATEGIILOR DE PREGĂTIRE ....................................................................................... 143

11.1. Programe de gimnastică aerobică ................................................................................... 145

11.2. Programe de înot ............................................................................................................ 145

11.3. Programe dans de societate ............................................................................................ 145

11.4. Programe de alergare ...................................................................................................... 145

11.5. Forme de organizare folosite în aplicarea programelor pentru experimentul

psihopedagogic ............................................................................................................. 146

11.5.1. Lecţia de educaţie fizică - gimnastică aerobică ................................................ 146

11.5.2. Lecţia de educaţie fizică - dansul de societate ................................................. 151

11.5.3. Lecţia de educaţie fizică - înot ......................................................................... 154

11.5.4. Programul de activitate fizică independentă .................................................... 156

11.5.5. Activităţile sportiv-recreative ........................................................................... 157

Page 8: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

CAPITOLUL 12. EFECTELE APLICĂRII PROGRAMELOR SPORTIV-

RECREATIVE ASUPRA ÎMBUNATĂŢIRII SĂNĂTĂŢII STUDENŢILOR

UNIVERSITĂŢII DIN BUCURESTI-- TESTAREA FINALĂ ............................................. 159

12.1. Rezultatele testării finale a parametrilor somatici .......................................................... 159

12.2. Rezultatele testării finale a parametrilor funcţionali ...................................................... 162

12.3. Rezultatele testării finale a parametrilor motrici ............................................................ 163

12.4. Rezultatele „convorbirii dirijate” .................................................................................. 166

CAPITOLUL 13. PRELUCRAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA

REZULTATELOR CERCETĂRII EXPERIMENTALE ....................................................... 168

13.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea indicilor somatici (grupa

experimentală T1-T2) .................................................................................................. 168

13.2. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea indicilor somatici (grupa

control T1-T2) ............................................................................................................. 177

13.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea funcţională (grupa

experimentală T1- T2 ................................................................................................... 186

13.4. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea funcţională (grupa control

T1- T2) ......................................................................................................................... 187

13.5. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea motrică (grupa

experimentală T1-T2) ................................................................................................... 188

13.6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea motrică (grupa control

T1-T2) .......................................................................................................................... 199

13.7. Analiză comparativă a indicilor somatici grupa experimentală – grupa de control,

testarea finală ................................................................................................................ 210

13.8. Analiză comparativă a rezultatelor obţinute la evaluarea funcţională, grupa

experimentală – grupa de control, testarea finală ......................................................... 218

13.9. Analiză comparativă a rezultatelor înregistrate la evaluarea indicilor motrici, grupa

experimentală – grupa de control, testarea finală ......................................................... 219

CAPITOLUL 14. EVALUAREA NIVELULUI DE INTEGRARE SOCIALĂ ŞI A

NIVELULUI DE STRES ........................................................................................................ 230

14.1. Analiză comparativă a rezultatelor înregistrate la chestionarul de integrare socială,

grupa experimentală - grupa de control ....................................................................... 230

14.2. Analiză comparativă a rezultatelor înregistrate la chestionarul de autoevaluare a

stresului Cohen-Williamson grupa experimentală-grupa de control ........................... 235

CAPITOLUL 15. CONCLUZIILE CERCETĂRII ............................................................... 236

15.1. Concluzii desprinse din cercetarea experimentală ......................................................... 236

15.1.1. Concluzii privind „Testarea indicilor somatici” ............................................. 236

15.1.2. Concluzii privind „Testarea capacităţii funcţionale” ..................................... 237

15.1.3. Concluzii privind „Evaluarea nivelului de fitness” ..................................... 238

15.1.4. Concluzii privind „Testarea nivelului de stress” ............................................ 238

15.1.5. Concluzii privind „Testul de integrare socială” ........................................... 239

15.1.6. Concluzii privind “Convorbirea dirijată” ....................................................... 240

15.2. Concluzii generale .......................................................................................................... 241

15.3. Elemente de noutate privind tematica tezei .................................................................... 244

15.4. Valorificarea şi implementarea cercetării ...................................................................... 247

Page 9: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

15.4.1. Diseminarea rezultatelor ................................................................................. 247

Limitele cercetării ...................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 253

Page 10: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Introducere

Activitatea sportiv-recreativă constituie o necesitate care condiţionează, în mare

măsură randamentul solicitat individului, indiferent de vârsta şi profesie. Prin rolul pe care îl

are în societate, activităţile sportive recreative depăşesc dimensiunile unor activităţi de

agrement, înscriindu-se în amplul program de pregătire şi formare a cetăţeanului pentru

munca şi pentru viaţa socială.

Întrega paletă a activităţilor sportiv-recreative, organizate în scop de fortificare,

compensare, destindere şi agrement, cunoaşte o extindere din ce în ce mai mare. Integrate în

viaţa omului contemporan, ele constituie preocupări constante pentru toţi factorii ce se ocupa

de pregătirea sportivă, de crearea cadrului adecvat asigurării şi păstrării unui echilibru în

dezvoltarea fiinţei umane.

Prin formarea unei noi viziuni asupra sportului recreativ şi a aspectelor exclusiv

pozitive pe care le implică, încercăm asigurarea unei profilaxii primordiale, atât de puţin

exploatată şi totuşi de o importanţă majoră în menţinerea stării de sănătate a populaţiei.

Importanţa şi actualitatea temei

Valoarea mişcării pentru organismul uman, necesitatea practicării acesteia în mod

sistematic şi consecvent atât de către bărbaţi, cât şi de femei, sunt unanim recunoscute în

timpurile noastre.

Problema menţinerii sau îmbunatăţirii sănătăţii prin sport reprezintă o temă de

permanentă actualitate, care continuă să preocupe specialiştii din domeniul educaţiei tinerilor,

precum şi de determinare a potenţialului somato-funcţional şi motric al populaţiei din

învăţământul universitar. În acelaşi timp abordarea fizice şi sportului, din medicina sportivă şi

din alte domenii.

Actualitatea temei este dată de faptul că în ultimii ani au existat preocupări de evaluare

a sănătăţii la acest segment de populaţie, pe de o parte, iar, pe de altă parte o evaluare

interdisciplinară din perspectiva sănătăţii a permis creionarea unor concepţii privind rolul

practicării exerciţiilor fizice asupra stării de sănătate.

Studiile efectuate până în prezent au evidenţiat faptul că lipsa spaţiilor şi a condiţiilor

necesare pentru desfăşurarea activităţiilor sportiv-recreative induce o stare de comoditate care

împiedică găsirea de soluţii pentru a face din exerciţiul fizic un mijloc de recreere, de

petrecere a timpului liber.

Motivarea alegerii temei

Am abordat această temă intucat indiferent de poziţia socială pe care o ocupăm sau de

locul de muncă, exista factori de risc care ne pot afecta starea de sănătate şi implicit calitatea

vieţii. În aceste condiţii practicarea activităţilor sportive în timpul liber, devine din ce în ce

mai necesară, ele trebuind să devină un mod de viaţă.

Tema aleasă s-a născut dintr-o dublă nevoie: pe de o parte a fost implicat interesul

meu particular faţă de aria sportului (ca şi cadru didactic şi colaborator în cadrul centrului de

proiecte şi programe educaţionale pentru copii şi tineret din cadrul Primăriei Municipiului.

Bucureşti), pe de altă parte preocuparea tradusă prin îngrijorare firească, cu privire la rata

totuşi redusă de participare a tinerilor la activităţile sportive, începând cu perioada copilăriei

mici, şi până la cea a liceului, facultăţii şi angajării în muncă şi viaţa de familie.

Cercetarea, una cu profil integrativ, va urmări relaţia dintre practicarea sportului ca

loisir, prin investigaţii aplicate unui lot de studenţi (practicanţi de sporturi în mod

organizat/regulat).

Page 11: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Lucrarea urmăreşte să prezinte rolul şi importanţa sportului recreativ în menţinerea

sănătăţii, în optimizarea condiţiei fizice şi creşterea capacităţii de muncă a omului

contemporan care şi-a creat un mod de viaţă tot mai artificial, desprinzându-se din ce în ce

mai mult de factorii naturali de mediu.

Scopul cercetării reiese din titlul lucrării noastre; constă în scoaterea în evidenţă a

eficienţei practicării sportului recreativ în promovarea activă a sănătăţii şi în îmbunătăţirea

integrării sociale, prin conceperea unor programe sportive, de timp liber, astfel încât acestea

să conducă la obţinerea unor efecte pozitive în planul parametrilor somatici, funcţionali şi

motrici.

Obiectivele sunt fixate în aşa fel încât să conducă la îndeplinirea scopului acestei

lucrări.

Obiective derivate ale cercetării, obiective specifice, care conduc prin realizarea lor la

îndeplinirea obiectivelor generale sunt:

a- Studierea modului în care problematica este abordată în literatura de specialitate.

b- Stabilirea chestionarelor, prin prisma căruia se apreciază eficienţa cercetării.

1. Identificarea modului în care studenţii preferă să îşi petreacă timpul liber şi locul

practicării sportului în cadrul acestor preocupări ;

2. Identificarea principalelor motive care îi determină pe studenţi să practice activităţi

3. Sportive

4. Identificarea principalelor lucruri care i-ar putea motiva pe studenţi să practice mai des

activităţi sportive;(cu regularitate)

5. Determinarea gradului de satisfacţie a studenţilor faţă de condiţiile în care practică

sport şi privind modul în care se desfăşoară orele de educaţie fizică;

6. Identificarea tipurilor de activităţi sportive practicate şi preferate;

7. identificarea frecvenţei de participare la orele de educaţie fizică şi sport ;

8. Determinarea frecvenţei cu care studenţii practică activităţi sportive, în timpul liber;

9. Identificarea unor modalităţi de stimulare a studenţilor pentru a se implica conştient în

activităţile de educaţie fizică şi sport

10. Cunoaşterea impactului practicării exerciţiilor fizice şi sportului asupra procesului de

socializare a studentului, dezvoltării personalităţii sale în ansamblu şi stimularea

interesului acestora pentru practicarea continuă şi sistematică a activităţilor sportive;

11. Evaluarea sănătăţii subiecţilor prin înregistrarea şi prelucrarea răspunsurilor la

chestionarul privind stilul de viaţă şi factorii de risc.

12. Desfăşurarea procesului de cercetare asupra a două grupe după cum urmează:

- lotul supus analizei – supusă unui program regulat de activităţi sportiv-recreative, de

tip aerob, de peste 40 de minute, de 3-5 ori pe săptămână, în cadrul căruia se combină mai

multe metode şi mijloace de antrenament;

- lotul de control –participanta doar la cursul de educaţie fizică, o lecţie pe săptămână în

care s-a folosit instruirea frontală, tradiţională;

13. Prelucrarea şi compararea datelor obţinute în cele două etape ale cercetării iniţială şi

finală pentru a constata modificările produse de-a lungul perioadei de lucru;

14. Verificarea ipotezelor de lucru şi ameliorarea programului de pregătire experimentală;

c- Identificarea particularităţilor anatomo-foziologice şi eventualelor deficienţe fizice întâlnite

în vederea tratării diferenţiate a cursanţilor şi individualizării conţinutului lecţiilor, în regim

formal şi informal,cu tematică din gimnastică aerobică, dans de societate, înot.

d- Elaborarea unor programe de instruire cu caracter experimental în variante diferite, în

vederea validării ipotezelor cercetării;

Page 12: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

e- Aplicarea la grupa experimentală a variabilei independente; Adaptarea şi aplicarea planului

de intervenţie, pe lângă mijloacele clasice respectând în acelaşi timp programa de studiu.

f- Alcătuirea de programe modulare diferenţiate, având ca prioritate modelarea corporală şi

îmbunătăţirea condiţiei fizice, în funcţie de particularităţile individuale.

g- identificarea efectelor pozitive ale aplicării programelor individualizate privind,

îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi psihice;

h- Evidenţierea evoluţiei unor parametri somato-funcţionali şi motrici semnificativi.

i- Determinarea gradului de semnificaţie a diferenţelor pozitive sau negative, reieşite din

compararea rezultatelor.

Teza este stucturara în trei părţi, fiecare parte aducând contribuţii la realizarea

obiectivelor tezei.Măsurile orientate spre rezolvarea acestor obiective vor cuprinde o gamă

variată de metode şi mijloace din domeniul activităţilor fizice.

Partea I îşi propune prezentarea cadrului teoretic privind tematica cercetată.

Partea a II-a cuprinde 3 studii preliminare, în care au fost evidenţiate aspectele

importante în ceea ce priveşte:

- motivaţia studenţilor Universităţii din Bucureşti pentru sportul recreativ;

- evaluarea sănătăţii şi a stilului de viaţă a studenţilor Universităţii din Bucureşti;

- evaluarea nivelului capacităţii de efort a studenţilor;

Partea a III-a tratează cercetarea experimentală privind sportul recreativ ca factor

de socializare şi promovare activă a sănătăţii

Teza conţine de asemenea un capitol de” Concluzii”,o listă bibliografică ce cuprinde 235

titluri şi autori români şi străini, şi anexe.Lucrarea mai cuprinde 82 de tabele, 126 de

reprezentări grafice, precum şi 13 anexe care includ: chestionarele adresate studenţilor şi

proiectul formativ:” Programul de activitate independentă pentru sănătate şi recreere”

Capitolul I tratează „Importanţa şi actualitatea temei”

Problema menţinerii sau îmbunatăţirii sănătăţii prin sport reprezintă o temă de permanentă

actualitate, care continuă să preocupe specialiştii din domeniul educaţiei tinerilor.

Exerciţiile fizice şi respectiv sportul recreativ prezintă o importanţă deosebită şi sunt baza

stării de bine ce defineşte conceptul de sănătate. Mai mult efortul fizic prestat în grup are rol

de integrare socială.

Pentu ca tinerii să dorească extinderea practicării sistematice a exerciţiului fizic în afara orelor

de educaţie fizică şi sport oferite de facultate, este necesar să li se formeze o “educaţie

sportivă”, care presupune formarea unor atitudini pozitive şi a unor convingeri privind

practicarea sportului prin multiplele sale forme.

În cadrul capitolului a fost prezentată şi motivarea alegerii temei.

Aprofundând această temă, s-au identificat o multitudine de informaţii cu privire la

practicarea sportului recreativ în timpul liber de către studenţii Universităţii din Bucureşti, şi

prin programele care s-au aplicat sper că tinerii au înţeles necesitatea practicării activităţilor

sportive, nu doar în cadrul lecţiilor de educaţie fizică, ci pe tot parcursul vieţii.

S-au pus la dispoziţia studenţilor interesaţi programe concrete de practicare a exerciţiilor

fizice în scop de întreţinere somatică, fiziologica şi motrica

Considerăm că trebuie făcut mai mult pentru popularizarea necesitaţii practicării exerciţiilor

fizice în cadrul regimului de viaţa raţional de către tineri.

Capitolul 2 îşi propune prezentarea unor „Aspecte caracteristice şi conceptuale

privind sportul recreativ”. Sunt prezentate pe larg:

-Conceptul de sport recreativ ce reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea

liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori

independent. Denumit şi „sport pentru toţi”, el este sprijinit de stat, de organizaţii

Page 13: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a

recreării şi socializării cetăţenilor.În opinia lui Gagea A, sportul recreativ are atât nuanţări cât

şi sinonime. Sportul recreativ este constructiv distractiv, produce sănătate şi amuzament sau

plăcere, dar nu numai, este benefic pentru relaţiile sociale, este, în fine, un tonifiant psiho-

social. Mai mult decât atât, el se poate adresa şi spiritului uman ancestral, tendinţelor

instinctive de joacă, de întrecere, de simulare a unor situaţii extreme. -Evoluţia activităţilor

fizice de-a lungul timpului;

Primele mărturii privind originile aplicării exerciţiilor fizice au avut caracter profilactic,

curativ sau recuperator şi se află în Orientul Mijlociu, unde aceste practici au existat încă din

mileniul al IV-lea. Din cele mai vechi timpuri se relatează despre influenţa pozitivă a

exerciţiilor fizice asupra stării de echilibru, de homeostazie a omului. Eficienţa rezultatelor

obţinute a confirmat, tehnici consacrate de pregătire militară, de purificare fizică şi rezonanţă

spirituală, de păstrare sau recuperare a sănătăţii.

Parcurgând treptele de evoluţie ale societăţii, activităţile fizice a evoluat din timpurile

cele mai îndepărtate şi până în zilele noastre.

-Importanta practicării sportului în timpul liber;

Sportul recreativ rezolvă una dintre problemele actuale ale societăţii contemporane şi

anume, utilizarea timpului liber cu efecte care contravin spiritului de sănătate, de robusteţe

fizică şi psihică. Astfel, practicarea sportului recreativ în timpul pe care-l avem la dispoziţie

este una din soluţiile benefice ale societăţii actuale de a promova sănătatea prin intermediul

acestui tip de activitate; sportul recreativ se constituie astfel, ca mijloc de dirijare şi control al

fenomenului social.

-Tipuri de activităţi sportiv-recreative, practicate în timpul liber;

Exista o multitudine de forme şi modalităţi de mişcare pe care omul le poate practica în

timpul liber, fiecare având particularităţile proprii de desfăşurare. Atletismul sub toate

formele, fotbal, gimnastică, jogging, tennis de masă, tenis de câmp, înot, baschet, handbal,

arte marţiale, patinaj, turism, ciclism, popice, dansuri de societate, badminton, schi etc., sunt

doar câteva dintre sporturile ce pot fi practicate de oameni de toate vârstele şi în condiţii

variate.

-Repere privind conceperea programelor sportive de timp liber;

Indiferent de categoria de vârstă sau socio-profesională implicată în astfel de programe

sportive de timp liber, se impune respectarea câtorva repere metodologice , formulate de

Ruskin H.,(1981), şi completate de Bota A., (2006):

-programul trebuie să fie echilibrat şi variat;

-programul va accentua elementele care privesc recreerea pe parcursul întregii vieţi;

-programul trebuie să dea posibilitatea consilierii de către specialişti şi să contribuie la

educaţia pentru timpul liber al subiecţilor;

- programul va accentua trăsăturile pozitive de personalitate; activităţile de timp liber vor

promova în mod controlat elementul competiţional;

- programul trebuie să servească întregii comunităţi;

-este de dorit că programul să contribuie la solidaritatea familială, integrarea socială,

prevenirea loisirului nociv şi la cultura societăţii în ansamblu;

- volumul minim de lucru recomandat este de 30 minute efort moderat sau intens (pentru

avansaţi) şi se recomanda ca acesta să se exerseze zilnic;

- se recomandă ca 65-75 % din timpul destinat programelor de timp liber să fie direcţionat

spre activităţi de durată (de tip aerob) şi 25-30%, spre exerciţii de forţă;

- exerciţiile de tip aerob vor fi concepute astfel încât să angreneze marile grupe musculare;

- o condiţie esenţială pentru angrenarea în programele de timp liber este evaluarea stării de

sănătate,

-Recomandări privind practicarea activităţilor sportive în timpul liber;

Page 14: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Pentru practicarea activităţilor sportiv-recreative specialiştii recomandă :

- Control medical amănunţit şi avizul medicului.

- Înscrierea într-o grupă şi într-o ramură a sportului aerobic ce se găsesc în concordanţă

cu vârsta şi nivelul de pregătire al viitorilor practicanţi.

- Evaluarea iniţială şi apoi periodică a capacităţii de adaptare cardio-respiratorie la efort

prelungit.

-Efectuarea periodică a controlului frecvenţei cardiace în timpul programelor.

-. Aplicarea corectă a programelor şi a indicaţiilor specialiştilor.

- Corelaţia activităţii cu o alimentaţie raţională şi un sistem de refacere adecvat.

În capitolul 3 au fost prezentate „Consideraţii teoretice privind sportul recreativ

ca factor de sănătate şi de socializare”. În cadrul acestui capitol sunt tratate:

-Efectele practicării sportului recreativ asupra sănătăţii.

Practicarea sportului recreativ în timpul liber este una din soluţiile benefice de a

promova sănătatea prin intermediul acestui tip de activitate.

Practicarea sistematică şi metodică a sportului recreativ influenţează pozitiv: aparatul cardio-

vascular, aparatul respirator, aparatul locomotor, aparatul digestiv, metabolismul şi sistemul

nervos.

-Rolul sportului recreativ, ca factor de socializare şi integrare socială. .

Efectul socializator, de comunicare al activităţilor sportive, generează o multitudine de

efecte pozitive asupra mai multor categorii sociale. Activităţile sportiv-recreative devin un

prilej de a te deschide către celălalt, de a relaţiona, şi de a-l cunoaşte. Cu această ocazie se pot

descoperi afinităţi, se pot lega prietenii şi se pot închega grupuri , are loc o socializare în

interiorul grupului. Mai mult se observă că cei care practică un sport sunt mult mai sociabili şi

în afară domeniului sportiv. Este vorba de un transfer de sociabilitate, care se face din sport

către diverse domenii ale societăţii.

Practicarea exerciţiilor fizice, ca fenomen social, contribuie la integrarea socială a

individului chiar prin realizarea componentei biologice a acestuia, asigurând capacităţi ce

permit funcţionarea normală a individului în structura vieţii sociale.

Capitolul 4 este dedicat prezentării unor cercetări cu relevanță pentru domeniul

sportului recreativ, precum şi modul în care acesta este reflectat în literatura de

specialitate. Acest capitol cuprinde: -Studii care evidenţiază efectele activităţilor sportiv-recreative Există :

- studii şi observaţii asupra patologiei induse de sedentarism, făcute pe colectivităţi speciale care trăiesc în aceleaşi condiţii de mediu, au acelaşi fel de hrană, aceleaşi preocupări generale dar, în cadrul diviziunii muncii, unii au activităţi sedentare, alţii au munci fizice;

- studii pe mari grupuri populaţionale, cum ar fi diferite triburi africane de păstori, culegători, vânători etc. care depun activităţi fizice intense, dar au un mod de viaţă şi, mai ales, de alimentaţie diferit. Datele sunt corelate cu cele antropologice, ce se referă la incidenţa unor maladii şi evoluţia lor existenţe în trecutul istoric, şi chiar, indicaţii utile privind legătura dintre sedentarism, alimentaţie, bolile cardiovasculare, neuropsihice etc;

- studii în care accentul se pune pe profesii, scoţându-se în relief, de obicei, efectele practicării acelor profesii, care cer efort fizic. Se poate menţiona, ca de regulă, în cazul îmbolnăvirilor celor care desfăşoară activităţi fizice grele sau cu risc mare de stres, aceştia sunt îndrumaţi spre alte domenii sau sunt pensionaţi, în profesie rămânând doar cei sănătoşi fizic şi psihic.

- observaţii şi experimente făcute pe grupuri de voluntari, pe o durată mare de timp, care au acceptat să se supună unui regim de viaţa raţional, cu accent pe mişcare şi exerciţiu fizic, testaţi după criterii ştiinţifice. În acest caz, efectele pozitive au fost evidente, în special, determinate de o viaţă activă, dar şi, de ceilalţi factori, alimentaţie corectă, viaţa spirituală, odihna etc.

Page 15: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

-Teorii şi cercetări anterioare asupra loisirului sportiv. Studiile confirmă, pentru statele dezvoltate, şi o asociere ridicată între practicarea activităţii fizice la nivel personal şi activitatea socială înaltă. În special în rândul tinerilor, s-a evidenţiat că, cu cât mai intensiv practică activităţi fizice, cu atât sunt ei mai activi în reţeaua socială (Kokko et al., 2009, citat de Săbău G. 2010). Statisticile arată că 17% din populaţia de adulţi a lumii este total inactiva din punct de vedere fizic, iar un procent de 41% din ea este reprezentat de adulţi care, deşi fac ceva mişcare, aceasta este insuficientă pentru ca ei să profite de efectele benefice ăla activităţii fizice (Martin, 2006, citat de Săbău G. 2010).

-Opiniile specialiştilor din domeniul ştiinţelor socioumane privind tematica cercetării . În sfera sportului recreativ observam apariţia a tot mai multor studii în reviste de specialitate şi ghiduri curriculare în statele dezvoltate, cu precădere în SUA, Canada, Marea Britanie, şi Australia. Se constată, de asemenea, o creştere a preocupărilor venite din domenii interdisciplinare: medicină sportivă, fiziologie şi terapie fizică, sociologia sportului, psihologie medicală şi sportivă. Apelând la date statistice naţionale şi europene (ASR, 2009, 2010; Eurostat, 2009, 2010)

aflăm că loisirul este mult diminuat cu cât societatea are o situaţie economică mai precară.

Principala cauză a acestei situaţii (frecvenţele mai mici de activism în general - inclusiv fizic -

în angrenajul general al stilului de viaţă) se dovedeşte a fi nivelul de trai / bunăstarea

materială, de unde şi o mai mică disponibilitate de loisir prin sport, iar aceasta nu apare doar

datorită unui nivel de trai scăzut propriu-zis, ci şi datorită stresului de zi cu zi generat de

asigurarea nevoilor concrete, de bază. (Ilut, 2004) Statistic, în economia timpului liber, „practicarea sporturilor” ocupă poziţii minore în comparaţie cu alte activităţi cotidiene în timpul liber, atât în Europa, cât şi în România, după cum arată un recentul sondaj efectuat în 2010 de HETUS (Harmonised European Time Use Survey,).

În cadrul capitolului 5 au fost prezentate „Concluziile cu caracter

teoretic”referitoare la prima parte:

a) Deşi exista studii privind efectele activităţilor fizice asupra sănătăţii, există încă o

lipsă de informaţii, care să delimiteze mai clar efectele pe termen mediu şi lung ale mişcării

fizice în îmbunătăţirea stării de sănătate şi în procesul de socializare a tinerilor.

b) La tineri,interesul faţă de sport şi activitatea fizică diferă în funcţie de mai mulţi

factori, cum ar fi: educaţia, cariera, statutul social, ocupaţia, timpul liber.

c) Cunoaşterea unor modalităţi simple de evaluare periodică a stării funcţionale a

organismului poate fi, pentru această categorie de vârstă, un mijloc eficient de autoinvestigare

şi urmărire a nivelului propriilor capacităţi somato-funcţionale transformând studenţii în

„actori ai propriei lor deveniri.”

d) Pe toate treptele învăţământului, principala finalitate o constituie motivarea şi

cultivarea dragostei pentru mişcare, formarea obişnuinţei de practicare sistematică a

diferitelor exerciţii fizice, a organizării şi petrecerii în mod util şi creativ a timpului liber.

Capitolul 6 este dedicat studiului preliminar nr.1, în care au fost evidenţiate aspecte

privind „Cunoaşterea motivaţiei şi a interesului studenţilor Universităţii din Bucureşti

pentru sportul recreativ.”

Scopul studiului este cunoaşterea profilului motivaţional al studenţilor noştri.Informaţi

asupra aspectelor de comportament şi atitudine ale studenţilor faţă de mişcare, putem

interveni prin intermediul unor programe special concepute, în modificarea disponibilităţii

acestora faţă de activităţile sportiv-recreative;.

Obiectivele acestui studiu preliminar sunt :

Page 16: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

- determinarea nivelului motivaţional al studenţilor Universităţii din Bucureşti în legătură cu

exerciţiile fizice

- identificarea frecvenţei de participare la activităţile sportiv-recreative ;

- identificarea unor modalităţi de stimulare a studenţilor pentru a se implica conştient în

activităţile de educaţie fizică şi sport ;

- cunoaşterea impactului practicării exerciţiilor fizice şi sportului asupra procesului de

socializare a studentului şi dezvoltării personalităţii sale.

- cunoaşterea modalităţilor de petrecere a timpului liber şi locul practicării sportului în cadrul

acestor preocupări ;

- stabilirea motivelor pentru care studenţii, participă la activităţile sportiv-recreative;

- identificarea cauzelor care conduc la neparticipare la activităţile sportiv-recreative;

Metodele de cercetare utilizate au fost:

a) Metoda studiului bibliografic;

b) Metoda anchetei prin „Chestionarul privind motivaţia şi interesului studenţilor

privind opţiunea pentru practicare sportului recreativ”

c) Metoda de recoltere a datelor şi intabelare a răspunsurilor obţinute;

d) Metoda prelucrării şi interpretării rezultatelor;

e)Metoda reprezentării grafice.

Studiul preliminar s-a desfăşurat pe un număr de 250 subiecţi, din anul I ai

Universităţii din Bucureşti, Chestionarul, care cuprinde 18 itemi, a fost aplicat studentelor

înscrise la cursul de educaţie fizică şi sport, care practica gimnastică aerobică, dansul de

societate, înotul.

Concluziile studiului preliminar, nr. 1

Chestionarul de opinie a urmărit surprinderea acelor aspecte care au ajutat la alcătuirea

grupelor participante la cercetare şi la creionarea planului de intervenţie .

Activităţile sportiv-recreative care se bucură de cea mai mare atracţie în rândul

studenţilor sunt: gimnastică aerobică, fitnesul, dansul de societate, înotul, tenisul, turismul

montan-sporturile de iarnă.

Din ancheta efectuată reiese că generaţia tânără manifestă un interes evident pentru

îmbunătăţirea sănătăţii, pentru aspectul corporal, pentru relaxarea psihică. Trebuinţă de

sănătate se regăseşte pe primul loc în clasamentul motivelor pentru care studentele practica

activităţile sportive

Motivaţia de a practica activităţile motrice în perioada studenţiei are o strânsă legătura

şi cu dorinţa de îmbunătăţire a relaţiilor sociale, de a avea prieteni.

Dintre cauzele care îi împiedică pe tineri să practice o activitate sportivă în timpul

liber, lipsă de timp liber se situează pe primul loc, şi reprezintă aproape 50% din răspunsuri,

iar comoditatea pe locul al II-lea, cu un procent semnificativ,

Cunoaşterea profilului motivaţional al studentelor noastre constituie coordonate clare

pentru organizarea eficientă a procesului de educaţie fizică şi sport în Universitatea din

Bucureşti.

Capitolul 7 analizează Studiul Preliminar Nr. 2 privind „Evaluarea sănătăţii, a

factorilor de risc şi a stilului de viaţa a studenţilor Universităţii din Bucureşti”

Scopul studiului preliminar nr. 2 este subordonat scopului general al tezei şi constă în

analiza complexă a sănătăţii, a factorilor de risc şi a stilului de viaţa a studenţilor Universităţii

din Bucureşti în vederea stabilirii şi implementării unor programe de optimizare a sănătăţii.

Metode de cercetare utilizate au fost:

Metoda anchetei prin “Chestionarul de evaluare a sănătăţii”,cu 27 itemi

Studiul s-a desfăşurat în bază sportivă a Universităţii din Bucureşti. Ancheta s-a

desfăşurat în semestrul I, luna octombrie, a anului universitar 2014-2015, fiind cuprinşi în

studiul nostru studenţi de la diferite facultăţi,

Page 17: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Concluziile desprinse din studiul preliminar nr. 2 au fost:

Din datele recoltate prin chestionar, am aflat caracteristici personale şi

comportamentale care reprezintă factori favorizanţi ai îmbolnăvirilor de diverse tipuri.

Unii factori de risc sunt invariabili, indiferent de măsurile de prevenire: vârsta, sex,

ereditate. Alţii pot fi sensibili la măsurile de prevenire: obezitate, tabagism, sedentarism,

diabet, hipertensiune arterială, stres.

Răspunsurile la itemii chestionarului, oferă o multitudine de indicii cu privire la felul

în care ne putem păstra sănătatea.

Cunoscând nivelul factorilor de risc pentru sănătate al studenţilor, putem recurge la

activităţi de promovare a unor schimbări comportamentale şi de stil de viaţă, care să le

amelioreze starea de sănătate.

Studiul noastru, prin conţinutul şi modul de abordare, a scos în evidenţă informaţii

utile privind nivelul precar al sănătăţii studenţilor, cu referire în mod special la nivelul scăzut

al indicelui de activitate fizică.

Având în vedere rezultatele obţinute din acest studiu, considerăm imperios necesară

elaborarea şi implementarea unor programe concrete, adaptate particularităţilor de vârsta,

morfo-funcţionale şi psihice, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a studenţilor prin

încorporarea şi formarea unui mod de viaţă echilibrat din care să nu lipsească activităţile

corporale practicate în mod regulat.

Capitolul 8 este dedicat Studiului Preliminar Nr. 3 cu privire la „Evaluarea

capacităţii de efort a studenţilor Universităţii din Bucureşti”.

Scopul studiului constă şi în evidenţierea eficienţei activităţilor sportiv-recreative,

prin identificarea efectelor benefice obţinute în urma aplicării unor programe de instruire,

efecte raportate la cantitatea şi calitatea modificărilor de ordin funcţional.

Studiul preliminar pleacă de la ipoteză conform căreia „aplicarea unor programe

sportive de gimnastică aerobică, dans de societate, înot şi jogging, desfăşurate în timpul liber,

ca sport recreativ, va duce la îmbunătăţirea unor parametri funcţionali (capacitatea aerobă de

efort), a subiecţilor”;

Metodele şi tehnicile studiului preliminar nr.3 au fost:

a) Metoda studiului bibliografic;

b) Metoda experimentului; Pentru evaluarea capacităţii de efort s-a utilizat testul

Ruffier.

c) Metoda prelucrării şi interpretării rezultatelor;

d)Metoda reprezentării grafice.

La studiu au participat , pe bază de voluntariat, 60 studenţi, din anul I , la diferite

facultăţi, din cadrul Universităţii din Bucureşti, în semestrul I, anul universitar 2014-2015,

astfel : grupa experimentală a participat la o lecţie pe săptămână, în cadrul cursului de

educaţie fizică şi 3-5 antrenamente, în limpul liber. Pentru a determina eficienta activităţii

desfăşurate cu grupul experimental am folosit un grup de control, de 30 subiecţi care a

preferat activitatea în cadrul cursului de bază, participând doar la o lecţie pe săptămână.

Programul de intervenţie a cuprins: programele de gimnastică aerobică, dans de societate, înot

şi jogging, care s-au derulat pe durata a 4 luni, intre 3-5 şedinţe pe săptămâna.

Concluziile studiului preliminar nr. 3 au fost:

-Programul de instruire individualizat , aplicat grupei experimentale a produs efecte

substanţial mai mari asupra capacităţii de efort.

-Concluziile anterioare sunt întărite de parametrii capacităţii de efort ambele grupe realizează

ameliorări ale capacităţii de efort, însă grupa experimentală cu un procentaj mai mare decât

grupa de control.

Page 18: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

-Pentru ambele grupe se respinge ipoteza de nul, însă diferenţa dintre medii este mai

semnificativă pentru grupa experimentală. Se poate aprecia aşadar că ipoteza în spiritul căreia

a fost desfăşurată cercetarea s-a confirmat

-În urma aplicării planului de intervenţie, respectând indicaţiile metodice privind modul de

combinare a exerciţiilor şi creştere progresivă a complexităţii acestora, putem evidenţia:

-Sportul recreativ are efecte benefice asupra unor aparate şi sisteme vitale ale

organismului reglând funcţiile şi optimizând capacitatea de funcţionare a acestora.

-Elaborarea şi aplicarea corectă a programelor de pregătire, în funcţie de particularităţile

individuale şi de vârstă, conduce la o creştere semnificativă a indicilor studiaţi.

-În urma experimentului s-a putut determina un sistem de mijloace de acţionare eficient în

îmbunătăţirea capacităţii de efort, ceea ce a reprezentat unul din obiectivele acestei lucrări.

-Rezultatele cercetării preliminare ne-a permis şi stabilirea direcţiilor principale de acţiune şi

îndrumare, în vederea eficientizării procesului de instruire.

-Considerăm că programele elaborate şi supuse experimentării, prin exerciţiile specifice care

au vizat îmbunătăţirea capocitatii de efort, au fost eficiente.

Partea a III se referă la „Cercetarea experimentală privind sportul recreativ ca

factor de socializare şi promovare activă a sănătăţii”

Capitolul 9 prezintă “Cadrul metodologic operaţional al cercetării experimentale”

Scopul cercetării reiese din titlul lucrării noastre; constă în scoaterea în evidenţă a

eficienţei practicării sportului recreativ în promovarea activă a sănătăţii şi în îmbunătăţirea

integrării sociale, prin conceperea unor programe sportive, de timp liber, astfel încât acestea

să conducă la obţinerea unor efecte pozitive în planul parametrilor somatici, funcţionali şi

motrici.

Sarcinile cercetării

Pentru realizarea obiectivelor propuse am avut în vedere îndeplinirea

următoarelor sarcini:

- documentarea ştiinţifică, prin studiul informaţiilor oferite de literatura de

specialitate existentă ;

- stabilirea obiectivelor instrucţionale;

- stabilirea celor două eşantioane, de control şi cel experimental;

- stabilirea etapelor de organizare şi realizarea experimentului;

- stabilirea măsurătorilor, probelor şi testelor adecvate pentru punerea în

evidenţă a ipotezelor experimentale;

- aplicarea, testelor iniţiale, ca teste de comparaţie;

- selecţia şi alegerea chestionarelor psiho-sociale;

-- aplicarea la grupa experimentală a variabilei independente - a planului de

intervenţie, pe lângă mijloacele clasice respectând în acelaşi timp programa de studiu.

- alcătuirea programelor de intervenţie, corelate cu scopul propus şi supus

cercetării;

- planificarea şi aplicarea programelor sportive, cu grupa experimentala ;

- aplicarea testărilor finale;

- recoltarea şi centralizarea datelor obţinute în urma măsurătorilor şi testărilor

efectuate pe eşantionul experimental;

- verificarea eficienţei programelor de instruire prin exprimarea datelor

obţinute în urma testărilor finale, prelucrarea şi interpretarea lor;

- elaborarea şi redactarea concluziilor desprinse în urma cercetării

experimentale;

- finalizarea cercetării şi redactarea lucrării.

În vederea realizării cercetării s-au emis următoarele ipoteze:

Page 19: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

1) Programul regulat de activităţi sportiv-recreative, de tip aerob, de peste 40 de

minute, de 3-5 ori pe săptămână, va determina efecte pozitive la nivel morfologic, funcţional

şi motric şi va îmbunătăţirii starea de sănătate a subiecţilor angrenaţi în cercetare.

2) Parcurgerea programelor individualizate de gimnastică aerobică, dans și înot în

funcţie de particularităţile morfo-funcţionale şi motrice ale acestora, va conduce la formarea

deprinderilor de practicare independentă a sporturilor recreative.

3) Practicarea de către studente a unui program de activităţi sportiv-recreative, în mod

sistematic şi organizat, contribuie la integrarea socială a acestora şi la îmbunătăţirea relaţiilor

interpersonale şi a comunicării.

Criterii şi indicatori de validare/invalidare a ipotezelor

Una dintre problemele centrale ale experimentului este aceea de a stabili acele

variabile pe care prin manevrare, să indice cu acurateţe relaţia cauzală pe care ipoteza o

formulează.

Variabilă independentă - reprezintă structurarea diferită a conţinutului de mijloace din

programele sportiv-recreative, ale căror efecte sunt evaluate;

Variabilă dependentă – se referă la particularităţi de manifestare în plan somatic,

funcţional, motric şi psihologic pentru subiecţii celor două grupe (experimentală – de control).

Experimentul a urmărit stabilirea tipului de relaţie dintre variantele de exerciţii şi

efectele presupuse în ipoteză.

Păstrând constante toate elementele care ar putea influenţa variabila dependentă, se

poate estima că progresul înregistrat în perioada experimentală este rodul exclusiv al

variabilei independente.

Pentru investigaţia de faţă verificarea ipotezei s-a realizat prin „ipoteza nulă” care

presupune că rezultatele cercetării nu provin din acţiunea variabilei independente, ci din cauze

întâmplătoare. Respingerea ipotezei nule conduce la afirmarea justeţei ipotezei de cercetare.

Acest lucru s-a realizat cu ajutorul testului de semnificaţie „t” care verifică faptul că

diferenţele nu sunt întâmplătoare

Metodele şi tehnicile cercetării experimentale utilizate au fost:

Documentarea pedagogică;

Metoda înregistrărilor;

Metoda măsurării şi testării;

Metoda anchetei;

Metoda experimentului psihopedagogic;

Metoda statistico-matematică;

Metoda reprezentării grafice;

În capitolul 10 a fost prezentată „Organizarea şi desfăşurarea cercetării experimentale”

Cercetarea experimentală a început în luna octombrie 2014 şi s-a finalizat în luna

mai 2015, deci s-a derulat pe parcursul unui an universitar.

Cercetarea s-a desfăşurat în bază sportivă a Universităţii din Bucureşti şi bazinul

„Steaua”.

Eşantionul supus investigaţiei a cuprins un număr de 240 studente, cu vârste cuprinse

între 18–20 ani, ale Universităţii Bucureşti, din anul I, cuprinse într-un sistem organizat de

participare la cursul de educaţie fizică.

Precizări privind modalităţile de lucru pentru fiecare grupă :

- Grupa experimentală , de 120 subiecţi a participat atât la cele două ore de educaţie fizică pe

săptămână, cât şi la un program de activitate fizică independentă, de 3-5 ori pe săptămână, cu

o durată de 40-60 minute, practicând un sport recreativ.

Grupa experimentală , va participa la programe individualizate folosind mijloace din:

gimnastică aerobică, dans de societate, înot, jogging, executate ca activitate independenta,

precum şi programe sportive, recreative, din care pot enumera: „Programul Aleargă pentru

Page 20: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Sănătate”, „Relaxează-te dansând”, „Săptămâna Sportului pentru Toţi în Universitate”,

„Condiţie fizică mai bună prin mersul pe bicicleta”, “Prevenirea obezităţii prin înot”,

“Gimnastică pentru un corp frumos”, „Excursii şi drumeţii în weekend”.

- Grupa de control, alcătuită din 120 subiecţi, se va limita la o singură lecţie pe

săptămână, de 2 ore, în cadrul cursului de educaţie fizică.

- Atât grupa de control cât şi cea experimentală vor lucra, la cursul de educaţie fizică, după o

programă comună

Tabel nr. 1 Planificarea desfăşurării experimentului psihopedagogic

Perioada Activitatea Grupa

7–15 oct. 2014 Aplicarea probelor de evaluare somatică,

funcţională şi motrica Testarea iniţială

Grupa experimentală

15–20 oct. 2014 Aplicarea probelor de evaluare somatică,

funcţională şi motrică Testarea iniţială

Grupa de control

20 oct. 2014– 20 mai 2015 Aplicarea programului ,,Sport pentru

sănătate şi recreere”

Grupa experimentală

20–25 mai 2015 Aplicarea probelor de evaluare somatică,

funcţională şi motrica;

Testarea finală

Grupa experimentală

25–30 mai 2015 Aplicarea probelor de evaluare somatică,

funcţională şi motrică Testarea finală

Grupa de control

15–20 mai 2015

Aplicarea chestionarelor de evaluare a

stresului şi de integrare socială

Grupa experimentală

15–20 mai 2015

Aplicarea chestionarelor de evaluare a

stresului si de integrare sociala

Grupa de control

1–30 iunie 2015 Prelucrarea şi interpretarea datelor

Grupa experimentală

Grupa de control

1iulie - 30 august 2015 Redactarea raportului final de

cercetare

iunie 2015 - iunie 2016 Diseminarea rezultatelor

Probele şi testele aplicate au fost:

a) Testarea indicilor morfologici:

Am efectuat următoarele măsurători antropometrice: înălţimea; greutatea corporală;

toracic (repaus, inspiraţie şi expiraţie forţată); perimetrul abdominal; perimetrul şoldului;

perimetrul coapsei; indicele de masă corporală IMC; Indicele Lorentz;Indicele de Adipozitate.

b) Testarea capacităţii funcţionale (testul Ruffier de explorare a capacităţii de efort)

c) Teste pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice Evaluarea fitness-ului prin„SISTEMUL HETTINGER”(Sbenghe,T., 2005),ce testează aparatul mioartrokinetic si care cuprinde: testarea mobilităţii articulare, testarea echilibrului si testarea forţei musculare, (cele zece probe ale sistemului Hettinger.)

d) Evaluarea nivelului de stress s-a realizat printr-o anchetă sociologica pe baza de

chestionar „Testul de auto-evaluare a stresului “Cohen Williamson”(Derevenco,P.,1992)

Page 21: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

e)Evaluarea capacităţii de integrare socială s-a realizat printr-o anchetă pe baza de

chestionar “Cunoaşte-te pe tine însuţi”,(Pavelescu V., 1982)

f) Ancheta pe baza convorbirii dirijate a urmărit să obţină informaţii legate de motivaţia

faţă de practicarea sportului recreativ.

Capitolul 11 se refera la “Proiectarea şi aplicarea programelor şi strategiilor de

pregătire”

Programul aplicat grupei experimentale a fost elaborat după evaluarea rezultatelor

obţinute în studiul preliminar.

Aplicarea programelor pentru experimentul psihopedagogic s-a facut în:

- lecţia de educaţie fizică, pe discipline sportive;

- programul de activitate independentă;

- activităţile sportive-recreative;

Planul de intervenţie constituie etapa formativă a experimentului s-a desfăşurat după

un proiect didactic realizat prin participarea studenţilor la programele Federaţiei Sportul

pentru Toţi („Săptămâna Sportului pentru toţi în universitate” „Aleargă pentru sănătate” „Ziua

mersului pe jos”)cât şi în cadrul proiectului “Sport pentru sănătate şi recreere” , care să

ducă la formarea competenţelor sportive şi a competenţelor de viaţă; ceea ce este învăţat în

domeniul sportiv să fie transferat şi în alte contexte, care nu ţin de sport. Programul se

derulează timp de 12 săptămâni, o dată pe săptămână; studentul este pe post de antrenor,

conduce părţi din lecţie, demonstrează , corectează, da indicaţii metodice. Participarea la

aceste programe sportive îi ajută pe studenţii noştri, în obţinerea diplomei de animator sau

instructor sportiv în sporturi recreative, cu eliberarea de atestate de către Federaţia Sportul

pentru Toţi. . Printre aceste activităţi de loisir pot enumera: „Relaxează-te dansând”,

„Condiţie fizică mai bună prin mersul pe bicicleta”, „Excursii şi drumeţii în weekend”.

Aceste programe pe care le desfăşor în Universitatea Bucureşti, încurajează studenţii

la incorporarea activităţii fizice în viaţa lor cotidiana, deci la formarea unui mod de viaţa

echilibrat, din care să nu lipsească exerciţiul fizic.

Strategiile folosite se referă şi la metode, mijloace şi forme de organizare folosite în

pregătirea studenţilor.

Programele de exerciţii executate ca activitate independentă au cuprins:

-12 programe de gimnastică aerobică;

- 12 programe de înot;

- 12 programe dans de societate;

- 12 programe de alergare;

Tabel nr. 2 Planificarea programului „Sport pentru Sănătate şi Recreere”

Nr.

crt.

Denumirea activităţii Luna/anul

Locul desfasurariii

01.

Lansarea proiectului „‚ SPORT PENTRU

SĂNĂTATE ŞI RECREERE” în cadrul

Conferinţei „Sănătate, sport, succes”

Octombrie 2014

Universitatea din

Bucureşti

02. Ziua internaţională a mersului pe jos

Octombrie 2014 Parcul Herăstrău

Bucureşti

03. „Săptămâna Sportului pentru Toţi în

Universitate” Octombrie 2014

Universitatea din

Bucureşti

04. Condiţie fizică mai bună prin mersul pe Octombrie 2014 Parcul Izvor

Page 22: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

bicicletă

05. “Previne obezitatea prin înot” Noiembrie 2014 Bucureşti

06. „Gimnastică pentru un corp frumos” Decembrie 2014 Bazinul „Steaua”

08. „Relaxează-te dansând” Ianuarie 2015 Bucureşti

09. „Excursie în weekend”

Februarie 2015 Universitatea din

Bucureşti

10 Gimnastică aerobică pentru condiţie

fizică Martie 2015

Universitatea din

Bucureşti

11 Relaxare prin drumeţii montane Aprilie 2015 Azuga

12. „Aleargă pentru Sănătate”

Mai 2015 Facultatea de Drept Cora

Lujerului

Capitolul 12 se refera la “Efectele aplicării programelor sportiv-recreative asupra

îmbunatăţirii sănătăţii studenţilor Universităţii din Bucuresti”. Sunt prezentate:

- Rezultatele testării finale a parametrilor somatici;

INDICE MASĂ CORPORALĂ

Tabel nr. 3

TESTARE Media Mediana Abatere

standard Minimum Maximum Amplitudine

Coeficient

variaţie

Iniţială 21.28 20 3.69 16 36 21 17.4%

Finală 20.28 19 3.13 16 33 18 15.4%

Fig. 1 Indice masă corporală -Valori medii

Tabelul. 4. ELASTICITATE TORACICĂ

TESTARE Media Mediana Abatere

standard Minimum Maximum Amplitudine

Coeficient

variaţie

Iniţială 4.12 4.0 1.78 1 8 7 43.2%

Finală 7.11 7.0 1.84 4 13 9 25.8%

Page 23: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Fig. 2. Elasticitate toracică -Valori medii

Tabelul 5. INDICE ADIPOZITATE

TESTARE Media Mediana Abatere

standard Minimum Maximum Amplitudine

Coeficient

variaţie

Iniţială 25.1% 25.0% 3.5% 17.0% 35.0% 18.0% 14.0%

Finală 23.2% 23.0% 2.3% 18.0% 28.0% 10.0% 9.9%

Fig. 3. Indice adipozitate-Valori medii

- Rezultatele testării finale a parametrilor funcţionali;

Tabelul 6. INDICE RUFFIER

TESTARE Media Mediana Abatere

standard Minimum Maximum Amplitudine

Coeficient

variaţie

Iniţială 12.52 12 3.50 6 22 16 28.0%

Finală 9.53 9 3.86 3 20 17 40.5%

Page 24: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Fig. 4. Indice Ruffier - Valori medii

- Rezultatele testării finale a parametrilor motrici;

Tabelul 7. PUNCTAJ TOTAL INDICE FITNESS

TESTARE Media Mediana Abatere

standard Minimum Maximum Amplitudine

Coeficient

variaţie

Iniţială 70.86 70 5.68 55 81 26 8.0%

Finală 92.37 93 5.68 72 100 28 6.1%

Fig. 5. Testare fitness – punctaj total indice fitness-Valori medii

- Rezultatele „convorbirii dirijate”;

În urma convorbirilor purtate cu un număr de 20 de cursante, am constatat

că gimnastică aerobică practicată sistematic contribuie eficient la crearea unei

stări de optimism şi a unei gândiri pozitive. Afirmaţia aparţine câtorva tinere

care frecventează cu regularitate lecţiile de gimnastică de întreţinere.

Page 25: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

În planul afectivităţii gimnastică aerobică îşi aduce din plin contribuţia

prin producerea endorfinelor în creier; exerciţiul aerobic ajută, de asemenea, la

învingerea stress-ului, se instalează în organism o stare de calm care face că în

condiţii de stress să nu crească ritmul cardiac, reducând astfel efectele

adrenalinei asupra organismului.

Gimnastică aerobică îmbunătăţeşte relaţiile cu ceilalţi; o frumoasă

imagine despre sine duce la alegerea partenerilor potriviţi, dezvoltându-se astfel

legături sănătoase, pozitive

In Capitolele 13 si 14 sunt prezentate “Prelucrarea, analiza şi interpretarea

rezultatelor cercetării experimentale”

În urma prelucrării statistico-matematice a rezultatelor obţinute de studentele celor

două grupe constatam urmatoarele:

a) la evaluarea indicilor somatici

Ambele grupe supuse observaţiei realizează ameliorări în urma programului aplicat;

totuşi la grupa experimentală se constată îmbunătăţiri semnificative la aproape toţi

indicatori folosiţi, comparativ cu grupa de control,

Măsurătorile somatice efectuate au demonstrat o scădere a greutăţii, o ameliorare a

IMC-ului şi a circumferinţei abdomenului, ceea ce dovedeşte eficienţa programului

aplicat grupei experimentale.

Indicele mediu de masă corporală este egal cu 20.28 kg/m2 la grupa de experiment,

respectiv 20.74 la grupa de control. Mediile indică pentru ambele grupe o greutate

normală. Media grupei de experiment este mai mică cu 0.46 kg/m2 (2.2%).

Testul t independent cu p=0.273>0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă

nesemnificativă statistic între cele două grupe referitor la indicele mediu de masă

corporală. Se acceptă ipoteza de nul.

Tabelul 8. INDICE MASĂ CORPORALĂ

GRUPE Media Dif. medii

(E-C) Mediana

Ab.

standard Minim Maxim

Amplitu-

dine

Coef.

variaţie

Experiment 20.28 -0.46 19.4 3.13 15.6 33.4 17.8 15.4%

Control 20.74 (2.2%) 19.9 3.41 16.4 35.8 19.4 16.4%

Fig. 6. Indice masă corporală

Page 26: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

O imbunatatire în ceea ce priveşte „indicele de adipozitate” îl realizează grupa

experimentală. (media fiind egala cu 23.2% ). Subiecţii acestei grupe reuşesc să se

plaseze în limitele categoriei de subiecţi cu adipozitate optimă (15-25%);

Media grupei de experiment este mai mică cu 1.0 % (4.3%), indicele de adipozitate

mediu fiind egal cu 23.2% la grupa de experiment respectiv 24.2% la grupa de

control, valori medii ce indică o adipozitate optimă. Mărimea efectului (0.38) arată o

diferenţă mică spre mijlocie între mediile ale celor două grupe.

Testul t independent cu p=0.004<0.05 şi df=216 indică în acest caz o

diferenţă semnificativă statistic între cele două grupe referitor la

coeficientul de adipozitate mediu. Se acceptă ipoteza cercetării.

Tabelul 9. INDICE ADIPOZITATE

GRUPE Media Dif. medii

(E-C) Mediana

Ab.

standard Minim Maxim

Amplitu-

dine

Coef.

variaţie

Experiment 23.2% -1.0% 23.0% 2.3% 18% 28% 10% 9.9%

Control 24.2% (4.3%) 24.0% 3.2% 17% 33% 16% 13.2%

Fig.7. Indice adipozitate

Grupa experimentală realizează ameliorări superioare pentru „elasticitatea toracica”.

Media grupei de experiment este mai mare cu 2.36 cm (49.6%). Mărimea efectului

(1.52) arată o diferenţă mare între mediile ale celor două grupe. Testul t independent

cu p<0.001<0.05 şi df=204 indică în acest caz o diferenţă semnificativă statistic

între cele două grupe.

Tabelul 10. ELASTICITATE TORACICĂ

GRUPE Medi

a

Dif. medii

(E-C)

Median

a

Ab.

standar

d

Mini

m

Maxi

m

Amplitu

-dine

Coef.

variaţi

e

Experimen

t 7.11 2.36 7.0 1.84 4 13 9 25.8%

Control 4.75 (49.6%) 5.0 1.19 2 8 6 25.1%

Page 27: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Fig. 8. Elasticitate toracică

Privind I. Lorentz, la testarea finală greutatea este mai mare decât greutatea ideală în

medie cu 0.97 kg (1.7%), diferenţa fiind nesemnificativă statistic, pragul de

semnificaţie p = 0.2678 > 0.05

Din această consemnare a valorilor reiese că proiectul didactic experimentat are o

mai mare eficienţă instrucţională decât proiectarea tradiţională

b) la evaluarea indicilor functionali:

La ambele loturi rezultatele finale sunt mai bune decât cele iniţiale înregistrate la

începutul experimentului; La testul Ruffier indicele mediu este egal cu 9.53 indicând o

capacitate de efort medie la grupa de experiment respectiv 12.25 la grupa de control,

capacitate de efort satisfăcătoare. Media grupei de experiment este mai mică cu 2.72

(22.2%).

Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă

semnificativă statistic între cele două grupe referitor la indicele mediu al testului

Ruffier. Se acceptă ipoteza cercetării.

Autocontrolul sistematic al pulsului (în fiecare lecţie) a constituit un criteriu de

evaluare obiectivă a efectelor eforturilor depuse.

Tabelul. 11. INDICE FUNCŢIONAL

TESTUL RUFFIER

GRUPE Medi

a

Dif. medii

(E-C)

Median

a

Ab.

standar

d

Mini

m

Maxi

m

Amplitu

-dine

Coef.

variaţi

e

Experimen

t 9.53 -2.72 9.1 3.86 2.7 19.8 17.1 40.5%

Control 12.25 (22.2%) 12.0 3.84 3.0 21.0 18.0 31.4%

Page 28: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Fig. 9. Testul Ruffier

c) la evaluarea nivelului de fitness

Valoarea medie a punctajului fitness total este egală cu 92.37 la grupa de

experiment si 79.31 la cea de control. Media grupei de experiment este mai

mare cu 16.5%. Acest lucru arată un nivel fitness foarte bun în timp ce media

grupei de control indică un nivel fitness bun. Mărimea efectului (2.09) arată

o diferenţă mare între mediile celor două grupe.

. Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=231 indică în acest caz o

diferenţă semnificativă statistic între cele două grupe. Se acceptă ipoteza

cercetării.

programele propuse au reprezentat un bun mijloc pentru îmbunătăţirea

mobilităţii articulare, echilibrului si forţei musculare;

creşterile semnificative obţinute de grupa experimentală, confirmă ipoteza

formulată la începutul experimentului.

Tabelul 12. TESTARE FITNESS

PUNCTAJ TOTAL INDICE FITNESS

GRUPE Media Dif. medii

(E-C) Mediana

Ab.

standard Minim Maxim

Amplitu-

dine

Coef.

variaţie

Experiment 92.37 13.06 93.0 5.68 72 100 28 6.1%

Control 79.31 (16.5%) 80.0 6.80 57 93 36 8.6%

Page 29: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Fig.10 Fitness – Indice punctaj total

d)la evaluarea nivelului de stress

La testarea iniţiala, subiecţii ambelor grupe au avut un nivel mai ridicat al stresului, iar in

urma aplicării programului de interventie, la grupa experimentală, constatam, la testarea

finala, o scadere mai mare a scorului, (E=25,30, fata de C=36,37), ceea ce demonstrează

oportunitatea acestui tip de intervenţie în scop profilactic.

Scorul mediu pentru autoevaluarea stresului este egal cu 25.3 la grupa de experiment

respectiv 36.37 la grupa de control. Media grupei de experiment este mai mică cu 11.07

(30.4%) şi arată un nivel de stres scăzut. Nivelul de stres pentru grupa de control este

mediu. Mărimea efectului (1.35) arată o diferenţă foarte mare între mediile ale celor două

grupe.

Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=173 indică o diferenţă semnificativă statistic

între cele două grupe. Se acceptă ipoteza cercetării.

Atât la nivelul grupului de subiecţi ai grupei experimentale, cat si a grupei de control, s-a

constatat o ameliorare a nivelului de stres şi o importantă detensionare la nivelul

pricipalilor factori de risc.

Pacticarea activităţilor sportiv-recreative, de către grupa experimentală, determină

scăderea semnificativa a scorului (p<0,001), la testarea finală

Tabelul 13. AUTOEVALUARE STRES

GRUPE Media Dif. medii

(E-C) Mediana

Ab.

standard Minim Maxim

Amplitu-

dine

Coef.

variaţie

Experiment 25.30 -11.07 24.0 5.10 20 42 22 20.1%

Control 36.37 (30.4%) 38.0 10.43 21 53 32 28.7%

Fig. 11. Scoruri autoevaluare stres

Page 30: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

e) la evaluarea nivelului de integrare socială

grupa experimentală realizează în mod cert o integrare socială mult mai semnificativă

decât grupa martor. Acest aspect se constată mai ales din mediile de puncte obţinute la

variante ,,a” de răspunsuri, din media rezultatelor totale şi din notele de integrare socială

E= 8,37 faţă de C=7,25, in care p<0,001

Valoarea medie a notelor pentru integrare socială este egală cu 8.37 la grupa de

experiment respectiv 7.24 la grupa de control. Media grupei de experiment este mai mare

cu 1.13 (15.6%). Mărimea efectului (1.37) arată o diferenţă mare spre foarte mare între

mediile ale celor două grupe.

Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă

semnificativă statistic între cele două grupe referitor la media notelor pentru integrare

socială. Se acceptă ipoteza cercetării.În mod efectiv în marea lor majoritate subiecţii

grupei experimentale realizează o integrare socială meritorie.

Tabelul 14. INTEGRARE SOCIALĂ

NOTE

GRUPE Media Dif. medii

(E-C) Mediana

Ab.

standard Minim Maxim

Amplitu-

dine

Coef.

variaţie

Experiment 8.37 1.13 8.5 0.77 6 10 3 9.1%

Control 7.24 (15.6%) 7.3 0.88 4 9 5 12.1%

Fig. nr. 12. Note

In Capitolul 15 sunt prezentate “Concluziile cercetarii experimentale”

În urma aplicării planului de intervenţie din cercetarea experimentală se desprind

următoarele concluzii:

Concluzii privind „Testarea indicilor somatici”

În urma aplicării programului de intervenţie se desprind următoarele concluzii:

-Interpretarea datelor statistice atestă constatarea că ambele grupe supuse observaţiei

realizează ameliorări notabile în urma procesului de instruire desfăşurat. Totuşi pentru a

Page 31: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

scoate în evidenţă modificările pregnante ale indicatorilor somatici prezentăm parametrii de

ameliorare pentru indicatorii cu cele mai semnificative rezultate.

-Observăm la gr. Experimentală că indicele masei corporale a scăzut în medie cu

4.7%,. Această scădere este semnificativă statistic, pragul de semnificaţie p<0.001 < 0.05 Se

respinge ipoteza de nul şi se acceptă ipoteza cercetării conform căreia scăderea medie a

indicelui masei corporale este semnificativă statistic.

-Grupa experimentală realizează ameliorări superioare pentru „elasticitatea toracica”

şi „indicele de adipozitate” . Din această consemnare a valorilor reiese că proiectul didactic

experimentat are o mai mare eficienţă instrucţională decât proiectarea tradiţională.

-Indicele de adipozitate a scăzut , la grupa experimentala de la o medie egală cu 25.1%

la testarea iniţială la 23.2% la testarea finală. Valoarea mediilor arată o trecere de la o

adipozitate moderat crescută la o adipozitate optimă. Această scădere este semnificativă

statistic, pragul de semnificaţie p < 0.001 < 0.05.

-Strategiile instrucţionale aplicate (mai ales acelea care au solicitat funcţiile cardio-

respiratorii) au condus la creşterea elasticităţii toracice, deci şi la ameliorarea aparatului

respirator respirator etc.).

-Grupa experimentală realizează ameliorări superioare pentru „elasticitatea toracica”.

Media grupei de experiment este mai mare cu 2.36 cm (49.6%). Mărimea efectului (1.52)

arată o diferenţă mare între mediile ale celor două grupe. Testul t independent cu

p<0.001<0.05 şi df=204 indică în acest caz o diferenţă semnificativă statistic între cele două

grupe.

-Privind I. Lorentz, la testarea finală greutatea este mai mare decât greutatea ideală în

medie cu 0.97 kg (1.7%), diferenţa fiind nesemnificativă statistic, pragul de semnificaţie p =

0.2678 > 0.05

-Sistemul complex de indicatori somatici amelioratori au produs efecte favorabile atât

asupra stării de sănătate, cât şi asupra supleţei corpului în mişcare. Aceste efecte benefice

constatate sau autoconstatate de studente au atras după sine transformarea motivelor extrinseci

(aspiraţia de a arăta frumos pentru a atrage) în motivaţii intrinseci (dorinţa de a arăta frumos şi

sănătos – mens sana in corpore sano) precum şi schimbarea radicală a opiniilor şi trăsăturilor

atitudinale (părerile despre importanţa educaţiei corporale, încrederea în sine, interesul pentru

înţelegerea şi conştientizarea efectelor pe care le produc exerciţiile fizice etc.)

Concluzii privind Testarea capacităţii funcţionale

În urma prelucrării statistico-matematice a rezultatelor obţinute de studentele celor

două grupe se desprind următoarele concluzii:

-Studentele au reuşit, să-şi îmbunătăţească condiţia fizică, ameliorare ce se observă

prin prisma rezultatelor obţinute la testarea finală

-La ambele loturi rezultatele finale sunt mai bune decât cele iniţiale înregistrate la

începutul experimentului; La testul Ruffier indicele mediu este egal cu 9.53 indicând o

capacitate de efort medie la grupa de experiment respectiv 12.25 la grupa de control,

capacitate de efort satisfăcătoare. Media grupei de experiment este mai mică cu 2.72 (22.2%).

-Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă

semnificativă statistic între cele două grupe referitor la indicele mediu al testului Ruffier. Se

acceptă ipoteza cercetării.

-Autocontrolul sistematic al pulsului (în fiecare lecţie) a constituit un criteriu de

evaluare obiectivă a efectelor eforturilor depuse.

-Considerăm că programele elaborate şi supuse experimentării, prin exerciţiile

specifice care au vizat îmbunătăţirea condiţiei fizice, au fost eficiente.

-Practicarea activităţilor sportive-recreative, după un anumit program, riguros

elaborat, alături de un program individualizat de 3-5 ori pe săptămâna de activitate

Page 32: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

independenta, a dus la dezvoltarea capacităţii aerobe la valori superioare. Se poate aprecia

aşadar că ipoteza în spiritul căreia a fost desfăşurată cercetarea s-a confirmat. .

-Pe baza concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor obţinute, se proiectează

programe care să crească eficienţa lecţiilor de educaţie fizică la această grupă de vârstă.

-La aceasta categorie socială lucru pe obiective, cu conştientizarea efectelor acestui tip

de efort, precum şi crearea unui reper referenţial al propriei capacităţi aerobe şi indirect al

stări funcţionale favorizează creşterea motivaţiei pentru practicarea activităţilor corporale în

general, pentru practicarea lor independentă în special.

-Practicarea sistematică a activităţilor fizice de tip aerob, de către studentele

Universităţii Bucureşti a avut efecte benefice şi asupra capacităţii de efort sau o mai bună

adaptare a organismului la solicitări fizice de natură aerobă. De fapt testul Ruffier oferă

indicatori obiectivi pentru aprecierea capacităţii funcţionale cardiovasculare şi respiratorii.

Faptul că aparatul cardiovascular – de mare sensibilitate şi relativ uşor de măsurat -

îndeplineşte roluri importante în efortul fizic, are o mare labilitate funcţională şi reacţionează

rapid chiar la solicitări mici, îl recomandă ca instrument în cercetarea proceselor de reglare

cardiovasculară şi respiratorie. Se recomandă, ca să se ţină cont de impactul condiţiei fizice

asupra stării de sănătate a tinerilor, iar aceştia să exerseze în special pentru componentele

fitness-ului propriu-zis, mult mai accesibil practicării de lungă durată, chiar până la vârste

înaintate.

Concluzii privind evaluarea nivelului de fitness

Evaluarea nivelului de fitness s-a realizat prin testarea aparatului mioartrokinetic, care

cuprinde: testarea mobilităţii articulare, testarea echilibrului si testarea forţei musculare, (cele

zece probe ale sistemului Hettinger.)

In urma studiului realizat se desprind următoarele concluzii:

-Valoarea medie a punctajului fitness total este egală cu 92.37 la grupa de experiment

si 79.31 la cea de control. Media grupei de experiment este mai mare cu 16.5%. Acest lucru

arată un nivel fitness foarte bun în timp ce media grupei de control indică un nivel fitness bun.

Mărimea efectului (2.09) arată o diferenţă mare între mediile celor două grupe. Creşterile

semnificative obţinute de grupa experimentală, confirmă ipoteza formulată la începutul

experimentului

-Programele propuse au reprezentat un bun mijloc pentru îmbunătăţirea mobilităţii

articulare, echilibrului si forţei musculare şi un mijloc de creare a stării de fitness;

-Mijloacele alese, numărul de serii, numărul de repetări, pauzele între repetări şi între

serii, respectiv lucrul în fiecare săptămână, de cinci ori sau minim trei ori pe săptămână, sunt

foarte eficiente, rezultatele obţinute în urma studiului fiind relevante.

-Valorile medii înregistrate la testarea initiala nu prezinta diferente semnificative

între grupa martor si cea experimentala (p>0,05), dar la testarea finala prezinta diferente

semnificative statistic între grupa martor si cea experimentala (p<0,05).

-Datele investigaţiei experimentale efectuate pot constitui puncte de plecare în

elaborarea altor cercetări privind îmbunătăţirea nivelului de fitness..

-Creşterile semnificative obţinute de grupa experimentală, confirmă ipoteza formulată

la începutul experimentului.

-În urma experimentului s-a putut determina un sistem de mijloace de acţionare,

eficient în îmbunătăţirea aparatului mioartrokinetic, ceea ce a reprezentat unul din obiectivele

acestei lucrări.

-Cunoaşterea unor modalităţi de evaluare periodică a stării de fitness poate fi, pentru

această categorie de vârstă, un mijloc eficient de urmărire a nivelului propriilor capacităţi

motrice

Page 33: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Concluzii privind evaluarea nivelului de stress

Din convorbirile efectuate pe toată durata cercetării cu cursantele , precum şi din

ancheta efectuată rezultă următoarele concluzii:

- La testarea iniţiala, subiecţii ambelor grupe au avut un nivel mai ridicat al stresului,

iar in urma aplicării programului de interventie, la grupa experimentală, constatam, la

testarea finala, o scadere mai mare a scorului, (E=25,30, fata de C=36,37), ceea ce

demonstrează oportunitatea acestui tip de intervenţie în scop profilactic.

- Atât la nivelul grupului de subiecţi ai grupei experimentale, cat si a grupei de control,

s-a constatat o ameliorare a nivelului de stres şi o importantă detensionare la nivelul

pricipalilor factori de risc.

-Pacticarea activităţilor sportiv-recreative, de către grupa experimentală, determină

scăderea semnificativa a scorului (p<0,001), la testarea finală.

- Efectele psihice cele mai importante resimţite în urma practicării sportului recreativ

sunt: creşterea încrederii în forţele proprii, creşterea capacităţii de autocontrol, micşorarea

stării de anxietate.

- Practicarea sportului recreativ îmbunătăţeşte multe aspecte ale vieţii: sănătate,

încredere în sine, viaţă socială, relaxare, distracţie.

- Practicarea activităţilor sportiv-recreative, de către grupa experimentală, determină

scăderea scorului la testarea finală a chestionarului de auto-evaluare a stresului: Putem

concluziona că sportului recreativ este un mijloc eficient în profilaxia stresului.

- Sportul recreativ nu numai că modelează corpul, dar are o contribuţie importantă şi

pentru starea de spirit. Endorfinele (hormonii fericirii) eliberate în urma activităţilor sportive

îmbunătăţesc starea de spirit.

- Exerciţiul fizic efectuat zilnic are o mulţime de beneficii pe plan fizic şi psihic şi

poate ameliora starea de stres şi depresie. În plus faţă de exerciţii fizice, un număr de tehnici

de relaxare pot fi de ajutor în lupta cu stresul: controlul respiraţiei, meditaţia, tratamentul

autogen vizualizarea unor imagini liniştitoare, ascultarea muzicii de relaxare.

- Această activitate, cu profunde implicaţii formative, trebuie înţeleasă ca o soluţie

care prin conţinutul său realizează, întărirea stării de sănătate, recreerea şi relaxarea tinerilor.

Concluzii privind testul de integrare socială

Din convorbirile realizate, precum şi din ancheta efectuată rezultă următoarele concluzii:

-Grupa experimentală realizează în mod cert o integrare socială mult mai semnificativă decât

grupa martor. Acest aspect se constată mai ales din mediile de puncte obţinute la variante ,,a”

de răspunsuri, din media rezultatelor totale şi din notele de integrare socială E= 8,37 faţă de

C=7,25, in care p<0,001

-În mod efectiv în marea lor majoritate subiecţii grupei experimentale realizează o

integrare socială meritorie, valorile medii la testarea finala prezinta diferente semnificative

statistic între grupa martor si experimentala (p<0,05).

- Efectele practicării sportului recreativ, se răsfrâng formal şi asupra celorlalte laturi ale

educaţiei (intelectuală, morală, patriotică, profesională, estetică etc.). În acelaşi timp nu

trebuie să uităm că achiziţiile în planul personalităţii realizate prin practicarea activităţilor

sportive, de tip aerob se repercutează prin transfer pozitiv asupra unor activităţi profesionale

care necesită precizie şi concentrarea mişcărilor, mânuirea uneltelor de muncă, aparatelor şi

maşinilor ş.a. contribuind astfel la creşterea randamentului muncii (productivităţii) şi deci şi la

integrarea în activitatea profesională;

- Educaţia fizică şi sportul în general, şi sportul recreativ, în special, sunt activităţi care se

situează la zone de intersecţie a fizicului, psihologicului şi socialului. Din această cauză

activitatea noastră are numeroase efecte formative, cum ar fi: spiritul de echipă, cooperarea,

necesitatea de a deveni sociabil, comportare civilizată, fair play etc.

Page 34: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

- Lucru în grup presupune o comunicare dintre indivizi prin mişcare. Din aceasta se disting o

serie de cum ar fi: cooperarea pentru organizarea acţiunilor, ajutorarea partenerilor,

respectarea regulilor (normelor) primirea sau acceptarea responsabilităţilor, evaluarea

partenerului, evaluarea adversarului, părţilor slabe şi puternice ale adversarului

(partenerului)spiritul de echipă, sacrificiul pentru echipă etc. Apare evident faptul că în cadrul

grupului se instalează o serie de relaţii afective şi mai ales se învaţă o serie de comportări

psiho-motrice cu mare rezonanţă în activitatea profesională şi viaţa socială.

- Consecinţele psihopedagogice şi motrice ale analizei activităţii sociomotrice (nu

sociometrice) se referă la: procese de instruire propriu-zise, deprinderi în condiţii spaţiale date

(sală), la modul de stabilire a relaţiei de comunicare profesor-student, student-student, şi toate

acestea independent de normele de organizare a grupelor de studenţi.

Concluzii privind structura Convorbirii dirijate

Motivele cele mai importante pentru care tinerele practică educaţia fizică şi sportul

sunt aspectul fizic plăcut, relaxarea, destinderea.

Importanţa relaţiei dintre exerciţiul fizic şi menţinerea sănătăţii este cunoscută de către

cursantele chestionate, evidenţiindu-se principalele motive pentru care tinerele fac mişcare:

menţinerea greutăţii corporale in limite normale, descărcarea psihică precum şi creşterea

încrederii în forţele proprii.

Motivele mai puţin importante preluate din răspunsurile date de tinerele chestionate

sunt cele referitoare la ameliorarea activităţii cardio-vasculare, depăşirea stărilor de tristeţe,

melancolie.

Motivele importante prezentate de cursante pentru practicarea gimnasticii aerobice, a

dansului si fitness-ului sunt cele legate de aspectul fizic (controlul greutăţii corporale,

modelare corporala), desfăşurarea exerciţiilor pe muzică precum şi dorinţa de iniţiere şi

învăţare a paşilor specifici

Majoritatea tinerelor practică sportul, de plăcere, dorind să arate bine din punct de

vedere fizic, considerând că prin practicarea exerciţiilor fizice se pot relaxa, destinde,

socializa, distra.

Un număr mare de tinere ar dori să practice gimnastica aerobică pentru rezistenta la

efort si stress, aceasta fiind uşor de practicat şi se desfăşoară pe muzică.

Foarte multe tinere cunosc legătura sau relaţia dintre mişcare şi menţinerea sănătăţii,

cel mai important lucru fiind menţinerea greutăţii corporale în limite normale.

Convorbirile si anchetele efectuate au demonstrat dezvoltarea interesului pentru

practicarea sportului de recreere, cu efecte benefice pentru sănătate, şi recâştigarea condiţiei

fizice precum şi de îmbunătăţire a relaţiilor sociale şi a încrederii în sine.

Concluziile desprinse din experiment sunt strâns legate de ipotezele sau prezumţiile

supuse verificărilor practice

Concluzii generale

Sportul recreativ este practicat astăzi cu deosebire de intelectuali – deşi puţin numeroşi,

ei formează marea majoritate a iubitorilor sportului de întreţinere, a sportului pentru sănătate.

Intelectualul are însă nevoie, mai mult decât alţii, de sport, de mişcare, tocmai pentru a

satisface o cerinţă biologică, pentru a combate efectele sedentarismului.

- Cercetarea efectuata, a scos în evidenţă informaţii utile privind nivelul indicilor

somatici, functionali si motrici ai studenţilor, Având în vedere rezultatele obţinute am

considerat necesară elaborarea şi implementarea unor programe concrete, adaptate

particularităţilor de vârsta, morfo-funcţionale, în vederea optimizării acestor indici la studenţii

universitatii.

Page 35: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

- Prin implementarea acestor programe, atât în activitatea de educaţie fizică şi sport cât

şi în activitatea independentă a studenţilor s-au obţinut efecte benefice asupra condiţiei fizice

cu rezonanţă asupra stării de sănătate a studenţilor.

- Remarcăm modificări ale indicatorilor care ne sesizează transformări notabile în

constituţia şi ţinuta corporală : greutatea, indicele indicele de masă corporală, indicele adipos,

ceea ce înseamnă că, conştientizarea scopurilor şi preocupările autotelice care au suplimentat

timpul real de instruire (prin practicarea activităţilor sportiv-recreative ) au condus la

finalităţile mult mai relevante , confirmăndu-se ipoteza formulată la începutul

experimentului.

- Cercetarea şi-a propuns, de asemenea, identificarea factorilor de risc pentru sănătate.

Unii factori de risc sunt invariabili indiferent de măsurile de prevenire: vârsta, sex, ereditate.

Alţii insa pot fi sensibili la măsurile de prevenire: sedentarism, obezitate, tabagism, diabet,

stress. hipertensiune arterială. Combaterea acestora se poate face prin promovarea unui stil

de viaţă echilibrat din care să nu lipsească activităţile sportiv-recreative, practicate în mod

regulat.

- Activitatile sportiv-recreatve, adaptate nevoilor studentilor, pot influenţa

considerabil interesul şi motivarea acestora pentru practicarea sportului în timpul liber, dar şi

a atingerii obiectivelor educaţionale ale unei societăţi în permanentă schimbare.

- Fenomenul motivaţional are la nivelul grupei de studente un caracter dinamic –

evolutiv. Caracterul complex al factorilor motivaţionali poate schimba la un moment dat

profilul relaţiilor sociale dintre studente şi fenomenele studiate, motivaţia socială şi motivaţia

concretă, invocată pentru practicarea gimnasticii aerobice.

-Motivaţiile practicării sportului recreativ sunt complexe multidiversificate şi exprimă

unilateral şi diversificat personalitatea fiecărei studente în parte. În general dinamica

motivaţiilor este provocată de următoarele porniri interioare: nevoia de mişcare, nevoia de a

demonstra că poţi (încrederea în sine), nevoia de întrecere şi de comparare valorică (a

priceperilor), siguranţă şi ambianţa care se realizează în relaţiile de grup, valoarea socială şi

mulţumirea de sine.

- Diversificarea activităţilor sportiv- recreative va determina o atitudine pozitivă şi un

interes crescut pentru practicarea într-o formă sau alta a exerciţiului fizic.

- Realizarea unui potenţial biologic crescut va conduce la o stare optimă de sănătate,

întreţinută permanent prin efort fizic sistematic si continuu.

- Activităţile sportiv-recreative constituie un stimul direct, aproape exclusiv al

dezvoltării somato-funcţionale şi motrice, ca premisă a realizării stării optime de sănătate.

- „Programul pentru sănătate şi recreere” practicat de către tineri în timpul liber,

reprezintă o mare sursă de avantaje biologice, psiho-sociale şi economice, un izvor de soluţii

pentru imbunatatirea starii de sănătate.

- In ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării de sănătate, sunt necesare acţiuni pe termen

lung, care să includă obligatoriu creşterea volumului de timp destinat activităţilor sportive

pentru studenţi.

- Solicitările adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, atât în lecţii, cat şi în

antrenamentele din timpul liber, conduc la modificări pozitive semnificative cum ar fi:

tonifierea musculaturii, creşterea volumului sistolic şi respirator, scăderea frecvenţei cardiace

în repaus şi efort, atitudine corporală corectă, îmbunătăţirea condiţiei fizice.

- Desi ambele grupe realizează o ameliorare la toate probele administrate, pentru grupa

experimentală diferenţele dintre valorile medii sunt mai mari decât la grupa martor, deci se

resping ipotezele de nul şi se acceptă ipotezele experimentale. Testele de semnificaţie au

indicat ca rezultatele nu se datorezeă erorii de eşantionare Pragul minim acceptat a fost de

0,05, pentru un nivel de încredere de 95%. Valorile pragului de semnificaţie ale testului „t”,

Page 36: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

pentru eşantioanele corelate, ne oferă suportul obiectiv pentru a afirma că rezultatele obţinute

prin cercetare diferă semnificativ statistic.

-. Concluziile anterioare sunt întărite şi de parametrii care prezintă mărimea

ameliorării şi “t” dependent. După cum se observă din rezultatele cercetarii, ambele grupe

realizează ameliorări notabile ale indicatorilor evaluati însă grupa experimentală este

superioară şi la acest indicator.(marimea cresterii).

- În mediul universitar, practicarea sportului recreativ, sub diferitele lor aspecte,

asigură în mare parte realizarea procesului de socializare.

- Participarea la acţiuni sportive de masă, ar determina creşterea motivaţiei pentru

practicarea activităţilor fizice, şi implicit, ar creşte calitatea percepută a vieţii prin crearea unei

stări de bine şi de performanţă socială.

- Sportul recreativ, ca mijloc de întărire a sănătăţii, conduce în timp la perfecţionarea

funcţională şi mărirea randamentului psiho-fizic.

- Cunoaşterea unor modalităţi simple de evaluare periodică a stării de sănătate a

organismului poate fi, pentru această categorie de vârstă, un mijloc eficient de autoinvestigare

a potentialului somato-functional şi va oferi posibilitatea concretă de a monitoriza progresul

realizat.

- Toate caracteristicile fitness-ului fizic sunt în interdependenţă cu nivelul stării de

sănătate, cu forma fizică şi se pot îmbunătăţi la orice persoană, chiar dacă aceasta nu are

aptitudini sportive.

-In ceea ce priveste evaluarea fitnesu-lui, valorile medii înregistrate la testarea initiala

nu prezinta diferente semnificative între grupa martor si cea experimentala (p>0,05), dar la

testarea finala prezinta diferente semnificative statistic între grupa martor si cea experimentala

(p<0,05), confirmăndu-se ipoteza formulată la începutul experimentului.

- Educaţia pentru fitness este o componenta formativă a educaţiei fizice, pe care dorim

s-o implementam si care induce o stare de bine si o creştere a calităţii vieţii.

- Cunoaşterea nivelului de fitness al studenţilor va face posibilă reorganizarea

mijloacelor pe fiecare disciplină sportivă astfel încât studenţii să fie evaluaţi în funcţie de

interesul manifestat fata de orele de educaţie fizica şi de progresul realizat şi mai puţin pe cea

de performanţă .

-Activităţile cotidiene generează tot mai mult suprasolicitare nervoasă, iar cheltuielile

energetice ale organismului devin tot mai reduse. Solicitarea psihică din ce în ce mai mare, în

detrimentul celei fizice, determină mutaţii în sfera biologică şi psihică, cu efecte (atât pozitive

cât şi negative) directe asupra stării de sănătate. Cele negative sunt, de cele mai multe ori,

tulburări ale funcţiilor somatice, şi psihice, care duc la deteriorarea calităţii vieţii. În aceste

condiţii, valoarea profilactică şi sanogenică a exerciţiului fizic creşte.

-Activităţile sportiv-recreative reprezintă modalităţi de detensionare şi echilibrare

psihică şi au un rol important în lupta împotriva stresului.

-Gimnastică aerobică şi dansul, sub toate aspectele lor, oferă căi prin care se poate

ajunge la o detensionare şi o armonie a vieţii psihice. Mai ales în cazul tinerelor, calitatea

vieţii psihice şi calitatea relaţiilor sociale sunt puternic influenţate de imaginea pe care o au

despre propriul corp.

- Sportul recreativ are o contribuţie importantă în creşterea rezistenţei organismului la

efortul fizic şi intelectual, la destindere şi relaxare, constituind o componentă însemnată a

odihnei căreia îi imprimă un caracter activ.

- Profesorul de educaţie fizică din învăţământul superior are un rol formativ mult mai

important decât i se atribuie (suntem înclinaţi să-i atribuim). El este acela care stimulează

interesul viitorului intelectual pentru practicarea independentă a exerciţiului fizic, în scop

igienic şi reconfortant; el este cel care asigură în cadrul lecţiei atragerea studentelor în

Page 37: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

practicarea sistematică a exerciţiilor fizice pentru contracararea suprasolicitării intelectuale şi

a sedentarismului şi nu în ultimul rând pentru asigurarea unui echilibru psihomotric, de bună

dispoziţie prin mişcare.

- In final putem concluziona ca demersul ştiinţific a fost îndreptat spre verificarea

ipotezelor propuse in lucrare şi anume:

a) Programul regulat de activităţi sportiv-recreative, de tip aerob, de peste 40 de

minute, de 3-5 ori pe săptămână, a determinat efecte pozitive la nivel morfologic, funcţional şi

motric îmbunătăţind starea de sănătate a subiecţilor angrenaţi în cercetare. Se poate aprecia

aşadar că ipoteza în spiritul căreia a fost desfăşurată cercetarea s-a confirmat. b) Parcurgerea programelor individualizate de gimnastică aerobică, dans și înot în

funcţie de particularităţile morfo-funcţionale şi motrice ale acestora, a condus la formarea

deprinderilor de practicare independentă a sporturilor recreative , deci ipoteza a fost validată. c) Practicarea de către studente a unui program de activităţi sportiv-recreative, în mod

sistematic şi organizat, a contribuit la integrarea socială a acestora şi la îmbunătăţirea

relaţiilor interpersonale şi a comunicării. Si în cazul acesta s-a confirmat ipoteza cercetării

experimentale.

-Confirmarea ipotezelor cercetarii reprezinta un argument, bazat pe date ştiinţifice,

care să susţină necesitatea introducerii disciplinei educaţie fizică, cu regim obligatoriu, în

planul de învăţământ al tuturor facultăţilor Universităţii din Bucureşti, date fiind influenţele

benefice, pe care practicarea disciplinelor sportive le induce asupra sănătaţii studenţilor. .

Elemente de noutate privind tematica tezei

Teza aduce o serie de elemente noi, ce merită a fi menţionate, Astfel, prin ancheta

efectuata s-a realizat o radiografie completă asupra stării de sănătate a studenţilor

Universităţii din Bucureşti. Rezultatele obţinute au avut caracter informativ, dar şi de

orientare din perspectiva conceperii şi implementării unor strategii eficiente de optimizare a

sănătăţii

Cercetarea întreprinsă constituie un demers original, prin programul ”Sport pentru

sănătate şi recreere”, propus şi realizat, precum şi prin mijloacele folosite.

Un alt element de noutate l-a reprezentat aplicarea pentru prima dată a Testului

Hettinger, compus din zece probe, ca modalitate de evaluare a nivelului motricităţii, la nivelul

studenţilor.

De asemenea, din studierea cercetărilor efectuate anterior, am sesizat că şi chestionarul

folosit pentru evaluarea stresului, reprezintă un element de noutate.

Preocuparea mea pentru promovarea sănătăţii în rândul studenţilor, s-a materializat

prin introducerea în programa de studii a unor discipline cu rol benefic în formarea unui

tineret sănătos, viguros, pregătit pentru cerinţele vieţii. Este vorba de înotul terapeutic,

disciplina introdusă de mine în programa de studii, pentru care am obţinut competenţe şi care

este foarte apreciat de studenţi

Am introdus, tot ca element de noutate, structuri de exerciţii pentru activitatea

independenta, prin care studenţii să conştientizeze beneficiile practicării acestora, asupra stării

de sănătate (exemplu: jurnalul cu monitorizarea frecventei cardiace)

Elementul de originalitate al cercetării pe care am întreprins-o consta şi în acela că

vin cu soluţii ca să-i determin pe cât mai mulţi studenţi ai Universităţii din Bucureşti, să

practice în mod sistematic, în timpul liber diverse activităţi sportiv-recreative. Am realizat

acest lucru prin desfăşurarea unor activităţi de consiliere a studenţilor, în domeniul

activităţilor motrice de timp liber, pentru obţinerea diplomei de animator şi instructor sportiv

Page 38: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

în sporturi recreative. Cercetarea aduce aspecte de originalitate în ceea ce priveşte aplicarea

unei strategii, concretizată prin implicarea studenţilor şi asumarea unor responsabilităţi în

activităţi sportive, dar mai ales în activităţi de timp liber şi de voluntariat; Acest lucru s-a

realizat prin participarea studenţilor la programele Federaţiei Sportul pentru Toţi („Săptămâna

Sportului pentru toţi în universitate” „Aleargă pentru sănătate” „Ziua mersului pe jos”)cât şi

în cadrul proiectului “Sport pentru sănătate şi recreere”

Diverse abilităţi de viaţă pot fi învăţate prin participarea la activităţi sportive. Astfel,

pentru a stimula dezvoltarea tinerilor am conceput programe sportive, care să ducă atât la

formarea competenţelor sportive , cât şi a competenţelor de viaţă; ceea ce este învăţat în

domeniul sportiv să fie transferat şi în alte contexte, care nu ţin de sport. Programul se

derulează timp de 12 săptămâni, o dată pe săptămână.; studentul este pe post de antrenor,

conduce părţi din lecţie, demonstrează , corectează, da indicaţii metodice.

Participarea la aceste programe sportive îi ajută pe studenţii noştri, atât în rezolvarea

de probleme, în realizarea unor relaţii pozitive dintre profesor –student, în interacţiunile

pozitive cu colegii de echipă, cât şi în obţinerea diplomei de animator şi instructor sportiv în

sporturi recreative, cu eliberarea de atestate recunoscute de către Federaţia Sportul pentru Toţi

În calitate de colaborator al Centrului de proiecte şi programe educaţionale şi sportive

pentru copii şi tineret Bucureşti, din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi membru al

asociaţie sportive Sportul pentru Toţi, am organizat şi pentru studenţii Universităţii din

Bucureşti diferite acţiuni cu caracter sportiv recreativ, tabere la Costineşti şi Neptun, excursie

în Grecia. La aceste activităţi au fost recompensaţi studenţii care au participat şi s-au remarcat

pe linie sportiva la cât mai multe activităţi sportive de loisir. Printre aceste activităţi de loisir

pot enumera: „Programul Aleargă pentru Sănătate”, „Relaxează-te dansând”, „Săptămâna

Sportului pentru Toţi în Universitate”, „Condiţie fizică mai bună prin mersul pe bicicletă”,

„Excursii şi drumeţii în weekend”. La acestea se adauga şi câteva conferinţe care au ca

tematica stilul de viaţa sănătos, susţinute în parteneriat cu:

1) Evergreen Clinique- nutriţie, remodelare corporală, stil de viaţă sănătos;

2) Life Care, compania BIO numărul 1 din România, promotor al unui stil de viaţa

sănătos şi antreprenoriat.

Aceste conferinţe au contribuit la creşterea gradului de conştientizare în rândurile

populaţiei tinere, a beneficiilor sportului recreativ pentru sănătate.

Aceste programe pe care le desfăşor în Universitatea Bucureşti, încurajează studetii la

incorporarea activităţii fizice în viaţa lor cotidiana, deci formarea unui mod de viaţa echilibrat,

din care să nu lipsească exerciţiul fizic.

În condiţiile în care practicarea anumitor sporturi este deosebit de costisitoare, D.E.F.S

al Universităţii din Bucureşti, pune la dispoziţia studenţilor în afara procesului didactic,

terenurile şi sălile de sport pentru practicarea sportului recreativ şi în weekend în mod gratuit.

Prin toate aceste acţiuni am urmărit atragerea unui număr cât mai mare de studenţi în

practicarea sistematică pe toată perioada studenţiei (licenţa, masterat, doctorat), şi formarea

obişnuinţei de practicare a mişcării pe tot parcursul vieţii.

Prin cercetarea efectuată ne-am dorit să motivăm studenţii să înlocuiască acele

deprinderi şi obiceiuri de distrug sănătatea cu un mod de viaţa sănătos, ştiut fiind ca sănătatea

este cel mai mult primejduita de modul de viaţă.

Prin studiul pe care l-am întreprins, s-au putut cunoaşte modalităţile de maximă

eficienţă, în concordanţă cu preferinţele studenţilor, prin care aceştia să beneficieze de cadrul

organizatoric şi material optim, pentru conturarea unei concepţii bazată pe propria experienţă,

privind rolul exerciţiilor fizice în cadrul mijloacelor de consolidare a stării de sănătate.

Page 39: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Ne-am propus să realizăm un îndrumar metodic pentru studenţi, ce va cuprinde

structuri de exerciţii de optimizare a stării de sănătate, îndrumar ce va avea ataşat şi un CD.

Valorificarea şi implementarea cercetării

Valorificarea şi implementarea cercetării s-a realizat prin:

- formarea şi dezvoltarea în rândul studenţilor a unei atitudini prosanogenice în scopul

creşterii, sau menţinerii, stării de sănătate; , prin înţelegerea importaţei şi beneficiilor

pe care sportul îl are asupra lor;

- formarea unei opinii corecte, fundamentate ştiinţific, faţă de necesitatea combaterii

inactivităţii fizice. şi stimularea interesului acestora pentru practicarea continuă şi

sistematică a activităţilor sportive;

- conştientizarea necesităţii adoptării unui stil de viaţa sănătos prin intermediul

activităţilor fizice, în scopul creşterii calităţii vieţii;

- formarea obişnuinţei studenţilor cu practicarea unei forme de activitate fizică în

mod regulat şi organizat, pentru a-şi îmbunătăţii relaţiile sociale;

- identificarea efectelor pozitive obţinute, ca urmare a aplicării programelor de

instruire, în cadrul cercetării, efecte ce vizează cantitatea şi calitatea modificărilor

parametrilor somatici, funcţionali, motrici şi psihici;

- Programul „Sport pentru sanatate si recreere” şi-a dovedit utilitatea aplicării, prin

rezultatele obţinute în cadrul experimentului, precum şi în afara lui.

Diseminarea rezultatelor

Rezultatele cercetării au fost făcute publice prin participarea la diferite sesiuni

ştiinţifice, conferinţe şi congrese internaţionale, precum şi prin publicarea unor articole în

reviste prestigioase, ISI sau BDI . Printre acestea enumerăm:

- Articole in-extenso publicate în reviste cotate ISI cu factor de impact

1. Ganciu Oana Maria Articolul”The role of motivaţional factors în the practice of

physical education în higher education for deadlock”, a fost publicat în revista ”Paripex –

Indian Journal of Research”, Volume: 3, Issue: 10, Oct 2014, ISSN No. 2250 1991. –

Paripex oct 2014.docx ,Paripex\14.pdf

- Articole în reviste indexate ISI, fără factor de impact

2. Ganciu O. ”Improving aerobic fitnesst hrough nonformal physical education” lucrare

susţinută la ”Internaţional Multidisciplinary Scientific Conferences on Social sciences and

Arts ” din Bulgaria, în perioada 2-9 septembrie 2014;

3. Ganciu O., Ganciu M. Stretching, an effective method of improving the elastivity of

muscle at the team from University of Bucharest ” lucrare susţinută la ”Internaţional

Multidisciplinary Scientific Conferences on Social sciences and Arts ” din Bulgaria, în

perioada 2-9 sept 2014.

4. Ganciu O., Controlling or reducing stress through physical activity in formal and non-

formal activities” lucrare susţinută la SGEM, ”Internaţional Multidisciplinary Scientific

Conferences on Social sciences and Arts ” din Bulgaria, în perioada 26.08. – 01.09.2015

5. Ganciu O., Ganciu M. Comparative study regarding the improvement of physical

fitness of the students of the university of bucharest depending on the frequency of

Page 40: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

participating ” lucrare susţinută la ”Internaţional Multidisciplinary Scientific Conferences

on Social sciences and Arts ” din Albena, Bulgaria, în perioada 26.08. – 01.09.2015;

6. M. Ganciu, D. Aducovchi, C. Mihaiu, O.M. Ganciu, F. Litoi- Sport activities – healthy

life style major components, ” lucrare susţinută la 2nd

Internaţional Scientific

Multidisciplinary Conferences on Social Sciences & Arts, 26.08. – 01.09.2015, Albena,

Bulgaria, SGEM, Conference Proceeding, Book I, vol I, pp. 887-894 Indexing by: ISI

Web of Knowledge, Web of Science, Thomson Reuters, ELSEVIER products, SCOPUS,

CrossRef, EBSCO, ProQuest,Google Scholar, Mendeley, CiteUlike, CrossRef Citedby

Linking, British Library www.sgemsocial.org

7. Ganciu M., Ganciu O”Monitoring body composition – efficient method of preventing

metabolic disorders and prevention of obesity” ” lucrare susţinută la coferinţa ”7 Annual

Internaţional Conference Physical Education, Sports and Health” din Piteşti, în perioada

14-15 noiembrie 2014, fost publicate fost publicate în volumul „proceedings” al

conferinţei internaţionale indexate BDI : ”Scientific report physical education and sport”,

Conferince Proceedings ISSN:1453-1194, volume 18 (1/2014), pag: 282-286, Piteşti,

2014.

Participare la conferinţe naţionale / internaţionale

A- Internaţionale:

1. M. Ganciu, A. Stoica, D. Aducovchi, C. Mihaiu, M Lestaru, M. Gulap, O. Ganciu

- Promotion, maintain or regain health through fitness” lucrare susţinută la Congres de la

Europea: Madrid, Spania, 8-11 iulie 2015 Proceedings of the 2015 AIESEP Internaţional

Conferince, - Universidad, Revista Espaniola de Educacion Fisica y Deportes 410 (Supl)

3er, trimestre, 2015, pp: 296-297

2. O.Ganciu - Study on the efficiency of swimming, as a leisure activity, improving

respiratory indices at the students of the University of Bucharest ” lucrare susţinută la

Congres de la Europea: Madrid, Spania, 8-11 iulie 2015 Proceedings of the 2015

AIESEP Internaţional Conferince, - Universidad, Revista Espaniola de Educacion

Fisica y Deportes 410 (Supl) 3er, trimestre, 2015, pp: 296-297

3. Ganciu M., Ganciu O. ”Îmbunătăţirea calităţii vieţii la studente cu deficienţe fizice

prin programe de gimnastică corectivă şi înot” ” lucrare susţinută la coferinţa

”Achievements and prospects în the field of physical education and sports within the

interdisciplinary European education system” din Bacău, în perioada 21-22 noiembrie

2014,

4. Ganciu O., „Strategii de instruire a studenţilor pentru formarea capacităţii de

practicare a sportului recreativ pe tot parcursul vieţii”, ” lucrare susţinută în cadrul

Conferinţei internaţională de comunicări ştiinţifice, organizată de Universitatea din

Bucureşti, în data de 20 martie 2015, Publicată în volumul conferinţei, Internaţional

Session Of Scientific Comunications, Bucharest, March 20th

, 2015 – ” Physical

Education And Sports, Part Of Lifelong Learning” ISSN1843-7079

5. Mihaela Ganciu, coord. – Alina Stoica, Daniela Aducovschi, Costinel Mihaiu,

Marius Leştaru, Oana Maria Ganciu, Determination of fitness level în University of

Bucharest students by application of Hattinger system, ” lucrare susţinută la Internaţional

Page 41: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Session Of Scientific Comunications, Bucharest, March 20th

, 2015 – ”Physical

Education And Sports, Part Of Lifelong Learning”ISSN 1843-7079, pp. 19- 27

6. Ganciu O., Ganciu M. „Independent physical activity – eficient means of

permanent education” în calitate de coautor, ” lucrare susţinută , în cadrul Sesiunii

Ştiinţifice Internaţionale„Physical education and sport, healthy lifestyle boost factors”,

organizată de Universitatea Ecologică din Bucureşti, în data de 3 aprilie 2015, Publicată

în volumul conferinţei, ISSN1843-7079

7. Ganciu O. „Realization of the fitness state though recreaţional sport”, în cadrul

conferinţei ” lucrare susţinută la „6th LUMEN Internaţional Scientific Conference –

Rethinking Social Action. Core Values„ , organizată la Iaşi, în perioada 16-19 aprilie

2015, ISBN 978-1-910129-05-0. Lucrarea este publicată în revistă;

8. Ganciu O. „Promotion, organization and development „sport for all, for

maintaining health and improving fitness” ” lucrare susţinută la Conferinţa Internaţională

„The role of phisical education and sport in improving quality of life organizată de

Universitatea Politehnică din Bucureşti, în data de 8 mai 2015

9. Ganciu O., The effects on the Body Morpho-plasticity of female students of the

University of Bucharest practicing recreaţional sport – lucrare (Poster) susţinută la

Congresul Internaţional De Educaţie Fizică, Sport Şi Kinetoterapie - Educaţia şi Ştiinţa

Sportului în Secolul 21 Congres UNEFS 10-13 iunie 2015

10. Ganciu O. Poster, „Study on the evolution of somatic parameters în female students

from the university of bucharest participating în the ”sport for health and recreation

program”,. lucrare susţinută la ECSS Congress, 24-27 iunie 2015, în Malmo-Suedia.

11. Ganciu O. Sportul recreativ - formă de educaţie pentru sănătate” lucrare susţinută

la Conferinţa ştiinţifică internaţională organizată de Universitatea Transilvania din

Braşov în 26-27 februarie 2016;

12. Ganciu M., Ganciu O. „Studiu privind capacitatea motrică a studentelor U.B, care

practica gimnastică aerobică” lucrare susţinută la Conferinţa ştiinţifică internaţională

organizată de Universitatea Transilvania din Braşov, în 26-27 februarie 2016;

13. Ganciu O. Gimnastica medicală şi înotul terapeutic, modalitaţi de ameliorare a

calităţii vieţii” -” lucrare susţinută la 9-a sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice

“Rolul Educaţiei fizice şi sportive în promovarea unui stil de viaţă sănătos, Departamentul

de Educaţie Fizică şi Sport al Universităţii din Bucureşti : 25.03.2016,

14. Ganciu O.‚Motivation–the trigger factor in free time outdoor motor activities” lucrare

susţinută la al 13 th Internaţional Scientific Conference, organizată la Universitatea

Ovidius, din Constanta, în 24-25 mai 2013.

15. Ganciu O.‚Liţoi F. „ Differential treatment, ways to optimize their physical education

classes in higher education” lucrare susţinută la al 14 th Internaţional Scientific

Conference, organizată la Universitatea Ovidius din Constanta, în 23-24 mai 2014.

B- conferinţe naţionale

1. Ganciu M., Ganciu O. „Importanţa antrenamentului aerob în dezvoltarea rezistenţei

cardiorespiratorii la studenţii Universităţii din Bucureşti” în calitate de coautor, ” lucrare

susţinută , în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Naţionale „A 3-a Conferinţă Naţională de

Page 42: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

Medicină aplicată la Educaţia Fizică şi Sport -Iuliu Haţieganu –”, organizată la Cluj-

Napoca, în data de 21-23 mai 2015.

2. Ganciu O. Prezentare „Activităţile sportiv-recreative ca modalităţi de detensionare şi

echilibrare psihică” în calitate de autor, ” lucrare susţinută , în cadrul Sesiunii Ştiinţifice

Naţionale„A 3-a Conferinţă Naţională de Medicină aplicată la Educaţia Fizică şi Sport -

Iuliu Haţieganu –”, organizată la Cluj-Napoca, în data de 21-23 mai 2015.

3. Ganciu O. „Educaţia fizică de timp liber – componentă a educaţiei permanente”,

lucrare susţinută la Etapa finală a Forumului ştiinţific Naţional Universitar, Ediţia a VI-

a a finalei competiţiei ştiinţifice naţionale: ”Impactul finalităţilor sistemului educaţional şi

de cercetare ştiinţifică asupra performanţei sportive din România”,6 decembrie 2014,care

a apărut în Anuarul Ştiinţific, Editura Alma Mater, ISSN 2067-2934,Vol. VI Nr. 1/ 2014.

4. Ganciu O., Gulap M., „Studiu comparativ privind influentele practicării exerciţiilor

fizice asupra, capacităţii de efort, la studenţii Universităţii din Bucureşti” în calitate de

coautor, ” lucrare susţinută în cadrul Sesiunii de Comunicări „Pluri şi interdiscplinariate:

abordări actuale”, organizată în cadrul Conferinţei internaţionale „Quality of Life: a

Challenge for Social Policy”, organizată în Bucureşti, de Institutului de Cercetare a

Calităţii Vieţii, la Academia Română, în data de 22 aprilie 2015

Premii acordate la manifestări ştiinţifice

–Locul II , la Sesiune stiintifica internaţională organizată de DEFS-Universitatea din

Bucuresti , in 2016

– Locul I, la Conferinta ştiintifică internaţională – organizată de Universitatea

Transilvania din Braşov, in 2016;

-Premiu pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, acordat in 2016, de Institutului de

Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), în cadrul proiectului POSDRU „Programe doctorale

şi postdoctorale în sprijinul cercetării”.

-. Diploma de merit acordata la coferința ”Achievements and prospects in the field of

physical education and sports within the interdisciplinary European education system”

organizată la Universitatea din Bacău, in 2014

Această lucrare este elaborată şi publicată sub auspiciile Universitaţii Naţionale de

Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, ca parte din proiectul co-finanţat de Uniunea

Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

în cadrul proiectului Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi postdoctorale -

beneficiar Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română. Cod Proiect

POSDRU/159/1.5/S/141086

Page 43: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

BIBLIOGRAFIE

1. ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de lingvistică “Iorgu Iordan” (1998). Dicţionarul

explicativ al limbii române. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.

2. Aducovschi, D., Mihaiu, C., (2014), Dansul sportiv pe înţelesul tuturor, vol. I, . Ed.

Universităţii din Bucureşti, Bucureşti;

3. Abele, A.E., Brehm, W. (1993). „Mood effects of exercise versus sport games: Findings

and implications for well-being and health”. International Review of Health

Psychology,

4. Allsen, P. (1989), Fitness for life- An individual approach, Lowa,

5. Allport, G.,(1991) Structura şi dezvoltarea personalităţii. Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti

6. Ardelean, T. (1990), Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism, IEFS,

Bucureşti

7. Atanasiu L., Oprişan N. (2015), „Managementul Stresului”, Revista de comunicari

stiintifice a DEFS-UB, Ed. Universitatii din Bucureşti, Bucureşti

8. Baciu, M. (2009), Sportul şi calitatea vieţii, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca;

9. Balint, G. (2007), Activităţi sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain

bike, şi escaladă, Editura PIM, Iaşi.

10. Balint T., (2007). Evaluarea aparatului locomotor. Ed. Pim, Iaşi

11. Balint, N.T., Kinetoprofilaxie-curs studii de licenţă- Bacau Alma Mater, 2010 Barbu,

GH., Turismul si calitatea vieţii - Ed. Politica, Bucuresti, 1980.

12. Barna C., (2005), Revista de informare olimpica educatie fizica si sport, nr.3, Brasov

13. Barnes şi Farrell, 1992). Breathing when chest wall muscle are tonically contracted for

isometric, non-respiratory tasks. J Sports Sci. 1996;

14. Barrett, J., 2002, Teste de autocunoaştere, Editura All Beck, Bucureşti

15. Bălaşa, A. (2007), „Sănătatea, componentă esenţială a calităţii vieţii”, în Rev. Calitatea

Vieţii XVIII, nr. 2.

16. Băltăţescu, S. (2000), „Modele de percepţie a calităţii vieţii”, în Rev. Calitatea Vieţii

XVIII, nr.11.

17. Bănăţan, O. (1973), Educaţia fizică şi sportul în învăţământul superior, Edit. Stadion,

Bucureşti.

18. Bârzea, C. (1993), „Reforma învăţământului în România, condiţii şi perspective”,

Revista de pedagogie, nr. 1-2.

19. Bâtlan, I, (2002), Introducere în istoria şi filosofia culturii. Ed.Didactică şi pedagogică,

Bucureşti,

20. Becea L., Grigore V. (2012), ”Studiu privind nivelul implicaţiilor ariei educaţiei fizice

şi sportului în sfera calităţii vieţii” în Sesiunea de comunicări Politehnica Bucureşti.

21. Becea, L., (2011), „Practicarea activităţilor corporale din perspectiva studentului

politehnist”, Sesiune ştiinţifică, Univ. Politehnica Bucureşti

22. Bernard (1989), Encyclopedia Universalis

23. Biddle, S. J. H., Sallis, J. et al. 2001). Young people and health-enhancing physical

activity: Evidence and implications. London: Health Education Authority.

24. Biddle, S. J. H., Sallis, J., & Cavill, N. (1998) Young and active?, London

25. Bogdan, V. (2009), Atletism, Calităţile biomotrice. Edit. GMI, Cluj Napoca.

26. Bouet, M. ( 1968), Signification du sport. Université de Paris, Paris,

27. Bocu, T. ( 2007), Activitatea fizică în viaţa omului modern, Casa cărţii de ştiinţă, Clun-

Napoca,

28. Bota, A., (2006), Exerciţii fizice pentru viaţă activă – activităţi motrice de timp liber,

Editura Cartea Universitară, Bucureşti,

Page 44: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

29. Bota, A., (2007), Kinesiologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

30. Bontaş, I. (1994), Pedagogie. Editura All, Bucureşti

31. Bottomer, P., ( 2006), Dance class. Editura Anness Publishing, U.K.

32. Buiac, D., (2007), Suciu, A., Sănătatea şi activităţile fizice de-a lungul timpului, Ed.

Afir, Bucureşti,

33. Bunescu A., (1994), Cunoaşte-te pe tine însuţi, Editura Paco, Bucureşti

34. Cârstea Gh., (2000), Sociologia sportului, Editura UNEFS, Bucureşti

35. Cerghit, I., (1997) Metode de învăţământ, Bucureşti: EDP-R.A.

36. Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative.

Bucureşti: Ed. Economică;

37. Colectiv D.E.F.S(2014), Curs de Educatie Fizica pentru studentii Universitatii din

Bucuresti, . Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,;

38. Colareza, A.C., (2011) Stilul de viaţă la elevul adolescvent. Elemente de managementul

calităţii şi selfmanagement, disertatie, UB FPSE, Bucureşti.

39. Cooper K. (1982),The Aerobics Program For Total Well-Being. M Envans and

Company. Inc.New-York,.

40. Cooper, KH., (1982), The new aerobics for women, New York: Bantam book.

41. Consiliul Europei, (1996), Comitetul pentru dezvoltarea sportului, Semnificaţia

Sportului pentru Societate, Vol. I , Ccps, Bucureşti

42. Cordun, M. (1999), Kinetologie medicală, Edit. Axxa, Bucureşti

43. Craig, R. (2012), Musculation renforce, Edit. Courrir du livre, Paris.

44. Creţu, T. (2001), Psihologia vârstelor, Edit. Didactică şi pedagogică, Bucureşti

45. Cordun M., (2009), Kinantropometrie. Ed. CD Press, Bucureşti

46. Coubertin, P., (2000), Olympism – Selected Writings, IOC, Lausanne

47. Comenius, Jan Amos, (1970), Didactica Magna, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

48. Cucoş, C. , (1998), Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi.

49. Cucoş, C. (2008), Teoria şi metodologia evaluării, Edit. Polirom, Iaşi.

50. Cucoş, C. (2000), Educaţie. Dimensiuni culturale, Edit. Polirom, Iaşi.

51. Damian, M., (2005), Gimnastică aerobică pentru studenţi,,Editura „Ovidius” University

Press, Constanţa,

52. Dave, R. H. (1991), Fundamentele educaţiei permanente, Edit. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

53. Derevenco, P., Anghel, I., (1992) Stresul in sănătate si boală. De la teorie la boală, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca

54. Diaconu, M., Jinga, I., coordonatori (2004), Pedagogie, Ed. ASE, Bucureşti

55. Dragnea, A., (2002), coordonator – Teoria educaţiei fizice şi sportului, Ed. Fest,

Bucureşti

56. Dragnea A., (2002), Sociologia sportului, Ed. I.E.F.S., Bucureşti

57. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi

Pedagogică Bucureşti

58. Dragnea, A., Stănescu, M., Patriksson, G., (2002), Educaţia fizică şi sportul, factori de

integrare socială. Note de curs, A.N.E.F.S., Bucureşti

59. Drăgan, I., Medicina sportivă aplicată, Editura, Edis, Bucureşti, 1994

60. Dobrescu T. (2008), Gimnastica aerobica. Strategii pentru optimizarea fitnessului, Ed.

Pim, Iasi,

61. Dobrescu, T., (2003), Dans sportiv şi folcloric , Bacău

62. Dragulin, I., (2004) Gimnastica şi stresul, Editura Printeh, Bucureşti

63. Drăgulin, I., Pelin, R., (2006) - Îndrumar de gimnastică pentru studente, Edit. Printech ,

Bucureşti

Page 45: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

64. Dominteanu, T., (2008), Îndrumar înot terapeutic, Ed. Printech, Bucureşti

65. Dumitru, D., (1981), Ghid de reeducare funcţională. Ed. Sport-Turism, Bucureşti

66. Dumitru Gh., (2000), Fiziologia fitness-ului, Univ. Ovidius, FEFS, Constanţa

67. Dumitru, Gh., (2007), Sănătate prin sport pe înţelesul fiecăruia, Ed. Sportul pentru

toţi, Bucureşti

68. Dumitru, Gh,(2008), Ghid pentru sănătate şi condiţie fizică, FRSPT, Bucureşti

69. Dumitru, M. (2003) Educaţia fizică şi metodica predării, Ed. Ex Ponto, Constanţa,

70. Eilmore J, Costill D. Phisiology of sport and Exercise. Human Kinetics Champaign,

1994.

71. Epuran, M. (2005), Metodologia cercetării activităţilor corporale, Edit. Fest, Bucureşti

72. Epuran, M. (1999), Dezvoltarea fizică. Aspecte ale dezvoltării psihice în ontogeneză,

ANEFS, Bucureşti

73. Epuran, M., (2005), Despre ştiinţa activităţilor corporale - teoria şi filosofia lor -

Culegere de texte. Bucureşti, Edit. Renaissance,

74. Epuran, M.,( 2005), Exerciţii fizice, Sport, Fitness. Bucureşti, Edit. FEST,

75. Epuran M. (1999.) Dezvoltarea fizica. Aspecte ale dezvoltarii psihice in ontogeneza, Ed.

ANEFS, Bucuresti,

76. Epuran, M., Horghidan, V., (1994) Psihologia educaţiei fizice, ANEFS, Bucureşti,

77. Lăzărescu, M. (1999), Calitatea Vieţii, Edit. Info Medica, Bucureşti

78. Lesievici, P. (2002), Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Edit.

Aramis, Bucureşti

79. Freedman ,J.E.(2002) et al. Classification of body fatness by Body Mass Index- for-Age

among children. Arch Pediatr Adolesc Med, 2009;

80. Federţia Română Sportul pentru Toţi, (2001), Stil de viaţă sănătos, activ şi rolul

exerciţiilor fizice, Bucureşti

81. Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, (2001), Modalităţi de atragere a copiilor şi

tinerilor în practicarea constantă şi independentă a exerciţiilor fizice, Bucureşti,.

82. Fărcaş, V., (1984), – Activitatea sportivă de masă, Editura Sport – Turism, Bucureşti,

83. Frunză, V. (2007), Evaluarea şi comunicarea în procesul de învăţământ, Edit. Ovidius,

Constanţa.

84. Gagea, A. (2000), Biomecanica teoretică, Edit. Scrisul Gorjean, Tg. Jiu.

85. Gagea, A. (2010), Tratat de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport, Edit.

Discobolul, Bucureşti

86. Gagea, A. (1999), Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport, Edit.

Fundaţia Romania de Mâine, Bucureşti

87. Gagea, A. (1996), Informatică şi Statistică, Curs Master, Edit. A.N.E.F.S, Bucureşti

88. Gagea, A. (2000), Statistica computerizată, Edit. Ecologică, Bucureşti

89. Gagea G.,Păunescu M.,C.,(2012), „Ways of spending leisure time in Romania and other

European contries”, Palestrica Millennium III, Vol. 13, No. 1,

90. Ganciu M. (2009) Gimnastică aerobică, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,

91. Georgescu F., (1998) Cultura fizică, fenomen social, Bucureşti, Editura Tritonic

92. Grigore, V., (2001), Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura Semne,

Bucureşti,.

93. Grigore, V., (1999), Longevitatea în gimnastică, Editura Atlantis, Bucureşti

94. Grigore,V., (2001), Gimnastica artistică – bazele teoretice ale antrenamentului sportiv,

Editura Semne, Bucureşti

95. Grigore, V., ( 2003), Manual de gimnastică, Ed. Bren, Bucureşti,

96. Grigore, V., şi colab. (2007), Exerciţiul fizic, Factor activ pentru prevenirea îmbătrânirii

şi instalarea bolilor degenerative, Bucureşti

Page 46: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

97. Dicţionarul explicativ al limbii române, (1998), Ediţia a II-a, Edit. Univers

Enciclopedic, Bucureşti

98. Dragnea, A., Teodorescu-Mate, S. (2002), Teoria Sportului, Edit. FEST, Bucureşti

99. Drăgan, A., (1994), Medicina sportivă aplicată, Edit. Editis, Bucureşti

100. Grosu EF., (2012), Gimnastica aerobica, Ed. GMI, Cluj Napoca,

101. Hantiu I. (2013), Educaţie fizică şi sport. Teorie şi metodică (Note de curs). Ed. Univ.

din Oradea,.

102. Hidi, I.L., (2008), Fitness – Bazele antrenamentului, Edit. Bren, Bucureşti

103. Hidi, I. L., (2007), Fitness-Programe pentru optimizarea condiţiei fizice, Bucureşti

104. Horghidan, V. (1998), Problematica psihomotricităţii – Note de curs, Edit. ANEFS,

Bucureşti

105. Horghidan, V. (1997), Metode de psihodiagnostic, Edit, Didactică şi Pedagogică RA,

Bucureşti

106. Hughes A.R., Reilly J.J., (2008), Disease management programs targeting obesity in

children: setting the scene for wellness in the future. Disease Management and Health

Outcomes

107. Iamandescu, I., Bradu,( 1993) Stresul psihic şi bolile interne, Ed. All, Bucureşti

108. INRA, (2000), Les europeéns et la qualité de la vie.

109. Iacob, I., (2005), Sportul ca loisir, Iaşi, Casa Demiurg,

110. Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi: Ed. Polirom

111. Iluţ, Petru, 2009, Psihologie socială şi sociopsihologie, Ed. Polirom, Bucureşti,

112. Ionescu, C.L.(2010). Educaţie fizică şi sport. Repere pentru formarea atitudinilor pro

mişcarea la studenţi, Bucureşti: Conspress.

113. Jivan I., (1999). Inot-Tratat metodic. Ed. Printech, Bucureşti,

114. Jinga, I, Istrate, E., (2001), Manual de pedagogie, Ed.ALL, Bucureşti,.

115. Jude J. (2002) Psihologie şcolară şi optim educational, .ED.P., Bucureşti

116. Katz J., (2003), Your water workout, Broadway Books, New York

117. Kisner C., Colby L. A., (2007), Therapeutic Exercise, Foundations and Techniques, F.

A. Davis Company, Philadelphia

118. Kiritescu, C., (1964), Palestrica, Editura Uniunii de Cultură Fiozică şi Sport,

119. Koury, J.M., (1996), Aquatic therapy programming, Human Kinetics, Champaign

120. Katz J. (1988), Fitness works-a blueprint for lifelong fitness. Human Kineties, Oraşul,

121. Kiss I.,(2007), Fizio-kinetoterapia şi recompensarea medicală. Ed. Medicală, Bucureşti,

122. Kulcsar, Ş., Gimnastica aerobică, Editura Clusium, Cluj- Napoca, 2000.

123. Lance K. Low impact aerobics. Crown Puublishers, New-York, 1988

124. Louvard, A. (2003), Gymnastique et bien – etre pour les seniors, Edit. Amphora.

125. Loret, A.( 1995), Generation glisse, Autrement, Paris,

126. Macovei, S. (1999), Supleţea, Edit. ANEFS, Bucureşti

127. Macovei, S. (2003), Gimnastică aerobică de întreţinere. Ed. FRSPT, Bucureşti

128. Manos, M, (2008) Gimnastica ritmică de performanţă, Editura BREN, Bucureşti;

129. Manos, M., (2007). Programme pentru optimizarea condiţiei fizice, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti

130. Marinescu, Gh., (1994), Nataţie-Note de curs pentru colegiu, ANEFS, Bucureşti

131. Marinescu, Gh., (1996), Încălzirea, o necunoscută?, Ed. Romfel, Bucureşti

132. Marinescu, Gh.,( 2002), Nataţie-tempo şi ritm, Ed. Dareco, Bucureşti,

133. Marinescu, Gh., Cordun, M., Bălan, V., Ţicală, L. (2008), „Adaptarea la efort la vârsta

adultă”, în Rev. Palestrica Mileniului III, Civilizaţie şi Sport, sept. vol. IX, nr.3.

134. Marcu, V. Maroti, (1995) Deontologie pedagogică, Ed. Universităţii Oradea

135. Mărgineanu, I. (2004), „Modelul social românesc din perspectiva calităţii vieţii

populaţiei”, în Rev. Calitatea Vieţii XV, nr. 34.

Page 47: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

136. Maglischo E.( 1992), Swimming faster. Ed. Mayfield Publishing company, Mountain

137. Morrow, J. R., Jackson A., (2010) – Measurement and Evaluation în human

performance, Fourth Edition, Human Kinetics

138. Marcus, S., (1987), Empatia şi relaţia profesor-elev. Editura Academiei, Bucureşti

139. Marolicaru, M., (1986), Tratarea diferenţiată în educaţie fizică. Editura Sport –

Turism, Bucureşti

140. M.E.N. (1987), Sistemul unitar de apreciere a nivelului de pregătire fizică a studenţilor,

nr. 8473/1987.

141. Mot D.( 1998) Autoreglarea conduitei motrice la tinere supraponderale, Ed. Eurobit

,Bucureşti,

142. Mihaiu, C., (2010), Contribuţia dansului sportiv la creşterea motivaţiei de realizare şi

îmbunătăţire a imaginii de sine.Teză de doctorat,UNEFS,

143. Mitrache, G., Tudoş, Şt., (2004), Psihomotricitate şi limbaj. Editura Cartea Universitară,

Bucureşti, p. 88 - 99

144. Mitrofan, L. (2004), Elemente de psihologie socială, Editura SPER, Bucureşti

145. Năstase, D.V.,(2010), Dansul sportiv. Curs pentru specializare. Vol. I. Editura

Universităţii din Piteşti, p. 11-59

146. Năstase V.D. , (2002), Iniţiere în dansul sportiv, Ed. Paralela 45, Pitesti,

147. Neamţu M., (2002), Metodologia cercetării ştiinţifice şi statistică în educaţie fizică şi

sport, Ed. Omnia Uni S.A.S.T Brasov

148. Neacşu, I., 1978, Motivaţie şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

149. Neacşu, I. (2006), Învăţarea academică independentă. Ghid metodologic, Edit.

Universităţii, Bucureşti

150. Neacşu, I. (2010), Introducere în psihologia educaţiei şi dezvoltării, Edit. Universităţii,

Bucureşti

151. Neveanu, P.,P., (1978) Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti

152. Nicu, A., ( 1993), Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti

153. Nicu, A, (2000), Istoria exerciţiilor fizice, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti

154. Niculescu G. (2008), Gimnastica aerobică, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti

155. Niculescu M., (2000), ”Personalitatea sportivului de performanţă. Factori de

personalitate condiţionali ai performanţei de vârf”, E.D.P., Bucureşti

156. Pavelcu, V., (1982) Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti

157. Păun, E., Potolea, D., (2002) Pedagogie – Fundamentări teoretice şi demersuri

aplicative, Editura Polirom, Iaşi,

158. Păunescu M., Gherghel C.,Pascal A., Păunescu C.,(2010), „Findings on recreational

sport among young people in Romania”, Marathon, vol.II, No. 2

159. Pieron, M., (1992) Pedagogie des activites physiques et du sport, Edition Revue EPS,

Paris

160. Pizzorno, J. (1997), Total Wellness, Portland,

161. Pop, N.,H. şi colab. (2009), Educaţia fizică universitară în Europa – studiu comparativ,

Palestrica Mileniului III, Vol.X nr. 2 (36) iunie pg. 186

162. Popescu G.( 2005) Impact aerobic, Ed. Elisavaros, Bucureşti,

163. Popa, M., (2004), Statistică psihologică cu aplicaţii în SPSS. Editura Universităţii din

Bucureşti, Bucureşti

164. Popescu-Neveanu, P., (1969), Personalitatea şi cunoaşterea ei. Editura Militară,

Bucureşti

165. Postolache, N.,( 1995) – Istoria sportului în România, Ed. Profexim, Bucureşti

166. Potop V., (2008), Introducere în dansul sportiv. Bucureşti, Editura Bren, p. 65

Page 48: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

167. Popescu, L. (2010), Stil de viaţă sănătos – un ghid de educaţie pentru sănătate, Edit.

Muntenia, Constanţa

168. Popescu, M. (1995), Educaţia fizică şi sportul în pregătirea studenţilor, Edit. Didactică

şi Pedagogică RA, Bucureşti

169. Precupeţu, I. (2008), Evaluări ale protecţiei sociale şi îngrijirii sănătăţii, Editura Expert

170. Radu, I. (2000), Evaluarea în activitatea didactică, Edit. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

171. Raţă, G. şi Raţă, B. (1999), Aptitudinile motrice de bază, Edit. Plumb, Bacău.

172. Raţă G., (2007) „Strategii de gestionare a timpului liber”, Curs pentru masteranzi,

Editura PIM, Iaşi.

173. Roman, Gh., Rusu, F., (coord), (2008), Activităţi sportive pentru populaţia de vârstă

adultă, Ed. Napoca Star,

174. Rotariu, T., Iluţ, P. (1997). Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Iaşi: Ed. Polirom,

Bucureşti

175. Robinson, L.; Brien, C. (2013), La methode Pilates, Edit. Marabout, France.

176. Rotariu, T. şi Iluţ, P. (2001), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Edit. Polirom,

Iaşi.

177. Ruskin, H., Shamir, B. (1981). “The Role of Sport Institutions in Broadening Sport for

All in Israel”, Physical Education Journal, Factors Related to Leisure .

178. Sabau, E. 2006, Refacere – recuperare – kinetoterapie în activitatea sportive, Ed.

Fundaţiei România de mâine, Bucureşti

179. Sabau, E. (2002), Fitness la copii. Ed. Arvin, Bucureşti,

180. Sabău, G., (2010), Efectele practicării mişcării fizice organizate asupra calităţii vieţii,

Teza de doctorat, Bucureşti

181. Scarlat, E. şi Scarlat, M. (2002), Educaţie fizică şi sport, Edit. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

182. Sjöström M. et all „Affiliated with Unit for preventive nutrition”, Department of

Biosciences and Nutrition, Karolinska Institutet, Journal of Public Health October

2006, Volume 14

183. Sbenghe T. (1987) Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare. Ed. Medicală,

Bucureşti

184. Sbenghe, T. (2005), Kinesiologie ştiinţa mişcării, Ed. Medicală, Bucureşti,

185. Sjöström M. et all (2006) Affiliated with Unit for preventive nutrition, Department of

Biosciences and Nutrition, Karolinska Institut

186. Stanescu, M.,(2001), Managementul educaţional, Ed. Didactică şi pedagogică,

Bucureşti

187. Stoenescu G., (2000), Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Editura Ispe, Bucureşti

188. Stoenescu, G., (1982), Culturismul pentru femei. Bucureşti, Edit. Sport-Turism,

Bucureşti

189. Stoenescu, G.,(1997) Expresie corporală şi dans.Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti

190. Stoica, A.,( 2004), Particularităţile predării educaţiei fizice în învăţământul superior de

neprofil. Editura Arvin P Ress, Bucureşti,.

191. Stoica A.(2009),Indrumar metodic de înot, Editura Universităţii din Bucureşti.

192. Stoica, A. (2011), Curs practic de gimnastică aerobică pentru studenţii din

Universitatea din Bucureşti. Editura Universităţii din Bucureşti.

193. Stoicoviciu, A. (2009), Probleme actuale ale activităţii de educaţie fizică şi sport în

învăţământul superior de neprofil, Edit. Universităţii Bucureşti

194. Şchiopu, U. şi Verzea, E. (1995), Psihologia vârstelor, Edit. Pro Humanitate, Bucureşti

195. Sheehy, K. (1993), Terapia prin Fitness, Editura Aquila, Bucureşti

196. Suciu, A., Dumitru, Gh.(2006), Un alt mod de viaţă, Ed. Afir, Bucureşti;

Page 49: SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI ...

197. Şerban, D,(2003)Stretching, Grupul editorial CORINT, Bucureşti

198. Şchiopu U., (2008), Psihologia modernă, către o teorie a vârstelor, Ed. Romania Press

Bucureşti

199. Şerbănoiu S., (2002), Lecţia de educaţie fizică. Editura Afior, Bucureşti,.

200. Todan, I., Iancu, H., (1999) Istoria educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti, Editura

Stadion, ANEFS

201. Todea SF. (2001), Exerciţiul fizic în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie. Ed. Fundaţiei

România de mâine, Bucureşti,

202. Tudor V. (2005), Măsurare şi evaluare în cultură fizică şi sport. Ed. Alpha, Bucureşti,

203. Tudor, V. (1999), Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare-componente

ale capacităţii motrice, Edit. RAI, Bucureşti

204. Tudos, Şt. (1993), Elemente de statistică aplicată, Edit. ANEFS, Buc.

205. Thomas R., Eclache J. P., Keller J., (1995.) Aptitudinile motrice Teste şi măsurători

pentru tinerii sportivi. SCJ 3-4 (100-101)

206. Thomas, R. (2002). Sociologie du sport. Paris: Presses Universitaires de France;

207. Ţifrea, C., (1999) Atletism – Prelegeri, Bucureşti,

208. Ţifrea, C., (2002) Teoria şi metodica atletismului – Editura Dareco, Bucureşti,

209. Ulrich S., (2000) The EU and Eastern enlargement: risk, rationality, and role-

compliance, Oxford University Press, Oxford, UK, 164-185.

210. Vasile L.( 2007), Înot pentru sănătate. Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

211. Vasile L, Grecu A. (2006) Hidrokinetoterapia aplicată. Ed. Technoplast Company,

Bucureşti,

212. Vasile, M., (2010), Stiluri de viaţă în România postcomunistă, Editura Lumen, Iaşi

213. Vinţanu, N. (2001), Educaţia universitară, Edit. Aramis, Bucureşti

214. Vinţanu, N. (1998), Prelegeri despre educaţia sportivă, Edit. ANEFS, Bucureşti

215. Vişan A., (2005), Dansul pentru educaţie corporală, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti

216. Vlăsceanu, L. (1986). Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici. Bucureşti: Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică;

217. Zamfir, C. (1993), Dicţionar de sociologie, Edit. Babel, Bucureşti

218. Zamfir, C. şi colab. (1982), Calitatea vieţii şi modul de viaţă, Edit. Politică, Bucureşti

219. Weineck, J. (1993), Biologia Sportului, vol. II, CCPS, Bucureşti

220. Wilkinson, G. ( 2008), Să inţelegem stresul, Ed. Minerva, Bucuresti

221. Legea nr. 69 din 2000

222. Anuarul Statistic al României (2010, 2011). Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti

(www.insse.ro)

223. HOTARARE nr. 641 din 25 septembrie 1998 - privind aprobarea Programului naţional

"Sportul pentru toti - România 2000"

224. Recomandarea nr R (81) 8 a Comitetului Minstrilor statelor membre în legătură cu

sportul si activităţile fizice de petrecere a timpului liber, precum şi protejarea naturii în

zonele acvatice interioare (adoptată de către Comitetul Miniştrilor în data de 26 mai

1981, cu ocazia celei de-a 334-a reuniunii Delegaţilor Miniştrilor).

225. Carta Europeana a Sportului,site: http.//ec.europa.eu/sport/Index

Activitatea fizică, factor de promovare a sănătătii în Europa.

http://www.dsjtimis.ro/files/File/legislatie/Legea_Educatiei_Fizice_si%20Sportului.pdf,

accesat în 5.08.2013

http://www.isj.dj.edu.ro;

http://www.mountain bike.com

http://www.mountaingear.com

www.medicinasportiva.ro (accesat la data de 15.03.2013)

www.unesco.org/education/educprog/asp, 07. 16. 2003


Recommended