SOLUŢII pentru Intrebările din TESTUL GRILĂ –licenţă 2012 PPTC Nr, întrebare Răspuns corect 1. a. Încreţirea materialelor pe linia de coasere 2. a.Cu desime mică, scămoşate 3. b.Nivelul automatizării transportului la coasere 4. a.Realizarea cusăturilor ascunse 5. a.Realizarea sistemelor de închidere a produselor sport 6. c.Rezistenţa tangenţială la frecare internă 7. b.De culori închise 8. c. Succesiunea de lansare a pachetelor pe linia de confecţionare 9. b.Maşna de cusut în lanţ cu 2 ace 10. a.După încheierea cămăşii pe linia laterală, grupa Pfc 11. b. În grupa EM 12. a. În grupa Pf 13. b. În grupa EmM 14. b.Pantalonilor sport 15. a.Între cele 2 faze de montare a beteliei (de aplicare şi fixare ) 16. c.În grupa Em 17. b.Output-ului 18. b.Coaserea în lanţ a reperelor mici pe maşina de cusut fará tăietor de fir 19. a. Aplicarea reperelor mici pe repere mari 20. a. Output secundar 21. a.Fază tehnologică 22. c. c = 0,5 23. c. Secvenţă de desfăşurare a activităţii la locul de muncă 24. b. c = 1 25. a. c = 20 26. c. Suma timpilor individuali medii t i − 27. b.Sutimi de minut HM 28. a. Alimentator 29. a. Şefului de formaţie 30. a. 31. a. 2/5
Transcript
SOLUŢII pentru Intrebările din TESTUL GRILĂ –licenţă 2012
PPTC
Nr, întrebare
Răspuns corect
1. a. Încreţirea materialelor pe linia de coasere 2. a.Cu desime mică, scămoşate 3. b.Nivelul automatizării transportului la coasere 4. a.Realizarea cusăturilor ascunse 5. a.Realizarea sistemelor de închidere a produselor sport 6. c.Rezistenţa tangenţială la frecare internă 7. b.De culori închise 8. c. Succesiunea de lansare a pachetelor pe linia de confecţionare 9. b.Maşna de cusut în lanţ cu 2 ace 10. a.După încheierea cămăşii pe linia laterală, grupa Pfc 11. b. În grupa EM 12. a. În grupa Pf 13. b. În grupa EmM 14. b.Pantalonilor sport 15. a.Între cele 2 faze de montare a beteliei (de aplicare şi fixare )
16. c.În grupa Em 17. b.Output-ului 18. b.Coaserea în lanţ a reperelor mici pe maşina de cusut fará tăietor de fir 19. a. Aplicarea reperelor mici pe repere mari 20. a. Output secundar 21. a.Fază tehnologică 22. c. c = 0,5 23. c. Secvenţă de desfăşurare a activităţii la locul de muncă 24. b. c = 1 25. a. c = 20 26.
c. Suma timpilor individuali medii ti
−
27. b.Sutimi de minut HM 28. a. Alimentator 29. a. Şefului de formaţie 30.
4. Aţa transparentă monofilamentară, se utilizează pentru:
a. Realizarea cusăturilor ascunse
b. Realizarea cusăturilor de acoperire
c. Realizarea cusăturilor ornamentale
5. Banda Velcro se utilizează pentru:
a. Realizarea sistemelor de închidere a produselor sport
b. Asigurarea fixării rezervelor
c. Diversificare estetică a produsului
6. Includerea fazelor tehnologice de surfilare în structura proceselor de confecţionare, este determinată de :
a. Rezistenţa la comprimare a materialelor
b. Rezistenţa la rupere a materialelor
c. Rezistenţa tangenţială la frecare internă a materialelor
7. Formarea luciului zonal, ca efect secundar în procesele umidotermice, este caracteristică materialelor:
a. De culori deschise
Proiectarea proceselor tehnologice în confecţii
Pag. 2
b. De culori închise
c. Cu desene imprimate
8. Structura pe culori a modelelor din comandă, influenţează:
a. Timpul de şablonare
b. Timpul de numerotare
c. Succesiunea de lansare a pachetelor pe linia de confecţionare
9. Pentru îmbunătăţirea confortului psihosenzorial, asamblarea cămăşii pe linia laterală utilizează:
a. Maşina simplă de cusut
b. Maşna de cusut în lanţ cu 2 ace
c. Maşina de surfilat
10. Aplicarea manşetei la cămaşă cu mînecă lungă :
a. După încheierea cămăşii pe linia laterală, grupa Pfc
b. Pe mâneca tubulară, grupa EM
c. După montarea mînecii in răscroială, grupa Pfc
11. Fazele de aplicare a nasturilor cu maşina automată, la o bluză fără guler, cu mânecă scurtă se regăsesc:
a. În grupa Em
b. În grupa EM
c. În grupa Pfc
12. Realizarea tivului la mâneca scurtă, cămaşa pentru barbati, pe maşina cu platforma cilindrică, se realizează:
a. În grupa Pf
b. În grupa Em
c. In grupa EM
13. Fazele de aplicare a clapei la spatele de pantaloni se regăsesc în:
a. În grupa EM
b. În grupa EmM
c. În grupa Pfc
14. Realizarea printr-o singură trecere a asamblării pe linia interioară a pantalonilor este specifică:
a. Pantalonilor clasici
b. Pantalonilor sport
c. Pantalonilor casual
15. Asamblarea pantalonilor clasici pe linia de simetrie (a feţei şi spatelui) la pantalonii clasici, se realizează:
a. Între cele 2 faze de montare a beteliei (de aplicare şi fixare )
b. După realizarea cusăturii de fixare a beteliei
c. Înantea aplicării beteliei
16. Realizarea broderiei pe buzunarul aplicat se realizează:
Proiectarea proceselor tehnologice în confecţii
a. În grupa EM
b. În grupa EmM
c. În gupa Em
17. Performanţa funcţionării sistemului -loc de muncă -, se evaluează la nivelul :
a. Input-ului
b. Output-ului
c. Sarcinii de lucru
18. Adaptarea configurării locului de muncă (din figură), prin extensia blatului, este adecvată pentru:
Pag. 3
Extensia blatului
BLATUL MASINII
☺ a. Asamblarea reperelor mari, pe maşini cu tăietor de fir
b. Coaserea în lanţ a reperelor mici pe maşina de cusut fará tăietor de fir
c. Prelucrarea reperelor mari pe zonă limitată
19. Adaptarea configurării locului de muncă (din figură), prin extensia blatului, este adecvată pentru :
BLATUL MASINII
Extensia blatului
Ext
ensi
e bl
at
Extensie blat
☺ a. Aplicarea reperelor mici pe repere mari
b. Prelucrarea reperelor mici
c. Asamblarea componentelor elementelor mici
20. Rezervele tăiate la maşinile de surfilat si de cusut – corectat, reprezintă:
a. Output secundar
b. Output principal
c. Input
21. “Aplicarea gulerului de cămaşă în răscroiala gâtului, Nt= 1,2 min”, reprezintă:
a. Fază tehnologică
b. Secvenţă de desfăşurare a activităţii la locul de muncă
c. Punct de măsurare
22. Pentru secvenţa “aduce şi poziţionează sub picioruş, spatele de pantaloni, pentru coaserea pensei”, cantitatea de referinţă “c”este :
a. c = 2
Proiectarea proceselor tehnologice în confecţii
b. c = 1
c. c = 0,5
23. „Dezleagă pachetul, aşează pe blatul maşinii de cusut” reprezintă :
a. Operaţie tehnologică
b. Fază tehnologică
c. Secvenţă de desfăşurare a activităţii la locul de muncă
24. Pentru secvenţa “Aplică prin coasere buzunarul pe faţa cămăşii – model cu 1 buzunar”, cantitatea de referinţă este:
a. c = 2
b. c = 1
c. c = 0,5
25. Care este varianta corectă? Cantitatea de referinţă pentru secvenţa “Reface pachetul , după coaserea in lanţ a 20 gulere” este :
a. c = 20
b. c = 0,5
c. c = 10
26. Timpul operaţional –top , este:
a. Suma timpilor individuali, ti
b. Suma timpilor ciclici tz
Pag. 4
i
−c. Suma timpilor individuali medii t
27. Timpii individuali, în confecţii se măsoară în :
a. Secunde
b. Sutimi de minut HM
c. Minute
28. Fluxul material pe linia tehnologică este asigurat de:
a. Alimentator
b. Tehnolog
c. Şef formaţie
29. Asigurarea interpretării datelor de proces şi reinterpretarea fluxului informaţional şi material, pe linie, revine:
a. Şefului de formaţie
b. Trainerului de metodă
c. Tehnologului
30. Identificaţi varianta corectă a schemei de desfăşurare a activităţilor înregistrate, prin procedeul SPLIT :
Secvenţa 1 t i C 16 30 45 60 76 90
Secvenţa 2 t i C 110 135 163 189 218 247
Secvenţa 3 t i
Proiectarea proceselor tehnologice în confecţii
Pag. 5
C 115 141 168 196 226 254 Secvenţa 1 t i
C 16 30 45 60 76 90
Secvenţa 2 t i C 110 135 163 189 218 247
Secvenţa 3 t i C 115 141 168 196 226 254
a b c
31. r = 0,6 min; Nt1 = 1,6 min - pe maşina simplă : Nt2 =0,2 min -pe maşina simplă , Nt3 =120 HM – pe maşina de surfilat. Câte posturi /executanţi sunt necesare?
a. 2/5
b. 3/3
c. 1/4
15 ianuarie 201215 ianuarie 2012
Structuri textile. Tricoturi
Pag. 1
Tematica şi Bibliografia
Disciplina: Structuri textile.Tricoturi
Nr. crt. Tematica Bibliografie
1. Caracteristici generale ale tricoturilor din bătătură şi din urzeală
- Macovei L.. – suport curs
2. Tipuri de ochiuri în structura tricoturilor din bătătură şi din urzeală
- Macovei L.. – suport curs
4. Tricoturi din bătătură cu legaturi de bază.
- Macovei L.. – suport curs
5. Tricoturi din bătătură cu legaturi derivate
- Macovei L.. – suport curs
6. Tricoturi din bătătură cu desene de culoare
- Macovei L.. – suport curs
7. Tricoturi din bătătură cu desene de legătură – cu ochiuri duble şi ochiuri reţinute
- Macovei L.. – suport curs
Structuri textile.Tricoturi – Conf.dr.ing. Laura Macovei 1. Caracteristici generale ale tricoturilor din bătătură şi din urzeală 2. Tipuri de ochiuri în structura tricoturilor din bătătură şi din urzeală 3. Tricoturi din bătătură cu legaturi de bază. 4. Tricoturi din bătătură cu legaturi derivate 5. Tricoturi din bătătură cu desene de culoare 6. Tricoturi din bătătură cu desene de legătură – cu ochiuri duble şi ochiuri reţinute Bibliografie 1. Macovei L.. – suport curs
Structuri textile. Tricoturi
1. Ochiul normal de tricot din bătătură conţine:
a. Buclă de ancorare
b. Buclă de început
c. Buclă de platină
2. Structurile fang /semifang conţin:
a. Ochiuri duble
b. Ochiuri reţinute
c. Ochiuri transferate
3. Ochiul de tricot din urzeală este un ochi închis dacă:
a. Flancurile se încrucişează
b. Segmentele de legătură se intersectează
c. Segmentele de legătură nu se suprapun
4. Ochiul dublu de tricot din bătătură conţine:
a. Buclă netransformată în ochi
b. Buclă de ancorare
c. Buclă de început
5. Structura reprezentată este cu desen:
a. De legătură
b. Combinat
c. De culoare
6. Indicele ochiului dublu este dat de:
a. Numărul flotărilor dispuse în dreptul unui ochi
b. Numărul buclelor netransformate în ochi
c. Numărul de şiruri pe care evoluează buclele
7. Segmentul de legătură uneşte corpurile a două ochiuri:
a. Vecine din acelaşi rând
b. Nealăturate din acelaşi rând
c. Din rânduri succesive
8. Legatura patent se caracterizează prin:
a. Şiruri de ochiuri decalate pe verticală
b. Apropierea a şirurilor de ochiuri de acelaşi aspect
c. Aspect spate pe ambele părţi ale tricotului
Pag. 2
Structuri textile. Tricoturi
9. Indicele ochiului reţinut este dat de:
a. Numărul flotărilor succesive dispuse în dreptul unui ochi
b. Numărul buclelor netransformate în ochi
c. Numărul de şiruri pe care evoluează buclele
10. Structura din figură conţine:
a. Ochiuri duble de două şiruri de indice 3
b. Ochiuri retinute de indice 2
c. Ochiuri duble şi reţinute de indice 2
11. Pasul ochiurilor , A, este:
a. Un parametru de structură
b. Un parametru tehnologic
c. O caracteristică tehnică a maşinilor de tricotat
12. Desimea pe verticală este în relaţie directă cu:
a. Pasul ochurilor
b. Inălţimea ochirilor
c. Coeficientul intrăii în lăţime
13. Efectul de val se realizează prin introducerea:
a. Ochiurilor transferate
b. Ochiurilor reţinute
c. Ochiurilor încrucişate
14. Rularea marginilor este o proprietate specifică tricotului cu legătura:
a. Interloc
b. Glat
c. Lincs
15. Structuri cu desene cu dungi longitudinale de culoare se pot obţine în legăturile:
a. Patent de raport 1:5
b. Glat derivat
c. Lincs cu desene lincs
Pag. 3
Structuri textile. Tricoturi
Pag. 4
Grila de răspunsuri corecte:
1c 11a
2a 12b
3b 13b
4a 14b
5c 15b
6b
7c
8b
9a
10a
Tehnologii si utilaje în tricotaje
Pag. 1
Tematica şi Bibliografia
Disciplina: Tehnologii şi utilaje în tricotaje
Nr. crt. Tematica Bibliografie
1. Procese tehnologice in tricotaje,
- Macovei L.., Creţu V., Tehnologii şi utilaje în tricotaje, Ed. Gh.Asachi, Iasi, 2002, pag. 44,45, 52÷58. - Macovei L.. – suport indrumar de laborator (Tehnologia de tricotare şi maşinile de tricotat)
2.
Clasificarea maşini de tricotat. Caracteristici tehnice ale masinilor de tricotat
- Macovei L.., Creţu V., Tehnologii şi utilaje în tricotaje, Ed. Gh.Asachi, Iasi, 2002, pag. 75,76, 88÷91. - Macovei L.. – suport indrumar de laborator (Tehnologia de tricotare şi maşinile de tricotat)
3. Mecanisme commune maşinilor de tricotat. Parametri tehnologici ai procesului de tricotare
- Macovei L.., Creţu V., Tehnologii şi utilaje în tricotaje, Ed. Gh.Asachi, Iasi, 2002, pag. 177÷186, 210÷215. - Macovei L.. – suport indrumar de laborator (Tehnologia de tricotare şi maşinile de tricotat)
4.
Definirea traiectoriilor acelor cu limbă şi cu cârlig şi analiza efectelor tehnologice posibile în funcţie de poziţiile caracteristice ale acelor într-un sistem de tricotare şi o zonă de transfer de ochiuri
- Macovei L.., Creţu V., Tehnologii şi utilaje în tricotaje, Ed. Gh.Asachi, Iasi, 2002, pag. 135÷142.
- Macovei L.. – suport indrumar de laborator
5.
Acţionarea organelor de formare a ochiurilor cu selectare în grup directă la unul şi două nivele şi cu selectare în grup inversă la nivelul acelor
- Macovei L.., Creţu V., Tehnologii şi utilaje în tricotaje, Ed. Gh.Asachi, Iasi, 2002, pag. 154÷163.
- Macovei L.. – suport indrumar de laborator
6.
Tehnologii de tricotare pe maşini circulare cu diametru mare. Elemente generale.Caracteristici tehnice
- Creţu V., Macovei L.., Tehnologii de tricotare pe maşini circulare, Ed. Performantica, Iasi, 2004, pag. 126÷130, 134,135.
- Macovei L.. – suport curs
Tehnologii şi utilaje în tricotaje - 1. Procese tehnologice in tricotaje, 2. Clasificarea maşini de tricotat. Caracteristici tehnice ale masinilor de tricotat 3. Mecanisme commune maşinilor de tricotat. Parametri tehnologici ai procesului de tricotare 4. Definirea traiectoriilor acelor cu limbă şi cu cârlig şi analiza efectelor tehnologice posibile
în funcţie de poziţiile caracteristice ale acelor într-un sistem de tricotare şi o zonă de transfer de ochiuri
5. Acţionarea organelor de formare a ochiurilor cu selectare în grup directă la unul şi două nivele şi cu selectare în grup inversă la nivelul acelor
Tehnologii si utilaje în tricotaje
Pag. 2
6. Tehnologii de tricotare pe maşini circulare cu diametru mare. Elemente generale.Caracteristici tehnice
2. Creţu V., Macovei L.., Tehnologii de tricotare pe maşini circulare, Ed. Performantica, Iasi, 2004, pag.126÷130, 134,135.
3. Macovei L.. – suport curs 4. Macovei L. - suport indrumar de laborator (Tehnologia de tricotare şi maşinile de tricotat) 5. Macovei L.. – suport indrumar de laborator
1. În poziţia de buclare acul se află:
a. cu capul deasupra liniei de aruncare la distanţa “X”
b. cu capul sub linia de aruncare la distanţa “X”
c. cu călcâiul deasupra nivelului S la distanţa “X”
2. În poziţia In acul cu limbă:
a. are OV pe limba deschisă şi poate fi alimentat cu fir
b. are OV pe limba închisă şi nu poate fi alimentat cu fir
c. are OV pe tijă şi poate fi alimentat cu fir
3. Acele cu limbă pot obţine OR dacă parcurg traiectoria:
a. S-I-B, fără alimentare cu fir
b. S-B, cu alimentare cu fir
c. S-In-B, cu alimentare cu fir
4. Traiectoria S-In-B are ca efect acumularea unei bucle în cazul:
a. acelor cu limbă, cu alimentarea firului
b. acelor cu cârlig, fără alimentarea firului
c. acelor cu limbă, fără alimentarea firului
5. Care este efectul tehnologic în cazul traiectoriei S-I- B în condiţiile nealimentării cu fir?
a. Ochi normal
b. Aruncare în gol
c. Ochi reţinut
6. Pentru a obţine “buclă” pe acul “i” şi “flotare” pe acul “s”, poziţia camelor din figura următoare este:
Tehnologii si utilaje în tricotaje
a. Cama de ridicare în poziţie “I” şi cama de închidere în poziţie “-”
b. Cama de ridicare în poziţie “+” şi cama de închidere în poziţie “-”
c. Cama de ridicare în poziţie “-” şi cama de închidere în poziţie “I”
7. Tipul acţionării şi selectării pentru cazul din figura alaturata este:
a. acţionare indirectă cu selectare în grup directă
b. acţionare directă cu selectare în grup directă
c. acţionare combinata fara selectare
8. Pentru a obţine “ON” pe acul “i” şi “flotare” pe acul “s”, poziţia camelor din figura următoare este:
a. Cama de ridicare în poziţie “I” şi cama de închidere în poziţie “I”
b. Cama de ridicare în poziţie “+” şi cama de închidere în poziţie “-”
c. Cama de ridicare în poziţie “+” şi cama de închidere în poziţie “I”
9. Pentru a obţine “buclă” pe acul “i” şi “ON” pe acul “s”, poziţia camelor din figura următoare este:
a. Nu este posibil
b. Cama de ridicare în poziţie “+” şi cama de închidere în poziţie “-”
c. Cama de ridicare în poziţie “I” şi cama de închidere în poziţie “I”
10. Maşinile de tricotat automate au în componenţa lor următoarele mecanisme:
Pag. 3
Tehnologii si utilaje în tricotaje
Pag. 4
a. Mecanism de alimentare, mecanism de formare a ochiurilor, mecanism de tragere
b. Mecanism de alimentare, mecanism de formare a ochiurilor, mecanism de tragere, mecanism de actionare, mecanism de comandă
c. Mecanism de alimentare, mecanism de formare a ochiurilor, mecanism de tragere, mecanism de acţionare
11. Fineţea maşinii de tricotat, în sistemul englez, se exprimă ca numărul de ace dispuse echidistant pe:
a. 25,4 mm (1 inch)
b. 38,1 mm (1,5 inch)
c. 50,8 mm (2 inch)
12. In cazul în care adâncimea de buclare creşte atunci:
a. Desimea tricotului creşte
b. Desimea tricotului scade
c. Lungimea firului din ochi scade
13. La maşinile de tricotat, în zona de alimentare cu fir sunt specifici următorii parametri tehnologici:
a. Tensiunea în fir, viteza de alimentare, viteza de consum
b. Tensiunea în fir, lungimea firului din ochi, pasul ochiului
c. Ecartamentul fonturilor, lungimea de consum, avansul la buclare
14. O maşină circulară de tricotat se defineşte prin:
a. D ≥ 7”, utilizează procedeul de tricotare cu buclare prealabilă
b. D ≥ 7”, utilizează procedeul de tricotare cu buclare finală
c. D < 7”, utilizează procedeul de tricotare combinat
15. La maşinile de tricotat circulare cu diametru mare, acele sunt:
a. Fixe în fontură
b. Libere în fontură
c. O parte fixe în fontură şi o altă parte libere în fontură
Grila de răspunsuri corecte:
1b 11a
2a 12b
3b 13a
4a 14b
5b 15b
Tehnologii si utilaje în tricotaje
Pag. 5
6a
7c
8a
9a
10b
Tehnologii �i utilaje pentru confec�ii textile
Pag. 1
1. Mesele de �pănuit cu ace se utilizează pentru:
a. �pănuirea materialelor textile în dungi sau carouri
b. �pănuirea materialelor textile pul�ate
c. Croirea materialelor textile în carouri
2. �pănuirea manuală fa�ă de �pănuirea mecanică este caracterizată de:
a. Precizie mai mare
b. Timp de realizare mai mare
c. Solicitare mai redusă a materialului textil
3. Pentru �pănuirea materialelor textile cu stabilitate dimensională redusă, de tipul tricoturilor metraj, se recomandă:
a. Derularea pozitivă a materialului textil
b. Derularea negativă a materialului textil
c. Ambele variante
4. La ma�inile de �pănuit, mecanismul pentru realizarea peretelui drept se utilizează pentru:
a. Alinierea straturilor de �pan pe o margine, în lungul �panului
b. Alinierea straturilor de �pan pe ambele margini, în lungul �panului
c. Tăierea foii de �pan
5. Ma�inile mobile de croit se folosesc pentru:
a. Sec�ionarea �panului
b. Croirea pe contur a reperelor
c. Sec�ionarea �panului �i/sau croirea pe contur
6. Ma�inile mobile de croit cu disc prezintă dezavantajul:
a. Subtăierii la decuparea pe contururi drepte
b. Decalajului dimensional la decuparea pe contururi curbe
c. Răsfirării straturilor de �pan în timpul croirii
7. Ma�ina fixă de croit se utilizează pentru:
a. Sec�ionarea �panului
b. Croirea pe contur a reperelor
c. Sec�ionarea �panului �i/sau croirea pe contur
8. Pentru croirea �esăturilor cu ma�inile automate este necesară:
a. Sec�ionarea �panului
b. Comprimarea �panului
c. �ablonarea cu creta de croitorie
9. Opera�iile de termolipire se realizează cu următoarele tipuri de utilaje specializate:
a. Presă de călcat
b. Presă de termolipit cu ac�ionare discontinuă
c. Ma�ină de brodat
10. Pentru termolipirea întăriturii la man�etele �i gulerele cămă�ii se recomandă utilizarea:
Tehnologii �i utilaje pentru confec�ii textile
a. Presei de termolipit cu ac�ionare discontinuă
b. Presei de călcat
c. Presei hidraulice.
11. Cauza principală a contrac�iei diferen�iate la termolipirea materialelor textile este:
a. Presiunea prea mare
b. Alegerea necorespunzătoare a utilajului
c. Temperatura prea mare
12. Cauza principală a străpungerii adezivului la termolipirea materialelor textile este:
a. Viteza prea mare
b. Presiunea prea mare
c. Valoarea cumulată a parametrilor de termolipire
13. Parametrii procesului de termolipire, pentru o presă cu ac�ionare discontinuă sunt:
a. Temperatura, presiunea �i viteza de deplasare
b. Temperatura, presiunea �i timpul
c. Temperatura, umiditatea �i timpul.
14. Zonele presei de termolipit cu ac�ionare continuă se dispun în următoarea ordine:
a. zona de alimentare, de încălzire, de presare, de răcire, zonă de evacuare a reperelor
b. zona de alimentare, de presare, de încălzire, de răcire, zonă de evacuare a reperelor
c. zona de alimentare, de încălzire, de răcire, de presare, zonă de evacuare a reperelor
15. La stabilirea temperaturii de termolipire trebuie să se �ină cont de următoarele rela�ii:
a. Torgan de lucru=Ttopire adeziv + (20÷300C), Tînmuiere adeziv<T termostabilitate material
b. Torgan de lucru=Ttopire adeziv - (20÷300C), Tînmuiere adeziv<T termostabilitate material
c. Torgan de lucru=Ttopire adeziv + (50÷600C), Tînmuiere adeziv>T termostabilitate material
16. Acele curbe se pot întâlni la:
a. Ma�inile simple de cusut �i/sau la cea de surfilat
b. Ma�inile pentru cusături ascunse �i/sau la cea de surfilat
c. Ma�inile pentru cusături ascunse �i/sau ma�inile simple de cusut
17. Cusătura reprezentată în figura următoare este:
a. Cusătura de încheiat-surfilat 504
b. Cusătura de surfilat 502
c. Cusătura de acoperire 606
18. Pentru realizarea cusăturii de acoperire 406 ma�ina de cusut trebuie să prezinte următoarele organe lucrătoare conducătoare de fir:
Pag. 2
Tehnologii �i utilaje pentru confec�ii textile
a. 2 ace pozi�ionate în acela�i plan, la înăl�imi diferite �i un apucător cu mi�care spa�ială
b. 2 ace pozi�ionate în planuri diferite, la acea�i înăl�ime �i un apucător cu mi�care spa�ială
c. 2 ace pozi�ionate în acela�i plan, la înăl�imi diferite �i un apucător cu mi�care de rota�ie
19. Pentru realizarea cusăturii prezentate în figura următoare sunt necesare următoarele organe lucrătoare alimentate cu fir:
a. 2 ace, 2 apucătoare �i un depunător de fir
b. 2 ace, 1 apucător superior, unul inferior �i unul suplimentar, alimentate cu fir
c. 2 ace, 2 apucătoare inferioare �i un apucător superior, alimentate cu fir
20. Infilarea firului de la acul ma�inii simple de cusut se face:
a. Dinspre canalul lung spre canalul scurt
b. De sus în jos
c. Dinspre canalul scurt spre canalul lung
21. Acele cu vîrf sferic se utilizează pentru::
a. Coaserea �esăturilor cu desime mare
b. Coaserea blănurilor
c. Coserea tricoturilor
22. Rotirea în sens orar a �urubului 1 din figura următoare are ca efect:
a. Tensionarea firului de la ac
b. Tensionarea firului de la suveică
c. Încre�irea cusăturii
23. Care dintre următoarele afirma�ii este corectă?
a. Acul ma�inii simple de cusut este mai scurt decât cel de la ma�ina pentru cusătua 401
b. Acul ma�inii de surfilat este mai lung decît al ma�inii pentru cusătura lan�
c. Acul ma�inii simple de cust este mai scurt decât cel al ma�inii de surfilat
24. Pentru realizarea a două cusături decorative paralele pe conturul unui guler cu revere este necesară o ma�ină de cusut cu:
a. 2 ace fixate pe tijă unică
b. 2 ace escamotabile
c. 2 ace cu pozi�ie înclinată
Pag. 3
Tehnologii �i utilaje pentru confec�ii textile
Pag. 4
25. Transportorul de tip diferen�ial este recomandat pentru asamblarea:
a. Materialelor groase
b. Materialelor cu dungi sau carouri
c. Tricoturilor sau a materialelor cu stabilitate dimensională redusă
26. Mi�carea de deplasare longitudinală a acului, concomitent cu cea a transportorului are ca efect tehnologic::
a. Încre�irea straturilor asamblate
b. Ob�inerea unei cusături zigzag
c. Evitarea alunecării straturilor.
27. Mi�carea de deplasare laterală a acului are ca efect tehnologic:
a. Realizarea a două cusături paralele
b. Realizarea unei cusături lăn�i�or
c. Realizarea unei cusături zigzag
28. Existen�a unui transportor superior suplimentar fa�ă de transportorul clasic asigură:
a. Transportul simultan al straturilor asamblării, dacă cursele celor 2 transportoare sunt egale
b. Încre�irea stratului superior la reglarea unei curse mai mici pentru transportorul superior
c. Încre�irea stratului inferior dacă transportorul superior are o cursă mai mare.
29. Pentru asamblarea materialelor groase, greu de transportat, se recomandă utilizarea unei ma�ini de cusut dotată cu:
a. Un ac cu deplasare laterală
b. Un transportor diferen�ial
c. Un transportor superior �i ac cu mi�care de deplasare longitudinală
30. Pozi�ionarea unui cu�it între 2 ace ale unei ma�ini simple de cusut este indicată pentru:
Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
Pag. 1
Tematica şi Bibliografia pentru
EXAMENUL DE LICENTA
Specializarea: …………………………….
Sesiunea iulie 2012
Disciplina: Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
Nr. crt. Tematica Bibliografie
1.
Structura si functiile produselor de incaltaminte
- Suport de curs pentru IE in format electronic - Malureanu G., Mihai A., Bazele proiectarii
incaltamintei, Ed Performantica, 2003, ISBN 973-8075-88-2
- Mihai A., Driscu M., Indrumar de practica-confectii piele, 2011, ISBN 978-973-730-830-6
2.
Elemente de anatomie, biomecanica si antropometrie. Elemente de proiectare.
- Suport de curs pentru IE in format electronic - Malureanu G., Mihai A., Bazele proiectarii
incaltamintei, Ed Performantica, 2003, ISBN 973-8075-88-2
- Mihai A., Driscu M., Indrumar de practica-confectii piele, 2011, ISBN 978-973-730-830-6
3. Tehnologia de confectionare
a produselor din piele si inlocuitori.
- Suport de curs pentru IE in format electronic - Malureanu G., Mihai A., Bazele proiectarii
incaltamintei, Ed Performantica, 2003, ISBN 973-8075-88-2
- Mihai A., Driscu M., Indrumar de practica-confectii piele, 2011, ISBN 978-973-730-830-6
Titular: Conf. Dr. ing. Aura MIHAI
15 ianuarie 2012
Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
1. Principalele solicitări la care sunt supuse reperele de încălţăminte componente ale subansamblului exterior (din structura ansamblului superior) în procesul de confecţionare şi în perioada exploatării produsului sunt următoarele:
a. alungire la rupere, flexibilitate la încovoieri repetate, degradare a structurii materialului,
b. alungire la rupere, flexibilitate la încovoieri repetate, acţiunea factorilor de mediu, acţiunea transpiraţiei
c. întindere şi comprimare la formarea spaţială, încovoieri repetate, acţiune a factorilor externi (de mediu) si interni în timpul utilizării produsului
2. Se dă următoarea structură a feţelor unui sortiment de încălţăminte. Reperele componente sunt:
1 2 5 3 6
4 a. 1-vârf, 2-căpută, 3-carâmb, 4-ştaif, 5-limbă, 6-vipuşcă
c. 1-căpută anterioară, 2-căpută posterioară, 3-carâmb, 4-ştaif, 5-limbă, 6-vipuşcă
3. Se dă următoarea structură a feţelor unui sortiment de încălţăminte. Reperele componente sunt:
1
2
3
a. 1-căpută, 2-carâmb, 3-ştaif
b. 1-liră, 2-fâşie, 3-ştaif
c. 1-căpută, 2-fâşie, 3-ştaif
4. Se dă următoarea structură a feţelor unui sortiment de încălţăminte. Reperele componente sunt
1 2
3
Pag. 2
Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
Pag. 3
a. 1-branţ, 2-întăritură de branţ, 3-glenc
b. 1- întăritură de branţ, 2- branţ , 3-glenc
c. 1-glenc, 2-întăritură de branţ, 3-branţ
5. Materialele din care urmează să se obţină reperele subansamblului interior din structura ansamblului superior al încălămintei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a. proprietăţi igienice (capacitate bună de absorbţie, higroscopicitate, permeabilitate la aer şi vapori de apă, capacitate de a îndepărta electricitatea statică); rezistenţă la frecare umedă şi uscată; rezistenţă la întindere; rezistenţă la acţiunea transpiraţiei;rezistenţă termică ridicată la încălţămintea destinată sezonului rece; proprietăţi ecologice.
b. flexibilitate bună; rezistenţă la încovoieri repetate; proprietăţi elasto-plastice pentru a se putea forma spaţial; proprietăţi igienice (capacitate de absorbţie şi desorbţie a umidităţii, higroscopicitate); rezistenţă la uzură prin frecare.
c. comportament elasto-plastic la solicitări de întindere, rezistenţă la întindere şi sfâşiere, flexibilitate ridicată, rezistenţă la uzură prin frecare, proprietăţi igienice (permeabilitate la aer, la vapori de apă, transfer de căldură, îndepărtarea electricităţii statice), proprietăţi estetice (culoare, luciu, tuşeu etc.), proprietăţi ecologice
6. Tocul poate prezenta diverse forme şi dimensiuni, fiind reperul cel mai supus influenţelor din modă. Acest reper component al ansamblului inferior al încălţămintei are în primul rând un rol funcţional care constă în
a. echilibrarea presiunilor pe suprafaţa de sprijin
b. distribuirea corespunzătoare a sarcinii corpului pe partea posterioară şi anterioară a piciorului
c. menţinerea unei poziţii corespunzătoare a boltţii piciorului
7. Funcţia încălţămintei care permite asigurarea unei repartiţii cât mai echilibrate a încărcărilor transmise prin picior pe suprafaţa de reazem este asigurată de:
a. talpă şi toc
b. branţ
c. întăritura de branţ
8. Atât în dinamică, dar mai ales în poziţia de sprijin ortostatic bilateral, eforturile repartizate pe picior solicită puternic elementele de schelet care formează bolta longitudinală internă a acestuia. Reperul din structura încălţămintei care asigură menţinerea bolţii piciorului este:
a. branţul
b. glencul
c. întăritura de branţ
9. Menţinerea în poziţie normală a articulaţiei dintre gambă şi picior este asigurată de prezenţa în structura încălţămintei a:
a. bombeului şi a ştaifului
b. ştaifului rigid şi a căputei cu aripile prelungite
c. ştaifului rigid şi a carâmbilor fixaţi pe picior
10. Prin natura materialelor folosite, prin modul lor de asociere în interiorul încălţămintei, trebuie să se asigure un microclimat adecvat fiziologiei normale a piciorului. Acest microclimatul este definit de următorii parametri:
a. temperatură t=21-33°C; umiditate relativă ϕ=60-70%, conţinut de CO2=0,8%.
b. temperatură t=33-37°C; umiditate relativă ϕ=60-70%, conţinut de CO2=0,8%.
c. temperatură t=21-33°C; umiditate relativă ϕ=40-60%, conţinut de CO2=8%.
Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
11. Încălţămintea îndeplineşte funcţia de asigurare a echilibrului corpului în poziţie de sprijin ortostatic bilateral prin prezenţa tocului în structura sa. Înălţimea optimă a tocului este de:
a. 30-40 mm la adulţi şi 10-15 mm la copii
b. 40-60 mm la adulţi şi 20-25 mm la copii
c. 30-40 mm la adulţi şi 20-25 mm la copii
12. În figura de mai jos este redată reprezintarea în secţiune a unui sistem de confecţie. Acesta este
12
43
6
5
7
a. Sistemul IL-încălţăminte cu talpa lipită
b. Sistemul CR-încălţăminte cu talpa cusută pe ramă
c. Sistemul RI-încălţăminte cu ramă întoarsă
13. În figura de mai jos este redată reprezintarea în secţiune a unui sistem de confecţie a cărui structură este dată de următoarele elemente:
12
3
6
5
4
7
a. 1-feţe, 2-căptuşeli, 3-branţ, 4-ramă, 5-talpă, 6 şi 7-cusături,
b. 1-feţe, 2-calapod, 3-acoperiş de branţ, 4-ramă, 5-talpă, 6 şi 7-cusături,
c. 1-feţe, 2-căptuşeli, 3-umplutura, 4-ramă, 5-talpă intermediară, 6 şi 7-cusături,
14. Partea inferioară a unui semifabricat de încălţăminte (feţe şi căptuşeli) are o lăţime bine determinată, impusă de sistemul de confecţie adoptat, şi se numeşte
a. rezervă de curăţare
b. rezervă de îndoire
c. rezervă de tragere
15. Prezenţa celor două cusături în cadrul sistemului CR (încălţăminte cu talpa cusută pe ramă), cusături care îmbină pe de o parte talpa de ramă, iar pe de altă parte rama de rezerva de tragere şi ridicătura branţului, conferă sistemului CR o
a. flexibilitate ridicată
b. rezistenţa ridicată
c. alungire ridicată
16. Aplatizarea bolţii piciorului se caracterizează prin
Pag. 4
Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
a. slăbirea aparatului muscular şi a ligamentelor ca urmare a unor sarcini excesiv de mari sau a unor sarcini ce acţionează pe durată de timp mare
b. coborârea bolţii piciorului, senzaţii dureroase şi obosire rapidă
c. cultură fizică medicală şi purtarea unui tip de încălţăminte profilactică
17. Figura de mai jos prezintă anomalia numită
a. devierea degetului mare în exterior (hallux-valgus)
b. devierea degetului mare în interior (hallux-varus)
c. încovoierea degetelor în articulaţiile interfalangiene (degete ciocan)
18. Piciorul plat longitudinal se caracterizează prin căderea bolţii longitudinale interne. Se pot diferenţia diferite stadii de evoluţie a anomaliei. Alegeti raspunsul corect.
a. 2 stadii
b. 3 stadii
c. 5 stadii
19. La nivelul piciorului se deosebesc câteva grupe de articulaţii de bază care au importanţă pentru construcţia încălţămintei: gambă-picior (tibio-astragaliană), medio-tarsiene, tarso-metatarsiene; metatarso-falangiene, interfalangiene. În figura de mai jos, articulaţia tibio-astragaliană are notaţia
1
Pag. 5
3 4 5
6
2
a. 2
b. 4
c. 1
20. Sistemul de rezistenţă al piciorului are rolul de a prelua şi de a suporta încărcările ce revin piciorului. Cele 26 de oase care alcătuiesc scheletul piciorului sunt dispuse în următoarele trei grupe distincte:
a. tars, metatars si oasele degetelor
b. calcaneu, cuboid si astragal
c. tars anterior, tars posterior si falange
21. Pe suprafaţa dorsală, în zona intermediară a piciorului, se află punctul cel mai înalt, iar în spatele său se identifică zona de încovoiere a piciorului în raport cu gamba. Acest punct reprezintă
a. maleola externă
b. ristul
c. calcaneul
Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
22. În zona intermediară a piciorului, pe latura sa interioară, talpa este ridicată faţă de suprafaţa de sprijin, formând prin intermediul calcaneului, astragalului, scafoidului, a celor trei oase cuneiforme şi a metatarsienelor I, II şi III o boltă. Această boltă se numeşte
a. bolta longitudinală internă a piciorului
b. bolta transversală a piciorului
c. bolta longitudinală externă a piciorului
23. Subţierea se face în scopul evitării creşterii grosimii semifabricatului în zona de suprapunere a două sau mai multor repere sau în zona de îndoire a marginii. Parametrii dimensionali ai subţierii sunt
a. lăţimea pe care se face subţierea, grosimea marginii subţiate, grosimea nominală a materialului, unghiul de subţiere specific tipului de subţiere.
b. lungimea pe care se face subţierea, lăţimea marginii subţiate, grosimea nominală a materialului, unghiul de subţiere specific tipului de subţiere.
c. grosimea nominală a materialului şi unghiul de subţiere specific tipului de subţiere.
24. Egalizarea se execută în scopul aducerii reperelor componente ale încălţămintei la o grosime uniformă pe toată suprafaţa acestora. Egalizarea reperelor flexibile se execută pe
a. maşini de egalizat cu cuţit fix
b. maşini de egalizat cu cuţit mobil
c. atât pe maşini de egalizat cu cuţit mobil cât şi pe maşini de egalizat cu cuţit fix
25. Precizaţi ce operaţie de prelucrare este redată in figura de mai jos
a. dantelare
b. însemnare
c. perforare
26. Însemnarea este o operaţie ajutătoare, realizată în scopul marcării poziţiei perforaţiilor, a elementelor decorative sau a cusăturilor. Însemnarea feţelor se execută manual sau mecanic. Atunci când operaţia are caracter mecanic, ea se realizează simultan cu
a. operaţia de croire a reperelor
b. operaţia de subţiere a reperelor
c. operaţia de egalizare a reperelor
27. Se recomandă ca înălţimea de dantelare să fie de 1÷ 3 mm, pentru a se evita răsfrângerea marginii. Înălţimea dantelării se corelează cu
a. rezistenţa materialului
b. grosimea materialului
c. rigiditatea materialului
Pag. 6
Structura si proiectarea produselor de incaltaminte si marochinarie
Pag. 7
28. Prin perforarea materialului (piele sau înlocuitor de piele) de către ac, se înregistrează o scădere a rezistenţei iniţiale cu aproximativ …………….în funcţie de diametrul acului, forma secţiunii acului, desimea cusăturii şi compactitatea materialului. Selectaţi valoarea
a. 5-10%
b. 40-50%
c. 20-30%
29. În figura următoare (vedere frontală şi vedere în secţiune) este reprezentată o operaţie de coasere executată asupra carâmbilor unui semifabricat pentru sortimentul pantof. Precizaţi despre ce îmbinare e vorba.
a. Îmbinarea carâmbilor cu vipuşca
b. Îmbinarea carâmbilor şi a căptuşelii carâmbilor
c. Îmbinarea antiglisorului şi a căptuşelilor carâmbilor
30. Tragerea feţelor la vârf se realizează în scopul formării spaţiale a feţelor şi fixării definitive a acestora pe branţ. Calitatea formării este influenţată de asigurarea unei poziţii precis determinate a semifabricatului în raport cu
Numele testului (de ex.: Tehnologii de tricotare pe maşini rectilinii)
Pag. 1
TEHNOLOGII ŞI UTILAJE ÎN FILATURI
1. Între rupător şi tambur există efect de:
a. cardare;
b. preluare;
c. rulare.
2. Acele încrucişate indică un efect de:
a. cardare;
b. preluare;
c. rulare.
3. Garnitura rigidă cu cuie este folosită la:
a. carda pentru bumbac;
b. carda pentru lână;
c. carda pentru fibre liberiene.
4. Prin efectul de cardare propriu-zis se realizează:
a. ondularea fibrelor;
b. ruperea fibrelor;
c. destrămarea particulelor de material fibros.
5. Scurtarea fluxurilor tehnologice de filare a bumbacului presupune agregatizarea cardelor cu:
a. reunitorul de benzi;
b. maşina de filat OE cu rotor;
c. agregatul de amestecare – destrămare – curăţare.
6. Aparatul divizor intră în componenţa:
a. agregatului de cardare din filature de lână cardată;
b. cardelor din filaturile de lână pieptănată;
c. cardelor din filaturile de bumbac.
7. Rolul cilindrului fugător este:
a. de a asigura o mai bună individualizare a fibrelor;
b. de a asigura o cardare corespunzătoare a materialului fibros;
c. de a pregăti preluarea materialului fibros de către cilindrul perietor.
8. Cilindrul fugător intră în componenţa:
a. cardelor cu lineale;
b. cardelor cu cilindri;
c. laminoarelor pentru fibre liberiene.
9. Categoriile de fibre liberiene supuse operaţiilor de cardare sunt
a. câlţii de in sau cânepă;
b. fuioarele de in sau cânepă de sorturi superioare;
Numele testului (de ex.: Tehnologii de tricotare pe maşini rectilinii)
Pag. 2
c. toate categoriile de fibre liberiene.
10. Rolul cilindrilor economizori sub tamburul cardei de in este:
a. de a elimina puzderiile de pe fibre;
b. de a reţine fibrele filabile care ar putea cădea în deşeu odată cu puzderiile, praful şi fibrele scurte;
c. de a elimina fibrele scurtedin semifabricatul debitat.
11. Rotirea tamburului în sens invers acelor de ceasornic se realizează la:
a. carda din filaturile tip bumbac;
b. carda din filaturile tip lână;
c. carda din filaturile tip bast.
12. Semifabricatul debitat pe cardele din filaturile tip bast este:
a. bandă cilindrică;
b. bandă plată;
c. pretort.
13. Laminajul total este:
a. suma laminajelor parţiale;
b. diferenţa laminajelor parţiale;
c. produsul laminajelor parţiale.
14. Dublarea are rolul de a:
a. mări uniformitatea la grosime a benzilor;
b. reduce uniformitatea la grosime a benzilor;
c. nu modifica uniformitatea la grosime a benzilor.
15. Dublajul este definit ca fiind:
a. numărul semifabricatelor alimentate la o maşină;
b. numărul semifabricatelor debitate la o maşină;
c. numărul semifabricatelor alimentate la o maşină care corespund unui singur semifabricat debitat.
16. Spaţiul critic într-un tren de laminat cu câmp simplu de ace este distanţa între:
a. cilindri alimentatori şi cilindri debitori;
b. cilindi alimentatori şi prima baretă cu ace;
c. ultima baretă şi cilinrul debitor inferior.
17. Din punct de vedere constructiv maşina puitoare se deosebeşte de laminorul classic prin:
a. dispozitivele de alimentare;
b. modul de antrenare a cîmpului cu ace;
c. tipul trenului de lamina.
18. Prima înşiruire continuă de fibre, în fluxul de filare a fuiorului se realizează pe:
a. dubleză;
b. laminor;
c. maşina puitoare.
Numele testului (de ex.: Tehnologii de tricotare pe maşini rectilinii)
Pag. 3
19. Pentru realizarea firelor cu miez pe maşinile de filat cu inele alimentarea miezului se realizează odată cu semitortul, la intrarea în trenul de laminat, atunci când miezul este:
a. un polifilament sintetic;
b. un polifilament elastomer;
c. monofilament sintetic.
20. Între coeficientul de variaţie limită (CVlim.) şi neregularitatea limită (Ulim.)există următoarea relaţie:
a. CVlim = Ulim
b. CV lim = Ulim/1,25
c. CV lim = 1,25 Ulim
21. Care fir este mai gros?
a. Nm = 50
b. Tt = 20 tex
c. Nm = 20
22. Maşinile de filat ud sunt utilizate pentru obţinerea firelor:
a. fine de bumbac;
b. medii şi groase de lână;
c. fine şi medii de in şi cânepă.
23. La maşinile de filat OE cu rotor se alimentează:
a. bandă cilindrică;
b. bandă plată;
c. pretort .
24. În fluxul tehnologic de realizare a firelor pieptănate de bumbac, înainte de laminare se utilizează:
a. 2 pasaje de laminor
b. 3 pasaje de laminor
c. 4 pasaje de laminor
25. Principiul autoreglării variaţiei fineţii benzii debitate pe laminor are la bază:
a. dependenţa între laminajul realizat şi fineţea benzii debitate;
b. dependenţa între torsiunea realizată şi fineţea benzii debitate;
c. dependenţa între rezistenţa fibrelor alimentate şi fineţea benzii debitate.
26. Fibrele flotante sunt acele fibre care au:
a. lungimea mai mică decât ecartamentul;
b. lungimea mai mare decât ecartamentul;
c. tenacităţi necorespunzătoare.
27. Care este cea mai frecventă solicitare la care sunt supuse fibrele în timpul prelucrării acestora?
a. de compresie;
b. de forfecare;
c. de tracţiune.
Numele testului (de ex.: Tehnologii de tricotare pe maşini rectilinii)
Pag. 4
28. Indicele cel mai utilizat pentru aprecierea rezistenţei la tracţiune a firelor este:
a. tenacitatea (exprimată în cN/tex sau cN/den);
b. rezistenţa specifică (exprimată în cN/mm2);
c. factorul lucrului mechanic de rupere.
29. Numărul metric al unui fir este:
a. raportul între masa în grame şi lungimea în metri;
b. raportul între masa în miligrame şi lungimea în metri;
c. raportul între lungimea în metri şi masa în grame.
30. Care este relaţia între numărul metric şi titlul în tex?
