spondiloza cervicala completa 2014.doc

7/24/2019 spondiloza cervicala completa 2014.doc

1/54

MOTTOMOTTO

Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.

Nu druiete nimic oamenilor dac nu te druieti pe tine nsui.

MOTIVATIEMOTIVATIE

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpulstagiilor si din literatura de specialitate. Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele

necesare despre aceasta afectiune astfel incat , pus in situatia de a acorda ingriirileunui pacient cu spondiloza cer!icala , sa nu intalnesc piedici in scopul tratarii acesteiboli. Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare autor in !iitoarea meameserie de asistent medical, pentru a fi apt in orice situatie de apre!eni o recidi!a abolii si daca este posibil, c"iar sa ii dez!olt capacitatile fiziologice si psi"ologice, pentruca riscul de recidi!a a bolii sa fie cat mai scazut.


2/54

#APITOL$L I#APITOL$L I

Anatomia si fiziologia coloanei !ertebrale

#oloana !ertebrala reprezinta sc"eletul de sustinere a%ial al trunc"iului. Esteformata din &&-&' de !ertebre , repartizate dupa cum urmeaza( sapte cer!icale,doisprezece toracale sau dorsale, cinci lombare, cinci sacrale, si patru-cinci coccigiene.#oloana se articuleaza superior, prin intermediul sacrului cu oasele co%ale) *ig.+.

*ig. +#oloana !ertebrala

*iecare !ertebra prezinta anterior un corp !ertebral ) fig. si posterior un arc!ertebral. Arcul !ertebral este alcatuit dintr-un pedicul, doua lame !ertebrale, douaprocese trans!erse, doua procese articulare superioare, doua procese articulareinferioare si un proces spinos. Pentru o elasticitate si o rezistenta crescuta, coloana!ertebrala prezinta ' curburi normale(

*ig. #orp !ertebral


3/54

Lordoza cer!icala, con!e%a anterior

#ifoza toracala, con!e%a posterior

Lordoza lombara, con!e%a anterior

#ifoza sacro-coccigiana, con!e%a posteriora!and o importanta esentiala inmobilizarea capului, sustinerea lui si protecia madu!ei spinarii. Prima !ertebra senumeste Atlas si sustine o mare parte din greutatea capului, iar a doua se numeste A%is) *ig. &, aceasta din urma are un /cioc0 care fa!orizeaza miscarea de rotire a capului.

*ig.& Atlas si A%is

Adaptarea coloanei la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda, a necesitatmodificari structurale comple%e caracteristice omului. Acest proces de restructurareeste in desfasurare, ortostatismul fiind o ac"izitie relati! recenta. Astfel la ni!elulcoloanei !ertebrale, se obser!a zone !ulnerabile unde readaptarea structurilor nu araspuns inca in modul cel mai adec!at noilor solicitari. 1e referim mai ales la coloanalombara si la cea cer!icala, segmentele cele mai interesate in aceste modificari.

O data cu lordoza lombara a aparut predispozitia pentru lombalgie prindegenerarea discala L2-3+, spondololistezisul, etc. In ceea ce pri!este coloanacer!icala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si distributia greutatii capului. Odatacu ortostatismul, forma capului de!ine sfenoida, se mareste planul nucal aloccipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza spre fata, astfel incat de laparg"ie de gradul II, initiala la patrupede, la care capul este suspendat de puterniculligament al cefei, se aunge la om, la o parg"ie de gradul I de ec"ilibru.

Lordoza cer!icala si redistributia greutatii, alaturi de mobilitatea coloaneicer!icale si cu importantele ei relatii anatomice )madu!a spinarii, radacinile ner!oase,

arterele !ertebrale fac segmentul cer!ical deosebit de !ulnerabil de di!erse traume.4e asemenea, modificarile patologice aparute la ni!elul coloanei cer!icale se pot


4/54

rasfrange negati! si asupra altor organe, stan-P56d la baza asa numitei /patologiirepercursi!e0.

In ultimele decenii cunostintele legate de patologia repercursi!a a afectiunilorcoloanei cer!icale au luat o amploare apreciabila. 3-a adunat un material imens de

date, aratand ca leziunile coloanei pot pro!oca nenumarate si !ariate tulburari ladistanta in sistemul ner!os, organele de simt, membre si trunc"i. *aptul ca leziunilecoloanei cer!icale pot cauza suferinte in domeniul !iscerelor este de asemenea unanimrecunoscut. 1otiunea a intrat in domeniul cunostintelor generale curente si estee%primata de unii autori sub denumirea de /boli !ertebrogene0 sau /!isceropatiispondilogene0. In realitate patologia !iscerala !ertebrogena se spriina nu numai peobser!atii clinice ci si pe o serie de argumente "istopatologice, e%perimentale,radiologice etc., de o !aloare indiscutabila, care dau notiunii un fundament solid.Leziunile coloanei !ertebrale pot constitui un factor etiologic in geneza suferintelor!iscerale.

Patologia repercursi!a !ertebrogena cer!icala este foarte bogata si !ariata, fiinde%presia, pe plan patologic a particularitatilor anatomo-functionale ale coloaneicer!icale. La ni!elul canalelor inter!ertebrale cer!icale, radacinile ner!ilor spinali seincruciseaza cu artera !ertebrala si ner!ul !ertebral. 1er!ul !ertebral este un ner!!egetati! simpatic, care are cone%iuni cu intregul lant ganglionar simpatic si cu ner!iisituati in urul arterelor ce iriga o buna parte din sistemul ner!os central si dinorganele de simt. In acest fel, modificarile din zona canalelor inter!ertebrale )gaurilede conugare pot determina atat durerile locale cat si la distanta )precordiale,faringolaringiene, retro-oculare, etc.

Orice modificare suferita de artera !ertebrala direct sau prin intermediul

ner!ului !ertebral, !a declansa perturbarea irigatiei sang!ine a trunc"iului cerebral, acerebelului etc., si se !a cointeresa si substanta reticulara. Primele semne clinice dea!ertisment sunt consecintele suprasolicitarii musculare si se traduc prin dureri inregiunea cer!icala si occipitala si prin contracturi musculare care bloc"eazaintermitent miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri ne!ralgice iradiate inbrate sau amorteli la ni!elul mainilor. #u timpul se instaleaza sisuferinta discala, care produce iritarea ner!ilor cer!icali la ni!elul orificiilor deemergenta, fapt datorat scaderii in inaltime a discurilor, prin pierderea fortei deelasticitate a acestora. Aceasta etapa a suferintei discale )discopatia este re!ersibila,daca se asigura restabilirea unei bune nutritii a discului inter!ertebral si restaurarealordozei coloanei cer!icale prin reeducarea musculaturii cefei. 4e obicei, in momentul

aparitiei semnelor de suferinta discala, curba coloanei cer!icale se in!erseaza iarlordoza fiziologica este inlocuita cu cifoza.

Orice profesie care solicita pentru un timp indelungat coloana cer!icala intr-opozitie cifotica, predispune la spondiloza cer!icala. Pozitia cifotica, cu capul aplecatmult inainte, se intalneste la dactilografe, ele!i, studenti, scriitori, profesori, c"irurgi,muncitori de precizie din industria electronica, croitori, etc. #ontinuitatea pozitiei cucapul aplecat mult inainte, pro!oaca oboseala musc"ilor cefei, iar cu timpul nu maiec"ilibreaza greutatea e%tremitatii cefalice, fapt ce pro!oaca suprasolicitarea disculuiinter!ertebral, discul des"idratandu-se cu timpul. Acesta se turteste si isi pierdeelasticitatea, iar !ertebrele se apropie comprimand radacinile ner!oase, care dau

dureri ne!ralgice. Amortizarea socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai este


5/54

realizata de discurile inter!ertebrale, iar fortele e%ercitate aici se transmit direct sibrutal platourilor !ertebrale, acestea ingrosandu-se si aparand osteofite) fig.'.

*ig.' Osteofitele

Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de aparare si in unele situatiireduc deplasarea !ertebrelor, impiedicand pana la o anumita limita, ingustareaspatiului inter!ertebral. Osteofitul nu reprezinta elementul primar al leziunii

degenerati!e cer!icale. El apare in cadrul fenomenelor reparatorii, fiind consecintasuprasolicitarii discale. 4eci, osteofitul oaca un rol in declansarea unor simptomedureroase, mai ales daca pozitia lui este posterioara. Osteofitele situate anterior nupro!oaca in general simptome dureroase. Asa se e%plica de ce un numar de indi!izi, lacare se descopera cu ocazia unor radiografii ocazionale si care au o musculaturacer!icala normala, numeroase osteofite anterioare care nu prezinta suferinta.Atuncicand, prin gimnastica si 7inetoterapie, s-a restabilit ec"ilibrul mecanic al coloaneicer!icale, osteofitele nu mai produc semne dureroase. 4e aceea bolna!ii nu trebuie safie preocupati de prezenta sau de numarul osteofitelor, ci de respectarea metodelor derestabilire a miscarilor si a pozitiei normale a coloanei cer!icale. #ei care sufera deaceasta boala, trebuie sa fie con!insi ca faza discopatica este re!ersibila. Tratamentul

se a%eaza pe repaosul coloanei cer!icale, cu capul in "ipere%tensie, suprimand pernele.In modul acesta se restabileste curbura normala )lordoza. Pentru a usura refacerealordozei fiziologice, se recomanda folosirea unui sul )burete din material plastic in!elitin panza care sa fie introdus sub ceafa, intre occipit si torace, bolna!ul odi"nindu-secu fata in sus pe un pat dur.

#oncomitent cu repausul coloanei cer!icale in "ipere%tensie si refacerea lordozeifiziologice, ce urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cer!icale,pentru a reface mecanica coloanei si a decongestiona discul.

8olul static al coloanei !ertebrale, consta in mentinerea atitudinii !erticale a

capului, in mod special, si a corpului in general. #oloana !ertebrala este suport algreutatii corpului, cap-gat-trunc"i, de care sunt legate prin centuri membrele


6/54

inferioare si superioare. *unctionalitatea dinamica a coloanei !ertebrale este in raportcu mobilitatea sa. Mobilitatea articulatiilor inter!ertebrale este mica, in generalredusa, dar atunci cand se insumeaza mobilitatea )portiunea cer!icala si cea toracala ,determina o amplitudine mai mare. #oloana cer!icala este cea mai mobila, apoicoloana lombara si ultima este coloana dorsala. *ortele care actioneaza asupra

coloanei !ertebrale sunt, pe de o parte gra!itatia, iar pe de alta parte musc"ii,ligamentele si discurile inter!ertebrale.

Articulatiile sunt(

Intrinsece )inter!ertebrale

E%trinsece )capul, coastele, bazinul

Miscarile coloanei !ertebrale se orienteaza dupa cele trei planuri principale(sagital, frontal, trans!ersal.

*le%ia in plan sagital( o amplitudine mai mare a fle%iei o e%ecuta coloanacer!icala si cea lombara. #oloana toracala )dorsala este cea mai putin mobila.Insumata, fle%ia aunge la +9: de grade. E%tensia este mai mult redusa, 2: 22 de grade.In e%tensie se e%erseaza curbura cer!icala si cea lombara, iar cea dorsala deredreseaza.

*le%ia in plan frontal( in cea mai mare masura se e%ecuta din zona lombara sicer!icala -22 de grade.

8asucirea( zona cer!icala si cea lombara insumeaza +: de grade. #ombinat curotirea soldurilor si a membrelor inferioare, se poate aunge la o rasucire completa de+9: de grade.Mobilitatea coloanei !ertebrale !ariaza dupa !arsta si se%; la copii sifemei mobilitatea este mai mare. #u !arsta, discurile inter!ertebrale se turtesc si isipierd elasticitatea. In plus, e%ista si diferentieri indi!iduale destul de mari. Mobilitateacoloanei !ertebrale poate fi mult marita prin e%ercitii speciale de mobilitate,permanente, inca de la !arste fragede si se mentine prin practica continua.

#APITOL$L II#APITOL$L II

3pondiloza cer!icala3pondiloza cer!icala


7/54

.+ 4efinitie

Este o afectiune pro!ocata de uzarea articulatiilor coloanei !ertebrale cer!icalelegate de !arsta pacientului. Afectiunea apare


8/54

. Etiologie

#ercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorataimbatranirii tesutului, dar trebuie luate in considerare si urmatoarele cauze(

4es"idratarea si lipsa de elasticitate a discurilor inter!ertebrale. 3caderea tonsului muscular din diferite cauze )sedentarism. 4urerile de ceafa apar si ca urmare a starii de tensiune interioara si stres, care

determina o contractura permanenta a musc"ilor cefei. Adoptarea unei pozitii !icioase a coloanei !ertebrale )statul prelungit in fata

calculatorului sau la birou, cu capul aplecat si in tensiune permanenta. Anomalii congenitale la ni!elul !ertebrelor sau a unor structuri de la ni!elul

coloanei !ertebrale. Traumatisme ale coloanei !ertebrale.

.&. 3imptomtologie

Toate aceste actiuni au ca si consecinta urmatoarele simptome asociatespondilozei cer!icale (

8edoare articulara matinala )limitarea in proportii diferite a miscarilor la ni!elarticular.

4ureri la ni!elul coloanei !ertebrale cer!icale si gatului. 4ureri la ni!elul umerilor, toracelui sau membrului superior. Tulburari de sensibilitate )intepaturi, furnicaturi la ni!elul bratelor. Amorteli si scaderea fortei bratelor.

4ificultati de coordonare a miscarilor. Tulburari ale mersului. Tulburari ale refle%elor neurologice. 3indrom !ertiginos )ameteli.

In regiunea cer!icala, e%ista in corpii !ertebrali laterali, un canal prin care trecartere !ertebrale care duc sange la cerebel, acestea fiind comprimate, se reducecantitatea de sange care iriga cerebelul, responsabil cu ec"ilibrul. Acest fenomen semanifesta prin cefalee, ameteli si tulburari de mers.

Oamenii in !arsta sunt mai e%pusi la reumatismele degenerati!e din cauzaintreruperii acti!itatii profesionale, acceptarii sedentarismului, cresterii in greutate si

diminuarii considerabile a acti!itatii aparatului locomotor. In aceste cazuri producdiminuari ale tonusului muscular, apar atrofii musculare, musc"ii isi pierd din functiialaturi de modificari in a%ele e%tremitatilor osoase modificand raporturile de contactale suprafetelor osoase ale unei articulatii, pro!ocand tulburari in nutritia articulara simodificari bioc"imice la ni!elul cartilaelor articulare.

.' 4iagnostic

4urerea de cap, amorteala in brate si picioare este adesea ignorata insa, atuncicand de!ine greu de suportat, multi se trateaza cu antiinflamatorii precum Ibuprofen,4iclofenac, Betoprofen, Algocalmin si Aspirina. Atunci cand administrarea acestor

substante nu mai in"iba senzatia de durere este absolut necesara prezentarea la unmedic specialist.


9/54

3imptomele descrise, impreuna cu istoricul medical al bolii si cu e%aminareaclinica pot dez!alui un diagnostic de spondiloza cer!icala.

.2. In!estigatii clinice si paraclinice

Pentru certitudintea diagnosticului, medicul specialist !a face o seria dein!estigatii(

E!aluarea fle%ibilitatii coloanei cer!icale( spondiloza cer!icala limiteazamiscarile gatului. Pentru a obser!a acest efect, medicul !a cere pacientului sa inclinecapul in mai multe directii catre umeri si sa roteasca capul.

E%amenul neurologic( pentru a afla daca e%ista o presiune asupramadu!ei spinarii sau a radacinilor ner!oase, medicul !a testa refle%ele neurologice sise !a asigura de sensibilitatea in limitele normale ale mainilor si picioarelorpacientului. Medicul poate !erifica de asemenea daca presiunea asupra madu!eiafecteaza mersul.

8adiografia coloanei cer!icale( o radiografie poate arata anomalii,precum osteofitoza !ertebrala, care sunt do!ada a spondilozei cer!icale.

#omputer tomografia )#T sau rezonanta magnetica nucleara )8M1(#T foloseste razele C pentru a !izualiza coloana !ertebrala, ca si o radiografie, insaobtine mai multe detalii decat o radiografie obisnuita. 8M1 foloseste campurimagnetice si unde radio pentru a produce detalii imagistice ale structurilor ner!oase.Aceste teste auta medicul sa e!alueze e%tinderea locala a procesului patologic.

Mielograma, care este tot o in!estigatie radiologica, obtinuta prininectarea unei substante speciale in canalul spinal care permite o mai buna!izualizare a madu!ei.

Termografia (o metoda e%celenta de diagnosticare, precisa,neiradianta si foarte a!ansata ca numar si tip de informatii pe care la aduce estetermografia.

Termografia este o in!estigatie nein!azi!a, nedaunatoare nici pentru pacient, nicipentru medic, de o acuratete comparabila cel putin cu celalte metode de diagnosticimagistic, este complementara cu acestea, dar mult mai putin costisitoare. *iind ometoda functionala, facand parte din familia EBD, EED, EMD, ea e%ploreazatermogeneza celulara in conditii de sanatate sau de boala.

Astfel cu autorul termografiei se pot detecta boli inainte de a se manifesta,tratamentul fiind mai usor si mai putin costisitor. Poate fi repetabila la infinit siconfera posibilitatea unor in!estigatii comparati!e in special la !erificarea rezulatelorunor tratamente )oncologice, antiinflamatorii, antireumatice, endocrine, etc. Prindialog cu pacientul si cu un consult medical adec!at, acuratetea diagnosticului seapropie de ni!elul ma%im. #u autorul termografiei se pot descoperi peste : de boli.

A!and in !edere ca traim intr-o perioada in care maladiile canceroase aucunoscut o crestere neasteptat de mare, termografia indeplineste un rol important in

lupta cu aceasta boala. Prin posibilitatile ei de diagnostic termografia oferae%ploratorului o cantitate imensa de date care impreuna cu alte in!estigatii pot


10/54

!indeca rapid, pot urmari eficienta unor tratamente, in final asigurand acea stare debine dorita de toata lumea. Pe langa acestea, termografia face o diferentiere asindromului dureros si pune diagnosticul unor urgente medicale )apendicita acuta,pancreatita acuta, apreciaza starea sistemului osos )osteopenie, osteoporoza, osteofitesi identifica stadiile "ipocalcemiei la copii. Este singura metoda imagistica care

e!identiaza afectiunile tiroidiene in mod direct )"ipotiroidie, "ipertiroidie, gusanodulara, cancerul de tiroida. 3e preconizeaza ca in !iitor tot mai multe persoane !orbeneficia in folosul lor de a!antaele e%traordinare oferite de termografie si !or ficonstiente ca o boala descoperita cat mai de!reme ofera posibilitatea !indecarii rapide,prin aceasta imbunatatindu-se calitatea !ietii, capacitatea de munca si nu in ultimulrand c"eltuelile curati!e reduse..4in punct de !edere termografic spondiloza are cinci stadii de e!olutie.

Primul stadiu al spondilozei- local

Este faza in care procesul de degradare incepe la ni!elul discului inter!ertebral,

deci e%ista fenomene localizate doar la ni!elul unui disc. 3e poate spune ca in aceststadiu este doar o discopatie.

#a simptomatologie, in acest stadiu al spondilozei se simte o durere care poate fide mai mica intensitate, dar care este locala doar la ni!elul discului bolna!)discopatia. Aceasta este un prim semnal de alarma si in acest caz ar fi foarte bine cacei care simt o asemanare durere sa se prezinte la medic pentru o scanaretermografica, pentru un diagnostic corect si un tratament corespunzator. In aceastaetapa, recuperarea este mai rapida si mai ieftina. In caz contrar, boala a!anseaza si seaunge la urmatorul stadiu, spondiloza cer!icala in stadiul , miotonic.

Al doilea stadiu al spondilozei FmiotonicEste faza in care procesele degenerati!e cuprind doua sau mai multe discuri

inter!ertebrale, precum si structurile adiacente. Procesul de degradare depaseste zonacoloanei cer!icale si cuprinde si musculatura para!ertebrala, de aceea se numestemitonic.

In acest stadiu al spondilozei durerea este mai acuta si cuprinde o zona maie%tinsa, de obicei coborand pana la ni!elul !ertebrei #@. Acesta este semnalul dealarma iar cel in suferinta trebuie sa mearga la medic pentru a fi diagnosticat si trecutpe tratament combinat cu masa recuperatoriu. Altfel boala isi continua procesul dedegradare afectand structura si rezistenta coloanei !ertebrale cer!icale si aunge lastadiul trei.

Al treilea stadiu al spondilozei - iritati!a

In aceasta etapa sunt afectati ner!ii care pleaca de la ni!elul coloanei !ertebralecer!icale. 4urerea creste in intensitate si se e%tinde spre regiunea inter-scapulo!ertebrala si apar noi afectiuni si anume(

3indromul musc"ilor scaleni

Periartrita periscapulo-"umerala

4istonia neuro!egetati!a


11/54

3indromul /8eino0

Gipertensiune arteriala

4aca nici de aceasta data nu se merge la medic, boala !a e!olua si se !a indrepta

spre stadiul radicular. Al patrulea stadiu al spondilozei- radicular

In acest stadiu, spondiloza cer!icala se concretizeaza prin fenomenul decompresiune a radacinilor ner!oase care pleaca de la ni!elul cer!ical cu raspandire asimptomatologiei pe toata zona iner!ata de respecti!a radacina ner!oasa.

4aca sunt afectate radacinile ner!oase de la ni!elul #+-#&, atunci se dez!oltasindromul de insuficienta circulatorie !ertebrobazilara )I#VH.

4aca spondiloza cer!icala in stadiul al patrulea )radicular este tratatasuperficial, necorespunzator si prea tarziu aceasta a!anseaza si trece in ultimul stadiunumii atrofic.

$ltimul stadiu al spondilozei -atrofic

In acest stadiu al spondilozei apar disfunctii trofice ale segmentului !ertebralafectat. Toata simptomatologia mai sus mentionata se accentueaza, se agra!eaza si decele mai multe ori se aunge la complicatii.

Intre cele trei segmente ale coloanei !ertebrale )cer!ical, toracal si lombar pote%ista diferente in ceea ce pri!este dez!oltarea spondilozei, poate fi un anumit stadiu

de dez!oltare, in timp ce in altul poate fi un stadiu mai a!ansat, sau in!ers sa nu se fiauns inca la acel stadiu. Acest lucru depinde de gradul in care este solicitatorganismul de-a lungul anilor.

3edintele comple%e de recuperare medicala din care fac parte, refle%oterapia simasaul medical, au un efect curati! si poziti! pregatind pacientul pentru aplicareatratamentului de recuperare medicala; infiltratiile cu produse naturiste cu efectregenerati!, care au o precizie foarte mare si cu un randament foarte bun si sub strictaspra!eg"ere termografica. Termograful nu numai ca permite aplicarea unei metodefoarte a!ansate de tratament, dar da si posibilitatea de a !erifica si eficacitateatratamentului aplicat.

1umarul de sedinte de tratament se stabileste la scanarea termografica, infunctie de gra!itatea bolii. La inceput sedintele se fac zilnic, in numarul indicat demedic, apoi se trece la sedinte de intretinere, facuta saptamanal pentru a daposibilitatea coloanei sa se regenereze cat mai bine.

..#omplicatiile spondilozei cer!icale

Acestea sunt rezultatul afectarii madu!ei spinarii, prin presarea acesteia de catre!ertebre si discurile inter!ertebrale afectate de spondiloza. Orice compresie asupramadu!ei spinarii necesita tratament c"irurgical pentru a e!ita leziunile permanente

ale madu!ei si ner!ilor.


12/54

Tratamentul medicamentos actioneaza impotri!a durerii cer!icale, insa efectelelui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresi!e pentru persoanele cu problemegastrice. Aceasta medicatie se ia cel mult +2 zile. In lipsa 7inetoterapiei fenomeneledureroase reapar .

4aca nu se restabileste pozitia si mecanica normala a coloanei, persistentacontracturii musc"ilor cer!icali pro!oaca dislocari ale !ertebrelor cer!icale,suprasolicitand discul si apofizele articulare. Alaturi de uzura discului apar leziuniartrozice la ni!elul articulatiilor inter!ertebrale apofizare, instalandu-se faza despondilartroza. In acest stadiu apar iritatii ale !aselor din zona cer!icala )artera!ertebrala si a ner!ilor !egetati!i cer!icali. 3imptomatologia de!ine bogata si !ariata.8educerea debitului in artera !ertebrala pro!oaca simptome zgomotoase traduse prinameteli )!erti, pierderi de ec"ilibru, !aaieturi in urec"i. Holna!ii se alarmeaza,solicita consultatii la specialisti neurologi sau otorino-laringologi. Iritatia ner!ilor siganglionilor !egetati!i pro!oaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectate in urulinimii, imitand suferinte coronariene, care-i determina sa se adreseze ser!iciilor de

cardiologie. Atat simptomele pro!ocate de iritarea arterei !ertebrale cat si aformatiunilor !egetati!e simpatice, sunt declansate sau accentuate de inclinarea saurotirea brusca a capului. Abia in acest stadiu maoritatea bolna!ilor cu spondilozacer!icala se adreseaza medicului de specialitate. 4in fericire si faza de spondiloza, cumultiplele simptome dezagreabile, este curabila, dar necesita un tratament comple% siperse!erent cu durata ce!a mai lunga.

Tratamentul spondilozei urmeaza aceleasi obiecti!e de despo!arare a coloanei,de refacere a curburii fiziologice si a tonicitatii normale a musculaturii cer!icale.8estabilirea functionalitatii cer!icale se face ca si in faza discopatica prin suprimareapernelor, folosirea sulului introdus sub ceafa. Procedeele de fizioterapie !or urmari

decontractarea musculaturii cer!icale prin ionizari, curenti diadinamici si 3olu%.#ontractura musculara si durerile ne!ralgice, in cazuri rebele, !or fi tratate cuinfiltratii cu Procaina, Cilina sau Telo%, la ni!elul emergentei ner!ului Arnold sau inmasele musculare cu tonus ridicat. Medicamentul indicat pentru combatereacontracturii musculare este #lorzo%azonul, care !a fi administrat sub prescriptiemedicala. Ameteala si durerile precordiale sunt bine influentate de tranc"ilizante)Gidro%izin, 4iazepam uneori asociate cu 8edergin.

Efectuarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomelezgomotoase, de ameteli si dureri precordialein inter!al de cate!a saptamani. Holna!iitrebuie sa respecte cu calm si perse!erenta aceste tratamente simple, pentru a e!ita

recidi!a.

4urerea de cap este o senzatie neplacuta, sacaitore, deseori insuportabila.Medicii recunosc ca intre 2:-:J din populatie sufera de dureri de cap.3imptomatologia durerii de cap este di!ersa, durerile de cap sunt pro!ocate de maimulte cauze, au diferite mecanisme de declansare, e%istand diferente indi!iduale.

#ele mai dese cauze ale durerii de cap sunt traumele fizice si psi"ice, bolileinfectioase, into%icatiile, racelile, dereglarile endocrine, afectiunile !aselor, organelorinterne, ale coloanei !ertebrale, tumorile, marirea presiunii intercraniene,etc.Mecanismele si metodele de tratament pentru inlaturarea durerilor de cap sunt

!ariate. 4eseori nu este suficient sa se ia o pastila analgezica pentru a se scapa dedurere, trebuie gasita cauza si sa fie tratata, apeland la un specialist.


13/54

4urerile de cap sunt cunoscute omenirii din totdeauna. In #"ina, durerea de capse trata prin acupunctura, o te"nica !ec"e de mai bine de 2:: de ani.

In Egiptul antic e%istau preoti care se ocupau numai cu tratarea durerilor decap. #laudiu Dalen introduce termenul de /"emicranie0 adica durere a umatatii de

cap.#aracterul, intensitatea, durata si localizarea durerii pot fi foarte diferite.

Intotdeauna durerea ne !a a!ertiza asupra starii de sanatate a corpului, a sistemelor sia organelor. Drecii in !ec"ime spuneau ca durerea este /cainele de paza la sanatatii0.4urerea pre!ine organismul despre influenta nefasta a agentilor mecanici, c"imici,electrici, aceasta obliga organismul sa ia masuri cu pri!ire la eliminarea cauzelor siinfluentelor nedorite. Acest lucru se produce reflector. *iecare persoana simte senzatiade durere datorita acti!itatii sistemului ner!os-central, !egetati!, si periferic. 4e lareceptorii pielii si pana la organele interne, energia iritata, trecand prin madu!aspinarii si aungand la creier, se transforma in impulsuri ner!oase care informeaza

sistemul ner!os despre functia tuturor organelor si sistemelor.*oarte multe afectiuni sunt insotite de dureri de cap ca simptom la( boala

"ipertonica, "ipotonica, arteroscleroza cerebrala, migrene alergii, dereglari tiroidiene,"ipofizare, a supra renalelor, o!ariene, prostatei, maningita, encefalita, sinuzita, otita,ne!ralgii trigeminale, ner!ul occipital si facial, bolile ca!itatii bucale, afectiunileoftalmice, into%icatiile, tumori, etc.

8ecomandari

In toate cazurile aparitiei durerii de cap, trebuie sa ne intindem in pat, sa nu

suprasolicitam regiunea cer!icala, sa nu miscam brusc capul si gatul si sa e!itam maiales, aplecarea si ridicarea capului;

Putem folosi medicamente !aso-dilatatoare, care maresc circulatia craniana sicardiaca.

La recomandarea medicului, putem folosi medicamente ce normalizeazaprocesele metabolice )Aspirina, Vitamina #, H+, ceaiuri din plante, Migrenostop,produse "omeopate, etc

Pentru mentinerea sanatatii este necesara efectuarea e%ercitiilor fizice pentru

coloana cer!icala in stadiul de remisie si cu scop profilactic, se pot folosi si procedurifizioterapeutice.

Este necesar sa respectam regimul de munca, odi"na, alimentatie, eliminareastresului, autoeducarea si autocontrolul emotiilor si sc"imbarea gandirii negati!e ingandire poziti!a

Patul trebuie sa fie tare, iar perna mai mica

Este bine ca o data sau de doua ori pe an sa se faca refle%oterapie, masaulcoloanei !ertebrale si 7inetoterapie. Prin masa si 7inetoterapie se inlatura blocaele si

deplasarile !ertebrelor, se elibereaza !asele sang!ine si firele ner!oase, se restabileste


14/54

circulatia si incet, incet, dispar simptome cer!icalgiei si se restabileste functia normalaa organismului.

[email protected]

3copul tratamentului in spondiloza cer!icala este ameliorarea durerii si e!itarealeziunilor permanente ale madu!ei si ner!ilor.

#azurile usoare beneficiaza de pe urma tratamentului antiinflamator)Ibuprofen, a e%ercitiilor fizice prescrise de un fizioterapeut, cu scopul de a intarimusc"ii si articulatiile. $neori poate fi prescrisa purtarea unei orteze cer!icale pentrua limita miscarile gatului si a reduce inflamatia ner!ilor. #azurile mai gra!e necesitaspitalizare cu imobilizarea gatului si admistrare de miorela%ante si corticosteroizipentru reducerea inflamatiei si a durerii.

4aca tratamentele de mai sus nu dau rezultate si durerea persista sau daca auaparut semne si simptome neurologice, este necesar tratamentul c"irurgical. 8iscurileinter!entiei c"irurgicale includ infectiile, sangerarile, formarea, trombilor, etc.Tratamentul in spodiloza cer!icala este unul care trebuie sa fie tratat cu ma%imaseriozitate. El este compus din tratament medicamentos cu admistrare de analgezice,recomandate de medic si intotdeauna insotit de 7inetoterapie care este singurultratament care in!inge boala )e%ceptand cazurile care necesita inter!entiec"irurgicala.

Tratament medicamentos

Actioneaza impotri!a durerii cer!icale, insa efectele lui sunt de scurta durata siuneori pot fi agresi!e pentru persoanele cu probleme gastrice )de aceeaantiinflamatoarele se asociaza cu medicamente tip pansament gastric; aceastamedicatie se ia cel mult +2 zile. Efectele sunt limitate deoarece se trateaza durerea sinu cauza )in lipsa 7inetoterapiei fenomenele dureroase reapar.

*izioterapia asociata cu masaul terapeutic

Aceasta actioneaza impotri!a durerii cer!icale a!and efect antialgic, auta lacresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei !ertebrale si la decontractareamusculaturii para!ertebrale cer!icale. Efectele fizioterapiei sunt mult mai benefice side lunga durata daca aceste proceduri se asociaza cu masaul terapeutic.

In caz de spondiloza se !a insista cu geluiri, frictiuni, !ibratii pe tot traseulcoloanei cer!icale, se !a decontracta musculatura contractata si se !a face o usoaragimnastica la ni!elul coloanei cer!icale. In caz de ne!ralgii Arnold se !a insista cugeluiri si frictiuni in urul gaurilor ner!ului Arnold si pe linia nucala. In contracturimusculare se insista pe zona contractata.

Dimnastica gatului(

*le%ie-e%tensie

Lateral dreapta-lateral stanga

Miscari de rotatie


15/54

Miscari de circumductie

In caz de torticolis, se !a face un masa sedati! asupra regiunii contractate)musc"iul trapez si un masa tonifiant pe musculatura antagonista sanatoasa,incercand o reec"ilibrare a situatiei. 4aca situatia este mai gra!a se incearca o metoda

de suprasolicitare a musc"iului trapez contractat prin miscari cu rezistenta, apoimasa de rela%are al intregii regiuni.

Binetoterapia

Actioneaza direct asupra cauzei; asupra degenerarii !ertebrelor si discurilorinter!ertebrale autand la re"idratarea acestora. #onduce la redobandirea mobilitatiiarticulare, cresterea elasticitatii si tonusului muscular, actioneaza benefic asupraefectelor negati!e ale osteofitelor si imbunatateste starea generala a organismului dinpunct de !edere psi"o-motor. Binetoterapia se incepe dupa cele + sedinte defizioterapie asociate cu masa terpeutic.

Tratamente balneare

3e recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase pro!ocate de iritareaarterei !ertebrale si a simpaticului cer!ical si sunt deosebit de utile.

Indicarea statiunilor balneare se !a numai de catre medicul curant. 8ezultatebune se obtin in statiunea Tec"irg"iol, 3o!ata, *eli%, pentru !arstnici si bolna!ii cusistemul ner!os labil. In statiunile Gerculane si Do!ora se pot trata bolna!ii obezi, cu!alori tensionate normale.

Tratamentul c"irurgicalAcesta se face in formele se!ere de boala cu limitarea miscarilor in articulatiileafectate.

4aca tratamentul conser!ator nu da rezultate sau daca semnele neurologice sisimptomele, cum ar fi scaderea fortei mainilor sau picioarelor, de!in mai pregnante,probabil !a fi ne!oie de o inter!entie c"irurgicala. Tipul de inter!entie c"irurgicala !adepinde de tipul de compresie a structurior ner!oase )osteofitii !ertebrali, stenozaspinala. #ele mai frec!ente tipuri de inter!entii c"irurgicale includ(

Abordarea anterioara( c"irurgul face o incizie anterioara la ni!elul gatului, siacceseaza portiunea anterioara a coloanei !ertebrale. Apoi, acesta poate scoate disculinter!ertebral si portiunea "erniata a discului )"ernia de disc cer!icala, in functie deprocesul patologic e%istent. $neori, dupa inlaturarea discului inter!ertebral, c"irurgulprefera sa umple spatiul dintre !ertebre cu o grefa osoasa sau cu un implant )caainter!ertebrala.

Abordarea posterioara( prin acest abord c"irurgul repozitioneaza oasele dinportiunea posterioara a coloanei !ertebrale cer!icale, mai ales in cazul in care canalul!ertebral prezinta o stenoza la mai multe ni!ele. Aceasta operatie, numitalaminectomie, rezeca portiunea osoasa posterioara a !etebrelor printr-o incizie situata

la ni!elul regiunii posterioare a gatului.


16/54


17/54

'. 3tand in departat se ridica si se coboara umerii in ritm lent de +2 ori.

2. 3tand pe scaun cu spatele rezemat de spatar si mainile pe solduri se facefle%ia capului e%ecutata lent cu inspiratie-e%piratie. 3e e%ecuta de +:-+ ori cuma%imum de amplitudine.

. Aceeasi pozitie, indoirea trunc"iului si a gatului spre stanga si inspiratie, sere!ine in pozitia initiala cu e%piratie si apoi spre dreapta. 3e e%ecuta de +:-+ ori.

@. In aceeasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga , re!enire si spredreapta, se e%ecuta de +:-+ ori.

9. Aceeasi pozitie, rotatia ampla si lenta a capului si a gatului spre stanga sidreapta , se e%ecuta de -2 ori fiecare.

. #ulcat pe spate cu bratele pe langa corp, ducerea bratelor prin inainte pestecap, cu inclestarea degetelor si intinderea coloanei !ertebrale )elongatia, re!enire inpozitia initiala, se repeta de +:-+2 ori.

+:. 4in aceeasi pozitie rasucirea trunc"iului spre stanga aungand in culcat cufata in os; re!enire, se e%ecuta spre dreapta. 3e repeta de 2 ori in fiecare parte.

++. #ulcat cu fata in os, cu mainile inclestate la spate se face e%tensia capului sia gatului departand barbia de corp si se duc bratele sus-inapoi cu inspiratie profunda,se re!ine cu e%piratie. 3e e%ecuta lent de +:-+2 ori.

+. Aceeasi pozitie, se rasuceste corpul si gatul spre stanga si apoi spre dreapta,se e%ecuta alternati! de +:-+ ori.

+&. #ulcat cu fata in os, mainile in dreptul umerilor, e%tensia capului si a gatuluiodata cu intinderea bratelor si re!ine in pozitia initiala. 3e repeta de @-9 ori.

+'. Aceiasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga, cu inspiratie simentinerea pozitiei 2 secunde, re!enire cu e%piratie si se repeta spre dreapta. 3ee%ecuta de cate 2- ori in fiecare parte.

+2. In aceiasi pozitie rotiri ale capului si gatului timp de un minut.

+. 3ezand pe un scaun cu spatele rezemat de spatar, fle%ia capului cu ducereagenunc"iului stang la piept si apropierea de cap, se re!ine la pozitia initiala si apoi see%ecuta aceeasi miscare cu dreptul. 3e repeta de 2- ori cu fiecare genunc"i.

+@. 3tand in departat cu mainile pe solduri, se rasuceste capului si gatului sprestanga cu arcuire,se re!ine si apoi se repeta spre dreapta. 3e e%ecuta de +2 ori in ritmlent.

+9. Mers prin camera cu ridicarea a cate unui genunc"i la piept, cu autorulmainilor se e%ecuta apropierea capului de genunc"i, la 2 pasi. 3e e%ecuta +- minute.

+. Mers prin camera cu rasucirea trunc"iului spre stanga si apoi spre dreapta,la cinci pasi, cu ducerea mainilor la ceafa si rasucirea capului. 3e e%ecuta +- minute.


18/54

Intocmirea unui program de gimnastica

La prima intalnire cu pacientul, terapeutul trebuie sa-i afle moti!atia si saintocmeasca o sc"ema de tratament.$n program de gimnastica trebuie sa cuprindatrei parti( o parte incalzire, o parte fundamentala si inc"eierea.

In prima parte se incalzesc treptat musc"ii si articulatiile si adapteaza progresi!,organismul la efort. $n rol important il !a uca e%ercitiul de respiratie. Terapeutul !ae!alua pacientul si !a urmari amplitudinea miscarilor, starea generala si e!olutiapacientului.

In partea fundamentala se introduc e%ercitii cu grad de comple%itate ma%im,necesare pentru recuperarea afectiunii respecti!e in general doar miscari acti!e, mairar pasi!e, prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulatiile si toate grupele demusc"i.

In partea finala, e%ercitiile re!in la un ritm mai lent, instalandu-se pe e%ercitii derespiratie, astfel incat organismul sa re!ina usor la normal.

Programul se !a inc"eia cand pulsul si respiratia au re!enit la normal.

Apiterapia

Mierea

Mierea este singurul produs dulce nedaunator cu calitati datatoare de !iata, carenu se gasesc in nici un alt aliment. In timp ce za"arul trebuie supus unui proces dein!ertire in organism, in cazul mierii, in cazul mierii, acest proces este efectuat dea de

catre albina, cu autorul secretiilor sali!are glandulare.

Mierea contine( monoza"aride direct asimilabile )le!uloza, de%troza minerale,fier, clor, potasiu, calciu, sodiu, fosfor, aluminiu, magneziu, !itamine, enzime, "ormoni,in"ibine, )antibiotici naturali etc. Mierea umple toate golurile care ar putea aparea in"rana zilnica, sustinand si intretinand starea de sanatate a organismului. Mierea seasimileaza usor si repede. Mai mult, aceasta nu are nici un element comun cu za"arul.In cazul mierii maturate procentul de apa trebuie sa fie de ma%im +9J. Miereamaturata are ardere completa; in procesul de metabolizare nu necesita nicioprelucrare din partea organismului uman. 4ensitatea mierii este mai mare decat aapei; cu cat densitatea ei este mai mare, cu atat mierea intra mai mult intr-un proces

natural de cristalizare care-i conser!a calitatile.

Este un tonic muscular, prin arderea ei rezulta apa, energie si dio%id de carbon simai ales nu ingrasa. 4in punct de !edere medical, mierea este recomandata in di!erseafectiuni, ca si antibiotic, in curele de slabire , pentru imunizare, in anemii, iar in cazulcopiilor, fi%eaza calciul.

#eara

4in cele mai !ec"i timpuri ceara a fost folosita in tratamentul plagilor infectate sial bolilor de piele, iar in farmacologie se foloseste ca emplastru. In ultima perioada de

timp ceara a castigat in !aloare terapeutica prin asocierea cu alte produse apicole saufarmaceutice.


19/54

Pentru a produce un 7ilogram de ceara )!itamina A condensata, albina consumacam +:7g de miere. #eara este o substanta grasa care se poate consuma sub forma defagure cu miere, este folosita in fabricarea unor creme cosmetice, impotri!a arsurilor,in creme depilatorii ,etc.#apacelele de la fagure contin si fractiuni de propolis care potfi masticate in afectiuni respiratorii.

Polenul

#ontine absolut toate !itaminele si comple%ele !itaminice, proteine)inapro%imati! de 2 ori mai mult decat carnea, si toti aminoacizii esentiali si neesentiali.Este foarte benefic in mai multe afectiuni( in terapia anemiei, a starilor de slabire,con!alescenta, inaptenta si este un foarte bun protector "epatic. 3e administreaza intimpul meselor, trebuie mestecat foarte bine )dizol!at aproape, in gura, iar inperioadele critice se iau lingurite pe zi. #ura cu polen !a dura cam o luna, apoi seface pauza -& luni. 1u se fac mai mult de -& cure cu polen pe an.

PasturaEste polenul prelucrat natural de catre albina si are proprietati net superioare

polenului, insa este destul de greu de recoltat si in cantitati foarte mici. Pastura estecea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului; combinata cu propolisul arerezultate e%ceptionale si in "epatita H sau "epatita #. 3e consuma cca. o umatate delingurita pe zi. Este foarte eficienta, pe langa celelalte afectiuni mai usoare, in "epatitesi in scleroza multipla.

#ompozitia c"imica a polenului este urmatoarea( carbo"idrati &2J, lipide +-J,caretonoizi)pro!itamina A ::-9@2mg7g, !itamina E +.@g7g, !itamina # -

::mg+::gr de produs.Propolis

In decursul timpului oamenii au sesizat efectele benefice ale propolisului, iar dacala inceput s-au bazat pe intuitie, obser!atia efectelor sale benefice si utilizareaempirica a calitatilor sale, in ultima !reme oamenii de stiinta au cercetat compozitiabioc"imica a propolisului si l-au supus la numeroase studii desfasurate inlaboaratoarele medicale si spitale. #ompozitia c"imica reprezinta un coc7tail desubstante cu efecte terapeutice deosebite, cum sunt( deri!atii fla!onici, acid ferulic)acti! contra germenilor Dram poziti! si Dram negati!, ceruri, aminoacizi,balsamuri, fermenti, microelemente )siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu,aluminiu, !anadiu, Kolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu,substante antibiotice, rasini, acizi, acizi aromatici, in functie de compozitia si specia!egetala de pe care s-a cules propolisul. El contine in medie 22J rasini si balsamuri,&:J ceruri si +:J uleuri eterice, proportii care sunt asemanatoare pentru orice fel depropolis.

Este un produs natural cel mai apropiat de panaceu. #ompozitia sa este incainsuficient elucidata. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, esterestructurant si regenerator celular )!indeca rani interne si e%terne, antitumoral,in"iband inmultirea celulelor canceroase. #ontine o serie intreaga de elemente foarterare.


20/54

8egleaza metabolismele interne celulare; contine foarte multe elementeuleiuriesentiale, )printre care si substante antibiotice ale plantelor,)se!a din muguri,e%tin,etc.. Propolisul este singurul remediu in paradontoza, este foarte eficient ingiardoza, candidoza si trebuie supt sub forma pura )dar mare atentie sa nu seadoarma cu el in gura datorita causticitatii sale, foarte bun pentru intarirea

imunitatii si in infectii ascunse.

Poate fi folosit(

3ub forma pura, in stare bruta, ca atare; se pot face bobite de marimea unuibob de mazare si pastrat in miere de salcam, inc"is ermetic. 3e consuma cateo bobita pe zi;

3ub forma de cataplasma pe rani, bataturi, furuncule;

#el mai adesea se foloseste sub forma prelucrata( tinctura de propolis )cu o

concentratie de &:J alcool natural din cereale

La adulti doza zilnica este de : de picaturi dizol!at in apa, lapte sau ceai;daca afectiunea este mai gra!a doza poate fi usor marita.

La copii mici, &-2 picaturi pe zi;

La preadolescenti +:-+2 picaturi pe zi.

Propolisul se recolteaza foarte greu si in cantitati foarte mici de ceara se preparasub forma de tinctura.

Laptisorul de matca

Este un produs glandular al albinei, secretat de glanda "ipofaringiana dincreierul acesteia. Acesta este secretat doar de albinele tinere, sub + zile si cu el se"raneste doar matca.

Laptisorul de matca intensifica acti!itatea "ormonala, reuseste sa intinereascapermanent celulele. $n e%emplu concludent, o albina traieste !ara '2 de zile, iarna -&luni, iar matca ani )depune zilnic +2:: de oua, adica dublul greutatii ei datoritalaptisorului de matca cu care se "raneste, care este foarte eficient impotri!a uzurii, aimbatranirii celulare si in acti!itatea "ormonala intensa.Laptisorul de matca regleazafoarte bine acti!itatea "ormonala( pentru fete in perioada pubertatii, pentru copii inco!alescenta, pentru sporti!i cand incepe sa apara o uzura a organismului; pentruintinerire, in premenopauza si menopauza, drept tratament de pre!enire aosteoporozei, iar combinat cu apa distilata se poate folosi in cosmetica sub forma demasca.

#ompozitia laptisorului de matca pur ( apa )2-@ J; proteine )+,2J, amino-acizi esentiali )


21/54

Pur - de la recoltare pana la inceperea tratamentului se tine in congelator,iar cand incepe tratamentul se tine la frigider. 3e ia o bobita cat un bob demazare. 3ublingual, inainte de masa; cura cu laptisor( - 2 grame dupacare se !a face pauza;

Prelucrat - fiole sau draeuri )amestecat cu glicol

#ura cu otet de mere - cura dupa dr. Nar!is

Otetul se face din suc natural de mere combinat cu miere, contine magneziu,potasiu, calciu, fluor, brom, iod, etc. este un reglator metabolic. Acesta dizol!a calciulsi uratii din articulatii si este foarte bun pentru rinic"i prin reglarea ec"ilibruluiacido-bazic.

4e asemenea, acesta reuseste in a regla metabolismul grasimilor si scadecolesterolul si acidul uric. Este foarte benefic pentru cei cu depuneri calcice, cu guta

sau cu infectii renale si este un e%celent energizant pentru omul sanatos.3eadministreaza cate doua lingurite de otet +- lingurite de miere, amestecate bineintr-o cana, de +-& ori pe zi. La persoanele sanatoase poate fi administrat oricand, iarla cele cu probleme digesti!e la +2 minute dupa masa. La persoanele cu ulcer acti! nuse administreaza.

*abricarea otetului de mere si miere

Merele spalate si cantarite se dau prin razatoarea mare. La un 7g de mere se punl de apa, +2:grame miere. 3e pun intr-un !as descoperit si se lasa sa fermenteze latemperatura camerei)' de grade. 4upa saptamani se strecoara prin tifon iar sucul

este pus inapoi, la fiecare litru de suc se pun 2:g miere. 3e acopera !asul cu un tifon siacest cidru usor alcolizat se lasa iar la fermentat ':-: de zile. Procesul e gata canddeasupra se formeaza o membrana gelatinoasa de -& cm, iar lic"idul este limpede. 3eda membrana la o parte, se trage in alt !as strecurandu-se prin tifon. 4upa douasaptamani se poate folosi. Are o tarie de '-@ grade, iar timp de doi ani isi pastreazacalitatile.

Este triturat de lar!e de trantori, cu o zi inainte ca lar!a sa fie capacita. Acestacontine laptisor de matca si precursor "ormonal masculin. Aceasta este foarte bunpentru sporti!i, culturisti )pentru cresterea masei musculare, pentru persoanele cuprobleme de dinamica se%uala. In general este un produs destinat barbatilor dar in

cazuri speciale poate fi folosit si de femei.

Apilarnilul brut-proaspat, triturat si filtrat contine( calciu +',:: mgJ, magneziu,:: mgJ, fosfor +,:: mgJ, fier &,& mgJ, cupru +,+: mgJ, mangan ',' mgJ,zinc 2,2' mgJ, sodiu &9,:: mgJ, potasiu :,2: mgJ, Vitamina A ):,2' $ig,betacaroten )pro!itamina A :,' mgJ, %antofila ):,@ mgJ; Vitamina H+ sublimita de dozare; !itamina H ):,@& mgJ; !itamina PP acid nicotinic )+2, mgJ,colina )'',9 mgJ, lizinaO,@2gJ, "istidina :,&& gJ, arginina :,2 7 gJ, acid aspargic+,2 gJ, treonina :,'+ gJ, serina :,' gJ, glicina :,9' gJ, alanina : gJ, !alina:,9 gJ, metionina :,&+ gJ, izoleucina :,2 gJ, leucina :,2 gJ, tirozina :,'2 gJ,fenilalanina :,' gJ )total ++,' gJ aminoacizi.


22/54

Veninul de albine

3e foloseste in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta, inreumatisme, in boli anti-imune, in spondilita reumatoida, in scleroza multipla, esteradioprotector.

Veninul de albine a!=nd o compoziie comple%>, principalul s>u com ponent esteformat din substane proteice la @2J din !eninul uscat. 4in cele 9fracii albuminoide e%istente, numai dou> prezint> importan>. Prima fraciunealcalin> )pG ++ are +& aminoacizi( glicocol, alanin>, !alin>, leucin>,izoleucin>, serin>, treonin>, uzin>, arginin>, triptofan, prolin>, acid aspartic Qi acidglutamic Aceast> fracie are aciune to%ic>.

A doua fracie are , cistina, metionina, fenilalanina Qi "istamin>. Aceast>fracie nu are aciune to%ic>.

Veninul de albine conine, de asemenea, lipide,


23/54

#APITOL$L III#APITOL$L III

8olul asistentei medicale rolul asistentei medicale se sc"imb> de la un deceniu laaltul. 1u numai rolul ei se sc"imb>, dar Qi situaiile seQte.

8olul asistentei medicale const> sau s>n>toas> s>-Qi c=Qtige s>n>tatea )sau s> o asiste trebuie s> aceste funcii, a -Qi rec=Qtige independena c=t mai repede posibil. Va auta bolna!ul s>respecte prescripiile terapeutice ale medicului.

$nii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini labolna! ceea ce-i lipseQte pentru a fi complet biciunii fizice, a lipsei de !oin> sau de cunoQtin>. #u c=t ne g=ndim mai mult, cuat=t rolul asistentei medicale este mai comple%.

Asistentele medicale trebuie s> foarte bine ceea ce !rea pacientul Qicare sunt ne!oile sale pentru a se menine Qi pentru a-Qi c=Qtiga e%istena. Ea

!a fi pentru un timp( RconQtiina celui lipsit de cunoQtin>, dorina de a tr>i pentru celce a g=ndit la suicid, membru pentru cel c>ruia i-a fost amputat, oc"iul pentru cel ce aorbit, milocul de locomoie pentru copil, cunoQtine Qi r>,!ocea celor prea slabi pentru a se putea e%primaR.

8olul ei este cu totul aparte deoarece fiind rui dragoste celor suferinzi. 4e mai multe ori, un z=mbet, o !orb> bun>, o ascultaresunt mult mai benefice dec=t un tratament comple%.

Sn unit>ile sanitare, suferina fizic>, nepun=ndu-se mare

pre pe cea sufleteasc>. Oamenii sunt niQte fiine minunate, de aceea trebuie tratai caatare. Ei merit> toat> atenia noastr> Qi tot efortul nostru, trebuie rui cet>ean poate fi ameninat> la un moment dat, de o suferin>ap>rut> brusc, care-l aduce acut> ce trebuie rezol!at> de ser!iciulsanitar cu promptitudine Qi deosebit> competen>.

Asistenta medico-c"irurgical> solicit> zi Qi noapte corpul sanitar. Eficienaasistenei de urgen> impune o munc> dus>


24/54

asigure pentru bolna!ul de urgen>, a c>rui !ia> este ameninat> a se sf=rQi uneori


25/54

#APITOL$L IV#APITOL$L IV

P8O#E3$L 4E 1$83I1D

- Prezentare general> -Procesul sau demersul de organizat> Qi sistematic> care

permite acordarea de rui indi!id la o modificare real> sau potenial> de s>n>tate.

4emersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din di!erse etape,logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune st>ri de s>n>tate a pacientului.

4up> Dene!ie!e 4ec"anoz, procesul de aplicarea moduluiQtiinific de rezol!are a problemelor, a analizei situaiei, a spunde ne!oilor fizice, psi"o-sociale ale persoanei, pentru a renuna laadministrarea , bazate pe necesit>i presupuse,


26/54

Tipuri de informaii culese(

date obiecti!e )obser!ate de asistent> despre pacient date subiecti!e date conin=nd informaii trecute Qi actuale date legate de !iaa pacientului, obiceiurile sale, anturaul s>u cu mediul

tor.

. Analiza Qi interpretarea datelor

4atele culese trebuie analizate Qi interpretate

Analiza datelor se face prin(

e%aminarea datelor clasificarea datelor )care sunt independente, permit satisfacerea autonom> a

ne!oilor date de dependen> stabilirea problemelor de , adic> a defini sursele de dificultate.

Analiza Qi interpretarea datelor !or conduce asistentul la stabilireadiagnosticului de ile priorit>i pro!in din( num>rul mare dedate culese, !arietatea surselor de informaie, caracterul sc"imb>rilor unui marenum>r de date, subiecti!itatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent Qigra! alsituaiei.

4iagnosticul de


27/54

Planul de inter!enie sau de afeciune are loc dup> formularea diagnosticului de influeneze poziti! starea fizic> Qi psi"ic>, s> reduc> problemele dedependen> si s> in> cont de prescripiile medicale.

Prezint> dou> componente(

Obiecti!e de -lobinem , alegerea inter!eniei permitedeterminarea modului de a aciona pentru a corecta problema de dependen> apacientului; ele trebuie s> fie m>surabile, e!aluabile.

'. 8ealizarea Qi aplicarea inter!eniilor

#onstituie momentul realiz>rii conQtiente Qi !oluntare a inter!eniilorplanificate pentru a obine rezultatul aQteptat.

2. E!aluarea ii se fac> curegularitate pe tot parcursul procesului de pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deciconstituie un instrument de indi!idualizare, de personalizare a calitate a demersului const> informarea constituie o surs>foarte util> pentru controlul calit>ii de


28/54

#APITOL$L V#APITOL$L V PLA1 4E I1D8INI8E PE1T8$ #A$8ILE 3T$4IATE

#A#A$L +$L +

3$83E Pacient *amilie *oaie de obser!atie Ec"ipa medicala

4ATE *ICE 1ume si prenume( Enac"e 3orina Varsta ( '2 ani 4ata internarii( +'.++. :+'

3tare ci!ila( casatorita 8eligie( ortodo%a Drupa sanguina.8"( AH IV 8" 4ata e%ternarii( '.++. :+' 1ationalitatea ( romana

4ATE VA8IAHILE 4omiciliul( #om. Hasarabi, ud. 4ol #onditii de locuit( bune Ocupatia( profesoara

A1TE#E4E1TE GE8E4O-#OLATE8ALE F fara importanta.1eaga maladii infecto-contagioase TH# si inter!entii c"irurgicale.

A1TE#E4E1TE PE83O1ALE F nu a a!ut alte internari.

4IAD1O3TI#$L F 3pondiloza cer!icala

MOTIVELE I1TE81A8II F dureri cer!icale, cefalee occipitala,senzatie de instabilitate , !==ituri in urec"i, !edere incetosata, tulburari ale secretiei

nazale, lacrimare si sali!are, an%ietate.

I3TO8I#$L HOLII( Pacienta afirma ca de apro%imati! doualuni , prezinta dureri in zona gatului , refle%e anormale, dificultati de mers, migrene siinsomnii.3olicita internarea pentru a beneficia de tratamentul si ingriirilecorespunzatoare suferintei.

ECAME1$L OHIE#TIV

3tare generala - alterata 3tare de nutritie F satisfacatoare

3tare de constienta F alterata Tegumente si mucoase F prezinta roseata


29/54

*acies F incercanat Tesutul celular subcutanat F slab reprezentat 3istemul ganglionar F ganglioni nepalpabili 3istemul osteoarticular F prezinta redoare a coloanei cer!icale cu un grad decontractura musculara para!ertebrala ; durere la mobilizarea segmentului cer!ical ,mai ales in cursul miscarilor de inclinare laterala , cand se percep si cracmente. Aparatul respirator F torace normal conformat , murmur !ezicular prezent,sonoritate toracica normala. Aparatul cardio-circulator( - cord in limite normale , soc ape%ian prezent in sp.V icsantg pe linia mdiocla!iculara stanga, zgomote cardiace ritmice , bine batute. Aparatul digesti!( - apetit normal

- tranzit intestinal prezent- ficat, splina in limite normale.

Aparatul uro- genital( rinic"i nepalpabili, mictiuni fiziologice 31# - lipsa de ec"ilibru , senzatie de instabilitate.

E%plorari paraclinice (- EBD

- 8%. coloana cer!icala ( e%. profil- Pierderea lordozei cer!icale, coloana !ertebrala

rectilinie- Osteotifoza anterioara- 4iminuarea discurilor inter!ertebrale cu pensare

#'-#2, #2-# si #-#@.

1e!oile fundamentale dup> modelul conceptual al Virginiei Genderson

18.#8T.

1EVOIA MA1I*E3T58I 4E4EPE14E1U5

3$83A 4E 4I*I#$LTATE

+. A respira Qi a a!ea

o bun> circulaie

-palpitaii

-durere toracic>

-dispnee

-ritm cardiac crescut. A se alimenta Qi a se

"idrata

-lipsa poftei de m=ncare

-indigestie de alimente ce

nu satisfac ne!oile

organismului

-alimentaie insuficient>

cantitati!

-refuz de a se alimenta

&. A elimina -absena scaunului maimulte zile

-meteorism

-constipaie

'. A se miQca, a p>stra

o bun> postur>

-dificultate de a se

mobiliza

-absena acti!it>ilor fizice

-imobilitate

2. A dormi, a se

odi"ni

-ore insuficiente de somn

-treziri frec!ente

-insomnii

. A se ca Qi a se

dezbr>ca


ca Qi dezbr>ca

-neca


30/54

@. A menine

temperatura

corpului turi ale

e%tremit>ilor

-"ipotermie

9. A fi curat Qi a-Qi

protea tegumentele

-negliarea inutei Qi

iQ>rii sale

-dezinteres fa> de iQarea

sa. A comunica -diminuarea interaciunii

cu alii

-ne la

ni!el afecti!

-stare de confuzie

+:. A e!ita pericole -perceperea negati!> a

propriului corp

-temeri

-apatie

-pierderea imaginii despre

sine

-an%ietate

++. A aciona dup>

credinele Qi

!alorile sale

-incapacitate de a

participa la acti!it>ile

grupului religios de care

aparine

-dificutate de a participa la

acti!it>i religioase din cauza

intern>rii


31/54


32/54


33/54


34/54


35/54

E!aluare finala

Pacienta in !arsta de '2 ani se interneaza cu diagnosticul de 3pondilozacer!icala.I se administreaza un tratament medicamentos cu AI13 si antialgice (

4iclotard +tb zi, #lorzo%azon &tb zi, Milgamma & tb zi, Cana% +cp zi .Tratament fizical F #44,$$33tare generala buna, afebrila.3e e%terneaza ameliorata.

8ecomandari la e%ternare(

sa e!ite eforturile; sa e!ite frigul sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale; sa re!ina la control dupa doua luni.


36/54

#A#A$L $L


4ATE *ICE 1ume si prenume( 4iaconu 4umitra Varsta ( + ani 4ata internarii( ++.:.:+2. 3tare ci!ila( casatorita 8eligie( ortodo%a Drupa sanguina.8"( AH IV 8" 4ata e%ternarii( +.:. :+2 1ationalitatea ( romana

4ATE VA8IAHILE 4omiciliul(#alafat, ud. 4ol #onditii de locuit( bune Ocupatia( pensionara

A1TE#E4E1TE GE8E4O-#OLATE8ALE F fara importanta.1eaga maladii infecto-contagioase TH# si inter!entii c"irurgicale.

A1TE#E4E1TE PE83O1ALE F nu a a!ut alte internari.

4IAD1O3TI#$L F 3pondiloza cer!icala cu insuficientacirculatorie !ertebrobazilara. Tulburare depresi!a , an%ioasa.

MOTIVELE I1TE81A8II F cefalee occipitala si la ni!elul!erte%ului, senzatie de instabilitate , ameteli, parestezii periorale, insomnie , labilitateemotionala, depresie.

I3TO8I#$L HOLII( Pacienta afirma ca pe fondul dureros cronicacuza de apro%imati! trei saptamani e%acerbarea sindromului de mai sus descris. Aurmat tratamentul in ambulatoriu fara ameliorarea simptomelor. 3e interneazapentru in!estigatii si tratament de specialitate.

ECAME1$L OHIE#TIV

3tare generala F usor alterata 3tare de nutritie F satisfacatoare

3tare de constienta F buna *acies F simetric


37/54

Tesutul celular subcutanat F slab reprezentat si crepitatii 3istemul ganglionar Fnepalpabil 3istemul osteoarticular F redoare a coloanei cer!icale cu contractura muscularapara!ertebrala .Puncte A81OL4 sensibile la palparea apofizelor spinoase ale coloaneicer!icale. Aparatul respirator F torace normal conformat , murmur !ezicular prezent,sonoritate toracica normala. Aparatul cardio-circulator( - cord in limite normale , soc ape%ian prezent inspatiul .V intercostal stang pe linia mediocla!iculara, zgomote cardiace ritmice , binebatute. Aparatul digesti!( abdomen suplu , elastic nedureros , spontan si la palpare , tranzitintenstinal prezent;ficat, splina in limite normale. Aparatul uro- genital( rinic"i nepalpabili, mictiuni fiziologice 31# - lipsa de ec"ilibru - Proba 8omberg F tendinta de cadere.

E%plorari paraclinice (- EBD - 8%. coloana cer!icala ( e%. profil

- Pierderea lordozei cer!icale, coloana !ertebralarectilinie

- Osteotifoza anterioara- 4iminuarea discurilor inter!ertebrale cu pensare

#'-#2, #2-# si #-#@.


18.

#8T.

1EVOIA MA1I*E3T58I 4E

4EPE14E1U5


+ A respira Qi a a!ea

o bun> circulaie

-palpitaii

-durere toracic>

-dispnee

-ritm cardiac crescut A se alimenta Qi a se

"idrata



nu satisfac ne!oile

organismului


cantitati!


& A elimina -absena scaunului mai

multe zile

-meteorism

-constipaie

' A se miQca, a p>stra

o bun> postur>


mobiliza


-imobilitate

2 A dormi, a se

odi"ni


-treziri frec!ente

-insomnii

A se ca Qi a se -dificultate de a se -ne


38/54

dezbr>ca ca Qi dezbr>ca ca Qi dezbr>ca@ A menine

temperatura

corpului turi ale

e%tremit>ilor

-"ipotermie

9 A fi curat Qi a-Qi

protea tegumentele


iQ>rii sale


sa A comunica -diminuarea interaciunii

cu alii

-ne la

ni!el afecti!

-stare de confuzie

+: A e!ita pericole -perceperea negati!> a

propriului corp

-temeri

-apatie


sine

-an%ietate

++ A aciona dup>

credinele Qi

!alorile sale

-incapacitate de a



aparine



intern>rii


39/54


40/54


41/54


42/54


43/54

E!aluare finala

Pacienta in !arsta de + de ani se interneaza cu diagnosticul de 3pondilozacer!icala cu insuficienta circulatorie cerebrala .I se administreaza Betonal +f zi,Mdocalm cp zi, Hilobil & tb zi, Lucetam 9:: mg + tb zi, Milgamma & tbzi.

3tare generala buna , se e%terneaza ameliorata.8ecomandari la e%ternare(

sa e!ite efortul fizic si frigul; sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale; dispensarizarea prin M* si ser!iciul H*T.


44/54

#A#A$L &$L &


4ATE *ICE 1ume si prenume( Harbu Ion Varsta ( 2 ani 4ata internarii( :2.:'. :+2 3tare ci!ila( casatorit 8eligie( ortodo%a Drupa sanguina.8"( :+ 8" 4ata e%ternarii( +2.:'. :+2 1ationalitatea ( romana

4ATE VA8IAHILE 4omiciliul( #om. Hasarabi , ud. 4ol #onditii de locuit( bune Ocupatia( muncitor

A1TE#E4E1TE GE8E4O-#OLATE8ALE F fara importanta.

A1TE#E4E1TE PE83O1ALE patologice F GTA, *.A,Obezitate, Gipercolesterolemie.

4IAD1O3TI#$L F 3pondiloza cer!icala cu ne!ralgie cer!ico-bra"iala dreapta.

MOTIVELE I1TE81A8II F cer!icooccipitalgii, contracturadureroasa a 3T#LM, parestezii nesistematizate la membrul superior drept,accentuate la efort fizic si nocturn , pozitie antalgica , impotenta functionala ,insomnie.

I3TO8I#$L HOLII( Pe fondul cronic dureros ,pacientul

prezinta de apro%imati! trei ani simptomatologia de mai sus. 4e apro%imati! o lunadurerile se accentueaza , bolna!ul se interneaza pentru in!estigatii si tratamentul despecialitate.

ECAME1$L OHIE#TIV

3tare generala F usor alterata 3tare de nutritie F buna

3tare de constienta F buna *acies F normal


45/54

Tesutul celular subcutanat F bine reprezentat 3istemul ganglionar Fnepalpabil 3istemul osteoarticular F durere si contractura musculara para!ertebralacer!icala, torticolis, durere si parestezii la membrul superior drept , pozitie antalgica ,impotenta functionala . Aparatul respirator F torace normal conformat , ampliatii respiratorii simetrice,murmur !ezicular prezent bilateral, *r + min. Aparatul cardio-circulator( - cord in limite normale , soc ape%ian prezent inspatiul .V intercostal stang pe linia mediocla!iculara, zgomote cardiace ritmice , binebatute.TA +&: 2 mmGg ; AV F @: batai minut Aparatul digesti!( abdomen moale nedureros , spontan si la palpare , tranzitintenstinal prezent, scaun normal ;ficat, splina nepalpabile. Aparatul uro- genital( loi renale libere , mane!ra Diordano ) - bilateral. 31# - orientat temporo-spatial. E%plorari paraclinice (

- EBD - 8%. coloana cer!icala ( e%. profil- Pierderea lordozei cer!icale, coloana !ertebrala

rectilinie- Osteotifoza anterioara- 4iminuarea discurilor inter!ertebrale cu pensare

#'-#2, #2-# si #-#@.


18.

#8T.

1EVOIA MA1I*E3T58I 4E

4EPE14E1U5


+. A respira Qi a a!ea

o bun> circulaie

-palpitaii

-durere toracic>

-dispnee

-ritm cardiac crescut. A se alimenta Qi a se

"idrata



nu satisfac ne!oile

organismului


cantitati!


&. A elimina -absena scaunului mai

multe zile-meteorism

-constipaie

'. A se miQca, a p>stra

o bun> postur>


mobiliza


-imobilitate

2. A dormi, a se

odi"ni


-treziri frec!ente

-insomnii

. A se ca Qi a se

dezbr>ca


ca Qi dezbr>ca

-neca


46/54

@. A menine

temperatura

corpului turi ale

e%tremit>ilor

-"ipotermie

9. A fi curat Qi a-Qi

protea tegumentele


iQ>rii sale


sa. A comunica -diminuarea interaciunii

cu alii

-ne la

ni!el afecti!

-stare de confuzie

+:. A e!ita pericole -perceperea negati!> a

propriului corp

-temeri

-apatie


sine

-an%ietate

++. A aciona dup>

credinele Qi

!alorile sale

-incapacitate de a



aparine



intern>rii


47/5447


48/5448


49/5449


50/5450


51/54

E!aluare finala

Pacientul in !arsta de 2 de ani se interneaza cu diagnosticul de 3pondiloza cer!icalacu ne!ralgie cer!icobra"iala dreapta .A urmat tratament medical ) Betonal + f zi,

Mdocalm cp III zi, 4iazepam cp I, Algocalmin cp II zi si fizical. 3e e%terneazaameliorat.8ecomandari la e%ternare(

sa e!ite efortul fizic si frigul; continua tratamentul conform scrisorii medicale; dispensarizarea prin M* si ser!iciul H*T.

51


52/54

#APITOL$L VI#APITOL$L VI

E4$#ATIE 3A1ITA8A PE1T8$ P8EVE1I8EA APA8ITIEI 3PO14ILOEI#E8VI#ALE

3a e!ita pozitiile indelungate cu gatul fle%at. In cazul in care profesia le impune oasemenea pozitie, este bine sa se e%ecute periodic miscari de redresare.

3a se odi"neasca fara a spriini capul pe perne inalte, folosind doar un sulintrodus sub ceafa.

3a e%ecute zilnic miscari de e%tensie, fle%ie si rotatie a capului pana la disparitiadurerii musculare si ne!ralgice.

8estabilirea functionalitatii musculaturii cer!icale prin gimnastica si masa, care

indeparteaza simptomele neplacute.

Aparitia spondilozei poate fi pre!enita daca se combat zilnic si cu perse!erentapozitiile !icioase ale coloanei, incepand din copilarie.

Tratamentele medicamentoase sunt doar autatoare pentru combatereasimptomelor in fazele e!oluti!e ale bolii.

3pondiloza nu poate fi pre!enita, insa riscul aparitiei poate fi scazut daca se mentineo postura corecta, cu gatul aliniat umerilor, daca se practica e%ercitii fizice regulate, pe totparcursul !ietii, pentru intarirea musculaturii cer!icale si a ligamentelor si e!itarea

producerii unor traumatisme la acest ni!el.

52


53/54

#O1#L$II#O1#L$II

3pondiloza nu este o boala recenta, ea a e%istat in toate epocile si a interesat , ca siastazi populatia adulta de peste ': de ani.

#and spunem spondiloza cer!icala ne gandim imediat la forma de reumatismdegenerati! , localizata in zona cer!icala a coloanei !ertebrale , care apare in urma uzuriidiscurilor si articulatiilor inter!ertebrale , insotite de reactii de reparare ) osteofiteciocuri la ni!elul corpilor !ertebrali.

#ercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorataimbatranirii tesutului , dar trebuie luate in considerare si alte cauze.

3pondiloza cer!icala are cinci stadii e!oluti!e ( local , miotonic, iritati! , radicular siatrofic. 4aca spondiloza nu se trateaza corespunzator ea a!anseaza si trece prin toateaceste stadii.

In ultimul stadiu al sponilozei cer!icale , apar disfunctii trofice ale segmentului!ertebral afectat , toata simptomatologia se accentueaza , se agra!eaza si de cele maimulte ori se aunge la complicatii.

53


54/54

HIHLIOD8A*IEHIHLIOD8A*IE

IO1EL A. H8AT$ , Dimnastica pentru pre!enirea si corectarea deficientelor fizice,Editura 3port-Turism)+@@.

H8AT$ I. , Indicatii te"nico-metodice si concepte de lectii pentru corectarea deficientelormorfo-functionale, Editura I.#.*. +'.

IO1E3#$ A148EI, 4espre atitudinea corecta a corpului, Hucuresti,Editura V.#.*.3.+'.

N. BI33, *izio7inetoterapie si recuperare medicala

Date post:	20-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	denis-ionescu
View:	293 times
Download:	2 times

spondiloza cervicala completa 2014.doc

Documents