+ All Categories
Home > Documents > Spania ca mare putere

Spania ca mare putere

Date post: 30-May-2015
Category:
Upload: gruianul
View: 624 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
4
. I In secolul XVl, Spania a devenit puterea dominanta in Europa. Odata cu expansiunea imperiului spanio~ arta ~i literatura spaniola au injlorit ~i ele. Insa, inevitabi~ situafia s-a schimbat ~i un declin lent ~i lung a pus capat supre- mafiei Spaniei. An Evul Mediu, Spania a fost 1:mp~rtit~ In mai I multe regate cre~tine ~i maure (islamice). Aparitia populatiei islamice data de la invaziile din secolul VIII, care au fost punctul de plecare al marii culturi a Spaniei Maure. in secolul XI, Ins~ a Inceput o "recucerire" cre~tin:l treptata ce a durat pan~ la sfar~itul secolului xv. pan~ la acea dat~, doar Granada a rnrnas sub stapanirea maurilor ~i cea mai mare tJarte a Spaniei se afla sub controlul a dou~ state: Castilia ~iAragon. I "Regii catolici" in anul 1469, Isabela ~i Ferdinand, mo~teni- torii tronurilor Castiliei ~i respectiv ai Aragonului, s-au c~s~torit ~i pan~ In 1479 au devenit practic conduc~torii Spaniei. Ambii O Reac,ia Inchizi,iei fa,a de lucrarile eretice este ilustrata in aceasta imagine; ereticii in~i~i aveau aceea~i soarta. Acest tip de cenzura a incetinit dezvoltarea culturala ~i intelectuala a Spaniei. O Ferdinand al II-Iea a condus Aragon-ul intre 1479-1 516. impreuna cu so,ia sa Isabela de Castilia, a intemeiat Spania Unita. Prin casatorie, Ferdinand a creat o mare mo~tenire pentru nepotul sau Carol al V-Iea. in 1492, au avut loc trei evenimente deosebit de importante: Recucerirea Cre~tin~ a culminat cu ocuparea Granadei; Cristofor Columb a navigat spre vest cu trei nave span- iole ~i a descoperit o Lume Nou~, In care regiuni Intinse aveau s~ fie ocupate mai tarziu de conchistadorii spahioli; ~i toti evreii din Spania -probabil cateva sute de mii de oameni -au fost expulzati din tara. Acest ultim eveniment era important deoa- rece ar~ta c~ suveranii spanioli erau deci~i s~ creeze un stat In Intregime cre~tin. Situatia era Ins~ In defavoarea maurilor care continuau s~ traiasc~pe teritoriu cre~tin dup~ Recucerire~i, de~i ap~r~torii Granadei se predaser~ In schimbul promisiunilor conform c~rora vor beneficia de tolerant1 religioas~, toti maurii au fost curand siliti s~ treac~ la Jeligia cre~tin~,dac~ doreau s~ raman~ In tar~. Multi 123 fiind cre~tini zelo~i, au fost numiti Los Reyes Catolicos (regii catolici). De afacerile interne ale Spaniei se ocupamai ales Isabela, care a reu~it sa consolideze pozitia regald pe seama nobilimii feudale, creand astfel o adminis- tratie centrala eficienta, dominata de castilieni.
Transcript
Page 1: Spania ca mare putere

.

I

In secolul XVl, Spania a

devenit puterea dominanta

in Europa. Odata cu

expansiunea imperiuluispanio~ arta ~i literatura

spaniola au injlorit ~i ele.

Insa, inevitabi~ situafia s-a

schimbat ~i un declin lent

~i lung a pus capat supre-

mafiei Spaniei.

An Evul Mediu, Spania a fost 1:mp~rtit~ In maiI multe regate cre~tine ~i maure (islamice).

Aparitia populatiei islamice data de lainvaziile din secolul VIII, care au fost punctulde plecare al marii culturi a Spaniei Maure. insecolul XI, Ins~ a Inceput o "recucerire"cre~tin:l treptata ce a durat pan~ la sfar~itulsecolului xv. pan~ la acea dat~, doar Granadaa rnrnas sub stapanirea maurilor ~i cea maimare tJarte a Spaniei se afla sub controlul adou~ state: Castilia ~iAragon.

I "Regii catolici"

in anul 1469, Isabela ~i Ferdinand, mo~teni-torii tronurilor Castiliei ~i respectiv aiAragonului, s-au c~s~torit ~i pan~ In 1479 audevenit practic conduc~torii Spaniei. Ambii

O Reac,ia Inchizi,iei fa,a de lucrarile ereticeeste ilustrata in aceasta imagine; ereticii in~i~iaveau aceea~i soarta. Acest tip de cenzura aincetinit dezvoltarea culturala ~i intelectuala a

Spaniei.

O Ferdinand al II-Iea a condus Aragon-ulintre 1479-1 516. impreuna cu so,ia saIsabela de Castilia, a intemeiat Spania Unita.Prin casatorie, Ferdinand a creat o maremo~tenire pentru nepotul sau Carol al V-Iea.

in 1492, au avut loc trei evenimentedeosebit de importante: Recucerirea Cre~tin~a culminat cu ocuparea Granadei; CristoforColumb a navigat spre vest cu trei nave span-iole ~i a descoperit o Lume Nou~, In careregiuni Intinse aveau s~ fie ocupate mai tarziude conchistadorii spahioli; ~i toti evreii dinSpania -probabil cateva sute de mii deoameni -au fost expulzati din tara.

Acest ultim eveniment era important deoa-rece ar~ta c~ suveranii spanioli erau deci~i s~creeze un stat In Intregime cre~tin. Situatia eraIns~ In defavoarea maurilor care continuau s~traiasc~ pe teritoriu cre~tin dup~ Recucerire ~i,de~i ap~r~torii Granadei se predaser~ Inschimbul promisiunilor conform c~rora vorbeneficia de tolerant1 religioas~, toti mauriiau fost curand siliti s~ treac~ la Jeligiacre~tin~, dac~ doreau s~ raman~ In tar~. Multi

123

fiind cre~tini zelo~i, au fost numiti Los ReyesCatolicos (regii catolici). De afacerile interneale Spaniei se ocupamai ales Isabela, care areu~it sa consolideze pozitia regald pe seamanobilimii feudale, creand astfel o adminis-tratie centrala eficienta, dominata decastilieni.

Page 2: Spania ca mare putere

SPANIA CA MARE PUTERE'

00 Procesiune a oficialilor Inchizi1iei ,i a

condamna1ilor (stinga). O pagina din IndexulCdrf;/or Interz;se (jos). Din car1ile valoroase,ca ,i Don Quijote, fragmentele ofensatoriierau extrase. Car1ile medicale erau cenzu-

rate; imaginile reprezentind trupuri goaleerau considerate indecente.

"'5

::;:

I

O Pictura in reliefdatand din secolul a!XVI-Iea, infa1i~andu-!pe Boabdil, ultimulconducator musul-man din Spania, carea fugit din palatulA!hambra, dinGranada, dupacaderea ora~ului inmainile lui Ferdinand~i Isabelei, in 1492.Granada a fost ulti-ma provincie ocupa-ta in RecucerireaCre~tina. care ince-puse in 1085.

iiE

~

Nepotul habsburg al lui Ferdinand, invirst~ de 16 ani a mo~tenit tronul sub numelede Carol I. Avind deja titlul de duce deBurgundia, acesta a reunit, in 1519, p~mintu-rile habsburgice austriece cu lntinsele teritorlipe care le mo~tenise, urmind s~ fie numitCarol Quintul, lmp~rat al Sfintului imperiuroman, titlu sub care este cunoscut in istorie.

La lnceput, sfetnicli flamanzi ai lui Carol ~ifrecventele sale absente l-au f~cut nepopularin Spania. in 1520-1521, au izbucnit rnscoalein ora~ele mari ale Spaniei (R~scoalaCommuneros-ilor), ln~bu~ite prin fo~ aso-ciat~ cu anumite concesli in favoarea spanio-lilor. Mai tirziu, Carol a lnceput s~ iubeasc~Spania ~i, de~i din domnia sa de 38 de ani ~i-a petrecut aici mai putin de 16 ani, acesta afost loculln care a preferat s~ se retrag~.

Pre1ul suprema1ieiSub conducerea lui Carol Quintul, Spania aintrat lntr-o epoc~ lnfloritoare, dar costisitoare.Impozitele lncasate de la spanioli, aurul ~i ar-gintul din America Spaniol~, erau risipite per~zboaiele lui Carol cu Franta ~i pe eforturilede a ap~ra catolicismul din Germania lmpotri-va noli erezli luterane (protestante). Trupelespaniole erau baza armatei sale ~i, dup~ o vic-

torie uirnitoare la Pavia, in 1525, infanteria spa-~niol;l a fost recunoscut;l ca cea rnai burul dinEuropa. In ciuda victoriilor repetate, r;lzboaieleimpotriva francezilor s-au prelungit pan;l in1559, cand s-a incheiat tratatul de la Cateau-Cambresis- o pace de epuizare, incheiat;l pen-tru a evita pr;lbu~irea total;l a ambelor p;lrti.

Carol Quintul a abdicat in 1556 ~i a murit inSpania cu un an inainte de pacea de la Cateau-Cambresis, incheiat;l intre fiul s;lu Filip al II-lea~i Henric al II-lea al Frantei. Titlul imperial ~iteritoriile austriece ale lui Carol au revenit (ra-telui s;lu, Filip mo~tenind un imperiu al c;lreicentru era intr-adev;lr Spania. Spre deosebirede tat;ll s;lu, el ~i-a petrecut aici aproape toat;lperioada de domnie. Posesiunile sale cuprin-deau Spania ~i coloniile ei americane, T;lrile deJos (Olanda ~i Belgia de azi), Franche-Comtede-a lungul frontierei estice a Frantei, precum~i Napoli ~i Milano in ltalia.

Un conducator "casnic"Spre deosebire de tat;ll s;lu care a c;ll;ltoritmult; a purtat r;lzboaie ~i a negociat, Filip aincercat s;l conduc;l imperiul de la distant;l,dinr-un singur loc. De asemenea, el a incercats;l-l conduc;l singur. Lucrand tot timpul, Filipcitea ~i scria comentarii ~i ordine -adeseaneinsemnate -pe marginea oric;lrui raport ceajungea la Madrid; obi~nuia s;l ia singur toatedeciz!il:.. Oricare ar fi fost avantaje~e -pOl~ti:;J8ca lUl F1l1p era marcat;l de personahtatea lul -nu a~a trebuia condus un imperiu atat de vast~i incetineala in luarea deciziilor a dat na~tereunui proverb: "dac;l moartea ar veni dinMadrid, toti am avea o viat;llung;l".

Filip i~i dorea s;l atirig;l dou;l teluri speci-fice '..Noilor Monarhii" din secolul XVI. El

dintre ace~tia au fclcut acest lucru, dar ace~ticonvertiti, numiti moriscos, trezeau suspiciuni~i trcliau sub amenintarea de a fi arestati ~i tor-turati de Inchizitia Spaniolcl pe motivul cclsunt eretici (necredincio~i).

Aceastcl politiccl intolerantcl se baza peconsiderente politice ~i religioase, deoarececredinta religioascl comuncl a spaniolilor acontribuit la consolidarea unei societclti Incare loialitltile regionale"erau puternice. AtatBiserica Spaniolcl cat ~i Inchizitia Spaniolclerau institutiide stat aflate sub controlul regal~i cu putine interferente din partea papalitcltii.Cu toate acestea, comportamentul fanatic almonarhiei urma scl aibcl implicatii ~i maiadanci cand In Europa au apclrut diferente

religioasemai aprige.Sub conducerea lui Ferdinand, politica

externcl a Spaniei a fost una In care propriulinteres era lntotdeauna m;li presus de orice.Manipulandu-i constant pe regii Frantei Inperioada rclzboaielor italiene, Ferdinand areu~it scl ocupe un teritoriu dincolo de Pirinei(Roussillon), a devenit stlpanul Italiei de Sud$i Siciliei (1504) ~i a obtinut controlul regiuniine-portugheze a peninsulei cucerind Navarra(1512). panclla moartea sa, In 1516, Spania adevenit o putere formidabilcl.

124

Page 3: Spania ca mare putere

O Portret al lui Filip al 11-Iea de Tizian.sanatatea suveranului era ~ubreda, insa atrait pana la 70 de ani. Spre deosebire detatal sau, Carol Quintul, Filip ~i-a petrecut ceamai mare parte a vie,ii in Spania. incercandss-~i conducs vastul imperiu din biroul ssu.

00 Revolu1ia din Tirile de Jos a atrasSpania intr-un rizboi lung ,i costisitor. inimaginea de mai sus, Ducele de Alva sose,tela Rotterdam. Cruzimea lui Alva a fost evi-denta in asedierea ora,elor Maestricht (jos),Antwerp ,i Ghent.

r~zboaiele civile dintre catolici $i protestanti;$i, de$i relatiile dintre Spania $i Anglia protes-tant~ se inrnut~tiser~ dup~ ce navele engle-ze$ti au atacat nave spaniole ce transportaucomori, p~rea s~ existe o ocazie prielnic~ dea o inl~tura pe regina Elizabeta prin asasinat$i de a o inlocui cu vara sa catolic~ Mary, regi-na Scotiei, care se afla la inchisoare.

Comploturile spaniole de asasinare areginei Elizabeta au dat gre$ $i, in 1587, Marya fost executat~. In consecint~, Filip avea caleliber~ de a pretinde tronul Angliei.

~dorea s~ elimine privilegiile locale, astfel incat~oate regiunile imperiului s~ ii fie la fel de

supuse. De asemenea, Filip urm~rea s~ inl~-ture disensiunile religioase, Religia $i politicaerau inseparabile $i nici o monarhie din sec-olul XVI nu tolera diferendele de natur~ reli-gioas~. Ins~ credinta lui Filip era foarte puter-nic~ $i rar a f~cut concesii din motive politice.

Acest lucru a devenit evident in anii 1560,atat in Spania cat $i in str~in~tate. Perse-cutarea moriscilor a dus la izbucnirea uneir~scoale care a durat doi ani, dup~ care a fostin~bu$it~ cu cruzime. In ciuda deport~rilor $iinvestigatiilor f~cute de Inchizitie, moriscii aur~mas in Spania pan~ cand au fost expulzati,intre 1609-1614- un eveniment cu consecintegraye asupra economiei spaniole. Prin expul-zarea minorit~tilor de oameni hamici $i pri-ceputi cum erau eyreii $i maurii, monarhiispanioli au sacrificat bun~starea t~rii in schim-bul idealului de unitate politico-religioas~.

Revolu~ie in Tarile de JosA$a s-a intamplat $i cu politica lui Filip inT~rile de ]os, unde atacurile asupra ereticilorau dat na$tere unei opozitii de mari proportii,care i-a unit pe nobili, comercianti $i calyini$ti(protestantO. Izbucnirea Reyolutiei Olandeze,in 1568, a reprezentat o dubl~ loyitur~ pentruSpania, deoarece Filip nu mai putea beneficiade prosperitatea T~rilor de ]os $i, in acela$i

~timp, il costa enorm s~ mentin~ o armat~~ntr-o proyincie ostil~. Ayand o durat~ care a! cuprins ultimii 30 de ani din domnia lui Filip,

reyolutia a epuizat resursele Spaniei.Acest lucru nu s-a y~zut de la inceput, iar

puterea Spaniei p~rea s~ creasc~. In 1571flotele reunite spaniole $i yenetiene au obtinutla Lepanto o yictorie importanta asupra tur-cilor, punand cap~t dominatiei otomane in

zona mediteraneana. in 1578, regele Sebastianal Portugaliei a fost ucis Intr-o expeditti InMaroc, nelasand nici un mo~tenitor direct. Auexistat pretendenti la tron, Insa doar unul -

Filip -avea o armata la frontiera portugheza.pana In 1580, Filip a adaugat ~i Portugalia po-sesiunilor sale, Impreuna cu flotele ~i colontileacesteia din America, Asia ~i Afri,a. Spaniadevenise o mare putere atlantica.

Succe$ul lui Filip a culminat In anti 1580.Ducele de Parma i-a Invins pe rebelti dinrarile de ]os; Franta era zdruncinata de

125

Page 4: Spania ca mare putere

SPANIA CA MARE PUTERE

O Spania in secolulXVI. Regatul Spanieia fost creat in 1479,prin unificarea

Aragonului ~iCastiliei. CucerireaGranadei ~i Navarreia completat Spaniamoderna.

O Pu~ca~. Pu~ca~ii,impreuna cu suli,a~ii,alcatuiau infanteriaspaniala care, panadupa 1640, a fastcea mai eficienta dinEurapa.

in 1643, armata spaniala a fast infcinta cucruzirrie de francezi la Racrai, pun:1ndu-seastfel capat unei suprematii militare caredurase de peste 100 de ani.

Recunoa~terea infrangeriiIn 1648, Tratatul de la Westphalia a pus capatRazboiului de 30 de Ani ~i a data cu acestas-au spulberat sperantele habsburgilar de aimpune religia catalica In Germania sau de acansalida autaritatea imperiala.

In acela~i an, Spania a recunascut in madaficial independenta Pravinciilar Unite(Olandeze), la Mi.inster. Rilzbaiul dintre Spania~i Franta a cantinuat p:1na In 1659, c:1ndSpania a cedat teritarii, .Jucru prin care aceas-ta accepta lnfcingerea. Aceste pierderi eraun~semnificative In camparatie cu decadereape intema a tarii, care a raffias un imperiuimens, dar a ie~it din r:1ndul marilar puteri.

in scopul obtinerii tronului Angliei, Filip adepus mari eforturi financiare pentru organi-zarea "invincibilei Armada", o flota uria~a for-mata din nave de razboi spaniole, care urmasa preia armata Ducelui de Parma din Tarilede Jos ~i sa o transporte de-a lungul CanaluluiEnglez, pentru a invada apoi Anglia.

Filip era condus mai degraba de credintalui religioasa, ~i nu de ratiune. El a ignoratbinecunoscuta superioritate a navelor delupta engleze~ti ~i a marinarilor englezi ~i nua luat in considerare dificultatea transportariiunei armate intregi pe mare, de vreme cespaniolii nu aveau un port corespunzator inTarile de Jos. Cand Armada ~i-a inceput navi-ghatia in 1588, atacurile englezilor i-au provo-cat daune de proportii, iar 1:n retragere, dis-trugerea sa a fost completata de furtuni.

Factorul de 5chimbareArmada spaniola a fost un factor de schimba-re pentru viitorul t:Irii. in 1589 regele protes-tant Henric allV-lea a ajuns pe tronul Frantei,iar Spania, care pana atunci sprijinise in secretgrupurile catolice din Franta, s-a implicatdirect 1:n razboiul civil. Fortat sa-~i trimitaarmata in Franta, Ducele de Parma nu a pututdefmitiva cucerirea Tarilor de Jos. Interventiaspaniolilor i-a determinat insa pe francezi sa-lsprijine pe Henric, iar cand s-a incheiat insfa~it pacea la Vervins, in 1598, Spania nuobtinuse nici un avantaj substantial in Franta.

Spania in declin, Sfar~itul domniei lui Filip a fost intunecat. Subconducerea lui Filip al lII-lea (1598-1621),Spania a intrat intr-o perioada de ragaz,facand pace cu Anglia ~i incheind unarmistitiu pe 12 ani cu olandezii. insa econo-mia fusese grav afectata in timpul lui Filip allI-lea, datorita expulzarii moriscilor, marilorcheltuieli de razboi, a risipei de vieti omene~ti~i materiale, 1:n urma carora datoriile regeluiaucrescut considerabil iar tara a fost saracita.Situatia nu s-a imbunatatit nici sub Filip all11-lea, sf~tuit de coruptul Duce de Lerma.

De~i nu era inca foarteevident, Spania era1:n declin. Epoca inf1oritoare a literaturii ~iartei spaniole, inceputa in secolul al XVI-lea,s-a mentinut pana in a doua jumatate a seco-lului al XVII-lea, oferind lumii genii ca Miguelde Cervantes (autorul romanului DonQuijote) ~i marele pictor Velazquez.

Filip al IV-IeaFilip allV-lea (1621-65) avea printre consilieriun nobil favorit, Contele Olivares, mult maidinamic ~i mai ambitios decat Lerma. Dinnefericire 1:nsa, Spania nu-~i mai putea per-mite ni~te ambitii care au dus la reluarea con-flictului cu Tarile de Jos ~i sprijinul substantialdat habsburgilor din Austria in Razboiul de 30de Ani (1618-48) dintre catolici ~i protestantipentru putere in Germania.

Armata spaniola reprezenta, 1:nca, o fort:Ide lupta impresionanta, 1:nsa nu a obtinut nicio victorie decisiva 1:n anii 1620 ~i 1630. intretimp, Franta, condusa de cardinalul Richelieu,a a~teptat momentul potrivit, neintrand inrazboi decat in 1635. Chiar ~i a~a, Spania ~i-amentinut pozitia pana 1640. In 1640,Portugalia s-a rasculat ~i in cele din urma ~i-aca~tigat independenta. in acela~i an, locuitoriiprovinciei spaniole Catalonia s-au revoltat ~iei, supunandu-sedin nou doar in 1659. Apoi,


Recommended