Sortarea, ambalarea, transportul si depozitarea.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

A U X I L I A R C U R R I C U L A R

CLASA a XI -a

MODULUL:SORTAREA, AMBALAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

DOMENIU: MATERIALE DE CONSTRUCŢIINIVEL: 3

CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: ZAHARIA EUGEN-DUMITRU, profesor grad I, Grup Şcolar de Industrie Uşoară, Sighişoara


CUPRINS - tabla de conţinuturi

I. COMPETENŢE SPECIFICE modulului...............................................................................................................41. NOTĂ DE PREZENTARE............................................................................................................................... 42. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL...................................................53. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR...................................................5

II. Informaţii privind societatea comercială..............................................................................................................8III. Modalitatea de organizare a practicii elevilor...................................................................................................11

3.1. Termeni specifici:....................................................................................................................................... 123.2. Elemente organizatorice:........................................................................................................................... 133.3. Obligaţiile părţilor:...................................................................................................................................... 143.4. Drepturile părţilor:...................................................................................................................................... 15

IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii...............................................17I. Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate a muncii pentru locul de muncă:...................................................21

1. PREVEDERI GENERALE............................................................................................................................. 212. PREVEDERI SPECIFICE............................................................................................................................. 22

V. MATERIALE DE REFERINŢĂ..........................................................................................................................23VI. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii....................................................................35

VI.1. PORTOFOLIUL ELEVILOR..................................................................................................................... 35VI.2. PROIECTUL............................................................................................................................................. 37VI.3. METODA CUBULUI................................................................................................................................. 41

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE........................................................................................................................ 42ANEXA 1.............................................................................................................................................................. 54ANEXA 2.............................................................................................................................................................. 60ANEXA 3.............................................................................................................................................................. 62ANEXA 4.............................................................................................................................................................. 63ANEXA 5.............................................................................................................................................................. 64


I. COMPETENŢE SPECIFICE modulului

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul se dezvoltă pe parcursul a 2 săptămâni - 60 ore, din care 30 ore instruire

practică prin laborator tehnologic sub îndrumarea profesorului inginer de specialitate şi 30

ore instruire prin practică comasată, sub îndrumarea maistrului instructor de specialitate.

Modulul „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite” reprezintă o unitate de competenţă tehnică generală în care se integrează ca abilitate cheie Asigurarea calităţii. Modulul „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite” prin competenţele individuale generale asigură dobândirea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice necesare pentru încadrarea produselor la una din categoriile de calitate, alegerea variantei de ambalare corespunzătoare, precum şi pentru alegerea mijlocului de transport adecvat în funcţie de tipul produsului ambalat.

Prin unitatea de competenţă Asigurarea calităţii, elevul va fi capabil să aplice normele de calitate şi să utilizeze metode standardizate de asigurare a calităţii în domeniul de activitate.

Competenţele individuale din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie, Asigurarea calităţii, sunt agregate cu competenţele individuale din unitatea de competenţă tehnică generală „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite”. Aceasta presupune că respectivele competenţe cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţă tehnică generală urmărind criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.

Unităţile de competenţă repartizate pentru instruire practică comasată vor fi tratate complet şi evaluate pe parcursul desfăşurării instruirii practice comasate.Se recomandă ca instruirea practică comasată să se desfăşoare preponderent la agentul economic. Conţinutul programei va fi prezentat şi agenţilor economici parteneri ai unităţii şcolare, în scopul asigurării condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţare.

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să încheie cu acesta o convenţie de colaborare conform notei M.E.C.T din septembrie 2003.

Săptămânilor de practică comasată stabilite la nivelul fiecărei comisii metodice sunt efectuate la finalul anului şcolar.


Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite

2. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie:

Asigurarea calităţii

Unitate de competenţă tehnică generală:

Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite

3. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE

CONŢINUTURI TEMATICE

Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea

produselor finite

Sortează produsele finite pe categorii de calitate

Categorii de calitate prevăzute în standardele de

calitate. Defecte ale produselor

finite: tipuri de defecte, identificarea lor şi

compararea cu condţiile de admisibilitate prevăzute

pentru cele 3 categorii de calitate.

Aplicarea înscrisului care atestă calitatea produsului.

Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea

produselor finite

Ambalează produsele finite

Variante de ambalare aplicate produselor ceramice: în cutii de carton, în cutii de lemn, în containere, în folie

de polietilenă termocontractabilă

Completarea etichetei în conformitate cu conţinutul

ambalajului. Sortarea, ambalarea,

transportul şi depozitarea

produselor finite

Transportă şi depozitează produsele

ambalate

Mijloace de transport corespunzătoare volumului şi

modului de ambalare a produsului.

Depozitarea produselor.


Modulul „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite” după cum am arătat reprezintă o unitate de competenţă tehnică generală în care se integrează ca abilitate cheie Asigurarea calităţii. După parcurgerea acestui modul, toţi elevii vor trebui să atingă următoarele competenţe:

Competenţe:

10.1. Sortează produsele finite pe categorii de calitate

10.2. Ambalează produsele finite

10.3. Transportă şi depozitează produsele ambalate

În cadrul unităţii „ Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite”, pentru atingerea competenţei „ Sortarea produselor finite pe categorii de calitate”, toţi elevii vor trebui:

1. să enumere categoriile de calitate în acord cu standardele de calitate2. să Identifice defectele şi să le compare cu condiţiile de admisibilitate la cele 3

categorii de calitate3. să aplice înscrisul care atestă calitatea produsului

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă:

Categorii de calitate: calitatea I-a, calitatea a-II-a, calitatea a-III-a

Nuanţe înscrisuri: roşu, albastru, verde

Condiţii de aplicare a prin ştampilare cu coloranţi ceramici,înscrisului: prin aplicare de decalcomanii

Pentru evaluarea competenţelor dobândite profesorul/maistrul instructor vor folosi următoarele probe de evaluare:

Probe orale/scrise privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să enumere categoriile de calitate conform criteriului de performanţă (1)

Probe orale/practice privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice defectele, să încadreze produsele la una dintre categoriile de calitate şi să aplice înscrisul care atestă calitatea produsului conform criteriilor de performanţă (2) şi (3)

Pentru atingerea competenţei „Ambalează produsele finite”, toţi elevii vor trebui:

1. să enumere variantele de ambalare care pot fi aplicate produselor ceramice2. să aplice variantele de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic3. să completeze eticheta în conformitate cu conţinutul ambalajului



Variante de ambalare: în cutii de carton, în folii de polietilenă termocontractabilă, în cutii de lemn, în containere

Date etichetă: denumirea produsului, numărul de produse din ambalaj, denumirea unităţii producătoare, grupa de calitate

Pentru evaluarea competenţelor dobândite profesorul/maistrul instructor vor folosi următoarele probe de evaluare:Probe orale/practice privind performanţa prin care candidatul demonstrează că este capabil să enumere şi să aplice variantele de ambalare conform criteriilor de performanţă (1) şi (2)

Probe scrise/practice privind performanţa prin care candidatul demonstrează că este capabil

să completeze eticheta conform criteriului de performanţă (3)

Pentru atingerea competenţei „Transportă şi depozitează produsele ambalate”, toţi elevii vor trebui:

1. să aleagă mijlocul de transport în acord cu modul de ambalare a produselor şi de volumul lor

2. să depoziteze produsele conform instrucţiunilor de depozitare


Mijloace de transport: autostivuitoare cu furci, conveioare de transport, transportoare cu platane

Instrucţiuni de depozitare: pe categorii de produse cu asigurarea condiţiilor de stabilitatePentru evaluarea competenţelor dobândite profesorul/maistrul instructor vor folosi

următoarele probe de evaluare:Probe orale/practice privind performanţa prin care candidatul demonstrează că este

capabil să aleagă mijlocul de transport, să transporte şi să depoziteze produsele ambalate conform criteriilor de performanţă (a) şi (b)


II. Informaţii privind societatea comercială

SC SICERAM SRL este amplasată în intravilanul localităţii SIGHIŞOARA, în partea de

N-E a acesteia, pe malul drept al râului Tîrnava Mare, la cca. 1000 m de şoseaua naţională

DN 1 Bucureşti – Satu-Mare.

Municipiul Sighişoara este situat pe malul Târnavei Mari, fiind delimitat de Dealul

Turcului, Dealul Breiter şi Dealul Gării.

SC SICERAM SA este amplasată pe malul drept al Râului Târnava Mare, fiind

delimitată de:

- la V – case particulare şi terenuri arabile

– Staţia de agregate din râul Târnava Mare – la 500 m

- la S – zona rezidenţială Baru Mare

– şoseaua naţională DN 66

- la E – râul Târnava Mare

– case de locuit

- la N – Dealul Rusului

– case de locuit

SC SICERAM SRL, ocupă o suprafaţă totală de 87364 m2 din care suprafaţa

construită este de 30402 m2.

Accesul la obiectiv se face atât pe cale ferată – linia CF care face legătură între Staţia

CFR Albeşti şi incinta industrială - cât şi auto. Accesul auto în incinta obiectivului se face

direct din drumul naţional DN 1.

Platforma SC SICERAM SRL se încadrează în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate pentru municipiul Sighişoara, fiind situată într-o zonă industrială învecinată cu cartierul 7 Noiembrie.


SC SICERAM SRL Sighişoara

SC SICERAM SRL fabrică produse refractare de uz general, cărămidă de construcţii, ţiglă, coşuri de fum, cărămidă de pardoseală, vase de flori, etc .

1. Materiile prime folosite pentru obţinerea cărămizilor de construcţii sunt: argila cu rol de liant şi deşeu refractar sau de cărămidă de construcţii cu rol de degresant, precum şi rebuturile rezultate în urma sortării produsului ars.

Liantul şi degresantul utilizate la fabricarea cărămizilor de construcţii sunt aduse cu mijloace de transport, sunt identificate, recepţionate şi orientate pentru depozitare.

Înainte de depozitare, liantul este trecut printr-un zdrobitor pentru curăţarea de impurităţi şi piatră şi apoi depozitat în boxele de la depozitul de materii prime sau pe un teren balastat lângă depozitul de materii prime pentru îmbunătăţirea proprietăţilor plastice (acţiunea agenţilor atmosferici direct asupra argilei)

Cărămida de construcţii poate urma două procedee de pregătire în funcţie de procedeul de fasonare: -pentru fasonarea plastică -pentru fasonarea semiuscată

Procedeul plastic: liantul este dus din depozitul de materii prime pe planul înclinat cu ifronul pentru alimentarea buncărului dozator cu bandă. Materia primă este zdrobită cu ajutorul zdrobitorului cu dinţi, preluată de banda transportoare şi supusă unui proces avansat de mărunţire cu ajutorul a două zdrobitoare în trepte. Materia primă mărunţită este preluată de banda transportoare care deversează materialul într-un amestecător biax unde are loc umectarea şi amestecarea acestuia.

Procedeul semiuscat: liantul este preluat din depozitul de materii prime cu podul rulant cu graifăr, este deversat în pâlnia tampon, preluat de alimentatorul cu plăci şi zdrobit în zdrobitorul cu valţuri. Liantul zdrobit este preluat de elevatorul cu cupe, banda transportoare şi măcinat în moara cu ciocane. În cazul liantului umed, acesta se supune procedeului de uscare în uscătorul rotativ după care intră în moara cu ciocane. Liantul este preluat de elevatorul cu cupe, benzi transportoare şi depozitat în silozurile de stocare.

Degresantul se aduce cu ifronul de pe platforma depozitului de deşeuri refractare şi se introduce pe fluxul de concasare. Operaţia de concasare se realizează cu ajutorul concasorului cu fălci, este preluat de pâlnia tampon, alimentatorul cu plăci, benzi transportoare şi depozitat în compartimentele identificate pentru degresant concasat ale depozitului de materii prime. Se alimentează cu podul rulant cu graifăr pâlnia tampon, este preluat de alimentatorul cu plăci şi mărunâit în moara cu impact.

Degresantul mărunţit se trece pe o sită vibratoare; trecerea este preluată de elevatorul cu cupe, transportor cu bandă şi măcinat în moara cu ciocane iar refuzul este reintrodus la mărunţit în moara cu impact. Degresantul măcinat este preluat de elevatorul cu cupe, benzi transportoare şi depozitat în silozurile de stocare.

Procedeul plastic de fasonare: după umectarea şi omogenizarea materialului în amestecatorul biax acesta cade în presa melc cu vid unde se continuă omogenizarea, se compactează şi ia forma definitivă a produsului (lungime x lăţime). La ieşirea din presa melc, materialul sub formă de bandă este tăiat cu tăietorul mecanic la grosimea cerută de produs Produsele crude se aşează pe vagoneţi rastel pentru procesul de uscare.

Procedeul semiuscat de fasonare: liantul şi degresantul se dozează din silozurile de stocare cu şibăre de grosime pe banda transportoare şi se amestecă-omogenizează în amestecător cu amestec forţat. Pe o serie de benzi, materialul ajunge în buncărele preselor pentru fasonare. Materialul ajunge în buncărele preselor şi prin intermediul podului rulant cărucior, benă şi bena autodescărcătoare. Fasonarea se poate realiza cu presa SM, presa


hidraulică, prese cu fricţiune simple sau automate. Produsele crude se stivuiesc pe vagoneţi platforma în vederea uscării.

Uscarea se realizează în uscătoare tunel cu ajutorul aerului cald de la cuptorul tunel şi introdus în uscător cu ajutorul ventilatoarelor.

Arderea produselor se realizează în cuptoare tunel cu funcţionare continuă în care produsele circulă în contracurent cu gazele de ardere.

Volumul cuptorului tunel este de 205 mc, iar volumul util de 136 mc.Încărcătura pe cuptor este de aproximativ 140 t., rezultînd o densitate de 683 kg/mc

raportată la volumul total şi o densitate de 1030 kg/mc raportată la volumul util.Dupa ardere vagoneţii sunt aduşi pe linia exterioară şi transportaţi în zona de sortare-

ambalare.Produsele conforme sunt ambalate pe paleti de lemn conform instructiunilor de lucru,

legate şi înfoliate. Produsele neconforme sunt reintroduse în circuitul de fabricaţie, la concasare ca degresant.


III. Modalitatea de organizare a practicii elevilor

Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de teorie incluse în orele de laborator

tehnologic şi de instruire practică la agentul economic.

Instruirea practică se poate realiza la agentul economic prin participare la activităţi de

producţie. Pregătirea se va realiza timp de 3 săptămâni sub formă de practică comasată

din care 8 zile laborator tehnologic şi 7 zile instruire practică.

Instruirea practică la agentul economic se poate face astfel:

Se stabilesc locaţiile de realizare a instruirii practice în cadrul agentului economic.

Se împart elevii în grupe.

Se realizează un grafic de rotaţie a grupelor astfel încât fiecare grup de elevi să se

instruiască în toate locurile de practică

Programul de lucru va fi de 6 ore/zi în funcţie de programul partenerului de practică. La

locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic îndrumător, responsabil cu

urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea unităţii şcolare şi de către un

tutore (un salariat desemnat de către partenerul de practică care va avea responsabilitatea

practicantului) , conform Art. 6, 7 din Convenţia cadru -Anexa 1. Înainte de începerea

stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la

normele de securitate, sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în

particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006

securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire

asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobândirea competenţelor specifice modulului de practică

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul

de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).


Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilor

Publicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.

Intrată în vigoare: 27.07.2007

3.1. Termeni specifici:- Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ,

care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia

în cadrul programului de instruire.

- Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea

cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu

specializarea pentru care se instruieşte.

- Organizatorul de practică = unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar, care

desfăşoară activităţi instructiv educative şi formative.

- Partenerul de practică = o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau

orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările

cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi care poate

participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi elevilor.

3.2. Elemente organizatorice:

a) Practica elevilor:- se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a

unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de practică.

- se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru sau de

an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ

- se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,

întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.

- durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.

- formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică sunt

cuprinse în planul de învăţământ


- activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie

condiţie de promovare

b) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru elevii,

cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.

c) Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului Educaţiei,

Cercetării şi Inovării, pentru specializările care au practica prevăzută în planurile de

învăţământ, ca activitate obligatorie. Totodată, acesta alocă sumele aferente pentru hrana şi

transportul elevilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi decât cele în

care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.

3.3. Obligaţiile părţilor:Obligatiile partenerului de practică: a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară

valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;

b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la

evaluarea desfăşurării practicii elevilor;

c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de

practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.

d) de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a semnala

eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligatii de indeplinit împreună cu

reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ).

e) de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de

practică a elevilor.

f) de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de practică,

punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.

g) să instruiască practicantul cu privire la normele de sănătate şi securitate în muncă şi de

apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.

h) de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a-i acorda un calificativ la

sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de practică,

împreună cu organizatorul.


Obligaţiile practicantului:a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică, respectând

durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de unde provine.

b) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele de

sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţii

desfăşurate.

c) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective, practica se

recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.

d) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă acestea

sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de către

acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor,

specifice acelor activităţi.

Unitatea sau instituţia de învăţământ (de unde provine elevul sau studentul practicant) = va

realiza evaluarea şi notarea finală a practicantului, precum si evaluarea capacităţii

partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic şi organizatoric.

3.4. Drepturile părţilor:- pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform

legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea

remuneraţiei.

- pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor,

respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.

- organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.- unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă activităţii

de practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract.

Modalitatea de organizare a practicii pentru modulul “ Sortarea, ambalarea, depozitarea şi transportul produselor finite” este practica comasată care se efectuează în totalitate la sfârşitul anului şcolar.


Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea /consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională, Practica comasată se desfăşoară la agenţi economici parteneri ai şcolii.

Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii.

RELAŢIA UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT – AGENT ECONOMIC

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere• Responsabilitaatea pedagogică a unităţii de învăţământ• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaborezepermanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică

Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi

DOCUMENTE NECESARE ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII PRACTICIICOMASATE

Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:• Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii

Profesorii de specialitate şi maiştri instructori încadraţi pentru instruirea practicăcomasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a acesteia. Responsabilul ariei curriculare “Tehnologii” şi directorul unităţii şcolare care are atribuţii în coordonarea instruirii practice vor îndruma şi controla această activitate.• O listă de echipamente şi materiale necesare realizării tematicii• O listă de criterii de evaluare , precum şi modalităţile şi probele de evaluare stabilite împreună cu reprezentantul agentului economic

În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea, fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de


lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.

De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.


IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform

dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG

107/24.10.2003 ( vezi anexe ) despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală

profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată

durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la

lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul

care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

Echipamentul individual de protecţie al practicantului, conform normelor specifice ale

unităţii, poate să fie format din: salopetă, bocanci, cască de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, cizme, pelerine de protecţie, antifoane, etc.


21.4. Aplică norme de sănătate şi securitate în muncă, pază contra incendiilor, specifice staţiilor de tratare şi epurare a apeiUtilizarea echipamentului de sănătate şi securitatea muncii şi pază contra incendiilor adecvat lucrului la utilajele pentru tratarea şi epurarea apeiRespectarea procedurilor de sănătate şi securitate în muncă, protecţia

mediului specifice utilajelor pentru tratarea şi epurarea apei

Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare:

La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă şi se vor

întocmi: Fişa Individuală de Sănătate şi Securitate în Muncă şi Fişa individuală de

instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

La fiecare locaţie de instruire se vor efectua instructajele specifice la locul de muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă şi se vor consemna în fişele

individuale.

Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă şi în

domeniul situaţiilor de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale.

În timpul desfăşurării activităţii practice trebuie să respectaţi instrucţiunile din

regulamentul de ordine interioara al agentului economic .

În mod deosebit pentru agenţii economici din industria ceramicii brute se impun a fi

respectate următoarele reguli :

Nu intraţi pe teriitoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul instructor sau

tutorele de practică.

Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens.

Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în încinta întreprinderii.

Nu fumaţi pe teriitoriul unei întreprinderi.

Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică.

Respectaţi indicatoarele din intreprindere.

Nu părăsiţi locul de instruire practică fară acordul maistrului instructor sau al

tutorelui de practică.


CÂTEVA DINTRE MARCAJELE CE LE PUTETI ÎNTÂLNI ÎN SECTOARELE DIN

INDUSTRIA CERAMICII BRUTE VĂ SUNT PREZENTATE MAI JOS :


Nu uita: Faci parte din generaţia care va lucra în Uniunea Europeană unde securitatea şi

sănătatea în muncă constituie un criteriu de profesionalism!

De aceea este foarte important să:

Cunoşti cât mai multe despre actele normative care reglementează activitatea de

securitate şi sănătate în muncă;

Participi activ la instructajul de securitate şi sănătate în muncă şi să îţi însuşeşti măsurile

privind sănatatea şi securitatea în muncă ;

Respecţi procedurile corecte de lucru şi instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă la locul de desfăşurare a instruirii practice;

I. Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate a muncii pentru locul de muncă:operator DESCĂRCARE ŞI PALETIZARE PRODUSE FINITE unitatea I

1. PREVEDERI GENERALE

Art. 1. Instrucţiunile proprii conţin prevederi, cu caracter obligatoriu pentru personalul angajat de un agent economic, prin a căror respectare se urmăreşte eliminarea cauzelor subiective de accidentare şi îmbolnăvireArt. 2. Instruirea personalului se va face conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006, Normelor metodologice de aplicare a legii şi Hotărârilor de guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.Art. 3. Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform Listei interne întocmită respectând prevederile HG 1048/ 2006Art. 4. Repartizarea sarcinii de muncă se va face conform prevederilor legaleArt. 5. Deservirea echipamentelor şi aparatelor se face de către personal specializat.Art. 6. Se interzice achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unor echipamente tehnice care nu corespund prevederilor HG 1146/2006 .Art. 7. Pe uşile de intrare în încăperile unde există pericol de incendiu, explozii, intoxicaţii sau alte surse care pot provoca accidente se vor fixa plăcuţe cu inscripţia “INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRĂINE”Art. 8. Înainte de începerea lucrului fiecare salariat al societăţii este obligat să verifice:

- starea prizelor, a întrerupătoarelor şi a ştecherelor;- starea izolaţiei cablurilor electrice;- starea dispozitivelor şi a apărătorilor de protecţie;- integritatea sculelor şi a mânerelor acestora;- starea aparaturii de măsură şi control;- starea legăturilor echipamentelor tehnice la centura de împământare

Art. 9. Se interzice orice intervenţie la instalaţiile electrice sau la echipamentele tehnice de către persoane neautorizate în aceste meserii ( acestea se vor face de electricieni, mecanici de întreţinere).Art. 10. Se interzice admiterea la lucru a persoanelor cu stare fizică sau psihică necorespunzătoare.


Art. 11. Se interzice admiterea la lucru a persoanelor în stare de ebrietate precum şi introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în unitate.Art. 12. Se interzice pătrunderea cu ţigări aprinse sau cu flacără deschisă în încăperile în care se păstrează materiale inflamabile precum şi în secţiile în care se lucrează cu acestea.Art. 13. Personalul este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor instrucţiuni şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.Art. 14. Personalul este obligat să-şi însuşească, să respecte şi să aplice normele, reglementările şi instrucţiunile de securitate a muncii specifice sarcinii de muncă pe care o au de îndeplinit.Art. 15. Personalul este obligat să respecte disciplina la locul de muncă.Art. 16. Se interzice depozitarea materialelor, lăzilor, cutiilor în faţa instalaţiilor de stins incendiu.Art. 17. Se interzice depozitarea materialelor, lăzilor, cutiilor în faţa tablourilor electrice a echipamentelor tehnice sau utilajelor.Art. 18. Se interzice lucrul cu orice echipament tehnic atunci când dispozitivele de protecţie lipsesc, sunt scoase din funcţiune sau sunt defecte.Art. 19. Salariaţii sunt obligaţi să-şi păstreze curate locurile de muncă şi să-şi descongestioneze continuu căile de acces din zona de lucru, din depozit, incintă etc.Art. 20. Salariaţii sunt obligaţi să circule cu mare atenţie pe drumurile din incinta societăţii, respectând traseul stabilit de deplasareArt. 21. În cazul producerii unui accident de muncă să se ia măsuri de acordare a primului ajutor şi de anunţare a conducerii.Art. 22. Este interzisă scoaterea şi folosirea în afara societăţii a echipamentului de protecţie şi de lucru.Art. 23. În caz de incendiu se va anunţa cel mai apropiat post de pompieri TEL: 112 (981)

2. PREVEDERI SPECIFICEArt. 24. Operatorul de la descărcarea şi paletizarea blocuri ceramice de pe vagoanele de ardere la unitatea I îşi va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu-şi expună propria persoană şi nici celelalte personae la riscuri de accidentare.Art. 25. Operatorul va verifica la intrarea în schimb atât starea utilajelor, a apărătorilor de protecţie cât şi dacă în perimetrul locului său de muncă, în zonele cu pericol de risc, să nu fie alte persoane care pot executa diferite lucrăriArt. 26. Operatorul îşi va organiza bine sarcinile de lucru în scopul uşurării lucrului şi evitării accidentelorArt. 27. Operatorul nu va porni nici un utilaj care nu este echipat corespunzător cu echipamente de protecţie sau care să aibă improvizaţii la instalaţiile electrice sau cu instalaţiile electrice deteriorate.Art. 28. Operatorul nu va îndepărta din timpul mersului nici o apărătoare de protecţieArt. 29. Suprafaţa de beton trebuie păstrată curată şi uscată


Art. 30. Operatorul nu va intra în zona de acţiune a automatului de descărcere a blocurilor ceramice de pe vagoanele de ardere în timpul funcţionării acestuiaArt. 31. Operatorul nu va lucra cu tablourile (pupitrele) de comandă deschiseArt. 32. Este interzis lucru la tabloul de comandă pentru persoane neinstruite în acest sensArt. 33. La intervenţiile asupra utilajelor se vor avea în vedere scoaterea siguranţelor şi îndepărtarea curelelor de transmisieArt. 34. îndepărtarea blocurilor ceramice defecte se va face în timp ce automatul de descărcare este opritArt. 35. Oprirea automatului de descărcare se va face în aşa fel încât cleştii automatului să nu se afle încărcaţi deasupra zonei de unde urmează a fi îndepărtate produse. Lucrătorul nu va interveni pentru înlăturarea blocurilor neconforme dacă există riscul să-i cadă pe corp produse prinse în cleştii automatului de descărcareArt. 36. Este interzis a se călca pe lanţuririle transportorului cu lanţuri dacă utilajul nu este opritArt. 37. Este interzis a interveni la maşina de înfoliat în timpul funcţionării acesteiaArt. 38. Este interzis a se intra în zona de acţiune a maşinii de înfoliat în timpul funcţionării acesteiaArt. 39. Este obligatorie folosirea echipamentului individual de protecţie şi a celui de muncă.


V. MATERIALE DE REFERINŢĂ

1. După ieşirea produselor din cuptorul de ardere, transbordoriştii duc vagoneţii cu produsele finite pe linia de aşteptare.

2. De aici formaţia de descărcare preia vagonul, îl împing pe transbordor, apoi duc transbordorul pe poziţia de descărcare a vagonetului de pe transbordor şi scoaterea lui afară pentru:


SCOATEREA PRODUSELOR DIN CUPTORUL DE ARDERE

SORTARE

PALETIZARE

TRANSPORT

DESCĂRCARE

FIŞA DE DOCUMENTARE 1.

-Produs conform este cel care corespunde prescripţiilor din fişele tehnice de produs.-Produs neconform este produsul care nu corespunde prescripţiilor din fişele tehnice de produsNerespectarea toleranţelor dimensionale este determinată de către Laboratorul de Încercări SICERAM.Caracteristicile fizico-mecanice se determină de către Laboratorul de Încercări, deci produsul neconform din punct de vedere al procentului de goluri, al densităţii, al absorbţiei de apă, al rezistenţei la compresiune -la cărămizi şi al coeficientului de impermeabilitate, al rezistenţei la rupere prin încovoiere şi al rezistenşei la îngheţ-dezgheţ - la ţigle, se stabileşte de şeful de laborator.Caracteristicile de structură şi aspect se urmăresc pe flux de către controlorii interfazici şi controlorii produsului final.Produse neconforme din acest punct de vedere sunt :La cărămizi - cele care au mai mult de 1 fisură pe toata înălţimea produsului, pe feţele văzute, cele crăpate, cele cu mai mult de 6 ştirbituri la muchii şi colţuri, fără să se ajungă la goluri, cele cu rupturi la colţuri mai mari de 10 mm , cele cu granule de var mai mari de 3 mm şi cele deformate.La ţigle - cele cu fisuri pe partea neacoperită, cele cu mai mult de o fisură de 10 mm lungime, pe partea acoperită, cele cu crăpături, cele cu mai mult de 2 ştirbituri de 10 mm lungime şi 3 mm adâncime, pe partea acoperită cele cu exfolieri, cele care nu au sunetul clar, cele cu ciocuri lipsă, cele cu granule de var mai mari de 3 mm şi cele deformate.La cosurile de fum - cele deformate, cele cu fisuri, crăpături, rupturi.La vasele ceramice - cele cu fisuri, crăpături, rupturi, ştirbituri pe faţa vizibilă, cele cu granule de var mai mari de 3 mm. Produsele neconforme, fie se marchează şi se depozitează separat până la stabilirea utilizării lor, fie se aruncă la deşeuri.

Produsele conforme şi cele neconforme se înregistreaza în înregistrările specifice fiecărui loc de muncă


Nr.crt. Produse conforme Produse neconforme

1.

CIOBITURI

2.

FISURI

3.

DEFORMĂRI

4.

EXFOLIERI


Descărcarea produselor se poate face manual sau automat în cazul ţiglelor şi manual în cazul cărămidei.

Pentru descărcarea automată a ţiglelor, vagonetul este împins cu ajutorul unui piston hidraulic la locul de descărcare.

Operatorul de la automatul de descărcare face o verificare vizuală a ţiglelor de jur împrejurul vagonetului, iar în cazul apariţiei unor ţigle care prezintă fisuri, crăpături, deformări, desface pachetele de ţigle şi înlocuieşte ţiglele defecte.

Leagă apoi pachetul şi trece apoi la descărcarea automată a ţiglelor. Dacă nu există neconformităţi trece direct la descărcarea automată. Operatorul are obligaţia de a verifica prin sondaj, de pe mai multe rânduri ale

vagonului, ţigle şi dacă apare vreo neconformitate ca fisuri vizibile, microfisurile (firul de păr, care se verifică prin lovirea uşoară a ţiglei cu un ciocănel mic metalic), sau neconformităţi ale geometriei ţiglei, opreşte descărcarea automată a acestui vagon şi vagonul va fi descărcat manual pentru a evita strecurarea de ţigle neconforme în paleţii destinaţi vânzării.



DESCĂRCAREA ŞI SORTAREA ŢIGLELOR

Sortarea finalăDupă ardere produsele sunt din nou sortate. Produsele neconforme din punct de

vedere calitativ sunt îndepărtate. Produsele conforme din punct de vedere calitativ sunt

paletizate; acest mod de depozitare este cel mai des întâlnit, dar ele se pot depozita şi vrac în

magle de maxim 7 rânduri suprapuse, în formă de brad.

Referindu-ne la ţiglele depozitate în paleţi, numărul acestora diferă în funcţie de

dimensiunile ţiglei. Aşezarea paleţilor se face suprapus în maxim 2 paleţi unul peste altul

pentru a nu afecta calitatea ţiglelor.

Neconformităţi care pot apărea după ardere pot fi: fisurile deschise - care apar în

cuptor pe zona de preîncălzire, microfisurile care nu se văd cu ochiul liber numite ,,fir de păr”

– acestea apar în zona de răcire a produselor, diferenţe de culoare care pot apărea din cauza

atmosferei din cuptor.

Sortarea se face de către sortatorii descărcători care verifică fiecare ţiglă în parte, în

cazul descărcării manuale, lovind-o cu un ciocan uşor din metal, iar după sunetul ţiglei

apreciază dacă aceasta are fir de păr sau nu. Celelalte defecte sunt vizibile şi se stabilesc

foarte uşor uitându-se la fiecare ţiglă în parte.

În cazul descărcării automate, aceeaşi sortatori descărcători desfac câte un pachet din

fiecare rând al aşezăturii de pe vagonul de ardere, apoi procedează ca în cazul descărcării

manuale; dacă găseşte ţigle neconforme le înlocuieşte, apoi trece la descărcarea automată a

acestora. În cazul în care ţigla de pe un anumit vagon prezintă în număr mai mare acelaşi tip

de defect, vagonul este retras de la descărcarea automată şi se va proceda la descărcarea

manuală a acestuia. Se vor verifica atent şi vagoanele care s-au aflat în preajma acestuia în

timpul arderii.

Controlul descărcării produselor finite

.La descărcarea automată a ţiglelor, sortatorul verifică vizual fiecare produs ars care înaintează pe banda. Îndepartează cele neconforme, depunîndu-le pe banda care le scoate în afara secţiei şi sunt duse la locul de depozitare a deşeurilor.

Pe cele conforme le lasă să treacă la automatul de pachetizare.Cu un ciocanel metalic loveşte fiecare ţiglă. Dacă sunetul este metalic ţigla este bună.

Daca ţiglele au un sunet dogit, prezintă fir de păr. În acest caz, sortatorul depune ţigla pe o bandă care scoate ţiglele în afara secţiei şi acestea sunt duse la deşeuri.


Controlul produsului finit şi etichetarea acestuiaToate tipurile de produse trebuie marcate. Marcajul se aplică pe produs sau unde nu

este posibilă marcarea pe produs, se poate aplica pe eticheta asociată şi pe documentele

comerciale însoţitoare.

Pentru a confirma calitatea produselor finite este necesară determinarea

caracteristicilor fizico – mecanice, conform standardelor în vigoare.

Determinările se execută pe un eşantion reprezentativ din produsul respectiv. Modul

de eşantionare este stabilit printr-o procedură de eşantionare, stabilită de producător, cu

respectarea standardelor în vigoare.

Diferite defecte ale ţiglelor apărute în timpul procesului de uscare şi ardere:


Şi la descărcarea manuală, cât şi la cea automată, ţigla se aşează pe paleţi de lemn cu şipci de lemn între straturile de ţigle, pentru a evita deteriorări ale ţiglelor prin contact direct una cu cealaltă, în timpul transportului, cât şi în timpul manipulării cu motostivuitorul în depozitul de ţigle.

După aşezarea pe palet a ţiglelor, acestea se leagă cu bandă care se capsează, apoi paletul este dus la înfoliat. Înfolierea se face cu saci din material plastic, care după ce sunt traşi pe palet şi sunt prinşi sub talpa paletului, se încălzesc cu flacără până când se adună şi se mulează pe palet.


DESCĂRCAREA ŞI SORTAREA ŢIGLELOR


Pe partea laterală a paletului din lemn se capsează etichete care cuprind: Denumirea produsului Adresa înregistrată a producătorului Dimensiunile produsului Rectinilitate longitudinală în procente Coeficientul de planeitate Coeficientul de impermeabilitate Capacitatea portantă Rezistenţa la îngheţ – dezgheţ Greutatea Date tehnice privind modul de montare a ţiglelor Numărul de bucăţi pe palet Responsabilul cu sortarea paletului Lotul din care face parte Data când a fost paletizată



ETICHETAREA PALEŢILOR DE ŢIGLE

Model de etichetă – produs ŢIGLĂ MARSILIA

CESICERAM SA545400 Sighişoara

Str. Viilor 123, jud. Mureş08

SR EN 1304ŢIGLĂ MARSILIA

Ţiglă cu îmbucare, destinată pentru învelitori de acoperiş390 x 240 mm

Proprietăţi de rezistenţă mecanică/rezitenţă la rupere prin încovoiere

Conforme

Performanţa la foc exterior Acceptat ca satisfăcătorReacţie la foc AlImpermeabilitate la apă Bună, categoria I

Metoda de încercare 2Dimensiuni şi variaţii dimensionale ConformeDurabilitate Bună

Necesar / mp acoperiş 15,7 bucGreutate informativă 2,98 kgDistanţa între şipci 32,5 cmMod de prindere pe şipci 2 ciocuri şi o gaură de cuiPanta minimă 24 gradePanta maximă 50 gradeNumăr de bucăţi / palet 350Responsabil sortare: Purenciu IoanValabil pentru lotul 1 din data 04.05.2009


Manipularea paleţilor cu produse se face cu ajutorul motostivuitoarelor. Stivuitoristul preia paleţii cu produse finite şi îi depozitează în depozitul de produse finite, pe tipuri de produse. Produsele neconforme se depozitează separat într-un loc destinat acestora şi se scrie pe palet „neconforme”.Livrarea produselor se face cu mijloacele de transport ale clientului, încărcarea maşinilor făcându-se cu ajutorul unui stivuitor.

Muncitorul sortator-descărcator verifică vizual, bucată cu bucată, fiecare ţiglă anexă descărcată. Pe cele neconforme, respectiv pe cele cu fisuri, crăpături, ciobituri mai mari de 20 mm lungime şi 3 mm adâncime, granule de var mai mari de 3 mm, rupturi, deformări, le îndepărtează la deşeuri.

Pe cele bune le depozitează pe paleţi, cu cartoane între straturile de ţigle. Paleţii sunt

înfoliaţi şi etichetaţi.



TRANSPORTUL PALEŢILOR DE ŢIGLE

Pe fiecare lot de ţigle anexe laboranta ia probe şi determină caracteristicile fizico-mecanice, conform standardelor în vigoare.

Dacă se descarcă pe paleţi cărămidă, muncitorul sortator îndepărtează produsele

neconforme - cu rupturi, crăpături, ciobituri cu L> 20 mm, fisuri pe toată înăţimea produsului pe feţele exterioare, mai mult de 2 buc/produs, în special dacă sunt situate pe feţele opuse.


Produsele conforme le depune pe un palet de lemn, care apoi este înfoliat şi

etichetat.

Pe fiecare lot de cărămidă se determină la laboratorul de încercări al societăţii,

caracteristicile fizico-mecanice, conform standardelor în vigoare.


Transportul produselor finite, la locul de depozitare.

Depozitarea produselor finite câte 3-4 boxpaleţi, unul peste celălalt.


VI. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

VI.1. PORTOFOLIUL ELEVILOR


Ce cuprinde ?? ?

◊ referate ale elevilor la diferite discipline◊ fişe de lucru◊ chestionare◊ fişe de evaluare◊ teze◊ lucrări de control◊ referate ale elevilor la sesiunu stiinţifice◊ articole în revista scolii◊ în general orice dovezi ale activităţii lor, inclusiv în format electronic( dischete, CD- URI)◊ proiect


Este bine ca elevii să ştie înainte de a începe să lucreze!

Foarte important pentru elevi!

Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le rezolvaţi!

Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.

Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele, ustensilele, aparatele şi echipamentele necesare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.

Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul maistrului-instructor sau tutorelui, care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.

Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată !

Maistrul-instructor va ţine evidenţa sarcinilor de lucru pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat, şi va evalua progresul realizat.

REŢINE!

VI.2. PROIECTUL

Proiectul este o activitate compexă care îi solicită pe elevi : ◊ să facă o cercetare ( investigaţie)◊ să realizeze proiectul propriu – zis◊ să facă prezantarea publică( colegilor...)

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria lui formare, aceasta nu are drept consecinţă non – angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să - şi conceptualizeze, îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităţii.


Etapele realizării unui proiect1. Alegerea temei2. Planificarea activităţii: ◊ Stabilirea obiectivelor proiectului;◊ Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/ grup;◊ Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului; ◊ Identificarea surselor de informare( manuale, proiecte mai vechi, presă, internet, persoane specializate în domeniu, instituţii);3. Cercetarea propriu- zisă;4. Realizarea materialelor;5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/ sau a materialelor create;6. Evaluarea ( cercetării în asamblu, a modului de lucru, aprodusului reanalizat)

SARCINILE PROFESORULUIîn realizarea proiectului elevilor

SARCINILE PROFESORULUI◊ consilierea( dă sugestii privind surse sau proceduri);◊ încurajează participarea elevilor în activitatea propusă;◊ intervenţie minimă, decât atunci când este necesară( luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor, constituie o parte a învăţării prin proiect);◊ asigurarea şi evidenţierea succesului fiecăruia dintre elevi (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale).CONTINUAŢI…

Ce este şi ce cuprinde? ? ?

ACTIVITATEA 3: STUDIU DE CAZ Obiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea

şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie

să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate

Nume elev:

Data : Timp de lucru : 30 min.

Lucraţi individual !

Sarcina de lucru:

Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi precizaţi semnificaţia lor.Identificaţi aceste indicatoare în incinta agentului economic unde vă efectuaţi stagiul de practică practică . Unde sunt montate aceste indicatoare?Ce alte indicatoare aţi identificat ?Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.


Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________

___________________________________________________________________

PROIECT

TEMA: Comparaţia tehnico – economică între procedeele de sortare, ambalare, depozitare şi transportul ţiglelor şi cărămizilor de construcţii.

Atenţie ! Pentru realizarea proiectului aveţi la dispoziţie ...... zile ! La nevoie apelaţi la sfaturile maistrului-instructor !

SUCCES!Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin factorul timp.

Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării. EXEMPLUInstalarea unei reţele cu server într-o companie nouă pentru supravegherea fluxului tehnologic de fabricare a cărămizilor (ţiglelor).• Explică procedura, etapele şi metoda planificării proiectului.• Scrie o propunere tehnică • Planifică un proiect tehnic.• Efectuează lucrările tehnice, individual sau în echipă.• Evaluează proiectul Eşti angajat ca tehnician în întreprindere. Ţi se înmânează un memo şi ţi se solicită să precizezi o ofertă. Poţi alege modalitatea proprie de a prezenta oferta şi include orice alte informaţii de care consideri că ar putea avea nevoie respectiva intreprindere.Memorandum internCătre: TehnicianDe la: Departamentul VânzăriRe: Instalarea unei reţele cu server


UTILIZARE

Oferă o modalitate utilă de a îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra diferite activităţi, atât în cadrul, cât şi între unităţi. Acestea sunt în mod special adecvate pentru evaluarea rezultatelor învăţării privind abilităţile cognitive: analiză, sinteză şi evaluare.

Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică.AVANTAJE

Poate accesa o gamă largă de competenţe, atât cognitive, cât şi practice, de nivel înalt Oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală şi de a lucra fără

supraveghere atentă Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţăriiLIMITĂRI

Dificil de evaluat performanţele individuale în cadrul unor investigări de grup Poate necesita mult timp pentru finalizare şi evaluare Credibilitatea poate fi dificil de dobândit din cauza gamei largi de abordări pe care le pot adopta elevii în proiectele lor

ASPECTE DE ELABORARE

Trebuie să fie clar definite nevoile de informare şi convenite cu elevul. Informarea ar trebui să sugereze diferitele etape ale proiectului, care probabil vor include, într-un fel sau altul, următoarele:

— planificarea proiectului — conceperea strategiilor de investigare — efectuarea investigării — analiza rezultatelor — raportarea concluziilor Trebuie elaborată o listă de verificare ce identifică toate rezultatele învăţării acoperite de proiectele elevilor. Aceasta vă va ajuta să vă asiguraţi că evaluarea este validă şi credibilă şi că sunt întrunite cerinţele din scurta informare

Rolul profesorului în derularea unui proiect este acela de facilitator. Acesta nu ar trebui să impună elevilor propriile idei, ci să le ofere sprijin şi sfaturi. Elevii ar trebui să fie liberi să îşi dezvolte propriile idei şi să poarte integral responsabilitatea pentru sarcinile de îndeplinit. Profesorul este un tutore care intervine minim în procesul de luare a deciziilor exercitat de grup. Acest tip de metodă presupune învăţarea prin experienţă directă: este probabil că elevii vor face greşeli, şi vor vedea care sunt consecinţele acestora. Unele dintre sarcinile îndeplinite în mod tipic de profesori în cadrul facilitării sunt:

asistă elevii în definirea temei; îndrumă grupul pe parcursul fazei iniţiale; acţionează conciliator în cazul în care survin probleme în interiorul grupului,


1Standarde de calitate

3Ambalare

5Depozitare

6Transport

4Etichetare

2Sortare

VI.3. METODA CUBULUI

La parcurgerea conţinutului tematic ,, Coordonarea activităţii echipelor de lucru,, la orele de pregătire practică se poate aplica metoda cubului.

Tema propusă este,, SORTAREA, AMABALAREA, DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR CERAMICE BRUTE”.

* Elevii sunt împărţiţi în grupe, fiecare grupă va realiza operaţia/ operaţiile precizate pe faţa cubului.

* Sarcinile corespunzătoare pentru operaţiile de pe feţele cubului sunt prezentate elevilor prin fişa de documentare.

* Fiecare grupă va alege un reprezentant care va coordona şi supraveghea activitatea grupei. Fiecare coordonator va completa o fişă de observare.

* Maistrul instructor evaluează activitatea fiecărei grupe prin completarea fişei de evaluare.

* După efectuarea sarcinilor de lucru coordonatorul fiecărei grupe prezintă rezultatul evaluării operaţiei, care este comparat cu rezultatul din fişa de evaluare a maistrului instructor.

În final , elevii vor completa următorul chestionar: ● De ce este nevoie ca grupul să aibă un lider ?

a. să facă toată munca;b. să-i ajute pe toţi membrii grupului să - şi îndeplinească sarcinile;c. să preia o parte din sarcini.

● Răspundeţi prin adevărat sau fals.Liderul nu are nevoie de cooperarea voastră. A/FLucrul în echipă presupune să - i ascultaţi pe alţii în acee

FIŞA DE ANALIZĂ


INSTRUIRE PRACTICĂ

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE

În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu

urmărirea derulării instruirii practice vă vor evalua pe baza unei fişe de observaţie/evaluare

(evaluare formativă). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi

comportamentul şi modalitatea de integrare a în activitatea partenerului de practică

(disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului

de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

Evaluarea îşi propune să stabilească măsura în care v-aţi dobândit competenţele specifice

impuse de Standardul de Pregătire Profesională în perioada de instruire practică şi, în acelaşi

timp, să urmărească traiectoria de formare profesională a fiecăruia dintre voi. Evaluarea

trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt

precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind

relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în

afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii

trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Pe

parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea

atingerii competenţelor se realizează evaluarea sumativă.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa

unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi

evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar

responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de

evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie

ea reală sau simulată). Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce

activitatea a fost încheiată.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie

verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii

(pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze

capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un

mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea

elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi:

a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un

răspuns individual.

Exemple:

întrebări de tip adevărat-fals

întrebări afirmativ –logice

întrebări cu răspunsuri multiple

potrivire întrebare-răspuns

întrebări de tip grilă

b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un

răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun

sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală

contribuţia la discuţie

întrebări cu răspuns scurt

întrebări cu răspuns complex

întrebări cu răspuns restrâns

proiectul

studiul de caz

tema de lucru

exerciţiu practic

fişe de observaţie

fişe tehnologice

fişe de lucru


fişe de autoevaluare, etc.

Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor

corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru evaluare.

Jurnalele de practică oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi

comportamentale, dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor, încurajează

automotivarea, pot fi aplicate ca bloguri . Furnizează informaţii utile pentru evaluarea cursului,

inspectarea periodică a lor oferind oportunităţi de orientare .

Au mai mult succes dacă elevului i se indică o structură de urmat când scriu într-un jurnal, de

exemplu:

dată,

departament,

sarcină etc.,

referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,

interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii.

Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin factorul timp. Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării. Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică. Oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală şi de a lucra fără supraveghere atentă Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţării Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat. Acestea reprezintă o metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a celor comportamentale , utilizată individual sau în grupuri mici, ce poate motiva elevii şi ii poate expune la situaţii dificile, fară a-I implica în stresul vieţii reale. Studiile de caz dau elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face în viaţa reală. Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare. Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul respectiv, de către profesor, se poate face o apreciere globală a portofoliului. În aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le comunică de la început elevilor. Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a evaluării, portofoliul prezintă următoarele avantaje: promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;


stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor şi a mijloacelor de realizare; evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare; pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea lor; angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale, economice şi implicaţii în educaţia morală; deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum"; promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă); încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau recunoaşterea unei informaţii; sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.La finalul stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Interviul constă fie în susţinerea unui proiect realizat pe perioada practicii comasate, fie în sustinerea unei fişe pe care o puteţi alege voi din portofoliu sau va fi impusă de către profesor. Proba practică constă în efectuarea unei lucrări (exploatarea unui utilaj la locul de ptactică, determinarea unor caracteristici de funcţionare a utilajului etc). La calculul punctajului se ţine cont de gradul de realizare a competenţelor tehnice specializate, chiar dacă la susţinerea şi realizarea lucrării se va face uz şi de unele competenţe pentru abilităţi cheie (comunicare, utilizarea calculatorului şi prelucrarea datelor, gândire critică şi rezolvare de probleme etc) sau competenţe tehnice generale (igiena şi securitatea muncii, planificarea şi organizarea producţiei). Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.


Evaluarea 1: Ambalează produsele finite

1.a. Enumerarea variantelor de ambalare care pot fi aplicate produselor de ceramică brută - Probă practică

Durata probei: 30 minuteLocul de desfăşurare: fabrică

Completaţi în tabelul de mai jos, variantelor de ambalare pe care le-aţi identificat în secţiile în care aţi efectuat practică:

Nr. activităţii

Variante de ambalare EvaluatorData

1234

1.b. Aplicarea variantelor de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic - Probă practică

Durata probei: 2 ore Locul de desfăşurare: fabrică

Aveţi la dispoziţie următoarele tipuri de produse ceramice: ţigle solzi, coame, ţigle de aerisire, olane, elemente pentru coşuri de fum, elemente de planşeu ceramic, cărămizi cu goluri verticale, blocuri ceramice cu goluri verticale, cărămizi pline, vase ceramice de grădină . Pentru 5 tipuri de produse din cele puse la dispoziţie aplicaţi varianta de ambalare corespunzătoare, şi apoi completaţi fişa de lucru.

Nr. act. Categoria de produse Varianta de ambalare

aplicată Evaluator Data

1.2.3.4.


5.

Evaluarea 2:Durata probei: 1 oră Locul de desfăşurare: fabrică

Aveţi la dispoziţie 10 pachete, numerotate de la 1 la 10, cu produse ambalate individual, în seturi sau sub formă de serviciu (Produsele au fost ambalate anterior de către elevi la evaluarea 1b. Aplicarea variantelor de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic)

Completaţi fişa de lucru cu datele înscrise pe etichetă, în conformitate cu conţinutul ambalajului:

Nr. act.

Produse ambalate Date înscrise pe etichetă

EvaluatorData

10 Pachetul 1

11 Pachetul 2

12 Pachetul 3

13 Pachetul 4

14 Pachetul 5

15 Pachetul 6

16 Pachetul 7

17 Pachetul 8

18 Pachetul 9


19 Pachetul 10

Evaluarea 3:

CERINŢĂ REZOLVARE RĂSPUNSCORECT PUNCTAJ

1. Aranjaţi în ordine CORECTĂ operaţiile tehnologice enumerate: transport, sortare, depozitare şi ambalare.

*********

********

*******

*******

**********

4p

1. Sortarea cărămizilor se face după ambalarea lor.*********

1.******** 1p

2. Sortarea cărămizilor are ca scop eliminarea produselor neconforme.********

2.

******1p

3. Înlocuiţi punctele din propoziţiile alăturate astfel ca ele să devină adevărate

1. Cărămizile se sortează numai **********

2. Cărămizile şi ţiglele fac parte din categoria produselor ceramice ********

3. Ţiglele se ******** atât manual , cât şi automat.

1.*********2.

*******

3.********

1p

1p

1pTOTAL 9p

Notă: 1 punct se acordă din oficiu.

Timp de lucru: 15 minute.


Evaluarea 4:Completaţi datele lipsă din eticheta de mai jos:

Model de etichetă – produs ................................

CE................... SA........................ Sighişoara

Str. ......................., jud. ...............08

SR EN 1304ŢIGLĂ MARSILIA

Ţiglă cu îmbucare, destinată pentru ...................................................... x ............ mm

Proprietăţi de rezistenţă mecanică/rezitenţă la rupere prin încovoiere

.................................

Performanţa la foc exterior Acceptat ca ...........................Reacţie la foc AlImpermeabilitate la apă ..............., categoria I

Metoda de încercare 2Dimensiuni şi variaţii dimensionale ....................................Durabilitate ......................

Necesar / mp acoperiş 15,7 bucGreutate informativă ........... kgDistanţa între şipci ......... cmMod de prindere pe şipci 2 ................... şi o .............................Panta minimă 24 gradePanta maximă 50 gradeNumăr de bucăţi / palet ................Responsabil sortare: ....................................Valabil pentru lotul 1 din data .........................

Timp de lucru: 15 min.


Nume:

Activitatea:

Ce am făcut: Ce a mers bine:

Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:

Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:

Abilităţile cheie pe care le-am folosit:

Îmbunătăţirea performanţei

Lucrul în echipă

Rezolvarea de probleme

Comunicarea

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”.Semnături:Elev: Profesor: Data:


Evaluarea 5: FIŞA DE AUTOEVALUARE

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 30 minute Lucraţi individual !

SARCINA DE LUCRU : La sfârşitul activităţii de instruire practică completează fişa de

autoevaluare .Notă: Fişa de autoevaluare este un instrument îţi permite să treaci în revistă şi să îţi

analizezi propriile cunoştinţe în raport cu cerinţele standardului, focalizându-l pe: „ştiu”,

”cunosc”. La capitolul „ştiu” în fişa de autoevaluare se menţionează cunoştinţele teoretice

esenţiale pentru unitatea de competenţă (Vezi capitolul 2 ).

FIŞA DE AUTOEVALUARE

ŞTIU Autoevaluarea

Elevului ( DA/NU )

Să utilizez un limbaj tehnic adecvat

Să colaborez bine cu membrii echipei.

Să aplic şi să respect normele de SSM şi SU

Să folosesc corect echipamentul de SSM şi SU.

Să-mi planific activitatea la locul de muncă

Să recunosc utilajele de transport în funcţie de natura fluidelor

Să enumăr părţile componente ale

utilajelor pentru transportul fluidelor

Să enumăr parametrii principali ai pompelor

Să efectuez calcule corespunzătoare transportului fluidelor

Să descriu principiului de funcţionare a utilajelor de transport


Să enumăr manevrele de pornire-oprire a utilajelor pentru

transportul fluidelor în succesiune logică

Să identific incidentele funcţionale

în timpul exploatării utilajelor pentru transportul fluidelor

Să enumăr cauzele care produc incidentele funcţionale la

utilajele pentru transportul fluidelor şi precizarea metodelor de

remediere corespunzătoare

Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru

transportul fluidelor

Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru


CUNOSC AutoevaluareaElevului

Termenii de specialitate

Atribuţiile din fişa postului de pompagiu / compresorist

Norme generale şi specifice deSSM şi SU.

Norme igienico-sanitare

Noţiuni elementare de matematică şi fizică

Procesul tehnologic din instalatia ……….( din care elevul si-a

desfaşurat instruirea practică - ex. DAV)

Schema organizatorică şi raporturile ierarhice operative şi

funcţionale

Norme de conduită

Planul de intervenţie şi evacuare în caz de incendiu

Utilajele necesare transportului fluidelor

Să efectueaz calcule tehnologice specifice utilajelor pentru


Modul de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor

Modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor

Semnătura elevului : ______________________________



________________________________________________________________

ANEXA 1CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ ….......................(denumită în continuare organizator de practică)

reprezentată de Director

Dl/Dna.

Adresa organizatorului de practică:

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…………………….

(denumită în continuare partener de practică)

reprezentată de (numele şi calitatea)

Dl/Dna…………………………………………….

Adresa partenerului de practică:

………………………………………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008- 26 iunie 2009

Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire

practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire

profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:


Elev .....................................................................................(denumit în continuare practicant)………………………………………………………

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..

calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru,

în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al

Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004.

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta

Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de

învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,

cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007

- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă x

- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European

- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în

care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în

stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă

sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi

securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.


Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform

dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG

107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională,

practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata

efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la

lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul

care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte

programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă

instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora

(conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform

Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii,

instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula

convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii

de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul

muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care

şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de

practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care

are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le

comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul

respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică


Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii

proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a

Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului

instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în

particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii

şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor

profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare

pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi

sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de

medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe

care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz

(Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în

funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică

partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în

cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii)

articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor

accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile

contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu

material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din

derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).


În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii

de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică

(Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele

luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de

învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică

conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei,

societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei

informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,

organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu

tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele

profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de

pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la

cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică: Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de

practică):

Dl/Dna …………………………………………...

Funcţia …………………………………...............

Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………


Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea

organizatorului de practică:

Dl/Dna

Funcţia: maistru instructor

Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în

permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de

dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a

practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în

rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al

întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de

dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei

probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării

elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet

de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire

- competenţe exersate

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director Unitate de învăţământ

(Organizator de practică)

Reprezentant Întreprindere, instituţie,

societate comercială,etc

(Partener de practică)Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Numele şi

prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

ANEXA 2

Anexa pedagogică

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie

publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice : .... săptămâni

2. Calendarul pregătirii : conform graficului anexat3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în

cazul timpului de lucru parţial): conform graficului anexat4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată

în Convenţie):adresa este aceeaşi cu cea indicată în convenţie5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele

locaţii:elevii nu se deplasează în afara locului de practică6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:echipament de protecţie, instructaj

de protecţie a muncii7. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a

practicantului pe perioada stagiului de practică : ……………………………………

8. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al

practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:

Planifică, organizează şi supraveghează desfăşurarea pregătirii practice Stabileşte tematica de practică şi competenţele profesionale care fac

obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare


Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant9. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de intreprindere care va asigura respectarea

condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate

pentru perioada stagiului de pregătire practică

10.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică:

Are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare

Va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art.5, litera a, art. 13,literele d,f,h,q si r,din Legea nr 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)

Stabileşte tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare

Evalueaza nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant11.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada

stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi

curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.200412.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

stagiului de pregătire practică:

Evaluare iniţială a competenţelor dobândite în clasa (anul şcolar) anterioară pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice

Evaluare pe parcurs pe baza unor fişe individuale de observaţie Evaluare finală pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice Elevii vor întocmi un portofoliu de lucrări efectuate pe perioada stagiului

de pregătire practică

Cadru didactic Tutore Practicant

Data

Semnătura


ANEXA 3

III.4. FIŞA DE ÎNREGISTRARE A PROGRESULUI ŞCOLAR

MODULUL PRACTICA COMASATĂCompetenţe Criterii de performanţă Evaluare 1

Proba/dataRezultatul evaluăriiCalificativul

Evaluare 2Proba/data

Rezultatul evaluării

Atingerea competenţei

1. U 10.1 Sortează produsele finite pe categorii de calitate

C1. Enumerarea categoriilor de calitate în acord cu standardele de calitate

Probă orală/scrisă

C2.Identificarea defectelor şi compararea lor cu condiţiile de admisibilitate la cele 3 categorii de calitate

Practică/scrisă

C3.Aplicarea înscrisului care atestă calitatea produslui

Probă orală/scrise

2. U 10.2 Ambalează produsele finite

C1 Enumerarea variantelor de ambalare care pot fi aplicate produselor ceramice

Practică/scrisă

C2 Aplicarea variantelor de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic

Practică/scrisă

C3Completarea etichetei în conformitate cu conţinutul ambalajului


3. U 10.3Transportă şi depozitează produsele ambalate

C1Alege mijlocul de transport în acord cu modul de ambalare al produselor şi de volumul lorC2Depozitează produsele conform instrucţiunilor de depozitare

ANEXA 4

Lucrează individual !

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev: ……………………………………………….Perioada: ..............................................Locaţie (Agent economic şi departament): .......................................Modul: ..........................................................................................Tema: ....................................................Sarcina de lucru: .............................................

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?


3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.


___________________________________________________________________


ANEXA 5

Fişă de evaluare folosită la susţinerea proiectului

Durata prezentării Modul de prezentare- general □- pe secvenţe □- în detaliu □

Respectarea scopului proiectului 1 2 3 Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □ Convingerea auditoriului despre

veridicitatea informaţiilor □ □ □ Exprimare clară □ □ □ Reţinerea atenţiei celor din jur □ □ □ Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □ Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc


Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică

_________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE

1. Popescu, G. Tehnologia materialelor de construcţii - manual

EDP- 1980

2. Dinescu, A., Băjău, G.

Tehnologia materialelor de construcţii

EDP – 1990

3. Burghelea V. Introducere în ceramică Bucureşti, 20024. Stanciu, S., Mazilu,

C.Maşini, utilaje şi instalaţii din industria materialelor de construcţii

EDP – 1978

5. Lăzărescu, I., Sînjoan, I., Vesa, E.

Utilajul şi tehnologia materialelor de construcţii

EDP - 1985

6. Bratu, E. Operaţii unitare în ingineria chimică

Ed. Tehnică - 1984

7. Preda, M. Ceramica şi refractare Ed. Printech – 2001

8. Teoreanu, I., Ciocea, N., Bărbulescu, A., Ciontea N

Tehnologia produselor ceramice şi refractare

Ed. Tehnică - 1985

9. Stanciu, S., Mazilu, C.

Maşini, utilaje şi instalaţii din industria materialelor de construcţii

EDP – 1978

10. Vintilă, M., Lixandru, R., Ionescu, I., Chiţu, L.,M., Rus, A., Cosma, O.

Protecţia şi igiena muncii Ed. LVS CREPUSCUL – Ploieşti - 2000.

11. Beilich, E., Becherescu, D.

Cuptoare şi utilaje în industria silicaţilor, Vol. I, II

EDP – 1973.


12. Teodoreanu, I., Becherescu, D., Beilich, E., Rehner, H.

Instalaţii termotehnologice lianţi, sticlă, ceramică

Ed. Tehnică – 1979.

13. Teodoreanu, I., Rehner, H., Thaler, M., Radu, D.

Calcule de operaţii, utilaje şi instalaţii termotehnologice din industria silicaţilor.Probleme şi exemple de proiectare.

EDP – 1983.


Date post:	30-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	votuong
View:	287 times
Download:	7 times

Sortarea, ambalarea, transportul si depozitarea.doc

Documents