Soluţia ecologicǎ- grǎdini /sere /transformarea spaţiilor virane /

producţia de legume si flori in mediul urban

Este binecunoscuta importanta spatiilor verzi pentru imbunatatirea calitatii aerului pe care il respiram, prin aportul de oxigen pe care plantele il aduc. Pe langa acest aspect insa, spatiile verzi aduc multe alte beneficii asupra calitatii vietii noastre, in general. Astfel, spatiile verzi previn eroziunea solului si imbunatatesc absorbtia apelor pluviale, conferind un bun drenaj al acestora. Copacii au capacitatea de a absorbi substantele poluante. S-a demonstrat ca 20 de copaci maturi, pot compensa poluarea produsa de o masina ce parcurge 100 de km intr-o zi. Totodata copacii sunt cei care impiedica supraincalzirea zonelor in care exista suprafete intinse de beton si asfalt. In marile orase temperaturile ridicate se resimt mult mai rau decat in alte zone, intrucat aceste suprafete absorb caldura si o retransmit mediului ridicand astfel si mai mult temperatura resimtita. Un alt rol important al vegetatiei, in special copaci si arbusti, este acela de reducere a poluarii fonice, prin crearea unor ecrane fonoabsorbante de vegetatie deasa. Spatiile verzi influenteaza si starea de bine a oamenilor, expunerea in zone cu vegetatie bogata avand un rol benefic asupra starii generale a oamenilor si in diminuarea stresului. Zonele naturale reprezinta cea mai buna alegere si pentru joaca celor mici, pentru recreere, pentru plimbari si activitati diverse in familie, picnicuri, sau pentru dezvoltarea activitatilor socilale. In acelasi timp, vegetatia ofera un habitat pentru o varietate de pasari, animale, insecte și alte organisme, intelegand astfel ca spatiile verzi sunt importante nu doar pentru om, ci si pentru celelalte vietuitoare. Si nu in ultimul rand, trebuie sa avem in vedere aspectul estetic pe care spatiile verzi il ofera.

Parcurile îndeplinesc și funcția socială de spații publice, în care oamenii se întâlnesc pentru a se recrea. Parcurile sunt locurile unde își dezvoltă mai puternic sentimentul de apartenență la comunitate. Cartierele cu parcuri au o valoare imobiliară mai ridicată față de celelalte. Spațiile verzi îmbunătățesc imaginea orașelor, făcându-le mai atractive pentru potențialii investitori. Cei care petrec un timp mai îndelungat în spațiile verzi sunt mai puțin stresați și au o percepție a sănătății proprii mult mai bună decât cei care aleg să stea mai mult în casă. În plus, pacienții din spitalele ale căror ferestre dau spre zone verzi se refac mult mai repede decât cei aflați în spitale înconjurate de clădiri. De asemenea, peluzele și scuarurile nu stochează suficient carbon încât să compenseze emisiile de gaze cu efect de seră generate de diferitele activități de îngrijire și întreținere ale acestora.

In toate cartierele Bucurestiului au fost amenajate zone verzi pentru a oferi locuitorilor orasului si turistilor posibilitatea de recreere si agrement in mijlocul naturii. De asemenea, pe malul lacurilor care fac parte din reteaua hidrografica a Bucurestiului (Herastrau, Floreasca, Baneasa, Morii, Tei, Fundeni, Snagov, Mogosoaia) sunt amenajate adevarate parcuri si gradini. Dintre

acestea se pot mentiona: Gradina Botanica, Gradina Cismigiu, Parcul Herastrau, Gradina Icoanei, Parcul Ioanid, Parcul Floreasca, Parcul Tineretului, Parcul Circului, Parcul Carol.

Gradina Botanica este situata pe Soseaua Cotroceni, actuala Gradina Botanica a fost amenajata incepand cu anul 1884. Are o suprafata de 17,5 Ha si cuprinde peste 10.000 de specii de plante. Gradina este conceputa ca un parc dispunand de alei ascunse printre zonele verzi si este un punct de interes atat pentru botanisti cat si pentru locuitorii orasului care regasesc aici un colt de natura deosebit prin varietatea si frumusetea speciilor de plante. In incinta gradinii se afla Institutul Botanic si Muzeul Botanic.

Gradina Cismigiu este amplasata in centrul Bucurestiului, avand intrari pe trei mari artere de circulatie: Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Magureanu, Strada Stirbei Voda. Planurile parcului au fost realizate de arhitectul vienez H. W. Meyer, gradina Cismigiu de astazi fiind inaugurata pe 22 martie 1860. Numele gradinii provine de la denumirea functiei celui care avea grija de toate cismele din oras: cismigiul, care locuia in apropierea parcului. Dispune de terase, restaurante, locuri de joaca pentru copii, un lac pe care se pot face plimbari cu barca, toate amplasate intr-un cadru natural de o frumusete deosebita.Un colt al parcului este dedicat memoriei unor mari poeti si scriitori romani. In acest loc se gasesc busturile sculptate in piatra ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu, etc.

Parcul Herastrau este situat in nordul capitalei (Soseaua Kiseleff, Piata Charles De Gaulle, Soseaua Nordului). Parcul Herastrau este amplasat pe malul lacului cu acelasi nume.

Centurile verzi (forestiere) sau galben-verzi (agro-forestiere) reprezintă cele mai eficiente scuturi de apărare ale orașelor. Efectele benefice ale spațiilor verzi sunt mult mai amplificate dacă acestea sunt organizate sub forma unor rețele verzi urbane, formând coridoare și rute verzi care unesc habitate între ele. O peluză, un gard viu sau câteva ghivece cu flori nu pot asigura multitudinea de beneficii ecologice, psihologice și sociale oferite de un ecosistem complex, cum ar fi un parc sau o pădure urbană.

Unul din cele mai frumoase spaţii virane il constituie zona naturală situată pe arealul Lacului Văcăreşti din Bucureşti, care are o suprafaţă de 183 de hectare ar putea deveni viitorul Parc Natural Văcăreşti. În Delta Văcăreşti, aşa cum a mai fost numită zona, se află sute de specii de plante, dar şi peste 90 de specii de păsări şi mamifere precum vidra sau vulpea. Proiectul este inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti, iar pentru acest lucru este necesară o hotărâre de guvern care va cuprinde atât Studiul de Fundamentare Ştiinţifică şi avizul Academiei Române, cât şi hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti .

Conform unui studiu, fiecărui locuitor din Bucureşti îi revin doar 7 metri pătraţi de spaţiu verde. Existǎ foarte multe blocuri cu atâtea acoperişuri nefolosite pe care le putem transforma în grădini “la înălţime” care nu sunt atât de complicate, nici atât de costisitoare pe cât am putea crede. O grădină “la înălţime” oferă nenumărate avantaje pentru mediul înconjurător, pentru

clădire, dar şi pentru estetica oraşului: reprezintă un loc de relaxare şi deconectare cu totul inedit; reduce efectul de seră, este o sursă de aer curat şi absoarbe emisiile de dioxid de carbon; prelungeşte durata de viaţă a acoperişului; în timpul verii, temperatura unui acoperiş ajunge chiar şi la 70˚ Celsius, în timp ce temperatura unui acoperiş verde nu depăşeşte 25˚ Celsius; iarna, temperatura nu scade sub 4˚ Celsius.

Ideea gradinilor la “la înălţime” a aparut pentru prima data in istorie cunoscute ca “Grădinile suspendate ale Semiramidei” sau, mai corect, “Grădinile suspendate din Babilon”. Ele au fost construite de regeleNabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soțiile sale, Amytis sau Amuhea. Ele figurau în antichitate printre celeȘapte minuni ale lumii antice. După o veche legendă, răspândită în special de scriitorii greci, ar avea o origine mult anterioară: ele ar fi fost construite de regele Ninus întemeietorul orașelor Ninive și Babilon, pentru soția sa Semiramida (sau Semiramis). După informațiile istoricului Diodor din Sicilia, uriașele grădini ocupau o suprafață de 15000 m² și se ridicau în patru terase până la 77 metri înălțime. Pe terase erau plantați arbori din mai multe specii, unii dintre ei fiind înalți de 24 metri. Erau udați de pompe cilindrice, al căror secret nu se cunoaște încă. Sub terase, sprijinite pe mai multe coloane, se găseau camere răcoroase pentru familia regală. După unele relatări, se pare că vestitele grădini au fost dărâmate de perși, în timpul ocupării Babilonului, tot atunci fiind dărâmat și Turnul Babel.