+ All Categories
Home > Documents > SPANIOLA - Ghid de Conversatie

SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Date post: 19-Nov-2014
Category:
Upload: elena-dalcaran
View: 262 times
Download: 51 times
Share this document with a friend
48
lnvàtali spaniola simplu pi repede Curs intensiv GHID DE CONVERSATIE # pi cuvinte uzuale é n i # ' s' x .l. UA7vR',n. FANUP'
Transcript
Page 1: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

lnvàtali spaniolasimplu pi repede

Curs intensiv

GHID DE CONVERSATIE#

pi cuvinte uzuale

é n i # 's' x .l.UA7vR',n. FANUP'

Page 2: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Cuvânt înainte

Acest Ghid de Conversalie se vrea a fiun instrument util în càlàtoriile dumneavoastràîn Spania sau America Latinà, precum yi încontactele cu vorbitorii de spaniolà. EI cuprindeexpresii ji cuvinte dintre cele mai uzuale', deasemenea, noyiuni fundamentale de morfologie.

Vocabularul Român-spaniol pi Spaniol-Român contine cuvinte de baz:; este un sprijinreal pentru memoria dumneavoastrà.

Dacâ aveli un player podabil, puteti Iua cudumneavoastrâ înregistrarea audio a acestuiGhid de conversalie.

Editorul

3

Page 3: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

CUPRINS

1 . Formule de salut .... 7 1 5. Vocabular2. Prezentàri ............. . 7 roman-spaniol ....... 223. lntâlniri ..,................ 7 16. Vocabular4. Timpul .................... 8 spaniol-român ....... 435. Scuze, mullumiri .... 9 17. Noliuni de rnorfolœie6. Expresii uzuale .. .... 10 spaniolà ......... ....... 65T. La telefon ............... 1 0 Articolul ....,., ..... . 658. Drumul corect .,...... 1 1 Substantivul ..... . 659. Cumpàràturi .........,. 12 Adjectivul ...,....... 6910. Autobtz-tren-aviœ .... 13 Pronumele . . . . . . . . . 731 1 . Cazare ................, 1 4 Verbul .............,., 7812. La restaurant ....... 15 Adverbul ............ 9113. Asisten? rretjcalâ .... 1 9 Prepozitia . . . . . . .. . . 9314. Automobil ............ 20 Conjunctia ......... 94

Interjectia . . . . . . . . . . 95

5

Page 4: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

1. Formule de salut 1. Saludos

Btln: ziua. lBuenos dias!Htlnâ seara. lBuenastardes!Noapte bunà. lBuenas noches!La revedere! ll-lasta Ia vistal, lAdiôs!Pe curând! ll-lasta pronto!Ce mai faceti? - Foade bine, &oué tal? - Muy bien,'

multumesc. gracias.Succes! ' lMucho éxito!Câlàtorie plàcutà! lBuen viaje!

2- Prezentàri 2. Presentaci6nMà numesc... Me Ilamo...Scuzati. Perdôn.Cum v'à numiti? ycômo se Ilama usted?Và prezint pe'sotul meus Le presento a mi esposo, a'

sotia mea. mi esposa.Foarte încântat (ml/fo' arte Muy encantado (ml/muyîncântatà (f) sâ vâ cunosc. encantada (f) de conocerle.

Sper câ ne vom revedea. Espero volver a vernos.Cine este? t,ouién es?Este prietenul meu ...(m), Es mi amigo (m)..., mi

prietena mea (f) amiga (f)...Care este numele dvs.? &Cuàl es su nombre?Unde Iocuiti? daDônde vive usted?Locuiesc Ia',.. Vivo en...

3. -lntâlniri 3. Citas

Mergem ia cafenea/la favamos al café/al cine?cinematograf?

Mergem mâine la &vamos mallana alrestaurant? restaurante?

Este o idee bunà. Es buena idea.7

Page 5: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Cu plàcere. Con r'1t1(2hl() jltltktt) Luna aceasta Este mesPàcat. Nu sunt liberta). Làstrma Lstlly ocupadota). Luna viitare EI prôximo mesCând ne întâlnpmg Lcuando ntls vemos? Luna trecutà EI mes pasadoNe întâlnim peste douazecl Nos vemos denlro de veinte Luni Lunes

de minute/la ora douà. mlnutos/a la dos. Maqi MartesUnde ne întâlnim? gaDtlnde nos encontramos? Miercuri MiércolesNe întâlnim în foaieir/în fata Nos encontramos en el' l teatro. JOi Jtlevesteatrului foyer/frente a Vi

neri ViernesVà invit... Le invlto...và rog.. eor favor... Sâmbàta sàbado

J-mi telefonati. - Ilàmeme por teléfono. Duminicà Domingo- sa- sà-mi scrieti. ' - escribame. Anul acesta Este afko- sà treceti pe' Ia hotel. - pase por el hotel. ln cursul diminetii Por Ia maöana

La prânz AI mediodia4. Tim pul 4. Tiempo Dupà amiaz: Por Ia tarde

Spre searà Por Ia nochecât e ceasul? &Qué horas son? In timpul zilei De diaE ora... Son las... Miezul noptii A medianoche

- douà ki un sfert - dos y cuarto ,- douà pi Jumàtate - dos y mediatrei fàrà un sfert - tres menos cuarto 5. SCuZe, multum iri 5. Excusas, gratitud- dou: :i cinci - dos y cùnco- douà yi zece - dos y diez Scuzati. Perdôn.- douà ji douàzeci - dos y veinte 1mi par'e r:u. Nu pot veni. Lo siento. No puedo ir.- douà douazeci yi cinci - dos y veinticinco Nu este grav. No es grave.- trei fàrti douàzeci pi - tres menos x face nimic. No importa.ucinci veinticinco Multumesc. Gracias.

- trei f:rà douàzeci - tres menos veinte Muliumesc mult. Muchas gracias.- trei fàrà cinci - tres menos cinco ,C I meu este înainte Mi reloj està adelantado V1 rO9. POr favor.easu(în urmà). (atrasado) lertali-mâ. Perd6neme!

Nu am ceas. No tengo reloj. Iertati-mà cà am întârziat. Perdôn por el atraso.1 i ' re foarte ràu. Lo siento mucho.Astâzi Hoy m paIeri Ayer Nu aveti dreptate. Esté equivocado (a).Mâine Maöana Nu suni de acord. No estoy de acuerdo.Sàptàmâna aceasta Esta semana nste imposibil. Es imposible.Sàptàmâna viitoare La prôxima semana Nu se poate

. No se puede.Sàptàmâna trecutà La semana pasada98

I

Page 6: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

6. Expresii uzuale 6. Expresiones usuales De acord. De acuerdo.ce numàr aveti? g.v cuà! es su nùmero?Am numàrul.,, ' Mi numero es

...cum? ycômo?scuzati-mà. Nu înteleg. perdôneme. No entienöo. Mâ Ptlteti Stlr'a la acest &puede llamarme a estevreti sà' repetati, v'a rog? yauiere repetir, por favor? numàr? ntimero?Pute' ti vorbi pufin mai rar? ypodria hablar màs desrxacio? Nu întrerupeti. so interrumpa.

q!

Cum se numey'te aceasta în ycômo se Ilama ésto eniola? espaaol? La po#tz En el correospancum se pronuntà acest ycômo se pronuncia esta' cuvânt? palabra? Unde este oficiul poytal ceI &l-lay cerca una oficina deVorbiti româna? k-l-labla rumano? mai apropiat? correos?su vo/besc prea bine spanola. No hablo muy bien espalhol. A1 dori sà expedlez ... Quisiera enviar...Incà o datâ (và rog). Una vez màs (por favor). - O Scrisoare - una cadaCe este? f-oué pasa? - O telegramâ - un telegramaCe este aceasta? g-oué es ésto? Cutie de scrisori, Buzôn,Ce càutati? f-oué busca?Este conv'enab/l pentru dv.? f,Es conveniente para usted? 8. Drumul corect 8. Camino derechoDestul. Bastante.N-are impodantà. No importa, Exista o banca în aproplere? fal-lay algûn banco cerca?Este foade simp' Iu. Es muy simple, Este Iângà oficiul pojtal. Esëjunto a Iaoficinade œrreos.imposibil. Imposible. Este în fata oficiului poytal. Esté frente a Ia oficina deFoarte bine. Muy bien. ' correos

.La stânga dvs./la dreapta. A su izquierda/derecha.

7. La telefon 7. Telefoneando Este acolo. Està allé.orept înainte, nnfrente.

Alo, da? Alo, f-si? La ce distanta? zA qu* distancia?oomnul...? ,!,El sefhor...? Aproximativ too metri. A unos soo metros.L.a aparat... AI telèfono... cinci minute pe jos. cinco minutos a pie.pot vorbi cu ,.,, và rog? f-euedolaaslarcon ..., mrfavor'? Pentru a meoe 'a garà? &para ir a la estaciôn dep clipà. un momento. ferrocarril?Imi pare rau, ... nu este aici. t-o siento,... no està. Mergeti drept ?cainte. Todo recto.

o luali'pe strada... ooble hacia la calle ...euteti suna mai târziu? ypuede telefonear màstarde?pot iàsa un mesaj? ypuedo dejarle un mensaje? continuati panà Ia semafor. siga hasta el semàforo.cine întreabà? f-oui*n pregunta? cotiti la sianga/la dreapta în oosleusted hacia la izquierdxNu va aud. vz rog sà vorbitj No Ie escucbo. Por favor, Strada ... hacia la derecha m rla ()a1Ie,.,

mai tare' . hable rnàs fuede. O luati pe prima/a doua Doble usted hacia Ia primeristr'adà Ia stânga/dreapta. c- abklyfNu închideli. No cuelgue. .

1 0 1 1

Page 7: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

1mi pare rau, nu ktiu. Lo slento, no sé. - o umbrelâ - un paraguasNu sunt de aici. No soy de aqui. - o màcinàtoare de cafea - un molinillo de caféAcces interzis. Prohibido entrar. Materiale MaterialesBarierà automata. Barrera automàtica. piele cueroDrum stricat. camino deteriorado. satin rasoDeviere. Desviaciôn. Iânà IanaDirectie. Rumbo. màtase sedaPasaj' de nivel. Paso a nivel. Caut... Busco...sens unic. Direccidn ûnica. Ce culoare? &Qué color?Sens giratoriu. Direcciôn giratoria. Ce talie aveti? g-oué medida tiene?Stationarea interzisà. Prohibido estacionar. Caut ceva pe' ntru un Busco algo para unParc' are. Aparcamiento. bàrbat/o femeie. hombre/una mujer.

Pot sà încerc? t,puedo probar?9 cumpàràturi 9. De compras Nu aveti màsurà mai &No tiene una medida màs- '

mare/mai micà? grande/màs pequefha?M: uteti ajuta, và rog? &porfavor, podria ayudarme? Nu-mi place acest model. No me gusta este modelo.p

,A dori o cafea ouisiera un cafè Prefer o altâ culoare Prefiero otro color.: :bere (f) una ceweza Aràtati-mi altceva, va rog, Mu*strerreotra axsa, mrfavYo .i te càrli poyale (p1) unas postales Unde trebuie s: plàtesc? f-oônde debo pagar?n .

.

Ah dori un/o... ouisiera un/una...cat costà? f-cuànto cuesta? 10. Autobuz, tren, avion 10. Autobtis, tren, aviöncostâ... pesetas. cuesta... pesetas.culori: colores: Autobuz Autobùs

m f m f (1n stat,ie) (En Ia parada)aIb albà blanco blanca Ce autobuz merge la ...? f-oué autobtis va a...?roku ropie rojo roia (1n autobuz) (En el autobtis)albastru albastra azul a 'zul Mergeti în centrul orayului? zva al centro de Ia cjudad?galben galbenà amarillo amarilla (Bilete'de càlàtorie) (Billetes para viajar)verde verde verde verde Douà bilete pentru ..., và rog. Dos billetes para ..., porfavor.gri gri gris oris (La garà) (En Ia estaciôn del ferrocarril)negru neagrà negro '-neora Un bilet dus. Un billete de ida.f'ot vedea? &puedo ver? - Un bilet dus-întors. Un billete de ida y vuelta.lmp trebuie... Necesito... Un bilet dus pentru ... Un billete de ida para .... por

- o poyetà - una cartera vâ rog. favor.- un cordon de piele - un cinturôn de cuero Un bilet dus-întors clasa Un billete de ida y vuelta de- o càmapà - una camisa a Il-a pentru ... segunda clasepara...- pantofi - unos zaoatos Un bilet în circuit Un billete circular- mànupi - unos gukntes Salà de akteptare. sala de espera.

1 2 1 3

Page 8: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

càile Ferate spaniole Red Nacional de los Camerà de închiriat. se alquila cuartos.Ferrocarrf/es Espanoles Parter Planta baja

Biroul de informatii. Oficina de informaciones. P1k.à de înregistrare Ficha de registroMerge acest tren 'Ia ,..? ë'Este tren va a...? t a ce etaj e camera? &En qt.lé piso esë la habbcbn?Urm-atorul tren spre ... Ia ce C.A qué hora sale el prôximo l'ientru o noapte. por una noche

orà este? tren para...? Pentru douà/trei nopti. por dos/tres nochesLa ce orà sosejte Ia.,.? C.A qué hora Ilega a...? Pentru seara de 10 ia' nuarie. por Ia noche deI 10 de eneroPe ce peron? t.oué andén? Din 10 iunie pânà pe 17 iunie. del 10 de junio al 17 de junioTrebuie schimbat? f-Hay que cambiar? Sosesc/sosim la... Llego/llegamos a...schimbati Ia,.. cambie en... Plec/plecàm la... Salgo/salimos para...Este direc' t. Es directo. % dod o carnerà de o personâ Quisiera una habitaciôn de

cu duk pentru dou-a nopti una cama con ducha paraAvion Avion începând cu data de 1 mag. dos noches, a parlir deI

primero de mayo,Fxist.j ast.kj un avion xntcg...? ; Hav vuelo hov oara...? A1 dori o camerà de douà ouisiera una habitaciôn devà rog un bilet pen 'tru acest '-por -favor

, un b'ill-ete para persoane cu baie pentru dos camas y cuarto de barho

zsor. este vuelo. doua nopti de Ia 1 Ia 3 mai. para dos noches, delzborul viitor pentru ... la ce C.A qué hora es el prôximo ' primero al tres de mayo.

orà este? vuelo a...? Am rezewat o cameru. Mà Reservé una habitaciôn. Micàt dureazà zborul? ycuànto dura el vuelo? numesc ... nombre es ...Unde facem prima escalà? f-oônde se hace la primera Puteti pregàti nota, và rog? g-podrîa hacerme Ia cuenta' ;pescala? por favor.când sosim Ia,..? facuéndo Ilegamos a...? POt plàti cu cec? &puedo pagar con cheque?suport ràu (bine) zborul. sopodo maI (bien) el vuelo. POt plàti cu carte de credit? &puedo pagar con carta de

crédito?1 1. Cazare 11. Alojamiento 12

. La restaurant 12. En el restauranteo camerà de o persoanà. Una habitaciôn de una cama.O camerâ de douâ persoane. Una habitaciôn de dos camas. Doresc sà rezew o masa Quiero resewar una mesaAveti o camerà pentru o faTiene una habitaciôn por pentru aceastà searà/ para esta noche/mafhana/el' noapte/douà nopti? una noche/dos noches? mâine/vinerea viitoare. prôximo viernes.cât costa? ' acuànto cuesta? Pentru ce orà? C,A qué hora?Semi pensiune Media pensiôn Aveti o masà pentm &Acaso tiene una para lasPensiune completa pensiôn comoleta ora 7,30? 7,30 (siete y media)?cu/farà baie. con/sin baho' Pentru câte persoane? fapara cuàntos?

du: ducha O masà pentru trei Para tres, por favor.toaletâ servicio persoane, và rog.televizor. televisiôn Pe ce nume? C.A qué nombre?

14 1 5

Page 9: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Bunà seara. Am rezel-vat o Buenas noches. Tengo una (SuRe) (Caldos)masâ. mesa reservada. Supa clarà. Uonsomé,O masà pentru douà Una mesa para dos Supà de gàinà. Caldo de gallina.

persoane, và rog. personas, por favor. Supà de sparanghel. Sopa de espérrago.Sà ne ayezàm la masa vamos a sentarnos a esa Stlpâ de telinà, sopa de apjo.

aceasta. mesa, Stlpâ de r'okii. sopa de tomates.Chelner, Iista, và rog, lcamarero, el menti, mrfavor! Supà de mazàre. sopa de guisante,Doriti sà comandati? youieren pedir algo? Supâ de ceapà. sopa de cebolla.Iau p'ateu de ficat.

' Quiero pat 'e de higado. tpelte) (Pescado)Ce luali ca antreu? gaoué desea como entrada? Stiucà LucioIau ... Tomo... Crap CarpaSolia/prietena mea/prietenul Mi esposa/mi amiga/mi Crab Càmbaro

meu ia ... amigo toma... Creveti CamaronesNota, và rog! La cuenta, por favor! Ptli de' baltà Zancas de rana(Micul dejun) (Desayuno) Sœici MariscosUn ou. un Nuevo. Homar LangostaUn suc de fructe. Jugo de frutas. Morun BacaiaoCornuri. panecilios. Stridii ostrasDulceatà. confitura. Sardine SardinasPâine. ' pan. Raci CangrejosPâine pràjità. pan tostado. TOn AttinUnt. Mantequilla. Pàstràv TruchaCafea (cu lapte). café (con Ieche). La CuRtor AI hornoCeai. Té. Pane EmpanadoCacao (ciocolatà cu Iapte). Cacao (chocolate con leche). 2a gràtar A la parrillaLapte (cald, rece). Leche (caliente, fria) Afumat AhumadoPrânz cina- antreuri) (Almuerzo, cena, entremeses) ln aburi AJ vapor(

, ,Antreuri asortate. Entremeses variados. Pràjit FritoCruditàti. vegetales crudos, (Carne) (carne)Suncà. ' Jamôn. de vita de vacaSaiatâ de royii. Ensalada de tomates. de miel de corderoPateu de ficat. paté de higado. de Porc de cerdoAperitive caide. Entradas calientes. de Vit.el de terneroOmletà (simplà). Tortilla francesa. antricot chuleta

cu ciuperci. de champillones. bnitel chuleta empanadacu mirodenii. de finas hierbas. ficat higadocu brânzà. cle queso. PLIIP; de berbec pierna de carnero

Ouâ moi. Huevo pasado por agua. rinichi rffhones1 6 1 7

Page 10: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

cârnati salchichas sec secofript ' asado tlpor ligeroîn sânge medio crudo tl,re fuerteumplut relleno lipumos espumoso(Pasàre yi vânat) (Aves y caza) ftlarte sec muy secoratà pato tlulce dulcecdrcan pavo ltlic; aguardiente

In sànàtatea dumneavoastra! IA su salud!fazan faisàniepure conejogâscà ganso 13. Asistentà medicalà 13. Asistencia médicaPtli R0110 'piept de pasàre pechugas de pollo Doresc o întAtnire cu medkut. Quero uca ci1 con el médico.(Legume) (Vegetales) 1mi puteti chema un doctor? zpuede llamarme un médico?fasole judia care sun' t orele de &cuél es el horario de Iasspanac espinaca consultatie? consultas?morcovi zanahoria Am nevoie de un medic.

' Necesito un médico. Es un

varzà col Este o urgentâ. caso de emergencia.castravet,i pepinos (La medic) ' (En el ambulatorio)salatà verde (Iàptucà) lechuga ce và supârà? &oué le molesta?ceapà cebolla sunt bolnav. Estoy enfermo.mazàre guisante Mâ supàr: inima. Me molesta el corazôn.cadofi patatas Mâ doare capul. Me duele Ia cabeza.ropii tomates sunt obosittà). Estoy cansadota).(Fructe) (Frutas) sant istovitlà). Estoy agotadota).migdale almendras De când a început? Cuéndo empezô?alune avellanas De ieri. Ayer.làmâie Iimôn De ieri searà. Ayer por la tarde.c:ppuni fresas Din timpul noptii. Durante la noche.smeurâ frambuesa (Corpul omenekc) (Cuerpo humano)nuci nueces capul Ia cabezapiersicâ melocotôn gâtul el cuello, Ia gargantaparâ pera bralele los brazosmàr manzana mâna la manoprune ciruelas degetul el dedo(Vinuri) (Vinos) gamba la piernaropu tinto piciorul el pieaIb blanco umàrul el hombroroze clarete (Diverse boli) (Distintas enfermedades)

18 19

Page 11: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

diareea diarrea - carburatorul - el carburadorgripa gripe - teava de eyapament - el escape'

t: - una ruedadurerea de gât dolor de garganta - o roadurerea de ureche dolor de oido - :tergàtorul - el llmpiaparabrisasjunghiuri în piept dolor en el pecho - farul - el faroo durere un dolor - parpocul - el parachoqueso crizà cardiacà una crisis cardiaca - u>a - Ia puedadurere de dinti dolor de dientes - broasca - Ia cerraduradurere de stom' ac dolor de estômago - ambreiajul - el embragueun guturai catarro - radiatorul - el radladorfebrà fiebre - bujia - la bujiasunt constipattâ) estoy estrefiidota) - aprfnderea - e) encendidotukesc estoy tosiendo - suspensia - Ia suspensiônexpectorez estoy expectorando - cureaua ventilatorului - la correa deI ventiiadoram dificultate Ia respiratie tengo dificultad para respirar - Centura de sigurantà - el cinturtm de seguddad

' benzina ' - Ia gasolinasunt alergic soy alérgico -(Sfaturi medicale) (Consejos de1 médico) Fumatul interzis Prohibido fumar.Luati înainte de culcare Se administra antes de

acostarseo datà/de douà ori pe zi Una vez/dos vecesde trei/patru ori pe zi al dia/tres veces/cuatrotimp de cinci zile veces al dia durante 5

(cinco) diasStati în pat trei zile Quédese en cama durante

tres diasReveniti vinerea/joia viitoare Vuelva el prôximo viernes/el

prôximo jueves

14. Automobilul 14. E1 automövilSunt în panà. Estoy con el coche parado.Nu pot porni . No arranca.Bateria este terminatà. La bateria esté terminada.Sunt în panâ de benzinâ. Estoy parado por falta de

gasolina.Am un cauciuc dezumflat. Se me dc hinchô un neumâtiœ.Am o problemâ cu... Tengo probiemas con...

- frânele - Ios frenos20 21

1.

Page 12: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

alt, aftâ - otro, a arunca (a) - echarVocabular Român - Spaniol altàdatà - otra vez asculta (a) - escuchar

altceva - otra cosa ascunde (a) - esconderA acolo - allà altfel - de otro modo ascuti (a) - afilaracont - anticipo /m) amar, à - amargo, a asear'a - anocheAbdomen - vientre 4mà acoperi (a) - cu 'srir amâna (a) - aplazar asemànàtor - oarecido, aabpa - aoenas ' ' acoperi: - techo fm) amândoi - ambos, as asemenea - s'emeianteabil - h 'àbil acord - acuerdo ('m') amenda (a) - multar asiqura (a) - aseg-urarabsent - ausente acorda (a) - otorgar amesteca (a) - mezclar astazi - hoyabundent - abundacte acru - agrio amiazâ - medfodia aya - asfabur - vapor tm! activitate - actividad (f! an - afho (m) apadar - puesac - aguja (t) ' ' act,ionar - accionista t 'm! aogajat - empleado (m) ayeza (a) - colocarac cu gàmàiie - alfller (m) acum - ahora ' anotimp - temporada (f) aytepta (a) - esperaracasa - a casa, en casa, por adaos - adicidn (f) antricot - chuleta (f) atât - tanto

casa adàuga (a) - anadir anual - anualmente atent, à - atento, aacceota (a) - aceotar adesea - a menudo anula (a) - cancelar atinge (a) - tocaracceiera ( 'a) - ac 'elerar adevar - verdad (f) anunt - anuncio (m) atunci - entoncesdevarat - verdadero apaqlne (a) - pedenecer aur - oro (m)accident - accidente (m) aacel, acea - aauel, aauella adeveri (a) - averiauar apâ - agua (f) auzf fa) - ofracel, acele - a'uuello I adicâ - es decir - apâra (a) - defender avea'ta) - teneraqueffas ' ' adineauri - hace poco apârea fa) - aparecer avere'- 'fortuna (f)acela, aceea - aau*l adânc - hondo apàsa (a) - apretaraquèlla, aquello (f7) ' adormF (a) - adormecer apleca (a) - inclinar saceia, acelea - aquéllos, adresà - direcciôn (f) aplica (a) - aplicar

aquèllas aduce (a) - traer apoi - despu:s uaie - bafio (m)acelasi, aceeasi - el mismo aduna (a) - sumar aprinde (a) - prenuer baleon - balct)n (m)ia mi -sma

, lo m-ismo ' aer - aire (m) aprosape - cerca balenà . ballena'ffl

aceiapi, aceleaki - Ios aeroport - aeropuerto (m) aprona (a) - apcobar balustradà - barahdilla (f)mismos, Ias mismas afacere - negocio (m) apropia (a) - acercar (se) barbà - uarba (f)acest, aceastâ - este (ese), afarâ - afuera aprovjziona (a) - proveer barcâ - bote (m)

esta fesaj afla (a) - enterartse) aranja (a) - arreglar barierà - barrera tf)ace:ti, aceste - estos ' ' aici - aqui a ,ràta-t .a) - mostrar bate (a) . golpea 'r

(esos), estas (esas) ajunge (a) - Ilegar arue ça) - quemar baterie - bateria (f)acesta, aceasta - èste (*se) ajuta (a) - ayudar ardei - pimiento (m) satistà - panuelo (mjésta (.sa), esto (e 'so) f 'n'l alàturi - al Iado ar.gi-nt - pfata (f) bziat - muchacho't 'm)

aceptia, acestea - è'stos' ' ' alb: à - blanco, a anpa - alatf) bàoat - hombre(èsos), èstas (*sas) alblnà - aseja armatà - ejèrcito (m) batrân - viejo, a

alege (a) - elegir armà - arma (f) sàt - palo (m)22 2a '

Page 13: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

bàuturà - bebida (f) cadou - reyalo (m) câine - perro (m) cheltui (a) - gastarbea (a) - beber cafea - cafe (m) când - cuando chema (a) - Ilamarbere - cerveza (f) caiet - cuaderno (m) Cânta (a) - cantar chiar - mismobijuterje - Joya (f) (:.a1 - caballo (m) Gântec - canciôn (f) chibrit - cerilla (f)bilet - billete (m) cald - caliente cârnat - salchicha (f) chiftea - albôndiga (f)bine - bien calitate - calidad (f) câktiga (a) - ganar chinez - chino, abineinteles - obviamente cam - cerca de Cât - cuanto chior - tuerto, ablanà 1 piel (f) camerâ - habitacisn (f) Câti, câte - cuantos, cuantas chirie - alquiler (m)blânj - manso, a camion - camiôn (m) câyiva, câteva - algunos, chirurg - cirujano (m)boala - enfermedad (f) cap - cabeza (f) algunas chirurgie - cirugia (f)bogat - rico, a care - cual. que, quien Ce - que chitantà - recibo (m)Inav - enfermo, a carne - carne (f) Cel. cea - el que, Ia que ci - sin'obobou - buey (m) carte - Iibro (m) cei. cele - Ios que, Ias que ciment - cemento (m)brad - abeto (m) cartof - patata (f) Ceafà - nuca (f) cinâ - cena (f)brat - brazo (m) casà - casa (f) Ceai - té (m) cine - quienbràiarà - pulsera (f) castravete - pepino (m) Cealaltà - Ia otra cinema - cine (m)brâhzà - queso (m) cataramà - hebilla (f) teapà - cebolla (f) cineva - alguienbrichetà - encendedor (m) catifea - terciopelo (m) Cearà - cera (f) cinstit - honesto, abroascà - rana (f) cauciuc - caucho (m) Ceartà - rilla (f) cioc - pico (m)brunet - moreno, a cauzâ - causa (f) ceas - reloj (m) ciocan - marjllo (m)bucatà - pedazo (m) cazare - alojamiento (m) qeapcâ - tazalf) ciorap - media (f)bucàtàrie - cocina (f) cà - que ceilalti - Ios otros circa - aproximadamentebucurie - alegria (f) câci - pues qelàlllt - el otro cireapà - cereza (9bumbac - algod6n (m) cadea (a) - caer Celelalte - Ias otras citi (a) - leerbun - bueno, a càlare - a caballo Celibatar - soltero, a ciudat - extrano, abunàtate - bondad (f) câlàtor - viajero (m) Centimetru - centimetro ciupercà - hongo (m)bunàvointà - benevolencia (9 câlàtori (a) - viajar Centru - centro (m) cizmar - zapatero (m)bunic - aquelo (m) câlàtorie - viaje (m) tlenturà - cinturôn (m) clar - clarobunicà - abuela (f) càldurà - calor (m) Cenuyà - ceniza (f) clasà - clase (f)burete - esponja (f) càmayà - camisa (9 Ger - cielo (m) clàdire - edificio (m)budà - barriga (f) càprioarà - gamuza (f) Cerb - ciel'vo (m) cfei - cofa (f)buzà - Iabio (m) càppunà - fresa (f) Cerc - circulo (m) client - cliente (m)buzunar - bolsillo (m) càra (a) - acarrear Cercel - arete (m) climà - clima (m)

càràmidà - ladrillo (m) Cere (a) - pedir clipà - momento (m)C càrbune - carbôn (m) Cerji (a) - mendigar coleg, à - companero, aâsâtori (a) - casar (se) Cetat.ean - ciudadano (m) comedie - comedia (f)c

ca - como Càsàtorie - matrimonio (m) zeva - algo companie - compafiia (f)cabanà - chalé (m) Càuta (a) - buscar Cheie - llave (f) complet - completo, a

24 25I 1

Page 14: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

comun - comtin curcan - pavo (m) deschide (a) - abrir dragoste - amor (m)comunica (a) - comunicar curând - pronto descoped (a) - descubrir dràgut - Iindo aconcediu - vacaciones (f) cutie - caja (f) descrie (a) - describir drept - recto, aconcurs - concurso (m) cutremur - terremoto (m) desigur - sin duda dreptate - justicia (f)conditie - condlciôn (f) cutit - cuchillo (m) despre - sobre, acerca de dreptunghi - rectàngulo (m)condu'ce (a) - conducir cuv' ânt - palabra (f) desttll - bastante drum - camino (m)conform cu - cle acuerdo con öepi - aunque dubla (a) - doblarconopidà - coliflor (f) D deytept - inteligente dublu - doblecontinua (a) - continuar dezvoltea (a) - desarrollar duce (a) - Ilevarconvinge (a) - convencer da - si dezvoltare - desarrollo (f) dulap - armario (m)convorbire - conversaciôn (9 da (aJ - dar didqienar - diccionario (m) dulce - dulcecorp - cuerpo (m) da 'cti '- si discil - dificil dulceat: - confitura (9costa (a) - costar danez - danés, a dimineatà - marana (9 duminic' : - domingocostum - traje (m) dans - baile (mJ dimpotrivà - al contrario dupà - después de, segtincot - codo (m) cjar - reoalo '(m6 din - de durea (a) - dolercotidian - diarlo, a datà - f Jcha '(fl' dincoace - aquende durere - dolor (m)covor - alfombra (f) datora (a) - J 'eber dinCOIO - allende du: - ducha (f)crede (a) - creer datorie - deuda tfJ dineu - cena (f) du:man - enemigo (m)creier - cerebro (m) datorità - a caus 'a 'de, aracias dinspre - desde dusumea - piso (m)cregon - làpiz (m) dàuna (ah - dasar =' dinte - diente (m) duzinà - docena (f)cremà - crema (f) de - de' 'desde dired - directo a, :crepte (a) - crecer d-oqur'rx - nnnimn dis-de-dimineata - al amanecer Ef) ----M'- ---'-- diseara - por 1a' nochecruce - cruz ( decat - cue' cu - con deci - e ; decir dispârea (a) - desaparecer echilibru - equilibrio (m) culoare - color (m) dedesubt - debaio disptls (bine) - de buen humor echipà - equipo (m)

I cum - como uecet - dedo fm-) dispus (prost) - de maI humor electric - eléctrico, ai cumnat - cuöado (m) clec'ia - va ' ' distruge (a) - destruir efor.t - esfuerzo (m)cumnatà - cuhada (f) de'jun 1 almuerzo (m) doamnà - seöora (f) al - igualegcumpàra - comprar (jomnra /aï - arrannar tobândà - interés (m) elegant - elegantecumpàràtor - comprador (m) d-m-m-i 'sie '- 'dimiqi 'Jn -/-fh' öomn - seöor (m) elev, à - aiumno, acumva - acaso d-o-mult - anta fci-h 'ao domnipoarà - seöorita elibera (a) - Iiberarcunoakte (a) - conocer -- - '-m'u '-nla-ci-fiomoo dori (a) - desear etvetfan - suizo, acununie - boda (f) deodatà - de re 'U Jnt-e -'--'-- dorinità - deseo (m) engfezesc - inglés Clupà - copa (f) deosebire - diferencia (f) dorml (a) - dormir etaj - piso (m) .cuprinde (a) - abarcar donqosif - dif-rnnt- dormitor - dormitorio (m) eventual - eventualcuraj - valor (m) dr-nr-rf-k-. leio; - - dovedi (a) - probar evita (a) - evitarcurat - Iimpio a dr'-r -n -ni-k (ah t Jisturbar dovleac - calabaza (9 exact - exacto, a! curàta (a) - Iim' piar d-e' '-s -- J-a

'm

'enudo -' dra9à - querido, a exagera (a) - exagerarE !. 26 27I I fI ' .' i

Page 15: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

excursie - excursiôn fluture - mariposa (f) G 9ri - grisexecuta (a) - ejecutar foame - hambre (f) grijà - cuidado (m)ezita (a) - vacilar foarfece - tijera (f) galben - amarillo a 9rOS - grueso, a

foade - muy garà - estacibn ($ gurà - boca (f)F foc - fuego (m) gata - Iisto, a, lbasta! guturai - catarro (m)folosi (a) - emplear gaurà - hueco (m)

fabrica (a) - fabricar forma (a) - formar gazdâ - anfitriôn (m) Hfabricà - fébrica (f) formà - forma (f) gazon - césped (m)face (a) - hacer forlâ - fuerza (f) gainà - gallina (f) hai! - lvamos!fals - falso, a fotografie - foto (f) gâlàgie - alboroto (m) hainà - abrigo (m)familie - familia (f) fotoliu - butaca (f) gâsi (a) - hallar hakat - bata (f)fapt - hecho (m) francez - francés, a gâti (a) - cocinar harflal - ganapén (m)farfurie - plato (m) frate - hermano (m) gândi (a) - pensar harnic - aplicado, afarmacie - farmacia (f) frârlâ - freno (m) gât - cuello (m), garganta (f) hârtie - papel (m)fasole - frijol (m), arveja (f) freca (a) - fregar geam - vidrio (m) homar - langosta (9fatà - muchacha (f) fricà - miedo (m) geamantan - maleta (f) hot'jrî (a) - decidirfatà - cara (f) ffig - frio (m) geamàn - mellizo, a hot - Iadrôn (m)fàinà - harina ff) frigider - refrigeradora (f) geantâ - cartel'a (t), maletin (m) hranâ - alimento (m)fàrà - sin ' ' fripturâ - asado (m) gen - género (m) hràni (a) - nutrirfebrâ - fiebre (f) frtld - fruta (f) genunchi - rodilla (f)feI - manera (f), tipo (m) frumos - bello, a german - alemàn, a Ifelicita (a) - felicitar frumusete - belleza (f) gheatà - bota (f)femeie - mujer (& frunte - frente (f) ghid - guia (m, f) iad - infiemo (m)fereastrà - ventana (9 frunzà - hoja (f) giratoriu - giratorio, a iar iaràpi - mas, de nuevofericire - felicidad (f) ftlgi (a) - huir glumà - broma (f) iarpà - yerba (f)ferm-a - finca (9 fulg - Copo (m) go1 - vacio, a; go1 (m) iarnà - invierno (m)fi (a) - ser, estar fum - humo (m) gospodinà - ama de casa (9 iata - he aquificat - higado (m) ftlma (a) - fumar grabà - apuro (m) idee - idea (f)fiecare - cada uno fura (a) - robar gcad - grado (m) ieftin - barato afier - hieco (m) furculiyâ - tenedor (m) grajd - establo (m) iepure - conej'o (m)fierbe (a) - hewir furie - furia (f) granità - frontera (f) ieri - ayerfieointe - caliente furios - furioso, a gras - iord ,o a ier'ta (a) - perdonar

furnicà - hormiga (f) grâdina - jardin (m) ieyi (a) - salirfiicà - hijafiltru - filtro (m) furniza (a) - suministrar gràtv- parrilla (9 ieyire - salida (f)finlandez - finlandés, a furt - robo (m) grec - griego, a imagina (a) - imaginarflacorà - Ilama (f) furtunà - tormenta (f) gre-wak'j - error (m) imagine - imagen (f)flàmând - hambriento, a fustà - falda (f) greutate - peso (m) imediat - inmediatamentefloare - flor (f) grâtl - trigo (m)

28 291. ..1.

Page 16: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Imens - inmenso, a împlini (a) - cumplir (se) inregistra (a) - registrar joc - juego (m)imita (a) - imitar împotrivà - contra, en contra însà - pero joi - jueves (m)imobil, ua - inmôvil împrejur - alrededor de inspre - hacia jos - abajoimpar - impar împrejurare - circunslncia (f) int-alni (a) - encontrar (se) juca (a) - jugarimpermeabil - impermeable (m) împreunà - junto Intâlnire - encuentro (m) jucàrie - juguete (mimplica (a) - implicar împrumut - préstamo (m) lntâmpla (a se) - suceder jucàtor - jugador (m)impozit - impuesto (m) împuyca (a) - fusilar lntâmplare - casualidad (f) judeca (a) - juzgarimpresie - impresiôn (f) în - en intârzia (a) - atrasar (se) judecatla - juicio (m)impune (a) - imponer ?nainta (a) - avanzar lntârziere - atraso (m) judecator - juez (m)inamic - enemigo, a înalt - alto, a lntoarce (a) - volver (se) jumàtate - mitad (f)include (a) - incluir înàltime - altura (fJ lntoarcere - vuelta (f) jurnal - diario (m)industrie - industria (f) înàtintru - adent 'ro' fntre - entreinel - anillo (m) înc: - todavia lntreba (a) - preguntar Linginer - ingeniero (m) încàltàminte - calzado (m) lntrebare - pregunta (f)inima - corazôn (m) încàlz' i (a) - calentar (se) lntrebuinya (a) - usar Ia - ainjectie - inyecciôn (f) încarca (a) - cargar lntreg - entero, a 1ac - Iago (m)interls - interès (m) începe (a) - empezar intreprinde (a) - emprender Iamà - cuchilja (f)interesant - interesante început - comienzo (m) lntreprindere - empresa (f) Iampà - iàmpara (9interzice (a) - prohibir încerca (a) - intentar lntreprinzàtor - Ianternâ - linterna (f)intra (a) - entrar încercare - intento (m) emprendedor, a lant - cadena (f)intrare - entrada (f) încheia (a) - acabar lntrerupe (a) - Tnterrumper Iapie - Ieche (f)introduce (a) - introducir închide (a) - cerrar lntrucât - dado que Iarg - extenso, ainutil - intitil închiria (a) - alquilar lntuneric - oscuridad (f) Iat - ancho, ainvers - al revés închipui (a) - imaginar lntelege (a) - entender Iàmâie - Iimôn (m)invitat - invitado, a închis - cerrad ,o a întelept - sabio, a Iàsa (a) - dejarinvitatie - invitaclôn încredere - confianza (f) lnteles - sentido (m) Ianà - Ikanà (f)italiarl - italiano, a înconjura (a) - rodear întepa (a) - picar Iângà - al Iadoiubi (a) - amar încuraja (a) - estlmular 'nvâdj - girar leafa - sueldo (m)iute - ràpido, a, picante îndata - inmedlatamente invat,'l (aà- aprender, ensefhar Iega (a) - atarizvor - manantiallm), fuente (t) îndeplini (a) - cumplir lnvâlamant - educaciôn (f) Iege - Iey (f)

îndura (a) - sufrir înveli (a) - cubrir Iegumà - Iegumbre (f)î îngtneta (a) - helar învingàtor - vencedor, a lemn . madera (f)înghiti (a) - tragar învinge (a) - vencer Iene - pereza (f)îmbràca (a) - vestlr îngrijz (a) - cuidar lentilà - lente (f)împacheta (a) - empacar îngust - angosto, a J leyina (a) - desmayar (se)împàqi (a) - dividir înlocui (a) - sustituir Iiber - Iibre

,împinge (a) - empujar înmulti (a) - multlplicar jantà - llanta (t) libertate - libertad (f)împleti (a) - trenzar, enlazar înota (a) - nadar japonez - japonés, a Iibràrie - libreria (f)

30 31I

Page 17: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

limbà - lengua (f) mànuyâ - guante (m) miros - olor (m) nayte (aJ - nacerIingura - cuchara (f) màr - manzana (f) rniyca (a) - mover (se) naturà - 'naturaleza (f)Iinie - Iinea (f) màri (a) - aumentar miycare - movimiento (m) nàscut - nacido, afinipte - quietud (f) mârime - medida (f) moale - blando, a neapârat - necesariamenteIini:tit - quieto, a mâruntiî - menudo (m) moarà - molino (m) nebun - Ioco, alipi (a) - pegar mâsea' - muela (f) rnoarte - muerte (f) necunoscut - desconocido, ajiterà - letra (f) màslinà - aceituna (f) mobilà - mueble (m) nedorit - indeseabie1oc - Iugar (m) màsura (a) - medir modà - moda (f) nedrept - injusto, alocui (a) - babitac vivir màtu.â - tia (& mondial - mundial nedreptate - injusticia /nlua (a) - tomar, coger mâine - mafhana moneda - moneda (f) nefericire - infelicidad 'tf')lucra (a) - trabajar mânà - mano (f) morcov - zanahoria (f) nefericit - infelizIucru - cosa (f), trabajo (m) mânca (a) - comer mormànt - tumba (f) nega (a) - negarIume - mundo (m), gente (f) mâncare - comida (f), mort - muerto, a negocia (a) - negociarIuminà - luztf) manjar (m) morun - bacalao (m) neqru - negro, alunà - mes (m), Iuna (f) mândru - orgulloso, a motiv - motivo (m) nerlnchipuit - inimaginableIung - Iargo, a mânecà - manga (f) motor - motor (m) neîncredere - desoonfianza (9Iuni - Iunes (m) medie - media (f) mult - mucho, a neînsemnat - insionificant JIup - lobo (m) membru - miembro (m) multumi (a) - agradecer neobipnuit - raro, '-aIupta (a) - luchar meniu - meoû (m) muliumit - contento, a neprevâzut - imprevisto, a

mentine (a) - mantener munca - trabajo (m) nesigur - fncierto, aM merg'e (a) - ir muncitor - obrero (m) nevinovat - inocente

metru - metro (m) munte - montana (f) nevoie - necesidad (f)(Ia (f) mic - pequefio, a murdar - sucio, a nici - nimacara - grin - tienda (f) micvora (a) - disminuir muri (a) - morir niciodatà - nuncamagaz

mai - mâs miel - cordero (m) musafir - huésped (m) nimerj (a) - acertarimutz - mono (m) mlercuri - miércoles (m) muscà - mosca (f) nimic - nadama, '- madre (f) miere - miel (f) rnustat: - bigote (m) ninge (a) - nevarmam T

mare - grande mijloc - medio (m) mupca (a) - morder nisip - arena (f)à) - mar (m) milà - pena (f) mupchi - mûsculo (m) nipte - unos, unasmare (ap

ine-margen (m) minciunâ - mentira (f) mut - mudo, a nivel - nivel (m)marginar - marinero (m) minge - pelota (f) muta (a) - mudar noapte - noche (f)marrti - martes (m) minister - ministerio (m) muzica - musica (f) nod - nudo (m)ma

mas'à - mesa (f) minunat - maravllloso, a nor - nube (f)mapina - màquinatf), minune - maravilla (f) N nord - norte (m)

cochetm) mira (a) - asombrar (se) noroc - suede (f)màcelar - carnicero (m) mire - novio (m) naiv - ingenuo a nowegian - noruego, amaterial - material (m) mireasâ - novia (f) nas - nariz (fJ nou - nuevo, amazâre - guisante (m') mirosi (a) - oier nasture - b 'ofôn (m) nucà - nuez (f)

32 33

Page 18: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

numai - solamente orb - ciego a pàdure - bosque (m) xper - pimheota (f)numàr - numero (m) ordine - orôen (m) pàlàrie - sombrero (m) ptsity - gato (m)numàra (a) - contar orez - arroz (m) pàmânt - tierra (f) plaja - playa (f)nume - nombre (m) organiza (a) - organizar pàpukà - mufieca (f) plàcea (a) - gustarnuntà - boda (f) oricare - quienquiera pàr - cabello (m) plaman - pulmbn (m)

orice - cualquier pzrea (a) - parecer placere - pfacer (m)o oricând - siempre pàrere - opiniôn (f) plàcut - agradable

ochcât - por màs que pàstra (a) - guardar yàtj (a) - pagaroaie - oveja (f) oricum - de todos modos pàzi (a) - vigilar plànge (a) - lloraroalà - olla (f) oriunde - dondequlera pâine - pan (m) pleca (a) - partir, saliroare - acaso os - hueso (m) pânà - hasta plecare - partida (f)oarecare - cualquiera otravà - veneno (m) pânzà - tela (f) plimsare - paseo (m)

obicei - costumbre (t) otel - acero (m) pe - sobre plin . lleco, aobiect - objeto (m) otet - vinagre (m) pedeapsa - castigo (m) poartà - puerta (f)

' obiynuit - usual où - huevo (m) peisaj - paisaje (m) poftà - gana (f)obliga (a) - obligar penita - piuma (f) poftim - por favorpent;.u - por para poimâine - pasado manana

, obligatoriu - pobligatoriamente perdea - co/tina (f) pofiticos - cortèsobosit - cansado, a pace - paztft Pereche - par (m) politie - policia (f)ocazie - ocasiôn (f) pagusà - dano (m) Perete - pared (f) poliiàst - policia (m)ochelari - gafas (f) pahar - vaso (m) pericol - peligro (m) pollnez - polaco, aochi - ojo (m) pantalonF - pantalones (m) Rerie - ceptllo (m) pompà - somba (f)ocupa (a) - ocupar pantof - zapato (m) Permite (a) - permitir popor - pueblo (m)ocupalie - oficio (m) papagal - Ioro (m) Rersoanâ - persona (f) porc - cerdo (m)odata - una vez par - par pescui (a) - pescar pomi (a) - arrancarodihnà - descanso (m) parà - pera (f) Pescar - pescador (m) portocala - naranja (f)oferi (a) - ofrecer parc - parque (m) Pe:te - pez pescado (m) potrivjt - adecuado, apetrecere -kiesta (f) poveste - cuento (m)ofertà - ofeda (f) pardesiu - abrigo (m)oglindà - espejo (m) parfum - perfume (m) Piatrà - piedra (f) praf - polvo (m)olandez - holanu*s, a parte - parte (f) picâturà - gota (f) pràji (a) - freirom - hombre (m) parter - planta baja (f) Picior - pie (m), piematf) pmnz - almuerzo (m)omenesc - humano, a pas - paso (m) pidor - pintor (m) prea - demasiadoomorî (a) - matar pasàre - pàjaro (m), ave (f) Piele - piel (f) preciza (a) - precisaronoare - honor (m) pat - cama (f) Pieptene - peine (m) precum - asi comoopri (a) - parar (se) patina (a) patinar pierde (a) - Ferder predominant - predominanteoprite - parada (f) patron - patrôn (m) Rierdere - perdida (.9 prefera (a) - preferirora: - ciudad (f) paznic - guardia (m) Piersicà - melocotön (m) pregàti (a) - prepararorà - hora (f) pacat - llàstimal, pecado (m) Pilulà - pildora (f) prenume - nombre de pila (m)

34 35(

Page 19: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

presupune (a) - suponer rapid - répiöo, a rugàminte - ruego (m) scump - caro. apretinde (a) - pretender rar - escaso, a rupe (a) - romper scurt - corto ai - raras veces rus - ruso a scuza (a) - e'xcusarpre! - precio (m) rareor ,prevedea (a) - prever ratà - pato (m) ruyine - vergtienza (f) scuzâ - excusa (f)prieten - amigo (m) ràèire - enfriamiento (m) searà - tarde (f)primàvarà - primavera (f) ràcit - resfriado, a S separa (a) - separarprimi (a) - recibir ràgupit - ronco, a sewi (a) - sexirprfn - por ràmâne (a) - quedar sac - saco (m)- Sete - sedtf)prinde (a) - coger ràspunde - responder salatz - ensalada (f) Sfat - consejo (m)printre - entre ràspuns - respuesta (f) sal: - sala (f) Sfâtui (a) - aconsejarprivi (a) - mirar ràsturna (a) - voicar salariu - sueldo (m) Sfâryi (a) - acabarproaspàt - fresco, a râu - malo, a salon - salôn (m) Sfâr&it - fin (m)duce (a) - producir a râde - reir saluta (a) - saludar Sfert - cuarto (m)pro

promite (a) - prometer realiza (a) - realizar sare - saltf) Sigur - seguro aronunta (a) - pronunciar rece - frio, a sat - aldea (f) Simplu - senciiloPproprieiar - propietario (m) receptie - recepciôn (f) sau - o simti (a) - sentirropune (a) - proponer recunàayte (a) - reconocer sà - gue sinler - sincero, a;hprost - tonto, a reduce (a) - reducir sàmantà - semilla (f) Singur - solo, aprunà - ciruela (f) regreta (a) - Iamentar sànâtoà - sano, a Sirop - almibar (m)publicitate - publicidad (f) renunta (a) - renunciar sâpun - jabén (m) Slab - delgadc, a, débilpudrà - polvo de tocador (m) reparl (a) - reparar sarac - pobre gmântâna - nata (f)pui - pollo jm) repede - râpidamente sàrbutoare - fiesta (f) Smochin: - higo (m)pumn - puno (m) repeta (a) - repetir sàri - saltar Smulge (a) - arrancarpunct - punto (m) reprezenta (a) - representar sàrut - beso (m) Soacrâ - suegra (f)pune (a) - poner relet: - receta (f) szruta (a) - besar Soare - soI (m)purla (a) - llevar reupi (a) - tener éxito sâmbàtà - sébado (m) sob; - estufa (f)purtare - conducta (f) reveni (a) - volver sâmbure - pepita (f) Socoti (a) - calcularpupcà - fusil (m) ridica (a) - levantar sânge - sangre (f) Socru - stlekro (m)putea (a) - poder ridiche - râbano (m) scarâ - escalera (f) Somn - Sueno (m)putere - poder (m) risipi (a) - disipar, malgastar scaun - silla (f) Sorà - hermana (f)puternic - poderoso, a roatà - rueda (f) scàpa (a) - escapar SOt - esposo (m)putin - poco, a rochie - vestido (m) schi - esqui (m) Sciie - esposalf)' român - rumano, a schimb - cambio (m) Spiniol - espanol, aR ro:u - roj ,0 a scoate (a) - sacar Sparge (a) - romper

- rosado, a scop - meta (f) Spate - espalda (f)roz- cangrejo (m) rtldâ - Pariente (m) scrie (a) - escribir Spàla (a) - lavarrachetà - raqueta (f) rUga /) - rO9ar scrisoare - carta (f) Spàlàtorie - Iavanderia (f)racà - herida (9 rtlgina - herrumbre (f) scrum - ceniza (r)- Spectacol - espectàcuio (m)ran

36 37

Page 20: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

spera (a) - esperar surâde (a) - sonreir talie - estatura (f) trecut - pasado (m)speria (a) - asustar (se) surd - sordo, a tare - duro, a tremura (a) - temblarspin - espina (f) surprizà - sorpresa (9 tatà - padre (m) tren - tre'n '(m)spiona (a) - espiar sus - arriba taxà - tasa (f) trezi (a) - despedar (se,.spital - hospital (m) tavan - techo (m) trimite (a) - enviarspre - hacia s tàcea (a) - callar trist - tristesprijini (a) - apoyar '* tàcere - silencio (m) trotuar - acera (f)spumà - espuma (f) ala - ajedrez (m) tàia (a) - cortar turc - turco, ab

tâmplar - carpintero (m) turn - torre (f)spune (a) - decir yantier naval - astillero (m)sta (a) - estar qant - foso fmh tâmpl: - Sien (f) tuse - tostf)stat - estado (m) Ialà'u - Iuci 'op 'erca (f) tànâr - joven tuyi (a) - toserk

târziu - tardestatie - estaciôn (f) ampanie - champàn (m)k teamà - temor (m) 'rstâhga - izquierda (f) jarpe - serpiente (f)stea - estrella (f) coajà - escuela (f) teatru - teatro (m) '?

tejqnfc - scnico, a tap - chivo (m)steag - bandera (f) edea (a) - sentarse: tei - tilo (eI) (ara - pais (m)stejar - roble (m) sewet - sewilleta ffàsticlà - vidrio (m), botella (f) Isi - v ' ' telefona (a) - telefonear (àran - campesino (m)stoarce (a) - exprimir Iin 'g - riel (m) teme (a se) - temer iioe (a) - tener, sujetarj

termina (a) - terminar (intà - blanco (m)stradà - calle (f) sir - fila ffhstràin - extranjero, a 'soarece'-'ratôn fmh tigrtl - tigre (m) fipa (a) - gritarstrâmt - estrecho, a lobolan - rata (f')- ' timbm - timbre (m) iilei - petrôleo crudo (m)k

timp - tiempo (m) iuicà - aguardiente (m)strica (a) - deteriorar jofer - chofer (m) .stropi (a) - rociar q/arkamr . nnrndo frraà tineret - juventud (f)stud ia (a ) - estudiar Yq-ra-qz -.t 'o . r-r.. I-oof ; î,n -( ',.,aà tipàri (a ) - i mpri m ir tjsub - debajo cq-t J 'L--o /.1 -.' 'Jfa-'r -r= 'r -' titlu - tftufo (m)sud - sur (m ) It-i '( ''a -) -'-s 'ab 'J '-r ' -' toa mnâ - otofho (m ) ud - mojado asuedez - sueco, a ptlinyà - ciencia (f) tobâ - tambor (m) ;uita (a) - oIv darsuferi (a) - sufrir tire - noticia (f) tocmai - precisamenteV topi (a) - derretir Ulei - aceite (m)sufla (a) - soplar ytiucà - Iucio (m) ultim - ultimo, asuset - alma (f) urub - tornillo (m) tot, toatà - todo, todaf toli toate - todos, todas Umàr - hombro (m)suna (a) - sonar purubelnità - destornillador (m) ' umbrà - sombra (f)sunet - sonido (m) ' totodatà - al mismo tlempototupi - sin embargo tlmbrelà - paraguas (m)supà - sopa (f) y umple (a) - Ilenarsupàra (a) - enfadar trandafir - rosa (f) unde - donde adondesupàrare - enfado (m) transmite (a) - transmitir jtablz - pizarra (f) tràf (a) - vivir undeva - don equierasuporta (a) - soportar dro (m) trebui (a) - ueber Lln9e (a) - ungir, untartablou - cuasuprafalà - superficie (f) t - mantequilla (f)tacâm - cubiedo (m) trece (a) - pasar Llnsupraveghea (a) - supervisar

38 39

Page 21: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

unturâ - manteca (f) vânzàtor - vendedor (m) zar - dado (m) ziar - diario (m)urare - voto (m) vârf - cima (f), pico (m), zàpadà - nieve (f) zice (a) - decirurca (a) - subir punta (f) zbura (a) - volar zid - muro (m)ureche - oreja (f) vârstà - edad (f) zdrobi (a) - aplastar zmeur: - frambuesa (f)urà - odio (m) veac - siglo (m) zgârka (a) - rascar zugràvi (a) - pintarurât - feo, a vechi - viejo, a Zgornot - ruido (m) zvon - rumor (m)urma (a) - seguir vecin - vecino, a zi - dia (m)urmà - huella (f) vedea (a) - verurmàrf (a) - segujr vedere - vista (f)urs - oso (m) veni (a) - venirusca (a) - secar vedere - vista (f)uscat - seco, a vesel - alegreusturoi - ajo (m) veste - noticia (f)u:à - pueda (f) vestit - famoso, aukor - fàcil veknic - eterno, autil - ûtil viatà - vida (f)i ' f )v espe - vespa (v viitor - futuro (m)

vi i i - vi no ( m )vacantâ - vacaciones (f) Vinde - vendervacà -'vaca (f) Vineri - viernes (m)vagon - vag6n (m) Vinovat - culpableva1 - oIa (f) ViS - suefio (m)vale - valle (m) Viu - Vivo, avalizâ - maleta (f) VoCO - <oz (f)valoare - valor (m) Voint; - voluntad (f)lutà - divisa (f) Vorbl (a) - hablarvavamà - aduana (f) Vrabie - gorriôn (m)varâ - verano (m) Vrea (a) - querervarzà - coltf) Vreme - tiempo (m)vatà - algodôn (m) Vreodatâ - alguna vez

,vàr var-a - primo, a Vulpe - zorro (m)vàrsa (a) - verter Vultur - àguila (f)vâna (a) - cazarvânat - caza (f) Zvânàtoare - caceria, caza (f)vânt - viento (m) zadar (în) - en vanovânzare - venta (f) zahàr - azticar (m)40 41

Page 22: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Vocabular spaniol - român

A aeropuerto (m) - aeroportafeitar (se) - a (se) bàrbieri

abajo - jos agencia (f) - agentieabandonar - a pàràsi agosto (m) - auguitabatido, a - deprimat agradable - plàcutabedul (m) - mesteacân agradecer - a multumfio a - acru 'abeja (f) - albinà agr ,abiedo, a - deschis agua (f) - apàabogado (m) - avocat aguantar - a ràbdaabrazo (m) - îmbràtikare aguardiente (m) - rachiuabril (m) - aprilie ' agudo, a - ascut,itabrir - a deschide aguja (f) - ac (de cusut)abuela (f) - bunicâ ahi - aiciabuelo (m) - bunic ahora - acumacâ - aici încoace ahumado, a - afumatacacia (f) - salcâm aire (m) - aeracaso - poate ajo (m) - usturoiaccidente (m) - accident aIa (f) - aripâacciôn (f) - actiune alambre (m) - sârmàaceite (m) - ule' i alcalde (m) - primaraceptar - a accepta aldea (f) - satacercar (se) - a (se) apropia alegrar (se) - a (se) bucuraacogida (f) - primire alegre - veselacoger - a primi alegria - veselieacompanar - a însoti alejar (se) - a (se) îndepàrtaacontecimiento - eve' niment alemàn, a - germanacostumbrar - a obipnui alfombra (f) - covoracuerdo (m) - acord atmohada (f) - pernàadaptaciôn (f) - adaptare alquilar - a închiriaadelante - înainte alrededor - în juradentro - înàuntru alto, a - înaltadivinar - a ginici ambulancia (f) - ambulantâadmirar - a admira amigo (m) - prieten 'aduana (f) - vamà andén (m) - peron

anillo (m) - inel43

Page 23: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

ante - în fata B belga - belgian brindis (m) - toastanticipar - à anticipa belleza (f) - frumusete broche (m) - bropàaparecer - a apàrea bacalao (m) - morun bello, a - frumos broma (f) - glum -aapellido (m) - nume de bailar - a dansa berenjena (f) - vânàtà bromear - a glumi

familie baile (m) - dans (pàtlàgea) brtijula (f) - busolàapetito (m) - poftà de màncare baja (f) - scâdere, coborâre besar - a s:ruta budin (m) - budincâapio (m) - telina bajar - a scàdea, coborî beso (m) - sàrut bueno, a - bunaplazar - a amâna bajo - sbb bien - bine buey (m) - bou

; apoyo (m) - sprijin balanza (f) - balantâ bienvenida (9 - bun-venit buhardilla (f) - mansardâapreciar - a aprecla balcôn (m) - balcoh bigote (m) - mustatà bujia (f) - bujie

' aprender - a învàta ballena (f) - balenà billete (m) - bilet ' buque (m) - vaporaprobaciôn (f) - aprobare banco (m) - bancà billetera (f) - portofel burla (f) - bàtaie de jocaprovecbar - a profita bandada (f) - stol bizcocho (m) - biscuit burlar (se) - a-j;i bate jocaqui - aici bandera (f) - steag blanco, a - alb; tintà (m) burro (m) - màgararmario (m) - dulap bafjar (se) - a face baie blando, a - moaie busca (f) - câutarearranque (m) - pornire bafho fmJ - baie blusa (9 - bluzà buscar - a càutai

' ' boca (f) - gurà butaca (f) - fotoliu(vehicul) baraia ffà - càrti de ioci J ' ' klus -tradà bocadillo (m) - sandvi: buzo (m) - scafandruarriba - sus baranda ffh - bi

' ' bocina (f) - claxon buzôn (m) - cutie de scrisoriarroz (m) - orez baratillo (m) - vechiturii rtesania (f) - artizanat barato, a - ieqin btxinar - a claxona, aasado (m) - fripturà barba (f) - barbà bochorno (m) - zàpukealà Casar - a frige barbilla (m) - bàrbie boda (f) - nuntâ

i asegurar - a asigura barco (m) - navà boina (f) - bascà caballo (m) - caIi asi - astfel barra (f) - barâ boisa (9 - pungà, bursà (com.) cabana (f) - colib:, cabanà

,! atar - a lega barrer - a màtura bonitos a - dragut cabeza (f) - capi (j cer (m) - înserare barriga (f) - burtâ borrar - a kterke cabina (f) - cabinâ. atar e atender - a da atenlie barrio (m) - cartier bota (f) - cizma cabo (m) - capàt' atenciôn (f) - atenlie barro (m) - noroi botar - a arunca cada - fiecare' atractivo, a - atràgàtor base (f) - bazà bote (m) - barcà cadena (f) - lantatin - încà lbasta! - destul! botôn (m) - nasture cadera (f) - kolciautobtis (m) - autobuz bastar - a ajunge bôveda (f) - bolt: caducar - a expiraave (f) - pasàre basura (f) - gunoi boxeo (m) - box caer - a càdea

,i; aviôn (m) - avion bata (f) - halat brazo (m) - brat café (m) - cafea, cafenea1 aviso (m) - anunl, aviz bateria (f) - baterie breve - scurt caida (f) - càdereI ayuntamiento (m) - primarie bautizar - a boteza brillante - stràlucitor caja (f) - cutie! azticar (m) - zahàr beber - a bea brillar - a stràiuci calabaza (f) - dovleacazul - albastru bebida (f) - bàuturà brincar - a sàrs,i a sàjta calamar (m) - calmar

i beca (f) - bursà (de student) brindar - a închina, a oferi calcular - a socotii 44 45i

Page 24: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

caldo (m) - supa castigar - a pedeosi compahero (m) - coleg cuento (mJ - oovestecalentar - a încàlzi casualidad (fh - î 'ntâmolare completo. a - complet cuidado ( 'mJ '- arijâcalidad (fà - calitate catarro (mà - 'auturai ' compota (f) - compot cuidar - 'a î 'nor-iiicaliente -'cald cautivar - 'a c-aptiva compra (f) - cump=aràturà cumplir - a î-m 'plinicalmar (se) - a (se) calma caza (f) - vânàtoare, vânat comprar - a cumpàra cuyo - al caruicalor (m) - càldurà cebolla (f) - ceapà comprender - a înteiege, acalzado (m) - încàftàminte ceder - a ceda Cont.ine CHcallar - a tàcea ' celebrar - a sàrbàtori COn - Cltlcalle (f) - stradà cena (f) - cinà Conejo (m) - iegure chal (m) - :aIcama (f) - pat cenar - a cina Confianza (f) - lncredece chalé (m) - vilàcamarerotm) - ospàtar cenicero (m) - scrumier: Congelar - a îngheta champén (m) - jampaniecamarôn (m) - crevetà cerca - aproape COOOCer - a cunoajte champti (m) - pamponcambiar - a schimba cerdo (m) - porc Constipado, a - ràcit, à, cu charlar - a sta la taifascambio (m) - schimbare cerebro (m) - creier guttlrai checo, a - cehcamino (m) - drum cereza (f) - cireakâ Contar - a numàra, a povesti cheque (m) - ceccamisa (f) - càmayà cerrar - a închide Contestar - a râspunde chico a - miccampana (f) - clopot cerveza (f) - bere Continuo a - continuu hile '(m) - ardei: Ccampo (m) - câmp cesar - a înceta Contra - Impotriva hileno a - chilianC ,canci6n (f) - cântec ciego, a - orb Convencido, a - convins chino a - chinezcangrejo (m) - raC cien, ciento - (7 sttt; 60/M (9 - CIJP; chfprio' ta - cipriotcansado, a - obosit cigarro (m) - tigarâ Cofaz6n (m) - inimâ hirriar - a scârtâi

, a / C

cantante (m) - cântàre! cinturôn (m) - curea Coruero rm) - miel chispa (f) - scân' teiecantar - a cânta ciruela (f) - prunà Coffeo (m) - poktâ chiste (m) - anecdot:cantiöad (f) - cantitate ciudad (f) - ora: ' Cortar - a tâia chocar - a (se) cjocnfcapacidad (f) - caqacitate claro, a - clar C0rtO, a - SGtlrt chocolate (m) - ciocolatàcapital (f) - capitala clavo (m) - cui Cosa (f) - Iucru chutar - a jutaCaramelo (m) - bomboanà cobrar - a încasa Creer - a credecarecer - a fi lipsit cocina (f) - bucàtàrie Cruz (f) - cruce Dcargar - a încàrca coche (m) - automobil Cuadro (m) - tabloucarne (f) - carne coger - a 1ua Cual - care1 uiera - oricare, oricine dzdo (m) - Zarcarnero (m) - berbec coI (f) - varzà Cua q danés, a - danezGarpa (f) - crap colitlor (f) - conopidà Cuando - când dafho (m) - daunécarta (f) - scrisoare cokor (m) - culoare Cuanto - cât dar - a dacartel (m) - afik comenzar - a începe Cuarto (m) - camerà, sfert détil (m) - curmalàcartera (t) - poketà comer - a mânca Cubierto, a - acoperit debajo - dedesubtcasa (9 - casà comida (f) - mâncare Cubrir - a acoperi deber (m) - datoriecasar (se) - a (se) càsâtori comienzo (m) - început Cuchillo (m) - cutiti fà deber - a datoracastellano (m) - Iimba spaniolà como - cum Ctlenta (f) - soco ea

46 47A

Page 25: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

dèbil - slab desnudo, a - go1 efecto (m) - efect escapar - a scàoadecidir - a hotàrî despacio - încet eficaz - eficace escape (m) - es'aoamentdecir - a spune destlnatario (m) - destinatar ejemplo (m) - exemplu escaso, a - nefndbstulàtor,decisiôn (t) - hotàrâre destrucciôn (f) - distrugere ejército (m) - armata rardecorado (m) - decor destruir - a distruge él - el escena (f) - scenàdedal (m) - degetar desventaja (f) - dezavantaj elecciôn (f) - alegere escribir - a scriededo (m) - deget determinar - a determina elegir - alege especiar - speciatdefecto (m) - defect devolver - a restitui embudo (m) - pâlnie esperanza (f) - soerantàdefender - a apàrea dia (m) - zi embutidos (m) - meaeluri esperar - a aste 'ota, a s' peradefensa (f) - apàrare diario, a - zilnic, ziar (m) empate (m) - meci nuI esponja (f) - -bu 'retedejar - a Iàsa diciembre (m) - decembrie empezar - a începe estad J (m) - stare, statdelante - în fata diente (m) - dinte empleado (m) - functionar estar - 'a fi', a se afladelffn (m) - deifin djficil - greu emplear - a întrebuin'ta estrella (f) - steadelgado, a - subtire, slab dios (m) - Dumnezeu, zeu empleo (m) - întrebuin' tare, evidente - evidentdemanda (f) - cekere (com.) direccibn (f) - directie 'slujbà evitar - a evitademàs - alti, alte discutir - a discuta ' empresa (f) - întreprindere exacto, a - exactdemasiado' - prea mult distancia (f) - distantà empujar - a împinge exagerado, a - exaaeratuemorar - a întârzia divedir (se) - a (se) àistra en - în exagerar - a exaae-radentro - înàuntru doble - dublu encantado, a - încântat examen (m) - exGamenderecha (f) - padea dreaptâ docena (f) - duzinà entlender - a aprinde excepci:n (f) - exceotkederecho, a - drept doctor (m) - doctor encima - deasupra excusa (fj - scuzà ' 'desacuerdo (m) - dolor (m) - durere encontrar (se) - a (se) întalni éxito (m') '- succesneîntelegere domingo (m) - duminjcà encuentro (m) - întâlnire exposiciôn (f) - expunere,desa'gradable - neplàcut donde - unde enemigo, a - duymànos, exoozitiedesarrollo (m) - dezvoltare dondequiera - oriunde dupman (m) extenso, a - întins - 'descansar - a se odihni dormir - a dormi enero (m) - ianuarie extranjero, a - stràindescanso (m) - odihnà duda (f) - îndoialâ enfadar (se) - a (se) supâradescargar - a descàrca dudar - a se îndoi enfermedad (f) - boal: Fdescontento, a - nemultumit dueiho (m) - stàpân enfermo, a - bolnavdescubrir - a descoperi' dufce - dutce enfrente - 3n fatà facij - upor

ensefhar - a învita (pe cineva) falda (f) - fustàdesculdo (m) - neglijentà durante - în timpul ,desde - de, de Ia ' duro, a - dur, tare enteoder - a întelege falso a - falsentero a - între'g falta ('f) - gcejeala lipsgdesear - a dori ,deseo (m) - dorintà E entrada (f) - intrare faltar - a Iipsi 'dessracia (f) - nen' orocire entrar - a intra familla (f) - familiedeshacer - a desface echar - a arunca Oblim tml-ednip''j, echiwarrent faringe (f) - fartngedesigual - inegal edad ffh - vârstà Orror (m) - greyealâ faro (m) - fardezlizar - a aluneca educ 'a Jiôn (f) - educatie escalera (f) - scarà favor (m) - favoare

48 ' 49

Page 26: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

febrero (m) - februarie frente (f) - frunte girasol (m) - floarea-soarelui hija (f) - fiicàfecha (f) - datà fresa (f) - fragà, càpyunà, golondrina (f) - rândunicà hijo (m) - fiufelicitaciôn (9 - felicitare frezà golpe (m) - Ioviturà historia (f) - istoriefeliz - fericit fresco, a - proaspàt. ràcoros golpear - a Iovi hombre (m) - om, bàrbatfenômeno (m) - fenomen frio (m) - frig gordo, a - gras hombro (m) - umàrfeo a - urât frijol (m) - fasole lgracias! - mullumesc! honesto, a - cinstitferia' (f) - târg frontera (f) - frontierà grande - mare hora (f) - oràficha (f) - fipz'a fruta (f) - fruct grasa (f) - gràsime hospital (m) - spitalfiebre (f) - febrà fuego (m) - foc grave - grav hotel (m) - hotelfiesta (f) - sàrbàtoare fuera - afarà gritar - a striga hoy - astâzifijar - a fixa fuede - puternic 9ruPO (m) - grup hueso (m) - osfijo, a - fix fuerza (f) - fortà gtlante (m) - m-anukà huésped (m) - oaspetefiltro (m) - filtru fumar - afuma' guardar - a pàstra huevo (m) - oufin (m) - sfâryit furia (f) - furie gtlerra (f) - r-azboi huir - a fugifino, a - fin fusil (m) - pupcà guia (m) - ghid htimedo, a - umedfirma (f) - semnzturà ftitbol (m) - fotbal guinda (f) - viqinà humo (m) - fumfirmar - a semna futuro, a - viitor guitarra (f) - chitarà hundir (se) - a (se) pràbukifirme - ferm gtlsto (m) - gust, plàcere htingaro, a - ungurfiecha (f) - sàgeatà Gqor (f) - floare H Iflotar - a pluti gallina (f) - gàinàforma (f) - formà aallo (mh - cocos haber - a avea ida (f) - dusformar - a forma u'aana 'tfh'- ooftà > hibil - abil idea (f) - ideefortuna (f) - soadà, avere u'aanarX-'a Gcâstiaa habitacibn (f) - camerà identificar - a identificaforzar - a foqa eaanso fm1 - 'n fscà habitante (m) - Iocuitor iglesia (f) - bisericàfosa (f) - groapà G'garaje '(m') - Wgaraj hablar - a vorbi igual - egalfoso (m) - pant garganta (f) - gâtlej hacer - a face imagen (f) - imaginefoto (f) - fotogr'afie aasolina ffh - benzin: haGia - Spre imitar - imitafoyer (m) - foaier i'oastar - 'a 'cheltui hambre (f) - foame impaciente - nerâbdàtorfracasar - a ekua '-aasto fmb - cheltuialà harina (f) - fàinà impecable - impecabilfracaso (m) - ekec '-aato f 'mJ '- oisicà hasta - pânà impedir - a împiedicafrasco (m) - flacon '-aem 'elo's f 'm.r)I.h - aemeni hecho (m) - fapt imponer - a impunefraude (m) - fraudà 'u' ' U ' -' buloni helado (m) - înghetatâ importancia (f) - important,àfrecuente - frecvent aeneral - aeneral hermana (f) - sorà ' imposible - imposibilfregar - a freca Woénero f 'Vl - aen hermano (m) - frate impresibn (t) - impresiefreir - a frige u'aenero 'so

, 'a <'- oeneros hermoso, a - frumos Impreso, a - tipàrit

frenar - a frâna u'aente (fh - oa Veni, lume hierba (f) - iarbà imprevisto, a - neprevàzutfreno (m) - frânà Wgesto '( 'm) - gest higo (m) - smochinà improvisar - a improviza

50 51

Page 27: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Iejos - depade Mbil ioven - tânàr Iekjincapaz - incapa ,N .,: . : Ieôn (m) -ômodo, a - inoomod joya (T? - Ealltllerle f) - literà macarr6n (m) - macaroan:inc Ietra (

inconveniente (m) - jtldio, a - evreu I antar - a ridica maceta (f) - ghiveci de tlorievinconvenient juego (m) - joc Iey (f) - Iege mactzo, a - masivincrementar - a màri jugar - a iuca Ijbertad (f) - Iiberlate macho, a - bàrbâtescindicar - a indica jLI9O (m) - SuC Iibro (m) - carte madera (f) - Iemnindian juguete (m) - âucérle Iichior madre (f) - mamàindio, a - s , ,: Iicor (m) -f 1iz - nefericit jtllio (m/ - IUlle Iimôn (m) - Iàmâie madrileho a - madrileni n e

formaciôn (f) - informatie Junio (m) - iunie Ijmpiar - a curàta madrina (f1 - navài n .é a - englez junto - împreunà i - curaf madrugada (f) - zorii zileii ngI s , Iim p o, aintra lustificar - a justtfica .ingresar - a x # Iindo, a - dràgu! maduro, a - matu w,r coptiar - a înceqe jtlsto, a - urepk jinterna (f) - Ianternâ maiz (m) - porurnbinic i erett juventud (f) - tinerete, t ninpato, a - înnascu , lobo (m) - lup maI (m) - rauinocente - nevinovat loco, a - nebun maleta (f) - geamantaninolviclable - de neuitat K

lograr - a obtine malo, a - ràuinopoduno, a - inoportun lucha (f) - Iuptà malvado, a - ticàlosinseguro, a - nesigur kilo (fn) - kilogram lugar (m) - loc mancha (t) - patàinsignia (f) - insignà kilômetro (m) - kilometru jujo (m) - lux manchar - a pàtainstante (m) - dipà kiosco (m) - chiia:c junes (m) - luni mandar - a pomnci, a trimiteinsuficiente - insuficient Iuz (f) - Iuminà mandarina (f) - rnandarin:instrumento (m) - instrument k

. manera (f) - manieràintenciôn (ft- intentie LL manga (9 - mânecàintentar - a lncerca Sabio (m) - buzâ mango (m) - mànerintercambio (m) - schimb jabor (f) - muncà liama (f) - flacàrà mano (f) - mânàinvierno (m) - iarnà làcteo

, a - ladat llamar - a chema manteca (f) - unturlir - a merge Iado (m) - Iaturà, parte Ilanta (f) - jantà mantel (m) - faté de masàisla (f) - insulà iadrbn tml - hot Ilanto (m) - pîâns mantener - a rflentineizquierda (f) - stânga lago (m) - 1ac ' llave (f) - cheie mantequilla (f) - urltlàgrtma (f) - ïacrïmà lsegada - sosîre rnanzana (f) - màr (frud)J Iana (f) - Iânà Ilegar - a sosi mafiaoa (f) - dimineatà

,' mâinekanzar - a kansa Sseno, a - plinjabôn (m) - sàptln lépiz (m) - creion llevar - a duce mapa (m) - hartâjamés - niciodat: largo, a - lung llorar - a plânge rrQqtlina (f) - ma*inàjardin (m) - gràdinâ làstima - pàcat! Ilover - a ploua mar (m) - mareefe (m) - kef Iavar (se) - a (Se) Spâla lluvia (f) - ploaie rrlaravilla (f) - minunei

jeringa (f) - seringà leche (f) - lapte marchar - 8 mergeinete (m) - câlâret Ieer - a citi margen (m) - margineiornada (f) - zi de iucru 53j52

Page 28: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

marido (m) - sot mi - mine muöeca (t) - pàpupà nogal (m) - nucmariposa (f) - flu' ture miedo (m) - fricà muro (m) - zid nombrar - a numimades (m) - madi miel (f) - miere mtisica (f) - muzicà nombre (m) - numemadillo (m) - cioc'an miembro (m) - membru muy - foade norte (m) - nordmaczo (m) - martie mientras - în timp ce nos - nouâ, nemas - dar, îns: miI - o mie N noticia (f) - jtiremàs - mai mult minimo, a - minimum novedad (f) - noutatematar - a ucide minuto (m) - minut nacer - a se nayte novela (f) - romanmatiz (m) - nuanta mio, a - al meu, a mea nacimiento (m) - rlastere novia (f) - logodnicà,màximo, a - maxlmum mirar - a privi naciôn (f) - natiune - mireasàmayor - mai mare mismo, a - acelayi nada - nimic ' noviembre (m) - noiembriemayo (m) - Iuna mai mitad (f) - jumàtate nadar - a înota novio (m) - Iogodnic, mireme - îmi, mà mixto a - mixt nadie - nimeni nube (f) - nortmedia (f) - ciorap mochlla (f) - rucsac naranja (f) - portocalà nuca (f) - ceafâmedianoche (9 - miezul noptii mojado, a - ud narciso (m) - narcisà ntlestro, a - al nostrumediclna (f) - medicinà, ' moldavo (m) - moldovean nariz (f) - nas nbleve - nouà

doctorie molestar - a deranja nata (f) - smântânà nLIeVO, a - nou. recentmedida (f) - màsurâ molino (m) - moarâ natural - natural ntlez (f) - nucâmedio, a - mijlociu, jumàtate momento (m) - moment naturaleza (f) - naturà Outrir - a hrànimedio (m) - mijfoc mongol (m) - mongol nave (f) - navàmejor - mai bun, mai bine mono (m) - maimutà navidad (f) - cràciun Omelocotôn (m) - piersicà monte (m) - munte' necesario, a - necesarmelôn (m) - pepene monumento (m) - monument necesidad (f) - nevoie objeto (m) - obiectmenor - mai mic mostaza (f) - muytar negar - a nega obligaciôn (f) - obligatiemsnos - mai putin mostrar (se) - a (se) aràta negro, a - negru obra (f) - operâ 'mentira (f) - min'ciunâ motivo (m) - motiv nevada (f) - ninsoare obsenfar - a obsewamenti (m) - meniu, iistà de mover (se) - a (se) miyca nevar - a ninge obtener - a obtine

bucate movimiento (m) - miycare ni - nfci ocasiôn (f) - oc'aziemercado (m) - piatâ, târg muchacha (f) - fatâ nido (m) - cuib octubre (m) - octombriemerecer - a merita' muchacho (m) - bàiat niebla (f) - ceatâ ocupar - a ocupamesa (f) - masà mucho, a - mult nieve (f) - zapbdâ ocho - optmetal (m) - metal mudar (se) - a (se) muta ningtin, a - nici un oeste (m) - vestmeter (se) - a pune, a (se) mudo, a - mut ninguno, a - niciunul ofender - a jigni

bàga mueble (m) - mobilà nifia (f) - fetità oficina (f) - biroumetro (m) - metru muela (f) - màsea nifio (m) - co'pil, bàietel ofrecer - a oferimezclar (se) - a tse) muerto, a - mort nivel (m) - nive! oido (m) - auz, ureche

amesteca mujer (f) - femeie no - nu oir fse) - a (se) auzimezquita (f) - moschee mundo (m) - Iume noche (f) - noapte lojaia! - sà dea Dumnezeu

54 55

Page 29: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

ojo (m) - ochi pantalôn (m) - pantalon pepino (m) - castravete posible - posibilola (f) - val pantalla (f) - ecran pequeho, a - mic postre (m) - desertoier - a mirosi papel (m) - hârtie pera (f) - parà preciso, a - precis, necesarolor (m) - miros paquete (m) - pachet perchero (m) - cuier preferir - a preferaolvidar - a uita par (m) - pereche perder - a pierde pregunta (f) - întrebareonce - unsprezece para - pentru perdonar - a ierta preguntar - a întrebaoperaciôn (f) - operatie parabrisas (m) - parbriz perejil (m) - pàtrunjel prexupaciôn (9 - preocupareopera (f) - operà (mu'z.) parada (f) - oprire perfume (m) - parfum preparar - a pregiatiopiniôn (f) - opinie paraguas (m) - umbrelà permanente - permanent presente - prezentoponer - a opune parar - a oprf permitir - a permite presidente tm) - preyedinteorden (m) - ordine parecer - a parea pero - dar, însà prestar - a tmprumutaorden (f) - ordin pared (f) - perete perro (m) - câine primo (m) - vàroreja (f) - ureche parrilla (f) - gràtar pertenecer - a apaqine principal - principalorganizaciôn (f) - parte (f) - pade pescado (m) - peyte (prins) prisa (f) - grabâorganizare, organlzatie partida (f) - plecare peso (m) - greutate probar - a-tncerca, a probaôrgano (m) - organ, o'rgà partido (m) - partid pie (m) - picior profesiôn (f) - profesieorilla (f) - tàrm, maI partir - a pleca, a împàrti piedra (f) - piatrâ prohibir - a interziceoro (m) - âur pasajero (m) - pasager ' pieza (f) - piesà promesa (f) - promisiuneorquesta (f) - orchestrà pasaporte (m) - pakaport pimienta (f) - piper prometer - a promiteoso (m) - urs pasar - a trece pimiento (m) - ardei propto, a - propriuostra (f) - stridie patata (f) - cartof pintar - a picta, a zugràvi prueba (f) - dovadàotorlo (m) - toamna patinar - a patina pintura (f) - picturà pueblo (m) - poporotorgar - a acorda patio (m) - curte piso (m) - etaj, podea puerta (f) - poartàotro, a - a1t pato (m) - ratà placer (m) - plàcere puerto (m) - portotrora - odinioarà pausa (f) - pâuzà plata (f) - argint punta (f) - vârfoveja (f) - oaie pavo (m) - curcan plato (m) - farfurie punto (m) - punctoxigeno (m) - oxigen paz (f) - pace playa (f) - plajà pul'jo (m) - pumnozono (m) - ozon pecho (m) - piept piaza (f) - piatà

obre - sàrac' Qpechuga (t) - piept de pasàre pP pedazo (m) - bucatà poco. a - putin

pedir - acere poder - a putea, putere (m) ue - careqdre (m) - tatà pàrinte peine (m) - pieptene polaco, a - polonez ueuar - a ràmânepa , qr - a plàti pelicula (f) - fflm poiicia (f ki m) - politie, uemado, a - arspaga , qago (m) - piatà peligro (m) - pericol polilist querer - a vrea, a iubip

jvo (m) . praf jdo a - dragpàjaro (m) - pasàre pelo (m) - pàr PO quer ,alabra (f) - cuvânt pelota (f) - minge Poner - a pune ueso (m) - brânzâp qIoma (f) - porumbel Pensar - a gjndi POr - pentru vien .cjnepa qpeor - mai rau porque - pectru cà ienquiera - oricinepan (m) - pâine qu

56 57

Page 30: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

quimica (f) - chimie refresco (m) - ràcoritoare respecto a - cu privire la saber - a :tiquitar (se) - a scoate refrigeradora (f) - frigider respeto (m) - respect sabiendas (a) - cu bunà ptiintàregalo (m) - cadou responder - a ràspunde sable (m) - sabie 'R registro (m) - registru respuesta (f) - ràspuns sabor (m) - gust

regresar - a se întoarce resto (m) - rest sabroso, a - gustosrébano (m) - ridiche rehacer - a reface resultado (m) - rezultat sacar - a scoateracimo (m) - ciorchine reino (m) - regat retirar (se) - a (se) retrage sacarjna (f) - zaharjnàracional - rational reir - a râde retrato (m) - portret saco (m) - sac, sacouradio (f) - raàio relaciôn (f) - relatie revés (m) - dos, al pe dos sacudir - a scuturaraiz (f) - ràdàcinà relieve (m) - refie? rey (m) - rege sal (f) - sarerana (f) - broascâ religiôn (f) - religie rico, a - bogat sala (f) - salàràpido, a - rapid reloj (m) - ceas riesgo (m) - risc saiar - a sàrararo, a - rar, ciudat remar - a vasli rincbn (m) - colt salchicha (f) - càrnatrata (f) - jobolan remedio (m) - remediu rihon (m) - rinichi salero (m) - solnitàrato (m) - moment remoto, a - îndepàrtat, de rio (m) - râu salida (f) - ie:ire 'ratôn (m) - koarece demult risa (f) - râs salir - a ieyirayo (m) - razà rendir- a da înawi, a se preda robar - a fura salmôn (m) - somonrazôn (f) - ratiune renovar - a renova, a rocio (m) - rouà salsa (fJ - sosreal - real, re'gal preiungi (com.) rodilla (f) - genunchi saltar '- 'a sarirealfzar - a realiza renta (f) - rent-a, venit roer - a roade salto (m) - saltrecepciôn (f) - receptie renunciar - a renunta rogar - a ruga salud (f) - sànàtateibir - a primi ' refhir - a (se) certa ' rojo, a - royu saludar - a salutarecrecibo (m) - chitantà reparaciôn (f) - reparatie romper - a rupe satudo (m) - salut

recién - de curând' repente (de) - deodatà' ron (m) - rom salvaje - sàlbaticreciproco, a - reciproc repeticiôn - repetiàha ropa (f) - îmbràcâminte salvar - a salvarecoger - a relua, a strânge repetir - a repeta ' rosa (f) - trandasr salvoconducto (m) - bilet dereconocer - a recunoayte réplica (f) - replicà rostro (m) - fatà, chip Iiberà trecereto a - rupt ' sandfa (f) - pepene verderecordar - a-ki aminti representar - a reprezenta ro .recorrer - a parcurge reprochar - a reproya rueda (f) - roatà sangre (f) - sângerecorrido (m) - parcurs reproche (m) - repro: ruido (m) - zgomot sano, a - sànàtosrecto, a - drept requisito (m) - cerintà, condilie ruisefior (m) - privighetoare santo, a - sfântrecuerdo (m) - amintire res (f) - vità ' rumbo (m) - directie sarampiôn (m) - pojar

b lar (se) - a aluneca ruso, a - rus ' sartén (f) - tigaierecuperar (se) - a (se) recupela res arechazar - a respirnge resewar - a rezewa sastre (m) - croitorred (f) - retea resistente - rezistent S satisfaccibn (f) - satisfactieredondo, 'a - rotund resistir - a rezista sauce (m) - salcie 'reducir - a reduee resolver - a rezolva sàbado (m) - sàmbàtà secar - a uscareferir (se) - a (se) referf respaldar - a sprijini sébana (f) - cearyaf Seco, a - uscat

58 59

Page 31: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

secreto (m) - secret si - dacà Sordo, a - surd tajar - a tàiased (f) - sete si - da, sine Sorpresa (f) - surprizà taI - asemenea, astfel deseda (f) - màtase siempre - întotdeauna Kstener - a sustine talco (m) - talcsede (m) - sediu sien (f) - tâmglà Stl - sàu, Sa, lui, 'ei talento (m) - talentseguida (en) - îndatà significar - a Insemna Stlbir - a urca talôn (m) - càlcâi, talonseguir - a urma, a urmâri siguiente - urmâtor Stlbstituir - a înlocui talla (f) - taliesegkin - dupà, conform silbar - a fluiera Rlceder- a urma, a se întâmpla tamaho (m) - màrimesegundo (m) - secundà silencio (m) - tàcere Stlceso (m) - întâmplare también - de asemeneaseguro, a - sigur silla (f) - scaun stlsio, a - murdar tambor (m) - tobâsello (m) - ytampilà simple - simplu Sudar - a transpira tan - atât desemana (f) - sàptàmânà sin - fàrà stleco, a - suedez tanto, a - atâtaseTejante - asemànâtor sinceço, a - sincer Suegra (f) - soacrà tapa (f) - capacsemifinal (f) - semifinalà sinfonia (f) - simfonie Stlegro (m) - socru tapar - a acoperisemilla (f) - sàmântà singular - singular Suelo (m) - soI pàmânt, podea tapbn (m) - dop

' rsencjllo, a - simplu sjno - cj sueho (m) - vIs taquilla (f) - ghijeuseno (m) - sân sinverguenza - nerukinat suerte (f) - soartà, noroc tardar - a înt-acziasensaciôn (f) - senzatie siquiera - màcar Sufrir - a suferi tarde - târziusentar (se) - a (se) ajeza sirio, a - sirian gugerencia (f) - sugestie tajeta (f) - carte de vizitâ,sentido (m) - simt, sens sitio (m) - 1oc Suizo, a - elvetian carte pojtalàsentir - a simti ' sobre - peste

, pe, plic (m) Sujeto (m) - su'biect tàdaro, a - tàtar

sellal (f) - sem' n sobrevivir - a supravlet,ui Suma (f) - sum: tasa (f) - taxàsellor (m) - domn sociedad (f) - societate Bumar - a aduna taza (f) - ceapcâsefiora (f) - doamnà soI (m) - soare superar - a depâpi té (m) - ceaisehorita (f) - domnijoarà soldado (m) - soldat Stlperficie (f) - suprafalà te - te, Riseparar - a separa, a solicitar - a solicita Stlperior - superior teatro (m' ) - teatru

despàqi sôltdo, a - solid sumner - a presupune, a bànui techo (m) - acoperiy, tavanseptiembre (m) - septembrie solo, a - singur Sur (m) - sud teja (f) - tiglàsequfa (f) - secetâ sôlo - numai suspende? - a suspenda tejer - a fese, a tricotaser (m) - fiintâ sombra (f) - umbrà Suspicaz - bànuitor tejido (m') - tesàturàser - a fi ' sombrero (m) - pàlàrie Susto (m) - spaimà tela (f) - pârkzà, stofàserbio, a - sârb sonar - a suca sutil - subtil telefonear - a telefonaserio, a - serios sonido (m) - sunet Suyo, a - al sàu teléfono (m) - telefonserpiente (f) - karpe sonoro, a - sonor telegrama (m) - telegramàsewicio (m) - serviciu sonreir - a zâmbi T temblar - a tremuraservilleta (f) - jervetel sonrisa (f) - zâmbet temor (m) - teamàsenrir - a servi ' sonar - a visa tabaco (m) - tutun temperatura (t) - temperaturàseso (m) - crejer sopa (f) - supà tabla (f) - scândurà temprano - devremeseta (f) - ciuperc: soplar - a sufla tacôn (m) - toc tenaz - tenace

60 6 1A

Page 32: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

tender - a întinde tostada (g-felie de pâine prajità usar (se) - a (se) întrebuinta verano (m) - varàtener - a avea, a tine trabajar - a munci uso (m) - întrebuintare ' verdad (f) - adevàri i ' trabajo (m) - muncà usted - dumneavoa'strà verde - verdeteh r - a vopstercio (m) - treime, ted traer - a aduce usual - uzual vergtienza (f) - ruyineterciopelo (m) - catifea' tragar - a înghiti utensilio (m) - ustensilà vestido (m) - haino'a, rochie

terco, a - încàpàlânat traje (m) - costu' m titil - folositor vestir - a îmbràcatergiversar - a denatura tranquilo, a - Iiniktit uva (f) - strugure via (f) - cale, drumterminar - a termina transporte (m) - transport viajar - a càlâtoritérmino (m) - capàt, termen tranvia - tramvai V viaje (m) - càlàtorieternero (m) - vitel tras - dupà, în urma vida (f) - viataterreno (m) - te'ren través (a) - prin vaca (f) - vacà vidrio (m) - s'ticlà, geamtestigo (m) - martor trémendo, a - groaznic vacio, a - go1 viejo, a - bàtrânti - tine tren (m) - tren vacuna (f) - vaccin viento (m) - vânttia (f) - matuyà trigo (m) - grâu vaivén (m) - du-te-vino viernes (m) - vineritiburôn - rechin triste - trist vajilla (f) - veselà V'inagre (m) - otettiempo (m) - timp tronco (m) - trunchi valer - a valora Vinculo (m) - le'gàturàtienda (f) - magazin tropezar - a se Iovi de vélido, a - valid, valabil Vino (m) - vintierra (f) - pàmiant trucha (f) - pàstrâv valiente - viteaz Villa (f) - vietigre (m) - tigru trueno (m) - tunet valija (f) - valizà violin (m) - vioaràtijera (f) - foafece ttl - tu valor (m) - valoare Virgen (f) - fecioar;tilo (m) - tei tu - tàu, ta valle (m) - vale Virtud (f) - virtutetinta (f) - cernealà tubo (m) - teava vanguardia (f) - avangard: Visado (m) - vizàtinte (m) - vopsea turco, a - tu' rc vapor (m) - abur visita (f) - vizitàtio (m) - unchi turno (m) - rând, schimb vario, a - divers vista (f) - vederetirar - a arunca tuyo, a - al tàu varôn (m) - bàrbat viudo, a - vàduvtocar - a atinqe vasco, a - basc vivienda (f) - Iocuintàtodavia - încra U vaso (m) - pahar vivir - a trài, a Iocui 'todo, a - tot vatio (m) - wat volar - a zburatomar - a Iua ubicar - a se afla într-un vecino (m) - vecin Volver - a întoarcetono (m) - ton, accent anumit ioc vehiculo (m) - vehicul V0Z (f) - vocetonto, a - prost ultimo a - ultim vela (f) - lumânare, vefà vuelo (m) - zbortormenta (f) - furtunà umbra'l tmJ - oraa Vencer - a învinge Vuelta (f) - ocoi, întoarceretoro (m) - taur (Inico 'a - 'unir'c = vender - a vinde vuestro, a - (aI) vostrutorre (f) - turn unida'd (f) - unitate Veneno (m) - otravâtorta (f) - tort uniforme (m) - uniformà Venir - a veni Wtortilla (f) - omletâ uniôn ff) - uniune unire V&nta (f) - vânzaretortuga (9 - brckascz testoasà ufia ff bj 1 unnhie ' Ventana (f) - fereastrâ whisky - whiskytos (f) - tuse ' urge'n'te - u

Orgent ver - a vedea wolfram - wolfram62 63

A

Page 33: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

X Z NOTIUNI DE MORFOLOGIE SPANIOLA-

xenofobia (f) - xenofobie zafra (f) - recoltà de trestiexendfobo, a - xenofob de zahàr ARTICOLIJLxilografia (f) - xilografie zampona (f) - naizanahoria (f) - morcov 1. Adicolul hotàrâtY zanca (f) - picior tde pasàre, Singular

de insectà, de scarà) Masculin Feminin Neutruy - yi zapatero (m) - cizmar el (hombre) Ia (mujer) lo (todo)a - deja zapato (m) - pantof PltlralYacer - a zàcea zar (m) - tar Masculin Femininyyacimiento (m) - zàcàmânt Zarpar - i ridica ancora los (hombres) Ias (mujeres)yanqui (m) - yankeu Zarzamora (f) - muràate (m) - iaht Zôcalo (m) - socju 2. Articolul nehotàrâtyegua (f) - iapà zodiaco (m) - zodie, zodiac Singularyema (f) - gàlbenuj (de ou) Zona (f) - zonà Masculfn Feminin .yyerba (hierba) (f) - iarbà Zorro (m) - vulpe un (hombre) una (mujer)eso (m) - gbips Zozobra (t) - naufragiu, nelinipte Pluralyyo - eu zumbar - a bâzâi, a zbârnai Masculin Femininyugo (m) - juq zumo (m) - suc unos (hombres) unas (mujeres)yute (m) - iutra Zurcir - a remaia

zurdo, a - stângaci SUBSTANTIVUL

Genul substantivelor

Sunt de genul masculin numel: de:1 . fiinte de sex masculin: el hombre

el padre2. punctele cardinalez el este, el oeste,

el sur, el norle3. Iuni: el enero, el junio4. zile; el lunes, el sâbado5. arbori: el tilo el roble6, munti: Ios Cirpatos, los Pirineos7. râuril. el Danubio, el Sena8. Iucruri yi abstracte terminate în - o, -I, -n, - r: el oro, elpapel, el pan, el calor, el placer.

64 65

Page 34: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Exceptii: Ia Nor, Ia cércel, Ia Iabor, Ia mano, la nao, Ia piei, Z. Prin înlocuirea vocalei finale - e sau - o cu sufixul - ina:la radio' , Ia sal. gallo - galltna

héroe - heroinaSunt de genul feminin numele de: 8. prin adàugarea sufixului - na:1 . fiinte de sex feminin: la muier rey - reina

' Ia va Ja 9. fàrà nici o modificare, dar cu articol diferit:2. litere: la a el camarada - Ia camarada3. fructe: Ia manzana, Ia nuez el pobre - Ia pobreExceptii: el albaricoque, el melocotôn el membrillo4. Iucru' ri ki abstracte terminate în - a' - d, - e, - isn, - z: la Pluralul substantivelorcama Ia pared, la cumbre, Ia cuestfôn Ia pazExceptii: ef arroz, el Iàpiz, el césped, el baluade, el Substantivele terminate fn - a, - e, - i, - o - u fac plurafulrogra'ma el tranvia etc prin adàugarea unui - s2 'P , .Numele de plante, indiferent de terminatie, sunt fie de la Casa - Ias casasgenul masculin, caJ el apio, el perejil, fie de' genul feminin, E'l Padre - los padresca: Ia zanahoria, ia col. la metrôpoli - 1as metrôpolisNumele de tàri care se termin: cu vocala a sunt, în el gato - Ios gatoseneral cse ge' nuI femjnin; Espaöa, Rumanfa. la tribu - Ias tribus9

,Cele terminate altfel sunt de genul masculin: el Brasil, el Cele terminate în consoanà, y sau în vocalele tonice i ki t'lPerti. fac pluralul prin adàugarea Iui - es:

el pan - Ios panesFormarea femininului el buey - ios bueyes

el rubi - Ios rubies1. prin schimbarea vocalei finale o în - a: el bambû - Ios bambûeshermano - hermana La substantivele terminate în - x sau - z, aceste consoaneperro - perra se transformà Ia plural în - c:

2. prin schimbarea vocalei finale e, în - a: el ônix - Ios ônicespresidente - presidenta Ia vez - Ias vecesmonje - monja Cuvintele terminate în - n sau - s formeazà pluralul în - es:

3. prin adàugarea sufixului - a: el andén - los andenesdios - diosa el orden - Ios brdenesseöor - sefiora el origen - los orfgenes

4. prin adàugarea sufixului - esa: el francés - Ios francesesabad - abadesa Substantivele compuse din douà sau mai multe silabe

5. prin fnlocuirea vocaletor finale - a sau - e cu sufixul - isa: Care Se terminà la singular in -s precedat de o vocalipoeta - poetisa scurtà ràmân invariabile Ia plural:

6. prin înlocuirea vocalei finale - e cu sufixul - esa: 01 brindis - Ios brindisalcalde - alcaldesa Ia hiptkesis - Ias hipôtesis

66 67

Page 35: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

el Iunes - 1os Iunes ADJECTIVULExist: o serie de substantive care se întrebuinteazà numaila plural, ca de exemplu: ' 1. Adjectivul calificativlas afueras - împrejurimile Formarea femininuluiios airededores - împrejurimile a) adjectivele terminate în - o, - ete, - ote schimbà vocala1os calzoncillos - indispensabilii finalà în - a:Ias exequias - funeraliile bueno - buenalas tinieblas - întunericul regordete - regordetaIos viveres - proviziile grandote - grandota

b) adlectivele terminate în - én, - ôn, - or ca pi celeDeclinarea substantivelor derivate din nume de tàri pi orape terminate în consoanà,

formeazâ femininul cu a' yutorul sufixului - a;ln Iimba spaniolà, substantivele nu suferà nici o modificare holgazàn - holgazanaîn cursul declinàrii. Se declinà numai articolul, în unele dormilôn - dormilonacazuri unindu-se cu prepozitia. dominador - dominadoraMasculin ' espasol - espaöola

Singular Plural Dintre cele terminate în - or fac exceptie comparativeleN el hombre los hombres mayor (mai mare), menor (mai mic), mejor (mai bun) peorG deI hombre de Ios hombres (mai ràu), inferior pi superior, care au aceeaki forma yi laD al hombre a los hombres femînin.A al hombre a Ios hombres c) adjectivele cu alte terminatii decât cele de mai sus,V hombre hombres ràmân invariabile Ia feminin'. 'Abl. prep. + el hombre prep. + 1os hombres grande, flcil, feliz, particular, indigena, comtin.

Adjectivul se acordà în gen yi numàr cu substantivul sauFeminin pronumele pe care îl calificà:N Ia mujer Ias mujeres I0s hombres altosG de Ia mujer de las mujeres las mujeres jôvenesD a la mujer a las mujeresA a Ia mujer a 1as mujeres Gradele de comparalieV mujer mujeres Pozitiv:Fbl. prep. + Ia mujer prep. + las mujeres Comparativ de superioritate grande (mare)ln cazul substantivelor nume de lucruri, Jeclinarea este Comparativ de egalitate: frkâsgraxbqt-etl-aairrk'aretu )identicà cu a numelor de persoane, cu exceptia acuzativului, Comparativ de inferioritate: tari grande como (la fe1 decare este fàrà prepozitia a. ' ' Superlativ relativ: mare ca)

' superlativ absolut: menos grande que (maiputin mare decât)el m' às grande (cel mai mare)muy grande (foarle mare)

68 69

Page 36: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

4.Superlativul absolut se formeazà din adjectivul pozitiv esos, esas (acei, acele)precedat de unul dintre adverbele: muy (foartel; sumamente .' aquel, aquella (acel, acea)(extrem del', sobre manera (peste m-asurà del', sau urmat ' aquellos, aquelias (acei, acele)de . sufixul - isimo (f - isima): Adjectivul este indic: o persoanà sau un obiect aflat încaro - carFsimo = foade scump apropierea celui care vorbeyte, ese indicâ persoana saunuevo - novisimo = foarte nou obiectul d1n aproqierea celui cu care se vorbejte, iar aquelfrio - friisimo = foarte frig indicà o persoana sau un obiect care se afla depade de

cel care vorbekte.AIt adjectiv demonstrativ este mismo (acelapi): el mismo,

Adjectivul posesiv Ia misma, los mismos, las mismas.

Adjectivele posesive sunt:mio, mia (meu, mea) Adjectivul numeraltuyo, tuya (tàu, ta)suyo, suya (sâu, sa) Numeralul este considerat în gramatica spanfol: adjectfv:nuestro, nuestra (nostru, noastrz)vuestro, vuestra (vostru, voastrà) 1 . Adjectivele numerale cardinalesuyo, suya (lor) 1 uno, una 20 veinte

Ex, ia casa mia 2 dos 21 veintiuno (- a)Când prececll tln substantiv, aceste adjective Yi pierd 3 tres 30 treintavocala sau silaba finalà Ia singular ki la pers, 1II-a plural, 4 cuatro 40 cuarentanemaiprimind articol: 5 cinco 50 cincuentami casa 6 seis 60 sesentatu Iibro 7 siete 70 setentasu coraz6n (a lui, a ei sau a Ior) 8 ocho 80 ocbenta

Adjecttvele posesive formeazà pluralul cu sufixul - s2 9 nueve 90 noventaIa casa mia - las casas mias 10 diez 100 ciento clenmi casa - mis casas 1 1 once 101 ciento uno aIa casa suya - Ias casas suyas 1 2 ndoce 120 ciento veintesu casa - sus casas 13 trece 200 doscientos (- as)

14 catorce 300 trescientos (- as)1 5 qu i nce 1 . 00O m il ; 1 4 22 (mil

Adjedivul demonstrativ 16 dieciseis cuatrocientos veintidbs)1 7diecisiete 2.000 dos mil

Adjectivele demonstrative sunt; 18 dieciocho 1 .000.000 un millôneste, esta (acest, aceasta) 19 diecinueve 1 .000.000.000 mil millonesestos, estas (acekti, aceste)ese, esa (acel, acea)

70 71

Page 37: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

!2. Adjectivele numerale ordinale: 1 pRoxuuEuEprimero

, a = primul prima' jsegundo, a = al doilea, a doua .tercero, a = al treilea, a treia ln Iimba spaniolà. pronumele cu exceptia celui qersonal,! vcuarto, a = al patrulea, a patra îndeplineyte yi funclii adjectlvale atunci când insotejtequinto, a = al cincelea, a cincea substantivul. Ca Ji în Iimba românà, pronumele pers'onalsexto, a = al jaselea, a >asea poate fl suprimat In vorbire:séptimo, a = al kaptelea, a kaptea No hago nada - Nu fac nimicoctavo, a = al optulea a opta Pronumele qersonalnoveno, a = al noulea, a noua N yo, tti, eI, ella nosotros (as), vosotros (as), ellos, ellasdécimo, a = al zecelea, a zecea G de mi, de tl , de éI, de ella, de nosotros (as), detlndécimo, a = al unsprezecelea, a ucsprezecea vosotros, de ellos, de ellas.duodécimo, a = al doisprezecelea, a douàsprezecea D me, a mi, te, a ti, 1e, a éI, a ella, nos, a nosotros (as),decimotercero a = al treisprezecelea, a treisprezecea OS, a vosotros (as), Ies, a ellos a ellas.

$ rdecimoguinto, a = al cfnsyrezecelea, a cinsprezecea A me, a mi, te, a ti, Io, le a el a ella, nos, a nosotrosvigésimo, a = al douazecilea, a douàzecea (as), os, a vosotros (as), Ios, las, a ellos, a ellascentesimo, a = al sutàlea, a o suta V - , tti, - , - . vosotros (as), -

Abl. prep. + mi, prep. + ti, prep. + él ella, prep. +Zilele Iunii se exprimà prin adjective numerale cardinale' nosotros (as) qrep. + vosotros (as) prep. '+ ellos ellasI,A cuàntos estamos hoy? In câte suntem azi? ln limba spaniola mai existà urmàtoarele trei pronume(Estamos) a cinco. (Suntem) în cinci. personale:

Data une; scrisori se exprimà astfelz Bucarest, 20 de mayo 1 . Cllo, pronume neutru, folosit numaf ta singufar:de 1994. Procentajul se exprimâ cu prepozitia por: N ello (aceasta)dos por ciento - doi Ia sutà (20/0) ' G de ello (aI acestuia, al acestui Iucru)Ora se exprimà cu ajutorul adjectivelor numerale cardinale D a ello (acestuia, acesttli lucru)precedate de articolul feminin: A lo (î1, 1, o)&oué hora es? Es Ia una. AbI . prep. + ello (prep. + aceasta)&otlé horas son? Son las seis. 2. Si, pronume reflexiv de persoana a III-a, folosit înSon las dos y cuarto (douà yi un sfed) general Ia singular:

G de si (al sàu, a sa)D se, a si (sie, sieki)A se, a si (pe sine)Abl. prep. + si (prep, + sine)

3. Se, pronume reflexiv, care are mai multe întrebuintàri:a) ajutà Ia formarea inflnitivului verbelor refiexive:acercarseb) ajutâ Ia formarea diatezei pasive:La tienda se inaugurö esta marlana.

72 73

Page 38: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Magazinul s-a inaugurat (a fost inaugurat) azi-dimineatà,c) înlocuiejte pronumele personal la dativ, când preceàâ j3 Pronumele demonstrativun alt pronume Ia acuzativ: ! Pronumele demonstrative sunt:decirselo (a i-o spune) Singularse Io dio (i I-a dat) Masculin Feminin Neutruse Ia dlo (i-a dat-o) éste ésta estoObsewalii: La singular ablativul cu prepozitia con se éSe ésa esO

j sformeazâ Cn modut urmator: aquél aquélla aquelloconmigo (cu mine)contigo (cu tine) Pluralconsigo (cu eI, cu sine) Masculin Feminin Neutru

éstos èstas -ésos ésas -aquéllos aquéllas -

Pronumele posesivePronumele posesive sunt:MasculinSingular Pluralel mio (al meu), el tuyo (al Ios mios (ai mei), Ios tuyostâu), (ai tài), Ios suyos (ai sài), 1osel suyo (al sàu), el nuestro nuestros (ai noytri) Ios(aI nostru), vuestros (ai voytri), losel vuestro (aI vostru), el suyos (ai lor).suyo (aI Ior).FemininSingular Pluralla mia (a mea), la tuya (a las mias (ale mele), lasta), la suya (a lui, a ei, a sa), tuyas (ale tale), las suyasla nuestra (a noastrà), la (ale sale, a1e ei), Iasvuestra (a voastrâ), Ia suya nuestras (ale noastre), Ias(a lor). vuestras (ale voastre), Ias

suyas (ale Ior).Neutrulo mio, Io tuyo (al tàu), Io suyo (aI lui, al ei, al s:u) lonuestro (a1 nostru), Io vuestro (al vostru), Io suyo (al lor)

74 75

Page 39: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

ipronumele relative ni uno (nici unul)pronumele relative în limsa spaniolà sunt în numàr de ' otro, a, os, as (altul)atru: pocos, as (putini)p ,

quienquiera (oriclne)que - ce, carecual - care fuiano, a (Cutare)ine care todo. a, OS, as (tot, toatà, toti, toate)qu ie n - c , .1) cui a(l) càrui UnO, a, OS, as (unul, Cineva)cuyo - at ,

Que este invariabil.Cual pi quien primesc Ia plural - es: cuales, quienesLa feI pi cuyo care are forme diferite dupà gen:cuya - a(I) càreicuyos - ai (aIe) cârui , ai (aIe) càrorcuyas - ai (aIe) càrei, ai (aIe) càror

Cual pi que pot fi precedate de articol:el que - cel careIa que - cea careIo que - ceea ceIos que - cei carelas-que -cele careel cual - careIa cual - careIos cuales - carelas cuales - care

Când sunt interogative, pronumele relative se scriu cuaccent:&oué quieres? Ce vrei?youién habla? Cine vorbeyte?

Pronumele nehot:râteIn Iimba spaniol:, pronumele nehotàrâte sunt:alguno, a, os, as, (vreunul, cineva)alguien (cineva)algo (ceva)cada uno, a (fiecare)cualquiera (orice oricare oricine oarecare)muchos (multi)nada (nimic) 'ninguno (nici unul) 77

76i

Page 40: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

- Padicipiul trecut regulat se obtine din infinitiv, înloculndVERBUL sufixele infinitivului cu - ado sau - ido:

Conjugàri: andar - andadoConjugarea ( cuprinde verbe terminate Ia infinitiv nrezent Vencer - vencidoîn - ar: hablar (a vorbi) ' recibir - recibidoConjugarea Il-a cuprinde verbele terminate Ia infinitiv - Toate timpurile compuse se formeazà cu ajutorulprezent în - er: vender (a vinde) padicipiului trecut precedat de verbul auxiliar haber IaConjugarea III-a cuprinde verbele terminate Ia infinitiv modurile yi timpurile respective.prezent în - ir: cumplir (a împlini) - Imperativul pozitiv, Ia persoana 1II singular, 1 ki III plural!Majoritatea verbelor sunt regulate. Schema conjugàrii Corespunde formelor de conjunctiv prezent pentru aceleaklacestor verbe (câte unul pentru fiecare conjugare) o Persoane (vezi în schemele de conjugare).prezentàm mai jos, - lmperativul pozitiv la persoana 11 singular corespunde- Imperfectul l yj IJ pj vfitorul conjunctivului se formeazâ din Persoanei a III-a singular a indicativului prezent (veziperfectul simplu Ia pers III-a plural, prin înlocuirea Schema).terminatiei - ron cu - ra. - se pi - re Ia persoana 1 pi III - Imperativul pozitiv la persoana a ll-a plural se formeazàsingular', celelalte persoane urmând regula din schema din infinitiv (hablar, vender, cumplir), înlocuind consoana rconjugàrii: a sufixului cu d (vezi schema).andar (a merge) - lmperativul negativ, la persoana a ll-a singular pf a ll-a

Ind. perfect simplu: anduve, anduviste anduvo, Plural corespunde formelor de conjunctiv prezent pentruanduvimos, anduvisteis, anduvieron ' aceleaki persoane (vezi schema).Conj. imperfect I yi II: anduviera ki anduvieseConj. viitor: anduviere-viitorul indicativufui se obtine adâugând Ia infinitivterminatiile de Ia indicativul pre'zent al verbului habiar:a n d a r' é - a n d a re m osandaràs - andaréisandaré - andarén

- Conditionalu! prezent se formeazà adàugând la infinitivterminaiiile de la indicativul imperfect al aceluiapi verbhablar: 'andaria - andariamosandarias - andariaisandaria - andarian

- Gerunziul se formeazà din infinitiv, înlocuind sufixul - arcu - ando ki - er, - ir cu - iendo:andar - a nda ndovencer - venciendorecibir - recibiendo

78 79

Page 41: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Diateza activà conjunctivconjugarea 1 Prezent Imperfect I yi 11 viitor impedectHablar hable hablara (hablase) hablareindicativ hables hablaras (hablase 's) habfaresprezent Impedect perfect simplu hable hablara (hablase) haslarehablo hablaba habi: hablemos hablàramos hablàremoshablas hawabas bablaste (tnablàsemos)habla hablaba hablô habléis hablarais hablareishablamos hablàbamos hablamos (hablaseis)hablàis hablabais hablasteis j hablen hablaran hablarenhablan hablaban hablaron (hablasen)viitor perfect comous Mai multca xrrx.t Perfect compus Mai multca r.rfect viitor anteriorhablaré he hablado ' habia habl Jdo haya habfado hubiera hablado hubiere habladohablaràs las hasiado habias hablado hubiese habladohablarà ha hablado habia hablado hayas hablado hubieras hablado hubieres habladohablaremos uemos hablado sabdarnos hablado hubieses habladohablaréis hab*is hablado habiais hablauo haya hablado hubiera habiado hubiere habladohablaràn han hablado habian hablado hubiese hablado

hayamos hablado hubiéramos hubiéremoshablado hablado

perfect anterior viitor anterior hubiésemoshube hablado habré hablado habladohubiste hablado habràs hablado hayéis hablado hubierais hablado hubiereis habladohubo hablado habrà hablado hubieseishubimos hablado hasremos hablado hayan hablado hubieran hablado hubieren habladohubisteis hablado habr*is hablauo hubiesenhubieron hablado habrzn hablado

conditional lmperativpreze 'nt pedect Pozitiv Negativhablarîa habria hablado lhabla!hablarias habrias hablado lhable Ud.! !no hables!hablaria habria hablado lhablemos!hablarîamos habriamos hablado hablad! !no habléis!hablariais habriais hablado hablen uds!hablarîan habrian hablado

80 81

Page 42: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Gerunziu Conjugarea 11Prezent Perfect Venderhablando habiendo hablado Indicativ

Prezent Impedect Pedect simpluvendo vendia vendivendes vendias vendistevende vendia vendiôvendemos vendiamos vendimosvendéis vendiais vendisteisvenden vendian vendieron

Viitor Perfect compusvenderé he vendidovenderàs has vendidovenderé ha vendido

venderemos hemos vendidovenderéis habéis vendidovenderén han vendido

Mai mult ca Grfect Perfect anterior Viitor anteriorhabia vendido hube vendido habré vendidohabias vendido hubiste vendido habrés vendidohabia vendido hubo vendido habrà vendidohabiamos vendido hubimos vendido habremos vendidohabiais vendido hubisteis vendido habréis vendidohabian vendldo hubieron vendido habrén vendido

CondilionalPrezent Pedectvenderia habria vendidovenderias habrias vendidovenderia habria vendidovenderiamos habriamos vendidovenderiais habriais vendidovenderian habrian vendido

82 83

Page 43: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Conjunctiv GerunziuPrezent lmperfect l yi 11 Prezent perfectvenda vendiera (vendiese) vendiendo habiendo vendidovendas vendieras (vendieses)venda vendiera (vendiese)vendamos vendiéramos (vendiésemos)vendéis vendierais (vendieseis)vendan vendieran (vendiesen)Viitor Pedect compusvendiere haya vendidovendieres hayas vendidovendiere haya vendldovendîèrelnos hayamos vendidovendiereis hayéis vendiöovendieren hayan vendido

Mai mult ca perfect Viitor anteriorhubiera vendido hubiere vendidohubiese vendidohubieras vendido hubieres vendidohubkeses vendidohubiera vendido hubiere vendidohubiese vendidohubiéramos vendido hubiéremos vendidohubiésemos vendidohubierais vendido hubiereis vendidohubieseis vendidohubieran vendido hubieren vendidohubiesen vendido

ImperativPozitiv Negativivende!

lvenda Ud.! !no vendas!lvendamos!lvended! !no vendéis!

lvendan uds!

84 85

Page 44: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

conjugarea III-a ConjunctivcumplirIndicativ Prezent lmperfect I yi 11 ViitorPrezent Imperfect Perfect simplu cumpla cumpliera cumplierecumplo cumplia cumpli (cumpliese)cumples cumplias cumpliste cumplas cumpljeras cumplierescumple cumplia cumpliô (cumplieses)cumplimos cumpliamos cumplimos Cumpla cumpliera cumplierecumplis cumpliais cumplisteis (cumpliese)cumplen cumplfan cumplieron cumplamos cumpliéramos cumpliéremosViitor perfect compus Mai multca Ixrfect (cumpliésemos)cumplirè he cumplido habia cumplido Cumplàls cumplierais cumpliereiscumpliràs has cumplido habias cumplido (cumplieseis)cumplirà ha cumplido habia cumplido Cumplan cumplieran cumplierencumpliremos hemos cumplido habiamos (cumpliesen)cumpliréis habéis cumplido cumplidocumplir:n han cumplido habiais cumplido Perfect compus Mai mult ca Viitorul antersor

habian cumplido perfectulcumplido haya cumplido hubiera cumplido hubiere cumplido

hubiese cumplidoPedbct anterior viitor anterior bayas cumplido hubieras cumplido huyieres cumplidohube cumplido habré cumplido hubieseshubiste cumplido habràs cumplido cumplidohubo cumpiido habré cumplido haya cumplido hubiera cumplido hubiere cumplidohubimos cumplido habremos cumplido hubiese cumpfidohubisteis cumpiido habréis cumplido hayamos hubiéramos hubiéremoshubieron cumplido habràn cumplido cumplido cumplido

hubièsemoscondilional cumplidoPrezent Perfect hayàis cumplido hubierais hubiereiscumpliria habria cumplido cumplido cumplidocumplirias inabrias cumplido hubieseiscumpliria habria cumplido cumplidocumpliriamos habriamos cumplido hayan cumplido hubieran hubierencumpliriais habriais cumplido cumplido cumplidocumplirfan habrian cumplido hubiesen

cumplido86 87

L

Page 45: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

ImperativPozitiv Negativ Haber (a avea)lcumple! !no cumplas!lcumpla Ud.! Ind. prez.: he, has, ha, hemos, habéis, hanlcumplamos! lmperfect: habia, habias, habia, habiamos, habiais,lcumplid! !no cumplàis! habianlcumplan uds! Perf. s.: hube, hubiste, hubo, hubimos, hubisteis,

hubieronConj. pr.: haya, hayas, haya, hayamos, hayéis, hayan

Gerunziu Conj. imlxrt: hubiera (hubiese), hubieras (hubieses),Prezent Perfect hubiera (hubiese), hubiéramos (hubiésemos),cumpliendo habiendo cumplido hubierais (hubieseis), hubieran (hubiesen)

Viitor: habré, habràs, habré, habremos, habréis,hab ràn

Cond.: habria, habrias, habria, habriamos, habriéis,habrian

I mp . : ! he !Pa4a: habido

'

jTener (a avea)l

' lnd. prez.: tengo, tienes, tiene, tenemos, tenéis, tienenImperf.: tenia, tenias, tenia, teniamos, teniais, tenianPerf. s.: tuve, ttlviste, tuvo. tuvimos, tuvisteis tuvieronViitor: tendré, tendrés, tendré, tendremos tendréis,

, tendrànJ Conj. p.: tenga, tengas, tenga, tengamos? tengéis, tengan' Conj. impeltrtuviera (tuviese), tuvieras (tuvleses), tuviera

(tuviese), tuviéramos (tuviésemos), tuvierais(tuvieseis), tuvieran (tuviesen)

Cond.: tendria, tendrîas tendria, tendriamos,tendriais, tendrian

lmp.: lten!Par1.: tenido

La feI se conjugâ verbele compuse: atener contenerdetener, entretener, mantener obtener retener sostener.

88 89

Page 46: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Diateza pasivàser (a fi) ln Iimba spaniolà, diateza pasivà se formeazà cu ajutorul

Ind. prez.: soy, eres, es, somos, sois, son participfului gnui verb tranzitiv la care se adaugà verbullmperf.: era, eras. era, éramos, erais, eran auxiliar ser In constructiile pasive, participiul se acordà înu ,Perf. s.: fui, fuiste fue, fuimos, fuisteis, fueron 9en yi numar cu subiectul.

:viitor: seré, seras, serà, seremos, seréis, seràn El maI fue hecho por él. Râul a fost fàcut de e1.

conj,oerr: sea, seas, sea, seamos, seéis, sean Los buenos sou queridos por todos, cei buni sunt iubiticonj. i'mmrf.rfuera (fuese), fueras (fueses), fuera (fuese), de toti. 'fuéramos (fuésemos) fuerais (fueseis), fueran ln Ilmbb spaniolà, ca yi în român:, se foloseyte tot mai(fuesen) mult constructia posesivà cu pronumele resexiv se:

cond ; seria, s 'erias EI maI que 'se hfzo.Imp.'. lsé! (pI. lsedl) Folosirea, pentru formarea diatezei pasive, a unui verbPart.: sido împreunà cu prosumele se, nu trebuie confundatâ cuGerunziu: siendo verbul reflexiv. care se constmiekte în acelaki fel, atât cu

verbele tranzitive: decidirse, cât yi cu verbe intranzitive:irse.

Estar (a fi, a sta) Constructla pasivà cu se se întrebuinteazà doar Ia pers. 111-a singula'r sau plural în timp ce 'verbele reflexive sellnd. prezq: estoy, estàs, està, estamos, estàis, estàn conjugà Ia toate modurlle, timpurkle ki persoanele:

Imperf,z estasa, estabas decidirse: yo me decido - yo me decidi, yo me decidiera,Perf. s.: estuve, estuviste decidiéndose.viitor: estaré, estaràsconj, p.: est*, estès, esté ADVERBULConj. imp.: estuviera (estuviese)Cond.: estaria Adverbele sunt de mai multe feluri:

1 , Adverbe de mod: despacio (rar), bien (bine), ma1 (ràu)ptc.ln categorla adlerbeloc de mod intrâ yi cele cu terminatia -mente care se formeazà de Ia adjective, în felul urmâtdr:!- la adjectiveie cu o singurà terminatie - mente se adaugàdkrect:feliz - felkzmentealegre - alegremente

- Ia adjectivele cu douà terminatii, - mente se adaugà laforma femininà a acestora: 'bueno - buena - buenamentesencillo - sencilla - sencillamente

90 91

Page 47: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

Adverbul se poate construi cu pronumele neutru io: Io bien(cât de bine), Io claro (cât declar). pnEpozl-glAca y în Ifmba românà, adjectivul poate îndeplini functia deadvers de mod ji fàrà terminatia - mente: claro, cierto'etc. Prepozitiile sunt simple, compuse pi Ioctltltlnl2 Adverbe de cantitate: bastknte (destul), mucho (mult), prepozitionale. '. sj. je:'demasiado (prea) etc, pa, Adverbe de timo: hov. fastàzi', iamàs tniciodata), tarde a (la), ante (înainte), bajo tsub), t:rlr? /,)t.), (:()ntra(târziu), ' - ' ' ' ' ' (împotrlva), de ((1e, dic), desde (de). en (îr)),'(,n'tre (intre,4. Auverbe de loc: afuera (afara), Iejos (departe), aqui printre), hacia (spre), hasta trlàr1al, (lara (rlelltru), por(aici) etc. (prin, pentru), segùn (dupti), s1n (fàla). stltlre (;)e, rleste),

5. Adverbe de asrmatie: s; (da), cierto (sigur), seguro tras (dupâ).(desigur) etc. ' compuse yi Iocutiuni prepozilionale:i i i ra (nici acerca de (cu 'rlrlvlre Ia) a I() Iargo de (de-a Iungul)6

. Adverbe de negatie: no (nu), ni (n ci), ni s qu e ,' antes de (inal nte (ùe ) alretledor de (în jurul) cerca de'macar). , ,7. Adverbe de îndoialà: pues (pài), quizé (poate), (IànçJà), con resilecto a (cu privire ia), después deposiblemente (posibil) etc. (dtlrla). t:n ltlgar de (in Ioc de), para con (fatà de).8. Adverbe interogative'. gacbmo? (cum), ypor qué? (de ce) 'etc.

Gradele de comparalieSe formeazà la fe1 ca yi Ia adjective:Pozitiv: felizmenteComparativ de superioritate: màs felizmenteComparativ de egalitate: tan felizmenteComparativ de inferioritate: menos felizmenteSuperlativ: lo més felizmenteSuperlativ absolut: muy feljzmentePozitiv: bien ma1 mucho pocoComparativ de superioritate: mejor peor màs menosSuperlativ relativ: Io mejor lo peor lo més lo menosCelelalte grade de comparatie se formeazà în mod regulat.

92 93

Page 48: SPANIOLA - Ghid de Conversatie

CONJUNCTIAINTERJECTIA1

. Ccnjynctii de coordonare: y (:i), pero (dar), o (sau),pues (cacil'' ni (nici) etc. ' ' ' cele mai frecvente interjeclii sunt: layl, lalal, tl)()Iat !:,It()tLoculiuni: por lo tanto (prin urmare), de modo que (apa (stail), ladelante! (înaintel), lvaya! (fiel, haldell, ' Ivlval

câ). j) jfuera! (afaràl), ldale! (dà-i!).(ura ,2. Conjuncyii de subordonare: como (ca), que (pe care),cuando (când), si tdarzl.Locujiuni: por que (pentru cà), antes de (înainte de), hastaque (pânà ce), para que (pentru ca) etc.

94 95


Recommended