Date post: | 19-Jan-2016 |
Category: |
Documents |
Author: | chirita-boqdan-ionut |
View: | 95 times |
Download: | 4 times |
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,
Economia comertului,turismului si serviciilor
SPANIA (Prezentare generala si Turism)
Studenti:Chirita Bogdan Ionut
Idor BogdanECTS,anul II,grupa I
1
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Cap. I PREZENTARE GENERALA
Sursa http://harta.infoturism.ro/Europa/Spania/harta
SUPRAFATA: 504.645 km²
POPULATIA: 46.815.916 locuitori
DENSITATEA POPULATIEI: 93,5 loc/km²
EXPORT: mașini, autovehicule, produse alimentare, produse farmaceutice, medicamente.
IMPORT: utilaje si materiale, combustibili, produse chimice, produse semi-finite, produse
alimentare, bunuri de larg consum, de masurare și instrumente de control medicale.
MONEDA OFICIALA: euro (EUR)
PRODUSUL INTERN BRUT: 1.414 miliarde $
FORMA DE STAT: monarhie parlamentara
2
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
1.1 RELIEF
Spania este pozitionata In Europa Occidentala și ocupa cea mai mare parte a Peninsulei
Iberice, precum și doua arhipelaguri (Insulele Canare In Oceanul Atlantic, respectiv Insulele
Baleare In Marea Mediterana) și doua orașe (Ceuta și Melilla) In nordul Africii, precum și alte
insule de dimensiuni reduse situate In vecinatatea tarii. Se situata Intre restul continentului
european și Africa și Intre doua zone de influenta, Mediteraneeana In est și atlantica In vest,
lucru care determina și gradul ridicat de varietate:
Relieful: se Intalnesc toate ciclurile orogenetice și de sedimentare care s-au manifestat
de-a lungul istoriei, determinand forme specifice.
Clima: deriva din pozitia peninsulara, fiind expusa maselor de aer reci și calde, proportia
dintre acestea rezultand Intr-un tip climat sau altul. Astfel, In nord se Intalnește un climat de
tip oceanic (mai rece și mai umed), In est și sud unul de tip mediteraneean (cu precipitatii
mai reduse și cu ierni mai calde), iar In centru se Intalnește un climat continental (cu
precipitatii reduse și temperaturi ridicate vara și scazute iarna).
Vegetatia: este influentata de particularitatile climatice, Intalnindu-se astfel specii
adaptate conditiilor de ariditate (xerofile), caracteristice centrului Spaniei și specii adaptate
conditiilor de umiditate (hidrofile), caracteristice nordului tarii.
Populatia: multitudinea incursiunilor diverselor popoare (romani, celti, musulmani),
precum și Intrepatunderea dintre acestea au determinat cultura și valorile umane.
1.2 TRANSPORTURILE
Spania are 105 aeroporturi situate In diferite regiuni, dintre care 33 sunt internationale,
care opereaza mai mult de 250 de companii aeriene, cele mai importante fiind la aeroportul
Madrid-Barajas. Extinsa, aceasta Iși propune sa fie unul din aeroporturile cu huburi majore din
lume și are o capacitate de 70 de milioane de calatori (aproape 30 de milioane mai mult decat In
2005). Barajas are un rol important de "hub" cu legatura Intre capitalele de provincie și din
strainatate, In special din Europa și America Latina. Barcelona-El Prat, dupa inaugurarea noului
terminal 1, In 2008, are o capacitate de 55 de milioane de pasageri, care are scopul de a deveni al
doilea cel mai mare aeroport din sudul Europei.
Piesele și statiile de retea cu epartament de iberic sunt administrate de ADIF. Ei ofera
servicii de stat feroviar companiei Renfe operator. In plus, exista o varietate de retele
internationale (FGC) și unele linii cu ecartament metric (FEVS). Sistemul feroviar spaniol este In
primul rand radial In centrul de la Madrid. Orașul de Barcelona conecteaza Spania cu Paris,
Zurich și Milano și cu alte orașe europene.
3
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Servicii Spaniole de mare viteza (AVE) furnizate de Renfe Operator reduce la jumatate timpul de
calatorie cu mașina și ajunge la peste 250 km / ora. Viteza comerciala a trenurilor sale este de
300 km / h și viteza maxima de 356'8 km / h.
Reteaua de metrou este disponibil In șase orașe: Barcelona, Bilbao, Madrid, Palma de
Mallorca, Sevilla si Valencia. Este In constructie In orașe cum ar fi Alicante, Malaga și Granada,
și planificate la Santander. In Zaragoza exista retea de tramvai. Reteaua de metrou cea mai
extinsa cu cei mai multi pasageri pe an este cel de la Madrid (320 km retea și 685 milioane de
pasageri In 2008), urmata de Barcelona (123 km și 405 milioane de pasageri In 2009).
Reteaua spaniole de drumuri este format din aproximativ 370,000 km. Aceasta retea
include drumuri cu taxa, autostrazi, șosele duble și drumuri. Aceasta cifra nu include drumuri și
strazi In drumuri agricole sau forestiere urbane, referindu-se la autostrazi numai, are o retea care
ajunge la aproape 13,200 km, facand Spania a treia tara din lume In acest domeniu, chiar In
spatele Statelor Unite și China.
Spania are, de asemenea, numeroase comunicatii maritime, cu mai mult de 53 de porturi
internationale de pe coastele atlantice și mediteraniene. In special, portul Algeciras, Spania doar
de clasa mondiala considerata de circulatia sa mare pasageri și marfuri, precum și portul de Vigo
care este, de asemenea, una dintre cele mai aglomerate din punct de vedere al traficului de marfa,
captura de pește viu și congelate. Portul din Sevilla este pe un rau distinct unic, care exista In
tara, ca și cum orașul este In interior, este fara ieșire la mare peste raul Guadalquivir. Portul
Cadiz din apropiere este un punct strategic pentru transportul de marfuri catre arhipelagul din
Oceanul Atlantic Insulele Canare. Portul din Barcelona, lider fiind mediteranean de trafic de
croaziera, iar al doilea la nivel mondial.
1.3 HIDROGRAFIA
La fel ca și hidrografia oricarei alte tari, cea a Spaniei este determinata de doua tipuri principale
de factori: climatici (repartitia și volumul precipitatiilor In timpul unui an) și geologici (relieful și
solurile).
4
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Raurile
Din cele aproximativ 1.800 de rIuri și parauri din Spania, doar Tago are un curs mai lung de
1.000 de km și doar 90 au mai mult de 100km. Celelalte sunt rauri scurte și cu un debit
neregulat: de cele mai multe ori seaca In perioadele secetoase și se umfla și provoaca inundatii
locale In timpul ploilor torentiale. Majoritatea raurilor care-și au obarșia In muntii ce marginesc
sau strabat Meseta Centrala curg spre vest de-
a lungul podișului și strabat Portugalia pentru
a se varsa In oceanul Atlantic. O exceptie
semnificativa o constituie raul cu cel mai
mare debit din peninsula Iberica și anume
Ebro, care se varsa In marea Mediterana dupa
ce strabate vest-est campia Aragonului.
Raurile din partea de nord a tarii și care
izvorasc din Cordiliera Cantabrica sunt scurte
și tumultuoase, debușand In golful Biscaia
sau oceanul Atlantic, generand un relief
specific (tarmuri cu rias In nord vest).
Insulele sunt lipsite de rauri cu un caracter
permanent, singurele exceptii fiind La Palma
și Gomera.
Sursa
http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Spaniei
Lacurile
Lipsa unor vaste depresiuni interioare lipsite de drenaj, forta eroziva a raurilor precum și
evapotranspiratia excesiva prezenta In cea mai mare parte a Spaniei au determinat inexistenta
unor lacuri cu o suprafata mare, deși exista dovezi ca in trecutul geologic al regiunii (Tertiar) au
existat astfel de lacuri In vechi depresiuni endoreice (Meseta Centrala și Campia Andaluziei).
Aceste depresiuni au disparut pe masura ce raurile au reușit sa treaca de sistemul montan ce le
imprejura. Lacurile existente In Spania se pot Imparti In trei mari categorii:
5
Principalele rauri ale Spaniei
Raul Lungimea1(km)
01Tajo 1007
02Guadiana (Tablas de Daimiel) + Cigüela
742 + 225 = 967
03Ebro 910
04Duero 895
05Guadalquivir 657
06Jucar 498
07Genil 337
08Segura 325
09Mino 310
10Turia 280
Nota 1:Lungimea totala, inclusiv cursul aflat pe teritoriul Portugaliei.
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
lacuri de origine endoreica (tectonice și vulcanice). Sunt destul de rare și reduse ca
suprafata, cel mai mare fiind Laguna de la Janda (Cadiz), 30-40km² In momentele de
maxima extindere, dar cu o adancime foarte redusa, de aproximativ 1m.
lacuri de origine exogena (glaciare, carstice, eoliene și litorale). Cele de origine glaciara
se Intalnesc doar In muntii Inalti, cum ar fi Pirinei (Estany - 880m In diametru și 80m
adancime, Lago de Rius - 1.600m In diamentru și 25m adancime, El Tort - 2.400m In
lungime și 96m adancime etc), Cordiliera Centrala (an Sierra de Guadarrama și Masivul
Gredos), In Muntii Iberici și In Sierra Nevada (cum ar fi lacurile Zeguas și Caldera, situate la
peste 2.700m Inaltime).
Lacul de origine glaciara Laguna Grande de Peñalara, In Sierra de Guadarrama (Madrid)
Cele mai importante lacuri carstice sunt: Laguna de Ruidera și Ciudad Real. Lacurile de origine
eoliana se gasesc In zona de coasta a Geronei și au o suprafata redusa. Lacurile și lagunele
maritime se Intalnesc In zona de varsare a raurilor Guadalquivir și Ebros, precum și a altor lacuri
de dimensiuni reduse.
lacuri de origine mixta (tectono-carstice) sunt rare și reduse In suprafata, fiind greu de
determinat preponderenta fiecarui factor In formarea acestora.
lacuri de origine antropica. Acestea au fost create de catre om, mai ales In decursul
ultimului secol, cu scopul regularizarii unor rauri, precum și pentru a stoca importante
rezerve de apa necesare irigatiilor și alimentarii marilor orașe. Astfel de lacuri (baraje) se
gasesc mai ales pe cursul raurilot mari: Tago, Ebro, Duero, Guadiana, Guadalquivir etc.
6
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
1.4 DEMOGRAFIE
Se poate spune ca Spania este compusa din multe natii dar a adoptat
cultura castiliana ca sa fie cea spaniola, deși exista o creștere a
recunoașterii a altor nationalitati Inauntrul tarii, ca și a celei baște.
Numarul imigrantilor In Spania a explodat In ultimii zece ani,
ajungand de la 500.000 In 1996 la circa 4,5 milioane In 2008, la o
populatie de 45 de milioane. In aceasta perioada, tara a cunoscut o
creștere economica puternica[18].
In 2007 Spania a avut oficial 45,2 de milioane de
locuitori.]. Densitatea populatiei In Spania este de 89,6 loc./km²,
fiind mai scazuta decat In alte tari ale Europei Occidentale, iar
distributia ei este foarte disproportionata. Majoritatea populatiei
locuiește pe langa coasta,Comunitatea Madrilena fiind unica
exceptie.
Populatia Spaniei s-a dublat In timpul secolului XX datorita exploziei demografice din anii '60 și '70. Schema creșterii a fost extrem de neregulata, din cauza migratiilor interne Intre sate și orașele principale. Se presupune ca 11 din 50 de provincii ale Spaniei au suferit o scadere In populatie peste secol. Apoi, populatia s-a stabilizat, a Inceput o noua explozie, bazata initial pe Intoarcerea spaniolilor care au emigrat din Spania In anii '70, și a fost sporita de catre numarul mare al imigrantilor din America Latina (38,75%), Europa Orientala(16,33%), Africa de Nord (14,99%) și Africa Subsahariana (4,08%)
Spania este o natiune organizata teritorial In șaptesprezeci comunitati autonome și doua orașe autonome. Comunitatile mai sunt Impartite la randul lor In 50 de provincii, iar Asturia, Cantabria, Comunitatea Madrilena, Insulele Baleare, Insulele Canare, La Rioja, Navarra și Regiunea Murcia au doar o provincie. Istoric, cateva provincii sunt Impartite In comarci.
7
Cele mai populate orașe
Vedere panoramica a oraşului Barcelona
Oraș Pop. (2007)
Madrid (M) 3.132.463
Barcelona (CT) 1.595.110
Valencia (VC) 797.654
Sevilla (AN) 699.145
Zaragoza (AR) 654.390
Málaga (AN) 561.250
Murcia (MU) 422.861
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Cap. II ECONOMIE
Economia Spaniei, la fel ca și populatia sa este a cincea economie a Uniunii Europene și In
termeni absoluti se afla printre cele mai mari 10 economii ale lumii. In termeni relativi, pierde
cateva pozitii In favoarea unor state mult mai populate. Tinta sa de creștere economica, chiar
daca moderata, le depașește pe cele ale vecinilor sai și asociatilor europeni.Dupa marea creștere economica de la sfarșitul anilor 1980, economia spaniola a intrat In
recesiune In anul 1992. Odata cu intrarea Spaniei In Comunitatea Economica Europeana, predecesoarea Uniunii Europene, la 1 ianuarie 1986 a devenit necesara deschiderea economiei, modernizarea industriei, Imbunatatirea infrastructurii și revizuirea legislatiei economice, pentru a Indeplini cerintele Uniunii Europene. Facand acest lucru, Spania a accelerat creșterea Produsului Intern Brut, a redus datoriile publice, rata șomajului a scazut de la 23% la 15% In 3 ani și a redus inflatia la mai putin de 3 %.; cele mai importante provocari pentru economia spaniola sunt reducerea deficitului public, o reducere mai mare a ratei șomajului, reformarea legilor muncii, reducerea inflatiei, creșterea randamentului productivitatii și creșterea nivelului Produsului Intern Brut pe cap de locuitor.
Economia se redreseaza Incepand cu 1995, datorita creșterii Increderii consumatorilor si a
consumului privat, desi aceasta creștere a fost mai mica In ultimii ani. Șomajul Inca reprezinta o
problema pentru spanioli - In 2005, rata șomajului era de 8,5% - cu toate astea, cifra respectiva
demonstreaza o situatie mai buna fata de nivelele anterioare. Devalorizarea pesetei de-a lungul
anilor 1990 a facut mai competitive exporturile, dar forta de care a dat dovada moneda euro de
cand a fost adoptat (la sfarșitul lui 2003, un euro avea ca echivalent 1,25 dolari) a provocat
Indoieli in legatura cu posibilitatea ca preturile sa fie prea Inalte pentru cumparatorii straini.
Acest fapt s-a vazut compensat de catre facilitatile comerciale Intre tarile din zona euro.
O problema cronica in Spania este aceea a creșterii excesive a pretului locuintelor, datorata
speculei imobiliare generalizate, modei celei de a doua locuinte, turismului rezidential masiv de
britanici și germani, spalarii banilor de catre mafii, creșterii populatiei datorita imigratiei, a
maririi finantarii primariilor etc.
Contributiile de capital de la UE, care au ajutat in mod semnificativ la creșterea
economiei spaniole de la incorporarea In CEE, au Inceput sa scada considerabil in ultimii ani,
datorita efectelor marii extinderi a UE. Pe de o parte, fondurile de la PAC (Politica Agricola
Comuna) trebuie repartizate Intre mai multe tari (noile incorporate din Europa de Est au un
sector agricol semnificativ), pe de alta parte, fondurile de coeziune y fondurile structurale vor
scadea In mod inevitabil datorita succesului economic spaniol (venitul pe cap de locuitor s-a
marit mult In termeni absoluti si Spania este a opta economie a lumii) si a incorporarii unor tari
cu venituri mai mici, care provoaca scaderea mediei comunitare si face ca regiuni spaniole
considerate sarace sa intre acum In media europeana.
8
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
In ceea ce priveste economia, resursele minerale sunt bogate si variate constand in :carbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxita, wolfram, mercur, uraniu, fosforite, sare si saruri de potasiu etc. (concentrate in special in nordul Spaniei si Granada).
Tara agrar-industriala, sectorul capitalist de stat detine un loc important in economie. Categoriile de teren ale Spaniei se impart in : agricol 20615000 ha (40,7%), pasuni 9563000 ha (19%), paduri 13813000 ha (27,4%). In agricultura persiste inca ramasitele feudale; marea proprietate funciara are o pondere importanta in structura proprietatii agricole (indeosebi in Andaluzia, Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele : grau, orz, ovaz in zona centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului, porumb in nord, orez in provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, maslini (ocupa locul intai in lume la productia de maslini), bumbac, tutun, sfecla de zahar, plante citrice (pe litoralul mediteranean), vita de vie (producand vinuri renumite :Xeres, Malaga, Alicante …), pomi fructiferi.
In sectorul cresterii animalelor, pe primul loc se afla cresterea ovinelor; in nord si in nord-vest se cresc cornuted mari, iar in Galicia, Estremadura, Catalonia porcine. Este dezvoltat pescuitul.
Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva si industria usoara (tesaturi de bumbac, lana, matase). Este dezvoltata in-dustria siderurgica (Bilbao, Sagunto…), metalurgia neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria constructoare de masini (in special automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave, utilaj textil, energetic …), chimica.Industria alimentara produce vinuri, ulei de masline, conserve de fructe si de peste, zahar.Spania exporta produse agro-alimentare (portovale, masline si ulei de masline, vinuri, legume, orez, fructe, conserve), minereuri, metale neferoase (mercur, plumb), produse chimice, produse textile, pluta si importa produse industriale, petrol, materii prime textile etc.
Comertul exterior este orientat spre tarile Europei vestice, SUA si America Latina.
Resursele principale ale Spaniei sunt :
- masline, ulei de masline, vin, orz, grau, porumb, ovaz, secara, orez, cartofi, sfecla de zahar, legume, tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, porcine, carne, lactate, lana, peste ;
- carbune, fier, cupru, plumb, zinc, argint, mercur, wolfram, sulf, bauxita, sare, petrol ;- energie electrica, otel, fonta, aluminu, locomotive si vagoane, utilaj industrial, material
electrotehnic, cabluri, automobile, medicamente, articole de cauciuc si pneuri, ciment, ceramica, tigarete, conserve, zahar, alcool, textile, constructii navale
Cap. III TURISMULTurismul In Spania de astazi este o contributie majora la viata economica nationala ,
contribuind cu 6,4 % din PIB-ul Spaniei și Inca din anii 1960 și 1970 , cand tara a devenit o destinatie Indragita pentru vacanta de vara , In special cu turistii din Insulele Britanice , Portugalia , Franta , Europa Centrala și Scandinavia . Spania a detinut pozitia puternica In turism din lume , fiind printre cele mai mari piete pentru vacante . In 2007 , Spania a devenit a doua cea mai vizitata tara din lume, dupa Franta . In acel an , aproape 60 de milioane de vizitatori straini
9
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
au venit sa viziteze Spania , conform Organizatiei Mondiale a Turismului , care are sediul In Madrid .
Cu toate acestea , In 2010, Spania a scazut la a patra cea mai vizitata tara din lume dupa Franta , Statele Unite și China, cu 53 de milioane de vizitatori . [ 1 ]
Industria turismului din Spania a contribuit direct cu 6,4% din PIB, sau In jur de 62.1 miliarde € (81,8 miliarde dolari), in 2010 , conform Calatorii și turism Consiliul Mondial, cea mai mare a cincea veniturile din industria turismului , dupa Statele Unite, cu 510.8 miliarde dolari , Japonia 172.5 miliarde dolari , China 113.4 miliarde dolari și Franta, 107600000000 dolari bazat pe 2010 World Travel și a Consiliului Turismului cifre . Este demn de remarcat faptul ca UNWTO masoara venituri turism diferit și In raportul sau de turism Repere , editia 2010 , locuri de Spania (53 miliarde dolari), a doua doar la Statele Unite ale Americii ( 93.9 miliarde dolari ) In 2009, pentru " turism Incasari internationale " . Propriile note metodologiceUNWTO a explica sensul International de Turism Incasari și ar putea ajuta pentru a explica diferentele In cele doua figuri organizatii .
1.1 Principalele destinatii turistice din Spania
Barcelona
Pe frumoasa coasta a Marii Baleare se afla fermecatorul oras Barcelona. Acesta ofera cate ceva pentru fiecare, pentru ca toata lumea sa se bucure de o vacanta cu adevarat speciala, fiind al doilea oras ca marime din Spania. Puteti profita din plin de atractii pe timp de vara si numeroase sporturi nautice, pentru ca apele cristaline ale Marii Mediterane de Vest sunt irezistibile.
10
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Mai mult decat atat, Barcelona este gazda pentru zeci de obiective turistice interesante si atractii istorice. Biserica romano-catolica Sagrada Familia, Muzeul Picasso si comunitatea de Poble Espanyol sunt doar cateva exemple. In plus, probabil cel mai frumos loc din oras este stadionul Camp Nou, cel mai mare stadion de fotbal din Europa.
Madrid
Una dintre destinatiile turistice principale din Spania este, desigur, capitala sa. Madrid este, de asemenea, cea mai mare comunitate din Spania si ofera toate tipurile de divertisment si recreare. Mai mult decat atat, Madrid este un oras cu adevarat captivant, in primul rand, prin cladirile sale uimitoare, cu un stil arhitectural renascentist medieval. In plus, aici puteti gasi toate tipurile de confort si servicii de inalta clasa, care pot satisface chiar si cele mai capricioase gusturi - hoteluri de lux, locuri bune de servit masa, etc. Madrid ofera, de asemenea, o abundenta de atractii si, cu siguranta, ai avea nevoie de mult mai mult decat o vacanta pentru a te bucura de tot ceea ce capitala Spaniei are de oferit. Cu toate acestea, nu uitati sa vizitati Plaza de Cibeles, Muzeul Prado, Palatul Regal si Catedrala Madrid. Luati aparatul de fotografiat cu voi!
Cordoba
Cordoba este un oras foarte pitoresc din zona Andaluziei, sudul Spaniei. Este, de asemenea, renumit pentru trecutul sau fabulos cultural si istoric, si datorita amprentelor lasate de diferite religii prezente aici. Astfel, in Cordoba, veti intalni numeroase atractii si repere religioase, cum ar fi Moscheea Cordoba si Sinagoga Cordoba. Exista, de asemenea, multe
11
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
biserici impresionante, memoriale, teatre, muzee si alte obiective turistice culturale. Cordoba ofera si gradini, parcuri si locuri de agrement, cu numeroase optiuni tentante pentru relaxare. Cu toate acestea, asigurati-va ca veti vizita Podul Roman, care traversează raul Guadalquivir, creand perspective splendide pentru fotografii.
Valencia
12
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Valencia este al treilea oras ca marime din Spania, precum si o destinatie turistica foarte populara. Datorita localizarii sale pitoresti de-a lungul coastei Marii Mediterane ofera nenumarate posibilitati pentru activitati de vara si atractii. Climatul subtropical le garanteaza oaspetilor vreme buna, si raze de soare pe tot parcursul anului. Mai mult decat atat, Valencia este faimoasa pentru numeroase evenimente sportive internationale, cum ar fi Formula 1 Grand Prix din Europa, Liga Campionilor, Moto GP si multe altele. Valencia este un oras vibrant si plin de culoare, si pe langa numeroasele obiective turistice va puteti bucura si de cazari de lux si restaurante cu preparate delicioase. Evident Valencia este o destinație turistica foarte atragatoare.
Palma de Mallorca
Principalul port si un domeniu major urban pentru Insulele Baleare, orasul Mallorca, este, de asemenea, un oras foarte frumos, situat pe insula cu acelasi nume. Palma de Mallorca este, fara indoiala, o destinatie turistica foarte populara, deoarece, pe langa orasul Mallorca veti mai intalni numeroase cladiri cu o arhitectura gotica incredibila, precum si o multime de optiuni pentru recreere. Intreaga insula este marginita de comunitati pitoresti si o varietate de plaje stancoase, iar tarmul de nord-vest este dominat de dealuri si paduri maiestuoase de munte. Cu toate acestea, veti gasi numeroase plaje cu nisip alb, precum si multe situri istorice. Catedrala La Seu si Biserica Santa Eulalia sunt doua exemple impresionante, in timp ce Castelul Bellver si zona inconjuratoare a parcului este un alt loc pe care nu trebuie sa-l ratati.
13
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Marbella
Orasul Marbella este situat de-a lungul frumoasei coaste a Marii Mediterane, la cativa kilometri est de Stramtoarea Gibraltar. Vacanta in Marbella va fi transformata intr-o experienta foarte eleganta, stilata si de neuitat, datorita razelor de soare de pe tot parcursul anului, nenumaratelor sporturi de apa si a bazei de agrement sofisticate. Astfel, Marbella este cu siguranta una dintre cele mai populare destinatii turistice situate de-a lungul coastei de sud. O multime de produse alimentare delicioase, petreceri pe plaja non-stop, precum si obiective turistice interesante, cum ar fi Muzeul Bonsai, ofera o experienta foarte speciala. Mai mult decat atat, varfurile maiestuoase ale muntilor Sierra Blanca ofera peisaje deosebite mai ales daca sunteti intr-o barca pe mare atunci cand soarele apune.
Sevilia
Sevilia este situata in sud-vestul Spaniei si este al patrulea mare oras ca marime din tara. Fiind situata de-a lungul raului Guadalquivir, Sevilla este, de asemenea, un oras foarte frumos, oferind o gama larga de optiuni pentru o experienta cu adevarat de neuitat. Veti avea nevoie de mai multe vacante pentru a explora tot ceea ce ofera Sevilla, deoarece numai cartierul vechi al orasului, Barrio de la Santa Cruz, contine un numar mare de repere istorice si obiective turistice interesante. Palatul regal din Alcazar si Giralda din Sevilia sunt foarte vizitate. Mai mult decat atat, aici se afla cea mai mare catedrala gotica din lume - Catedrala Sf. Maria. Dupa o zi lunga de
14
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
vizitare a obiectivelor turistice, savurati o ceasca de cafea intr-una din pietele pitoresti din apropiere.
Granada
15
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Granada este pe tot parcursul anului o destinatie turistica foarte cautata din sudul Spaniei, datorita locatiei sale pitoresti in apropiere de Muntii Sierra Nevada. Situat la poalele muntelui, ofera o gama larga de locuri interesante de vizitat, precum si multe atractii istorice. Patrimoniul cultural al orasului Granada este reprezentat in stilul arhitectural uimitor. Palatul Alhambra, Capela Regala din Granada si Catedrala din Granada sunt trei exemple semnificative. Granada este un oras foarte captivant si impresionant. Va puteti bucura de aproape toate tipurile de recreere si distractii, datorita localizarii la scurta distanta de malul marii si de munti.
Segovia
La doar cativa kilometri nord-vest de Madrid se afla o alta destinatie turistica populara - orasul Segovia, la intersectia raurilor Eresma si Clamores, care creeaza, de asemenea, o ambianta foarte pitoreasca. In plus, peisajele oferite de culmile maiestuoase ale muntilor Guadarrama sunt foarte frumoase, in timp ce stilul arhitectural impresionant al orasului este intr-adevar de neuitat. In timpul unei vacante in Segovia, vizitati apeductul roman, un simbol al orasului. Catedrala Segovia si Castelul Alcazar sunt, de asemenea, unele dintre cele mai impresionante cladiri istorice. Apoi, bucurati-va de preparatele culinare din bucataria locala si fotografiati un apus de soare uimitor.
16
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
Bilbao
Bilbao este un loc foarte vizitat, fiind unul dintre orasele cele mai atractive si pitoresti din nordul Spaniei. De asemenea, o istorie de aproape cinci secole il transforma intr-o arena a contrastelor. In timp ce orasul vechi din Bilbao va ofera o multime de cladiri impresionante vechi, cum ar fi Catedrala Gotica Santiago, intr-o alta parte se afla numeroase cladiri moderne, cum ar fi Muzeul Guggenheim. Printr-o varietate de parcuri de agrement, locuri si estuare pitoresti, in Bilbao va puteti bucura de o relaxare absoluta in mijlocul orasului. Bilbao este o destinatie tentanta pentru vacanta unde trebuie sa faceti multe fotografii.
17
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
1.2 Numarul de sosiri turisti. Numarul de sosiri In Spania a fost 56694000 Incepand din 2011. In graficul de mai jos,
In ultimii 16 ani acest indicator a atins o valoare maxima de 58.666 milioane In 2007 și o valoare minima de 34.92 milioane In 1995.
Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/spain/international-tourism
1.3 Numarul de plecariNumarul de plecari In Spania a fost de 13.347 milioane din 2011. In graficul de mai jos,
In ultimii 16 ani acest indicator a atins o valoare maxima de 13.347 milioane In 2011 și o valoare minima de 3.519 milioane In 1999.
Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/spain/international-tourism
18
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
1.4 Incasarile din turismIncasarile din turism(curent US $), In Spania a fost de 67.538 miliarde dolari din 2011. In ultimii 16 ani, valoarea pentru acest indicator a fluctuat Intre 70.434 miliarde dolari In 2008 și 27.369 miliarde dolari In 1995.
Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/spain/international-tourism
19
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
BIBLIOGRAFIE http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Spaniei
http://harta.infoturism.ro/Europa/Spania/harta
http://www.indexmundi.com/facts/spain/international-tourism
http://www.vacationhomes.net/blog/2012/06/15/top-10-most-popular-tourist-destinations-in-spain/
20
Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice,Economia comertului turismului si serviciilor
CuprinsCap. I PREZENTARE GENERALA..............................................................................................2
1.1 RELIEF..................................................................................................................................3
1.2 TRANSPORTURILE.............................................................................................................3
1.3 HIDROGRAFIA....................................................................................................................4
Raurile......................................................................................................................................5
Lacurile.....................................................................................................................................5
1.4 DEMOGRAFIE.....................................................................................................................7
Cap. II ECONOMIE........................................................................................................................8
Cap. III TURISMUL.......................................................................................................................9
1.1 Principalele destinatii turistice din Spania......................................................................10
Barcelona................................................................................................................................10
Madrid....................................................................................................................................11
Cordoba..................................................................................................................................11
Valencia..................................................................................................................................12
Palma de Mallorca..................................................................................................................13
Marbella..................................................................................................................................14
Sevilia.....................................................................................................................................14
Granada..................................................................................................................................15
Segovia...................................................................................................................................16
Bilbao.....................................................................................................................................17
1.2 Numarul de sosiri turisti.......................................................................................................18
1.3 Numarul de plecari...............................................................................................................18
14 Incasarile din turism..............................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................20
21