+ All Categories
Home > Documents > SPANIA ...

SPANIA ...

Date post: 06-Apr-2018
Category:
Upload: adriana-valentina
View: 265 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 42

Transcript
  • 8/2/2019 SPANIA ...

    1/42

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    2/42

    Cuprins:

    Cap I:Prezentare generala a Spanieipag 3

    Cap II:Descrierea cererii si a ofertei turistice pag 27

    Cap III:Forme de turism parcticate..pag 29

    Cap IV:Determinarea si interpretarea evolutiei principalelor indicatori ai circulatiei

    turistice ...pag 35

    Cap V:Relatiile turistice ale Spaniei cu Romania.pag 38

    Cap VI:Prezentarea a cinci elemente care definesc Spania la nivel international

    CapVII:Harta Spaniei,Imagini,Bibliografiepag 39

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    3/42

    Capitolul IPrezentare generala a Spaniei

    Regatul Spaniei (spaniol Reino de Espaa) sau Spania (spaniolEspaa) este o ar situat n sud-vestul Europei, membr a Uniunii Europene. n nord-est se nvecineaz cu Franta i Andora de-alungul Munilor Pirinei. Face parte dinPeninsula Iberic mpreun cu Portugalia i Gibraltar, avnd deasemenea dou arhipelaguri, situate unul nMarea Mediteran(Insulele Baleare) i cellalt n OceanulAtlantic (Insulele Canare). De asemenea, de Spania aparin dou mici teritorii din nordul Africii (care includorasele autonome Ceuta i Melilla), precum si enclava Llivia din Pirinei.Dup sfritul regimului Franco n 1975, Spania a devenit o monarhie i o monarhieconstitutional n 1978 cnd o nou constituie a fost adoptat.Capitala este Madrid, cu o populatie de 2.060.000 loc., iar limba vorbita este spaniola (castiliana). Spania areca diviziuni administrative 15 regiuni si 50 de provincii, iar cele mai importante orase sunt: Barcelona,

    Valencia, Sevillia, Bilbao, Murcia, Saragosa, Malaga. Moneda Spaniei este 1 peseta = 1000centimos.

    EtimologieNumele Spania este derivat din Hispania, numele nlatincu care romanii se refereau la toat peninsula,i pe care l-au preluat din grecul Hispana (accent pe i, ca i n cazul Romniei), utilizat de ctreArtemidor din Efes (sec.I .Hr.), autorul celei mai vechi hri a Occidentului, n care descrie amnunitHispania roman.Originea termenului Hispania este atribuit fenicienilor, prima civilizaie non-iberic, care a ajuns n

    peninsul pentru a-i extinde comerul i care a fondat, ntre altele, oraul activ cel mai vechi din Occident.

    n limba lor punic l-au numit Isephanim, Coast de iepuri. Iepurii se gseau i nc se gsesc nabunden nAndaluzia, iar unele monede btute n epoca lui Hadrian reprezentau personificarea Hispanieica o doamn aezat, cu un iepure la picioarele ei.

    Istoriencepnd cu secol IX .Hr., celii, fenicienii, grecii i cartaginezii au intrat n Peninsula Iberic, urmaide Republica Roman, care a ajuns nsecolul II .Hr.. Limba de acum a Spaniei, religia i sistemul juridicdinuie din perioada roman. Cucerit devizigoi nsecolul V d. Hr. i atacat de mai multe ori

    n 711 de maurii nord-africani islamici, Spania modern a nceput s se formeze dupReconquista, eforturilede a-i elimina pe mauri, care au rmas aici pn n 1492. n 1478 Regina Elisabeta I a Castiliei a

    ntritinchiziia spaniol, instituie interzis abia n 1834, n timpul domniei Elisabetei a II-a. n 1492 a fostfinanat prima cltorie pe Atlantic a luiCristofor Columb, spre "Lumea Nou". Pn n 1512, unificareaSpaniei din zilele noastre a fost complet. Totui, proiectul monarhilor castiliani a fost de a unifica ntreagaIberie, iar acest vis a prut aproape ndeplinit, cnd Filip al II-lea a devenit rege al Portugaliei n 1580, i alcelorlaltor regate iberice (colectiv cunoscute ca i "Spania" care nu era pe atunci un stat unificat). n 1640,

    poliia centralist a Contelui de Olivares a provocat rzboaie n Portugalia i Catalonia: Portugalia a devenitun regat independent din nou, iar Catalonia s-a bucurat de o independen asistat deFrana, dar pentru scurttimp.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    4/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    PoliticSpania este o monarhie constituional, cu o monarhie ereditar i cuun parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul Naional.Puterea executivconsist din Consiliulde Minitri prezidat de Preedintele Guvernului (asemntor unui prim ministru), propus demonarh i ales de ctre Ansamblul Naional dup alegerile legislative.Puterea legislativeste format din Congresul Deputailor (Congreso de los Diputados) cu 350de mebrii, alei prin vot popular pe liste-bloc, prin reprezentarea proporional, destinai sserveasc timp de patru ani, i un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate dinalei direci pe baza votului popular i ceilali 51 trimii de legislaturile locale pentru a servi tottimp de patru ani.n 2003, Spania discut cu Regatul Unit despre Gibraltar, o micpeninsulcare i-a schimbatposesorul n timpul Rzboiului Spaniol de Succesiune n 1714. Discuiile se refer la mprireasuveranitii asupra peninsulei, subiect al unui referendum constituional al gibraltarienilor, carei-au exprimat opoziia fa de orice act de supunere fa de Spania.

    Spania este, n prezent, statul autonomiilor, formal unitar, dar, de fapt, funcionnd cao federaie de Comuniti Autonome, fiecare cu puteri i legi diferite. Exist unele probleme cuacest sistem, de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse de partide naionaliste)ncearc un tip mai federal de relaii cu Spania, n timp ce guvernul central ncearc s reprimeceea ce unii vd ca i o autonomie excesiv a unor comuniti autonome (ex. araBascilor i Catalonia).Terorismul este o problem n Spania de astzi, de cnd ETA (Libertatea i Pmntul Basc)ncearc s ctige independena basc prin mijloace violente, incluznd utilizarea bombelor i acrimelor. Dei guvernul autonom basc nu asist o astfel de violen, diferitele aproprieri deproblem sunt o surs de tensiune ntre guvernele central i basc.

    Comunitti autonome:Spania este compus din 17 comuniti autonome (comunidades autnomas). Andaluzia (Andaluca) Aragon (Aragn) Asturias (Principado de Asturias) Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears) ara Bascilor (Pas Vasco / Euskadi) Insulele Canare (Islas Canarias) Cantabria Castilia-La Mancha (Castilla-La Mancha) Castilia-Leon (Castilla y Len) Catalonia (Catalua / Catalunya) Extremadura Galicia Madrid (Comunidad de Madrid) Murcia (Regin de Murcia)

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    5/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    5

    Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea) Valencia (Comunidad Valenciana / Comunitat Valenciana) La RiojaExist i cinci locuri de suveranitate (plazas de soberana) pe i lng coastaafrican:oraele Ceuta i Melilla sunt administrate ca i orae autonome, o stare intermediar ntre orae i

    comuniti; insulele din arhipelagul Islas Chafarinas, Pen de Alhucemas, i Pen de Vlez dela Gomera se afl sub directa administraie spaniol.

    GeografieSpania cu o suprafata de 504.750 km2 (inclusiv Insulele Baleare si Canare) si o populatie de 39,6mil. locuitori (cu o densitate de 78 loc/km2 dintre care 3/4 spanioli, in rest cataloni, basci sigalicieni prezinta un teritoriul de baz dominat de platouri nalte i de lanuri muntoase cai Pirineii iSierra Nevada. Din acesti muni izvorsc mai multe ruri importante,precum Tagus,Ebro, Duero, Guadiana i Guadalquivir. De-a lungul coastelor se gsesc cmpiialuvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir n Andaluzia. Spania se invecineaza la est

    cu Marea Mediteran(coninnd Insulele Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se gsesc,pe coasta African, Insulele Canare.Clima Spaniei este n principal temperat i mediteranean; exist veri calde n interior, maidegrab cu condiii moderate i nnorate pe coast. Iernile sunt nnorate i reci n interior,regiunile de pe coast fiind relativ temperate.

    Mediul nconjurtorn Spania, emisiile de CO2 au crescut, din anul 1996 indicele a crescut, Spania nereuind srespecte Protocolul de la Kyoto n legtur cu emisiile de gaze cu efect de ser. Rapoarteledespre mediul nconjurtor au aprut datorit recomandrilorOrganizaiei Naiunilor Unite.Spania este afectat de un fenomen de accentuare a secetei, ntre anii 1880-2000, mai mult dejumtate din aceti ani fiind foarte secetoi. n anii '80, apte ani au fost desemnai ca fiindsecetoi sau foarte secetoi, iar n anii '90, cinci ani au primit acelai calificativ.

    DemografieSe poate spune c Spania este compus din multe naii dar a adoptat cultura castilian ca s fiecea spaniol, dei existo cretere a recunoaterii a altor naionaliti nuntrul rii, ca i aceleibate.Patru limbi importante sunt vorbite n Spania, care sunt limbi oficiale n anumite regiuni:

    spaniola (castellano sau espaol), limb oficial n ntreaga Spanie. catalana (catal sau valenci) n Catalonia (Catalunya), Insulele Baleare (Illes Balears), i

    pri alecomunitii autonome Valencia(Valncia, unde limba este denumitvalencian). basca (euskara) n ara bascilor(Euskadi), i pri din Navarra. galiciana (galego) n Galicia (Galiza).

    Catalana, galiciana icastiliana, mai comun denumit "spaniol", sunt descendente ale limbiilatine i au propriile lor dialecte; exist de asemenea i alte dialecte romanice, caiasturiana sau Bable n Asturias i pri din Len, aragoneza n o parte din Aragn, i araneza (ovariant gascono-occitan) n Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbit

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    6/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    6

    nAmerici este descendent a dialectului spaniol vorbit n sud-vestul Spaniei.Numrul imigranilor n Spania a explodat n ultimii zece ani, ajungnd de la 500.000 n 1996 lacirca 4,5 milioane n 2008, la o populaie de 45 de milioane. n aceast perioad, ara a cunoscuto cretere economic puternic.

    Sntatean Spania exist 298 de spitale de stat i peste 450 de spitale particulare.

    ReligiaCatolicismul este religia predominant n Spania. Un procent de 94% din populaie este dereligie catolic, conform unui studiu al Centrului de Investigaii Sociale realizat n anul 2005.Dup catolici, alte religii minoritare reprezint doar 6% din populaie.Dup numrul de membri, a doua religie este ceamusulman. Datele arat c 800.000 depersoane sunt de religie islamic. UrmeazMartorii lui Iehova, cu 103.784 de credincioi. Existde asemenea i o comunitateprotestant care are aproximativ 50.000 de membri. De asemenea,mai triesc n Spania i aproximativ 20.000 de mormoni. Comunitateaiudaicnu depete

    15.000 de membri.Economia Spaniei

    Economia capitalist mixt a Spaniei suport un PIB care pe o baz per./capita. reprezint 80%din cel al economiilor vest-europene. Guvernul su de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru actiga aderarea la primul grup de ri ce au lansatmoneda uniceuropean pe 1 ianuarie, 1999.Administraia lui Jose Maria Aznar a continuat s susin liberalizarea,privatizarea, ideregularea economiei i a introdus unele reforme pentru taxe n final. omajula sczut vizibilsub administraia lui Aznar, dar rmne una din cele mai mari rate dinUniunea European, la13%. Guvernul ncearc s fac progrese viitoare n schimbarea legilor de munca i reformare

    schemelor depensie, care sunt cheia susinerii att a avansrii economiei interne a Spaniei, cti a competitivitii externe ntr-un mediu cu o moned unic.Spania este cea de-a doua destinaie turistic din lume i are 47 de aeroporturi. Ocup locul 3 nEuropa i locul 7 n lume n ceea ce privete industria constructoare de maini. Peste 82% dintrevehiculele produse n Spania sunt exportate n peste 90 de ri.n al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% i a intrat n cea maiadanc recesiune din 1993. Pe ntreg anul 2008, economia s-a comprimat cu 0,7% fa de anul2007.Economia Spaniei, la fel ca i populaia sa este a cincea economie a Uniunii Europene i ntermeni absolui se afl printre cele mai mari 10 economii ale lumii. n termeni relativi, pierde

    cteva poziii n favoarea unor state mult mai populate. inta sa de cretere economic, chiardac moderat, le depete pe cele ale vecinilor si i asociailor europeni.Tara agrar-industriala, sectorul capitalist de stat detine un loc important in economie. Categoriilede teren ale Spaniei se impart in: agricol 20.615.000 ha (40,7%), pasuni 9.563.000 ha (19%),paduri 13.813.000 ha (27,4%). In agricultura persista inca ramasitele feudale; marea proprietatefunciara are o pondere importanta in structura proprietatii agricole (indeosebi in Andaluzia,Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele:

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    7/42

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    8/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    8

    Acest fapt s-a vzut compensat de ctre facilitile comerciale ntre rile din zona euro.O problem cronic in Spania este aceea a creterii excesive a preului locuinelor, datoratspeculei imobiliare generalizate, modei celei de a doua locuine, turismului rezidenial masiv debritanici i germani, splrii banilor de ctre mafii, creterii populaiei datorit imigraiei, amririi finanrii primriilor etc.

    Contribuiile de capital de la UE, careau ajutat in mod semnificativ la creterea economieispaniole de la incorporarea n CEE, au nceput sa scad considerabil in ultimii ani, datoritaefectelor marii extinderi a UE. Pe de o parte, fondurile de la PAC (Politica Agricol Comun)trebuie repartizate ntre mai multe ri (noile incorporate din Europa de Est au un sector agricolsemnificativ), pe de alt parte, fondurile de coeziune y fondurile structurale vor scdea n modinevitabil datorita succesului economic spaniol (venitul pe cap de locuitor s-a mrit mult ntermeni absolui si Spania este a opta economie a lumii) si a incorporrii unor ri cu venituri maimici, care provoac scderea mediei comunitare si face ca regiuni spaniole considerate srace sintre acum n media european.

    ZoneZone dezvoltate

    Comunitile care depaesc media sunt : Comunitatea de Madrid ara Bascilor Navarra Catalonia Insulele Baleare Comunitatea Valencian La Rioja Aragon Castilia-Len CantabriaZone mai puin dezvoltate

    Extremadura Principatul de Asturia Castilia-La Mancha Galicia AndaluziaZonele Industriale

    Chiar daca in ziua de azi industria nu este la fel de importanta ca in secolul XX, zonele cele maiindustriale din trecut si cele din prezent sunt: Comunitatea Madridului Catalonia ara BascilorComunitatea Valencian

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    9/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    9

    Constructia de locuinte

    Conform datelor emise de Banca naional spaniol , Spania avea la fineleanului 2005 23.700.600 de construcii de locuine , peste un total de 15,39 milioane de locuinespaniole . Aceste cifre indic o medie de 1,54 construcii de locuine la o locuin , rata cea mairidicat din lume . Conform acelorai surse , 85% din construciile de locuine sunt proprietate

    personal i doar 15% se folosesc n regim de nchiriere .Preul mediu al noilor construcii de locuine n Spania este de 2.510 euro pe metru ptrat ,conform datelor transmise de Societatea de Evaluri, la 31 decembrie 2005. i totui , preulconstruciilor de locuine variaz n funcie de zon:comunitile autonomei capitalele deprovincie.n primul trimestru din 2008, sectorul imobiliar din Spania s-a confruntat cu o scdere "brutal" aactivitii, marcat la nceputul anului 2008 de scderea cu 200.000 de uniti a ritmului anual deapariie a antierelor, de trei ori mai puin fa de aceeaiperioad din2007. Numrul detranzacii imobiliare a sczut cu 60% n primul trimestru din 2008 n Spania, iar preurile au

    nregistrat o scdere de pn la 20%, existnd posibilitatea desfiinrii a 250.000 de locuri demunc n acest sector n 2008. Aceast criz, ce s-a acutizat din toamna lui 2007, este consideratca fiind sursa ncetinirii ritmului de cretere economic, cauza creterii ratei omajului i asporirii excedentului bugetar, ntr-o ar n care boom-ul imobiliar a susinut activitateaeconomic timp de zece ani.Provincii: La Coruna, Lugo, Orense, Ovideo, Santander, Alava, Huesca, Teruel, Zaragoza,Cordoba, Granada, Huelva, Badajoz, Caraces, Baleares, Las Palmas, Ciudad Real, Castellon,Soria, Salamanca, Cuenca, Toledo, Sevilla, Gerona, Tarragona, Valencia, Malaga.

    Industria auto

    n anul 2010, piaa auto a Spaniei a fost de 985.208 uniti vndute.

    TurismSpania este a doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini, conform datelorfurnizate de Organizaia Mondial a Turismului, situndu-se doar n urma Franei, i se bucur deo cot de 7% din turismul mondial, naintea Statelor Unite i Italiei.Turismul a adus Spaniei 37.500 de milioane de euro n cursul anului 2004, fapt ce o situeaz pelocul 2 n ceea ce privetencasrile, n urma Statelor Unite, care a ctigat 75.000 de milioane

    de euro n 2004 (12% din total), i naintea Franei (33.900) i Italiei (29.600). ntre lunile ianuarie i noiembrie 2005 s-au nregistrat un numr total de 52,4 milioane de turitistrini, cu 6,2% mai mult fa de cei nregistrai n aceeai perioad a anului anterior, conformdatelor Ministerului Industriei, Turismului i Comerului.Catalonia este principala destinaie turistic a Spaniei. Cei 13,2 milioane de turiti presupunun25,3% din totalul de turiti nregistrai n Spania, i de asemenea o cretere fa de cei 12,7% dinanul anterior.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    10/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    10

    A doua destinaie turistic a Spaniei suntInsulele Baleare, cu 9,4 milioane de turiti n primele11 luni ale anului 2005, cu 1% mai mult fa de anul anterior. Insulele Canare, cu 8,6 milioane deturiti (1,6% mai puin dect anul anterior), sunt a treia destinaie turistic, naintea Andaluziei,care a ajuns la 7,6 milioane (plus 1,3%) i aComunitii Valenciene, cu 4,8 milioane (plus 9,5%).Conform previziunilor Organizaiei Mondiale a Turismului, numrul de turiti strini n Spania

    va crete n medie cu 5% pe an, de-a lungul urmtorilor 20 de ani, ceea ce ar nsemna 75 demilioane de turiti strini n 2020, cu aproximativ 20 de milioane mai muli dect n 2005.Orae turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cuenca, Salamanca, Cordoba, Barcelona,

    Santiago de Compostela, Salou, Madrid, Alicante (n special Hogueras de San Juan), San Sebastin, Pamplona Valencia, Granada, T Torremolinos, Marbella Sevilla.Zone turistice:

    Ras Baixas, Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa Brava, Costa Dorada, Costa del Sol, Costa de la Luz, Costa Blanca i Sierra Nevada.Date i cifre

    PIB: la preuri de pia - 973.291 milioane de( 2006 estimativ) PIB:paritatea puterii de cumprare - 1.145.078 milioane de $(2006 est.) PIB - rata de cretere real: 3,9% (2006)

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    11/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    11

    PIB - pe cap :paritatea puterii de cumprare - 24.500 $ USA (2005) PIB - compoziie pe sector:

    agricultura: 3.5% industria: 28.5% servicii: 68% (2004 est.) Populaie n srcie relativ: 19,8% (2005) Taxe i impozite din i pe locuine n procentaj :

    -maxim 10%: 2,8%-minim 10%: 25,2% (1990)

    Rata de inflaie( preuri de consum ) : 2,7% (2006)Ancheta de Populaia Activ (2005):Populaie inactiv:15.530,2 mii de persoanePopulaie activ:20.885,7 mii de persoane

    Ocupai:18.973,2 mii de persoaneDezocupai:1.912,5 mii de persoaneLucrtori - pe sector : (2005) servicii 65,01% industria 17,2% construciile 12,5% agricultura 5,29% Rata de omaj : 8,3% (al 4-lea trimestru din 2006)Balana de buget (2006 estimativ): 12.777 milioane de euro / 1,7 peste PIBBalana de buget (2007 estimativ): 9.531 milioane de euro / 0,9 peste PIBIndustrii: textil i confecii (incluznd nclmintea), alimentaia ,industria metalelor imetalelor fabricate , produselor chimice , industria naval , de automobile i mainrii iturismul .Creterea produciei industriale:2,7% (1999 estimativ)Electricitatea - producia : 179,468 mii de milioane kWh (1999)Electricitatea - producia n funcie de surs:combustibil fosil: 48,23%Energia hidraulic: 19,16%Energia nuclear: 31,23%

    altele: 1,38% (1998)Electricitate - consum: 218,400 mii de milioane de kWh (2004)Electricitate - export: 4,4 mii de milioane de kWh (2002)Electricitate - import: 9,9 mii de milioane de kWh (2002)Agricultura - produse: gru, vegetale, msline, struguri de vin, sfecl, citrice; carne de vac ,porc , psri de curte , produse lactate; peteExporturi: $173.100 milioane de $ USA (f.o.b., 2004)

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    12/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    12

    Exporturi - producte: mainrii , vehicule motorizate ; alimente , alte bunuri de consumExporturi - clieni: (2004) Uniunea European 73%, Frana 19,3%, Germania 11,8%, Portugalia 9,6%, Regatul Unit 9,1% , Italia 9,1%, America Latin 7%, Statele Unite ale Americii 3,9%,Importuri: $221.900 milioane de $ USA (2004)Importuri - produse: mainrii i echipamente , combustibili , produse chimice ,semifabricate ; alimente , bunuri de consum (2002)

    Importuri - furnizori: (2004) Uniunea European 67%, Frana 18%, Germania 16,5%, Frana 15,7, Italia 8,8%, Regatul Unit 6,4%, Benelux 4,8%, Statele Unite ale Americii 6,2%, OPEC 5%, Japonia 2,9%, America Latin 4,8%Datoria - extern:1.251.480 milioane de Euro (junio 2006 est.)Ajutor economic - donaii:ODA, $1,3 mii de milioane (1998)Moneda: 1 euro () = 100 ceni (nainte de 2002, 1 peseta (Pta))

    n 1 ianuarie 1999,UE a introdus o moned comun , euro care se schimb la cursul de 166,386pesetas . A intrat n circulaie n 2002.Anul fiscal: anul calendaristic.

    Criza economic mondial din 20072009

    A nceput n luna iulie 2007, moment cnd pierderea ncrederii investitorilor americani nipotecarea securitizat a condus la o criz de lichiditi ce a determinat o injectare substanial decapital n pieele financiare din partea Rezervei Federale americane, a Bncii Angliei i a BnciiCentrale Europene. Indicele TED spread (ce descrie riscul de creditare perceput n economiageneral) a srit n iulie 2007, a oscilat vreme de un an i apoi a crescut din nou n septembrie2008,[4] atingnd valoarea record de 4,65% n 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat n 2008,ntruct bursele de valori din lume s-au prbuit sau au intrat ntr-o perioad de instabilitate acut.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    13/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    13

    Un numr mare de bnci, creditori i companii de asigurare au dat faliment n sptmnile ce auurmat. Prbuirea Administraiei Federale pentru Locuine (S.U.A.) este adesea fcutresponsabil pentru producerea crizei. ns vulnerabilitatea sistemului financiar a fost provocatde contractele i operaiile financiare complicate i supuse efectului de prghie, politica monetara S.U.A. stabilind un pre neglijabil pentru credit i astfel favoriznd o cot foarte ridicat a

    efectului de prghie i, conform economistului american John Bellamy Foster, o hipertrofie asectorului financiar.Tarile afectate drastic de criza au avut cresteri semnificative ale salariului minim, impuse prinlegislatie:Administraia SUA a emis Fair Minimum Wage Act of 2007 care a intrat n vigoare n25 mai 2007 i a prevzut creterea salariului minim n trei etape: - ncepnd cu 24.07.2007 la5,85$ pe or, - ncepnd cu 24.07.2008 la 6,55$ pe or, - ncepnd cu 24.07.2009 la 7,25$ pe or.Acelai efect poate fi observat i n rile europene, cele mai afectate ri fiind exact acelea careau avut creteri semnificative ale salariului minim n anii premergtori crizei. Cea mai afectatar de criza economic din U.E. este Letonia. Extrem de interesant este caceast ar a avut, n

    anii care au precedat criza, cea mai mare cretere a salariilor minime din Uniunea European: 1)de la 1 ianuarie 2006 , la 128 Euro pe lun; 2) de la 1 septembrie 2006, la 170 Euro pe lun; 3)de la 1 iulie 2007, la 227 Euro pe lun.Rezultatul acestei creteri spectaculoase a fost apariiaunei crize extrem de puternice cu omaj ridicat.Un alt exemplu concludent este Irlanda: 1) ncepnd cu 1 ianuarie 2007 salariul minim a crescut de la 7,65 Euro pe or la 8,30Euro pe or; 2) ncepnd cu 1 iulie 2007 salariul minim a crescut la 8,65 Euro pe or.Consecina a fost creterea galopant a omajului ajungnd n scurt timp la 12,8%. Spania, deasemenea una dintre rile cu o rat foarte mare a omajului, atingnd un nivel de 20,5% n

    aprilie 2010 , a avut o cretere a salariului minim de la 490 Euro/lun n 2004 la 700 Euro/lun n2008. Pe de alt parte, singura ar din U.E. care a intrat n clasamentul rilor cel mai puinafectate de criz este Suedia, una dintre cele 6 ri europene care nu au salariu minim.Retrospectiva crizei economice1 februarie 2007 - A fost adoptata legea cresterii salariului minim(Fair Minimum Wage Act of 2007) care a blocat investitiile si implicit creditarea. De asemenea, aredus drastic eficienta companiilor americane aflate in competitie cu economiile emergente, inspecial China.17 februarie 2007banca britanic Northern Rock este naionalizat;16 martie 2007banca JPMorgan Chase & Co a cumprat banca de investiii Bear Stearns laun pre foarte sczut, cu ajutorul bncii centrale americane (Federal Reserve); 7 septembrie 2008cele mai mari bnci de credite ipotecare din Statele UniteFreddie Maci Fannie Mae sunt puse sub supraveghere federal;15 septembrie 2008compania Merrill Lynch (a treia banc mondial de investiii) estepreluat de Bank of America, iar Lehman Brothers (a patra banc de investiii din lume)falimenteaz;

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    14/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    14

    Capitolul IIDescrierea cererii si a ofertei turistice

    Atractii naturale

    Spania este poziionat n Europa Occidental i ocup cea mai mare parte a PeninsuleiIberice, precum i dou arhipelaguri (Insulele Canare n Oceanul Atlantic, respectiv InsuleleBaleare n Marea Mediteran) i dou orae (Ceuta iMelilla) n nordul Africii, precum i alteinsule de dimensiuni reduse situate n vecintatea rii. Se situat ntre restul continentuluieuropean i Africa i ntre dou zone de influen, Mediteraneean n est i atlantic n vest, lucrucare determin i gradul ridicat de varietate: Relieful: se ntlnesc toate ciclurile orogenetice i de sedimentare care s-au manifestat de-a lungul istoriei, determinnd forme specifice. Clima: deriv din poziia peninsular, fiind expus maselor de aer reci i calde, proporiadintre acestea rezultnd ntr-un tip climat sau altul. Astfel, n nord se ntlnete un climat de tipoceanic (mai rece i mai umed), n est i sud unul de tip mediteraneean (cu precipitaii maireduse i cu ierni mai calde), iar n centru se ntlnete un climat continental (cu precipitaiireduse i temperaturi ridicate vara i sczute iarna). Vegetaia: este influenat de particularitile climatice, ntlnindu-se astfel speciiadaptate condiiilor de ariditate (xerofile), caracteristice centrului Spaniei i specii adaptate

    condiiilor de umiditate (hidrofile), caracteristice nordului rii.Climan cadrul peninsulei Iberice, datorit condiiilor orografice i a poziiei i orientrii

    rmurilor se poate vorbi de microclimate locale. Cele mai importante dintre acestea sunt: Climatul temperat oceanic: se ntlnete n Galicia, Asturias, Cantabria,araBascilor i Navarra. Se caracterizeaz prin precipitaii abundente, repartizate uniform de-a lungulanului i prin temperaturi moderate, atat iarna ct i vara (10,4C media lunii Ianuarie i 19,2 Cmedia lunii August i 1.008mm/an pentru oraul La Corua). Climatul temperat continental: se ntlnete n Castilla i Leon, Madrid, LaRioja, Castilla-La Mancha, Extramadura i Andalucia. Se caracterizeaz prinprecipitaii reduse,

    repartizate neuniform de-a lungul anului i prin amplitudini termice mari de la zi la noapte,precum i de la un anotimp la altul. Climatul mediteraneean: se ntlnete n Catalonia, Valencia, Murcia, Andalucia, precumi n Insulele Baleare. Se caracterizeaz prin precipitaii ce scad n cantitatea dinspre nordul spresudul zonei (640mm/an la Barcelona, 524mm/an la Tortosa, 454mm/an la Valencia, 336mm/an laAlicante, 196mm/an la Almeria). Aceste precipitaii cad preponderent toamna, sub form deavers. Temperaturiile sunt relativ ridicate att vara (23-27 C media lunii August) ct i iarna (8-

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceutahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceutahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melillahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melillahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melillahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galiciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asturiashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cantabriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Bascilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Bascilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Bascilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Bascilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Navarrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Navarrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madridhttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Riojahttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Riojahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Castilla-La_Manchahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Extramadura&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Andaluciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andaluciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andaluciahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Extramadura&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Castilla-La_Manchahttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Riojahttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Riojahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madridhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Navarrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Bascilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Bascilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cantabriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asturiashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galiciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melillahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceuta
  • 8/2/2019 SPANIA ...

    15/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    15

    12 C media lunii Inuarie), amplitudinea termic dintre cele dou anotimpuri fiind mai ridicatdect n cazul climatului temperat oceanic, dar mai sczut decat n cazul climatului temperatcontinental. Climatul subtropical: se ntlnete n Insulele Canare i pe coasta estic a Andaluciei (supranumit i "Costa del Sol" - Coasta Soarelui). Se caracterizeaz prin temperaturi ridicate tot

    timpul anului (17,9 C media lunii Inuarie i 25,1 C media lunii August, pentru localitateaTenerife), precipitaii abundente (influenate de condiiile orografice locale) i amplitudinitermice reduse ntre iarn i var. Microclimatul munilor nali: se ntlnete sporadic, n cazul masivelor muntoase cedepaesc 2000m nlime (Munii Pirinei, Munii Cantabrici, Cordiliera Iberic i cea Central,Sierra Morena etc.) Acest climat se caracterizeaz prin precipitaii ceva mai abundente itemperaturi mai reduse de-a lungul anului. Microclimatul temperat continental excesiv: sentlnete sporadic n Madrid, Castilla-La Mancha i Castilia i Leon (suprapunndu-se astfelMesetei Centrale). Se caracterizeaz prin precipitaii foarte sczute (de obicei sub 250mm/an) ,

    repartizate neuniform de-a lungul anului, temperaturi sczute iarna i ridicate vara (amplitudiniitermice ridicate) precum i printr-o evapotranspiraie esxcesiv, lucru care-i pune amprentaasupra vegetaiei, solului i inclusiv faunei.

    VegetatiaVegetaia Peninsulei Iberice i inclusiv a Spaniei, n funcie de condiiile climatice, de relief

    i a tipurilor de sol se poate mprii n patru mari arii de influen:

    MediteraneanEste regiunea de vegetaie cu cea mai mare extensiune spaial din Spania i este influenat

    de regiunea climatic omonim. Valoarea amplitudinii termice i a cantitatea de precipitaii cecade in decursul apariia au determinat dou zone principale: zona stejarului, n care reprezentantul principal este stejarul de stnc (Quercus ilex), lacare se mai adauga stejarul de plut (Quercus suber), stejarul lusitan (Quercus lusitanica) cufrunze cztoare. Aceste plante apar n formaiuni reduse n suprafa i care au cel mai adeseaforma unor insule sau a unor fi nguste. zona de maquis, alctuit din tufiuri sempervirescente, greu de strbtut de 1,5-3 mnlime, n care apar: mslinul slbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul(Nerium oleander), laurul nobil sau dafinul (Laurus nobilis), rodiul (Punica granatum), drobita(Genista), i pe alocuri palmierul pitic (Chamaerops humilis).

    Eurosiberian

    Aceast regiune de vegetaie se ntlnete n partea de nord a Spaniei, unde predominprecipitaiile bogate i regulate i o clim ceva mai rece dect n restul teritoriului. i aceastregiune poate fi mprit n dou zone principale: zona atlantic, se gsete n nordul i nord estul rii. Vegetaia specific acestei zone esteformat din pduri de foioase dese cu numeroase pajiti verzi. Predomin specii de stejar i fag,adaptate condiiilor de umiditate la care se adaug specii de brad (Abies) i pin (Pinus silvestris)pe msura creterii altitudinii. Covorul vegetal al acestei zone este foarte dezvoltat i variat.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    16/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    16

    zona submediteranean - se ntlnete n Cordiliera Cantabric. Este specific: stejarul pufos (Quercus rubens), pinul silvestru (Pinus silvestris), la care se mai adaug i pinul alb(Pinus alba) i stejarul alb (Quercus alba). Odat cu scderea altitudinii i a precipitaiilor acestespecii ncep s fie nlocuite de cele specifice zonei de maquis.Etajat pe altitudine

    n funcie de etajarea pe altitudine se pot ntlni urmtoarele trei etaje principale: etajul montan alpin - se tlnete la altitudini mai mari de 2.400 de metri i secaracterizeaz prin specii cu un ciclu vegetativ redus (din cauza temperaturilor sczute dintimpul iernii). Cele mai ntlnite specii sunt cele de foioase i n special de pin si molid. Laaltitudine mai mari de 3.000m locul pdurilor de conifere este luat de pajitile i paunile alpine. etajul subalpin - se ntlnete la altiduni cuprinse ntre 1.200 i 2.400 de metri ireprezint o zon de tranziie ntre etajul alpin i zone climatic din care acesta face parte. Vegetaia insulelor CanareInsule Canare prezint o vegetaie specific, net difereniat fa de cea a Spaniei continentale.

    Sunt caracteristice specii cu un grad ridicat de endemism (aproximativ 500 de specii de plante sentlnesc doar n aceste insule i nicieri altundeva pe glob). Vegetaia este puternic influenatde clim i datorit prezenei munilor nali este etajat altitudinal.

    FaunaFauna prezint un grad ridicat de diversitate, lucru care se datoreaz n mare parte urmttorilordoi factori: poziia geografic a Spaniei, ntre oceanul Atlantic i marea Mediteran i ntreEuropa i Africa, precum i a marii difersiti de medii i biotopuri, consecin a unei varieticonsiderabile de microzone climatice i zone bine difereniate ntre ele. n Spania se pot ntlni,pe lng altele, o serie de specii care au disparut din alte ri europene. Acest lucru se datoreazn principal faptuli c, n trecut, Spania a fost un teritoriu mai puin populat dect cel al unor ri

    precum Italia, Germania, Anglia, dar mai ales faptului c industrializarea timpurie a acestor ri adus la distrugerea a nenumrate habitate i implicit a unor specii de animale (fenomendocumentat pe larg n secolul XX). De asemenea, un mare numr de specii ntlnite aici prezintinfluenele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufnia cu coarne, mangusta etc),precum i un numr de specii endemice, ntlnite n Insulele Baleare i Canare (porumbelul dedafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, aa cum s-antmplat n Antichitate cu iepurele de cas ("conejo", nume de la care se presupune c arproveni i denumirea Spaniei, conform anumitor etimologi) i cu pasrea numit canar.

    Relieful

    Cea mai mare parte din Spania peninsular se suprapune Mesetei Centrale, o zon nalt,mrginit i strbtut de catene montane. Alte forme de relief includ inguste zone litorale icteva zone depresionare axate pe cursul unor ruri, din care cea mai extins este CmpiaAndaluziei. ara poate fi mprit n zece regiunii subregiuni: Meseta Central, CordilieraCantabric, zona Iberic, Munii Pirinei, zona Penibetic, Cmpia Andaluziei, Bazinul ruluiEbro, cmpiile litorale, Insulele Baleare i Insulele Canare. Aceste regiuni se regsesc de obiceigrupate n patru mari zone: Meseta Central asociat cu munii care o mrginesc i strbat, alte

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    17/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    17

    zone montane, zonele joase i insulele.Spania este o tara variata si foarte diferita: Nordul umed si verde; Centrul ses, rar populat;

    Coasta mediteraneeana fertila si stralucitoare; Sudul (Andalusia) cel mai renumit, uscat sifierbinte, luminos ca vopseaua alba cu care sunt pictate casele; cele doua arhipelaguri, Baleare siCanare, ca doua surori dar destul de diferite.

    Cunoscuta in lumea intreaga pentru muzica si dansul Flamenco, pentru luptele cu tauri,plajele fantastice si mult soare, Spania ofera mult mai mult decat atat. Este si a fost timp desecole unul dintre cele mai importante centre culturale ale Europei. Orasele imbina arhitecturaveche cu cea moderna, desi fiecare regiune este diferita in felul sau prin asezare geografica,clima si chiar personalitate. Este o tara a carei cunoastere trebuie aprofundata. Spaniolii spun caSpania este diferita, dar nu specifica nici un alt termen de comparatie.

    Frumusetea unica si asezarea sa geografica privilegiata, intre Europa si Africa, au facut dinaceasta tara, inca din antichitate o rascruce, un punct de intalnire intre est si vest.

    Diversitatea culturala, amestecul de civilizatii care si-au gasit aici un loc ideal, au lasat in

    urma lor o cultura originala unica, un experiment admirabil. Spania, atat de des cucerita, dar infinal o cuceritoare, a reusit sa-si adune dispersatele vestigii, intr-o tara moderna, ai carei locuitori,mandri de trecutul lor, s-au decis sa accepte si provocarile viitorului.Spania este o tara variata si foarte diferita: Nordul umed si verde; Centrul ses, rar populat; CoastaMediteraneeana fertila si stralucitoare; Sudul (Andalusia) cel mai renumit, uscat si fierbinte,luminos ca vopseaua alba cu care sunt pictate casele; cele doua arhipelaguri, Baleare si Canare,ca doua surori dar destul de diferite. Veti gasi aici o retea de hoteluri, pensiuni si case rurale,toate dotate cu servicii deosebite, adaptate cerintelor celor mai variate categorii de turisti.

    Atractii antropice

    Spania este destinatia perfecta pentru aventurieri, gurmanzi, dar si pentru iubitorii de arta.De la festivaluri vechi de secole la distractii oferite de insula Ibiza si de la arta si arhitecturamaura si romana la Picasso si Juan Miro, calatorii au parte de o diversitate unica. Spania esteotara incontinua transformare - caile ferate de mare viteza au cucerit terenul muntos al tarii, iarmarile orase sunt dotate cu metrouri si cai ferate moderne, fapt ce confirma dezvoltareaeconomiei. Insa alaturi de modernitate veti gasi si tinuturi in care timpul pare ca sta pe loc, undecoloanele romane se inalta spre cerul albastru si ruinele turnurilor deveghe.arabe.pazesc.peisajul.vast.Diversitatea geografica poate surprinde turistii care identifica Spania cu plajele si turismul de

    litoral. In aceasta tara veti gasi de toate, de la campii si vai inverzite, dealuri si munti inzapezitiin nord, la regiuni aproape desertice in sud. In partile de sud si de vest va asteapta plajele cu nisipalb, iar in insulele Canare de origine vulcanica veti gasi plaje cu nisip de culoare neagra. Infiecare an milioane de turisti vin in Spania, tara devenind una dintre cele mai importantedestinatii,turistice,pe,locul,trei,ca,popularitate,inEuropa.Cea mai cunoscuta destinatie in Spania este Madrid, un oras care pare sa nu doarma niciodata.Datorita locatiei centrale, Madridul are o retea de comunicatie excelenta cu zonele din provincie.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    18/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    18

    Barcelona este probabil o destinatie preferata de turisti, faimoasa datorita arhitecturiiimpresionante a arhitectului Gaudi, atmosfera cosmopolitana si plajele cu sporturi nautice.Principalele atractii turistice

    Madridul. Prado este un paradis pentru iubitorii de arta. Museo Nacional Centro de Arte ReinaSofia este centrat pe arta moderna si adaposteste faimoasa Guernica de Picasso. De asemenea nu

    trebuie ratat Museo Thyssen-Bornemisza, Palatul Regal, atmosfera din jurul Puerta del Sol sipiata istorica a Madridului, Plaza Mayor. Barcelona, de la stradutele aglomerate din Barri Gotic (cartierul gotic) pana la cartierulEixample din secolul XIX, unde se afla multe cladiri de Gaudi. Rambla, vechiul Barceloneta simalul marii. Atractiile includ Sagrada Familia (Familia Sfanta), Seu (catedrala veche), PalatulEpiscopal si Palau de la Generalitat. Vizitati faimosul muzeul Guggenheim, care a transformat orasul Bilbao in principala atractie aTarii Basce. Muzeul este privit ca o capodopera arhitecturala a secolului XX. Centrul istoric are ocatedrala gotica si o primari.interesante.

    Orasul Artelor al lui Santiago Calatrava si Parcul Stiintific din Valencia. Hemisferic este ostructura uimitoare din sticla, ce adaposteste un planetariu, un dom IMAX si un laserium.Catedrala din Valencia, ce pretinde ca detine Sfantul Graal. Atmosfera vechii Rome la ruinele din Merida. Alte ramasite romane importante se afla inTarragona si Italica, langa Sevilla. Atmosfera Spaniei maure pe strazile serpuitoare ale orasului Cordoba, fosta resedinta acalifatului din secolul X. Mezquita (Marea Moschee) este un loc mistic. La fel si ruinele MedinaAzahara aflate in afara orasului. Sevilla, sufletul romantic al Spaniei, orasul lui Don Juan si Carmen. Catedrala de aici este ceamai mare cladire gotica din lume. Alcazar-ul este un exemplu extraordinar de arhitectura maura.

    Magia Alhambrei, palatul fortareata din Granada, construit de conducatorii Nasrid in secoleleXIII si XIV. Fortareata se ridica maiestuos deasupra orasului crestinilor victoriosi si este unadintre cele mai populare atractii turistice ale Spaniei. La sud de Madrid se afla vechea capitala spaniola, Toledo, dominata de catedrala si de Alcazar.Orasul lui el Geco, Toledo adaposteste multe picturi faimoase, printre care InmormantareaContelui de Orgaz, in biserica Santo Tome. Orasul Avila se afla pe lista UNESCO de patrimoniu mondial, datorita zidurilor din secolul XI.Aici s-a nascut Sfanta Teresa. Salamanca, vechiul oras universitar cu multe cladiri renascentiste superbe, in stilul numitChurrigueresque. Museo Art Nouveau y Art Deco, ce detine o colectie fascinanta de obiecte dearta din prima jumatate a secolului XX. Urmati pasii pelerinilor spre Santiago de Compostela, un centru de pelerinaj inca de lainceputul Evului Mediu si un loc de patrimoniu mondial UNESCO. Principala atractie estecatedrala gotica terminata in 1188.

    Infrastructura generala Spania dispune de o infrastructur extins i foarte competitiv pe plan de circulaie

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    19/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    19

    i telecomunicaie, o parte dintre acestea fiind n proprietatea statului, iar celelate pri nproprietate privat. Autostrzile i oselele de vitez sunt cele mai rapide, acestea ocolesc oraele, sunt bineasfaltate, dispun de mai mult de dou benzi pe ambele sensuri de circulaie - sensurile fiindseparate prin bordur sau scoar- i fac legtura ntre cele mai mari orae. Pe unele dintre aceste

    autostrzi se perceptaxe de circulaie. oselele sunt i ele bine sfaltate, au una sau dou benzi decirculaie pe sens i fac legtura ntre orae ns pe acestea viteza maxim permis este mai mic.Drumurile nguste de caliatea a doua sunt neasfaltate i sunt puin mai greu de parcurse, peacestea viteza de circulaie este mult mai redus. S nu uitm nici de drumurile oreene, care ngeneral sunt bine asfaltate. O trime a strinilor ajunge n Spania cu avionul. Anual mai mult de 50 de milioanede turiti i cltori trec prin aeroporturile Spaniole. Importana circulaiei aeriene fiind explicatprin aezarea stategic a rii din punct de vedere geografic i atractivitile turistice. Toate oraele mari au aeroport. Cel mai important este aeroportul Barajas dinMadrid, urmat de aeroportul din Barcelona, legtura dintre ele fiind asigurat de o curs localcare anual transport mai mult de 2,5 milione de pasageri. Cursele care duc spre insulele Balearei insulele Canare sunt i ele importante din punct de vedere al traficului foarte dens. Marile orae dispun de o reea extins de metrouri, care funcioneaz 20 de ore pe zi,de regul de la ora 6.00 pn-n zori la ora 1.30. Prin reeaua extins de autobuse se poate ajungen orice ora. Exist autogri separate pentru cursele internaionale, pentru cursele lungi i celescurte interurbane. Cel mai comod dar i cel costisitor mod de transport este taxiul Trenul este i el un mijloc de transport foarte popular n Spania. Reeaua cilorferate, ofer diferite servicii i acoper toat suprafaa rii. Exist reele de ci ferate locale,

    trenuri regionale care duc spre numeroase obiective, trenurile de vitez i AVE-ul care facelegtura ntre Madrid, Sevill i Lerida. Sunt n desfurare construirea altor linii de cale feratepentru trenurile cu vitez cu traseele Lerida-Barcelona, Cordoba-Malaga, Madrid-Valladolid iMadrid-Comunitatea Autonom Valencia. Porturile maritime din Spania sunt foarte binespecializate. Cele mai active i cele mai echipate docuri se gsesc n regiunile turistice. Cel maimare volum de cltori l are portul din Tarifa, urmat de Mallorca, Valencia, Barcelona iTenerife. Portul de la Vigo are specific pescresc (defapt toate oraele de pe malul mrii au porturi pescreti) iar porturile din Barcelona, Bilbao, La Corua i Gijn sunt de naturindustrial. Exist multe porturi destinate sporturilor maritime i petrecerii timpului liber. Conditii privind traficul auto Circulatia auto: In Spania, circulatia auto se efectueaza pe partea dreapta a drumului. Functioneaza sistemul prioritatii de dreapta. Accesul pe autostrazi este permis In baza achitarii taxelor specifice. Plata acestortaxe se face la punctele special amenajate, plasate la intrarea sau la iesirea de pe autostrada.Costul minim pentru accesul pe autostrada este de 3 euro.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    20/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    20

    Starea drumurilor: Starea generala a drumurilor si infrastructurii este foarte buna. Parcarea: Parcarea este permisa numai In locuri rezervate, contra cost (In general taxa este de2,50 euro/ora, iar tichetele se cumpara fie de la aparatele de taxare din parcare, fie de la centrele

    de difuzare a presei).Se recomanda atentie sporita In timpul opririlor In parcarile amenajate pe autostrazi (In special

    In timpul noptii), fiind Inregistrate cazuri de furt de autoturisme cu numere de Inmatricularestraine, In special In sezonul estival. Centura de siguranta:In Spania, centura de siguranta este obligatorie pentru ocupantii locurilor din fata In interiorullocalitatilor si pentru toti pasagerii In afara localitatilor. Limitele de viteza admise:- strazi urbane (centrul localitatilor)50 km/ora

    - drumuri extraurbane (provinciale si statale)90 km/ora- sosele nationale100 km/ora- autostrazi130 km/ora.

    Depasirea limitelor de viteza poate atrage aplicarea unor amenzi de pana la 1.500 euro sisuspendarea permisului de conducere. Incepand cu data de 1 iulie 2006, conform noilorreglementari rutiere, depasirea cu peste 40 km/ora a limitelor de viteza constituie infractiune, iardepasirea vitezei cu mai putin de 40 km/ora se pedepseste cu amenda de pana la 1.500 euro. Din2007, s-a introdus un sistem pe puncte de sanctionare a Incalcarii normelor de circulatie. Folosirea telefonului mobil la volan:Este interzisa.

    Aparatele anti-radar si de detectare a radarului:Pe teritoriul Spaniei sunt interzise detinerea si utilizarea dispozitivelor de detectare a radarelor,precum si a aparatelor antiradar. Acestea reprezinta infractiune si se pedepsesc cu aplicarea uneiamenzi si a punctelor de penalizare. Permisul de conducere:Permisul de conducere romanesc este valabil In Spania. Informatii pentru cazurile de accident de circulatie:

    In caz de accident usor, completati, Impreuna cu cealalta parte formularul tip pus ladispozitie de societatile locale de asigurari, privind producerea accidentului. Notati elementele deidentificare ale celuilalt autovehicul implicat In accident si ale societatii de asigurare a acestuia.

    Daca In urma accidentului sunt raniti, chemati politia locala, dupa ce ati acordat primulajutor. Adresati-va pentru sprijin partenerului societatii romane de asigurari din tara respectivacare figureaza pe Cartea verde.Pastrati documentele de plata pana la Inapoierea In tara pentru a le prezenta societatii deasigurare.Telefoane utile pentru informatii privind traficul sau conduita In caz de accident: Politia - 091

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    21/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    21

    Ambulanta - 112Reglementari vamale

    Nu exista controale la granitele interne, dintre statele semnatare ale Acordului Schengen:Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Letonia,Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia,

    Spania, Suedia, Ungaria, precum si Islanda, Norvegia si Elvetia (ultimele trei nefiind membre aleUE).Din motive de ordine publica, sanatate publica sau de securitate nationala, la granitele interne aleUE se pot introduce controale, pentru perioade limitate.

    Infrastructura specifica turismuluiHotelurile din Spania sunt clasificate de la una la patru stele. Exista mai multe lanturi

    hoteliere traditionale, precum Husa sau Iberotel, precum si circa 85 de paradores (stabilimenteturistice detinute de guvern). Preturile difera in functie de perioada, anului impartindu-se in

    temporada alta, media si baja (sezon plin, mediu si extrasezon). Pretul unei camere duble, faramic dejun, poate varia intre 55 si 200 de euro pe noapte. Hostelurile, numite aici hostales, nusunt stabilimentele pentru tineret cu care este asociat acest cuvant in nord, ci mai curandapartamente inchiriate in case particulare, la un pret de circa 10 euro de persoana. In Spaniaexista aproximativ 540 de campinguri, cele mai multe fiind concentrate pe coasta Mediteranei.Majoritatea sunt deschise intre aprilie si octombrie, cazarea aici costand circa 3 euro pe zi depersoana. Pentru cei cu dare de mana, pe coasta Mediteranei se pot inchiria vile luxoase, cuterase si piscine.Gastronomie

    Secretul savuroaselor mancaruri spaniole nu consta in ingredientele utilizate, ci in felul in

    care acestea sunt combinate. Ibericii se duc la piata ca sa cumpere carne rosie, pui sau vanat simai ales peste. Multe din preparatele locale contin fasole, orez, oua, cartofi si verdeata. Foartepopulare sunt placintele cu carne servite ca fel principal. Bufetele cu gustari, numite aici tapas,sunt de asemenea la mare cinste. Pestele si fructele de mare sunt consumate pe scara larga nunumai pe litoral, ci si ininteriorul tarii, iar uleiul de masline este indispensabil la prepararea celormai multe retete. Chorizo este regele carnatilor in Spania, fiind asezonat cu mirodenii si multusturoi. Acesta din urma este adorat de iberici, spre deosebire de zarzavat si majoritatealegumelor verzi. Salatele se servesc la inceputul mesei, intotdeauna fara dressing, dar insotite derecipiente cu ulei si otet.

    Insulele Spaniei

    Geografia:

    Insulele Canare reprezinta un arhipelag vulcanic foarte recent, cu doar 30 de milioane de anide vechime. Marile sale structuri vulcanice sunt asezate pe blocuri mari ale scoarei oceanice i pe zona de contact cu scoara continentului african. Dispunerea insulelor reflect reeaua destraturi ale scoarei oceanice.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    22/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    22

    Istoria geologic a insulelor este foarte complexa. Gsim mai multe etape de curgeri de lavcare dau un relief tipic vulcanic. n timpul glaciaiunilor majore, Insulele Canare au avut unclimat arid care a favorizat eroziunea i apariia de resturi pe pante i rigole.

    Zonele de coast sunt cele mai expuse eroziunii din cauza activitii marine. Exist foarte puine zone de acumulare, ceea ce implic existena puinor plaje naturale. Domin zonele cu

    stnci nalte. Este de remarcat c Insulele Canare sunt regiunea cu cel mai lung litoral: 1583 km,din Spania.Rigolele sunt foarte caracteristice Insulelor Canare ; este vorba de canale sporadice pe unde curgfluxurile de ap curgatoare din insule. Traseul lor este scurt i, de obicei, au un pro fil drept foartebine marcat. Albia lor este acoperita cu resturi aduse de ape.

    Clima:

    Insulele Canare sunt afectate de praful din aer care provine din deertul Sahara, un fenomencunoscut sub numele de ceata sau praf n suspensie.

    Clima este subtropical oceanic, cu temperaturi blande tot timpul anului datorita marii i

    n timpul verii datorita vanturilor alizee. Exista insa variaii enorme n ceea ce priveste precipitaiile. n unele zone din insula La Palma, de exemplu, precipitaiile anuale pot depi1200 litri. n insulele estice precipitaiile sunt mult mai rare decat n cele vestice; astfelFuerteventura si Lanzarote sunt caracterizate printr-o clima arida semi-deertica. Lipsa de ploaiea dus la construirea unor instalaii de desalinizare a furniza apa in zonele urbane, ca, de exemplu,in Las Palmas de Gran Canaria i Santa Cruz de Tenerife. De fapt, prima instalatie dedesalinizare n Spania a fost instalata pe insula Lanzarote n 1964, iar acum pe aceasta insula iin Fuerteventura este stocata apa de mare desalinizata. Porozitatea solului, din cauza naturii salevulcanice, face dificila utilizara apei pluviale n baraje i rezervoare, cu toate c acestea sunt de omare importan n Gran Canaria i La Gomera. n insulele vestice se utilizeaza apelor subterane

    prin galerii, cu excepia insula El Hierro, unde sunt mult mai importante fntnile si cisternele. Ocaracteristic a unor pri ale acestei insule este prezena munilor n apropierea coastei care facca masele de aer s se condenseze n cauza, fapt care duce la fenomenul cunoscut sub numele demare de nori, i, prin urmare, care aduc beneficii vegetatiei din zon datorita umiditii. Cu toateacestea, din cauza microclimatelor existente n cadrul aceleiai insule, putem gsi zone n careapar pduri umede si alte zone unde ariditatea este principala caracteristic.Vanturile sufla mai frecvent n zona de nord - vest, vanturi care, dei nu aduc precipitaii, tind sfavorizeze aducerea umiditii din zonele orientale catre acest loc, formand menionata mare denori, la zonele medii i inalte. Vnturile de la est, Sirocco, sunt adesea nsoite de ceata, i anume

    praf in aer provenid din deertul Sahara, uneori ajungnd la densitate mare. Insulele nu au ruri, dei existanumeroase rpe i apele curg rapid din zonele nalte catrezonele de coasta. Cu toate acestea, exist unele fluxuri continue de ap n La Palma, La Gomerasi Tenerife.

    Demografia

    Densitatea populaiei din insule este de 278.8 locuitori pe km, o cifr cu mai mult de treiori mai mare dect media spaniol. In Tenerife i Gran Canaria se concentreaza peste 80% din

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    23/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    23

    populaia total a arhipelagului. Au existat n trecut puternice migraii interne din insulele mai putin populate ctre cele capitale i, de asemenea, o migratie externa n direcia Americii (nspecial catre Cuba, Puerto Rico i Venezuela). Populaia este aproape n ntregime de culoarealb sau caucazian.n ciuda creterii puternice a natalitaii nregistrate n anii 1960, care a format o piramida din

    populaie foarte tnar n anii '80 (populaia sub 30 de ani se apropia de jumtate din totalul populaiei), ratele mai mici de fertilitate n ultimii ani indic un proces de imbatranire. Acestfenomen este parial compensat de creterea ratei de imigrare, care a fcut din Canare odestinaie aleasa de muli lucrtori din alte regiuni din Spania, cat i de multi pensionari dinnordul Europei (stabiliti aici tot anul sau numai n perioada de iarn), latinoamericani (cea maimare parte provenid din Columbia, Cuba, Venezuela i Argentina), marocani i persoane dinAfrica subsahariana.

    Conform recensmntului din 2008, populaia din Insulele Canare insumeaza 2.075.968 delocuitori. n provincia Las Palmas exist 1.070.032 de mamen; n Santa Cruz de Tenerife

    1.005.936 de locuitori. Densitatea populaiei n cele doua provincii este de 313.57 locuitori pekm n Santa Cruz de Tenerife i 261.03 locuitori pe km in Las Palmas.Municipiul cu cel maimare numr de locuitori este de Las Palmas de Gran Canaria (381.123 locuitori), urmat de SantaCruz de Tenerife (221956), San Cristobal de La Laguna (148375) i Telde (99201).Populaia pe insule

    Tenerife 886.033 de locuitori Gran Canaria829.597 de locuitori Lanzarote 139.506 de locuitori (include La Graciosa, cu 658 de locuitori) Fuerteventura 100.929 de locuitori La Palma 86.528 de locuitori

    La Gomera 22.622 de locuitori El Hierro 10.753 de locuitoriPotrivit recensamantului din luna ianuarie 2008.

    Religia

    Ca i n restul Spaniei, societatea canara este predominant cretin, n principal catolic. Cutoate acestea, migraia n cretere (turism, imigrarea) determina creterea numrului de adepi aialtor credine, ca, de exemplu, musulmani, hindui i aa mai departe.Insulele Canare sunt mprite n dou eparhii catolice, fiecare reglementat de un episcop: Episcopia Canarelor: aceasta include insulele din provincia Las Palmas (provincia de est), GranCanaria, Lanzarote si Fuerteventura. Episcopia din Tenerife: aceasta include insulele din provincia Santa Cruz de Tenerife (provinciade vest), Tenerife, La Palma, La Gomera si El Hierro.

    Transportul

    Comunicaiile interne se fac pe cale rutier. Gran Canaria si Tenerife au un sistem de drumuri iautostrzi, exist dou seciuni de drumuri in Lanzarote si in Fuerteventura este in constructie oautostrada. Nu exist ci ferate, cu excepia tramvaiului din Tenerife, a carui linie 1 conecteaza

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    24/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    24

    Santa Cruz de Tenerife cu San Cristbal de la Laguna. Punerea sa n functiune a fost facuta ladata de 2 iunie 2007. Exist, de asemenea, mai multe proiecte de trenuri de la nord la sud in GranCanaria si Tenerife.ntre insulele se face legatura cu avionul, cu linii regulate operate de companii ca Binter i IslasAirways, plus transportul maritim pe linii de feribot, feribot rapid sau catamarn, ale companiilor

    Fred Olsen si Naviera Armas. Portul din Santa Cruz de Tenerife este al doilea cel mai mare portdin Spania n micarea de nave i maini ncrcate, depasit doar de portul Bahia din Algeciras.Din Peninsula Iberic i din restul Europei se ajunge in insule cu curse aeriene regulate i cuchartere. Exist, de asemenea, o linie maritim sptmnal dinspre Cadiz i alta dinspre Funchal. Insulele Canare sunt comunitatea autonom cu cele mai multe aeroporturi pentru traficul civil(opt), intre care se evidentiaza aeroportul din Gran Canaria (cel mai aglomerat ca numar deaeronave, ca numrului de pasageri i volum de marf), aeroportul din Tenerife Sud, aeroportuldin Lanzarote i aeroportul din Tenerife Nord.

    Importurile i exporturile sunt facute n principal pe mare. Insule au un regim fiscal special

    n cadrul Uniunii Europene (regiuni ultraperiferice).Insula MenorcaMenorca este una dintre principalele insule din arhipelagul Balear (Spania). Numele su provinede la Minorica, fiind mai mic dect insula Mallorca.Menorca a fost declarata rezervatie a biosferei in data de 8 septembrie 1993 de ctre UNESCO.Economia

    Spre deosebire de alte insule din arhipelag, Menorca nu s-a putut dedica turismului n timpuldictaturii, i n special n timpul anilor aizeci, deoarece a fost considerata un obiectiv m ilitar,fiind mai estic punct al Spaniei. La acel moment una dintre principalele activitati economice afost tocmai comerul cu aceti soldai, care apoi a fost nlocuit cu turismul. Acest lucru a avut

    drept consecinta faptul c plajele i peisajele naturale sunt mult mai bine conservate. Principaliituristi care vin la Menorca sunt britanici, fapt determinat de colonizarea insulei, urmati apoi deturistii spanioli.

    Sunt, de asemenea, vitale pentru economia insulei cresterea vitelor i fabricarea brnzrturilorcu denumiri de origine "mahn" (Branza de Mahon), industria de incaltaminte, marochinarie ipiele, n general, bijuterii, produse de patiserie, mezeluri i alte industrii mici sunt al doilea pilonal economiei.Mancaruri tipice

    Printre mancarurile tipice din Menora se numara: branza de Mahon, sobrasada, carniuxua,camot sau cuixot, oliaigua, caldereta de langosta, coca bamba, pastissets, formatjades,carquinyols.Insula Mallorca

    Mallorca (de la latinescul insula maior, mai trziu Maiorica insula cea mai mare) este ceamai mare insul din arhipelagul Balear, care constituie o comunitate autonom uniprovincial,cea mai estic a Spaniei. La fel ca celelalte insule Baleare Menorca, Ibiza i Formentera,Mallorca este o destinaie turistic major. Are o suprafa de 3625.75 km i 846.210 de

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    25/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    25

    locuitori n conformitate cu recensmntul din 2008 (densitate: 233.39 loc/ km ). Demult, pentruatmosfera sa linitit a fost, de asemenea, cunoscut sub numele de Insula Calm.

    Capitala insulei, i, de asemenea, a regiunii autonome, este Palma de Mallorca, Calvia fiindurmtoarea ca importan i apoi Inca. Insula Cabrera i toate celelalte mici insule aparinadministrativ de municipiul Palma de Mallorca. Mallorca este, de asemenea, insula cele mai

    populat din Baleare i a doua n Spania, dup Tenerife (Canare).Populaia

    Insula are o populatie nregistrat de 846.210 de locuitori (2008), din care puin sub jumtatetriesc n capitala sa, Palma de Mallorca (396.570 locuitori, conform recensamantului din 1ianuarie 2008). Municipalitile care urmeaza ca numar de populatie dupa Palma de Mallorcasunt Calvia (50.777 locuitori), Manacor (39.434 locuitori), Inca (29.450 locuitori), Llucmajor(35.092 locuitori), Marratxi (32.380 locuitori), Alcudia (18.327 locuitori), Felanitx (17.969locuitori) i Pollena (16.997 locuitori). Zona metropolitan a capitalei, care se ntinde pe razaoraelor Palma de Mallorca, Calvia, Llucmajor si Marratxi, situate n Golful Palma, are mai mult

    de 500.000 de locuitori. Prin contrast, municipiul cel mai puin populat este Escorca (276locuitori), situat n Serra de Tramuntana.Mallorca primete n jur de 12 milioane de vizitatori pe an, n primul rnd datorit turismului,

    care este activitatea cea mai important a insulei. Acest aflux de vizitatori face ca n timpul verii populaia oraelor sa se multiplice. Este de remarcat prezena unui numr mare de rezidenistrini.Clima din Mallorca este n tipic mediteraneana, cu temperaturi ridicate n timpul verii (cu peste30 C) i moderat de sczute n timpul iernii (rar sub 5 C). Cderile de zpad sunt comuneiarna pe cele mai nalte vrfuri din Serra de Tramuntana, si numai excepional n zona de cmpie n capital. Fiind o insula, nivelul de umiditate este foarte mare.

    Madrid-oda,bucuriei,de,a,traiFrumusetea acestui oras este greu de descris in cuvinte pentru ca provine in mare masura dinpofta de viata a locuitorilor sai. Prima oara Madridul impresioneaza prin arhitectura, armonie,urbanism. Dupa cateva zile insa, atmosfera devine mai puternica decat decorul, tonul maiimportant decat muzica, iar sufletul mai plin decat buzunarul. Prieteniile se leaga usor, iar viataadevarata incepe o data cu lasarea serii, cand madrilenii pornesc in mars sa cucereasca cluburilesi discotecile, restaurantele se umplu de oameni hotarati sa goleasca atat bucataria, cat si pivnita,iar strazile se lumineaza feeric. Rezistenta la somn a spaniolilor este incredibila, ca si dorinta lordeasebucuradefiecarezicasicumarfiultima.Un,oras,la.inaltime.Mentionat pentru prima oara in 932 ca cetate maura, dar avand o existenta anterioara sub numelede Matricia, Madridul a devenit abia in 1561 capitala Spaniei. Orasul se afla in chiar inimaregatului, la o inaltime de circa 650 de metri, fiind cel mai inalt centru administrativ al Europei.Scena a nenumarate conflicte armate, teatru al dictaturii si al razboaielor civile, Madridul asuferit nenumarate modificari de-a lungul timpului, pierzandu-si complet zidurile de aparare si13 din cele 16 porti. Oras universitar incepand cu 1508, Madridul este unul din principalelecentre cultural-stiintifice din Europa si din lume, avand in patrimoniu nenumarate opere de arta.

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    26/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    26

    Doua zile sunt necesare pentru a vizita principalele sale puncte de reper, insa macar o saptamanapentru a-i da de gust. Un tur de forta madrilen poate incepe din sud-estul orasului, de la Centrode arte Reina Sofia spre Gradina botanica, apoi pe la Muzeul Prado, prin piata Canovas delCastillo, muzeul Thyssen-Bornemisza, in sus, spre fantana Cibelei, apoi spre vest, pe Calle deAlcal, cu trecere pe la Academia San Fernando, Puerta del Sol, apoi pe Calle Mayor, cu trecere

    prin Plaza Mayor.Insula Ibiza

    Ibiza (n catalan - Eivissa) este o insul situat n Marea Mediteran; face parte dinComunitatea Autonom a Insulelor Baleare, n Spania. Insula este extins pe o suprafa de 570km i are o populaie de 125.053 de locuitori (n urma ultimului recensmnt din 2008). Are210 km de litoral, n care plajele cu nisip fin alterneaz cu zone pietroase. Distana maxim ainsulei este de 41 km de la nord la sud i de 15 km de la est la vest.

    Insula are o morfologie foarte neregulat, format din mai muli muni (dintre care cel mainalt este Sa Talaia, situat n municipiul San Jose, cu o altitudine de 475 de metri).

    Geografia:Insula Ibiza se afl la aproximativ 79 km est de Peninsula Iberic, n dreptul localitii Denia,

    la 140 km sud-vest de insula Mallorca, i la nord de Formentera, cu coordonatele 38.98 N1.43 E. Capitala sa este Ibiza (Eivissa n catalan) i cele mai importante localiti ale insulei, pe lng capital, sunt San Antonio de Portmany i Santa Eulalia del Ro; cel mai maremunicipui este San Jos.Insule Ibiza i Formentera sunt cunoscute ca Insulele Pitiusas, formnd un arhipelag diferit fadecel al insulelor Mallorca i Menorca, cu toate c n zilele noastre se vorbete de arhipelagulBalear (cele patru insule fac parte din aceeai unitate administrativ). Insula Ibiza este strbtut

    de un singur ru, Santa Eulalia del Ro, singurul ru din Baleare, care de muli ani este uscat dincauza exploatrii excesive a resurselor de ap de pe insul.Ziua nationala si sarbatori oficiale:

    Spania isi sarbatoreste ziua nationala la 8 octombrie.Sarbatori nationale: 2 ianuarie Granada (festivalul recuceririi), 6 ianuarie Epifania, 17ianuarieMallorca si Spania continentala, 3 martie Insulele Baleare, 12 martie Gibraltar, 1maiziua muncii, 24 iunieSfantul Ioan, 15 augustSarbatoare nationala, 1 noiembrieZiuatuturor sfintilor, 25 decembrie Craciunul, 26 decembrie sfantul Stefan, 6 decembrie - ziuaConstitutiei, 8 decembrieConceptia neprihanita, 28 decembrieZiua sfintilor nevinovati (Diade los Santos Inocentes).

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    27/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    27

    Capitolul IIIForme de turism practicate in Spania

    Litoralul spaniol

    Coastele spaniole care se pliaza inclusiv pe vacantele de vara sunt precum urmeaza, de la nord lasud: - Costa Brava, Costa Daurada si Costa del Maresme, situate in comunitatea autonomaCatalunia, care e foarte populara printre turistii spanioli si francezi, prezentand aici statiuniprecum Salou si orasul Barcelonaare cel mai mare port din Spania - Costa Calida situata inRegiunea Murcia, Coaste Mediterane si lacul sarat Mar Menor care e separat de Mediterana deun banc urias de nisip; - Costa del Azahar, Costa Valencia, a caror capitala este orasul Valenciasi Costa Blanca (una din cele mai dezvoltate regiuni costale din Spania, foarte populara printre

    turistii britanici si germani, avand ca si oras fruntas de vara Benidorm toate aceastea aflate incomunitatea Valenciana; - Costa de Almeria, Costa Tropical, Costa del Sol si Costa de la Luz,toate situate in Andalucia. Printre orasele din aceasta regiune se numara faimoasele orase ca siMarabelladestinatie turistica pentru persoanele cu venituri peste mediesi Malaga care edeasemenea unul din orasele cu cele mai mari porturi din Spania. Spania detine si douaarhopelaguriInsulele Canare, insule vulcanice, situate in Oceanul Atlantic, si Insulele Balearesituate in Marea Mediterana. Ambele sunt foarte populare in randul spaniolilor dar si astrainilor. Pe langa turismul de vara din Spania, exista si turism cultural si turism de congrese,turism sportiv sau de distractii (relaxare) ce s-a dezvoltat de-a lungul timpului in aceste regiuni aici includem orase cunoscute precum Barcelona sau Valenica, amandoua detinand doua dintrecele mai mari porturi de pe coasta mediteraneana din Spania. Turimsul practicat in zona litorala a

    dat nastere si vietii de noapte care este prezenta in toate costele sau orasele insulare; se poateadauga si gastronomia excelenta de aici. Multe dintre regiunile costale si insulele de aici au oimportanta ecologica si naturala destul de insemnata. Exista parcuri tematice precum PortAventura sau numeroase parcuri acvatice care sunt deasemnea populare printre turistii de oriceprovenienta.

    '''Costa Daurada'''(limba catalan:Costa Dorada = Coasta de Aur) este o fie de coast cu olungime de 216 km, din nordul Spaniei, care se ntinde ntre Vilanova i la Geltr n nord i deltaEbro cu localitatea Alcanar n sud. Regiunea Costa Daurada se afl n provincia Tarragona. Inapropierea Barcelonei, in provincia Catalunia, se afla unele dintre cele mai frumoase statiuni aleMediteranei. Zona de litoral din sudul Barcelonei se numeste Costa Daurada (coasta de aur), cu

    plaje marginite de palmieri, iar cea din nord se numeste Costa Brava (coasta neimblanzita) siCosta Maresme, caracterizate de diversitatea de peisaje.. Dintre statiunile sale, se disting cateva:Salou, ca cea mai mare de pe coasta, cu o atmosfera calda si o viata de noapte dezvoltata; reperulsimbol al statiunii- este promenada cu palmieri care se afla chiar langa plaja. La Pineda siCambrils sunt statiuni mai mici si mai linistite cu o diversitate de hoteluri si servicii turistice.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_Bravahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_Dauradahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_del_Maresme&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_Calida&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_del_Azahar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_Blancahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_de_Almeria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_Tropical&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_del_Solhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_de_la_Luz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%27%27%27Costa_Daurada%27%27%27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%27%27%27Costa_Daurada%27%27%27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%27%27%27Costa_Daurada%27%27%27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%27%27%27Costa_Daurada%27%27%27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%27%27%27Costa_Daurada%27%27%27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_de_la_Luz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_del_Solhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_Tropical&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_de_Almeria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_Blancahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_del_Azahar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_Calida&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costa_del_Maresme&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_Dauradahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_Brava
  • 8/2/2019 SPANIA ...

    28/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    28

    '''Costa Brava'''festonata de golfuri pitoresti cu plaje atragatoare, cu o mare densitate de statiuni

    (Blanes, Lloret de Mar, Tossa de Mar, Palamos, Pineda de Mar, Rosos) intregeste spre nord, pana la

    frontiera cu Franta, lantul costelor spaniole.

    Turismul de recreere

    -antreneaza un numar mare de personae

    -in toate zonele

    -toate grupele de varsta

    Turismul cultural

    - Locul turismului cultural in cadrul fenomenului turistic

    Exist numeroase ncercri de clasificare a fenomenului turistic, avnd la baz criterii diferite:

    motivaia, potenialul turistic, durata desfurrii fenomenului turistic. Una dintre cele mai

    complexe clasificri este cea propus de P. Cocean, Gh. Vlsceanu i B. Negoescu (2002) care

    disting tipuri i forme de turism. Pentru aceti autori exist 4 tipuri de turism:

    - de recreere i agrement;

    - de ngrijire a sntii (curativ);

    - cultural;

    - polivalent;

    Este evident faptul ca aceste tipuri de turism se ntreptrund i ca ncadrarea unei deplasri

    turistice ntr-unul sau altul dintre aceste tipuri are la baz motivaia determinant, dar nu

    singura. Motivaia cultural:de exemplu poate s fie prezent n toate tipurile menionate la un

    moment dat.

    Cea mai recent clasificare din literatura geografic romneasc aparine geografilor ieeni I.

    Muntele i C. Iau (2003) i propune urmtoarele tipuri i criterii de clasificare a turismului:

    1. criteriul temporal: week-end, sejur, tranzit, croazier;

    2. criteriul localizrii i al motivaiei: turism literal, turism alpin, turism lacustru, turism fluvial,

    turism citadin, turism rural-etnografic, turism cultural, turism frontalier;

    3. criteriul agregativ: turism solitar, turism familial, turism de mas, turism expediionar, turism

    cinegetic, pelerinajul, turism cultural-sportiv;

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%27%27%27Costa_Brava%27%27%27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%27%27%27Costa_Brava%27%27%27&action=edit&redlink=1
  • 8/2/2019 SPANIA ...

    29/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    29

    Capitolul IVDeterminarea si interpretarea evolutiei principalilor indicatori ai

    circulatiei turistice

    Turismul international este unul din cei mai activi promotori ai relatiilor economice dintre tari.Aceasta detine un loc important in cadrul schimbarilor invizibile. Astfel in 1998 incasarile dinturism in valoare de aprox. 445 mld.$ reprezentau mai mult de 8% din valoarea mondiala aexporturilor de marfuri si mai mult de 30% din valoarea exporturilor de servicii comercializabile,ceea ce situeaza turismul printre cele mai bine plasate ramuri ale comertului mondial, dupaexporturile de petrol si de autoturisme.

    Se estimeaza, tot la scara mondiala, ca 20 persoane din 100 sunt angajate intr-o activitatelegata de turism, iar 2010 creaza la nivel planetar in domeniul turismului 100 de miliare de locuride munca.

    In cursul a 10 ani(1988-1998), sosirile de turisti la scara mondiala au crescut in medie cu4,3% pe an, iar inacsarile din turismul international(exclusiv transportul) cu 8,1% pe an.

    Turismul international a facut in ultima perioada (1989-1993) dovada unei puternicerezistente fata de variatiile conjuncturii economice, sosirile internationale de turisti crescand cu5% anual.

    Intre 1994 si 1998 media anuala a cresterii sosirilor a scazut la 3,2%dar ea poate ficonsiderata remarcabila avand in vedere incetinirea cresterii economice, nivelul ridicat al

    somajului in majoritatea tarilor industrializate si crizele dinanciare din Asia.Activitatea turistica s-a dezvolatat intr-un climat de concurenta din ce in ce mai mare intrediverse destinatii, exacerbata de fluctuatiile cursurilor de schimb si tulburarilor sociale care aucondus la redistribuirea fluxurilor turistice la nivel regional.

    Printre factorii progresului turismului international in ultima perioada sunt de mentionatmentinerea fluxurilor intraregionale ca element motor al cresterii industriei turismului, mai alesin Europa si Asia, ca si intensificarea sejururilor scurte , mai ales in Europa , si a acelora ladistante mari in Europa si America.

    In plus s-au multiplicat activitatile promotionale in cea mai mare parte a regiunilor. In 1994mai mult de 2 mld. $ au fost cheltuiti de administratiile turistice pentru promovare si publicitate.

    Totusi , acestea sunt considerate insuficiente.Europa a ramas destinatia cea mai vizitata a lumii in 1998 cu o pondere de 59,6% din

    totalul mondial al sosirilor.Avantul turistic al regiunii rezulta in principal din puternica expansiune a fluxurilor turistice

    in tarile Europei centrale si de est, in principal in Republica Ceha, ca si ale destinatiilortraditionale al Mediteranei ca Spania, Grecia si Italia.

    Americile au cunoscut o crestere a turismului international si a ponderii lor pe piata

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    30/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    30

    mondiala.Deplasarile intre tarile americii de Nord au beneficiat de integrarea economica, ce a stimulat

    atat calatoriile de afaceri , cat si pe acelea de agrement.Sosirile turistice in America de Sud, au inregistrat de asemenea cresteri rapide, avand la baza

    puternica crestere a fluxurilor intraregionale si a calatoriilor la mare distanta, mai ales din

    Europa . Caraibele au inregistrat , in mod deosebit, o crestere a turismului receptor, turismul decroaziera constituind una din categoriile de turism de loisir a caror crestere a fost cea mai rapida.

    In 1998, Europa si Americile isi mentin predominanta in turimul international, reprezentandimpreuna 78,8% din sosiri si 78,1% din incasari. Totusi ponderile lor (si mai ales a Europei)auscazut in cursul ultimelor decenii. Aceasta denota o diversificare a turismului mondial si aparitiaa noi destinatii turistice , mai ales in Asia si Africa de nord.

    Asia de Est si Pacificul ramane regiunea unde cresterea turistica este dintre cele maiputernice. Cota de piata a Asiei de Est si Pacificului a progresat spectaculos, atat in ceea cepriveste sosirile internationale , cat si in ceea ce priveste incasarile.

    Vorbind de sosiri , ponderea acestei regiuni s-a dublat intre 1960 si 1970 si s-a triplat in cei 25ani ce au urmat.Dupa 1960, Africa si-a triplat ponderea la sosiri pana in 1990, ritmul sosirilor continuand

    sa fie peste media mondiala si in ultimii ani, in timp ce partea referitoare la incasari a diminuatprogresiv dupa 1980, datorita mai ales tulburarilor sociale din Algeria si Maroc.

    Zona Sosiri/ Incasari 1960 1990 1998

    AFRICA SOSIRI 1,1 3,3 4

    INCASARI 2,6 2 2,1

    AMERICILE SOSIRI 24,1 20,6 19,2

    INCASARI 35,7 26,6 27,3

    ASIA DE EST SI

    PACIFIC

    SOSIRI 1 11,6 13,9

    INCASARI 2,9 14,8 16,6

    ASIA DE SUD SOSIRI 0,3 0,7 0,8

    INCASARI 0,5 0,8 1

    EUROPA SOSIRI 72,5 62,1 59,6

    INCASARI 56,8 53,8 50,8

    ORIENTUL

    MIJLOCIU

    SOSIRI 1 1,7 2,5

    INCASARI 1,5 2 2,2

  • 8/2/2019 SPANIA ...

    31/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    31

    Incasari din turismul international

    Incasrile din turismul international au crescut de la 944 bil. US$(642) n 2008,corespunztor unei cresteri in termeni reali de 1.8% fa de 2007. Cnd valoarea exportului dinncasrile provenite din transportul internaional de persoane este luat n considerare, ncasriletotale pe anul 2008 ating record de 1.1 trilioane US$, sau peste 3 bilioane US$pe zi.

    Organizartia mondiala a Turismului raporteaza urmtoarele zece ri ca fiind primele clasaten ceea ce privete ctigurile provenite din turism n anul 2009. Este important de remarcatfaptul c majoritatea se afl pe continentul european, dar i faptul cStatele Unite aleAmericiicontinu s se claseze pe primele locuri.

    Nr.

    Crt.ara

    Piaaregional

    ncasridin

    turismul

    internaion

    al pe 2009

    ncasri dinturismul

    internaionalpe 2008

    ncasri dinturismul

    internaionalpe 2007

    ncasri dinturismul

    internaionalpe 2006

    1.

    Statele

    Unite ale

    Americii

    America

    de Nord94.2 bil $ 110.1 bil. $ 97.1 bil. $ 85.8 bil. $

    2. Spania Europa 53.2 bil. $ 61.6 bil. $ 57.6 bil. $ 51.1 bil. $

    3. Frana Europa 48.7 bil. $ 55.6 bil. $ 54.3 bil. $ 46.3 bil. $

    4. Italia Europa 40.2 bil. $ 45.7 bil. $ 42.7 bil. $ 38.1 bil. $

    5. China Asia 39.7 bil. $ 40.8 bil. $ 37.2 bil. $ 33.9 bil. $

    6.Germani

    aEuropa 34.7 bil. $ 40.0 bil. $ 36.0 bil. $ 32.8 bil. $

    7.Marea

    BritanieEuropa 30.1 bil. $ 36.0 bil. $ 38.6 bil. $ 34.6 bil. $

    8. Australia Oceania 25.6 bil. $ 24.8 bil. $ 22.3 bil. $ 17.8 bil. $

    9. Turcia Europa 21.3 bil. $ 22.0 bil. $ 18.5 bil. $ 16.9 bil. $

    10. Austria Europa - 21.8 bil. $ 18.9 bil. $ 16.6 bil. $

    Cheltuieli din turismul international

    Organizatia mondiala a turismului raporteaza faptul c urmtoarele 10 ri sunt primele

    clasate n riloremitatoare de turiti n anul 2009. Pentru cea de-a cincea oar la rnd turitiigermani ocup locul nti n cadrul acestei clasificri.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%E2%82%AChttp://ro.wikipedia.org/wiki/%E2%82%AChttp://ro.wikipedia.org/wiki/%E2%82%AChttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cre%C8%99tere_%C3%AEn_termeni_reali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cre%C8%99tere_%C3%AEn_termeni_reali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Continentul_european&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Continentul_european&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_americanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cre%C8%99tere_%C3%AEn_termeni_reali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cre%C8%99tere_%C3%AEn_termeni_reali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%E2%82%AChttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_american
  • 8/2/2019 SPANIA ...

    32/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    32

    Nr. Crt. araPiaa

    regional

    Cheltuieli

    pentru

    turismul

    extern pe

    2009

    Cheltuieli

    pentru

    turismul

    extern pe 2008

    Cheltuieli

    pentru

    turismul

    extern pe 2007

    Cheltuieli

    pentru

    turismul

    extern pe 2006

    Exempl

    uExemplu Exemplu Exemplu Exemplu Exemplu Exemplu

    1. Germania Europa 80.8 bil. $ 91.0 bil. $ 83.1 bil. $ 73.9 bil. $

    2.

    Statele

    Unite ale

    Americii

    America

    de Nord73.1 bil. $ 79.7 bil. $ 76.4 bil. $ 72.1 bil. $

    3.Marea

    BritanieEuropa 48.5 bil. $ 68.5 bil. $ 71.4 bil. $ 63.1 bil. $

    4. China Asia 43.7 bil. $ 36.2 bil. $ 29.8 bil. $ 24.3 bil. $

    5. Frana Europa 38.9 bil. $ 43.1 bil. $ 36.7 bil. $ 31.2 bil. $

    6. Italia Europa 27.8 bil. $ 30.8 bil. $ 27.3 bil. $ 23.1 bil. $

    7. Japonia Asia 25.1 bil. $ 27.9 bil. $ 26.5 bil. $ 26.9 bil. $

    8. CanadaAmerica

    de Nord24.3 bil. $ 26.9 bil. $ 24.7 bil. $ 20.6 bil. $

    9. Rusia Europa 20.8 bil. $ 23.8 bil. $ 21.2 bil. $ 18.1 bil. $

    10. Olanda Europa 20.7 bil. $ 21.7 bil. $ 19.1 bil. $ 17.0 bil. $

    Cele mai vizitate ri

    n 2008, au fost peste 922 milioane de sosiri n turismul international, cu o crestere de 1.9%n comparaie cu anul 2007. n 2009, sosirile de turiti internaionali au sczut la 880 milioane,ceea ce a nsemnat un declin de 4% pe plan mondial fa de anul 2008. Cea mai afectat regiunea fost Europacu un declin de 6%. Din cei 880 milioane de turiti strini, mai mult de jumtatedintre acetia au vizitat Europa, 20,6% regiunea Asia-Pacific, 15,9% cele dou Americi, n timpce Orientul Mijlociui Africaau atras 6%, respectiv 5,2% dintre turitii strini.

    Organizatia mondiala a turismului raporteaza urmtoarele zece ri ca fiind cele mai vizitatepe plan internaional din 2006 pn n 2009. Comparativ cu anul 2006, Ucraina a intrat n topul

    celor zece, surclasnd Rusia, Austria si Mexic i n 2008 Germania . n 2008 U.S.A aunlturatSpania de pe cel de-al doilea loc. n continuare, ns, cele mai vizitate ri se afl pecontinentul european.n 2009, Malaezia s-a clasat ntre cele mai vizitate zece ri. Malaezia i-a asigurat a noua poziie,imediat dup Turcia si Germania. n 2008 Malaezia fusese pe locul 11. Att Turcia cti Germania au urcat n topul sosirilor, ocupnd locurile 7, respectiv 8, n timp ce Franta acontinuat s conduc n ceea ce privete sosirile de turiti strini.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania
  • 8/2/2019 SPANIA ...

    33/42

    UNIVERSITATEA CRESTINA


Recommended