SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA … GIM_Report_MD_web.pdfmilioane de oameni care încă...

Growing Inclusive MarketsBusiness Works for Development •Development Works for Business United Nations Development Programme

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI– Cum creează modelele de afaceri incluzive oportunităţi pentru toţi în statele emergente din Europa şi Asia Centrală

Growing Inclusive MarketsBusiness Works for Development •Development Works for Business United Nations Development Programme

REzUMAT ExECUTIv

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI – Cum creează modelele de afaceri incluzive oportunităţi pentru toţi în statele emergente din Europa şi Asia Centrală

2

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

Obiectivul 1: Eradicarea sărăciei extreme şi a foameiObiectivul 2: Accesul universal la ciclul primar de învăţământObiectivul 3: Promovarea egalităţii de gen şi împuternicirea femeilorObiectivul 4: Reducerea mortalităţii în rândul copiilorObiectivul 5: Îmbunătăţirea sănătăţii materneObiectivul 6: Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli Obiectivul 7: Asigurarea durabilităţii mediului Obiectivul 8: Parteneriatul global pentru dezvoltare

1

5

2 3 4

6 7 8

Acest raport reprezintă rezultatul unui efort comun al membrilor Practicii privind sărăcia, Centrului regional Bratislava, Biroului regional UNDP pentru Europa şi CIS şi al echipei Growing Inclusive Markets (GIM) (Sporirea pieţelor incluzive), Diviziei sectorului privat, Biroului UNDP pentru parteneriat. Acest raport nu ar fi fost posibil fără sprijinul financiar al Biroului pentru parteneriat şi fără contribuţiile valoro-ase ale membrilor Grupului de lucru GIM regional, ale persoanelor care au scris studiile de caz, precum şi ale echipei de elaborare a rapor-tului, formată din: Christina Gradl, Jens Trummer, Iva Kleinova, Pascale Bonzom, Brigitte Duerr, Subathirai Sivakumaran, Austine Gasnier, Boleslaw Rok şi Gul Berna Ozcan.

Noiembrie 2010

Rezultatele, interpretările şi concluziile exprimate în acest studiu aparţin autorilor şi nu trebuie să fie atribuite Programului de dezvoltare al Naţiunilor Unite, organizaţiilor sale afiliate sau membrilor Consiliului sau Directorilor executivi sau ţărilor pe care le reprezintă. În plus, viziunile exprimate nu reprezintă neapărat politica declarată a Programului de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, după cum nici citarea anu-mitor denumiri sau procese comerciale nu constituie susţinerea acestora. Denumirile incluse şi informaţia prezentată pe hărţile utilizate în această publicaţie nu presupun exprimarea vreunei opinii de către Secretariatul Naţiunilor Unite sau PNUD cu privire la statutul juridic al oricărei ţări, teritoriu, oraş sau regiune sau la autorităţile acestora, sau cu privire la delimitarea frontierelor sau graniţelor.Pentru mai multe informaţii despre Sporirea pieţelor incluzive şi pentru a descărca raportul complet, vă rugăm să consultaţi: www.grow-inginclusivemarkets.org

Copyright © 2010

Programul de Dezvoltare al Naţiunilor UniteBiroul regional PNUD pentru Europa şi Comunitatea Statelor Independente

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte a acestui document nu poate fi reprodusă, stocată într-un sistem de retragere sau transmisă, sub nici o formă, prin nici un mijloc electronic, mecanic, fotocopiere sau de altă natură, fără permisiunea prealabilă a PNUD.

Design: PhoenixDesignAid (Danemarca)

3

INTRODUCEREde Lori Udovički,

Administrator Adjunct şi Director Regional,Biroul Regional al PNUD pentru Europa şi CSI

Fostele ţări socialiste emergente din Europa şi din Asia Centrală (ECA) au trecut printr-o tranziţie politică şi socială dramatică, care a îmbunătăţit viitorul unei părţi mari din populaţie, dar i-a lăsat pe mulţi în sărăcie profundă. Creşterea economică nu a însemnat reducerea sărăciei, întrucât sunt aproape 130 de milioane de oameni care încă trăiesc cu mai puţin de 4,30 USD pe zi, calculat la Paritatea Puterii de Cumpărare. Turcia, fără a avea aceeaşi istorie a tranziţiei ca a celorlalte ţări din regiune, se află pe locul doi în ţările regiune în ceea ce priveşte numărul de săraci.

Creşterea economică poate fi făcută mai incluzivă prin politici adecvate, dar şi mediul de afaceri are de jucat un rol cheie. Există din ce în ce mai multe dovezi că firmele care îi implică pe cei săraci ca şi clienţi şi consumatori, din punct de vedere al cererii, şi/sau ca producători, angajaţi şi proprietari de firme, din punct de vedere al ofertei, pot obţine beneficii care merg dincolo de obiectivele pe termen scurt, creând în acelaşi timp valoare pentru cei săraci. De exemplu, Valori pentru toţi Strategii de afaceri pentru implicarea oamenilor săraci, un raport al PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) publicat în 2008, a evidenţiat portretele a 50 de cazuri de succes simultane în obţinerea rentabilităţii şi a impactului social. Acesta a dedus, de asemenea, lecţii cu privire la strategiile cheie de rezolvare a constrângerilor întâlnite de obicei în economiile emergente şi în curs de dezvoltare.

Este corect să spunem, totuşi, că o mare parte din aceste dovezi empirice provine de la firme ce operează în afara regiunii ECA. Până în prezent, s-a scris foarte puţin despre firmele incluzive şi despre modele de afaceri din această regiune, fapt care ar putea ajuta la valorificarea puterii mediului de afaceri pentru dezvoltare şi reducerea sărăciei. Prezentul raport încearcă să închidă această lacună, bazându-se pe studii de caz special comandate în 19 ţări din regiune, şi expune exemple de afaceri profitabile care au, în acelaşi timp, efecte pozitive asupra oamenilor şi mediului.

Ambiţia raportului este de a cataliza mai multe pieţe incluzive în regiune, abordând una dintre principalele piedici din calea demersului de a face ca pieţele să funcţioneze pentru cei săraci: lipsa de conştientizare a faptului că afacerile incluzive sunt posibile, şi a modelelor de succes ce au fost testate în regiunea ECA. Acesta prezintă date şi cazuri din diferite ţări şi sectoare. Reuşind acest lucru, rămâne totuşi incomplet şi sunt necesare mai multe studii de cercetare pe viitor. Totuşi, sunt destule dovezi care arată că în această abordare există oportunităţi pentru mediul de afaceri şi pentru dezvoltare.

Este dorinţa noastră ca aceste 19 studii de caz să inspire sectorul privat din regiune să ia măsuri. Au mai rămas 5 ani pentru a atinge ODM (Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului). Sectorul privat poate fi un motor puternic pentru creşterea economică incluzivă, crescând considerabil probabilitatea ca ele să fie atinse. În acelaşi timp, acolo unde societatea dă greş în atingerea unor astfel de obiective, nici mediul de afaceri nu poate prospera sau reuşi.

Aşa cum arată acest raport, colaborarea cu un număr de actori diferiţi este un factor cheie al succesului pentru un mediu de afaceri incluziv. PUND îşi joacă rolul prin consultanţă în privinţa politicilor, cercetare şi susţinere, prin finanţare şi prin dezvoltarea capacităţilor pe acest subiect.

Totuşi, este necesară şi contribuţia multor altor părţi. Sperăm că acest raport va servi ca instrument de susţinere pentru ca mediul de afaceri, guvernele, societatea civilă şi alţi actori de dezvoltare să conlucreze pentru a crea o regiune EAC mult mai incluzivă.

POzA: PNUD


4 BUSINESS SOLUTIONS TO POVERTY: – How inclusive business models create opportunities for all in Emerging Europe and Central Asia4

Femeile sunt, uneori, excluse de pe piaţă, chiar dacă acestea au de cele mai multe ori o specializare înaltă şi abilităţi valoroase pentru a contribui la dezvoltarea lanţurilor valorice.

POzA: PNUD

5REzUMAT ExECUTIV

Poate fi cea mai avansată regiune, deoarece, până la începutul anilor 1990, toate ţările din regiune – cu excepţia Turciei – s-au aflat sub un regim socialist, unde afacerile s-au concentrat asupra asigurării oportunităţilor economice egale pentru toate persoanele, în calitate de consumatori şi angajaţi. Moştenirea rămasă în urma acestei perioade socialiste este reprezentată de o infrastructură comparativ bine dezvoltată, chiar şi în regiuni îndepărtate şi de o populaţie, în general, instruită – o bază solidă pentru a face afaceri. Poate fi considerată regiunea cea mai puţin avansată din punct de vedere al afacerilor incluzive, deoarece, după tranziţie, companiile au abandonat vechea abordare, necompetitivă. Puţine companii din regiune au înţeles că incluziunea poate fi un mijloc de a spori competitivitatea. Acest raport arată cum creează afacerile incluzive oportunităţi pentru oamenii şi afacerile din regiune.

REzUMAT ExECUTIV

Europa şi Asia Centrală (ECA) pot fi considerate în acelaşi timp cea mai avansată şi cea mai puţin avansată regiune din punctul de vedere al afacerilor incluzive.1

CE SUNT MODELELE DE AFACERI INCLUzIvE?

Modelele de afaceri incluzive implică persoane cu venituri scăzute, din punct de vedere al cererii, în calitate de clienţi şi consumatori şi, din punct de vedere al ofertei, în calitate de angajaţi, producători şi antreprenori, în diferite puncte ale lanţului de valori. Aceste modele construiesc punţi între companii şi oamenii cu venituri reduse, fapt care este în avantajul ambelor părţi. Beneficiile modelelor de afaceri incluzive depăşesc profiturile imediate şi veniturile mai mari. Pentru companii, acestea includ atragerea noilor clienţi, creşterea forţei de muncă şi consolidarea lanţurilor de

1) Consultaţi Caseta 1 pentru domeniul geografic al raportului.


6

aprovizionare şi furnizare. Pentru persoanele cu venituri reduse, acestea includ satisfacerea necesităţilor de bază, obţinerea veniturilor durabile şi creşterea productivităţii. În plus, modelele pot fi concepute astfel, încât să utilizeze, în mod durabil, resursele mediului.

Vitmark din Ucraina este un caz relevant. Cu câţiva ani în urmă, persoanele cu venituri reduse din Ucraina cumpărau sucuri proaspete, de calitate înaltă foarte rar, deoarece erau foarte scumpe. Vitmark a deschis fabrici de sucuri în trei oraşe ucrainene şi a început să vândă sucuri, care erau accesibile aproape tuturor persoanelor. Compania angajează şi instruieşte angajaţi locali şi îşi

procură fructele de la fermierii locali. Salariile oferite sunt cu o treime mai mari decât media pe regiune. În plus, fermierii beneficiază de instruire sistematică pentru a-şi îmbunătăţi calitatea produselor. În acelaşi timp, Vitmark a scăzut costul sucului prin sisteme eficiente de marketing şi de ambalare a produselor, pentru a se adresa consumatorilor cu venituri scăzute. Chiar şi după ce pe piaţa celor cu venituri reduse au apărut companii care aplicau aceeaşi strategie, Vitmark continuă să acopere 30 la sută din vânzări pe segmentul cu preţuri scăzute al pieţei de sucuri din Ucraina, generând un venit de aproximativ 800 milioane UAH (78,5 milioane de Euro)

EAC – Regiunea vizatăBoxa 1

În acest raport, EAC se referă la Europa şi Asia Centrală, acoperind 19 ţări, grupate în următoarele sub-regiuni:

• Caucaz: Armenia, Azerbaidjan şi Georgia

• Asia Centrală: Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan

• Turcia

• Regiunea Balcanilor de Vest: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Serbia, Muntenegru şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM)

• Comunitatea vestică a Statelor Independente (CIS) şi Rusia: Belarus, Ucraina, Moldova şi Federaţia Rusă

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) nu sunt incluse de raport.

Cu excepţia Turciei, toate ţările din această regiune au în comun o istorie a regimurilor socialiste, de la mijlocul anilor 1940 şi 1950 şi o tranziţie către o economie de piaţă, după căderea Cortinei de Fier în anul 1989. În anul 1991, Uniunea Sovietică a încetat să existe, iar în anul 1992 s-a desfiinţat Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Drept rezultat, au apărut un şir de ţări noi în această regiune. Într-adevăr, numai două ţări discutate în acest raport – Turcia şi Albania – au aceleaşi graniţe geografice ca şi acum 20 de ani. Oportunităţile şi problemele pentru afacerile incluzive, care sunt evidenţiate în acest raport, au fost create de către istoria specifică a ţărilor din regiune, care au fost anterior socialiste, caracteristicile sociale, economice şi politice, care decurg de aici, precum şi de către legăturile culturale şi economice ale Regiunii Balcanilor de Vest, Azerbaidjanului şi Asiei Centrale cu Turcia.

Belarus Federaţia Rusă

UcrainaKazahstan

Kîrgîzstan

Tadjikistan

Turkmenistan

Azerbaidjan

Georgia

Armenia Uzbekistan

Moldova

Albania Republica Macedonia anterior Iugoslavia (FYROM)

Muntenegru

Croaţia

Serbia

Turcia

Bosnia şi Herţegovina

7REzUMAT ExECUTIV

în anul 2008. Cota sa de piaţă a crescut de la 7 procente în anul 1999, la peste 22 de procente în anul 2008.

Modelele incluzive de afaceri nu reprezintă doar o oportunitate pentru companii; acestea sunt valoroase pentru organizaţiile a căror activitate are drept scop îmbunătăţirea perspectivelor persoanelor cu venituri scăzute. Acestea sunt durabile din punct de vedere financiar, oferă posibilităţi de a alege şi pot împuternici aceste persoane să fie incluse în lanţul valoric în calitate de antreprenori, angajaţi sau consumatori. Helvetas, Swiss Association for International Cooperation (Asociaţia Elveţiană pentru Cooperare Internaţională), a introdus turismul bazat pe comunitate (CBT) în Kyrgyzstan. Acest tip de turism este deţinut şi administrat de către comunitatea locală. Există acum grupuri CBT în 19 sate, implicând direct 350 de familii.

DE CE SĂ CITIŢI ACEST REPORT?

Acesta este primul raport care aplică conceptul modelelor de afaceri incluzive în regiunea ECA. Se adresează factorilor de decizie din regiune şi din diferite sectoare: reprezentanţilor companiilor, elaboratorilor de politici, agenţiilor de dezvoltare şi organizaţiilor societăţii civile. Tuturor acestor actori, raportul oferă:

• exempleconcretedeafaceriincluzivedinregiune,care pot servi drept inspiraţie şi modele de urmat. Nouăsprezece studii de caz – câte unul din fiecare ţară – au fost studiate pentru a asigura bază empirică pentru acest raport;

• dovadaempiricăabeneficiilor,pecareacestemodelede afaceri le-au adus companiilor, persoanelor cu venituri reduse şi mediului înconjurător;

• cadrepracticecarepotghidaproiectareamodelelorde afaceri incluzive şi asistenţa din partea guvernelor, agenţiilor de dezvoltare, organizaţiilor societăţii civile etc.

Sărăcie (2,15 $ SUA/zi PPP) mil. de persoane (2005)

Vulnerabilitate (4,3 $ SUA/zi PPP) mil. de persoane (2005)

Albania

Armenia

Azerb

aidjan

Belarus

Bosnia şi

Herţegovina

Croaţia

FYROM

Georgia

Kazahsta

n

Kîrgîzs

tan

Mold

ova

Federaţia

Rusă

Tadjik

istan

Turcia

Ucraina

Turkm

enistan*

0

5

2,5

7,5

1025,952 27,857

Sărăcia în regiune, pe ţăriFigura 1

* pe baza PPC estimat

Sursa: World Bank Povcalnet

POzA: VITMARK POzA: VITMARK POzA: VITMARK

Vitmark: Incluziune tripla a persoanelor cu venituri mici, in calitatea lor de producatori, angajati si consumatori.


8

Ţinând cont de cele expuse mai sus, raportul caută să inspire companiile şi alte părţi interesate din regiunea ECA, să identifice şi să realizeze oportunităţi ce ţin de includerea persoanele cu venituri reduse în lanţul valoric şi să ofere instrucţiuni referitoare la modul în care poate fi realizat acest lucru. Acesta va contribui şi la crearea spaţiului pentru dialog între părţile interesate relevante – la nivel local şi la nivel mai înalt – pentru a îmbunătăţi mediul care permite dezvoltarea pieţelor incluzive în regiune.

CARE SUNT MESAjELE PRINCIPALE ALE RAPORTULUI?

Raportul arată că modelele de afaceri incluzive pot crea oportunităţi pentru companie şi pentru persoanele cu venituri reduse. Acesta explică, de asemenea, că nu este vorba de o „afacere obişnuită”. Deoarece problemele de piaţă sunt larg răspândite, sunt necesare soluţii inovatoare, iar instituţiile de asistenţă pot contribui la stabilirea unei baze solide şi pot acţiona în calitate de parteneri. Toţi actorii, nu numai companiile, sunt chemaţi să realizeze aceste oportunităţi prin contribuţia lor.

Există oportunităţi de a include persoanele cu venituri reduse în calitate de consumatori, angajaţi, producători şi antreprenori.

Persoanele cu venituri reduse, beneficiază de pe urma includerii în modele de afaceri, prin creşterea veniturilor, satisfacerea necesităţilor de bază şi creşterea productivităţii. În regiunea ECA, 130 de milioane de persoane trăiesc cu mai puţin de 4,3 $ SUA pe zi; 45 de milioane trăiesc cu 2,15 $ SUA pe zi (Figura 2); 11 milioane sunt şomeri şi 140 de milioane lucrează în economia subterană. Aproape 19 milioane de persoane nu au acces la apă curată, iar aproape 40 de milioane nu au acces la un sistem îmbunătăţit de salubritate. Serviciile medicale sunt adesea scumpe şi de proastă calitate. Aceste necesităţi pot fi satisfăcute prin utilizarea abordărilor de afaceri. În acelaşi mod, accesul la bunuri şi servicii poate creşte productivitatea. În plus, 5 milioane de persoane din regiune nu au acces la electricitate, iar peste 150 de milioane nu au acces la servicii financiare. Accesul la Internet poate fi de asemenea îmbunătăţit.

Kaza

hsta

n

Kîrg

îzst

an

Tadj

ikis

tan

Turk

men

ista

n

Uzb

ekis

tan

Arm

enia

Aze

rbai

djan

Geo

rgia

Bela

rus

Mol

dova

Fede

raţia

Rus

ă

Ucr

aina

Turc

ia

Alb

ania

Bosn

ia

Cro

aţia

FYR

Mac

edon

ia

Mon

tene

gro

Serb

ia

apă

salubritate

sănătate

ICT

financiar

energetică

Foarte mari lipsuri pe piaţă

Mari lipsuri pe piaţă

Lipsuri semnificative pe piaţă

Unele lipsuri pe piaţă

Mici lipsuri pe piaţă sau deloc

Informaţia nu este disponibilă

Lipsuri pe piaţă, pe sectoare şi ţări2Figura 2

Surse: Indicatorii de dezvoltare la nivel mondial; UNICEF; Banca Mondială: Finanţare pentru toţi; Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor: Măsurarea societăţii informatice; Institutul de Resurse Globale: Tendinţele pământului

2) O explicaţie detaliată a metodelor utilizate, pentru a crea această hartă pe sectoare, este disponibilă în raportul complet.

9REzUMAT ExECUTIV POzA: PNUD

Micii producători şi antreprenori pot consolida mecanismele de

aprovizionare şi livrare în cadrul modelelor incluzive de afaceri.


10

MODELELE DE AFACERI INCLUzIvE POT CREŞTE COMPETITIvITATEA

Afacerile care includ persoane cu venituri reduse pot beneficia de pe urma atragerii noilor clienţi, creşterii forţei de muncă şi consolidării lanţurilor de aprovizionare şi de furnizare. Lipsa de acces evidenţiată mai sus şi în Figura 1, precum şi raportul nu foarte bun preţ /performanţă pot însemna noi pieţe pentru companiile care îndepărtează aceste deficienţe. Astfel, numărul mare de persoane neangajate sau angajate neoficial – majoritatea având cel puţin studii liceale – poate fi utilizat pentru a câştiga noi angajaţi cu condiţii rezonabile. Cele

8,5 milioane de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici (şi mai multe, dacă le includem cele neoficiale) din regiune şi cele 1,3 milioane de ferme mici amplasate în Asia Centrală pot oferi numai servicii de aprovizionare şi furnizare.

CONSTRÂNGERILE DE PIAŢĂ LARG RĂSPÂNDITE NECESITĂ SOLUŢII INOvATOARE

Absenţa infrastructurii de piaţă creşte adesea costurile de tranzacţie în afacerile care includ populaţia cu venituri scăzute. Pe baza raportului global Valori pentru

Informaţiidespre piaţă

Adaptarea produselor şi proceselor

Investirea în eliminarea constrângerilor de piaţă

Investirea în certificare

Construirea infrastructurii

Asigurarea educării şi instruirii clienţilor

Asigurarea de soluţii de credit proprii

Elemente avansate de investiţii

Influenţarea punctelor forte ale persoanelor sărace

Angajarea în dialog politic cu guvernele

Angajarea individuală sau colectivă

Realizarea investiţiei publice

Combinarea resurselor şi capabilităţilor

Lucrul cu parteneri bine informaţi

Sprijinirea organismelor reprezentative

Parteneriat cu alţii pentru construirea de capacităţi

Mediul dereglementare

Infrastructurafizică

Cunoştinţeşi abilităţi

Acces la servicii financiare

Matricea de strategii GIM cu modele regionale pentru EACFigura 3

11REzUMAT ExECUTIV

toţi: Strategii de afaceri pentru implicarea oamenilor săraci, elaborat de Iniţiativa pentru Sporirea Pieţelor Incluzive lansată de PNUD, sunt discutate cinci zone de constrângeri: informaţii limitate despre piaţă, medii de reglementare ineficiente, infrastructură fizică inadecvată, lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor şi accesul limitat la servicii financiare. Dintre acestea, lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor a fost cea mai răspândită dificultate în studiile de caz examinate. În principal, strategiile utilizate au fost investirea în eliminarea dificultăţilor şi combinarea resurselor şi capacităţilor.

SUSŢINEREA CELORLALŢI ESTE ADESEA ESENŢIALĂ PENTRU SUCCES

Instituţiile de asistenţă joacă, adesea, un rol critic în succesul acestor modele. Acestea creează baza necesară, prin elaborarea de politici, cercetare şi promovare. Ele acţionează, de asemenea, ca şi parteneri, oferind finanţare şi capacităţi complementare (Tabelul 1).

Oricine poate contribui la sporirea nivelului de incluziune al afacerilor

Companiile — dar şi guvernele, agenţiile de dezvoltare, organizaţiile societăţii civile şi alţii — pot lua măsuri pentru a transforma modelele de afaceri incluzive în realitate. Unele dintre exemplele incluse în raport sunt descrise mai jos.

Companiile pot:• identificaoportunităţipentruaincludepersoanele

cu venituri reduse de-a lungul întregului lanţ valoric. Vitmark din Ucraina utilizează materie primă de la producătorii mici, angajează lucrători din zonele rurale şi îşi vinde sucurile cu costuri reduse, dar de calitate înaltă consumatorilor cu venituri scăzute;

• privigrupurilemarginalizatedinaltăperspectivă.Tinex din FYROM oferă slujbe pentru copiii orfani. Programul a funcţionat atât de bine, încât are drept scop includerea mai multor grupuri marginalizate;

• ascultapeceicarefacadvocacy.Uneledintremodelele de afaceri prezentate aici au fost iniţiate de către organizaţii publice sau ale societăţii civile, care s-au adresat unei companii prezentând o oportunitate concretă. International Finance Corporation (IFC) (Corporaţia Financiară Internaţională) a atras atenţia băncii Tojiksodirotbonk (TSB) din Tadjikistan asupra pieţei crescătorilor de bumbac, care nu au fost deserviţi anterior de către bănci.

Rol Activităţi

Elaborare de politici

• Guvernelecreeazăcadrullegislativcarepermitecompaniilorşilemotiveazăsăimplicepersoanecuvenituriscăzute.

• Asociaţiileşiagenţiilededezvoltareşibăncilesusţinguvernele.

Cercetare şi promovare

• Instituţiiledecercetare,grupuriledereflecţieşiorganizaţiilespecializatecreeazădateempirice,cunoştinţeleanalitice şi know-how practic, care ghidează crearea de modele de afaceri incluzive eficiente.

• Promovareaasigurăniveluldeconştientizareşisusţinereanecesarepentruainiţiaşiaimplementacusuccesastfel de modele.

Finanţare • Granturileşifinanţărilepentruiniţiereaafacerilor(seedfunding)asigurăresurselenecesarepentruprimeleetape ale modelelor de afaceri incluzive.

• Subvenţiileşialtemodelecareimplicăîmpărţireacosturilorîmbunătăţescpotenţialuldeincluziunealafacerii.

Capacităţi complementare

• Modeleledeafaceriincluzivenecesităadeseacapacităţi,decarecompanianudispuneşinecesitătimpşiinvestiţii pentru a le dezvolta, precum încrederea şi reţeaua în cadrul grupului ţintă sau abilitatea de a instrui, în mod eficient, şi de a informa acest grup.

• Organizaţiilecareauexperienţădelungăduratădelucrucugrupulţintădeseoriseimplicăpentruapreluaaceste, precum şi alte sarcini.

Tabelul 1: Activităţi ale instituţiilor de asistenţă

Un mic realizator în Uzbekistan: Regiunea EAC cuprinde 8.5

milioane de întreprinderi micro, mici şi mijlocii.

POzA: PNUD


12

Crearea unei pieţe noi se aseamănă cu asamblarea unui puzzle, care necesită, deseori, colaborare pentru a găsi piesele care lipsesc. Toate piesele sunt diferite – şi fiecare are rolul său unic.

POzA: UNCDF

13REzUMAT ExECUTIV

Guvernele pot:• oferistimulentepentruafacerileincluzive.Guvernul

Turciei acordă scutiri de taxe companiilor, care creează locuri de muncă în zonele rurale. Hey Textiles a utilizat această subvenţie ca punct de plecare, pentru a investi într-o fabrică din zona rurală a Turciei;

• îmbunătăţimediulpropice.Modeleledeafaceriincluzive sunt, adesea, împiedicate de condiţiile de piaţă inadecvate. Soluţionarea acestor probleme îl poate face mai atractiv, contribuind la asumarea angajamentelor de către companii. Atunci când Rural Finance Cooperation (RFC) (Cooperativa de finanţare rurală) a început să acorde micro-credite în Moldova, nu exista nici un cadru legal adecvat pentru această activitate. Acesta a fost elaborat decătreGuvernîncolaborarecucompaniiledindomeniul microfinanţării;

• inspiramodeleledeafaceriincluzive.ÎnFYROM,Ministerul Muncii şi Politicii Sociale împreună cu Casa de Stat pentru Copii Orfani din Skopje au introdus posibilitatea de a angaja copii orfani (cu vârsta de 18 ani sau mai mari) în lanţul de supermarket-uri Tinex.

Partenerii de dezvoltare pot:• stabilimodeledeafaceriincluzivebazatepe

comunitate. În Kyrgyzstan, Agenţia de Dezvoltare Elveţiană Helvetas, a iniţiat turismul bazat pe comunitate, în zonele rurale;

• intermediaparteneriatepentruafacilitacreareaunor modele de afaceri incluzive. În Belarus, SecretariatulNaţiunilorUniteGlobalCompactaconvins MTS de oportunitatea de a oferi servicii de telemedicină spitalelor din zonele rurale. De asemenea, acesta a reunit diferiţi parteneri ai proiectului de telemedicină, stabilind legătura între MTS şi Ministerul Sănătăţii;

• oferifinanţare.Finanţarepentruîncepereainiţiativei(seed funding), cofinanţarea şi împrumuturile preferenţiale sunt mijloace importante pentru a stimula modelele de afaceri incluzive inovatoare. BERD a investit 2 milioane de Euro în Edipack din Albania pentru a facilita extinderea afacerii. Aceasta a furnizat, de asemenea, asistenţă tehnică referitoare la modul de sporire a eficienţei şi profitabilităţii.

Organizaţiile societăţii civile pot:• oferiasistenţătehnicămodelelordeafaceriincluzive.

Centrul de Dezvoltare Rurală din Moldova a

contribuit la crearea asociaţiilor de economii şi împrumut şi a oferit membrilor acestora servicii de marketing şi de extindere, informaţii comerciale şi instruire;

• promovaşisăridicaniveluldeconştientizare.ÎnAlbania, Edipack lucrează cu organizaţii non-guvernamentale(ONG-uri)localepentruaajungela furnizorii potenţiali de hârtie uzată din grupuri vulnerabile;

• reprezentaintereselebeneficiarilor.NationalPartnership for Microfinance Market Stakeholders (NAMMS) (Parteneriatul Naţional pentru Companiile de pe Piaţa de Microfinanţare) face lobby pentru adoptarea unei legi mai bune cu privire la microfinanţare în Federaţia Rusă.

CUM A FOST ELABORAT RAPORTUL?

Iniţiativa pentru Sporirea Pieţelor Incluzive este o platformă globală care implică mai mulţi parteneri, condusă de către UNDP, cu scopul de a favoriza crearea de modele de afaceri incluzive şi de pieţe incluzive prin cercetare, advocacy, împărtăşirea cunoştinţelor şi dezvoltarea capacităţilor. Iniţiativa promovează o abordare bazată pe dovezi, concentrată asupra Sudului şi orientată spre parteneriat, în limitele unui cadru de dezvoltare umană.

În anul 2008 a fost lansat primul raport al iniţiativei, “Valori pentru toţi”. Acesta se bazează pe 50 de studii de caz efectuate de către cercetători locali în baza unui protocol comun. Analizând dovezile, raportul identifică strategii pentru abordarea constrângerilor întâlnite de către persoanele sărace pe piaţă, pentru a stabili modele de afaceri de succes.

IniţiativaregionalăGIMdinECAafostlansatăînanul 2009. Aceasta este condusă de către Centrul regional UNDP Bratislava şi susţinută de către un număr mare de instituţii, inclusiv organizaţii de afaceri, instituţii academice, organizaţii ale societăţii civile şi parteneri de dezvoltare. Scopul este de a promova şi încuraja creare unor pieţe mai incluzive în regiune.

Acest raport a fost elaborat ca parte a efortului de atingere a scopului. Pentru a colecta informaţii pentru acest raport, au fost efectuate 19 studii de caz – câte unul din fiecare ţară din regiune. Urmând metodologia GIM,acestestudiidecazsuntscrisedecătrecercetătoridin ţările respective, ca parte a unui proces de cercetare comun. Cele 19 studii de caz, ce sunt prezentate pe scurt în Tabelul 2, constituie baza empirică a raportului.


14

Numele Descrierea succintă Ţara Organizaţia principală

Agricultură şi alimentaţie

Vitmark Acest producător a pătruns cu succes pe piaţa de sucuri de fructe pentru cei cu venituri reduse (22% cotă de piaţă) cu un suc de fructe de calitate înaltă, hrănitor, cu costuri reduse, ca urmare a unor decizii înţelepte cu privire la ambalare şi marketing. Vitmark asigură locuri de muncă decente unui număr de 2.600 de angajaţi locali cu normă întreagă în regiuni relativ defavorizate din punct de vedere economic ale Ucrainei şi oportunităţi de generare de venit unui număr 2.500 de mici producători locali de fructe şi legume.

Ucraina Companie naţională mare

Begeli Un distribuitor de produse organice cu rate de creştere anuală de 10% asigură un canal de marketing direct pentru peste 400 de fermieri cu venituri scăzute, care primesc un preţ foarte bun şi cărora li se oferă asistenţă în dezvoltarea capacităţilor de a satisface standardele organice.

Georgia Întreprindere mică şi mijlocie (IMM)

Eco Farm Mavrović Ltd.

Un producător de alimente organice care valorează peste 2 milioane $ SUA, care asigură condiţii de lucru decente, este cel mai mare angajator din comunitatea sa locală şi a început recent un program de reabilitare socială, oferind locuri de muncă la fermă persoanelor excluse din punct de vedere social.

Croaţia IMM

Marap Un producător austriac de alimente organice, care îşi importă materia primă din Uzbekistan şi care a crescut calitatea şi cantitatea resurselor, plantând 150.000 de pomi fructiferi şi nuci în regiuni degradate din punct de vedere al mediului înconjurător, pe terenuri închiriate de la producători mici, crescând astfel oportunităţile de generare de venit pentru peste 500 de persoane sărace din zonele rurale.

Uzbekistan IMM

Industria extractivă

Tengizchevroil Pentru a-şi creşte lanţul local de aprovizionare, această companie petrolieră a ajutat 174 de furnizori locali mici să obţină peste 7 milioane $ SUA de împrumuturi accesibile pentru a-i ajuta să-şi extindă activitatea, plătindu-le dobânzile şi comisioanele bancare.

Kazahstan Companie multinaţională mare

Servicii financiare

Voronezh Oblast State Fund Rusia

Această entitate cu 25 de sucursale şi companii afiliate permite afacerilor defavorizate din zonele îndepărtate dintr-o provincie a Federaţiei Ruse să obţină acces la servicii financiare prin intermediul tehnologiei moderne.

Federaţia Rusă

Companie de stat

Rural Finance Corporation (RFC)(Cooperativa de finanţare rurală)

O organizaţie de microfinanţare cu un profit net anual de 1,9 milioane $ SUA în anul 2008, 25% cotă de piaţă şi aproape 29% din profiturile industriei, oferă servicii financiare în termeni favorabili fermierilor şi antreprenorilor din zonele rurale, contribuind astfel la dezvoltarea rurală.

Moldova Companie naţională mare

Tojiksodirotbonk (TSB)

Această bancă şi-a extins afacerile asupra unui grup neacoperit, dar foarte mare şi a adus beneficii unui număr de peste 8.400 de persoane implicate în producerea bumbacului, prin împrumuturi în valoare totală de 4,2 milioane $ SUA furnizaţi la 150 de gospodării agricole mici între anii 2007 şi 2009.

Tajikistan Companie naţională mare

ICT

Temerin Telecottages

Această organizaţie non-profit oferă servicii ieftine de acces la computer şi Internet unui număr anual de peste 15.000 de consumatorii săraci din zonele rurale, îmbunătăţind accesul şomerilor la servicii de angajare şi al fermierilor la resurse şi pieţe.

Serbia ONP

Mobile-TeleSystems (MTS)

Un grup de telecomunicaţii şi-a extins baza de clienţi, având drept ţintă spitalele din zonele rurale, care necesită servicii de telemedicină, astfel salvând vieţi şi instruind personalul medical să utilizeze tehnologii de ultimă oră.

Belarus Companie naţională mare

Producţie

Production & Training Facility (PTF)

O firmă de textile înfiinţată de către Societatea persoanelor cu deficienţe de auz şi de vedere angajează 167 de persoane cu deficienţe de auz şi îşi utilizează veniturile trimestriale de 42.000 $ SUA pentru a finanţa activităţile ONG-ului care sprijină persoanele cu deficienţe de auz şi de vedere.

Turk-menistan

Organizaţie non-profit (ONP)

Tabelul 2: Studii de caz utilizate în acest raport

15REzUMAT ExECUTIV

Numele Descrierea succintă Ţara Organizaţia principală

Producţie

Hey Textile Un producător de textile şi-a extins unităţile de producţie în zone îndepărtate ale Turciei, unde costurile operaţionale sunt mai scăzute, crescându-şi astfel profiturile cu 10% şi angajând în acelaşi timp peste 1.000 de persoane cu venituri reduse (dintre care 50% sunt femei).

Turcia Companie naţională mare

Gadim Guba Un producător de covoare a preluat o fostă companie de stat şi în încercarea sa de a păstra tehnicile tradiţionale de ţesut covoare, utilizează vopsele naturale şi angajează 140 de femei, care reprezintă majoritatea forţei de muncă.

Azerbaidjan IMM

Comerţ cu amănuntul

Tinex Acest al doilea ca mărime lanţ de supermarket –uri din ţară, cu peste 1.000 de angajaţi asigură locuri de muncă, îndrumare şi dezvoltare a capacităţilor pentru copiii orfani în vârstă de peste 18 ani; în prezent angajează 25 de copii orfani.

FYR Macedonia

Companie naţională mare

Turism

Tufenkian Acest lanţ hotelier se bazează pe bogatul patrimoniu cultural şi natural al Armeniei pentru a oferi servicii de turism rural unui număr de 3.000 de clienţi anual, angajând astfel 174 de persoane din zonele rurale, achiziţionând produse alimentare de la comunităţi locale şi protejând mediul înconjurător prin utilizarea energiei solare, plantând 1.500 de arbori şi reducând cantitatea de apă reziduală.

Armenia IMM

Turism bazat pe comunitate

Până în anul 2008, aceste servicii de eco-turism oferite de comunitate au determinat o creştere de 400% a numărului de turişti în opt ani şi au creat 412 locuri de muncă în zonele rurale.

Kîrgîzstan IMM

Gestionarea deşeurilor

Čistoća Această companie municipală de gestionare a deşeurilor angajează persoane cu venituri reduse pentru a colecta şi sorta materiale reciclabile. Dintre cei 98 de angajaţi, 32 sunt romi din comunităţile sărace. Aceştia primesc un salariu mai mare decât cel mediu şi beneficiază de asigurare medicală. Deşeurile solide în municipalitate au fost reduse cu 30% ca urmare a unei campanii de informare implementate în colaborare cu partenerii locali.

Muntenegru Companie de stat

Industrijski Otpad Această întreprindere reciclează şi procesează între 350 şi 1.000 de tone de deşeuri industriale şi menajere anual şi angajează persoane vulnerabile şi achiziţionează de la grupuri vulnerabile.

Bosnia şi Herzegovina

IMM

Edipack Produce ambalaje din materiale reciclate, pe care le colectează de la IMM-urile locale şi din gospodării – asigurându-le venituri lunare medii de 160$ SUA/ persoană. Aceasta îşi ajută compania-soră de cosmetice să crească, crescându-şi astfel vânzările cu 60% şi generând un venit de 2 milioane $ SUA în anul 2008.

Albania IMM

PLATFORMA DE INFORMARE GIM

Raportul complet, studiile de caz din acest raport, precum şi profilurile instituţiilor de asistenţă din regiune sunt disponibile pe platforma globală de informare a Iniţiativei GIM pe www.growinginclusivemarkets.org.

www.growinginclusivemarkets.org

United Nations Development ProgrammeOne United Nations PlazaNew York, NY 10017, USAwww.undp.org

Sales #: E.08.III.B.20 . ISBN #: 978-92-1-126224-7

Growing Inclusive MarketsBusiness Works for Development •Development Works for Business

www.growinginclusivemarkets.org

United Nations Development ProgrammeUNDP Regional Bureau for Europe and the Commonwealth of Independent Stateshttp://europeandcis.undp.org/

Sales #: E.08.III.B.20 . ISBN #: 978-92-1-126224-7

Growing Inclusive MarketsBusiness Works for Development •Development Works for Business

Date post:	26-May-2018
Category:	Documents
Upload:	buidien
View:	213 times
Download:	0 times

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA … GIM_Report_MD_web.pdfmilioane de oameni care încă...

Documents