+ All Categories
Home > Documents > Spete Dip t1

Spete Dip t1

Date post: 20-Jan-2016
Category:
Upload: cristian-mf
View: 176 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
dip
4
6) CurteaInterna{ionalX deJustilie Cazulprivind platoulcontinental al Mirii Norduhii Danemarca & Olanda c, Germania (1e74) tn DAI , Danemarca, Olanda gi Germania au sesizat CurteaInternalional[de Justilie solicitdnd Curtii sd stabilcascd regulile in conformitate cu carese va proceda la delimitarea platoului continental intre Danemarca gi Germania, pe de o parte,gi intre Olanda qi Germania, pe de altdparte Qtlatoul continental reprezintd prelungirea naturald u ldrmului mdrii care se tntindedincolo de limitele exterioare ale mdrii teritoriale Si pdnd la taluzulcontinental abrupl - unde incep marileaddncimi ale mdrilor si oceanelor - definilie in ttigoare la data procesului). Originile regulilor dreptirlui internalional referitoare la platoul continental se regdsesc in Declarafia Flegedintelui american H. Trumandin 1945,care ptecizeazd ci. ,,delimitarea platouluicontinental intre doud state sefaceprin acord, iar in lipsa acestuia conform unei solulii echitabile". Statele recunosc, in majoritate, valoarea cutumiard a acestci reguli. Danemarca gi Olanda au solicitat Curlii si recu-rroascd faptul ci regula in conformitate cu aare se va facedelimitarea este principiuler;hidistanfei (9 hnie ale ciirei puncte slr t egal depdrtate de cele mai apropiate puncte ie pe ldrmurile celor doud state). Astfel, Danemarca gi Olanda au suslinut cd articolul t., din Convenlia de la Geneva din 1958privind platoul contilental preciza cd delimitarea platoului continental intre doud statevecine se realizeazh prin acordul intre pdrli. iar in lipsa acestuia conform regulii echidistanlei. Danemalcii 9i Olanda erau pd4i la Cori irenlie, iar Germania era stat semiiatar al acestei Convenlii. Germaniase opunea rplicdrii principiului echidi'tanfei, solicitAndaplicarea reguliiproporlionalitilii(suprafiiia care va reveni fiecirui st;t trebuie sl fie proporlionali r.uJungirnea lIrmului sdu). Prir.'uipiul proporlionalitdlii fuse.e folosit,in practicd, in mod complemetar, de unele state. Danemarca gi Olanda au suslinut, de asemenea, cAir.:gula echidistanlei reprezinti crnornri cutumiardintemalionaiS Astfel, au precizdt cd irr oeste cincisprezece cazttride delimitare care au avut loc di:r 1945pdni la dataproce..:'lui, a fost folosit principiul er:hidist-an{ei, ceea be reprezinti.,. practicd suficientd in aces; rens. ln replic5, Germania a {itat cd, iir lucrdrile Comis:,_i de Drept Intemalional din momentulelabordriiConvenlieide la Geneva din 1958, Comisiaa precizat ce pdn redactarea articolului 6 a procedat la,dezvoltarea progresit)L:i a dreptului internqtional" 'Totodntd, Germania a aldtat ciroricum, perioada detimp ar 1i fostmult prea scurta pentru fornrarea unei cutume. Tott.l-'-i5.Germania a ardtat cd itu existi opirtiojuris sive txecesitotis, deoarece stateleca,'uau apiruat principiul eciridistanlei nu au fEcut-ocu congtiinta cd este o normd obligatorie dedrept. Ce va decide Curtea cu privire la regulile de dreptaplicabile pentru delimitarea platoului continental?
Transcript
Page 1: Spete Dip t1

6)Curtea Interna{ionalX de Justilie

Cazul privind platoul continental al Mirii NorduhiiDanemarca & Olanda c, Germania

(1e74)

tn DAI , Danemarca, Olanda gi Germania au sesizat Curtea Internalional[ deJustilie solicitdnd Curtii sd stabilcascd regulile in conformitate cu care se va proceda ladelimitarea platoului continental intre Danemarca gi Germania, pe de o parte, gi intreOlanda qi Germania, pe de altd parte Qtlatoul continental reprezintd prelungirea naturaldu ldrmului mdrii care se tntinde dincolo de limitele exterioare ale mdrii teritoriale Sipdnd la taluzul continental abrupl - unde incep marile addncimi ale mdrilor si oceanelor- definilie in ttigoare la data procesului).

Originile regulilor dreptirlui internalional referitoare la platoul continental seregdsesc in Declarafia Flegedintelui american H. Truman din 1945, care ptecizeazd ci.,,delimitarea platoului continental intre doud state se face prin acord, iar in lipsa acestuiaconform unei solulii echitabile". Statele recunosc, in majoritate, valoarea cutumiard aacestci reguli.

Danemarca gi Olanda au solicitat Curlii si recu-rroascd faptul ci regula inconformitate cu aare se va face delimitarea este principiul er;hidistanfei (9 hnie ale ciireipuncte slr t egal depdrtate de cele mai apropiate puncte ie pe ldrmurile celor doudstate). Astfel, Danemarca gi Olanda au suslinut cd articolul t., din Convenlia de la Genevadin 1958 privind platoul contilental preciza cd delimitarea platoului continental intredoud state vecine se realizeazh prin acordul intre pdrli. iar in lipsa acestuia conformregulii echidistanlei. Danemalcii 9i Olanda erau pd4i la Cori irenlie, iar Germania era statsemiiatar al acestei Convenlii.

Germania se opunea rplicdrii principiului echidi'tanfei, solicitAnd aplicarearegulii proporlionalitilii (suprafiiia care va reveni fiecirui st; t trebuie sl fie proporlionalir.u Jungirnea lIrmului sdu). Prir.'uipiul proporlionalitdlii fuse.e folosit, in practicd, in modcomplemetar, de unele state.

Danemarca gi Olanda au suslinut, de asemenea, cA ir.:gula echidistanlei reprezinticr nornri cutumiard intemalionaiS Astfel, au precizdt cd irr oeste cincisprezece cazttri dedelimitare care au avut loc di:r 1945 pdni la data proce..:'lui, a fost folosit principiuler:hidist-an{ei, ceea be reprezinti .,. practicd suficientd in aces; rens.

ln replic5, Germania a {itat cd, iir lucrdrile Comis:,_i de Drept Intemalional dinmomentul elabordrii Convenliei de la Geneva din 1958, Comisia a precizat ce pdnredactarea articolului 6 a procedat la,dezvoltarea progresit)L:i a dreptului internqtional"'Totodntd, Germania a aldtat cir oricum, perioada de timp ar 1i fost mult prea scurta pentrufornrarea unei cutume. Tott.l-'-i5. Germania a ardtat cd itu existi opirtio juris sivetxecesitotis, deoarece statele ca,'u au apiruat principiul eciridistanlei nu au fEcut-o cucongtiinta cd este o normd obligatorie de drept.

Ce va decide Curtea cu privire la regulile de drept aplicabile pentru delimitareaplatoului continental?

Page 2: Spete Dip t1

Curtea Internafionald de Justifie .Cazul privind dreptul de trecere prin teritoriul indian

n""'1?t;?oi' t'ut"

IncepAnd cu 7954, guvemul indian interzisese Portugaliei sdtranzitezepe teritoriul sdu mdrfuri, persoane, forle armate, arme gi munilii, intreposesiunile coloniale portugheze (intre Daman gi enclavele Dadra gi Nbgar-Aveli). PortLrgalia s-a adresat Curlii solicitAnd recunoaqterea drepttrlui detrecere intre aceste teritorii a persoanelor, mdrfurilor, armelor, muniliilor giforfelor armate, specific6nd cd nu este vorba de un drept de acces peteritoriul indian, ci de un drept de tranzit.

Portugalia a invocat ca temei juridic pentru dreptul de trecere un tratatdin 17'19 intre conducdtorii din dinastia Maratha ai Indiei gi Portugalia,precuni gi doud decrete din 1783 gi 1785, care acordau Portugaliei,,venitul"a dou[ sate, situate in enclavele menlionate. Tratatul respectiv nu menfionainsd ci este vorba despre un transfer de suveranitate.

'lotodatd, Portugalia a invocat faptul cd Marea Britanie a recunoscutin mod repetat suveranitatea asupra celor doud enclave. Totodat6, s-a ardtatcd Ma.r'ea Britanie a permis constant trecerea cdtre enclave a funclionariloroficial;, persoanelor sau bunurilor, aspect reflectat gi intr-un tratat britanico-portugtrez din 1878. Documentele prezentate evidenliau ins6 c5, in ceea ceprive;i,: forfele armate, polilia, armele gi muniliile, Portugalia a solicitatintotdLauna artorizarea Marii Britanii, ulterior Indiei, pentru tranzitulacesto" r.

Argumentele Indiei au constat, in principal, in lipsa oricdrui temeijuridic pentru r-ecunoa$terea dreptului de trecere (menfiondm ce tratatuldintre Marea Britanie gi Portugalia din 1878 nu mai era in vigoare intre Indiaqi Porlugalia).

Ce va decide Curtea cu privire la pretenfiile Indiei?

Page 3: Spete Dip t1

@Curtea lnterna!ionali de Justif ie

Cazul privind Templul Preah VihearCambogia c. Thailanda

(re62)Cambogia a solicitat recunoa$terea suveranitilii sale asupra zonei templului

Preah Vihear, unde Thailanda instalase o bazd militard dupd retragerea trupelorfranceze (Cambogia frcdnd anterior parte din Indochina francezd). in replicd,Thailanda susfinea cdzona amintitd face parte din teritoriul sdu.

Pentru a stabili cui revine teritoriul revendicat de p6r,ti, Curtea a examinat maiintdi reglementdrile in problema frontierei, incheiate irt{e- 1904 intre Franfa (caredelinea la acea epocd teritoriul Cambogiei ) 9i Siam (tbsta Thailandd). Ambele tratatestabilesc ci frontiera urmeazd a fl trasattr de o comisie mixt6. In principiu, in teritoriuldin care face parte Pgea[ Vihear frontiera trebuia sd urmeze lina apei. La 2decembrie 1906 demar#ffilucrdrilcf Comisiei mixte, cu participarea unor specialiqtifrancezi.In ianuarie 1907, s-a raportat finalizarea lucrarilor, degi partile nu au pururfumiza informafii despre existenla unei minute sau a unei hot6r6ri a Comisiei mixte.In 1907 a fost incheiat un nou tratat franco-siamez privind frontiera. Tot in 1907, afost elaborat6 o hand (anexa I), care ins6 nu purta nici semndturile membrilorcomisiei mixte, nici sigiliile acestora. Punctul final al delimitdrii fusese stabilireahdrfilor, pe care Siam-ul a ldsat-o in sarcina pd4ii franceze, nedispun6nd demijloacele tehnice necesaf,e efectudrii acesteia. Hirta regiunii a fost intcismitd deofiterii francezi, prii'itre care qi cei care ficuserd parte din Comisia mixtii dedelimitare a frontierei, anexati convenliei referitoare la delimitarea frontierei giprezentatd autorit?ililor din Siam. Nici la momentul respectiv, o oeriogdiindelungati dupd aceea, Siam-ul nu qi-a manifestat in nici un fel dezacordul fa!6 deharta respectivd. Totuqi, prin acea harti, regiuni.'a templului era desernnatil caapa4inand Cambogier.

Chiar dupd ce in anii 1934-1935 un nou extrar topografic al regiunii i. . disculieidentifica o divergeu{i intre frontiera stabiliti r.Lin harti gi adevirata linie dedelimitare pe api, prin care zona templulr.,i .rr reveni pnrfii thailandeze,Thailanda a continuat sd foloseasc6 gi sd publii.,,, 'echea hartii care indica PreahVihear ca teritoriu canrbodgian. Nici in cadri;r negocierilor pentru irrcheiereatratatelor dintre Franla gi Siam din 1925 li 19li r care au confirmat frontiereleexistente, gi nici in ibta comisiei de conciliere a ":':lor doud pdrfi din 19,tr7, de laWashington, Siam-ut nu a ridicat nici un momen? ,:,hestiunea neconcordanfei he4ii.rrtr ,)J I cu realitatea,

Ce a decis instanla cu privire la pretenliile Carnbogiei?

Page 4: Spete Dip t1

Spela nr. 1

Un vas sub pavilionul statului A este surprins de cdtre autoritalile statului Bpescuind la o distanld de 14 mile maf,ine de ldrmul acestuia din urmd. Vasul estesechestrat, qi impotriva comandantului navei gi a echipajului, autoritdlile statului BiniJiazri un proces penal pentru sdvdrqirea infracliunii de braconaj in apeleteritoriale. Legislalia internd a statului B. precizeaze cd marea teritoriald se intindepe o distanli de 15 mile marine de la ldrm gi pescuitul in acest spatiu maritim esteinterzis pentru navele sub pavilion strdin - cu excep{ia unei autorizafii exprese aautorird!ilor na!ionale.

In fala instanlei interne, avocalii membrilor echipajului invocd faptul cd, inconfirrmitate cu Conven{ia Naliunilor Unite privind dreptul mhrii (Montego Bay,1982), la care ambele state sunt pdrfi, ldfimea maximi a m6rii teritoriale este de 12mile marine, dincolo de care se intinde marea liberi (precizdm cii pentru scopurileprezentei spele, se va face abstraclie de noliunea de zond economicd exclusivd).Prin --rirnare - suslin avocafii, statul B nu ar fi avut dreptul si sechestreze un vascare pescuia la o distanfi mai mare decet fimita prev6::.urd de conven{iainternational6.

in replic6, procurorii sta.tului B au susfinut cd legislalia iatemi nu permiteastatuir ii sd aplice dispoziliile Conventiei. De asemenea, s-a invocat faptul cdlegisla{ia interni fusese adus[ la cunogtinli publicd.

a') Cum va soluliona instan{a intem[ conflictul dintre legea interni gitratatuI internalional?

',;: Statui A 9i Statul B convin sa supunA litigiul Curfii Interna(ionale dei,: , iifie. Ce va, decide Curtea?


Recommended