Home > Documents > Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

Date post: 06-Jul-2018
Category:
Author: domperheider
View: 293 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)

of 17

Transcript
  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    1/17

    1 Se cunosc în Iaºi ºi alte case „Xenopol”. Casa pãrinteascã a istoricului se afla pestrada Pãcurari, în apropierea închisorii oraºului, unde tatãl acestuia D. Xenopol a fostmultã vreme director (locul þinea de parohia bisericii Toma Cozma, unde pãrinþii istori-cului s-au cãsãtorit, la 1845 ºi unde istoricul, primul dintre cei ºase copii ai familiei, fostbotezat, în 1847). Arhivele ieºene pãstreazã ºi o corespondenþã (1878-1897) privitoare

    la cumpãrarea locului din strada Pãcurari de la Maria Xenopol, între care sunt ºi docu-mente chirilice (DJAN Iaºi, Primãria Iaºi, Cazeiere imobile, nr. 381).În capãtul de sus al strãzii Lãpuºneanu, la nr. 6, era casa Carol Valter (dupã

    numele unui croitor de pe la 1880), clãdire cu douã etaje, unde istoricul A.D. Xenopol alocuit un timp. Locul este cuprins astãzi în spaþiul intersecþiei de la Fundaþie. În capãtulde jos al strãzii Lãpuºneanu, în apropierea cinematografului „Republica” de astãzi, seafla o altã casã Xenopol, învecinatã cu vestita casã a fraþilor Ermacov, din Piaþa Unirii(Cf. Ioan Mitican, Strada Lãpuºneanu, Iaºi, 2002, p. 29, 125, 142 hartã).

    2 Ioan Sasu, Locuinþe boiereºti neoclasice din Iaºi (V), în „Monumentul”, anul V,Iaºi, 2004, p. 331-332 (adresa imobilului este indicatã greºit); vezi ºi referirile din intro-

    ducerea studiului aceluiaºi autor, Case ºi palate boiereºti din Iaºi, 1791-1859, în „Monu-mentul”, I, 1999, p. 117-120, unde imobilul este încadrat în seria celor care pãstreazãinfluenþe puternice ale locuinþei tradiþionale. Tabelul de la p. 120 relevã faptul cã aceastãclãdire (nr. 11) are ºi beci.

    3 DJAN Iaºi, Primãria Iaºi. Imobile, dosar nr. 349/9.4 Strada s-a numit aºa probabil dupã biserica Sf. Nicolae cel Sãrac, ce se afla

    cândva la capãtul de sus al acestei strãzi, la poalele Copoului, demolatã la 1914.

    „Vila Riria” din Iaºi,casa istoricului A.D. Xenopol

    Sorin Iftimi

    VilaImobilul, aflat astãzi pe strada Vasile Conta, la nr. 9, este un edificiudatând de la sfârºitul secolului XIX, inclus pe Lista Monumentelor Istorice,la nr. 24B0094, sub numele de Casa „A.D. Xenopol”1. Dupã 1989 a fostsediul Universitãþii Ecologice, Partidului Laburist al Muncii (!) ºi apoi al Par-chetului Militar.

    Arhitectul Ioan Sasu arãta, într-un studiu recent, faptul cã aceastã casãa fost construitã, cel puþin într-o primã formã, anterior anului 1819, deoarece

    figureazã pe binecunoscutul plan Bayardi2

    .Dosarul aflat cândva în arhiva Primãriei3 aratã aceastã clãdire, la 1904,ca fiind situatã, „în Piaþa Sf. Spiridon, în dosul prãvãliilor”, strada numindu-se pe atunci „Sf. Neculai”4 ºi fãcea parte din Despãrþitura III.

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    2/17

    5 Ibidem, fila 6-6 v.6 Ibidem, f. 10, 13.7 Ibidem, f. 15 v.

    Este o casã tipicã pentru secolul XIX, cu boltã de trãsuri ºi scarã inte-rioarã. Dupã structura clãdirii, se vede cã doar etajul era conceput drept spaþiude locuit pentru proprietari. Aici se afla salonul mare (4,20 m înãlþime),amplasat parþial deasupra bolþii trãsurilor, ale cãrui ferestre ofereau o pers-pectivã plãcutã, spre Spiridonie. Tot la etaj erau situate salonul mic, dormi-toarele ºi biblioteca (3,80 m înãlþime).

    Parterul, ceva mai scund decât etajul (între 2,77 ºi 3,17), oferã mai

    curând spaþii anexe, organizate neunitar, potrivite cu destinaþiile gospodã-reºti. Douã încãperi dinspre strada Vasile Conta au tavanele boltite, din cãrã-midã, ceea ce sugereazã faptul cã ele au aparþinut unei clãdiri mai vechi, cese afla cândva pe acelaºi loc. La 1903, generalul Scheletti, locatar al clãdirii,solicita aprobare de la Primãrie pentru a putea amenaja aceste camere în vede-rea schimbãrii destinaþiei lor. S-au scos gratiile de la cele douã geamuri, caredãdeau spre grãdinã, montându-se douã tocuri cu cercevele; uºa grea, de fier,a fost înlocuitã cu una de lemn, iar pavimentul de cãrãmidã a fost scos, fiind

     înlocuit cu duºumele izolante, din lemn. Astfel „camera-gherghir” (4,40 X5,20 m), având iniþial rol de depozit pentru valori, a fost transformatã în încã-pere de locuit5.

    În primãvara anului 1905, Coralia V. Gatoschi, în calitate de proprie-tar, solicita acordul Primãriei pentru a începe lucrãrile de reparaþie ale caseisale. Potrivit documentului respective, ea urmãrea refacerea tencuielilor interneºi externe ale clãdirii principale ºi atenanselor; mai dorea construirea unuibalcon (5x3 m) „în dos, pe un picior de cãrãmidã de Ciurea”, susþinut de tra-verse metalice de 18 cm, cu duºumele ºi grilaj de 80 cm înãlþime6. Proiectul

    lucrãrilor a fost supervizat de arhitectul oraºului, N. Cugler, care punea învedere faptul cã „plafoanele ºi pereþii se vor ridica mai sus ca înãlþimea zidu-rilor actuale, spre a dobândi înãlþimea (necesarã asigurãrii) luminii interioare,la cel puþin 3 m, iar în exterior la 4,50 m” (conform art. 36 din Regulamentulurbanistic)7. Aceastã înãlþare la partea superioarã a ferestrelor poate fi obser-vatã în prezent (2005) când tencuiala de pe zidãria pereþilor a fost decapatã,pentru lucrãrile de renovare capitalã (se vede însã cã ulterior s-a redus înãl-þimea ferestrelor, revenindu-se, probabil, la dimensiunile iniþiale). Acoperã-mânt, se aproba refolosirea grinzilor vechi, care se aflau în stare destul de

    bunã, dar se impunea înlocuirea olanelor de lui cu „tablã de fier boitã cuoloi”; acoperiºul avea sã aibã panta de scurgere a apei orientatã spre ogradainterioarã ºi nu spre stradã.

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    3/17

    8 Ibidem, f. 12 (un plan de situaþie, pe calc).9 Ibidem, f. 33-35; contractul de vânzare-cumpãrare a acestui teren, de 93 m.p., la

    fila 42 (9 iunie 1906).10

     Ibidem, f. 9v.11 Ibidem, f. 26.12 Iscãlitura de Coralia Xenopol mai apare ºi la 14 iunie 1909 (Cf. fila 47).13  Ibidem, f. 52. Strada pe care era amplasat imobilul este numitã deja Vasile

    Conta, ca astãzi. Planurile proiectatei clãdiri, realizate pe ozalit, de cãtre Biroul de arhi-tecturã L. Nadolski, sunt anexate la filele 55-57.

    14 Vezi Ioan Sasu , op. cit ., care oferã ºi alte date tehnice.

    Incinta proprietãþii, la partea dinspre stradã, avea sã fie supusã retrage-rii aliniamentului stradal, potrivit cu planurile de urbanism ale Primãriei8.Aceasta s-a fãcut prin despãgubire, terenul respective fiind cumpãrat de auto-ritãþile urbei ºi trecut în domeniu public9.

    Pe o altã laturã, fragment de zid vechi despãrþea pe atunci (1903) pro-prietatea de aceea a unui anume Constantin Corjescu: „zidul, de vechime s-astricat ºi crãpat în mai multe locuri, aºa cã ameninþã a cãdea”. La 14 iunie1904, A.D. Xenopol era autorizat ca, pe proprietatea Coraliei Gatoschi, sã

     împrejmuiascã locul rãmas liber prin dãrâmarea parþialã grajdurilor, cons-truind un gard de zid, de 0,45 m grosime, pe fundaþii solide; tot el se angajasã facã ºi reparaþii la partea rãmasã din grajdurile vechi10. Xenopol urma sã

     înlocuiascã vechiul acoperiº de olane cu unul de tablã.La 22 martie 1906, Primãria se sesiza cã doamna Coralia Gatoschi a

     început ºi continuã construirea unui pavilion de popicãrie ºi a unui grilaj des-pãrþitor al ogrãzii de grãdinã, fãrã autorizaþie, cerându-i sã intre în legalitate11.

    La 18 februarie 1912, proprietara clãdirii, ce iscãlea acum CoraliaXenopol12, cerea acordul Primãriei pentru a construi „un corp de case în fun-dul ogrãzii”, cu un singur nivel, potrivit proiectelor anexate13. Acestea urmausã aibã destinaþia de locuinþã, pe planuri indicându-se destinaþia camerelor:salon, dormitor, bibliotecã º. a. Pe locul respective se aflã astãzi masivul blocce adãposteºte Hotelul Municipal ºi diverse spaþii comerciale.

    În 1928, clãdirea principalã era extinsã cu o magazie de cãrãmidã (par-ter ºi etaj), iar în anul urmãtor i se adaugã o nouã extindere, tot pe douã nivele(garaj la parter, locuinþã la etaj) ºi se construia balconul de pe faþada de sud14.Arhitectul Ioan Sasu aprecia cã imobilul pãstreazã încã, în bunã parte, arhi-tectura originalã (cu excepþia extinderilor amintite).

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    4/17

    15 Pentru Riria vezi Mihail Straje, Dicþionar de pseudonime, alonime, asteronime,criptonime ale scriitorilor ºi publiciºtilor români, Bucureºti, 1973, p. 601. Lucian Pre-descu, Enciclopedia României „Cugetarea”, Bucureºti, 1899, p. 730; Caraion, în „Eve-nimentul” Iaºi, 1903, nr. 179, în Leo Claritie, Feuilles de route en Roumanie, vol. I, La Roumanie intellectuelle contemporaine, Paris, p. 29-30; Gr. Adamescu, Contribuþiune labibliografia româneascã , fasc. 1, Bucureºti, 1921; Tudor Vianu, Studii de literaturaromânã , 1965, p. 687; mai recent, Eugen Budãu, Bacãul literar . Pentru aceste semnalãribibliografice datorãm mulþumiri domnului Remus Zãstroiu, cercetãtor la Institutul deFilologie „Alexandru Philippide” Iaºi. Majoritatea textelor fac referinþe la opera literarã,oferind puþine repere biografice.

    16 Paharnicul Costandin Sion nota despre familia Bibiri (Bibire): „Moldoveni,mazili rãzeºi de la þinutul Tecuci. S-au rãdicat la boierie în vremea domnului (Ioan The-odor) Calimah un ºatrariu Bibiri, din Iaºi, ce era cumnat cu cãminariul Dimitrache Flore,care are un fecior Mihalache, în Basarabia, ºi Iordache Bibiri s-au fãcut atunce pitar ºi laIoan Vodã (Sturdza) paharnic. Un fecior al aceluia, Neculai, la Mihai Sturdza s-au fãcutspãtar, pentru cã era tãlmaci rusesc la divanul împlinitoriu” ( Arhondologia Moldovei,ediþia a II-a, Bucureºti, 1973, p. 26). Acest din urmã Neculai aparþine unei generaþii preavechi pentru a fi el tatãl Coraliei (cel mult bunicul). Diverºi înaintaºi mai sunt menþio-naþi în diverse arhondologii ale Moldovei: un Alecu Bibiri era fãcut stolnic la 1855, Cos-

    tachi Bibiri era înãlþat la rangul de serdar, la 1852; Dimitrie Bibiri, „lucrãtor în limbistreine la Postelnicie”, era fãcut stolnic la 1839, cãminar, la 1842 era spãtar, ºef al Sec-þiei I a Secretariatului de Stat, la 1848; Neculai Bibiri, probabil cel amintit de Sion, era„tãlmaci la Adunarea obºteascã”, fiind fãcut cãminar la 1836 ºi „locþiitor de prezident alGiudecãtoriei þinutului Covurlui, fãcut ca spãtar, la 1841; pentru „prescrierea locuitori-lor þinutului Tecuci” a fost fãcut agã, la 1846 ( Marea Arhondologie a boierilor Moldovei(1835-1856), întocmitã de Mihai-Rãzvan Ungureanu, Iaºi, 1997, p. 30). Pentru familia

    Riria (Coralia Gatowski-Xenopol)

    „Riria” este pseudonimul literar al soþieiistoricului15. Ea s-a nãscut în 1869 (sau1867), la Bacãu, numele real fiind Coralia

     Biberi16. Debutul sãu literar se leagã deperioada în care l-a cunoscut pe Eminescu,la bãile Repedea, de lângã Iaºi (1887-88),acesta fiind gãzduit vreme de douã luni încasa pãrinþilor ei17. Pretindea cã poezia emi-nescianã  La steaua i-a fost dedicatã, fiindscrisã de poet pe un album al Ririei. Convor-birile adolescentei de atunci cu marele poet,aflat în declin, avea sã le publice mai târziu,la 1902, sub formã de scrisori romanþate în revista„Arhiva” din Iaºi (unde Xenopol era preºe-

    dinte al societãþii cu acelaºi nume). Rãsãritã

    Riria (Coralia Gatowski-Xenopol)1869-1951

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    5/17

    Bibiri vezi ºi Gh. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut ºi Nistru, Bucureºti, vol.I, 1940; vol. II, 1943.

    17 Margareta Miller-Verghy, Ecaterina Sãndulescu, Evoluþia scrisului feminin în România, Bucureºti, 1935, p. 216-18 (cu o foto de maturitate, la p. 217). Am folosit fiºabiograficã de aici ca sursã de bazã în portretul pe care încercãm sã îl conturãm Ririei.

    18

    Ilarie Chendi, Riria, în volumul de autor Foiletoane, Bucureºti, 1925, p. 52-54.19 George Cãlinescu, Istoria literaturii Române, ediþia a II-a, 1988, p. 440. Potri-vit autorului, Vasile Burlã a fost cãsãtorit anterior cu Matilda Cugler-Poni, de care adivorþat în 1874; dupã o lungã perioadã de celibat, acesta s-a mai însurat cu Ana Mavro-gheni ºi apoi cu poloneza Adena Hloch (nãscutã Þiblã).

    20 George Cãlinescu, op. cit ., p. 441-2.21 Este vorba de un monument funerar de tip aedicola, rar întâlnit în sculptura

    funerarã româneascã, aedecola reediteazã un model inspirat din arta glipticii clasicegreco-romane. Cap de serie este socotit monumental funerar al lui V. Gatowski (Parcela15/I), realizatã pe la 1911-12, de Salvadore Scutari. S-a pãstrat cererea Coraliei

    Gatowski, care solicita realizarea unui monument funerar de acest tip (cu fotografiamodelului), la DJAN Iaºi, Primãria Iaºi, dosar 93/1991. Un Dimitrie Gatowski (m. 1874)avea ca monument funerar o stelã (Cf. Gh. Macarie, Popasuri la „Eternitatea” - noteasupra artei monumentelor funerare, în volumul de autor Între literaturã ºi artele plas-tice, Iaºi, 1998, p. 83, 86, 92).

    22 A.D. Xenopol fusese cãsãtorit anterior cu Elisa Gall (G. Cãlinescu, op. cit.,p. 440-442).

    ca o stea în preajma lui Eminescu, ea s-a dorit o Bettina von Arnim, rãsfãþatalui Goethe, comparaþie susþinutã parþial de câteva asemãnãri biografice, darcare picã îndatã ce ne raportãm la valoarea scrierilor celor douã personajefeminine18.

    Coralia N. Biberi a fost cea a patra soþie a junimistului Vasile Burlã,prietenul lui Eminescu, profesor de limbi clasice, director al Liceului Naþio-nal din Iaºi. Cãsãtoria tinerei domniºoare cu tomnatecul profesor a avut locla 31 decembrie 188919. Diferenþa de vârstã dintre cei doi era de aproape 30de ani. Printr-o a doua cãsãtorie, viitoarea Riria îºi va schimba identitateacivilã, numindu-se Coralia V. Gatoschi20. Familia Gatowski a rãmas în memo-ria Iaºilor mai ales prin originalitatea ºi calitatea monumentului funerar dincimitirul „Eternitatea”21.

    Cea de-a treia cãsãtorie a fost contractatã cu fostul sãu profesor, istori-cul Alexandru D. Xenopol (1847-1920)22. ªi în acest caz, diferenþa de vârstãera de 22 de ani. De aceea probabil, George Cãlinescu amintea de aceastã

    „matrimonie” ca de una ce „a stârnit veselia contemporanilor” (vezi ziareleieºene „Evenimentul” ºi „Opinia”).Xenopol este cel care îi redã încrederea în sine ºi o determinã sã-ºi reia

    activitatea literarã dupã o întrerupere de 12 ani (1889-1901). Practic, el o

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    6/17

    23 Vojen, Riria. Studiu estetico-critic, Botoºani, 1903, 64 p. Prima parte a acestuistudiu a fost publicatã ºi în „Revista idealistã”, nr. 4, iunie 1903, sub titlul Originalita-tea Ririei.

    24 Ultima razã din viaþa lui Eminescu a fost publicatã ºi în „Arhiva” Iaºi, 1902,

    nr. 1-2.25 Pentru conferirea acestei decoraþii vezi ziarul „Universul”, Bucureºti, 1913,nr. 244; Cf. ºi Margareta Miller-Verghy, Ecaterina Sãndulescu, op. cit., p. 217.

    26 Margareta Miller-Verghy, Ecaterina Sãndulescu, loc. cit .27 Datorez mulþumiri colegei Brânduºa Munteanu care, cu deosebitã generozitate,

    mi-a pus la dispoziþie acest album, iar ulterior mi-a oferit imaginile scanate care ilus-treazã acest articol.

    creeazã pe Riria, consideratã în epocã un geniu literar feminin, „de o fecun-ditate ºi o îndrãznealã fãrã pereche în literatura noastrã”. La acest portret,mult exagerat, a contribuit din plin ºi studiile „critice” ale lui Vojen, în faptadevãrate panegirice închinate poetei23. Cu aceastã aurã, Riria a patronat ºi unsalon literar propriu; printre cei care frecventau acest cerc cultural este amin-tit poetul Emil Gârleanu. În ciuda impresiei strãlucitoare lãsate multora înepocã, Riria nu era însã decât „un nume care vine sã întãreascã ºirul poeþilorde duzinã”, dupã cum arãta ºi Ilarie Chendi.

    Opera sa literarã a fost publicatã în câteva volume de autor, precum:Ultima razã din viaþa lui Eminescu, Iaºi, 1902, 73 p.24; Cânturi vechi (1878-1889), cu o pefaþã de A.D. Xenopol, Iaºi, 1902, 157 p. ; Cânturi noi” (1901-1902),Bucureºti, 1902, 80 p.; Cânturi ºi poeme (1902-1908), Iaºi, 1909, 204 p.;Chiajna ºi Ioan Vodã cel Cumplit , tragedie în 5 acte, Iaºi, 1903, 96 p.; Elvira,tragedie, 107 p.

    Pe lângã operele apãrute în volume, Riria a mai publicat articole în

    revistele „Arhiva” (1906-1912), „Noua Revistã Românã” (1909-1912), „Revistaidealistã” (1903) „Sãptãmâna”, „Românul literar” (1905-1908), „Die Woche” etc.Pentru scrierile sale literare a fost distinsã cu medaliile Benemerenti cls. I25 ºi

     Meritul Cultural cls. I cls. II.A dãruit biblioteca soþului ei, A.D. Xenopol (vezi foto 5), Palatului

    Cultural din Arad, gest pentru care a fost declaratã „cetãþean de onoare” alAradului26.

    Albumul „Vilei Riria” (1908)

    Motivaþia acestui articol a fost oferitã de un album de epocã ce se aflã încolecþiile Muzeului de Istorie a Moldovei (nr. inv. 17 442)27. Am luat cunoº-tinþã de existenþa acestui album prin 1996, ca tânãr muzeograf la Palatul Cul-turii, pe vremea când se afla în pãstrarea doamnei Angela ªtirbu; aceasta

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    7/17

    28 Muzeul de Istorie a Moldovei, mai posedã încã douã fotografii realizate în acestatelier (nr. inv. 5204, 12 289); vezi Zamfira Pungã, Irina Juncu, Fotografia secolului al XIX-lea, document în colecþia Muzeului de Istorie a Moldovei Iaºi, în „Ioan Neculce”Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei Iaºi, an II-III, 1996-1997, p. 178. Pe stradaLãpuºneanu s-au aflat, atelierele fotografilor Nestor Heck (la nr. 42), L. Marcovici, celal fraþilor Þaraga, cunoscuþii librari ºi anticari, cel al lui Chaland (la nr. 10-12) ºi al luiFachette (loc. cit., p. 179).

    29

    Colega noastrã, doamna Zamfira Pungã, ne-a semnalat existenþa unui asemeneaalbum pentru casa Iuliei Hasdeu de la Câmpina; planºele albumului au fost însã desfã-cute ºi etalate separate în cadrul expoziþiei documentare amenajate astãzi la aceastã reºe-dinþã.

    30 Aurica Ichim, Smaranda Gâlea, Titel Sinescu, Decoraþiuni interioare ale case-lor ºi palatelor boiereºti din secolul al XIX-lea în oraºul Iaºi, în „Monumentul”, III,2001, Iaºi, 2002, p. 79.

    dorea sã valorifice albumul, dar nu a mai gãsit, în anii urmãtori, formulapotrivitã, ieºind la pensie cu acest regret. De aceea am considerat acest obiec-tiv ca o obligaþie moralã a noii generaþii de muzeografi.

    Fotografiile din album pãstreazã înfãþiºarea clãdirii dupã renovarea dinanii 1904-1905. Pe coperta de culoare verde deschis (oliv) a acestuia estescris Vila Riria ºi anul 1908. Fotografiile au fost realizate în atelierul luiSiegmund Packer, aflat pe strada Lãpuºneanu, locaþia preferatã a fotografilorieºeni28. Din cele 13 fotografii, douã înfãþiºeazã imaginea exterioarã a clãdi-rii vãzutã de pe strada V. Conta, iar una atenansele din curtea interioarã. Mairãmân însã 10 imagini de interior, din care putem vedea cum erau decorate ºimobilate încãperile casei. Nu ºtim cât de rãspânditã a fost, în epocã, moda dea realiza asemenea albume cu reºedinþele unor familii. Ar fi fost extraordinardacã am avea astãzi astfel de izvoare iconografice pentru reºedinþele princi-palelor familii boiereºti care au jucat un rol însemnat în istoria ºi culturaromânã. Din câte ºtim însã, astfel de albume sunt o raritate29.

    La faþa locului nu se mai conservã nimic din detaliile ºi decoraþiunile înfãþiºate în album, înainte de începerea actualelor lucrãri de renovare(2004). S-a arãtat recent cã, dupã 1947, acest imobil „a traversat schimbãride proprietari ºi destinaþii ce au dus la distrugeri masive ale amenajãrilorinterioare”30. Prin imaginile pãstrate avem ocazia rarã de a cunoaºte stilul ºiatmosfera acestei locuinþe în mod direct, fãrã a recurge la un efort migãlos dereconstituire din diverse surse, care ar fi condus la rezultate parþiale chiar ºi

     în estimãrile optimiste.

    *

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    8/17

    31 Portretul identic al lui Cuza Vodã, expus astãzi în Laboratorul de restaurare alArhivelor (aflat la parter), provine, potrivit ºtampilei, de la Muzeul „Cuza Vodã”, ce afuncþionat în actuala clãdire a Muzeului Unirii, sub directoratul lui Rudolf Suþu.

    32 Pentru întreaga chestiune vezi Al. Zub, Posteritatea lui Cuza Vodã , în volumulCuza Vodã. In memoriam, Iaºi, 1973, p. 581-629.

    Iatã descrierea fotografiilor, în succesiunea lor din album (chiar dacãla legãtorie nu s-a respectat întocmai ordinea fireascã):

    Foto 1. Fotografie exterioarã a casei, dinspre strada V. Conta (seremarcã stâlpul de telegraf sau electricitate).

    Foto 2.  Holul de la etaj, cu deschidere spre salonul mare. Pe perete,chiar în capul scãrilor, se distinge o fotografie a Ririei, pusã în ramã. Pereþiisunt tapetaþi, iar tavanul pictat. Se mai remarcã un goblen, precum cele

    „olandeze”, un ºifonier cu oglindã de cristal pe uºã, precum ºi un secretaire(sau o pianinã).

    Foto 3. Altã fotografie exterioarã a casei, dinspre strada V. Conta; seremarcã cei trei brazi, mai înalþi decât clãdirea ºi pavajul din piatrã cubicã.

    Foto 4. Holul de intrare, parter , în care ne întâmpinã o cameristã, învestimentaþie specificã. Pereþii sunt acoperiþi de un decor floral (art nouveau).Se mai observa o banchetã ºi sfoara cu canaf de care era acþionat clopoþelulstãpânei.

    Foto 5.  Biroul de lucru, care a aparþinut, probabil, istoricului A.D.Xenopol, are toþi pereþii acoperiþi de rafturi de bibliotecã. Tavanul este pictatcu decoruri florare (modã vienezã, 1900?) cu devize scrise în caracteregotice, probabil în germanã. Se mai poate vedea o canapea de colþ, cu struc-turã compactã ºi biroul de lucru, frumos sculptat, în lemn masiv. Pe jos sunt

     întinse scoarþe „naþionale”, care se potrivesc, în privinþa gustului, cu gustulanilor 1900, când arta modernã îºi cãuta noi resurse în arta popularã localã.Este tendinþa cultivatã ºi de regina Elisabeta, la Curtea regalã.

    Vedem ºi un tablou al lui Alexandru Ioan Cuza, de mari dimensiuni

    (foto), de felul celui aflat la Direcþia Judeþeanã Iaºi a Arhivelor Naþionale31.Aceastã piesã este amprenta cea mai vizibilã lãsatã în încãpere de personali-tatea istoricului A.D. Xenopol, cel care a scris prima lucrare consistentã dedi-catã Domnului Unirii. În anii în care lucra la amintita monografie (publicatã

     în 1903), se pare cã istoricul nu locuia încã la aceastã adresã. Portretul poatefi pus însã în legãturã cu implicarea directã a lui Xenopol în chestiunea rea-lizãrii statuii lui Cuza Vodã de cãtre sculptorul florentin Raffaello Romanelli,dezvelitã la 1912, dupã repetate amânãri. Se ºtie cã, pânã la începerea lucrã-rilor de montare, statuile componente ale ansamblului au fost depozitate înincinta acestei case32.

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    9/17

    Foto 6. Sufrageria, pãstra rostul iniþial, de camerã destinatã serviriimesei. De tavanul pictat atârnã o lustrã a cãrei abajururi au formã de cior-chine de struguri. Pe pereþi sunt douã tablouri reprezentând portrete de þãrãn-cuþe. În mijloc este masã pe care se aflã patru pahare ºi o fructierã; în jurulei sunt patru scaune. Mai vedem un bufet ºi rafturi pentru veselã, o oglindãde perete ºi vaze decorative, cu frunze de palmier (finic).

    Foto 7. Dormitorul mic. La picioarele patului masiv se aflã o canapeaaºezatã perpendicular. În colþul destinat obiectelor de toaletã aflãm o oglindãcu poliþã, diverse cutiuþe metalice, un lighean de metal ºi o canã pentru tur-nat apã; pentru ºters, un prosop („ºtergar”) cu motive populare.

    Foto 8. În Salonul Ririei întâlnim un secretaire, o canapea simplã ºi ocanapea de colþ, de facturã modernã, pe care se aflã însã pernuþe de sprijin(pentru subsiori) de modã orientalã (coltuci). Dintre obiectele decorative seremarcã un ceas de birou, din porþelan, încadrat de douã vase din porþelan ºimetal. Într-o fotografie înrãmatã putem identifica pe Riria, alãturi de mama

    ºi fiica sa. Mai sunt douã fotografii, una cu pisici, iar cealaltã reprezentând obarcã pe lac. Pe un perete se aflã o oglindã de tip „veneþian”, de cristal. Cei-lalþi pereþi, deºi tapetaþi, sunt acoperiþi cu scoarþe decorate cu motive „popu-lare”, amintind de mediul rural, dar ºi de gustul artistic occidental de la 1900.Atmosfera camerei de zi mai este completatã de prezenþa unei gazete demodã (având pe copertã o doamnã în rochie lungã), o veiozã cu abajur dinbroderie, un mic bust al lui Napoleon ºi o floare de interior (yuka?).

    Foto 9.  Dormitorul mare are tavanul decorat cu un chenar iar suntpereþii tapetaþi cu motive florale. Douã portrete înrãmate, reprezintã, proba-bil, portretele pãrinþilor Ririei; o altã fotografie conþine un portret de grup.Duºumeaua este acoperitã de covoare þesute cu motive decorative „popu-lare”. Cele douã paturi, acoperite cu semi-baldachin, au alãturate câte o nop-tierã. Se observa atârnând douã sfori cu canaf ce puneau în funcþiune clopo-þeii prin care stãpâna casei îºi apela servitorii.

    Foto 10 . Salonul mare (vedere de ansamblu) era încãperea cea maispaþioasã a casei, suspendatã, în parte, deasupra bolþii trãsurilor, de la intra-rea principalã. Ferestrele camerei ofereau o perspectivã agreabilã, spre piaþa

    Sf. Spiridon. Uºa de acces (vegheatã de portretul Ririei) se afla chiar în capulscãrii interioare a casei. Aici erau primiþi musafirii ºi tot aici trebuie sã se fidesfãºurat ºi saloanele literare gãzduite de Riria, la care am vãzut cã estesemnalatã ºi prezenþa poetului Emil Gârleanu, înainte de a fi devenit celebru.

    În centrul imaginii, dar în planul îndepãrtat, se aflã douã coloane-suport ce susþin douã vase ce au un decor foarte încãrcat. O piesã deosebit de

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    10/17

    decorativã este veioza înaltã, a cãrui corp este format dintr-un cocor ºidiverse decoraþiuni vegetale (lucrate în metal); abajurul textil este realizat înbroderie. Mai atrage atenþia un album fotografic închis, depozitar al aminti-rilor de familie, care nu ºtim însã sã se fi pãstrat undeva.

    Foto 11. Salonul mare (detaliu I). Pe peretele din stânga al camereiatârnã o oglindã masivã, cu ramã din lemn, având pe frontispiciu doi amoraºi( putti). Se evidenþiazã douã portrete feminine, înrãmate; unul din cele douãpersonaje poartã un evantai. Un alt tablou în ulei, de mari dimensiuni, repre-zintã un bãtrân cu plete lungi, scriind cu pana. Un al patrulea tablou conþineun peisaj. Acelaºi perete mai este încãrcat de opt fotografii de familie, dedimensiuni mai mici, înrãmate. Conþinutul lor nu poate fi însã identificat.

    Foto 12. Salonul mare (detaliu II). Aceastã fotografie oferã o imaginemai accesibilã asupra unor obiecte de artã decorativã aflate în încãperea prin-cipalã. Dintre cele douã tablouri, unul poate fi identificat ca fiind un peisaj.Un al treilea tablou oferã o imagine bidimensionalã a unei cunoscute sculp-

    turi, fapt remarcat ºi de colega noastrã, Brânduºa Munteanu. Modelul acesteipicturi este sculptura lui Aristide Croisy (1840-1899),  Le nid  („Cuibul”),expusã la Muzeul de Artã Iaºi, în Galeria de artã universalã.

    Foto 13. Ultima fotografie din album înfãþiºeazã atenansele din curteainterioarã, inclusiv partea reparatã pe cheltuiala lui A.D. Xenopol. Din per-sonalul de serviciu, putem vedea doi vizitii cu chipiu, lângã cele douã trãsuri.Se mai observã, în centrul spaþiului curþii interioare, o micã grãdinã, proas-pãt amenajatã, cu puieþi de castani (din care nu se mai pãstreazã, iarãºi,nimic). Se zãreºte turla bisericii Mitocul Maicilor, din apropiere.

    Am considerat necesarã aceastã descriere a fotografiilor deoarece nicidimensiunile, nici calitatea ilustraþiilor de tipar nu vor putea face posibilemulte din observaþiile de mai sus. Ele rãmân o invitaþie la studierea pieseioriginale, aflate în colecþiile muzeului.

    *

    Încercarea de reconstituire întreprinsã în paginile anterioare, care pune

    la un loc elemente de arhitecturã, decoraþiuni interioare, biografii diverse ºifrânturi de viaþã culturalã din vechea capitalã a Moldovei, se bazeazã pe cre-dinþa cã aceste elemente se potenþeazã ºi se completeazã reciproc, tratarea lorseparatã ducând inevitabil la pierderea unui „rest” pe care rareori îl evaluãmcorespunzãtor. Locuinþele unor personaje reflectã (în mult mai mare mãsurãdecât în epoca blocurile de astãzi) gusturile, aspiraþiile ºi posibilitãþile mate-

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    11/17

    riale ale categoriei din care acestea fãceau parte. Pentru biografia diverselorpersonalitãþi, locuinþele devin locuri ale memoriei, conservând adesea peisa-

     jul, decorul, atmosfera cotidianã specificã în care au trãit personajele evocate.Aceste elemente înnobileazã un monument de arhitecturã, conferindu-i ºivaloare memorialã.

    Ca istorici, ne intereseazã în primul rând legãtura acestei case cu bio-grafia marelui istoric A.D. Xenopol, cum arãta biroul sãu de lucru, ce operea scris în perioada ºederii sale aici. Criticii literari apreciazã ca modestãopera Ririei (care cu greu ar putea avea parte de un medalion într-un Dicþio-nar al literaturii), dar aceasta a fost un interesant personaj feminin, cu pre-tenþii de patroanã literarã, a cãrei biografie a fost þesutã cu abilitate între celedouã mari personalitãþi care au fost Eminescu ºi Xenopol.

    Arhitecþii gãsesc Vila Riria ca fiind o subiect demn de interes pentrustudiul arhitecturii neoclasice din Iaºi, incluzând-o pe o listã de monumentecare nu conþine mai mult de 30 de asemenea monumente. Cei mai în câºtig

    ar putea fi însã cercetãtorii preocupaþi de studiul artei decorative, cãrora albu-mul pãstrat la Muzeul de Istorie din Iaºi le oferã un bogat material. Interioa-rele aglomerate, slab luminate, adunând obiecte de stiluri ºi valori foartediverse, ne dau o idee asupra atmosferei unei locuinþe urbane din jurul anu-lui 1900, în care influenþele modei occidentale ºi elementele de artã popularãse îmbinã într-o interesantã cãutare a unei noi identitãþi.

    Foto 1

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    12/17

    Foto 2

    Foto 3

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    13/17

    Foto 4

    Foto 5

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    14/17

    Foto 6

    Foto 7

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    15/17

    Foto 8

    Foto 9

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    16/17

    Foto 10

    Foto 11

  • 8/16/2019 Sorin Iftimi - Vila Riria Din Iasi

    17/17

    Foto 12

    Foto 13


Recommended